Substante, Pericole, Masuri

SUBSTANTE .PERICOLE.
MASURI
Editata sub ingrijirea col.ing. Pompiliu Balulescu editia 1972

Cuprins:
Introducere pag. 14
Notiuni generale despre aprecierea pericolului de incendiu al
substantelor si materialelor combustibile
pag. 15
Indicii pericolului de incendiu al substantelor si materialelor. Domeniul
lor de intrebuintare
pag. 15
Mijloace de stingere

pag. 19
Substante si materiale combustibile

pag. 20
1. Accelerator de vulcanizare

pag. 20
2. Acetal pag. 20
3. Acetaldehida

pag. 21
4. Acetaldol pag. 21
5. Acetat de amil pag. 21
6. Acetat de benzil pag. 21
7. Acetatul de butil pag. 22
8. Acetat de celosolv pag. 22
9. Acetat de celuloza pag. 22
10. Acetat de etil pag. 22
11. Acetat de izopropenil pag. 22
12. Acetat de izopropil pag. 22
13. Acetat de metil pag. 23
14. Acetat de metilglicol pag. 23
15. Acetat de polivinil(dispersie) pag. 23
16. Acetat de propil pag. 23
17. Acetat de vinil pag. 23
18. Acetilacetona pag. 24
19. Acetilena pag. 24
20. Acetofenona pag. 24
21. Acetona pag. 24
22. Acetonilacetona pag. 25
23. Acetonicianhidrina pag. 25
24. Acetanilida pag. 25
25. Acetonitril pag. 25
26. Acid abietic pag. 25
27. Acid acetic pag. 25
28. Acid acrilic pag. 26
29. Acid adipic pag. 26
30. Acizi alifatici sintetici C
5
-C
6
pag. 26
10
-C
16
pag. 26
14
-C
16
pag. 26
33. Acid azotic pag. 27
34. Acid benzoic pag. 27
35. Acid butiric pag. 27
36. Acid caprilic pag. 27
37. Acid caprinic pag. 27
38. Acid capronic pag. 28
39. Acid o-clorbenzoic pag. 28
40. Acid clorhidric pag. 28
41. Acid cloric pag. 28
42. Acid clorsulfonic pag. 28
43. Acid cianhidric pag. 29
44. Acid 2,4-diclorfenoxiacetic pag. 29
45. Acid enantic pag. 29
46. Acid fenilacetic pag. 29
47. Acid fluorhidric pag. 29
48. Acid formic pag. 29
49. Acid fumaric pag. 30
50. Acid izovalerianic pag. 30
51. Acid maleic pag. 30
52. Acid metacrilic pag. 30
53. Acid monocloracetic pag. 30
54. Acid p nitrobenzoic pag. 31
55. Acid oleic pag. 31
56. Acid oxalic pag. 31
57. Acid peracetic pag. 31
58. Acid percloric pag. 31
59. Acid picric pag. 31
60. Acid propionic pag. 32
61. Acid salicilic pag. 32
62. Acid sorbic pag. 32
63. Acid stearic pag. 32
64. Acid sulfanilic pag. 32
65. Acid sulfuric pag. 32
66. Acid telurhidric pag. 33
67. Acid tiodivalerianic pag. 33
68. Acid tricloracetic pag. 33
69. Acid valerianic pag. 33
70. Acrilat de butil pag. 33
71. Acrilat de etil pag. 33
72. Acrilat de metil pag. 33
73. Acrilonitril pag. 34
74. Acroleina pag. 34
75. Adeziv perclorvinilic pag. 34
76. Alcool acetopropilic pag. 34
77. Alcooli alifatici primari fractiunea C
7
-C
11
pag. 34
78. Alcooli alifatici primari bruti pag. 35
79. Alcool alilic pag. 35
80. Alcool amilic pag. 35
81. Alcool n-amilic pag. 35
82. Alcool benzilic pag. 35
83. Alcool n-butilic pag. 35
84. Alcool butilic tertiar pag. 36
85. Alcool cetilic pag. 36
86. Alcool cinamic pag. 36
87. Alcool n-decilic (1 decanol) pag. 36
88. Alcool etilic (etanol) pag. 36
89. Alcool etilhexilic pag. 36
90. Alcool feniletilic pag. 37
91. Alcool furfurilic pag. 37
92. Alcool n-heptilic (heptanol) pag. 37
93. Alcool n- hexilic pag. 37
94. Alcool izoamilic primar pag. 37
95. Alcool izoamilic secundar pag. 37
96. Alcool izobutilic (2 metil propanol1) pag. 37
97. Alcool izopropilic (propanol 2) pag. 38
98. Alcool metilic pag. 38
99. Alcool nonilic pag. 38
100. Alcool n-octilic pag. 38
101. Alcool 3,5 di- tert butil 4 oxibenzelic pag. 38
102. Alcool polivinilic pag. 38
103. Alcool n-propilic pag. 39
104. Alcool 2,2,3,3 tetrafluorpropilic pag. 39
105. Albastru de metilen pag. 39
106. Alchilbenzen pag. 39
107.Aldehida n-butirica pag. 39
108. Aldehida caprinica pag. 39
109. Aldehida capronica pag. 39
110. Aldehida crotonica pag. 39
111. Aldehida salicilica pag. 40
112. Alilamina pag. 40
113. Aluminiu pag. 40
114. Amestecuri de amoniac hidrogen pag. 40
115. Amidon pag. 41
116. Amilena pag. 41
117. Amine alifatice pag. 41
118. o, m, p, - Aminoanisol pag. 41
119. Amoniac pag. 41
120. Anhidrida acetica pag. 42
121. Anhidrida ftalica pag. 42
122. Anhidrida maleica pag. 42
123. Anhidrida octadecenilsuccinica pag. 42
124. Anilina pag. 43
125. Anisol pag. 43
126. Antracen pag. 43
127. Amtrachinona pag. 43
128. Antracit pag. 43
129. Ape amoniacale pag. 43
130. Apa oxigenata pag. 44
131. Argon pag. 44
132. Azot pag. 44
133. Azotat de amoniu pag. 44
134. Azotat de potasiu pag. 45
135. Azotat de sodiu pag. 45
136. Azotat de vinil pag. 45
137. Azotura de amoniu pag. 45
138. Azotura cuproasa pag. 45
139. Azotura mercuroasa pag. 45
140. Azotura de sodiu pag. 46
141. Aviaachilat pag. 46
142. Bariu pag. 46
143. Bentol pag. 46
144. Benzaldehida pag. 46
145. Benzen pag. 46
146. Benzidina pag. 46
147. Benzine pag. 46
148. Benzoat de butil pag. 47
149. Benzoat de etil pag. 47
150. Beriliu pag. 47
151. Bioxidul de azot pag. 47
152. Boxid de carbon pag. 47
153. Bioxid de clor pag. 48
154. Bioxid de sulf pag. 48
155. Bitum pag. 48
156. Brom pag. 48
157. Brom pag. 48
158. Brom trifluoretan pag. 49
159. Brobtrifluormetan pag. 49
160. Bromacetilena pag. 49
161. Bromacetona pag. 49
162. Bromacetopropilacetat pag. 49
163. Bromalchili pag. 49
164. Brombenzen pag. 49
165. 4 brombutena -1 pag. 49
166. 4 Bromxilen pag. 49
167. Bromura de alil pag. 49
168. Bromura de amil pag. 50
169. Bromura de n-butil pag. 50
170. Bromura de etil pag. 50
171. Bromura de etilea pag. 50
172. Bromura de heptil pag. 50
173. Bromura de hexil pag. 50
174. Bromura de metil pag. 50
175. Bromura de metilen pag. 51
176. Bromura de propilena pag. 51
177. Bronz pag. 51
178. Bumbac pag. 51
179. Butadiena pag. 51
180. Butadienbenzen pag. 52
181. Butan pag. 52
182. Butena pag. 52
183. Butilamina pag. 52
184. Butilbenzen pag. 52
185. Butilglicol pag. 53
186. 1,2 Butilenglicol pag. 53
187. n-Butil-litiu pag. 53
188. 2-Tert-Butil-4-Metilfenol pag. 53
189. Butindiol pag. 53
190. Calciu pag. 53
191. Camfor pag. 54
192. Caprolactama pag. 54
193. Capron pag. 54
195. Carbin pag. 54
196. Carbonil de nichel pag. 54
197. Carbura de calciu pag. 54
198. Carbune brun pag. 55
199. Cardiazol pag. 55
200. Carton ondulat pag. 55
201. Cauciuc Butadien pag. 55
202. Cauciuc Butadien-stirenic pag. 55
203. Cauciuc cloroprenic pag. 56
204. Cauciuc izoprenic pag. 56
205. Cauciuc natural pag. 56
206. Ceara montana pag. 56
207. Celofan pag. 56
208. Celosolv pag. 56
209. Celuloid pag. 56
210. Cesiu pag. 57
211. Cetena pag. 57
212. Chinol pag. 57
213. Chlorex pag. 57
214. -Cianetiltriclorsilan pag. 57
215. Cianguandina pag. 58
216. Cianamida de calciu pag. 58
217. Cianogen pag. 58
218. Cianurat de melamina pag. 58
219. Cianura de benzil pag. 58
220. Cianura de calciu pag. 58
221. Cianura de potasiu pag. 58
222. Cianura de sodiu pag. 59
223. Ciclobarbital pag. 59
224. Ciclohexan pag. 59
225. Ciclohexanol pag. 59
226. Ciclohexanona pag. 59
228. Ciclohexilamina pag. 60
229. Ciclopropan pag. 60
230. Citral pag. 60
231. Citronelal pag. 60
232. Clor pag. 60
233. Cloral pag. 61
234. m Cloranilina pag. 61
235. p Cloranilina pag. 61
236. Clorat de amoniu pag. 61
237. Clorat de bariu pag. 61
238. Clorat de biominica pag. 61
239. Clorat de potasiu pag. 61
240. Clorat de sodiu pag. 62
241. Clorat de zinc pag. 62
242. Clorbenzen pag. 62
243. Clorcarbonat de izopropil pag. 62
244. 2-Cloretanol pag. 63
245. Clorfenildimetiluree pag. 63
246. Clorhidrat de anilina pag. 63
247. Clorit de sodiu pag. 63
248. Clornitrobenzen pag. 63
249. Cloroform pag. 63
251. Cloroformiat de metil pag. 64
252. Cloropren pag. 64
253. Clorpropiltrietoxisilan pag. 64
255. p Clortoluen pag. 64
256. Clorura de acetil pag. 64
258. Clorura de n-amil pag. 64
259. Clorura de amoniu pag. 65
260. Clorura de bariu pag. 65
261. Clorura de benzil pag. 65
262. Clorura de butil pag. 65
263. Clorura de dietilaluminiu pag. 65
264. Clorura diizobutilaluminiu pag. 65
265. Clorura de etil pag. 65
266. Clorura de hexil pag. 66
267. Clorura de izobutil pag. 66
268. Clorura de metil pag. 66
269. Clorura de metilen pag. 66
270. Clorura de p-Metoxibenzen pag. 66
271. Clorura de n-nitrobenzoil pag. 67
273. Clorura de propenil pag. 67
274. Colrura de n-Propil pag. 67
275. Clorura de sulf pag. 67
276. Clorura de tionil pag. 67
277. Clorura de vinir pag. 67
278. Clorura de viniliden pag. 68
279. Colodiu pag. 68
280. Clorofoniu pag. 68
281. Coloxilina pag. 68
282. Coloranti pag. 68
283. Colorant organic albastru solubil in acetona pag. 68
284. Colorant organic albastru - negru solubil in acetona pag. 68
285. Colorant organic activ galben pag. 68
286. Colorant organic activ galben auriu pag. 68
287. Colorant organic activ violet pag. 69
288. Colorant organic cafeniu solubil in acetona pag. 69
289. Colorant organic dispers galben poliesteric pag. 69
290. Colorant organic rosu solubil in acetona pag. 69
291. Combustibil Diesel pag. 69
292. Compsi organolitici pag. 69
293. Copolimerul nitrilului acrilic cu metacrilamid pag. 69
294. Copolimerii stirenului pag. 69
295. Crezoli pag. 69
296. Decaboran pag. 70
297. Decalina pag. 70
298. n-Decan pag. 70
299. Dermatina pag. 70
300. Dextrina pag. 70
301. Diacetilena pag. 70
302. Diacetonalcool pag. 71
303. Dialchil pag. 71
304. Dianisidina pag. 71
305. Dibenzoat de calciu pag. 71
306. Diboran pag. 71
307. 1,2 dibrom 1,1 difluoretan pag. 71
308. 1,2 dibromtetrafluoretan pag. 71
309. 1,2 Dibrom 1,1,2 Trifluorcloretan pag. 71
310. 1,1 Dibrom 2,2,2 Trifluoretan pag. 71
311. 1,2 Dibrom 3,3,3 Trifluorpropan pag. 72
312. Dibutiletanolamina pag. 72
313. Dicetena pag. 72
314. Dicloranilina pag. 72
315. o Diclorbenzen pag. 72
316. 1,4-Diclorbutan pag. 72
317. 2,4 Dicolorbutena pag. 72
318. Dicloretan pag. 72
319. 1,2 Docloretilena pag. 73
320. Diclorfenildimetiluree pag. 73
321. 2,4 Diclorfenol pag. 73
322. 2,4 Diclorfenolat de sodiu. pag. 73
324. 1,1 Diclor 1 Fluoretan pag. 73
325. Diclorfluormetan pag. 73
327. 1,2 Dicloroctofluorciclohexena pag. 73
328. 2,3 Diclorpentan pag. 73
329. 1,2 Diclopropan pag. 74
330. 1,2 Diclortetrafluoretan pag. 74
331. 1,2 Diclor 1,1,2 Trifluoretan pag. 74
332. Dicloruree pag. 74
333. Dietanolamina pag. 74
334. Dietoladipfluorat pag. 74
335. Dietilamina pag. 74
336. Dietilaminoetanol pag. 74
337. Dietilanilina pag. 74
338. Dietilbenzen pag. 75
340. Dietilcetona pag. 75
341. Dietoldiclorsilan pag. 75
342. Dietilenglicol pag. 75
343. Dietilentriamina pag. 75
344. Dietilftalat pag. 75
345. Dietilglutarforat pag. 75
346. Dietilocarbamida pag. 76
347. Dietiloxalat pag. 76
348. Dietilsulfat pag. 76
349. Dietil-zinc pag. 76
350. Difenil pag. 76
351. Difenilamina pag. 76
352. Difenilenpropan pag. 76
353. Difenilguanidina pag. 76
354. Difenilmetan pag. 77
355. Difeniloxid pag. 77
356. 1,1 Diflour 1 Cloretan pag. 77
357. Diflourclormetan pag. 77
358. Difluordiclormetan pag. 77
359. 1,1 Difluoretilena pag. 77
360. 1,2 Difluortetracloretan pag. 77
361. 1,1 Diflour 1 2,2 Tricloreten pag. 77
362. Diformiat de etilenglicol pag. 77
363. Dilitiunaftalina pag. 77
364. Diizocianat de Hexametilen pag. 77
365. Diizocianat de 2,4 Toludien pag. 77
366. Diizopropil pag. 78
367. Diizopropilamina pag. 78
368. Dimetilamina pag. 78
369. Dimetilanilina pag. 78
370. Diemetildiclorsilan pag. 78
371. 4,4 Dimetildioxan pag. 78
372. Dimetildisilan pag. 78
373. Dimetiletanolamina pag. 78
374. Dimetileter pag. 79
375. Dimetilformamida pag. 79
376. Dimetilpentan pag. 79
377. Dimetilsulfat pag. 79
378. Dimetilsulfura pag. 79
379. Dinamita I pag. 79
380. 2,4 Dinitroanilina pag. 79
381. o Dinitrobenzen pag. 79
382. 2,4 Dinitro 1 Clorbenzen pag. 80
383. 2,4 Dinitrofenol pag. 80
384. Dinitroglicerina pag. 80
385. Dinitronaftalina pag. 80
386. 4,6 Dinitro o Creozol pag. 80
387. 3,5 Dinitro - o-Xilen pag. 80
388. 2,4 Dinitrotoluen pag. 80
389. 2,4 Dioxibenzenzofenona pag. 81
390. Di-o-Tolilguanidina pag. 81
391. Dioxan pag. 81
392. Dioxalan 1,3 pag. 81
393. Dipropilcetona pag. 81
394. Disilan pag. 81
395. Ditolimetan pag. 81
396. n Dodecan pag. 81
397. Emailuri pag. 81
398. -Epiclorhidrina pag. 82
399. Ester acetilacetic pag. 82
400. Ester acetoheptilic pag. 82
401. Ester acetohexilinc pag. 82
402. Ester acetoizoamilic pag. 82
403. Ester acetolinalic pag. 82
404. Ester acetononilic pag. 82
405. Ester acetooctilic pag. 82
406. Ester Acetoterpinilic pag. 82
407. Ester Benzil Acetoetilic pag. 83
408. Ester butiletilic pag. 83
409. Ester butilic al acidului 2,4 diclorfenoxiacetic pag. 83
410. Ester butiretilic pag. 83
411. Ester Ciclohexilidencianacetic pag. 83
412. Ester dietiloxalic pag. 83
413. Esterdietilsuccinic pag. 83
414. Ester etilbenzilic pag. 83
415. Ester etilnaftilic pag. 83
416. Ester fenoxiacetoetilic pag. 84
417. Ester heptilbutiric pag. 84
418. Ester hexilbutiric pag. 84
419. Ester izoamilbutilic pag. 84
420. Ester izovalerianoetilic pag. 84
421. Ester izoalerianoizoamilic pag. 84
422. Ester lactobutilic pag. 84
423. Ester lactoetilic pag. 84
424. Ester malonic pag. 84
425. Ester metiliciclohexenilcianacetic pag. 85
426. Ester nitatoetilic pag. 85
427. Ester nitritoetilic pag. 85
429. Ester propionvinilic pag. 85
430. Ester saliciletilic pag. 85
431. Ester trans-cianetilic pag. 85
432. Esterul trietilic al acidului ortopropinic pag. 85
433. Ester , , Trifluor cloretilic pag. 85
434. Ester , , Trifluor Cloretil-metilic pag. 86
435. Ester vinilbutiric pag. 86
436. Ester viniletilic pag. 86
437. Etan pag. 86
438. Etanolamina pag. 86
439. Eter amilic pag. 86
440. Eter butilvinilic pag. 86
441. Eter dibutilic pag. 86
442. Eter difenilic pag. 87
443. Eter etilic pag. 87
444. Eter heptilic pag. 87
445. Eter metiletilic pag. 87
446. Eter metil n Propilic pag. 87
447. Eter p-Metoxibenzoilacetetilic pag. 88
448. Eter octilic pag. 88
449. Eter de pertrol pag. 88
450. Eter propilic pag. 88
451. Eter vinilic pag. 88
452. Etilamina pag. 88
453. Etilanilina pag. 88
454. Etilat de sodiu pag. 89
455. Etilbenzen pag. 89
456. Etilceluloza pag. 89
457. Etildiclorsilan pag. 89
458. Etildiciclorsilan pag. 89
459. Etildiciclorsilan pag. 89
460. Etilenclorhidrina pag. 90
461. Etilendiamina pag. 90
462. Etilenglicol pag. 90
463. Etilmercaptan pag. 90
464. Etilenimina pag. 91
465. Etilenoxid pag. 91
466. -Etoxipropionitril pag. 91
467. Faina de lemn pag. 91
468. Faina de pluta. pag. 91
469. Fenantren pag. 92
470. p-Fenetidina pag. 92
471. Fenilcarbonat de izopropil pag. 92
472. Fenildiclorsilan pag. 92
473. p-Fenilendiamina pag. 92
474. N,N m Fenilendimaleimida pag. 92
475. Fenilhidrazina pag. 92
476. 1 Fenil 3 Metilpirazolona 5 pag. 92
477. Feniltriclorsilan pag. 93
478. Fenol pag. 93
479. Fenolanolamina pag. 93
480. Ferosiliciu pag. 93
481. Fibra de vascoza pag. 93
482. Film de cinematograf pe baza de nitroceluloza pag. 93
483. Fluor pag. 94
484. Formaldehida pag. 94
485. Formalina (formol) tehnica pag. 94
486. Formamida pag. 94
487. Formiat de amil pag. 95
488. Formiar de butil pag. 95
489. Formiat de etil pag. 95
490. Formiat de heptil pag. 95
491. Formiar de hexil pag. 95
492. Formiat de izoamil pag. 95
493. Formiat de izobutil pag. 95
494. Formiar de izopropil pag. 96
495. Firmiat de metil pag. 96
496. Formiat de nonil pag. 96
497. Formiat de octil pag. 96
498. Formiat de propil pag. 96
499. Fosfamida pag. 96
500. Fosfina pag. 96
501. Fosfor alb pag. 97
502. Fosfor rosu pag. 97
503. Fosfura de calciu pag. 97
504. Fosgen pag. 97
505. Ftalat de dibutil pag. 97
506. Fulminat de argint pag. 98
507. Fulminat de mercur pag. 98
508. Furacilina pag. 98
509. Furadoina pag. 98
510. Furan pag. 98
511. Furazolidona pag. 98
512. Furfurol pag. 98
513. Galalit pag. 99
514. Gaz de apa pag. 99
515. Gaz de cocserie pag. 99
516. Gaz de generator pag. 99
517. Gaze petroliere lichefiata pag. 99
518. Gazolina pag. 100
519. Glicerina pag. 100
520. Glucoza pag. 100
521. Griseofulvina pag. 100
522. Guaiacol pag. 100
523. Gudron pag. 101
524. Gudron Acid pag. 101
525. n-Heptan pag. 101
526. n-Hexan pag. 101
527. Hexaclorbenzen pag. 102
528. Hexaclorbutadiena pag. 102
529. Hexaclorciclopentadiena pag. 102
530. Hexafluorbenzen pag. 102
531. Hexafluorpropena pag. 102
532. Hexametiliclo-trisilazan pag. 102
533. Hexametilendiamina pag. 102
534. Hexametilendiizocianat pag. 103
535. Hexametil-disilozan pag. 103
536. Hexenal pag. 103
537. Hexanona pag. 103
538. Hexogen pag. 103
539. Hidrazina pag. 104
540. Hidrazina hidrat pag. 104
541. Hidrazina sulfat pag. 104
542. Hidrazodicarbonamida pag. 104
543. Hidrazonitrilul acidului izooleic pag. 104
544. Hidrochinona pag. 105
545. Hidrogen pag. 105
546. Hidrogen stibiat pag. 105
547. Hidrogen sulfurat pag. 105
548. Hidroperoxid de butil pag. 106
549. Hidroperoxid de cumen pag. 106
550. Hidrosulfir de sodiu pag. 106
551. Hidroxid de potasiu pag. 106
552. Hidroxid de sodiu pag. 107
553. Hidroxilamina pag. 107
554. Hidrura de litiu pag. 107
555. Hidrura de litiu si aluminiu pag. 107
556. Hipoclorit de calciu pag. 107
557. Hipolcorit de sodiu pag. 108
558. Hartie pag. 108
559. Hartie fotografica pag. 108
560. Hartie ignifuga pag. 108
561, Indulina pag. 108
562. Iodfluormetan pag. 108
563. Iodura de amil pag. 108
564. Iodura de butil pag. 109
565. Iodura de heptil pag. 109
566. Iodura de hexil pag. 109
567. Ionona pag. 109
568. Izopropilamina pag. 109
569. Izopropilclorcarbonat pag. 109
570. Izopropilfenilcarbamat pag. 110
571. Izobutan pag. 110
572. Izobutilamina pag. 110
573. Izobutilena pag. 110
574. Izoforona (1,1,3-Trimetilciclohexen (3)-ona-(5) pag. 111
575. Izoheptan pag. 111
576. Izooctan pag. 111
577. Izopentan pag. 111
578. Izopren pag. 112
579. Izopropenilacetilena pag. 112
580. Izopropilacetilena pag. 112
581. Izopropilbenzen pag. 112
582. Lactat de butil pag. 112
583. Lactat de etil pag. 113
584. Lacuri pag. 113
585. Lanolina pag. 113
586. Lignina pag. 113
587. Ligroina pag. 114
588. Linalol pag. 114
589. Linoleat de mangan pag. 114
590. Linoleum pe baza de cauciuc. pag. 114
591. Linoleum pe baza de PVC pag. 114
592. Linoleum pe baza de ulei pag. 114
593. Litiu pag. 114
594. Luminal pag. 115
595. Magneziu pag. 115
596. Mangal. pag. 115
597. Melamina pag. 116
598. Mercaptoimidazolin pag. 116
599. Metracrilat de metil pag. 116
600. Metan pag. 116
601. Metaxon pag. 116
602. Metilal pag. 117
603. Metilamine pag. 117
604. Metilat de sodiu pag. 117
605. Metilceluloza pag. 117
606. Metil Cianetil-diclorsilan pag. 117
607. Metilcoclohexan pag. 118
608. Metilciclohexanol pag. 118
609. 1-Metilciclohexena pag. 118
610. 2-metil-2-clorbutan pag. 118
611. Metilclorfenildiclorsilan pag. 118
612. 2-metil-1-clorpropena pag. 118
613. Metil (Diclorfenil) Diclorsilan pag. 119
614. Metildiclorsilan pag. 119
615. Metildifenilclorsilan pag. 119
616. Metildioxan pag. 119
617. Metiletilcetona pag. 119
618. Metileileter pag. 119
619. Metilfenilcarbinol pag. 120
620. Metilfenildiclorsilan pag. 120
621. Metilfeniluretan pag. 120
622. Metilfuran pag. 120
623. Metilheptilcetona pag. 120
624. Metilhexilcetona pag. 120
625. Metilizobutilcetona pag. 121
626. 4-metil-4-nitro pag. 121
627. Metiloctilcetona pag. 121
628. 4-metil-5--oxietiltiazol pag. 121
629. 2-metilpentan pag. 121
630. n-Metilpirol pag. 122
631. Metilpropilcetona pag. 122
632. Metilstearilamina pag. 122
633. -Metilstiren pag. 122
634. Metilstirendiclorsilan pag. 122
635. Metiltienildiclorsilan pag. 122
636. Metiltriclorsilan pag. 123
637. Metiltrietoxisilan pag. 123
638. Metiltrifluorpropildiclorsilan pag. 123
639. Metilendecilcetona pag. 123
640. Metilvinildiclorsilan pag. 123
641. Metol pag. 123
642. Microporos pag. 124
643. Mobilterm pag. 124
644. Monoclorbenzen pag. 124
645. Monoclormetiltriclorsilan pag. 124
646. Monoclorura de sulf pag. 124
647. Morfolina pag. 124
648. Motorina pag. 125
649. Motorina de cracare pag. 125
650. Naftalina pag. 125
651. -Naftalamina pag. 125
652. -Naftilamina pag. 126
653. 1-Naftilclorcarbonat pag. 127
654. - Naftol pag. 127
655. Negru de fum pag. 127
656. Neohexan pag. 127
657. Neon pag. 127
658. Neopentan pag. 127
659. Nichel Raney pag. 128
660. Nicotina pag. 128
661. Nigrozine pag. 128
662. Nistatina pag. 128
663. Nitrat de etil pag. 128
664. Nitrat de metil pag. 128
665. Nitril acetic pag. 129
666. Nitroanilina pag. 129
667. Nitrobenzen pag. 129
668. Nitroceluloza pag. 129
669. Nitroetan pag. 129
670. Nitroglicerina pag. 129
671. Nitrolacuri pag. 129
672. Nitrometan pag. 129
673. 1-nitroprpan pag. 130
674. 2-nitropropan pag. 130
675. Nitro n Toluensulfoortoanizida pag. 130
676. Nitroxilen pag. 130
677. Nonan pag. 131
678. Noniltriclorsilan pag. 131
679. Octafluorciclobutan pag. 131
680. n-Octan pag. 131
681. Octena-1 pag. 131
682. Octilamina pag. 131
683. p-(Tert-octil)-Fenol pag. 131
684. Omefina pag. 132
685. Oxicarbamat pag. 132
686. Oxid de calciu pag. 132
687. Oxid de carbon pag. 132
688. Oxid de clor pag. 132
689. Oxid de etilena pag. 133
690. Oxid de mesitil pag. 133
691. Oxid de p-Nitrostiren pag. 133
692. Oxid de propulena pag. 133
693. o-Oxidifenil pag. 134
694. Oxifentiazina pag. 134
695. Oxigen pag. 134
696. Oxima Ciclohexanonei pag. 134
697. 2-(2-oxi-5-metilfenil) Benzotriazol pag. 134
698. Oxisulfura de carbon pag. 135
699. Ozon pag. 135
700. Para-aldehida pag. 135
701. Parafina pag. 135
702. Paration pag. 136
703. Pacura pag. 136
704. Pentaeritrita pag. 136
705. Pentafluorclorbenzen pag. 136
707. Pentafluordietiltrifluormetilamina pag. 136
708. n-Pentan pag. 136
709. Pentasulfura de fosfor pag. 137
710. Pentasulfura de stibiu pag. 137
711. Peracetat de butil pag. 137
713. Perclorat de amoniu pag. 137
714. Perclorat de magneziu pag. 137
715. Perclorat de potasiu pag. 138
716. Perclorat de sodiu pag. 138
717. Perfluorciclohexilditrifluor-metilamina pag. 138
719. Perfluortrietilamina pag. 138
720. Permanganat de potasiu pag. 138
721. Peroxid de acetil pag. 138
722. Peroxid de bariu pag. 139
723. Peroxid de benzoil pag. 139
724. Peroxid de tert-butil pag. 139
725. Peroxid de tert-butilbenzoil pag. 140
726. Peroxid de lauroil pag. 140
727. Peroxid de metiletilcetona pag. 140
728. Peroxid de potasiu pag. 141
729. Peroxid de sodiu pag. 141
730. Peroxid de strontiu pag. 141
731. Persulfat de potasiu pag. 141
732. Petrol pag. 141
733. Petrolatum pag. 142
734. Pigmenti pag. 142
735. Piperazina hexahidrat pag. 142
736. Piperidina pag. 142
737. Piramidon pag. 143
738. Piretru pag. 143
739. Piridina pag. 143
740. Pirita pag. 143
741. Poliacetat de vinil pag. 143
742. Poliacrilonitril pag. 144
743. Polialchilbenzen pag. 144
744. Poliamide pag. 144
745. Policlorura de vinil pag. 144
746. Polietilena pag. 144
757. Poliformaldehida pag. 145
748. Poliizobutilena pag. 145
749. Polimetacrilat de metic pag. 145
750. Polimixine pag. 145
751. Polipropilena pag. 145
752. Polisiloxani pag. 146
753. Polistiren pag. 146
754. Polivinilacetali pag. 146
755. Polivinilbutirali-furfurali pag. 146
756. Polivinilformali pag. 146
757. Porofor pag. 147
758. Potasiu pag. 147
759. Propan pag. 147
760. 1,3-Propandiamina pag. 148
761. Propazina pag. 148
762. Propilamina pag. 148
763. Propionat de nonil pag. 148
764. Propilenclorhidrina pag. 148
765. Propilenglicol pag. 149
766. Propionat de amil pag. 149
767. Propionat de butil pag. 149
768. Propionat de nonil pag. 149
769. Proprionat de propil pag. 149
770. Propinura de mercur pag. 149
771. Protoxid de azot pag. 149
772. Pseudobutilena pag. 150
773. Rasini de conifere pag. 150
774. Rasini de cumarona pag. 150
775. Rasini fenol-formaldehidice pag. 150
776. Rezorcina pag. 150
777. Rubidiu pag. 150
778. Salicilat de amil pag. 151
779. Salicilat de metil pag. 151
780. Sapun praf pag. 151
781. Sevin pag. 151
782. Silan pag. 151
783. Siliciura de magneziu pag. 152
784. Sodiu pag. 152
785. Spume de poliuretani pag. 152
786. Stearat de amil pag. 152
787. Stearat de calciu pag. 152
788. Stearat de metil pag. 153
789. Stearat de zinc pag. 153
790. Stiren pag. 153
791. Strontiu pag. 153
792. Sulf pag. 153
793. Sulfadimesina pag. 154
794. Sulfat de dimetil pag. 154
795. Sulfocinat de plumb pag. 154
796. Sulfoclorura de metilfeniluretan pag. 154
797. Sulfol pag. 154
798. Sulfura de carbon pag. 154
799. Sulfura de dimetil pag. 155
800. Sulfura de fosfor pag. 155
801. Sulfura de bis-(2--METILBENZIL 4-METILFENOL) pag. 155
802. Sulfura de bis-(2-METIL-4-OXI-5-TERT-BUTIL-FENIL) pag. 155
803. Sulfura de potasiu pag. 156
804. Sulfura de sodiu pag. 156
805. Sulgina pag. 156
806. Teofilina pag. 156
807. Tetraftalat de dimetil pag. 156
808. Tereftalat de monometil pag. 156
809. Tetraciclina pag. 157
810. Tetracloretilena pag. 157
811. Tricloretilena pag. 157
812. 1,1,1,7-Tetraclorheptan pag. 157
813. 1,1,1,5-Tetraclorpentan pag. 157
814. 1,1,1,3-Tetraclorpentan pag. 157
815. Tetraclorura de carbon pag. 158
816. Tetradecan pag. 158
817. Tetraetilplumb pag. 158
818. Tetraetoxisilan pag. 158
819. Tetrafluormetan pag. 158
820. Tetrahidrofuran pag. 159
821. Tetralina pag. 159
822. Tetraoxid de azot pag. 159
823. Tetril pag. 159
824. Textolit pag. 159
825. Terpineol pag. 160
826. 2,2-Tio-bis-(4-METIL-6-TERT-BUTILFENOL) pag. 160
827. Titan pag. 160
828. Tiuram pag. 160
829. Toluen pag. 160
830. Toluidina pag. 161
831. Toluilen-2,4-Diizocianat pag. 161
832. Triamilamina pag. 161
833. Trimetilamina pag. 161
834. Tributilamina pag. 161
835. Tricloracetat de sodiu pag. 162
836. 1,2,4-Triclorbenzen pag. 162
837. 1,1,2-Triclor-2-Fluoretan pag. 162
838. Triclorpropena pag. 162
839. Triclorsilan pag. 162
840. Triclorura de fosfor pag. 162
841. Tricrezilfosfat pag. 162
842. Trietanolamina pag. 163
843. Trietilaluminiu pag. 163
844. Trietilamina pag. 163
845. Trietoxibutan 1,1,3 pag. 163
846. Trietoxisilan pag. 163
847. Trifluorcloretilena pag. 163
848. 1,1,1-Trifluor-3-Clorpropan pag. 164
849. 1,1,1-Trifluoretan pag. 164
850. 2,2,2-Trifluoretanol pag. 164
851. Trifluoretilamina pag. 164
852. Trifluoretilena pag. 164
853. 3,3,3-Trifluorpropena pag. 164
854. Tert-3,3,3-Trifluorpropilclorsilan pag. 164
855. Tert-3,3,3-Trifluorpropilsilan pag. 164
856. Trifluortoulen pag. 165
857. 1,1,1-Trifluortricloreta pag. 165
858. 1,1,1-Trifluor-3,3,3-Triclorpropan pag. 165
859. Trifluorura de fosfor pag. 165
860. Triizobutilaluminiu pag. 165
861. Trimetilclorsilan pag. 165
862. Trimetoxiboroxan pag. 165
863. Trinitrobenzen pag. 165
864. Trinitrolouen pag. 166
865. Trioxid de crom pag. 166
866. Turba pag. 166
867. Tesatura cauciucata pag. 166
868. Tesatura lacuita pag. 166
869. Titei pag. 167
870 Ulei de terebentina pag. 167
871. Uleiuri minerale pag. 167
872. Ulei purtator de caldura pag. 168
873. Uleiuri vegetale pag. 168
874. Unsori consistente pag. 168
875. Uraniu pag. 168
876. Uree (carbamida) pag. 169
877. Urotropina pag. 169
878. Vinilacetilena pag. 169
879. Vinilciclohexena pag. 169
880. Xileni pag. 169
881. Xilidina pag. 170
882. White-spirit pag. 170
883. Zahar de sfecla pag. 170
884. Zinc pag. 170
885. Zirconiu pag. 171

Introducere

In numeroase ramuri industriale activitatea de prevenire si stingere a incendiilor nu se
poate desfasura fara a cunoaste cu precizie pericolul de explozie si de incendiu al
substantelor si materialeleor folosite in procesele tehnologice. Acest pericol depinde in
esenta de caracterisicile substantelor si materialelor.
Astazi, cand in tara noastra industria chimica, industria petroliera sunt in plina
dezvoltare, cand se fabrica, se transporta si se manipuleaza zeci si sute de substante
inflamabile si combustibile este absolut necesar sa se cunoasca cat mai multe din
caracteristicile acestor substante pentru ca intr-adevar activitatea pompierilor, a activistilor
de paza contra incendiilor sa se desfasoare nu in baza ruinei, ci a unei munci cu adevarat
stiintifice.
Cunoasterea caracteristicilor substantelor si materialelor combustibile, nu numai ca
ajuta la stabilirea pericolelor de explozie si de incendiu ci constituie indici de baza pentru
elaborarea masurilor de prevenire a incendiilor, cat si in alegerea celor mai adecvati agenti
stingatori.
Plecand de la necesitatile de completare a unui gol in literatura de specialitate, avand
ca ghid unele realizari din tara si strainatate in domeniul lucrarilor de sinteza-indrumare, s-a
trecut la elaborarea acestui indrumator cu caracter practic.
In elaborarea lucrarii s-a avut in vedere ca ea sa cuprinda cat mai multe substante si
materiale folosite in principalele ramuri industriale, in special in industria chimica, industria
petroliera si industria usoara. In acest scop au fost selectate un numar de 885 substante si
materiale, pentru majoritatea prezentandu-se cat se poate de succint, in domeiul de utilizare
care determina pericolul de incendiu si explozie al substantelor si materialelor respective si
anume: densitatea, punctul de fierbere, punctul de topire, temperatura de inflamabilitate,
limitele de explozie, iar pentru unele substante energia de aprindere, presiunea de explozie si
viteza de ardere.
Cateva dintre aceste caracteristici, pentru un numar restrans de substante, sunt
cuprinse in diverse lucrari de specialitate pana in prezent. In schimb, influenta unor
caracteristici, ca de exemplu punctul de fierbere ori punctul de topire, la stabilirea pericolului
de incendiu si la alegerea celui mai eficace agent de stngere nu a fost avute in vedere.
Se stie ca daca un lichid inflamabil sau toxic fierbe la temperatura scazuta, inseamna
ca el poate degaja cu usurinta o cantitate mare de vapori marind astfel pericolul deincendiu,
de explozie sau intoxicare.
In ceea ce priveste stingerea incendiilor, cercetarile efectuate in strainatate au
demonstrat ca lichidele combustibile cu o temperatura de fierbere sub 80C nu pot fi stinse
eficace cu apa pulverizata. Asa de exemplu, substante ca acidul cianhidric (p.f. 25C),
acroleina (p.f. 52C), eterul eticilc (p.f 35C), formaldehida (p.f -21C) nu pot fi stinse cu
apa pulverizata, deoarece au punctele de fierbere mai mica de 80C.
Lichidele combustibile cu o temperatura de fierbere de peste 80C pot fi stinse cu
ajutorul jetului de apa pulverizata, eficace atat la stingerea flacarilor car si la racirea
lichidelor.
In afara punctului de fierber, la alegerea celui mai eficace agent de stingere mai
trebuie avut in vedere natura substantelor sau materialelor, densitatea, solubilitatea in apa si
chiar puterea calorificarii.
Desigur, fiecare ofiter, fiecare activist in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor,
atunci cand in practica are de aface cu astfel de substante si materiale, piate apela la prezenta
lucrare.
Pentru majoritatea substantelor si materialelor s-au trecut si masurile de prevenire,
insa numai cele specifice.
Inscrierea unor reguli din regimul general de pci considerate cunoscute, ar fi marit
mult numarul de pagini.
Substantele si materialele sunt prezentate in ordinea alfabetica, indiferent de clasau
sau grupa de compusi din care fac parte. Denumirile substantelor si materialelor, compuse
din doua sau mai multe cuvinte, sunt date dupa cuvintele care determina criteriul lor
principal de exemplu acid clorhidric etc.
Consideram ca lucrarea, in felul cum a fost conceputa vine in sprijinul ofiterilor de
pompieri si ii poate ajuta sa-si desfasoare, la un nivel superior, acrivitatea de prevenire si
stingere a incendiilor.
Notiuni generale despre aprecierea pericolului de incendiu al substantelor si
materialelor combustibile
Aprecierea pericolului de incendiu al substantelor si materialelor combustibile se face
conform normelor de specialite, in scopul obtinerii datelor initiale pentru clasificarea
proceselor de productie dupa pericole de incendiu si pentru elaborarea masurilor de
prevenire a incendiilor.
Aprecierea pericolului de incendiu se face pentru:
- substantele chimice individuale si compusi in stare pura si sub forma de produs
tehnic, livrat dupa standard sau conditii tehnice;
- amestecuri de substante chimice individuale cu o compozitie determinata sau dupa
o anumita reteta, livrate in conformitate cu standardee sau conditiile tehnice;
- materiale naturale si artificiale care nu sunt compusi chimici, dar pentru care exista
standarde sau conditii tehnice aprobate;
- produse tehnice intermediare si auxiliare, precum si deseuri industriale care pot fi
degajate sau acumulate in cantitati care determina pericol de incendiu;
Aprecierea pericolului la incendiu consta in determinarea unei serii de indicii, a caror
caracterizare si cantitate depind de starea de agregare a substantei date.
(Metodele descrise mai jos pentru aprecierea pericolului la incendiu nu se extind
asupra substantelor necombustibile precum si a celor in stare piroforica sau expliozivelor).
La aprecierea pericolului de incendiu pentru gaze se au in vedere substantele la care
presiunea vaporilor saturati, la temperatura de 50C, este de cel putin 3 kgf/cm
2
(excedentar)
substantele cu puntul de topire (picurare) de cel mult 50C si la solide substante cu
punctul de topire (picurare peste 50C.
Pentru aprecierea pericolului la incendiu al gazelor se determina: domeniul de
aprindere in aer; presiunea maxima a exploziei; temperatura de autoinflamare; categoria
amestecului exploziv; caracterul reactiei intre substantela aprinsa si mijloacele de stingere cu
apa si spuma; energia minima de aprindere; continutul exploziv minim de oxigen; viteza
normala de ardere; diametrul critic (de stingere).
La aprecierea pericolului de incendiul al lichidelor se determina: grupa de
inflamabilitate; temperatura de aprindere; temperatura de inflamabilitate; temperatura de
autoinflamare; caracterul reactiei intre substanta aprinsa si mijloacele de stingere cu apa si
spuma; limitele temperaturii de inflamabilitate; concentratia minima de stingere a
incendiului cu mijloace de stingere; viteza de ardere; viteza de incalzire la ardere.
Pentru lichidele usor inflamabile se determina suplimentar : domeniul de aprindere in
aer; presiunea maxima a exploziei; categoria amestecului exploziv; energia maxima a
exploziei; categoria amestecului exploziv; exergia minima de aprindere; continutul minim de
oxigen pentru explozie; viteza normala de ardere; diametrul critic (de stingere).
La aprecierea pericolului la incendiu al tuturor substantelor si materialelor solide se
determina: grupa de combustibilitate; temperatura de aprindere; temperatura de
autoaprindere; caracterul reactiei intre substanta incendiata si mijloacele de stingere cu apa si
spuma.
Pentru substantele solide cu temperatura de topire sub 300C se determina
suplimentar: temperatura de aprindere; limitele temperaturii de aprindere a vaporilor de aer;
concentratia minima de stingere cu gaze pentru stingerea incendiului intr-un spatiu inchis.
(Parametri dati, de obicei, nu se determina la temperaturi de peste 300C).
pentru materialele poroase, fibroase si granulate daca este necesar se determina
suplimentar: temperatura de autoincalzire; temperatura de ardere mocnita in cazul
autoaprinderii; conditile de temperatura pentru aprindere termica.
Pentru substatele pulverizate sau capabile sa formeze praf se determina suplimentar:
limita inferioara de aprindere a suspensiei de particule in aer; presiunea maxima a exploziei
suspensiei de particule in aer; energia minima de aprindere a suspensiei de particule in aer;
continutul minim de oxigen pentru explozie.
La aprecierea pericolului de incendiu al unei substante trebuie studiate proprietatile ei
si stabilita posibiilitatea variatiei acestora cu timpul si la utilizare in anumite conditii. Acest
lucru trebuie luat mai ales in consideratie mai ales in cazul cand substanta respectiva intra in
contact cu alta substanta activa, este incalzita timp indelungat, expusa la iradiere sau la alte
solicitari exterioare, in urma carora se pot modifica proprietatile ei fizico-chimice.
Aprecierea pericolului de incendiu al unei substante sau material trebuie facuta, de
regula, in cadrul cercetarilor de laborator asupra proprietatilor substantei. Exceptie fac unii
indici care pot sa fie precizati in faza de fabricatie experimantala.
Raspunderea pentru aprecierea justa si la timp a pericolului de incendiu al substantei
cade in sarcina organizatiei care recomanda substanta sau materialul respectiv pentru
utilizarea in economia nationala.
Proiectarea unitatilor industriale si experimental-industriale si a depozitelor respective,
precum si a mijloacelor de transport se poate face numai daca exista date referitoare la
pericole de incendiu al substantelor si materialelor, folosite in constructii si manipulate in
productie.
Indicii pericolului de incendiu al substantelor si materialelor.
Domeniul lor de intrebuintare
Grupa de combustibilitate. Dupa gradul de combustibilitate substantele si materialele
se impart in necombustibile (care nu ard), greu combustibile (cu ardere dificila),
combustibile (cu ardere normala). Din grupa materialelor si substantelor combustibile se
clasifica separat cele usor inflamabile si greu inflamabile.
Se numesc necombustibile substantele si materialele incapabile sa arda in aer.
Se numesc combustibile ( cu ardere dificila ) substantele si materialele care se pot
aprinde sub efectul unei surse de aprindere, dar nu sunt capabile de ardere independenta
dupa inlaturarea acestei surse.
Se numesc combustibile (cu ardere normala) substantele si materialele capabile sa se
aprinda de la o sursa de aprindere si sa continue sa arda in mod independent dupa inlaturarea
acesteia.
Dintre substantele si materialele greu combustibile fac parte acelea care la pastrarea in
aer liber sau intr-o incapere nu sunt capabile sa se aprinda chiar sub efectul de lunga durata a
unei sursa de aprindere cu energie mica (focul unui chibrit, scantei, un conductor electric
incandescent, etc.).
Aceste materiale si substante se aprind de la o sursa relativ puternica care incalzeste o
parte apreciabila a lor pana la temperatura de aprindere.
Din materialele si substantele usor inflamabile fac parte acele substante si materiale
care la pastrarea in aer liber ssau intr-o incapere sunt capabile ca fara o incalzire prealabila sa
se aprinda de la efectul unei surse de aprindere de o energie neinsemnata.
Din lichide usor inflamabile (LUI) in conformitate cu recomandarile internationale,
fac parte lichidele combustibile cu temperatura de inflamabilitate care nu depaseste 61C
intr-un creuzet inchis sau 66C intr-un creuzet descoperit. Lichidele usor inflamabile dupa
recomandarile internationale se impart in trei categorii:
- Categoria I - (LUI) deosebit de periculoase cu temperatura de inflamabilitate de -
18C si mai joasa in creuzetul inchis sau de -13C in creuzetul descoperit.
- Categoria II (LUI) periculoase permanent cu temperatura de inflamabilitate, de
la -18 la +23C in creuzetul acoperit sau de la -13 la +37C in creuzetul descoperit.
- Categoria III (LUI) periculoase la o temperatura mai ridicata a aerului, avand
temperatura de inflamabilitate de 23-61C in creuzetul acoperit, sau de la 27V-
66C in creuzetul descoperit.
Capacitatea de aprindere a materialelor de constructie este caracterizata de marimea
indicelui de aprindere.
Indicele de aprindere este o marime adimensionala care exprima raportul intre
cantitatea de caldura, degajata de aerul de epruveta in cursul incercarilor si cantitatea de
caldura degajata de sursa de aprindere. Dupa marimea indicelui de aprindere substantele si
materialele se impart ca in tabelul 1:
Grupa de combustibilitate Indicele de aprindere
Necombustibile Pana la 0,1
Greu combustibile Peste 0,1 pana la 0,5
Combustibile Peste 0,5
Din care greu inflamabile peste 0,5 pana la 2,1
Grupa de combustibilitate se ia in consideratie la clasificarea substantelor si
materialelor, dupa pericolul de incendiu, in conformitate cu normele pci in vigoare.
Procesele de productie al caror perocol de incendiu este determinat de prezena unor
substante greu combustibile, care nu formeaza cu aerul amestecuri explozive, trebuie
incadrate in categoria C (conform normelor in vigoare), precum si in clasa incaperilor si
instalatiilor cu pericol de incendiu, conform Prescriptiilor pentru controlul instalatiilor
electrice.
Temperatura de inflamabilitate se numete temperatura minima a unei substate
combustibile la care in conditiile unor incercari speciale deasupra suprafetei ei se formeaza
sau gaze capabile sa se aprinda in aer de la o sursa exterioara de aprindere; nu se prodce
arderea subita a substantei in continuare.
Temperatura de inflamabilitate constituie un parametru rapid, care indica aproximativ
conditiile de temperatura in care o substanta combustibila prezinta pericol de incendiu intr-
un vas descoperit.
Temperatura de inflamabilitate a substantelor combustibile se ia in consideratie la
clasificarea proceselor de productie, a incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol la
incendiu in conformitate cu normele in vigoare.
Temperatura de aprindere se numete temperatura minima a unei substante
combustibile, la care ea degaja vapori sau gaze combustibile cu o viteza atat de mare, incat
dupa inflamarea lor de la o sursa de aprindere exterioara substanta continua sa arda.
Temperatura de aprindere este caracteristica numai pentru substantele si materialele
combustibile, deoarece ea caracterizeaza capacitatea lor de ardere independenta. Daca o
substanta nu are temperatura de aprindere, ea trebuie incadrata ca greu combustibila sau
necombustibila.
Temperatura de autoinflamate se numeste temperatura minima a substantei (sau a
amestecului ei optim cu aer), la care se produce o crestere accentuata a vitezei reactiilor
exotermice, care duce la aparitia arderii cu flacara.
Din cauza complexitatii masurarii directe a temperatrii de autoinflamare aceasta se
considera drept temperatura minima a peretelui vasului sau a mediului de reactie, la care se
observa autoinflamarea amestecului.
Aceasta temperatura nu este constanta pentru substanta data, ea depinde de conditiile
experientei si anume de:
- cantitatea de caldura degaata si de produsele intermediare ale reactiilor care preced
autoinflamarea;
- conditiile transferului de caldura si masa in interiorul vasului de reactie si intre
vasul de reactie si mediul inconjurator;
- volumul amestecului si concentratiei substantei reactante;
- prezenta catalizatorilor pozitivi si negativi ai reactiilor care preced autoinflamarea.
Experientele, efectuate la TNIIPO si MakNII, arata ca pentru multe lichide valorile
minime ale temperaturii de autoinflamare se obtin intr-un aparat ca balonul de sticla sferic
(aparatul MakNII).
In scopul obtinerii unor date comparative reproducerile, aparatajul de incercare si
metoda de determinare pentru gaze sau vapori cu aer trebuie incalzit uniform pentru ca el sa
se inflameze fara introducerea unei surse de aprindere exterioare, se numeste temperatura
standard de autoinflamare.
Temperatura de autoinflamare a gazelor si vaporilor se ia in consideratie pentru:
- clasificarea gazelor si vaporilor de lichide inflamabile pe grupe de explozivitate,
pentru alegerea tipului de echipament electric (in acest scop se tine seama de
temperatura standard de autoinflamare);
- alegerea conditiilor pentru folosirea substantei la temperatura nepericuloasa la
incalzirea ei in vase inchise )se foloseste temperatura minima de autoinflamare);
- calcularea temperaturii maxime admise de incalzire a suprafetelor neizolate termic
de utilaje tehnologice, echipament electric, etc.;
- anchetarea cauzelor incendiilor si daca este necesar stabilirea posibilitatii aprinderii
substantei de la o suprafata incalzita.
Temperatura maxima admisa de incalzire fara riscuri a suprafetelor neizolate de utilaje
tehnologice, echipament electric, etc, este egala cu 80% din valoarea temperaturii standard
de autoinflamare a gazelor sau vaporilor (in C) si nu trebuie sa depaseasca temperatura
minima de autoinflamare.
Temperatura de aprindere a substantelor solide se ia in consideratie la anchetarea
cauzelor incendiilor, la alegerea regimurilor optime de incalzire de scurta durata a unor
substante si in diferite alte situatii.
La determinarea temperaturii maxima admisibile de incalzire fara riscuri a suprafetelor
neizolate termic de utilaje tehnologice, echipament electric etc, precum si a posibilitatii de
incalzire de lunga durata a solidelor trebuie sa se tina seama de fenomenul de autoincalzire,
caracteristic pentru multe substante si materiale solide (mai ales poroase, fibroase si
pulverizante).
Temperatura la autoaprindere caracterizeaza capacitatea unei serii de substante si
materiale de a se autoaprinde la incalzirea pana la temperaturi relativ mici in contact cu alte
substante, precum si sub efectul caldurii degajate de microorganisme in procesul activitatii
lor vitale.
Din acest punct de vedere se disting autoaprinderi termice, chimice si microbiologice.
Tendinta la autoaprindere termica se caracterizeaza prin caracterizeaza prin temperatura de
autoincalzire si de ardere mocnita precum si prin variatia temperaturii mediului la care se
observa autoaprindere, in functie de dimensiunile si forma epruvetei.
Tendinta la autoaprindere se ia in consideratie la elaborarea masurilor preventive
pentru pastrarea substantelor sau materialelor, pentru transport, uscare etc.
Conditiile de autoaprindere termica, pentru o serie de substante, sunt indicate prin
formule care redau relatia intre temperatura minima a mediului t (in C), la care se produce
autoaprinderea termica, suprafata specifica a epruvetei s (in m
-1
) si timpul pana la
autoaprinderea ei (in h).
Marimea s se calculeaza din formula:

(1)
in care F suprafata exterioara totala a epruvetei, m;
V volumul epruvetei, m;
a, b, c dimensiunile corpului, m. astfel, de exemplu, pentru un paralelipiped
dreptunghiular: a- lungime, b latime si c
inaltime; pentru o sfera a=b=c=D sferei s.a.m.d.
De exemplu, trebuie sa se calculeze temperatura minima si timpul dupa care este
posibila autoaprinderea unui balot de bumbac cu dimensiunile 0,8 x 0,6 x 0,6 m. pentru
bumbac se foloseste formula empiorica, pentru calcului conditiilor de autoaprindere ale
acestuia:

lg t = 2,018 + 0,140 lg s
(2)
lg t = 2,332 0,057 lg
(3)

Suprafata specifica a balotului de bumbac se afla din formula (1):

Valoarea s gasita se substituie in formula (2) si se determina temperatura minima a
mediului, la care se autoaprinde balotul:

lg t = 2,018 + 0,140 lg 9,17 + 2,153 ; t = 142 C

valoarea temperaturii la care se autoaprinde balotul, se substituie in formula (3) si se
afla timpul de la inceputul incalzirii pana in momentul autoaprinderii:

lg 142 + 2,332 0,057 lg = 138 Oh
Temperatura de autoincalzire este temperatura minima a substantei, pana la care
incalzirea poate sa prezinte un pericol potential de incendiu. Temperatura de autoincalzire se
ia in consideratie la determinarea conditiilor de incalzire de lunga durata (sau permanent) a
unei substante fara riscuri.
Drept temperatura de incalzire fara riscuri a unei substante sau material (independent
de dimensiunile epruvetei) trebuie considerata temperatura care sa nu depaseasca 90% din
temperatura de autoincalzire.
Temperatura de incalzire fara riscuri a unor corpuri de dimensiuni cunoscute,
executate din substante sau materialul dat, la care se produce autoaprinderea termica, in
functie de dimensiunile epruvetei date.
Temperatura de ardere mocnita se numeste temperatura critica a unei substante
solide, la care creste accentuat viteza procesului de autoincalzire, fapt care duce la aparitia
unui focar de ardere mocnita.
Temperatura de ardere mocnita se ia in consideratie in ancheta cauzelor de incendiu, la
determinarea conditiilor sigure de incalzire a materialelor solide etc.
Domeniul de inglamare a gazelor si vaporilor (intervalul de explozie) in aer se
numeste domeniul de concentratie a gazului dat, in aer, la presiunea atmosferica, in cadrul
caruia amestecurile de gaz cu aer sunt capabile sa se inflameze de la o sursa exterioara de
aprindere, cu propagarea ulterioara a focului, in amestec.
Concentratiile limita ale domeniului de inflamare se numesc respectiv limita
inferioada si limita superioara de inflamabilitate a gazelor si vaporilor in aer.
Valoarea limitei inferioare de inflamabilitate a gazelor in aer serveste la clasificarea
proceselor de productie dupa gradul de pericol la incendiu in conformitate cu normele in
vigoare.
Valorile limitelor de inflamabilitate se folosesc la calcularea concentratiei admise de
gaze in interiorul aparatelor tehnologice cu pericol de explozie, a instalatiilor de recuperare
si de ventilatie, precum si la determinarea concentratiei maxime admisibile pentru prevenirea
exploziei vaporilor si a gazelor in in cadrul lucrarilor cu folosirea focului si a uneltelor care
formeaza scantei.
Marimea concentratiei de gaz sau vapori in aer in interiorul unui aparat tehnologic,
egala cu cel mult 50% din marimea limitei inferioare de inflamabilitate, poate fi adoptata
drept concentratie neexploziva.
Asigurarea unui mediu fara pericol de explozie in interiorul aparatajului la un regim
tehnologic normal nu justifica incadrarea utilajului dat in categoria utilajelor neexplozive.
Drept marime a concentratiei limita admisibila fara pericol de explozie a vaporilor si
gazelor la lucrarile cu folosirea focului si a uneltelor care formeaza scantei, trebuie adoptata
concentratia care sa nu depaseasca 5% din marimea limitei inferioare de inflamabilitate a
vaporilor sau gazului dat in aer, in absenta unei faze condensate in aparatul examinat.
Limitele temperaturii de inflamabilitate a vaporilor cu aerul se numesc acele
temperaturi ale substantei, la care vaporii ei saturati formeaza concentratii egale respectiv cu
limitele inferioara sau superioara de concentratie la care se reduce inflamarea. Limitele
temperaturii de inflamabilitate se iau in consideratie la calcularea regimurilor de temperatura
fara pericole in aparatele tehnologice inchise, cu lichide si solide volatile, functionand la
presiune atmosfetica.
In privinta posibilitatilor de formare a amestecului exploziv de vapori aer trebuie
considerata ca lipsita ca lipsita de pericole temperatura unei substante individuale, cu 10
grade mai mica decat limita inferioara a temperaturii de inflamabilitate sau cu 15 grade mai
mare decat limita ei superioara.
Daca aparatul lucreaza la o temperatura periculoasa chiar in decursul unei perioade
scurte, se impune sa se prevada masurile pentru diliarea amestecurilor explozive de vapori
aer cu gaze inerte, cu substante speciale de diluare sau prin alte mijloace.
Limita inferioara de inflamabilitate a unui amestec de particule solide in stare de
suspensie in aer se numeste concentratia minima de substante in aer, la care amestecul este
capabil sa se inflameze cu extindere ulterioara a arderii la intreg volumul amestecului.
Limita inferioara de inflamabilitate a unui amestec de particule solide cu aer se ia in
consideratie la clasificarea proceselor de productie dupa pericol la incendiu, in conformitate
cu normele in viguare.
Amestecul cu particulele de substanta solida cu aerul se considera exploziv daca limita
lui inferioara de inflamabilitate depaseste 65 g/m. se considera deosebit de peroculoase
amestecurile de particule solide cu aerul a caror limita inferioara de inflamabilitate nu
depaseste 15 g/m.
Marimea limitei inferioare de inflamabilitate a amestecului de particule solide cu aerul
se foloseste, de asemenea, la calcului regimurilor de functionare fara pericole a instalatiilor
de transport pneumatic, de separare a prafului etc.
Se poate considera fara pericole la explozie o concentratie de aerosol in interiorul unui
utilaj tehnologic daca ea nu depaseste 50% din marimea limitei inferioare de inflamabilitate
(daca in aparat nu exista praf depus).
Presiunea maxima a exploziei este presiunea mxima formata la expliozia
amestecului cel mai periculos la incendiu si explozie, intr-un vas inchis, la presiunea initiala
a amestecului de 1 at.
Marimea presiunii maxime a exploziei se foloseste in calcule rezistentei la explozie a
aparatului cu gaze, lichide si preoduse pulverulenete combustibile, in calcul supapelor de
siguranta si ale membranelor de explozie, in conformitate cu prescriptiile pentru construirea
echipamentului electric protejat la explozie.
In functie de capacitatea de transmisie a exloziei prin fante inguste si jocul de la
flanse, prescriptiile pentru construirea instalatiilor electrice stabilesc patru categorii de
amestecuri explozivve de gaze combustibile si vapori de lichide combustibile si usor
inflamabile: 1, 2, 3 si 4.
Categoria unui amestec exploziv se ia in consideratie la alegerea tipului de echipament
electric protejat in conformitate cu prevederile normelor in viguare.
Energia minima de aprindere se numeste marimea minima a energiei unei scantei
electrice, suficienta pentru aprinderea celui mai usor amestec inflamabil de gaz, vapori sau
praf cu aerul.
Enrgia minima de aprindere se ia in consideratie la clasificarea amestecurilor de gaze,
vapori si praf, cu aerul.
Continutul minim de oxigen pentru explozie (CMEO) se numeste concentratia de
oxigen in amestecul de aer cu agentul de diloare, sub care nu este posibila inflamarea
amestecului de gaz, vapori sau praf cu aer (diluat cu substanta inerta data), cu propagarea
aprinderii in intregul volum.
Concentratia agentului de diluate, corespunzatoare la continutul maxim de oxigen
pentru explozie se numeste concentratie de diluare.
Marimea continutului minim de oxigen pentru explozile se foloseste la calcularea
regimurilor sigure de functionare a aparatelor si conductelor tehnologice, a instalatiilor de
respiratie cu azot, transport pneumatic, precum si la proiectarea sistemelor si instalatiilor
pentru inhibitia exploziilor si stingerea incendiilor.
Concentratia de oxigen fara pericol de explozie se poate calcula din formula:

C
nex
= 1,2 C
ex
4,2
in care C
nex
este concentratia neexploziva de oxigen in amestecul aer-agent de diluare,
% vol.
C
ex
exte continutul minim de oxigen pentru explozie, % vol.
Formula data este valabila pentru C
ex
> 3,5 % vol.
Concentratia minima de stingere, in volum, a substantei date se numeste
concentratia minima de gaz de stingere sau vapori de aer, care asigura stingerea practic
instantanee (in conditiile experientei), a flacarulor difuze, ale substantei.
Marimea concentratiei minime de stingere se foloseste la determinarea normei teortice
de consum de substanta de stingere, pentru stingerea substantei, in volum.
Viteza normala de ardere a amestecului de gaze si vapori aer este caracterizata
de viteza miscarii de inaintare in frontul de flacari fata de gazul nears.
Marimea vitezei normale de ardere se foloseste la determinarea vitezei de crestere a
presiunii de explozie a amestecurilor de gaze si vapori aer.
Viteza de ardere este determinata de cantitatea de substanta care arde intr-o unitate
de timp pe o unitate de suprafata.
Viteza de ardere trebuie luata in consideratie la determinarea duratei incendiului in
rezervoare, la calcularea intensitatii de degajare a caldurii si a regimului termic la incendii,
etc.
Viteza de incelzire a lichidului este determinata de viteza de crestere a grosimii
stratului omotermic (in caz de ardere a lichidului pe o suprafata libera), a carui temperatura
este egala cu temperatura de fierbere a lichidului.
Viteza de incalzire se foloseste la calculele care se regera la stingerea lichidelor in
rezervoare.
Diametrul critic (de stingere) se numeste diametrul maxim al tubului, la care devine
imposibila extinderea focului intr-un amestec combustibil.
Marimea diametrului critic se ia in consideratie la proiectarea si execuratea barierelor
antifoc si a plaselor pentru stingerea incendiilor.
Caracterul reactiei intre substanta incendiata si mijloacele de stingere (apa si
spuma).
Mijloacele de stingere apa sub forma de jeturi compacte sau pulverizate, spuma
mecanica si spuma chimica sunt cele mai raspandite mijloace de stingere a incendiilor.
Totusi ele nu pot fi folosite in toate cazurile.
In urma reactiei dintre apa sau spuma si unele substante incendiate se poate produce
efervescenta si aruncarea lichidului in afara; unele reactii chimice se desfasoara violent si
maresc intensitatea arderii, putand provoca explozii. In alte cazuri folosirea apei si spumei
nu prezinta pericol, dar nu este eficienta.
Caracterul reactiei intre o substanta incendiata si apa cu spuma, folosite ca mijloace de
stingere, se stabileste prin incercari speciale.

Mijloace de stingere
In prezent cele mai eficiente mijloace de stingere sunt aratate mai jos.
Apa sub forma de jeturi compacte si pulverizate (dimensiunea picaturii peste 100
). Se foloseste pentru stingerea majoritatii substantelor si materialelor combustibile solide, a
produselor petroliere grele, precum si la formarea perdelelor de apa si la racirea obiectivelor,
situate in apropierea focarului de ardere.
Apa in stare fin pulverizata (dimensiunea picaturilor sub 100 ) se foloseste la
stingerea substantelor si materialelor solide precum si a lichidelor combustibile si usor
inflamabile. Ea usureaza conditiile de stingere, coboara rapid temperatura in spatiu incendiat
si contribuie la lasatea in jos a fumului, permitand evitarea umezirii excesive a materialelor.
Apa cu miuanti (0,5 2,0%). Stingerea este mai eficienta, mai ales pentru
substantele si materialele cu udare dificila (bumbac, negru de fum, lemn etc).
Udand materialele, apa impiedica aprinderea lor de la radiatile termice (timpul necesar
pentru aprindere se mareste de 2-3 ori). In calitate de muianti se folosesc: sulfonati, sulfonili.
Emulsiile apoase de hidrocarburi halogenate sunt amestecuri de apa cu 5-10%
brometil, dibrometetrafluoretan si alte hidrocarburi halogenate.
Eficienta apreciabila a emulsiilor mentionate, la stingerea incendiului, se explica prin
combinarea efectului de racire a apei cu efectul de inhibitie a hidrocarburilor halogente in
faza vapori-gaze. Se recomanda la stingerea substantelor si materialelor combustibile solide
si lichide in cazurile cand apa nu este eficienta.
Spuma chimica, se obtine din substante spumante. Spuma chimica se foloseste la
stingerea produselor petroliere.
Spuma chimica speciala are proprietati hidrofobe, ceea ce permite utilizarea ei la
stingerea alcoolului, acetonei si a altor lichide solubile in apa.
In prezent in locul spumei chimice se recomanda spuma mecanica cu coeficient mare
de infoliere, fiind mai eficienta.
Spuma mecanica cu coeficient obisnuit de infoliere (5-10) se obtine din solutiile
apoase de substante spumogene: se foloseste la stingerea produselor petroliere (de preferinta
la refularea spumei sub stratul de combustibili printr-un furtun elastic), de asemenea la
stingerea substantelor si materialelor combustibile solide.
Spuma mecanica, acoperind obiectele si materialele protejeaza bine impotriva caldurii
radiante, evitand inflamarea.
Spuma mecanica cu coeficient mare de infoliere (80 si mai mult) se obtine in
aparate speciale (generatoare de spuma) din solutii apoase de agenti spumogeni. Se
recomanda ca mijloc principal de stingere a produselor petroliere, precum si la stingerea
incendiilor in subsoluri, cale de vapoare, mine si alte spatii inchise.
Abur (vapori de apa). Pentru stingere se foloseste aburul tehnologic si vaporii de apa
(abur) utilizati. Eficienta aburului pentru singere nu este mare si de aceea se recomanda
folosirea lui la stingerea in incaperile cu volumul pana la 500 m si a unor inceputuri de
incendiu la instalatii descoperite. Concentratia de stingere a aburului pentru produse
petroliere este egala cu circa 35% vol.
Bioxidul de carbon, se foloseste in diferite stingatoare si instalatii fixe, in stare
lichefiata. Are o eficienta de stingere relativ slaba: la stingerea intr-un volum inchis trebuie
sa se introduca cel putin 30% vol. nu stinge incendiile de materiale care mocnesc.
Pentru intensificarea efectului de stingere o parte din bioxidul de carbon lichefiat la
iesirea din tuburi trece in stare de zapada. Bioxidul de carbon lichefiat trebuie deshidratat
inainte de intrebuintare (continutul admisibil de umiditate cel mult 0,1 % masa).
Hidrocarburile halogenate sunt gaze sau lichide usor volatile care sunt mijloace
foarte eficiente de stingere si de diluare.
Cea mai mare intrebuintare o au compozitiile:
4ND (97-95% brometil, 3-5% bioxid de carbon), 3,5 (70% brometil, 30% bioxid
de carbon).
Daca este necesara refularea compozitiei 3,5 pe conducte lugi (peste 40 m) si la
temperatura coborata, in buteliile cu compozitia 3,5 se introduce suplimentar aer, pana la
presiunea de 60 at. In acest caz compozitia are cifrul 3,5 V
Compozitia 7 (20 % brometil, 80% brommetilen).
Pentru imbunatatirea pulverizarii se poate adauga 6-8% bioxid de carbon.
Compozitiile SJB (lichide cu continut de brom): BF -1 (84% brometil, 16%
dibromtetrafluorenat), BF -2 (73% brometil, 27% dibromtetrafluorenat), TF (100%
dibromtetrafluorenat), BM (70% brometil,30% bromura de metilen).
Compozitia gazoasa combinata, compusa din 90% vol azot si 10% vol vapori de
dibromtetrafluorenat, se foloseste pentru stingerea incendiilor de substante, caracterizate
printr-un meniu lard de inflamare.
Hidrocarburile halogenate se folosesc la stingerea substantelor si materialelor
combustibile solide si lichide (cu exceptia metalelor si a substantelor care ard fara accesul
aerului), stind eficient materialele care ard mocnit.
Compozitiile enumerate mai sus au urmatoarea concentratie de stingere pentru flacara
de alcool etilic (in % vol): 4ND -5,7; 3,5 6,7; 7 3; BF -1 4,8; BF -2 4,6; TF 1,9;
BM -4,6.
Gaze inerte: azot, argon, heliu (mai eficiente in stare lichefiata), gaze de ardere sau
utilizate.
Efectul de stingere al acestor gaze se reduce in principal la micsorarea concentratiei de
oxigen in focarul de ardere. Ele se folosesc, de asemenea, pentru umplerea spatiului liber, in
rezervoare, tancuri si boxe de productie in scopul prevenirii incendiului (exploziei).
Pentru marirea efectului de stingere (sau de diluare) a azotului se recomanda
introducerea simultana in zona protejata a 3 5% hidrocarburi halogenate
(dibromtetrafluorenat, iodura de metil, etc).
Compozitii pulverulente destinate pentru stingerea metalelor (potasiu, sodiu, litiu,
magneziu). Pentru potasiu si sodiu se foloseste o pulbere pe baza de carbonar de sodiu,
pentru litiu si alte metale compozitii speciale.
Compozitiile, de regula se refuleaza printr-un dispersor pentru a se asigura o acoperire
uniforma a metalului incendiat,pentru stingerea produselor petroliere si a altor substante
combustibile. In acest scop se folosesc compozitiile pe baza de bicarbonat de sodiu: care se
refuleaza prin teava-pulverizator sub forma de nor pulverizat.
Aceste substante reduc eficient incendiul dar nu asigura o stingere totala daca in
focarul de ardere exista obiecte incandescente sau materiale care mocnesc. In legatura cu
aceasta substantele pulverulente mentionate se recomanda sa fie folosite impreuna cu spuma
mecanica.
Compozitii pulverulente combinate: amestec de silicagel si hidrocarburi halogenate;
amestec de silicagel cu 30% apa. Se folosesc la stingerea unei serii de substante piroforice.
Primul amestec este un mijloc foarte eficient pentru stingerea majoritatii substantelor
combustibile lichide si solide cu exceptia metalelor.
Aer comprimat. Se poate folosi la stingere pentru metoda amestecarii, arderea
inceteaza la scaderea temperaturii stratului superior incalzit al lichidului incendiat sub
temperatura de inflamabilitate.

Substante si materiale combustibile
1. Accelerator de vulcanizare (C
11
, H
14
, N
2
, S
2
)
Substanta chimica, care adauga in cauciuc, mareste viteza de vulcanizare. Sulfenamida
BT este un lichid inflamabil de culoare cafenie. Densitatea 1,160 1,180. densitatea
vaporilor in raport cu aerul 8,2. este insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate 4 C.
temperatura de autoinflamare 230 C.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimic, spuma mecanica.
2. Acetal CH
3
CH (OC
2
H
5
)
2

Acetatul este denumirea curenta a dieteilacetalului si se foloseste ca solvent, analgezi
si anestezic.
Pericol de:
- incendiu: este un lichid combustibil care se inflameaza la temperatura scazuta.
Temperatura de inflamabilitate este de -20,5 C, iar cea de autoaprindere de 220 C. vaporii
de acetal pot fi aprinsi de scantei electrice si mecanice, flacari de orice fel, corpuri
incandescente.
- explozie: vaporii de acetal formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele
1,65 10,4% in volum sau intre 80 510 g/m
3
. avand limita inferioara de explozie desul de
scazuta, amestecul exploziv se poate forma cu destula usurinta.
Densitatea vaporilor de acetal, in raport cu aerul, fiind de 4,08 exista pericolul
acumularii lor in partea de jos a incaperilor, in denivelari.
- toxicitate: vaporii de acetal sunt toxici.
Masuri de:
- prevenire: in incaperile in care se depoziteaza, se manipuleaza si se foloseste
acetalul, nu se for utiliza surse de foc deschis. Se vor lua masuri pentru prevenirea formarii
scanteilor mecance si electrice (evitarea izbirii de corpurile metalice sau dure) si pentru
folosirea unei instalatii electrice corespunzatoare.
Ambalajele ccu acetal vor fi in permanenta inchise, depozitarea facandu-se in cantitati
strict limitate si numai in spatiul special amenajat. In instalatiile industriale, gurile de
absorbtie pentru bentilatie se vor monta in partea de jos a incaperilor. Dupa afolosirea
acetatului, incaperea respectiva va fi foarte bine ventilata.
- de stingere: incendiile de acetal se vor stinge cu spuma chimica, spuma mecanica
sau gaze inerte. La inceputurile de incendiu se va putea actiona cu stingatoare manuale cu
spuma chimica sau cu CO
2
. in cazul unor incendii de proportii, servantii se vor echipa cu
aparate izolante.
3. Acetaldehida CH
3
CHO
In industrie se intalneste la distilarea uscata a lemnului, ca produs in sinteza acidului
acetic si a alcolului, la fabricarea oglinzilor de argint, cauciuc sintetic etc.

Pericol de:
- incendiu: lichid combustibil, foarte volatil. Densitatea 0,78. densitatea in raport cu
aerul 1,50. temperatura de inflamabilitate este de -27 C, iar cea de autoaprindere de 156 C.
sursele de aprinderre a vaporilor sunt aceleasi ca la fenoli, mai ales in actunea mediilor acide
de condensare, formaeza derivati ai dioxidfenilmetanului sau a difenilolmetanului, care sunt
substante combustibile.
- explozie: vaporii de acetaldehida formeaza cu aerul amestecuri explozive intre
limitele 4 57% in volum sau 80-510 g/m
3
; deci, intervalul de explozie este destul de larg.
- toxicitate: prezinta un miros puternic, limita de percepere fiind de aproximativ
0,0001 mg/l. In concentratie mica (0,1-0,4 mg/l) irita usor si trecator mucoasele. La
concentratii mari produce senzatii de sufocare puternice.
Masuri de:
-prevenire: in zona de depozitare, de manipulare si in spatiile de productie vor fi
inlaturate sursele de aprindere. Ambalajele si instalatiile tehnologice trebuie sa fie perfect
etnase. Orice fisura trebuie inlaturata imediat. Controlul aparaturii de productie se va face cu
regularitate, in scopul asigurarii unei bune functionari.
-stingere: se vor folosi aceiasi agenti stingatori ca la acetal, luandu-se aceleasi masuri
de protectie a servantilor. Concentratia limita admisa in spatiile de productie se recomanda
sa nu depaseasca 0,1 mg/l.
4. Acetaldol CH
3
CH(OH) CH
2
CH O
Se intrebuinteaza in sinteza organica pentru coloranti, medicamente, rasini etc. se
prepara prin condensarea acetaldehidei in mediu bazic sau acid.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor sau galbui, siropos, combustibil. Densitatea 1,103. puntul
de topire 0 C. punctul de fierbere 83 C. de nsitatea vaporilor in raport cu aerul 3. este
solubil in apa, in eter, in alcool, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate 66 C. temperatura
de autoinflamare 248 C.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie este 2%, in volul.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele combustibile.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
5. Acetat de amil CH
2
COOC
5
H
11

Se intrebuinteaza ca solvent al nitricelulozei, celulodului, rasinilor, grasimilor si cerii.
Se obtine prin esterificarea alcoolului amilic cu acid acetic, in prezenta acidului
sulfuric.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,8774. Punctul de fierbere 148 C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. este greu solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 25 C. Temperatura de autoinflamare 360 C. Puterea calorica 8000 kcal/kg.
- explozie: vaporii de acetat de amil formeaza amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie este de 1,0%, iar cea superioara 7,5, in volum.
- toxicitate: este o substanta narcotica. Produce modificari in sange, in ficat si in
rinichi. Vaporii irita conjunctivele, mucoasa nazala, caile respiratorii superioarae si
inferioare. Provoaca uscaciunea piele. Sunt posibile dermite si exeme. Concentratia limita
admisa este 0,1 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele inflamabile.
- stingere: incendiile de acetat de amil se sting cu spuma chimica, abur si gaze
inerte. Protectia se asigura cu costume de protectie.
6. Acetat de benzil CH
3
COO CH
2
C
6
H
5

Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin fierberea alcoolului benzilic cu anhidrida
acetica, in prezenta acetatului de sodiu anhidru.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,06. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 5,2. punctul de fierbere 213,5 C. Punctul de topire 51,5 C. Este solubil in
apa, foarte solubil in alcool si eter. Temperatura de inflamabilitate 102 C. Temperatura de
autoinflamare 410 C.
explozie 0,6%, iar limita superioara 7,3%, in volum.
- toxicitate: vaporii au actiune usor narcotica. Vaporii produc numai iritatia
mucoaselor.
Masuri de:
- prevenire: vaporii fiind mai grei ca aerul se aduna la partea inferioara a
incaperilor, motiv pentru care este necesar sa se asigura, o buna ventilatie.
- stingere: incendiile de acetat de benzil se sting cu apa, spuma.
7. Acetatul de butil CH
3
COO C
4
H
9

Este intrebuintat ca dizolvant. Se prepara prin esterificarea alcoolului lutilic ca acid
acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,896. densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4,0. Punctul de topire 95-96 C. Este insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 13 C. Temperatura de autoinflamare 371 C.
explozie 1,7%, iar temperatura superioara de explozie 15% in volum.
- toxicitate: substanta narcotica. Vaporii irita conjunctivele si mucoasele cailor
respiratorii. Concentratia limita admisa este de 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilarea locala si generala a
spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
8. Acetat de celosolv CH
3
COOCH
2
CH
2
OC
2
H
5

Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitro si acetilceluloza. Se obtine prin actiunea la
cald a alcoolului asupra etilenoxidului urmata de esterificarea cu acid acetic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,982. Punctul de fierbere 158 C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,6. Temperatura de inflamabilitate 51 C.
Temperatura de autoinflamare 380 C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul ametecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 1,71% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.

9. Acetat de celuloza
Dupa compozitia chimica este ecetil-celuloza (cu continut de 53-56,2% acid acetic
legat). Densitatea 1,300-1,350. Puterea calorica 4,482 kcal/kg. Se aprinde usor de la falacara
unui chibrit. Temperatura de aprindere 320 C. Temperatura de mocnire 390 C.
Temperatura de autoaprindere 445 C.
Se mai fabrica diacetatul si triacetatul de celuloza. Triacetatul de celuloza nu se
aprinde de la un chibrit. Acetatii de celuloza se aprind usor, iar sub forma de pelicula ard ca
hartia. Flacara este ce culoare galbena inchisa si fumul de culoare neagra. In timpul arderii se
topesc si formeaza picaturi. Acetatii de celuloza sub actiunea caldurii se descompun cu
degajare de gaze, compuse in cea mai mare parte din bioxid de carbon si vapori de apa.
Praful uscat de diacetat de celuloza de 850 in stare de suspensie in aer are limita
inferioara de explozie 78,0 g/m. acetatii de celuloza se sting cu apa pulverizata, spuma
chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
10. Acetat de etil CH
3
COOC
2
H
5

Se intrebuinteaza ca solvent pentru nitroceluloza, celuloid, grasimi, ceara, majoritatea
rasinilor, iar in amestec cu alcoolul etilic pentru acetilceluloza.
Se obtine prin esterificarea alcoolului eticil in prezenta acidului sulfuric si sintetic din
acid aceic glacial si alcool, in prezenta de catalizatori acizi.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,9003. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,04. Punctul de fierbere 17,1. Punctul de topire -83,6 C. Este solubil in apa
8,5% la 15 C. Temperatura inflamabilitate 2 C. Temperatura d autoinflamare 400 C.
Puterea calorifica 6050 kcal/kg.
explozie 3,5%. Temperatura de autoinflamare 16,8% in volum.
- toxicitate: substanta narcotica, vaporii au o actiune iritatna, moderata asupra
mucoaselor. Concentratia maxxima admisa 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilare locala si generala.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
Protectia se asigura prin costume de protectie.
11. Acetat de izopropenil CH
3
COOC(CH
3
) CH
2

Lichid usor inflamabil. Densitatea 0,9199. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5.
Greu solubil in apa. Punctul de topire 92,9 C. Temperatura de fierber 97 C. Temperatura
de inflamabilitate 15 C.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
12. Acetat de izopropil CH
3
COOCH(CH
3
)
2

Se intrebuinteaza ca dizolvant, in sinteza organica. Se prepara prin esterificarea
alcoolului izopropilic cu acid acetic in prezenta de catalizatori acizi.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Denistatea 0,872. Densitatea vaporilot in
raport cu aerul 3,6. Punctul de topire -73,4 C. Punctul de fierbere 884 C. Este solubil in apa
3%; 20 C, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 4 C. Temperatura de
- explozie: vaporii de acetat de izopropil formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Limita inferioara de explozie 1,7%, iar limita superioara de explozie 9%, in vol.
- toxicitate: substanta narcotica, care are o actiune iritata asupra mucoaselor. La
concentratia de 0,83 mg/l se consta iritatia conjunctivelor.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparatur de productie. Ventilare locala si generala.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Protectia se asigura cu
costume de protectie.
13. Acetat de metil CH
3
COOCH
2

Este folosit ca dizolvant pentru unele saruri metalice, pentru celuloid, aceticeluloza
etc. Se obtine sintetic prin esterificarea alcoolului metilic cu acid acetic.
Pericol de:
raport cu aerul 2,56. Punctul de topire -98,7 C. Punctul de fierbere 57,5 C. Este solubil in
apa. Temperatura de inflamabilitate -15 C. Temperatura de autoinflamare 470 C.
explozie 3,6%, iar limita superioara de explozie 12,8% in vol.
- toxicitate: substanta narcotica slaba, care actioneaza asupra mucoaselor si ca
ititant.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilatie locala si generala a
spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, abur, gaze inerte.
14. Acetat de metilglicol
(ester metiliglicolacetic) CH
3
COOCH
2
OCH
3

Este intrebuintat ca dizolvant. Narcotic. Se obtine prin actiunea metanolului asupra
etilenclorhidrinei si esterificare ulterioare cu acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,000 1,005. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,6. Punctul de fierbere 140-150 C. Temperatura de
inflamabilitate 102 C.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
pulberi stingatoare.
15. Acetat de polivinil (dispersie)
Substanta solida, combustibila, compusa din acetat de polivinil tehnic cu un adaos de
pana la 6,5 % alcool polovinilic. Dimensiunea particulelor 5-30. Densitatea 1,190.
Temperatura de inmuiere 230 C. Puterea calorifica 5458 kcal/kg/
incalzit pana la 160-170 C incepe sa se descompuna. Temperatura de autoinflamare
800 C. Praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 17 g/m
3
.
16. Acetat de propil CH
3
COOC
3
H
7

Este intrebuintat ca dizolvant si in cosmetica. Se obtine prin esterificarea alcoolului
propilic cu acid acetic in prezenta acidului sulfuric.
Pericol de:
raport cu aerul 3,52. Punctul de topire 92,5%. Punctul de fierbere 102 C. Temperatura de
inflamabilitate 14,5 C. Temperatura de autoinflamare 450 C.
explozie 1,8%, iar limita superioara 8% in vol.
- toxicitate: substanta narcotica. Vaporii au o actiune iritanta asupra mucoaselor,
concentratia limita admisa 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea locala si generala a spatiilor de productie. Etansarea intregii
aparaturi de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizarata, spuma chimica, spuma mecanica.
17. Acetat de vinil CH
3
COOCH = CH
2

Se foloseste in industrie la obtinerea viniletelor (un tip special de rasini sintetice). Se
obtine din acetilena si acid acetic; din clorura de vini si din acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, cu miros placut. Inflamabil. Punctul de fierbere 72,5 C.
Densitatea 0,9343. Punctul de topire -60 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,96. Este
solubil in alcool, in eter. In apa solubilitatea la 20 C; 2,4%. Solubil in dizolvanti organici.
Acetatul de vinil are tendinta mare de polimerizare. Temperatura de inflamabilitate -8 C.
Temperatura de autoinflamare 380 C. Puterea calorifica 6,750 kcal/kg.
explozie 2,5%. Temperatura de autoinflamare 17,5 C.
- toxicitate: provoaca iritatia puternica a cailor respiratorii, a ochilor. Concentratia
minima admisa 0,01 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea spatiilor de productie. Etansarea conductelor si recipientelor
de depozitare.
Protectia se asigura cu aparate izolante, costumele de protectie. Primul ajutor consta in
scoaterea accidentului la aer curat apoi i se spala ochii cu apa si i se da lapte.
18. Acetilacetona CH
3
COCH
2
COCH
3

Acetilacetona este un intermediar in sinteza organica si de medicamente. Se obtine
sintetic din acetat de etil si acetona, in prezenta de sodiu metalic sau amidura de sodiu.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,976. Punctul de topire 23,2 C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,5. Este solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 34 C. Temperatura de autoinflamare 340 C.
- explozie: vaporii de acetilena formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 1,7 % volum.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele combustibile.
19. Acetilena CH CH
Se intrebuinteaza in metalurgie (flacara oxiacetilenica), pentru iluminat, la prepararea
negrului de fim si mai ales in sinteza organica. Se obtine sintetic din carbura de calciu
(carbid) si apa, din metan la 1500 C.
Pericol de:
- incendiu: gaz incolor, combustibil. Densitatea in raport cu aerul este de 0,9107. In
stare lichefiata are densitatea 0,620 la -83 C. Este solubila in apa in proportie de 1:1 la 18
C. Puterea calorifica 11500 kcal/kg. Acetilena este un compus endotermic, de aceea
disociaza cu o degajare mare de caldura. Punctul de fierbere este de -84 C. Temperatura de
autoinflamare 335 C. Viteza de ardere 1,57 m/s.
- explozie: acetilena este un gaz exploziv, cu limita inferioara de explozie de 2,5%,
iar cea superioara depinde de energia sursei de aprindere. La 30 mj limita superioara este
egela cu 81% dar cresterea sursei de aprindere pana la 210 mj sau la urcarea presiunii la 1,7
kgj/cm
2
, limita superioara devine egala cu 100% in volum. La ridicarea presiunii peste
2kg/cm
2
. precum si in stare solida si lichida acetilena prezinta un mare pericol, explodand la
soc si la o incalzire usoara. Ractioneaza usor cu sarurile de argint, cupru si mercur formand
acetiluri explozive instabile. Continutul minim de oxigen pentru formarea amestecurilor, in
cazul diluarii lor cu bioxid de carbon si azor este de 9% repectiv 6,5% in volum.
- toxicitate: produsul este netoxic insa poate provoca asfixierea prin eliminarea
oxigenului oxigenului, la o concentratie de 10% se constata o usoara intoxicatie; la 30%
apare o turburare foarte mare a coordonarii miscarilor musculare.
Masuri de:
- prevenire: se trans[prta in butelii obisnuite de otel, care contin un material poros si
acetona. Ea trebuie izolata fata de gazele oxidante si in special fata de clor. Se depoziteaza in
spatii cu temperaturi scazute, bine ventilate, la distanta de surse de aprindere si de substante
si materiale combustibile. Se protejeaza impotriva trasnetelor si electricitatii statice.
- stingere: se intrerupe scurgerea gazului. Se foloseste apa pentru a se mentine
recipientele in stare rece. Nu se incepe actiunea de stingere decat atunci cand este necesara
intreruperea imediata a scurgerii gazului. Pentru stingerea incendiilor izbocnite se poate
utiliza gaze inerte si pulberi stingatoare.
Pentru protectia fata de concentratiile mici de acetilena se poate folosi masca de gaz
filtranta.
20. Acetofenona CH
3
COC
6
H
5
Este utilizata in parfumerie, intermediar pentru Atofan.
Pericol de:
- incendiu: acetofenona se prezinta sub forma de cristale. Densitatea 1,0236.
Punctul de topore 20,5 C. Punctul de fierbere 202 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
4,2. Este insolubila in apa. Solubila insa in alcool, in eter, cloroform, benzen. Temperatura
de distilare 202,3 C. Temperatura de autoaprindere 571 C.
Masuri de:
- stingere: incendiile de acetofenona se sting cu spuma, apa pulverizata, pulberi
stingatoare.
21. Acetona CH
3
COCH
3

Acetona se utilizeaza in industrie mai ales ca solvent pentru cauciuc, ntroceluloza,
acetilceluloza, rasini vinilice, la extractia grasimilor, uleiurilor si in ramura lacurilor si
vopselelor.
Pericolul de:
-incendiu: lichid incolor cu miros caracteristic placut a carui temperatura de
inflamabilitate este de -19 C. volatilitatea acetonei la temperatura camerei este de 711 mg/l.
Densitatea 0,787. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,00. Sursele de aprindere a
vaporilor de acetona sunt aceleasi ca la acetal. Ea se aprinde insa si in contact cu proxidul de
sodiu, cu anhidrina cromica, cu perhidrolul. Se autoaprinde la temperatura de 538 C.
Puterea calorifica 7520 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive in intervalul de 1,6-15%.
Prin faptul ca vaporii de acetona sunt mai grei ca aerul (densitatea 2) se acumuleaza in partea
de jos a incaperilor.
-toxicitate: concentratia de 22 mg/l, timp de 15 minute, provoaca iritatii insuportabile
la faringe. La inhalarea acetonei, in concentratii de 1,2 mg/l, timp de 3-5 minute, se observa
iritatia ochilor si a cailor respiratorii. Concentratia limita admisibila este de 0,2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: amestecul de acetona si compusii organice clorurati sau halogenati nu
trebuie folosit ca solvent deoarece formeaza produse toxice. Depozitarea in aceleasi incaperi
cu peroxidul de sodiu, anhidrida cromica nu este admisa. Ea nu trebuie sa vina in contact nici
cu perhidrolul, pentru ca prin reactie si in prezenta scanteilor se poate aprinde si exploda.
Orice sursa de aprindere trebuie inlaturata din zona in care se depoziteaza sau se
manipuleaza acetona.
-stingere: incendiile de acetona se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze
inerte, substante halogenate, pulberi stingatoare.
Pe timpul actiunii de stingere, folosirea aparatului izolant este obligatorie deoarece
arderea acetonei degaja printre altele si oxid de carbon care este toxic.
22. Acetonilacetona CH3COCH
2
Se obtine sintetic din acid acetil-succinic, prin decarboxilare.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil. Densitatea 0,9737. Punctul de fierbere 194
C. Punctul de topire -9 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,0. Este solubil in apa,
eter, alcool, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate 79 C. Temperatura de autoinflamare
493 C.
- explozie: vaporii fiind mai grei decat aerul se acumuleaza la nivelul solului
(incaperilor). Pentru evitarea formarii amestecurilor explozive se va asigura o buna
ventilatie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si gaze inerte.
23. Acetonicianhidrina (CH
3
)
2
C(OH)CN
Se intrebuinteaza la sinteze organice; este un intermediar la prepararea metacrilatului
de metil si se foloseste ca insecticid.
Se prepara prin condensarea acetonei cu acid cianhidric.
Pericol de:
- incendiu: lichid combustibil incolor cu densitatea de 0,932. Puncrul de topire este
de -19 C, iar cel de fierbere 82 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul este 3. Este
solubila in apa. Are temperatura de inflamabilitate de 73 C, iar cea de autoaprindere 507 C.
Cand este incalzita la 120 C, se descompune degajand acid cianhidric.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de
explozie fiind de 2,2%, iar cea superioara de 12%, in volum.
- toxicitate: substanta foarte toxica prin ongerare sau inhalare si moderat toxica prin
absorbtia prin piele.
Masuri de:
- prevenire: se prefera depozitarea in exterior sau in cladiri separate. Se transporta
in damigene si butoaie.
- stingere: incendiile se pot strande cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare, spuma chimica. Protectia individuala se asigrua prin imbracaminte completa de
protectie.
24. Acetanilida C
6
H
5
-NHCOCH
3

Produs intermediar la fabricarea sulfamidelor. Antitermic si analgezic.
Se obtine prin incalzirea anilinei cu acid acetic.
Pericol de:
- indendiu: substanta combustibila, sub forma de cristale, incolore, inodore, amare.
Densitatea 1,026. Punctul de topire 114 C. Punctul de fierbere 305 C. Este solubia in apa.
Temperatura de inflamabilitate 177 C. temperatura de autoaprindere 546 C.
- explozie: sub forma de praf poate forma cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 1%, in volum
- toxicitate: actiune toxica slaba.
Masuri de:
25. Acetonitril CH
3
C N.
Intermediar in sintezele organice; dizolvanr pentru lacuri, rasini. Se obtine sintetic din
JCH
3
SI KCN; SO
4
(CH
3
)
2
si KCN.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7828. Punctul de topire 45 C.
Punctul de fierbere 81,6 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,4. Puterea calorifica
6077 kcal/kg. Solubil in apa, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate C. Temperatura de
autoinflamare peste 450 C.
explozie este 0,78%, iar cea superioara 1,7%, in volum.
- toxicitate: poate fi introdus in organism prin inhalare, absorbtie prin piele si mai
rar prin ingerare. Intoxicarea cu acrilonitril provoaca dermatite, dureri de cap, lacrimari,
debilitate, greturi, asfixie s in cazuri grave moartea. Concentratia maxima admisibila in
atomosfera de lucru este de mg/m
3
.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea cat mai eficienta a locului de munca.
- stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se
asigura cu costume de protectie.
26. Acid abietic C
20
H
30
O
2

Pericol de:
- incendiu: substanta solida combustibila. Punctul de fierbere 250 C. Este
insolubila in apa. Tempertatura de autoaprindere 842 C. Praful depus prezinta pericol de
incendiu.
- explozie: praful de acid abietic in stare de suspensie formeaza amestecuri
explozive. Limita inferioara a amestecului de praf-aer este de 15 g/m
3
.
Masuri de:
- prevenire: se recomanda ca macinarea sa se faca intr-un mediu intern (azot, gaze
arse etc) cu un continut de oxigen de cel mult 10% in volum.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau cu spuma.
27. Acid acetic CH
3
COOH
Se foloseste ca mordant sau ca solvent in industria textila, in vopsitorii, la fabricarea
linoleului, actilcelulozei, a acetatilor de alchil. Se obtine prin distilarea uscata a lemnului, la
300-400 C, prin fermentatia acetica a lichidelor alcoolice, prin oxidarea acetaldehidei, prin
piroliza acetonei, prin intermediul cetonei.

Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, usor inflamabil. Densitatea 1,055. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,70. Punctul de fierbere 118 C, iar cel de topire 16,7 C. Permitivitatea 6,19,
iar rezistenta electrica 0,9.10
8
ohm.cm. Solubilitatea in apa nelimitata. Temperatura de
inflamabilitate este de 38 C, cea de aprindere 38 C, iar de autoinflamare 454 C. Acidul
acetic prezinta pericol in contact cu acidul cromic, peroxidul de sodiu, acidul azotic si alte
substante oxidante. Puterea calorica 3550 kcal/kg.
- explozie: vaporii de acid acetic formeaza cu aerul amestecuri explozive, intervalul
de explozie fiind de 3,3%-22% in volum.
- toxicitata: produce arsuri grave pe piele si la ochi. Respirarea prelungita a
vaporilor concentrati poate fi nociva. Pentru ochi sunt periculoase solutile de acid, incepand
de la 2% in sus.
Masuri de:
- prevenire: produsul se va transforma in damigene de stivla sau butoaie captusite
cu polietilena. Acetea vor fi protejate impotriva deteriorarii fizice. Acidul acetic se va
depozita separat de substantele oxidante si totodata se va evita depozitarea in apropierea
unor materiale combustibile.
- stingere: pentru stingerea incendiilor de acid acetic se va utiliza jeturi de apa
pulverizata, gaze inerte, spuma speciala. Protectia individuala se asigura cu ochelari de
protectie, masti si aparate izolante.
28. Acid acrilic CH
2
= CH-COOH
Se obtine sintetic prin hidroliza acrilonitrilului, prin piroliza acidului lactic sau prin
sinteza Reppe intre CH CH, CO si H
2
O
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil cu miros patrunzator. Densitatea acidului
acrilic este de 1,0621. Punctul de topire 13 C, iar cel de fierbere 141 C. Temperatura de
inflamabilitatea este de 48 C, iar cea de autoinflamarea de 440 C. Polimerizeaza usor
formand un polimer dur acidul poliacrilic. Este solubil in apa nelimitat. Transportat fara
inhibitor se autopolizeaza cu viteza accelerata si cu violenta exploziva.
- explozie: vaporii de acid acrilic formeaza amestecuri explozive, limita inferioara
de explozie este de 1,9% iar cea superioara de 5,4%, in volum.
Vaporii de acid acrilil sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisirea
sau in oritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, provocand infundarea
deschiderilor de aerisire.
- toxicitate: produs otravitor, este unul dintre produsele chimice care produce cele
mai grave leziuni la ochi.
Iritant pentru piele si aparatul respirator
Masuri de:
- prevenire: se depoziteaza in spatii cu temperaturi scazute si bine ventilate. Poate fi
depozitat in conditii sigure in spatiile unde temperatura nu depaseste punctul sau de topire
(13C). Pentru prevenirea polimerizarii pe timpul depozitarii se introduc in recipiente
stabilizatori, de exemplu hidrochinonoa.
- stingere: pentru stingerea incendiilor izbucnite se foloseste apa pulverizata, bioxid
de carbon, pulberi stingatoare si spuma chimica. Protectia se asigura prin imbracaminte de
protectie complecta.

29.Acid adipic HOOC(CH
2
)
4
COOH
Acid bibazic care rezulta din oxidarea cu HNO
3
concentrat sau cu manganat de
potasiu a ciclohexanonei sau a ciclohexanolului.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila sub forma de cristale, incolore. Punctul de
topire 151 C. Punctul de fierbere 216,5 C. Este solubil in alcool si greu solubil in apa.
Temperatura de aprindere 320 C. Temperatura de autoaprindere 410 C. Sub forma de praf
se poate autoaprinde la 825 C. Puterea calorifica 4755 kcal/kg.
-explozie: acidul adipic sub forma de praf poate forma cu aerul amestecuri explozive. Praful
de 850 cu umiditatea 0,5% are limita inferioara de explozie 40,3 % in volum. Presiunea
maxima de explozie 5,25 kgf/cm
2
. Viteza de crestere a presiunii de explozie 84-195 kgf/m
2
.s.
Energian minim de aprindere 70 mj. Praful de acid adipic depus prezinta pericol de explozie.
Masuri de:
-prevenire: se vor lua masuri de captare a prafului prin instalatii de aspirare.
Obiectele si instalatiile se vor curata in permanenta de praf.
-stingere: incendiile de acid adipic se sting cu apa pulverizata, cu apa imbunatatita
chimic, cu spuma. Protectia se asigura cu costume de protectie.
5
- C
6

Amestec tehnic de acid valerianic si capronic cu adaos de diferiti acizi organici.
Lichid uleios, combustibil. Produsul tehnic are temperatura de topire 17
0
C.
temperatura de imflamabilitate 94
0
C.
Pentru stingerea incendiului intr-un volum inchis, concentratia minima de azot este de
36%, in volum, de bioxid de carbon 25%, in volum. La temperatura de 180
0
C, intr-un
creuzet de otel, cu diametrul de 50 mm, produsul arde cu o flacara galbuie stabila. La
refularea apei si spumei, se observa o reactie mai energica si se produce stingerea
incendiului. Efectul optim de stingere se obtine la folosirea apei pulverizate.
10
C
16

Amestec tehnic de acizi alifatici superiori, in care predomina acizi cu 10 pana la 16
atomi de carbon intr-o molecula.
Lichid uleios, combustibil, insolubil in apa. Produsul tehnic congeleaza la 29
0
C.
Temperatura de imflamabilitate 152
0
C. Temperatura de aprindere 166
0
C. Temperatura de
autoinflamare 242
0
C.
Pentru stingerea incendiului intr-un spatiu inchis este necesara o concentratie de azot
de 29%, iar de bioxid de carbon 21%, in volum.
Stingerea eficace a incendiilor se realizeaza cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte.
32.Acizi alifatici sintetici C
14
C
16

Produs intermediar tehnic, compus din amestecul de acizi alifatici superiori, in care
predomina acizii cu 14 pana la 16 atomi de carbon in molecula. Lichid uleios, combustibil,
de culoare galbuie deschis. Temperatura de topire circa 25
0
C . Temperatura de
inflamabilitate 172
0
0
C. Pentru stingerea incendiilor in
spatii inchise este necesara o concentratie de azot de 33%, iar de bioxid de carbon 22% in
volum. Incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
33. Acid azotic HNO
3

Este intrebuintat la fabricarea ingrasemintelor, a explozivilor, a fibrelor artificiale, la
nitrari, la fabricarea acidului sulfuric de camera.
Se obtine prin oxidarea amoniacului cu oxigen la 200 350
0
C, peste catalizator de
bismut cu oxizi de fier; sintetic acid 50%: prin oxidarea amoniacului cu aer, trecut peste
catalizator de platina cu 10% rodiu, la 600 700
0
C si absorbtia gazelor in turnuri stropite cu
apa.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, necombustibil, sufocant, caustic si corosiv. Se prezinta sub
trei forme : 1. acid fumans 98%, densitatea 1,50 1,52; pur, este incolor, de obicei slab-
galbui-rosietic; 2. acid 69%, slab galbui; densitatea 1,41 ;3. acid diluat 25%, densitatea
1,145-1,148. Punctul de topire 42
0
C. Punctul de fierbere 23,3
0
C. Solubil nelimitat in apa.
Este un oxidant energic, ataca toate metalele (cu exceptia aurului si platinei); cu degajare de
vapori de oxizi de azot si hipoazotita. Fierul, cromul, aluminiul nu sunt atacate de acidul
azotic concentrat (pasivitate). Mareste combustibilitatea substantelor combustibile,
substantelor organice , si a produselor usor oxidabile. Acidul azotic 98%, aprinde lemnul,
hartia si distruge tesaturile. Substanta corosiva.
-explozie: reactioneaza exploziv cu pulberile metalice carburile, hidrogenul sulfurat si
terebentina.
-toxicitate: vaporii sunt toxici. Sub forma de lichid provoaca arsuri grave in tesuturi.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in damigene de sticla, butoaie din aluminiu si din otel
inoxidabil. Se depoziteaza separat de pulberi metalice, carburi, hidrogen sulfurat,
terebentina, acizi organici si de toate substantele combustibile organice sau usor oxidabile.
Trebuie asigurata o buna ventilatie si evitata lumina solara directa.
- stingere: se utilizeaza jeturi de apa pulverizata. Produsele de descompunere termica
a acidului azotic fiind foarte toxice, la stingerea incendiilor, indiferent de gradul de formare a
fumului se va folosi aparatul izolant.
34. Acid benzoic C
6
H
5
COOH
Expectorant, antiseptic, conservant. Se extrage din benzoe, prin sublimare, sau pe cale
umeda. Sintetic se obtine prin oxidarea tuolenului.
Pericol de:
- incendiu: cristale incolore. Densitatea 1.266. Este solubil in apa 0,21% la 17,5
0
C si
2,2% la 75
0
C. Punctul de topire 121
0
C. Temperatura de distilare 249,2
0
C. Temperatura de
autoinflamare 570
0
C. Puterea calorifica 6520 kcal/kg.
-explozie: praful de acid benzoic formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare.
35. Acid butiric CH
3
CH
2
CH
2
COOH
Se intalneste in industria chimica. Se obtine prin fermentatia butirica a zaharului sau a
glicerinei.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil. Densitatea 0,9589. Punctul de topire 7,9
0
C,
iar punctul de fierbere 163,5
0
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul este 3,0. Acidul
butiric este solubil in apa, in alcool, eter. Temperatura de inflamabilitate este de 72
0
C, si cea
de autoinflamare 385
0
C.
-explozie: vaporii de acid butiric formeaza cu aerul amestecuri explozive in intervalul
de explozie de 2%- 10%, in volum.
-toxicitate:produs otravitor. Irita ochii, pielea si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in butelii, bidoane, butoaie, vagoane cisterna. Se
depoziteaza in aer liber sau in cladiri izolate, separate de substantele oxidante si produsele
combustibile.
- stingere: incendiile de acid butiric se sting cu apa pulverizata, gaze inerte si spuma.
Protectia se asigura cu ochelari de protectie si aparate izolante.
36. Acid caprilic CH
3
(CH
2
)
6
COOH
Se gaseste in untul din lapte de vaca, in unt de cocos si de palmier (6- 9%).
Pericol de:
-Incendiu: acid gras, alifatic, lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 0,91.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0. Punctul de fierbere 239,7
0
C. Punctul de topire
15,7
0
C. Este putin solubil in apa. Solubili in alcooli, in eter, in benzen. Temperatura de
inflamabilitate 120
0
C. Temperatura de autoinflamare 286
0
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu aparate izolante si costume de protectie.
37. Acid caprinic CH
3
(CH
2
)
8
COOH
Se gaseste in laurul californian (37%), in grasimea de balena (3,5%), in untul de
cocos, de palmier, in untul de lapte de vaca.
Pericol de:
-Incendiu: acid gras, alifatic, incolor, combustibil, densitatea 1,4285. Punctul de
topire 31,6
0
C. Punctul de fierbere 270
0
C. Este greu solubil in apa. Temperatura de inflamare
149
0
0
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu aparate izolante si costume de protectie.
38. Acid capronic CH
3
(CH
2
)
4
COOH
Se gaseste in untul de lapte de vaca (1,5 2%), alaturi de acid butiric;in untul de cocos
si de palmier.
Masuri de:
- incendiu: acid gras alifatic saturat. Lichid incolor, uleios, combustibil. Densitatea
0,9172. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Punctul de fierbere 205,8
0
C. Punctul de
topire 3,4
0
C. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 102
0
C. Temperatura de
autoinflamare 340
0
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 1,3%. Limita superioara de explozie 9,4% in volum.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte.

39. Acid o-clorbenzoic
Conservant pentru cleiuri. Intermediar pentru coloranti si pentru fungicide. Se obtine
sintetic prin oxidarea cu manganat de potasiu a 2 clortoluenului.
Pericol de:
-incendiu:cristale combustibile. Densitatea 1,544. Punctul de topire 142
0
C. Este
solubil in apa, in alcool, eter. Temperatura de aprindere 850
0
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
40. Acid clorhidric HCl
Este intrebuintat la sinteze, ca decapant la fabricarea clorurii de vinil etc. Se prepara
din clorura de sodiu si acid sulfuric 92%; sintetic din hidrogen si clor, prin ardere. Gazele se
racesc, se absorb in apa, in turnuri si in turle ceramice. Industrial se prezinta sub forma de
solutie cu 28- 32% acid clorhidric.

Pericol de:
Pericol de incendiu si explozie: acidul clorhidric este un gaz incolor. Fumega in aer
in urma formarii picaturilor de ceata, impreuna cu vaporii de apa. Produsul nu este
combustibil, insa in contact cu metalele obisnuite pune in libertate hidrogen, care poate
forma cu aerul amestecuri explozive. Este foarte solubil in apa. Se lichefiaza la 60 at.si prin
racire cu apa. Punctul de topire -114,8
0
C. In solutie sub efectul unor oxidanti puternici
degaja clor.
-toxicitate: produs otravitor. Este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Inhalarea unor concentratii de circa1500 parti per milion in aer este fatala in decurs de cateva
minute.
Masuri de:
-prevenire: transportul de acid clorhidric se face in butelii de sticla, damigene, autocisterne
captusite cu cauciuc. Acidul clorhidric gazos anhidru se transporta in butelii de otel. Se depoziteaza
intr-un loc rece , bine ventilat, separat de substantele oxidante.
-stingere: in caz de incendiu in cladirile in care exista si acid clorhidric, se utilizeaza apa.
Neutralizarea lui se face cu substante alcaline cum ar fi carbonatul de sodiu sau varul stins.
Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
41. Acid clorhidric HClO
3

Acidul cloric exista numai in solutie. Se dizolva bine in apa rece
In vid se poate obtine un acid cu concentratie 40%, in acest caz temperatura nu trebuie sa
depaseasca 40
0
C. La o temperatura mai ridicata acidul se descompune in clor, oxigen si acid
percloric.
Acidul cloric este un acid tare si un oxidant energic. Majoritatea sarurilor acestui acid sunt
incolore si solubile in apa. Toti compusii sunt foarte toxici.
La amestecarea cloratilor, cu substantele cu o oxidare usoara (sulf, fosfor rosu, sulfura de
fosfor, trisulfura de stibiu, pentasulfura de stibiu, cianuri, mangan, amidon sau zahar etc.) se
produce explozie in urma frecarii, lovirii sau incalzirii.
Protectia se asigura cu aparate izolante.
42. Acid clorsulfonic SO
2
(OH)Cl
Este intrebuintat la fabricarea zagarinei, a alizarinei, a rozalinei, a cloraminei, a sulfamidelor
etc. Se prepara din SO
3
si HCl.
Pericol de:
-incendiu si explozie: lichid incolor sau galben slab; fumega puternic in aer. Produsul este
neinflamabil insa este un puternic oxidant si reactioneaza cu apa si cu substantele combustibile. El
poate provoca aprinderea prin contact cu produsele combustibile. Are actiune corosiva asupra
metalelor; este deosebit de corosiv atunci cand este expus actiunii umiditatii atmosferice, degajand
hidrogen, un gaz cu pericol mare de incendiu si explozie. Se descompune cu explozie in acid
sulfuric si acid clorhidric.
-toxixitate: acidul clorsulfonic poate produce arsuri grave.Sub actiunea umiditatii din aer
sau a apei se descompune in acid sulfuric si acid clorhidric, ambele produse fiind extrem de iritante
pentru ochi, plamani si membranele mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se poate transporta in lazi de lemn, care contin in interior recipiente de sticla sau
de ceramica. Constructia in acre se depoziteaza poate fi din lemn, beton sau metalica. Constructiile
de otel deschise trebuie sa fie protejate cu o vopsea antiacida. Se recomanda pardoseli din caramida
sau dale. Pentru spalarea sau drenarea produsului revarsat se vor prevedea instalatii care sa poata
folosi cantitati mari de apa.
Acidul clorsulfonic se va depozita separat de alte produse chimice cu care ar putea reactiona
provocand incendii si explozii. Armaturile, echipamentul si conductoarele electrice trebuie
protejate impotriva coroziunii. Butoaiele se vor depozita cu dopul in sus. Perioadele de depozitare
ar trebui mentinute la o valoare minima. Este recomandabil ca butoaiele sa se aeriseasca o data pe
saptamana, iar in anotimpul cald mai des, in scopul de a se destinde presiunea interna acumulata,
presiune care este creata de hidrogenul format prin actiunea acidului asupra fierului.
-stingere: daca in zona in care a izbucnit un incendiu se gaseste acid clorsulfonic, apa se
poate folosi, dar cu multa grija. Se va evita contactul dintre apa si acidul clorsulfonic, deoarece
reactia cu apa are loc cu explozie. Produsul revarsat se va neutraliza cu carbonat de sodiu calcinat
sau cu var stins.
Protectia se va asigura prin costume de protectie si aparate izolante.
43. Acid cianhidric HCN
Acidul cianhidric se utilizeaza la fabricarea materialelor plastice acrilice, a fibrelor sintetice
poliacrilonitrilice de tip melana, rolan, la fabricarea nitrilului acrilic. El se mai foloseste la
combaterea daunatorilor plantelor si parazitilor, precum si ca deratizant. In tara noastra se prepara
din metan, amoniac si aer.
Pericol de:
-incendiu :lichid incolor, foarte volatil (cu miros de migdale amare) care se inflameaza la
17,8
0
C si se autoapride la 588
0
C. Datorita proprietatilor sale se poate inflama cu usurinta de la
orice sursa de foc deschis. In caz ca este nestabilizat si supus la actiunea caldurii sau flacarii, poate
exploda sau aprinde imediat ce vine in contact cu aerul.
-explozie: vaporii de acid cianhidric in concentratia de 5,5- 41% formeaza cu aerul
amestecuri explozive. Avand un interval de explozie larg, pericolul este si mai accentuat.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind de 0,69, amestecurile apar frecvent in partea superioara
a incaperilor.
-toxicitate: acidul cianhidric este foarte toxic. Concentratia maxima admisibila in 8 ore de
munca este de 0,0003 mg/l. agresivitatea toxica se caracterizeaza prin rapiditatea cu care actioneaza
asupra organismului, cazurile de intoxicare cianhidrica fiind foarte greu de salvat. Toxicitatea prin
piele este mai redusa, contactul devenind periculos atunci cand este mai prelungit. In cazul unei
intoxicatii grave apar ameteli, dureri de cap, iritarea cailor respiratorii si a limbii, neliniste,
deprimare si chiar sincopa.
Masuri de:
-prevenire :etansarea conductelor si recipientelor constituie o necesitate de prim ordin.
Instalatia de ventilatie (cu gurile de aspirare montate in partea de sus a incaperilor) trebuie sa
functioneze in pertmanenta si perfect. Acidul cianhidric va fi transportat prin conducte din oteluri
speciale sau obisnuite (protejate insa in interior cu materiale plastice ), dat fiind actiunea sa
corosiva. El nu trebuie sa vina in contact cu acidul azotic, deoarece poate genera incendii sau
explozii. Coeficientul de umplere a recipientelor cu acid cianhidric lichefiat nu trebuie sa
depaseasca 0,57 kg/l.
-stingere: incendiile de acid cianhidric se sting cu spuma mecanica sau chimica, gaze inerte,
pulberi stingatoare si hidrocarburi halogenate. In caz de intoxicare, servantii sau alte persoane se
scot din atmosfera viciata, se dezbraca si li se spala partile contaminate. Apoi, li se face o puternica
oxigenare si respiratie artificiala.
La incendiile de acid cianhidric sau la cele pe timpul carora acesta se degaja, folosirea
mastilor nu este indicata. Se vor utiliza numai aparate izolante.

44.Acid 2,4-diclorfenoxiacetic Cl
2
C
6
H
3
OCH
2
COOH
Aceasta substanta se prezinta sub forma solida. Este combustibila. Punctul de topire 141
0
C.
insolubila in apa. Temperatura de aprindere 262
0
C. Temperatura minima de autoinflamare 391
0
C.
Praful de acid 2,4D in stare de suspensie in aer nu este exploziv.
Incendiile de acid 2,4,D se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatii inchise se stinge cu gaze
inerte.
45.Acid emantic CH
3
(CH
2
)
5
COOH
Lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 0,9284. Punctul de topire 10,5
o
C. Punctul de
fierbere 222 224
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. Este solubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 116
o
C. Temperatura de autoaprindere 289
o
C.
46. Acid fenilacetic C
6
H
5
CH
2
COOH
Substanta solida combustibila. Densitatea 1,228. Punctul de fierbere 265,5
o
C. Este solubil in
apa. Produsul tehnic contine 56,7% substanta de baza si 2,08% fenol. Temperatura de
autoaprindere 453
o
C. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
47. Acid fluorhidric HF
Se intrebuinteaza la scrierea si gravarea pe sticla. Se prepara din fluorita si acid sulfluric
concentrat, (la cald, in vase de fonta sau de plumb)
Acidul fluorhidric in stare lichida este incolor, cu densitatea 0,987. Aproape ca nu conduce
curentul electric. Este solubil in apa. In stare gazoasa este incolor, cu miros puternic si
patrunzator.
Acidul fluorhidric nu este combustibil. El corodeaza majoritatea substantelor, cu exceptia
plumbului, parafinei, polietilenei si platinei. In contact cu unele metale acidul fluorhidric poate
genera hidrogen. In contact cu amoniacul gazos sau in solutie poate exploda.
Acidul fluorhidric este o substanta toxica si iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator,
atat in stare lichida cat si in stare de vapori. Contactul cu pielea provoaca arsuri foarte dureroase
si grave din punct de vedere medical. Contactul lichidului cu ochii provoaca orbirea imediata.
Acidul fluorhidric lichid se transporta in recipiente de plumb, butelii de parafina sau
polietilena. Acidul fluorhidric anhidru se transporta in butelii de otel.
In cazul unui incendiu se va folosi apa. Protectia se va asigura cu costume de protectie
complete, aparate izolante.
48. Acid formic HCOOH
Acidul formic se foloseste in industria textilelor (la vopsirea lanei, a matasurilor si
bumbacului), in industria pielariei, la fabricarea parfumurilor, sapunurilor, la producerea
lacurilor. Se obtine sintetic ca formiat de sodiu din oxid de carbon si hidroxid de sodiu, la 120
o
C
si 8 at.

Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, solubil in apa, in alcool si in eter. Se inflameaza la 60
o
C si se
autoaprinde la 504
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,60. Puterea calorifica 1390
kcal/kg.
- explozie: vaporii de acid formic formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele
inferioare si superioare ale intervalului de explozie nu se cunosc inca. Avand densitatea
vaporilor (in raport cu aerul) de 1,60 acestia se imprastie pe suprafata solului, acumulandu-se in
locurile denivelate.
- toxicitate: in stare de vapori irita locul de contact, iar in stare lichida produce arsuri
chimice. La o doza de 0,50 mg/l se constata iritarea mucoaselor dupa 3 minute; la 0,75 mg/l
iritatia este puternica dupoa 15 secunde. Asupra pielii, acidul formic provoaca, chiar in solutie
de 7% senzatia de arsura si dureri.
Masuri de:
-de prevenire: transportul si manipularea acidului formic se vor face cu respectarea
acelorasi reguli care se cer la toate lichidele combustibile ca: asigurarea etansarii conductelor si
recipientelor, interzicerea utilizarii focului deschis, a fumatului etc.
- stingere: la stingerea incendiilor se pot folosi apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
La arsura pielii si mucoaselor se fac spalaturi repetate cu apa din abundenta in locul lezat.
Pentru protectia individuala impotriva vaporilor se poate folosi masca de gaze sau aparatul
izolant.
49. Acid fumaric CO
2
HCH = CHCO
2
H
Se obtine sintetic din acid malic prin incalzire la 140 150
o
C; din acid bromsuccinic, prin
eliminare de acid bromhidric.
Pericol de:
- incendiu: substanta combustibila pulvarulenta, incolora. Densitatea 1,635. Punctul de
topire 287
0
o
0
C.
- explozie: praful de 74 in stare de suspensie in aer are limita inferioara de explozie 297,5
g/m
3
.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulvarulenta, spuma chimica, spuma mecanica.
50. Acid izovalerianic (CH
3
)
2
CHCH
2
COOH
Medicament sedativ, hipnotic. Se obtine sintetic, prin oxidarea alcoolului amilic de
fermentatie cu bicromat de potasiu si acid sulfuric.
Se obtine liber sau ca ester din Radix valerinae.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 0,933. Punctul de topire 37,6
o
C.
Punctul de fierbere 176,7
o
C. Este solubil in apa (1:23). Temperatura de inflamabilitate 82
o
C.
Temperatura de autoinflamare 517
o
C.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
1,2% iar limita superioara de explozie 6,9% in volum.
Masuri de:
51. Acid maleic HOOC CH = CH COOH
Este intrebuintat in industrie pentru obtinerea de rasini alchidice. Se obtine sintetic prin
oxidarea benzenului cu aer in prezenta unui catalizator, la450 500
o
C.
Pericol de:
- incendiu: substanta sub forma de cristale, combustibila. Punctul de topire 130 130,6
o
C.
Este foarte solubil in apa, in alcool. Densitatea 1,590. Punctul de firbere 160
o
C. Temperatura de
aprindere 124
o
o
C.
- explozie: praful de70, in stare se suspensie in aer are limita inferioara de explozie 243
g/m
3
. Continutul minim de oxigen, pentru ca amestecul de praf/aer diluat cu azot sa devina
exploziv este de 9% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma chimica si mecanica.
52. Acid metacrilic CH
2
= C(CH
3
)COOH
Se obtine sintetic prin aditia HCN la acetona, hidroliza nitriliului si deshidratare.
Polimerizeaza usor. Prin polimerizarea metacrilatului de metil se obtine sticla plexi (plexiglas)

Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor cu miros acru, respingator. Congeleaza usor la racire.
Densitatea 1,015. Punctul de topire 15 16
o
C. Punctul de fierbere 161 163
o
C. Este solubil in
apa. Temperatura de inflamabilitate 66
o
o
C.
La temperaturi ridicate, poate avea loc polimerizarea. In caz ca polimelizarea are loc in
recipiente inchise este posibil ca acestea sa se sparga cu violenta.
- explozie: formeaza cu aertul amestecuri explozive. Limita inferioara de inflamabilitate
0,7%
- toxicitate: este un iritatant puternic pentru piele, ochi si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire:se depoziteaza in locuri cu temperaturi scazute si ventilate. Pentru a nu
polimeriza in acid metacriliric se produce un inhibitor. Cu sau fara inhibitori, acidul metacrilic
poate fi depozitat in conditii sigure pe perioade de timp indelungate, daca temperatura este
mentinulta la o valoare mai scazuta decat punctul ei de topire.
- stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte. Protectia se asigura prin costum
de protectie.
53. Acid monocloracetic CH
2
ClCOOH
Este intrebuintat in diferite sin teze organice. Se prepara prtin clorurarea directa a acidului
acetic in prezenta fosforului, pentaclorurii de fosfor la 100
o
C.
Pericol de:
- incendiu: substanta solida,combustibila. Densitatea 1,60. Punctul de topire 61,5
o
C.
Punctul de fierbere 189
o
C. Este solubil in apa. Se descompune in solutie apoasa la cald in acid
clorhidric si acid glicolic. Temperatura de autoaprindere 456
o
C.
- toxicitate: provoaca arsuri indolore, care sunt urmate de o descuamatie puternica a pielii.
Acidul monocloracetic este caustic.
Masuri de:
- stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
54. Acid p nitrobenzoic NO
2
C
6
H
4
COOH

Substanta sub forma de cristale, combustibila. Densitatea 1,610. Punctul de topire 240
o
C.
Solubilitatea in apa 0,024%, la 25
o
o
C. Praful de acid p-
nitrobenzoic in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 250 are
limita inferioara de explozie 20,6 g/m
3

Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.

55. Acid oleic CH
3
(CH
2
)
7
CH = CH(CH
2
)
7
COOH
Se intrebuinteaza la fabricarea sapunurilor, iar sub forma de oleati metalici, in diferite
scopuri tehnice. Sub forma de gliceride, acidul oleic este unul dintre principalii constituenti ai
uleiurilor vegetale si animale.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, de culoare inchisa, combustibil. Densitatea 0,825. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 9,74. Punctul de topire 14
o
o
C. Indicele de
iod 90. Este insolubil in apa; solubil in alcool, in benzen, cloroform, eter. Se oxideaza usor la
aer. Temperatura de inflamabilitate 184
2
o
C. Puterea
calorifica 9400 kcal/kg.
Masuri de :
- stingere: incendiile se sting cu apa pulvarizata, spuma chimica, spuma mecanica.

56. Acid oxalic COOH COOH.2H
2
O
Se intrebuinteaza ca mordant in vopsitorie, la albirea pieilor a stearinei, la indepartarea
cernelei si a ruginii de pe tesaturi. De asemenea, se mai nfoloseste la lustruirea metalelor. Se
obtine prin incalzirea sarurilor de potasiu sau de sodiu ale acidului formic cu carbonat de
calciu.
Acidul oxalic este un acid puternic. Este o substanta sub forma de cristale. Punctul de topire
101,5
o
C. Este solubil in apa 3,52% la 0
o
C si 120,24 la 90
o
C. Incalzit cu acid sulfuric se
descompune in bioxid de carbon, oxid de carbon si apa.
57. Acid peracetic CH
3
COOOH
Se obtine prin oxidarea aldehidei acetice cu oxigen sau din peroxid de acetil cu metoxid de
sodiu.
Pericol de :
- incendiu: lichid incolor, de obicei diluat 60% cu acid acetic. Este reactiv, oxidant,
inflamabil. Este solubil in apa, in alcool, in eter. Punctul de topire 1
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 43
o
C.
Produsul se descompune violent la 110
o
C.
Acidul peracetic este sensibil la socuri si la caldura. Cand produsul este amestecat cu
substante usor oxidabile, produse organice sau inflamabile, acceleratori chimici pot avea loc
reactii chimice spontane, autoaprinderi sau explozii.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu sunt
cunoscute. La 110
o
C explodeaza.
- toxicitate: acidul peracetic provoaca arsuri grave la piele si la ochi. Inhalarea prelungita a
vaporilor concentrati poate fi nociva.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in lazi de lemn care contin recipiente de sticla sau de ceramica. In
lazi se vor introduce materiale de captusire, in cantitati suficiente, pentru a absorbi produsul
scurs in lada respectiva. Produsul se va depozita in cladiri incombustibile, separat de
acceleratori, substante usor oxidabile, substante organice sau produse inflamabile. Depozitarea
in cantitati mari ar trebiu sa fie protejata cu o instalatie de sprinklere, cu debit mare.
Recipientele se vor proteja impotriva deteriorarilor fizice .
- stingere: se va folosi apa de la distanta sau dintr-un loc protejat. Recipientele neatinse de
incendiu se vor raci in permanenta cu apa pulverizata pentru a preveni incalzirea.
In cazul imprastierii produsului in urma unui incendiu, produsul imprastiat ar trebui sa fie
absorbit, cu un absorbant incombustibil, de exemplu, cu vermiculit. Produsul imprastiat si
absorbit se colecteaza si se introduce intr-un recipient metalic in vederea distrugerii sale
immediate. Pentru colectarea produsului imprastiat nu se vor folosi metale generatoare de
scantei si nici materiale organice (lemn, hartie, etc). Protectia se asigura cu costume de
protectie.
58. Acid percloric HClO
4

Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator si se foloseste pentru dozarea K. Se prepara prin
actiunea acidului sulfuric concentrat la 90 160
o
C, asupra cloratului de poatsiu si distilarea in
vid.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inodor, fumega in aer. Pericolul de incendiu depinde, in cea mai
mare masura de concentratie. In mod obisnuit se gasesc solutii de acid percloric in concentratie
de 70 72%; o asemenea concentratie prezinta pericol de incendiu. Densitatea 1,76. Punctul de
topire 112
o
o
C. Este solubil in apa. Este un oxidant puternic, aprinde
hartia, lemnul, carbunele. Daca o picatura de acid percloric se picura pe un cristal uscat de
permenganat de potasiu, se producere o aprindere violenta, acidul percloric de 70 72% este cel
mai tare dintre acizi. La rece reactioneaza cu metalele active. In acest timp se degaja hidrogenul
si se formeaza percolatii care in stare pura sunt substante explozive. Acidul anhidric este instabil
chiar la o temperatura obisnuita, isi schimba culoarea lent pana la cafeniu si devine exploziv. In
contact cu anhidrida acetica , bismut, alcool, se poate aprinde sau exploda.
- explozie: in contact cu majoritatea substantelor organice se produce explozie.
- toxicitate: iritant acut pentru ochi, piele si membranele mucoase. Pe piele provoaca rani
care se vindeca greu.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in butelii sau damigene de sticla. Recipientele pentru laborator se
vor depozita pe rafturi antiacide incombustibile. Depozitarea acidului percloric se va face
separat de produsele combustibile, substantele organice , deshidratantii puternici, agentii de
oxidare si agentii de reducere.
Acidul percloric trebuie depozitat intr-un loc in care nu va ingheta. Instalatiile electrice vor fi
protejate impotriva actiunilor corozive a vaporilor.
- stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata. Protectia se asigura prin costume de
protectie.
59. Acid picric HOC
6
H
2
(NO
2
)
3

Este intrebuintat in tratamentul arsurilor, al distomatozei oilor, la identificarea alcaloizilor
etc. Se obtine sintetic prin nitrarea fenolului.
Pericol de:
- incendiu: cristale de culoare galbuie, amare. Este solubil in apa rece (1:90), in apa calda
(1:15), in benzen, in cloroform. Punctul de topire 122
o
C. Densitatea 1,81. Substanta
combustibila. Acidul picric este un agent de oxidare. Impreuna cu metalele si in special cu
cuprul, cu plumbul si zincul acidul picric formeaza compusi explozivi foarte sensibili.
- incendiu: acidul picric topit, constituie explozivul numit melinita.
- toxicitate: substanta otravitoare. Sub forma de praf irita pielea, ochii si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire: se depoziteaza in lazi sau butoaie de lemn in depozite special amenejate.
- stingere: protectia se asigura cu aparate izolante.
60. Acid propionic CH
3
CH
2
COOH
Se obtine sintetic prin saponificarea propionitrilului:prin aditia H
2
O si CO la etena (300at)
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu miros slab intepator. Densitatea 0,99874. Punctul de
topire 19,7
o
o
C. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate
54
o
o
C. Acidul propionic este solubil in apa in orice
proportie.
-toxicitate: provoaca iritatii grave la ochi si pe piele. Se va evita contactul produsului cu
ochii si pielea.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in damigene, butoaie, rezervoare. Se depoziteaza in exterior sau in
depozite separate, in care se vor respecta aceleasi reguli de prevenire ca la lichidele
combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau spuma. Protectia se asigura cu aparate
izolante, ochelari de protectie.
61. Acid salicilic OHC
6
H
4
COOH
Antiseptic, conservant. Se obtine sintetic din fenoxid de sodiu si bioxid de carbon, prin
presiune.
Pericol de:
- incendiu: se prezinta sub forma de cristale aciculare fine, incolore, combustibile.
Densitatea 1,443. Punctul de topire 157
o
o
C. Este solubil in apa: 0,16%
la 4
o
C,2,6% la 75
o
o
C. Temperatura de distilare 211
o
C.
Temperatura de autoaprindere 545
o
C.
- explozie: praful de acid salicilic formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 850
are limita inferioara de explozie 50 g/m
3
.
- toxicitate: Incalzit rapid la 220- 230
o
C se descompune in fenol si bioxid de carbon. Praful
de acid salicilic provoaca tuse, uneori chiar cu sputasanguinolenta.
Masuri de :
62. Acid sorbic CH
3
CH = CH CH = CH COOH
In ultimul timp este intrebuintat ca agent fungistatic. Se obtine sintetic din aldehida crotonica
si acid malonic.
Pericol de:
- incendiu: pulbere combustibila de culoare alba. Punctul de topire 133-134,5
o
C. Punctul de
fierbere 228
o
C. Este putin solubil in apa. Temperatura de aprindere 134
o
C. Temperatura de
autoaprindere 425
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de
250 are limita inferioara de explozie 30 g/m
3
. Continutul minim de oxigen pentru un amestec
exploziv diluat cu azot este de 12% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi
stingatoare.
63. Acid stearic CH
3
(CH
2
)
16
COOH
Se intrebuinteaza la fabricarea lumanarilor si a multor produse cosmetice, in special creme
de ras. Sub forma de stearati metalici este folosit in tehnica. Sub forma de gliceride se gaseste in
grasimile animale si in unele uleiuri vegetale.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor. Nu este combustibil, de topire 69,3
o
C. Punctul de fierbere
383
o
C. Este foarte putin solubil in apa. Solubil in alcool, in acetona. Temperatura de aprindere,
195
o
C. Tempratura de distilare 291
o
o
C. Puterea calorifica
9500 kcal/kg.
Masuri de:
-stingere: incendiile de acid stearic se sting cu spuma chimica, apa pulverizata.
64. Acid sulfanilic NH
2
C
6
H
4
SO
3
H.2H
2
O
Reactiv analitic pentru sodiu si pentru nitriti. Se obtine sintetic din anilina, in acid sulfuric
cu 10% trioxid de sulf, la 180
o
C.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, greu combustibila.Densitatea in vrac 0,548. Temperatura de
topire (descompunere) 288
o
o
C.
- explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
65. Acid sulfuric SO
4
H
2

Este folosit la fabricarea ingrasemintelor, a colorantilor, a explozivilor, in industria
petrolului, in acumulatoare, in industria alimentara etc.
Se fabrica prin mai multe procedee: procedeul cu camere care comporta prajirea piritei,
desprafuirea gazelor, turn Glover, camere de plumb, turnuri Gay-Lussac; procedeul de contact
cu fazele: prajire, desprafuirea gazelor, spalare, filtrare umeda, uscarea gazelor, transformare in
bioxid de sulf, racire, absorbtie.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor. Nu este combustibil, insa e reactiv si capabil sa aprinda
produsele combustibile, fin divizate prin contact. Reactioneaza violent cu apa si substantele
organice, cu degajare de caldura. Este extrem de periculos in contact cu numeroase substante si
in special cu carburile, cloratii, fulminatii, azotatii, picratii, metalele pulvarizate si diferite
produse combustibile. Ataca numeroase metale punand in libertate hidrogen.
Densitatea 1,83. Densitatea vaporilor in arport cu aerul 3,4. Punctul de topire 10,5
o
C. Punctul
de fierbere 338
o
C. Solubilitate nelimitata in apa.
-toxicitate: provoaca arsuri grave, profunde in tesuturi. Are efect foarte corosiv.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in damigene si butelii de sticla, autocisterne, vagoane cisterne.
Se depoziteaza separat de carburi, clorati, fulminati, azotati, picrati, metale pulvarizate si
produse combustibile.
-stingere: incendiile care cuprind cantitati mici de produse combustibile in zona in care se
gaseste si acid sulfuric se sting cu pulberi stingatoare. Se interzice sa se arunce apa asupra
acidului sulfuric, deoarece il improsca si se produce o mare cantitate de caldura. Protectia se
asigura cu costume de protectie.
66. Acid telurhidric H
2
Te
Substanta combustibila, toxica, incolora. Densitatea in strae lichefiata 2,570 la 20
o
C.
Punctul de topire 51
o
C. Punctul de fierbere de la 2 pana la 3
o
C. Densitatea in raport cu
aerul 4,49. Solubil in apa. Incalzit se descompune.
La aprinderea in aer arde cu o flacara albastra.
67. Acid tiodivalerianic S(CH
2
)
4
COOH
2

Substanta combustibila sub forma de cristale de culoare alba. Densitatea 0,388. Punctul de
topire 93
o
C. In stare topita arde intens. Temperatura de aprindere 410
o
C. Temperatura de
autoaprindere 810
o
C.
Praful de 850 in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful care contine 16% particule
de dimensiunea 74 are limita inferioara de explozie 15g/m
3
.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
68. Acid tricloracetic Cl
3
CCOOH
Lichid greu combustibil care contine 87,6%produs de baza, 0,37%, clorat si 1,65 acid azotic.
Densitatea 1,565. Punctul de fierbere 162
o
o
C.
Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
69. Acid valerianic CH
3
(CH
2
)
3
COOH
Se foloseste ca antisdpasmodic si sedativ: ca sare de amoniu, de zinc etc. Se extrage din
radacina de valeriana. Sintetic se obtine prin oxidarea alcoolului amilic cu bicromat de potasiu.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil cu miros specific. Densitatea 0,942. Punctul
de topire 34,5
o
o
C. Este solubil in apa. Temperatura d
einflamabilitate 87
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile de acid valerianic se sting cu spuma, pulbari stingatoare.
70. Acrilat de butil CH
2
CHC OO C
4
H
9

Este esterul butilic al acidului acrilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,8998. Punctul de fierbere 147,4
o
C. Este putin
solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 38
o
o
C.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita de inflamabilitate 1% iar
temperatura de inflamabilitate 7,4% in volum.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi masuri ca la acrilatul de metil.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau spuma.
71. Acrilat de etil CH
2
= CHCOOC
2
H
5

Este folosit in industria lacurilor. Acrilatul de etil este eterul acidului acrilic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor cu miros acrisor, inflamabil. Densitatea 0,923. Vaporii sunt mai
grei decat aerul, densitatea in raport cu aerul 1,2. Punctul de fierbere 98 99
o
C. Este greu
solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 4
o
C, iar temperatura de autoinflamare 385
o
C.
Vaporii sun neinhibati si se pot forma polimeri in sistemele de aerisire sau in opritoarele de
flacari, blocand astfel deschiderile de aerisire. La temperaturi ridicate se poate produce
polimerizarea.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind
de 1,1 si limita superioara 5,1%. Deci un interval de explozie strans, insa la concentratia de
explozie se ajunge repede, ceea ce determina un pericol accentuat:
-toxicitate: produsul irita considerabil aparatul respirator. Contactul prelungit cu pielea sau
cu ochii poate prooca vatamari grave.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni polimerizarea, acrilatul de etil trebuie sa contina un inhibitor.
Toto pentru evitarea polimerizarii, acrilatul de etil se va feri de caldura. In cazul cand
polimerizarea are loc intr-un recipient inchis, exista posibilitatea ca recipientul sa sufere o
spargere exploziva. Depozitarea se va face in spatii inchise si la temperaturi scazute si separat
de substantele oxidante.
- stingere: produsul fiind greu solubil in apa, apa pulverizata poate fi ineficace. Pentru
stingere se utilizeaza spuma, pulberi stingatoare si gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
72. Acrilat de metil CH
2
CHCOOCH
3

Se foloseste in industria maselor plastice.
Pericol de:
- incendiu: lichid volatil, incolor, cu miros acrisor, inflamabil. Densitatea 0,955. Punctul de
fierbere 80,5
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul1,5%. Vaporii fiind mai grei ca aerul se
acumuleaza in partile inferioare ale cladirilor si solului, pot parcurge o distanta considerabila
pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se pana la locul de origine. Produsul contine de
obicei un inhibitor pentru a impiedica autopolimerizarea. La temperaturi ridicate (in caz de
incendiu), poate avea loc polimerizarea daca nu are inhibitor. Temperatura de inflamabilitate
15
o
C, iar cea de autoinflamare 265
o
C.
- explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri eplozive in intervalul de explozie de 1,1
13,0%, in volum.
- toxicitate: irita puternic aparatul respirator. Contactul prelungit cu pielea sau ochii poate
provoca leziuni grave.
Masuri de :
- prevenire; se transporta in bidoane sau butelii amplasate in lazi, cisterne. Produsul se va
depozita la temperaturi scazute si separat de substantele oxidante.
- stingere: fiind greu solubil in apa, jeturile de apa nu sunt prea eficace. Daca se va folosi
apa, ea va fi pulverizata. Rezultate bune la stingere se obtin prin folosirea spumei, gazelor inerte
si pulbarilor stingatoare. Rezervoarele sau butoaiele care contin acrilat de metil se racesc cu apa,
pentru a preveni polimerizarea. Protectia se asigura cu aparate izolante.
73. Acrilonitril (Nitril acrilic) CH
2
= CH CN
Se intrebuinteaza la fabricarea unor copolimeri: cauciuc Buna S, S.K.S., fibra acrilan etc.
Pericol de:
- incendiu: lichid inflamabil, incolor, cu miros slab intepator. Densitatea 0,811. Punctul de
topire 72
o
C. Punctul de fierbere 78- 79
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,9. Puterea
o
o
C. Solutiile diluate
prezinta, de asemenea, pericol de incendiu; o solutie 2% are temperatura de inflamabilitate
20
o
C, iar o solutie 3%, 14
o
C. In prezenta hidroxizilor alcalini concentrati, produsul sufera o
polimerizare violenta. In stare foarte pura produsul poate polimeriza spontan cu degajare de
caldura, in special atunci cand este expus la lumina. Pe timpul incendiului este posibila
polimerizarea. Daca polimerizarea are loc in recipient, exista posibilitatea spargerii violente a
acestuia.
-explozie: vaporii de acril solubil formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie este de 3% in volum, iar limita superioara de explozie 17%, in volum. Presiunea
maxima a exploziei 7,7 kgf/cm
2
.
-toxicitate: produsul este otravitor, prin inhalare, ingerare sau absorbtie prin piele. In cazul
unei contaminari accidentale se vor spala partile contaminate cu cantitati mari de apa.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substantele alcaline, cum sunt hidrozizii alcalini,
amoniacul sau aminele si de substantele oxidante.
Acrilonitrilul nu se va depozita in stare neinhibata. Butoaiele se depoziteaza in picioare cu
dopul in sus, iar stivele vor avea o inaltime de maximum doua butoaie. Vaporii de acrilonitril
sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire sau in opritoarele de flacari ale
rezervoarelor de depozitare, ducand la infundarea instalatiilor de aerisire.
- stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma. Protectia se asigura
cu spume de protectie si aparate izolante.
74. Acroleina CH
2
= CH CHO
Acroleina este folosita ca intermediar in sinteza organica. Se obtine sintetic prin distilarea
glicerinei cu H
2
SO
4
sau KH SO
4
, condensarea formolului cu acetaldehida, folosind drept
catalizator silicat de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, volatil, cu miros patrunzator dezagreabil. Densitatea
acroleinei este de 0,841, punctul de firbere de 52
o
C, iar cel de topire 87,7
o
C. Este solubila in
apa (1:3). Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind 2 , apare posibilitatea acumularii lor la
partea inferioara a incaperilor. Din acest punct de vedere pericolul este foarte mare, pentru ca
vaporii pot parcurge o distanta considerabila pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se
la locul de oirigine al vaporilor. Temperatura de inflamabilitate este de -26
o
C, iar cea de
autoinflamare 294
o
C.
Acroleina reactioneaza usor cu oxigenul , formand peroxizi instabili explozivi. Este capabila
de polimerizare spontana. Reactia de polimerizare energica are loc in contact cu alcali, amonia
si amine. In cazul cand polimerizarea are loc intr-un recipient apare posibilitatea spargerii
violente a recipientului.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive in intervalul de explozie cuprin intre 2,8
31% in volum.
-toxicitate: o mica cantitate de acroleina este foarte otravitoare. Produsul este foarte iritant
pentru ochi, piele si aparatul respirator, putand provoca arsuri grave.
Masuri de:
-prevenire :pentru a se preveni polimerizarea la depozitare este necesar sa se introduca
stabilizatori, prin aceasta evitindu-se reactiile insotite de degajare de caldura. Depozitarea
acroleinei trebuie facuta in exterior sau in cladiri separate. In spatiile de depozitare a acroleinei
nu sunt permise nici un fel de substante alcaline ca hidroxizi alcalini, amoniac sau amine si nici
oxidanti. In nici un caz nu se va depozita acroleina in stare neinhibata (nestabilizata).
Vaporii de acroleina sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire sau in
opritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, ducand la infundarea deschiderilor de
aerisire.
-stingere: incendiuile de acroleina se sting cu jeturi de apa pulverizata, bixid de carbon,
spuma speciala, pulbari stingatoare. Protectia servantilor se asigura prin costume complete.
75.Adeziv perclorvinilic
Produs care permite lipirea lemnului, a metalelor, a sticlei, a maselor plastice etc.
Lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 6
o
C. Temperatura de autoinflamare
500
o
C .
76. Alcool acetopropilic CH
3
COCH
2
CH
2
CH
2
OH
Lichid combustibil cu miros specific. Densitatea 1,007. Punctul de fierbere 145
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,55. Solubil in apa. Temperatura de inflamabiliate 79
o
C.
o
C.
Incendiile se sting cu apa pulverizata.

77. Alcooli alifatici primari
Fractiunea C
7
C
11

Amestec tehnic de alcooli alifatici primari in care predomina alcooli cu numarul de 7 pana la
11 carboni de atomi in molecule. Lichid incolor, combustibil. Temperatura de inflamabilitate
102
o
o
C.
Incendiile in spatii inchise se sting cu o comncentratie de bioxid de carbon de 23%, in
volum, sau de 29% azot in volum.
78. Alcooli alifatici primari bruti
Produs intermediar tehnic, compus din amestecul de diferiti alcoolialifatici primari. Este un
lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 46
o
o
C.
Produsul arde cu flacara portocalie intensa, stabila.
Incendiile in spatiu inchis se sting cu bioxid de carbon in concentratie de 22% in volum si cu
azot in concentratie de 34% in volum.

79. Alcool alilic CH
2
= CH CH
2
OH
Este folosit ca intermediar in sinteza de compisi alilici, gaze de lupta, rasini. Se obtine
sintetic din glicerina si acid formic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil cu miros de mustar. Densitatea 0,854. Punctul de
topire 129
o
C, iar cel de fierbere 96 97
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2, deci sunt
mai grei decat aerul, motiv pentru care vaporii pot parcurge o mare distanta pana la o sursa de
aprindere, flacara intorcandu-se la locul de originne. Alcoolul alilic este solubil in apa, alcool,
cloroform si in eter. Temperatura de inflamabilitate este de 21
o
C, iar cea de aotoinflamare
378
o
C. Putere calorifica 9030 kcal/kg.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, intervalul de explozie fiind
cuprins intre 2,5 si 18% in volum.
-toxicitate: alcoolul alilic este un iritant toxic foarte poericulos pentru ochi si este absorbit
usor prin piele. Produsul este foarte toxic prin ingerare si inhalare. Concentratiile mari provoaca
narcoza si leziuni la rinichi
Masuri de:
-prevenire: transportul se va face in bidoane, butoaie, autocisterne, vagoane, c.f..
Depozitarea si menipularea se va face dupa regulile specifice lichidelor inflamabile.
- stingere:produsul fiind solubil in apa in orice proportie, apa nu este efivace la stingerea
incendiilor. Pentru stingerea lor se foloseste , bioxidul de carbon, pulberile stingatoare si spuma
chimica sau speciala. Protectia se va asigura prin protectie completa.
80.Alcool amilic C
5
H
11
OH
Se obtine din ulei de fuzel, un produs secundar al fermentarii alcoolice . Se intrebuinteaza ca
solvent pentru lacuri, la fabricarea acetatului de amil, etc.
Pericol de:
-Incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,816. Punctul de fierbere 128
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 21
o
o
C. Puterea calorifica 8,290 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive 2,85%, iar limita superioara de
explozie 309,5% din volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi
stingatoare.
81.Alcool n-amilic CH
3
(CH
2
)
3
CH
2
OH
Se obtine din 1- clorpentan , prin hidroliza
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 0,814. Punctul de topire 79
o
C. Punctul de
fierbere 137
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,1. Vaporii fiind mai grei decat aerul se
acumuleaza in partilede jos ale incaperilor prezentand un mare pericol de incendiu.
Puterea calorifica 8,282 kcal/kg. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 40
42
o
C (pur), 27 43
o
C (tehnic).Temperatura de autoinflamare 300
o
C.
-explozie: vaporii de alocool n-amilic formeaza cu aerul amestecuri expolozive. Limita
inferioara de explozie 1,2%, iar limita superioara 10%, in volum. Presiunea maxima de explozie
7,52 kgf/cm
2
.
-toxicitate: vaporii alcoolului n-amilic au o actiune iritanta asupra mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi masuri de prevenire ca la lichidele combustibile.
82. Alcool benzilic C
6
H
5
CH
2
OH
Se intrebuinteaza ca solvent pentru acetilceluloza si in industria cosmetica. Se mai
intrebuinteaza la starpirea daunatorilor. Se obtine prin reducerea benzaldehidei.
Pericol de:
-incendiu; lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,045. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,741. Punctul de topire 15,3
o
o
C. Este solubil in apa.
o
o
C.
-explozie: vaporii de alcool benzilic formeraza cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 0,99%, iar limita superioara de explozie 15,5%, in volum.
-toxicitate: este narcotic. Datorita volatilitatii neinsemnate, se exclude pericolul
intoxicatiilor acute provocate de vapori.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura ventilatia mecanica a incaperilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi stingatoare.
83. Alcool n-butilic CH
3
CH
2
CH
2
CH
2
OH
Este folosit ca dizolvant pentru lacuri si ca intermediar in sinteze organice. Se obtine prin
ferm,entatie din cereale, melasa, prin hidroformilarea propenei,etc.
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,809. Densitatea vaporilor in raport cu
o
o
C. Este solubil in apa.
o
C. Puterea calorifica 7900 kcal/kg. Se aprinde dupa 5 7 s.,
la contact cu peroxidul de sodiu.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
1,7
o
C, iar limita superioara 12% in volum. Presiunea maxima a exploziei 7,45kgf/cm
2
.
-toxicitate: provoaca conjuctivite la o concentratie de 0,15 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea corespunzatoare a spatiilor de productie si depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. Protectia se asigura cu masti si costume de
protectie.

84. Alcool butilic tertiar (CH
3
)
3
COH
Se obtine sintetic prin hidratarea izobutenei. Se foloseste ca solvent pentru lacuri de
nitroceluloza.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale. Densitatea 1,3877. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,56. Solubil in apa. Temperatura de aprindere 11
o
C. Temperatura de
autoaprindere 480
o
C.
-explozie : vaporii degajati dupa incalzire formeaza cu aerul amestecuri explozive . Limita
inferioara de explozie 1,9% iar limita superioara 9%, in volum.
-toxicitate: are miros caracteristic de camfor. Concentratia maxima admisibila 300 mg/m
3

aer. Patrunde in organism, fie prin inhalare, fie prin ingerare. Este iritant si provoaca
conjuctivita.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea artificiala a spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa. Protectia se asigura cu masca si echipament de protectie
din cauciuc.
85. Alcool cetilic CH
3
(CH
2
)
14
CH
2
OH
Este intrebuintat la preparate cosmetice si ca emulgator.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila de culoare alba.Densitatea 0,876. Punctul de topire
49,3
o
o
C. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter.
Temperatura de aprindere 180
o
o
C. Puterea calorifica 10
350 kcal/kg.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
86. Alcool cinamic C
6
H
5
CH = CH CH
2
OH
Este folosit ca intermediar la sinteze organice, in parfumerie. Se obtine sintetic prin
reducerea diacetatului, aldehidei cinamice cu fier si acid acetic etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de cristale aciculare. Densitatea 1,0397.
o
o
C. Solubil in alcool, in eter, in dizolvanti
organici. Greu solubil in apa. Temperatura de aprindere 134 C.Temperatura de autoaprindere
360 C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi, stingatoare.
87. Alcool n-decilic ( 1-decanol) C
10
H
22
O
Se prezinta sub forma de cristale. Este combustibil. Punctul de topire 7
o
C. Punctul de
fierbere 228 232
o
C. Densitatea 0,8297. Este insolubil in apa. Temperatura de aprindere 114
o
C.
o
C. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi
stingatoare.
88. Alcool etilic (etanol) CH
3
CH
2
OH
Este intrebuintat ca antiseptic local, vasodilator conoranian; dizolvant; in
parfumerie:frictiuni; ca intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine din
amidon, zahar sau alti hidrati de carbon, prin fermentare cu drojdie de bere sau sintetic din
acetilena si etilena.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,798. Punctul de fierbere 78,3
o
C. Punctul
de topire 114,6
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,6. Solubilitate nelimitata in apa.
o
o
C. Puterea
calorifica 6 380 kcal/kg.In reactie cu acidul hipocloros si bioxidul de bariu se poate aprinde sau
exploda.
19% in volum. Presiunea maxima a exploziei 7,45 kgf/cm
2
. Viteza de ardere 12 15 cm/h.
Viteza maxima normala de ardere 0,556 m/s.
Continutul minim de oxigen pentru un amestec diluat cu bioxid de carbon 14.9%, volum, cu
azot 12,5 volum.
-toxicitate: substanta narcotica, care poate paraliza sistemul nervos central. Concentratia
limita admisibila 1mg/l. In caz de intoxicare cu vapori de alcool etilic, accidentatul se
indeparteaza din atmosfera viciata si i se face respiratie artificiala.
Masuri de:
-prevenire:ventilarea locala si generala a spatiilor de productie. Etansarea conductelor si
aparaturii de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, spuma cu
coeficient mare de infoiere, gaze inerte.
Intensitatea se refulare a spumei chimice 1,6 l/s.m.
2
. Debitul de apa pulverizata 0,4l/s.
suprafata de ardere. Spuma cu coeficient mare de infoiere este eficace in spatii inchise.
In spatii inchise incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon in concetratie de 23% volum,
azot in concentratie 31,5% volum. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate
izolante.
89. Alcool etilhexilic CH
3
(CH
2
)
3
CH(C
2
H
5
)CH
2
OH
Lichid combustibil. Densitatea 0,834. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,55.
Solubilitatea in apa 0,1%. Temperatura de inflamabilitate 85
0
C. Temperatura de autoin flamare
270
o
C. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,55%,
iar limita superioara 5,4%, volum.
90. Alcool feniletilic C
6
H
5
CH
2
CH
2
OH
Este intrebuintat in parfumerie. Se obtine sintetic din etilenoxid si bromura de fenil
magneziu ;din eter fenilacetic prin reducere cu sodiu si alcooizoamilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 1,0235. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4,22. Este putin solubil in apa, in alcool. Punctul de fierbere 219 221
o
C.
o
o
C.
0,8%. Limita superioara de explozie 4,2 volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
91. Alcool furfurilic:C
4
H
3
OCH
2
OH
Este folosit ca solvent, la obtinerea de agenti de udare pentru rasini sintetice. Sintetic se
obtine din furfurol, prin reducere cu hidrogen sau prin disproportionare. Se mai obtine prin
separarea din uleiul eteric, din cafea sau din cicoareprajita, prin antrenare de vapori.
Pericol de :
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,282. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,4. Punctul de fierbere 170-171
o
C. Este solubil in apa. Foarte solubil in alcool, in eter.
o
o
C.
0,95%. Limita superioara de explozie 14,2%, volum
-toxicitate: substanta toxica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
92. Alcool n-heptilic (Heptanol) CH
3
(CH
2
)
5
CH
2
OH
Se obtine sintetic prin reducerea heptaldehidei cu fier si acid acetic diluat; din pentan si
etilen oxid.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 0,8187. Punctul de topire 34,6
o
C.
0
C. Este greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 53
o
C.
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pelberi stingatoare.
93. Alcool n- hexilic CH
3
(CH
2
)
4
CH
2
OH
Se utilizeaza ca solvent. Lichidul combustibil incolor. Densitatea 0,820. Punctul de topire
51,6
o
o
C. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 62
o
C.
o
C.
Intervalul de explozie 0,84% - 5,4% , volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, abur, gaze inerte.
94. Alcool izoamilic primar (CH
3
)
2
CHCH
2
CH
2
OH
Sub forma de acetat serveste ca dizolvant pentru lacuri. Alcoolul izoamilic primar se obtine
prin distilarea fuzelului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,813. Densitatea in raport cu aerul 3,1.
Punctul de topire 117,2
0
o
C. Este solubil in apa (2% laq 14
o
), in eter.
Prin deshidratare trece in trimetril si izopropiletilena. Temperatura de inflamabilitate. 43
o
C.
o
C. Produsul tehnic are temperatura de inflamabilitate 40
50
o
C.
1,4%, iar limita superioara de explozie 9%, volum , la 100
o
C.
-Toxicitate: actiune narcotica puternica, actiune iritanta asupra mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, spuma, abur. Protectia se asigura cu masti nsi
95. Alcool izoamilic secundar (CH
3
)
2
CH CHOH.CH
3

Lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,3973. Este solubil in apa (2,8% la 30
o
), in alcool, in
eter. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,0. Punctul de fierbere 113 114
o
C. Temperatura
de inflamabilitate 40
o
C. Vaporii de alcool izoamilic secundar formeaza cu aerul amestecuri
explozive. Limita inferioara 1,2%, iar limita superioara 9%, volum.
Incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, abur.
96. Alcool izobutilic (2-metil propanol -1) (CH
3
)
2
CHCH
2
OH
Se obtine din fuzel sau, catalitic din oxid de carbon si hidrogen. Prin dezhidratare se obtine
izobutilena, al carui polimer este un cauciuc sintetic. Se utilizeaza ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,8057. Punctul de topire 108
o
C. Punctul
de fierbere 107,5
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,56. Temperatura de inflamabilitate
28
o
o
C.
Se autoaprinde in contact cu peroxidul de sodiu.
Este putin solubil in apa, in eter, in alcool.
7,3% volum.
-toxicitate: provoaca iritarea conjuctivitei.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata.
97. Alcool izopropilic (propanol -2) (CH
3
)
2
CHOH
Este intrebuintat la fabricarea acetonei, ca inlocuitor uneori, al etanolului si ca dizolvant. Se
obtine din propena gazelor de cracare, prin hidratare cu acid sulfuric.
Pericol de:
o
C. Punctul de firbere 82,5
o
C. Este solubil in apa, in alcool ,
in eter. Temperatura de inflamabilitate 14
o
C. Temperatura minima de autoinflamre 400
o
C.
Viteze normala maxima de ardere 0,415 m/s.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2%,
iar limita superioara de explozie12%, volum.
-toxicitate: iritarea usoara a ochilor, a mucoasei nazale, a faringelor. Vaporii de alcool
izopropilic sunt de doua ori mai toxici decat vaporii de alcool etilic.
Masuri de:
-prevenire: etansarea aparaturii de productie. Ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa, abur, gaze inerte. Concentratia minima de
stingere intr-un volum inchis, cu bioxid de carbon 21%, cu azot 27%, volum.
98. Alcool metilic CH
3
OH
Este intrebuintat la fabricarea formaldehidei, a clorurii si sulfatului de metil, a metil
violetului. Dizolvant, in amestec cu alte substante, pentru lacuri.
Se obtine prin distilarea lemnului, dupa separarea acidului acetic cu acetat de calciu; din oxid
de carbon si hidrogen, la 370
o
C si 200 at. In prezenta unor catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7915. Punctul de fierbere 65
o
C. Punctul
de topire 97,8
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,7. Este solubil in apa, nelimitat, in
alcool , in eter. Se oxideaza in prezenta catalizatorilor, la formaldehida si acid formic.
o
o
5350 kcal/kg.
In contact cu peroxidul de sodiu sau anhidrida cromica se aprinde instantaneu. Solutia apasa
10% alcool metilic este un lichid greu combustibil. Puterea calorifica 4750 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 6%,
iar limita superioara de explozie 36%, volum. Din solutia apoasa de 10% alcool metilic, la
temperatura de 60 70
o
C deasupra suprafetrei solutiei, in vasele sau aparatele inchise, se degaja
vapori care pot forma amestecuri explozive.
-toxicitate: substanta toxica care provoaca orbirea, cantitatea de 50 75 g este doza letala
pentru om. Substanta actioneaza mai ales asupra sistemului nervos, si a aaparatului cardio-
vascular. Datorita solubilitatii mari in apa, vaporii de alcool metilic se acumuleaza continuu in
orgtanism, in decursul intregii perioade de inspirare a vaporilor, iar eliminarea lor prin caile
respiratorii si prin rinichi se face incet.
Masuri de:
-prevenire: inlocuirea alcoolului metilic, unde este posibil, cu alcool etilic. Asigurarea
etansarii in intreaga instalatie de productie si in depozite. Ventilarea artificiala a spatiilor de
productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma speciala, gaze inerte, pulberi
stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
99. Alcool nonilic CH
3
(CH
2
)
7
CH
2
OH
Lichid incolor combustibil. Densitatea 0,827. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0.
o
o
C. Temperatura de inflamabilitate 196
o
C.
o
C.
100.Alcool n-octilic CH
3
(CH
2
)
7
CH
2
OH
Este intrebuintat la fabricarea parfumurilor; antispumant.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros aromatic, combustibil. Densitatea 0,827. Punctul de
fierbere 194 195
o
o
o
C.
o
C. Este greu solubil in apa. Miscibil ci alcoolul, cloroformul,
eterul.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,2.
Limita superioara de explozie 31% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
101. Alcool 3,5 di- tert butil 4 0xibenzelic C(CH
3
)
3
C
6
H
2
OHCH
2
OHC(CH
3
)
3

Aceasta substanta se prezinta sub forma de pulbere combustibila de culoare alba. Punctul de
topire 137
0
C. Este insolubil in apa. Temperatura de aprindere 168
o
C. Temperatura de
autoaprindere 376
o
C.
Praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful de 250 formeaza
amestecuri explozive cu limita inferioara de explozie 22,5 g/m
3
. Continutul minim de oxigen
pentru un amestec exploziv diluat cu azot este de 11% in volum. Incendiile se sting cu apa
pulverizata, spuma, apa usoara.
102. Alcool polivinilic
Materie prima pentru fabricarea acetalilor polivinilici. Se utilizeaza ca adeziv, ca emulgator,
ca pelicule protectoare pentru metale, materiale plastice, panzeturi.
Se obtine prin saponificarea acetatului de polivinil cu alcalii, cu acizi sau cu metoxid de
sodiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba sau galbuie, combustibila. Densitatea 1,210. Punctul de topire 180
o
C
220
o
C. Insolubil in apa. Se inegreste usor la 100
o
C. Peste 200
o
C se descompune. Temperatura
de aprindere 205
o
C. temperatura de autoaprindere 344
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie este exploziv. Praful de 250 are limita inferioara de
explozie 42,8 g/m
3
. Continutul minim de oxigen pentru un amestec exploziv diluat cu azot este
de 14% in volum.

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma chimica,
spuma mecanica.
103. Alcool n-propilic CH
3
CH
2
CH
2
OH
Dizolvant pentru rasini, esteri celulozici etc;intermediar in sinteza organica. Se obtine prin
fractionarea fuzelului brut;produs secundar in reactia dintre oxid de carbon si hidrogen.
Pericol de:
aerul 2,1. Punctuil de topire 127
o
o
C. Este miscibil cu apa,
alcoolul, eterul. Temperatura de inflamabilitate 23
o
o
C.
Puterea calorifica 7 290 kcal/kg. Se autoaprinde, dupa 5 7 ``, la contactul cu peroxidul de
sodiu.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
2,1%, iar limita superioara de explozie 13,5%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, apa
pulverizata. Protectia se asigura cu costume de protectie.
104. Alcool 2,2,3,3 tetrafluorpropilic H(CF
2
CF
2
)CH
2
OH
Lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,476.
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,5. Puterea calorifica 2 650 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate 60
o
C. Temperatura
o
C.
Incendiile se sting cu apa, spuma.
105. Albastru de metilen C
16
H
18
N
3
SCL.3H
2
O
Pulbere usoara de culoare verde inchis. Usor solubila in apa calda. Temperatura de
autoinflamare 1100
o
C. Praful, cu continutul de cenusa 8% si umiditatea 2,6%, in stare de
suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 22,1 g/m
3
.
Incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte, spuma.
106. Alchilbenzen
Denumire generica a omologilor benzenului. Se obtine prin substitutia atomilor de hidrogen
din benzen cu alchili.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,862. Temperatura inceputului de distilare
180
o
o
. Temperatura de autoinflamare 460
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de prevenire: aceleasi ca la lichidele combustibile.
107.Aldehida n-butirica CH
3
CH
2
CH
2
CHO
Intermediar in sinteza medicamentelor. Se intrebuinteaza la fabricarea acceleratorilor si a
cimenturilor pentru cauciuc,a rasinilor sintetice, a cidului butilic normal, la 250
o
C, peste cupru
in pulbere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros pronuntat. Punctul de fierbere 75
o
C.
Densitatea 0,8048. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4. Este solubil in apa
(1:15).Temperatura de inflamabilitate 18
o
o
C.
2,47%.

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, hidrocarburi
halogenate.
108. Aldehida caprinica CH
3
(CH
2
)
8
CHO
Lichid incolor combustibil. Punctul de fierbere 208 209
o
C. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 5,4. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 53
o
C.
Incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume
de protectie.
109. Aldehida capronica CH
3
(CH
2
)
4
CHO
Se obtine sintetic prin trecerea acidului capronic peste zinc in pulbere, la 300
o
C, sau din acid
capronic sau acid formic peste oxid de mangan, la 200 300
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu un miros corespunzator. Densitatea 0,8335.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Insolubil in apa.
o
o
o
C.
Se autooxideaza si polimerizeaza.
Masuri de:
-stingere: Incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
110. Aldehida crotonica CH
3
CH = CH CHO
Este folosita in sinteza organica. Se obtine in stare pura prin condensarea acetaldehidei.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 102
o
C. Este solubila in apa, in alcool, in eter. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
2,4. Temperatura de inflamabilitate 12,8. Temperatura de autoinflamare 232
o
C.
2,1%, iar limita superioara de explozie 15,5%, in volum.
Masuri de:
111. Aldehida salicilica HOC
6
H
4
CHO
Este intrebuintata in analiza organica, la sinteza cumarinei, si la identificarea si dozarea
cuprului si a nichelului. Se obtine prin actiunea cloroformului asupra unei solutii de fenol, in
prezenta sodei caustice.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor sau brun deschis, combustibil. Densitatea 1,166. Punctul de
topire 7
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2%. Este partial
solubil in apa; foarte solubil in alcool, in eter. Temperatura de autoinflamare 530
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie
2,5%, iar limita superioara de explozie 3,74% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, abur, gaze
inerte.
112. Alilamina CH
2
= CH CH
2
NH
2

Este folosita ca intermediar in sinteza diureticilor mercuriale.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor sau galben slab colorat, cu un miros puternic de
amoniac. Densitatea 0,760, iar a vaporilor in raport cu aerul 2. Punctul de fierbere 55 58
o
C.
o
C, iar cea de autinflamare 374
o
C. Este solubila I apa
(nelimitat), alcool, cloroform si in eter.
Datorita vaporilor, care sunt mai grei decat aerul, pericolul de incendiu creste.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind
de 2,2% iar cea superioara 22%, in volum.
-toxicitate: substanta otravitoare, iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: transportul se va face in bidoane si butoaie. Depozitarea este preferabil sa se
faca in aer liber sau in cladiri izolate, pastrandu-se aceleasi reguli ca si la lichidele inflamabile.
Alilamina nu se va pastra in acelasi loc cu substantele oxidante si combustibile. Pastrarea si
transportul se va face in vase inchise ermetic.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma adecvata pentru stiingerea
incendiilor de alcool, gaze inerte si pulberi stingatoare. Protectia se asigura prin costume de
protectie complete.
113. Aluminiu (pulbere sau praf)
Element in stare metalica. In natura se gaseste sub forma de bauxita, de crioilit, de feldspati,
de mica, argile etc. Se obtine din bauxita dupa schema: macinare tratament alcalin:aluminat
hidroliza: AL (OH)
3
dizolvare in criolet topit electroliza AL.
Pericol de:
-incendiu: metal argintiu, cu densitatea de 2,702, punctul de topire 658,7
o
C. Punctul de
fierber 2500
o
C. Putere calorifica 7 430 kcal/kg. Al este solubil in acid clorhidric, in acid
sulfuric, in baze. Este insolubil in acid azotic. Este rezistent la actiunea agentilor chimici,
deoarece se acopera la suprafata cu o pelicula de oxid de aluminiu.
Aschiile si praful de aluminiu se pot aprinde sub efectul local al unor surse de aprindere cu o
energie neinsemnata (flacara de chibrit, scanteie etc.).
Temperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este de 190
o
C. In urma reactiei, intre praful,
aschiile sau foita de aluminiu si umiditate se formeaza oxidul de aluminiu si se degaja o
cantitate mare de caldura, care favorizeaza aparitia fenomenului de autoaprindere, in caz de
aglomerare in gramezi. La acest proces contribuie impurificarea materialului cu ulei. Praful
depus prezinta, de asemenea pericol de incendiu, putandu-se chiar autoaprinde la 470
o
C.
Aschiile de aluminiu ard, de exemplu, in brom formand bromura de aluminiu. Reactia intre
aluminiu si clor si brom se produce la temperatura obisnuita, cu iod si sulf la incalzire.
Praful de aluminiu in contact cu vaporii de sulf la fierbere se aprinde. Aluminiul in maruntit
intra in reactie cu hidrocarburile halogenate. O cantitate mica de clorura de aluminiu, formata in
cursul reactiei, actioneaza ca un catalizator, accelerand reactia, fapt care in multe cazuri duce la
explozie.
Un asemenea fenomen se observa la incalzirea pulberii de aluminiu cu clorura de metil,
tetraclorura de carbon pana la temperatura de 150
o
C. Amestecarea prafului de aluminiu cu unele
hidrocarburi clorurate si alcool duce la autoaprinderea amestecului.
Amestecul de pulbere de aluminiu cu oxid de cupru, oxid de argint, oxid de plumb si mai
ales bioxid de plumb arde cu explozie. Puterea calorifica 7000 kcal/kg.
-explozie: praful de aluminiu sub forma de suspensie in aer este exploziv, limita inferioara
de explozie fiind de 40g/m
3
. Aluminiul reactioneaza usor la temperatura camerei cu solutia
apoasa de amoniac, cu punerea in libertate a hidrogenului, creandu-se pericol de explozie.
Amestecul de azotat de amoniu, pulbere de aluminiu cu carbune sau cu nitroderivati poate
exploda. Energia minima de aprindere 15 mj; presiunea maxima de explozie 0,3 kgf/cm
2
s.
Concentratia limita de oxigen la care se exclude aprinderea amestecului de praf aer este de
3% in volum.
-toxicitate: aluminiul sub forma de pulbere sau praf este iritant pentru aparatului respirator
si ochi.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie si cutii. Se depoziteaza in stare uscata si
separat de acizi, hidroxizi alcalini si hidrocarburi clorurate, de substantele oxidante. Trebuie
evitata depozitarea in apropierea unor materiale combustibile.
-stingere: pentru stingerea incendiilor nu se utilizeaza apa. La stingerea incendiilor de
pulbere sau praf de aluminiu se foloseste nisip fin uscat, grafit, talc, azbest in stare pulverulenta,
sare de bucatarie.
114. Amestecuri de amoniac hidrogen
Amestecul de amoniac hidrogen este combustibil.
Limitele de inflamabilitate ale acestui amestec se dau in tabelul de mai jos:
Compozitia amestecului combustibil %
volum
Limitele de explozie % volum
amoniac hidrogen inferioara Superioara
100 0 17,0 28,0
90 10 11,5 31,3
80 20 9,2 34,9
70 30 7,3 38,5
60 40 6,3 43,7
50 50 5,7 47,0
40 60 5,2 51,2
30 70 4,6 56,2
20 80 3,3 61,6
10 90 4,02 67,1
5 95 - -

115. Amidon (C
6
H
10
O
5
)n
Se intrebuinteaza la fabricarea dextrinei, a glucozei, la apretarea tesaturilor, in alimentatie.
Amidonul se obtine din materiile prime care il contin (cartofi, porumb, grau etc.).
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba combustibila, compusa din polizaharide. Se prezinta sub forma de
granule, caracteristice pentru fiecare planta, de marimi si forme diferite, cu structura diferita.
Amidonul este insolubil in apa rece.
Gradarea pericolului de incendiu si de explozie este urmatoarea: amidon de porumb, de grau,
de orez, de secara si de cartofi.
Puterea calorifica 4000 kcal/kg. Temperatura de autoaprindere 725
o
C.
-explozie:amidonul sub forma de pulbere de 850 in stare de suspensie in aer formeaza
amestecuri explozive. Pulberea de amidon de cartofi cu umiditatea 17,8%, continutul de cenusa
3,4% are limita inferioara de explozie 40,3 g/m
3
. Presiunea maxima de explozie 7,7 kgf/cm
2
.
Energia minima de aprindere 30 mj.Pulberea de amidon de porumb, cu umiditatea 10% si 850
are limita inferioara de explozie 50 g/m
3
.
Masuri de:
116. Amilena CH
3
CH
2
CH
2
CH = CH
2

Amilenele se gasesc in capul de amilena obtinuta prin cracarea si piroliza titeiului. Sintetic
se obtin din alcolii amilici, prin deshidratare catalitica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,641. Punctul de topire 30,1
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4. Puterea calorifica 10 747 kcal/kg. Este insolubila in
o
o
C.
-explozie: vaporii de amilena formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 1,4%, iar limita superioara de explozie 8,7% in volum . Viteza maxima normala de
ardere a amestecului amilena aer 0,426 m/s.
Masuri de:
-prevenire: se iau aceleasi masuri de prevenire ca la lichidele inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stingatoare.
117. Amine alifatice
Aminele alifatice sunt folosite in industria medicamentelor si a detergentilor. Se obtin prin
inlocuirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen ai amoniacului, prin radicali organici
alchilici sau acrilici; prin reducerea nitriilor, reducerea oximelor etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, inflamabil, cafeniu inchis, cu miros specific. Densitatea 0,834.
o
o
C.
118. o, m, p, - Aminoanisol H
2
NC
6
H
4
OCH
3

Este folosita ca intermediar la sinteza guiacolului. Se obtine sintetic prin reducerea
nitranisolului corespunzator.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil. Se inchide la culoare la aer. Punctul de topire 5
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,24.Este insolubila in apa.
o
C,iar cea de autoinflamare 430
o
C.
Forma m-lichid uleios. Punctul de fierbere 251
o
C. Este greu solubil in apa, solubila in alcool
si in eter. Forma p- sub forma de cristale. Punctul de topire 57
o
o
C.
Solubila in apa, in alcool.
0,4% iar cea superioara 5% volum.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi ca la lichidele combustibile.
-stingere: incendiile se se sting cu apa pulverizata, spuma.
119. Amoniac NH
3
Amoniacul este folosit in industria chimica si recent ca ingrasamant, direct si sub forma de
solutie concentrata. De asemenea, la fabricarea acidului azotic si in sectorul frigotehnic.
Se obtine prin mai multe procedee dintre care se citeaza : sintetic din azot si hidrogen (N
2
+
3H
2
); din metan prin cracare, oxidare partiala, transformare catalitica cu vapori;electroliza apei
etc.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil incolor, cu miros caracteristic puternic, cu densitatea in raport cu
aerul 0,771. Punctul de fierbere 33,3
o
C, punctul de topire 77,7
o
C.
Puterea calorifica 4 450 kcal/kg. Este solubil in apa 40% la 10
o
C, 18,5% la 50
o
C, cu formare
de hidroxid de amoniu. Temperatura de inflamabilitate este de 2
o
C, iar cea de autoinflamare,
650
o
C. Prezenta uleiului sau a altor materiale combustibile mareste pericolul de incendiu. In
contact cu bioxidul de clor se poate aprinde sau exploda.
In reactie cu mercurul, clorul, bromul, iodul, acidul fluorhidric anhidru, se poate aprinde sau
exploda.
-explozie: amoniacul formeaza cu aerul amestecuri explozive; limita inferioara de explozie
este de 15%, cea superioara de 26%, in volum, In oxigen de 13,5% respectiv 79%, in volum.
Energia minima de aprindere este de 680 mj. Presiunea maxima a exploziei 6kgf/cm
2
.
Continutul maxim de oxigen pentru formarea unui amestec exploziv, cu azot este de 16,2%.
Limita superioara de explozie a amoniacului, in cazul unui continut mai mare de oxigen in aer
se poate calcula cu relatia :C = 6,12 in care C
o
este concentratia de oxigen in aer.
-toxicitate: amoniacul gazos provoaca iritarea ochilor, a pielii si a membranelor mucoase
intr-o masura variabila. Se pot vatama puternic membranele aparatului respirator cu consecinte,
uneori mortale. Amoniacul lichid anhidru provoaca arsuri grave prin contact.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in autocisterne, vagoane, c.f., butelii de otel. Buteliile vor fi ferite
de izbiri si incalziri excesive. Depozitarea se va face in locuri izolate, separate de alte substante
chimice si in special de gazele oxidante, clor, brom, iod, acizi.
-stingere: se intrerupe curgerea gazului. Se utilizeaza apa pantru a se mentine recipientele
in stare rece. Pentru stingerea incendiilor de amoniac se poate folosi apa pulverizata, gaze inerte
si pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
120. Anhidrida acetica (H
3
CO)O
Se intrebuinteaza in industria chimica , la acetilare, mai ales, la fabricarea acetilcelulozei si a
multor medicamente, la fabricarea acetatului de celuloza si in industria colorantilor.
Se obtine prin dezhidratarea vaporilor de acid acetic peste fosfat de Al la 700
o
C: din clorura
de sulfuril si acetat de natriu din cetona si acid acetic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, transparent, cu miros foarte intepator si puternic de acid acetic.
Are densitate 1,80. Nu este miscibila cu apa. Este solubila in alcool si in eter. Temperatura de
aprindere este de 40
o
C, iar cea de autoaprindere 330
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este
de 2,9%, iar cea superioara 10,3 in volum.
Masuri de:
-toxicitate: produsul este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Actiunea locala este
mai puternica si mai periculoasa secat actiunea acidului acetic, aceasta se explica prin
deshidratarea tesuturilor.
Masuri de:
-prevenire: produsul se va depozita la temperatura scazuta intr-un spatiu bine ventilat, la
distanta fata de sursele de aprindere si de caldura. Depozitarea se va face separat de alte
produse. Este preferabil sa se transporte in ambalaje de aluminiu.
-stingere: la stingerea incendiilor se va utiliza jeturi de apa pulverizata, bioxid de carbon,
pulberi stingatoare sau spume speciale.
Protectia individuala se va asigura cu ochelari de protectie, masca sau aparat izolant.
121. Anhidrida ftalica C
6
H
4
(CO)
2
O
Se intrebuinteaza in industria materialelor plastice si a meterialelor colorante. Se obtine prin
incalzirea acidului ftalic cateva grade peste punctul de topire. Industrial se obtine prin oxidarea
naftalinei sau a xilenului.

Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de cristale aciculare. Densitatea 1,527. Punctul
de topire 131,6
o
o
C. Este greu solubila in apa, in eter. Solubila in
alcool. Temperatura de distilare 284,5
o
C. Temperatura de scanteiere 405
o
C. Temperatura de
autoinflamare 800
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful de 74 are limita
inferioara de explozie 12,6 g/m
3
. Presiunea maxima de explozie este 4,9 kgf/cm
3
. Energia
minima de aprindere 15 mj. Gazele rezultate in urma distilarii au limita inferioara de explozie
de 1,7%, iar limita superioara de 10,5%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. La stingerea intr-un spatiu inchis
trebuie folosit abur, gaze inerte.
122. Anhidrida maleica OCOCH = CHCO
Se intrebuinteaza la fabricarea unor materiale plastice (rasini alchidice) si a unor agenti de
udare si de dispersare. Industrial se obtine prin oxidarea catalitica a benzenului sau a
furfurolului in aer.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, sub forma de ace sau aglomerate de culoare alba.
Are miros iritant. Punctul de topire 57-60
o
C.Punctul de fierbere 196
o
C. Este solubil in apa, in
acetona, in cloroform. Temperatura de aprindere 70
o
, iar cea de autoaprindere 376
o
C.
-explozie: sub forma de praf, in stare de suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive.
Praful de 250 are limita inferioara de explozie 50,0 g/m
3
. Continutul minim de oxigen in
amestecul exploziv diluat cu azot, este de 9% volum, pentru preintampinarea exploziei.
-toxicitate: produsul provoaca arsuri grave la ochi si piele.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci si butoaie, iar in stare topita in autocisterna si in vagoane
cisterna. Se depoziteaza separat de alte produse si in special de metalele alcaline si amine. Se
protejeaza impotriva umiditatii si produselor oxidante.
-stingere: pe o suprafata descoperita se stinge cu apa fin pulverizata, cu spuma chimica si
mecanica. Protectia se asigura cu costume de protectie.
123. Anhidrida octadecenilsuccinica C
18
H
35
C
4
H
3
O
3

Lichid combustibil de culoare galbena. Densitatea 0,940. Punctul de fierbere 214 220
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 12,1. Temperatura de inflamabilitate 178
o
C. Temperatura
o
C. Produsul arde cu flacara galbena.
Incendiile se sting cu apa pulvarizata. Intr-un spatiu inchis, stingerea incendiului are loc prin
asigurarea unei concentratii de azot de 34%, iar de bioxid de caron de 27%.
124. Anilina C
6
H
5
NH
2

Este folosita ca intermediar pentru coloranti si pentru medicamente (din grupul anilidelor, al
aminoacizilor), in industria textila.
Anilina se obtine sintetic prin reducerea nitrobenzenului cu fier si HCl.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil, care se inchide repede la culoare in contact cu
aerul. Densitatea 1,022, punctul de topire 8
o
C, punctul de fierbere 184
o
C. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul este de 3,3. Este solubil in apa 35%, in alcool, in eter, in acetona, in uleiuri.
Puterea calorifica este de 8300 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate 79
o
C, iar ce de
autoinflamare, minimum 493
o
C. Se autoaprinde in contact cu peroxidul de sodiu, insa flacara se
stinge cu repeziciune.
1,2%, iar cea superioara 8,3 %, volum. Continutul minim de oxigen pentru formarea unui
amestec exploziv este de 13,8% in volum.
-toxicitate: anilina este foarte toxica, atunci cand este absorbita prin piele sau inhalata in
stare de vapori. Mirosul produsului poate fi detectat la o concentratie de 1 la milion. Expunerile
excesive pot provoca paralizia aparatului respirator.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de sticla, bidoane, butoaie, autocisterne. Se va depozita in
aer liber sau in cladiri separate. Recipientele se vor controla in scopul de a se detecta
eventualele neetansitati.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se poate folosi apa pulverizata, spuma, apa
imbunatatita chimic si gaze inerte. La stingerea incendiului intr-un volum inchis, concentratia
minima necesara, de bioxid de carbon este de 22%, iar de azot 34%, in volum. Protectia
impotriva vaporilor toxici de oxigen se asigura cu masti si aparate izolante.
125. Anisol C
6
H
5
OCH
3

Este intrebuintat ca solvent si ca materie prima in industria chimica.
Pericol de:
o
C. Punctul
de fierbere 155
o
C. Este insolubil in apa. . Incalzit la 400
o
C trece in fenol si in etilena.
o
o
C.
0,34%. Limita superioara 6,3%, in volum.
Masuri de:
-prevenire: limita inferioara de explozie fiind foarte scazuta (0,3%) se vor lua masuri de
captare a vaporilor inca de la formarea lor.
-explozie: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, spuma.
126. Antracen C
6
H
4
(OH)
2
C
6
H
4

Se intrebuinteaza in sinteza si in analiza organica. De asemenea este folosit ca intermediar la
fabricarea materiilor colorante. Se obtine din uleiul de antracen, prin cristalizare.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de lamele incolore. Densitatea 1,25. Punctul de
topire 217,2
o
C. Punctul de firbere 339,9
o
C. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter, in
cloroform. Temperatura de distilare 354
o
o
C. Temperatura de
autoaprindere 946
o
C. Praful depus reprezinta pericol de incendiu. . Puterea calorifica 8 500
kcal/kg.
-explozie: antracenul sub forma de praf, in suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
Pentru particulele de 74, limita inferioara de explozie este 5g/m
3

-toxicitate: o slaba iritare a mucoaselor, de catre antracenul impurificat si uleiul de antracen.
Masuri de:
127. Amtrachinona
Are multe aplicatii in industrias colorantilor. Se obtine plecand de la antracen, care se
oxideaza in faza de vapori, cu aer ;, cu aer la 300
o
C, peste catalizator de V
2
O
5

Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale rombice galbene. Punctul de topire 266
0
C.
Punctul de fierbere 379 381
o
C. Este insolubil in apa. Greu solubil in majoritatea dizolvantilor
organici.
Densitatea 1,43. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,10. Temperatura de aprindere
185
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica., pulberi
stingatoare.
128. Antracit
Varietate lucioasa de huila. Cel mai vechi carbune de pamant (carbune fosil).
Prrovine din carbonizarea, in absenta aerului, a plantelor mari (criptogame vasculare, in
special ferigi) care au existat in Carbonifer.
Pericol de:
-incendiu: compozitia : carbon 92 95
%
, hidrogen 2 3%, oxigen 2 3%, azot 0,1 0,5%.
Densitatea 1,400 1, 750. Puterea calorifica 8400 kcal/kg.
Are o cantitate mica de materii volatile, din care cauza arde cu o flacara scurta si fara fum.
Produce un cocs pulverilent. Dintre toti carbunii are tendinta minima de autoaprindere chimica.
Temperatura de ardere 460
o
C. Arderea mocnita se produce la 300 400
o
C.
Masuri de:
- stingere: incendiile de antracit se sting cu apa, spuma.
129. Ape amoniacale
Solutii apoase care contin saruri de amoniu, obtinute prin dizolvarea in apa a acestor
produse, rezultate la distilarea carbunilor de pamant (la cocsificarea sau la semicocsificarea
carbunilor).
Prin separarea componentilor se obtin substante valoroase pentru industria chimica.
Pericol de:
-incendiu: dintre saruri, de exemplu, hidroxidul de amoniu contine amoniac in cantitate de
pana la 20% ( cu bioxidul de carbon si hidrogenul sulfurat ca impuritati). Apa amoniacala
sintetica poate contine pana la 27% amoniac. Temperatura de inflamabilitate 23 33
o
C, iar ce
ade autoinflamare 750
o
C.
Apa amoniacala este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independenta.
-explozie: numai in anumite conditii, in recipiente inchise este posibil ca deasupra unor
solutii concentrate de amoniac sa se poata forma concentratii explozive de amoniac si anume
intre 15 27% in volum.
Pericolul de toxicitate, masurile de prevenire si de stngere sunt identice cu cele de amoniac.
130. Apa oxigenata H
2
O
2

Apa oxigenata se intrebuinteaza la inalbirea tesaturilor, a blanurilor, a buretilor, a fildesului,
a paielor, a penelor, la restaurarea tablourilor vechi, la obtinerea amestecurilor explozive; in
concentratie de 3% se foloseste ca dezinfectant pentru rani, gargara etc. Solutia apoasa de 30%
se numeste perhidrol. Se prepara tratand peroxizii cu acid sulfuric diluat sau prin hidroliza
acidului peroxidisulfuric obtinut prin electroliza.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, siropos. Densitatea 1,4649. In stare solida se prezinta sub forma de
cristale acciculare. Este solubila in apa, in alcool, in eter. Punctul de topire 89
o
C, punctul de
fierbere 69,7
o
C. La incalzire, in conditiile obisnuite, apa oxigenata se descompune, De
asemenea se descompune sub actiunea luminii, a caldurii si catalizatorilor. Este un oxidant
puternic. Hartia, rumegusul de lemn si alte substante combustibile se aprind sub actiunea apei
oxigenate (65%). Ea poate fi descompusa in contact cu fierul, cuprul, alama, bronzul, plumbul,
argintul, manganul. In cazul recipientelor inchise etans, se pot crea presiuni inalte datorita
oxigenului pus in libertate, ceea ce duce la explozie sau la spargerea recipientului:
-explozie: solutia concentrata poate sa explodeze.
-toxicitate: apa oxigenata este extrem de iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente de sticla, aluminiu si polietilena. Toate recipientele
trebuie prevazute cu dispozitive de aerisire. Se depoziteaza intr-un loc rece, ventilat, la distanta
fata de produsele combustibile, substantele usor oxidabile si metalele catalitice.
-stingere: se utilizeaza apa in cantitati mari pentru diluarea si spalarea produsului revarsat si
stingerea incendiilor care a cuprins si aceasta substanta. Trebuie sa se evite inhalarea vaporilor
si contactul lichidului cu pielea sau cu ochii. Protectia se asigura cu aparate izolante si ochelari
de protectie.
131. Argon Ar
Element in stare gazoasa . Face parte din familia gazelor nobile. Se gaseste in atmosfera, in
proportie de 1,3%, in greutate si de 0,93%, in volum.
Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid. Densitatea 1,784 g/l. Punctul de topire
189
o
o
C.
Solubilitatea in apa este neansemnata. Argonul este necombustibil. Pericolul argonului
comprimat este acelasi ca al azotului.
132. Azot N
Element in stare gazoasa. Se gaseste in atmosfera in propotie de 78,4%, in volum, sau de
76% in greutate. Se mai gaseste in combinatii organice sau anorganice.
Se prepara prin distilarea fractionata a aerului lichid.
o
o
C, 8
o
C.
Este un gaz incombustibil.
Pericol de explozie: buteliile de azot comprimat (sau cu alte gaze incombustibile ca heliu,
argon, cripton etc. ), in conditiile unui incendiu dezvoltat prezinta pericol, deoarece este posibila
explodarea lor in urma reducerii rezistentei peretilor, datorita cresterii presiunii gazului in
butelie.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni explozia buteliilor cu azot comprimat, supuse actiunii
temperaturilor ridicate, acestea se vor evacua I aer liber. Daca acest lucru nu este posibil,
buteliile trebuie stropite abundent cu apa dintr-un loc sigur.
-protectie: la evacuarea gazului din butelie intr-o incapere cu un volum mai mic de 40m
3
,
trebuie sa se evacueze toate persoanele din interior.
133. Azotat de amoniu NH
4
NO
3

Se intrebuinteaza ca ingrasamant in agricultura si la fabricarea explozivilor.
Se prepara din solutie de acid azotic si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: substanta alba, cristalina, foarte higroscopica. Se poate granula prin pulverizarea
topiturii de 98% in turnuri de beton armat. Absoarbe usor umiditatea si este foarte solubil in
apa. Densitatea 1,725 la 25
o
C.
La temperaturi mai ridicate descompunerea se accelereaza cu degajare brusca de vapori de
culoare brun deschis, pana la portocaliu-aramiu, indicand formarea unor oxizi de azot superiori
toxici, cu posibilitatea ca descompunerea sa devina exploziva. Produsul are tendinta de
autoaprindere chimica; daca vine in contact sau este depozitat impreuna cu superfosfati,
substante organice usor oxidabile , metale fin divizate, autoaprinderea poate avea loc la
temperaturi moderate.
-explozie: azotatul de amoniu este un agent oxidant. Intretine arderea si este capabil sa
explodeze daca este incalzit intr-un spatiu limitat, care permite crearea unei presiuni inalte, cand
este supus la socuri puternice, cum ar fi de exemplu, acelea produse de un exploziv. Substantele
organice si alte substante usor oxidabile pot sensibiliza azotatul de amoniu cu ulei, carbune sau
alte substante combustibile care actioneaza ca agenti de sensibilizare pot duce la explozia
intregii mase.
-toxicitate: oxizii de azot gazosi (cu exceptia protoxidului de azot NO
2
) degajati la
descompunerea azotatului de amoniu sunt extrem de toxici. Orice persoana, care a fost expusa
la actiunea unor asemenea vapori, este recomandabil sa fie pusa sub ingrijire medicala.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci de hartie cu pereti multipli sau in saci de materiale plastice.
Se mai transporta in butoaie metalice, de lemn, chiar in vrac, in vagoane. Ambalajele trebuie
ferite de izbiri. Se depoziteza in cladiri bine ventilate si separat de toate substantele si
materialele organice sau alte substante care pot impurifica acest produs, cum ar fi lichidele
inflamabile, acizii, lichidele corosive, substantele organice, colorantii, sulful si metalele, pluta si
rumegusul de lemn.
-stingere: la inceput, in cazul unui incendiu, se utilizeaza cantitati adecvate pentru inundare.
In cazul cand sunt in pericol cantitati mari de azotat de amoniu sau cand incendiul a cuprins
astfel de cantitati, trebuie luate masuri de protectie a servantilor. Pompierii ar trebui sa fixeze
tevile de refulare a apei si sa se retraga intr-un loc sigur. Trebuie sa procedeze cu prudenta
atunci cand se refuleaza apa peste produsul topit spre a ase evita improscarea eruptiva a lui si
propagarea incendiului. In caz de mare pericol zona inconjuratoare trebuie sa fie evacuata.
Deoarece in timpul incendiilor de azotat de amoniu se degaja gaze toxice, pompierii se vor
apropia de locul incendiului din directia din care bate vantul. Protectia personalului de
interventie se asigura cu aparate izolante si costume de protectie.
134. Azotat de potasiu KNO
3

Este folosit ca ingrasamant in amestec cu alte ingraseminte cu azot. Se obtine prin tratarea
azotatului de sodiu cu clorura de potasiu etc.
Pericol de:
-incendiu: sare alba, solubila in apa. Densitatea 2,109. Punctul de topire 334
o
C. La 400
o
C se
descompune. Oxidant puternic. In contact cu produsele usor oxidabile, azotatul de potasiu poate
reactiona suficient de rapid pentru a provoca aprinderea, arderea fiind violenta sau exploziva.
Acest produs mareste combustibilitatea oricarei substante combustibile. Contribuie la
autoaprinderea materialelor combustibile.
-explozie: amestecul din parti egale de azotat de potasiu topit la 350
o
C si acetat de sodiu
uscat face explozie. La incalzirea amestecurilor de azotat de potasiu cu cianura de potasiu,
tiocinati sau cu hexacianferati, se poate declansa o explozie. Temperatura la care se produce
explozia scade in prezenta lemnului si a bumbacului.
-toxicitate: azotatul de potasiu atins de incendiu degaja oxizi de azot gazosi toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii, saci, lazi, bidoane si in vrac. Se depoziteaza intr-un loc
rece si uscat separat de substantele combustibile, substantele organice si alte produse usor
oxidabile. Trebuie sa se evite depozitarea pe pardoseli de lemn. Reziduurile de azotat de potasiu
imprastiat se inlatura imediat si se distrug.
-stingere: in primele faze ale incendiului, se utilizeaza cantitati mari de apa;azotatii de
amoniu se pot aglomera sau topi, situatie in care folosirea apei poate duce la imprastierea
intensa a produsului topit.
135. Azotat de sodiu NaNO
3

Se gaseste ca roca in Chile. Se poate prepara si pe cale in dustriala.
Pericol de:
-incendiu: cristale albe. Puncul de fierbere 311
o
C. Densitatea 2,27. Se descompune la 380
o
C
in azotit si oxigen. Substanta oxidanta. In cazul cand azotatul de sodiu vine in contact cu
substante usor oxidabile pot avea loc aprinderi violente sau explozii. Azotatul de sodiu mareste
combustibilitatea oricarei substante combustibile.
-toxicitate: in cazul unui incendiu care a cuprins si azotatul de amoniu, acesta din urma
degaja oxizi de azot gazosi, toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci de hartie cu pereti multipli, cutii metalice, butoaie de metal.
Se depoziteaza intr-un loc uscat si rece, separat de substantele combustibile, substantele
organice sau alte produse usor oxidabile. Trebuie evitata depozitarea pe pardoseli de lemn.
Azotatul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge.
-stingere: se utilizeaza cabtitati mari de apa pentru inundare, in primele faze ale incendiului.
In cazul unui incendiu care a cuprins si azotatul de sodiu, acesta se poate aglomera sau topi,
situatie in care folosirea apei duce la dispersarea puternica a produsului topit. Protectia se
asigura cu aparate izolante.
136. Azotat de vinil CH
2
CHOOCCH
3

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 8
o
C. Densitatea
amestecului de vapori in raport cu aerul 1,5. Vaporii fiind mai grei ca aerulpot parcurge o
distanta mare pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la locul de origine al vaporilor.
In mod obisniut produsul este inhibat cu hidrochinona sau cu difenilamina pentru a se preveni
polimerizarea. La temperaturi ridicate (in cazul incendiilor) poate avea loc polimerizarea. Daca
polimerizarea are loc intr-un recipient exista posibilitatea de spargere violenta a acestuia.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este
de 2,6%, iar limita superioara 13,4%.
-toxicitate: poseda o toxicitate redusa. Vaporii irita ochii.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie, cisterne, vagoane cisterna. Se recomanda
depozitarea separat de substantele oxidante. Vaporii de azotat de vinil sunt neinhibati si pot
forma polimeri in instalatiile de aerisire si in opritoarele de flacari, infundand instalatiile de
aerisire.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma. Apa pulverizata
poate sa fie ineficace. Protectia se asigura cu ochelari de protectie si aparate izolante.
137. Azotura de amoniu
Substanta care se descompune cu explozie la incalzire, frecare, lovire.
138. Azotura cuproasa
Substanta care se descompune cu explozie prin cotact, frecare, lovire etc.
139. Azotura mercuroasa
Substanta chimica care se descompune cu explozie la frecare, lovire etc.
140. Azotura de sodiu
Substanta chimica care explodeaza la lovire si la incalzire.

141. Aviaachilat
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, usor inflamabil. Densitatea 0,683. Punctul de topire
107,4
o
o
C. Puterea calorifica 11 470 kcal/kg. Este insolubil in apa.
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se iau aceleasi masuri de prevenire ca si la produsele petroliere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu
142. Bariu Ba
Element metalic. In stare pura nu are intrebuintare practica. Se folosesc sarurile sale. Se
obtine prin descompunerea hidrurii sau azidei de bariu, prin reducerea BaO cu Ca sau Al, ori
prin electroliza sarurilor de bariu in stare topita.
Pericol de:
-incendiu: se cunosc sapte izotopi stabili. Densitatea 3,5. Punctul de topire 710
o
C. Punctul
de fierbere 1600
o
C.
Are tendinta la autoaprindere chimica in stare fina, faramitata in gramezi in aer umed.
o
C. Descompune energic apa cu degajare de hidrogen.
-toxicitate: sarurile solubile in apa sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza izolat de influenta aerului si a umiditatii.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, cu nisip uscat. Incendiile de bariu nu se
pot stinge cu apa, spuma sau gaze inerte.
143.Bentol: Ba
Lichid usor inflamabil, format dintr-un amestec de benzen, etilbenzen si toluen. Densitatea
0,866. Puncul de fierbere 94,7%. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 4
o
C.
Temperatura de autoainflamare 615
o
C.
144. Benzaldehida C
6
H
5
CHO
Este folosita ca intermediar in sinteze organice. Aromatizant. Se obtine prin antrenarea cu
vapori a urlelor de migdale amare. Sintetic se obtine prin oxidarea cu aer a toluenului in faza de
vapori, in prezenta catalizatorilor, sau prin hidroliza clorurii de benziliden.
-Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,045 1,065. Punctul de topire 26
o
.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,66. Solubilitatea in apa
0,3%. Temperatura de inflamabilitate 64
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi
stingatoare.
145. Benzen C
6
H
6

Este intrebuintat in sintea colorantilor, a mnedicamentelor, a parfumurilor, ca dizolvant etc.
Se obtine in cantitati mici in fractiunea de benzina primara 65 90
o
C, de la distilarea titeiului.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 80,2
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,17. Este putin solubil in apa, solubil in
alcool. Temperatura de inflamabilitate 11
o
C. Temperatura minima de autoinflamare534
o
C.
Temperatura de ardere 2102
o
C. Puterea calorifica 9600 kcal/kg. Vaporii fiind mai grei decat
aerul se aduna la nivelul solului si pot strabate distante mari pana la o sursa de aprindere, flacara
intorcandu-se la punctul de origine.
1,3%, iar limita superioara de explozie 7,1%, in volum. Energia minima de aprindere 0,22mj.
Presiunea maxima a exploziei 9kgf/cm
2
. Viteza de ardere 30 cm/h, viteza maxima de ardere
0,478 m/s.
-toxicitate: inspirarea unor concentratii mari de benzen poate provoca o otravire acuta si
moartea, benzenul irita de asemenea pielea si ochii.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de depozitare. Etansarea aparaturii de productie. Evitarea
formarii scanteilor mecanice. Folosirea instalatiilor electrice in constructia antiexploziva.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, spuma chimica, spuma
mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante si costume de protectie.
146. Benzidina H
2
N . C
6
H
4
NH
2

Este folosita ca intermediar pentru coloranti. Reactiv analitic pentru plumb, cesiu, platiu. Se
obtine prin reducerea nitrobenzenului la hidrobenzen si in transpozitia acestuia in mediul acid.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de foite cristaline sau solzi incolori. Solubila in apa (1:
2440) la 17
o
C, iar in eter 1:45;solubil in alcool. Punctul de topire al benzidinei tehnice 123
124
o
o
C. In rectie cu clorura de var determina aprinderea
sau explozia.
-explozie: cu clorura de var formeaza o substanta de culoare rosie, care explodeaza la 135
o
C.
-toxicitate: toxicitate slaba. Concentratia admisibila 0,001 mg/l.
147. Benzine
Produs petrolier sau de sinteza, constituit in general din hidrocarburi parafinice, naftenice,
aromatice, olefinice, de la cele cu patru atomi de carbon in molecula pana la cele cu temperaturi
de fierbere de circa 200
o
C.
Se intalneste in industrie in cantitati enorme, aproape in toate ramurile de productie. Se
intrebuinteaza drept carburant pentru motoare, ca solvent etc.
Se produc si se folosesc urmatoarele feluri de benzine: benzina de aviatie, benzina auto,
benzina de cracare, benzina de distilare primara, benzina de extractie, benzina de polimerizare,
benzina etilata grea, benzina normala, benzina sintetica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatile si temperaturile de inflamabilitate variaza in
raport de natura benzinei. In timpul arderii, benzinele se incalzesc in adancime, formand un strat
homotermic din ce in ce mai mare. Viteza de crestere a stratului incalzit 70 cm/h. Temperatura
stratului incalzit 80- 100
o
C. Viteza de ardere 20 30 cm/h.
Reactioneaza cu acidul hipocloros putand produce aprinderea sau explozia.Puterea calorifica
11150 kcal/kg.
Benzina de aviatia are densitatea de la 0,720 la 0,745. Temperatura de inflamabilitate de la
- 34
o
C la 44
o
C. Temperatura de autoinflamare de la 300 la 440
o
C. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,70 3,60.
Benzina auto are densitatea de la 0,728 la 0,806 ( benzina cracare catalitica). Temperatura
de inflamabilitate de la 27 la 39
o
C. Temperatura de autoinflamare de la 225 la 370
0
C.
Benzina solvent pentru industria chimica are temperatura de inflamabilitate -27
o
C.
o
C.
Benzina etilata serveste drerpt carburant in motoarele cu explozie; pentru a I nse inbunatati
calitatile antidetonante I se adauga tetraetil de plumb de la minimum 0,8ml/l kg benzina auto,
pana la maximum 2,1 ml/l kg benzina de aviatie.
-explozie: vaporii de benzina formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele inferioare de
explozie sunt pentru benzinele de aviatie 0,79% pana la 1,27% in volum, pentru benzinele auto
de la 0,76% pana la 0,96% in volum, iar pentru benzina de cracare1,1% in volum.
-toxixitate: actiune narcotica. Vaporii pot provoca dermite acute, eczeme cronice. Benzina
etilata este toxica.
Masuri de:
-prevenire: limitarea cantitatii de benzina in depozite, incaperi, recipiente. Etansarea
aparaturii de productie, vantilatie locala. La curatirea rezervoarelor este necesar sa se introduca
in prealabil abur sau apa. Inainte de depozitare benzinele se vor stabiliza pentru indepartarea
gazelor si a produselor foarte volatile, (metan , etan, propan si partial butan). Reducerea
spatiului gazos in rezervoare. Captarea vaporilor de produse petroliere. Exploatare rationala
pentru a micsora scaparile de vapori de produse petroliere. Reducerea la minim a numarului de
operatii de incarcare si descarcare. Evitarea contactului produselor petroliere cu sursele de
aprindere. Evitarea formarii electricitatii statice.
-stingere: incendiile de benzina se sting cu spuma chimica , spuma mecanica, pulberi
stingatoare. Protectia se asigura cu cotume de protectie completa.
148.Benzoat de butil C
3
H
5
COOC
4
H
9

Lichid uleios vascos, incolor, combustibil. Densitatea 1,000. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 6,1. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 107
o
C. Temperatura de
aprindere 112
o
o
C.
Incendiile se sting cu spuma chimica, pulberi stingatoare.
149. Benzoat de etil C
6
H
5
COOC
2
H
5
Este intrebuintat in parfumerie, in esente artificiale. Se obtine sintetic prin esterificarea
acidului benzoic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,050. Punctul de topire 34,7
o
C. Punctul
de fierbere 212,4
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,2. Insolubil in apa. Solubil in
alcool, in cloroform, in eter. Temperatura de inflamabilitate 79
o
C. Temperatura de
autoinflamare 560
o
C.
- explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie
0,66%, in volum. Limita superioara de explozie 4,9%, in volum.
-toxicitate: irita pielea si mucoasa cailor respiratorii, narcotic slab.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi
stingatoare.
150. Beriliu Be
Element metalic. Pulberea de beriliu de culoare argintie seamana cu pulberea de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulberea de beriliu reactioneaza usor cu anumiti acizi tari, producand hidrogen.
-explozie: sub forma de pulbere, beriliul formeaza amestecuri explozive cu aerul. Pericolul
se mareste pe masura
-toxicitate: pulberea de beriliu este foarte toxica pentru aparatul respirator si un iritant
pentru ochi.

Masuri de:
-prevenire: produsul se depoziteaza in conditii uscate si izolat de acizi, hidroxizi alcalini si
hidrocarburi clorurate. De asemenea se va depozitas separat de rpodusele oxidante.
-stingere: nu se va utiliza apa. Focarul incendiului se va inabusi cu pulberi stingatoare.
Protectia se va asigura cu costume de protectie completa. Dupa participare la stingerea unui
incendiu, personalul va trebui sa faca baie cu multa atentie. Echipamentul se va spala separat de
alte materiale.
151. Bioxidul de azot N
2
O
4

Bioxidul de azot este un gaz rosu-brun care se lichefiaza usor. Oxidant activ, necombustibil,
insa care mentine arderea. Densitatea la 20
o
C este de 1.448. Se lichefiaza la 22,4
o
C. Se
modifica la 10
o
C. Este solubil in acid sulfuric. Bioxidul de azot este foarte toxic.
Cu vaporii numeroaselor substante organice formeaza amestecuri explozive.
Protectia se asigura cu materiale izolante.
152. Boxid de carbon CO
2

Produs final al oxidarii carbonului. Se gaseste in aer, rezultat din respiratia organismelor vii,
din procese de fermentatie, din procese metalurgice etc. Se obtine: din carbonati prin
descompunere termica sau cu acizi minerali; prin trecerea aerului printr-un strat de cocs incalzit
la rosu; la fabricarea alcoolului prin fermentatie.
Se intrebuinteaza la fabricarea carbonatului de sodiu, in industria zaharului, la separarea
aluminiului din bauxita, la fabricarea apei gazoase, iar ca bioxid de carbon solid, la racire.
Pericol de:
-toxicitate: gaz incolor cu gust acid. Densitatea 1,9767. punctul de topire 57
o
C la 5,1 at.
Este solubil, 1,797 volume CO
2
intr-un volum de apa la 0
o
C.
Inspirat in cantitate mica intr-un timp scurt nu prezinta pericol. Aerul care contine mai mult
decat 30% bioxid de carbon poate provoca moartea dupa 30 min, prin actiune sufocanta. Limita
de sigutanta in aer 2 3%. Inspirat in cantitate mica in timp indelungat produce o intoxicatie
usoara insotita de ameteli, respiratie din ce in ce mai adanca, pulsatii la tample;fata se inroseste,
apar batai de inima, se manifesta in acelasi timp o enervere a accidentatului. Aceste simptome
dispar daca accidentatul e scos in aer curat. Prezenta bioxidului de carbon dintr-o incapere se
poate sesiza cu aparate speciale, in lipsa si cu o lumanare. La o prezenta de 10% intr-o incapere
lumanarea se stinge.
Bioxidul de carbon este un bun agent de stingere.
153. Bioxid de clor:
Se utilizeaza pentru decolorarea se albirea diverselor produse tehnice, ca insecticid, precum
si pentru strilizarea cerealelor etc.
Pericol de:
-incendiu: gaz de culoare galbena, instabil. Densitatea 3,013. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 2,332. Punctul de topire 76
o
o
C. Solubil in apa.
-explozie: prin incalzire pana la 100
o
C sau in contact cu substantele capabile de oxidare
disociata cu explozie. Prezenta substantelor organice accelereaza descompunerea si contribuie la
producerea exploziei. Bioxidul de clor lichid explodeaza la solicitari mecanice neinsemnate si
prin incalzire. In stare gazoasa , la contactul cu substantele organice cu amoniac, metan,
bioxidul de clor explodeaza.
-toxicitate: vaporii inspirati in cantitati mari provoaca sufocare.
Masuri de:
-prevenire: nu se poate pastra timp indelungat. Pe timp scurt se poate pastra in vase de
condensare. Fiind un oxidant puternic nu trebuie sa vina in contact ci substantele combustibile.
154. Bioxid de sulf SO
2

Se intrebuinteaza la fabricarea acidului sulfuric, a sulfitilor si bisulfitilor, in diverse reactii
organice, ca decolorant in vopsitorie, ca mijloc de conservare a pulpelor de fructe, la sulfitare in
industria zaharului, la rafinare in industria petrolului etc.
Se gaseste in natura in gazele vulcanice. Ia nastere prin arderea sulfului, a compusilor care
contin sulf.
Pericol de:
-toxicitate: gaz incolor, sufocant. Densitatea 2,228. Se lichefiaza la 10,2
o
C.
Necombustibil. Agent de stingere. Este extrem de iritant pentru ochi si aparatul respirator.
Protectia se asigura cu ochelari de protectie, costume de protectie, aparate izolante.
155. Bitum
Produs obtinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol. . Este compus din uleiuri, rasini,
acizi asfaltici, asfaltene, carbene carboide.
Bitumul este si produl obtinut la distilarea , pana la semicocs, a huilelor. Se intrebuinteaza la
izolari, in constructii, la drumuri.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila de culoare neagra lucitoare cu m,iros caracteristic.
Densitatea 1,00 1,03. Temperatura de inmuiere 40 100
o
C. Pericolul de incendiu al bitumului
solid depinde practic de calitatea materiei prime initiale, de regimul tehnologic de obtinere si de
alti factori. Nu este solubil in apa; solubil in benzen, sulfura de carbon, in eter. Puterea
calorifica 9000 kcal/kg. Temperatura de aprindere 285 pana la 351
o
C. Temperatura de ardere
peste 400
o
C. Temperatura de autoaprindere 368 397
o
. Temperatura de ardere mocnita 195
o
C.
Bitumul aplicat pe vata de zgura are tendinta de autoaprindere. Cea mai mare tendinta de
autoaprindere o prezinta bitumul care se gaseste in raportul 1:2 cu zgura; dar si in cazul cand
raportul este mai mic (1:20) se poate initia autoaprinderea.
-toxicitate: toxicitate slaba, in stare topita, irita pielea. Aspirarea vaporilor provoaca ameteli,
greturi si pierdrea cunostintei.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu jeturi puternice de apa, pulberi stingatoare, gaze inerte,
nisip, spuma. In caz de intoxicare se scoate accidentatul la aer curat si I se va face respiratie
artificiala. Protectia se asigura cu costume de protectie.
156. Brom BR
Se intrebuinteaza in sinteze organice, iar ca bromura de argint, la fabricarea placilor, a
filmelo, a hartiei fotografice. In natura se gaseste numai sub forma de combinatii.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare rosu-brun, necombustibil, cu miros specific puternic. Punctul de
topire 7,3
o
C. Puntul de fierbere 58,78
o
C. Densitatea 3,19. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 5,5. Este un oxidant puternic, care reactioneaza cu multe produse. Reactioneaza cu sulful,
seleniul, telurul, fosforul, arseniul, stibiul, bismutul. Reactioneaza la fel de puternic si cu alte
metale, de exemplu cu potasiul, aluminiul si aurul. Caldura de reactie poate provoca aprinderea
materialelor combustibile.
-toxicitate: in stare lichida si in forma de vapori, bromul arde puternic tesuturile cu care vine
in contact. Bromul constituie un gaz iritant pentru ochi si pentru aparatul respirato. Efectul
iritant este atat de mare incat nimeni nu ar putea ramane voluntar in prezenta bromului. Degaja
vapori toxici.

Masuri de:
-stingere: in cazul uniu incendiu care a cuprins si recipiente cu brom se va utiliza cantitati
mari de apa, pentru a se raci recipientele si pentru a se indeparta produsul revarsat. Peste
cantitati mici de brom revarsat este recomandabil sa se toarene o solutie de tiosulfat de sodiu
sau apa de var. Neutralizarea unor cantitati mari de brom se va face cu amoniac anhidru in stare
de vapori, degajat de la distanta sigura.
Protectia se va asigura cu costume de protectie complete si aparate izolante.
157. Brom
Se poate folosi si ca agent de stingere la incendiile cu temperaturi scazute.
Pericol de:
-incendiu: lichi incolor, greu combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,8.
o

158. Brom trifluoretan
Se poate folosi ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,7881. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 5,52.
159. Brobtrifluormetan
pentru incendii cu temperaturi mai reduse, brobtrifluormetanul poate fi folosit ca agent de
stingere.
Pericol de:
-incendiu: gaz greu combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,13. Punctul de
fierbere 58,7
o
C. Punctul de topire 43,2
o
o
C. Temperatura
minima de disociere 460
o
C.
160. Bromacetilena
Bromacetilena este un gaz care se autoaprinde in aer sau la o usoara frecare.
161. Bromacetona CH
3
COCH
2
Br
Eate folosita ca intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din acetona si brom,
in apa sau prin introducerea de vapori de brom in acetona, la rece. Lichid incolor, care trece
repede in vapori lacrimogeni. Se descompune treptat la pastrare, cu degajare de acid
brobhidric, mai ales la lumina sau la temperatura inalta.
Concentratia de 0,0015 mg/l provoaca lacrimare.
Concentratia de 0,0028 mg/l in decurs de cateva secunde, face omul incapabil de
munca.
Concentratia de 0,56 mg/l actioneaza nociv asupra cailor respiratorii, chiar in cazul
inhalarii ei timp de 1 2 minnute. Atingand ochii, bromacetona lichida provoaca leziuni
grave corneei. Sub actiunea bromacetonei apar vezicule pe piele.
162. bromacetopropilacetat CH
3
COCHBrCH
2
CH
2
OCOCH
3

Lichid uleios, gras, de culoare cafenie inchis, cu un miros iritant puternic. Densitatea
1,441. Punctul de fierbere 213 214
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,7. Solubil in
o
o
C. Temperatura
minima de autoinflamare 316
o
C. La o incalzire peste 150
o
C, precum si la o ardere de scurta
durata disociaza si se produce o debordare a produselor de disociere. Acest fenomen este
posibil daca produsul contine pana la 15% cloroform.
Incendiile se sring cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare, apa
pulverizata.

163. Bromalchili
Lichid inflamabil. Format dintr-un amestec de diferiti alchili monobromurati,
continand intre 7-9 atomi de carbon. Densitatea 1,115. Pana la 150
o
distila cel mult 5%, intre
150 220
o
C, cel putin peste 85%, peste 225
o
C cel mult 10%. Nu se sizolva in apa.
Temperatura de inflamabiulitate 43
o
C. Tempeartura de autoinflamare 215
o
C.
164. Brombenzen C
6
H
5
Br
Dizolvant. Intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din vapori de brom si
benzen la fierbere sau din brom si benzen in prezenta de J
2
sau amalgam de aluminiu etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros caracteristic. Densitatea 1,490.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,41. Punctul de fierbere 155 156
o
C. Punctul de
topire 31
o
C. Insolubil in apa;solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 30
o
C.
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de
explozie 0,5%. Limita superioara de explozie 2,8% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, pulberi stingatoare.
165. 4 brombutena -1 CH
2
BrCH
2
CH = CH
2

Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,330. Punctul de fierbere 99
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,65.
Masuri de:
explozie 6,4%, iar l;imita superioara de explozie 12% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare,
gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
166. 4 Bromxilen
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil cu un miros caracteristic. Densitatea 1,300
1,370. Punctul de topire 2
o
o
aerul 6,39. nsolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 98
o
C. Temperatura de aprindere
215
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile de 4 bromxilen se sting cu apa pulverizata, cu spuma mecanica,
spuma chimica, pulberi stingatoare.
167. Bromura de alil CH
2
= CH CH
2
Br
Se obtine sintetic din alcool alilic si PBr
3
sau alcool alilic si HBr
Pericol de:
- incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 1,3980. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,15. Punctul de fierbere 70 71
o
o
C. Temperatura
o
C.
explozie 2,7%. Limita superioara de explozie.7,3% in volum, sau 220 si respectiv 370 g/m
3
.
-toxicitate: vaporii irita mucoasele si produc ameteli, cefalee si iritatia plamanilor.

Masuri de:
-incendiu: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
168. Bromura de amil CH
3
(CH
2
)
4
Br
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor usor, inflamabil. Densitatea 1,246. Punctul de topire 88
o
C.
Punctul de fierbere 128 129
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,2. Nu este solubil
in apa. Temperatura de inflamabilitate 32
o
C. Temperatura limita de autoinflamare 206
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi
halogenate, apa pulverizata.
169. Bromura de n-butil C
4
H
9
Br
Este folosita ca intermediar in sintezele organice. Se obtine sintetic din n-butanol si
amestec de acid sulfuric si acid bromhidric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,2686. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4,72. Punctul de fierbere 101,3
o
o
C. Este
insolubila in apa. Solubila in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 13
o
C.
o
C.
explozie 5,2%, in volum. Limita superioara de explozie 5,6% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma chimica,
spuma mecanica, apa pulverizata.
170.Bromura de etil (Brometan) C
2
H
5
Br
Se intrebuinteaza ca agent de etilare, in sinteze organice, ca intermediar in industria
farmaceutica si ca insecticid.
Se obtine sintetic prin distilarea unui amestec de acid bromhidric, alcool si acid
sulfuric. Recent se fabrica industrial din acid bromhidric gazos, etena pura, sub actiunea
radiatiilor gamma date de
60
Co.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil, inflamabil. Densitate 1,4508. Densitatea vaporilor in
o
o
C. Este solubil in
apa. Puterea calorifica 2900 kcal/kg. Temperatura de autoinflamare 455
o
C. Prin pastrare la
lumina se descompune usor, colorandu-se in brun, datorita separarii bromului liber si al
acidului bromhidric gazos. La flacra directa se formeaza COBr
2
, substanta analoga
fosgenului, foarte toxica.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, Limita inferioara de
explozie 6,7% in volum sau 300g/m
3
. Limita superioara de explozie 11,3 in volum sau
510g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: etansare cat mai completa a instalatiei tehnologice. Ventilarea spatiilor de
productie.

171. Bromura de etilea BrCH
2
CH
2
Br.
Este intrebuintata impreuna cu tetraetil-plumbul, ca substanta antidetonanta, la
determinarea indicilor de refractie ai mineraleolor. Se obtine prin bromurarea etilenei.
Bromura de etilena este un lichid incolor sau galben deschis greu combustibil.
Densitatea 2,180. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,5. Solubil in apa. punctul de topire
10
o
o
C.

Temperautra de autoinflamare 490
o
C.
In amestec cu tetraetil-plumbul se foloseste si ca agent de stingere in stingatoarele de
incendiu.
172. Bromura de heptil (1- BROMHEPTAN)
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil. Punctul de topire 58,9
o
178,8
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,2. Solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 65
o
o
C. Temperatura m inima de
autoinflamare 210
o
C.,
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume stingatoare, gaze inerte, apa pulverizata.
173. Bromura de hexil CH
3
(CH
2
)CH
2
Br
Lichid incolor combustibil. Densitatea 1,1763. Punctul de topire 85,0
o
C. Punctul de
fierbere 156
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,7. Insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 215
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume stingatoare, gaze inerte, apa pulverizata.
174. Bromura de metil CH
3
Br
Se intrebuinteaza in industria chimica, ca agent de metilare, pentru fabricarea
antiprinei si a aaltor substante farmaceutice;pentru materii colorante;in frigidere; ca
insecticid. Se obtine sintetic din metanol, fosfor rosu si brom sau metanol si acid bromhidric.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, greu combustibil cu miros specific. Densitatea 1,732. Este
solubil in alcool, in eter, in cloroform. Punctul de topire 4,5
o
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,27
o
C. Temperatura de inflamabilitate - 30
o
C.
Tempeartura de autoinflamare 527
o
C.
-explozie: la o concentratie de13,5 14,5%, in volum se observa ardere locala in
apropierea sursei de aprindere. Limita inferioara de explozie in oxigen 14%. Limita
supreioara de explozie in oxigen 18%, in volum.
-toxicitate: narcfotic relativ slab si un toxic energic pentru sistemul nervos;dupa
intoxicatie persista mult timp tulburari ale sistemului nervos. Concentratia limita minima
admisibila 0,05 mg/l.
175. Bromura de metilen
Bromura de metil este si un agent de stingere, dar nu se prea intrebuinteaza din cauza
toxicitatii mari.
Lichid greu combustibil.Densitatea 2,4995.Densitatea vaporilor in raport cu aerul
6.Punctul de fierbere 96,5
o
C. Punctul de topire -52
o
C. Solubil in apa 34,2% la 20
o
C si 22,4
% la 30
o
C.
o
C.
Se intrebuinteaza ca mijloc de stingere a incendiilor cu rezultate bune. Este mai putin
toxic decat bromura de metil.

176.Bromura de propilena ( 1,2 DIBROMPROPAN) CH
2
BrCHBrCH
lichid greu combustibil. Densitatea 1,944. Punctul de fierbere 141,6
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 7. Solubilitatea in apa 0,25%. Temperatura de autoinflamare
520%.
177.Bronz (Pulbere)
Aliaj binar sau ternar, avand drept component principal cuprul. Dupa metalele de
adaos se deosebesc: bronz de staniu (Cu+Sn); bronz fosforos, de turnatorie (82-94%)
Cu+(18-6%) Sn; bronzuri speciale de aluminiu, de mangan etc.
Pericol de:
-incendiu: bronzul, format din cupru 86%, aluminiu 0,2, fier 1%, zinc 12,8%, se
oxideaza rapid pe o suprafat metalica incalzita pana la 250
o
C, in acest timp temporatura in
stratul de pulbere se ridica pana la 450-480
o
C. La oxidare se observa luminiscent. Prezinta
pericol de incendiu numai pulberea de aluminiu sau amestecurile de pulbere pentru bronz,
care contin pulbere de aluminiu.
-explozie: pulberea de aluminu poate forma amestecuri explozive cu aerul.
-toxicitate: iritant usor pentru aparatul respirator si ochi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in recipiente uscate, astupate, protejate impotriva
umiditatii. Depozitarea se va face eparat de acizi, hidroxizi alcalini si hidrocarburi clorurate.
Se va evita depozitarea langa materiale combustibile.
-stingere: la stingere se vor folosi pulberi stingatoare, nisip uscat. Se interzice
folosirea apei sau a amestecurilor gazoase de stingere.
178.Bumbac
Se utilizeaza in principal I industria textila.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila fibroasa. Se aprinde usor de la o scanteie mecanica
(in urma frecarii sinelor de balot). Temperatura de aprindere 210-250
o
C. Are tendinta spre
autoaprindere. Temperatura de autoincalzire 120
o
C. Temperatura de mocnire 205
o
C.
o
C. Tendinta spre autoaprindere creste sub efectul acizilor
azotic si sulfuric, precum si in contact cu oxidantii. Bumbacul imbibat cu uleiuri vegetale se
autoaprinde si pe timpul transportarii in bagoane si in nave. Mocnirea in interiorul baloturilor
dureaza timp indelungat. Procesul de carbonizare incepe la 160
o
kcal/kg.
-explozie: praful de bumbac poate forma cu aerul amestecuri explizve. Intr-un gram
de praf de bumbac exista trei milioane de particule mai mici de 50 . Particulele fine se
sedimenteaza cu viteza mica (0,003-50 cm/s) si cu o miscare uniforma.
Masuri de:
-prevenire: ventilare cat mai eficace a incaperilor de lucru.
-stingere: incendiile de bumbac se sting cu apa, cu spuma, cu apa imbunatatita
chimic. In spatii inchise se pot stinge cu hidrocarburi halogenate. In calele navelor se pot
stinge cu gaze inerte.
179.Butadiena 1,3 CH
2
=CH-CH=CH
2

Butadiena 1,3 are o larga utilizare. Se foloseste la fabricarea cauciucurilor siontetice, a
lacurilor, precum si la sinteza organica. Se obtine prin hidrogenarea catalitica a n-butanului
sau a n-butenelor, la circa 600
o
C, si la presiuni joase. Se mai poate prepara din alcool,
acetilena si din furan.

Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, mai greu decat aerul (are densitatea 1,87), cu miros slab
aromat, inflamabil, insolubil in apa.
Densitatea 0,621. Temperatura de inflamabilitate este de -40
o
C, iar cea de
autoaprindere 450
o
C. Polimerizeaza usor, in special in prezenta oxigenului.
-explozie: cu aerul formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este
de 2%, iar cea superioara de 12,5% volum. Deoarece pe timpul incendiilor polimerizeaza cu
usurinta, pericolul de explozie al recipientelor creste. Gazele de butadiena se raspandesc pe
suprafata mare si in apropierea surselor de aprindere creeaza un iminent pericol, avand
proprietatea de a fura flacara. Vaporii de butadiena sune neinhibati si pot forma plimeri in
dispozitivele de aerisire si in opritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, provocand
blocarea instalatiilor de ventilatie.
-toxicitate: butadiena 1,3 are toxicitate redusa, insa poate provoca asfixierea. Este un
iritant slab pentru aparatul respirator; uneori produce dermitite pe partile descoperite ale
corpului. Concentratia limita admisa este de 0,1 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare sau butelii. In starea lichefiata, se transporta
in butelii de presiune de otel. Pastarea acestora se face in pozirie vericala, fara a se stivui.
Butadiena nu trebuie tinuta la un loc cu produse oxidante. Pentru siguranta in vederea
depozitarii i se adauga un inhibitor menit sa inlature autopolimerizarea si formarea
peroxizilor. Intreaga instalatie tehnologica trebuie sa fie bine etansata.
-stingere: in caz de incendiu se va intrerupe imediat instalatia, iar pentru stingere se
va folosi spuma chimica si gazele inerte.
Se va trece concomitent la folosirea apei pulverizate pentru racirea rezervoarelor
incendiate si a celor apropiate. Protectia individuala se va asigura prin folosirea mastii sau a
aparatului izolant. Primul ajutor in caz de intoxicare sau asfixiere consta in respiratia
artificeala, inhalarea de aer proaspat sau oxigen, stimulente si tonice cardice (dupa indicatiile
medicului).
180.Butadienbenzen
Lichid combustibil. Densitatea 0,913. Punctul de fierbere 180-210
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 58
o
o
C. Vaporii formeaza cu aerul
amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,6%, iar limita superioara 2,5% in
volum.
181.Butan CH
3
CH
2
CH
2
CH
3

Butanul lichefiat constituie componentul principal al aragaz-ului. Se extrage din
gazele de sonda. Se obtine din n-butan la temperatura intre 50 si 100
o
C, sub actiunea
catalitica a AlCl
3
. Are 2 izomeri n-butanul si izobutanul.
Pericol de:
-incendiu: hidrocarbura gazoasa, incolora, combustibila. Densitatea 0,60 (in stare
lichefiata). Densitatea n-butanului (gaz) in raport cu aerul 2,0665. Punctul de fierbere -0,50
o
C. Solubil in apa la 14
o
C (1:18), in eter, in cloroform. Temperatura de autoinflamare 405

o
C. Viteza normala de ardere 0,379 m/s. puterea calorifica 11240 kcal/kg.
explozie 1,8% in volum sau 39 g/m
3
. Energie minima de aprindere 0,25 mj. Presiunea
maxima de explozie 8,6 kgf/cm
2
.

Masuri de:
-prevenire: greutate specifica mare (1,6-2 ori mai greu decat aerul) mareste
considerabil pericolul de incendiu, intrucat nu se raspandeste in aer prin ventilatie naturala.
Gazul se acumuleaza imediat langa sol, astfel incat prin deschiderea ferestrelor nu se asigura
indepartarea lui. Pentru inlaturarea pericolului de formare a amestecurilor explozive este
necesar sa se creeze curenti puternici de aer, prin deschiderea concomitenta a usilor si
ferestrelor. Pentru a putea fi simtita prezenta gazelor petriloere lichefiate, in caz de scapari,
ele se odorizeaza cu mercaptani. Gradul de umplere depinde de greutatea specifica a gazului
lichiefiat si de conditiile de temperatura. Pentru prevenirea exploziei on caz de scurgere a
butanului intr-un spatiu inchis, concentratia minimca de bioxid de carbon este de 29%, iar de
azot 41% in volum.
-stingere: stingerea incendiilor se asigura cu gaze inerte, abur, hidrocarburi
halogenate, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si
aparate izolante.
182.Butena (butilena) C
4
H
8

Se intrebuinteaza pentru carburanti sintetici, butadiena si la sinteze organice. Se obtine
din gazele de la caracarea produselor petrolier. Sintetic se obtine prin piroliza vaporilor
alcoolului izobutilic. Are ca izomeri: Butena-1 (- Butilena); Butena 2 ( Butilena).
Pericol de:
-incendiu: butena -1, este un gaz incolor combustibil. Densitatea 0,630 (in stare
lichefiata) la -10
o
C. Punctul de fierbere -6,3
o
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 1,9336. Temperatura de inflamabilitate -80
o
C. Temperatura de
autoinflamare 403
o
C. Puterea calorifica 10800 kcal/kg. Solubilitate neinsemnata in apa.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
1,6%, in volum (35 g/m
3
). Limita inferioara de explozie 9,3%, in volum (220g/m
3
).
Continutul minim exploziv de oxigen pentru diluarea amestecului exploziv cu bioxid de
carbon este de 14% in volum, iar cu azotat de 11,6%, in volum.
-toxicitate: narcoric care irita caile respiratorii. Are miros neplacut si intepator.
Concentratia limita admisa 0,1 mg/l.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte si hidrocarburi halogenate. Pentru
prevenirea exploziei la scurgerea butinei si pentru stingerea flacarilor in spatii inchise,
concentratia minima a bioxidului de carbon este de 33%, in volum, iar a azotului 45%.
Protectia se asigura cu masti sau aparate izolante.
183.Butilamina C
4
H
9
-NH
2

Se intrebuinteaza in sinteza de medicamente, coloranti, chimicale, cauciuc, detergenti,
insecticide, tananti etc.
Se obtine sintetic din iodura de sec-butil si amoniac.
Se fabrica : butilamina primara, butilamina secundara si butilamina tertiara.
Pericol de:
-incendiu: butilamina primara (n-butilamina), este un lichid incolor, inflamabil.
Densitatea 0,742. Punctul de topire -50,5
o
o
in raport cu aerul 2,6%. Este solubil in apa, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate
-12
o
o
C.
explozie 1,7%, iar limita superioara de explozie 9,8%.
-toxicitatea: slaba iritatie a mucoaselor.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, spuma cu coeficient
mare de infoiere, gaze inerte, apa pulverizata.
184.Butilbenzen C
6
H
5
C
4
H
9

Se intrebuinteaza ca intermediar in sinteze organice si ca dizolvant.
Se obtine sintetic din benzen, clorura de n-butil, in prezenta unui catalizator.
Pericol de:
-incendiu: n-butilbenzenul este lichid, combustibil. Densitatea 0,8604. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,62, Punctul de fierbere 183,1
o
C. Insolubil in apa. Solubil in
alcool, in eter, in benzen. Temperatura de inflamabilitate 52
o
C. Temperatura de
autoinflamare 410
o
C.
-pericol de explozie: vaporii formeaza cuu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 0,8
o
C, in volum sau 44 g/m
3
. Limita superioara de explozie 5,8%, in
volum, sau 330 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte.
185.Butilglicol CH
3
(CH
2
)
3
OCH
2
CH
2
OH
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, rasini, gume. Se obtine sintetic din
butilat de sodiu si etilen-clorhidrina.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,9011. Densitatea vaporilor in raport cu
o
C. Este solubil in uleiuri minerale, in apa. Temperatura
o
o
C.
Masuri de:
186. 1,2 Butilenglicol C
14
H
10
O
2

Se obtine sintetic din 1,2-dibrombutan cu acetat de argint.
Pericol de:
aerul 4,07. Punctul de fierbere 192
o
o
C. Temperatura
o
C.
Masuri de:
187.n-Butil-litiu CH
3
CH
2
CH
2
CH
2
Li
Lichid uleios galbui. densitatea 0,765 la 25
o
C. La temperaturi mai ridicate n-butil-
litiul este instabil si se disociaza in hidrura de litiu si n-butilena.
Solutiile concentrate (peste 25%) se autoinflameaza in aer.
Solutiile de 10-20% n-butil-litiu in hepan sunt lichide inflamabile.
Solutiile diluate de n-butil-litiu (concentratia 10,7%) nu se autinflameaza, dar fumega
la aer. Reactioneaza energic cu oxigenul din aer si apa. La oxidare se formeaza produse care
coboara apreciabil temperatura de aprindere a solutiei.
n-butil-litiul in heptan are temperatura de inflamabilitate-29
o
C. Temperatura de
autoinflamare 340
o
C. n-butil-litiul formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara
de explozie 1,06%. Limita superiora de explozie 10% in volum. Intr-un spatiu inchis
concentratia necesata stingerii incendiului cu dioxid de carbon 37%, in volum, cu azot 45%,
in volum. Incendiile de n-butil-litiu se sting cu pulberi singatoare si hidrocarburi halogenate.

188.2-Tert-Butil-4-Metilfenol C
6
H
3
OHCH
3
C(CH
3
)
3

Substanta combustibila. Punctul de topire 48
o
C.
Nu se dizolva in apa. Temperatura de inflamabilitate 80
o
C. Temperatura de aprindere
109
o
o
C. Incendiile se sting cu apa pulverizata, apa
usoara, spuma.
189.Butindiol HOCH
2
C CCH
2
OH
Se foloseste ca intermediar important in procesul Reppe de fabricare a butadienei.
Se obtine din acetilena si formaldehida.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale. Densitatea 1,120. Punctul de topire 58
o
C,
punctul de fierbere 238
o
C, densitatea vaporilor in raport cu aerul 3, temperatura de
inflamabilitate 147
o
C, temperatura de aprindere 152
o
C, temperatura de autoaprindere 343

o
C. In aer arde cu o flacara inalta, portocalie-rosiatica. Solubil in apa. Greu solubil in eter.
-explozie: in cazul cand produsul tehnic contine alcool propargilic, formeaza acetiluri
explozive cu cuprul si alte metale.La incalzire sau la reactiile cu alcooli, halogenuri si saruri
de metale grele (in stare incalzita), poate sa aiba loc o decompunere exploziva a
butindiolului.
Masuri de:
-stingere: neutralizarea arderii vaporilor de butindiol cu azot nu se poate obtine daca
azotul contine peste 3% vol oxigen. Pentru acest motiv azotul tehnic nu se poate folosi la
transvazarea fara pericol a produsului.
Pentru stingere este mai eficienta folosirea apei fin pulverizate, a pulberilor stingatoare
si a gazelor inerte. Refularea spumei obisnuite sau a apei sub forma de jet compact poate sa
duca la revarsarea lichidului din recipiente si extinderea suprafetei de ardere.
190.Calciu (Ca)
Element metalic, din familia metalelor alcalino-pamantoase. Ca metal are intrebuintari
reduse. Unele combinatii ale sale au o larga intrebuintare in practica. In natura este raspandit
sub forma de combinatii: calcar, fosforit, gips etc.
Pericol de:
-inendiu: metal de culoare argintie. Densitatea 1,550. Punctul de topire 850
o
C.
Punctul de firbere 1439
o
C. Descompune apa. Metal activ chimic. Se combina usor cu
hidrogenul, halogenurile, sulful, azotul, la incalzire reduce oxizii aproape ai tuturor
metalelor, in reactie cu amoniacul lichid sau gazos se formeaza o substanta completa care se
autoprinde in aer. Cand este incalzit pana la temperatura de aprindere, calciul arde linistin in
aer fara a manifesta vreo tendinta de topire sau scurgere. Calciul sub forma de praf imprastiat
in aer umezit se poate autoaprinde la temperatura camerei. Puterea calorifica 3700 kcal/kg.
-explozie: calciul reactioneaza cu apa (hidrogenul pus in lobertate poate prezenta
pericol de explozie). In cazul I care la alegerea agentilor de stingere folositi intr-un incendiu
care a cuprins si calciul, nu se procedeaza cu atentie pot avea loc explozii sau reactii
violente.
-toxicitate: calciul poate provoca arsuri pe piele si la ochi din cauza ca reactioneaza
cu umiditatea formand hidrocarburi de calciu, care este caustic. Vaporii degajati de calciu
aprins sunt foarte iritanti pentru piele, ochi si mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in cutii metalice ori butoaie inchise ermetic. Se depoziteaza
intr-un loc ferit de apa, umezeala. Se va feri de temperaturi inalte. Se depoziteaza sub petrol
lampat sau sub ulei mineral. Calciul nu se va depozita impreuna cu hidrocarburile
halogenate. Cantitatile mari de calciu este recomandabil sa fie depozitate in cladiri separate,
rezistente la foc.
-stingere: la incendii nu se va folosi apa si hidrocarburile halogenata. Bioxidul de
carbon si unele pulberi stingatoare nu sunt eficace. Incendiile de calciu se pot stinge cu
grafir, carbonat de sobiu calcinat, sare fina si pulbere stingatoare speciala pentru stingerea
incendiilor de metale. Protectia se asigura cu aparate izolante.
191.Camfor C
10
H
16
O
Este folosit in medicina, in industria celuloidului, a peliculelor fotografice etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, combistibila. Densitatea 1. Punctul de topire 179,75

o
C. punctul de fierbere 204
o
C. Este solubil in apa 0,1%. Temperatura de aprindere circa 50

o
o
C. Temperatura de scanteiere 460
o
C. Temperatura de
autinflamare 850
o
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful de
850 formeaza un amestec exploziv cu limita inferioara de explozie de circa 10,1g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte, spuma chimica,
spuma mecanica. La singerea incendiului de praf de camfor nu se recomanda folosirea
jeturilor compacte de apa.
192.Caprolactama C
6
H
11
ON
Se foloseste la fabricarea fibrelor si firelor sintetice polimidice de tipul
policaprolactamice, numita relon. Se fabrica printr-un rearanjament Beckmann al
ciclohexannoxinei.
Pericol de:
-incendiu: suprafata incolora, cristalina, combustibila. Densitatea 1,023 la 70
o
C.
Punctul de topire 69-71
o
C. In stare topita emana vapori care in aer, la o anumita tamperatura
se pot autoinflama (480
o
C). Este solubil in apa, in metanol, in etanol, eter. Este foarte
higroscopica. Temperatura de inflamabilitate 135
o
C. puterea calorifica 7100 kcal/kg.
caprolactama arde cu flacara foarte mica, mai mult in stare de incendescenta. Polimerizeaza
la 200-270
o
C.
-explozie: vaporii de caprolactama pot forma cu aerul amestecuri explozive, limita de
explozie fiind 1,24%, in volum. Viteza de ardere 1,53Kg/m
2
.min.
-toxicitate: in timpul arderii se topeste si se intinde, degaja mult fum care contine
substante toxice (oxizi de azot, amoniac, oxid de carbon etc).
Masuri de:
-prevenire: etansarea perfecta a instalatiei de separare si purificare a lactaminei.
Protectia se va asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
193. Capron
Capronul este o finra poliamidica. Este denumirea pe care o poarta in URSS. In
Romania se numeste relon.
Material combustibil. Densitatea 1,140. Puterea calorifica 7430 kcal/kg. Temperatura
de aprindere 395
o
o
C. Nu are tendinta autoaprindere.
In stare topita produsul arde intens cu o degajare abundenta a fumului.

194.Captax C
7
H
5
NS
2

Nume comercial pentru mercaptobenztiazol. Este folosit ca accelerator de vulcanizare,
cu actiune semirapida.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare galben deschis. Densitatea 1,42, punctul de tpire 170-
175
o
C. La incalzire se descompune. Insolubil in apa. Se uda slab cu apa. La oxidare se
formeaza altax. Temperatura de autoinflamare 830
o
C.
-explozie: praful de captax formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 10,4 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma chimica, spuma mecanica.
195.Carbin
Lichid inflamabil. Formeaza cu apa o emulsie stabila. Copozitia: clorinat 10,42; xilan
54; substanta auxiliara OP-7-30; epiclorhidrina 1; restul impuritati. Temperatura de
inflamabilitate 27
o
o
o
C.
Incendiile se sting cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, gaze inerte. Apa sub forma
de jet compact si spuma cu coeficient mare de infoiere nu sunt recomandabile. Incendiile in
spatii inchise se pot stinge cu bioxid de carbon, concentratia minima fiind de 17% sau cu
azot 29%.
196.Carbonil de nichel Ni(CO)
4

Ia nastere latrecerea oxidului de carbon pente nichel in pulbere, la temperatura de 30-
50
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Este insolubil in apa, in benzen, in eter, ia a
regala. Punctul de topire -25
o
o
C. Densitatea 1,320. Temperatura de
autoinflamare 93
o
C.
explozie 35% in volum. Limita superioara de explozie 49%, in volum. La 60
o
C explodeaza.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulbere stingatoare, apa pulverizata.
197.Carbura de calciu (Carbid) CaC
2

Se foloseste in cantitati mari pentru obtinerea acetilenei si a cianamidei de calciu. Se
obtine prin actiunea carbunelui amorf asupra calciului, sau prin depunerea electrolitica a
calciului din halogenurile sale topite la 650
o
C, pe un catod de carbune. Tehnic se obtine
reducand oxidul de calciu cu carbune, in cuptor electric.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale rombice cenusii. Se descompune in apa
rece dand acetilena, un gaz inflamabil. Punctul de topire 2300
o
C. Densitatea 2,22. Produsul
nu este combustibil in stare anhidra, insa produce acetilena in contact cu apa sau umiditatea.
La contactul cu o cantitate mica de apa, carbura de calciu va genera o cantitate de caldura
suficieta pentru a aprinde acetilena gazoasa formata.
-toxicitate: sub forma de praf irita ochii si aparatul respirator. Poate provoca arsuri pe
piele.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butoaie sau sau bidoane de otel. Se asigura protectia
contra deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-un loc uscat, bine ventilat, fara instalatii de
sprinklere si se vor inlatura posibilitatile de aprindere a acetilenei gazoase.
-stingere: nu se va utiliza apa, lichidele vaporizabile sau spuma. Bioxidul de carbon
este ineficace. Incendiul se stinge cu pulberi stingatoare adecvate.
198.Carbune brun
Pericol de:
-incendiu: material combustibil de culoare cafenie. Contine 55-75% carbon si o
cantitate apreciabila de substante bitumoase. Densitatea 900-1500. Puterea calorifica 7143-
7515 kcal/kg. Temperatura de autoincalzire 50-65
o
C. Tomperatura de mocnire 150-250
o
C.
Are tendinta de autoaprindere chimica. Autoaprinderea este influentata de continutul de
pirita (aceasta absoarbe oxigenul mai rapid decat carbunele), de dimensiunile bucatilor
(pericolu este maxim in stare de macinare fina), de umiditate, temperatura aerului,
dimensiunea gramezii si a stivelor, starea ventilatiei in stiva, sortul si compozitia chimica a
carbunilor.
Carbunele brun are cea mai puternica tendinta de autoaprindere dintre toate tipurile de
carbune. Temperatura de autoaprindere 410
o
C.
-explozie: praful de carbune, in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri
explozive. Limita inferioara de explozie 35-44g/m
3
. Limita superioara de explozie 4200
g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: carbunele brun se va depozita in stive de cel putin 2,5 m inaltime. Daca
temperatura in stive ajunge la 50
o
C, stiva trebuie desfacuta.
-stingere: incendiile se sting cu apa.
199.Cardiazol (PETAMETILENTETRAZOL) C
6
H
10
N
4

medicament analeptic. Se obtine sintetic din caprolactama, dimetilsulfat si hidrat de
hidrazina.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina alba, combustibila. Punctul de topire 56-60
o
C. este
solubil in apa, in alcool, in eter. Temperatura de autoinflamare a vaporilor 326
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de
explozie 40,0 g/m
3
.
Masuri de:
200.Carton ondulat.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Temperatura de aprindere 258
o
C. Temperatura de
autoinflamare 427
o
C. Are tendinta de autoaprindere. Temperatura de ardere mocnita 258
o
C.
Putere calorifica 3940 kcal/kg.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja impotriva surselor de incalzire cu temperaturi de peste 100

o
C.

201.Cauciuc Butadien -METILSTRIRENIC
Produs al copolimezarii butandeinei cu -metilstiren la o temperatura joasa, cu
folosirea sapunurilor de colofoniu disproportionat si a acizilor alifatici.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil, de culoare galbuie pana la cafeniu inchis.
o
C, temperatura de autoinflamare 399
o
10400-10500 kcal/kg. Se aprinde relativ usor. Are tendinta spre autoaprindere. La
temperaturi inalte, cauciucul se descompune, cu degajarea unei cantitati mari de gaze
combustibile.
-explozie: din cauza gazelor combustibile degajate in cazul unui incendiu intr-un
depozit de cauciuc, acesta poate fi insotit de explozie.
-toxicitate: produsele degajate pe timpul arderii sunt toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa imbunatatita chimic, spuma chimica.
202.Cauciuc Butadien-stirenic
produs al polimerizarii butadienei cu stiren la o temperatura joasa cu folosirea
sapunurilor de colofoniu disproportionat sau a nekalului si a acizilor alifantici. Se livreaza
sub forma de particule, banda infasurata in rulouri si brichete.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Densitatea 0,910=0,940. are culoarea de la galben
pana la cafeniu inchis cu un miros slab de stiren. Putera calorifica 10400-10500 kcal/kg.
o
o
C. Are tendinta la
autoaprindere. La temperaturi inalte cauciucul se descompune, cu degajarea unei cantitati
mari de gaze combustibile.
-toxicitate: pe timpul arderii se degaja produse de ardere toxice, fum negru dens.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa imbunatatita chimic, spuma chimica, spuma
mecanica. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
203.Cauciuc cloroprenic
Produs al polimerizarii cloroprenului.
Pericol de:
-incendiu:material greu combustibil. Densitatea 1,230. Puterea calorifica 6690
kcal/kg. Temoeratura de aprindere 285
o
o
C.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica, apa imbunatatita
chimic. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
204.Cauciuc izoprenic S K I-3
Produs al polimerizarii izopropenului.
Pericole de:
-incendiu: material combustibil de culoare cafenie. Densitatea 0,910-0,920.
o
o
C. Se aprinde relativ
usor. Are tendinta de autoaprindere. Puterea calorifica 10800 kcal/kg.
-toxicitate: pe timpul arderii degaja izopropen, hidrocarburi nesaturate, fum negru
dens.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata chimic, spuma chimica. Protectia
se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.

205.Cauciuc natural
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila solida, elastica de natura vegetala. Densitatea 0,91.
Puterea calorifica 10700 kcal/kg. Temperatura de aprindere 129
o
C. La arderea cauciucului,
particulele aprinse se imprastie in toate partile. Nu are tendinta de autoaprindere.
-explozie: produsele gazeoase de descompunere degajate, in unele cazuri, pot provoca
explozii.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja contra susrelor de incalzire cu temperatura de peste 100
o
C.
-stingere: incendiile se sting cu apoa, spuma chimica, spuma mecanica.
206.Ceara montana
Materie solubila in benzen sau intr-un amestec de toluen si alcool, continuta in unii
carbuni bruni, in proportie de 20-25%. Este constituita dintr-un amestec complex de alcooli,
de tetracozan, de eteri si acizi montanici, cu 20-30% rasina.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila solida de culoare bruna inchisa. Densitatea 1,030.
praful de ceara montana in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 20 g/m
3
. la adaugarea unui material de umplutura mineral (85%),
pericolul de explozie al prafului se micsoreaza. Praful cu un continut de 25% ceara si 75%
material de umplutura poate forma un amestec exploziv cu limita inferioara de explozie 90
g/m
3
, iar la un amestec de 20% ceara si 80 % material de umplutura aceasta limita ajunge la
150 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile de ceara montana se sting cu apa pulverizata, souma chimica,
spuma mecanica.
207.Celofan
Produs format din hidrat celuloza. Se obtine din solutii de viscoza sub forma de
filme si foi.
Pericol de:
-indendiu: material combustibil sub forma de pelicula flexibila, transparenta. Se
aprinde usor de la un chibrit. Puterea calorifica 4150 kcal/kg. La depozitarea sub forma de
pachet are tendinta la autoaprindere termica.
Masuri de:
-prevenire: celofanul se va feri de sursele de incalzire cu temperatura de peste 100
o
C.
Pentru a face celofanul greu combustibil, el se va impregna cu o solutie formata din: fosfat
de amoniu, sulfat de amoniu, apa.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se
208.Celosolv HOCH
2
CH
2
OC
2
H
5

Este folosit ca dizolvant pentru lacuri, cerneluri etc. Se obtine din oxid de etilena si
alcool.
Pericol de:
-incendiu:lichid combustibil incolor. Densitatea 0,931. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 3,1. Punctul de topire -70
o
C. Punctul de fierbere 130-138
o
C. Este solubil in alcool,
in eter, in cloroform.solubilitate nelimitata in apa. Temperatura de inflamabilitate 40-46
o
C.Temperatura de aprindere 52
o
o
C.
explozie 1,8%, volum. Limita superioara de explozie 15,7%, volum sau 588 g/m
3
.
Masuri de:
209.Celuloid
Solutie solida de camfor in nitrat de celuloza. Se fabrica prin malaxarea nitratului de
celuloza cu alcool, pana la inhibare, apoi se adauga o solutie alcoolica de camfor (30-35 parti
camfor la 70-75 parti nitrat de celuloza). Este utilizat in industria lacurilor la confectionarea
pielii artificiale a filmelor fotografice, a tocurilor rezervoarelor, a obiectelor decorative etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila sub forma de masa cornoasa elastica.
Densitatea 1300-1500. Puterea calorifica 3900-4900 kcal/kg. La incalzire pana la 80
o
C se
aprinde de la scanteie. Temperatura de autoaprindere 100
o
141
o
C. La incalzire peste 100
o
C se descompune. Cantitatile mici de negru de fum sau de
oxid de zinc, coboara temperatura acestei descompuneri. Are tendinta la autoaprindere
chimica in prezenta acizilor si sub efectul oxidantilor.
Celuloidul poate arde faca accesul oxigenului atmosferic, in aceste conditii se
formeaza produse gazoase toxice si explozive ale arderii incomplete: oxid de carbon, oxizii
de azot si acid cianhidric.
-explozie: in cazul descompunerii celuloidului, fara accesul aerului, se formeaza un
amestec toxic exploziv. In amestec cu aerul, produsele gazoase ale descompunerii celulozei
fara flacara sunt explozive. Limita inferioara de explozie 4%, in volum. Limita superioara de
explozie 9% in volum.
-toxicitate: la arderea celuloidului se formeaza gaze toxice: protoxid si oxid de azot,
oxid de carbon.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii, celuloidul nu trebuie sa vina in contact cu oxidanti
si acizi. Se va proteja contra incalzirii.
-stingere: incendiile se sting cu cantitate mare de apa, spuma chimica, spuma
mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante.
210.Cesiu Cs
Element metalic. Se gaseste in natura numai in stare de combinatii. Se prepara prin
distilarea CsCl, amestecand cu Ca, sau prin electroliza unei solutii concentrate de CsCl, cu
un cator de Hg.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare galbena-aurie. Densitatea 1,870. Punctul de topire 28,5
o
o
C. La temperatura camerei, in aer se topeste si se aprinde
instantaneu. Reactioneaza energic cu diferiti metaloizi. Descompune energic apa. De
asemenea reactioneaza cu gheata. Reactioneaza violent cu halogenii.
-explozie: la incalzire cu oxid de carbon, cesiul formeaza un compus exploziv, la
temperatura de 250
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare speciale, nisip uscat.
211.Cetena CH
2
= C = O
Se obtine sinteic prin piroliza acetonei, la 500-600
o
C.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, combustibil cu mirps patrunzator neplacut. Punctul de topire -
134,6
o
C. Punctul de fierbere -41
o
C. densitatea gazului in raport cu aerul 1,45. Puterea
calorifica 5450 kcal/kg. In stare gazoase este forate instabila, Cetena se descompune la
lumina si ca cele mai importanta produse se obtin etilena si oxidul de carbon, in raportul 1:2.
Nu exista date referiot la temperatra de autoinflamare.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,5%
in volum. presiunea maxima a exploziei 8,46 kgf/cm
3
. Temperatura maxima adiabatica a
flacarii de cetena in aer 2120
o
C.
-toxicitate: in cazul arderii incomplete in gazele de ardere in fum, pot fi prezente
dicetena, etilena si oxidul de carbon. Cetena este foarte toxica.
Masuri de:
-prevenire: cetena este capabila sa se mentina pe timpul depozitarii, fara modificari,
numai la temperatura sub -80
o
C, de aceea ea nu poate fi tinuta in depozit si nici transportata.
-stingere: incendiile se sting cu geturi puternce de apa pulverizata, intrucat cetena se
dizolva rapid in apa cu formare de acid acetic. Protectia se asigura cu aparate izolante.
212.Chinol ED, 6-ETOXI-1,2 DIHIDRO-2,2,4-TRIMETIL-CHINOLINA
Pericol de:
-incendiu: lcihid combustibil vascos, de culoare inchisa, reprezentand produsul tehnci
de la condensarea p-fenetidinei cu acetona. Compozitia produsului tehnci: substanta de baza
68-71%, p-feretidina 3-4,5%, substanta volatile (apa,acetona), 0,005-0,12%, faza solida 4%,
restul produselor condensarii p-fenetididinei cu acetoa. Densitatea 1,038 la 45
o
C. Insolubil
in apa. Temperatura de inflamabilitate 93
o
o
C. Temperatura
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
213.Chlorex (ETER DICLORDIETILIC 2,2) ClCH
2
CH
2
OCH
2
CH
2
Cl
Se intrebuinteaza ca dizolvant selectiv in prepararea uleiurilor lubrifiante, a lacurilor,
in sinteza organica.
Se obtine prin clorurarea eterului etilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, stabil, combustibil. Densitatea 1,222. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4,93. Este solubil in apa, in alcool. Punctul de topire -50
o
C. punctul de
fierbere 178,5
o
C.Temperatura de inflamabilitate 55
o
C.Temperatura de autoinflamare 369
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, apa pulverizata, gaze inderte.
214. -Cianetiltriclorsilan CNCH
2
CH
2
SiCl
3

Pericol de:
-incendiu: lichid icolor, stabil, combustibil cu un miros specific. Densitatea 1,352.
o
C. Punctul de fierbere 203,5 Temperatura de inflamabilitate 78
o
C.
Tensperatura de autoinflamare 390
o
C.
explozie 3,1% in volum. Limita superioara de explozie 29% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze incerte. Apa, solutiile
apoase, spumele nu sunt indicate a se folosi la stingerea unor astfel de incendii.

215. Cianguandina

Este folosita ca intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic prinincalzirea
cianamidei la temperatura de topire.
Pericol de:
-incendiu: substanta greu combustibila sub forma de cristale incolore. Densitatea 1,4.
o
C. Solubilitatea in apa 1:45, in alcool 1%. Putin solubila in
benzen, eter. La incalzire peste punctul de topire se descompune cu degajare de amoniac.
o
C. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
-explozie: praful de 850 , cu umiditatea de 0,1 %, cu continutul de cenusa 0,3%,
continad 1% particule cu dimensiunea 74 , in stare de suspensie in aer, are limita inferioar
de explozie 176 g/m
3
.
Masuri de:
216.Cianamida de calciu CaCH
2

Se foloseste ca ingrasamant, erbicid, precum si la fabricarea amoniacului. Se prepara
industrial prin actiunea N2 asuprat CaC2 la 1000
o
C.
Pericol de:
-incendiu: pulbere necombustibila, de culoare neagra. Punctul de topire 1190
o
C. In
contac cu apa se autoaprinde.
-explozie: praful de 74 , pana la 500 g/m
3
, in stare de suspensie in aer, nu este
exploziv.
217.Cianogen (Dician) (CN)
2

Se obtinesintetic prin descompunerea cianurii de Hg la rosu, din carbon si azot sub
actiunea arcului electric sau din Cu(CN)
2
.
Pericol de:
-incendiu: gaz inflamabil cu miros de migdale amare, lacrimgen. Densitatea 1,8064.
Punctul de topire -34,4
o
C. Se lichidizeaza la -25-30
o
C. Este solubil in apa, alcool, in eter.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 6%,
in volum, iar limita supaerioara de explozie 32%.
-toxicitate: produsul este foarte toxic. Cand este incalzit pana la descompunere sau se
afla in contact cu acizi, vapori de acizi, apa sau vapori de apa cianogenul reactioneaza
generand vapori foarte toxici. Protectia se asigura prin aparate izolante.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se protejeaza impotriva deteriorarilor fizice. Se vor evita
socurile. Buteliiele se vor pastra departede orice sursa de caldura. Recipientele se vor
depozita astfel incat sa nu vina in contact cu acizi, vapori de acizi, intr-un spatiu cu t
emperatura scazuta, bne ventilat, departe de orice sursa de aprindere.
-stingere: se intrerupe curgerea gazului. Se intrebuinteaza apa pentru racirea buteliilor
care nu sunt cuprinse de incendiu. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate
izolante.
218.Cianurat de melamina C
3
H
3
O
8
N
3
C
3
H
6
N
6

Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta greu combustibila, de culoare alba cenusie.
Densitatea in vrac 0,590. Temperatura de autoinflamare 609
o
C. La introducerea unei probe
intr-un cuptor cu temperatura de 200
o
C se aprinde si arde cu o flacara alba-galbuie, fara fum.
Dupa scoaterea probei din cuptor arderea inceteaza.
219.Cianura de benzil C
6
H
5
CH
2
CN
Este folosita ca intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine sintetic
din clorura de benzil si KCN sau NaCN.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor, cu miros greu. Densitatea 1,0345. Punctul de
topire -24,6
o
o
C. Insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate
106
o
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
220.Cianura de calciu Ca(CN)
2

Substanta sub forma de pulbere de culoare alba. Produsul nu este combustibil, insa in
contact cu apa, cu umiditatea, cu acizii, degaja acid cianhidric gazos, o substanta inflamabila
foarte toxica.
Cianura de calciu este otravitoare. Nu se manipuleaza fara manusi.
Cianura de calciu se va depozita in spatii cu teperaturi scazute si uscate, separat de alte
produse si se protejeaza impotriva contactului cu umiditatea, cu acizii si produsele oxidante.
Incendiile declansate in zone in care se gaseste si cianura de calciu se sting cu apa,
insa se vor lua toata masurile ca cianura de calciu sa nu vina in contact cu apa si cu acizii.
221.Cianura de potasiu KCN
Solutia apoasa dizolva multe multe cianuri insolubile, ca si unii oxizi sau metale,
proprietate care face sa fie utilizata la obtinerea aurului sau argintului.
Pericole de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale cubice, incolore solubile in apa, greu
solubile in alcool. Densitatea 1,52. Punctul de topire 634,5
o
C. Cianura de potasiu nu este
combustibila insa in contact cu umiditatea, cu acizii, degaja acid cianhidric, inflamabil.
-toxicitate: substanta foarte toxica si extrem de otravitoare. Degaja acid cianhidric
gazos, foarte otravitor, in contact cu apa sau cu acizii.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente de sticla sau metal, astupate etnas sau sigilate.
Se va proteja impotriva deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-un loc rece si uscat, separat de
alte produse. Se protejeaza impotriva umiditatii, apei, acizilor si substantelor oxidante.
Protectia se asigura cu costume de protectie completa.
222.Cianura de sodiuNaCN
Este utilizata la extragerea metalelor pretioase din minereuri, ca insecticid si ca
dezinfectant. Se obtine industrial prin topirea cianamidei de calciu cu NaCl sau cu Na
2
CO
3
.
Un alt procedeu se bazeaza pe reactia dintre CH
4,
NH
3,
O
2
si Na
2
CO
3
la aproximativ 500
o
C.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida sub forma de granule. Cianura de sodiu nu este
combustibila, insa in contact cu umiditatea sau cu acizii pune in libertate acid cinhidric
gazos, care este inflamabil.
-toxicitate cianura de sodiu este extrem de otravitoare. Nu se manipuleaza cu mainile
goale. Cianura de sodiu degaja acid cianhidric gazos foarte otravitor.
Masuri de:
-prevenire: se transporta inbutelii astupate etans sau sigilate, cutii de lemn captusite
cu tabla, sigilate ermetic. Ambalajul se protejeaza impotriva deteriorarii fizice. Se
depoziteaza intr-un loc rece si uscat, separat de acizi, substante oxidante. Se fereste de
umiditate si de apa.
-stingere: in zonele in care incendiul a cuprins si ambalaje cu cianura de sodiu se
poate folosi apa doar pentru stingerea incendiului. Protectia se asigura cu cosntume de
protectie si aparate izolante.
223.Ciclobarbital C
12
H
12
O
3
N
2

S foloseste ca medicament. Se obtine sintetic din 1-brom-ciclohexena, cianacetat de
etil sodat, iodura de etol, etpxid de sodiu, sulfat de guanidina sau prin hidrogenarea
luminalului.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila in cristale albe, inodora, insipida. Este solubil in
alcool, putin solubil in apa. Punctul de topire 173
o
C. Temperatura de autoinflamare a
vaporilor 388
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Praful de 250 are limita inferiara de explozie 32,5 g/
3
.
Masuri de:
224.Ciclohexan C
6
H
12

Se intrebuinteaza ca solvent pentru cauciuc, ceara, bitumuri. Se extrage din titei. Se
obtine sintetic prin reducerea fenolului (catalizator Ni).
Pericol de:
o
C.
o
C. Insolubil in apa. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,9.
Puterea calorifica 10400 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate -18
o
C. Temperatura de
autoinflamare 260
o
C, Temperatura de ardere 2027
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferiora de
explozie 1,2% in volum, iar limite superioara 10,6%. Viteza maxima de ardere 0,436 m/s.
Presiunea maxima de explozie 8,58 kgf/cm
2
.
Masuri de:
-prevenire: etanseizarea aparaturii de protectie. Ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
gaze inerte. Protectia se asigura cu masca de gze filtranta.
225. Ciclohexanol C
6
H
11
OH
Materie intermediara pentru fabricarea caprolactamei. Se obtine sintetic prin reducerea
fenonulu (catalizator Ni) la 160
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil cu miros de camfor sau cristale higroscopice incolore.
Denstitatea 0,9471. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,55. Este solubil in apa (1:28), in
eter. Punctul de topire 20
o
o
C. Temperatura de inflamabilitate
61
o
o
C.
explozie 1,5%,iar cea superioara 11,1%in volum.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
gaze inerte.

226.Ciclohexanona C
6
H
10
O
Materie intermediara pentru fabricarea coprolactamei. Se foloseste si ca solvent la
fabricarea unor produse chimice. Se obtine sintetic prin oxidarea ciclohexanolului cu Cr. O
3,
prin electroliza solutiei apoase de fenol cu curent alternativ, in prezenta de exces de HgSO
4

Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil cu miros de meta. Densitatea 0,9466. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,38. Greu solubila in apa. Punctul de topire -31,2
o
C. Punctul de
fierbere 155,7
o
o
C. Temperatura de autoinflamre 495

o
C.
explozie 0,92% volum. Limita superioara de explozie 3,5%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, sppuma chimica, spuma mecanica,
abur, gaze inerte.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil cu un miros specific. Densitatea 0,8054. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,85. Este greu solubil in apa. Punctul de fierbere 82-84
o
C.
o
C. Temperatura de inflamabilitate -17
o
C. Temperatura de
autoinflamare 340
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spume chimica, spuma mecanica.
228.Ciclohexilamina C
6
H
11
NH
2

Este intrebuintat ca inhibator de coroziune si ca plastifiant, intermediar pentru
coloranti si insecticide.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,870-0,874 la 15
o
C. Punctul de
fierbere 134,5
o
C. Solubilitate nelimitata in apa. Temperatura de inflamabilitate 5
o
C.
Temperatura de autoinfalamre 235
o
C.
explozie 0,52%. Limita superioara de explozie 21,7% in volum. Vaporii sunt mai grei decat
aerul si se aduca in partea de jos a solului.
-toxicitate: produsul irita puternic ochii si aparatul respirator. Prin inhalare produsul
provoaca greturi o perioada de 10-12 ore. Arde piele prin contact.
Masuri de:
-precenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice. Este preferabila
depozitarea la exterior sau intr-un depozit separat.
-stingere: apa folosita la stingere poate fi inecicace. Se va utiliza bioxid de carbon,
pulberi stingatoare, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se va asigura cu costume de
229.Ciclopropan C
3
H
6

Se obtine sintetic din dibropropan (1,3) cu Na, Zn sau Mg.
Pericol de:
-incendiuL gaz combustibil, incolor. Densitatea in stare lichida 0,678, la -40
o
C.
o
C/ Punctul de fierbere -32,8
o
C. Densitatea in raport cu aerul 1,5.
Putera calorifica 10,5% volum. Viteza maxima de ardere 0,495 m/s. Energina minima de
aprindere 0,18 mj.

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare speciale, gaze inerte. Pentru
prevenirea exploziei in caz de scugere a coclopropanului, in urma unei avarii, ca si pentru
stingerea incendiului in spatii inchise, concentratia minima de bioxid de carbon este de 32%
volum, de azot 43% si de heliu 45% volum.
230.Citral C
10
H
16
O
se intrebuinteaza la prepararea iononei si in parfumerie. Constituent important al
multor uleiuri eterice (lamaie, iarba, lemon etc).
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios cinstient, combustibil, cu miros de lamaie. Densitatea 0,8868.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,25. Insolubil in apa. Punctul de fierbere 226-228
o
C.
o
C.
explozie 1,04% in volum. Limita superioara de explozie 1,26% volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, zapada carbonica.
231.Citronelal C
10
H
18
O
Extras de ulei din citronella, lemon-grass, lamaie.
Pericol de:
aerul 5,3. Greu solubil in apa. Punctul de fierbere 205-206
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 80
o
o
C.
explozie 0,93% volum. Limita superioara de explozie 2,2% volum.
Masuri de:
232.Clor Cl
2

Se intrebuinteaza la obtinerea hipocloritilor, a clorurilor, la sterilizarea apei, ca agent
oxidant, la fabricarea insecticidelor, materialelor plastice etc. In natura se gaseste numai sub
forma de combinatii. Se prepara prin electroliza clorurii de sodiu topite sau in solutie etc.
Pericol de:
-incendiu: clorul este un gaz galben-verzui cu un miros puternic iritant,
necombustibil, insa majoritatea produselor combustibile ard in clor tot asa cum ard in
oxigen. Gazele si vaporii imflamabili formeaza amestecuri explozive cu clorul. Densitatea
(gaz) 2,49. Densitatea (lichid) 1,557. Punctul de fierbere -34,1
o
C, punctul de topire -102
o
C.
-explozie: clorul reactioneaza exploziv sau formeaza vapori explozivi cu numeroase
substante chimice obisnuite si in special cu acetilena, trebetina, eterul, amoniacul gazos,
gazele combustibile, hidrocarburile, hidrogenul si metalele fin divizate.
-toxicitate: clorul este un gaz otravitor. Ataca caile respiratorii, iar la concentratii mai
mari poate provoca asfixierea. Concentratia maxima admisa de STAS pentru galele de
fabricatie este de 0,01 mg Cl
2
/l aer. Efectele provocate de inspirarea aerului la diferitele
concentratii de clor sunt:
-de la 0,001-0,006 mg/l aer, se produc efecte iritante;
-la 0,00834 mg/l aer se degaja miros neplacur, simptome dupa 1-2 ore;
-0,0350 mg/l, aer reprezinta cantitatea minima care cauzeaza iritatia imediata a
gatului;
-2,80 mg/l aer provoaca moartea.
Masuri de:
-prevenire: recipientele cu clor se vor feri de deteriorari fizice. Se vor depozita
separat de substante combustibile, produsele usor inflamabile si se vor feri in special de
acetilena, amoniac, hidrogen, hidrocarburi, eter, terebentina, metale fin divizte. Clorul se va
depozita in exterior sau intr-o cladire ventilata.
-stingere: la iesirea clorului din ambalaje se poate depune cu ajutorul apei pulverizate.
Apa folosita asupra clorului lichid scurs din recipiente mareste viteza de vaprizare.
Protectia se asigura cu aparate izolante. In caz de asfixiere cu clor, accidentatul se va
scoate din atmosfera viciata si i se da sa inhaleze vapori de alcool etilic. Este interzis sa se
faca respiratie artificiala.
233.Cloral CCl
3
CHO
Se foloseste ca intermediar pentru cloralhidrat. Se obtine sintetic din alcool si clor
(catalozator)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,54. Punctul de topire -57
o
C.
o
C. Solubil in apa, in eter.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica.
234. m Cloranilina ClC
6
H
4
NH
2

Se intrebinteaza in industrie la fabricarea colorantilor din carbune. Se obtine sintetic
din 3 clor -1 nitrobenzen redus cu Na
2
S
2
, in alcool.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, combustibil, care se inchide treptat la culoare daca sta la
aer. Densitatea 1,225. Punctul de topire -10,3
o
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,4. Temperatura de inflamabilitate 124
o
C. Temperatura de
autoinflamare 707
o
C.
-toxicitate: fumul rezultat din arderea m cloranilinei este toxic.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
Incendiile dintr-un spatiu inchis se sting cu bioxid de carbon intr-o concentratie de 14%, in
volum, sau cu azot 19%, in volum.
235. p Cloranilina ClC
6
H
4
NH
2

Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Densitatea 1,196 la 70
o
70,5
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,4.
o
o
C.
Masuri de:
-stingere:

incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
Protectia se asigura cu costume complete. Aparate izolante.
236.Clorat de amoniu NH
4
ClO
3

Se foloseste ca oxidant in industria textila si in alte ramuri industriale.
Pericol de:
-explozie: substanta cristalina exploziva. Punctul de topire 100
o
C. Poate exploda pe
timpul depozitarii si la lumina.
Masuri de:
-stingere: la stingerea incendiilor se poate lolosi apa.
237. Clorat de bariu Ca (ClO
3
)
2
H
2
O
Este intrebuintat in pirotehnie. Exploziv prin frecare, soc, incalzire. Se obtine prin
electroliza unei solutii apoase saturate de BaCl
2
la 80
o
C; bariul metalic separat initia pe
catod formeaza cu apa Ba (OH)
2
, care reactioneaza cu clorul, dand hipoclorit si clorat.
Pericol de:
-inendiu: substanta cristalina, incolora. Oxidant puternic.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substantele combustibile, substantele
organice si materialele usor oxidabile. Aceste amestecuri se aprind usor prin frecare sau cu
ajutorul caldurii. Cand recopientele sunt cuprinse de incendiu, acestea pot exploda.
-toxicitate: produs otravitor. Produce vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de produsele combustibile, produse organice, acizi,
saruri de amoniu, sulf si vaporii inflamabili. Se va evita depozitarea pe pardoseli de lemn.
Eventualele reziduri de clorat de variu revarsat se inlatura imediat si se distrug.
-stingere: inundare cu apa.
238.Clorat de biominica
Se prezinta sub forma de pulbere combustibila. Praful in stare de suspensie in aer este
exploziv. Particulele de praf de 850 pot forma cu aerul amestecuri explozive, avand limita
inferioara de explozie de 25 g/m
3
o
C.
Incendiile de clorat de biominica se sting cu apa fin pulverizata sau spuma chimica.
239.Clorat de potasiu KClO
3

Este intrebuinat ca oxidant, la fabricarea chibriturilor, in industria explozivilor, in
vopsitorie, ca antiseptic. Exploziv mai ales in prezenta substantelor organice. Se obtine prin
trecerea unui curent de Cl
2
printr-o solutie KOH la cald sau prin electroliza unei solutii
apoase calde de KCl; cloratul de potasiu se depune prin racire.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina alb straalucitor, solubila in alcool. Punctul de topire
370
o
C. La incalzire disociaza, cu punerea in libertate a oxigenului. In contact cu substantele
organice cu impuritati se poate descompune cu explozie.
-explozie: cu substantele organice formeaza amestecuri explozive sensibile la frecare,
soc si incalzire. Explozia amestecului de clorat de potasiu cu substantele usor oxidabile (sulf,
fosfor rosu, sulfat de sulf, mangan, amidon, zahar) se produce deosebit de usor la frecare, soc
si incalzire. Pericolul la explozie a cloratului de potasiu se mareste prin adaugarea
bromatului de potasiu. La o amestecare cu sarurile de amoniu se degaja caldura, iar la 100
o
C
poate sa explodeze. La reactia cu acidul sulfuric concentrat se formeaza oxidul de clor
exploziv cu degajarea unei cantitati mari de caldura.
-toxicitate: substanta otravitoare, cand este cuprins de incendiu cloratul de potasiu
degaja vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butoaie de lemn, lecipiente de lemn prevazure cu
captuseli metalice, recipiente din otel. Se depoziteaza separat de substante combustibile,
substantele organice, produse usor oxidabile, acizi, saruri de amoniu, sulf si vapori
inflamabili. Se va evita depozitarea pe pardosele de lemn. Cloratul de potasiu imprastiat se
inlatura imediat si se distruge.
-stingere: se inunda cu apa. Protectia se asigura cu aparate izolante.

240.Clorat de sodiu NaClO
3

Se intrebuinteaza ca oxidant si ca erbicid. Se obtine prin electroliza unei solutii apoase
concentrate calde de clorura de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, alba, solubila in apa, in alcool, in glicelina. Densitatea
2,49. Punctul de topire 248-261
o
C. Substanta necombustibila, insa este oxidant puternic.
Amestecurile cu substante combustibile se pot aprinde la o ridicare neinsemnata a
temperaturii.
-explozie: formeaza amestecuri explozie cu substantele combustibile, substantele
organice sau cu alte produse usor oxidabile. Recipientele pot exploda atunci cand sunt
cuprinse de incendiu.
-toxicitate: substanta otravitoare. Degaja vapori toxici atunci cand este cuprins de
incendiu.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de sticla, butoaie de lemn. Se protejeaza impotriva
deteriorari fizice. Se depoziteaza separat de substantele organice sau alte produse usor
oxidabile, acizi, saruri de amoniu, sulf si vapori inflamabili. Se va evita depozitarea pe
pardosele de lemn. Cloratul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge.
-stingere: in caz de incendiu, se inunda cu apa. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
241.Clorat de zinc Zn (ClO
3
)
2

Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, incolora, necombustibila. Oxidant puternic. In amestec
cu substantele combustibile, cu produsele usor oxidabile se aprind usor prin frecare sau sub
actiunea caldurii.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substantele combustibil, cu compusii
organici sau cu alte produse usor oxidabile. Recipientele pot exploda atunci cand sunt
cuprinse de un incendiu.
-toxicitate: substanta otravitoare. Degaja vapori toxici atunci cand este cuprins de un
incendiu.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se protejeaza impotriva deteriorarilor fizice. Se depoziteaza
separat de substante combustibile, de compusi organici sau de alte produse usor oxidabile, de
acizi, saruri de amoniu, sulf si vapori inflamabili. Se va evita depozitarea pe pardoseli de
lemn.
-stingere: rezidurile de clorat de zinc imprastiat se inlatura imediat si se distrug. Se
inunda cu apa. Protectia se asigura cu aparate izolante.
242.Clorbenzen C
6
H
5
Cl
Se intrebuinteaza in industrie ca solvent, mai ales pentru rasini, in sinteza colorantilor,
de anilina si ca absorbant. Se obtine prin clorura benzenului in prezenta de catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,107. Punctul de topire -45,2
o
C.
o
C. Este insolubil in apa, solubil in benzen, in alcool, in eter.
Temperatura de inflamabilitate29
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 593
o
C. Densitatea vapoilor in raport cu aerul 3,88.
explozie 1,3%, in volum. Limita superioara de explozie 7,1 %, in volum.
Masuri de:
-prevenire: etanseizarea utilajului de productie.
abur, gaze inerte. Intr-un spatiu inchis incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon intr-o
concentratie de 17% sau cu azot 22%, in volum. Protectia se asigura cu aparate izolante.
243.Clorcarbonat de izopropil (CH
3
)
2
CHOCOCl
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil, cu un miros patrunzator. Produsul tehnci poate fi
colorat in cafeniu. Densitatea 1,240. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Punctul de
fierbere 103
o
C. Puterea calorifica 3600 kcal/kg. Se descompune in apa cu degajare de acid
clorhidric.
Clorcarbonatul de izopropil tehnic, de obicei, contine 2% alcool izopropilic si o
anumita cantitate de clorura de izopropil. Prezenta acesteia modifica accentuat pericolul de
incendiu al produsului.
Clorcarbonatul de izopropil cu cocentratie mare, continand 96% substanta de baza are
temperatura de inflamabilitate 24
o
o
C.
Clorcarbonul de izopropil arde in aer cu o flacara galbena. Viteza de ardere 1,1 kg/m
2

min. La scaderea concentratie de oxigen sub 18,8% in volum, arderea inceteaza.
Clorcarbonatul de izopropil tehnic este putin stabil termic.
La incalzire pana la 50-60
o
C, dupa o pastrare de scurta durata poate sa se
descompuna. Stabilitatea termica scade scentuat in prezenta clorurii ferice anhidre.
-toxicitate: inprodusele arderii este prezent fosgenul.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni descompunerea termica spontana trebuie sa se excuda pe
cat posibil continutul de fier si sa nu se permita pastrarea si transportul produsului la o
temperatura ridicata.
-stingerea: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
244.2-Cloretanol 2CH
2
ClCH
2
OH
Pericol de:
aerul 2,78. Solubiliratea nelimitata in apa. Punctul de fierbere 128,8
o

o
o
o
C.
explozie 4,9% in volum. Limita superioara de explozie 15,9%, in volum.
Masuri de:
245.Clorfenildimetiluree ClC
6
H
4
NHCON(CH
3
)
2

Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina combustibila, de la culoarea alba pana la cenusiu deschis.
Densitatea 1,200. Punctul de topire 170,5
o
C-171,5
o
C. Solubilitatea neinsemnata in apa.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita
3
.
-toxicitate: fumul contine vapori si gaze foarte toxice.
Masuri de:

246.Clorhidrat de anilina C
6
H
5
NH
2
HCl
Se intrebuinteaza in industria culorilor de anilina.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina combustibila. Temperatura de aprindere 193 C.
Temperatura de distilare 245 C. Punctul de topire 193 C. Densitatea 1,22.
-explozie: praful in suspensie cu aer formeaza amesecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 15,1 g/m
3
.
Masuri de:
247.Clorit de sodiu NaCl
2

Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale albe, necombustibila. Oxidant foarte
puternic care se descompune la temperatura 186 C, cu degajare de caldura. In contact cu
acizii tari, cloritul de sodiu pune in libertate bioxid de clor gazos, exploziv.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu csubstante combustibile, substante
organice sau cu alte produse usor oxidabile. Recipientele pot exploda atunci cand sunt
cuprinse de un incendiu.
-toxicitate: substanta otravitoare. Se va evita contactul excesiv al pielii cu aceasta
substanta. In conctact cu acizii, cloritul de sodiu prezinta pericol, deoarece degaja bioxid de
clor gazos, care este foarte otravitor.
Masuri de:
-prevenire: ambalajele se protejeaza impotriva deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-
un loc rece si uscat, de preferinta intr-o cladire separata. Se depoziteaza separat de
substantele combustibile, substantele organice sau alte produse usor oxidabile, acizi, sulf si
vapori inflamabili.
-stingere: cloritul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge cu grija. Se
utilizeaza apa.
248. Clornitrobenzen ClC
6
H
4
NO
2

Se utilizeaza in industria de coloranti si la fabricarea medicamentelor.
Pericol de:
-incendiuL substanta solida combustibila. Temperatura de aprindere 127,2 C.
Temperatura de distilare 242 C. Punctul de topire 83-84 C. Densitatea 1,298.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
249.Cloroform CHCl
3

Se foloseste in operatii chirurgicale precum si ca solvent. Se prepara din aclcool sau
acetona, prin incalzire cu clorura de var.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,473-1,478. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,13. Punctul de fierbere 60-62 C. Este solubil in alcool, in eter, in benzen, in acetona.
Se descompune la lumina dand fosgen si acid clorhidric gazos.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amesteuri explozive.
-toxicitate: produsul este un puternic iritant. Prezinta pericol de toxicitate prin
ingerare sau inhalare. Cand este incalzit pana la descompunere, produsul degaja fosgen, un
gaz foarte toxic.

Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in butelii de sticla, butoaie metalice captusite cu plumb. Se
recomanda depozitarea in aer liber sau in cladiri izolante.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se asigura cu
costume de protectie si aparate izolante.
251. Cloroformiat de metil CH
3
OCOCl
Se obtine din fosgen si alcool.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,236. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 3,3. Punctul de fierbere 71 C. Are miros neplacut. Temperatura de inflamabilitate
10 C. Temperatura de aprindere 19 C. Temperatura de autoinflamare 479 C. Se
descompune la reactia cu apa calda. Instabil termic. Descompunerea este catalizata de
clorura ferica anhidra si unele saruri ale metalelor grele.
explozie 12%, iar limita superioara 26% in volum
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
252.Cloropren 2-CLORBUTANDIENA-(1,3) CH
2
= CHCCl = CH
2

Se obtine prin aditia acidului clorhidric la vinilacetileana. Se utilizeaza la fabricarea
cauciucului policloroprenic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,958. Este greu solubil in apa,
solubil in alcool, in eter. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,05. Punctul de fierbere 59,4
C.
-exploziv: vaporii formeaza cu aerul amestecuri eplozive. Limita inferioara de
explozie 1,65%, in volum, iar limita superioara de explozie 8,6% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte, spuma chimica.
253. Clorpropiltrietoxisilan CH
2
ClCH
2
CH
2
Si(C
2
H
5
O)
3
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 1,10. Punctul de fierbere 180 C.
Temperatura de inflamabilirate 45 C. Temperatura de autoinflamare 195 C.
-explozie: vaporii formeza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 0,7% in volum. Limita superioara de explozie 5,3% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Apa, solutile apoase,
spuma nu se vor folosi la stingerea unor astfel de incendii.
255. p Clortoluen C
7
H
7
Cl
Derivat monoclorual al toluenului, clorul fiind substituir in diferite pozitii ale
nucleului.
Pericol de:
aerul 4,4. Este insolubil in apa, solubil in alcool, in eter, in benzen, in cloroform. Produsul
tehnic continand 96% masa substanta de baza, are temperatura de inflamabilitate 42 C.
Temperatura de aprindere 95 C. Temperatura minima de autoinflamare 583 C. Punctul de
topire 7,5 C. Punctul de fierbere 162.2 C.

Masuri de:
-stingere: ioncendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, pulberi stingatoare.
Protectia se asigura cu costume de protectie complete.
256. Clorura de acetil C
2
H
3
OCl
Se intrebuinteaza ca intermediar important in sinteza organica. Se obtine sintetic din
acetat de sodiu anhidru si clorura de sulfuril.
Pericol de:
cu aerul 2,7. Punctul de topire -112 C. Punctul de fierbere 51-51 C. Este solubil in eter,
cloroform, in benzen. Temperatura de inflamabilitate 4 C. Temperatura de
autoinflamabilitate 390 C. Clorura de acetil reactioneaza violent cu apa dand acid acetic si
acid clorhidric. Atunci cand produsul este incalzit se descompune degajandu-se acid
clorhidric gazos si fosgen gaze otravitoare.
explozive 3,3%, in volum (105 g/
3
), iar limita superioara de explozie 14,8% in volum (350
g/m
3
).
-toxicitate: Produsul este un iritatnt puternic, pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Respiratia prelungita a vaporilor concentrati poate fi daunatoare.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in damigene de sticla protejate. Densitatea se va face in
locuri reci, uscate, bine ventilate, lipsite de surse de aprindere.
-stingere: apa si spuma nu sunt indicate. Se va utiliza bioxidul de carbon, pulberi
stingatoare. Protectia se va asigura cu costume de protectie complete, aparate izolante.
258. Clorura de n-amil (1-CLORPENTAN) CH
3
(CH
2
)CH
2
Cl
Se foloseste ca intermediar in sinteza organica. Se obtine din amestecuri din
clorpentani rezultai la clorurarea in faza de vapori a pentanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor usor inflamabil. Densitatea 0,878. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,67. Punctul de topire -99 C. Punctul de fierbere 108,4 C. Este solubil I
alcool, in eter. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 3 C. Temperatura de
explozie 1,4%, sau 60 g/m
3
. Limita superioara de explozie 8,6% in volum, sau 380 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, abur, hidrocarburi halogenate. Protectia se
259.Clorura de amoniu(TIPIRIG) NH
4
Cl
Este intrebuintat la lipirea metalelor cu aliaj de Sn-Pb si ca ingrasaman agricol.
Se obtine prin neutralizarea solutiilor apoase de amoniac sau (SH
2
)
2
CO
3
cu acid
clorhidric. Tehnic se obtine din apele amoniacale de la fabricarea gazului de iluminat sau de
cocserie.
Pericol de:
-explozie: substanta cristalina exploziva. Se descompune fara explozie pana la 150 C.
Densitatea 1,53. In stare uscata explodeaza de la detonator. La amestecare cu substante
organice devine exploziv.
Masuri de:
260.Clorura de bariu BaCl
2
2H
2
O
Se foloseste in solutii de 1,5-3%, pentru combaterea omizilor. Este insecticid.
Pericol de:
-explozie: pulbere alba, cristalina, solubila in apa. Densitatea 3,10. Punctul de topire
505 C. In amestec cu substantele combustibile explodeaza la lovire, frecare si incalzire.
-toxicitate: substanta toxica pentru om. Doza letala fiind de 1-4g.
Masuri de:
-stingere: la stingerea incendiilor se foloseste apa.
261.Clorura de benzil C
6
H
5
CH
2
Cl
Se intrebuinteaza ca intermediar important in sinteza organica si de medicamente. Se
obtine sintetic din un mol toulen si un mol clor, la lumina soarelui.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros iritant pronuntat, densitatea 1,1002.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,4. Punctul de topire -43,2 C. Punctul de fierbere
175 C. Temperatura de inflamabilitate 60 C. Temperatura de autoinflamare 625 C.
explozie 1,1 sau 50 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze interte.
262. Clorura de butil (1-Clorbutan) C
4
H
9
Cl
Intermediar in sinteza organica. Se obtin sintetic din n-butanol, HCl si ZnCl
2
anhidru.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,907. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
3,2. Este insolubil in apa, solubilit in alcool, in eter. Punctul de fierbere 78 C. Temperatura
de inflamabilitate 6,67 C. Temperatura de autoinflamare 460 C.
explozie 18%, in volum,. Sau 65 g/m
3
. Limita superioara de explozie 10,1% in volum sau
390 g/m
3
.
Masuri de:
263.Clorura de dietilaluminiu (C
2
H
5
)AICI
Pericol de:
-incendiu: lichid piroforic, incolor transparent. Densitatea 0,903. Punctul de fierbere
217,7 C. Temperatura de autoinflamare -60 C. Se aprinde instantaneu la contactul cu aerul
si reactioneaza violent cu apa, cu oxidantii puternici sau cu hidrocarburile halogenate.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, Limita inferioara de
explozie 2,17%. Limita superioara de explozie 12,1%, in volum.
-toxicitate: substanta formeaza combinatii toxice. Clorura de dietilaluminiu si solutiile
sale reactioneaza la contactul cu tesuturile vii, producand arsuri profune, dureroase si
cicatrici in cazul cand tratamentul se aplica cu intarziere.
Masuri de:
-prevenire: produsul se depoziteaza intr-o incapere separata, bine ventilata.
Recipientele se vor proteja impotriva socului si deteriorarii.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte, nisip uscat.
Agentul de stingere se refuleaza in cantitati mari, cu intermitenta. Apa si spuma nu vor fi
utilizate. O caracteristica a acestor incendii consta in reparatia lor. Protectia se asigura cu
costume de protectie si aparate izolante.
264.Clorura diizobutilaluminiu (C
4
H
9
)
2
AICI
Pericol de:
-incendiu: lichid piroforic transparent. Densitatea 0,908. Punctul de fierbere 152
o
o
o
C.
-explozia: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 1,4%, in volum. Limita superioara de explozie 8,25%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiil se sting cu pulberio stingatoare, nisip uscat, maruntit.
265. Clorura de etil C
2
H
5
Cl
Este intrebuintat ca anesterzic (kelen), la fabricarea plumbtetraetilului, ca solvent
pentru rasini, insecticid, in sinteza organica.
Se obtine din etilena si acid clorhidric. Aparo\i si ca supraprodus la prepararea
cloralului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,917. Este solubil in apa, in
alcool, in eter. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,23. Temperatura de inflamabilitate -
53
o
C. Temperatura de autoinflamabilitate 494
o
C. Se volatilizeaza rapid la temperatura
camerei
eexplozie 3,8% (97 g/m
3
). Limita superiorar de explozie 15,4%, in volum (398 g/m
3
)
-toxicitate: produsul irita usor ochii,pielea si aparatul respirator. Prin inhalare,
clorura de etol produce efecte narcotice si anestezice. Concentratiile de 4% sau mai mari pot
produce o anestezie profunda sau chiar fatala. Contactul direct al lichidului cu poelea poate
provoca degeraturi, datorita racirii rapide prin evaporare.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente din sticla sau metal, butelii de presiune. Se
va asigura protectia impotriva deteriorarii fizice. Este recomandabila depozitarea in cladiri
izolate.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare.
Protectia se va asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
266.Clorura de hexil CH
3
(CH
2
)
4
CH
2
Cl
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, usor inflamabil. Densitatea 0,875. Punctul de topire -63
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Este insolubil in
o
o
C. Temperatura
minima de autoinflamabilitate 204
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
267. Clorura de izobutil (1-CLOR-2-METILPROPAN) (CH
3
)
2
CHCH
2
Cl
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,2. Punctul de
topire 131,2
o
o
C.
explozie 2%, limita superioara 8,8% in volum.
Masuri de:
268. Clorura de metil CH
3
Cl
Se intrebuinteaza ca anestetic liocal, refrigent, dizolvat, in sinteza organica. Se ontine
sintetic c\din metanol si acid clorhidric in prezenta de acid sulfuric, prin clorurarea
metanolului.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, combustibil. Densitatea (aer)1,758. Densitatea in stare
lichida 0,952. Punctul de fierbere -24
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 632
o
C. Puterea calorifica 3250 kcal/kg. La reducere cu hidrogenul se
formeaza metan, iar la actiunea apei alcoolul metilic. La incalzire sau la contact cu flacara
deschisa se produce fosgen.
explozie 7,6%. Limita superioara de explozie 19,7% in volum sau 415 g/m
3
.
-toxicitate: inspurarea clorurii de metil provoaca celafee, oboseala, somnolenta. In
cazul intoxicatiilor grave: delir, coma, moarte.
Masuri de:
-prevenire: etansarea perfecta a instalatiilor, supravegherea etansietatii
conductelor etc. Daca este posibil odorizarea gazului. Intrebuintarea unui gaz inert, sau a
lichidelor pentru deplasarea gazului.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, hidrocarburi halogenate, pulberi
stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
269.Clorura de metilen (DICLORMETAN) CH
2
Cl
2
Se intrebuinteaza ca refrigent, dizolvant, in sinteza organica. Se obtine sintetic prin
clorurarea directa a metanului.
Pericol de:
cu aerul 2,91. Punctul de topire 96,7
o
o
C. Temperatura de
inflamabilitate -14
o
o
C.
explozie 8,8%, limita superiara de explozie 11,1% in volum.
-toxicitate: intoxicare prin ihalare sau ingerare care se manifesta prin depresiunea
sistemului nervos central; iritarea ochilor si a tractului respirator. Incalzit pana la punctul de
descompunere degaja vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie
Protectia se asigura cu costume de protectie complete, masti filtrante.
270.Clorura de p-Metoxibenzen CH
3
OC
6
H
4
COCl
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil de culoare galbena care se congeleaza la temperatura
camerei. Densitatea 1,258. Punctul de topire 24
o
o
C. Se
descompune in apa. Temperatura de inflamabilitate 98
o
o
C.
Temperatura minima de autoinflamare 457
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma mecanica, spuma cu coeficient mare de
infoiere, spuma chimica. Intr-un spatiu inchis, incendiile se sting cu bioxid de carbon
(concentratie minima de 25%.
271. Clorura de n-nitrobenzoil NO
2
C
6
H
4
COCl
Se utilizeaza la fabricarea colorantilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil de culoare cafenie inchisa. Densitatea 0,870.
o
o
aerul 10. Temperatura de inflamabilitate 177
o
o
C.
Temperatura de autoinflamabilitate 233
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, spuma chimica,
spuma mecanica.
273. Clorura de propenil (2-CLORPROPENA) CH
3
-CCl-CH
2

Se ibtine prin eliminarea unei molecule de acid clorhidric din diclorpropan.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil densitatea 0,931. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 2,64. Punctul de fierbere 23
o
o
C.
explozie 4,5% in volum. Limita superioara de explozie 16% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica.
274. Colrura de n-Propil (1-CLORPTOPAN) CH
3
CH
2
CH
2
Cl
Se obtine prin clorurarea propanului, se foloseste in sinteza organica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,890. Este solubil in apa, in eter, in
alcool. Punctul de fierbere 46,4
o
o
raport cu aerul 2,71. Temperatura de inflamabilitate 17,8
o
520
o
C.
explozie 2,6% in volum. Limta superioara de explozie 11,1% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
275.Clorura de sulf S
2
Cl
2

Se foloseste la vulcanizarea cauciucurilor.se obtine din Cl
2
(gazos) si S, la o
temperatura peste cea de topire a sulfului.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare brun-galbena, combustibila. Punctul de topire 76,5
o
C.
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 230
o
C.
Masuri de:
-stingere: incediile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze
inerte.

276. Clorura de tionil SOCl
2

Este folosite in sintezele organice pentru obtinerea clorurilor acide.
Pericol de:
-incendiuL lichid incolor, slab galbui. Densitatea 1,64. Punct de topire -105
o
C. Punct
de fierbere 78,8
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,1/ Reactioneaza elecrric cu apa.
La incalzire pana la fierbere produsul nu se inflameaza de la o sursa de aprindere. Incalzirea
in continuare duce la disocierea in anhidrida sulfoasa, monocloruri de sulf si clor.
Temperatura de autinflamare 555
o
C. In aceste conditii arderea decurge calm si se propaga
prin aprinderi slabe semiluminate.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stignatoare, gaze inerte.
277.Clorura de vinir CH
2
= CHCl
Prin polimerizare in suspensie, in emulsie sau in blor, se obtine policlorura de vinil.
Monomerul CH
2
=CHCL, se obtine prin trecerea acetilenei, impreuna cu acidul clorhidric
gazos, la 120
o
C, peste un catalizator de HgCl
2
, pe un suport de carbune activ. Se poate
obtine si prin clorurarea etilenei la 350-400
o
C, in prezenta de diferiti catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor cu miros dulceag la temperatura obisnuita. La temperaturi
scazute se prezinta sub forma de licgid. Punctul de fierbere 13,9. Densitatea 0,9692.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,15. Temperatura de inflamabilitate -43
o
C. Clorura
de vinil polimerizeaza cu degajare de caldura, in prezenta aerului, oxigenului, luminii solare
sau caldurii. Temperatura de autoinflamare 550
o
C.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 4%m
limita superioara de explozie 22% in volum.
-toxicitate: dupa o sedere de 3 minute intr-o atmosfera care contine 2,5% clorura de
vinil, se produc ameteli si tulburari de orientare in mediul inconjurator. Irita pielea si la un
contact prelungir provoaca degeraturi datorita evaporarii rapide. Pe timpul incendiilor de
clorura de vinil se degaja produse de ardere foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de presiune, autocisterne. Se asigura protectia
impotriva deteriorarii fizice. Se recomanda depozitareala exteriorar sau intr-o cladire
separata.
-stingere: se intrerupe scurgerea gazului. Se foloseste apa pentru racira recipientelor
aprinse si a celor din apropiere. Incendiile se sing cu pulberi stingatoare, apa pulverizata,
spuma chimica, bioxid de carbon.
La stingerea intr-un volum inchis concentratia minima eficienta de bioxid de carbon
este de 43% vol. Folosirea azotului nu este eficienta. Protectia se asigura cu costume de
278.Clorura de viniliden (1,1 DICLORETILENA) C
2
H
2
Cl
2

Dizolvant. Se foloseste in sinteza organica si de medicamente la fabricarea
materialelor plastice. Se obtine din tricloretan cu o sonda caustica.
Pericol de:
-incendiu: lichid volatil, incolor, inflamabil. Densitatea 1,250. Punctul de topire
122,5
o
C. Polimerizeaza cu usurinta la actiunea luminii, proxizilor. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,4. La temperaturi ridicate. Ca de exemplu in cazul unui incendiu,
polimerizarea poate avea loc. in cazul cand polimerizarea are loc intr-un recipient, exista
posibilitatea spargerii violennte a acestuia. Temperatura de inflamabilitate 14
o
C.
Temperatura de de autoinflamare 458
o
C.
explozie 5,6%. Limita superioara de explozie 11,4%.
-toxicitate: produsul poseda o toxicitate moderata prin inhalare sau absorbtie. In cazul
cand clorura de viniliden este aprinsa se poate degaja acid clorhidric gazos, care este foarte
toxic.
Masuri de:
-prevenire: este recomandabil ca depozitarea sa se faca in exteriora sau intr-o cladire
separata. Pentru a se preveni plimerizarea, produsul se inhibeaza cu un inhibator. Vaporii de
clorura de viniliden neinhibati pot forma, plolimeri in instalatiile de vonetilatie si in
opritoarele de flacari, ducand la blocare conductelor de ventilatie.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma. Jeturile
de apa pulverizata pot fi neeficiente. Protectia, cu aparate izolante.
279.Colodiu
Este folosit in fotografie, in medicina, pentru izolarea ranilor, ca lac sau clei special.
Pericol de:
-incendiu: colodiul este azotat de celuloza cu un procent mic de azot (10-11,5%). Se
dizolva intr-un amestec de alcool-eter (1:3) dand un lichid limpede de consistenta siropoasa,
iar prin evaporare o pelicula aderenta. Vaporii de solvent formeaza cu aerul amestecuri
explozive. Temperatura de inflamabilitate a vaporilor de solvent 17,8
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume chimica, spuma mecanica.
280.Clorofoniu
Rasina compusa din acizi rezinici si rezine 6-10%. Este folosit in industria
metalurgica, chimica, alimetara si la instrumentele muzicale cu coarde. Se obtine prin
distilare cu abur a rasunii de conifere, din care se extrage esenta de terebentina si ca reziduri,
colofiniu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila, colorata in galben sau cafeniu roscat.
Densitatea 1,05-1,09. Punctul de topire 70-130
o
C. Temperatura de inmuiere 55-83
o
C.
Puterea calorifica 9,170 kcal/kg. Temperatura de aprindere peste 130
o
C. Temperatura de
aprindere a clorofoniului praf 329
o
C. Are tendinte de autoaprindere terminca la 850
o
C.
-explozie: praful cu continur de cenusa 0,05%, in stare de suspensie in aer formeaza
amestecuri explozive. Praful de 74 formeaza amestecuri explozive cu aerul, limita
inferioara de explozie 850
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. In
spatiile inchise incendiile se pot stinge cu abur. La stingerea incendiilor de praf depus nu se
vor folosi jeturi compacte de apa.
281. Coloxilina
Se utilizeaza in special la fabricarea celuloidului. Rezulta din nitrare incomplecta a
celulozei.
Pericol de:
-incendiu: substanta fibroasa combustibila. Temperatura de aprindere 186
o
C.
-explozie: coloxilina uscara prezinta un mare pericol de explozie.

Masuri de:
-prevenire: se conserva in apa sau alcool si se utilizeaza in stare umeda.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa.
282. Coloranti
Colorantii organici sunt combinatii organice, naturale sau sintetice care au proprietatea
ce a colora corpurile pe care sunt aplicate (fibre textile, hartie, piele etc). Nuanta culorii este
data de introducerea in molecula a diferitilor radicali. Principalele grupe cromofore sunt
grupa nitro (-NO
2
), grupa azo (-N = N-), grupa tiocetonica (= C = S), grupa cetonica (= C =
O) si dubla legatura (> C= C<). Se vor prezenta caracteristicile, din punct de vedere al
pericolului de incendiu, ale catorva coloranti.
283. Colorant organic albastru solubil in acetona C
32
H
19
O
8
N
6
CO
Substanta sub forma de pulbere. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
o
C. Praful in stare de suspensie in aer, avand continutul
de cenusa 16,95% si umiditatea 3,4% lformeaza amestecuri explozive. Praful de 140 are
limita inferioara de explozie 21g/m
3
. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica,
spuma mecanica.
284. Colorant organic albastru - negru solubil in acetona C
32
h
19
O
8
N
6
NaCr
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza de 80%. Praful depus
prezinta pericol de incendiu. Praful in stare de suspensie in aer, avand umiditatea de 5% este
foarte exploziv. Praful cu fractiune 140 are limita inferioara de explozie 10 g/m
3
.
temperatura de autoinflamare 410
o
C. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica,
spuma mecanica.
285. Colorant organic activ galben C
19
H
17
N
4
O
11
S
3
CINa
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta debaza 100%. Praful cu
umiditate de 0,5% in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful de 140 are limita
3
o
C. Praful depus prezinta
pericol de incendiu.
286. Colorant organic activ galben auriu C
20
H
12
O
6
N
6
Cl
2
S
2
Na
2

Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 62,5%. Praful de
140 cu umiditate de 3% in stare de suspensie in aer nu este exploziv. Praful depus nu
prezinta pericol de incendiu. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma
mecanica.
287. Colorant organic activ violet C
18
H
14
O
13
N
3
S
4
Kcu
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 47,7%. Praful cu
continut de cenusa 63% si umiditate 4% de 140 in stare de suspensie in aer nu este
exploziv. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
288. Colorant organic cafeniu solubil in acetona C
32
H
21
O
8
N
8
Co
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 72,1%. Praful depus
prezinta pericol de incendiu. In stare de suspensie in aer. Praful de 140 are limita inferioara
de explozie 42 g/m
3
. temperatura de autoinflamare 750
0
C.
289. Colorant organic dispers galben poliesteric C
20
H
18
O
3
N
3

Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 33%. Praful depus
prezinta pericol de incendiu. Temperatura de autoinflamare 900
o
C. Praful in stare de
suspensie in aer avand cntinutul de cenusa 23,1% si umiditatea 2,5% este exploziv. Praful de
140 are limita inferioara de explozie 52 g/m
3
.
290. Colorant organic rosu solubil in acetona C
32
H
22
O
6
N
5
CoS
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 77,7%. Temperatura
o
C. Praful depus [prezinta pericol de incendiu. In stare de suspensie in
aer, avand continutul de cenusa 14,6% si umiditate 3,5% este exploziv. Praful de 140 are
limita inferioara de explozie 42 g/m
3
. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spumca chimica,
spuma mecanica.
291. Combustibil Diesel
Combustibilul folosit pentru motoare Diesel este un lichid care are densitatea cuprinsa
intre 0,774 0,916. Temperatura de inflamabilitate este cuprinsa intre -38
o
C(combustibilul
Diesel distilat) si 110
o
o
C-370
o
C.
Incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulbere stingatoare.
292. Compsi organolitici (COOL)
Pericol de:
-incendiu: au o capacitate de ractie foarte mare, reactioneaza cu toate clasele de
substanta. Solutiile concentrate sunt pirofore; la aer se oxideaza. Sunt instabile termic si in
timpul incalzirii degaja gaze combustibile.
-explozie: reactioneaza cu apa, producand explozie. In timpul reactiei se formeaza
hidrocarburi gazoase combustibile, capabile de amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: transportul, depozitarea si transportarea solutiilor COOL trebuie efectuat
in mediul de gaze inerte.
-stingere: incendiile se sting cu pulbere stingatoare. Incendiile mici se sting cu bioxid
de carbon, concentratia minima de bioxid de carbon 50% volum. Apa si spuma mecanica nu
sunt recomandate.
293. Copolimerul nitrilului acrilic cu metacrilamid
Pericol de:
-incendiu: material solid combustibil. Puterea calorifica 7428 kcal/kg. Temperatura
de auti\oinflamare 620
o
C.
inferioara de explozie 12,1 g./m
3

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimica, spuma
chimica, spuma mecanica.
294. Copolimerii stirenului
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de pulbere combustibila. Temperatura de aprindere
290
o
C. Temperatura de autoinflamare cca. 400
o
C.
inferioara de exoplozie 25-28 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma
mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante si costume de protectie completa.

295. Crezoli CH
3
C
6
H
4
OH
Se prezinta sub trei izomeri o-, m-, p- crezolsi se obtin prin distilarea gudroanelor de
lemn sau carbunilor. Se obtin de asemenea din fractiunile de benzina si de lampant, de
distilare primara si de cracare, in care constituie majoritatea compusilor cu OH fenolic.
Pericol de:
-incendiu: orto-crezolul este un lichid incolor combustibil sau o substanta cristalina.
o
o
C. Este solubil in apa 2,5%, in alcool, in
eter.
Meta-crezlolul este un lichid incolor combustibil. Punctul de topire 10,9
o
C. Punctul de
fierbere 190,9
o
C. Densitatea 1,04. Este solubul in apa 0,5%, in alcool, in eter.
Para-crezolul este o substanta cristalina incolora. Punctul de topire 35-36
o
C. Punctul
de fierbere 202
o
C. Este solubil in apa 1,8%, in alcool, in eter. Toti crezolii prezinta un miros
caracteristic de gudron dulce.
Temperatura de inflamabilitate a orto-crezolului 81
o
C, iar a meta-crezolului si para-
crezolului 86
o
C.
Temperatura de autoinflamare a o-crezolului 600
o
C, iar a p-crezolului si m-crezolului
825
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozivbile cu aerul. Limita inferioara a o-
crezolului 1,5%, iar pentru m-crezol si p-crezol 1,6% in volum.
-toxicitate: crezolii sunt corozivi pentru tesuturile corpului. Ei sunt toxici prin
inhalare si absorbtie prin piele.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se vor depozita intr-o incapare separata sau in aer liber.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, apa pulverizata.
296.Decaboran B
10
H
14

Pericol de:
-incendiu: produs sub forma de cristale, incolore. Punctul de topire 99,7
o
C. Punctul de
fierbere 213
o
C. Este solubil in benzina, in alcool. Impreuna cu produsele halogenate
decaboranul formeaza substante sensibile la impact. Prin contact cu umiditatea decaborabul
degaja hidrogen. Temperatura de inflamabilitate 80
o
o
C.
-explozie: amestecurile cu substanta oxidanta pot fi explozive.
-toxicitate: produsul este foarte toxic prin inhalare sau prin contact cu pielea. Reactia
cu pielea poate semana cu o scarlatina.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-un
loc bine ventilat rece si uscat. Se depoziteaza separate\ de halogeni si de agenti oxidanti.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare, apa pulvarizata.
Nu se va utiliza agenti de stingere halogenati. Rezidurile trebuie sa fie indepartate si distruse.
Se decontaminizeaza prin spalare cu solutie apoasa 3% amoniac urmata de apa. Protectia se
asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
297. Decalina C
10
H
18
Se intrebuinteaza ca dizolvant in cristalizarea compusilor organici, in microanaliza, la
determinarea indicelui de refractie al mineralelor. Apare sub 2 izomeri : cis-decalina si tran-
sdecalina.

Pericol de:
-incendiu: cis-decalina lichid commbustibil. Densitatea 0,95. Punctul de topire -51
o
C.
o
C. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter. Temperatura de
inflamabilitate 58
o
C, temperatura de distilare 193
o
C. Temperatura de autinflamare 262
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,76.
-explozie:

vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
298. n-Decan C
10
H
22

Este intrebuintat in sinteze organice. Se obtine prin distilarea fractionata a petrolului
lampant.
Pericol de:
-incendiu: lichi incolor aproape fara miros. Este insolubil in apa, solubil in alcool, in
eter. Densitatea 0,730. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5. Punctul de topire 29,7
o
C.
o
C. Puterea calorifica 10600 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate
47
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de
explozie 0,6% in volum sau 40 g/m
3
. Limita superioara de explozie 5,5% in volum sau 255
g/m
3
.
Masuri de:
299. Dermatina
Se foloseste ca inlocuitor de piele.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Densitatea 0,521. Temperatura de aprindere 165
o
C.
Putera calorifica 5145 kcal/kg. La pastrarea in rulouri are tendinta spre autoaprindere.
Autoincalzirea incepe la 40
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza intr-o incapere cu temperatura de cel mult 20
o
C, in pozitie
verticala cu acces liber la aer in suprafata laterala a ruloului.
300.Dextrina
Dextrina comerciala este intrebuintata ca apret pentru tesaturi, pentru cleiuri vegetale
etc. Se obtine prin hidroliza partiala, cu acizi sau cu enzime sau prin incalzirea lui la 150-
160
o
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de pulbere combustibila. Praful depus prezinta pericol
de incendiu. Puterea calorifica 400 kcal/kg. Temperatura de scanteiere 540
o
C. Temperatura
de autoaprindere 648
o
C.
-explozie: praful de 850 cu umiditatea 5,5% in stare de suspensie in aer este
explozibil. Praful care contine 96% particule de 74 are limita inferioara de explozie 73,8
g/m
3
.
Masuri de:
-stngere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.

301.Diacetilena (butadiena 1,3) CH C C CH
Substanta exploziva. Apare ca impuritate in gazele de reactie, la prepararea acetilenei
in arc electric.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil. Densitatea in stare de lichefiere 0,7364. Densitatea in
raport cu aerul 1,8. Punctul de topire -36,4
o
o
C. Solubilitatea in
apa la 25
o
C (1:466). In aer arde cu o flacara care afuma puternic. Este stabila la temperatura
sub 0
o
C. Polimerizeaza la temperatura camerei, in pulbere care nu se topeste pana la 350
o
C.
-explozie: diacetilena polimerizata (pulbere), pastrata cateva saptamani explodeaza.
Cu cuprul formeaza acetilena explozive.
Masuri de:
-prevenire: disocierea exploziva a diacetilenei (la initierea exploziei cu o scanteie
electrica) se poate preveni prin alegerea unor diluanti corespunzatori, ca propan,butan,
hexan, benzen, argon, etc.
302.Diacetonalcool (CH
3
)
2
C(OH) CH
2
COH
3

Este folosit ca dizovant pentru acetat de celuloza, nitroceluloza, celuloid, grasimi,
uleiuri. Este intrebuintat ca antigel, ca lichid hidraulic. Se obtine sintetic din acetona si Ba
(OH)
2
sau Ca (OH
2
)
Pericol de:
aerul 4,00. Punctul de fierbere 169
o
C. Este solubil in ap, in alcool, in eter. Temperatura de
inflamabilitate 8
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte.
303. Dialchil (C
8
-C
12
)-3,3 TIODIPROPIONAT R S (CH
2
CH
2
COOR)
in care R este radicalul alcoolic care contine 8-12 atomi de carbon.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil de consistenta mierii. Insolubil in apa. Punct de topire
28-40
o
o
o
C.
Masuri de:
304.Dianisidina [(H
3
CO) (H
2
N) C
6
H
3
]
2

Se foloseste ca materie prima pentru coloranti azoici.
Pericol de:
-incendiu: cristale. Punct de topire 110,5 - 111
o
o
C.
Masuri de:
305.Dibenzoat de calciu (C
6
H
5
COO)
2
Ca
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba combustibila. Punctul de topire 300
o
C. Insolubil in apa.
o
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful cu
dimesiunea de 74 are limita inferioara de explozie 175 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi
stingatoare.

306. Diboran C
2
H
6

Se intrebuinteaza drept combustibil pentru rachete.
Pericol de:
-incendiu: gaz cu miros respingator, inflamabil. Densitatea 0,96. Punctul de topire
165,5
o
o
C. Este solubil in sulfura de carbon. Diboranul se
autoaprinde un aer umed la temperatur camerei. Reactioneaza spontan cu clorul si formeaza
hidruri de aluminiu si litiul. Reactioneaza cu agentii de stingere de tipul lichidelor care se
evapora. Temperatura de inflamabilitate 43-45
o
C.
-explozie: vapori formeaza cu aerul amestecuri explizive. Limita inferioara de
explozie 0,9%. Limita superioara de explozie 98% in volum.
-toxicitate: produsul este foarte toxic, irita aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea diboranului se va face intr-un loc rece, uscat si ventilat.
Recipientele trebuie sa fie curate, uscate si fara urma de oxigen. Se depoziteaza separat de
halogeni si de alti oxidanti. Se va proteja produsul de eventuale scantei electrice, de flacari si
de alte surse de caldura.
-stingere: incendiul se va stinge numai daca este absolut nevoie. Se va intrebuinea
gazul. Nu se utilizeaza apa, cu exceptia racirii altor butelii. Incendiile nu pot fi stinse cu
bioxid de carbon. Protectia se va asigura cu aparate izolante si costume de protectie
completa.
307. 1,2 dibrom 1,1 difluoretan (FREON) CF
2
Br CH
2
Br
Se foloseste si ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu inflamabil. Densitatea 2,220. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 7,7. Punctul de fierbere 93
o
o
C.
308. 1,2 dibromtetrafluoretan (FREON) CF
2
BrCF
2
Br.
Se foloseste si ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 2,175. Densitatea vaporilor in
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 580
o
C.
309. 1,2 Dibrom 1,1,2 Trifluorcloretan CF
2
BrCFClBr.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 2,231. Punctul de fierbere 93,3
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,52. Temperatura de
autoinflamare 620
o
C. Se poate folosi ca agent de stingere.
310. 1,1 Dibrom 2,2,2 Trifluoretan CF
3
CHBr
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 2,205. Punctul de fierbere 73-
73
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 8,3. Temperatura de autoinflamare 603
o
C.
311. 1,2 Dibrom 3,3,3 Trifluorpropan CF
3
CHBrCH
2
Br.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,850. Punctul de fierbere 116-118
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 8,8. Greu solubil in apa. Temperatura de
autoinflamare 564
o
C.

312. Dibutiletanolamina (C
4
H
9
)
2
NCH
2
CH
2
OH.
Pericol de:
-incendiu:lichid combustibil densitatea 0,850. Punctul de fierbere 222
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6. Greu solubil in apa.Temperatura de inflamabilitate 93
o
C.
313. Dicetena C
4
H
4
O
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 1,030. Punctul de topire 6,5
o
C. Punctul de
fierbere 127,4
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,9. Insolubil in apa. Temperatura
o
o
C. Substanta reactiva instabila.
Patrunderea in dicetena a alcalinilor, piridei, aminelor tertiare, acizilor anorganici si a altor
substante poate sa duca la polimerizare cu explozie. In urma pirolizei la 500
o
C-600
o
C se
formeaza cetona care este un gaz combustibil si exploziv.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica.
314. Dicloranilina Cl
2
C
6
H
3
NH.
Se intrebuinteaza la sinteza colorantilor, mai ales in industria colorantilor azoici si in
industria textila.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina greu combustibila. Densitatea 1,500. Punctul de topire
71,5
o
o
C. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 172
o
o
C. Praful in stare de suspensie in aer nu este
exploziv. Incalzit pana la punctul de fierbere nu aerde de sine statator.
-toxicitate: vaporii provoaca o slaba intoxicare.
Masuri de:
315. o Diclorbenzen C
6
H
4
Cl
2.
Se foloseste ca dizolvant pentru ceaa (industria lacurilor), insecticid.
Pericol de:
o
o
C. Este insolubil in apa,
solubil in alcool in eter, in benzen. Temperatura calorifica 4500 kcal/kg. In contact cu flacara
deschisa se poate forma fosgen.
explozie 2,2%, in volum. Limita superioara de explozie 9,2% in volum.
-toxicitate: in cazul unor expuneri de scurta durata, produsul va avea efecte iritante
slabe. La expuneri indelungate, produsul poate provoca depresiuni aspupra sistemului nervos
central. Fumul contine gaze si vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice a ambalajelor.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, bioxid ce carbon,
pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
316. 1,4-Diclorbutan CH
2
ClCH
2
CH
2
CH
2
Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 1,1. Insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 54
o
C.
-toxicitate: produsul poseda o toxicitate slaba.

Masuri de:
bioxid de carbon, pulberi stingatoate. Protectia se asigur cu aparate izolante.
317. 2,4 Dicolorbutena 2 CH
3
CCl = CHCH
2
Cl.
Se intalneste ca produs auxiliar la fabricarea clorbutandienei din monovinil-acetilena.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor cu miros puternic. Temperatura de inflamabilitate
15
o
C, pentru produsul tehnic continand 73,23% substanta de baza si 9,21% masa cloropren.
-toxicitate: vaporii au op actiune narcotica si iritanta, mult mai puternica decat a
clorburadienei.
Msuri de:
318. Dicloretan C
2
H
4
Cl
2
.
In industrie se foloseste ca solvent in diverse procese de extractie (extractia grasimilor,
a uleiurilor, a rasinilor, etc), ca intermediar in sinteza organica. De asemenea, se mai
intrebuinteaza ca antiseptic si fungicid. Se obtine din etilena si clor.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid combustibil, avand temperatura de inflamabilitate de 9
o
C. Se
autoinflameaza la 413
o
C. Vaporii de dicloretan sunt mai grei decat aerul (densitatea 3,42),
fapt pentru care p[ericolul creste, deoarece se acumuleaza in partea de jos a incaperilor. Se
poate aprinde de la orice sursa de caldura sau foc.
-explozie: cu aerul formeaza amestecuri explozive intre limitele 4,8-15,9%. Sursa de
initiere a exploziei, in general, o constituie flacarile, scanteile electrice si scanteile de la
sudura.
-toicitate: prin inspirarea timp de 2-3 ore a unei concentratii de 0,3-0,6 mg/l produce
somnolenta, gust dulce in gura, greturi, usoare iritatii pe mucoase si chiar cefalee. La
intoxicatiile mai grave se simte o astenie generala puternica, palpitatii, ameteli. Concentratia
limita admisibila este de 0,05 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: fiind un produs care se depoziteaza in rezervoare si se transporta in
cisterne sau butoaie, atentia trebuie indreptata spre asigurarea etanseitatii lor, in general si a
ventilelor acestora in special.
In preajma rezervoarelor si a ambalajelor cu dicloretan este interzisa folosirea oricarei
surse de aprindere.
Repararea rezervoarelor si a altor recipiente, prin folosirea sudurii se va fae numai
dupa o peralabila curatenie si spalare si dupa ce prob prin explozimetru indica inexistenta
pericolului (nu mai sunt urme de vapori).
319. 1,2 Docloretilena C
2
H
2
Cl
2
.
Se intrebuinteaza ca dizolvant, in sinteza organica si de medicamente. Se obtine la
clorurarea partiala a acetilenei.
Pericol de:
3,30. Punctul de topire - 50
o
o
C. Solubilitatea in apa la 20
o
C:
0,63%. Temperatura de inflamabilitate 6
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul intre limitele 9,7-12,8%, in
volum.
-toxicitate: produsul este toxic prin inhalare, prin contactul cu pielea. Expunerile
prelungite, excesive sau repetate sub orice forma sunt periculoase. Reprezinta un iritant
pentru ochi.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice. Este preferabila
depozitarea in cladiri separate.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare,
spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante.
320. Diclorfenildimetiluree Cl
2
C
6
H
2
NHCON(CH
3
)
2
.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila, cristalina, incolora. Punctul de topire 158-159
o
C.
La incalzirea pana la 180
o
C-190
o
C se descompune cu formarea dimetilaminei si a
izocianatului de diclorfenil. Insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate 138
o
C.
o
o
C.
3
.
Masuri de:
-stinfere:incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
321. 2,4 Diclorfenol Cl
2
C
6
H
3
OH.
Pericol de:
-incendiu: lichid greu combustibil. La temperatura camerei este o substanta cristalina
rosie cafenie. Densitatea 1,401 la 40
o
C. Temperatura de cristalinizare 37
o
C. Temperatura de
autoinflamare 761
o
C.
-toxicitate: in timpul arderii se formeaza un fum negru gors, care contien vapori si
gaze foarte toxice.
Masuri de:
322. 2,4 Diclorfenolat de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid greu combustibil de culoare visinie cu un miros specific patrunzator.
Densitatea 1,378. Punctul de fierbere 108
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte.
324. 1,1 Diclor 1 Fluoretan (FREON 141) CH
3
CHCl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
4,04. Punctuk de fierbere 31,8
o
o
660
o
C.
Masuri de
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, pulberi stingatoare, gaze inerte.
325. Diclorfluormetan (FERON 21) CHFCl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 1,633. densitatea vaporilor in
raport cu aerul 9,3. Punctul de fierbere 62-64
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica.

327. 1,2 Dicloroctofluorciclohexena 1 CF
2
CF
2
CF
2
CF
2
Cl = Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,703. Punctul de topire -70
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 10. Teperatura de
autoinflamare 727
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecnica.
328. 2,3 Diclorpentan (CLORURA DE AMILEN) C
2
H
5
(CLCl)
2
CH
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,88.
temperatura de distilare 138-139
o
o
C.
Masuri de:
-stignere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecnica, gaze inerte.
329. 1,2 Diclopropan (CLORURA DE PROPILEN) CH
3
CHClCH
2
Cl.
Se foloseste ca solvent si ca insecticid.
Pericol de:
-incendiu: lichid usor inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,88.
Temperatura de inflamabilitate 15-18
o
o
-70
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 3,4%-14,5%
in volum.
Masuri de:
-stingere: spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
330. 1,2 Diclortetrafluoretan (FERON 114) CF
2
ClCF
2
Cl.
Lichid necombustibil. Densitatea 1,455 la 0
o
o
C. Punctul de
topire -94
o
C. Temperatura de autoinflamare peste 700
o
C.
331. 1,2 Diclor 1,1,2 Trifluoretan (FERON 123) CF
2
ClCHFCl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 1,496 la 15
o
C. Punctul de
fierbere 28
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,28. Temperatura de autoinflamare
638
o
C.
Masuri de:
332. Dicloruree CO(NHCHOHCCl
3
)
2
.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta greu combustibila. Practic insolubila in apa.
o
C. Praful in stare de suspensie in aer nu este exploziv.
In reactie cu alcalinii in stare incalzita disociaza in cloroform , acid formic si uree.
Masuri de:
-stingere: se stinge cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
333. Dietanolamina NH(C
2
H
4
OH)
2.
Agent de udare. Intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din etilenoxid si
amoniac concentrat.
Pericol de:
-incendiu: cristale higroscopice. Densitatea 1,098. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,65. Punctul de topire 28
o
o
C. Este solubil in apa, in alcool,
in acetona. Insolubil in eter, benzen. Temperatura de aprindere 138
o
C. Temperatura de
autoaprindere 405
o
C.
Masuri de
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon.
334. Dietoladipfluorat (CF
2
CF
2
)
2
(COOC
2
H
5
)
2.

Pericol de :
-incendiu: lichid combustibil incolor. Densitatea 1,409. Punctul de topire 93
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 13,3. Puterea calorifica
2500 kcal/kg. Temperatura de aprindere 122
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
335. Dietilamina (C
2
H
5
)NH.
Dizolvant selectiv in industria cauciucului, a colorantilor de textile. Se foloseste si la
prepararea insecticidelor si a medicamentelor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu miros de amoniac. Densitatea 0,719. Punctul
de topire 38,9
o
o
Este solubila in apa, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate -26
o
C. Temperatura de
autoinflamare 490
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, intre limitele 2,2%(55
g/m
3
) 14,9%(350 g/m
3
)
-toxicitate: iritant al pielei.
336. Dietilaminoetanol (C
2
H
5
)
2
= N C
2
H
4
OH.
Intermediar in sinteze organice, de medicamente. Se obtine sintetic din
etilenclorhidrina si dietilamina.
Pericol de:
-incendiu: lichid higroscopic incolor. Densitatea 0,884. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 4,1. Punctul de fierbere 163
o
C. Solubil in apa, in alcool, in eter, in benzen.
o
o
C. Temperatura de
autoinflmare 260
o
C.
Masuri de:
-stingere: stingerea incendiului intr-un spatiu inchis se asigura cu o concentratie
minima in volum de 22%, bioxid de carbon sau cu 32% azot. Incendiile se sting cu apa,
spuma chimica, spuma mecanica.
337. Dietilanilina C
6
H
5
N (C
2
H
5
)
2
.
Este folosita ca reactiv la identificarea zincului, prin reactie de culoare; la prepararea
dietilaminei.
Se obtine prin etilarea anilinei cu alcool si HCl sau din anilina si sulfat de etil.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil, de culoare galbui deschis, cu miros specific
neplacut. Densitatea 0,93. Punctul de fierbere 216
o
o
C. Este
solubil in apa, in alcool. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,14. Temperatura de
inflamabilitate 83
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Intre limitele 1,1% -5,3%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulberizata, spuma chimica, spuma mecanica.
338. Dietilbenzen (C
2
H
5
)
2
C
6
H
4
.
Are trei izomeri. Sub forma de amestec se utilizeaza ca dizolvant. In stare pura se
foloseste ca intermediar in diverse sinteze organice.
Pericol de:
-incendiu: dietilbenzenul tehnic format din m-etilbenzen 75-80%, p-etilbenzen 20-
12%, o-etilbenzen 5%, este un lichid combustibil. Densitatea 0,861. Punctul de topire mai
mic de 20v. Punctul de fierbere 181
o
o
o
C.
Masuri de:
339. Dietilcarbonat CO(OC
2
H
5
)
2

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,974. Densitatea in raport cu
aerul 4,1. Punctul de topire 43
o
o
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 440
o
C.
Masuri de:
340. Dietilcetona C
2
H
5
COC
2
H
5
.
Se obtine sintetic prin distilarea propionatului de bariu; prin trecerea acidului
propilic peste carbid incalzit sau peste pulbere de zinc la 280-290
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,816. Punctul de fierbere 101,5

o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,97. Solubil in apa
(1:25), in alcool in eter. Temperatura de inflamabilitate 135
o
C. Temperatura de
autoinflamare 345
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitere 0,62%-
6,8%.
Masuri de:
gaze inerte.
341. Dietoldiclorsilan (C
2
H
5
)
2
SiCl
2
.
Pericol de:
o
C.
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 295
o
C.
in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume chimica, pulberi stingatoare, gaze inerte.
342. Dietilenglicol HOCH
2
CH
2
OCH
2
CH
2
OH.
Agent de finisate pentru lana, bumbac, matase, dizolvant pentru coloranti, gelatina,
clei, eter.
Se obtine sintetic din etilenoxid si glicol.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil, higroscopic. Densitatea 1,118. Punctul de
topire 6,5
o
o
Solubilitatea in apa nelimitata. Temperatura de inflamabilitate 135
o
C. Temperatura de
autoinflamare 345
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozvie intre limitele 0,62%-
6,8%, in volum.
Masuri de:
gaze inerte.
343. Dietilentriamina NH
2
CH
2
CH
2
NHCH
2
CH
2
NH
2
.
Pericol de:
-incendiuL lichid de culoare galbene cu miros de amoniac. Lichidul este ceva mai
usor decat apa. Temperatura de inflamabilitate 90
o
o
C.
-toxicitate: iritatnt pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea produsului se va face intr-un loc bine ventilea, lipsit de
surse de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se
asigura cu costume complete de protectie.
344. Dietilftalat (FTALAT DE ETIL).
Insecticid. Dizolvant si fixator folosit in parfumerie. Se obtine sintetic din
anhidrida ftalica, alcool (catalizator H2SO
4
).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil densitatea 1,232. Densitatea vaporilor in
o
o
C.
masuri de:
345. Dietilglutarforat (CF
2
) (CF
2
COOC
2
H
5
)
2
.
Pericol de:
-incendiu lichid incolor combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,5.
Punctul de topire -65
o
o
o
C.
o
o
C.
Masuri de:
346. Dietilocarbamida (N
1
N DIETILTIOUREE) (C
2
H
5
NH)
2
CS.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta combustibila de culoare alba. Punctul de topire
75,9-76,4. Temperatura de aprindere 180
o
o
C.
-explozie: praful de 75 , in stare de suspensie in aer are limita de explozie 100
g/m
3
.
Masuri de:
347. Dietiloxalat C
6
H
10
O
4
.
Este intrebuintat la obtinerea etiloxalatului si a produsilor intermediari; la
precipitarea lantanidelor din solutii oxalic anhidru cu alcool si acid sulfuric.
Pericol de:
raport cu aerul 0,005. Punctul de topire 40,5
o
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 75
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata,
gaze inerte.
348. Dietilsulfat (SULFAT DE DIETIL) (C
2
H
5
)
2
SO
4
.
Se intrebuinteaza ca agent de etilizare in sinteza organica. Produs secundar nedorit
la fabricare alcoolului, prin hidratarea etilenei.
Pericol de:
raport cu aerul 5,31. Insolubil in apa. Solubil in eter. Temperatura de inflamare 104
o
C.
o
o
C.
Masuri de:
349. Dietil-zinc Zn (C
2
H
5
)
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7. Temperatura de
inflamabilitate -1
o
C. Vaporii sunt mai grei decat aerul.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: produsul irita ochii, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Apa poate fi
neeficace. Protectia se asigura cu costume de protectie completa.
350. Difenil C
6
H
5
C
6
H
5

Agent pentru transfer de caldura; intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic
din benzen, trecut printr-un tub de fier incalzit la rosu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Densitatea 1,041. Punctul de fierbere
254-255
o
o
C. Este insolubil in apa; solubil in eter, in alcool.
o
o
9338 kcal.kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,7-3,4%.
Masuri de:
gaze inerte.
351. Difenilamina (C
6
H
5
)
2
NH.
Se obtine prin incalzirea anilinei cu clorhidrat de anilina la 300
o
C. Se foloseste in
industria organica; reactiv pentru nitrati.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Densitatea 1,16. Punctul de topire 52,9

o
o
C. Este insolubila in apa; solubila in alcool, in benzen.
o
o
C.
-explozie: praful formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
352. Difenilenpropan
Pericol de:
-incendiuL substanta combustibila sub forma de cristale, incolora. Punctul de
topire 156
o
o
C.
-explozie: praful de 850, uscat fara cenusa, in stanre de suspensie in aer, formeaza
amestecuri explozive.
353. Difenilguanidina HN = C(NHC
6
H
5
)
2
.
Pericol de:
-incendiuL substanta combustibila sub forma de cristale incolore. Densitatea
o
C. Temperatura de descompunere 170
o
C. Greu solubila in apa.
o
C.
-explozie: praful uscat, fara cenusa de 850, in stare de suspensie in aer exploziv.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma
chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
354. Difenilmetan (C
6
H
5
)
2
CH
2
.
Se obtine sintetic din clorura de metilen si benzen (catalizator AL Cl
2
); din clorura
de benzil si benzen.
Pericol de:
-incendiu: cristale cu miros de portocale. Densitatea 1,34. Densitatea vaporilor
5,70. Punctul de topire 25,9
o
o
C. Este solubil in alcool, in eter, in
benzen. Temperatura de aprindere 130
o
C.
355. Difeniloxid (C
6
H
5
)
2
O.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, combustibila, cu miros de muscata.
Densitatea 1,066 la 30
o
o
o
C. Insolubil
in apa. Temperatura de aprindere 115
o
o
C.
Masuri de:
356. 1,1 Diflour 1 Cloretan (Freon 142) CH
3
CF
2
Cl
Pericol de:
-incendiu: gaz combustiil, incolor. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,12.
o
o
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 9,8-16,1%
in volum.
357. Diflourclormetan (Freon 22) CHF
2
Cl
Gaz necombustibil. Densitatea in stare lichefiata, 1,90 la -69
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3. Punctul de fierbere -40
o
o
C.
Temperatura de autoinflamare peste 700
o
C.

358. Difluordiclormetan (Freon 12) CF
2
Cl
2

Gaz incolor necombustibil Punctul de fierbere 29,8
o
o
C.
Solubilitatea in apa 0,038 la15,6
o
C. Stabil termic. La incalzire peste 550
o
C, se descompune
partial cu formarea fluorfosgenului toxic.
359. 1,1 Difluoretilena (FLORURA DE VINILIDEN) CH
2
= CF
2

Pericol de:
-incendiu: gaz combustin\bil incolor. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,2.
Punctul de fierbere -82
o
C. Puterea calorifica 3700 kcal/kg. Temperatura de autoinflamare
480
o
C.
explozie 5,8%. Limita superioara 20,3% in volum.
360. 1,2 Difluortetracloretan (FREON 112) CFCl
2
CFCl
2

Lichid necombustibil. Densitatea 1,644, la 25
o
o
C.
o
C.
361. 1,1 Diflour 1 2,2 Tricloreten (FREON 122) CF
2
ClCHCl
2

Pricol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 1,555. Punctul de fierbere
70-72
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,8. Temperatura de autoinflamare 653
o
C.
362. Diformiat de etilenglicol (HCOOCH
2
)
2

Pericol de:
-incendiuL lichid combustibil. Densitatea 1,226. Punctul de topire -10
o
C. Punctul
de fierbere 174
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,1. Se descompune in apa.
o
C.
Masuri de:
gaze inerte.
363. Dilitiunaftalina C
10
H
6
Li
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -5
o
C. Temperatura de
autoinflamare 410
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. In spatii inchise
concentratia minima pentru stingerea incendiilor cu bioxid de carbon este de 31%, iar cu
azot 38% volum.
364. Diizocianat de Hexametilen OCH(CH
2
)
6
NCO.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil cu miros specific. Densitatea 1,064.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,8. Punctul de topire -67
o

o
o
o
C. In aer arde
linistit cu o flacara galben-albastruie.
-toxicitate: fumul contine gaze foarte toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata daca acopera intreaga suprafata.
Stingerea incendiului, eficient, se face cu zapada carbonica. La folosirea jeturilor compacte
de apa, produsul se imprastie si arderea se intensifica.

365. Diizocianat de 2,4 Toludien CH
3
C
6
H
3
(NCO)
2
.
-incendiu : lichid de culoare galben pal, cu miros puternic, intepator, combustibil.
Densitatea 1,22. Reactioneaza cu apa, formand bioxid de carbon. Temperatura de
inflamabilitate 132
o
C.
in volum.
-toxicitate: produsul reprezinta un iritant puternic. Cand vaporii sunt inhalati
provoaca leziuni pulmonare.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea in interior se va face in spatii uscate, bine venitlate.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare. Protectia se va asigura cu aparate izolante.
366. Diizopropil (2,2 DIMETOLBUTAN) (CH
3
)
2
CHCH(CH
3
)
2
.
Este folosit drept component octanic pentru benzine in sinteza organica. Se obtine
prin alchidrarea izobutanului cu etilena in prezenta Al Cl
3
la 40
o
C si 20-25 at.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,662. Densitatea vaportilr in
raport cu aerul 3. Punctul de topire 128,8
o
o
Temperatura de inflamabilitate -29
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,2-7% in
volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, spuma chimica, spuma
mecanica.
367. Diizopropilamina [(CH
3
)
2
CH]
2
NH.
Este folosit ca intermediar in sinteza de medicamente. Se obtine sintetic din iodura
de izopropil cu amoniac. (40%), sub presiune.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu miros aminic, inflamabil. Densitatea 0,722. Punctul de
fierbere 84
o
o
C. Solubil in apa.
-toxicitate: produsul irita ochii, pielea si aparatul respirator.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu costume complete de protectie.
368. Dimetilamina (CH3)2NH.
Se utilizeaza in industria colorantilor, ca accelerator de vulcanizare si intermediar
in sinteze organica. Se obtine sintetic din nitrozodimetilaminila si Na OH.
Pericol de:
-incendiu: substanta gazoasa, incolora, combustibila. Densitatea in stare lichefiatat
0,680. Densitatea gazului in raport c aerul 1,50. Punctul de topire -96
o
7,3
o
C. Puterea calorifica 8400 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate -17
o
C. Temperatura
o
C. Foarte solubila in apa, in alcool, in cloroform.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive, intre limitele 2-14,4%.
Masuri de:
-prevenire: amina libera cat si solutiile apoase trebuie pastrate in vase inchise
ermetic.
369. Dimetilanilina (CH
3
)
2
NC
6
H
5
.
Este folosita ca intermediar in sinteze organice precum si ca reactiv pentru
cloropicrina si nitril. Se obtine sintetic din anilina, metanol si acid sulfuric, in autoclava.
370. Diemetildiclorsilan (CH
3
)
2
SiCl
2

Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil cu miros patrunzator. Densitatea 1,066. Punctul de
fierbere 70,1
o
o
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,8-39%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte.
371. 4,4 Dimetildioxan 1,3 C
6
H
12
O
2
.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, inflamabil, cu miros patrunzator. Densitatea 0,960.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Temperatura de inflamabilitate 30
o
C. Temperatura
de aprindere 35
o
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata. Intr-un spatiu inchis incendiile se
sting cu bioxid de carbon in concentratie de minimum 24% in volum
372. Dimetildisilan (C
6
H
5
NHC
6
H
5
O)
2
Si(CH
3
)
2
.
Peicol de :
-incendiu : pulbere combustibila, de culoare alba. Insolubila in apa. Temperatura
de aprindere 307
o
o
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
Limita inferioara de explozie a unui amestec de praf de 250 este de 25 g/m
3
.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic.
373. Dimetiletanolamina (CH
3
)
2
NCH
2
CH
2
OH.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,886. Densitatea vaporilor in
o
C. Solubilitate nelimitata in apa. Temperatura de
inflamabilitate 38
o
o
o
C. La temperatura de 110
o
C, produsul se aprinde de la un chibrit.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma mecanica. Spuma chimica nu este
eficace ; la venirea in contact cu substanta aprinsa, spuma mecanica se degaja repere. In
spatii inchise concentratia minima pentru stingerea incendiului este de 24% volum, pentru
bioxid de carbon si de 34% pentru azot.
374. Dimetileter (eter metilic) CH
3
O CH
3
.
Refrigent, agent de extractie, mediu de reactie. Se prepara din alcool metilic, prin
eliminare de apa.
Pericol de :
-incendiu : gaz combustibil. Denstitatea 1,617. Punctul de topire 138,5
o
C.
o
C. Solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate -41
o
o
C.
-explozie : formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 3,4-29% volum.

Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu gaze inerte.
375. Dimetilformamida HCON(CH
3
)
2

Se intrebuinteaza ca dizolvenat pentru rasini. Se obtine din acid formic si
dimetilamina.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, combustibil, cu miros specific slab. Densitatea 0,953.
o
152,8
o
C. Solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 59
o
C. Temperatura de
autoinflamare 420
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 4,9. Limita superiora de explozie 13,6% in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecnica.
376. Dimetilpentan (CH
3
)
2
CHCH(CH
3
)
2
C
2
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,695. Punctul de fierbere 89,8
o
C.
o
Masuri de:
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
377. Dimetilsulfat (SULFAT DE DIMETIL) (CH
3
)
2
CO
4
.
Agent de metilare foarte mult intrebuintat. Se mai utilizeaza in industria de
materiale plastice.
Pericol de :
-incendiu : ulei incolor, combustibil. Densitatea 1,325. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4,35. Este insolubil in apa. Solubil in eter, alcool. Temperatura de
autoinflamare 83
o
o
C.
-toxicitate : vaporii sunt toxici. Este caustic.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata,
gaze inerte.
378. Dimetilsulfura (sulfura de dimetil) (CH
3
)
2
S.
Este intrebuintata in sinteze organice, ca solvent pentru saruri minerale anhidre. Se
intalneste ca impuritate in titei erafinat, in benzina.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, cu miros dezagreabil. Este insolubila in apa. Solubila in
alcool, in eter. Punctul de topire 83,2
o
o
in raport cu aerul 2,14. Temperatura de autoinflamare 206
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,2-19-
7%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu gaze inerte.
379. Dinamita I
Pericol de :
-explozie : exploziv detonant format din 30-94% nitroglicerina ca substanta
exploziva principala, absolbita intr-un me\aterial de baza, care poate fi inert. (diatomit, praf
de creta) sau activ (nitroceluloza, fulmicton, trinitrotoluen). Densitatea 1,53. Viteza de
detonatie 6000 m/s. Ingheata la 15
o
C.
380. 2,4 Dinitroanilina NH
2
C
6
H
2
(NO
2
)
2
.
Se utilizeaza in industria colorantilor de anilina, ca reactiv pentru indentificarea
fenolilor si a unor hidrocarburi nesaturate.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punctul de topire 187-188
o
C. Densitatea 1,615.
Este greu solubila in apa calda. Solubila in alcool. Temperatura de aprindere 224
o
C.
Measuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
381. o Dinitrobenzen C
6
H
4
(NO
2
)
2
.
Se foloseste in diverse ramuri ale industriei chimice.
Pericol de :
-incendiu : substanta sub forma de cristale. Punctul de topire 117-118
o
C. Punctul
de fierbere 319
o
C. Densitatea 1,556-1,625. Temperatura de aprindere 150
o
C.
-explozie : explodeaza de la detonar.
-toxicitate : produsul este foare toxic prin absorbtie, ingerare sau inhalare.
Masuri de :
-prevenire : se depoziteaza intr-un depozit permanent. Se va proteja impotriva
deteriorarilor fizice. Se va depozita separat de substante oxidante, materiale combustibile si
surse de caldura.
-stingere : incendiile se sing cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
Actiunea de stingere se desfasoara cu prudenta deoarece produsul poate exploda de la
caldura sau de la flacara. Zona din jurul incendiuui trebuie evacuata.
382. 2,4 Dinitro 1 Clorbenzen C
6
H
3
(NO
2
)
2
Cl.
Reactiv folosit pentru detectarea si determinarea acidului nicotinic si a derivatelor
piridinei.
Pericol de:
-incendiu: cristale de culoasre galben deschis. Punctul de topire 50-54
o
C. Punctul
de fierbere 315
o
C. Densitatea 1,7. insolubil in apa, solubil in alcool cald, eter, benzen.
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,97-22%
in volum.
-toxicitate : irita pielea.
Masuri de :
gaze inerte.
383. 2,4 Dinitrofenol (NO
2
)
2
C
6
H
3
OH
Se utilizeaza in industria chimica pentru fabricarea colorantilor si a altor produse.
Se obtine sintetic din 1-clor 2,4 dinitrobenzen si NaOH.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Densitatea 1,683. Punctul de topire 113-114
o
C.
o
C.
-explozie : explodeaza la actiunea detonarilor, precum si la incalziri brusce, la
emperaturi ridicate. Prezenta impuritatilor (var, nisip) duce la formarea fenolatilor si
conribuie la marirea sensibilitatii dinitrofenolului fata de lovituri.

Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa.
384. Dinitroglicerina
Explodeaza la incalzire, lovire, frecare, cu degajare de oxid de carbon.
385. Dinitronaftalina C
10
H
6
(NO
2
)
2
.
Se utilizeaza in industria de coloranti si in alte industrii chimice.
Pericol de :
-incendiu : substanta cristalina. Punctul de topire 144-145
o
C. Insolubila in apa,
solubila in alcool. Temperatura de aprindere 216
o
C. Arderea unei mase importate se poate
termina printr-o explozie.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa, gaze inerte,
386. 4,6 Dinitro o Creozol (NO
2
)
2
C
6
H
2
(CH
3
) OH.
Erbicid selectiv, insecticid, ovicid. Se foloseste in industria de coloranti. Se obtine
sintetic prin sulfonarea o-crezolului, urmat de nitrare controlata.
Pericol de :
-incendiu : substnata sub forma de cristale. Punctul de topire 87,5
o
C. Temperatura
de descompunere 330
o
C.
-toxicitate : intoxicatii slabe.
Masuri de :
-stingere : apa, spuma chimica.
387. 3,5 Dinitro - o-Xilen (NO
2
)
2
C
6
H
2
(CH
3
)
2.

Se foloseste in industria chimica.
Pericol de :
-incendiu : substanta solida combustibila. Temperatura de inflamabilitate 330
o
C.
o
C. Temperatura de explozie 438
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
388. 2,4 Dinitrotoluen CH
3
C
6
H
3
(NO
2
)
2
.
Este intrebuintat ca plastifiant si gelatinizant pentru pulberi. Se foloseste si la
fabricarea colorantilor. Intermediar la fabricarea trinitrotoluenului. Se obtine prin nitrarea
nitrotrotoluenului.
Pericol de :
-incendiu: substnata sub forma de cristale cu iros de migdale amare.Densitatea
1,321.Temperatura de explozie 330
o
C. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter, in
benzen. Punctul de topire 70
o
C. Se descompune la 300
o
C.
-explozie : produsul poate fi detonat numai cu un initiator puternic. Cand este
cuprins de un incendiu poate exploda.
-toxicitate : produsul este foarte toxic prin absorbtie, ingerare sau inhalare. Poate
provoca leziuni la ficat.
Masuri de :
-prevenire : produsul se depoziteaza separat de agentii de oxidare puternici si de
agentii de reducere. Recipientele se protejeaza impotriva deteriorarii.
-stingere : incendiile se sting cu apa. Cnad pompierii se apropie de locul
incendiului, trebuie sa procedeze cu prudenta, deoarece produsul poate exploda cand este
expus la caldura sau la flacara. Asupra incendiiulor trebuie sa se actioneze cu tunuti de
incendiu si de la instalatii actionate de la distanta. Zona din jurul incendiului trebuie
evacuata. Protectia se asigura cu costume de protectie complecta.
389. 2,4 Dioxibenzenzofenona C
6
H
5
COC
6
H
3
(OH)
2
.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila, de culoare galben deschis. Punctul de topire
143,5-144,5
o
o
o
C.
-explozie : praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
Limita inferioara de explozie 45 g/m
3
.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
390. Di-o-Tolilguanidina (C
6
H
4
CH
3
NH)
2
CNH.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta combustibila de culoare alba. Punctul de topire
170-171
o
C. Insolubil in apa. Temperatura de aprindere 185
o
C. Temperatura de
autoinflamare 551
o
C.
-explozie : praful in stare de suspensie formeaza amestecuri explozive. Praful cu
fractiunea 74 are limita inferioara de explozie 63 g/m
3
.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic.
391. Dioxan 1,4 C
4
H
8
O
2
.
Dizolvant pentru acetat de celuloza, rasini, uleiuri, ceara, coloranti, agenti de udare
pentru textile. Se obtine din etilenglicol si acid sulfuric diluat.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 1,03. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3. Punctul de topire 11
o
o
C. Este solubil in apa, in dizolvanti
organici. Temperatura de inflamabilitate 11
o
o
C.
Dioxanul poate forma peroxizi explozivi in anumite conditii.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,8-
23,4%.
-toxicitate : produsul constituie un iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator si
totodata reprezinta o otrava.
Masuri de :
-prevenire : este preferabila depozitarea in exteriora sau intr-o cladire separata.
Depozitarea trebuie realizata in conditii de izolare fata de substantele combustibile
sau oxidante si de toate sursele de aprindere.
-stingere : incendiile se sting cu apa, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
392. Dioxalan 1,3 (FORMALGLICOL) C
2
H
6
O
2

Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,060. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,6. Temperatura de inflamabilitate 5
o
o
C.
o
C.
Masuri de :

393. Dipropilcetona (C
2
H
5
CH
2
)
2
CO.
Se utilizeaza ca solvent.
Pericol de:
arul 5,93. Punctul de topire 032,6. Temperatura de autoinflamare 49
o
C.
masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica.
394. Disilan Si
2
H
6
.
Se obtine prin fractionarea, la -100
o
C. pana la -108
o
C, a gazului continut in
siliciura de Mg si acid clorhidric.
Pericol de :
-incendiu : gaz prirodor incolor. Densitatea 0,686. Punctul de topire 132,5
o
C.
o
C. Este descompus de apa. Este solubil in sulfura de carbon, in
alcool, in benzen. In aer se autoinflameaza cu xplozie. Incalzit paa la temperatura de 300
o
C
se descompune.
-explozie : daca in recipientele umplute cu disilan patrunde aer se produce o
explozie puternica.
395. Ditolimetan (CH
3
C
6
H
4
)
2
CH
2
.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 0,984. temperatura de inflamabilitate
136
o
C. temperatura de autoinflamare 500
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu bioxid de carbon.
396. n Dodecan CH
3
(CH
2
)
10
CH
3
.
Se obtine prin incalzirea acidului lauric cu Hj si fosfor la 210-240
o
C.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil, incolor. Denstatea 0,7993. Punctul de fierbere216,2
o
o
inflamabilitate 74
o
o
kcal/kg. Insolubil in apa. Solubil in alcool, eter.
explozie 0,6%, volum sau 40 g/m
3
.
Masuri de:
397. Emailuri
Pericol de:
-incendiu : lichide, combustibile, preparate pe baza de lacuri nitrocelulozice sau de
ulei. Temperatura de inflamabilitate de la 2 la 52
o
C. Temperatura de autoinflamare de la
265 la 583
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare, gaze
inerte. Nu se va folosi apa sub forma de jet compact.
398. -Epiclorhidrina CH
2
Cl CHOCH
2
.
Incermediar in sinteza medicamentelor si a rasinilor epoxidice. Se obtine sintetic
din -diclorhidrina cu KOH.

Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 1,181. Punctul de fierbere 117
o
C.
Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 32
o
C.
masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, gaze inerte,
399. Ester acetilacetic (ACETILACETAT DE ETIL) CH
3
COCH
2
COOC
2
H
5
.
Se foloseste in numeroase sinteze organice, ca intermediar in specila la fabricarea
colorantilor din clasa pirazolonei, a unor medicamemte (antiprina, piramidon etc). Se obtine
sintetic din acetat de etil si sodiu metalic sau din dicetena si alcool.
Pericol de :
-incendiu : lichid cu miros de flori, combustibil. Punct de fierbere 181
o
C. Putin
solubil in apa, solubil in solventi organici. Temperatura de inflamabilitate 55
o
C.
o
C.
-explozie : vaporii formeaza amestecuri explozive intre limitele 0,37-1,22% in
volum.
Masuri de :
-prevenire : ventilarea spatiilor de productie si de depozitare.
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte, hidrocarburi
halogenate.
400. Ester acetoheptilic CH
3
COOC
7
H
15
.
Pericol de:
o
C.
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri exlozive intre limitele 0,82%-
6,02% in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
401. Ester acetohexilinc CH
3
COOC
6
H
13
.
Se intrebuinteaza ca solvent sau ca diluant al nitrocelulozei si al rasinilor.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 0,884. Punctul de fierbere 57-60
o
C.
o
C.
6,46% in volum.
-toxicitate : vaporii irita caile respiratorii intr-o masura mai redusa.
Masuri de :
402. Ester acetoizoamilic CH
3
COOC
6
H
11.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,870. Densitatea vaporilor in
o
C. Solubilitatea in apa 0,3% la 15
o
C.
o
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 0,2-44% in volum.

Masuri de :
403. Ester acetolinalic CH
3
COOC
10
H
17
.
Se utilizeaza in parfumerie si in industria sapunului. Se prepara din anhidrina
acetica si linalol. Se gaseste in uleiurile de lavanda.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor cu miros de roza si de lavanda. Densitatea 0,913. Punctul
de fierbere 200
o
inflamabilitate 91
o
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 0,98-2,6%.
Masuri de :
404. Ester acetononilic CH
3
COOC
9
H
15
.
Pericol de:
o
C.
o
C.
5,33%, in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma
meccanica, pulberi stingatoare.
405. Ester acetooctilic CH
3
COOC
8
H
17
.
Pericol de:
o
C.
o
C.
5,69% in volum.
Masuri de :
406. Ester Acetoterpinilic CH
3
COOC
10
H
17
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,960. Punctul de topire sun 50
o
C.
o
C. Densitate vaporilor in raport cu aerul 6,66. Insolubil in apa.
o
o
C.
Masuri de :
407. Ester Benzil Acetoetilic C6H5COCH
2
COOC
2
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,122. Punctul de topire sub 0
o
C.
Punctul de fierbere 265-o-C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,6. Greu solubil in apa.
o
C.

Masuri de :
408. Ester butiletilic C
4
H
9
OC
2
H
5
.
Pericol de:
o
C.
Punct de fierbere 91,4
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Insolubil in apa.
o
C.
Masuri de :
409. Ester butilic al acidului 2,4 diclorfenoxiacetic C
12
H
1
O
2
Cl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil. Densitatea 1,248. Punct de topire 24
o
C.
Punct de fierbere 178-179
o
C. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate a produsului
tehnic 52-91
o
o
o
C.
Masuri de :
-stingere : la refularea apei sub forma de jet compact si a spumei asupra focului se
produce o reactie energica, din care cauza sunt posigile aruncarea si fierberea violenta a
produsului. Incendiile se sting cu apa pulverizata si cu spuma cu coeficient mare de infoiere.
410. Ester butiretilic C
3
H
7
COOC
2
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Punct de fierbere 93
o
C. Temperatura de distilare
120
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Densitatea 0,879.
-explozie : incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
411. Ester Ciclohexilidencianacetic C
11
H
15
O
2
N.
pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil. Temperatura de inflamabilitate 115
o
C.
o
C.
Masuri de :
412. Ester dietiloxalic (COOC
2
H
5
)
2
.
Dizolvant pentru esterii celulozei, pentru parfumuri. Inc\termediar in sineza
medicamentelor, a colorantilor, a rasinilor sintetice. Se obtine din acid oxalic si alcool.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,0785. Punct de fierbere 185,7
o
o
C. Putin solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 75
o
C.
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 0,42-2,7%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma.
413. Esterdietilsuccinic (CH
2
COOC
2
H
5
)
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichdi combustibil. Densitatea 1,022. Punctul de topire 20,8
o
C. Punct
de fierbere 217
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,03. Greu solubil in apa.
o
o
C.
Masuri de :
414. Ester etilbenzilic C
4
H
5
CH
2
OC
2
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil Densitatea 0,951. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,7. Punct de fierbere 187,9
o
C. Insolubil in apa. Temperatura 2 inflamabilitate 47
o
C.
o
C.
1,8%.
Masuri de :
415. Ester etilnaftilic C
10
H
7
OC
2
H
5.

Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila solida. Densitatea 1,064. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 5,94. Insolubil in apa. Punct de topire 37,5
o
C. Punct de fierbere 282
o
C.
o
o
C.
Masuri de :
416. Ester fenoxiacetoetilic C
6
H
5
OCH
2
COOC
2
H
5.

Pericol de:
aerul 6,2. Temperatura ded inflamabilitate 127
o
o
C.
-explozie : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
417. Ester heptilbutiric C
3
H
7
COOC
7
H
15

Pericol de:
-incendiu:lichid transparent, incolor, combustibil. Densitatea 0,856. Punctul de
fierbere 225-227
o
C. Insolubil in apa. Temperatuara de inflamabilitate 100
o
C. Temperatura
de aprindere 106
o
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sitng cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica,
418. Ester hexilbutiric C
3
H
7
COOC
6
H
13
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,864. Punct de fierbere 207-209
o
o
o
C.
o
C.
Masuri de :
419. Ester izoamilbutilic C
3
H
7
COOC
5
H
11
.
Este intrbuinat in industria alimentara (estenta cu miros de pere). Se obtine sintetic
din alcool izoamilic, acid butilic si acid sulfuric concentrat.

Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 0,861. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 5,46. Punct de fierbere 178,6
o
C. Punct de topire 73,2
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 62
o
C. Temp. de autoinflamare 400
o
C. Solubilitatea in apa 3,95%.
Masuri de:
420. Ester izovalerianoetilic (CH
3
)
2
CHCH
2
COOC
2
H
5
.
Se utilizeaza pentru obtinerea aldehidelor, cetonelor si alcoolilor. Se foloseste si ca
solvent.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 0,867. Punctul de topire 99,3
o
C. Punctul
de fierbere 135
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,52. Solubilitatea in apa 0,3%.
Temp de inflamabilitate 27
o
C. Temp de autoinflamare 460
o
C.
-exploozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,66-
3,6%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, abur., gaze
inerte, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
421.Ester izoalerianoizoamilic C
4
H
9
COOC
5
H
11
.
Se foloseste ca solvent precum si pentru prepararea esentei de mere.
Pericol de:
aerul 5,94. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 69
o
C. Temperatura de
autoinflamare 420
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata, spuma chimica, spuma
mecanica, abur.
422. Ester lactobutilic CH
3
CH(OC)COOC
4
H
9
.

Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, pentru rasini naturale si
sintetice, la fabricarea lacurilor, a cernelurilor, a parfumurilor, a adezivilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros usor, combustibil. Densitatea 0,974-0,984.
o
C. Punctul de fierbere 75-
76
o
C. Putin solubil in apa. Este miscibil cu dizolvantii si cu diluantii pentru lacuri.
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
423. Ester lactoetilic CH
3
CH(OH)COOC
2
H
5
.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, acetat de celuloza, rasini, lacuri
emailuri, la fabricarea sticlelor de siguranta.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros usor, combustibil. Densitatea 1,020-1,036.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,07. Punctul de fierbere 154
o
C. Este solubil in apa,
in alcool, in cetone, in esteri. Temperatura de inflamabilitate 43
o
C. Temperatura de
autoinflamare 400
o
C.
explozie 1,5% in vol.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie si de depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
424. Ester malonic C
2
H
5
OOCCH
2
COOC
2
H
5
.
Se foloseste ca intermediar in sinteza barbituricelor.Se obtine sintetic din cianacetat
de etil si alcool(catalizator SO
4
H
2
)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor sau usor colorat, cu miros aromat. Densitatea
1,055. Punctul de topire -49,8
o
o
C. Este insolubil in apa, solubil
in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 84
o
o
C.
o
C.
Masuri de:
-stingee: incendiile se sting cu apa pulverizata. In cazul unui incendiu in spatiu
inchis, concentratia minima de stingere pentru bioxid de carbon 25% iar pentru azot 37% in
volum.
425. Ester metiliciclohexenilcianacetic C
12
H
17
O
2
N.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil. Produsul tehnic folosit in prepararea
barbituricelor are densitatea 1,030. Produsul contine 72% masa ester
metilciclohexenilcianacetic si 13,5% masa ester ciclohexilidencianacetic. Punctul de fierbere
162
o
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica,
426. Ester nitatoetilic C
2
H
5
ONO
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,14.
o
o
C. La incalzire rapida
lichidul poate exploda.
explozie 3%. Limita superioara de explozie 15,1% vol.
Masuri de:
-prevenire: substanta se va pastra si manipula departe de sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte.
427. Ester nitritoetilic C
2
H
5
ONO.
Se foloseste in medicina.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6. Punctul de
fierbere 17
o
o
o
C.
In apa se descompune treptat cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
3%, vol. Limita superioara de explozie 50%, vol.
Masuri de:
-prevenire: substanta nu trebuie sa vina in contact cu apa.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica, gaze inerte,
hidrocarburi halogenate.
429. Ester propionvinilic CH
3
CH
2
COOCH = CH
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,916. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,5. Punctul de fierbere 93-95
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 385
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare,
430. Ester saliciletilic HOC
6
H
4
COOC
2
H
5
.
Se foloseste ca plastifiant.
Pericol de:
aerul 5,7%. Temperatura de inflamabilitate 107
o
o
C.
Insolubil in apa.
Masuri de:
abur, pulberi stingatoare, gaze inerte.
431. Ester trans-cianetilic C
6
H
5
CH = CHCOOC
2
H
5
.
Pericol de:
aerul 6,1. Punct de topire 12
o
o
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,5-4%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting c apa pulverizata, spuma chimice, spuma mecanica,
gaze inerte.
432. Esterul trietilic al acidului ortopropinic CH
3
CH
2
C(OC
2
H
5
)
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, inflamabil. Densitatea 0,887. Punctul de
fierbere 158-160
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,1. Temp de inflamabilitate 18
o
C, temp de aprindere 21
o
C, temp de autoinflamare 176
o
C.
Masuri de :
-stingere : apa si spuma nu sunt eficiente. Incendiile se sting cu gaze inerte si
433. Ester , , Trifluor cloretilic CHFClCF
2
OC
2
H
5.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,266. densitatea vaporilor in
o
o
C. Temp de
autoinflamare 397
o
explozie 4,3%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, gaze inerte, abur, pulberi stingatoare.

434. Ester , , Trifluor Cloretil-metilic CFClHCF
2
O CH
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,356. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 5,1. Punct de topire 70
o
o
C. Temp de
inflamabilitate 6
o
C. Temp de autoaprindere 430
o
-explozie: amestecurile vaporilor cu aerul sunt explozive. Limita inferioara 8% in
volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, abur, gaze inerte, pulberi
stingatoare.
435.Ester vinilbutiric CH
2
(CH
2
)
2
COOCH = CH
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,901. Pct de fierbere115-117
o
C. Temp de
inflamabilitate 12
o
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
436, Ester viniletilic CH
2
= CHOC
2
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,760. Pct de fierbere 37
o
C. Greu solubil
in apa. Temp de inflamabilitate -40
o
o
C.
-toxicitate : vaporii actioneaza narcotic de doua ori mai puternic decat eterul etilic.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spulberi
stingatoare.
437. Etan CH
3
CH
3
.
Este intrebuintat la prepararea etilenei prin dehidrogenare, drept combustibil in
sinteze organice. Se obtine din gazele naturale sau de rafinarie din care se separa.
Pericol de :
-incendiu : gaz incolor, combustibil, fara miros. Densitatea 0,54(lichefiat).
Densitatea 1,049(aer). Presiunea critica 50,5at. Este solubil in apa la 20
o
C. Temp de
autoinflamare 472
o
C. Puterea calorifica 11300 kcal/kg. Arde cu o flacara slaba
luminescenta. Se poate lichdefia.
-explozie : formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,9-15%. Energia
minima de aprindere 0,24mg. Viteza normala de ardere 0,401 m/s.
Masuri de :
-prevenire : pe timpul transportului si manipularii buteliilor se vor lua masuri ca
acesea sa nu fie lovite.
-stingere : incendiile se sting cu gaze inerte. Pentru prevenirea exploziei la
scurgerea etanului, in caz de avarie si pentru stingerea flacarilor in spatii inchise,
concentratia minima necesata de bioxid de carbon este de 34% sau azot 46% vol.
438. Etanolamina HOCH
2
CH
2
NH
2.

Se utilizeaza in sinteza organica. Se obtine sintetic din alcool cloretilic si
NH
4
OH.
Pericol de :
-incendiu: lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 1,022. Pct de topire 10,5
o
C. Pct de fierbere 171
o
C. Solubilitate nelimitata in aer. Temperatura de inflamabilitate 120
o
o
C.
masuri de :
439. Eter amilic (C
5
H
11
)
2
O.
Dizolvant industrial.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu miros intepator, combustibil Densitatea 0,774. Pct de topire -
69
o
C. Pct de fierbere 1090
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,5. Este insolubil in
apa, solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 57
o
C. Temp de autoinfmare
171
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
440. Eter butilvinilic CH
2
= CHOC
4
H
9

Se foloseste ca solvent si pentru procese de polimerizare.
Pericol de :
aerul 3,45. Pct de fierbere 92
o
C. Temp de inflamabilitate -5
o
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestcuri explozive intre limitele 0,5-3,8%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
441. Eter dibutilic (C
4
H
9
)
2
O.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 0,769. ct de fierbere 142,4
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,48. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 25
o
C.
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
Masuri de :
-prevenire : recipientele folosite pentru transport si depozitare se vor feri de
deteriorari fizice. Depozitarea se face in exterior.
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma aeromecanica, pulberi
stingatoare, gaze inerte, hidrocarburi halogenata, protectia se asigura cu aparate izolante.
442. Eter difenilic (C
6
H
5
)
2
O
In stare pura se foloseste in parfumerie, precum si ca agent termic si ca plastificant.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila cu miros de muscata. Densitatea 1,066 la 30
o
C.
o
C. Temperatura de distilare 259
o
aerul 5,86. Temperatura de inflamabilitate 115
o
C. Insolubil in apa. Temperatura de
autoinflamare 618
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
443. Eter etilic C
2
H
5
OCH
2
H
5
.
Eterul etilic este folosit ca dizolvant pentru ceara, grasimi, uleiuri, alcaloizi etc. De
asemenea, mai este intrebuintat la fabricarea matasii artificiale, a colodiului, a pulberii fara
fum, precum si in medicina ca anestezic. Se obtine sintetic din alcool si acid sulfuric la
temperatura de 13
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor foarte volatil si inflamabil. Pericolul mare de incendiu pe
care-l prezinta este confirmat si de temperaturile de inflamabilitate foarte scazute, fata de ale
substantelor combustibile; se inflameaza la -41
o
C si se autoaprinde la 160
o
C. Eterul etilic
poate fi aprins cu multa usurinta chiar de scanteile electrice. Incalzit la flacara directa sau
sub actiunea catalitica a metalelot, eterul etilic poate forma formaldehida.
-explozie: vaporii de eter etilic formeaza amestecuri explozive intr-un interval larg,
limita inferioara de explozie fiind 1,2%, iar cea superioara 51% vol. Ei sunt mai grei ca aerul
(densitatea 2,60) si se pot raspandi pe distanta apreciabile; o data aprinsi flacara se intoarce
la punctul de degajare a vaporilor. In aer, in prezenta oxigenului sau mai ales cand este supus
la lumina solara, eterul etilic formeaza uneori peroxizi nestabili, care pot exploda spontan
sau prin incalzire.
-toxicitate: in concentratii mici (de valoarea celor folosite ca anestezic), vaporii de
eter etilic provoaca rapid pierderea cunostintei. Limita de percepere a mirosului este de
0,001 mg/l. Intoxicarea se manifesta printr-o stare de excitatie, irascibilitate, veselie, apoi
urmeaza o stare de somnolenta si pierderea cunostintei, uneori pentru un timp indelungat,
concentratia admisibila de vapori este de 0,3 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: eterul etilic se pastreaza in recipiente obisnuite, introduse in ambalaje de
protectie. Pentru cantitati mai mari se pot folosi si cisterne. El se depoziteaza separat de alte
substanta combustibile, ferit de actiunea razelor solare. Se protejeaza impotriva descarcarilor
electrostatice si descarcarilor atmosferice. Procesul de fabricatie trebuie executat in instalatii
perfect etanse.
-stingere: pentru localizarea si llichidarea unor eventuale incendii se pot folosi
spuma chimica si gazele inerte. In unele tari se foloseste ca agent de stingere o spuma
speciala. In depozitele in care se pastreaza cantitati mari de eter etilic se recomanda sa se
monteze instalatii de sprinklere si cu bioxid de carbon. Pe timpul actiunii de stingere,
protectia individuala se va asigura cu ajutorul aparatului izolant.
444.Eter heptilic (C
7
H
12
)
2
O.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aeru 7,4.
o
o
C.
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica..
445. Eter metiletilic CH
3
OC
2
H
5

Se obtine sintetic din JCH3 si alcool sau etoxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,725. Densitatea in raport cu
o
C. Solubil in apa, in alcool, in eter. In prezenta
oxigenului sau dupa o sedere indelungata, dupa expunere la lumina solara a produsului
continut in butelii se pot forma uneori preoxizi nestabili care pot exploda spontan;
explodarea se poate produce si la incalzire. Temperatura de inflamabilitate -1
o
C.
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2-10% in volum.
-toxicitate: anestezic puternic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza izolat de substante puternic oxidante, precum si de
substantele puternic reducatoare. Se va evita lumina solara directa. Se protejeaza impotriva
electricitatii statice si traznetelor. In incaperile de depozitare care contin cantitati mari de
acest produs se vor monta instalatii de sprinklere sau instalatii fixe de bioxid de carbon.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma speciala.
446. Eter metil n Propilic CH
3
OCH
2
C
2
H
5

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,7.
Temperatura de distilarea 187
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 310
o
C.
Masuri de:
-prevenire: ventilatia spatiilor de productie, data fiind limita inferioara de explozie
foarte redusa.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte, hidrocarburi
halogenate.
447. Eter p-Metoxibenzoilacetetilic CH
3
OC
6
H
4
C(OH) CHCOOC
2
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent rosu-brun, combustibil. Densitatea 1,140. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 7,7. Punctul de fierbere 180-190
o
C. Insolubil in apa .
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 401
o
C.
Masuri de:
pulberi stingatoare. In spatii inchise, concentratia de bioxid de carbon necesara stingerii este
de 32%, iar de azot 44%.
448. Eter octilic (Dioctilic) (C
8
H
17
)
2
O
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil galbui. densitatea 0,820. Punctul de fierbere 291,8
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 8,4. Greu solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 111
o
o
o
C.
Masuri de:
hidrocarburi halogenata.
449. Eter de petrol
Produs petrolier obtinut prin rectificarea benzinei usoare parafinoase sau a
gazolinei. Este fractiunea de benzina cu punctul de distilare cel mai coborat.
Pericol de:
cu aerul 2,5. Punctul de fierbere 30-60
o
C. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate
de la -58 la -18
o
C. Temperatura de autoinflamare 246-252
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,7-1,4% -
5,9-8%, in volum.
-tonxicitate: incalzit pana la punctul de descompunere, degaza vapori foarte toxici.
Masuri de:
450. Eter propilic (Dipropilic) (CH
3
CH
2
CH
2
)
2
O
Se foloseste ca solvent. Component octanic pentru benzine. Se obtine sintetic din
iodura de izopropil si Ag
2
sau ca produs secundar la fabricarea industriala a alcoolului
izopropilic.
Pericol de:
o
o
C. Solubilitatea in apa 0,25%
la 25
o
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,5-2%.
-toxicitate: irita conjunctiva, mucoasa nazala si faringele. Concentratia minima
admisibila 2 mg/l.
Masuri de:
451. Eter vinilic (eter divinilic) CH
2
CHOCHCH
2

Se foloseste in medicina pentru narcoze.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor volatil cu miros caracteristic, inflamabil, mai usor decat
apa. Temperatura de inflamabilitate -30
o
C. Temperatura de disitilare 28,3
o
C. Temperatura
o
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,7-36,5%,
in volum.
-toxicitate: anestetic medical: vaporii in concentratie mica de aer provoaca rapid
pierderea cunostintei.
Masuri de:
-prevenire: se protejeaza impotriva deteriorarii fizice. Se protejeaza impotriva
electricitatii statice si a trasnetelor. Pentru depozite care contin cantitati mari, se asigura
protectia cu sprinklere, cu instalatii de bioxid de carbon sau cu pulberi stingatoare.
-stingere: incendiile se sting cu spuma speciala, gaze inerte, pulberi stingatoare.
452. Etilamina CH3CH2NH2.
Este folosit intermediar in sinteza organica (rasini, coloranti, stabilizator pentru
latexul de cauciuc, etc). Se obtine sintetic din clorura de etil. NH
3
si alcool, in autoclava.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil cu miros de amoniac. Punctul de fierbere 16,6
o
C.
Densitatea 0,689. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,55. Este solubila in apa, in alcool,
in eter. Temperatura de inflamabilitate -39
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in vase inchise, la rece.
-stingere: incendiile se sting cu abur, gaze inerte, pulberi stingatoare.
453. Etilanilina C
2
H
5
NHC
6
H
5
.
Este folosita ca inermediar in sinteze de coloranti. Se obtine sintetic din anilina.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros de anilina, combustibil. Densitatea 0,958.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Punctul de topire -63,5
o
204,5
o
C.
Este insolubila in apa; solubila in alcool, in eter, in dizolvanti organici. Temperatura
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in recipiente inchise etans si la intuneric.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata,
454. Etilat de sodiu
Pericol de:
-incendiu: sp;utie de etilat de sodiu 19,5% in alcool etilic, inflamabil, densitatea
0,875. Temperatura de inflamabilitate 22
o
o
C. Temperatura
o
C.
Masuri de:
Intr-un spatiu inchis, concentratia minima pentru stingerea incendiilor este de 34% bioxid de
carbon si de 23% de azot.
455. Etilbenzen C
6
H
5
C
2
H
5

In stare pura se intrebuinteaza ca solvent sau ca diluant la fabricarea matasii
artificiale, in sinteza organica si ca intermediar la prepararea stirenului. Se obtine prin
alchilarea benzenului cu etilena in prezenta clorurii de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: este lichid combustibil si are temperatura de inflamabilitate de 15
o
C, iar
de autoinflamare de 553
o
C. Vaporii de etilbenzen sunt mai grei decat aerul, densitatea lor
fiind de 3,66.
Un pericol accentuat de incendiu exista la deshidrogenarea directa a etilbenzenului
pentru producerea stirenului, deoarece operatira se executa la temperaturi inalte ce pot
ajunge pana la 650-700
o
C.
Pericol prezinta si operatia de oxidare a etilbenzenului, in urma careia se obtine
acidul benzenic, o substanta exploziva.
-explozie: intervalul de explozie al amestecurilor de etilbenzen-aer este destul de
redus (0,9-3,9%). Intrucat limita de explozie inferioara este foarte redusa, ca de altfel si cea
superioara se ajunge usor la concentratia exploziva.
-toxicitate: la concentratia de 4,3 mg/l se constata senzatii de arsuri si dureri de ochi,
urmate de o lacrimare intensa. Concentratia limita admisa este de aproximativ 0,1 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: etansarea conductelor si recipientelor din instalatiile de sinteza
constituie o cerinta de prim ordin.
In sectia de fabricare a etilbenzenului nu se va admite nici un fel de sursa de foc.
-stingere: stingerea incendiului de etilbenzen se face cu spuma chimica sau
mecanica si gaze inerte, servantii vor fi echipati cu echipament de protectie. Pe timpul
operatiunilor de stingere se vor lua masuri de racire a recipientelor din apropierea celui
incendiat si de protectie impotriva eventualelor explozii de rezervoare si reactoare.
456. Etilceluloza
Produs obtinut din pulpa de lemn sau din bumbac, din alcali ( alcali celoloza) si
clorura de etil. Este folosit ca intermediar pentru lacuri, rasini etc.
Pericol de:
-incendiu: granule albe sau de nuanta galbuie. Greu solubil in apa; solubil in
dicloretan, in acetona, in alcool, butanul, CCl
4
, acetat de butil etc. Praful de etilceluloza
depus prezinta pericol de incendiu. La 240
o
C se descompune. Temperatura de autoinflamare
657
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive. Praful
uscat, fara continut de cenusa de 850 continand 15% particule de 74 are limita inferioara
de explozie de explozie 37,8 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, apa fin pulverizata, apa
imbunatatita chimic, spuma chimica, spuma mecanica.
457. Etildiclorsilan H(C
2
H
5
) SICl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichdi incolor, inflamabil, cu miros specific. Densitatea 1,092. Punctul de
topire -107
o
o
C. Temperatura de inflamabilitate sub -70
o
C.
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, spuma chimica, pulberi stingatoare,
458. Etildiciclorsilan H(C
2
H
5
)SiCl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil galben. Densitatea 1,013. Punctul de fierbere 253
o
C.
Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 138
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma speciala, pulberi stingatoare.
459. Etildiciclorsilan H(C
2
H
5
)SiCl
2
.
Este folosita ca intermediar in sinteze organice si de medicamente.
Se obtine sintetic prin dezhidratarea alcoolului cu acid sulfuric sau la 360
o
C peste
Al
2
O
3
.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil, incolor, cu gust dulce. Densitatea 1,2594 la 0
o
C si 760
mm Hg. Densitatea etilenei lichefiate 0,563, la -100
o
C. Punctul de topire -169,15
o
C.
Punctul de fierbere -103,7
o
C. Densitatea in raport cu aerul 0,974. Inflamarea gazului are loc
daca amestecul contine oxigen in proportie de 10-11,7%. Temperatura de autoinflamare 540
o
C. Viteza maxima de ardere 0,74 m/s. Temperatura de ardere 2112
o
C.
Energia minima de aprindere 0,12 mj. In aer arde cu o flacara slab fumeganda. Este
stabila aproximativ pana la 350
o
C. Peste aceasta temperatura incepe sa se descompuna in
metan si acetilena. La temperaturi mai ridicate etilena se descompune in acetilena si
hidrogen. Puterea calorifica 11350 kcal/kg. Solubilitatea neinsemnata in apa.
-explozie: etilena formeaza amestecuri explozive cu aerul intre limitele 3,1-32%. La
lumina solara, produsul explodeaza spontan, daca formeaza un amestec dublu de clorul.
Etilena poate reactiona puternic cu substante oxidante. Presiunea maxima de explozie 0,86
kgf/cm
2
.
-toxicitate: o concentratie moderata in aer provoaca pierderea cunostintei.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice. Se va depozita
separat de oxigen, clor, produse combustibile, substante organice si oxidanti. Depozitarea se
va face intr-un spatiu rece, bine ventilat, departe de sursele de aprindere posibile. Se
protejeaza impotriva electricitatii statice si traznetelor.
Pentru prevenirea exploziei, in caz de scurgere si avarie, si de stingerea incendiilor in
spatii inchise, concentratia minima de bioxid de carbon este de 40%, in vol si de 53% azot in
vol.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
460. Etilenclorhidrina -CLORETILIC ClCH
2
CH
2
OH.
Este folosita ca intermedir important in sinteza organica si de medicamente. Se
obtine sintetic din etilena si acid hipocloros (solutie apoasa de clor).
Pericol de:
raport cu aerul 2,8. Punctul de topire -67
o
o
C. Este solubila in
apa, in alcool. Temperatura de inflamare 55-60
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte,
461. Etilendiamina H
2
NCH
2
CH
2
NH
2
.
Dizolant pentru cazeina, albumina, sulf, selac. Intermediar in sinteze organice si de
medicamente. Se obtine sintetic din dicloretan si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, siropos, foarte alcalin, cu miros de amoniac, inflamabil.
Fumega in aer. Densitatea 0,898. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,07. Punctul de
fierbere 116-117
o
o
C. Temperatura de inflamabilitate 33,9
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare.
462. Etilenglicol HOH
2
CCH
2
OH.
Etilenglicolul se foloseste ca dizolvant pentru ceara, rasini, coloranti. Se mai
utilizeaza ca intermediar in industria medicamentelor, la prepararea de cerneluri pentru
imprimat, ca amestec de antigel, la fabricarea firelor poliesterice etc. Se obtine sintetic prin
oxidarea catalitica a etilenei sau prin hidroliza etilenclorhidrinei.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid siropos cu temperatura de inflamabilitatea 110
o
C; se
autoaprinde la 413
o
C. In urma reactiei cu acidul acetic se poate aprinde. De asemenea se
mai poate aprinde la venirea in contact cu permanganul de potasiu, bioxidul de bariu, oxidul
de sodiu si de crom.
-explozie: densitatea vaportilor in raport cu aerul 2,14, deci vaporii se acumuleaza in
partea de jos a incaperilor. Prezinta insa avantajul ca se volatilizeaza destul de slab
(volatilitatea este de 2625 de ori mai mica decat a eterului etilic). La saturare aerul contine
0,5 mg/l vapori de etilglicol. Intervalul de explozie este cuprins intre 3,2 si 6,35% vol.
-toxicitate: la persoanele expuse actiunii vaporilor de etilenglicol s-a observat, in
uenel cazuri, in afara de iritarea usoara a ochilor, simtome de lezare a rinichilor, albuminurie
si chiar hematurie.
Intoxicatii (unele mortale) apar atunci cand acest lichid este baut.
Cazuril de intoxicatie au drept repercusiuni lezarea sistemului nervos central si a
rinichilor sau duc la aparitia unor fenomene narcotice trecatoare. Doza letala pentru om este
de 100-150 g.
Masuri de:
-prevenire: la fabricarea fibrelor poliesterice, una din masurile principale de
prevenire a inendiilor si exploziilor consta in respectarea intocmai a temperaturii pe timpul
reactiei, precum si asigurarea in bune conditii a etansarii conductelor si autoclavelor.
-stingere: incendiul de etolenglicol se poate stinge cu apa pulverizata, cu spuma
chimica si mecanica.
In cazul unei intoxicari acute, ca prim ajutor se indica spalaturi stomacale si
comprese calde pe abdomen. Protectia individuala pe timpul stingerii se realizeaza cu
ajutorul mastii.
463. Etilmercaptan C
2
H
5
SH.
Este folosit ca intermediar in sinteze organice si de medicamente; ca odorizant. Se
obtine sntetic din SO
2
(OC
2
H
5
)
2
sau C
2
H
5
Br si NaSH.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu miros greu, combustibil. Densitatea 0,8314. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,14. Punctul de topire -144,4
o
o
C. Este
foarte putin solubil in apa; solubil in alcool diluar. Temperatura de inflamabilitate 26,7
o
C.
Temoeratura de autoinflamare 298
o
C.
explozie 2,8%, vol. (70 g/m
3
). Limita superioara de explozie 18,2%, vol. (460 g/m
3
).
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
464. Etilenimina CH
2
CH
2
NH.
Pericol de:
-incendiu: lichid usor fluid, foarte alcalin, inflamabil, cu miros de amoniac, fumega
in aer. Densitatea 0,837. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,5. Punctul de topire -78
o
C.
Punctul de fierbere 55-56
o
C.
Se amesteca cu apa, intra in reactie cu ea, formand hidratul de etilenamina.
Temperatura de inflamabilitae -11
o
C. Temperatura de aprindere -6
o
C. Temperatura
o
C.
Puterea calorifica 8220 kcal/kg. Temperatura teoretica a flacarii 1510
o
C. Cantitatea
necesara de aer (teoretic) pentru arderea totala 8,05 m
3
/kg.
In prezenta acizilor halogenati, etilnamina la temperatura camerei are tendinta de
polimerizare, incalzirea sau prezenta metalelor active catalitic sau a ionilor de cloruri poate
sa provoace reactii exotermica intense. In contact cu acid azotic, hidrazina, apa oxigenata,
ozon, oxigen lichid, etilenamina se atutoinflameaza.
explozie 3,6% in vol. Limita superioara de explozie 46%, in volum.
La reactia cu hipocloritul de sodiu se formeaza N,-cloretil-enamina instabila si foarte
exploziva. La amestecarea etilenaminei instabila si foarte exploziva N.N-etilenuree
substituita, care din cauza caldurii reactiei polimerizeaza cu explozie.
-toxicitate: lichid toxic. In urma arderii incomplete printre produsele de ardere se
enumera si oxizii de azot.

Masuri de:
-prevenire: se va evita depozitarea in aceeasi incapere cu substantele oxidante si
combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, pulberi stingatoare, hidrocarburi
halogenate.
465. Etilenoxid C
2
H
4
O.
Etilenoxidul se foloseste ca intermediar in sinteze organice, ca de exemplu si ca
solvent plastifiant ca insecticid (amestecat cu CO
2
), ca agent de sterilizare pentru
instrumentele chirurgicale. Se obtine sintetic din etilenclorhidrina.
Pericol de:
-incendiu: lichid foarte inflamabil, avand temperatura de inflamabilitate de -17
o
C,
iar cea de autoaprindere de 430
o
C. El se aprinde cu usurinta. Poate fi absorbit usor de multe
materiale, din care se separa cu greu, facilitand aprinderea si arderea acestora.
-explozie: cu aerul formeaza amestecuri explozive intr-un interval destul de larg (3-
8%), din care cauza pericolul de explozie este mare. Etilenoxidul explodeaza sub acriunea
caldurii, flacarii si socului. Explozia se produce si in contact cu amoniacul.
-toxicitate: prezenta unei persoane timp de 10 minute in atmosfera care contine
vapori de etilenoxid provoaca vomitari puternice, ameteala, gust dulce in gura. Are o actiune
toxica generala, puternica, care se explica prin formarea in organism a formaldehidei sau a
etilenglicolului. Concentratia limita admisibila este de 0,001 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: recipientele in care se depoziteaza sau se transporta etilenoxidul trebuie
ferite de actiunea caldurii, flacarii si socurilor. Introducerea in reactoare trebuie bine
sincronizata cu introducerea amoniacului pentru a se realiza proportiile stabilita in vvederea
inlaturarii exploziilor. Etansarea riguroasa a tuturor instalatiilor industriale trebuie asigurata.
-stingere: incendiile de etilenoxid se pot stinge cu apa (etilenoxidul este solubil in
apa) si cu gaze inerte.
In cazul intoxicarilor usoare se recomanda: caldura, odina, aer proaspat, scoaterea
hainelor imbibate.
Pentru leziuni grave pe piele se va aplica un tratament ca si la arsuri. Pentru protectia
individuala se va folosi masca si aparatul izolant.
466. -Etoxipropionitril C
2
H
5
OCH
2
CH
2
CN.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 0,930. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,4. Punctul de fierbere 173-175
o
o
C.
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. In spatii inchise incendiile se pot
stinge cu bioxid de carbon, concentratia minima fiind de 24% vol, sau cu azot, concentratia
necesara 34%, vol.
467. Faina de lemn
Faina de lemn se foloseste ca material de umplutura la fabricarea linoleumului, la
fabricarea explozivilor (nitroglicerina), la fabricarea materialelor plastice, la industria
cartoanelor si hartiei, in industria cauciucului etc.
Faina de lemn se obtine din macinarea rumegusului de lemn in instalatii speciale.

Pericol de:
-incendiu: produs sub forma de pulbere, combustibil. Praful depus prezinta pericol
de incendiu. Temperatura de aprindere 225
o
o
C.
-explozie: praful de faina de lemn formeaza cu aerul amestecu explozive. Amestecul
praf-aer, de 74-100, are limita inferioara de explozie 12,6-25 g/m
3
. Presiunea maxima de
explozie 7,7 kgf/cm
2
. Energina minima de aprindere 20 mj.
Masuri de:
-prevenire: faina de lemn nu trebuie lasata timp prea indelungat in buncare si in site,
avandu-se grija sa nu contina urme de ulei sau unsori.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, apa imbunatatita chimica,
468. Faina de pluta.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de pulbere, combustibila. Temperatura de aprindere
468
o
C. Temeratura de autoaprindere 817
o
C.
-explozie: particulele de faina de pluta formeaza cu aerl amestecuri explozive.
Limita inferioara de exlozie 35 g/m
3
. Presiunea maxima de explozie 7 kgf/cm
2
. Energia
minima de aprindere 45 mj.
Masuri de:
-prevenire: se recomanda ca macinarea produsului sa se faca intr-un mediu de gaz
inert (azot, gaze de ardere), precum si cu un adaos mineral.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimica, spuma,
pulberi stingatoare. Pentru stingerea incendiilor intr-un spatiu inchis nu trebuie folosite jeturi
compacte de apa.
469. Fenantren C
14
H
10
.
Se afla in gudronul de carbuna, in fractiunea de ulei de antracen.
Pericol de:
-incendiu: hidrocarbura aromatica, solida, polinucleara, condensata angular,
combustibila. Densitatea 1,180. Punctul de topire 100
o
o
C.
Insolubil in apa, solubil in alcool, in eter, in benzen etc. Temperatura de autoinflamare in
vrac 185
o
C. Particulele de 74 au temperatura de scanteiere 516
o
C, iar temperatura de
autoinflamare 900
o
C.
-explozie: praful, in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri exdplozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbogatita chimica, spuma
chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
470. p-Fenetidina H
2
NC
6
H
4
OC
2
H
5
.
Intermediar in sinteza fanacetinei. Se obtine prin reducerea p-nitrofenolului cu Fe si H
Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,061. Punctul de topire 214
o
C.
o
o
C.
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi
stingatoare.

471. Fenilcarbonat de izopropil (CH
3
)
2
CHOCONH C
6
H
5
.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, incolora, combustibila. Densitatea 1,090. Punctul de topre
91
o
o
C. Temperatura de autoinflamare a prafului 870
o
C. In
stare topita produsul arde cu o flacara intensa formand negru de fum.
-explozie: praful, in suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive. Limita
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. Incendiile intr-un spatiu inchis, se
sting cu bioxid de carbon in concentratie de 22%, vol sau in azot, in concentratie de 27% vol.
472. Fenildiclorsilan C
6
H
5
SiCl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,211. Punctul de fierbere 184
o
C.
o
o
C. SSe hidrolizeaza
cu umiditatea in aer.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica, hidrocarburi
halogenate.
473. p-Fenilendiamina C
6
H
4
(NH)
2
.
Este intrebuintat ca materie intermediara in industria colorantilor.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale incolore. Punctul de topire 140
o
C. Punctul
de fierbere 267
o
o
C. Densitatea 1,10.
Masuri de:
abur, pulberi stingatoare.
474. N,N m Fenilendimaleimida (C
4
H
2
O
2
N)
2
C
6
H
4
.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina combustibila, de culoare galbena. Punctul de topire 202
o
C. Puterea calorifica 5535 kcal/kg. Insolubil in apa . Temperatura de autoinflamare 589
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Amestecul exploziv de particule de
250 are limita inferioara de explozie de 64 g/m
3
.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimica, pulberi
stingatoare.
475. Fenilhidrazina C
6
H
5
NHNH
2

Este folosita ca intermediar in sinteza medicamentelor, ca reactiv pentru grupa
carbonil, ca interbediar in sinteza unor coloranto. Se obtine sintetic prin dizotarea anilinei si
tratarea solutiei cu Na
3
si NaOH.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale sau ulei. Densitatea 1,0978. Punctul de
topire 19,5
o
C/ Punctul de fierbere 243
o
C. Temperatura de inflamabilitate 88,9
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,7. Este solubila in alcool, in eter, cloroform, benzen.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, apa
pulverizata.

476. 1 Fenil 3 Metilpirazolona 5. N(C
6
H
5
) N = C (CH
3
) CH
2
CO.
Este folosit ca intermediar in sinteza antipirinei si a colorantilor azoici. Se obtine din
fenilhidrazina si ester acetilacetic.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale, de culoare galbena, combustibila.
o
o
C. Este foarte putin
solubil in apa rece, in eter, in ligroina. Solubilitatea in apa calda; foarte solubil in alcool.
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
Amestecul de particule de 200 are limita inferioara de explozie de 20,4 g/m
3
.
Masuri de:
477. Feniltriclorsilan C
6
H
5
SiCl
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor, densitatea 1,321. Punctul de fierbere 201
o
C.
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecur explozive. Limita inferioara de
explozie 0,8%, vol. Limita superioar de explozie 77,7%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica, hidrocarburi
halogenate.
478. Fenol C
6
H
5
OH.
Se foloseste industrial pe scara mare. Dezonfectant, intermediar in sinteza rasinilor
artificiale, a colorantilor, a medicamentelor. Se obtine industrial din gudroane de huil. Se
produce sidin benzen si propilena.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale incolore sau albe. Densitatea 1,07.
o
o
C. Este solubil in alcool, in eter; putin
solubil in apa calda (4%). Devine rosu la aer. Temperatura de inflamabilitate 75
o
C.
o
C.
-explozie: fenolul degaja vapori inflamabili, atunci cand este incalzit; acesti vapori
formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,3%, vol. Limita
superioara de explozie 2,4% vol.
-toxicitate: substanta otravitoare. Produsul provoaca arsuri grave in tesuturi. Este
posibil sa se absoarba prin piele sau prin inhalare cantitati care sa provoace moartea.
Masuri de:
-prevenire: pordusul se va depozite intr-un loc rece, bine ventilat, separat de substante
oxidante. Reziduurile de fenol imprastiat se vor distruge imediat, iar zona respetiva evacuata.
Suprafata respectiva se inunda cu cantitati mari de apa pentru spalarea locului afectat si apoi
se utilizeaza o solutie de hidroxid de sodiu pentru neutralizare.
-stingere: incendiile se sting cu jeturi puternice de apa pulverizata, gaze inerte, pulberi
stingatoare. Corpurile servantilor nu se vor expune actiunii focului. Protectia se asigura cu
costume de protectie complete, aparate izolante.
479. Fenolanolamina C
6
H
5
NHHC
2
CH
2
OH.
Pericol de:
-incendiu: lichid galbui, combustibil. Densitatea 1,09. Temperatura de inflamabilitate
40
o
C.
-toxicitate: irita ochii si pielea.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se vor proteja impotriva deteriorarilor fizice.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
480. Ferosiliciu
Feroaliaj cu 12-90% Si. O,5-1% Mn, 0,1%P si 0,1-1% C, restul fier. Este intrebuintat
ca dezoxidant si pentru a impiedica formarea de sulfuri de oteluri, la fabricarea otelurilor
pentru transformarea si motoare electrice, la fabricarea fontei antiacide.
Pericol de:
-incendiu: produs de culoare cenusiu-galbui, solid, sub forma de cristale. Densitatea
6,100. Insolubil in apa. Are tendinta la autoaprindere chimica.
Ferosiliciul cu un continut de 33,3-75% (mai ales 50-65%) siliciu, sub efectul
umiditatii poate sa se descompuna cu degajare hidrogenului fosforat, care se autoinflameaza
la temperatura camerei.
-toxicitate: produsele de descompunere ale ferosiliciului sunt toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu nisip uscat, pulberi stingatoare.
481. Fibra de vascoza.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil dupa compozitia chimica este hidrat de celuloza.
Densitatea 1,500-1,540. Puterea calorifica 3726 kcal/kg. Se aprinde de la un chibrit.
o
C. Temperatura de ardere mocnita 240
o
C. Temperatura de
autoinflamre 460
o
C.
Masuri de:
stingatoare.
482. Film de cinematograf pe baza de nitroceluloza.
Se cunosc filme greu combustibile si filme usor combustibile (nitrofilme). Produsul de
baza folosit la fabricarea nitrofilmului este celuloza nitrata (nitroceluloza). Filmul contine
86% nitroceluloza si 10-12% plastifiant, precum si un strat subtire de gelatina.
Pericol de:
-incendiu: banda de film usor combustibila poate arde cu flacara deschisa sau fara
flacara. Temperatura de aprindere variaza de la 121 la 180
o
C. La arderea benzii de film, in
aer se produce o temperatura de aproximativ 1700
o
C. La temperatura de peste 40
o
C are
tendinta la autoaprindere. Puterea calorifica 3600 kcal.kg. O tona de film de cinematograf
asezat intr-un depozit de stelaja in cutii de metal arde in 5-6 minute. Filmul de cinematograf
are tendinta la descompunere termica. La pastrare de lunga durata creste tendinta la
descompunere. Semnele de descompunere a filmului sunt: lipirea peliculei rulate, inmuierea
peliculei, aparitia pe suprafata rolei a unei spume aderente. Filmul de cinematograf vechi
este mai periculos la incendiu din cauza modificarii compozitiei lui in timp.
Temperatura de aprindere a filmului greu combustibil este de 370 la 425
o
C.
-explozie: gazele rezultate pe timpul arderii filmului de cinematograf formeaza cu
aerul amestecui explozive. Intervalul de explozie este de 4-9%, vol.
-toxicitate: pe timpul arderii si descompunerii filmului se degaja gaje toxice (oxid de
carbon 40%, oxizi de azot pana la 20%, acid cianhidric pana la 1% etc).

Masuri de:
-prevenire: filmele se pastreaza in cuti metalice. Pe timp indelungat, cutiile de filme
se pastreaza in boxe din materiale incombustibile. In depozite temperautra nu trebuie sa
depaseasca 40
o
C. Se va asigura o buna ventilare. Rolele cu semne de descompunere trebuie
distruse.
-stingere: incendiile se sting cu nisip cu o patura de azbeste, daca numarul rolelor de
film este redus. La stingerea incendiilor se mai pot folosi unele din hidrocarburile
halogenate. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
483. Fluor F
2

Element gazos, metaloid. Se cunosc trei izotopi artificiali, radioactivi. In natura se
gaseste numai combinat, sub forma de fluorina, fluorapatit, criolit. Se obtine prin electroliza
unei solutii de KF in HF anhidru, lichid, sau a topiturilor de fluoruri acide de K.
Pericol de:
-incendiu: gaz galben-verzui. Densitatea in stare lichida 1,108. Punctul de topire -218
o
o
C. Element extraordinar de ractiv. Se combina cu toate
elementele, inclusiv gazele rare. Are o mare afinitate pentru Si. Ataca toate corpurile care
contin Si, le descompune si formeaza SiF
4
.
Apa se descompune cu fluor cu degajare de acid fluorehidric si oxigen. Reactioneaza
cu acidul azotic spre a da nastere la un gaz exploziv azotatull de fluor.
-toxicitate: gaz otravitor. Provoaca iritatii grave sau arsuri la ochi, pe piele si in
aparatul respirator. Este deci un gaz foarte iritant si foarte periculos de respirat.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de otel speciale. Se va asigura protectia impotriva
deteriorarii fizice. Se va depozita separat de alte produse, in speciat fata de substanta cu care
reactioneaza. De asemenea se va depozita departe de sursele de caldura si de aprindere.
-stingere: desi fluorul reactioneaza cu apa uneori cu violenta, spre a forma acid
fluorhidric, se va folosi apa pulverizata pentru a se raci recipientele pana in momentul in care
curgerea produsului poate fi oprita sau pana in momentul in care pridusul scurs este
consumat. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
484. Formaldehida HCHO.
Este intrebuintat la prepararea de rasini sintetice, chimicale, coloranti, explozivi,
tananti, dezinfectanti. Se prepara prin oxidarea metanolului (catalizator Cu sau Ag).
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor cu miros foarte iritant. Densitatea la -20
o
C 0,815. Punctul de
topire -92
o
C. Puncrul de fierbere -21
o
C. Este solubin in apa, in alcool. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 1,1. Formaldehida in stare gezoasa nu se poate conserva, ca atare, din
cauza usurintei cu care se polimerizeaza. De aceea se introduce in apa, obtinandu-se o solutie
de circa 40%, cunoscuna sub numele de formol sau formalina. Temperatura de inflamare 54
o
o
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 7-73%.
-toxicitate: produsul este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Substanta
constituie un pericol imediat pentru viata atunci cand este prezenta intr-o concentratie de 650
parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: recipientele de formaldehida se vor proteja impotriva deteriorarii fizice.
Se vor depozita separat de substantele oxidante si substantele alcaline. Depozitarea in
interior este recomandabila sa se faca in incaperi cu pardoseli in panata coboratoare inspre
un canal de drenare. Temperaturile minima de depozitare, necesare pentru prevenirea
polimerizarii sunt cuprinse intre 28
o
C (pentru solutia de 3% de formaldehida cu continut de
0,5% alcool metilic) si -2
o
C (formaldehida cu 15% alcool metilic).
-stingere: formaldehida fiind solubila in apa in orice proportie, poate fi diluata pana la
o concentratie la care arderea nu mai poate fi intretinuta.
Incendiile se mai pot stinge cu gaze inerte, spuma chimica, pulberi stingatoare,
hidrocarburi halogenate, apa pulverizata. Protectia se asigura cu costume de protectie si
aparate izolante.
485. Formalina (formol) tehnica.
Dezinfectant , germicid, fungicid. Este intrebuintat de asemenea la fabricarea rasinilor
fenolice, a matasii artificiale, a esterilor celulozici, a explozivilor etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, comustibil, cu un miros patrunzator. Solutie de
formaldehida in apa (37%) cu 10-15% metanol densitatea 1,075-1,085. Este solubila in apa,
in alcool, in acetona.
o
o
C.
Masuri de:
stingatoare.
486. Formamida HCONH
2
.
Este folosita ca intermediar in sinteze de medicamente si ca antigel. Se obtine sintetic
incalzind formiat de amoniu si amonica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, uleios, combustibil. Densitatea 1,144. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 1,6. Punctul de fierbere 193
o
o
C. Este solubila in
apa, in alcool, in glicerina; putin solubila in eter. Temperatura de inflamabilitate 106
o
C.
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulerizata, spuma chimica, pulberi stingatoare.
487. Formiat de amil HCOOC
5
H
11
.
Este intrebuintat in parfumerie. Se obtine prin distilarea unui amestec de alcool amilic
si acid formic, in prezenta acidului sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,902. Punctul de topire -73,5
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Putin solubil in apa;
solubil in eter, in alcool. Temperaturade inflamabilitate 30
o
o
o
C.
-toxicitate: vaporii irita puternic mucoasele.
Masuri de:
-stingere: inecndiile se sting cu spuma chimica, mecanica, pulberi stingatoare.
488. Formiar de butil HCOO C
4
H
9
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,912. Densitatea vaprotilor in raport
o
o
C. Greu solubil in apa.
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de depozitare si de productie.
489. Formiat de etil HCOO C
2
H
5
.
Se foloseste ca solvent, fungicid: intermediar in sinteze organice. Se mai
intrebuinteaza ca aromatizant pentru esenta de rom. Se obtine sintetic din CO si alcool
absolut (catalizator etoxid de sodiu la 120 at si 70
o
C).
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor. Densitatea 0,91678. Punctul de fierbere 54
o
C.
o
Este insolubil in apa; solubil in dizolvanti organici. Temperautra de inflamabilitate -22
o
o
C.
explozie 2,7%. Limita superioare de explozie 16,4%, vol.
Masuri de:
stingatoare.
490. Formiat de heptil HCOO C
7
H
15
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,888. Puncul de fierbere 75
o
C.
Temperatura de inflamabilitate 54,5
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,17-8,32% in
vol.
Pericol de:
491. Formiar de hexil HCOO C
6
H
13
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,894. Punctul de fierbere 44-47
o
C.
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecania.
492. Formiat de izoamil HCOO C
5
H
11
.
Pericol de:
4. Punctul de fierbere 123,5
o
C. Solubil in apa, 0,3%. Temperatura de inflamanilitate 21
o
C.
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,44-6-75%,
vol.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.

493. Formiat de izobutil HCOO CH
2
CH (CH
3
)
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,885. densitatea vaporilor in raport cu aerul
3,47. Punctul de topire -95
o
o
o
o
o
C.
Masuri de:
gaze inerte, pullberi stingatoare.
494. Formiar de izopropil HCOO CH (CH
3
)
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros placut, inflamabil. Densitatea 0,873. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,04. Punctul de topire 95,3
o
o
C.
Solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate -8
o
o
C.
-toxicitate: produsul este un iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Formiatul
de izopropil se hidrolizeaza in prezenta apei spre a da alcool izopropilic si acid formic, care
este toxic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza si se trensporta in butelii de sticla, butoaie si bidoane
metalica. Formiatul de izopropil nu se va depozita impreuna cu substante oxidante sau
produse combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, pulberi stingatoare,
gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
495. Firmiat de metil HCOO CH
3
.
Larvicid pentru tutun, fructe uscate, cereale. Se intrebuinteaza amestecat cu CO
2
. Se
obtine sintetic din formia de Na, CH
3
OH si SO
4
H
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid volatil, incolor, inflamabil. Densitatea 0,987. Densitatea vaporilor in
o
o
C. Temperatura de
inflamabilitate -22
o
o
C. Produsul poate reactiona
puternic cu substante oxidante.
-toxicitate: produsul prezinta o toxicitate moderata prin inhalare sau ingerare; irita
ochii. Rormiatul de metil poate emite vapori toxici atunci cand este explus la temperaturi
ridicate.
Masuri de:
-prevenire: recipientele de formiat de metil se depoziteaza intr-un loc rece si bine
ventilat, separat de produsele oxidante. Recipientele se pastreaza in stare astupata,
-stingere: incendiile se sting cu spuma speciala, gaze inerte, pulberi stingatoare,
hidrocarburi halogenate. Apa poate fi neeficace. Protectia se asigura cu costume de protectie
si aparate izolante.
496. Formiat de nonil HCOOC
9
H
1
O.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,876. Punctul de fierbere 132
o
C.
o
C.
Masuri de:
stingatoare.
497. Formiat de octil HCOOC
8
H
17
.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,886. Punctul de fierbere 79,5
o
C.
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1-7,89%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulberizata, spuma chimica, pulberi stingatoare,
gaze inerte.
498. Formiat de propil HCOOCH
2
C
2
H
5
.
Se foloseste ca solvent. Se obtine sintetic din propanol si HCOOH peste TiO
2
la 150
o
C.; din propanol, HCOOH si HCl gazos.
Pericol de:
o
o
o
o
o
C.
Masuri de:
499. Fosfamida (CH
3
O
)
2=PS
2
CH
2
CONHCH
3
.
Pericol de:
-incendiu: produsul se prezinta sub forma de cristale albe, combustibile, cu miros
specific de sulf. Punctul de topire 46-47
o
o
C.
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
500. Fosfina PH
3

Se obtine prin hidroliza fosfurilor alcaline si alcalino-pamantoase.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros caraceristic de peste putred. Densitate 1,530.
Densitatea gazului in raport cu aerul 1,183. Densitatea in stare lichefiata 0,745. Punctul de
fierbere -87,5
o
o
C. Se lichefiaza la -86,2
o
C. Se solidifica la -133
o
C. Reactioneaza cu acizii halogenati formand saruri de fosfoniu. Solubilitatea in apa 0,26
vol la 1 vol la 17
o
o
C. La incalzire se descompune. In
cazul cand contine o cantitate neinsemnata de fosfina lichida ca impuritate in prezenta
aerului sau oxigenului, fosfina gazoasa se autoinflamaeaza chiar la temperaturai joase.
-explozie: in amestecuri cu aerul, vaporii de fosfina formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte.
501. Fosfor alb P
Fosforul obisnuit alb se prezinta sub forma de cristale. Are aspectul parafinii moi si
poate fi taiat cu cutitul. Se gaseste sub forma de bastonase, pastrate sub apa si la intuneric. Se
utilizeaza in cadrul laboaratoarelor si in unele procese din industria chimica.
Pericol de:
-incendiu: se oxideaza cu multa usurinta in aer, mergand pana la autoaprindere, dand
nastere la oxizi. Temperatura de autoaprindere a fosforului alb variza in raport cu marimea
suprafetei care vine in contact cu aerul, ea fiind de 40-60
o
C. Sub forma de pulbere se poate
autoaprinde si la 0
o
C. Autoaprinderile pot genera incendii.
-explozie: amestecat cu oxidantii puternici poate exploda. Fosforul imprastiat dupa
explozie se aprinde cu multa usurinta. El poate exploda si atunci cand este supus la actiunea
caldurii sau flacarii.
-toxicitate: vaporii de fosfor alb sunt iritati si toxici. Concentratia maxima admisa in 8
ore de munca este de 0,00003 mg/l. O cantitate de nuai 0,1 g inghitita produce moarte unei
perosane adulte. In stare solida, la contact cu pielea provoaca arsuri grave.
Masuri de:
-prevenire: fosforul trebuie pastrat si transportat sub apa in vase inchise ermetic. In
cantitati mai mari se pastreaza in atmosfera de gaze inerte. Pentru evitarea reactiilor care duc
la explozii el nu trebuie sa vin in contact cu oxidanti puternici. Trebuie ferit de actiunea
caldurii sau flacarilor.
-stingere: in timpul arderii se degaja un fum alb, gros care impiedica foarte mult
actiunea de stingere, temperatura flacarii ajungand la 900
o
C. Se stinge cu apa prin inundare,
avand multa grija sa nu se imprastie. In caz contrar, mai ales cand se folosesc jeturi cu
presiune, se disperseaza in bucati mici, creindu=se astfel multe focare. Bucatile mici aprinse
se sting prin aruncarea lor in galeti cu apa. Se poate folosi si nisipul umer, stratul de nisip
nepermitand ierisrea flacarilor la suprafata. Bucatile de fosfor se sting si prin acoperirea cu
var, ciment si sulfat de cupru.
Pe timpul aciunii de stingere protectia se realizeaza cu echipament din azbest sau
dintr-o tesatura ignifuga.
502. Fosfor rosu P
Se utilizeaza la fabricarea chibriturilor, in metalurgie, pirotehnie. Se gaseste in natura
numai combinat sub forma de fosforite, de apatit. De asemenea, in regnul vegetal si in cel
animal, intrand in compozitia lecitinelor, a fitinei, a nucleoproteidelor. Se prepara industria
prin incalzire, in cupor electric, a unui amestec de fosfat tricalcic, nisip si carbuna.
Pericol de:
-incendiu: fosforul rosu se prezinta sub forma de pulbere combustibila de culoare
rosie, inchisa. La temperatura ridicata se transforma in fosfor galben. Densitatea 2,200.
o
C. Fosforul rosu se aprinde chiar la temperatura cameriei, cand este
fin divizat. Lumineaza la intuneric, datorita oxidarii sale lente cu O
2
din aer. Nu se dizolva in
sulfura de carbon, benzina si in alti solventi, in care se dizolva fosforul galben. Temperatura
de aprindere 210-260
o
C. Are tendinta la autoaprindere chimica, in contact cu oxidantii.
-explozie: fosforul rosu este exploziv atunci cand este amestecat cu substante
oxidante.
-toxicitate: vaporii de fosfor rosu sunt foarte iritanti, insa poseda o toxicitate slaba.
Masuri de:
-prevenire: fosforul rosu se va depozita intr-un loc rece, prevazut cu o ventilatie
adecvata, se vor evita supraincarcarile. Se va pastra sub apa pentru a-l feri de contactul cu
aerul.
-stingere: fosforul aprins se inunda cu apa, iar atunci cand focul este stins, se acopera
locul respectiv cu nisip umed. In recursul operatiilor de curatenie este recomandabil sa se
protejeze cu prudenta deoarece poate avea loc reaprindere. In anumita conditii, la
temperaturi ridicate, fosforul rosu se tranforma in fosfor alb care este mai periculos.
Incendiile se mai pot stinge cu pulberi stingatoare, gaze inerte, spuma. Protectia se asigura
cu costume de protectie complete si aparate izolante.
503. Fosfura de calciu Ca
3
P
2
.
Se formeaza in cursul fabricarii cianamidei sau a carburii de calciu, daca piatra de var
contine fosfati ca impuritati.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale rosii. Se descompune in apa si acizi diluati,
formand hidrogen fosforat care se autoinflameaza in contact cu aerul. Este insolubila in apa,
in alcool, in eter. Densitatea 2,51. Punctul de topire mai mare de 1600
o
C.
504. Fosgen COCl
2
.
Este folosit ca intermediar in sinteza de medicamente, de coloranti, izocianati: gaz de
lupta. Se obtine sintetic din amestecul de Cl
2
si CO trecut peste carbune activ.
Pericol de:
-toxicitate: gaz toxic, incolor, necombustibil, cu miros inecacios care aminteste de
mirosul de fan incins. Densitatea 1,432. Punctul de topire -118
o
o
C.
Este solubil in apa; solubil in benzen, in acid acetic, in hidrocarburi. Densitatea in raport cu
aerul 3,43. La incalzire pana la 200
o
C incape descompunerea termica un oxid de carbon si
clor. La temperatura de 800
o
C fosgenul se descompune integral.
Fosgenul irita ochii. El se formeaza si pe timpul stingerii incendiilor cu tetraclorura de
carbon, in urma descompunerii termice a acesteia in prezenta oxidului de carbon.
Protectia se asifgura cu aparate izolante.
505. Ftalat de dibutil C
6
H
4
(COOC
4
H
9
)
2
.
Se intrebuinteaza ca plastifiant, la fabricarea maselor plastice, a rasinilor sintetice si a
cauciucului. Se obtine prin esterificarea anhidrinei ftalice cu alcool butilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil. Densitatea 1,047. Punctul de topire -35
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,65. Greu solubil in apa.
o
o
C.
-toxicitate: irita mucoasele.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma cimica si mecanica, pulberi
stingatoare.
506. Fulminat de argint.
Sare a acidului fulminic. Se intrebuinteaza ca exploziv de initiere.
Pericol de:
-explozie: substanta cristalina care se descompune cu explozie la lovire, frecare.
507. Fulminat de mercur Hg (ONC)
2
1/2H
2
O.
Se intrebuinteaza ca initiator (amorsa) pentru a aduce la explozie fulmicontonul,
trotilul etc.
Masuri de:
-explozie: substanta cristalina, alb cenusie, cu gust metalic. Este greu combustibil in
apa rece, solubila in alcool, in NH
4
OH. Densitatea 4,42. Fulminatul de mercur sub influenta
unui soc, a unei scantei sau flacari sau prin frecare, explodeaza puternic.
508. Furacilina C
6
H
6
O
4
H
4
.
Pericol de:
-incendiu: produsul se prezinta sub forma de pulbere combustibila. Putin solubila in
apa. Praful de 250, in stare de suspensie in aer are limit inferioara de explozie, 75 g/m
3
.
o
C. Furacilina are tendinta spre autoaprindere
termica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
509. Furadoina C
8
H
6
O
5
N
4
.
Medicament antiseptic, urinar, folosit in pielite. Se obtine sintetic din aminohidanotina
si 5-nitrofuraldehida.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale mici de culoare galbena. Putin solubil in
apa. Punctul de topire 2690
o
C. Temperatura minima de autinflamare a vaporilor 460
o
C.
Produsul are tendinta de autoaprindere termica.
inferioara de explozie a amestecului de particule de 250 este de 75 g/m
3

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, spuma chimica.
510. Furan C
4
H
4
O.
Intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine la distilarea rasinilor de
conifere. Se obtine sintetic prin decarbonilarea furfurolului la trecere, impreuna cu vaporii de
apa, peste cromit de zinc la 400
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu un miros puternic. Densitatea 0,9371.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,35. Punctul de fierbere 32
o
C. Este insolubil in apa,
solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate -50
o
C. Temperatura de
autoinflamare 510
o
C.
explozie 1,2% vol. Limita superioara de explozie 8%.
Masuri de:
511. Furazolidona C
8
H
7
O
5
H
3
.
Pericol de:
-incendiu: produsul se prezinta sub forma de pulbere combustibila. Putin solubila in
apa. Punctul de topire 254
o
C.Praful de 200 are limita inferioara de explozie 65 g/m
3
.
o
C. Furalizadona are tendinta de autoaprindere
termica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica,pulberi stingatoare.
512. Furfurol C
5
H
4
O
2
.
Furfurolul se intrebuinteaza ca solvent pentru lacuri si vopsele, precum si ca
accelerator la vulcanizarea cauciucului etc. Se obtine din coji de seminte de floarea soarelui,
prin actiunea acidului sulfuric sub presiune si ca produs secundar la fabricarea alcoolului
prin hidroliza lemnului.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, usor solubil in alcool, eter si benzen. In contact cu aerul
devine brum si are miros de migdale. Depozitat in vase inchise este foarte nestabil si se
discompune treptat, trecand usor in stare de vapori. Se inflameaza la 60
o
C si se autoaprinde
la 315
o
C.
-explozie: intervalul de explozie al amestecurilor de vapori de furfurol si aer este
foarte restrans, limita inferoara de explozie fiind de 1,84% iar cea superioara de 3,4%.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind de 3,30 acestia se acumuleaza la nivelul
pardoselii incaperilor.
-toxicitate: vaporii de furfurol irita slab mucoasele, este un toxic al sistemului nervos
provocand convulsii si paralizii. In concentratii de 3 mg/l se produc conjunctivite si iritatii
cailor respiratorii superioare. Concentratia limita admisibila este de 0,01 mg/l.
masuri de:
-prevenire: pentru prevenirea incendiilor si exploziilor sunt necesare aceleasi masuri
ca si la acidul formic.
-stingere: incendiile de furfurol se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si
mecanica. Pe timpul stingerii incendiilor protectia individuala se realizeaza cu ajutorul
mastii.
513. Galalit.
Rasini de cazeina-formaldehida. Se intrebuinteaza pentru confectionarea nasturilor, a
obiectelor decorativa.
Pericol de:
-incendiu: raspini greu combustibile. Densitatea 1,25. Temperatura de aprindere 295
o
o
o
C. Nu are tendinta
de autoaprindere termica. Putera calorifica 5188 kcal/kg.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma.
514. Gaz de apa.
Gazul format la trecera vaporilor de apa peste carbune inrosit. Utilizat pentru
obtinerea gazului de sinteza, ce se foloseste la fabricarea alcoolului metilic, alcoolilor oxo.
Iar dupa indepartarea oxidului de carbon, se foloseste ca sursa de hidrogen pentru sinteza
amoniacului.
Pericol de:
-incendiu: compozitia variaza dupa aparatura folosita intre limitele 40-44%, oxid de
carbon si 48-50% hidrogen, restul fiind bioxid de carbon, metan si azot. Densitatea vaporilor
in raprort cu aerul 0,54. Este inflamabil. Arde cu flacara luminoasa. Puterea calorifica 2500-
2700 kcal/m
3
.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie inferioara
12%, superioara 66%.
-toxicitate: este toxic continand cantitati mari de oxid de carbon.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in gazometre. Se va evita patrunderea aerului in
gazometru. Se va proteja contra descarcarilor atomosferice si electricitatii statice.
-stingere: se va opri iesirea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon sau azot.

515. Gaz de cocserie.
Gazul care se obtine ca produsul secundar la distilarea huilei in vederea obtinerii
cocsului. Se aseamana in ceea ce proveste compizitia chimica cu gazul de iluminat. Este
utilizat drept combustibil la cuptoarele de cocs, pentru producerea aburului si distileriile de
gudron, caramidarii etc.
Pericol de:
-incendiu: gazul de cocserie contine metan in proportie de 20-30%, alaturi de
hidrogen (50%) si de alte hidrocarburi gazoase ca acetilena, etilena (2-4%), vapori de
gudron, vapori de benzen si particule fine de praf de carbune (15-25 g/m
3
). Este inflamabil.
Arde cu flacara slab albastruie. Puterea calorifica 400 kcal/m
3
.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri-explozive. Limitele de explozie: inferioara
5,6%, superioara 30,4%.
-toxicitate: este toxic continand o cantitate insemnata de oxid de carbon (2-5%).
Masuri de:
-prevenire: depozitarea gazului se face in gazometre umede sau uscate. Se va evita
patrunderea aerului in gazometru. Se vor lua masuri impotriva surselor posibile de aprindere
(electricitate atmosferica, electricitate statica).
-stingere: se va opri scurgerea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon, azot.
516. Gaz de generator.
Gazul obisnuit pron trecerea unui curent de aer peste carbune inrosit. Folosit ca sursa
de caldura pentru incalzirea cuptoarelor de topire din industria siderurgica si metalurgica,
ceramica si de sticla.
Pericol de:
-incendiu: este constituir dintr-un amestec de oxid carbon, 20%, bioxid de carbon
14,7%, si azot 65,3. Densitatea fata de aer 1,04. Inflamabil. Puterea calorifica 700 kcal/m
3
.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara
17%, superioara 73,7%.
-toxicitate: este toxic, ca urmare a continutului de oxid de carbon.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in gazometre. Se va evita patrunderea aerului.
Gazometrul se va proteja contra descarcarilor atmosferice si electricitatii statice.
-stingere: in primul rand se va opri scurgerea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon
sau azot.
517. Gaze petroliere lichefiata.
Sub aceasta denumire se inteleg, in general, amestecurile de hidrocarburi volatile
care la -40
o
C pana la +40
o
C, respectiv la presiuni de 0,2 pana la 15 at se gasesc in stare
lichefiata. Se utilizeaza drept combustibil pentru uz casnic (aragaz), solventi pentru uleiuri si
ca materii prime pentru industria petrochimica (propan, propilena, butan, i-butan, butene). Se
obtine distilarea fractionata a gazolinei.
Pericol de:
-incendiu: sunt gaze usor inflamabile. Tremperatura de autoaprindere intre 430-455
o
C. Greutatea specifica mare a acestor gaze (de 1,5-2 ori mai grele decat aerul) mareste
considerabil pericolul de incendiu intrucat se acumuleaza in partile inferioare ale incaperilor.
Densitatea in stare lichefiara variaza intre 0,45-0,60. Presiunea gazelor lichefiara creste
foarte mult cu temperatura.
-explozie: gazele lichefiate formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele
1,5-2,0%-8,5-9,5%.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea gazelor lichefiate se fae in aer liber in rezervoare sferice sau
cilindrice sub presiune de 6-20 at in functile de compozitia gazului. Rezervoarele se vor
proteja de actinea directa a razelor solare prin izolare termica sau stropire in timpul verii cu
apa, in scopul reducerii presiunii de vapori. La incarcarea gazelor lichefiate se va lasa un
spatiu liber pentru acumularea vaporilor. Gradul de umplere depinde de greutatea specifica a
lichidului si variaza intre 35-55%. Rezervoarele vor fi prevazute su supape de siguranta a
caror linie pentru acumularea vaporilor. Gradul de umplere depinde de greutatea specifica a
lichidului si variaza intre 35-55%. Rezervoarele vor fi prevazute cu supape de siguranta a
caror linie de evacuare se va lega la o facla de gaze. Zona din jurul rezervoarelor se va
prevedea cu panta si cu santuri de scurgere catre un bazin sub rezervir, in cazul scurgerii
acestuia. Transportul gazelor lichefiate se face in cisterne de presiune prevazuta cu parasolar.
Buteliile de gaze lichefiate se depoziteaza in cladiri izolate, rezistente la foc, neincalzite si
bine aerisite. Autocamioanele pentru transportul buteliilor vor avea toba de esapament in fata
si prevazuta cu site pentru retinerea scanteilor.
-stingere: prima actiune ce trebuie intreprinsa in cazul unui incendiu de gaze
lichefiate se stropesc cu jeturi de apa pentru a preveni supraincalzire lor. Se sting cu bioxid
de carbon, hidrocarburi halogenate, spuma chimica.
518. Gazolina.
Fractiune petroliera lichida cuprinzand hidrocarburi de la C
4
-C
7
, recuperata din
gazele de sonda sau rafinarie. Se supune unei rectificari sub presiune (15-20 at), pentru a
elimina o parte din componentii usori (in special componentii C
3
si o parte C
4
). Gazolina
astfel stabilita intra in amestec cu alte fractiuni in componenta benzinelor..
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, foarte volatil. Densitatea 0,657. Intervalul de fierbere 25-
147
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,0. Insolubila in apa. Inflamabila.
o
o
C.
-explozie: vaporii de garnizoana sunt toxici. In concentratii mari provoaca tuse
chinuitoare, cefalee, tendinta de varsaturi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare pentru lichide usor inflamabile.
Rezervoarele vor fi prevazute cu supape de respiratie si opritoare de flacara. Se vor evita
surse posibile de autoaprindere. Rezervoarele vor fi legate la pamant.
-stingere: se stinge cu spuma chimica si mecanica.
519. Glicerina CH
2
(OH)CHOH)CH
2
OH.
Este intrebuintata in cosmetica, in industria textila, in pielarie; intermediar in sinteza
explozivilor (dinamita), a cernelurilor, lubrifiantilor si la obtinerea lichidelor anticongelante.
Se obtine prin hidroliza ueliurilor sau a grasimilor ca produs secundar la fabricarea
sapunurilor si a acizilor grasi, sintetic se obtine prin clorurarea propilenei.
Pericol de:
-incendiu: lichid siropos, incolor, dulce. Densitatea 1,262. Punctul de topire 17,8
o
C.
o
C (cu descompunere). Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,2.
Solubilitatea in apa melimitata. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 198
o
C.
o
C. In contact cu premanganul de potsiu se autoaprinde.
Termic instabil. Prin incalzire indelungata, chiar la temperaturi de 90-130
o
C, de
descompune cu formare de substante usor inflamabile (acroletina, acetol), care reduc
temperatura de inflamabilitate la 112
o
C. De asemenea polimerizeaza cu formare de di-, tri-
si poliglicerine. Este higroscopica. Absoarbe pana la 40% apa. Solutia de 98% are
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita depozitarea
impreuna cu substante oxidante ca permaganar de potasiu sau in apropierea surselor de
caldura. Se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma. In spatii inchise pentru stingere cu
gaze inerte trebuie realizata o concentratie a gazului inert de 46% in cazul azotului si 34% in
cazul bioxidului de carbon.
520. Glucoza (cristalizata) C
6
H
12
O
6
.
Are multiple intrebuintari: la fabricarea bomboanelor, a lichiorilor, a dulcetilor, a
mierii artificiale, la preaprarea caramelului, in medicina. Se gaseste in fructele dulci, in
miere, in flori. Industrial se obtine din amidon (cartofim cereale) prin hidroliza cu acid
clorhidric sub presiune.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punct de topire 142-148
o
C. Combustibila, praful
depus se aprinde usor.
-explozie: praful suspendat in aer fractiunea 850 cu umiditatea 9% este exploziv.
Fractiunea avand 62% particule cu dimensiunea de 74 are limita inferioara de explozie 12
g/m
3
si temperatura de autoaprindere 520
o
C. Fractiunea continand 25% particule cu
dimensiunea 74 are limta inferioara de explzoie 50 g/m
3
si temperatura de autoaprindere
850
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea prafului si raspandirea lui in aer in timpul
manipularii si depozitarii. Se vor evita surse posibile de aprindere (scantei electrice,
electricitate statica).
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma.
521. Griseofulvina C
17
H
17
ClO
6
.
Antibiotic produs de Penicillium griseofulvum.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina alba. Produsul tehnice cu continut in substanta de baza
98,8% are densitatea 1,205. Punctul de topire 219-222
o
C. Combustibila. Temperatura de
autoaprindere 780
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aerl este explziv. Limita inferioara de explozie 13
g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita spargerea ambalajelor si
imprastierea prafului.
-stingere: se stinge cu apa.
522. Guaiacol CH
3
OC
6
H
4
OH.
Medicament expectorant, utilizat in infectiile tratatului respirator. Se extrage din
rasna de guaiac. Sintetic se obtine din o-nitrofenol, clorura de metic sau o-nitroclorbenzen si
metanol.
Pericol de:
-incendiu: cristale albe slab galbui, sau lichid uleios cu miros caracteristic.
o
o
fata de aer 4,8. Solubilitatea in apa 1,7% la 15
o
C. Combustibil temperatura de
inflamabilitate 91
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele de
aprindere si contactul cu substante oxidante puternice.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
523. Gudron.
Material de constitutie complexa obtinuta ca reziduu la distilarea uleiurilor si
carbunilor. Constituie o materie valoroasa pentru industria chimica si farmaceutica.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, viscos, de culoare neagra sau bruna. Densitatea 0,93-0,97.
Insolubil in apa. Ca inflamabilitate este asemanator bitumului. Raspandit pe suprafata mare
in strat subtire ca, de exemplu, pe vata de zgura, are tendinta de autoaprindere. Temperatura
la care incepe autoincalzirea 55
o
C.
-explozie: vaporii de gudron formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii de gudron sunt toxici. Concentratii mari provoaca afectiuni ale
cailor respiratorii, conjunctivita.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de obicei in aer liber in rezervoare. Se va evita pomparea
produsului cald in rezervor si aparitia unor surse de aprindere (electricitate statica, scantei
electrice etc).
-stingere: gudronul scurs pe suprafete mari se singe cu apa pulverizata. Aprins in
rezervoare sau butoaie se stinge cu spuma.
524. Gudron Acid.
Reziduu separat obtinut la tratarea cu acid sulfuric a fractiunilor petroliere (benzina,
lampat, motorina, uleiuri) in scopul eliminarii componentilor care dau miros sau culoare
necorespunzatoare. Componentii cu sulf si azot, precum si hidrocarburile aromatice si
nesaturate se dizolva in acid sulfuric, formand faza care se separa sub forma de gudron acid.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare neagra sau bruna. Densitatea 0,95. Insolubil in apa.
Combustibil. Temperatura de aprindere 250
o
C. Arde degajand fum dens.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare. Se va evita sursele posibile de
aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica spuma mecanica si pulberi
stingatoare.
525. n-Heptan CH
3
(CH
2
)
5
CH
3
.
Este utilizat in sinteza organica, ca dizolvant in procese de polimerizare, carburant
de referinta in determinare cifrei octanice. Se obtine prin fractionarea benzinei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,684. Punctul de topire -90,6
o
C. Punctu de
fierbere 98,4
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer: 3,45. Insolubil in apa. Usor inflamabil.
o
o
C. Puterea
calorifica 10729 kcal/kg. Temperatura de ardere 2000
o
C.
Presiunea maxima de explozie 8,6 at.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce ameteala, somnolenta. Cocentratia limita
admisibila in aer 2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in rezervoare pentru lichide
inflamabile, cantitai mici se pot depozita in butoaie, in cladiri rezistente la foc. Se vor evita
surse posibile de aprindere (electricitate statica, scantei electrice etc).
-stingere: se stinge cu spuma chimica pe suprafete deschise. In spatii inchise se pot
folosi bioxid de carbon, azot.
526. n-Hexan CH
3
(CH
2
)
4
CH
3
.
Este folosita ca dizolvant in reactii de polimerizare (politilena, polipropilena). Se
obtine din benzina prin distilare fractionata.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,6594. Punctul de topire -94
o
C. Punct de
fierbere 68,8
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 2,95. Insolubil in apa. Inflamabil.
o
o
C. Puterea
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie:
inferioara -1,2% vol, superioara; -7,5%. Concentratia minima exploziva de oxigen in cazul
diluarii amestecurilor de hexan-aer cu azot, 11,9%, cu bioxid de carbon, 14,6%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce ameteala, somnolenta. Concentratia minima
a vaporilor in aer 2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in rezervoare lichide
inflamabile, prevazute cu supape de respiratie si cu opritoare de flacara. Cantitati mici se pot
depozita in butoaie in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile de aprindere
(electricitate statica, scantei electrice etc).
-stingere: se stinge cu spuma chimica si mecanica. In spatii inchise se poate utiliza
bioxid de carbon, azot. Concentratia de gaz inert ce trebuie realizata pentru stingere este de
30# in cazul bioxidului de carbon, 43% in cazul azotului. Se va utiliza masca contra gazelor.
527. Hexaclorbenzen C
6
Cl
6
.
Folosit ca intermediar in sinteze organice. Combate malura graului prin tratarea
semintelor. Se obtine din benzen si clor.
Pericol de:
-incendiu: cristale cu densitatea 2,044. Punctul de topire 220-228
o
C. Punctul de
fierbere 323-326
o
C. Sublimeaza. Combustibil. Temperatura de aprindere 242
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile de
aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, abur, spuma chimica.
528. Hexaclorbutadiena C
4
Cl
6
.
Este intrebuintata ca dizolvant pentru cauciuc si epntru alti polimeri. Se obtine prin
clorurarea butadienei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros caracteristic. Densitatea 1,68. Intervalul de topire
-19 pana la -22
o
C. Intervalul de fierbere 210 la 220
o
C. Vaporii sunt mult mai grei decat
aerul (densitatea fata de aer 9). Greu combustibil. Temperatura de autoiaprindere: 585
o
C.
-toxicitate: toxic al cailor respiratorii. Provoaca leziuni degenerative.
Masuri de:
-prevenire: se depozieaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile de
aprindere.
-stingere: se stinge cu solutii alcaline, spuma chimica.
529. Hexaclorciclopentadiena C
5
Cl
6
.
Este intrebuintat ca intermediar pentru fabricarea insecticidelor dienice si in diferite
sinteze chimice. Se obtine prin clorura pentanului si descompunerea termica a produselor de
clorurare.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,715. Punctul de topire 9,9
o
239
o
C. Densitatea vaorilor fata de aer 9,4. Greu combustibil. Temperatura de autoaprindere
670
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu
se cunosc.
-toxicitate: prin descompunere termica degaja vapori foarte toxici.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare din materiale rezistente la coroziune. Se
vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu solutii alcaline, spuma mecanica.
530. Hexafluorbenzen C
6
F
6
.
Se obtine prin fluorurarea benzenului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,617. Punctul de topire de la
-13
o
C la 11
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,4.
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de agenti oxidanti.
-stingere: in timpul incendiului containarele se racesc cu apa.
531. Hexafluorpropena
Se obtine prin fluorurarea directa a propilenei in prezenta de argint sau folosind
fluoruri metalice.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, greu combustibil. Punctul de fierbere -29
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 5,2. Temperatura de autoinflamare 510
o
1350 kcal/kg.
-explozie: amestecurile cu aer nu se aprind de la scanteie electrica. Inapropierea unei
spirale incandescente cu curent electric se observa arderea amestecului continand de la 12 la
25% hexafluorpropena.
Masuri de:
-prevenire: se vor evita surse de aprindere.
-stingere: desi fluorul reactioneaza cu apa, cateodata violent, pentru a forma acid
flourhidric, se va folosi apa pulverizata pentru racirea containerelor pana cand se opreste
iesirea gazului.
532. Hexametiliclo-trisilazan
Este intrebuintat la fabricare siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros intepator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea
0,916. Punct de fierbere 186
o
C. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 40
o
C.
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistete la foc. Se va evira apropierea de surse
de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate (amestec de silicagel
cu compusi halogenati). Nu se va utiliza apa sau spuma.
533. Hexametilendiamina NH
2
(CH
2
)
6
NH
2
.
Este folosit ca intermediar in sinteza fibrelor nailon. Se obtine prin reducerea
nitratului adipic cu alcool plus sodiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Densitatea 0,825. Punctul de topire 39-42
o
C. Punctul de
fierbere 205
o
C. Sublimeaza. Densitatea vaporilor fata de aer 4,0. Solubilitatea in apa 90% la
temperatura de 30
o
C. Combustibila. Temperatura de aprindere 73
o
C. Temeratura de
autoaprindere 290
o
C. puterea calorifica 9400 kcal/kg. Absoarbe bioxid de carbon din aer. In
aer umed fumega.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, in cladiri rezistente la foc. Se va evira
contactul cu substante oxidante si apropierea de surse de cadura.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma. Nu se vor folosi jeturi de apa. In
spatii inchise se vor folosi gaze inerte. Concentratia de gaz inert ce trebuie realizata pentru
stingere este de 30% vol, in cazul bioxidului de carbon si 35% vol, in cazul azotului.
534. Hexametilendiizocianat OCN(CH
2
)
6
NCO.
Este intrebuintat ca intermediar in diferite sinteze chimice. Se obtine din
hexametilendiamina prin fosgenare.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Densitatea 1,046. Punctul de topire -
67
o
C. Punctul de fierbere (descompunere) 255
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 5,8.
combustibil. Temperatura de inflamabilitate 140
o
o
C.
Arde linistit in aer cu flacara galben-albastruie.
se cunosc.
-toxicitate: produsele de ardere contin gaze foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri rezistente la foc.
Se vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: prin folosirea unor jeturi compacte de apa asupra materialului fierbinte se
intensifica aprinderea. Acest lucru se observa si in cazul folosirii spumei; totusi cu un strat
gros de spuma se asigura stingere. Stingerea cea mai eficienta se realizeaza cu apa
pulverizata care sa acopere intreaga suprafata de ardere. Se mai pot utiliza bioxid de carbon
sau pulberi uscate. In spatii inchise, concentratia minima de gaz inert ce trebuie asigurata
pentru a realiza stingerea este de 28% vol in cazul bioxidului de carbon si 35% in cazul
azotului.
535. Hexametil-disilozan (CH
3
)SiOSi(CH
3
)
3
.
Este utilizat pentru fabricarea siliconilor lichizi. Se obtine prin hidroliza trimetil-
clor-silanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Punctul de fierbere 99,5
o
C. Temperatura de
inflamabilitate -4
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele posibile
de aprindere si sursele de caldura.
-stingere: nu se stinge cu apa, spuma sau solutii apoase. Se vor folosi pulberi
stingatoare combinate (amestec de silicagel cu 30% apa sau amestec de silicagel u
hidrocarburi halogenate).
536. Hexenal C
12
H
15
O
3
N
2
Na.
Se utilizeaza in industria medicamentelor.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba sau slab galbuie, combustibila. Usor solubila in apa.
o
C. Sub actiunea bioxidului de carbon din aer se
descompune.
-explozie: praful, fractiunea 250 in suspensie in aer este exploziv. Limita
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in ambalaje inchise. Se va feri de contactul cu oxidantii.
-stingere: se stinge cu apa, spuma.
537. Hexanona C
6
H
12
O
Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului hexilic.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 127,5
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,45. Putin solubil in apa. Inflamabil.
o
o
C.
inferioara 1,2% superioara 8%.
Masuri de:
Se vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu spuma chimica, gaze inerte.
538. Hexogen C
3
H
6
N
6
O
6
.
Intrebuintat in sinteze chimice. Se obtine prin nitrarea controlata a
hexametilentetraminei.
Pericol de:
-incendiu: cristale. Densitatea 1,82. Punctul de topire 203,5
o
o
C.
-explozie: prin incalzire sau lovire explodeaza.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va feri de socuri mecanice
si de incalzire. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: se stinge cu bioxid de carbon.
539. Hidrazina N
2
H
4
.
Se intrebuinteaza drept combustibil pentru rachete, ca agent anticoroziv pentru apa
de alimentare a cazanelor cu abur, agent de vulcanizare a cauciucului, antioxidant, agent
reducator. Se obtine din amoniac si hipoclorit de sodiu sau uree si hipoclorit de sodiu in
prezenta de hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid fumegand la aer. Densitatea 1,011. Punct de topire 1,4
o
C. Punct de
fierbere 113,5
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 1,1. Solubila in apa. Inflamabila.
o
C. Temperatura de autoaprindere variza intre 24
o
C (in
prezenta ruginii) si 270
o
C. (in vase de sticla). Se poate aprinde spontan in aer cand vine in
contact cu materiale poroase ca pamant, azbest, lemn sau postav. Aprinderea spontana poate
fi provocata de oxidanti ca apa oxigenata si acid azotic.
-explozie: explodeaza la distilare in contact cu aerul. Contactul cu suprafetele
metalice oxidante poate conduce la descompuneri explozive. Vaporii formeaza cu aerul
amestecuri explozive in limite foarte largi: inferioara 4,7% si superioara 100%.
-toxicitate: vaporii sunt foarte toxici. Ataca ochii si sistemul respingator. Lichidul
este coroziv pentru piele. In caz de contact cu pielea, aceasta se spala imediat cu apa.
Concentratia limita de vapori in aer 1 parte la milion.
Masuri de:
-prevenire: se prefera depozitarea in aer liber in depozite izolate. Cantitati mici se
pot depozita in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu substante oxidante ca oxizi
metalici, peroxizi si acizi. Se va prevedea apa pentru spalarea scurgerilor. Rezervoarele se
vor amplasa in cuve umplute cu apa. Se va proteja de scantei electrice, flacara deschisa sau
surse de caldura. Hidrazina anhidra se va pastra sub perna de azot.
-stingere: se inunda cu apa. Pulberi uscate si bioxid de carbon se pot folosi pentru
stingere, dar inundarea cu apa este necesara pentru a preveni reaprinderea. Spuma speciala
este suficienta pentru stingerea scurgerilor de hidrazina. Se va purta echipament de protectie.
540. Hidrazina hidrat N
2
H
4
H
2
O.
Agent reducator, intrebuintat in sinteza organica. Se obtine din sulfat de hidrazina si
hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, fumega la aer. Densitatea 1,03. Tpunctul de topire sub -40
o
C . Punctul de fierbere 120
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 1,8. Solubilitatea in apa
nelimitata. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 59
o
267
o
C.
-toxicitate: vaporii ataca ochii si sistemul respirator. Lichidul este coroziv pentru
piele. In caz de contact cu pielea aceasta se spala imediat cu apa multa.
Masuri de:
-prevenire: se pregera depozitarea in aer liber in depozite separate. Cantitati mici se
depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu substante oxidante ca oxizi,
peroxizi si acizi. Se va proteja de scantei electrice, flacara deschisa sau surse de caldura.
-stingere: se stinge cu apa. Se va purta echipament de protectie.
541. Hidrazina sulfat H
2
H
4
H
2
SO
4
.
Intrebuintata in determinarea gravimetrica a nichelului, cobaltului, cadmiului, la
rafinarea metalelor metalelor rare, ca antioxidant si fungicid. Se obtine din hidroxid de
amoniu si acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: cristale. Densitatea 1,378. punctul de topire 254
o
C. Solubilitatea in apa
1:33 la 22
o
C. Greu combustibila. Temperatura de autoaprindere 840
o
C. Prin introducerea
materialului intr-un cuptor cu temperatura de 875
o
C se autoaprinde si arde intens cu flacara.
Dupa scoaterea din cuptor arderea inceteaza instantaneu.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in cladiri rezistente la foc. Nu se va depozita impreuna cu
substante oxidante si inflamabile.
542. Hidrazodicarbonamida NH
2
COHNNHCONH
2
.
Este un produs intermediar in sinteza organica.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina. Densitatea in vrac 0,534. Punctul de topire 248
o
C.
Greu combustibila. Temperatura de autoaprindere 753
o
C. Prin introducerea materialului
intr-un cuptor cu temperatura de 800
o
C se autoaprinde si arde intens cu flacara de culoare
galben intens. La scoaterea din cuptor se stinge repede.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substantele
inflamabile si agenti oxidanti.
-stingere: se stinge cu apa si spuma chimica.
543. Hidrazonitrilul acidului izooleic CNC(CH
3
)
2
NHNHC(CH
3
)
2
CN.
Este folosit in industria colorantilor. Se obtine prin reducerea azoderivatului.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare cenusie. Densitatea in vrac 0,422. punctul de topire
92-93
o
C (produsul pur), 82
o
C (produsul tehnic). Combustibila. Temperatura de aprindere
86
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu agenti
oxidanti.
-stingere: se stinge cu apa si spuma chimica, spuma mecanica.
544. Hidrochinona C
6
H
4
(OH)
2
.
Este intrebuintat in fotogafie (developant), intermediar in sinteze organica,
antioxidant. Se obtine din anilina oxidata cu bicromat de sodiu si acid sulfuric si tratare
ulterioara cu bisulfit de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Densitatea 1,322. punctul de topire 170-171
o
C. Punctul
de fierbere 285-287
o
C. Soluvila in apa calda. Combustibila. Praful depus prezinta pericol de
incendiu. Temperatura de aprindere 342
o
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este foarte exploziv. Fractiunea 84 are limita
3
.

Masuri de:
-prevenire:se depoziteaza in cladiri rezitente la foc. Se va evitaevita spargerea
ambalajelor si imprastierea parfumului pe pardoseala. Se vor evita sursele posibile de
incendiu.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata.
545. Hidrogen H
2
.
Utilizat in numeroase procese industriale ca: hidrogenarea carbunilor in scopul
fabricarii benzinei sintetice, hidrogenarea grasimilor lichide pentru obtinerea grasimilor
solide, trobenzinului la anilina, sinteze, oxo etc. Se obtine prin gazificarea combustibililor
solizi sub forma de gaz de apa (amestec de oxid de carbon si hidrogen), conversia metanului
foloseste hidrogen in stare nascanda, cu activitate deosebita, care se obtine intr-o reactie
chimica (de explemplu acid clorhidric si fier).
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea 0,0695 fata de aer. Punctul de fierbere -252,8
o
C.
o
C. Solubilitatea in apa neinsemnata. Hidrogenul este cel mai usor
dintre gaze (de circa 15 ori mai usor decat aerul). Se caracterizeaza prin cea mai mare viteza
de difuzie, raspandindu-se cu usurinta in spatiu, trecand prin porii metalelor sau albastruie,
iar ca produs al arderii se formeaza vapori de apa. Temperatura ridicata de pana la 2500
o
C
care se obtine la arderea hidrogenului in oxigen este folosita pentru topirea metalelor cu
punct de topire ridicat.
-explozie: in amestec cu aerul sau oxigenul formeaza amestecuri explozive. Limitele
de explozie ale hidrogenului sunt:
Limita inferioara Limita superioara
% vol. % vol.
In amestec cu aerul 4,0 74,2
In amestec cu oxigenul 4,65 93,9
Amestecul de hidrogen si oxigen in raport volumetric de 2:1 este numit gaz detonat.
Adeseori denumirea de gaz detonat este data tuturor amestecurilor explozive de hidrogen si
oxigen. Explozia se poate produce in prezenta unei scantei sau prin incalzire pana la 570
o
C.
Pericolul formariigazului detonat este intrucatva micsorat datorita densitatii face ca in
atmosfera deschisa hidrogenului, ceea ce face ca in atmosfera deschisa hidrogenul sa se
risipeasca in aer, iar in incaperi inchise sa se acumuleze sub plafon. Concentratia minima
exploziva de oxigen la diluarea amestecului aer-hidrogen cu bioxid de carbon este de 7,9%.
Masuri de:
-prevenire: hidrogenul se depoziteaza in gazometre umede, rezervoare de gaze sau
recipiente. In cazul gazometrelor umede in timpul iernii trebuie mentinuta temperatura apei
din bazin si in inchizatoarele hidraulice la +5
o
C. Gazometrul se va proteja cu instalatie de
paratranet, la rezervoare de gaz cu piston se va prevedea o ventilatie eficienta deasupra
discului si se va face perioadic analiza aerului, in timpul iernii peretii se vor incalzii iar gazul
se va usca inainte de intrarea in gazomteru. Recipientele de hidrogen se vor depozita in
locuri aerisite, protejate contra radiatiilor solare.
-stingere: prima masuria este inchiderea iesirii gazului. Se stinge cu bioxid de
carbon, azot sau hidrocarburi halogenate. Pentru stingerea unei flacari de hidrogen in
atmosfera libera este necesara o diluare cu o cantitate de azot de 10 ori mai mare decat
debitul de hidrogen.

546. Hidrogen stibiat SbH
3
.
Se prepara prin actiunea acidului clorhidric asupra antimmomurii de zinc. Se obtine
in toare cazurile cand se prepara hidrogen in stare nascanda prin reactia zincului sau fierului
cu acid clorhidric, iar materia prima contine impuritati de stibiu.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros asemanator hidrogenului sulfurat, densitatea fata de
aer 4,3. Punctul de fierbere -17
o
o
C. Putin solubil in apa. Inflamabil.
Aprins in aer arde cu formare de apa si oxigen de stibiu (Sb
2
O
3
). Se descompune in elemente
cu degajare de hidrogen, gaz inflamabil.
-explozie: in conditii obisnuite hidrogenul stibiat se descompune incet, dar prin
incalzire pana la 200-300
o
C descompunerea are loc cu explozie.
-toxicitate: este un gaz foarte toxic. Provoaca vomitari, dureri de cap.
Masuri de:
-prevenire: fiind un gaz mult mai greu decat aerul, se va asigura o ventilatie
corespunzatoare cu guri de aspiratie la partea inferioara. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: in primul rand se inchide iesirea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon,
azot. Se va folosi aparatul izolant.
547. Hidrogen sulfurat H
2
S.
Este intrebuintat ca reactiv si in diferita sinteze chimice. Se obtine din sulfura
feroasa si acid clorhidric.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros neplacut. Densitatea fata de aer 1,17. Solubilitatea
in apa 2,6%. Inflamabil. Arde in aer cu formare de sulf si bioxid de sulf. Temperatura de
autoinflamare 260
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive in limite largi. Limita inferioara
4,3%, superioara 45%. Reactioneaza violent cu acidul azotic fumans sau concentrat si cu
substantele oxidante, in stare fin divizata.
-toxicitate: foarte toxc. Iritant al ochilor si aparatului respirator. Concentratia limita
in aer 10 parti la milin. Concentratii mari pot provoca moarte subit.
Masuri de:
-stingere: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, ventilate, separate de alte
depozite. Nu se va depozita impreuna cu acidul azotic, cu substantele puternic oxidante
lichide sau cu gazele corozive, cu buteliile de gaze sub presiune. Se vor evita sursele posibile
de aprindere. Buteliile se vor proteja contra electricitatii statice, radiatiei directe a soarelui si
surselor de caldura excesive.
-stingere: prima masura este inchiderea iesirii gazului. Buteliile se vor stropi cu apa
pentru racire. Se vor folosi pentru stingere pulberi stingatoare si bioxid de carbon. Se vor
folosi aparate izolante.
548. Hidroperoxid de butil (CH
3
)
3
COOH.
Este intrebuintat ca initiator in reactii de polimerizare. Se obtine prin alchilarea apei
oxigenate cu sulfat de butil, in prezenta de hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, reactiv, oxidant si inflamabil. Densitatea vaporilor fata de
aer 3,1. Temperatura de inflamabilitate de la 27
o
C la 54
o
C. Sensibil la socuri mecanica si
caldura. Temperatura de autodescompunere 90
o
C.
-explozie: reactioneaza spentan cu explozie cand este amestecat cu substante usor
oxidabile, materiale organice sau inflamabile. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri
explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
-toxicitate: iritant al pielii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri izolate, bine ventilate neincalzite, rezistente la
foc. Se va evita contactul cu alte materiale, in special acceleratori, substante usor oxidabile,
materiale organice si inflamabile. Se vor evita sursele posibile de aprindere. Depozitele mari
vor fi protejate cu instalatii automate de sprinklere.
Scurgerile de lichid pe pardoseala vor fi absorbite in vermi-culit-absorbant,
necombustibil. Aceasta va fi indepartat din incapere in containere din masa plastica. Nu se
vor folosi metale producatoare de scantei sau materiale celulozice pentru colectarea
materialului scurs. Resturile de peroxid vor fi arse in locuri special amenajate. Containerele
goale se vor spala cu solutie de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: se va folosi apa pulverizata sau pulberi stingatoare de la distanta cat mai
mare sau din pozitii protejate de explozii. In cazuri de incendiu in apropiere, containerele de
peroxid vor fi stropite cu apa pentru a preveni supraincalzirea lor. Operatiile de curatire dupa
incendiu vor fi admise numai dupa racirea completa a peroxidului. Se va folosi costum de
protectie.
549. Hidroperoxid de cumen C
6
H
5
C(CH
3
)
2
OOH.
Ese intrebuintat ca intermediar la fabricarea fenolului si a acetonei din benzen si
propilena. Se obtine prin oxidarea cu aer sau oxigen a cimenului (izopropilbenzen).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,06190. Insolubil in apa. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 6,5. Reactiv, oxidant si inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 80
o
C.
-explozie: reactioneaza exploziv in contact cu substante usor oxidabile, materiale
organice sau inflamabile. Prezinta percil prin expunere la caldura sau flacara. Vaporii
formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie si temperatura de
autoinflamare nu se cunosc datorita pericolului de incalzire.
-toxicitate: iritant al pielii. Toxic prin ihalare, absorbtie in piele si ingerare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri separate, bine ventilate neincalzite si rezistente
la foc. Se va feri de socuri mecanica. Se va evita contactul cu alte materiale, in special
acceleratori, substante usor oxidabile, materiale organice si inflamabile. Depozitele mari vor
fi protejate cu instalatii automate de sprinklere. Scurgerile de lichid se vor absorb in
vermiculit, se vor indeparta din incapere in containere de masa plastica si se vor distruge in
locuri special amenajate. Containerele goale se vor spala cu solutie de hidroxid 10%.
-stingere: se va aplica apa pulverizata sau pulberi stingatoare de la distanta sau din
pozitii protejate de explozii. In timpul unui incendiu in apropiere, containerele cu peroxid se
vor stropi cu apa pentru a preveni preincalzirea lor. Operatiile de curatire in urma incendiului
sunt permise numai dupa ce intreaga cantitate de peroxid a fost complet racita. Se va folosi
costum de protectie complet.
550. Hidrosulfir de sodiu Nh
2
S
2
O
4
.
Se foloseste la analiza gazelor (pentru absorbtia oxigenului) la vopsirea fibrelor
textile cu coloranti de tipul indigoului, la albirea sapunului. Se obtine tratand solutia de sulfat
acid de sodiu cu zinc si bioxid de sulf.

Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina, alba-cenusie. Poate avea miros sulfuros. La 52
o
C se
descompune. Solubil in apa. Combustibil, dar nu exploziv. Arde linistit, aproximatic ca si
sulful. Se incalzeste spontan in contact cu umiditatea sau in aer si poate aprinde materialele
combustibil din jur.
-toxicitate: iritant. Produsele de ardere contin bioxid de sulf extrem de toxic.
Masuri de:
-prevenire: se va depozita separat de substante combustibile, organice sau alte
substante usor oxidabile. Se va proteja de socuri mecanice si de umiditate.
-stingere: se va evita folosirea apei, in afara de cazul cand exista la dispozitie
cantitati suficiente pentru inundare. Pentru stingerea incendiilor se va folosi bioxid de
carbon, pulberi stingatoare sau nisip uscat. Se va utiliza aparatul izolant.
551. Hidroxid de potasiu KOH
E folosit la fabricarea sapunurilor moi, a sapunului de ras, a sarurilor de potasiu.
substanta importanta in reactii chimice organice si minerale. Se obtine prin electroliza
solutiilor de clorura de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida alba sau solutie in apa. Densitatea 2,04. Punctul de topire
360
o
C. Nu este combustibil, dar in stare solida in contact cu umiditatea sau apa genereaza
suficienta caldura pentru a aprinde materiale combustibile. In contact cu metale genereaza
hidrogen-gaz inflamabil.
-toxicitate: toxic. Foarte periculos pentru ochi. In stare solida sau solutie distruge
tesuturile.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate. Se va proteja de umiditate si de
contactul cu acizi, metale, peroxizi organici si substante inflamabile.
-stingere: se va inunda cu apa avand grija sa nu stropeasca. Se vor purta ochelari si
costum de protectie.
552. Hidroxid de sodiu NaOH.(soda caustica)
Se intrebuinteaza in industria sapunului si a uleiurilor vegetale in industria petroliere,
in industria hartiei, a matasii artificiale in industria organica de sinteza, la mercerizarea
bumbacului etc. Se obtine prin electroliza solutiei de clorura de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, alba, hidroscopica. Densitatea 2,13. Punctul de topire
321,8
o
C. Fiind solubila in apa se livreaza si sub forma solida in contact cu apa sau
umiditatea genereaza suficienta caldura pentru a aprinde materiale combustibile. La
contactul cu metale poate genera hidrogen-gaz, inflamabil.
-toxicitate: toxic. Foarte periculos pentru ochi. In stare solida sau solutie distruge
tesuturile. Concentratia limita admisa de praf in aer 2 mg/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate. Se va proteja de umiditate, de contactul
cu acizi, metale, explozivi, peroxizi organici si substante inflamabile.
-stingere: se inunda cu apa avand grija sa nu stropeasca cu material. Se vor purta
ochelari si costum de protectie.

553. Hidroxilamina NH
2
OH.
Este folosita ca intermediar in sinteze de medicamente, agent reducator in fotografie,
antioxidant pentru grasimi si sapun, depilator petru piei, la purificarea aldehidelor si
cetonelor. Se obtine din saruri de hidroxilamia (sulfat, clorhidrat) prin tratare cu baze.
Pericol de:
-explozie: cristale albe, densitatea 1,204. Punctul de topire 33,1
o
C. Solubila in apa.
Prin incalzire la 1,30
o
C se descompune cu explozie. Explodeaza in contact cu o flacara.
-toxicitate: inhalarea si ingerearea sunt periculoase.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc si separat de substante
oxidante. Se va feri de socuri mecanica.
-stingere: apropierea de locul incendiului se va face cu precautie intrucat materialul
poate exploda datorita caldurii ridicate de incendiu sau flacarii. Nu se va face noici o
incercare de stingere a incendiului, cu exceptia actionarii de la distanta a echipamentului de
stingere. Zona respectiva va fi evacuata.
554. Hidrura de litiu LiH.
Se obtine prin traducerea hidrogenului asupra litiului incalzit la 500-600
o
C.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina, transparenta. Densitatea 0,82. Punctul de topire 680
o
C. Se poate aprinde spontan in aer. Prin incalzire sau in contact cu umiditatea sau acizi
reactioneaza exoterm cu degajare de hidrogen-gaz, inflamabil. Caldura exoterma este, de
obicei, suficienta pentru a provoca aprinderea.
-explozie: reactioneaza violent cu substante oxidante. Poate forma nori de praf care
explodeaza in contact cu o flacara, prin incalzire sau in contact cu substante oxidante.
-toxicitate: toxic usor. Praful irita mucoasele ochilor poate provoca collapsus.
Concentratia limita admisa 0,025 mg/m
3
. Hidroxidul de litiu ce se formeaza prin reactia
hidrurii de litiu cu apa este foarte caustic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, reci, bine ventilate, separat de alte
materiale. Se vor lua orice masuri pentru a-l feri de contactul cu apa. Ventilatia trebuie sa
asigure evacuarea puncgilor de gaz.
-stingere: nu se va folosi apa, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau hidrocarburi
halogenate cum este tetraclorura de carbon. Incendiu poate fi stins prin acoperire cu un vas.
Daca s-a aprins materialul din conteinaer, incendiul se stinge prin inchiderea capacului.
Grafitul uscat sau pamantul de dolomita pot fi folosite pentru stingerea incendiului de
hidrura de litiu.
555. Hidrura de litiu si aluminiu LiAlH
4
.
Se obtine din hidrura de litiu si solutie eterica de corura de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere microcristalina, stabila la temperatura camerei in aer uscat. Se
descompune la 125
o
C cu formare de hidrura de litiu, aluminiu metal si hidrogen. La
incalzire in contact cu umiditatea sau cu acizi are loc o reactie exotempa cu degajare de
hidrogen inflamabil. De obicei, caldura de reactie este suficienta pentru a produce
aprinderea.
-explozie: in contact cu agenti oxidanti puternici poate avea loc o reactie violenta
(exploziva).
-toxicitate: foarte caustic prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea. Cand
materialul vine in contact cu umiditatea sau cu apa se produce hidroxidul de litiu care este
deosebit de caustic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, naincalzite. La manipularea
containerelor se va evita lovirea sau trantirea lor.
-stingere: nu se va folosi apa. Se vor folosi pulberi stingatoare. Se va purta costum
de protectie completa.
556. Hipoclorit de calciu Ca(ClO)
2
3H
2
O.
Este intrebuintat in industria textina, a hartiei, in industria chimica, in industria
alimentara ca dezinfectant al utilajului, in medicina ca dezinfectant. Se obtine prin actiunea
unui curent de clor asupra hidroxidului de calciu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba higroscopica cu miros puternic de clor. Nu este combustibila
dar dezvolta clor si la temperaturi ridicarte oxigen. Periculos in contact cu substantele
combustibile organice sau usor oxidabile. Se poate descompune singur cu dezvoltarea unei
cantitati de caldura.
-explozie: la umezeala si temperaturi de peste 40
o
C explodeaza, dand clorura de
calciu si oxigen.
-toxicitate: iritant al pielii, ochilor si aparatului respirator.
Masuri de:
-prevenire: se depozitea in locuri reci, uscate, bine ventilate, departe de materiale
combustibile. Containerele pot exploda prin expunere la caldura, in special daca continutul
de clor este ridicat. Se va evita depozitarea prelungita in special pe timpul verii.
-stingere: se foloseste apa, preferabil sub forma pulverizata. Se va utiliza
echipament de protectie si aparate izolante.
557. Hipolcorit de sodiu NaOCl.
Este intrebuintat ca decolorant si ca dezinfectant al apei. Se obtine prin electroliza
solutiei de clorura de sodiu. In mod obisnuit se foloseste sub forma de solutie apoasa
denumita ala de Javel.
Pericol de:
-incendiu: nu este inflamabil, dar este un oxidant puternic. Poate aprinde substantele
inflamabile. Sub actiunea bioxidului de carbon din aer se descompune.
-explozie: prin evaporarea solutiei se separa sub forma de cristal hidrat cu
compozitia NaOCl 5H
2
O. Aceasta sare prin incalzire pana la 70
o
C se descompune cu
explozie.
Masuri de:
-prevenire: nu se depoziteaza impreuna cu substante inflamabile organice sau usor
oxidabile. La manipulare se va evita trantirea sau lovirea ambalajelor.
-stingere: un incendiu provocat de hipoclorit de sodiu se stinge cu apa.
558. Hartie
Este intrebuintata ca hartie de ziar, de invalit, de scris. Se obtine din celuloza.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. La pastrarea in baloturi este capabila de
autoaprindere termica. Temperatura de autoincalzire 100
o
C. Sub actiunea acidului azotic si a
altor agenti oxidanti puternici este capabila de autoaprindere chimica.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. In cazul depozitarii in baloturi
se va proteja de sursele de incalzire cu temperatura mai mare de 100
o
C.
-stingere: se stinge cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
559. Hartie fotografica
Intrebuintata in fotografie.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Greutatea pe m
2
, 0,146 kg. Temperatura de
aprindere 238
o
o
C. Puterea calorifica 3172 kcal/kg. La
depozitarea in baloturi are tendinta de autoaprindere termica. Temperatura de autoincalzire
120
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitarea in baloturi sau stinve se va proteja de sursele de caldura
cu temperatura mai mare de 120
o
C.
-stingere: se stinge cu apa, spuma chimica si mecanica.
560. Hartie ignifuga.
Se utilizeaza in diverse scopuri speciale. Se impregneaza cu solutie apoasa de sulfit
de amoniu.
Pericol de:
-incendiu: contine 18g sare la 100g de hartie. Material greu combustibil. Puterea
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja de stropirea cu apa care poate spala
compozitia ignifuga, facand-o din nou combustibila.
-stingere: se stinge cu spuma sau gaze inerte.
561, Indulina C
42
H
33
N
6
.
Este intrebuintata la fabricarea de coloranti albastri. Se obtine din aminoazobenzen.
Anilina si clorhidrat de anilina.
Pericol de:
-incendiu: pulbere neagra-albastra. Produsul tehnic contine circa 3% anilina.
Combustibila. Praful depus se aprinde. Temperatura de autoaprindere a prafului 1050
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful fractiunea 140 cu
umiditatea 25% are limita inferioara de explozie 10g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, la manipulare se va evita
raspandirea prafului in aer.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
562. Iodfluormetan (FREON 13 I 1) CF
3
I.
Este intrebuintata ca substanta stingatoare. Se obtine prin iodurarea si fluorarea
metanului.
Perico de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aerul 6,7. Punctul de fierbere -22,5.
Temperatura de descompunere 334
o
C. Nu este combustibil, din contra se folosesteca agent
de stingere. Concentratia minima pentru flegmatizarea amestecurilor de hidrocarburi-aer
4,5%.

563. Iodura de amil CH
3
(CH
2
)
4
I.
intrebuintata in sinteze organice si in industria farmaceutica. Se obtine din alcool
amilic si iod in prezenta de fosfor rosu drept catalizator.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 156
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,8. Insolubila in apa. Inflamabila.
o
o
C.
se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de sursele de incalzire. Dat fiind faptul ca vaporii
sunt mult mai grei decat aerl, depozitul va fi bine ventilat la partea inferioara.
564. Iodura de butil CH
3
(CH
2
)
2
CH
2
I.
Eeste intrebuintata in sinteze organice. Se obtine din alcool butilic, iod si fosfor rosu
drept catalizator.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare galbuie. Densitatea 1,617.Punctul de topire -103,5
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,4. Solubilitatea in apa
0,002% la 17,5
o
C. Usor inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 50
o
C. Temperatura de
autoinflamare 294
o
C.
se cunosc.
Masuri de:
-pevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va feri de incalzire si de
sursele posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma chimica.
565. Iodura de heptil CH
3
(CH
2
)
6
I.
Este folosita in sinteze organice. Se obtine din alcool hexilic, iod si fosfor rosu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Punctul de topire -48,2
o
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,8. Inflamabila. Temperatura de inflmabailitate 95
o
o
C.
se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, bine ventilate la parte
inferioara. Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: se stinge cu spuma. Apa pulverizata este mai putin eficace.
566. Iodura de hexil CH
3
(CH
2
)
5
I.
este utilizata in diferita sinteze organice. Se obtine din alcool hexilic si iod, in
prezenta de fosfor rosu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,441. Punctul de fierbere 180
o
C. Densitatea
vaporilor fata de aer 7,3. Insolubila in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 75
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecu explozive. Limitele de explozie nu se
cunosc.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri bine ventilate la partea inferioara. Se va feri de
surse de caldura.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica.
567. Ionona C
13
H
20
O.
Este intrebuintata in parfumerie, cosmetica, industria sapunului. Se obtine prin
condensarea uleiului de iarba de lemon cu acetona.
Pericol de:
-incendiu: ulei cu miros caracteristic de violete. Densitatea 0,941. Punctul de
fierbere 150
o
C la 24 mm Hg. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,7. Greu solubil in apa.
Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 115
o
o
C.
inferioara 0,76%, superioara 1,3%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va prevedea o buna
ventilatie la partea inferioara a incaperii, dar fiind densitatea mare a vaporilor si limitele
scazute de explozie in amestec cu aerul.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
568. Izopropilamina (CH
3
)
2
CHNH
2
.
Este folosita ca inhibator de coroziuna ca solvent, intermediar la obtinerea de
madicamente, coloranti, insecticide. Se obtine din alcool propilic si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,691. Punct de topire 101,2
o
C. Punctul de
fierbere 34
o
C. Densitetea vaporilor in raport cu aerul 2,0. Solubila in apa. Usor inflamabila.
o
o
C.
-toxicitate: iritant al ochilor, pielii si cailor respiratorii. Concentratia limita
admisibila 5 parti la milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Solutiile de
izopropilamina se vor pastra de asemenea in aer liber sau in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma speciala. Apa
nu este eficienta.
569. Izopropilclorcarbonat (CH
3
)
2
CHOCOCl.
Eterul izopropilic al acidului clorcarbonic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros patrunzator. Produsul tehnic poate fi colorat in
maro. Densitatea 1,24. Punctul de fierbere 103
o
C. Densitatea vaprotilor fata de aer 4,2.
Inflamabil. Produsul concentrat continand 96% substanta de baza are temperatura de
inflamabilitate 24
o
C si temperatura de autoinflamare 610
o
C. Se descompune in apa, cu
separarea acidului clorhidric. Produsul tehnic contine, de obicei, circa 2% alcool izopropilic
si o cantitate oarecare de clorura de izopropil. Prezenta acestuia din urma mareste simtitor
pericolul de incendiu al produsului. Astfel, prin scaderea concentratiei eterului la 84%,
temperatura de autoinflamare scade la 550
o
C, iar in cazul concentratii de eter de 19,7%,
temperatura de autoinflamare este de numai 500
o
C. In aer, izopropilclorcarbonatul arde cu
flacara galben-verzuie. Arderea incenteaza la scaderea concentratiei oxigenului sub 18,8%.
-explozie: produsul tehnci este termic instabil. Prin incalzire pana la 50-60
o
C se
poate descompune. Stabilitatea termica scade brusc in prezenta clorurii ferice anhidre. La un
continut de clorura ferica mai mare de 0,03% este posibila descompunerea exploziva a
eterului in produse gazoase, clorura de izopropil si bioxid de carbon. Reactia de
descompunere termica se suprima prin introducerea de alcool izopropilic si la trecerea
clorurii ferice anhidre in solutie.
-toxicitate: in produsele de ardere poate sa existe fosgen un gaz a carei toxicitate
este cunoscuta.
Masuri de:
-prevenire: pentru micsorarea pericolului de descompunere nu se permite
depozitarea si transportul la temperaturi ridicate. Se depoziteaza in cladiri reci, rezistente la
foc. Se va exclude posibilitatea de a veni in contact cu fierul/
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata. In spatii inchise se va folosi
azot. Concentratia minima de azot ce trebuie realizata pentru stingere 10%. Se vor folosi
aparate izolante.
570. Izopropilfenilcarbamat (CH
3
)
2
CHOCONHC
6
H
5
.
Eterul izopropilic al acidului fenilcarbamic este folosi in industria medicamentelor.
Se obtine sintetic pornind de la uree sau azotat de uree.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, cristalina. Densitatea 1,09. Punctul de topire 91
o
C.
o
C la 1-1,5 mm col Hg. Combustibila. Temperatura de aprindere
135
o
o
C. Concentratia minima de oxigen pentru ardere
difuza 14,2%. Praful depus se poate aprinde. In stare topita, produsul arde cu o flacare
luminoasa, cu mult fum.
-explozie: praful de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de epxlozie 13
g/m
3
. Temperatura de aptindere a amestecului de praf-aer 870
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de sursele de
caldura si de aprindere.
-stingere: se stinge cu spuma, apa pulverulenta. In spatii inchise se pot folosi gaze
inerte. Concentratia minima necesara a se realiza pentru stingere este de 22% in cazul
bioxidului de carbon si 27% in cazul azotului.
571. Izobutan (2-METILPROPAN) (CH
3
)
2
CHCH
3
.
Este intrebuintat in carburanti sintetici cu cifra octanica mare, drept combustibil
casnic (gaze lichefiate) si in sinteze organice. Se obtine din gazele de sonda, din gazele de
rafinarie sau din gazolina.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aerul 1,3514. Punctul de fierbere -
12,2
o
o
C. Densitatea in stare lichefiata 0,5573. Solubilitatea in apa
13% la 17
o
C. Inflamabil. Arde cu flamaca albastruie.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,8-14,8%.
-toxicitate: produsul are o actiune usor narcotica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in rezervoare de presiune amplasate de
preferinta in aer liber, izolate de rezervoarele de lichide inflamabile. Incinta rezervoarelor se
betoneaza si se prevad pante de scurgere catre un bazin colector amplasat la o anumita
distanta de rezervoare. In acest fel se evita arderea gazului sub rezervar in cazul spargerii
acestuia. In timpul verii rezervoarele se stropesc cu apa in vederea micsorarii presiunii de
vapori. Buteliile de gaz lichefiat se pastreaza in cladiri rezistente la foc, ferite de actiunea
directa a razelor solare si de surse de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte sau hidrocarburi halogenate. Pentru a
evita exploziile in spatii inchise, conentratia minima a gazului inert in volumul incaperii
trebuie sa fie de 30%, in cazul bioxidului de carbon si 43% in cazul azotului.
572. Izobutilamina (CH
3
)
2
CHCH
2
NH
2
.
Este intrebuintata in diferite sinteze organice (la fabricarea ierbicidelor). Se obtine
din clorura de izobutil si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0.735. Punctul de topire -84,6
o
C. Punctul de
fierbere 68,6
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,5. Solubila in apa. Usor
inflamabile. Temperatura de inflamabilitate -20
o
o
C.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce iritatia usoara a mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in rezervoare atmosferice.
Depozitele interioara se vor amplasa in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant, spuma chimica
si mecanica. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte. Se va folosi masca cu cartus filtrant.
573. Izobutilena CH
2
C(CH
3
)
2
.
Se intrebuinteaza la fabricarea izooctanului, materialelor plastice, cauciucului butil si
ca intermediar in sinteza organice. Se separa din gazele de rafinarie (de la cracare) sau din
alcool butilic teriar prin deshidratare la 450
o
C cu catalizator de oxid de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 1,95. Punctul de fierbere 6,6
o
C.
o
C. Densitatea in stare lichefiata 0,6266. Foarte putin slubila in apa.
Inflamabila. Arde cu flacara insotita de fum negru. Putere calorifica 10800 kcal/kg.
polimerizeaza usor cu degajarea unei cantitati mari de caldura.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explzive. Limitele de explozie: inferioara
1,8% vol, superiara 9,6%, vol. Concentratia minimca de oxigen la care amestecul este inca
exploziv este de 15,3% vol la diluarea cu bioxid de carbon 12,3% vol la diluarea cu azot.
-toxicitate: inhalarea vaporilot prooaca iritarea mucoaselor. Concentratia limita
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in rezervoare de presiune. In timpul
verii rezervoarele se stropesc cu apa in scopul micsorarii presiunii de vapori. Pentru a evita
polimerizarea se inhibeaza.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, azot sau hidrocarburi halogenate.
574. Izoforona (1,1,3-Trimetilciclohexen (3)-ona-(5).
(CH
3
)
2
CCH2COCHCCH3CH2.
Dizolvant pentru rasini vinilice, nitroceluloza. Se obtine din acetona prin incalzire in
mediu alcalin.

Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare galena. Densitatea 0,923. Punctul de topire 8,1
o
C.
Ounctul de fierbere 215,5
o
C. Densitatea vaporilor inr raport cu aerul 4,8. Insolubila in apa.
Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 84
o
o
C.
0,8%, vol, superioara 3,8%, vol.
-toxicitate: narcotic care provoaca iritarea ochilor si a nasului. Este un toxic renal.
Concentratia limita admisibila 0,1 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, incalzite in timpul iernii
pentru a evita congelarea produsului. Se va asigura o ventilatie corespunzatoare la nivelul
pardoselii si se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, bioxid de carbon, azot. Se vor
utiliza aparate izolante.
575. Izoheptan (2-METILHEXAN) (CH
3
)
2
CH(CH
2
)
3
CH
3
.
Este intrebuintat in benzine. Se obtine din izobutilena si propilena prin alchilare cu
acid fosforic si hidrogenarea izoheptenei obtinute.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 90,1
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Insolubil in apa. Inflamabil.
Temperatura de inflamabilitate sub -18
o
o
C (calculata).
inferioara 1,0% vol, superioara 6,6% vol.
-toxicitate: inhalarea vaporilor are o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Se vor evita orice surse posibile
de aprindere (electricitate statica, descarcari atmosferice etc).
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica, bioxid de carbon si
576. Izooctan. (CH
3
)
3
CCH
2
CH(CH
3
)
2
.
Este intrebuintat ca adaos in benzine pentru marirea cifrei octanice. Se obtine prin
dimerizarea izobutinei pe catalizator de acid fosforic si hidrogenarea izooctenei obtinute.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 99,2
o
o
o
C. Puterea
-toxicitate: iritant al conjunctivitei si mucoaselor cailor respiratorii superioare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in parcuri de rezervoare pentru lichide
inflamabile. Se vor evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: se vor folosi spuma chimica si mecanica, bioxid de carbon si pulberi
stingatoare.

577. Izopentan (2-METILBUTAN) (CH
3
)
2
CHC
2
H
3
.
Este intrebuintat la fabricarea izoprenului (prin dehidrogenare), a unor derivati
clorurati ca dizolvant. Se obtine prin distilare fractionata din produse petroliere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, foarte volatil. Densitatea 0,619. Punctul de topire -159,6
o
o
Inflamabil. Temperatura de infamabilitate -52
o
o
C.
inferioara 1,3% , superioara 7,6%. Concentratia minima de oxigen necesara arderii 15,4%.
Actiunea vaporilor de izopentan provoaca cefalee, ameteala. Concentratia maxima
admisa 10 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: fiind un lichid foarte volatil se depoziteaza in rezervoare sub presiune.
Rezervoarele se racesc prin stropire cu apa in timpul verii in scopul reducerii presiunii de
vapori. Cantitati mici se vor pastra in butelii, in incaperi reci, bine ventilate.
-stingere: in cazul cand suprafata de ardere nu este prea mare se stinge cu spuma
mecanica cu un debit de 40 l/m
2
.s. Incendiile din spatii inchise se pot stinge cu gaze inerte.
Concentratia minima a gazului inert in incapere, necesara pentru stingere, este de 27%, in
cazul azotului si 23% in cazul bioxidului de carbon.
578. Izopren (2-METILBUTADIENA) CH
2
C(CH
3
)CHCH
2
.
Intrebuintat la fabricarea cauciucului sintetic si a altor eastomeri, intermediar in
sinteaza organica. Se obtine prin dehidratarea izopentanului sau din butilena si formaldehida.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,861. punctul de topire -146
o
C. Punctul de
fierbere 34
o
o
o
C. Puterea
calorifica 10500 kcal/kg. Continutul maxim de oxigen pentru ardere prin difuziune 14,4%
vol.
-toxicitate: inhlamarea vaporilor produce cefalee, ameteala, iritarea mucoaselor,
faringite, laringite si iritatia conjunctivei. In contect cu pielea provoaca dermatite.
Masuri de:
-prevenire: fiind foarte volatil se depoziteaza in rezervoare de presiune. Pentru a
micsora tensiunea de vapori, rezervoarele se stropesc cu apa in zilele calduroase de vara. In
timpul depozitarii, izoprenul se inhiba pentru a preveni polimerizarea. Vaporii fiind
neinhibiti pot forma polimeri in conductele de aerisire sau supape de siguranta provocand
astuparea acestora.
-stingere: incendiile se sting cu spuma. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte.
Concentratia minima a gazului inert necesara pentru stingere este de 24% pentru bioxidul de
carbon si de 35% pentru azot.
579. Izopropenilacetilena CH
2
C(CH
3
)CCH.
Se utilizeaza in unele sinteze chimice. Se obtine din izopren prin halogenare cu brom
si tratarea produsului dehidrogenat cu hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, foarte volatil. Densitatea 0,709. Punctul de fierbere 28-21
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,35.Inflamabila. temperatura de autoinflamare
263
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerl amestecuri explozive. Limitele de explozie:
inferioara 2%, superioara 9,5%, vol/
-toxicitate: inhalarea vaporilor are o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in vase sub presiune. Se va proteja de actiunea directa a
razelor solare si de surse de caldura. Se va mnipula cu atentie evitandu-se socuri mecanica.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon si pulberi stingatoare. Concentratia
minima a bioxidului de carbon necesara stingerii intr-un spatiu inchis este de 40%.
580. Izopropilacetilena (CH
3
)
2
CHCCH.
Este intrebuintata pentru sinteze chimice. Se obtine din izopropilena prin bromurare
si tratarea produsului dehalogenat cu hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor foarte volatil. Densitatea 0,685. Punctul de fierbere 28-29
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,35. Inflamabila. Temperatura de autoinflamare
263
o
C.
1,7% vol, superioara 9,5%.
-toxicitate: are o actiune narcotica si convulsiva pronuntata.
Masuri de:
-prevenire: fiind foarte volatil se depoziteaza in butelii sub presiune.se va feri de
socuri mecanica, incalzire si surse posibile de aprindere (radiatii calorice, electricitate
statica). Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon si pulberi stingatoare. In spatii
inchise, stingerea se poate realiza cand concentratia bioxidului de carbon este de minimum
40%. Se va purta masca de gaze.
581. Izopropilbenzen (CUMEN) C
6
H
5
CH(CH
3
)
2
.
Este folosit ca intermediar la fabricarea fenolului si acetonei. Se obtine din benzen si
propilena prin alchilare cu caralizator acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,864. punctul de topire -96
o
C. Punctul de
fierbere 152,4
o
o
C . Temperatura de autoinflamare 424
o
C.
0,88%, vol, superioara 6,5%, vol. In prezenta unor agenti de oxidare da hidroperoxidul de
izopropilbenzen, lichid exploziv.
-toxicitate: are o actiune narcotica mai intensa decat a benzenului. Inhalarea repetata
provoaca anemie.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare. Se va evita contactul cu agenti
oxidanti.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Se vor
582. Lactat de butil CH
3
CH(OH)COOC
4
H
9
.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluluiza, rasini naturale si sintetice, la
fabricarea lacurilor, a cernelurilor, a parfumurilor, a adezivilor. Se obtine prin esterificarea
acidului lactic cu alcool butilic.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros usor. Densitatea 0,974-0,984. Punctul de topire -
43
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0. Greu
solubil in apa (3,4% la 25
o
C). Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 71
o
C.
-explozie: vaporii fomeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare in spatii inchise se va asigura o ventilatie in partea
inferioara a incaperii avand in vedere ca vaporii sunt mult mai grei decat aerul. Se prefera
depozitarea in aer liber.
-stingere: se va utiliza spuma chimica sau mecanca. Apa pulverizata este mai putin
eficace.
583. Lactat de etil CH
3
CH(OH)COOC
2
H
5
.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, acetat de celuloza, rasini, lacuri,
emailuri, la fabricarea sticlei de siguranta. Se obtine prin esterificarea acidului lactic cu
alcool etilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, cu miros usor. Densitatea 1,031. Punctul de fierbere
154
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 4,1. Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 40
o
o
C.
explozie 1,55%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aerl liber. Se vor evita sursele posibile de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare.
584. Lacuri.
Se utilizeaza pentru protectia suprafetelor, in special a metalului si lemnului. Sunt
solutii ale unor substante organice nevolatile, capabile sa formeze, dupa aplicarea lor pe un
soport, o pelicula aderenta si compacta.
Pericol de:
-incendiu: dupa domeniile de utilizare se deosebesc lacuri pe baza de: ulei, rasini
sintetice, rasini alcahidice, rasini fenolice, rasini de melamina, poliuretani, lacuri celulozice,
lacuri de spirt pe baze de selac, lacuri pe baza de asfalt. Ele constau dintr-o substanta
peliculogena dizolvata intr-un dizolvant organic ca: benzila, toluen, benzen, alcool metilic
acetona, acetat de metil eter etilic, dioxan, ulei de terebetina, sulfat de carbon, furfurol, etc.
Pericolul de incendiu se datoreste in special dizolvantului (substante lichide volatile), in
mare parte usor inflamabil. Temperatura de inflamare variaza intre 255
o
C si 490
o
C.
-explozie: vaporii de solventi formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: majoritatea lacurilor degaja prin arderea incompleta substante toxice.
Vaporii substantelor dizolvante au, de asemenea, actiune toxica asupra organismului.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea lacurilor se face in cladiri rezistente la foc, in incaperi cu
temperaturi scazute si ventilate. Butoaiele sau bidoanele se aseza in maximum doua randuri,
pe inaltime. Se va evita lovirea si avarierea ambalajelor, scurgerea si raspnadirea lacurilor pe
pardoseala. Nu este permisa transvazarea produsului dintr-un ambalaj in altul in incaperea
depozitului. Se vor evita orice surse posibile de aprindere, scantei electrice etc. La
transvazarea lacurilor din rezervoare in ambalaje mici, acestea vor fi legate la pamant.
-stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
Butoaiele din vecinatatea incendiului se vor raci cu jeturi de apa pentru a preveni aruncarea
capacelor si raspandirea continutului. Se vor utiliza aparate zolante.
585. Lanolina.
E intrebuintata in cosmetica, medicina, industria textila si a pielariei. Se extrage din
lana de oaie cu solventi sau prin spalare cu sapun format din esteri ai colesterinei.
Pericol de:
-incendiu: masa galben-deschisa, semi-solida. Punctul de topire 38-42
o
C. Insolubila
in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 238
o
C. Temperatura de autoaprindere
445
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de incalzire, intrucat se topeste usor si curge. Lanolina topita
poate provoca raspandirea incendiului.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
586. Lignina.
Este intrebuintata la fabricarea tanatilor sintetici. Este un constituent al lemnului. Se
separa din faina de lemn prin dizolvare in dioxan sau toluen.
Pericol de:
-incendiu: material pulverulent combustibil. Temperatura de autoinflamare 300
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Diferitele tipuri de lignina,
fractiunea 850, au urmatoarele caracteristici:

Lignina

Umiditate
%
Cenusa
%
Continut
fractie
74
%
Temperatura
o
C Limita
inferioara
de
explozie
g/m
3

Aprindere Autoaprindere
Lemn
foioase
Lemn
conifere
Bumbac
4,8

5,0

7,8
2,5

2,6

1,6
21

17

14
316

382

327
775

775

775
30,2

35,3

63,0

Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita formarea amestecurilor explozive
de praf si aer.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata cu adaos de muiant, spuma. In spatii inchise
(uscatoare, filtre) se poate stinge prin inabusire cu abur sau gaze de ardere avand continutul
de oxigen maximum 10%.
587. Ligroina.
Este intrebuintata la extractii si dizolvant de uleiuri, ceruri, grasimi. Se obtine din
petrol.
Pericol de:
-incendiu: fractiune petroliera lichida. Densitatea 0,835. Interval de fierbere 90-120
o
C. Insolubila in apa. Inflamabla. Temperatura de inflamabilitate -24
o
C. Temperatura de
autoinflamare 220-300
o
C.
-explozie: vaporii mai grei decat aerul formeaza amestecuri explozive. Se va evita
orice sursa posibila de aprindere (electricitate statica, descarcari atmosferice etc). Depozitele
interioare se vor amplasa in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, hidrocarburi halogenate si pulberi
stingatoare.
588. Linalol C
10
H
18
O
Se gaseste in uleiuri de lamn de trandafir.
Pericol de:
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 5,3. Greu solubil in apa. Combustibil. Temperatura de
inflamabilitate 82
o
o
C.
masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bixoid de carbon.
589. Linoleat de mangan.
Amestecul de linoleat de mangan (15%) cu tetraclorira de carbon (85%), este folosit
la accelerarea procesului de uscare a uleiurilor sicative.
Pericol de:
-incendiu: lichid greu combustibil. La temperatura de 44-75
o
C se observa arderea
locala in apropierea sursei de aprindere. Temperatura de autoiflamare 410
o
C.
Masuri de:
-stingere: se stinge cu apa, spuma, bioxid de carbon.
590. Linoleum pe baza de cauciuc.
Este intrebuintat pentru acoperirea pardoselilor. Este format din doua straturi.
Stratul inferior contine: bitum, sulf, tiuram, azbestm cauciuc maruntit, difenilguanidina,
parafina, deseuri de bumbac. Stratul superior contine: oxid de zinc, sulf, tiuram, acid
stearinici, parafina, ulei, negru de fum, caolina, faina de lemn.
Pericol de:
-incendiu: material solid cmbustibil. Temperatura de aprindere 308
o
C. Temperatura
o
o
C se observa o autoincalzire a materialului.
-toxicitate: prin ardere se degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita incalzirea
materialului si contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma. Se vor utiliza aparate izolante.
591. Linoleum pe baza de PVC.
Reprezinta o tesatura acoperita cu masa plastica pe baza de policlorura de vinil.
Pericol de:
-incendiu: material solid, combustibil. Temperatura de aprindere 330
o
C.
o
C. are tendinta de autoaprindere termica. La temperatur
ade 80
o
C se autoincalzeste. Puterea calorifica 3270-3420 kcal/kg.
-toxicitate: prin ardere se formeaza produse toxice.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii se va evita incalzirea excesiva a materialului si
contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma. Se vor utiliza aparate izolante.
592. Linoleum pe baza de ulei.
Este intrebuintat la acoperirea pardoselilor datorita durabilitatii sale si calitatilor
izolate. Se obtine prin oxidarea cu aer la cald a uleiului de in. Polimerul oxidant (linoxina) se
amesteca cu razatura de pluta, gume sau rasini si pigmenti si se aplica prin valtuire la cald pe
tesaturi.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Puterea calorifica 5012 kcal/kg. Are tendinta de
autoaprindere termica si chimica ca urmare a autooxidarii uleiurilor continute.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita incalzirea de la surse de caldura (calorifer,
sobe) precum si contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi stingatoare.
593. Litiu (Li).
Este intrebuintat in unele alaje speciale precum lagare de masini, ca dezoxidant si
degazant in aliajele de cupru si aluminiu, precum si la sorurile superioare de fonta. Litiul
topit este foloit in reactoare nucleare pentru evacuarea caldurii. Litiul se mai foloseste in
rachetele cu combustibil. Se obtine prin electroliza clorurii de litiu topite.
Pericol de:
-incendiu: metal moale ca plumbul de culoare argintie. La expunerea in aer se
pateaza in cenusiu. Densitatea 0,534. Punctul de topire 86
o
o
C.
Litiul masiv nu se aprinde in aer decat daca este incalzit deaspupra punctului de topire, in
schim metalul fin divizat se aprinde spontan chiar la temperatura camerei. Daca nu este intr-
un spatiu limitat, metalul arzand are o tendinta de pronuntata de a se topi si curge. Arderea
este insotita de degajarea unui fum alb si opac care mascheaza locul incendiului. Arde atat in
aer cat si in oxigen, azot si bioxid de carbon. Susceptibilitatea litiului topit de a se aprinde
spontan este marita de prezenta oxizilor si azotitilor de litiul mitiul metalic este manipulat
uneori la temperaturi inalte (de ex 550
o
C) in sisteme inchise cu un gaz inert (de obicei argon
uscat) sub vid. Scurgerile de litiu topit din asemenea sisteme sunt insotite de autoaprinderi
daca metalul vine in contact cu aerul.
-explozie: litiul reactioneaza cu apa pentru a forma hidrogen si hidroxid de litiu.
Viteza de reacti la temperatura camerei este insa mult mai mica decat in cazul sodiului sau
potasiului. Hidrogenul rezultat din reactie poate prezenta pericol de explozie daca se
amesteca cu aerul. La temperaturi inalte litiul poate reactiona violent cu betonul sau alte
materiale ce contin umiditate.
-toxicitate: materialul solid poate provoca arsuri ale pieli si ochilor intrucat
reactioneaza cu umiditatea formand hidroxid caustic. Fumul rezultat de la arderea litiului
este un puternic iritatn al pielii, ochilor si mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: se va depozita in locuri uscate, departe de depozite de materiale pentru a
caror stingere se foloseste apa. Se vor evita temperaturile inalte. Se pastreaza in petrol sau in
ulei. In nici un caz nu se va pastra in produsi halogenati. Pentru depozitarea unei cantitati
mai mari se recomanda o cladire separata, rezistenta la foc.
-stingere: nu se va folosi apa sau produsi clorurati ca tetraclorura de carbon.
Bioxidul de carbon si pulberile stingatoare sunt ineficace. Se va folosi grafit uscat sau sare
(clorura de sodiu). Folosirea unui agent de stingere impropriu poate reprezenta un pericol de
explozie. Se vor utiliza aparate izolante.

594. Luminal (Acid 5,5-FENILETILBARBITURIC). C
12
H
12
N
2
O
3
.
Este intrebuintat in medicina ca hipnotic, antiepileptic. Se obtine din cianura de
benzil, oxalat de etic, bromura de etil, uree si etoxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Punctul de topire 173-174
o
C. Solubila in apa.
Combustibila. Temperatura de autoaprindere a aerosolilor 725
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Produsul tehnci cu dispersia 100-
280 are limita inferioara de explozie in amestec cu aerl 23 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita spargerea ambalajelor si raspandirea prafului in
incapere.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spum, pulberi stingatoare.
595. Magneziu (Mg).
se intrebuinteeaza in industrie in special sub forma de aliaje (magneziu, electron etc).
Se obtine prin electroliza clorurii de magneziu topite.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare alba-argintie. Densitatea 1,74. Temperatura de
autoaprindere 600-650
o
o
o
C. Este
combustibil. Praful fin, foile subtiri, sfaramaturile si aschiile se aprind usor in aer si ard cu
flacara alba stralucitoate. Bucatile de metal avand o grosime mai mare de 3 mm se aprind
greu si nu mentin flacara intrucat caldura este transmisa rapid prin conductibilitate. Totusi si
bucatile mai froase pot fi aprinse atunci cand sursa de caldura este suficient de mare.
Temperatura de ardere ese de circa 3000
o
C, iar puterea calorifica 6000 kcal/kg. Arde in
atmosfera de bioxid de carbon.
-explozie: in stare fin divizata este chimic foarte activ. Reactioneaza cu apa si acizi
cu degajarea hidrogenului; de asemenea, reactioneaza cu clorul, bromul, iodul si alti agenti
oxidatni. Reactioneaza energic cu tetraclorura de carbon. Limita inferioara de explozie 10
g/m
3
. Presiunea exploziei 5,6 kg/cm
2
. Continutul minim necesar de oxigen pentru aprindere
exploziva a suspensiei de praf in aer 3%, vol.
-toxicitate: praful este slab iritant.
Masuri de:
-prevenire: aschiile fine sau strunjitura de magneziu se depoziteaza in cladiri
izolate, rezistente la foc. Se vor feri de umezeala si de contactul cu clorul, bromul, iodul si
acizi. Se vor evita sursele posibile de aprindere. Profilele mari pot fi depozitate in aer liber la
fel cu cele de otel sau aluminiu.
-stingere: se stinge prin inabusire cu grafit uscat sau alte pulberi stingatoare (nisip,
oxid de calciu, oxid de magneziu). Nu se va folosi spua, tetraclorura de carbon sau bioxid de
carbon. Aplicarea apei trebuie facuta cu multa grija pentru a preveni contactul cu magneziu
arzand sau topit. Se vor proteja ochii si pielea de particule care zboara. Este contraindicat sa
se priveasca direct flacara de magneziu intrucat se pot produce iritatii ale ochilor.
596. Mangal.
Carbuna obtinut prin arderea mocnita a lemnului. Preparat din lemne usoare (plop,
castan, tei) e folosit la prepararea prafului de pusca, in stare faramata. Cand este preparat din
lemne grele (stejarm jugastru) este folosit in siderurgie si pentru instalatii de paratrasnet (se
pune in putul in care intra conductorul de coborare).

Pericol de:
-incendiu: substanta solida, popoasa de culoare neagra. Contine 50,6-99,7% carbon
si 6,2-0,1% hidrogen. Densitatea 0,4. Combustibil. Puterea calorifica 8100 kcal/kg.
o
C. Are tendinta de autoaprindere termica si chimica.
Manganul proaspat preparat se autoaprinde mai usor. Umezirea si prezenta bioxidului de sulf
in aer contribuie la autoaprindere.
-explozie: praful de mangal in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, nainundabile. Se interzice depozitarea pa
platforme din lemn sau bitum. Se va evita contactul cu bioxidul de sulf. Periodic se va
controla temperatura stivei. Se va evita contactul cu substantele oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa cu adaos de muiant, spuma.
597. Melamina (2,4,6-TRIAMINO-1,3,5 TRIAZINA) C
2
H
6
N
6
.
Este intrebuintata la fabricarea unor materiale plastice impreuna cu formaldehida. Se
obtine prin incalzirea ureii cu amoniac.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Densitatea 1,57. Punctul de topire 250
o
C. Sublima la
350
o
C cu usoara descompunere. Putinsolubil in apa. Combustibila. Temperatura de
autoinflamare 569
o
C.
-explozie: praful uscat fara cenusa fractiunea 850 in stare de suspensie in aer este
exploziv. Praful ce contine 65% particule de 74 are limita inferioara de explozie 252 g/m
3
.
Temperatura de aprindere a amestecului praf-aer 950
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita raspandirea prafului in aer, precum si orice
sursa posibila de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Intr-un spatiu inchis se
poate folosi abur, bioxid de carbon sau gaze de ardere cu continutul de oxigen maximum
12% vol.
598. Mercaptoimidazolin C
3
H
6
N
2
S.
Este intrebuintat in sinteze organice.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare cenusie. Punctul de topire 129
o
C. Insolubil
in autoaprindere 421
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful fractiunea 250 are
3
.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita raspandirea prafului.
-stingere: incendiile se sting pe suprafata deschisa cu apa pulverizata cu adaos de
muianti. In spati inchise se poate folosi azot. Concentratia minima de azot ce trebuie
realizata pentru stingere este de 14%,vol.
599. Metracrilat de metil (ESTER METILMETACRILIC) CH
2
C(CH
3
)COOCH
3.
Se foloseste pentru obtinerea sticlei organice (plexi) si a unor copolimeri cu alti
produsi nesaturati. Se obtine din acetoncianhidrina, metanol si acid sulfuric.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 100
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Greu solubil in apa. Este
inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 10
o
o
C.
limita inferioara 1,5% vol, iar cea inferioara 11,6% vol. In mod obisnuit contine inhibitori ce
se pot dezvolta in cazul unui incendiu, polimerizarea poate avea loc. Daca polimerizeaza in
butoaie exosta posibilitatea sprgerii violente a acestora.
-toxicitate: usor iritanta al pielii, ochilor si cailor respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza n aer liber in depozite speciale. Depozitele interioare
trebuie sa fie din materiale rezistente la foc. Nu se va depozita impreuna cu substantele
oxidante. Vaporii sunt neinhibati si pot forma polimeri in conductele de aerisire sau
opritoarele de flacara ale rezervoarelor, conducand la infundarea acestora.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon si pulberi stingatoare. Apa
pulverizata este neeficace. Se vor utiliza aparate izolante.
600. Metan (CH
4
).
Este intrebuintat ca materie prima pentru obtinerea unor produse de baza ale
industriei chimice ca: acetilena, amoniac, metanol, formaldehida, sulfura de carbo, negru de
fum si drept combustibil. Se gaseste in zacaminte naturale, in gazele rezultate din putrezirea
resturilor vegetale si animale, in gazele de cocseris si de iluminat.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, fara miros. Densitatea fara de aer 0,55. Punctul de fierbere -
164
o
C. Punct de topire -184
o
C. Insolubil in apa. Este un gaz combustibil care se aprinde cu
foarte multa usurinta. Temperatura de autoinflamare 650
o
C. Arde cu flacara albastruie
palida. Puterea calorifica 11910 kcal/kg. Flacara produsa se propaga cu viteza mare in masa
gazului, astfel incat fenomenul pare instantaneu. In cazul cand arderea metanului este
completa, gazele de ardere contin bioxid de carbon si vapori de apa. La arderea incompleta
se oobtine oxid de carbon care poate constitui un pericol de aprindere cu explozie in cazul
cand, datorita sugerii de aer fals, se formeaza un amestec exploziv de oxid de carbon si aer.
-explozie: in spatii inchise metanul formeaza cu aerul amestecuri explozive intre
limitele 5-15%. Viteza undei de explozie a gazului metan este de 2300 m/s. Continutul minim
exploziv de oxigen la diluarea amestecului cu bioxid de carbon 15,6%, vol, cu azot 12,8%.
-toxicitate: primele tulburari serioase la inspirarea aerului cu continut de metan apar
atunci cand continutul este de 25-30%, vol. Inspirarea unui amestec format din 80% metan si
20% oxigen provoaca numai dureri de cap. La arderea incompleta metanului rezulta oxid de
carbon foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: intrucat metanul nu are miros, pentru a putea fi usor recunoscut in caz
de scapari I se adauga substante puternic mirositoare. Aceasta operatie se numeste odorizare
si se face la statiile de distributie a metanului. Cel mai folosit in acest scop este etil-
mercaptanul. Prin adaugare de 16g etil-mercaptan la 100 m
3
gaz acesta poate fi identificat
chiar cand concentratia in aer este de 1%. Conductele infropate pentru distributia gazului
metan vor avea deasupra un strat de pietris pentru drenarea eventualelor scapari de gaze pana
la locul rasuflator, care se vor verifica periodic, de asemenea, rehulatoarele de presiune a
gazului vor fi supravegheate si revizuie din timp in timp.
-stingere: se intrerupe limentarea gazului prin inchiderea ventiluli de racord. Se
stinge intr-un spatiu inchis cu gaze inerte. Concentratia minima necesara de gaz inert ce
trebuie realizata este de 26% bioxid de carbon, 39% azot si 52% argon.

601. Metaxon C
6
H
3
CH
3
ClOCH
2
COONa.
Este intrebuintat ca ierbicid. Se obtine din acidul 4-clor 2-metil fenoxiacetic si
hidroxid de sodiu.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de
aprindere.
602. Metilal CH
2
(OCH
3
)
2
.
E intrebuintat in parfumerie pentru extractie, ca intermediar pentru mase plastice,
anestezic si hipnotic. Se obtine sintetic din formaldehida, alcool metilic, acid clorhidric si
clorura de calciu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil, cu miros de cloroform. Densitatea 0,872. Punctul
de topire -105
o
o
Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -18
o
C. Temperatura de
autoinflamare 237
o
C. Solutiile apoase de metilal sunt de asemenea inflamabile dupa cum
urmeaza:
Concentratie solutie
%
Temperatura de
inflamabilitate
o
C
3
2
1
0,5
0,3
14
22
8
53
68

inferioara 2,98%, spuerioara 17,4%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. In timpul verii rezervoarele vor
fi racita cu apa pentru scaderea tensiunii de vapori. Cantitati mici se pastreaza in depozite
interioare de lichide inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma speciala. Cand incendiul
are loc intr-un spatiu inchsi se poate stinge cu gaz inert. Concentratia minima necesara este
de 29% in cazul bioxidului de carbon si 36% in cazul azotului. Se va folosi masca de gaze.
603. Metilamine, CH
3
NH
2
(MONO-); (CH
3
)
2
NH (DI); (CH
3
)N (TRI-).
Se foloseste ca intermediari la fabicarea de insecticide, coloranti, medicamente,
acceleratori de vulcanizare. Se obtin din metanol si amoniac in prezenta unui catalizator, la
temperaturi inalte.
Pericol de:
-incendiu: gaze la temperatura ordinara, cu miros de peste, in concentratii mici si de
amoniac in concentratii mari. Densitatea in raport cu aerul: monometilamina 1,1,
dimetilamina 1m6, trimetilamnina 2. Punctul de fierbere: monometialmina -6,7
o
C;
dimetilamina 7
o
C; trimetilamina 3
o
C. Sunt solubile in apa formand solutii de 25% pana la
40%. Gaze inflamabile. Temperatura de autoinflamare: monometilamina 430
o
C;
dimetilamnina 402
o
C; trimetilamina 190
o
C. Chiar si solutiile apoase de trimetilamina sunt
inflamabile.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie:
monometilamina 4,9-20,7%; dimetilamina 2,8-14,4%, trimetilamina 2,0-11,6%. Contactul cu
mercir poate produce o reactie exploziva.
-toxicitate: sunt iritante pentru piele, ochi si caile respiratorii. Contactul direct si
prelungitpoate provoca arsuri si leziuni.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Depozitele
din cladiri pentru solutii lichide de metilamine trebuie sa fie rezistente la foc. Contanerele se
vor proteja de lovituri si se vor asigura impotriva unui contact accidental cu mercur.
604. Metilat de sodiu. CH3ONa.
Este intrebuintat ca agent de mentinere la sinteze organice. Se obtine prin dizolvarea
sodiului in alcoolmetilic formand alcool in excesul de alcool.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,995. Se oxideaza in aer, apa il hidrolizeaza
dand alcool metilic si hidroxid ce sodiu. Inflamabil. Propiretatile legate de pericolul de
incendiu sunt analoage cu cele ale alcoolului metilic.
-sxplozie: vaporii de metil de sodiu formeaza cu aerul aestecuri explozive.
-toxicitate: actiunea toxica este asemanatoare cu cea a alcoolului metilic.
Masuri de:
-prevenire: nu se depoziteaza inreuna cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se st ing cu apa, bioxid de carbon, nisip si pulberi stingatoare.
605. Metilceluloza [C
6
H
7
O
2
(OH)
2
OCH
3
]n.
este intrebuintata in adezivi, in emulsii, in cosmetica. Se fabrica din pulpa de lemn
tratata cu alcalii, iar celuloza obtinuta se trateaza cu clorura de metil.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida de culoare alba. Solubila in apa. Combustibila.
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful in stare de
suspensie in aer este exploziv. Praful fractiunea 850 are limita inferioara de explozie 30
g/m
3
. Presiunea maxima a exploziei 7 kgf/cm
2
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita orice sursa posibila
de aprindere.
606. Metil Cianetil-diclorsilan CH
3
(CNC
2
H
4
)SiCl
2
.
Se intrebuinteaza la fabricare rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Punctul de fierbere 210
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 80
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, bromura de etil. Nu se va folosi
apa, spuma sau solutii apoase.

607. Metilcoclohexan CH
3
C
6
H
11
.
Este intrebuintat ca solvent pentru cauciuc, ceruri, bitumuri. Se gaseste in titei,
benzina din care se obtine prin distilare fractionara.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 100,3
o
C. Densitatea vaporilor fara de aer 3,4. Insolubila in apa. Usor inflamabil.
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
1,2%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor in concentratii mari provoaca convulsii.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se vor evita sursele posibile de aprindere
(electricitate statica, foc deschis etc).
-stingere: se stinge cu spuma chimica, mecanica, gaze inerte.
608. Metilciclohexanol C
6
H
10
(OH)CH
3
.
Este intrebuintat ca solvent. Se obtine prin hidrogenarea unui amestec de crezoli.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 165
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,95. Greu solubil in apa. Inflamabil.
o
C.
-toxicitate: prin inhalamre provoaca iritarea mucoasei nazale.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita orice sursa de foc.
609. 1-Metilciclohexena CH
3
C
6
H
9
.
Se intalneste in benzinele de cracare. Se obtine din metilcoclohexanol prin incalzire
cu substante deshidratante.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,825. Punct de fierbere 109,5
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,3. Insolubil in apa. Usor inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 13
o
o
C.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de exlozie nu sunt
cunoscute.
-toxicitate: iritant al mucoaselor si pielii.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se vor evita degajarile de vapori precum si
-stingere: incediile se sting cu spuma chimica, mecanica, bioxid de carbon. Se va
purta masca cu cartus filtrant.
610. 2-metil-2-clorbutan (CLORURA DE AMIL TERTIAR) (CH
3
)
2
CClC
2
H
5
.
Se intrebuinteaza in sinteze organice, ca dizolvant. Se obtine prin clorurarea
pentanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid, cu densitatea 0,871. Punctul de fierbere 86
o
C. Punctul de topire -
73
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,7. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de
autoinflamare 342
o
C.
-explozie: vaprii formeaza cu aerul amestecur explozive intre limitele 1,5-7,4%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau depozite izolate. Depozitele interioare se
vor amenaja in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va utiliza apa pulverizata, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare.
611. Metilclorfenildiclorsilan CH
3
(ClC
6
H
4
)SiCl
2
.
Utilizat in sinteza rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea
1,292. Punctul de fierbere 228
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 7,8. Combustibil.
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerl amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri uscate, rezistente la foc. Se va evita contactul
cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, cu freon, bromura de etil. Nu se
va folosi apa sau spuma.
612. 2-metil-1-clorpropena (CH
3
)
2
CCHCl.
Se utilizeaza in sinteze chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 0,951. Punctul de fierbere 72,20
o
C. Densitatea
vaporilor formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 4,2%;
superioara 19%.
Masrui de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite izolate. Se va evita apropierea
de surse de caldura si prezenta surselor de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se foloseste apa pulverizata, bioxid de carbon
sau pulberi stingatoare.
613. Metil (Diclorfenil) Diclorsilan CH
3
(C
6
H
3
Cl
2
)SiCl
2
.
Utilizat la fabricarea rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza cu umiditatea din aer. Densitatea 1,418.
o
C la 3 mm col Hg. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 104
o
C. temperatura de aprindere 435
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate in cladiri rezistente la foc. Se va evita
apropierea de surse de caldura.
-stingere: nu se va folosi apa. Incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate.
614. Metildiclorsilan H(CH
3
)SiCl
2
.
Se intrebuinteaza la fabricarea uleiurilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre
siliciu elementar si clorura de metil in prezenta de catalizatori metalici (cupru).
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 40,1
o
C. Hidrolizeaza in aer umed. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate: sub -
70
o
C si temperatura de autoinflamabilitate 175
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive in limite largi. Limita de
explozie: inferioara 2,0%; superioara 91%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de umiditate. Se
va evita sursele de aprindere si apropierea de sursele de caldura.
-stingere: incediile se sting cu pulberi stingatoare combinate cu hidrocarburi
halogenate. Nu se va utiliza apa, spuma sau solutiile apoase.
615. Metildifenilclorsilan CH
3
(C
6
H
5
)
2
SiCl
2
.
Se intrebuinteaza la fabricarea rasinilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre siliciu
elementar, clorura de metil si clorbenzen.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,105-1,110. Punctul de fierbere 295,5
o
C.
Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 72
o
o
C.
o
C.
inferioara 0,2%; superioara 8,1%.
Masuri de:
aprindere.
-stingere: incendiile nu se sting cu apa, solutii apoase, spuma. Se vor folosi pulberi
stingatoare combinate (amestec de silicagel si hidrocarburi halogenate).
616. Metildioxan C
5
H
10
O
2
.
Dizolbant pentru nitroceluloza, rasini, uleiuri, ceruri, coloranti, in curatatorie
chimica. Se prepara din etilenglicol si acid sulfuric, iar dioxanul format se metileaza cu
alcool metilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros placut. Densitatea 0,979. Punctul de fierbere 113-
114
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,9. Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura
o
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita de explozie inferioara
2%.
-toxicitate: toxic periculos pentru ficat si rinichi. Are actiune narcotica iritanta
asupra mucoasei nazale si faringelui.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in cantitati mici in cladiri amenajate
pentru depozitarea lichidelor inflamabile. Se va evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Se va
folosi aparate izolante.
617. Metiletilcetona CH
3
COC
2
H
5
.
Dizolvant, intermediar la fabricarea pulberii fara fum, a rasinilor sintetice, a
medicamentelor (Gantrisin). Se obtine prin reducerea alcoolului butilic secundar, in prezenta
catalizatorilor sau prin fermentatie.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros de acetona. Densitatea 0,805. Punct de topire -
85,9
o
C. Punct de fierbere 79,6
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,5. Solubilitatea
in apa 22,6% gr. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -6
o
C. Temperatura de
autoinflamare 514
o
C.
inferioara 1,9%; superioara 10%. Continutul minim exploziv de oxigen la diluarea
amestecului vapori-aer cu bioxid de carbon 14%, cu azot 1,3%.
-toxicitate: iritant al ochilor, mucoasei nazale si gatului. Concentratia limita
admisibila in aer nu este stabilita. Se crede ca nu trebuie sa depaseasca 0,2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Cantitati mici se vor depozita in
cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau
spuma speciala. Se vpr utiliza aparate izolante.
618. Metiletileter.
Este intrebuintat ca solvent si la fabricarea pulberii fara fum. Se ontine prin tratarea
alcolatului de sodiu cu iodura de metil.
Masuri de:
-incendiu: lihcid cu miros placut, eteric. Desnitatea 0,725. Punctul de fierber 10,8
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,1. Solubilitatea in apa circa 10%. Inflamabil.
Temperatura de inflamabilitate -37,2
o
o
C (foarte
scazuta). Se aprinde usor datorita electricitatii statice.
-explozie: in prezenta de oxigen sau la expunere indelungata la lumina solra
formeaza uneori peroxizi care explodeaza spontan sau prin incalzire. Vaporii formeaza cu
aerul amestecuri explozive intre limitele 2 10,1%.
-toxicitate: anestezic puternic. Concentratia limita admisa in aer este probabil
similara cu cea a eterului etilic, 400 parti la milion.
Masuri de:
-prevenire: cantitati mari se depoziteaza in aer liber in depozite izolate. Depozitele
interioare vor fi de tipul celor pentru lichide inflamabile. Se vor izola de materiale puternice
oxidante sau puternic reducatoare. Se vor proteje de actiunea directa a razelor solare si de
electricitatea statica. Depozitele interioara mai vor fi prevazute cu instalatii automate de
inundare cu bioxid de carbon.
-stingere: lichidul este mai usor decat apa, astfel incat folosirea apei poate provoca
raspandirea incendiului. Se va folosi spuma speciala, bioxid de carbon sau pulberi
stingatoare. Se vor utiliza aparate izolante.
619. Metilfenilcarbinol (ALCOOL FENILETILIC) C
6
H
5
CH(OH)CH
3
.
Este intrebuintat in parfumerie. Este o componenta a uleiului de trandafiri. Se obtine
sintetic din bromura de fenilmagneziu si etilena.
Pericol de:
-incendiu: ulei incolor. Densitatea 1,02. Punctul de fierbere 220
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,2. Solubilitatea in apa la 20
o
C 1,6%. Inflamabil. Temperatura
o
C.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substante oxidante.
-stingere: se stinge cu spuma speciala.
620. Metilfenildiclorsilan CH
3
(C
6
H
5
)SiCl
2
.
Este utilizat pentru fabricarea rasinilor siliconice. Se obtine din siliciu elementar,
clorura de metil si clorbenzen.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,177. Punctul de
fierbere 205,5
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,6. Inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 38
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerl amestecuri explozive intre limitele 0,7-8,6%.
Masuri de:
-prevenire: la depoziare se va evita contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza
in locuri uscate, bine ventilate.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, cu freon, bromura de etil. Nu se
va folosi apa sau spuma.
621. Metilfeniluretan C
6
H
5
NHCOOCH
3
.
Se intrebuinteaza in industria medicamentelor. Se obtine din uree sau azotat de uree.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina de culoare cenusie. Produsul tehnic contine circa 95%
substanta de baza. Densitatea 1,134. Punctul de topire 45
o
C (produs pur), 43
o
C (produs
tehnic). Putin solubil in apa. Combustibil. Temperatura de apridere 146
o
C. Temperatura de
autoaprindere 422
o
C. Produsul arde activ in stare topita cu flacara luminoasa cu mult fum.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezostente la foc. Se va evita apropierea de
surse de caldura, intrucat produsul topit scurgandu-se ajuta la raspandirea incendiului.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatiile inchise se pot
utiliza gaze inerte.
622. Metilfuran C
4
H
3
OCH
3
.
Este intrebuinat la sinteza unor substante macromoleculare. Se gaseste n gudronul
obtinut prin distilarea uscata a lemnului.
Pericol de:
-incendiu: lichid. Densitatea 0,916. Punctul de topire -73
o
63,5
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,8. Greu solubil in apa. Inflamabil.
o
o
C.
-toxicitate: toxic pentru paratul respirator; produce convulsii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Depozitele
interioarare vor fi amenajate in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Se vor
623. Metilheptilcetona CH
3
CO(CH
2
)
6
CH
3
.
Intrebuintat ca solvent. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului nonilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros caracteristic, mai usor ca apa. Punctul de topire -
19
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,9. Insolubil in
apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitatea 71
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive in aer.
Masuri de:
-prevenire: se vor evita sursele de aprindere la depozitare si manipulare.
-stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare.
624. Metilhexilcetona CH
3
CO(CH
2
)
5
CH
3
.
Intrebuintat ca dizolvant la extractii, la fabricarea parfumurilor. Se obtine prin
distilare ricinoleatului de sodiu cu sonda caustica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros caracteristic. Densitatea 0,819. Punctul de topire -
16
o
o
C. Densitatea vaporiolor in raport cu aerl 4,4. Insolubil in
apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 60
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se vor evita sursele posibile de aprindere.
stingatoare.
625. Metilizobutilcetona CH
3
COCH
2
CH(CH
3
)
2
.
Se intrebuinteaza ca solvent si pentru denaturarea alcoolului. Se obtine prin
dehidrogenarea alcoolului izohexilic secundar.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros placut. Densitatea 0,801. Punctul de topire -84,7
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,45. Solubilitatea in
apa 2% la 20
o
C. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 22,8
o
C. Temperatura de
autoaprindere 460
o
C.
-toxicitate: vaporii sunt iritatni pentru ochi so mucoasa nazala. La concentratii mari
provoaca o coborare caracteristica a temperaturii corpului, a respiratiei si a pulsului.
Concentratia limita admisa in aer 100 parti la milion.
Masrui de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite pentru lichide inflamabile. Se
va feri de lovituri.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau
spuma speciala. Se vor utiliza aparate izolante.
626. 4-metil-4-nitro-(difenilamina) CH
3
C
6
H
4
NHC
6
H
4
NO
2
.
Se foloseste in sinteze organice. Se obtine pornind de la difenilamina.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta de culoare cafenie-deschisa. Punctul de topire
133,2-134,2
o
C. insolubil in apa. Combustibila. Temperatura de aprindere 255
o
C.
o
C.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Praful fractiunea 250 are limita
3
. Continutul minim exploziv de oxigen in cazul diluarii
amestecului de praf-aer cu azot este de 11,4% vol.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita spargerea ambalajelor si
raspandirea prafului in aer. Se va proteja de sursele de caldura.
-stingere: pe suprafete deschise se va folosi apa pulverizata, spuma chimica si
mecanica. In spatii inchise se poate folosi azot.

627. Metiloctilcetona CH
3
CO(CH
2
)
7
CH
3
.
Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin reducerea alcoolului decilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,825. Punctul de topire 3,5
o
C. Punctul de
fierbere 211
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerl 5,4. Insolubil in apa. Inflamabil.
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite pentru lichide combustibile.
stingatoare.
628. 4-metil-5--oxietiltiazol C
6
H
9
ONS.
Se obtine pornind de la tioformamida.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, vascos, de culoare galben-pal. La depozitare trece in
culoare rosietica. Densitatea 1,184. Punctul de fierbere 135-139
o
C la 7mm col. Hg. Solubil
in apa. Combustibi. Temperatura de inflamabilitate 128
o
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, departe de substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. In spati
inchise se stinge cu gaze inerte. Concentratia minima de gaz inert ce trebuie realiizata pentru
stingere este de 35% in cazul folosirii azotului si 21% in cazul bioxidului de carbon.
629. 2-metilpentan (CH
3
)
2
CHC
3
H
7
.
Este folosit ca dizolvant. Se obtine prin distilare fractionata din benzina.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil. Densitatea 0,659. Punctul de topire -153,7
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerl 3,0. Insolubil in apa.
Inflamabil. Temperatura de autoinflamare 307
o
-explozie: vaporii formeaza in aer amestecuri explozive. Limitele de explozie:
-toxicitate: vaporii produc cefalee, somnolenta, ameteala. Concentratia maxima de
vapori suportata timp de 8 ore majoritatea persoanelor este de 1,9 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in depozite de lichide inflamabile. Pentru
micsorarea presiunii de vapori in timpul verii rezervoarele se vor raci prin stropire cu apa.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, azot. In caz de stingere
intr-un spatiu incis, concentratia minima necesara a gazului inert trebuie se fie 29% in cazul
folosirii bioxidului de carbon, 43%, in cazul azotului. Se vor utiliza aparate izolante.
630. n-Metilpirol C
5
H
7
N.
Se intrebuinteaza in industria farmaceutica. Se faseste in gudronul de huila si in
produsele distilarii uscate a oaselor, coarnelor etc. Sintetic se obtine din pirol, potasiu
metalic si iodura de metil.

Pericol de:
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,8. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate
16
o
C.
-explozie: vaporii formeaza in aer amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii au o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va izola de substante oxidante si se vor evita surse
posibile de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va utiliza apa pulverizata, bioxid de carbon,
pulberi stingatoare. Se va purta masca c cartus filtrant.
631. Metilpropilcetona (PENTATONA) CH
3
CO(CH
2
)
2
CH
3
.
Este folosit ca solvent pentru extractii. Se obtine prin reducere alcoolului alilic
secundar.
Pericol de:
o
C . Punctul de
fierbere 101,7
o
C . Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,0. Putin solubila in apa.
Inflamabila. Temperatura de autoinflamare 505
o
C .
-toxicitate: iritant al ochilor si mucoaselor nazale. Concentratia limita admisibila in
aer se presupune a fi mai mica de 0,2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in depozite pentru lichide
inflamabile.
stingatoare. Se va folosi apatare izolante.
632. Metilstearilamina CH
3
NHC
18
H
37
.
Pericol de:
-incendiu: lichid ce se solidifica la temperatura camerei intr-o masa ceroasa de
culoare galbena. Punctul de topire 33
o
C. Insolubil in apa. Combustibila. Produsul tehnic cu
un continut de substanta de baza de 98,3% are temperatura de inflamabilitate 162
o
C,
temperatura de aprindere 186
o
C si temperatura de autoinflamare 274
o
C. Prin incalzire cu
30-50
o
C peste temperatura de aprindere produsul arde linistit cu flacara luminoasa si cu
mult fum.
Masuri de:
-prevenire: depozitare separata de substante oxidante si inflamabile. Se vor evita
contactul cu sursele de aprindere.
-stigere: apa compacta, apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, provoaca o
intensificare a flacarii. Stingerea se realizeaza cu spuma chimica speciala. In spatii inchise se
pot folosi gaze inerte. Concentratia minima de gaz inert ce trebuie realizata pentru a asigura
stingerea este de 36% in cazul azotului si 23% in cazul bioxidului de carbon.
633. -MetilstirenC
9
H
10.
Este intrebintat ca monomer pentru polimerizari. Prin copolimerizare cu butadiena
formeaza cauciuc. Se obtine prin dehidrogenarea catalitica a izopropilbenzenului.

Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 165,4
o
Temperatuara de autoinflamare 540
o
C.
-explozie: limitele de explozie in amestec cu aerul: inferioara 0,85%; superioara
3,4%. Polimerizeaza la temperaturi ridicate putanta duce la spargerea rezervorului. De aceea
se inhiba.
-toxicitate: iritant la sistemului respirator. Prin inhalare provoaca tuse. Are o actiune
narcotica.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se inhiba pentru evitarea polimerizarii. Se va controla
periodic pentru a determina continutul de inhibator si de polimer daca este depozitat mai
mult de 30 zile la 32
o
C. Vaporii pot polimeriza in conductele de aerisire si in opritoarele de
flacari ale rezervoarelor provocand infundarea acestora.
-stingere: se va utiliza apa pulverizata, spuma.
634. Metilstirendiclorsilan CH
3
(CH
2
CHC
6
H
4
)SiCl
2
.
Intrebuintat la fabricarea rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Punct de fierbere 270
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 90
o
o
o
C.
Masuri de:
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa
sau spuma.
635. Metiltienildiclorsilan.
Se utilizeaza la fabricarea siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,278. Puncrul de fierbere 190-300
o
C. Densitatea
vaporilor fata de aer 6,8. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 56
o
C. Temperatura de
aprindere 138
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substante oxidante
sau usor inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa.
636. Metiltriclorsilan.
Este intrebuintat la fabricarea uleiurilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre
siliciu elementar si clorura de metil in prezenta de catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de
aer 5,1. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 6
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de explozie:
inferioara 8%, superioara 99%.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de surse de caldura si de aprindere. Se depoziteaza in locuri
uscate.
-stingere: se stinge cu pulberi stngatoare combinate. Nu se va folosi apa.
637. Metiltrietoxisilan.
Se utilizeaza la fabricare siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 0,895. Punctul de fierbere 143
o
C. Densitatea
vaporilor fata de aer 6,1. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 20
o
C. Temperatura de
aprindere 26
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja de contactul cu substantele oxidante. Se vir evita sursele de
aprindere.
-stingere: se vor folosi pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa, spuma
sau solutiile apoase. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte, bromura de etil sau freon 114
B
2
. Concentratia de gaz ce trebuie realizata pentru stingere este de 27% pentru bioxid de
carbon, 33% pentru azot, 14% pentru bromura de etil si 10% pentru freon.
638. Metiltrifluorpropildiclorsilan CH
3
(CF
3
CH
2
CH
2
)SiCl
2
.
Intrebuintat la fabricarea siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Hidrolizeaza in aer. Densitatea 1,279.
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 7,2. Inflamabil. Temperatura
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de contactul cu substante oxidante. Se vor evita surse de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa.
639. Metilendecilcetona (TRIDECANONA-2) CH
2
CO(CH
2
)
10
CH
3
.
Se foloseste ca solvent. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului dodecilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid care cristalizeaza la temperatura camerii. Densitatea 0,823. Punctul
de topire 28-29
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,8. Insolubil
in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 107
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se vor evita surse de aprindere si contactul cu substantele
oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, spuma.
640. Metilvinildiclorsilan CH
3
(CH
2
CH)SiCl
2
.
Este utilizat pentru obtinerea uleiurilor de siliconi. Se obtine prin reactia dintre
siliciu elementarm clorura de metil, clorura de vinil.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros intepator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea
1,086. Punctul de fierbere 93
o
C. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -12
o
C.
o
C.
inferioara 0,7%, superioara 87%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de umiditate. Se
va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare. Nu se va folosi apa sau spuma.
641. Metol (CH3NHC
6
H
4
OH)
2
H
2
SO
4
.
Revelator fotografic, colorant pentru blanuri. Se obtine sintetic prin metilarea p-
aminofenolului cu sulfat de dimetil.
Pericol de:
-incendiu: cristale aciculare incolore. Punctul de topire circa 260
o
C, cu
descompunere. Solubilitatea in apa 5% la 25
o
C. Combustibil. Praful depis se poate aprinde.
o
C.
explozie 17,6-25 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita raspandirea prafului in aer. Se va
elimina orice sursa posibila de foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant su cu spuma.
642. Microporos.
Este un tip de cauciuc intrebuintat pentru talpi de incaltaminte.
Pericol de:
-incendiu: material spongios cu structura celolara deschisa. Densitatea aparenta 12-
20 kg/m
3
. Este combustibil. Temperatura de inflamabilitate 397
o
C. Temperatura de
autoinflamare 540
o
C.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substantele oxidante. Se vor evita sursele
posibile de foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa si spuma.
643. Mobilterm.
Este intrebuintat ca agent purtator de caldura in diferita procese chimice. Se obtine
din titei la distilare uleiurilor.
Pericol de:
-incendiu: este o fractiune de ulei. Densitatea 0,960 0,970. Interval de distilare:
5% distila la 350
o
C, 50% la 382
o
C, 95% la 480
o
C. Insolubil in apa. Combustibil.
o
o
C. In prezenta
cuprului si a aliajelor de cupru, temperatura de autoaprindere scade. O incalzire de lunga
durata provoaca descompunerea termica a produsului. La o functuonare indelungata la
temperatura de 300
o
C pericolul de incendiu creste. Temperatura de inflamabilitate scade la
149
o
C, iar temperatura de autoaprindere la 272
o
C.
-toxicitate: actiunea indelungata asupra pielii produce eczeme si dermite.

Masuri de:
-prevenire: se va asigura o etansietate perfecta a sistemului de purtator de caldura
pentru a exclude posibilitatea venirii in contact a produsului fierbinte cu aerul. In vasul de
explansiune a sistemului se va introduce continuu azot. Utilajele care contin mobiliterm se
vor amplasa intr-o cuva care sa poata prelua intreaga cantitate de molbiliterm din sistem.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Daca
incendiul se stinge intr-un spatiu inchis se poate folosi bioxid de carbon si abur.
644. Monoclorbenzen C
6
H
5
Cl.
Se obbtine prin clorurarea benzenului in prezenta de catalizatori. Are multe
intrebuintari industriale.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros aromatic. Densitatea 1,107. Punctul de topire -
45,2
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,9. Insolubil in
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de explozie;
-toxicitate: toxic prin inhalare, contact cu pielea sau ingerare. Iritant al ochilor.
Concentratia limita admisibila: 75 parti la milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau depozite separate. Cantitati mici se
depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma. Pentru
controlul incendiilor mici se poate folosi apa. Este necesar inundarea cu un strat de apa penru
a stinge incendiul. Se vor purta aparate izolante.
645. Monoclormetiltriclorsilan. (ClCH
2
) SiCl
3.
Se utilizeaza pentru fabricarea siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,468. Punctul de
fierbere 118,6
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,3. Cobustibil. Temperatura de
inflamabilitate 60
o
o
C.
inferioara 3,1%; superioara 99%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri uscate, rezistente la foc. Se vor evita sursele de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulber combustibile, bromura de etil, freon. Nu se
va folosi apa, spuma sau solutii apoase.
646. Monoclorura de sulf S
2
Cl
2
.
Se obtine din clor si sulf topit. Solutia de sulf in monoclorura de sulf se utilizeaza la
vulcanizarea cauciucului.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios de culoare galbena-bruna, cu miros intepator. Densitatea
1,678. Punctul de topire -75
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer
4,7. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 91
o
o
C.
-explozie: cu apa reactioneaza cu explozie.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza
in locuriuscate, rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, bioxid de carbon. Nu se va utilza
apa, spuma sau solutii apoase.
647. Morfolina C
4
H
9
NO.
Se intrebuinteaza ca emulgator, ca solvent, si in unele sinteze organice. Se obtine din
dietanolamina prin deshidratarea cu acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: ulei incolor higroscopic, cu miros de amoniac. Densitatea egala cu a apei.
o
C. Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 25
o
C.
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: in stare nediluata, iritant puternic al mucoasei nazale. Pe piele provoaca
arsuri insuportabile. Chiar si solutia de 2,5% provoaca senzatie usoara de arsuri.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza sub forma de solutie in apa, in care caz pericolul de
aprindere scade.
-stingere: incendile se sting cu apa. Se va utiliza costumul de protectie si aparate
izolante.
648. Motorina
Este intrebuintata drept combustibil in motoarele Diesel si ca materie prima pentru
unele procese de cracare termica si catalitica in scopul obtinerii benzinei. Se obtine prin
distilarea primara a titeiului.
Pericol de:
-incendiu: lichid petrolier. Constituit dintr-un amestec de hidrocarburi C
15
-C
21
.
Densitatea 0,895-0,920. Punctul de congelare -20
o
C si +5
o
C. Interval de fierbere 250-380

o
C. Vaporii sunt mult mai grei decat aerul. Este combustibila. Temperatura de
inflamabilitatea 60-120
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare in aer liber. Zona ocupata de rezervoare va
fi indiguita astfel incat sa poata prelua intreaga capacitate de lichid a rezervoarelor. Cantitati
mici se depoziteaza in ambalaje in cladiri rezistente la foc. La manipulare si incarcare si
incarcare se vor evita scurgeri de produs din cauza umplerii peste masura a ambalajului sau
neetanseitatii la locul de racordare a furtunului cu conducta.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica sau mecanica.
649. Motorina de cracare.
Se obtine in procesele de cracare termica sau catalitica. Se recircula in instalatie
pentru ridicarea randamentului in produsul principal benzina sau se extrage ca atare si se
foloseste drept combustibil. Se obtin doua fractiuni de motorina: usoara si grea.
Pericol de:
-incendiu: lichide petroliere. Densitatea: motorina usoara 0,890, motorina grea
0,916. Punctele de congelare sunt mai scazute decat ale motorinei de distilare primara.
Inflamabile. Motorina grea se autoaprinde mai usor. Temperatura de inflamabilittea 42
o
C
pentru motorina usoara, 112
o
C pentru motorina grea. Temperatura de autinflamare 340
o
C la
motorina usoara, 320
o
C la motorina grea. Motorinele de cracare termica contin hidrocarburi
nesaturate care polimerizeaza in timpul depozitarii cu formare de gume.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii motorinelor de cracare termica se va controla
periodic continutul de gume intrucat acestea pot duce la infundari ale conductelor si
armaturilor. Se va evita pomparea motorinelor fierbinti in rezervor, autoinflamari in
contactul cu aerul.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica. In cazul motorinei grele
se poate folosi apa pulverizata.
650. Naftalina (C
10
H
8
).
Se utilizeaza la fabricarea anhidrei ftalice, a acidului ftalic, a naftalinelor,
hidronaftalinei (solvent), contra moliilor si ca insecticid la conservarea pieilor, a blanurilor si
a materialelor textile, ca dezinfectant si antiseptic. Se obtine din gudroanele de cocserii si din
petrol.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma unor lamele albe cu miros caracteristic si persistent.
o
o
C. Este volatila,
sublima la 50
o
C si 760 mm Hg. Este combustibil. Temperatura de inflambilitate 80
o
C.
o
C. Puterea calorifica 9700 kcal/kg. Putin solubil in apa
(0,003% la 25
o
C). La incalzire in aer degaja vapori inflamabili care se pot autoaprinde.
Praful de naftalina este cobustibil. Temperatura de autoaprindere a prafului 612
o
C.
inferioara 0,37%; superioara 6,9%. Praful de naftalina in stare de suspensie in aer la
umiditatea de 5,5% si continut de cenusa 2,1% este foarte exploziv. Praful fractiunea 100
are limita inferioara de explozie 2,5 g/m
3
.
-toxicitate: este iritant pentru piele, ochi si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, departe de orice sursa de caldura sau
aprindere. Nu se depoziteaza inpreuna cu materiale oxidante. Se va feri de socuri mecanice.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se utilizeaza apa, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare sau spuma. Spuma sau apa pulverizata indeptate direct asupra naftalinei topite
pot provoca o spumare intensa se va purta aparat izolant.
651. -Naftalamina C
10
H
7
NH
2
.
Se foloseste la fabricarea colorantilor azoici, in industria textila, la fabricarea -
naftolului, in fotografie si ca accelerator la vulcanizarea cauciucului. Se obtine prin reducere
nitronaftalinei.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma unor lamele cenusii cu miros de fecale. Densitatea
1119 la 25
o
o
o
raport cu aerul 4,9. Greu solubil in apa. Este combustibila. Temperatura de inflamabilitate
157
o
C.
-explozie: vaporii foreaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: are actiune cancerigena. Concentratia limita admisa 0,001 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substante oxidante. Se vor evita orice
surse posibile de aprindere.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiile se sting cu apa pulveriazata si
spuma.
652. -Naftilamina C
10
H
7
NH
2
.
Se intrebuinteaza la fabricarea colorantilor azotici si la vulcanizarea cauciucului. Se
obtine din -naftol prin incalzire cu amoniac in prezenta clorurii de zinc.
Pericol de:
-indendiu: se prepara sub forma unor lamele. Punctul de topire 111-112
o
C. Punctul
de fierbere 306,1
o
C. Greu solubila in apa. Este combustibila.
-toxicitate: are actiune concerigena. Concentratia limita admisa 0,001 mg/l.
Masuri de:
-prevenire si stingere: vezi -naftilamina.
653. 1-Naftilclorcarbonat C
10
H
7
OCOCl.
Se obtine prin tratarea fosgenului cu fenol.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,234. Punctul de fierbere 137-140
o
C la 7 mm col.
Hg. Combustibil. Temperatura de aprindere 142
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu substantele oxidante. Se depoziteaza in cladriri
rezistente la foc.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma.
654. - Naftol C
10
H
7
OH.
Se foloseste in industria colorantilor, a produselor odorante, a tanatilor, a agentilor
de suprafata.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora sau usor roza. Densitatea 1,224. Punctul de
fierbere 282
o
C. Insolubil in apa. Este combustibil. Temperatura de inflamabilitate 169
o
C.
o
C. Continutul minim de oxigen pentru ardere 13,2%. In
stare topita arde cu flacara galbena rosie, cu mult fum.
explozie 43 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: nu se depoziteaza impreuna cu substante oxidante. Se va evita orice
sursa de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, azot. La stingerea intr-un
spatiu inchis, concentratia minima necesara de azot 37%.
655. Negru de fum.
Este intrebuintat ca material de umplutura la fabricarea anvelopelor de cauciuc, la
prepararea diverselor vopsele negre. Se obtine prin depunerea, intr-o serie de camere, a
fumului rezultat dintr-o ardere incompleta a gazelor naturale sau a unor fractiuni petroliere
lichide.
Pericol de:
-incendiu: pulere de culoare neagra. Densitatea 190 kg/m
3
. Usor combustibil.
o
C. Temperatura de autoaprindere 242-400
o
C. La
temperatura de 210
o
C arde mocnit. Prin ardere se degaja o cantitate mare de oxid de carbon.
Are tendinta de autoaprindere in urma umezelii cu apa in contact cu uleiuri vegetale sau cu
oxidanti.
-explozie: in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: se pare ca are o actiune cancerigena. Oxidul de carbon ce se formeaza
prin ardere este deosebit de toxic.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii in vrac se va micsora contactul cu oxigenul prin
tasarea negrului de fum ori de cate ori este posibil. Se va evita umezirea si contactul cu
substante oxidante. Se depoziteaza in saci.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica sau bioxid de carbon. In spatii
inchise se recomanda folosirea bioxidului de carbon. Se vor utiliza aparate izolante.
656. Neohexan (CH
3
)
3
CC
2
H
5
.
Este intrebuintat drept component de adaos cu cifra octanica mare in benzina auto si
de aviatie. Se obtine prin alchilarea termica sau catalitica a izobutanului cu etilena.
Pericol de:
-prevenire: fiind un lichid volatil, la depozitare se va feri de surse de caldura. In
timpul verii, rezervoarele se vor stropi cu apa pentru micsorarea tensiunii de vapori.
657. Neon (Ne).
se intrebuinteaza la umplerea tuburilor luminoase, prin descarcari electrice dand o
lumina rosie. Se obtine prin distilarea fractionata a aerului.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 0,70. Punctul de topire -248,7
o
C.
o
C. Densitate in stare lichida 1,204. Solubiitatea in apa este
neinsemnata. Necombustibil. Se poate utiliza pentru stingere.
-explozie: buteliile cu neon complimat in conditiile incendiului pot exploda ca urare
a cresterii presiunii gazului pron incalzire si reducerea rezistentei peretilor la temperaturi
ridicate.
Masuri de:
-prevenire: pentru a impiedica explozia se da drumul gazului in atmosfera. Daca
acest lucru nu este posibil, buteliile se vor stropi cu apa. Evacuarea gazului din butelie intr-
un spatiu inchis cu volum mai mic de 40 m
3
se va face in absenta oamenilor.
658. Neopentan (CH
3
)
4
C.
Este utilizat ca adaos in benzina pentru crestera ciferi octanice. Se gaseste in cantitati
mici in gazolina naturala.
Pericol de:
-incendiu: gaz la temperatura ordinara. Densitatea in raport cu aerul 2,5. Punctul de
fierbere 9,45
o
o
C. Densitatea lichidului 0,613. Insilubil in apa.
Inflamabil. Puterea clorifica 10750 kcal/kg. Temperatura de autoinflamare 450
o
C.
-explozie: limitele de explozie a vaporilor in amestec cu aerul: inferioara 1,4%;
superioara 7,5%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce ameteala.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare sau butelii de presiune pentru gaze
lichefiate. Rezervoarele se vor stropi cu apa in timpul verii pentru micsorarea presiunii de
vapori. La depozitarea buteliilor se vor evita sursele de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. In sparii inchise se
poate utiliza bioxidul de carbon.

659. Nichel Raney (Ni).
Catalozator foarte activ folosit in procese de hidrogenare. Se obtine din aliajul
aluminiu-nichel prin tratare cu hidroxid de sodiu care dizolva aluminiul, lasand nichelul intr-
o forma poroasa.
Pericol de:
-incendiu: pulbere neagra piroforica. In contact cu aerul chiar la temperaturi
obisnuit se aprinde si arde cu flacara albastruie. Aprinderea se datoreste capacitatii de a
absorbi pe suprafata sa oxigenul fiind insotita de degajarea unei cantitati mari de caldura.
Aprinderi frecvente au loc la descarcarea catalizatorului din reactoarele de hidrogenare;
nichelul este in stare redusa, avand absorbtie pe suprafata lui cantitati mari de hidrogen, ceea
ce ii face deosebit de reactiv.
Masuri de:
-prevenire: la depozitarea nichelului Raney se va evita incalzirea lui in contactul cu
substante oxidante.
-stingere: se stinge cu pulberi stingatoare, nisip sau bioxid de carbon.
660. Nicotina C
5
H
5
NC
4
H
7
NCH
3
.
Este folosita ca insecticid de contact sub forma de sulfat de nicotina in amestec cu
var stins si alte substante. Se obtine din frunze de tutun si deseurile fabricilor de tutun.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor sau galben-deschis. Densitatea 1,0097. Punctul de fierbere
247
o
C (cu descompunere_. Solubil in apa. Este inflamabil. Temperatura de autoinflamare
244
o
C.
0,7%; superioara 4%.
-toxicitate: toxic actionand asupra ganglionilor sistemului nervos vegetativ. Are o
actiune iritanta locala.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in absenta oricarei surse posibile de aprindere. Se va feri
de incalzire.
-stingere: se utilizeaza pentru stingere gaze inerte (bioxid de carbon, azot) si
661. Nigrozine.
Coloranti intrebuintati la fabricarea cremei de ghete. Se obtin prin incalzirea anilinei
si a derivatilor ei cu nitrobenzen si clorura feroasa.
Pericol de:
-incendiu: masa pulverulenta de culoare neagra. Combustibila. Se fabrica sub forma
de colorant solubil in alcool si sub forma de produs sulfonat solubil in apa.
-explozie: praful de nigrozina in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri
explozive. Limita inferioara de explozie 63 g/m
3
. Nigrozina solubila in alcooli si grasimi are
3
; cel solubil in apa nu este exploziv pana la 500 g/m
3
.
-toxicitate: prin actiune indelungata produce greata, cefalee, ameteli si dermite.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon si pulberi
stingatoare.

662. Nistatina.
Antibiotic, antifungic folosit pentru tratamentul curativ al micozelor digestive pentru
profilaxia moniliazelor ce apar in urma administrarii per os a antibioticelor cu spectru larg de
actiune.
Pericol de
-incendiu: pulbere de culoare galbena deschis. Practic insolubila in apa.
Combustibila. Temperatura de autoaprindere 900
o
C.
-explozie: praful cu continut de cenusa 1%, umiditate 4,5%, fractiunea 850 in stare
de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 55 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita raspandirea prafului in aer. Se va
feri de surse de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata cu adaos de muianti.
663. Nitrat de etil C
2
H
5
ONO
2
.
Este intrebuintat in sinteza organica. Se obtine prin actiunea directa a acidului azotic
asupra alcoolului etilic.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 87-88
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,16. Solubil in ala. Inflamabil.
o
C.
-toxicitate: prin inhalare provoaca cefalee si varsaturi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Fiind volatil,
se va feri de incalzire.
-stingere: se stinge cu spuma, gaze inerte si pulberi stingatoare. Se va folosi masca
cu cartus filtrant.
664. Nitrat de metil CH
3
ONO
2
.
Ester al acidului azotic, obtinut prin actiunea directa a aciduli azotic asupra
metanolului,
Pericol de:
o
C. Densitata
vaporilor in raport cu aerul 2,65. Insolubil in apa. Inflamabil
-explozie: explodeaza prin incalzire. Se poate distila prin inclzire lenta fara
descompunere, dar explodeaza cand se supraincalzesc vaporii, ceea ce se intampla la
sfarsitul distilarii.
-toxicitate: toxic prin inhalare. Provoaca ameteli, varsaturi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri neincalzite, protejate de actiunea directa a
razelor solare, bine aerisite. Se va cauta sa se realizeze panouri de explozie care sa cedeze in
timpul exploziei.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare. Se va folosi masca de gaze cu cartus filtrant.
665. Nitril acetic (CH
3
CN).
Este intrebuintat ca solvent pentru extractia butaldienei, a izoprenului, la fabricarea
clorurii de ciancuril. Se obtine ca produs secundar la fabricare nitrilului acrilic, prin exodarea
propilenei in prezenta amoniacului.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor. Densitatea 0,782. Punctul de topire -42
o
C. Punctul
de fierbere 82
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,4. Solubilitatea in aa este
nelimitata. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 6
o
C. Temperatura de
autoinflamare 450
o
explozie 4,1%
-toxicitate: este toxic prin inhalare si ingerare.
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in cantitati mici in depozite standard
pentru lichide inflamabile.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma sau bioxid de carbon. Se
va utiliza masca cu cartus filtrant.
666. Nitroanilina (PARA-NTIROANILINA) (NO
2
)(NH
2
)C
6
H
4
.
Se intrebuinteaza ca intermediar la fabricarea colorantilor sintetici si in industria
textila. Se obtine prin reducerea dinirobenzenului.
Pericol de:
-incendiu: cristale aciculare galbene sau portocalii. Punctul de topire 114
o
C.
Solubila in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 199
o
C. In prezenta umiditatii
produce substante organice putand provoca aprindere lor spontana.
-explozie: foarte toxid in contact cu poelea sau prin inhalarea vaporilor. Limita
maxima admisa 1 parte pe milion.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va proteja de umezeala si de socuri
mecanice.
-stingere: se foloseste apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau
spuma. Se va utiliza costumul de protectie completa.
667. Nitrobenzen C
6
H
5
NO
2
.
Este utilizat pentru fabricarea anilinei prin reducere cu hidrogen in stare nascanda
(fier si acid clorhidric) si ca dizolvant. Se obtine prin nitratea benzenului cu acid azotic si
sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, galbui cu miros specific de migdale amare. Densitatea 1,21.
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
4,3. Putin solubil in apa (0,19% la 20
o
C). Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 87
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza c aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 1,8%.
-toxicitate: foarte toxic prin inhalare, ingestie sau absorbtie prin piele. Provoaca
stare de indispozitie generala, ameteli, varsaturi. Intoxicatia acuta este uramata de tulburari
cardiace, afectiuni gastrice, irascibile. Concenratia maxima admisa 1 parte pe milion.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja contra loviturilor, inghetului si caldurii
intense. Nu se va depozita impreuna cu materiale oxidante. Sunt de preferat depozitele
separate. Depozitele interioare vor fi in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se utilizeaza apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau
spuma. Se va purta costum de protectie complet.
668. Nitroceluloza C
12
H
17
(ONO
2
)
3
O
7
; C
12
H
16
(ONO
2
)
4
O
6
.
Se utilizeaza la prepararea de lacuri fara miros, lacuri pentru folii, piele, lemn, hartie,
cleiuri de nitroceluloza, chituri etc. Se obtine prin nitrarea celulozei.
Pericol de:
-incendiu: material alb fibros sau pulbere amorfa. Se livreaza de obicei umectat cu
apa sau alcool etilic. Prezinta un pericol deosebit de incendiu. In stare uscata se aprinde usor;
de accea nu se pastreaza niciodata in stare uscata pentru un timp indelungat. Produsul
nestabilizat se descompune treptat la temperaturi relativ joase, cu degajarea unor volume
mari de gaze toxice si inflamabile si cu generare rapide de caldura.
-explozie: nitroceluloza cu continut mare de azot se numeste fulmicton, din care se
fabrica pulberea fara fum; in acest scop fulmicotonul se malaxeaza cu eter pana la disparitia
structurii fibroase (gelatinare). La depozitare indelungata eterul se pierde si temperatura de
descompunere poate fi coborata sun 38
o
C. Descompunere lipsita de flacara, este
autaccelerativa si conduce la presiuni de explozie foarte periculoase.
-toxicitate: prin descompunere se formeaza cantitati mari de gaze foarte toxice ca
oxizi de azot, acid cianhidric si oxid de carbon. Persoanele expuse la anemenea gaze vor
primi imediat ingrijire medicala.
Masuri de:
-prevenire: butoaiele se vor feri de socuri mecanice si de expunere la caldura. Nu
este admisa depozitarea materialului uscat. Depozitele trebuie sa fie compartimentate, bine
ventilate, prevazute cu guri de explozie si cu suprafata maxima de pereti si acoperis usor.
Butoaiele se vor proteja de actiunea directa a razelor solare. Se vor evita serpentinele de
abur, lampile electrice si alte surse de caldura.
-stingere: accesul in zonele de incendiu se va face cu deosebita prudenta avand in
vedere pericolul de explozie. Nu se va face nici o incercare de stingere a unui incendiu
avansat, cu exceptia actionarii de la distanta a echipamentului de stingere. Zonele invecinate
trebuie evacuate. Intrucat nitroceluloza isi furnizeaza singura oxigenul, o racire prompta cu
cantitati mari de apa este esentiala. Apa pulverizata este eficac daca se da repede si in
cantitate suficienta pentru a umezi intreaga suprafata expusa flacarii.
669. Nitroetan CH
3
CH
2
NO
2
.
Este intrebuintat ca solvent al rasinilor vinilice si al esterilor celulozei. Se obtine prin
nitrarea directa a etanului in faza de vapori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros neplacut. Densitatea 1,047. Punctul de fierbere
114,8
o
C. Solubil in apa. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6. Este inflamabil.
o
C. Temperatura de autoinflamare 414,4
o
C.
-explozie: se descompune prin incalzire la temperaturi inalte. Prin incalzire brusca la
temperaturi inalte poate produce explozie. Incarcaturi explozive puternice pot provoca
detonarea loi. Nitroetanul poate deveni mai sensibil in contact cu amine, baze si acizi
puternici si alte materiale. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara
de explozie 3,4%
-toxicitate: intrucatva toxic prin inhalare si ingestie. Are o actiune narcotica.
Concentratia limita admisa in aer 100 parti pe milion. Produsele de descompunere sunt foarte
toxice.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Cantitati
mici se pot pastra in incaperi rezistente la foc, izolat de alte lichide inflamabile. Nu sunt
permise procese explozive sau periculoase in vecinatatea depozitului.
-stingere: daca in depozite sau in isntalatii cu nitroetan au loc incendii, tot
personalul trebuie evacuat. Cantitati mari de apa se vor aplica cu ajutorul instalatiilor fise de
stingere. Containerele de nitrocetan din vecinatatea focului se vor raci in exterior cu apa rece
pulverizata. Depozitul de nitroetan in zonele de fabricatie va fi dotat cu stingatoare manuale
cu bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Operatii de curatenie in urma incendiului sunt
permise numai dupa racirea nitroetanului. Se vor utiliza aparate izolante.
670. Nitroglicerina C
3
H
5
(ONO
2
)
3
.
Este intrebuintata la fabricarea dinaitei, ca vasodilatator de scurta durata, in angina
pectorala. Se obtine prin nitrarea glicerinei cu amestec de acid azotic si acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios incolor sau galbui. densitatea 1,59. Punctul de topire 13,5
o
C
(2,8
o
C). Punctul de fierbere 160
o
o
C. Numai in amestec
cu substante inerte se inflameaza fara explozie, arzand cu flacara verzuie, cu degajare de
vapori nitrosi.
-explozie: substanta explozive. Prin incalzire lenta la 218
o
C sau prin lovire
explodeaza puternic. Explozia se poate produce uneori datorita unor impuritati (praf). Prin
racire sub 13
o
C inghetata capatand o forma cristalina, labila cu punc de topire 2,8
o
C si una
stabila cu punct de topire 13,3
o
C. La trecerea formei labile in cea stabila are loc o dezvoltare
de caldura, care poate duce la autoexplozie. In stare solida ese extrem de sensibila la socuri.
O frecare sau zdruncinare mica este suficienta pentru initierea exploziei; de aceea
desghetarea trebuie efectuata foarte incet si la temperaturi joase. La explozie se deazvolta o
presiune de 9220 at si o temperatura de 3145
o
C. Viteza de detonatie ajunge pana la 9150
m/s.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce greturi, varsaturi, tulburari trecatoare ale
vederii, cefalee. Absorbtia in piele provoaca ulceratii.
Masuri de:
-prevenire: transportul nitroglicerinei pure este interzis prin lege in toate tarile. Prin
inhibare in kieselgur dupa propunerea lui Nobel se obtine dinamita care este rezistenta la
lovire si nu explodeaza decat sub influenta unei capse de fulminat de mercur, sau prin
incalzire. Se depoziteaza in cladiri semiingropate cu acoperis usor zburator. Se va feri de
incalzire in timpul verii si de inghetare iarna.
-stingere: in caz de ardere linistita se stinge cu gaze inerte, de la distanta cat mai
mare sau dintr-un loc ferit de explozie.
671. Nitrolacuri.
Materiale de vopsire formate din solutii de nitroceluloza in soventi organici. Se
utilizeaza pentru protectia metalelor.
Pericol de:
-incendiu: lichide vascoase, usor inflamabile. Temperatura de inflamabilitate -9 la -
12
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita apropierea de surse
de caldura.
-stingere: se sting cu agenti stingatori gazosi, pulberi stingatoare, spuma.
672. Nitrometan CH
3
NO
2
.
Se intrebuinteza ca solvent, la sinteza cloropicrinei si a acidului mandelic, in
industria petroliera la rafinarea selectiva a uleiurilor lubrifiante. Se obtine prin nitrarea
directa a metanului in faza de vapori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros care aminteste acetona. Densitatea 1,29. Punctul
de topire -29
o
o
C. Solubilitatea in apa 9,8% gr. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 1,9. Este usor inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 35
o
C.
o
C. Arde in aer cu flacara albastruie, fara fum. Puterea
-explozie: se descompune prin incalzire. La temperatura critica 315
o
C si presiunea
critica de 64,3 kg/cm
2
descmpunerea este exploziva. Devine mai sensibil la detonare in
contact cu alti compusi chimici cum ar fi aminele si acizii. Este sensibil la socuri mecanice.
La curgerea pe conducta este posibila explozia in cazul aplicarii unei presiuni de 140
kgf/cm
2
. Intr-o conducta inchisa explozia poate fi provocata in urma unui soc hidraulic.
Gloantele incendiare provoaca de asemenea explozia nitrometanului. Detonarea poate fi
amorsata de o incarcatura de explozie de 10g.
-toxicitate: este toxic prin inhalarea vaporilor. Are o actiune narcotica. Concentratia
limita admisa in aer 100 parti la milion. Produsele de descompunere sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in depozite special amenajate. Datorita
pericolului de explozie pe care-l prezinta nitrometanul, in zona depozitului se va evita
posibilitatea unor incendii in vecinatate. La manipulare se va proteja de socuri mecanice.
-stingere: daca se aprind cantitati mari de nitrometan, tot personalul se va evacua
din zona si se va refula apa in cantitate mare cu ajutorul instalatiei fixe de stingere. In cazul
unui incendiu in apropierea depozitului, containerele se vor stropi cu apa pulverizata pentru a
le proteja de radiatia caldurii. Incendiile mici se vor stinge cu apa refulata de la mare
distanta. Cladirea in care se depoziteaza nitrometanul va fi dotata cu stingatoare manuale cu
bioxid de carbon sau pulbere stingatoare. Nu se admite accesul la rezervoarele sau
containerele nitrometanului in urma unui incendiu decat dupa ce acestea au fost racite. Se va
673. 1-nitropropan C
3
H
7
NO
2
.
Este intrebuintat ca solvent si ca laterie prima pentru sinteza unor substante organice.
Se obtine prin nitrarea directa a propanului in faza de vapori.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios incolor. Densitatea 1,002. Punctul de topire -108
o
C. Punctul
de fierbere 131,6
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,07. Solubilitatea in apa 1,4% la
20
o
o
o
C.
-explozie: se descompune prin incalzire la temperaturi inalte. O incalzire rapida
poate duce la explozie. Spre deosebire de nitrometan si nitroetan, nu detoneaza nici in
conditiile cele mai severe. Poate devani mai instabil prin amestecare cu amine, alcali, acizi si
alte materiale. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
2,6%.
-toxicitate: aplicare pe piele produce hipereie trecatoare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in depozite izolate. Depozitele interioare vor
fi amplasate in cladiri rezistente la foc. Zona de depozitare trebuie sa fie la distanta de
rezervoare cu lichide inflamabile si gaze.
spuma. Se va utiliza costum de protectie.
674. 2-nitropropan.
Este intrebuintat ca solvent pentru diferite rasini si esteri ai celulozei, in industria
textila pentru curatirea si fierberea tesaturilor de bumbac. Se obtine de asemenea prin
nitrarea directa a propanului.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 120,3
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,07. Solubilitatea in apa 1,7% la 20
o
C.
Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 39,5
o
o
C.
-explozie: prin incalzire la temperaturi inalte se descompune uneori cu explozie.
Descompunerea este accelerata de contactul cu amine, acizi, baze. Vaporii formeaza cu aerul
amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,6%.
-toxicitate: toxic prin inhalare. Produce varsaturi, greturi, cefalee puternica.
Cocentratia maxima admisa a vaporilor 25 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber la distanta de rezervoare de gaze si lichid
inflamabile. In vecinatatea zonei depozitului nu sunt permise procese explozive sau
periculoase. Cantitati mici se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon. Se va
utiliza masca cu cartus filtrant.
675. Nitro n Toluensulfoortoanizida.
Intermediar in industria colorantilor.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila. Temperatura de autoaprindere a prafului in aer 390
o
C.
3
.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va evita raspandirea prafului in aer si formarea de
amestecuri explozive.
-stingere: se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma.
676. Nitroxilen (CH
3
)
2
C
6
H
3
NO
2
.
Produsul tehnic contine amestecul izomerilor. Se obtine prin nitrarea xilenului, cu
amestec de acid azotic si sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,127. Punctul de fierbere 225-273
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 5,21. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de
inflamabilitate 106
o
o
C.
-toxicitate: toxic prin inhalare, inghetare sau absorbtie prin piele.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja de inghet si de incalzire puternica. Se va evita contactul cu
materiale oxidante. Se prefera depozitarea in depozite izolante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulerizata, spuma, bioxid de carbon. Se va purta
costum de protectie completa.
677. Nonan CH
3
(CH
2
)
7
CH
3
.
Se utilizeaza in diferite sinteze chimice.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 150,8
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 4,4. Insolubil in apa. Usor inflamabil.
o
o
C. Puterea
explozie 0,8%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaa in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata, bioxid de carbon.
678. Noniltriclorsilan C
9
H
19
SiCl
3
.
Se utilizeaza la fabricarea uleiurilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Punctul de fierbere 195-240
o
C. Temperatura de
inflamabilitate 80
o
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, bromura de etil. Nu se va folosi
apa sau spuma.
679. Octafluorciclobutan (CF
2
)
4
.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 6,9. Punctul de fierbere -6
o
C. Punctul
de topire -40
o
C. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare 623
o
C.
-explozie: amestecurile de vapori-aer nu sunt explozive.
680. n-Octan CH
3
(CH
2
)
6
CH
3
.
Intrebuintat ca solvent. Se obtine din petrol prin fractionare.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitataea 0,7028. Punctul de topire -56,8
o
C. Punctul de
fierbere 125,6
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,0. Inslubil in apa. Inflamabil.
o
o
C.
-toxicicitate: inhalarea vaporilor produce o iritare a conjunctivei si a mucoaselor
cailor respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Depozitele se vor amenaja in
cladiri rezsitente la foc.
-stingere: se va utiliza spuma chimica, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau

681. Octena-1 CH
3
(CH
2
)
5
CHCH
2
.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 121,3
o
o
-toxicitate: marcotic cu o actiune convulsiva pronuntata.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Cantitati mici se pot depozita in
butoaie in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare sau hidrocarburi halogenate.
682. Octilamina CH
3
(CH
2
)
6
CH
2
NH
2
.
Se foloseste ca intermediar in sinteza erbicidelor si in alte sinteze chimice.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 179,6
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 4,5. Greu solubil in apa. Inflamabil.
Temperatura de inflamabilitatea 60
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza departe de substante oxidante si surse de caldura.
-toxicitate: vaporii produc iritarea nasului, gatul si tuse. Concentratia limita admisa
5 parti la milion.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Apa poate
produce spumare. Se vor folosi aparate izolante.
683. p-(Tert-octil)-Fenol p-HOC
6
H
4
C
4
H
8
(CH
3
)
3
.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Punctul de topire 83-84,2
o
C. Combustibil.
o
o
C.
3
. Concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea
amestecului praf-aer cu azot este de 13%.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja de control cu substante oxidante. In timpul
manipularii se va evita raspandirea prafului in incapere.
-stingere: incendiile se sting pe suprafete deschise cu apa cu adaos de muianti. In
spatii inchise se poate folosi bioxid de carbon sau hidrocarburi halogenate.
684. Omefina (2-oximetil-2-fenilinadandiona) C
16
H
12
O
3
.
Se prepara pornind de la indan-hidrocarbura continand in gudroanele de carbuna.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare slab galbuie. Punctul de topire 159-160
o
C.
Practic insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de autoaprindere 350
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 20
g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja de contactul cu substante oxidante. In timpul
manipularii se va evita raspandirea prafului in incapere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
685. Oxicarbamat ClC
6
H
4
NHCOOCH
2
CCCH
2
OH.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare alba. Produsul tehnic contine minimum 84%
gr substanta de baza, maximum 15% gr 1,4-butanilen-bis-N-3-clorfenilcarbamat si circa 1%
gr N,N-bis-(clorfenil)-uree. Punctul de topire 87-88
o
C. Combustibil
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 18
g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu
substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
686. Oxid de calciu (var-nestins) CaO.
Este folosit la fabricarea carbidului si la obtinerea hidroxidului de calciu (var stins).
Se obtine prin calcinarea carbonatului de calciu (piatra de var) in cuptoare de var.
Pericol de:
-incendiu: pulbere incolora. Densitatea 3,4. Punctul de topire 2572
o
C. Punctul de
fierbere 2850
o
C. In jurul temperaturii de 1500
o
C incenpe sa sublimeze. Nu este combustibil
dar in contact cu apa sau umiditatea poate genera suficienta caldura incat sa produca
aprinderea materialelor combustibile.
-toxicitate: iritant al ochilor si cailor respiratorii. In prezenta de umiditate poate
cauza
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in magazii uscate, izolat de materiale combustibile sau
usor inflamabile.
-stingere: se va evita apa pentru stingerea altor materiale care ard. Daca nu este
posibil se va inunda cu apa pentru a absorbi caldura generata.
687. Oxid de carbon CO.
Amestecurile de oxid de carbon si hidrogen cunoscute sub denumirea de gaz de
sinteza sau gaz de apa se intrebuinteaza la fabricarea benzinei sintetice, a alcoolului
metilic, a acidului formic, in sinteze oxo. Oxidul de carbon se mai foloseste pentru
fabricarea fosgenului. Se obtine trecand vapori de apa peste carbune inrosit. Gazul de sinteza
se obtine prin oxidarea metanului cu vapori de apa.
Pericol de:
-incendiu: oxidul de carbon este un gaz incolor, fara miros. Densitatea in raport cu
aerul 0,967. Punctul de fierbere -191,5
o
C. Densitatea in stare lichida 0,791. Putin solubil in
apa. Este combustibil. Temperatura de autoinflamare 610
o
C.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive, intr-un domeniu larg. Limitele de
explozie : inferioara 12,5%, superioara 74%. Presiunea maxima de explozie 7,3 kgf/cm
2
. La
diluarea amestecului oxid de carbon-aer cu bioxid de carbon ramane explziv pana la o
concentratie a oxigenului de 9,8%.
-toxicitate: este toxic puternic prin inhalare. Formeaza cu hemoglobina din sange
carboxihemoglobina o combinatie stabila.

Masuri de:
-prevenire : se va evita formarea oxidului de carbon in focare datorita arderii
incomplete a combustibililor. Prin patrunderea aerului in focar dupa stingerea flacarii se pot
firma amestecuri explozive de oxid de carbon-aer.
-stingere : pentru stingerea incendiilor se poate folosi bioxidul de carbon sau azotul.
Concentratia minima de gaz inert pentru stingere este de 53% in cazul bioxidului de carbon
si 69% in cazul azotului. Se vor utiliza aparate izolante in atmosfera cu continutul de oxid de
carbon.
688. Oxid de clor Cl
2
O.
Este anhidrida acidului hipocloros utilizat in diferite sinteze chimice. Se obtine prin
actiunea la rece a clorurului asupra oxidului de mercur.
Pericol de :
-explozie : gaz rosu-cafeniu cu miros asemanator cu cel al clorului. Densitatea in
raport cu aeurl 3,0. Punctul de fierbere 2,2
o
o
C. Solubilitatea in apa
200 volume la 1 volum apa la 0
o
C. Explodeaza la incalzire. Se lichefiaza usor recand intr-un
lichid rosu-cafeniu, extrem de exploziv. Explozia oxidului de clor lichid are loc chiar numai
prin simpla sa transvazare sau in contact cu substante organice. Explozia este insotita de
formarea de clor si oxigen cat si de degajarea unei cantitati mari de caldura.
-toxicitate : este toxic prin inhalare asemanator clorului.
Masuri de :
-prevenire : depozitarea de lunga durata este posibila numai in stare lichida la
temperaturi sub -80
o
C. Se va feri de contactul cu substante organice sau inflamabile.
689. Oxid de etilena CH
2
OCH
2
.
Se intrebuinteaza la oxidarea etilenglicolilor, a treitanolaminei, a diversilor
intermediari in industria de sinteza, a agentilor de suprafata neionici, ca insecticid. Se obtine
prin oxidarea catalitica a etilenei cu aer sau oxigen.
Pericol de :
-incendiu : este un gaz incolor la temperatura ordinara, lichid sub 10,4
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,52. Punctul de fierbere 10,4
o
C. Densitatea
lichidului 0,887 la 7
o
C. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -18
o
C. Temperatura
o
C. Putere calorifica 6237 kcal/kg. Este usor solubil in apa. Totusi
solutiilr in apa continua sa arda pana la o dilutie de aproximativ 22 volume apa la un volum
de oxid de etilena. La temperatura de 560
o
C se aprinde chiar in lipsa aerului.
-explozie : este o substanta foarte reactiva. Poate polimeriza violent cu o degajare
mare de caldura in contact cu o suprafata catalitica activa, cum ar fi clorurile anhidre de fier,
staniu, aluminiu, oxizi de fier si aluminiu si hidroxizii metalelor alcaline. In stare pura poate
produce explozii prin simplul contact cu suprafete incalzite.
Vaporii de oxid de etilena formeaza cu aerul amestecuri explozive intr-un interval
larg de concentratii. Limitele de exlozie : inferioara 3%, superioara 80%. Formeaza de
asemenea amestecuri explozive cu gaze avand un contiunut de oxigen mai mic decat aeruk.
Chiar si amestecuri de vapori de oxid de etilena cu gaze inerte (azot, bioxid de carbon) sunt
explozive cand concetratia de oxid de etilena este mai mare de 70%. Cu apa, oxidul de
etilena formeaza la temperaturi sub 12,5
o
C un hidrat solid, de asemenea periculos.
-toxicitate : este toxic prin inhalare si iritant al pielii, ochilor si al cailor respiratorii.
Contactul prelungit cu pielea duce la arsuri. Conentratia maxima admisa de vapori de oxid
de etilena ina er 50 parti pe million. Se vor folosi aparate izolante.

Masuri de :
-prevenire : se va proteja de socuri mecanice. Se pastreaza la temperaturi sub 30
o
C.
Se depoziteaza in aer liber, departe de cladiri si alte materiale, in rezervoare sau containere
izolante, aparate de actiunea razelor solare, prevazute cu dispozitive de racire si protejat cu
un sistem de stropire cu apa. Se prevede indiguirea si drenarea incintei rezervoarelor pentru a
retine scurgerile de lichid in caz de avarie. Nu se admite prezenta gropilor sau canalelor.
Depozitele interioare vor fi de capacitate redusa. Vor fi contruite din materiale
rezistente la foc, vor fi ventilate continuu si se va inlatura orice sursa de aprindere. Nu se
permitedepozitarea impreuna cu cloruri, oxizi, acizi, baze organice, hidroxizi ai metalelor
alcaline, potasiu metalic sau alte materiale combustibile.
-stingere : in primul rand se va intrerupe scurgerea lichidului sau gazului.
Containerele se vor raci cu apa pulverizata. Pentru stingere se pot folosi bioxidul de carbon
sau pulberi stingatoare. Rezervoarele mari vor fi prevazute cu instalatii fixe de stingere cu
apa pulverizata, sau abur montate pe partea superioara a digurilor. Se vor folosi aparate
izolante.
690. Oxid de mesitil (CH
3
)
2
CCHCOCH
3
.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, gume, rasini, pentru fabricarea de
lacuri, emailuri, intermediar in siteze organice. Se obtine din acetona si acid clorhidric gaz.
Pericol de :
-incendiu: lichid uleios cu miors de miere. Densitatea 0,859. Punctul de fierbere 130
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,4. Putin solubil in apa. Inflamabil. Temperatura
de inflamabilitate 30,5
o
o
C.
-toxicitate: toxic prin inhalare sau inghitire si prin contact cu pielea si ochii.
Concentratia limita admisa 25 parti pe million.
Mauri de :
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, bine ventilate, izolat de substante oxidante.
Se vor evita socurile mecanice. Depozitarea in aer liber este de preferat. In cazul cand se
depoziteaza in cladiri, acestea trebuie sa fie rezistente la foc.
-stingere : apa nu este prea eficace. Se va utiliza spuma speciala, bioxid de catbon
sau pulberi stingatoare. Se va purta echipament de protectie.
691. Oxid de p-Nitrostiren
Pericol de :
-incendiu : pulbere de culoare galbena. Punctul de fierbere 82
o
C. Combustibila.
o
C.
-explozie : praful in suspensie in aer este exploziv. Praful continand 93,6% substanta
de baza fractiunea 250 are limita inferioara de explozie 22,5 g/m
3
.
Masuri de :
-prevenire : la manipulare se va evita raspandirea prafului in incapere si formarea de
amestecuri explozive. Se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere : incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
692. Oxid de propulena CH
3
CHOCH
2
.
Este folosit ca intermediar in sinteze organice (fabricarea glicerinei sintetice) si de
medicamente. Se obtine pornindu-se de la propilena si clor.
Pericol de :
-incendiu : este un lichid incolor cu miros eteric. Densitatea 0,853. Punctul de topire
-112,1
o
C. Punctul de inflamabilitate -37
o
C.
-explozie : poate polimeriza cu degajarea unei cantitati mari de caldura in contact cu
substantele catalitice active cum ar fi cloruri anhidre de fier, staniu, aluminiu, peroxizi de
fier si aluminiu, hidroxizi ai metalelor alcaline. Daca nu se indeparteaza caldura de reactie,
aceasta poate genera o explozie. Vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul intre
limitele 2,1-2,5%.
-toxicitate : este toxic. Concentratia admisibila de vapori in aer 100 parti pe million.
Se vor utiliza aparate izolante.
Masuri de :
-prevenire : se va proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza de preferinta in aer
liber si in depozite izolate. Cantitati mici se pot pastra in depozite standard de lichide
inflamabile. Nu este permisa depozitarea impreuna cu materiale combustibile sau oxidante.
-stingere : pentru stingerea incendiilor e va utiliza bioxid de carbon, pulberi
stingatoare sau spuma speciala. Pentru obtinerea unui amestec neinflamabil in ae este
necesar a se folosi cel putin 11 volume de bioxid de carbon la 1 volum oxid de propilena.
693. o-Oxidifenil C
6
H
5
C
6
H
4
OH.
Pericol de :
-incendiu : substanta solida. Punctul de topire 56-57
o
o
C.
o
o
C.
-explozie : praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de :
-prevenire : la manipulare se va evita formarea si raspandirea prafului. Se va proteja
contactul cu substante oxidante.
-stingere : incendiile se sting cu compusi bromurati, pulberi stingatoare.
694. Oxifentiazina (2-OXIDIBENZTIAZINA) C
6
H
4
NHSC
6
H
3
OH.
Este intrebuintata in industria medicamentelor si colorantilor organici.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare cenusie cu tenta violeta. Punctul de topire
166-169
o
C. Insolubil in apa. Combustibila. Temperatura de ardere 268
o
C. Temperatura de
autoaprindere 509
o
-explozie : praful in suspensie in aer este exploziv. Praful fractiunea 250 are
3
. Continutul minim exploziv de oxigen la diluarea
amestecului praf-aer cu azot este de 12%, vol.
Masuri de:
substante oxidabile.
-stingere: incendiile se sting pe suprafete deschise cu apa pulverizata cu adaos de
muiant. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte.
695. Oxigen O
2
.
Se intrebuinteaza la sudura autogena, la decarburarea fontei, ca agent oxidant in
reactii de oxidare (la fabricarea oxidului de etilena, acidului acetic etc), in medicina ca
inhalant. Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid.
Pericol de:
-incendiu: este un gaz incolor, fara miros. Densitatea 1,429 la 0
o
C si 760 mm Hg.
Densitatea in raport cu aerul 1,105. Punctul de fierbere -183
o
C. Densitatea in stare lichida
1,14. Putin solubil in apa. Oxigenul nu este combustibil, dar este gazul principal care
intretine arderea. Toate procedeele de ardere decurg mult mai energic in oxigen pur decat in
aer. Temperatura de inflamabilitate si de autoaprindere a substantelor combustibile sunt mai
coorate in oxigen decat in aer, iar viteza de ardere este mai mare. Substantele greu
combustibile si multe substante necombustibile, in mediu de oxigen devin combustibile.
Oxigenul oxideaza mai energic in stare comprimata. Grasimile si uleiurile se autoaprind in
atmosfera de oxigen comprimat. Drept sursa de oxigen se pot servi numerosi oxidanti lichizi
si solizi ca apa oxigenata, peroxidul de sodiu si bariu, cloratii si percloratii, acidul percloric,
permanganatul de potasiu, persulfatii, cromatii si bicromatii, salpetrul etc.
-explozie: gazele si vaporii combustibili formeaza cu oxigenul amestecuri explozive
ca si in cazul aerului. Domeniul de explozie este insa mai larg din cauza ridicarii apreciabile
a limitei superioara de explozie. La patrunderea uleiului in interiorul ventilului sau
reductorului de la tubuirile de oxigen comprimat se produce, de regula, o explozie. Oxigenul
lichid este extrem de periculos in contact cu substant organice, deoarece formeaza
amestecuri explozive cu ele.
Masuri de:
-prevenire: la ungerea cilindrilor compresoarelor de oxigen nu se vor folosi in nici
un caz uleiuri. Ungerea se face cu apa distilata sau cu o emulsie speciala de sapun in apa
distilata. Interioarul conductelor de oxigen comprimat trebuie degresat dupa monatere, prin
spalare cu dicloretan. Dupa spalare, conductele se sufla cu azot cald. Buteliile de oxigen nu
se vor pastra in aceeasi incapere cu butelii continand gaze combustibile. In timpul verii
buteliile de oxigen comprimat la presiunea de 150 at se vor proteja de actiunea directa a
soarelui. Mainile, imbracamintea si sculele muncitorilor care folosesc oxigenul nu trebuie
aibe urme de ulei. Pentru a evita posibilitatea incarcarii din greseala a oxigenului intr-o
butelie de gaze combustibile, ceea ce ar provoca o explozie puternicca, buteliile de oxige au
filetul ventilului pe dreapta in timp ce ventilele buteliilor cu gaze combustibile au ventilul pe
stanga.
-stingere: pentru stingerea substantelor intr-o atmosfera de oxigem mijloacele de
stingere trebuie debitate cu o intensitate marita.
696. Oxima Ciclohexanonei CH
2
(CH
2
0
4
CNOH.
Este un produs intermediar la fabricarea fibrelor sintetice poliamidice. Se obtine din
ciclohexanona si hidroxilamina.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punctul de topire 80
o
o
C
(cu descompunere). Greu solubila in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 82

o
o
C. Are tendinta de autoaprindere.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita apropierea de surse
de caldura si contactul cu substante oxidante.
-stingere: icnendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
697. 2-(2-oxi-5-metilfenil) Benzotriazol.
Pericol de:
-icendiul: pulbere de culoare galbena. Punctul de topire 128-129
o
Combustibil. Temperatura de apridnere 220
o
o
C.
3
. concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea
amestecului praf-aer cu azot este de 13%.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza in cladiri
rezistente la foc.
-stingere: incendiile pe suprafete deschise se sting cu apa pulverizata cu adaos de
muinati. In spatii inchise se vor folosi gaze inerte.
698. Oxisulfura de carbon COS.
Se intrebuinteaza in diferite sinteze chimice. Se obtine prin trecerea vaporilor de sulf
si a oxidului de carbon printr-un tub incalzit la rosu.
Pericol de:
-incendiu: este un gaz combustibil incolor. Densitatea in raport cu aerul 2,1. Punctul
de topire -138,8
o
o
C. Solubil in apa, baze, alcooli si eter. Puterea
calorifica 2170 kcal/kg. Arde in aer cu flacara albastrie. Prin incalzire pana la 300
o
C se
descompune cu degajarea oxidului de carbon si a sulfului.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie:
inferioara11,9%, superioara 28,5%.
-toxicitate: este toxica.
Masuri de:
-prevenire: se vor evita scapari de gaze in spatii inchise. Se va prevedea ventilatie in
partea inferioara a incaperilor.
-stingere: se opreste scurgerea gazului. Utilajul se raceste cu apa. Pentru stingere se
foloseste bioxid de carbon si pulberi stingatoare. Se vor utiliza ochelari de protectie si aparat
izolant.
699. Ozon O
3,

Este intrebuintat ca antiseptic si agent oxidant. Se obtine prin actiunea descarcarilor
electrice asupra oxigenului.
Pericol de:
-incendiu: este un gaz incolor. Densitatea fata de aer 1,658. Punctul de topire -251,4

o
o
C. Solubilitatea in apa este neinsemnata: 0,0021% gr, la 20

o
C. Este un oxidant mai puternic decat oxigenul. Este foarte instabil. La concentratii mici se
descompune lent. Viteza de descompunere creste apreciabil cu ridicarii temperaturii si in
prezenta unor impuritati ca: oxizi de azot, clor, platina, oxizi de argint, cupru, fier, nichel.
Cel mai mare pericol il reprezinta substantele organice ca impuritati.
-explozie: la concentratii mari descompunerea are loc cu explozie. Astfel, la
concentratii de pana la 20% gr, ozon in amestec cu oxigenul, descompunerea are loc numai
la locul de actiune al sursei de aprindere. La concentratii de 20-48% se observa o explozie
slaba in toata masa amestecului, iar la concentratii peste 48% se produce o explozie care se
transforma in detonatie. In cazul unor surse de aprindere puternice pot sa detonezi si
amestecuri mai diluate. Ozonul lichid si solid sunt substante explozive prin initiere.
-toxicitate: este toxic si iritant pentru caile respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: buteliile de ozon nu se depoziteaza impreuna cu gaze combustibile. In
timpul verii se vor feri de actiunea directa a razelor solare prin amplasarea lor sub un
acopreis. Se vor evita contactul cu substante care accelereaza descompunerea si orice alte
surse de aprindere.
-stingere: stingerea substantelor combustibile in atmosfera de ozon se face folosind
debite mari de agenti de stingere, avand in vedere intensitatea sporita a incendiului. Se va
folosi cu cartus filtrant.
700. Para-aldehida (CH
3
CHO)
3
.
Intermediar in sinteze organice. Se obtine prin trimerizarea acetaldehidei folosind
drept catalizator acidul sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros aromatic. Densitatea 0,994. Punctul de topire 12

o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,6. Solubilitatea in
apa 12,5%. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 35
o
C. Temperataura de autoinflamare
238
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explzoive. Limita inferioara de
explozie 1,3%, vol.
-toxicitate: are proprietati hipnotice si analgezice. Efectele sunt tranzitorii. Otravirile
cu para-aldehida sunt foarte rare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri bine ventilate. Se prefera depozite izolate.
Cantitati mici se pot depozita in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de locituri mecanice.
-stingere: apa ar putea fi infectate. Se va folosi spuma speciala, bioxid de carbon sau
pulberi stingatoare. Se vor utiliza aparate izolante.
701. Parafina.
Se intrebuinteaza in industria alimentara, in electrotehnica, la fabricarea chibriturilor,
a acizilor grasi (prin oxidare). Este un amestec de hidrocarburi parafinice ce se obtine din
petrol la deparafinarea uleiurilor.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida alba cu aspect de ceara. Densitatea 0,870-0,900. Punctul
de topire 38-62
o
C. Punctul de fiebre 300-400
o
C. Insolubila in apa. Combustibila.
Temperatura de inflamabilitate 158-195
o
o
C.
Autoaprinderea s=a observat si la 200
o
C la pulverizarea parafinei topute in aer sau la
caderea ei pe materiale fibroase. In timpul incendiului se topeste daorita caldurii radiate
provocand raspandirea ei.
-explozie: aprinderea parafinei in rezervoare sau vase poate provoca explozia
acestora.
-toxicitate: in stare nerafinata poate avea actiune cancerigena. Parafina rafinata nu
provoaca cancer.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza sub forma de calupuri in cladiri rezistente la foc. Se vor
proteja de surse de caldura intrucat prin incalzire se topeste si curge.
-stingere: incediile se sting cu apa, spuma, materiale pulverulente necombustibile.
702. Paration (C
2
H
5
O)
2
PSOC
6
H
4
NO
2
.
Este intrebuintat ca insectivid. Se obtine prin reactia dintre clorura acidului dietil-
tiofosforic si p-nitro-fenolat de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare bruna spre galben. Densitatea 1,263. Punctul de fierbere
375
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 10. Insolubil in apa. Este inflamabil, dar
perocilul de incendiu este neglijabil in raport cu pericolul de intoxicare.
-toxicitate: foarte toxic. Poate fi fatal prin contactul cu pielea, inhalare sau ingerare.
Concentratia limita admisa in aer 0,1 mg/m
3
. Prin descompunere emite gaze toxice ca oxizi
de azot, fosfor si sulf.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri unde evenruale scurgeri din butoaie nu
pericliteaza viata oamenilor si nu contamineaza alte materiale. Se va evita contactul cu piele
mai ales a parationului tehnic. La manipularea lui trebuie sa existe la dispozitie atropina
pentru folosire in cauzri extreme.
-stingere: incendiile se sting cu apa. Nu se vor flosi furtune de mare presiune,
intrucat aceastea pot improsca parationul din butoaiele rupte, marind astfel pericolul de
contaminare. Se va purta echipament de protectie complet.
703. Pacura.
Se utilizeaza pentru ars in focare. Se obtine ca reziduu la distilarea titeiului.
Pericol de:
-incendiu: lichid vascos de culoare neagra. Densitatea 0,890-0,995. Insolubila in
apa. Combustibila. Puterea calorifica 9100-10000 kcal/kg. In timpul arderii are capacitate de
a se incalzi in prfunzime, formand un strat de temperatura constanta mereu crescanda.
Adaosul de benzina in cantitati mici in pacura mareste pericolul de incendiu. Astfel pacura
cu 3% benzina este usor inflamabila avand temperatura de inflamabilitate 30
o
C. Pacura de
focar are densitatea 0,984, temperaturai de inflamabilitate 140
o
C si temperatura de
autoaprindere 380
o
C.
-explozie: pomparea pacurii fierbinti in rezervor poate provoca aprinderea ei si
explozia rezervorului.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in reazervoare imprejmuite cu un dig. Pacura se va raci
cu apa pana la temperatura de 50
o
C inainte de introducerea ei in rezervor. Din practica se
cunosc cazuri de incendiu datorita pomparii pacruii firbinti din instalatie la depozit.
-stingere: pentru stingerea pacurii se poate folosi spuma mecanica si apa pulverizata
cu un debit de 0,2 l/m
2
.s.
704. Pentaeritrita C(CH
2
OH)
4
.
Se foloseste in sinteze chimice in industria rasinilor sintetice (alchidice si esterice), a
lacurilor si vopselelor. Se obtine din acetaldehida, solutie de formaldehida si hidroxid de
calciu.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punctul de topire 260
o
C. Solubilitatea in apa 5,6% gr
la 15
o
C. Combustibila. Temperatura de autoarpindere a prafului 640
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita de explozie
inferioara 30 g/m
3
. Si praful depus prezinta pericol de explozie.
Masruri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului in timpul manipularii sau depoziarii.
Praful imprastiat pe pardoseala se va aduna si se va scoate din incaperea depozitului.
705. Pentafluorclorbenzen C
6
F
5
Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,642. Punctul de fierber e114-120
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,98. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare
682
o
C.
-explzoei: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
706. Pentafluorcloretan C
2
F
5
Cl.
Pericol de:
-inceidiu: gaz cu densitatea 0,0083. Punctul de fierbere -38
o
C. Punctul de topire -
106
o
C. Densitatea lichidului 1,258. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare peste
700
o
C.
-explozie: nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
707. Pentafluordietiltrifluormetilamina CFN(C
2
F
5
)
2
.
Pericol de:
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 11. Greu combustibil.
-exlozie: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
708. n-Pentan CH
3
(CH
2
)
3
CH
3
.
Este intrebuintat ca solvent si in sinteze organice. Se obtine prin fractionarea
gazolinei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor volatil. Densitatea 0,626. Punctul de topire -129,7
o
C.
o
Temperatura de inflamabilitate sub -40
o
o
C.
inferioara 1,4%, superioara 7,8%. Presiunea maxima a exploziei 8,65 kgf/cm
2
. Continutul
minim exploziv de oxigen in cazul diluarii amestecului cu bioxid de carbon este de 14,8%.
-toxicitate: usor iritant al conjunctivei si mucoaselor cailor respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza din cauza volatilitatii ridicate in rezervoare sub presiune.
Rezervoarele se vor stropi cu apa in zilele calduroase de vara pentru micsorarea presiunii de
vapori. Se vor evita orice surse posibile de aprindre.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxidul de carbon, azot. In timpul
incendiului rezervorul se va stropi cu jeturi de apa pentru a preveni explozie lui, ca urmare a
cresterii presiunuii. In sparii inchise, concentratia minima de gaz inert necesara a se realiza
pentru stingere este de 29% in cazul bioxidului de carbon si 43% in cazul azotului.
709. Pentasulfura de fosfor P
4
S
10
.
Se intrebuinteaza la fabricarea insecticidelor organo-fosforice. S obtine prin
combinarea directa a fosforului cu sulful la incalzire.
Pericol de:
-incendiu: masa cristalina galbena. Densitatea 2,03. Punctul de topire 276
o
C.
o
C. Insolubila in apa. Arde incet, dar se aprinde cu usurinta de la o
flacara mica. Se incalzeste spontan si se poate aprinde in prezenta umiditatii. Temperatura de
aprindere 142
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: toxica. Reactioneaza cu apa cu formare de hidrogen sulfurat. Produsele
arderii contin bioxid de sulf si pentoxid de fosfor, substante toxice si iritante. Limita maxima
de praf admisa este de 1 mg/m
3
.
Masuri de:
-preveire: se depoziteaza separat de materiale oxidante si substante organice. Se va
feri de umezeala si de lovituri.
-stingere: se utilizeaza bioxid de carbon; apa este eficace, dar reactioneaza cu
materialul nears formand hidrogen sulfurat inflamabil. Se va folosi aparatul izolant.
710. Pentasulfura de stibiu Sb
2
S
5
.
Intrebuintata pentru clorarea si vulcanizarea cauciucului, la fabricarea chibriturilor.
Se obtine printr-o reactie directa a stibiului cu sulful la cald.

Pericol de:
-incendiu: pulbere portocalie-rosie. Densitatea 4,64. Insolubila in apa. Prin incalzire
se descompune. Combustibila. Se aprinde usor de la o flacara mica. In contact cu acizi
puternici formeaza hidrogen sulfurat gaz inflamabil.
-explozie: in contact cu materiale oxidabile formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: produsele de ardere gazoase contin bioxid de sulf un gaz iritant si toxic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de acizi si materiale oxidabile. Se va proteja de
socuri mecanice si lovituri.
-stingere: se foloseste pentru stingere, apa. Se va utiliza echipament de protectie.
711. Peracetat de butil (TERTIAR)CH
3
COOOC(CH
3
)
3
.
Este intrebuintat ca initiator de reactie in procese de polimerizare si ca oxidant. Se
obtine prin esterificarea acidului peracetic cu alcool butilic tertiar.
Pericol de:
-incendiu: lichid de obicei in solubie de benzen75%. Este reactiv, infalambil si
oxidant. Temperatura de inflamabilitate de la 4
o
C la 60
o
C functie de solvent. Temperatura
de autodescompunere 93
o
C. Pericolul de aprindere creste odata cu evaporarea benzenului.
-explozie: sensibil la socuri si incalzire. In amestec cu substante organice, materiale
infalambile sau acceleratori chimici reactioneactioneaza spontan cu explozie. Vaporii
formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu sunt cunoscute.
-toxicitate: se va evita inhalarea vaporilor sau ingerarea, precum si contactul
indelungat cu pielea.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri ventilate, neincalzite, rezistente la foc, izolat de
acceleratori, substante organice si materiale inflamabile. Se va proteja de socuri mecanice.
Se vor evita surse posibile de aprindere. Depozitele mari se vor proteja cu instalatii automate
de sprinklere. In caz de scurgeri, lichidul scurs va fi absorbit imediat cu un absorbant
necombustibil cum ar fi vermiculiul. Absornatul se indeparteaza apiu din incapere in
containere de metal. Nu se vor folosi metale care dau scanteu sau materiale organice (hartie,
lemn). Resturile se vor arde intr-un loc special amenajat. Containerele goale se vor spala cu
solutie de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: se va refule apa de la distanta cat mai mare sau dintr-un loc protejat de
explozii. Daca au loc incendii in apropierea acestui material, containerele se vor stropi cu
apa pentru a preveni supraincalzirea lor. Operatiile de curatire dupa incendiu nu sunt permise
decat dupa ce intreaga cantitate de peracetat a fost racita complet.
713. Perclorat de amoniu NH
4
ClO
4
.
Este intrebuintat in pirotehnice la fabricareaexplozivilor, in chimie analitica. Se
obtine prin tratarea hidroxidului de amoniu cu acid percloric.
Pericol de:
-incendiu: cristale rombice albe. Densitatea 1,95. Se descompune prin incalzire.
Sensibilitatea de explozie la socuri este aceeasi ca a acidului picric si poate fi marita daca
amestecul contine cantitati mici de impuritati ca sulf, praf de metale si materiale cu continut
de carbon. Poate exploda in timpul incendiului.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza izolat de alte materiale,
in special cele combustibile, sulf, metale in stare fin divizate, materiale organice, substante
usor oxidabile si acizi minerali. Se interzice depozitarea in zone cu pericol de incendiu, in
vecinatatea unor surse permanente de aprindere sau in locuri cu temperaturi ridicate.
Materialul imprastiat pe jos se va indeparta imediat din zona depozitului.
-stingere: se foloseste apa pentru stingere. Se va utiliza aparat izolant.
714. Perclorat de magneziu Mg(ClO
4
)
2
6H
2
O.
In stare anhidra, percolatrul de magneziu, numit si anhidron, este intrebuintat la
fabricarea siclativelor si ca absormant de apa in analize chimice. Se obtine prin actiunea
acidului percloric asupra hidroxidului de magneziu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba. Densitatea 2,6. Foarte solubila in apa. Prin incalzire la
251
o
C se descompune. Material incombustibil dar oxidant. Amestecuri de perclorat de
magneziu si substante organice combustibile se aprind usor prin simpla frecare sau incalzire.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substante organice sau alte materiale
usor oxidabile.
-toxicitate: iritant al pielii, ochilor si cailor respiratorii. Degaja gaze toxice in timpul
arderii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, de constructie rezistenta la foc, izolat de
materiale combustibile organice, usor oxidabile si de acizi. Pulberea raspandita se va
indeparta imediat din incapere si se va distruge cu grija. Se va feri de socuri.
-stingere: se inunda cu apa. Se vor utiliza aparate izolante. Incendiul va fi atacat de
la distanta cat mai mare sau dintr-o pozitie ferita de efectul exploziei.
715. Perclorat de potasiu KClO
4
.
Este folosit la prepararea unor substante explozive. Se obtine prin oxidarea
electrolitica a cloratului de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba. Densitatea 2,52. Punctul de topire 610
o
C. Greu solubil in
apa. Nu este combustibil, dar este oxidant. In amestec cu substante organice sau
combustibile se aprinde usor prin frecare sau incalzire.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substante combustibile, organice sau
usor oxidabile. In timpul incendiului butoaiele pot exploda.
-toxicitate: ititant al pielii, ochilor si aparatului repirator. In timpul incendiului
degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, uscate, de constructie necombustibila. Nu
se va depozita impreuna cu substante combustibile, organice, usor oxidabile, acizi, sulf,
materiale carbonatoase si bumbac. Se va feri de lovituri si socuri. Praful imprastiat se va
indeparta imediat si se va distruge sub supraveghere.
-stingere: se inunda cu apa. Se vor utiliza aparate izolante.
716. Perclorat de sodiu NaClO
4
.
Este intrebuintat in pirotehnie, in chimia analitica. Se obtine prin oxidarea
electrolitica a cloratului de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Punctul de topire 482
o
C (cu descompunere). Oxidant
foarte puternic. Poate aprinde materialele inflamabile din jur.
-explozie: amestecuri de perclorat de sodiu si materialele organice, combustibile sau
usor oxidabile sunt explozive. Explozia poate fi initiata prin frecare sau incalzire.
-toxicitate: iritant ochilor, pielii si aparatului respirator. Prin ardere degaja gaze
toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri uscate, reci, necombustibile. Se va evita
contactul cu materiale inflamabile, substante organice sau usor inflamabile, acid sulfuric,
sulf, bumbac.
-stingere: se inunda cu multa apa. Se vor folosi aparate izolante.
717. Perfluorciclohexilditrifluor-metilamina C
6
F
11
N(CF
3
)
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,847. Punctul de topire 111,5-114,5
o
C.
523
o
C.
-explozie: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
718. Perfluorpentan C
5
F
12
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,634. Punctul de topire sub -120
o
C. Punctul
de fierbere 29-30
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,9. Greu combustibil.
o
C.
719. Perfluortrietilamina(C
2
F
5
)
3
N.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 70
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 12,8. Greu combustibil. Temperatura
o
C.
720. Permanganat de potasiu KMnO
4
.
Intrebuintat la albirea fibrelor textile, a pielilor, oxidant in industria chimica,
dezinfectant si antiseptic in medicina. Se obtine prin oxidarea electrolitica a manganului de
potasiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale de culoare purpurie inchisa cu luciu metalic albastru. Densitatea
2,7. SOlubil in apa. Materialul oxidant. Se descompune pe la 240
o
C cu degajare de oxigen.
Mareste inflamabilitatea substantelor combustibile.
-explozie: explodeaza in contact cu acidul sulfuric sau apa oxigenata. Reactioneaza
violent cu substante usor oxidabile in stare fin divizata.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza izolat de acid sulfuric, apa oxigenata, substante
combustibile, organice si usor oxidabile.
-stingere: pentru stingere se va folosi apa.
721. Peroxid de acetil (CH
3
CO)
2
O
2
.
E intrebuintat in sinteze organice, pentru initierea unor reactii de polimerizare. Se
obtine din clorura de acetil si apa oxigenata.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale incolore. Densitatea 1,18. Punctul de
topire 30
o
C. Se pastreaza si se transporta ca o solutie 25% in ftalat de metic, intrucat
materialul pur este extrem de sensibil la socuri. In solutie de ftalat de metil este un lichid
incolor cu miros intepator, putin mai greu decat apa. Vaporii sunt mult mai grei in raport cu
aerul (densitatea 4,07).
-explozie: este un material oxidant. Explodeaza prin incalzire. Se descompune
exploziv la temperatura de 49
o
C. La temperaturi de -27
o
C formeaza cristale sensibile la
socuri.
-toxicitate: este toxic prin inhalare si iritant pentru piele si ochi. In caz de
contaminare a ochilor, pielii sau imbracamintei se spala cu cantitati mari de apa.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza numai in
cladiri izolate, rezistente la foc, folosite exclusiv pentru acest material. Temperatura
depozitului se va mentine in limitele o
o
C pana la 32
o
C. Se va prevedea material absorbant
necombustibil (vermiculit sau perlita) pentru imbibarea unor scurgeri accidentate. Materialul
imbibat se va indeparta din cladire si se va arde intr-un loc sigur. Containerele goale se spala
cu solutie de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau pulbere stingatoare, de la
distanta. In timpul unui incendiu in apropiere, containerele se racesc cu jeturi de apa pentru a
preveni supraincalzirea. Se va folosi ochelari de protectie.
722. Peroxid de bariu (BaO
2
).
Este intrebintat la fabricarea apei oxigenate, ca decolorant pentru bumbac, grasimi,
uleiuri, in aluminotermie, ca dezinfectant. Se obtine prin trecerea unui curent de oxigen peste
un strat subtire de oxid de bariu fin macinat, la 500
o
C. Este un oxidant puternic. Degaja
oxigen la temperatura de 800
o
C. Contribuie la autoaprinderea diferitelor materiale
combustibile.
Pericol de:
-incendiu: este o pulbere alba-cenusie. Densitatea 4,96. Punctul de topire 450
o
C.
Greu solubil in apa rece; se descompune in apa calda.
-explozie: amestecuri de peroxid de bariu cu substante organice sau materiale
combustibile sunt explozive si se aprind usor, prin grecare sau in contact cu cantitati mici de
apa.
-toxicitate: este toxic prin ingerare. Limita maxima admisa de praf in aer 0,5 mg/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va proteja de socuri mecanice si de umezeala. Se
depoziteaza izolat de substante organice sau materiale combustibile. Materialul imprastiat pe
jos se va indeparta si distruge.
-stingere: incendiile se sting prin acoperire cu pulberi stingatoare sau cu nisip. Se
vor purta ochelari in timpul stingereii.
723. Peroxid de benzoil (C
6
H
5
CO)
2
O
2
.
Se foloseste pentru initierea de reactii de polimerizare cand se cere un promotor
solubil in solventi organici (la fabricarea policlorurii de vinil si a polietilenei). Se obtine din
clorura de benzoil si apa oxigenata sa peroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de granule albe, cristale sau pulbere. Punctul de
topire 108
o
C. Greu solubil in apa. In stare uscata este o substanta usor inflamabila.
o
C. Se aprinde usor de la o scanteie si arde la fel de rapid
ca si praful de pusca. In contact cu acidul sulfuric concentrat se descompune violent
aprinzandu-se de la sine. Este un agent de oxidare si un sustinator energic al arderii.
-explozie: peroxidul de benzoil uscat este extrem de sensibil la socuri (impact,
lovituri), incalzire si frecare. Arderea trece usor in explozie. Din acest punct de vedere se
apropie de explozivi.
-toxicitate: are o toxicitate scazuta prin inhalarea prafului in organism.
Masuri de:
-prevenire: containerele de peroxid de benzoil se vor proteja de socuri mecanice. Se
depoziteaza in cladiri rezistente la foc, in sptii reci si bine ventilate, izolat de alte materiale.
Se vor prevedea guri de explozie dirijate in locuri sigure. Se va depozita si manipula in
containere originale.
Materialul imprastiat pe jos se va amesteca cu vermiculit umezit cu apa si se va
indeparta in containere din mese plastice. Nu se vor folosi materiale ce produc scantei sau
materiale combustibile pentru indepartarea materialului imprastiat pe jos. Peroxidul de
benzoil poate fi dispus prin stropirea lui cu solutie de hidroxid de sodiu 10% in cantitate
echivalenta cu de 10 ori greutatea lui proprie. Adaugarea apei necesare pentru dilutie se va
face sub agitare continua. Containerele goale se vor distruge prin ardere intr-un loc sigur sau
se vor spala cu solutie de hidroxid de sodiu 10%
-stingere: incendiile se vor stinge cu apa de la distanta cat mai mare, dintr-o pozitie
sigura contra exploziei. Operatiile de curatire si salvare dupa un incendiu nu sunt admise
decat dupa racirea completa a peroxidului. Se vor folosi ochelari, costum de protectie si
aparate izolante, in atmosfere de praf de peroxid.
724. Peroxid de tert-butil (CH
3
)
3
COOC(CH
3
)
3
.
Este utilizat ca initiator in reactii de polimerizare.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor. Densitatea 0,80. Punctul de topire -37
o
C. Punctul
de fierbere 100
o
C. Solubilitatea in apa mica (sub 0,9% gr). Este inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 18,5
o
o
kcal/kg. Vaporii sunt mai grei decat aerul (densitatea fata de aer 5,1).
-explozie: este instabil termic. Incalzit la temperatura de 80
o
C incepe sa se
descompuna, iar produsele de descompunere pot exploda peste temperatura de fierbere a
produsului. Este sensibil la frecare si socuri mecanice. Initierea aprinderii de la o sursa mare
de energie se poate transforma in explozie.
Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,0%
vol.
-toxicitate: este iritant pentru ochi si piele. Se descompune intre 93-149
o
C in eter si
acetona, care sunt de asemenea iritante pentru ochi si piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in aer liber sau in depozite izolate de depozitare de
substante inflamabile sau usor oxidabile. Se vor proteja de socuri mecanice. Scurgerile de
lichid pe pardoseala se vor acoperi cu un material absorbant necombustibil, ca vermiculit si
se vor indeparta in containere de masa plastica pentru a fi arse in locuri izolate, sub
supravechere. Containerele goale se vor spala minutios cu apa curata.
-stingere: incendiile mici se sting cu apa pulverizata sau pulberi uscate de la distanta
cat mai mare sau dintr-o pozitie protejata contra exploziei. Daca incendiul are loc in
vecinatatea materialului, containerele se vor stropi cu jeturi de apa pentru a preveni
supraincalzirea lor. Curatirea locului in urma unui incendiu este admisa nimai dupa racirea
completa a peroxidului. Se vor utiliza ochelari de protectie si aparate izolante.

725. Peroxid de tert-butilbenzoil C
6
H
5
COOOC(CH
3
)
3
.
Intrebuintat ca initiator al reactiilor de polimerizare.
Pericol de:
-incendiu: lichid transpartent. Densitatea 1,046. Punctul de topire -7
o
C. Insolubil in
o
C. Temperatura inceputului de
descompunere exoterma vizibila 58
o
C.
-explozie: este sensibil la frecare si soc. La initierea de la o sursa de aprindere cu
energie mare este capabil de explozie fara participarea oxigenului din aer.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, ventilate si neincalzite, izolate
de alte depozite de substante inflamabile. La manipulare se vor proteja de socuri mecanice,
lovituri. Materialul scurs pe jos se va absorbi intr-un material absorbant necombustibil si va
fi ars intr-un loc special amenajat.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata intr-o pozitie protejata contra
exploziilor.
726. Peroxid de lauroil (C
11
H
23
CO)
2
O
2
.
Se foloseste pentru initierea reactiilor de polimerizare.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor, diluat cu 50-60% dimetilftalat sau alti solventi.
Densitatea 1,149. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,1. Inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 45
o
C. Insolubil in apa. In stare uscata peroxidul de lauroil este combustibil.
o
C. Puterea calorifica 8700 kcal/kg. Este instabil termic.
Prin incalzire la temperaturi peste 56
o
C se descompune.
-explozie: este sensibil la frecare si socuri. La initierea de la o sursa de aprindere sau
la temperaturi ridicate se descompune exploziv fara participarea oxigenului din aer.
Incalzirea indelungata a unor cantitati mari de peroxid la 70-80
o
C duce la explozie. In
amestec cu substantele organice, materialele inflamabile sau oxidabile reactioneaza spontan
adeseori cu explozie.
Praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 5-20
g/m
3
.
-toxicitate: este periculs in contact cu pielea si prin ingerare. Nu exista date
complete.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri necombustibile ventilate si neincalzite, izolate
de alte depozite de substante organice sau materiale combustibile. Se vor evita orice surse
posibile de aprindere. Depozitele mari vor fi protejate cu sisteme automate de sprinklere.
La manipulare se va proteja de socuri mecanice. Containerele cu peroxid de lauroil
nu se vor amesteca cu vermicului umezit cu apa, se ma matura si indeparta intr-un container
din material plastic. Nu se vor folosi materiale care produc scantei sau materiale
combustibile (hartie, lemn, etc) pentru stingerea materialului imprastiat. Resturile de peroxid
absorbit se vor depune intr-un loc indepartat in aer liber si se vor aprinde cu o torta lunga.
Containerele goale de peroxid trebuie spalate cu o solutie de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata de la distente cat mai mari sau dintr-
o pozitie protejata contra exploziilor. Cand incendiul are loc in vecinatatea acestui material,
containerele se vor stropi cu jeturi de apa pentru a preveni supraincalzirea lor. Nu se vor
intreprinde operatii de curatire sau salvare pana cand tot peroxidul nu este racit complet. Se
vor lua masurile cuvenite, datorita posibilitatii unoe schimbar chimice ca urmare a expunerii
la caldura.
727. Peroxid de metiletilcetona CH
3
COOC
2
H
5
.
Se intrebuinteaza ca initiator al reactiilor de polimerizare si ca oxidant.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor, diluat cu 50-60% dimetilftalat sau alti solventi.
Densitatea 1,149. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,1. Inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 45
o
o
C. Puterea calorifica 4,550
kcal/kg. Produsul disociaza enerhic in prezenta acidului sulfuric concentrat si in unele cazuri
se produce autoinflamarea. O cantitate mica de peroxid arde in aer cu o flacara rosie
fumeganda; flacara paer ca se stinge uneori, dar dupa un scurt interval se aprinde intens.
-explozie: din cauza pericolului mare de explozie in comert se gaseste sub forma de
solutie 50-60% in dimetilftalat. Se descompune exploziv prin incalzire, expunere la lumina
sau in contact cu multe chimicale. Reactioneaza violent, se aprinde sau explodeaza in contact
cu substante organice, materiale combustibilesau usor oxidabile. Este sensibil la socuri
mecanice, chiar in concentratii de 60%.
-toxicitate: este toxic prin ingerare, in contact cu pielea sau ochii sau prin inhalarea
vaporilor.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri izolate, rezistente la foc, ventilate si neincalzite.
Nu este pemisa depozitarea la un loc cu alte materiale, in special substante organice,
materiale inflamabile sau usor oxidabile. Depozitele mari se prevad cu instalatii automate de
sprinklere. Containerele se vor proteja la manipulare de lovituri si socuri mecanice.
Scurgerile de peroxid de pardoseala se acopera cu un material absorbant necombustibil si se
indeparteaza din cladire in conctainere de masa plastica. Distrugerea lor se face prin ardere
in spatii special amenajate departe de zona depozitului. Containerele goale se spala cu solutie
de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata de la distanta. In cazul unui incendiu
in apropiere, containerele se racesc cu jeturi de apa pentru a evita supraincalzirea lor.
Operatiile de curatire a locului incendiului se vor efectua cu precautie avand in vedere
posibilitatea unor modificari in structura chimica datorita expunerii termice. Se vor utiliza
ochelari de protectie si aparate izolante.
728. Peroxid de potasiu K
2
O
2
.
Este intrebuintat ca agent de albire si pentru imbunatatirea aerului din spatii inchise.
Se obtine prin oxidarea potasiului in oxigen.
Pericol de:
-incendiu: este o pulbere amorga galben-portocalie. Densitatea aparenta 2,14.
Punctul de topire circa 400
o
C. Este un oxidant puternic.
-explozie: amestecuri de peroxid de potasiu si substante organice, combustibile sau
usor oxidabile sunt explozive si se aprind usor prin frecare sau in contact cu cantitati mici de
apa. Reactioneaza energic cu apa si in cantitati mari reactia devine exploziva. Arderea trece
usor in explozie.
-toxicitate: este toxic prin ingerare si in contact cu pielea sau ochi.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de socuri mecanice si de umezeala. Se depoziteaza izolat de
substante organice si combustibile. Pulberea imprastiata pe jos trebuie indepartata imediat si
distrusa.
-stingere: cantitati mici de materiale combustibile pot fi stinse cu pulberi uscate. Se
va folosi apa numai pentru stingerea materialelor combustibile din vecinatatea peroxidului
de potasiu. se va utiliza costum de protectie in timpul interventiei.
729. Peroxid de sodiu Na
2
O
2
.
Este intrebuintat ca agent de inalbire, pentru imbunatatirea aerului in spatiile inchise
(submarine, masti autorespiratoare, etc). Se obtine prin incalzirea sodiului topit cu aer uscat
la 350
o
C.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale albe-galbui. densitatea 2,80. Punctul de
topire 460
o
C (cu descompunere). Solubil in apa. Este o substanta oxidanta.
-explozie: amestecuri de peroxid de sodiu si substante organice combustibile sunt
explozive si se aprind usor prin simpla frecare sau in contact cu cantitati mici de apa.
Reactioneaza energic cu apa si in cantitati mari reactia devine exploziva. Reactia dintre
peroxid de sodiu si sulf, bioxid de carbon sau pulbere de aluminiu in prezenta apei este de
asemenea exploziva.
-toxicitate: este toxic prin ingerare. Se va evita aspirarea prafului sau contactul cu
pielea sau ochii.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de socuri mecanice si de umezeala. Nu se depoziteaza
impreuna cu substante organice combustibile sau alte materiale usor oxidabile. Se
depoziteaza in locuri uscate. Peroxidul varsat pe jos se va indeparta imediat.
-stingere: incendiile in care sunt implicate cantitati mici de materiale combustibile
pot fi stinse cu pulberi stingatoare. Se va folosi apa numai pentru stingerea materialelor
combustibile din vecinatatea peroxidului de sodiu. In timpul interventiei se va folosi costum
de protectie completa.
730. Peroxid de strontiu SrO
2
.
Se utilizeaza ca decolorant, dezinfectant. Se obtine prin trecerea unui curent de
oxigen peste oxid de strontiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Densitatea 4,7. Prin incalzire se descompune.
Este un oxidant foarte puternic care poate aprinde materialele inflamabile din jur.
-explozie: amestecurile de peroxid de strontiu si materialele organice, combustibile
sau usor oxidabile sunt explozive. Esplozia poate fi initiata prin frecare sau in contact cu
cantitati mici de apa.
-toxicitate: toxic prin ingerare. Se va evita aspirarea prafului sau contactul cu pileea
si ochii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substante inflamabile, combustibile sau usor
oxidabile, in locuri uscate. Materialul scurs pe pardoseala va fi indepartat din incapere si ars.
-stingere: incendiile la care participa oxid de stroniu se vor stinge cu pulberi
stingatoare. Se vor purta ochelari.
731. Persulfat de potasiu.
Intrebuintat in industria textila, in vopsitorie in medicina, fotografie si in procese de
polimerizare ca initiator de reactie. Se obtine prin electroliza unei solutii concentrate de
sulfat acid de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale mici incolore. Densitatea 2,48. Putin solubil in apa. Se
descompune sub 100
o
C. Material oxidant. Mareste inflamabilitatea substantelor
combustibile, organice sau usor oxidabile.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substante combustibile, organice.
-toxicitate: toxic. Iritant al pielii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza izolat de substante combustibile, organice sau usor
oxidabile. Se va proteja de lovituri.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa.
732. Petrol
Fractiune obisnuita la distilarea primara a titeiului, servind la iluminat, incalzit si
drept carburant pentru tractoare si avioane cu reactie.
Pericol de:
-incendiu: fractiune lichida. Densitatea 0,792-0,823. Interval de fierbere 180-315
o
C. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 30-35
o
C. Temperatura de
autoinflamare 240-260
o
C. Arde cu flacara luminoasa cu fum negru.
-explozie: vaporii de petrol formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de
explozie: inferioara 1,4%, superioara 7,5%.
-toxicitate: irita mai ales mucoasele si pielea. In concentratii mari produce ameteli si
indispozitie generala.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite de lichide petroliere
inflamabile. Cantiati mici se pot depozita in cladiri rezistente la foc. Se vor evita orice surse
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica sau mecanica, cu coeficient mare de
infoiere.
733. Petrolatum
Materia prima pentru obtinerea acizilor grasi a unor produse farmaceutice, creme etc.
Se obtine ca suprodus la rafinarea uleiurilor lubrifiante.
Pericol de:
-incendiu: substanta semisolida de culoare slab galbuie. Densitatea 0,815-0,880.
o
C. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 250
o
C.
-explozie: aprindere petrolatum-ului in rezervor poate provoca explozia acestuia.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare, cu serpentina de incalzire. Se
va evita pomparea produsului fierbinte in rezervor.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica.
734. Pigmenti
Pigmenti organici isi gasesc utilizare in industria cernelurilor tipografice, a lacurilor
si a vopselelor. Un alt consuumator important este industria cauciucului si ma maselor
plastice care de asemenea utilizeaza pigmenti pentru vopsirea diferitelor obiecte de cauciuc,
bachelita, celuloid, rasini fenolice etc. Pigmentii coloranti se mai utilizeaza pentru crete
colorate, creioane pastel, ceara de sigiliu, hartie de copiat.
Pericol de:
-incendiu: pigmentii se prezinta sub forma de pulberi combustibile, insolubile in
apa. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. In tabela de mai jos se dau
caracteristicile explozive ale unor pigmenti mai cunoscuti.
Pigmentul
Formula
chimica
Fractiunea
Limita
inferioara
de
explozie
g/m
3

Temperatura
de
autoaprindere
o
C
Rosu intens
Bordo
Galben
rezistent
Galben
fotorezistent
Rosu
Rosu-
portocaliu
Rosu aprins
Portocaliu
rezistent
C
22
H
15
O
2
N
3
Cl
2

C
24
H
19
O
4
N
3

C
17
H
14
O
5
N
5
Cl

C
16
H
12
O
4
N
4
Cl
2

C
34
H
30
O
4
N
8

C
27
H
17
O
2
N
3
Cl
2

C
24
H
18
O
3
N
3
Cl
2

C
15
H
11
O
5
N
4

140
140
140

140

140

140
250
250
31
31
5

10

5

31
65
65
910
770
790

930

830

770
652
-

Masuri de:
-prevenire: pigmenti se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita
imprastierea prafului prin spargerea ambalajelor. Se vor evita orice surse posibile de
aprindere.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma
cu coeficient mare de infoire.
735. Piperazina hexahidrat C
4
H
10
N
2
6H
2
O.
Folosit in industria medicamentelor. Se obtine din amoniac, alcool si dicloretan.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, higroscopica. Punctul de topire 41
o
C.
o
C. Usor solubil in apa. Combustibila. Temperatura de
autoaprindere 368
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu agenti oxidanti
736. Piperidina (HEXAHIDROPIRIDINA) C
5
H
11
N.
Folosita ca intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic prin reducerea
catalitica a piridinei.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 106,3
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,0. Solubilitatea in apa: nelimitata.
Inflamabila. Temperatura de inflamabilitatea 16
o
C.
-explozie: reactioneaza energic cu oxidanti. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri
explozive.
-toxicitate: in timpul arderii se descompune cu degajarea unui fum foarte toxic
continand oxizi de azot.
Masuri de:
Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: apa nu este eficienta. Incendiile se sting cu spuma speciala, bixoxid de
carbon, freoni. Se va utiliza aparat izolant.
737. Piramidon (1-FENIL-2,3-DIMETIL-4-DIMETILA-MINOPIRAZOLONA-5
sau AMIDOPIRINA) C
13
H
17
N
3
O.
Analgezic, antipiretic, spasmolitic. Se obtine sintetic din antipirina si azotit de sodiu
in solutie acida.
Pericol de:
-incendiu: pulberi cristalina de culoare alba cu nuanta galbuie. Punctul de topire 108
o
C. Putin solubila in apa. Combustibila.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Fractiunea 250 are
3
. Temperatura de autoaprindere a amestecului 276
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului in timpul depozitarii. Ambalajele se vor
feri de lovituri. Se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: se utilizeaza apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon.
738. Piretru
Se foloseste ca insecticid de contact. Se obtine din flori de Pyrethrum.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila. Densitatea aparenta 0,311. Temperatura de
aprindere 200
o
o
C. Are tendinta de autoaprindere
termica. Autoincalzirea s-a observat la 70
o
C.
-explozie: in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic prin ingerare.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja contra surselor de incalzire cu temperatura de
peste 70
o
C. Depozitele vor fi amenajate in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa cu adaos de muianti, spuma.
739. Piridina C
5
H
5
N.
Intrebuintata ca intermediar in sinteze organice dizolvant pentru saruri minerale. Se
izoleaza din gudroanele de carbune.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros caracteristic. Densitatea 0,978. Punctul de topire
-40
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,7. Solubila
in apa. Este inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 20
o
C. Temoeratura de
autoaprindere 480
o
C. Arde cu o flacara portocalie.
-toxicitate: produs toxic prin inhalare si ingerare. Iritant al ochilor, pielii si
aparatului respirator. Concentratia limita admisa a vaporilor in aer 5 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite separate. Cantitati
mici se pot pastra in depozite de lichide inflamabile. Se va evita contactul cu materiale
oxidante in stare de pulberi. Se va proteja de socuri mecanice.
-stingere: apa nu este eficienta. Se va folosi spuma speciala, bioxid de carbon sau
pulberi stingatoare. Intr-un spatiu inchis concentratia minima necesara de bioxid de carbon
pentru stingere este de 29%. Se vor folosi ochelari si aparate izolante.
740. Pirita FeS
2
.
Este folosita la obtinerea acidului sulfuric. Se gaseste ca minereu accesoriu in roci
eruptive, sedimentare si sisturi cristaline.
Pericol de:
-incendiu: cristale galbene, cubice cu luciu metalic. Densitatea 4,9-5,1. Are tendinta
de autoaprindere in caz de depozitare in stive.
-explozie: praful de pirita suspendat in aer formeaza aestecuri expozive.
Masuri de:
-prevenire: la stivuire bucatile mari si marunte trebuie asezate uniform. Se va
controla ca temperatura in interiorul stivei sa nu depaseasca 60
o
C.
741. Poliacetat de vinil
Utilizat la prepararea de lacuri, adezivi, cu liant pentru celuloa, la lipirea metal pe
metal, la apretarea textilelor si ca materie prima pentur fabricarea alcoolului polivinilic. Se
obtine prin polimerizarea in emulsie a acetatului de vinil.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida sub forma de granule sau pulbere. Densitatea 1,19.
Punctul de inmuiere 100
o
C. Insolubil in apa. Combustibila. Prin incalzire la 160-170
o
C
incepe sa se descompuna. Emulsia de poliacetat de vinil poate contine acetat de vinil pana la
0,08% ceea ce face ca temperatura de inflamabilitate sa fie putin peste 120
o
C.
explozie pentru praful cu dimensiunea particulelor de 5-30 este de 17 g/m
3
. Temperatura de
autoaprindere 800
o
C.
-toxicitate: prin incalzire degaja gaze inerte.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita raspandirea
prafului in incapere prin spargerea ambalajelor. Depozitarea poliacetatului de vinil emulsie
se face in locuri bine ventilate, in absenta unor surse posibile de aprindere.
-stingere: materialul aprins se stinge pe suprafete deschise cu apa pulverizata cu
adaos de muinat, cu spuma. In spatii inchise se vor folosi gaze inerte.
742. Poliacrilonitril
Se utilizeaza la fabricarea fibrelor sintetice (melana) prin filarea unei solutii, in
dimetilformamida sau in alti solventi. Se obtine prin polimerizarea acrilonitrinului in solutie
apoasa in prezenta de initiatori (persulfat de potasiu).
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba. Densitatea 1,13-1,16. Temperatura de curgere 220
o
C.
Combustibila. Temperatura de inflamabilitatea 230
o
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limitele de
explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de contactul cu substante oxidante si de surse
743. Polialchilbenzen
Amestec de diizopropilbenzen si triizopropilbenzen. Se obtine ca produs secundar la
alchilarea benzenului cu propilena pentru obtinerea fenolului si acetonei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,867. Punctul de fierbere 202-204
o
C.
Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 70
o
C. Temperatura de
autoinflamare 410
o
C.
Masuri de:
-prevenure: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Se vor evita surse de aprindere.
744. Poliamide
Se intrebuinteaza ca fibre sintetice (nailon, capron, perlon) prin filtrarea topiturii.
Cea mai mare importanta o are nailonul, care se obtine prin policondensarea hexametilen-
diaminei cu acid adipic si relonul, care se obtine prin policondensarea caprolactamei.
Pericol de:
-incendiu: nailonul se prezinta sub forma unei mase solide incolore. Densitatea 1,10.
o
C. Insolubil in apa. Combustibila. Prin ardere se topeste si curge.
Relonul este o masa solida cu aspect cornos de culoare alba pana la galben deschis.
o
C. Insolubil in apa. Combustibila. In stare topita arde
intens.
-explozie: praful de poliamide in suspensie in aer este exploziv.
-toxicitate: prin ardere degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului format prin frecarea taiteilor de
conducte, la transportul acestora pentru prelucrare. Se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
Se vor evita surse de aprindere.
745. Policlorura de vinil
Este intrebuintata sub forma neplastifiata la confectionarea placilor, a conductelor, a
robinetelor etc, si sub forma plastifiata la fabricarea pielii si a talpilor sintetice, izolarea
conductelor electrice, la fabricarea placilor de patefon (mai ales copolimerii cu acetat de
vinil). Se obtine prin polimerizarea in suspensie sau emulsie a clorurii de vinil.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alva. Densitatea 1,380. Punctul de inmuiere 70-85
o
C.
Punctul de curgere 160-180
o
C. La tamperatura de 160
o
C incepe sa se descompuna.
Combustibila. Arde in flacara cu degajare de ceata de acid clorhidric; prin indepartarea
flacarii se stinge. Faptul ca este mai putin combustibila decat polietilena sau polistirenul se
datoreaza efectului ignifug al atomului de clor din molecula. In stare prelucrata sub forma de
placi sau obiecte extrudate este mai greu combustibil.
-explozie: praful de policlorura de vinil formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Limitele de explozie nu sunt cunoscute.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza si se transporta la prelucrare sub forma de praf in saci de
polietilena. Se vor evita sursele de aprindere. Nu se va depozita impreuna cu alte materiale
usor oxidabile.
-stingere: materialul aprins se stinge cu apa pulverizata, spuma. In timpul stingerii
se vor utiliza aparate izolante.
746. Polietilena
Este intrebuintata ca material electrolizat, in special la izolarea cablurilor electrice, la
confectionarea ambalajelor, a recipientelor, a conductelor rezistente la coroziune. Se obtine
prin polimerizarea etilenei la presiuni inalte (2000 at) sau la presiuni joase cu catalizator de
alchil-aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere microcristalina de culoare alba. Cele doua tipuri de polietilena au
caracteristici diferite.
Polietilena Densitatea
kg/m
3

Punct de
topire
o
C
Presiune
inalta
920 120
Presiune
joasa
960 120
Insolubila in apa. Combustibila. In contact cu flacara se inmoaie si curge; in stare de
curgere se aprinde si arde cu flacara luminoasa. Capacitatea de ardere este in functie de
gradul de polimerizare, fiind mai mare in cazul polietilenei de inalta presiune. Polietilena
poate fi considerata, sub aspectul capacitatii de ardere, ca o benzina solodificata cu presiune
de vapori foarte scazuta sau ca o parafina cu punct de topire ridicat. Temperatura de
autoaprindere 420
o
C. Prelucrata sub forma de folii se aprinde cu usurinta de la un chibrit.
-explozie: praful de polietilena in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita
inferioara de explozie pentru praful cu dimensiunea particuleleor 250 este 45 g/m
3
.
Concentratia minima a oxigenului la care amestecul praf-aer explodeaza este 9%,vol.
Masuri de:
-prevenire: in timpul transportului pana la sectia de granulare se va evia raspandirea
prafului in incapere. Se depoziteaza sub forma de granule in saci de polietilena. La
manipularea sacilor se va evita spargerea lor si raspandirea granulelor. Depozitul va fi din
materiale incombustibile.
-stingere: pe suprafete deschise incendiile se sting cu spuma sau apa pulverizata cu
adaos de muiant. In spatii inchise se stinge cu bioxid de carbon, azot.
757. Poliformaldehida
Se obtine prin polimerizarea formaldehidei in prezenta de acizi sau baze.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta, cu dimensiunea particulelor 5-50. Densitatea
1,4. Punctul de topire 170-180
o
C. Combustibila. Temperatura de autoaprindere 530
o
C.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 20
g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita raspandirea in aer.
748. Poliizobutilena.
Intrebuintat ca izolant electric, pentru captusirea rezervoarelor in industria chimica,
la impermeabilitatea tesaturilor, ca adeziv pentru piele. Se obtine prin polimerizarea
izobutilenei in prezenta de clorura de aluminiu la temperaturi scazute.

Pericol de:
-incendiu: masa solida alba cu insusiri elastice ca ale cauciucului. Densitatea 0,93.
insolubila in apa. Combustibila. Viteza de ardere este de 125 kg/m
2
.min, la o viteza a vatului
de 5 m/s si temperatura de -5
o
C. Arderea este insotita de un fum abundent si negru. Prin
ardere materialul se topeste si curge.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Limitele de aprindere nu se
cunosc.
-toxicitate: prin descompunere degaja gaze toxice, iritante.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse de
aprindere. Se va feri de incalzire excesiva.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatii inchise se va folosi
bioxid de carbon si azot.
749. Polimetacrilat de metil.
Folosit ca sticla organica pentru geamuri de avioane, autom pentru sticla de
siguranta, ochelari de protectie, sticla de ceasornic, proteze etc. Se obtine prin polimerizarea
metacrilatului de metil.
Pericol de:
-incendiu: masa transparenta incolora, termoplasica. Densitatea 1,18. Punctul
deinmuiere 200-220
o
C. Prin inclazire la 100
o
C se poate modela. Insolubil in apa. Se aprinde
cu usurinta. Temperatura de aprindere 214
o
o
C. In
cazul unui aport suficient de caldura, arde cu flacara lumnoasa, fara a lasa practici nici un
reziduu. Are tendinta de autoaprindere termica; autoinclazirea s-a observat la 100
o
C. Praful
depus se aprinde foarte usor. Continutul minim de oxigen pentru arderea amestecului praf-
aer 14% vol. Temperatura de autoaprindere a prafului 300
o
C.
-explozie: praful de polimetacrilat de metil suspendat in aer este exploziv. Praful
fractiunea 74 cu uniditatea 0,6% si continutul de cenusa 0,05% are limita inferioara de
explozie 12,6 g/m
3
. Presiunea de explozie 7 kg/cm
2
.
Masuri de:
-prevenire: se depozteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de
aprindere.
-stingere: in spatii deschise incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de
muianti. Se va folosi aparate izolante.
750. Polimixine.
Nume generic pentru antibiorice izolate din mediile de cultura ale diferitelor tulpini
de Bacillus polymyxa. Se folosesc in infectii cu bacterii gram-negative.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila. Punctul de topire 228-230
o
C. Solubila in apa
(40%).
-explozie: praful fractiunea 850 in suspensie in aer nu este exploziv pana la
concentratia de 500 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. In timpul manipularii se va
evita raspandirea prafului in aer.
-stingere: incendiile se seting cu apa pulverizata cu adaos de muiant, cu spuma.

751. Polipropilena.
Se foloseste pentru fabrcarea conductelor rezistente pana la temperatura de 150
o
C, a
ambalajelor, a unor obiecte pentru instalatii sanitare, obiectelor de menaj, pieselor de
instalatii in industria chimica si textila. Se obtine prin polimerizarea propilenei cu
catalizatori de alchil-aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Densitatea 0,900-0,915. Punctul de inmuiere
165-170
o
C. Combustibila. In contact cu o flacara se inmoaie si curge, in stare de curgere se
aprinde si arde cu flacara luminoasa. Prelucrata sub forma de folii se aprinde cu usurinta.
-explozie: praful uscat in stare de suspensie in aer este exploziv. Fractiunea care
contine 57% particule cu dimensiunea de 74 are limita inferioara de explozie 12,6 g/m
3
.
Temperatura de autoaprindere a amestecurlui praf-aer 890
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza pana la prelucrare sub forma de granule in saci de
polietilena. Se va evita raspandirea prafului format prin frecarea granulelor in conducte.
Depozitele de polipropilena vor fi amplasate in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant si cu spuma.
752. Polisiloxani (POLIMERI SILICONICI).
Se intrebuinteaza sub forma de: uleiuri de siliconi, rasini siliconice, cauciuc de
siliconi, unsori siliconice, pelicule protectoare. Uleiurile de siliconi sunt utilizate ca agenti de
ungere in industria cauciucului, ca lichide de presiune in aparaturi hidraulice, agenti
antispumanti, lichide dielectrice. Rasinile siliconice se utilizeaza ca materiale izolante in
industria electrotehnica, la ignifugarea tesaturilor de sticla. Cauciucul de siliconi se
utilizeaza ca material pentru garnituri si in industria electrotehnica la constructia
condensatoralor si transformatoarelor.
Pericol de:
-incendiu: uleiurile de siliconi sunt lichide. Densitatea 0,96-097.Punctul de topire de
la 45 la 62
o
C . Complet insolubile in apa. In majoritatea cazurilor sunt combustibile.
Temperatura de inflamabilitate variaza intre 300-350
o
C. Temperatura de aprindere intre 350
si 400
o
C. In aer, la temperaturi peste 150
o
C viscozitatea lor creste formandu-se in cele din
urma geluri. Sunt descompuse de acidul azotic si de clorul liber. Rasinile siliconice se gasesc
aproape exclusiv sub forma de solutii in dizolvanti organici. Ele prezinta pericol de incendiu
datorita dizolvantului care este de cele mai multe ori inflamabil.
Masuri de:
-prevenire: uleiurile de siliconi se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri
rezistente la foc. Se va evita contactul cu agenti oxidanti cum sunt acidul azotic concentrat
sau clorul care produc descompunerea lor cu formare de silani-substante usor inflamabile.
Rasinili siliconice se depoziteaza de asemenea in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele
-stingere: incendiile nu se pot stinge cu apa, solutii apoase sau spuma. Se va folosi
pulberi stingatoare si hidrocarburi halogenate, freon (dibromtetrafluoretan).
753. Polistiren
Este folosit la fabricarea bunurilor de larg consum, articolelor optice, frigiderelor,
placilor de patefon. Se obtine prin polimerizarea in suspensie in suspensie a stirenului
monomer.

Pericol de:
-incendiu: pulbere cistalina de culoare alba. Densitatea 1,05. Punctul de inmuiere
200-300
o
C. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitatea 210
o
C.
o
C. La incalzire se descompune si arde cu flacara
luminoasa, producand mult fum. Aceasta se datoreaza nucleului benzenic din molecula sa.
capacitatea de aprindere apolistirenului expandat este mai mare decat a polistirenului
standard sub forma de perle, datorita suprafetei mari de contact cu aerul si urmelor de butan
inglobat. Prin ardere se topeste putand propaga flacara cu multa usurinta. Polistirenul antison
este o pulbere de culoare albastru deschis, cu particule dimensiunea 2-3mm. Este un amestec
de polistiren cu cauciuc. Combustibil. Temperatura de inflamabilitatea 34
o
C. Temperatura
o
C.
-explozie: pulberea de polistiren suspendata in ae este exploziva. Limita inferioara
de explozie a prafului cu dimensiunile 20-30 este de 25 g/m
3
.
-toxicitate: prin descompunere degaja gaze toxice cu actiune narcotica si iritanta.
Masuri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului rezultat la taierea placilor de polistiren
expandat. Pentru a micsora capacitatea de aprindere a polistirenului expandat acesta este
ignifugat prin adaugarea unui amestec de trioxid de antimoniu si parafina clorurata. Se va
evita orice surse posibile de aprindere la depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant, spuma.
754. Polivinilacetali.
Sunt utilizati in amestecuri de presare, pentru a mari rezistenta la apa a textilelor,
precum si ca adezici. Se obtin prin reactia alcoolului polivinilic cu aldehide (formaldehida,
acetaldehida, butirialdehida).
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare alba sub forma de solzi cu dimensiunea
particulelor 1-2 mm. Densitatea 1,18. Punctul de inmuiere 180-200
o
C. Insolubila in apa.
Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 293
o
o
C.
-explozie: in stare de suspensie in aer este exploziva. Limitele de explozie nu se
cunosc.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de
aprindere.
-stingere: pe suprafete deschise incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos de
muianti, spuma. In spatii inchise se vor folosi bioxid de carbon sau azot.
755. Polivinilbutirali-furfurali.
Se intrebuinteaza ca materii prime pentru lacuri speciale.
Pericol de:
-incendiu: pulbere sub forma de granule fine de culoare galbena. Insoluila in apa.
Combustibila. Temperatura de aprindere 183
o
o
C.
3
amestecului de praf-aer cu azot de 9% vol.
Masuri de:
-prevenire: in timpul manipularii se va evita formarea prafului fin si raspandirea lui
in aer.
-stingere: incendiile se sting, pe o suprafata descperita, cu apa pulverizata cu adaos
de muianti.
756. Polivinilformali.
Se intrebuinteaza cu materii prime peste lacuri in spcial lacuri pentru acoperirea
sarmei si tablei. Se obtin prin reactia formaldehidei cu alcool polivinilic.
Pericol de:
-incendiu: pulbere microgranulara, de culoare crem cu dimensiunea particulelor 1-
2mm. Densitatea 1,25. Punctul de topire 180-220
o
C. Insolubil in apa. Combustibila.
o
o
C.
3
amestecului de praf-aer cu azot este de 11%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. In timpul manipularii se va
evita formarea prafului fin si raspandirea lui in aer.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiul se stinge cu apa pulverizata, spuma
chimica. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte.
757. Porofor (2,2-AZO-BIS-IZOBUTIRONITRIL).
Este intrebuintat ca initiator de reactie intrucat se descompune cu formare de
radicali.
Pericol de:
-incenidu: masa cristalina de culoare alba sau slab galbuie. Produsul uscat are forma
unui praf fin dispersat. Densitatea 1,030. Densitatea aparenta 0,310-0,330. Punctul de topire
105-106
o
C. Solubilitatea in apa neglijabila. Inflamabil. Temperatura de autoaprindere 240
o
C. In aer neglijabila. Inflamabila. Temperatura de autoarpindere 240
o
C. In aer arde cu
flacara mare lipsita de fum. Are tendinta de autoaprindere. Temperatura la care incepe
autoinclazirea este 35
o
C. Prin incalzire peste 60-70
o
C se descompune cu autoaprindere.
Produsul este capabil sa arda intr-un spatiu inchis fara aport de oxigen. La depozitare la
lumina si temperatura ridicata se descompune treptat cu degajare de azot si formare de
dinitril al acidului succinic si nitril al acidului izobutiric. Produsul umed se descompune mai
repede decat cel uscat. Se aprinde usor de la o scanteie, chibrit si de la alte surse de aprindere
usor de la o scanteie, chibrit si de la alte surse de aprindere de energie mica. De asemenea se
autoapride prin expunere la soare sau in apropierea instalatiilor de incalzire. Praful depus
este deosebit de inflamabil. Temperautra de autoaprindere 990
o
C.
-explozie: explodeaza prin frecare si socuri mecanice iar in masa mare prin incalzire
peste 50
o
C. In timpul arderii se observa aprinderi cu caracter exploziv. In cazul arderii usor
cantitati mari in incaperi inchise pot avea loc explozii datorita gazelor. Praful in suspensie in
aer este foarte periculos. Limita inferioara de explozie 5,2 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc bine ventilate, naincalzite si
protejate contra razelor directe ale soarelui. Temperatura se va mentine sub 35
o
C. Se vor
face separat de alte produse, in special de cele inflamabile. Praful imprastiat pe pardoseala
trebuie adunat in containere speciale, evacuat din incapere si distrus in locuri special
amenajate. Nu se vor folosi containere din metale care produc scantei sau din materiale
combustibile (lemn, hartie).
-stingere: incendiile se sting cu apa, debite mari. Stingerea unui incendiu cu gaze
inerte ar putea fi ineficienta. Se va folosi aparate izolante.
758. Potasiu K
Este intrebuintat la celule fotoelectrice. Se obtine prin electroliza clorurii de potasiu
topite.
Pericol de:
-incendiu: metal moale argintiu. Densitatea 0,86. Punctul de topire 63,5
o
C. Punctul
de fierbere 776
o
C. Foarte periculos in caldura pentru a provoca aprinderea. Se poate
autoaprinde in aer sau oxigen. Arde violent, insotit de explozii care pot provoca imprastierea
materialului.
-explozie: reactioneaza exploziv cu apa, bioxidul de carbon, tetraclorura de carbon.
-toxicitate: materialul solid provoaca arsuri grave ale pielii si ochilor. Fumul produs
de arderea potasiului este puternic iritant pentru piele, ochi si mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in absenta umiditatii, departe de produse pentru stingerea
caror se foloseste apa. Se va proteja de lovituri si de temperautri inalte. Se pastreaza in petrol
sau sub perna de azot. In nici un caz nu se va pastra sub perna de hidrocarburi halogenate.
Pentru depozitarea unor cantitati mari se recomanda folosirea de cladiri izolate, rezistnete la
foc.
-stingere: nu se va utiliza apa, bioxid de carbon sau tetraclorura de carbon. Se va
folosi grafit uscat, carbonat de sodiu, clorura de sodiu macinata sau alte pulberi stingatoare.
Se va purta echipament de protectie completa.
759. Propan CH
3
CH
2
CH
3
.
Impreuna cu butanul se utilizeaza ca combustibil casnic sub denumirea de aragaz.
Se mai foloseste ca materie prima pentru fabricarea etilenei si propilenei prin piroliza. Se
separa din gazele de sonda sau de cracare.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, fara miros in stare pura. Densitatea in raport cu aerul 1,562.
Punctul de fierbere -42
o
C. Densitatea in stare lichefiata 0,500. Solubilitatea in apa 6,5% la
18
o
C. Combustibil. Arde cu flacara albastruie.
2,1%, superioara 9,5%. Temperautra de autoinflamare 466
o
C. Presiunea maxima a exploziei
8,6 kgf/cm
2
.
-toxicitate: concentratii mari de propan in aer provoaca cefalee, varsaturi, astenie.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in vase de presiune. Rezervoarele de
propan lichid se stropesc cu apa in timpul verii pentru a reduce presiunea de vapori. Zona
rezervoarelor se betoneaza si se prevede cu santuri de scurgere spre un bazin de colectare
pentru a preveni arderea propanului sub rezervor in cazul spargerii rezervorului. Buteliile de
propan se depoziteaza in locuri reci, bine ventilate, departe de surse de aprindere.
-stingere: prima actiune consta in incercarea de a opri scurgerea gazului. In timpul
incendiului, rezervorul se va raci cu apa pentru a preveni explozia. Flacara de propan se
stinge folosind bioxid de carbon ce trebuie realizata pentru sitngerea incendiilor in spatii
inchise este de 32%.

760. 1,3-Propandiamina NH
2
(CH
2
)
3
NH
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,884. Punctul de fierbere 135,5
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,6. Solubila in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitatea
24
o
C.
Masuri de:
-prevenir: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele posibile de
aprindere.
-stingre: pentru stingerea incendiilor se va utiliza spuma speciala, pulberi
stingatoare sua bioxid de carbon. Apa poate provoca stropirea cu produs aprins.
761. Propazina (2-CLOR-4,6-BIS-N-IZOPROPILAMINO-TRIAZINA 1, 3, 5.
(C
3
H
7
NH)
2
ClC
3
N
3
.
Este intrebuintat ca erbicid pentru culturile de porumb. Se obtine prin condensarea
clorurii de cianuril cu izopropilamina.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Continutul de substanta de baza 47,0%.
Densitatea 0,30-0,40. Punctul de topire 210-212
o
C. Solubilitatea in apa 8,6 mg/l la 22
o
C.
o
o
C.
-explozie: in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie pentru praful fractiunea 74 este de152 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita spargerea ambalajelor si raspandirea prafului in
incapere. Se va feri de surse de aprindere.
-stingere: pe suprafete deschise incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos de
muiant. In spatii inchise se poate folosi bioxid de carbon sau azot.
762. Propilamina CH
3
(CH
2
)
2
NH
2
.
Se intrebuinteaza ca intermediar la fabricarea de erbicide triazinice (propazin,
atrazin). Se obtine din nitropropan prin reducere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros de amoniac. Densitatea 0,719. Punctul de topire -
83
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 1,7. Solubila in apa in
orice proportie. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 2
o
C. Temperatura de
autoinflamre 603
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de exploizie:
inferioara 2,0%, superioara 10,4%
-toxicitate: iritant puternic al ochilor, pielii si aparatului respirator. Concentratia
maxima admisa a vaporilor in aer 5 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in depzite separate in aer liber. Cantitati
mici se pot depozita in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de socuri mecanice, lovituri,
izbituri.
-stingere: pentru stingerea incendiului se va folosi bioxid de carbon, pulberi
stingatoare sau spuma speciala. Apa nu este eficienta. Se va utiliza echipament de protectie.
763. Propionat de nonil.
Materie prima de baza in industria petrochimica. Se foloseste la fabricarea
acrilionitrilului, a propilenoxidului, a fenolului si acetonei, a glicerinei sintetice, a
polipropilenei, a cauciucului sintetic, a alcoolului izopropilic etc. Se obtine prin piroliza
propanului si a fractiunilor petroliere lichide alaturi de etilena.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aeru 1,498. Punctul de fierbere -47,7
o
C. Densitatea in stare lichida 0,515.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de explozie: inferioara
2%, superioara 11,1%. Temperatura de autoinflamare 498
o
C.
-toxicitate: are actiune anestezica. Concentratiile moderate in aer provoaca pierderea
cunostintei. Contactul cu propilena lichida produce arsuri datorita temperaturii scazute.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in vase de presiune. Rezervoarele de
propilena lichida se racesc prin stropire cu apa in zilele calduroase de vara in scopul
michsorarii presiunii de vapori. Buteliile de propulena se depoziteaza in locuri recim bine
ventilate, departe de surse de aprindere.
-stingere: in primul rand se opreste scurgerea gazului. Se va folosi apa pulverizata
pentru racirea rezervorului in scopul prevenirii exploziei. Incendiul se stinge cu bioxid de
carbon si pulberi stingatoare. Concentratia minima a bioxidului de carbon la stingerea
focului in spatii inchise este de 30% vol.
764. Propilenclorhidrina (1-CLORPROPANOL-2) CH
3
CH(OH)CH
2
Cl.
Se intrebuinteaza in sinteza organica la fabricarea din propilena si acid hipocloros.
Pericol de:
-incendniu: lichid incolor. Densitatea 1,103. Punctul de fierbere 127
o
C. Densitatea
vaporilor cu aerul 3,26. Solubila in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 51,7
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in depozite rezistente la foc.
Se va evita orice sursa de aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu apa, bioxid de carbon, azot.
765. Propilenglicol CH
3
CH(OH)CH
2
OH.
Se intrebuinteaza ca solvent, anticongelant si pentru obtinerea plastificantilor. Se
obtine prin hidratarea propilenoxidului cu alcalii.
Pericol de:
-incendiu: ulei incolor. Densitatea 1,03. Punctul de fierbere 188-189
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,59. Solubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate
97
o
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explizve. Limitele de explozie:
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite separate. Depozitele
interioare se vor amplasa in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu apa, bioxid de carbon, azot.
766. Propionat de amil CH
3
CH
2
COOOC
5
H
11
.
Este intrebuintat ca solvent pentru nitrolacuri si rasini, la fabricarea parfumurilor, a
esentelor. Se obtine prin esterificarea acidului propilic cu alcool amilic, in prezenta acidului
sulfuric.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros placut. Densitatea 0,876. Punctul de topire -73,1
o
o
Este usor inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 41
o
378
o
C.
explozie 1,0%.
-toxicitate: usor iritanta al aparatului respirator si al ochilor. In conditii mari produce
ametelo.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Depozitele inferioare vor fi
amenajate in cladiri rezistente la foc. Se va evita orice surse posibile de aprindere.
stingatoare sau spuma. Se va utiliza masca.
767. Propionat de butil C
2
H
5
COOC
4
H
9
.
Este intrebuintat ca solvent, la fabricarea parfumurilor, a esentelor. Se obtine prin
esterificarea acidului propionic cu alcool butilic in prezenta acidului sulfuric.
-explozie: lichid incolor cu miros placut. Densitatea 0,875. Punctul de topire 89
o
C.
o
o
C. Temperatura
o
C.
-toxicitate: usor iritant al aparatului respirator.
Masuri de:
Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon. Se va
folosi masca.
768. Propionat de nonil CH
3
CH
2
COOC
9
H
19
.
Se utilizeaza ca solvent pentru nitrolacuri si rasini.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil. Temperatura de aprindere 82
o
C. Temperatura
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amstecuri explozive.
Masuri de:
substantele oxidante si sursele de aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu spuma chimica si mecanica.
769. Proprionat de propil CH
3
CH
2
COOC
3
H
7
.
Este intrebuintat ca solvent pentru lacuri si rasini.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 122-125
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,0. Putin solubil in apa (0,5% gr
la 20
o
C). Inflamabil. Temperatura de aprindere 22
o
o
C.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in depozite de lichide
inflamabile. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu spuma chimica, spuma mecanica.
770. Propinura de mercur HgCCCH
3
.
Se formeaza prin actiunea propinei asupra mercurului.
Pericol de:
-explozie: substanta solida, instabila, exploziva. In stare uscata explodeaza prin
frecare, lovire sau de la o scanteie electrica. In stare umeda este insensibila la solicitari
mecanica.
Masuri de:
-prevenire: se va pastra sub apa. Se va evita ajungerea ei in stare uscata. Se va
proteja de socuri mecanice.
771. Protoxid de azot N
2
O.
Anestetic local si general. Exercita la inceput o excitatie cerebrala, care se manifesta
printr-o stare de euforie. E folosit in ultimul timp la prepararea friscei. Se obtine prin
descompunerea azotatului de amoniu.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros placut si gust dulceag. Densitatea fata de aer 1,52.
o
C. Densitatea lichidului 1,23. Punctul de topire -102,4
o
C. Este
solubil in apa, la incalzirea peste 500
o
C se descompune cu degajare de oxigen. De aceea la
temperaturi inalte protoxidul de azot actioneaza ca oxidant destul de puternic. O aschie
arzand slab se inflameaza in acest gaz ca si in oxigen pur.
-explozie: amestecurile de protoxid de azot cu amoniac sau hidrogen explodeaza
energic la incalzire.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu substante organice, combustibile si usor
oxidabile. Se va evita amestecul cu amoniac sau hidrogen.
-stingere: pentru stingerea incendiului se foloseste apa, bioxid de carbon, spuma.
772. Pseudobutilena (TRANS-BUTENA-2) CH
3
CHCHCH
3
.
Se utilizeaza in sinteze chimice. Se obtine ca produs secundar la piroliza benzinei si
in gazele de rafinarie.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 1,92. Punctul de fierbere 0,88
o
C.
Densitatea in stare lichida 0,627. Punctul de topire -105,5
o
C. Combustibil. Temperatura de
autoinflamare 324
o
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare de presine in aer liber. In timpul verii
rezervoarele se stropesc cu apa pentru reducerea presiunii de vapori. Se vor evita surse
posibile de aprindere. Cantitati mici in butelii se pot depozita in depozite special amenajate
pentru gaze lichefiate.
-stingere: in primul rand se va incerca inchiderea scurgerii gazului. Rezervoarele
invecinate se vor raci cu jeturi de apa pentru a evita explozia lor. Incendiul se stinge cu apa,
bioxid de carbon sau puberi stingatoare.

773. Rasini de conifere.
Produse de secretie naturala a coniferelor. Se utilizeaza pentru fabricarea esentei de
terebentina si colofoniu.
Pericol de:
-incendiu: lichid vascos de culoare galbuie. Se oxideaza usor in aer. Combustibila.
Temperatura de inflamabilitate 188.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza, in absenta substantelor oxidante, in cladiri rezistente la
foc.
774. Rasini de cumarona.
Se folosesc la fabricarea de lacuri actiacide, ca lianti pentru coloranti de imprimerie,
pentru chituri, cleiuri, ca plastifianti de imprimerie, pentru chituri, cleiuri, ca plastifianti
pentru cauciuc, pentru incleierea hartiei. Se obtine prin polimerizarea cumaroniei in prezenta
de acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta combustibila. Temperatura de inmuiere 110.
-explozie: praful fractiunea 850 in stare de suspensie in aer este exploziv.
Fractiunea care contine 34% particule cu dimensiunea sub 75 are limita inferioara de
explozie 13 g/m
3
. Temperatura de autoaprindere a prafului 770.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita lovirea si spargerea ambalajelor
si raspandirea prafului in aer. Se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendniile se sting cu apa pulverizata, spuma.
775. Rasini fenol-formaldehidice.
Se obtin prin condensarea fenolului cu formaldehida. Se intrebuinteaza pentru
compozitii de presare, ca rasini de turnare si pentru fabricarea lacurilor si chibriturilor
(asplit).
Pericol de:
-incendiu: materiale combustibile. Insolubile in apa. Temperatura de aprindre 500.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 22,7
g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire; se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata spuma chimica sau mecanica.
776. Rezorcina C
6
H
6
O
2
.
Intrebuintata ca tanant, intermediar in sinteza rasinilor, a hexilrezorcinei, a PAS-ului,
a explozivilor, a colorantilor, in cosmetica si ca medicament extern pentru boli. Se obtine
prin topirea acidului m-benzendisulfonic cu exces de hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale, aciculare. Densitatea 1,28. Punctul de
topire 109-111
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,7. Solubila
in apa. Combustibila. Temperatura de aprindere 127
o
o
C.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, departe de substante oxidante
sau usor inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
777. Rubidiu.
Face parte din familia metalelor alcaline.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare galbuie. Densitatea 1,532. Punctul de topire 39
o
C.
o
C. Este capabil sa se autoaprinda la temperatura camerei. Cu apa si
gheata reactioneaza cu aprindere. Se aprinde de la sine in atmosfera de clor si fluor.
-explozie: cu bromul lichid reactioneaza cu explozie.
-toxicitate: materialul solid provoaca arsuri grave ale pielii si ochilor. Fumul produs
la ardere este iritant.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in petrol sau azot. Se va feri de contactul cu bromul, clorul
si fluorul. Se va proteja de umiditate.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi grafit uscat, carbonat de sodiu,
clorura de sodiu macinata sau alte pulberi stingatoare. Nu se va folosi apa, bioxidul de
carbon sau tetraclorura de carbon. Se va purta echipament de protectie complet.
778. Salicilat de amil C
6
H
4
(OH)COO(CH
2
)
4
CH
3
.
Este intrebuintat in parfumerie, in tratamentul reumatismului. Se obtine prin
esterificarea alcoolului amilic cu acid salcilic in prezenta acidului sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor sau slab galbui cu miros de orhidee. Densitatea
1,045. Punctul de fierber 265
o
C. Insolubil in apa; solubil in alcool, eter. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 7,2. Este inflamabil temperatura de inflamabilitate 132
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite de lichide inflamabile. Se vor
evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma sau pulberi stingatoare.
779. Salicilat de metil C
6
H
4
(OH)COOCH
3
.
Se intrebuinteaza in parfumerie, in cosmetica, la aromatizarea pastelor de dinti, in
medicina contra reumatismului. Se obtine din acid salcilic si alcool metilic in prezenta de
acid sulfuric la fierbere.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid uleios, incolor sau galbui, cu miros puternic. Densitatea
o
o
C. Insolubil in apa, solubil in
alcool, eter. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 99
o
C. Temperatura de
autoinflamare 454
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va depozita in aer liber sau in depozite de lichide inflamabile.

780. Sapun praf.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta combustibila. Solubila in apa.
-explozie: praful de diferite sapunuri in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita
inferioara de explozie 22,7-37,8 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea prafului prin mentinerea unei atmosfere nu prea
uscate.
781. Sevin (1-NAFTIL-n-METIL CARBAMAT) C
10
H
7
OCONCH
3
.
Este folosit ca erbicid agricol. Se obtine din -naftol.
Pericol de:
-incendniu: cristale incolore. Densitatea 1,232. Punctul de topire 136-137
o
C.
o
o
C.
Produsul topit la 200
o
C se aprinde de la o scanteie sau de la o flacara mica si arde cu flacara
portocalie-rosie.
explozie 15 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, iscate. Se va evita apropierea de
surse de caldura si contactul cu agenti oxidanti.
-stingere: mijloacele de stingere pe baza de apa provoaca imprastierea stropior si
intensifica arderea. Spuma stinge rapid focul, dar la inceput se observa o intensificare a
arderii.
782. Silan (HIDRURA DE SILICIU) SiH
4
.
Se obtine prin actiunea acidului clorhidric diluar asupra siliciurii de magneziu.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor cu miros neplacut. Densitata 1,447 la 0
o
C si 760 mm Hg.
Densitatea fata de aer 1,12. Punctul de fierbere -111,2
o
C. Densitatea in stare lichefiata
o
C. La incalzire pana la 300-400
o
C se descompune cu
formare de siliciu si hidrogen, inflamabil. In prezenta unor urme de acid descompunerea are
loc chiar la temperaturi obisnuite. Pirofor. Se aprinde usor in aer formand bioxid de carbon si
apa.
-explozie: in aer la temperatura sub -140
o
C in stare lichefiata se aprinde cu explozie.
-toxicitate: foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in stare lichefiata sub presiune in absenta aerului.
Rezervoarele se vor sufla cu azot inainte de introducerea lichidului. Se va evita contactul cu
urme de acid.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, apa, iodura de metil.
783. Siliciura de magneziu Mg
2
Si.
Se obtine prin reactia dintre siliciu si magneziu.
Pericol de:
-incendiu: cristale cubice de culoare albastra. Densitatea 1,94. Punctul de topire 1102.
Insolubila in apa rece. Reactioneaza cu apa calda. Reactia este deosebit de activa cu acidul
clorhidric, formandu-se silan si hidrogen gaz inflamabil.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in absenta umiditatii. Se vor evita sursele de calduura si
contactul cu acidul clorhidric.
784. Sodiu Na.
Se utilizeaza la fabicarea cianurii, a peroxidului, a amidurii, in diferite sinteze
organice, drept catalizator in reactii de polimerizare. Se obtine prin electroliza hidroxidului
de sodiu sau a alcoolului de sodiu topite.
Pericol de:
-incendiu: este un metal moale alb-argintiu. Densitatea 0,97. Punctul de topire 97,7
o
o
C. Se autoaprind in aer sau oxigen. Temperatura de aprindere in
aer 330-360
o
C, in oxigen 118
o
C. Puterea calorifica pana la Na
2
O
2
este de 2600 kcal/kg, iar
viterza de ardere 0,7-0,9 kg/(m
2
.min). Continutul minim de oxigen necesar pentru ardere 5%
vol.
Reactioneaza energic in contact cu apa sau umiditatea, degajandu-se hidrogen.
Caldura de reactie este suficienta pentru a provoca aprinderea. Reactia cu apa incepe la -98
o
C. Arderea este violenta, insotita de explozii care provoaca improscarea materialului.
-explozie: in contactul cu acidul carbonic solid la 350
o
C explodeaza. Peroxidul de
sodiu (Na
2
O
2
) care se formeaza la arderea sodiului reactioneaza foarte energic, uneori cu
explozie, cu substante oxidante (pulberi de aluminiu, sulf, carbune etc). De asemenea
formeaza amestecuri explozive cu derivatii halogenati ai hidrocarburilor.
-toxicitate: sodiul metalic provoaca arsuri puternice ale pielii si ochilor. Fumul produs
de arderea sodiului este foarte iritanta pentru piele, ochi si mucoasele mentranelor.
Masuri de:
-prevenire: se manipuleaza cu atentie evitandu-se socuri sau lovituri. Se pastreaza in
incaperi uscate sub azot sau petrol. In nici un caz nu se va pastra in atmosfera de compusi
organici halogenati. Se vor evita temperaturile inalte. Nu se va depozita in incaperi in care se
utilizeaza apa ca mijloc de stingere. Pentru depozitare in cantitati mici se recomanda o
cladire separata rezistenta la foc.
-stingere: la stingerea sodiului aprins nu se vor folosi apa, bioxid de carbon sau agenti
de stingere halogenati. Se vor folosi grafitul uscat, carbonat de sodiu, clorura de sodiu solida
sau alte pulberi stingatoare asemanatoare. La stingere, in incaperi inchise efectul maxim se
obtine cu argon si azot. Se va folosi costum de protectie.
785. Spume de poliuretani.
Se ibtine din diizocianati si polimeri sau poliesteri. Componentii se amesteca imediat
inainte de intrebuintare formand spume rigide sau moi. Spumele rigide se intrebuinteaza
pentru izolatii termice si acustice, in special al autovehiculelor, iar spumele moi se utilizeaza
pentru fabricarea pernelor, buretilor de baie.
Pericol de:
-incendiu: spumele moi reprezinta un material plastic usor, cu structura poroasa, cu
celule deschise, umplute cu gaz. Densitatea aparenta 0,035-0,055. Combustibil. Temperatura
de aprindere 440-500
o
o
C. Se aprind de la flacara
unui arzator de gaze in decurs de 1-2 minute formand picaturi si degajand mult fum. Puterea
calorifica 5800 kcal/kg. Deseurile care raman de la taierea spumei se pot aprinde cu usurinta.
Spumele rigide reprezinta de asemenea un material poros cu structura celulara. Densitatea
aparenta 0,080. Greu combustibile.
-toxicitate: produsele gazoase de la descompunerea termica si arderea spumelor de
poliuretani sunt foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substante oxidante si
inflamabile. Se vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: materialele aprinse se sting cu apa, apa pulverizata, spuma mecanica, bioxid
de carbon. Se vor folosi aparate izolante.
786. Stearat de amil C
17
H
35
COO(CH
2
)
4
CH
3
.
Este intrebuintat in cosmetica. Se obtine prin esterificarea acidului stearic cu alcool
izo-amilic.
Pericol de:
-incendiu: la temperatura camerei este o substanta solida. Densitatea 0,86. Punctul de
topire 30
o
o
C. Putin solubila in apa; solubil in alcool, eter. Este
inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 185
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea prafului si raspandirea lui.
787. Stearat de calciu [CH
3
(CH
2
)
16
COO]
2
Ca.
sarea de calciu a acidului stearic.
Pericol de:
-explozie: substanta pulerulenta solida. Praful cu umiditatea 3%, continad cenusa 17%
fractiunea 850 in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful continand 50% particule cu
dimensiunea 74 are limita inferioara de explozie 17,6 g/m
3
. Temperatura de autoaprindere a
amestecului praf-aer 825
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea aerosolilor de praf de stearat de calciu.
788. Stearat de metil C
17
H
35
COO(CH
2
)
4
CH
3
.
Este intrebuintat in cosmetica. Se obtine prin esterificarea acidului stearic cu alcool
metilic.
Pericol de:
-incendiu: la temperatura camerei este solid. Punctul de topire 35-37
o
C. Punctul de
fierbere 215
o
C la 15 mm Hg. Insolubil in apa. Este inflamabil. Temperatura de
inflamabilitatea 153
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri care explodeaza.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea prafului.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulerizata cu adaos de muianti.
789. Stearat de zinc [CH
3
(CH
2
)
16
COO]
2
Zn.
Sare a acidului stearic.
Pericol de:
-explozie: substanta pulverulenta solida. Praful cu miditatea 2,3%, continut de cenusa
15% ffractiunea 850 in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful continand 8%
particule de 74 are limita inferioara de explozie 17,6 g/m
3
. Temperatura de autoaprindere a
amestecului praf-aer 900
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea aerosolilor de praf de stearat de zinc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muianti.
790. Stiren C
6
H
5
CH = CH
2
.
Se utilizeaza ca intermediar in sinteza materialelor plastice (polostiren, cauciuc
sintetic, rasini etc). Se obtine prin dehidrogenarea etilbenzenului.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor pana la galbui, cu miros aromatic. Densitatea 0,909.
o
o
C. Greu solubil in apa. Solubil in alcool,
eter, acetona sulfura de carbon. Densitatea vaporilor in raport cu aerl 3,6. Este inflamabil.
o
C. Temperautra de autoinflamare 530
o
C. Vaporii sunt
mai grei decat aerul (densitatea 3,5) si pot parcurfe distante mari pana la o sursa de
aprindere.
inferioara 1,1%, superioara 6,1%. In mod obisnuit la depozitare i se adauga un inhibitor
pentru a preveni autopolimerizarea. La temperaturi ridicate pe timpul unui incendiu poate
avea loc polimerizarea. Daca polimerizarea are loc in rezervor exista posibilitatea de
explozie a rezervorului. Energia de activare necesare polomerizarii cca 300 kcal/kg.
-toxicitate: irita ochii si caile respiratorii. Concentratiile ridicate produc efecte
anestezice, iar expunerea indelungata la concentratii ridicate produce efecte sistemice.
Valoarea limita admisa 100 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja de socuri sau lovituri. Se depoziteaza in aer liber sau in
depozite separate pentru lichide inflamabile. Vaporii de stiren nu sunt inhibati si pot forma
polimeri in tevile de aerisire sau in opritoarele de flacari ale rezervoarelor, ducand la
infundarea acestora. Daca materialul se depoziteaza pe o perioada de timp mai mare de 30
zile la temperaturi de 32
o
C, se va controla cel putin saptamanal pentru a determina
continutul de inhibator si de polimer.
-stingere: materialul aprins se sting ecu aap pulverizata, bioxid de carbon, pulberi
stingatoare sau spuma. In timpul incendiului se poate forma peroxizi organici exploziv. Se
vor folosi ochelari si aparat izolant.
791. Strontiu Sr.
Este utilizat in pirotehnie sub forma de strontianit. Se obtine prin reducerea oxidului
de strontiu sau prin electroliza clorurii de strontiu.
Pericol de:
-incendiu: metal moale de culoare cenusie. Isi pierde luciul la aer. Densitatea 2,63.
o
o
C. Arde in aer cu formare de oxid de
strontiu. Puterea calorifica 1600 kcal/kg. Din punct de vedere chimic se apropie de calciu. Se
oxideaza rapod la aer, descumpune apa mai energic decat calciul si reactioneaza cu multe
elemente. La 380
o
C intra in reactie cu azotul. Se autoaprinde in stare fin maruntita, mai ales
in aer umed, in prezenta uleiului si in caz de depozitare in cantitati mari.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate. Se va feri de contactul cu uleiuri si de
umidiate. In stare fin maruntita se va pastra in butoaie de tabla bine inchise.
-stingere: nu se vor folosi pentru stingerea incendiilor agenti obisnuiti (apa, spuma,
bioxid de carbon). Se stinge cu pulberi stingatoare, nisip uscat sau azot comprimat.

792. Sulf S
se intrebuinteaza la vulcanizarea cauciucului, in industria materiilor colorante, la
faricarea acidului sulfuric, in viticultura etc. Se obtine din sulful nativ prin topire si distilare
sau din produse petroliere sulfuroase prin desulfonarea catalitica.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale galbene, praf sau bulgari. Densitatea
1,960-2,070. Punctul de topire 112,8-119,3
o
C. Punctul de fierber e444,6
o
Este inflamabil.temperatura de inflamabilitate207
o
o
C.
Prin ardere se obtine bioxidul de sulf. Puterea calorifica 2200 kcal/kg. Sulful fin macinat are
tendinta de autoaprindere in prezenta umiditatii, in contact cu oxidanti sau in amestec cu
carbune, negru de fum, grasini, uleiuri.
-explozie: praful in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful
uscat fara cenusa, fractiunea 850 are limita inferiara de explozie 2,3 g/m
3
. Temperatura
de autoaprindere a prafului depus 190
o
C. Continutul minim de oxigen pentru arderea
suspensiei praf-aer este de 2%.
Praful de sulf macinat fractiunea 150 in stare de suspensie in aer are limita
3
. Prin adaugare de praf inert de caolin 65% greutate,
amestecul nu prezinta pericol pana la concentratia de 176 g/m
3
.
Sulful formeaza amestecuri explozive cu substante oxidante (azotati, clorati,
perclorati).
-toxicitate: prin aredere, sulful produce bioxid de sulf un gaz toxic.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja la maipulare de socuri mecanice. Se depoziteaza in locuri
reci, bine ventilate. Nu se va depozita impreuna cu clorati, nitrati sau alte substante oxidante.
Se va veghea impotriva acumularii prafului sau dispersarii lui in aer.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata; se va evita utilizarea jeturilor directe,
care provoaca imprastierea sulfului topit si a prafului. Incendiile mici pot fi stinse cu nisip
sau sulf aditional. Se va utiliza aparate izolante.
793. Sulfadimesina (2-SULFANILAMIDO-4,6-DIMETILPRIPIMIDINA)
C
12
H
14
O
2
N
4
S.
se utilizeaza iin industria medicamentelor.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba sau usor galbuie. Punctul de topire 196-200
o
C. Putin solubila
in apa. Combustibila. Temperatura de autoaprindere a prafului 900
o
C.
-explozie: praful avand umiditatea 0,5% si continutul in cenusa 0,2% este exploziv.
Praful fractiunea 100-200 are limita inferioara de explozie 25 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, separat de substante oxidante
sau substante inflamabile. Se v evita raspandirea prafului in incapere.
-stingere: se stinge cu apa, bioxid de carbon, spuma.
794. Sulfat de dimetil (CH
3
)
2
SO
4
.
Este intrebuintat ca agent de metilare, gaz de lupta. Se prepara din alcool metilic si
acid sulfuric fumans.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma unui lichid uleios, incolor, cu miros urat. Densitatea
o
o
C. Solubilitatea in apa 2,8% gr la
18
o
C. Cu apa se descompune chiar la rece in eter dimetilic si acid sulfuric. Temperatura de
o
C. Temperauta de autoinflamare 450
o
C. Vaporii sunt mult mai grei
decat aerul (densitatea in raport cu aerul 4,3).
-explozie: vaporii au o actiune puternic iritanta asupra cailor respiratoriil au de
asemenea o actiune toxica generala asupra sistemului nervos central. Provoaca conjuctivita
acuta si afectiuni ale corneei. Lichidul in contact cu pielea provoaca necroza.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substante oxidante. Se va evita orice sursa
posibila de aprindere.
-stignere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma mecanica, spuma chimica si
gaze inerte. Cand stingerea are loc intr-un spatiu inchis, concentratia minima necesara a
gazului inert este 36% in cazul azotului si 25% si cazul bioxidului de carbon. Se va purta
masca.
795. Sulfocianat de plumb Pb (SCN)
2
.
Pericol de:
-incendiu: pulberee cristalina alba sau slab galbuie. Greu combustibila. Se
descompune prin incalzire in aer, iar produsele de descompunere contin sulfura de carbon si
bioxid de sulf, inflamabile.
-explozie: in stare fin divizata formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic. Produsele de descompunere prin incalzire in aer contin sulfura de
carbon si bioxid de sulf-gaze foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, reci, izolat de substante oxidante.
-stingere: incendiul se stinge cu apa. Se va folosi aparate izolante.
796. Sulfoclorura de metilfeniluretan. CH
3
OCONHC
6
H
4
SO
2
Cl.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta de culoare galbena. Densitatea 1,58. Insolubila in
apa. Instabila; la temperatura peste 0
o
C se descompune lent in acid clorhidric si acid
sulfuric. Combustibila. Temperatura de aprindere 189
o
o
C.
explozie 63 g/m
3
.
-toxicitate: produsele de descompunere si ardere sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele posibile de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma. Se va folosi masva de gaze.
797. Sulfol (SULFURA DE HEXACLORDIAMIL) [(CH
2
CH
2
)
2
CCl
3
]
2
S
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina de culoare galben-deschis. Densitatea 1,32. Punctul de
topire 31-32
o
o
C se observa o pseudofierbere, provocata de
degajarea produselor gazoase de descompunere. Solubilitatea in apa neinsemnata.
Combustibila. Temperatura de aprindere 245
o
o
C.
Putere calorifica 3300 kcal/kg. Arde stabil prin incalzirea la o temperatura ridicate si in
prezenta unor substante combustibile sau in amestec cu ele.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice continand acid clorhidric si bioxid de sulf.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la fic, izolat de substante oxidante sau
inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Se va folosi aparat izolant.
798. Sulfura de carbon CS
2

Se intrebuinteaza la fabricarea fibrei viscoza, ca solvent si insecticid. Se obtine prin
incalzirea amestecului de sulf si carbune (cocs) sau prin actiunea vaporilo de sulf asupra
carbunelui incendescent.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor cu miros neplacut. Densitatea 1,263. Punctul de
topire -112,1
o
o
C. Densitatea vaporilor cu aerul 2,6.
Solubilitatea in apa 0,179% (gr) la 20
o
C.
Sulfura de carbon degaja chiar la temperaturi scazute vapori inflamabili care formeaza
cu aerul amestecuri explozive in limite largi. Tempertaura de inflamabilitate -43
o
C.
o
C. Vaporii fiind mai grei decat aerul (densitatea 2,28) pot
parcurge distante considerabile pana la o sursa provocand intoarcerea flacarii.
Aprinderea poate avea loc in contact cu un bec electric obisnuit.
-explozie: limitele de explozie ale vaporilor in amestec cu aerul: inferioara 1,0%,
superioara 50%. Presiunea maxima de explozie 7,8 kgf/cm
3
.
-toxicitate: este toxica prin ingerare, inhalare sau contact prelungit cu pielea. Valoarea
limita admisa 10 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se va manipula cu atentie evitandu-se socuri mecanice. Se depoziteaza in
incaperi separate, departe de alte materiale si surse de aprindere posibile, de preferat in
cladiri necombustibile sau in incaperi cu ventilatie la partea inferioara. Se vor evita razele
solare directe. In timpul verii, butoaiele se vor stropi cu apa pentru a mentine scazuta
presiunea vaporilor. Rezervoarele se vor submersa in apa sau se vor amplasa deasupra unor
bazine de beton, umplute cu apa, de capacitate suficieta pentru a primi continutul
rezervorului puls apa. Sulfura de carbon se va pastra sub perna de gaz inert sau apa. Nu se
admit instalatii electrice sau incalziri in zona depozitului.
Sulfura de carbon nu se va transfera niciondata dintr-un rezervor in altul cu ajutorul
aerului. Se va utiliza pompe, apa sau gaze inerte.
Nu se admit scurgeri pe pardoseala.
Adaugarea la sulfura de carbon a tetraclorurii de carbon micsoreaza intr-o masura
pericolul de incendiu.
-stingere: spuma este ineficace, pentru singerea incendiilor. Se va folosi pulberi
stingatoare uscate, bioxid de carbon sau alte gaze inerte. Concentratia minima necesara de
bioxid de carbon sau alte gaze inerte. Concentratia minima necesara de bioxid de carbon la
stingerea incendiului intr-un spatiu inchis este de 62 % iar in cazul aburului 60%.
Racirea prin stropire cu apa este eficace in cazul aprinderii sulfurii de carbon in
containere sau rezervoare intrucat se evita reaprinderea datorita suprafetelor calde.
La stingere se va folosi aparate izolante.
799. Sulfura de dimetil (CH
3
)
2
S.
E intrebuintata in sinteze organice, ca solvent pentru saruri minerale anhidre.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros dezagreabil. Densitatea 0,846. Punctul de topire -
83,2
o
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,13. Insolubila
in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate sub -13
o
C. Temperatura de
autoaprindere 203
o
C.
-toxicitate: foarte toxic. Concentratii periculoase pot fi atinse rapod. Gazele de ardere
contin bioxid de sulf foarte iritant.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber, in depozite izolate. Depozitele
interioara se vor amplasa in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de surse de aprindere si
substante oxidan te.
-stingere: se goloseste apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau
spuma. Se va folosi echipament de protectie completa.
spuma. Se va folosi echipament de protectie completa.
800. Sulfura de fosfor P
4
S
3

Este intrebuintata la fabricarea chibriturilor. Se obtine prin combinarea directa a
fosforului rosu cu sulful.
Pericol de:
-incendiu:cristale de culoare galbena. Densitatea 2,03. Punctul de topire 172,5
o
C.
o
C. Insolubila in apa. Combustibila. Temperatura de autoaprindere
92
o
C. Se aprinde usor prin frecare. Are tendinta de autoaprindere chia la temperatura
cameriei in stare fin maruntita, precum si in contact cu substante oxidante.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri special amenajate, izolate de alte depozite de
substante inflamabile. Se va feri de socuri mecanice.
-stingere: incendiile se sting cu jeturi abundente de apa, cu spuma
801. Sulfura de bis-(2--METILBENZIL 4-METILFENOL)
[C
6
H
5
CH(CH
3
)C
6
H
2
(CH
3
)(OH)]
2
S
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare alba. Punctul de topore 99-101
o
C. Insolubila
o
C. Temperatura de autoaprindere
472
o
C.
3
. Continutul minim exploziv de oxigen la diluarea amestecului
de praf-aer cu azot 13%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substante oxidante.
-stingere: pe suprafata descoperita incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos de
muianti. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte.
802. Sulfura de bis-(2-METIL-4-OXI-5-TERT-BUTIL-FENIL)
[C
6
H
2
C(CH
3
)
3
CH
3
(OH)]
2
S.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta de culoare cenusie deschisa. Densitatea 1,06-1,09.
o
C. Insolubila in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate
220
o
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful fractiunea 250 are limita
3
praf-aer cu azot 12%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se eva evita raspandirea
prafului in incapere in timpul manipularii.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos
de muianti. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte.
803. Sulfura de potasiu K
2
S
Se intrebuinteaza in industria colorantilor organici. Se obtine prin actiunea directa a
sulfului asupra potasiului.
Pericol de:
-incendiu: este un produs solid de culoare bruna-rosietica. Densitatea 1,800. Punctul
de topire 471
o
C. Solubila in apa si alcool. Este o substanta combustibila. In contact cu acizi
si bioxid de sulf produce hidrogen sulfurat-gaz inflamabil.
-explozie: in stare fin divizata formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: este toxica. In contact cu acizi formeaza hidrogen sulfurat foarte toxic, iar
prin ardere bioxid de sulf de asemenea un gaz toxic.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de socuri mecanice in timpul transportului si manipularii. Nu se
va depozita impreuna cu acizi si substante oxidante si se va feri de orice surse posibile de
aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu apa. Se va folosi ochelari si aparat izolant.
804. Sulfura de sodiu Na
2
S.
se utilizeaza la fabricarea colorantilor organici si in industria pielii. Se obtinpe prin
actiunea directa a sulfului asupra sodiului in exces.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale incolore, care expuse la lumina sau in aer
devin galbui. produsul tehnic contine 65-68% substanta de baza. Densitatea 1,860. Punctul
de topire 920
o
C. Este putin solubila in apa. Este o substanta greu combustibila. Temperatura
de autoaprindere392
o
C. Prin incalzire la temperatura de 900
o
C se descompune si arde scurt
timp cu flacara mica, cu palpairi intermitente. Dupa indepartarea sursei de arde mocnit
cateva timp. In conctact cu acizi si bioxid de sulf produce hidrogen sulfurat care se aprinde
usor.
-explozie: sulfura de sodiu fin divizata formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: este toxica. Hidrogenul sulfurat care se formeaza in contact cu acizi si
bioxid de sulf este, de asemenea, foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va protehja de socuri mecanice si lovituri. Nu se
depoziteaza impreuna cu acizi, substante oxidante. Se va evita orice sursa posibila de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa si spuma mecanica. Se vor folosi ochelari si
aparate izolante.
805. Sulgina (N-SULFANILGUANIDINA) C
7
H
10
O
2
N
4
S H
2
O.
Se utilizeaza in industria medicamentelor.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina cu gradul de dispersie circa 250. Umiditatea 8%,
continutul de cenusa 0,08% (gr). Punctul de topire 189-192
o
C. Se dizolva putin in apa.
-explozie: pulberea in stare de suspensie in aer nu este exploziva. Limita inferioara de
explozie lipseste pana la 500 g/m
3
.
806. Teofilina (1,3-DIMETILXANTINA) C
7
H
8
N
4
O
2
.
Este folosita in medicina ca diuretic, stimulet al miocardului. Se obtine sintetic din
dimetiluree si cianacetat de etil.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina. Punctul de topire 270-274
o
C. Solubilitatea in apa 1:120.
Combustibila.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv; fractiunea 250 are limita
3
.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita contactul cu substante puternic oxidante. Se vor
evit sursele de aprindere.
-stingere: la incendiile in spatii deschise se va folosi apa pulverizata sau spuma. In
spatii inchise se pot folosi gaze inerte.
807. Tetraftalat de dimetil C
6
H
4
(COOCH
3
)
2
.
Este intrebuintat la fabricarea fibrelor sintetice de tip terilena. Se obtine prin oxidarea
paraxilenului si esterificarea acidului tereftalic cu alcool metilic.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida cristalina. Densitatea 1,03. Punctul de topire 141
o
C. La
incalzirea peste punctul de topire sublima. Denstatea vaporilor in raport cu aerul 6,7.
Solubilitatea in apa 0,33% gr. Combustibila. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Fractiunea 74 are limita
3
. Temperatura de autoaprindere 853
o
C. Presiunea de
explozie 6,3 kgf/cm
2
.
Masuri de:
substante oxidante si apropierea de sursele de caldura. La manipularea ambalajelor se va
evita trantirea lor si raspandirea prafului in incapere.
-stingere: incendiul se stinge cu apa pulverizata si spuma.
808. Tereftalat de monometil.
Esterul metilic al acidului tereftalic.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Praful prezinta pericol de incendiu.
Temperatura de autoaprindere a prafului 890
o
C.
-explozie: praful uscat, fara continut de cenusa care contine 7% particule de
dimensiunea 74 are limita inferioara de explozie 25 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va evita formarea si raspandirea prafului in aer.
809. Tetraciclina C
22
H
24
N
2
O
8
.
Antibiotic obtinut prin reducerea auteomicinei. Se utilizeaza sub forma de clorhidrat.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina. Punctul de topire 214
o
C (cu descompunere). Solubila in
apa. Combustibila.
-explozie: praful cu continut de cenusa 0,15% umiditate 16% in suspensie in aer este
exploziv. Limta inferioara de explozie 25 g/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va evita spargere ambalajelor si raspandirea prafului.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa pulverizata cu adaos de
muianti.
810. Tetracloretilena (PERCLORETLENA) CL
2
C = CCL
2
.
Dizolvant pentru grasimi, agent de spalare uscata, vermifug.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 121
o
C. Insolubil in apa. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare 635
o
C.
Amestecul de vapori-aer la temperatura de 34-35
o
C poate arde in prezenta unei surse de
aprindere. Dupa indepartaera sursei arderea inceteeaza.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul.
-toxicitate: provoaca o usoara iritatie a ochilor. In concetratii mari produce ameteli,
greataa, varsaturi, usoara pierdere a cunostintei.
811. Tricloretilena ClHC = CCl
2
.
E intrebuintata ca solvent pentru: rasini, smoala, cauciuc, penrtu extractia grasimilor, a
cerurilor, a parafinei pentru spalarea uscata a tesaturilor, la conservarea oualor, la purificarea
gazelor, ca agent frigorific.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 87,2
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,6. Insolubil in apa. Greu
combustibila. Temperatura de autoinflamare 380
o
C.
-explozie: in cazul formarii unor amestecuri de vapori-aer in domeniul de concentratii
12,0-40,7% sau in vase inchise la temperaturi de 36-58
o
C, o spirala inrosita produce
propagarea flacarii in intreaga masa a amestecului. Nu formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii au o actiune iritanta foarte slava si o influenta tradiva asupra
sistemului nervos. La concentratii mari produce ameteala, greturi, pierderea cunostintei,
narcoza.
812. 1,1,1,7-Tetraclorheptan Cl(CH
2
CH
2
)
3
CCl
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios incolor. Produsul tehnic contine ca impuritati
tetraclorpentanul si tetraclornonanul. Densitatea 1,26. Punctul de fierbere 247
o
C (cu
descompunere). Densitatea vaporilor in raport cu aerul 8,23. Insolubil in apa. Combustibil.
o
C. In functie de cantitatea de impuritati temperatura de
inflamabilitate poate sa scada la 128
o
C. Puterea calorifica 3600 kcal/kg. Tempertatura de
aprindere 181
o
o
C. COncentratia minima a oxigenului
necesara pentru ardere 15,2%. In aer arde intens cu flacara rosietica si mult fum.
-toxicitate: produsele de ardere contin acid clorhidric. Nu este exclusa nici prezenta
fosgenului.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu apa pulverizata, spuma. In spatii inchise se vor folosi
gaze inerte. Concentratia minima de gaz inert ce trebuie realizata pentru stingere este 27% in
cazul azotului si 15% in cazul oxidului de carbon. Se va utiliza aparate izolante.

813. 1,1,1,5-Tetraclorpentan * Cl(CH
2
CH
2
)
2
CCl
3
.
Se obtine prin clorurarea pentanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor. Densitatea 1,347. Punctul de fierbere 207
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,3. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de
o
C. In functie de impuritatile din produsul tehnic temperatura de
inflamabilitate poate sa scada la 111
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 459
o
C. Arde stabil numai incalzit puternic si in prezenta materialolor
combustibile sau in amestec cu ele. In aer arde cu mult fum.
-toxicitate: produsele de ardere contin acid clorhidric. Nu este exculusa prezenta
fosgeanului.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substante combustibile
sau usor inflamabile. Se va evita sursele de aprindre.
-stingere: incendiul se stinge cu apa pulverizata, spuma. Se va folosi aparate izolante.
814. 1,1,1,3-Tetraclorpentan ClCH
2
CH
2
CCl
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros intepator. Produsul tehnic poate contine impuritati
de tetraclormetan si tetraclorpentan. Densitatea 1,453. punctul de topire 160
o
C. Densitatea
vaporilot fata de aer 6,3. Insolubil in apa. Greu combustibil. Temperatura de inflamabilitate
74
o
o
C. Arde stabil numai in prezenta altor substante
mai combustibile sau prin incalzire la temperatura de autoinflamare.
-toxicitate: produsele de ardere contin acid clorhidric si usneori fosgean.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substante inflamabile.
Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiul se stinge cu apa pulverizata, spuma.
815. Tetraclorura de carbon. (TETRACLORMETAN) CCl
4
.
Intrebuintata ca dizolvant pentru grasimi, la fabricarea lacurilor, a insecticidelor, ca
agent stingator. Se obtinpe prin clorurarea metanului sau a propilenei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros eteric. Densitatea 1,5947. Punctul de topire 22,6
o
o
C. Densitatea fata de aer 5,3. Nu este inflamabila, din contra,
vaporii de tetraclorura de carbon au o actiune inhiditoare asupra arderii multor substante
organice. Concentratia minima necesara a se realiza in spatii inchise pentru stingere
(determinata pe alcool) este 10,5% in comparatie cu a azotului 31,5% si a bioxidului de
carbon 23%.
-toxicitate: prin descompunere termica in prezenta vaporilor de apa poate forma
fosgean, gaz cu toxicitatea cunoscuta. Din aceasta cauza se foloseste tot mai putin in calitate
de agent de stingere. In cazuri de stingere cu tetraclorura de carbon in prezenta vaporilor de
apa se va folosi aparatul izolant.

816. Tetradecan CH
3
(CH
2
)
12
CH
3
.
Pericol de:
-incendiu: hidrocarbura lichida. Densitatea 0,765. Punctul de topire 5,86
o
C. Punctul
de fierbere 252
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,83. Insolubil in apa. Combustibila.
o
C.
explozie 0,5%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezisntente la foc, izolat de lichide inflamabile.
817. Tetraetilplumb Pb(C
2
H
5
)
4
.
Intrebuintat ca adaos antidetonant in benzine: impiedica formarea peroxizilorm in
cursul comprimarii amestecului gazos in cilindrii motorului. Se fabrica din aliaj de plumb si
sodiu cu clorura de etil. Produsul tehnic este amestec cu compusi organici halogentai.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, cu miros slab de fructe. Densitatea 1,653. Punctul de
topire -136
o
C. Se distila in iod intrucat peste 110
o
C incepe sa se descompuna, cu degajare
de caldura. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 11,2. Insolubil in apa. Este combustibil.
Temperatura de inflamabilitate a peodusului tehnic 93
o
C.
-explozie: poate exploda violent dupa o perioada de inductie la temperatura de peste
170
o
C sau chiar la temperaturi mai scazute, daca halogenul organic se pierde prin
vaporizare. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii sunt foarte toxici. Produce moaerea pein ingerare, inhalarea
vaporilor sau absorbtie prin piele. Concentratia limita admisibila in aer 0,075 mg/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, izolate si bine ventilate. Se prefera depozite
in aer liber sau separate. Nu se depoziteaza impreuna cu halogeni sau alte substante oxidante.
Se va feri de socuri mecanice sau izbituri. Se vor evita scantei electrice flacari deschise sau
alte surse de caldura. Ddepozitul va fi protejat cu indiguiri, ziduri de protectie sau santuri si
va fi prevazut cu sistem de sprinklere.
-stingere: incendiile mici pot fi stinse cu apa, bioxid de carbon spuma sau pulberi
stingatoare. La incendiile mari se va folosi apa. Daca incendiul are loc in vecinatate,
rezervoarele de tetraetilplumb se vor raci cu apa pentru a preveni incalzirea lui pana la
temperatura de descompunere. Se vor purta costume de protectie completa.
818. Tetraetoxisilan (C
2
H
5
O)
4
Si.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 168,5
o
o
C. Temperatura de
autoinflamare 180
o
C.
inferioara 0,7%, superioara 23%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, in absenta umiditatii. Se vor
evita sursele de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiului nu se va folosi apa, spuma sau solutii apoase.
Se stinge cu pulberi stingatoare, bromura de etil, freon. In spatii inchise concentratia minima
ce trebuie realizata este de 38% pentru azot, 25% pentru bioxid de carbon, 13% bromura de
etil, 10% freon.
819. Tetrafluormetan (TETRAFLUORURA DE CARBON, FREON 1,4) CF
4
.
Se obtine prin fluorurarea metanului.
Pericol de:
-incendiu: gaz. Densitatea fata de aer 3,04. Punctul de fierbere -128
o
C. Punctul de
topire -184
o
C. Incolbustibil. Se utilizeaza ca agent stingator. Actioneaza asupra substantelor
aprinse in mod similar cu bioxidul de carbon si azotul, dar cu o eficienta ceva mai mare.
820. Tetrahidrofuran C
4
H
8
O.
E intrebuintat ca dizolbant; inlocuieste eterul la sinteza derivatilor organometalici. Se
obtine din furan, prin hidrogenare, in prezenta nichelului sau din 1,2-butadiol prin
deshidratare.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros eteric. Densitatea 0,888. Punctul de topire -100
o
C.
o
C. Densitatea vaportilor fata de aer 2,5. Solubil in apa. Inflamabil.
Temperatura de inflamabilitate -14,5
o
o
C. Expus la aer
sau lumina poate forma peroxizi organici, dar, de obicei este inhibat impotriva formarii
peroxizilor.
inferioara 2%, superioara 11,8%.
-toxicitate: iritant al ochilor, pielii si aparatului respirator cu efect anestezic.
Concentratia limita admisa: 200 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, intunecoase si bine ventilate, departe de
surse de caldura. Se prefera depozite in aer liber sau separate. Depozitele interioare vor fi
amenajate in cladiri rezistente la foc. Periodic se va controla continutul de peroxid care se va
mentine sub 1% prin adaugare de inhibitor.
-stingere: folosirea apei ar putea fi ineficienta pentru stingerea incendiilor. Incendiile
se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma speciala. Se vor folosi aparate
izolante.
821. Tetralina (1,2,3,4-TETRAHIDRONAFTALINA) C
10
H
12
.
Agent de degresare, dizolvant pentru grasimi uleiuri, rasini, ceruri; inlocuieste
terebentina in lacuri, crme de ghete etc. Se obtine sintetic prin hidrogenarea catalitica a
naftalinei.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 207,2
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. Insolubila in apa.
o
o
C.
inferioara 0,8% superioara 3,2%. In contact intim cu aerul formeaza peroxizi explozivi.
-toxicitate: vaporii irita mucoasele. In concentratii mari actioneaza ca narcotic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Se
va evita contactul cu substante oxidante. La depozitare incelungata in aer se va adauga
hidrochinona pentru evitarea formarii peroxizilor. Nu se va transvaza prin presiune de aer.

822. Tetraoxid de azot N
2
O
4
.
Se obtine prin reactia de combinare a oxidului de azot cu oxigenul din aer, in conditii
obixnuite.
Pericol de:
-incendiu: gaz de culoare galben-bruna. Densitatea in raport cu aerul 3,2. Se
lichefiaza usor la temperatura de 22,4
o
C intr-un lichid dens, coroziv, de culoare bruna.
Densitatea lichidului 1,40. Se solidifica la -10
o
C cu formare de cristale incolore. Cu apa
formeaza acid azotic si aciz azotos. Este in echilibru cu bioxid de azot. Tetraoxidul de azot
nu este combustibil, dar este un oxidant foarte puternic si poate provoca aprinderea, in
contact cu imbracamintea sau alte materiale combustibile. Carbunele, sulful, fosforul ard
usor in tetraoxidul de azot.
-explzoie: reactia dintre tetraoxidul de azot si combustibilii obisnuiti de rachete,
precum si cu majoritatea hidrocarburilor clorurate poate deveni violenta (exploziva). Cu
vaporii a numeroase substante organice de amestecuri foarte explozive.
-toxicitate: vaporii sunt foarte toxici si pot provoca moartea chiar in concentratii
foarte mici. Atat lichidul cat si vaporii pot provoca arsuri grave ale pielii si ochilor.
Concentratia limita admisa: 5 parti per milion. Persoanele expuse char pentru scurta vreme la
concentratii mari vor trebui sa primeasca imediat ajutoar medical.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza sub forma lichida izolat de substante organice, substante
inflamabile sau usor oxidante. In timpul manipularii, containerele nu se vor executa in afara
depozitului. Intrucat tetraoxidul de azot este foarte coroziv, cand este umed, pentru
constructia containerelor se vor folosi materiale corespunzatoare.
-stingere: pentru stingerea incendiului se va utiliza apa pulveriza. Nu se va folosi
tetraclorura de carbon sau alti agenti stingatori halogenati. Se vor purta costume de protectie
completa.
823. Tetril (N-NITRO-N-METIL-2,4,6-TRINITROANILIN) C
7
H
5
N
5
O
8
.
Este folosita pentru capse de amorsare. Se obtine prin nitrarea dimetilamilinei.
Pericol de:
-incendiu: cristale prismatice. Densitatea 1,57. Punctul de topire 131-132
o
C.
Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de aprindere 174
o
C.
-explozie: substanta exploziva. Explodeazza prin incalzire la 180-190
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in depozite special amenajate, izolate fata de alta cladiri. Se
va evita incalzirea si contactul cu substantele oxidante.
-stingere: incendiile se stign cu apa sub forma de jet compact.
824. Textolit.
Stratificat din tesaturi textile impregnate cu rasini fenolice, (rezoli) si preste la cald.
Pericol de:
-incendiu: material greu combustibil. Densitatea 1,4. Temperatura de aprindere 358
o
o
C. Nu are tendinta de autoaprindere.
Masuri de:
substante oxidante si inflamabile.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa, spuma chimica si mecanica.
825. Terpineol C
10
H
17
OH.
Se izoleaza din uleiuri eterice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros de liliac. Densitatea 0,935. Punctul de topire 35
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 5,3. Insolubil in apa.
Combustibil. Temperautra de inflamabilitate 92
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de agenti puternic
oxidanti. Se va evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiului se va fdolosi apa pulverizata sau spuma.
826. 2,2-Tio-bis-(4-METIL-6-TERT-BUTILFENOL)
(C
4
H
9
C
6
H
2
CH
3
OH)
2
S
.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare crem. Punctul de topire 83,5-84,5
o
C.
Insolubil in apa. Combustibila. Temperatura de aprindere 225
o
C. Temperatura de
autoaprindere 357
o
C.
3
praf-aer cu azot 13%.
Masuri de:
oxidanti.
-stingere: pe suprafete descoperite incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos de
muianti.
827. Titan Ti.
Titanul si aliajele sale sunt folosite in constructia de avioane, nave marine si in
industria chimica pentru confectionarea aparaturii antiacide.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare alb-argintie; in stare de pulbere de culoare cenusie.
Densitatea 3,930-4,500. punctul de topire 1725
o
C. Intocmai ca si aluminiul magneziu,
zincul, in stare fin divizata, prin incalzire in aer se aprinde si arde energic cu formare de
biioxid de titan. Puterea calorifica 4550 kcal/kg. In conditii statice, titanul se aprinde spontat
intr-o atmosfera de oxigen, la o presiune de circa 25 at. Daca oxigenul este diluat cu gaz
inert sau abur, astfen incat concetratia lui sa scada sub 35% aprinderea nu mai are loc. In
conditii dinamice, intr-un curent de oxifen, el se poate aprinde la o presiune mult mai mica
(3 at). O data initiata reactia, arderea continua intr-o atmosfera cu un continut mult mai mic
de oxigen si chiar in aer. Aburul, in acest caz, actioneaza ca o sursa suplimetara de oxigen,
avand in vedere ca la temperaturi inalte titanul descompune apa, cu formare de oxigen si
hidrogen. Aprinderea se poduce la temperaturi incepand de la 20
o
C. Viteza de ardere
depinde de presiunea oxigenului si de concentratia lui in amestec. Daca viteza este destul de
mare, astfel incat cantitatea de caldura degajata din reactine sa fie mai mare decat cea
transmisa mediului exterior, atunci suprafata metalului se incalzeste pana la punctul de
topire. La temperatura de topire, oxidul de titan, pe masura de se formeaza se dizolva in
mediu topit lasand astfel o suprafata de metal, libera pentru reactie. In acest fel reactia
continua pana cand reactantii (titanul si oxigenul) se consuma. Se poate autoaprinde in
prezenta uleiului.
-explozie: praful de titan in suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de
explozie 45 g/m
3
. Presiunea de explozie 5 at in aer si 24,6 at in oxigen. Titanul tratat cu acid
azotic, saturat cu oxizi de azot, poate exploda.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu oxigenul, halogenii, sulful. Nu se va depozita
impreuna cu acid azotic. Se prefera depozitarea in aer liber. In stare de praf sau strujitura se
va depozita in cladiri rezistente la foc, bine ventilate, neincalzite.
-stingere: la stingerea titanului aprins nu se poate folosi aburul, deoarece acesta prin
incalzire reprezinta o sursa suplimentara de oxigen. Totodata, prin descompunerea apei
rezulta hidrogen, al carui pericol de aprindere este cunoscut. Nu se va folosi nici azotul,
formandu-se azotura de titan. Singurii agenti de stingere sunt: trimetoxiboroxina, oxid de
magneziu si nisip uscat. In spatii inchise se mai poate folosi argonul sau heliul.
828. Tiuram (DISULFURA DE TETRAMETILTIURAM) C
6
H
12
N
2
S
4
.
E intrebuintat ca accelerator de vulcanizare penru cauciuc, si fungicid in agricultura.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina cu miros caracteristic. Densitatea 1,29. Punctul de topire
146
o
C. Insolubil in apa. Combustibil. Prin inclazire la 200
o
C se descompune si se
volatilizeaza. Praful depus se aprinde usor.
-explozie: preful uscat fara cenusa fractiunea 850 in stare de suspensie in aer este
exploziv. Fractiunea avand 25% particule cu dimensiunea 74 are limita infrioara de
explozie 20,2 g/m
3
si temperatura de autoaprindere 580
o
C
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, neincalzite. La manipulare se va
evita spargerea ambalajelor si imprastierea prafului in incapere. Se vor evita surse posibile
de aprindere.
-stingere: se va folosi apa pulverizata sau spuma pentru stingerea incendiului.
829. Toluen C
6
H
5
CH
3
.
Intermediar in sinteza organica si de medicamente. Se mai foloseste ca dizolvant. Se
obtine din gudron de carbune sau din petrol.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros aromatic ca benzenul. Densitatea 0,866. Punctul de
topire -95
o
C. Punctul de fierber 110,8
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,2. Foarte
greu solubi in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 4,5
o
C. Temperatura de
autoinflamare 514
o
C.
-toxicitate: iritant al ochilor si cailor respiratorii. Inhalarea unei cantitati mari de
vapori poate provoca moartea prin paralizia centrilor respiratori. Concentratia limita admisa
in aer 200 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite separate. Cantitati
mici se pot depozita in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa pulverizata, bioxid de carbon,
pulberi stingatoare sau spuma. Se va utiliza aparate izolante.

830. Toluidina (ORTO SI PARA) CH
3
C
6
H
4
NH
2
.
Intermediari in sinteze de coloranti si de medicamente. Se obtin prin reducerea
electrolitica sau cu hidrogen nascand (Fe + HCl) a o-nitrotuluenului. Se obtin izomerii orto si
para.
Pericol de:
-incendiu: izomerul orto-lichid galbui, rosindu-se la aer si lumina. Densitatea 1,008.
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,3. Greu solubila in apa.
o
C. Temperautra de autoinflamare a
ambilor izomeri 482
o
C. Izomerul para cristale albe, volatile. Densitatea 1,046. Punctul de
topire 44-45
o
o
C. Solubila in apa. Prin incalzire degaja vapori
inflamabili. Temperatura de inflamabilitate 87
o
C.
-explozie: vaporii ambilor izomeri formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele
de explozie nu se cunosc.
-toxicitate: foarte toxic cand este absorbita prin piele, inhalata ca vapori sau ingerata.
Concentratia limita admisa pentru absorbtia prin piele 5 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in depozite separate.
Depozitele interioare vor fi amplasate in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu
agenti oxidanti sau cu substante inflamabile.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va utiliza bioxid de carbon, pulberi
stingatoare spuma sau apa pulverizata. Se va folosi costume de protectie completa.
831. Toluilen-2,4-Diizocianat CH
3
C
6
H
3
(NCO)
2
.
Este intrebuintat ca intermediar la fabricarea spumelor poliuretanice alaturi de polisteri
si polieteri. Se obtine din touilendiamina prin fosgenare.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare alba sau slab galbuie, cu miros puternic intepator.
o
o
C. Reactioneaza cu apa cu cu formare de
bioxid de carbon.
-toxicitate: iritant puternic. Vaporii provoaca leziuni serioase la plamani prin inhalare.
Concentratia limita admisibila in aer 0,1 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, uscate si bine ventilate. La
manipulare ambalajele se vor proteja de vatamari fizice. Cand se depoziteaza in rezervoare,
se va pastra sub o perna de gaz inert (azot) sau aer uscat.
-stingere: la stingerea incendiilor se va folosi apa pulverizata, bioxid de carbon sau
pulberi uscate. Imbracamintea se va indeparta si decontamina cat mai repede posibil. Se va
utiliza aparate izolate.
832. Triamilamina (C
5
H
11
)
3
N.
Se foloseste in diverse sinteze chimice pentru fabricarea de medicamente, detergenti,
insecticide. Se obtine prin alchilarea directa a amoniacului sau a aminelor primare cu clorura
de amil.

Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros de amoniac. Densitatea 0,766. Punctul de topire -55
o
C. Punctul de fierber e103-104
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,0. Putin solubila
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se
cunosc.
-toxicitate: iritant al ochilor, pielii si cailor respiratorii. Contactul direct poate provoca
arsuri de gradul 2. Vaporii provoaca iritarea nasului si gatului, respiratie greoaie, tuse.
Concetratia limita admisibila nu este stabilita, dar se estimeaza la 25 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substante oxidante si la distanta de sursele de
caldura. Butoaiele nu se vor tranti sau lovi in timpul manipularii.
-stingere: apa sau spuma chimica pot provoca spumarea produsului. Se va folosi
bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Se va utiliza aparate izolante.
833. Trimetilamina (CH
3
)
3
N.
Vezi metilamina.
834. Tributilamina (C
4
H
9
)
5
N.
Intrebuintata in sinteze de medicamente, coloranti, chimicale, cauciuc, detergenti,
insecticide, tananti etc. Se obtine din iodura de izobutil si cianat de argint.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros de amoniac. Densitatea 0,7. Punctul de fierbere 44-
46. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,5. Putin solubila in apa. Combustibila.
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se
cunosc.
-toxicitate: iritant al ochilor, pielii si aparatului respirator. Contactul direct poate
provoca arsuri ale pielii. Vaporii provoaca iritarea nasului si gatului, tuse. Concentratia
limita admisibila nu a fost stabilita, dar se estimeaza la 5 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in depozite separate. Se va
evita contactul cu substante oxidante si apropierea de sursele de caldura.
-stingere: se va utiliza bioxidul de carbon sau pulberile stingatoare.
835. Tricloracetat de sodiu CCl
3
COONa.
Se utilizeaza ca erbicid.
Pericol de:
-incendiu: produsul tehnic contine 70% produs de baza, 4-8% azotat de sodiu, 5-2%
carbonat de sodiu si pana la 13% umiditate. Greu combustibil. Temperatura de autoaprindere
700
o
C.
-explozie: praful in suspensie in aer nu este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substante oxidante sau inflamabile.
836. 1,2,4-Triclorbenzen C
6
H
3
Cl
3
.
Se obtine prin clorurarea directa a benzenului in prezenta catalizatorilor.

Pericol de:
-incendiu: lichid la temperatura obisnuita. Densitatea 0,459. Punctul de topire 17
o
C.
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,3. Insolubil in apa.
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistnete la foc. Se va evita contactul cu agenti
oxidanti.
-stingere: incediile se sting cu apa pulverizata, spuma.
837. 1,1,2-Triclor-2-Fluoretan (FREON-131) CFClHCHCl
2
.
Pericol de:
o
C.
502
o
C.
-explozie: limitele de explozie a vaporilor in aer nu se cunosc.
838. Triclorpropena CH
2
ClCHCCl
2
.
Pericol de:
o
C.
Densitatea vaporilot fata de aer 5,01. Greu combustibil. Temperautra de autoinflamare 492
o
C.
-explozie: limitele de explozie a vaporilor ina er nu se cunosc.
839. Triclorsilan SiHCl
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid volatil, incolor. Hidrolizeaza usor in aer umed. Densitatea 1,341.
o
C. Punctul de fiebrere 31,8
o
C. Inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate -50
o
o
C.
inferoara 1,2%, superioara 90,5%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare sub presiune. Se va evita incalzirea
rezervorului in timpul verii si cresterea presiunii de vapori.
-stingere: concentratia minima de agenti de stingere ce trebuie realizata pentru a
inabusi un incendiu este de 90% pentru azot, 86% pentru bioxid de carbon, 58% pentru
bromura de etil, 70% pentru freon 114 B
2
. Aceste valori arata ca agentii de stingere gazosi
sunt ineficienti pentru stingere intr-un spatiu inchis. Pentru stingerea triclorsilanului varsat se
va folosi pulberi stingatoare.
840. Triclorura de fosfor PCl
3
.
Se foloseste ca agent de clorurare in sinteze organice. Se obtine prin trecerea unui
curent de clor penste fosfor alb.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miors puternic lacrimogen, fumega in aer. Densitatea
o
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer
4,7. Nu este inflamabila dar reactioneaza violent cu apa putand produce aprinderea
materialelor combustibile. Cu apa sau chiar cu umiditatea din aer se descompune in acid
clorhidric si acid fosforos care ataca majoritatea metalelor cu exceptia nichelului si
plumbului, ducand la formarea de hidrogen inflamabil.
-toxicitate: vaporii sunt foarte iritanti. Tesuturile moi, inclusiv ochii si plamanii in
contact cu triclorura de fosfor pot suferi arsuri, ca urmare a actiunilor acizilor clorhidric si
fosforos. Concentratia limita admisibila: 0,5 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: cantitati mici in containere si butoaie pot fi depozitate in locuri reci si
uscate. Rezervoarele mai mari se amplaseaza in aer liber, la distanta de zone aglomerate.
Containerele trebuie sa fie rezistente la coroziune. Se vor folosi materiale ca ticla, ceramica,
emailuri, nichel sau plumb. Trebuie avut in vedere pericolul spargerii in cazul folosirii
materialelor fragile. Se vor protejade lovituri. Lichidul scurs pe pardoseala poate fi absorbit
in nisip foarte uscat sau indepartat prin inundare cu cantitati mari de apa intr-un timp foarte
scurt. Se cor folosi cantitati mici de apa refulata numai pe anumite portiuni ale lichidului
scurs.
-stingere: bioxidul de carbon si pulberile stingatoare sunt eficiente pentru stingerea
incendiilor, in care apare si triclorura de fosfor.
841. Tricrezilfosfat. (C
6
H
4
CH
3
)
3
PO
4
.
Se utilizeaza ca plastifiant. Gelifica nitroceluloza, clorcauciucul, polivinilacetatul,
policlorura de vinil.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, fara miros; deseori contine crezol. Densitatea 1,172.
Punctul de topire sub -20
o
C. Punctul de fierbere la 20 mm Hg: 275-280
o
C. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 12,7. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de
inflamabilitate 226
o
o
C.
-toxicitate: toxic prin ingerare sau absorbtie in piele. Actioneaza asupra sistemului
nervos central.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va feri de surse de incalzire
si agenti oxidanti. Vaporii fiind foarte grei se va asigura o ventilatie la partea inferioara/
842. Trietanolamina (CH
2
CH
2
OH)
3
N.
Se intrebuinteaza ca absorbant al gazelor acide. Cu acizii grasi formeaza sapunuri
solubile in apa, in petrol, in uleiuri minerale. Sapunurile de trietanolamina se folosesc ca
emulgatori, ca agenti de inmuiere, in multe produse cosmetice.
Se obtine din etilenoxid si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, higroscopic. Densitatea 1,124. Punctul de topire 20-21
o
C.
o
C la 150 mm Hg. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,1.
Solubilitatea in apa nelimitata. Combustibila. Temperatura de inflaambilitate 232
o
C.
o
C.
-toxicitate: toxi prin ingerare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, ferite de umezeala. Se va evita
-stingere: se va folosi apa pulberizata, spuma, pentru stingerea incendiilor. In spatii
inchise se va folosi bioxidul de carbon.
843. Trietilaluminiu Al(C
2
H
5
)
3
.
Se foloseste la fabricarea catalizatorilor pentru polimerizari stereospecifice (catalizator
Ziegler).
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent. Densitatea 0,837. Punctul de topire -52,5
o
C. Punctul de
fierbere 194-196
o
C. Se aprinde in aer. Temperatura de autoinflamare sub -68
o
C.
Reactioneaza energic cu aicizi, baze, alcooli.
inferioara 1,68%, superioara 13,1%. Reactioneaza exploziv cu apa si tetraclorura de carbon.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza sub atmosfera de azot. Se va evita contactul cu aerul, apa,
acizi, baze.
-stingere: mijlocul cel mai eficient pentru stingerea incendiilor este pulberea
stingatoare combinata cu hidrocarburi halogenate. Se interzice categoric folosirea apei sau a
spumei. Bioxidu de carbon se poate folosi numai ca agent de stingere initial pentru incendiile
locale. Pentru stingerea solutiilor de concentratie sub 2% se poate folosi spuma sau apa
pulverizata.
844. Trietilamina (C
2
H
5
)
3
N.
Intermediar in sinteza medicamentelor si a sarurilor de amoniu. Se obtine din clorura
de etil si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros de amoniac. Densitatea 0,725. Punctul de topire -
115
o
C. Punctul de fierbe 89-90
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 3,5. Solubilitatea in apa
nelimitata. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -12
o
510
o
C.
-toxicitate: are actiune toxica asupra sistemului nervos central. Concentratii mari
provoaca greturi, cefalee.
Masuri de:
interioare vor fi amplasate in cladiri rezistente la foc. Se va evita apropierea de surse de
caldura si contactul cu substante oxidante.
-stingere: se va folosi apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. In sparii inchise se
va folosi bioxid de carbon.
845. Trietoxibutan 1,1,3 C
10
H
22
O
3
.
Pericol de:
-incendiu: lihcid cu densitatea 0,886. Punctul de topire 190
o
C (cu descompunere).
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incediile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
846. Trietoxisilan (C
2
H
5
O)SiH.
Pericol de:
-incendiu: lihcid incolor. Densitatea 0,890. Punctul de fiebere 131,5
o
C. Temperatura
de infalambilitate 13
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu bromura de etil, pulberi stingatoare combinate sau
freon. Nu se va folosi apa, spuma.
847. Trifluorcloretilena CF
2
CFCl.
Pericol de:
-incendiu: gaz cu densitatea fata de aer 4,02. Punctul de fierbere -27,9
o
C.
Combustibil. Temperatura de autoinfalamre 600
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: pentru stingerea unui incendiu se va cauta in primul rand sa se inchida
iesirea gazului. Se va folosi pentru stingere hidrocarburi halogenate.
848. 1,1,1-Trifluor-3-Clorpropan (FREON 253). CF
2
CH
2
CH
2
Cl.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 45-46
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 4,57. Greu combustibil. Temperatura de
autoinflamare 490
o
-explozie: limitele de explozie in aer nu sunt cunoscute.
849. 1,1,1-Trifluoretan (FREON 143) CH
3
C
3
.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 2,9. Punctul de fiebrere -46,8
o
C.
o
C. Combustibil. Temperatura de autoinflamare 720
o
C. Puterea
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozie. Limitele de explozie: inferioara
Masuri de:
-stingere: gazul aprins se poate stinge cu hidrocarburi halogenate.
850. 2,2,2-Trifluoretanol CF
3
CH
2
OH.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,388. Punctul de topire 43,5
o
C. Punctul de
fierber e74
o
autoinflamare circa 432
o
C.
851. Trifluoretilamina CF
3
CH
2
NH
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid volatil, incolor. Densitatea 1,245. Punctul de fierbere 37
o
C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,41. Inflamabil. Puterea calorifica (calculata) 2500
kcal/kg.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in rezervoare de presiune de preferinta in
aer liber. Cantitati mici se pot depozita in butelii in cladiri neincalzite, rezistente la foc.
-stingere: incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon sau gaze inerte.
852. Trifluoretilena CHFCF
2
.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aerul 2,83. Punctul de fierbere -61
o
C.
Combustibil. Puterea calorifica (calculata) 2380 kcal/kg.
15,3%, superioara 27%.
Masuri de:
-prevenire: se va evita sursele de aprindere.
-stingere: in primul rand se va incerca a opri scurgerea gazului. Gazul aprins se poate
stinge cu bioxidul de carbon, sau azot. Concentratia minima de gaz inert ce trebuie realizata
pentru stingere este de 8%, in cazul bioxidului de carbon 12% in cazul azotului.
853. 3,3,3-Trifluorpropena CF
3
CHCH
2
.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil. Densitatea fata de aer 3,31. Punctul de fierbere -25
o
C.
o
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte. Concetratia minima necesara a se realiza
pentru stingere este de 27% pentru azot 15% pentru bioxid de carbon, 5% pentru bromura de
etil si 1% pentru 1,2 dibromtetrafluoretan.
854. Tert-3,3,3-Trifluorpropilclorsilan (CF
3
CH
2
CH
2
)
2
SiCl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza in aer. Densitatea 1,383. Puncrul de fierber 206
o
C. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 69
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: materialul aprins se va stinge cu freon, pulberi stingatoare, bromura de etil.
Nu se va folosi apa.
855. Tert-3,3,3-Trifluorpropilsilan (CF
3
CH
2
CH
2
)
3
SiH.
Pericol de:
o
C. Inflamabil.
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se vor evita sursele de caldura si aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiului nu se va folosi apa. Se stinge cu pulberi
stingatoare, bromura de etil, freon.

856. Trifluortoulen (FENILTRIFLUORMETAN) C
6
H
5
CF
3
.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,196. Punctul de topire -29
o
102,4
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 5,04. Inflamabil. Temperatura de autoinflamare
604
o
explozie 2,1%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata sau hidrocarburi halogenate.
857. 1,1,1-Trifluortricloreta (FREON 113) CF
2
ClCFCl
2
.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,576. Punctul de topire -35
o
47,6
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 6,45. Greu combustibil. Temperautra de
autoinflamare 723
o
C in aer, 503
o
C in oxigen.
-explozie: limitele de explozie nu se cunosc.
858. 1,1,1-Trifluor-3,3,3-Triclorpropan CF
3
CH
2
CCl
3
.
Pericol de:
o
C. Punctul de
fierbere 95,5
o
autoinflamare 562
o
C.
-explozie: limitele de explozie nu se cunosc.
859. Trifluorura de fosfor PF
3
.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, fara miros. Densitatea fata de aer 3,03. Punctul de fierber e-
101,8
o
C. Densitatea in stare lichefiata 1,5. Punctul de topire -151,5
o
C. Prin dizolvare in apa
se descompune incet cu formare de acid fosforic si acid fluorhidric. Nu arde in aer.
-explozie: in amestec cu oxigenul explodeaza, formandu-se fluorura de fosforil.
-toxicitate: gaz foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu oxigenul.
860. Triizobutilaluminiu.
Intra in componenta complexului catalitic folosit in reactii de polimerizare
stereospecifice.
Pericol de:
-incediu: lichid incolor. Densitatea 0,786. Punctul de fierbere 86
o
C la 10 mm Hg.
o
C. Se autoaprinde in aer. Temperatura de autoaprindere -40
o
C. Prin
incalzire mai sus de 50
o
C in conditii obisnuite se descompune cu separare de izobutilena.
Reactioneaza violent cu acizi, baze, alcooli. In stare diluata (concentratii sau 20%) nu se
autoaprinde, dar fumega in aer.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in absenta aerului, sub perna de azot. Se va evita contactul
cu apa, acizi minerali, baze sau alcooli.
-stingere: agentii de stingere cei mai eficienti sunt pulberile stingatoare. Se mai poate
folosi clorura de sodiu. Se interzice categoric folosirea apei sau a spumei. Nu se recomanda
nici folosirea tetraclorurii de carbon. Pentru stingerea solutiilor de concentratie sub 10% se
poate folosi spuma mecanica sau apa pulverizata.
861. Trimetilclorsilan (CH
3
)
3
SiCl.
Se utilizeaza la fabricarea uleiurilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre siliciu
elementar si clorura de metil in prezenta de catalizatori metalici.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros intepator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea
o
C. Punctul de fierber e57,3
o
C. Inflamabil. Temperauta de
inflamabilitate 28
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, bromura de etil, freon. Nu se va
folosi apa.
862. Trimetoxiboroxan (CH
3
O)
3
B
3
O
3
.
Pericol de:
-incenidu: lichid cu densitatea 1,216. Punctul de topire 10
o
120-125
o
C. Se descompune in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 5
o
C.
Temperautra de autoinfalamare 385
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile nu se sting cu apa. Se va utiliza bioxid de carbon si pulberi
stingatoare.
863. Trinitrobenzen C
6
H
3
(NO
2
)
3
.
Este intrebuintat la fabricarea explozivilor. Se obtine prin nitrarea benzenului cu
amestec sulfonutric.
Pericol de:
-incendiu: cristale slab galbui. Punctul de topire 61
o
C. Greu solubil in apa.
Combustibil.
-explozie: este clasificat ca exploziv puternic. Foarte stabil la socuri sau incalzire.
Reactioneaza violentu cu substante reducatoare.
-toxicitate: iritant al cailor respiratorii. Prin incalzire pana la temperatura de
descompunere degaja oxizi de azot foarte toxici. Produsele de ardere sunt de asemenea
toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza numai in depozite special amenajate. Se va proteja de
contactul cu initiatori de explozie, substante oxidante, combustibile si de surse de caldura. Se
va evita sucurile mecanice.
-stingere: apropierea de locul incendiului trebuie facuta cu mare precautie, intrucat
materialul poate exploda fiind expus la caldura sau flacara. Nu se va face nici o incercare de
stingere a incendiului cu exceptia actionarii de la distanta a exhipamentului de stingere fix
sau a tevilor fixe nedeservite de oameni. Zona invecinata va fi evacuata. Pentru operatii de
salvare se va utiliza aparatul izolant.

864. Trinitrolouen (TROTIL) (NO
2
)
3
C
6
H
2
CH
3
.
Intrebuintat ca exploziv. Se obtine prin nitrarea toulenului cu amestec sulfonitric.
Pericol de:
-incendiu: substanta volatila incolora sau slab galbuie sub forma de cristale, fulgi,
placi sau blocuri. Punctul de topure 80,8
o
C. Solubil in apa la fierbere. Combustibil. Cantitati
mici in spatii melimitate por arde linistit. In cantitati mari arderea este insotita de detoantii.
-explozie: exploziv foarte puternic. Incalzirea rapoda duce la detonatie. Detoneaza de
asemenea la socuri puternice sau prin incalzire la temperaturi ridicate (peste 240
o
C).
-toxicitate: iritant al pielii si aparatului respirator. Expunerea indelungata la actiunea
prafului poate duce la dermatite grave. Concentratia maxima admisibila 1,5 mg/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza numai in depozite special amenajate. Se va proteja de
contactul cu initiatori de explozie, substante oxidante, combustibile sau surse de caldura. Se
va feri de socuri mecaice si lovituri.
-stingere: apropierea de colucl incendiului se va face cu mare precautie, avand in
vedere ca materialul poate exploda fiind expus la caldura sau flacara. Nu se va face nici o
incercare de stingere a incendiului cu exceptia actionarii de la distanta a exhipamentului de
stingere fix sau a tevilor fixe nedeservite de oameni. Zona invecinata va fi evacuata. Pentru
operatii de salvare se va utiliza aparatul izolant.
865. Trioxid de crom (ANHIDRINA CROMICA) CrO
3
.
Se obtine pe cale indirecta ca rezultat al unor compusi mai complecsi. Se dizolva usor
in apa cu formare de acid cormic.
Pericol de:
-incendiu: cristale rosii, rombice. Densitatea 2,7. Punctul de topire 196
o
C. La
temperaturi mai inalte se descompune. Solubil in apa. Nu este combustibil. Dar este un
oxidant puternic. In contact cu acid acetic sau alcool se aprinde. Poate reactiona cu substante
organice degajand suficienta caldura pentru a provoca aprinderea acestora.
-explozie: containerele de trioxid de crom pot exploda in timpul incendiului.
-toxicitate: toxic. Iritant al pielii si mucoaselor membranelor; in stare solida sau
solutie cocentrata poate provoca arsuri grave. Concentratia limita adisibila de praf in aer 0,1
mg/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substante organice, combustibile sau de alte
materiale usor oxidabile. Se va proteja de umiditate excesiva pentru a micsora coroziunea
containerelor. Se va evita depozitearea pe pardoseli din lemn. Orice scurgeri de material vor
fi idepartate din incapere si distruse. In timpul manipularii containerele nu se vor tranti sau
lovi.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa. Totusi, descompunerea
materialului poate provoca o spuma vascoasa fierbinte si trebuie avut in vedere posibilitatea
unor explozii datorita aburului.
866. Turba.
Este un carbune cu continut mare de materii volatile si continut scazut de cenusa. Se
foloseste drept combustibil pentru incalzire, pentru obtinerea cocsului de turba se face prin
escavare sau frezare.
Pericol de:
-incendiu: masa compacta de culoare bruna. Densitatea in vrac 0,2. Combustibila.
Puterea calorifica 2495 kcal/kg. In stare uscata se aprinde de la scanteie. Temperatura de
aprindere 230
o
C. Are tendinta de autoaprindere termica; autoincalzirea se observa la
temperatura de 70
o
o
C. Are tendinta de autoaprindere
chimica sub actiunea agntilor oxidanti. De asemenea, are tendinta de autoaprindere
microbiologica la depozitarea in stive in stare umeda.
-explozie: praful de turba formeaza cu aerul amestecuri explozive. Temperatura de
aprindere a prafului cu umiditatea 13,5% este 427
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate bine aerisite. Terenul nu trebuie sa prezinte
infiltratii care sa duca la umezirea turei. Nu este permisa depozitare pe platforme de lemn
sau asfalt. Se va evita contactul cu substante oxidante. Se va verifica periodic temperatura
materialului depozitat in gramada.
-stingere: se va folosi apa cu adaos de muianti pentru stingerea incediilor de turba.
867. Tesatura cauciucata.
Se utilizeaza pentru echipament de protectie, prelate, corturi. Se obtine din tesatura
sintetica impregnata cu rasini epoxidice si acoperita cu un strat de cauciuc de 0,5-0,6 mm.
Pericol de:
-incendiu: nu se aprinde de la o sursa locala de aprindere.
Masuri de:
-stingere: materialul aprins se stinge cu apa, spuma.
868. Tesatura lacuita.
Se utilizeaza pentru prelate, corturi, izolatii electrice. Se obtine dintr-o tesatura din
bumbac sau matase impregnata cu lacuri de ulei.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Are tendinta de autoaprindere termica. De asemenea
are tendinta de autoaprindere chimca din cauza oxidarii uleiurilor prezente in tesatura.
Masuri de:
-stingere: materialul aprins se stinge cu apa, spuma.
869. Titei.
Este materia prima cea mai importanta pentru fabricarea combustibilor si a
lubrifianilor, precum si a multor produse chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, de culoare bruna inchisa, constituit dintr-un mamestec foarte
complex de hidrocarburi gazoase lichide si solide cu caracter parafinos, naftenic si aromatic.
Contine in cantitati relativ mici compusi de sulf, azot si oxigen. Densitatea variaza de la 0,73
la 1,04. Punctul de congelare de la -60 la +23
o
C. Intervalul de fierbere 20-100
o
C. Practic
insolubil in apa. Inflamabil. In timpul arderii se incalzeste in prfunzime. Puterea calorifica
10400-11000 kcal/kg.
-toxicitate: vaporii au o actiune narcotica si convulsiva. In czul titeiurilor cu sulf
exista pericolul actiunii hidrogenului sulfurat.
Masuri de:
-prevenire: la depoziteaza titeiurilor care contin sulf, hidrogenul sulfurat prezent in
vapori, in prezenta umiditatii di ane formeaza cu fierul oxizii metalului sulfura de fier
piroforica. Autoaprinderea depunerilor piroforice este posibila la price temperatura a
mediului exterior (chiar la -20
o
C). Pentru inlaturarea formarii sulfurii de fier, rezervoarele
pentru titeiuri sulfuroase se protejeaza pe suprafata lor interioara cu acoperiri speciale.
Rezultate bune se obtin prin vopsirea centurilor superioare ale capacului si fermelor de
sustinere sau prin metalizarea lor cu aluminiu, zinc sau alte metale rezistente la coroziunea
sulfului. Rezervoarele se vor proteja contra electricitatii statice prin legare la pamant si
impotriva descarcarilor atmosferice cu ajutorul instalatiilor de paratrasnet. Dispozitivul de
protectie trebuie astfel executat incat trasnetul sa vina in contact cu instalatiile paratrasnet in
afara sferii concentratiilor explozive, care in cazul rezervoarelor mari (5-10000 m
3
) pot
atinfe inaltimea de 3-5 m deasupra rezervorului rezervoarele vor fi indiguite pentru a
impiedica revarsarea titeiuli in cazul de avariere sau incendiu.
-stingere: titeiul scurs pe o suprafata mare se stinge cu spuma aeromecanica. Pentru
stingerea incendiilor in rezervoare de titei se folosesc spuma chimica si spuma mecanica cu
coeficient mare de infoiere. In cazul rezervoarelor din beton o influenta importanta asupra
procesului de stingere il constituie constructiile incalzite a caror temperatura atinge 700-900
o
C. In contact cu constructia si datorita caldurii degajate, spuma se descompune brusc. De
aceea constructia trebuie racita intens.
870 Ulei de terebentina.
Ulei obtinul prin distilarea rasinilor de brad. E folosit ca dizolvant pentru uleiuri,
lacuri, rasini, in medicina ca expectorant.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros si gust caracteristic. Densitatea 0,854-0,868. Cea
mai mare parte distila intre 154-170
o
C. Vaporii sunt mai grei decat aerul. Insolubil in apa.
Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 30
o
o
C. La
aplicarea pe bumbac, deseuri de sters, carpe poate sa se autoaprinda la temperatura camerei.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita de explozie
inferrioara 0,69%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de surse de
caldura si aprindere. Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: se va utiliza apa pulverizata, spuma chimica sau mecanica pentru stingerea
incendiilor.
871. Uleiuri minerale.
Fractiuni de titei cu punct de fiebere inalt (peste 360
o
C) care se obtine prin procese de
distilare in vid si rafinare cu acid sulfuric, solventi selectivi, pamant decolorant. Servesc, in
general, ca mediu de izolare electrica, agenti de transfer de caldura, in scopuri medicinale
etc.
Pericol de:
-incendiu: lichide combustibile vascoase. Contin amestecuri de hidrocarburi cu
greutate moleculara mare. In tabela de mai jos sunt indicate caracteristicile diferitelor tipuri
de uleiuri minerale legate de pericolul de incendiu.
Nr
.
crt
.
Uleiuri
Densitat
e
Kg/l
Temperatu
ra de
aprindere
o
C
Temperatu
ra de
autoinflam
are
o
C

1
2
3

Ulei de aviatie
Ulei de tractor
Ulei de vasemina

0,901
0,930
0,0875

259
217
197

380
340
290
4

5
6
7
8
9
medicinal
Ulei verde(pentru
negru de fum)
Ulei de masina
Ulei solar
Ulei de
transformator
Ulei de turbina
Ulei de cilindru

0,965

0,917
0,892

0,877
0,900
0,927

65

181
142

147
184
197

450

355
360

270
400
350

-toxicitate: sub forma de ceata provoaca astenie generala, oboseala, varsaturi, ameteli,
cefalee puternica. In contact cu pielea produce foliculite, acnee uleioase si cancer cutanat.
Actiunea cancerigena deinde de originea titeiurilor din care provin uleiurile.
Masuri de:
-prevenire: uleiurile minerale se depoziteaza de preferinta in aer liber in cladiri
rezistente la foc. Se va evita prezenta unor materiale oxidante sau substante inflamabile.
Scurgerile de ulei pe pardoseala vor fi indepartate prin absorbtie intr-un material absorbant
necombustibil. Locul respectiv se va spala cu apa. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa pulverizata, spuma. In spatii
inchise se poate folosi bioxid de carbon, hidrocarburi halogenate, abur.
872. Ulei purtator de caldura.
Este intrebuintat ca mediu purtator de caldura in diferite reactii chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios continand hidrocarburi naftenice si aromatice. Densitatea
0,960-0,970. Punctul de congelare -30
o
C. Limitele de distilare 325-450
o
Combustibil. Temperautra de infalambilitate 220
o
C. temperatura de autoinflamare 290
o
C.
Continutul minim de oxigen pentru ardere difuza 14,2%. Puterea calorifica 9600 kcal/kg.
masuri de:
-prevenire: se va evita supraincalzirea uleiului.
-stingere: uleiul aprins se stinge cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Concetratia
minima ce trebuie realizata pentru stingerea unei flacari cu bioxid de carbon 21%.
873. Uleiuri vegetale.
Sunt folosita ca uleiuri comestibile sau ca uleiuri tehnice. Se obtine din seminte de
plante prin presare si extractie cu solventi.
Pericol de:
-incendiu: lichide combustibile vascoas. Contin acizi grasi saturati, acid oleic si
linoleic. Un pericol deosebit de mare de incendiu prezeinta uleurile vegetale care contin
gliceridele acizilor nesaturati (ulei de in, de floarea soarelui, de masline). Au tendinta de
autoaprindere. Capacitatea de autoaprindere se determina dupa indicele de iod care indica
gradul de nesaturare. Practic se poate considera ca sunt periculoase datorita capacitatii de
autoaprindere uleiurile cu cifra de iod peste 100. In tabela de mai jos sunt indicate
caracteristicile uleiurilor vegetale legate de pericolul de incendiu.
Nr.
crt.
Uleiul
Densitate
Kg/l
Temperatura
de aprindere
o
C
Temperatura
de
autoinflamare
o
C
Cifra
de iod
gI
2
/p
ulei
1 Ulei de ricin tehnic 0,962 220 460
2
3
4
5
6
7
8
9
Ulei de canepa
Ulei de floarea-soarelui
brut
Ulei de floarea-soarelui
rafinat
Ulei de susan brut
Ulei de tung tehnic
Ulei de bumbac brut
Ulei de bumbac rafinat
Ulei de masline rafinat
0,922-0,932
0,913

0,914

0,916
0,922
0,919
0,911

229
229

227

236
247
240
233

410
370

380

410
410
380
370

99

154

86
123
83

131
Uleiurile, precum si lacurile si vopselele preparate pe baza de ulei se pot autoaprinde
daca sunt intinse in strat subtire pe o suprafata mare (bumbac, deseuri de bumbac, de sters,
etc).
Masuri de:
-prevenire: uleiurile vegetale se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita
prezenta unor materiale oxidante sau substante usor inflamabile. Scurgerile de ulei pe
pardoseala vor fi indepartate prin absorbtie intr-un material absorbant. Cirpele de bumbac
imbinate cu uleiuri vor fi scoase din incapere si distruse prin ardere intr-un loc indepartat.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa pulverizata cu adaos de muianti
(mai ales la stingerea carpelor imbibate cu ulei) si spuma mecanica.
874. Unsori consistente.
Se utilizeaza ca lubrifianti. Se prepara prin amestecarea unui mineral cu un sapun
metalic astfel incat sa formeaza un gel.
Pericol de:
-incendiu: substante semisolide combustibile. Densitatea circa 0,890. Ard cu mult
fum. Temperatura de aprindere 140-150
o
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolate de substante oxidante
sau inflamabile.
875. Uraniu U
Se intrebuinteaza ca material fisionabil in reactoare nucleare. Se gaseste in natura in
pechblenada, in cleveit.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare cenusie. Densitatea 19,07. Punctul de topire 1133
o
C.
o
C. In stare fin divizata oxideaza energic si se poate autoaprinde.
Puterea calorifica 1225 kcal/kg. Se cunosc de asemenea cazuri de autoaprindere a uraniului
in contact cu gheata solida in vacuum, sub un strat de apa si in atmosfera umeda de argon.
Sarcina mecanica mareste tendinta uraniului de autoaprindere. La 750
o
C reactioneaza activ
cu bioxid de carbon, putandu-se autoaprinde.
-explozie: este posibila descompunerea exploziva spintana a uraniului chiar la
temperatura camerei.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri special amenajate. Se va feri de umiditate, de
contactul cu bioxid de carbon, argon si de surse de caldura si aprindere.
-stingere: nu se va folosi agenti de stingere obisnuiti (apa, spuma, bioxid de carbon,
produsu clorurati etc). Agentii de stingere cei mai eficienti sunt pulberile stingatoare.
Apropierea de locul incendiului prezinta pericol intrucat arderea poate fi insotita de explozii.
876. Uree (carbamida) CO(NH
2
)
2
.
Utilizeaza ca ingrasamant intermediar in sinteza rasinilor si a materialelor plastice, in
sinteza barbituricelor. Se obtine sintetic prin hidroliza coanamidei.
Pericol de:
-incendiu: cristale prismatice incolore, cu miros de amoniac. Densitatea 1,32. Punctul
de topire 132,7
o
C. La incalzire peste punctul de topire se descompune. Solubila in apa.
Combustibila. Temperautra de aprindere 182
o
C. Temperautra de autoaprindere 640
o
C.
-explozie: reactia dintre uree si acid azotic duce la formarea nitratului de uree
exploziv. Praful in stare de suspensie in aer nu este exploziv.
-toxicitate: produsele de ardere contin vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu acid
azotic si apropierea de surse de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma. Se va folosi aparat izolant.
877. Urotropina (HEXAMETILENTETRAMINA) (CH
2
)
6
N
4
.
Antiseptic urinar, accelerator de vulcanizare, absorbant de gaze toxice, intermediar la
fabricarea rasinilor artificiale.
Pericol de:
-incendiu: cristale rombice. Sublimeaza la temperatura de circa 263
o
C (fara topire, cu
descompunere partiala). La fierbere se descompune. Solubilitatea in apa 81% gr la 12
o
C.
Combustibila. Concentratia minima de oxigen necesara pentru ardere 14%. Praful depus se
aprinde usor.
-explozie: praful fara cenusa, cu umiditatea 5,2% in suspensie in aer este exploziv.
Praful fractiunea 75 are limita inferioara de explozie 15,1 g/m
3
. Temperatura de
autoaprindere 683
o
C. Presiunea maxima de expplozie 7 kgf/cm
2
.
-toxicitate: provoaca frecvent eczeme.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita formarea prafului. Se va proteja de
sursele de caldura si aprindere.
878. Vinilacetilena CH
2
CHCCH.
Se foloseste la prepararea clorprenului, a cleiului carbinol, a cauciucului sintetic. Se
obtine prin introducerea acetilenei intr-o solutie acida de clorura cuproasa si clorura de
amoniu. In cantitati mici se obtine la fabricarea acetilenei din gaz metan in arc electric.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, usor condensabil. Densitatea fata de aer 1,8. Punctul de
fierbere 5,5
o
C. Denitatea in faza lichida 0,7. Solubilitatea in apa 0,6% la 20
o
C. Combustibil.
o
C. Usor polimerizabila.
2%, superioara 100%.
-toxicitate: narcotic care irita mucoasele. In concentratii mari da ameteala, cefalee,
uneori greturi, varsaturi, diaree. Concentratia limita admisibila 0,01 mg/l.

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichida in rezervoare sub presiune. Se va impiedica
poliumerizarea prin adaugare de inhibitori. Vaporii fiind neinhibati pot insa polimeriza
porducand infundarea supapei de siguranta a rezervorului. Se vor evita orice surse posibile
de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte. Cu apa reactioneaza cu formare de metil-
vinil-cetona.
879. Vinilciclohexena CH
2
CHC
6
H
9
.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, usor inflamabil. Produsul tehnic contina ca impuritati:
ciclohexan 0,01% (gr), benzen 0,07% (gr) si alte impuritati. Temperautra de inflamabilitate
25
o
o
C.
-explozie: vaporii sunt mult mai grei decat aerul (densitatea fata de aer 3,7) si
formeaza cu acesta amestecuri explozive.
Masuri de:
-preveire: se depoziteaza in aer liber sau in cladiri rezisntete la foc. Se va evita
apropierea de surse de caldura si prezenta unor surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte (bioxid de carbon, azot).
880. Xileni (DIMETILBENZEN) C
6
H
4
(CH
3
)
2
.
Prezinta izomeri: orto-, meta-, para-. Izomerul orto se intrebuinteaza la fabricarea
anhidrinei ftalice, a unor produse farmaceutice, in sinteza organica. m-xilenul este
intrebuintat ca solvent, intermediar pentru coloranti, produse farmaceutice, materiale
plastice. p-xilenul se intrebuinteaza la fabricara acidului tereftalic pentru fibre, intermediar
pentru produse farmaceutice. Xilenii se separa din fractiuni petroliere sau din gudroane de
carbune prin procedee de cristalizare selectiva, extractie cu solventi sau sulfonare.
Pericol de:
-incendiu: lichide incolore, inflamabile. Temperatura de inflamabilitate 27 la 32
o
C.
Temperatura de autoinflamare 465 la 530
o
C. Caracteristicile fizice ale celor 3 izomeri sunt
date in tabela de mai jos:
Nr.
crt.
Izomerul
Densitatea
Kg/l
Punctul de
topire
o
C
Punctul de
fierbere
o
C
1
2
3
Orto-
Meta-
Para-
0,8801
0,8641
0,8610
-25,8
-47,8
-14,2
144,2
139,1
138,3
Densitatea vaporilor fata de aer 3,66.
-toxicitate: toxici, vaporii in concentratii mari sunt anestezici. Iritanti ai pielii si
sistemului respirator superior. Concentratia limita admisibila 200 parti pe milion.
Masuri de:
interioare vor fi amplasate in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi spuma, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Apa
pulverizata se poate folosi pentru a reduce intensitatea focului si pentru racirea rezervoarelor.
Se va folosi aparate izolante.

881. Xilidina (DIMETILAMINOBENZEN) C
6
H
2
(CH
3
)
2
NH
2
.
Izomerul para- este intrebuintat la fabricarea colorantilor azoici; izomerul meta- ca
reactiv in laborator, adaos in benzinele de avion, pentru marirea rezisntentei la compresiune.
Se obtine prin reducerea nitroxilenilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleioase incolore. m-Xilidina are densitatea 0,978, punctul de
fierbere 212
o
C. Insolubila in apa. p-Xilidina: punctul de topire 15,5
o
215
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Combustibile. Temperatura de
inflamabilitate 98
o
o
C.
-toxicitate: toxic pentru ficat, cu actiune asupra sangelui. Concentratia limita
Masuri de:
substante oxidante si prezenta surselor de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Se va purta masca cu cartus
filtrant.
882. White-spirit.
Fractiune de titei obtinuta la distilare primara. Se intrebuinteaza ca solvent pentru
lacuri.
Pericol de:
-incendiu: lichid asemanator benzinei continand hidrocarburi parafinice (circa 82%),
olefinice (in jur de 15%) si aromatice (max 1,6%). Densitatea 0,770. Limitele de fierber 147-
200
o
C. Insolubil in apa. inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 43
o
C. Temperatura de
autoinflamare 260
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite de lichide inflamabile.
Cantitati mici se pot depozita in butoaie in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de
aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
883. Zahar de sfecla (ZAHAROZA).
Produs alimentar. Se obtine din sfecla de zahar prin presare sau difuziune. Zemurile
rezultate se purifica, se concentreaza, iar zaharul cristalizeaza din solutie si apoi este rafinat.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta. Densitatea 1,588. Punctul de topire 160
o
C. La
temperautra de fiebrere se descompune. Combustibil. Praful depus se poate aprinde.
o
C.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este foarte exploziv. fractiunea care
contine particule de dimensiunea 74 are limita inferioara de explozie 8,9 g/m
3
; fractiunea
care contine particule cu dimensiunea 140 are limit ainferioara de explozie 15 g/m
3
.
Temperatura de autoaprindere a prafului 525
o
C.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezisntete la foc, izolat de substante oxidante sau
inflamabile. Se va evita spargerea ambalajelor si imprastierea prafului in incapere.
-stingere: incendiile se sting cu apa si spuma.
884. Zinc Zn.
Este intrebuintat la zincarea tablei de otel. La obtinerea de aliaje (alama, alpaca). Se
obtine din minereuri de zinc care trec prin prajire in oxid de zinc, care la randul lui se reduce
cu carbune.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare cenusie-albastruie cu un luciu metalic puternic.
o
o
C. In aer umed se
acopera cu un strat de oxid pierzandu-si luciul metalic. Prin incalzire la circa 500
o
C, arde in
aer cu o flacara albastruie. In acizi si baze, chiar diluate, zincul se dizolva usor cu degajare
de hidrogen, inflamabil. Reactia dintre zinc si sulf este foarte energica provocand aprindere
zincului. Zincul obisnuit din comert contince circa 90% zinc, restul fiind formar din oxid de
zinc si o serie de impuritati ca: arsen, plumb, sulf, cadmiu. Multe din aceste impuritati au o
actiune catalitica la aprinderea zincului. Eventiale urme de cloruri continute in zinc
contribile la aprinderea lui. Pulberea de zinc are tendinta de autoaprindere in aer. Reactia de
oxidante provoaca o crestere rapoda a temperaturii in jurul locului unde are loc reactia. Pe
de alta parte conductibilitatea termica redusa a zincului nu perimite raspandirea caldurii in
jur, ceea ce mareste pericolul de autoaprindere. Din practica se citeaza un caz de
autoaprindere a unui butoi de 50 l, umplut pe jumatate cu pulbere de zinc. Flacarile orbitoare
atingeau inaltimea de 2 m. In general pulberea de zinc este formaa din graunti cu
dimensiunea de 1-20. Avand aceasta suprafata specifica mare, ea absoarbe un volum de
hidrogen de 40 de ori mai mare ceea ce contribuie la cresterea periclululi de incendiu.
Pulberea de zinc nu poate fi aprinsa cu un chibrit, in schimb acest lucru este posibil daca ea
este amestecata cu o cantitate mica de sulf. Un amestec de doua parti zinc si o parte sulf
poate fi aprins cu ajutoarul unei scantei sau chiar prin lovire. Pulberea de zinc se aprinde la
470
o
C. In cazul cand contine cloruri se aprinde prin incalzire la 440
o
C.
Zincul este un reducator puterrnic. O serie de substnate anorganice sunt reduse de
zinc, aceasta fixand oxigenul. Eventual sulful sau halogenul daca sunt prezenti. Astfel, daca
se trec vaporii de sulfura de carbon peste zinc incalzit, metalul devine incandescent,
formandu-se sulfura de zinc ssi negru de fum.
-explozie: pulberea de zinc dispersata in aer formeaza cu acesta amestecuri explzoive.
In prezenta pulberii de sulf, pericolul creste considerabil. Aprindere norilor de praf se poate
produce si de la descarcari electrostatice.
-toxicitate: fumul de zinc este foarte toxic. Concentratia limita a fumului 15 mg/m
3
.
Masuri de:
-prevenire: pulberea de zinc se depoziteaza in locuri uscate, ferite de posibilitatea
patrunderii clorurii, hidrogenului sulfurat sau vaporilor de sulfura de carbon. Nu este permisa
depozitarea zicului impreuna cu substante oxidante si inflamabile. Se va asigura o buna
ventilatie a depozitului. Se pastreaza in ambalaje metalice, inchise cu greutatea de cel mult
250 kg. In lucrurile unde exosta umiditate, degajare de halogeni, vapori de sulfura de carbon,
hidrogen sulfurat sau pulbere de sulf, ambalajele trebuie sa fie bine inchise si supravegheate,
-stingere: intrucat pulberea de zinc incandescenta reduce bioxiul de carbon la oxid de
carbon, bioxidul de carbon nu poate fi folosit pentru stingerea incendiilor. De asemenea apa
sau spuma nu poate fi utilizata intrucat ea este descompusa la temperaturi inalte, inar in
prezenta flacarii descompunerea este insotita de explozie. Nu se pot folosi nici hidrocarburi
halogenate (tetraclorura de carbon, bromura de etil). Zincul aprins se stinge cu nisip uscat,
talc sau grafit.

885. Zirconiu Zr.
Se intrebuinteaza la fabricarea unor oteluri speciale dure sau rezistente la agenti
chimici, la constructia reactoarelor nucleare. Se obtine prin reducerea oxidului de zirconiu cu
calciu sau aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare otelului cu luciu metalic. Densitatea 6,45. Punctul de
topire 1825
o
o
C. Se oxideaza in aer cu formare de oxid de
zirconiu. Puterea calorifica 2860 kcal/kg. Metalul in stare compacta este stabil la aer, datorita
formarii unei pelicule de protectie de oxid. In stare de pulbere udata cu apa este deosebitde
activ putandu-se autoaprinde. Praful depus se aprinde usor. Temperautra de autoaprindere
190
o
C. Pentru a reduce posibilitatea de aprindere, pulberea fina este tinuta cateodata sub
apa. cand este imersat in apa se aprinde mai greu, dar odata aprins arde mult mai violent in
aer.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful fractiunea 53 are limita
inferioara de explozie 40-64 g/m
3
, temperatura de autoaprindere 253
o
C, iar presiunea de
explozie 4,5 kgf/cm
2
.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate. Nu este permisa depozitarea impreuna cu
substante oxidante si inflamabile. Pulberrea de zirconiu se va depozita in ambalaje metalice
inchise.
-stingere: nu se va folosi pentru stingerea incendiilor azotul sau bioxidul de carbon.
Se stinge cu materiale pulverulente ca: grafit, talc. La stingerea unor cantitati mici de metal
se poate folosi nisip uscat. In spatii inchise se va folosi argonul in cantitati care se asigure un
continut de oxigen de cel mult 4% la care arderea ineteaza.

Substante, Pericole, Masuri

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Substante, Pericole, Masuri

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

SUBSTANTE .PERICOLE.

Potrebbero piacerti anche