Sei sulla pagina 1di 174

SUBSTANTE .PERICOLE.

MASURI

Cuprins:
Introducere pag. 14
Notiuni generale despre aprecierea pericolului de incendiu al substantelor si materialelor combustibile pag. 15
Indicii pericolului de incendiu al substantelor si materialelor. Domeniul lor de intrebuintare pag. 15
Mijloace de stingere pag. 19
Substante si materiale combustibile pag. 20
1. Accelerator de vulcanizare pag. 20
2. Acetal pag. 20
3. Acetaldehida pag. 21
4. Acetaldol pag. 21
5. Acetat de amil pag. 21
6. Acetat de benzil pag. 21
7. Acetatul de butil pag. 22
8. Acetat de celosolv pag. 22
9. Acetat de celuloza pag. 22
10. Acetat de etil pag. 22
11. Acetat de izopropenil pag. 22
12. Acetat de izopropil pag. 22
13. Acetat de metil pag. 23
14. Acetat de metilglicol pag. 23
15. Acetat de polivinil pag. 23
16. Acetat de propil pag. 23
17. Acetat de vinil pag. 23
18. Acetilacetona pag. 24
19. Acetilena pag. 24
20. Acetofenona pag. 24
21. Acetona pag. 24
22. Acetonilacetona pag. 25
23. Acetonicianhidrina pag. 25
24. Acetanilida pag. 25
25. Acetonitril pag. 25
26. Acid abietic pag. 25
27. Acid acetic pag. 25
28. Acid acrilic pag. 26
29. Acid adipic pag. 26
30. Acizi alifatici sintetici pag. 26
31. Acizi alifatici sintetici pag. 26
32. Acizi alifatici sintetici pag. 26
33. Acid azotic pag. 27
34. Acid benzoic pag. 27
35. Acid butiric pag. 27
36. Acid caprilic pag. 27
37. Acid caprinic pag. 27
38. Acid capronic pag. 28
39. Acid o-clorbenzoic pag. 28
40. Acid clorhidric pag. 28
41. Acid clorhidric pag. 28
42. Acid clorsulfonic pag. 28
43. Acid cianhidric pag. 29
44. Acid 2,4-diclorfenoxiacetic pag. 29
45. Acid emantic pag. 29
46. Acid fenilacetic pag. 29
47. Acid fluorhidric pag. 29
48. Acid formic pag. 29
49. Acid fumaric pag. 30
50. Acid izovalerianic pag. 30
51. Acid maleic pag. 30
52. Acid metacrilic pag. 30
53. Acid monocloracetic pag. 30
54. Acid p – nitrobenzoic pag. 31
55. Acid oleic pag. 31
56. Acid oxalic pag. 31
57. Acid peracetic pag. 31
58. Acid percloric pag. 31
59. Acid picric pag. 31
60. Acid propionic pag. 32
61. Acid salicilic pag. 32
62. Acid sorbic pag. 32
63. Acid stearic pag. 32
64. Acid sulfanilic pag. 32
65. Acid sulfuric pag. 32
66. Acid telurhidric pag. 33
67. Acid tiodivalerianic pag. 33
68. Acid tricloracetic pag. 33
69. Acid valerianic pag. 33
70. Acrilat de butil pag. 33
71. Acrilat de etil pag. 33
72. Acrilat de metil pag. 33
73. Acrilonitril pag. 34
74. Acroleina pag. 34
75. Adeziv perclorvinilic pag. 34
76. Alcool acetopropilic pag. 34
77. Alcooli alifatici primari pag. 34
78. Alcooli alifatici primari bruti pag. 35
79. Alcool alilic pag. 35
80. Alcool amilic pag. 35
81. Alcool n-amilic pag. 35
82. Alcool benzilic pag. 35
83. Alcool n-butilic pag. 35
84. Alcool butilic tertiar pag. 36
85. Alcool cetilic pag. 36
86. Alcool cinamic pag. 36
87. Alcool n-decilic pag. 36
88. Alcool etilic (etanol) pag. 36
89. Alcool etilhexilic pag. 36
90. Alcool feniletilic pag. 37
91. Alcool furfurilic pag. 37
92. Alcool n-heptilic pag. 37
93. Alcool n- hexilic pag. 37
94. Alcool izoamilic primar pag. 37
95. Alcool izoamilic secundar pag. 37
96. Alcool izobutilic pag. 37
97. Alcool izopropilic pag. 38
98. Alcool metilic pag. 38
99. Alcool nonilic pag. 38
100. Alcool n-octilic pag. 38
101. Alcool 3,5 – di- tert – butil – 4 – 0xibenzelic pag. 38
102. Alcool polivinilic pag. 38
103. Alcool n-propilic pag. 39
104. Alcool 2,2,3,3 – tetrafluorpropilic pag. 39
105. Albastru de metilen pag. 39
106. Alchilbenzen pag. 39
107.Aldehida n-butirica pag. 39
108. Aldehida caprinica pag. 39
109. Aldehida capronica pag. 39
110. Aldehida crotonica pag. 39
111. Aldehida salicilica pag. 40
112. Alilamina pag. 40
113. Aluminiu pag. 40
114. Amestecuri de amoniac – hidrogen pag. 40
115. Amidon pag. 41
116. Amilena pag. 41
117. Amine alifatice pag. 41
118. o, m, p, - Aminoanisol pag. 41
119. Amoniac pag. 41
120. Anhidrida acetica pag. 42
121. Anhidrida ftalica pag. 42
122. Anhidrida maleica pag. 42
123. Anhidrida octadecenilsuccinica pag. 42
124. Anilina pag. 43
125. Anisol pag. 43
126. Antracen pag. 43
127. Amtrachinona pag. 43
128. Antracit pag. 43
129. Ape amoniacale pag. 43
130. Apa oxigenata pag. 44
131. Argon pag. 44
132. Azot pag. 44
133. Azotat de amoniu pag. 44
134. Azotat de potasiu pag. 45
135. Azotat de sodiu pag. 45
136. Azotat de vinil pag. 45
137. Azotura de amoniu pag. 45
138. Azotura cuproasa pag. 45
139. Azotura mercuroasa pag. 45
140. Azotura de sodiu pag. 46
141. Aviaachilat pag. 46
142. Bariu pag. 46
143. Bentol pag. 46
144. Benzaldehida pag. 46
145. Benzn pag. 46
146. Benzidina pag. 46
147. Benzine pag. 46
148. Benzoat de butil pag. 47
149. Benzoat de etil pag. 47
150. Beriliu pag. 47
151. Bioxidul de azot pag. 47
152. Boxid de carbon pag. 47
153. Bioxid de clor pag. 48
154. Bioxid de sulf pag. 48
155. Bitum pag. 48
156. Brom pag. 48
157. Brom pag. 48
158. Brom – trifluoretan pag. 49
159. Brobtrifluormetan pag. 49
160. Bromacetilena pag. 49
161. Bromacetona pag. 49
162. Bromacetopropilacetat pag. 49
163. Bromalchili pag. 49
164. Brombenzen pag. 49
165. 4 – brombutena -1 pag. 49
166. 4 – Bromxilen pag. 49
167. Bromura de alil pag. 49
168. Bromura de amil pag. 50
169. Bromura de n-butil pag. 50
170. Bromura de etil pag. 50
171. Bromura de etilea pag. 50
172. Bromura de heptil pag. 50
173. Bromura de hexil pag. 50
174. Bromura de metil pag. 50
175. Bromura de metilen pag. 51
176. Bromura de propilena pag. 51
177. Bronz pag. 51
178. Bumbac pag. 51
179. Butadiena pag. 51
180. Butadienbenzen pag. 52
181. Butan pag. 52
182. Butena pag. 52
183. Butilamina pag. 52
184. Butilbenzen pag. 52
185. Butilglicol pag. 53
186. 1,2 Butilenglicol pag. 53
187. n-Butil-litiu pag. 53
188. 2-Tert-Butil-4-Metilfenol pag. 53
189. Butindiol pag. 53
190. Calciu pag. 53
191. Camfor pag. 54
192. Caprolactama pag. 54
193. Capron pag. 54
195. Carbin pag. 54
196. Carbonil de nichel pag. 54
197. Carbura de calciu pag. 54
198. Carbune brun pag. 55
199. Cardiazol pag. 55
200. Carton ondulat pag. 55
201. Cauciuc Butadien pag. 55
202. Cauciuc Butadien-stirenic pag. 55
203. Cauciuc cloroprenic pag. 56
204. Cauciuc izoprenic pag. 56
205. Cauciuc natural pag. 56
206. Ceara montana pag. 56
207. Celofan pag. 56
208. Celosolv pag. 56
209. Celuloid pag. 56
210. Cesiu pag. 57
211. Cetena pag. 57
212. Chinol pag. 57
213. Chlorex pag. 57
214. β-Cianetiltriclorsilan pag. 57
215. Cianguandina pag. 58
216. Cianamida de calciu pag. 58
217. Cianogen pag. 58
218. Cianurat de melamina pag. 58
219. Cianura de benzil pag. 58
220. Cianura de calciu pag. 58
221. Cianura de potasiu pag. 58
222. Cianura de sodiu pag. 59
223. Ciclobarbital pag. 59
224. Ciclohexan pag. 59
225. Ciclohexanol pag. 59
226. Ciclohexanona pag. 59
228. Ciclohexilamina pag. 60
229. Ciclopropan pag. 60
230. Citral pag. 60
231. Citronelal pag. 60
232. Clor pag. 60
233. Cloral pag. 61
234. m – Cloranilina pag. 61
235. p – Cloranilina pag. 61
236. Clorat de amoniu pag. 61
237. Clorat de bariu pag. 61
238. Clorat de biominica pag. 61
239. Clorat de potasiu pag. 61
240. Clorat de sodiu pag. 62
241. Clorat de zinc pag. 62
242. Clorbenzen pag. 62
243. Clorcarbonat de izopropil pag. 62
244. 2-Cloretanol pag. 63
245. Clorfenildimetiluree pag. 63
246. Clorhidrat de anilina pag. 63
247. Clorit de sodiu pag. 63
248. Clornitrobenzen pag. 63
249. Cloroform pag. 63
251. Cloroformiat de metil pag. 64
252. Cloropren pag. 64
253. γ – Clorpropiltrietoxisilan pag. 64
255. p – Clortoluen pag. 64
256. Clorura de acetil pag. 64
258. Clorura de n-amil pag. 64
259. Clorura de amoniu pag. 65
260. Clorura de bariu pag. 65
261. Clorura de benzil pag. 65
262. Clorura de butil pag. 65
263. Clorura de dietilaluminiu pag. 65
264. Clorura diizobutilaluminiu pag. 65
265. Clorura de etil pag. 65
266. Clorura de hexil pag. 66
267. Clorura de izobutil pag. 66
268. Clorura de metil pag. 66
269. Clorura de metilen pag. 66
270. Clorura de p-Metoxibenzen pag. 66
271. Clorura de n-nitrobenzoil pag. 67
273. Clorura de propenil pag. 67
274. Colrura de n-Propil pag. 67
275. Clorura de sulf pag. 67
276. Clorura de tionil pag. 67
277. Clorura de vinir pag. 67
278. Clorura de viniliden pag. 68
279. Colodiu pag. 68
280. Clorofoniu pag. 68
281. Coloxilina pag. 68
282. Coloranti pag. 68
283. Colorant organic albastru solubil in acetona pag. 68
284. Colorant organic albastru - negru solubil in acetona pag. 68
285. Colorant organic activ galben pag. 68
286. Colorant organic activ galben – auriu pag. 68
287. Colorant organic activ violet pag. 69
288. Colorant organic cafeniu solubil in acetona pag. 69
289. Colorant organic dispers galben poliesteric pag. 69
290. Colorant organic rosu solubil in acetona pag. 69
291. Combustibil Diesel pag. 69
292. Compsi organolitici pag. 69
293. Copolimerul nitrilului acrilic cu metacrilamid pag. 69
294. Copolimerii stirenului pag. 69
295. Crezoli pag. 69
296. Decaboran pag. 70
297. Decalina pag. 70
298. n-Decan pag. 70
299. Dermatina pag. 70
300. Dextrina pag. 70
301. Diacetilena pag. 70
302. Diacetonalcool pag. 71
303. Dialchil pag. 71
304. Dianisidina pag. 71
305. Dibenzoat de calciu pag. 71
306. Diboran pag. 71
307. 1,2 dibrom – 1,1 difluoretan pag. 71
308. 1,2 dibromtetrafluoretan pag. 71
309. 1,2 Dibrom – 1,1,2 – Trifluorcloretan pag. 71
310. 1,1 – Dibrom – 2,2,2 – Trifluoretan pag. 71
311. 1,2 – Dibrom – 3,3,3 – Trifluorpropan pag. 72
312. Dibutiletanolamina pag. 72
313. Dicetena pag. 72
314. Dicloranilina pag. 72
315. o – Diclorbenzen pag. 72
316. 1,4-Diclorbutan pag. 72
317. 2,4 – Dicolorbutena pag. 72
318. Dicloretan pag. 72
319. 1,2 – Docloretilena pag. 73
320. Diclorfenildimetiluree pag. 73
321. 2,4 Diclorfenol pag. 73
322. 2,4 Diclorfenolat de sodiu. pag. 73
324. 1,1 Diclor – 1 –Fluoretan pag. 73
325. Diclorfluormetan pag. 73
327. 1,2 – Dicloroctofluorciclohexena pag. 73
328. 2,3 Diclorpentan pag. 73
329. 1,2 Diclopropan pag. 74
330. 1,2 Diclortetrafluoretan pag. 74
331. 1,2 Diclor – 1,1,2 – Trifluoretan pag. 74
332. Dicloruree pag. 74
333. Dietanolamina pag. 74
334. Dietoladipfluorat pag. 74
335. Dietilamina pag. 74
336. Dietilaminoetanol pag. 74
337. Dietilanilina pag. 74
338. Dietilbenzen pag. 75
340. Dietilcetona pag. 75
341. Dietoldiclorsilan pag. 75
342. Dietilenglicol pag. 75
343. Dietilentriamina pag. 75
344. Dietilftalat pag. 75
345. Dietilglutarforat pag. 75
346. Dietilocarbamida pag. 76
347. Dietiloxalat pag. 76
348. Dietilsulfat pag. 76
349. Dietil-zinc pag. 76
350. Difenil pag. 76
351. Difenilamina pag. 76
352. Difenilenpropan pag. 76
353. Difenilguanidina pag. 76
354. Difenilmetan pag. 77
355. Difeniloxid pag. 77
356. 1,1 – Diflour – 1 – Cloretan pag. 77
357. Diflourclormetan pag. 77
358. Difluordiclormetan pag. 77
359. 1,1 – Difluoretilena pag. 77
360. 1,2 – Difluortetracloretan pag. 77
361. 1,1 Diflour – 1 2,2 – Tricloreten pag. 77
362. Diformiat de etilenglicol pag. 77
363. Dilitiunaftalina pag. 77
364. Diizocianat de Hexametilen pag. 77
365. Diizocianat de 2,4 Toludien pag. 77
366. Diizopropil pag. 78
367. Diizopropilamina pag. 78
368. Dimetilamina pag. 78
369. Dimetilanilina pag. 78
370. Diemetildiclorsilan pag. 78
371. 4,4 Dimetildioxan pag. 78
372. Dimetildisilan pag. 78
373. Dimetiletanolamina pag. 78
374. Dimetileter pag. 79
375. Dimetilformamida pag. 79
376. Dimetilpentan pag. 79
377. Dimetilsulfat pag. 79
378. Dimetilsulfura pag. 79
379. Dinamita I pag. 79
380. 2,4 – Dinitroanilina pag. 79
381. o – Dinitrobenzen pag. 79
382. 2,4 – Dinitro – 1 – Clorbenzen pag. 80
383. 2,4 Dinitrofenol pag. 80
384. Dinitroglicerina pag. 80
385. Dinitronaftalina pag. 80
386. 4,6 Dinitro – o Creozol pag. 80
387. 3,5 Dinitro - o-Xilen pag. 80
388. 2,4 – Dinitrotoluen pag. 80
389. 2,4 – Dioxibenzenzofenona pag. 81
390. Di-o-Tolilguanidina pag. 81
391. Dioxan pag. 81
392. Dioxalan – 1,3 pag. 81
393. Dipropilcetona pag. 81
394. Disilan pag. 81
395. Ditolimetan pag. 81
396. n – Dodecan pag. 81
397. Emailuri pag. 81
398. α-Epiclorhidrina pag. 82
399. Ester acetilacetic pag. 82
400. Ester acetoheptilic pag. 82
401. Ester acetohexilinc pag. 82
402. Ester acetoizoamilic pag. 82
403. Ester acetolinalic pag. 82
404. Ester acetononilic pag. 82
405. Ester acetooctilic pag. 82
406. Ester Acetoterpinilic pag. 82
407. Ester Benzil Acetoetilic pag. 83
408. Ester butiletilic pag. 83
409. Ester butilic al acidului 2,4 diclorfenoxiacetic pag. 83
410. Ester butiretilic pag. 83
411. Ester Ciclohexilidencianacetic pag. 83
412. Ester dietiloxalic pag. 83
413. Esterdietilsuccinic pag. 83
414. Ester etilbenzilic pag. 83
415. Ester etilnaftilic pag. 83
416. Ester fenoxiacetoetilic pag. 84
417. Ester heptilbutiric pag. 84
418. Ester hexilbutiric pag. 84
419. Ester izoamilbutilic pag. 84
420. Ester izovalerianoetilic pag. 84
421. Ester izoalerianoizoamilic pag. 84
422. Ester lactobutilic pag. 84
423. Ester lactoetilic pag. 84
424. Ester malonic pag. 84
425. Ester metiliciclohexenilcianacetic pag. 85
426. Ester nitatoetilic pag. 85
427. Ester nitritoetilic pag. 85
429. Ester propionvinilic pag. 85
430. Ester saliciletilic pag. 85
431. Ester trans-cianetilic pag. 85
432. Esterul trietilic al acidului ortopropinic pag. 85
433. Ester α, α, β Trifluor β – cloretilic pag. 85
434. Ester α, α, β Trifluor β – Cloretil-metilic pag. 86
435. Ester vinilbutiric pag. 86
436. Ester viniletilic pag. 86
437. Etan pag. 86
438. Etanolamina pag. 86
439. Eter amilic pag. 86
440. Eter butilvinilic pag. 86
441. Eter dibutilic pag. 86
442. Eter difenilic pag. 87
443. Eter etilic pag. 87
444. Eter heptilic pag. 87
445. Eter metiletilic pag. 87
446. Eter metil – n Propilic pag. 87
447. Eter p-Metoxibenzoilacetetilic pag. 88
448. Eter octilic pag. 88
449. Eter de pertrol pag. 88
450. Eter propilic pag. 88
451. Eter vinilic pag. 88
452. Etilamina pag. 88
453. Etilanilina pag. 88
454. Etilat de sodiu pag. 89
455. Etilbenzen pag. 89
456. Etilceluloza pag. 89
457. Etildiclorsilan pag. 89
458. Etildiciclorsilan pag. 89
459. Etildiciclorsilan pag. 89
460. Etilenclorhidrina pag. 90
461. Etilendiamina pag. 90
462. Etilenglicol pag. 90
463. Etilmercaptan pag. 90
464. Etilenimina pag. 91
465. Etilenoxid pag. 91
466. β-Etoxipropionitril pag. 91
467. Faina de lemn pag. 91
468. Faina de pluta. pag. 91
469. Fenantren pag. 92
470. p-Fenetidina pag. 92
471. Fenilcarbonat de izopropil pag. 92
472. Fenildiclorsilan pag. 92
473. p-Fenilendiamina pag. 92
474. N,N’ – m – Fenilendimaleimida pag. 92
475. Fenilhidrazina pag. 92
476. 1 – Fenil – 3 – Metilpirazolona – 5 pag. 92
477. Feniltriclorsilan pag. 93
478. Fenol pag. 93
479. Fenolanolamina pag. 93
480. Ferosiliciu pag. 93
481. Fibra de vascoza pag. 93
482. Film de cinematograf pe baza de nitroceluloza pag. 93
483. Fluor pag. 94
484. Formaldehida pag. 94
485. Formalina (formol) tehnica pag. 94
486. Formamida pag. 94
487. Formiat de amil pag. 95
488. Formiar de butil pag. 95
489. Formiat de etil pag. 95
490. Formiat de heptil pag. 95
491. Formiar de hexil pag. 95
492. Formiat de izoamil pag. 95
493. Formiat de izobutil pag. 95
494. Formiar de izopropil pag. 96
495. Firmiat de metil pag. 96
496. Formiat de nonil pag. 96
497. Formiat de octil pag. 96
498. Formiat de propil pag. 96
499. Fosfamida pag. 96
500. Fosfina pag. 96
501. Fosfor alb pag. 97
502. Fosfor rosu pag. 97
503. Fosfura de calciu pag. 97
504. Fosgen pag. 97
505. Ftalat de dibutil pag. 97
506. Fulminat de argint pag. 98
507. Fulminat de mercur pag. 98
508. Furacilina pag. 98
509. Furadoina pag. 98
510. Furan pag. 98
511. Furazolidona pag. 98
512. Furfurol pag. 98
513. Galalit pag. 99
514. Gaz de apa pag. 99
515. Gaz de cocserie pag. 99
516. Gaz de generator pag. 99
517. Gaze petroliere lichefiata pag. 99
518. Gazolina pag. 100
519. Glicerina pag. 100
520. Glucoza pag. 100
521. Griseofulvina pag. 100
522. Guaiacol pag. 100
523. Gudron pag. 101
524. Gudron Acid pag. 101
525. n-Heptan pag. 101
526. n-Hexan pag. 101
527. Hexaclorbenzen pag. 102
528. Hexaclorbutadiena pag. 102
529. Hexaclorciclopentadiena pag. 102
530. Hexafluorbenzen pag. 102
531. Hexafluorpropena pag. 102
532. Hexametiliclo-trisilazan pag. 102
533. Hexametilendiamina pag. 102
534. Hexametilendiizocianat pag. 103
535. Hexametil-disilozan pag. 103
536. Hexenal pag. 103
537. Hexanona pag. 103
538. Hexogen pag. 103
539. Hidrazina pag. 104
540. Hidrazina hidrat pag. 104
541. Hidrazina sulfat pag. 104
542. Hidrazodicarbonamida pag. 104
543. Hidrazonitrilul acidului izooleic pag. 104
544. Hidrochinona pag. 105
545. Hidrogen pag. 105
546. Hidrogen stibiat pag. 105
547. Hidrogen sulfurat pag. 105
548. Hidroperoxid de butil pag. 106
549. Hidroperoxid de cumen pag. 106
550. Hidrosulfir de sodiu pag. 106
551. Hidroxid de potasiu pag. 106
552. Hidroxid de sodiu pag. 107
553. Hidroxilamina pag. 107
554. Hidrura de litiu pag. 107
555. Hidrura de litiu si aluminiu pag. 107
556. Hipoclorit de calciu pag. 107
557. Hipolcorit de sodiu pag. 108
558. Hartie pag. 108
559. Hartie fotografica pag. 108
560. Hartie ignifuga pag. 108
561, Indulina pag. 108
562. Iodfluormetan pag. 108
563. Iodura de amil pag. 108
564. Iodura de butil pag. 109
565. Iodura de heptil pag. 109
566. Iodura de hexil pag. 109
567. Ionona pag. 109
568. Izopropilamina pag. 109
569. Izopropilclorcarbonat pag. 109
570. Izopropilfenilcarbamat pag. 110
571. Izobutan pag. 110
572. Izobutilamina pag. 110
573. Izobutilena pag. 110
574. Izoforona (1,1,3-Trimetilciclohexen –(3)-ona-(5) pag. 111
575. Izoheptan pag. 111
576. Izooctan pag. 111
577. Izopentan pag. 111
578. Izopren pag. 112
579. Izopropenilacetilena pag. 112
580. Izopropilacetilena pag. 112
581. Izopropilbenzen pag. 112
582. Lactat de butil pag. 112
583. Lactat de etil pag. 113
584. Lacuri pag. 113
585. Lanolina pag. 113
586. Lignina pag. 113
587. Ligroina pag. 114
588. Linalol pag. 114
589. Linoleat de mangan pag. 114
590. Linoleum pe baza de cauciuc. pag. 114
591. Linoleum pe baza de PVC pag. 114
592. Linoleum pe baza de ulei pag. 114
593. Litiu pag. 114
594. Luminal pag. 115
595. Magneziu pag. 115
596. Mangal. pag. 115
597. Melamina pag. 116
598. Mercaptoimidazolin pag. 116
599. Metracrilat de metil pag. 116
600. Metan pag. 116
601. Metaxon pag. 116
602. Metilal pag. 117
603. Metilamine pag. 117
604. Metilat de sodiu pag. 117
605. Metilceluloza pag. 117
606. Metil – β – Cianetil-diclorsilan pag. 117
607. Metilcoclohexan pag. 118
608. Metilciclohexanol pag. 118
609. 1-Metilciclohexena pag. 118
610. 2-metil-2-clorbutan pag. 118
611. Metilclorfenildiclorsilan pag. 118
612. 2-metil-1-clorpropena pag. 118
613. Metil – (Diclorfenil) – Diclorsilan pag. 119
614. Metildiclorsilan pag. 119
615. Metildifenilclorsilan pag. 119
616. Metildioxan pag. 119
617. Metiletilcetona pag. 119
618. Metileileter pag. 119
619. Metilfenilcarbinol pag. 120
620. Metilfenildiclorsilan pag. 120
621. Metilfeniluretan pag. 120
622. Metilfuran pag. 120
623. Metilheptilcetona pag. 120
624. Metilhexilcetona pag. 120
625. Metilizobutilcetona pag. 121
626. 4-metil-4-nitro pag. 121
627. Metiloctilcetona pag. 121
628. 4-metil-5-β-oxietiltiazol pag. 121
629. 2-metilpentan pag. 121
630. n-Metilpirol pag. 122
631. Metilpropilcetona pag. 122
632. Metilstearilamina pag. 122
633. α-Metilstiren pag. 122
634. Metilstirendiclorsilan pag. 122
635. Metiltienildiclorsilan pag. 122
636. Metiltriclorsilan pag. 123
637. Metiltrietoxisilan pag. 123
638. Metiltrifluorpropildiclorsilan pag. 123
639. Metilendecilcetona pag. 123
640. Metilvinildiclorsilan pag. 123
641. Metol pag. 123
642. Microporos pag. 124
643. Mobilterm pag. 124
644. Monoclorbenzen pag. 124
645. Monoclormetiltriclorsilan pag. 124
646. Monoclorura de sulf pag. 124
647. Morfolina pag. 124
648. Motorina pag. 125
649. Motorina de cracare pag. 125
650. Naftalina pag. 125
651. α-Naftalamina pag. 125
652. β-Naftilamina pag. 126
653. 1-Naftilclorcarbonat pag. 127
654. α- Naftol pag. 127
655. Negru de fum pag. 127
656. Neohexan pag. 127
657. Neon pag. 127
658. Neopentan pag. 127
659. Nichel Raney pag. 128
660. Nicotina pag. 128
661. Nigrozine pag. 128
662. Nistatina pag. 128
663. Nitrat de etil pag. 128
664. Nitrat de metil pag. 128
665. Nitril acetic pag. 129
666. Nitroanilina pag. 129
667. Nitrobenzen pag. 129
668. Nitroceluloza pag. 129
669. Nitroetan pag. 129
670. Nitroglicerina pag. 129
671. Nitrolacuri pag. 129
672. Nitrometan pag. 129
673. 1-nitroprpan pag. 130
674. 2-nitropropan pag. 130
675. Nitro – n – Toluensulfoortoanizida pag. 130
676. Nitroxilen pag. 130
677. Nonan pag. 131
678. Noniltriclorsilan pag. 131
679. Octafluorciclobutan pag. 131
680. n-Octan pag. 131
681. Octena-1 pag. 131
682. Octilamina pag. 131
683. p-(Tert-octil)-Fenol pag. 131
684. Omefina pag. 132
685. Oxicarbamat pag. 132
686. Oxid de calciu pag. 132
687. Oxid de carbon pag. 132
688. Oxid de clor pag. 132
689. Oxid de etilena pag. 133
690. Oxid de mesitil pag. 133
691. Oxid de p-Nitrostiren pag. 133
692. Oxid de propulena pag. 133
693. o-Oxidifenil pag. 134
694. Oxifentiazina pag. 134
695. Oxigen pag. 134
696. Oxima Ciclohexanonei pag. 134
697. 2-(2-oxi-5-metilfenil) Benzotriazol pag. 134
698. Oxisulfura de carbon pag. 135
699. Ozon pag. 135
700. Para-aldehida pag. 135
701. Parafina pag. 135
702. Paration pag. 136
703. Pacura pag. 136
704. Pentaeritrita pag. 136
705. Pentafluorclorbenzen pag. 136
707. Pentafluordietiltrifluormetilamina pag. 136
708. n-Pentan pag. 136
709. Pentasulfura de fosfor pag. 137
710. Pentasulfura de stibiu pag. 137
711. Peracetat de butil pag. 137
713. Perclorat de amoniu pag. 137
714. Perclorat de magneziu pag. 137
715. Perclorat de potasiu pag. 138
716. Perclorat de sodiu pag. 138
717. Perfluorciclohexilditrifluor-metilamina pag. 138
719. Perfluortrietilamina pag. 138
720. Permanganat de potasiu pag. 138
721. Peroxid de acetil pag. 138
722. Peroxid de bariu pag. 139
723. Peroxid de benzoil pag. 139
724. Peroxid de tert-butil pag. 139
725. Peroxid de tert-butilbenzoil pag. 140
726. Peroxid de lauroil pag. 140
727. Peroxid de metiletilcetona pag. 140
728. Peroxid de potasiu pag. 141
729. Peroxid de sodiu pag. 141
730. Peroxid de strontiu pag. 141
731. Persulfat de potasiu pag. 141
732. Petrol pag. 141
733. Petrolatum pag. 142
734. Pigmenti pag. 142
735. Piperazina hexahidrat pag. 142
736. Piperidina pag. 142
737. Piramidon pag. 143
738. Piretru pag. 143
739. Piridina pag. 143
740. Pirita pag. 143
741. Poliacetat de vinil pag. 143
742. Poliacrilonitril pag. 144
743. Polialchilbenzen pag. 144
744. Poliamide pag. 144
745. Policlorura de vinil pag. 144
746. Polietilena pag. 144
757. Poliformaldehida pag. 145
748. Poliizobutilena pag. 145
749. Polimetacrilat de metic pag. 145
750. Polimixine pag. 145
751. Polipropilena pag. 145
752. Polisiloxani pag. 146
753. Polistiren pag. 146
754. Polivinilacetali pag. 146
755. Polivinilbutirali-furfurali pag. 146
756. Polivinilformali pag. 146
757. Porofor pag. 147
758. Potasiu pag. 147
759. Propan pag. 147
760. 1,3-Propandiamina pag. 148
761. Propazina pag. 148
762. Propilamina pag. 148
763. Propionat de nonil pag. 148
764. Propilenclorhidrina pag. 148
765. Propilenglicol pag. 149
766. Propionat de amil pag. 149
767. Propionat de butil pag. 149
768. Propionat de nonil pag. 149
769. Proprionat de propil pag. 149
770. Propinura de mercur pag. 149
771. Protoxid de azot pag. 149
772. Pseudobutilena pag. 150
773. Rasini de conifere pag. 150
774. Rasini de cumarona pag. 150
775. Rasini fenol-formaldehidice pag. 150
776. Rezorcina pag. 150
777. Rubidiu pag. 150
778. Salicilat de amil pag. 151
779. Salicilat de metil pag. 151
780. Sapun praf pag. 151
781. Sevin pag. 151
782. Silan pag. 151
783. Siliciura de magneziu pag. 152
784. Sodiu pag. 152
785. Spume de poliuretani pag. 152
786. Stearat de amil pag. 152
787. Stearat de calciu pag. 152
788. Stearat de metil pag. 153
789. Stearat de zinc pag. 153
790. Stiren pag. 153
791. Strontiu pag. 153
792. Sulf pag. 153
793. Sulfadimesina pag. 154
794. Sulfat de dimetil pag. 154
795. Sulfocinat de plumb pag. 154
796. Sulfoclorura de metilfeniluretan pag. 154
797. Sulfol pag. 154
798. Sulfura de carbon pag. 154
799. Sulfura de dimetil pag. 155
800. Sulfura de fosfor pag. 155
801. Sulfura de bis-(2-α-METILBENZIL 4-METILFENOL) pag. 155
802. Sulfura de bis-(2-METIL-4-OXI-5-TERT-BUTIL-FENIL) pag. 155
803. Sulfura de potasiu pag. 156
804. Sulfura de sodiu pag. 156
805. Sulgina pag. 156
806. Teofilina pag. 156
807. Tetraftalat de dimetil pag. 156
808. Tereftalat de monometil pag. 156
809. Tetraciclina pag. 157
810. Tetracloretilena pag. 157
811. Tricloretilena pag. 157
812. 1,1,1,7-Tetraclorheptan pag. 157
813. 1,1,1,5-Tetraclorpentan pag. 157
814. 1,1,1,3-Tetraclorpentan pag. 157
815. Tetraclorura de carbon pag. 158
816. Tetradecan pag. 158
817. Tetraetilplumb pag. 158
818. Tetraetoxisilan pag. 158
819. Tetrafluormetan pag. 158
820. Tetrahidrofuran pag. 159
821. Tetralina pag. 159
822. Tetraoxid de azot pag. 159
823. Tetril pag. 159
824. Textolit pag. 159
825. Terpineol pag. 160
826. 2,2-Tio-bis-(4-METIL-6-TERT-BUTILFENOL) pag. 160
827. Titan pag. 160
828. Tiuram pag. 160
829. Toluen pag. 160
830. Toluidina pag. 161
831. Toluilen-2,4-Diizocianat pag. 161
832. Triamilamina pag. 161
833. Trimetilamina pag. 161
834. Tributilamina pag. 161
835. Tricloracetat de sodiu pag. 162
836. 1,2,4-Triclorbenzen pag. 162
837. 1,1,2-Triclor-2-Fluoretan pag. 162
838. Triclorpropena pag. 162
839. Triclorsilan pag. 162
840. Triclorura de fosfor pag. 162
841. Tricrezilfosfat pag. 162
842. Trietanolamina pag. 163
843. Trietilaluminiu pag. 163
844. Trietilamina pag. 163
845. Trietoxibutan – 1,1,3 pag. 163
846. Trietoxisilan pag. 163
847. Trifluorcloretilena pag. 163
848. 1,1,1-Trifluor-3-Clorpropan pag. 164
849. 1,1,1-Trifluoretan pag. 164
850. 2,2,2-Trifluoretanol pag. 164
851. Trifluoretilamina pag. 164
852. Trifluoretilena pag. 164
853. 3,3,3-Trifluorpropena pag. 164
854. Tert-3,3,3-Trifluorpropilclorsilan pag. 164
855. Tert-3,3,3-Trifluorpropilsilan pag. 164
856. ααα – Trifluortoulen pag. 165
857. 1,1,1-Trifluortricloreta pag. 165
858. 1,1,1-Trifluor-3,3,3-Triclorpropan pag. 165
859. Trifluorura de fosfor pag. 165
860. Triizobutilaluminiu pag. 165
861. Trimetilclorsilan pag. 165
862. Trimetoxiboroxan pag. 165
863. Trinitrobenzen pag. 165
864. Trinitrolouen pag. 166
865. Trioxid de crom pag. 166
866. Turba pag. 166
867. Tesatura cauciucata pag. 166
868. Tesatura lacuita pag. 166
869. Titei pag. 167
870 Ulei de terebentina pag. 167
871. Uleiuri minerale pag. 167
872. Ulei purtator de caldura pag. 168
873. Uleiuri vegetale pag. 168
874. Unsori consistente pag. 168
875. Uraniu pag. 168
876. Uree (carbamida) pag. 169
877. Urotropina pag. 169
878. Vinilacetilena pag. 169
879. Vinilciclohexena pag. 169
880. Xileni pag. 169
881. Xilidina pag. 170
882. White-spirit pag. 170
883. Zahar de sfecla pag. 170
884. Zinc pag. 170
885. Zirconiu pag. 171
Introducere

In numeroase ramuri industriale activitatea de prevenire si stingere a incendiilor nu se poate desfasura fara a cunoaste cu
precizie pericolul de explozie si de incendiu al substantelor si materialeleor folosite in procesele tehnologice. Acest pericol
depinde in esenta de caracterisicile substantelor si materialelor.
Astazi, cand in tara noastra industria chimica, industria petroliera sunt in plina dezvoltare, cand se fabrica, se transporta
si se manipuleaza zeci si sute de substante inflamabile si combustibile este absolut necesar sa se cunoasca cat mai multe din
caracteristicile acestor substante pentru ca intr-adevar activitatea pompierilor, a activistilor de paza contra incendiilor sa se
desfasoare nu in baza ruinei, ci a unei munci cu adevarat stiintifice.
Cunoasterea caracteristicilor substantelor si materialelor combustibile, nu numai ca ajuta la stabilirea pericolelor de
explozie si de incendiu ci constituie indici de baza pentru elaborarea masurilor de prevenire a incendiilor, cat si in alegerea celor
mai adecvati agenti stingatori.
Plecand de la necesitatile de completare a unui gol in literatura de specialitate, avand ca ghid unele realizari din tara si
strainatate in domeniul lucrarilor de sinteza-indrumare, s-a trecut la elaborarea acestui indrumator cu caracter practic.
In elaborarea lucrarii s-a avut in vedere ca ea sa cuprinda cat mai multe substante si materiale folosite in principalele
ramuri industriale, in special in industria chimica, industria petroliera si industria usoara. In acest scop au fost selectate un numar
de 885 substante si materiale, pentru majoritatea prezentandu-se cat se poate de succint, in domeiul de utilizare care determina
pericolul de incendiu si explozie al substantelor si materialelor respective si anume: densitatea, punctul de fierbere, punctul de
topire, temperatura de inflamabilitate, limitele de explozie, iar pentru unele substante energia de aprindere, presiunea de explozie
si viteza de ardere.
Cateva dintre aceste caracteristici, pentru un numar restrans de substante, sunt cuprinse in diverse lucrari de specialitate
pana in prezent. In schimb, influenta unor caracteristici, ca de exemplu punctul de fierbere ori punctul de topire, la stabilirea
pericolului de incendiu si la alegerea celui mai eficace agent de stngere nu a fost avute in vedere.
Se stie ca daca un lichid inflamabil sau toxic fierbe la temperatura scazuta, inseamna ca el poate degaja cu usurinta o
cantitate mare de vapori marind astfel pericolul deincendiu, de explozie sau intoxicare.
In ceea ce priveste stingerea incendiilor, cercetarile efectuate in strainatate au demonstrat ca lichidele combustibile cu o
temperatura de fierbere sub 80°C nu pot fi stinse eficace cu apa pulverizata. Asa de exemplu, substante ca acidul cianhidric (p.f.
25°C), acroleina (p.f. 52°C), eterul eticilc (p.f 35°C), formaldehida (p.f -21°C) nu pot fi stinse cu apa pulverizata, deoarece au
punctele de fierbere mai mica de 80°C.
Lichidele combustibile cu o temperatura de fierbere de peste 80°C pot fi stinse cu ajutorul jetului de apa pulverizata,
eficace atat la stingerea flacarilor car si la racirea lichidelor.
In afara punctului de fierber, la alegerea celui mai eficace agent de stingere mai trebuie avut in vedere natura
substantelor sau materialelor, densitatea, solubilitatea in apa si chiar puterea calorificarii.
Desigur, fiecare ofiter, fiecare activist in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, atunci cand in practica are de aface
cu astfel de substante si materiale, piate apela la prezenta lucrare.
Pentru majoritatea substantelor si materialelor s-au trecut si masurile de prevenire, insa numai cele specifice.
Inscrierea unor reguli din regimul general de pci considerate cunoscute, ar fi marit mult numarul de pagini.
Substantele si materialele sunt prezentate in ordinea alfabetica, indiferent de clasau sau grupa de compusi din care fac
parte. Denumirile substantelor si materialelor, compuse din doua sau mai multe cuvinte, sunt date dupa cuvintele care determina
criteriul lor principal de exemplu acid clorhidric etc.
Consideram ca lucrarea, in felul cum a fost conceputa vine in sprijinul ofiterilor de pompieri si ii poate ajuta sa-si
desfasoare, la un nivel superior, acrivitatea de prevenire si stingere a incendiilor.

Notiuni generale despre aprecierea pericolului de incendiu al substantelor si materialelor combustibile

Aprecierea pericolului de incendiu al substantelor si materialelor combustibile se face conform normelor de specialite, in
scopul obtinerii datelor initiale pentru clasificarea proceselor de productie dupa pericole de incendiu si pentru elaborarea
masurilor de prevenire a incendiilor.
Aprecierea pericolului de incendiu se face pentru:
- substantele chimice individuale si compusi in stare pura si sub forma de produs tehnic, livrat dupa standard sau
conditii tehnice;
- amestecuri de substante chimice individuale cu o compozitie determinata sau dupa o anumita reteta, livrate in
conformitate cu standardee sau conditiile tehnice;
- materiale naturale si artificiale care nu sunt compusi chimici, dar pentru care exista standarde sau conditii tehnice
aprobate;
- produse tehnice intermediare si auxiliare, precum si deseuri industriale care pot fi degajate sau acumulate in
cantitati care determina pericol de incendiu;
Aprecierea pericolului la incendiu consta in determinarea unei serii de indicii, a caror caracterizare si cantitate depind de
starea de agregare a substantei date.
(Metodele descrise mai jos pentru aprecierea pericolului la incendiu nu se extind asupra substantelor necombustibile
precum si a celor in stare piroforica sau expliozivelor).
La aprecierea pericolului de incendiu pentru gaze se au in vedere substantele la care presiunea vaporilor saturati, la
temperatura de 50°C, este de cel putin 3 kgf/cm2 (excedentar) – substantele cu puntul de topire (picurare) de cel mult 50°C si la
solide – substante cu punctul de topire (picurare peste 50°C.
Pentru aprecierea pericolului la incendiu al gazelor se determina: domeniul de aprindere in aer; presiunea maxima a
exploziei; temperatura de autoinflamare; categoria amestecului exploziv; caracterul reactiei intre substantela aprinsa si mijloacele
de stingere cu apa si spuma; energia minima de aprindere; continutul exploziv minim de oxigen; viteza normala de ardere;
diametrul critic (de stingere).
La aprecierea pericolului de incendiul al lichidelor se determina: grupa de inflamabilitate; temperatura de aprindere;
temperatura de inflamabilitate; temperatura de autoinflamare; caracterul reactiei intre substanta aprinsa si mijloacele de stingere
cu apa si spuma; limitele temperaturii de inflamabilitate; concentratia minima de stingere a incendiului cu mijloace de stingere;
viteza de ardere; viteza de incalzire la ardere.
Pentru lichidele usor inflamabile se determina suplimentar : domeniul de aprindere in aer; presiunea maxima a exploziei;
categoria amestecului exploziv; energia maxima a exploziei; categoria amestecului exploziv; exergia minima de aprindere;
continutul minim de oxigen pentru explozie; viteza normala de ardere; diametrul critic (de stingere).
La aprecierea pericolului la incendiu al tuturor substantelor si materialelor solide se determina: grupa de
combustibilitate; temperatura de aprindere; temperatura de autoaprindere; caracterul reactiei intre substanta incendiata si
mijloacele de stingere cu apa si spuma.
Pentru substantele solide cu temperatura de topire sub 300°C se determina suplimentar: temperatura de aprindere;
limitele temperaturii de aprindere a vaporilor de aer; concentratia minima de stingere cu gaze pentru stingerea incendiului intr-un
spatiu inchis.
(Parametri dati, de obicei, nu se determina la temperaturi de peste 300°C).
pentru materialele poroase, fibroase si granulate daca este necesar se determina suplimentar: temperatura de
autoincalzire; temperatura de ardere mocnita in cazul autoaprinderii; conditile de temperatura pentru aprindere termica.
Pentru substatele pulverizate sau capabile sa formeze praf se determina suplimentar: limita inferioara de aprindere a
suspensiei de particule in aer; presiunea maxima a exploziei suspensiei de particule in aer; energia minima de aprindere a
suspensiei de particule in aer; continutul minim de oxigen pentru explozie.
La aprecierea pericolului de incendiu al unei substante trebuie studiate proprietatile ei si stabilita posibiilitatea variatiei
acestora cu timpul si la utilizare in anumite conditii. Acest lucru trebuie luat mai ales in consideratie mai ales in cazul cand
substanta respectiva intra in contact cu alta substanta activa, este incalzita timp indelungat, expusa la iradiere sau la alte solicitari
exterioare, in urma carora se pot modifica proprietatile ei fizico-chimice.
Aprecierea pericolului de incendiu al unei substante sau material trebuie facuta, de regula, in cadrul cercetarilor de
laborator asupra proprietatilor substantei. Exceptie fac unii indici care pot sa fie precizati in faza de fabricatie experimantala.
Raspunderea pentru aprecierea justa si la timp a pericolului de incendiu al substantei cade in sarcina organizatiei care
recomanda substanta sau materialul respectiv pentru utilizarea in economia nationala.
Proiectarea unitatilor industriale si experimental-industriale si a depozitelor respective, precum si a mijloacelor de
transport se poate face numai daca exista date referitoare la pericole de incendiu al substantelor si materialelor, folosite in
constructii si manipulate in productie.

Indicii pericolului de incendiu al substantelor si materialelor.


Domeniul lor de intrebuintare

Grupa de combustibilitate. Dupa gradul de combustibilitate substantele si materialele se impart in necombustibile (care
nu ard), greu combustibile (cu ardere dificila), combustibile (cu ardere normala). Din grupa materialelor si substantelor
combustibile se clasifica separat cele usor inflamabile si greu inflamabile.
Se numesc necombustibile substantele si materialele incapabile sa arda in aer.
Se numesc combustibile ( cu ardere dificila ) substantele si materialele care se pot aprinde sub efectul unei surse de
aprindere, dar nu sunt capabile de ardere independenta dupa inlaturarea acestei surse.
Se numesc combustibile (cu ardere normala) substantele si materialele capabile sa se aprinda de la o sursa de aprindere
si sa continue sa arda in mod independent dupa inlaturarea acesteia.
Dintre substantele si materialele greu combustibile fac parte acelea care la pastrarea in aer liber sau intr-o incapere nu
sunt capabile sa se aprinda chiar sub efectul de lunga durata a unei sursa de aprindere cu energie mica (focul unui chibrit, scantei,
un conductor electric incandescent, etc.).
Aceste materiale si substante se aprind de la o sursa relativ puternica care incalzeste o parte apreciabila a lor pana la
temperatura de aprindere.
Din materialele si substantele usor inflamabile fac parte acele substante si materiale care la pastrarea in aer liber ssau
intr-o incapere sunt capabile ca fara o incalzire prealabila sa se aprinda de la efectul unei surse de aprindere de o energie
neinsemnata.
Din lichide usor inflamabile (LUI) in conformitate cu recomandarile internationale, fac parte lichidele combustibile cu
temperatura de inflamabilitate care nu depaseste 61°C intr-un creuzet inchis sau 66°C intr-un creuzet descoperit. Lichidele usor
inflamabile dupa recomandarile internationale se impart in trei categorii:
- Categoria I - (LUI) – deosebit de periculoase cu temperatura de inflamabilitate de -18°C si mai joasa in creuzetul
inchis sau de -13°C in creuzetul descoperit.
- Categoria II – (LUI) – periculoase permanent cu temperatura de inflamabilitate, de la -18 la +23°C in creuzetul
acoperit sau de la -13 la +37°C in creuzetul descoperit.
- Categoria III – (LUI) – periculoase la o temperatura mai ridicata a aerului, avand temperatura de inflamabilitate de
23-61°C in creuzetul acoperit, sau de la 27V-66°C in creuzetul descoperit.
Capacitatea de aprindere a materialelor de constructie este caracterizata de marimea indicelui de aprindere.
Indicele de aprindere este o marime adimensionala care exprima raportul intre cantitatea de caldura, degajata de aerul
de epruveta in cursul incercarilor si cantitatea de caldura degajata de sursa de aprindere. Dupa marimea indicelui de aprindere
substantele si materialele se impart ca in tabelul 1:

Grupa de combustibilitate Indicele de aprindere


Necombustibile Pana la 0,1
Greu combustibile Peste 0,1 – pana la 0,5
Combustibile Peste 0,5
Din care greu inflamabile peste 0,5 – pana la 2,1

Grupa de combustibilitate se ia in consideratie la clasificarea substantelor si materialelor, dupa pericolul de incendiu, in


conformitate cu normele pci in vigoare.
Procesele de productie al caror perocol de incendiu este determinat de prezena unor substante greu combustibile, care nu
formeaza cu aerul amestecuri explozive, trebuie incadrate in categoria C (conform normelor in vigoare), precum si in clasa
incaperilor si instalatiilor cu pericol de incendiu, conform Prescriptiilor pentru controlul instalatiilor electrice.
Temperatura de inflamabilitate se numete temperatura minima a unei substate combustibile la care in conditiile unor
incercari speciale deasupra suprafetei ei se formeaza sau gaze capabile sa se aprinda in aer de la o sursa exterioara de aprindere;
nu se prodce arderea subita a substantei in continuare.
Temperatura de inflamabilitate constituie un parametru rapid, care indica aproximativ conditiile de temperatura in care o
substanta combustibila prezinta pericol de incendiu intr-un vas descoperit.
Temperatura de inflamabilitate a substantelor combustibile se ia in consideratie la clasificarea proceselor de productie, a
incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol la incendiu in conformitate cu normele in vigoare.
Temperatura de aprindere se numete temperatura minima a unei substante combustibile, la care ea degaja vapori sau
gaze combustibile cu o viteza atat de mare, incat dupa inflamarea lor de la o sursa de aprindere exterioara substanta continua sa
arda.
Temperatura de aprindere este caracteristica numai pentru substantele si materialele combustibile, deoarece ea
caracterizeaza capacitatea lor de ardere independenta. Daca o substanta nu are temperatura de aprindere, ea trebuie incadrata ca
greu combustibila sau necombustibila.
Temperatura de autoinflamate se numeste temperatura minima a substantei (sau a amestecului ei optim cu aer), la
care se produce o crestere accentuata a vitezei reactiilor exotermice, care duce la aparitia arderii cu flacara.
Din cauza complexitatii masurarii directe a temperatrii de autoinflamare aceasta se considera drept temperatura minima
a peretelui vasului sau a mediului de reactie, la care se observa autoinflamarea amestecului.
Aceasta temperatura nu este constanta pentru substanta data, ea depinde de conditiile experientei si anume de:
- cantitatea de caldura degaata si de produsele intermediare ale reactiilor care preced autoinflamarea;
- conditiile transferului de caldura si masa in interiorul vasului de reactie si intre vasul de reactie si mediul
inconjurator;
- volumul amestecului si concentratiei substantei reactante;
- prezenta catalizatorilor pozitivi si negativi ai reactiilor care preced autoinflamarea.
Experientele, efectuate la TNIIPO si MakNII, arata ca pentru multe lichide valorile minime ale temperaturii de
autoinflamare se obtin intr-un aparat ca balonul de sticla sferic (aparatul MakNII).
In scopul obtinerii unor date comparative reproducerile, aparatajul de incercare si metoda de determinare pentru gaze
sau vapori cu aer trebuie incalzit uniform pentru ca el sa se inflameze fara introducerea unei surse de aprindere exterioare, se
numeste temperatura standard de autoinflamare.
Temperatura de autoinflamare a gazelor si vaporilor se ia in consideratie pentru:
- clasificarea gazelor si vaporilor de lichide inflamabile pe grupe de explozivitate, pentru alegerea tipului de
echipament electric (in acest scop se tine seama de temperatura standard de autoinflamare);
- alegerea conditiilor pentru folosirea substantei la temperatura nepericuloasa la incalzirea ei in vase inchise )se
foloseste temperatura minima de autoinflamare);
- calcularea temperaturii maxime admise de incalzire a suprafetelor neizolate termic de utilaje tehnologice,
echipament electric, etc.;
- anchetarea cauzelor incendiilor si daca este necesar stabilirea posibilitatii aprinderii substantei de la o suprafata
incalzita.
Temperatura maxima admisa de incalzire fara riscuri a suprafetelor neizolate de utilaje tehnologice, echipament electric,
etc, este egala cu 80% din valoarea temperaturii standard de autoinflamare a gazelor sau vaporilor (in °C) si nu trebuie sa
depaseasca temperatura minima de autoinflamare.
Temperatura de aprindere a substantelor solide se ia in consideratie la anchetarea cauzelor incendiilor, la alegerea
regimurilor optime de incalzire de scurta durata a unor substante si in diferite alte situatii.
La determinarea temperaturii maxima admisibile de incalzire fara riscuri a suprafetelor neizolate termic de utilaje
tehnologice, echipament electric etc, precum si a posibilitatii de incalzire de lunga durata a solidelor trebuie sa se tina seama de
fenomenul de autoincalzire, caracteristic pentru multe substante si materiale solide (mai ales poroase, fibroase si pulverizante).
Temperatura la autoaprindere caracterizeaza capacitatea unei serii de substante si materiale de a se autoaprinde la
incalzirea pana la temperaturi relativ mici in contact cu alte substante, precum si sub efectul caldurii degajate de microorganisme
in procesul activitatii lor vitale.
Din acest punct de vedere se disting autoaprinderi termice, chimice si microbiologice. Tendinta la autoaprindere termica
se caracterizeaza prin caracterizeaza prin temperatura de autoincalzire si de ardere mocnita precum si prin variatia temperaturii
mediului la care se observa autoaprindere, in functie de dimensiunile si forma epruvetei.
Tendinta la autoaprindere se ia in consideratie la elaborarea masurilor preventive pentru pastrarea substantelor sau
materialelor, pentru transport, uscare etc.
Conditiile de autoaprindere termica, pentru o serie de substante, sunt indicate prin formule care redau relatia intre
temperatura minima a mediului t (in °C), la care se produce autoaprinderea termica, suprafata specifica a epruvetei s (in m-1) si
timpul pana la autoaprinderea ei π (in h).
Marimea s se calculeaza din formula:

(1)
in care F – suprafata exterioara totala a epruvetei, m²;
V – volumul epruvetei, m³;
a, b, c – dimensiunile corpului, m. astfel, de exemplu, pentru un paralelipiped dreptunghiular: a- lungime, b – latime si c –
inaltime; pentru o sfera a=b=c=D sferei s.a.m.d.
De exemplu, trebuie sa se calculeze temperatura minima si timpul dupa care este posibila autoaprinderea unui balot de
bumbac cu dimensiunile 0,8 x 0,6 x 0,6 m. pentru bumbac se foloseste formula empiorica, pentru calcului conditiilor de
autoaprindere ale acestuia:

lg t = 2,018 + 0,140 lg s (2)


lg t = 2,332 – 0,057 lg π (3)

Suprafata specifica a balotului de bumbac se afla din formula (1):

Valoarea s gasita se substituie in formula (2) si se determina temperatura minima a mediului, la care se autoaprinde
balotul:

lg t = 2,018 + 0,140 lg 9,17 + 2,153 ; t = 142 ºC

valoarea temperaturii la care se autoaprinde balotul, se substituie in formula (3) si se afla timpul de la inceputul incalzirii
pana in momentul autoaprinderii:

lg 142 + 2,332 – 0,057 lg π π = 138 Oh

Temperatura de autoincalzire este temperatura minima a substantei, pana la care incalzirea poate sa prezinte un
pericol potential de incendiu. Temperatura de autoincalzire se ia in consideratie la determinarea conditiilor de incalzire de lunga
durata (sau permanent) a unei substante fara riscuri.
Drept temperatura de incalzire fara riscuri a unei substante sau material (independent de dimensiunile epruvetei) trebuie
considerata temperatura care sa nu depaseasca 90% din temperatura de autoincalzire.
Temperatura de incalzire fara riscuri a unor corpuri de dimensiuni cunoscute, executate din substante sau materialul dat,
la care se produce autoaprinderea termica, in functie de dimensiunile epruvetei date.
Temperatura de ardere mocnita se numeste temperatura critica a unei substante solide, la care creste accentuat viteza
procesului de autoincalzire, fapt care duce la aparitia unui focar de ardere mocnita.
Temperatura de ardere mocnita se ia in consideratie in ancheta cauzelor de incendiu, la determinarea conditiilor sigure
de incalzire a materialelor solide etc.
Domeniul de inglamare a gazelor si vaporilor (intervalul de explozie) in aer se numeste domeniul de concentratie a
gazului dat, in aer, la presiunea atmosferica, in cadrul caruia amestecurile de gaz cu aer sunt capabile sa se inflameze de la o
sursa exterioara de aprindere, cu propagarea ulterioara a focului, in amestec.
Concentratiile limita ale domeniului de inflamare se numesc respectiv limita inferioada si limita superioara de
inflamabilitate a gazelor si vaporilor in aer.
Valoarea limitei inferioare de inflamabilitate a gazelor in aer serveste la clasificarea proceselor de productie dupa gradul
de pericol la incendiu in conformitate cu normele in vigoare.
Valorile limitelor de inflamabilitate se folosesc la calcularea concentratiei admise de gaze in interiorul aparatelor
tehnologice cu pericol de explozie, a instalatiilor de recuperare si de ventilatie, precum si la determinarea concentratiei maxime
admisibile pentru prevenirea exploziei vaporilor si a gazelor in in cadrul lucrarilor cu folosirea focului si a uneltelor care
formeaza scantei.
Marimea concentratiei de gaz sau vapori in aer in interiorul unui aparat tehnologic, egala cu cel mult 50% din marimea
limitei inferioare de inflamabilitate, poate fi adoptata drept concentratie neexploziva.
Asigurarea unui mediu fara pericol de explozie in interiorul aparatajului la un regim tehnologic normal nu justifica
incadrarea utilajului dat in categoria utilajelor neexplozive.
Drept marime a concentratiei limita admisibila fara pericol de explozie a vaporilor si gazelor la lucrarile cu folosirea
focului si a uneltelor care formeaza scantei, trebuie adoptata concentratia care sa nu depaseasca 5% din marimea limitei
inferioare de inflamabilitate a vaporilor sau gazului dat in aer, in absenta unei faze condensate in aparatul examinat.
Limitele temperaturii de inflamabilitate a vaporilor cu aerul se numesc acele temperaturi ale substantei, la care
vaporii ei saturati formeaza concentratii egale respectiv cu limitele inferioara sau superioara de concentratie la care se reduce
inflamarea. Limitele temperaturii de inflamabilitate se iau in consideratie la calcularea regimurilor de temperatura fara pericole in
aparatele tehnologice inchise, cu lichide si solide volatile, functionand la presiune atmosfetica.
In privinta posibilitatilor de formare a amestecului exploziv de vapori – aer trebuie considerata ca lipsita ca lipsita de
pericole temperatura unei substante individuale, cu 10 grade mai mica decat limita inferioara a temperaturii de inflamabilitate sau
cu 15 grade mai mare decat limita ei superioara.
Daca aparatul lucreaza la o temperatura periculoasa chiar in decursul unei perioade scurte, se impune sa se prevada
masurile pentru diliarea amestecurilor explozive de vapori – aer cu gaze inerte, cu substante speciale de diluare sau prin alte
mijloace.
Limita inferioara de inflamabilitate a unui amestec de particule solide in stare de suspensie in aer se numeste
concentratia minima de substante in aer, la care amestecul este capabil sa se inflameze cu extindere ulterioara a arderii la intreg
volumul amestecului.
Limita inferioara de inflamabilitate a unui amestec de particule solide cu aer se ia in consideratie la clasificarea
proceselor de productie dupa pericol la incendiu, in conformitate cu normele in viguare.
Amestecul cu particulele de substanta solida cu aerul se considera exploziv daca limita lui inferioara de inflamabilitate
depaseste 65 g/m³. se considera deosebit de peroculoase amestecurile de particule solide cu aerul a caror limita inferioara de
inflamabilitate nu depaseste 15 g/m³.
Marimea limitei inferioare de inflamabilitate a amestecului de particule solide cu aerul se foloseste, de asemenea, la
calcului regimurilor de functionare fara pericole a instalatiilor de transport pneumatic, de separare a prafului etc.
Se poate considera fara pericole la explozie o concentratie de aerosol in interiorul unui utilaj tehnologic daca ea nu
depaseste 50% din marimea limitei inferioare de inflamabilitate (daca in aparat nu exista praf depus).
Presiunea maxima a exploziei este presiunea mxima formata la expliozia amestecului cel mai periculos la incendiu si
explozie, intr-un vas inchis, la presiunea initiala a amestecului de 1 at.
Marimea presiunii maxime a exploziei se foloseste in calcule rezistentei la explozie a aparatului cu gaze, lichide si
preoduse pulverulenete combustibile, in calcul supapelor de siguranta si ale membranelor de explozie, in conformitate cu
prescriptiile pentru construirea echipamentului electric protejat la explozie.
In functie de capacitatea de transmisie a exloziei prin fante inguste si jocul de la flanse, prescriptiile pentru construirea
instalatiilor electrice stabilesc patru categorii de amestecuri explozivve de gaze combustibile si vapori de lichide combustibile
si usor inflamabile: 1, 2, 3 si 4.
Categoria unui amestec exploziv se ia in consideratie la alegerea tipului de echipament electric protejat in conformitate
cu prevederile normelor in viguare.
Energia minima de aprindere se numeste marimea minima a energiei unei scantei electrice, suficienta pentru
aprinderea celui mai usor amestec inflamabil de gaz, vapori sau praf cu aerul.
Enrgia minima de aprindere se ia in consideratie la clasificarea amestecurilor de gaze, vapori si praf, cu aerul.
Continutul minim de oxigen pentru explozie (CMEO) se numeste concentratia de oxigen in amestecul de aer cu
agentul de diloare, sub care nu este posibila inflamarea amestecului de gaz, vapori sau praf cu aer (diluat cu substanta inerta
data), cu propagarea aprinderii in intregul volum.
Concentratia agentului de diluate, corespunzatoare la continutul maxim de oxigen pentru explozie se numeste
concentratie de diluare.
Marimea continutului minim de oxigen pentru explozile se foloseste la calcularea regimurilor sigure de functionare a
aparatelor si conductelor tehnologice, a instalatiilor de “respiratie cu azot”, transport pneumatic, precum si la proiectarea
sistemelor si instalatiilor pentru inhibitia exploziilor si stingerea incendiilor.
Concentratia de oxigen fara pericol de explozie se poate calcula din formula:

Cnex = 1,2 Cex – 4,2

in care Cnex este concentratia neexploziva de oxigen in amestecul aer-agent de diluare, % vol.
Cex exte continutul minim de oxigen pentru explozie, % vol.
Formula data este valabila pentru Cex > 3,5 % vol.
Concentratia minima de stingere, in volum, a substantei date se numeste concentratia minima de gaz de stingere sau
vapori de aer, care asigura stingerea practic instantanee (in conditiile experientei), a flacarulor difuze, ale substantei.
Marimea concentratiei minime de stingere se foloseste la determinarea normei teortice de consum de substanta de
stingere, pentru stingerea substantei, in volum.
Viteza normala de ardere a amestecului de gaze si vapori – aer este caracterizata de viteza miscarii de inaintare in
frontul de flacari fata de gazul nears.
Marimea vitezei normale de ardere se foloseste la determinarea vitezei de crestere a presiunii de explozie a
amestecurilor de gaze si vapori – aer.
Viteza de ardere este determinata de cantitatea de substanta care arde intr-o unitate de timp pe o unitate de suprafata.
Viteza de ardere trebuie luata in consideratie la determinarea duratei incendiului in rezervoare, la calcularea intensitatii
de degajare a caldurii si a regimului termic la incendii, etc.
Viteza de incelzire a lichidului este determinata de viteza de crestere a grosimii stratului omotermic (in caz de ardere a
lichidului pe o suprafata libera), a carui temperatura este egala cu temperatura de fierbere a lichidului.
Viteza de incalzire se foloseste la calculele care se regera la stingerea lichidelor in rezervoare.
Diametrul critic (de stingere) se numeste diametrul maxim al tubului, la care devine imposibila extinderea focului intr-
un amestec combustibil.
Marimea diametrului critic se ia in consideratie la proiectarea si execuratea barierelor antifoc si a plaselor pentru
stingerea incendiilor.
Caracterul reactiei intre substanta incendiata si mijloacele de stingere (apa si spuma).
Mijloacele de stingere – apa sub forma de jeturi compacte sau pulverizate, spuma mecanica si spuma chimica – sunt cele
mai raspandite mijloace de stingere a incendiilor. Totusi ele nu pot fi folosite in toate cazurile.
In urma reactiei dintre apa sau spuma si unele substante incendiate se poate produce efervescenta si aruncarea lichidului
in afara; unele reactii chimice se desfasoara violent si maresc intensitatea arderii, putand provoca explozii. In alte cazuri folosirea
apei si spumei nu prezinta pericol, dar nu este eficienta.
Caracterul reactiei intre o substanta incendiata si apa cu spuma, folosite ca mijloace de stingere, se stabileste prin
incercari speciale.

Mijloace de stingere

In prezent cele mai eficiente mijloace de stingere sunt aratate mai jos.
Apa sub forma de jeturi compacte si pulverizate (dimensiunea picaturii peste 100 μ). Se foloseste pentru stingerea
majoritatii substantelor si materialelor combustibile solide, a produselor petroliere grele, precum si la formarea perdelelor de apa
si la racirea obiectivelor, situate in apropierea focarului de ardere.
Apa in stare fin pulverizata (dimensiunea picaturilor sub 100 μ) se foloseste la stingerea substantelor si materialelor
solide precum si a lichidelor combustibile si usor inflamabile. Ea usureaza conditiile de stingere, coboara rapid temperatura in
spatiu incendiat si contribuie la lasatea in jos a fumului, permitand evitarea umezirii excesive a materialelor.
Apa cu miuanti (0,5 – 2,0%). Stingerea este mai eficienta, mai ales pentru substantele si materialele cu udare dificila
(bumbac, negru de fum, lemn etc).
Udand materialele, apa impiedica aprinderea lor de la radiatile termice (timpul necesar pentru aprindere se mareste de 2-
3 ori). In calitate de muianti se folosesc: sulfonati, sulfonili.
Emulsiile apoase de hidrocarburi halogenate sunt amestecuri de apa cu 5-10% brometil, dibrometetrafluoretan si alte
hidrocarburi halogenate.
Eficienta apreciabila a emulsiilor mentionate, la stingerea incendiului, se explica prin combinarea efectului de racire a
apei cu efectul de inhibitie a hidrocarburilor halogente in faza vapori-gaze. Se recomanda la stingerea substantelor si materialelor
combustibile solide si lichide in cazurile cand apa nu este eficienta.
Spuma chimica, se obtine din substante spumante. Spuma chimica se foloseste la stingerea produselor petroliere.
Spuma chimica speciala are proprietati hidrofobe, ceea ce permite utilizarea ei la stingerea alcoolului, acetonei si a altor
lichide solubile in apa.
In prezent in locul spumei chimice se recomanda spuma mecanica cu coeficient mare de infoliere, fiind mai eficienta.
Spuma mecanica cu coeficient obisnuit de infoliere (5-10) se obtine din solutiile apoase de substante spumogene: se
foloseste la stingerea produselor petroliere (de preferinta la refularea spumei sub stratul de combustibili printr-un furtun elastic),
de asemenea la stingerea substantelor si materialelor combustibile solide.
Spuma mecanica, acoperind obiectele si materialele protejeaza bine impotriva caldurii radiante, evitand inflamarea.
Spuma mecanica cu coeficient mare de infoliere (80 si mai mult) se obtine in aparate spciale (generatoare de spuma)
din solutii apoase de agenti spumogeni. Se recomanda ca mijloc principal de stingere a produselor petroliere, precum si la
stingerea incendiilor in subsoluri, cale de vapoare, mine si alte spatii inchise.
Abur (vapori de apa). Pentru stingere se foloseste aburul tehnologic si vaporii de apa (abur) utilizati. Eficienta aburului
pentru singere nu este mare si de aceea se recomanda folosirea lui la stingerea in incaperile cu volumul pana la 500 m³ si a unor
inceputuri de incendiu la instalatii descoperite. Concentratia de stingere a aburului pentru produse petroliere este egala cu circa
35% vol.
Bioxidul de carbon, se foloseste in diferite stingatoare si instalatii fixe, in stare lichefiata. Are o eficienta de stingere
relativ slaba: la stingerea intr-un volum inchis trebuie sa se introduca cel putin 30% vol. nu stinge incendiile de materiale care
mocnesc.
Pentru intensificarea efectului de stingere o parte din bioxidul de carbon lichefiat la iesirea din tuburi trece in stare de
zapada. Bioxidul de carbon lichefiat trebuie deshidratat inainte de intrebuintare (continutul admisibil de umiditate cel mult 0,1 %
masa).
Hidrocarburile halogenate sunt gaze sau lichide usor volatile care sunt mijloace foarte eficiente de stingere si de
diluare.
Cea mai mare intrebuintare o au compozitiile:
“4ND” (97-95% brometil, 3-5% bioxid de carbon), “3,5” (70% brometil, 30% bioxid de carbon).
Daca este necesara refularea compozitiei “3,5” pe conducte lugi (peste 40 m) si la temperatura coborata, in buteliile cu
compozitia “3,5” se introduce suplimentar aer, pana la presiunea de 60 at. In acest caz compozitia are cifrul “3,5 V”
Compozitia “7” (20 % brometil, 80% brommetilen).
Pentru imbunatatirea pulverizarii se poate adauga 6-8% bioxid de carbon.
Compozitiile SJB (lichide cu continut de brom): BF -1 (84% brometil, 16% dibromtetrafluorenat), BF -2 (73% brometil,
27% dibromtetrafluorenat), TF (100% dibromtetrafluorenat), BM (70% brometil,30% bromura de metilen).
Compozitia gazoasa combinata, compusa din 90% vol azot si 10% vol vapori de dibromtetrafluorenat, se foloseste
pentru stingerea incendiilor de substante, caracterizate printr-un meniu lard de inflamare.
Hidrocarburile halogenate se folosesc la stingerea substantelor si materialelor combustibile solide si lichide (cu exceptia
metalelor si a substantelor care ard fara accesul aerului), stind eficient materialele care ard mocnit.
Compozitiile enumerate mai sus au urmatoarea concentratie de stingere pentru flacara de alcool etilic (in % vol): 4ND
-5,7; “3,5” – 6,7; “7” – 3; BF -1 – 4,8; BF -2 – 4,6; TF – 1,9; BM -4,6.
“Gaze inerte”: azot, argon, heliu (mai eficiente in stare lichefiata), gaze de ardere sau utilizate.
Efectul de stingere al acestor gaze se reduce in principal la micsorarea concentratiei de oxigen in focarul de ardere. Ele
se folosesc, de asemenea, pentru umplerea spatiului liber, in rezervoare, tancuri si boxe de productie in scopul prevenirii
incendiului (exploziei).
Pentru marirea efectului de stingere (sau de diluare) a azotului se recomanda introducerea simultana in zona protejata a 3
– 5% hidrocarburi halogenate (dibromtetrafluorenat, iodura de metil, etc).
Compozitii pulverulente destinate pentru stingerea metalelor (potasiu, sodiu, litiu, magneziu). Pentru potasiu si
sodiu se foloseste o pulbere pe baza de carbonar de sodiu, pentru litiu si alte metale – compozitii speciale.
Compozitiile, de regula se refuleaza printr-un dispersor pentru a se asigura o acoperire uniforma a metalului
incendiat,pentru stingerea produselor petroliere si a altor substante combustibile. In acest scop se folosesc compozitiile pe baza
de bicarbonat de sodiu: care se refuleaza prin teava-pulverizator sub forma de nor pulverizat.
Aceste substante reduc eficient incendiul dar nu asigura o stingere totala daca in focarul de ardere exista obiecte
incandescente sau materiale care mocnesc. In legatura cu aceasta substantele pulverulente mentionate se recomanda sa fie folosite
impreuna cu spuma mecanica.
Compozitii pulverulente combinate: amestec de silicagel si hidrocarburi halogenate; amestec de silicagel cu 30% apa.
Se folosesc la stingerea unei serii de substante piroforice.
Primul amestec este un mijloc foarte eficient pentru stingerea majoritatii substantelor combustibile lichide si solide cu
exceptia metalelor.
Aer comprimat. Se poate folosi la stingere pentru metoda amestecarii, arderea inceteaza la scaderea temperaturii
stratului superior incalzit al lichidului incendiat sub temperatura de inflamabilitate.

Substante si materiale combustibile

1. Accelerator de vulcanizare (C11, H14, N2, S2)


Substanta chimica, care adauga in cauciuc, mareste viteza de vulcanizare. Sulfenamida BT este un lichid inflamabil de
culoare cafenie. Densitatea 1,160 – 1,180. densitatea vaporilor in raport cu aerul 8,2. este insolubila in apa. Temperatura de
inflamabilitate 4 ºC. temperatura de autoinflamare 230 ºC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimic, spuma mecanica.
2. Acetal CH3 CH (OC2 H5)2
Acetatul este denumirea curenta a dieteilacetalului si se foloseste ca solvent, analgezi si anestezic.

Pericol de:
- incendiu: este un lichid combustibil care se inflameaza la temperatura scazuta. Temperatura de inflamabilitate este
de -20,5 ºC, iar cea de autoaprindere de 220 ºC. vaporii de acetal pot fi aprinsi de scantei electrice si mecanice, flacari de orice
fel, corpuri incandescente.
- explozie: vaporii de acetal formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,65 – 10,4% in volum sau intre 80
– 510 g/m3. avand limita inferioara de explozie desul de scazuta, amestecul exploziv se poate forma cu destula usurinta.
Densitatea vaporilor de acetal, in raport cu aerul, fiind de 4,08 exista pericolul acumularii lor in partea de jos a
incaperilor, in denivelari.
- toxicitate: vaporii de acetal sunt toxici.

Masuri de:

- prevenire: in incaperile in care se depoziteaza, se manipuleaza si se foloseste acetalul, nu se for utiliza surse de foc
deschis. Se vor lua masuri pentru prevenirea formarii scanteilor mecance si electrice (evitarea izbirii de corpurile metalice sau
dure) si pentru folosirea unei instalatii electrice corespunzatoare.
Ambalajele ccu acetal vor fi in permanenta inchise, depozitarea facandu-se in cantitati strict limitate si numai in spatiul
special amenajat. In instalatiile industriale, gurile de absorbtie pentru bentilatie se vor monta in partea de jos a incaperilor. Dupa
afolosirea acetatului, incaperea respectiva va fi foarte bine ventilata.
- de stingere: incendiile de acetal se vor stinge cu spuma chimica, spuma mecanica sau gaze inerte. La inceputurile de
incendiu se va putea actiona cu stingatoare manuale cu spuma chimica sau cu CO2. in cazul unor incendii de proportii, servantii
se vor echipa cu aparate izolante.
3. Acetaldehida CH3 CHO
In industrie se intalneste la distilarea uscata a lemnului, ca produs in sinteza acidului acetic si a alcolului, la fabricarea
oglinzilor de argint, cauciuc sintetic etc.
Pericol de:
- incendiu: lichid combustibil, foarte volatil. Densitatea 0,78. densitatea in raport cu aerul 1,50. temperatura de
inflamabilitate este de -27 ºC, iar cea de autoaprindere de 156 ºC. sursele de aprinderre a vaporilor sunt aceleasi ca la fenoli, mai
ales in actunea mediilor acide de condensare, formaeza derivati ai dioxidfenilmetanului sau a difenilolmetanului, care sunt
substante combustibile.
- explozie: vaporii de acetaldehida formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 4 – 57% in volum sau 80-510
g/m3; deci, intervalul de explozie este destul de larg.
- toxicitate: prezinta un miros puternic, limita de percepere fiind de aproximativ 0,0001 mg/l. In concentratie mica
(0,1-0,4 mg/l) irita usor si trecator mucoasele. La concentratii mari produce senzatii de sufocare puternice.
Pericol de:
-prevenire: in zona de depozitare, de manipulare si in spatiile de productie vor fi inlaturate sursele de aprindere.
Ambalajele si instalatiile tehnologice trebuie sa fie perfect etnase. Orice fisura trebuie inlaturata imediat. Controlul aparaturii de
productie se va face cu regularitate, in scopul asigurarii unei bune functionari.
-stingere: se vor folosi aceiasi agenti stingatori ca la acetal, luandu-se aceleasi masuri de protectie a servantilor.
Concentratia limita admisa in spatiile de productie se recomanda sa nu depaseasca 0,1 mg/l.
4. Acetaldol CH3 CH(OH) – CH2 – CH O
Se intrebuinteaza in sinteza organica pentru coloranti, medicamente, rasini etc. se prepara prin condensarea
acetaldehidei in mediu bazic sau acid.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor sau galbui, siropos, combustibil. Densitatea 1,103. puntul de topire 0 ºC. punctul de fierbere
83 ºC. de nsitatea vaporilor in raport cu aerul 3. este solubil in apa, in eter, in alcool, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate 66
ºC. temperatura de autoinflamare 248 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este 2%, in volul.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele combustibile.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
5. Acetat de amil CH2 COOC5 H11
Se intrebuinteaza ca solvent al nitricelulozei, celulodului, rasinilor, grasimilor si cerii.
Se obtine prin esterificarea alcoolului amilic cu acid acetic, in prezenta acidului sulfuric.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,8774. Punctul de fierbere 148 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,5. este greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 25 ºC. Temperatura de autoinflamare 360 ºC. Puterea calorica
8000 kcal/kg.
- explozie: vaporii de acetat de amil formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este de 1,0%, iar
cea superioara 7,5, in volum.
- toxicitate: este o substanta narcotica. Produce modificari in sange, in ficat si in rinichi. Vaporii irita conjunctivele,
mucoasa nazala, caile respiratorii superioarae si inferioare. Provoaca uscaciunea piele. Sunt posibile dermite si exeme.
Concentratia limita admisa este 0,1 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele inflamabile.
- stingere: incendiile de acetat de amil se sting cu spuma chimica, abur si gaze inerte. Protectia se asigura cu costume
de protectie.
6. Acetat de benzil CH3 COO CH2 C6H5
Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin fierberea alcoolului benzilic cu anhidrida acetica, in prezenta acetatului de
sodiu anhidru.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,06. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,2. punctul de fierbere
213,5 ºC. Punctul de topire 51,5 ºC. Este solubil in apa, foarte solubil in alcool si eter. Temperatura de inflamabilitate 102 ºC.
Temperatura de autoinflamare 410 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,6%, iar limita superioara
7,3%, in volum.
- toxicitate: vaporii au actiune usor narcotica. Vaporii produc numai iritatia mucoaselor.
Masuri de:
- prevenire: vaporii fiind mai grei ca aerul se aduna la partea inferioara a incaperilor, motiv pentru care este necesar
sa se asigura, o buna ventilatie.
- stingere: incendiile de acetat de benzil se sting cu apa, spuma.
7. Acetatul de butil CH3 COO C4H9
Este intrebuintat ca dizolvant. Se prepara prin esterificarea alcoolului lutilic ca acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,896. densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,0. Punctul de topire
95-96 ºC. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 13 ºC. Temperatura de autoinflamare 371 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,7%, iar temperatura
superioara de explozie 15% in volum.
- toxicitate: substanta narcotica. Vaporii irita conjunctivele si mucoasele cailor respiratorii. Concentratia limita admisa
este de 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilarea locala si generala a spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
8. Acetat de celosolv CH3 COOCH2 CH2 OC2 H5
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitro si acetilceluloza. Se obtine prin actiunea la cald a alcoolului asupra
etilenoxidului urmata de esterificarea cu acid acetic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,982. Punctul de fierbere 158 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,6. Temperatura de inflamabilitate 51 ºC. Temperatura de autoinflamare 380 ºC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul ametecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,71% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
9. Acetat de celuloza
Dupa compozitia chimica este ecetil-celuloza (cu continut de 53-56,2% acid acetic legat). Densitatea 1,300-1,350.
Puterea calorica 4,482 kcal/kg. Se aprinde usor de la falacara unui chibrit. Temperatura de aprindere 320 ºC. Temperatura de
mocnire 390 ºC. Temperatura de autoaprindere 445 ºC.
Se mai fabrica diacetatul si triacetatul de celuloza. Triacetatul de celuloza nu se aprinde de la un chibrit. Acetatii de
celuloza se aprind usor, iar sub forma de pelicula ard ca hartia. Flacara este ce culoare galbena inchisa si fumul de culoare neagra.
In timpul arderii se topesc si formeaza picaturi. Acetatii de celuloza sub actiunea caldurii se descompun cu degajare de gaze,
compuse in cea mai mare parte din bioxid de carbon si vapori de apa.
Praful uscat de diacetat de celuloza de 850 µ in stare de suspensie in aer are limita inferioara de explozie 78,0 g/m³.
acetatii de celuloza se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
10. Acetat de etil CH3COOC2H5
Se intrebuinteaza ca solvent pentru nitroceluloza, celuloid, grasimi, ceara, majoritatea rasinilor, iar in amestec cu
alcoolul etilic pentru acetilceluloza.
Se obtine prin esterificarea alcoolului eticil in prezenta acidului sulfuric si sintetic din acid aceic glacial si alcool, in
prezenta de catalizatori acizi.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,9003. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,04. Punctul de
fierbere 17,1. Punctul de topire -83,6 ºC. Este solubil in apa 8,5% la 15 ºC. Temperatura inflamabilitate 2 ºC. Temperatura d
autoinflamare 400 ºC. Puterea calorifica 6050 kcal/kg.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 3,5%. Temperatura de
autoinflamare 16,8% in volum.
- toxicitate: substanta narcotica, vaporii au o actiune iritatna, moderata asupra mucoaselor. Concentratia maxxima
admisa 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilare locala si generala.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura prin costume
de protectie.
11. Acetat de izopropenil CH3COOC(CH3) – CH2
Lichid usor inflamabil. Densitatea 0,9199. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Greu solubil in apa. Punctul de
topire – 92,9 ºC. Temperatura de fierber 97 ºC. Temperatura de inflamabilitate 15 ºC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
12. Acetat de izopropil CH3COOCH(CH3)2
Se intrebuinteaza ca dizolvant, in sinteza organica. Se prepara prin esterificarea alcoolului izopropilic cu acid acetic in
prezenta de catalizatori acizi.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Denistatea 0,872. Densitatea vaporilot in raport cu aerul 3,6. Punctul de topire
-73,4 ºC. Punctul de fierbere 884 ºC. Este solubil in apa 3%; 20 ºC, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 4 ºC.
Temperatura de autoinflamare 460 ºC.
- explozie: vaporii de acetat de izopropil formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,7%,
iar limita superioara de explozie 9%, in vol.
- toxicitate: substanta narcotica, care are o actiune iritata asupra mucoaselor. La concentratia de 0,83 mg/l se consta
iritatia conjunctivelor.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparatur de productie. Ventilare locala si generala.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Protectia se asigura cu costume de protectie.
13. Acetat de metil CH3COOCH2
Este folosit ca dizolvant pentru unele saruri metalice, pentru celuloid, aceticeluloza etc. Se obtine sintetic prin
esterificarea alcoolului metilic cu acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,928. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,56. Punctul de topire
-98,7 ºC. Punctul de fierbere 57,5 ºC. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate -15 ºC. Temperatura de autoinflamare
470 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 3,6%, iar limita superioara
de explozie 12,8% in vol.
- toxicitate: substanta narcotica slaba, care actioneaza asupra mucoaselor si ca ititant.
Masuri de:
- prevenire: etansarea intregii aparaturi de productie. Ventilatie locala si generala a spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, abur, gaze inerte.
14. Acetat de metilglicol
(ester metiliglicolacetic) CH3COOCH2OCH3
Este intrebuintat ca dizolvant. Narcotic. Se obtine prin actiunea metanolului asupra etilenclorhidrinei si esterificare
ulterioare cu acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,000 – 1,005. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,6. Punctul
de fierbere 140-150 ºC. Temperatura de inflamabilitate 102 ºC.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
15. Acetat de polivinil (dispersie)
Substanta solida, combustibila, compusa din acetat de polivinil tehnic cu un adaos de pana la 6,5 % alcool polovinilic.
Dimensiunea particulelor 5-30µ. Densitatea 1,190. Temperatura de inmuiere 230 ºC. Puterea calorifica 5458 kcal/kg/
incalzit pana la 160-170 ºC incepe sa se descompuna. Temperatura de autoinflamare 800 ºC. Praful in stare de suspensie
in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 17 g/m3.
16. Acetat de propil CH3COOC3H7
Este intrebuintat ca dizolvant si in cosmetica. Se obtine prin esterificarea alcoolului propilic cu acid acetic in prezenta
acidului sulfuric.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,886. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,52. Punctul de topire
92,5%. Punctul de fierbere 102 ºC. Temperatura de inflamabilitate 14,5 ºC. Temperatura de autoinflamare 450 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,8%, iar limita superioara
8% in vol.
- toxicitate: substanta narcotica. Vaporii au o actiune iritanta asupra mucoaselor, concentratia limita admisa 0,2 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea locala si generala a spatiilor de productie. Etansarea intregii aparaturi de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizarata, spuma chimica, spuma mecanica.
17. Acetat de vinil CH3COOCH = CH2
Se foloseste in industrie la obtinerea viniletelor (un tip special de rasini sintetice). Se obtine din acetilena si acid acetic;
din clorura de vini si din acid acetic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, cu miros placut. Inflamabil. Punctul de fierbere 72,5 ºC. Densitatea 0,9343. Punctul de
topire -60 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,96. Este solubil in alcool, in eter. In apa solubilitatea la 20 ºC; 2,4%.
Solubil in dizolvanti organici. Acetatul de vinil are tendinta mare de polimerizare. Temperatura de inflamabilitate -8 ºC.
Temperatura de autoinflamare 380 ºC. Puterea calorifica 6,750 kcal/kg.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,5%. Temperatura de
autoinflamare 17,5 ºC.
- toxicitate: provoaca iritatia puternica a cailor respiratorii, a ochilor. Concentratia minima admisa 0,01 mg/l.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea spatiilor de productie. Etansarea conductelor si recipientelor de depozitare.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate
izolante, costumele de protectie. Primul ajutor consta in scoaterea accidentului la aer curat apoi i se spala ochii cu apa si
i se da lapte.
18. Acetilacetona CH3COCH2COCH3
Acetilacetona este un intermediar in sinteza organica si de medicamente. Se obtine sintetic din acetat de etil si acetona,
in prezenta de sodiu metalic sau amidura de sodiu.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,976. Punctul de topire – 23,2 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 9,5. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 34 ºC. Temperatura de autoinflamare 340 ºC.
- explozie: vaporii de acetilena formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,7 % volum.
Masuri de:
- prevenire: aceleasi masuri ca la lichidele combustibile.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
19. Acetilena CH ≡CH
Se intrebuinteaza in metalurgie (flacara oxiacetilenica), pentru iluminat, la prepararea negrului de fim si mai ales in
sinteza organica. Se obtine sintetic din carbura de calciu (carbid) si apa, din metan la 1500 ºC.
Pericol de:
- incendiu: gaz incolor, combustibil. Densitatea in raport cu aerul este de 0,9107. In stare lichefiata are densitatea
0,620 la -83 ºC. Este solubila in apa in proportie de 1:1 la 18 ºC. Puterea calorifica 11500 kcal/kg. Acetilena este un compus
endotermic, de aceea disociaza cu o degajare mare de caldura. Punctul de fierbere este de -84 ºC. Temperatura de autoinflamare
335 ºC. Viteza de ardere 1,57 m/s.
- explozie: acetilena este un gaz exploziv, cu limita inferioara de explozie de 2,5%, iar cea superioara depinde de
energia sursei de aprindere. La 30 mj limita superioara este egela cu 81% dar cresterea sursei de aprindere pana la 210 mj sau la
urcarea presiunii la 1,7 kgj/cm2, limita superioara devine egala cu 100% in volum. La ridicarea presiunii peste 2kg/cm2. precum si
in stare solida si lichida acetilena prezinta un mare pericol, explodand la soc si la o incalzire usoara. Ractioneaza usor cu sarurile
de argint, cupru si mercur formand acetiluri explozive instabile. Continutul minim de oxigen pentru formarea amestecurilor, in
cazul diluarii lor cu bioxid de carbon si azor este de 9% repectiv 6,5% in volum.
- toxicitate: produsul este netoxic insa poate provoca asfixierea prin eliminarea oxigenului oxigenului, la o
concentratie de 10% se constata o usoara intoxicatie; la 30% apare o turburare foarte mare a coordonarii miscarilor musculare.
Masuri de:
- prevenire: se trans[prta in butelii obisnuite de otel, care contin un material poros si acetona. Ea trebuie izolata fata
de gazele oxidante si in special fata de clor. Se depoziteaza in spatii cu temperaturi scazute, bine ventilate, la distanta de surse de
aprindere si de substante si materiale combustibile. Se protejeaza impotriva trasnetelor si electricitatii statice.
- stingere: se intrerupe scurgerea gazului. Se foloseste apa pentru a se mentine recipientele in stare rece. Nu se incepe
actiunea de stingere decat atunci cand este necesara intreruperea imediata a scurgerii gazului. Pentru stingerea incendiilor
izbocnite se poate utiliza gaze inerte si pulberi stingatoare.
Pentru protectia fata de concentratiile mici de acetilena se poate folosi masca de gaz filtranta.
20. Acetofenona CH3COC6H5
Este utilizata in parfumerie, intermediar pentru Atofan.
Pericol de:
- incendiu: acetofenona se prezinta sub forma de cristale. Densitatea 1,0236. Punctul de topore 20,5 ºC. Punctul de
fierbere 202 ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Este insolubila in apa. Solubila insa in alcool, in eter, cloroform,
benzen. Temperatura de distilare 202,3 ºC. Temperatura de autoaprindere 571 ºC.
Masuri de:
- stingere: incendiile de acetofenona se sting cu spuma, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
21. Acetona CH3COCH3
Acetona se utilizeaza in industrie mai ales ca solvent pentru cauciuc, ntroceluloza, acetilceluloza, rasini vinilice, la
extractia grasimilor, uleiurilor si in ramura lacurilor si vopselelor.
Pericolul de:
-incendiu: lichid incolor cu miros caracteristic placut a carui temperatura de inflamabilitate este de -19 ºC. volatilitatea
acetonei la temperatura camerei este de 711º mg/l. Densitatea 0,787. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,00. Sursele de
aprindere a vaporilor de acetona sunt aceleasi ca la acetal. Ea se aprinde insa si in contact cu proxidul de sodiu, cu anhidrina
cromica, cu perhidrolul. Se autoaprinde la temperatura de 538 ºC. Puterea calorifica 7520 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive in intervalul de 1,6-15%. Prin faptul ca vaporii de acetona
sunt mai grei ca aerul (densitatea 2) se acumuleaza in partea de jos a incaperilor.
-toxicitate: concentratia de 22 mg/l, timp de 15 minute, provoaca iritatii insuportabile la faringe. La inhalarea acetonei,
in concentratii de 1,2 mg/l, timp de 3-5 minute, se observa iritatia ochilor si a cailor respiratorii. Concentratia limita admisibila
este de 0,2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: amestecul de acetona si compusii organice clorurati sau halogenati nu trebuie folosit ca solvent deoarece
formeaza produse toxice. Depozitarea in aceleasi incaperi cu peroxidul de sodiu, anhidrida cromica nu este admisa. Ea nu trebuie
sa vina in contact nici cu perhidrolul, pentru ca prin reactie si in prezenta scanteilor se poate aprinde si exploda. Orice sursa de
aprindere trebuie inlaturata din zona in care se depoziteaza sau se manipuleaza acetona.
-stingere: incendiile de acetona se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, substante halogenate, pulberi
stingatoare.
Pe timpul actiunii de stingere, folosirea aparatului izolant este obligatorie deoarece arderea acetonei degaja printre altele
si oxid de carbon care este toxic.
22. Acetonilacetona CH3COCH2
Se obtine sintetic din acid acetil-succinic, prin decarboxilare.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil. Densitatea 0,9737. Punctul de fierbere 194 ºC. Punctul de topire -9 ºC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,0. Este solubil in apa, eter, alcool, nelimitat. Temperatura de inflamabilitate 79 ºC.
Temperatura de autoinflamare 493 ºC.
- explozie: vaporii fiind mai grei decat aerul se acumuleaza la nivelul solului (incaperilor). Pentru evitarea formarii
amestecurilor explozive se va asigura o buna ventilatie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si gaze inerte.
23. Acetonicianhidrina (CH3)2C(OH)CN
Se intrebuinteaza la sinteze organice; este un intermediar la prepararea metacrilatului de metil si se foloseste ca
insecticid.
Se prepara prin condensarea acetonei cu acid cianhidric.
Pericol de:
- incendiu: lichid combustibil incolor cu densitatea de 0,932. Puncrul de topire este de -19 ºC, iar cel de fierbere 82
ºC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul este 3. Este solubila in apa. Are temperatura de inflamabilitate de 73 ºC, iar cea de
autoaprindere 507 ºC. Cand este incalzita la 120 ºC, se descompune degajand acid cianhidric.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind de 2,2%, iar cea
superioara de 12%, in volum.
- toxicitate: substanta foarte toxica prin ongerare sau inhalare si moderat toxica prin absorbtia prin piele.
Masuri de:
- prevenire: se prefera depozitarea in exterior sau in cladiri separate. Se transporta in damigene si butoaie.
- stingere: incendiile se pot strande cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma chimica. Protectia
individuala se asigrua prin imbracaminte completa de protectie.
24. Acetanilida C6H5-NHCOCH3
Produs intermediar la fabricarea sulfamidelor. Antitermic si analgezic.
Se obtine prin incalzirea anilinei cu acid acetic.
Pericol de:
- indendiu: substanta combustibila, sub forma de cristale, incolore, inodore, amare. Densitatea 1,026. Punctul de
topire 114 ºC. Punctul de fierbere 305 ºC. Este solubia in apa. Temperatura de inflamabilitate 177 ºC. temperatura de
autoaprindere 546 ºC.
- explozie: sub forma de praf poate forma cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1%, in volum
- toxicitate: actiune toxica slaba.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
25. Acetonitril CH3 – C ≡ N.
Intermediar in sintezele organice; dizolvanr pentru lacuri, rasini. Se obtine sintetic din JCH3 SI KCN; SO4(CH3)2 si
KCN.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7828. Punctul de topire 45 ºC. Punctul de fierbere 81,6 ºC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,4. Puterea calorifica 6077 kcal/kg. Solubil in apa, nelimitat. Temperatura de
inflamabilitate ºC. Temperatura de autoinflamare peste 450 ºC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este 0,78%, iar cea
superioara 1,7%, in volum.
- toxicitate: poate fi introdus in organism prin inhalare, absorbtie prin piele si mai rar prin ingerare. Intoxicarea cu
acrilonitril provoaca dermatite, dureri de cap, lacrimari, debilitate, greturi, asfixie s in cazuri grave moartea. Concentratia maxima
admisibila in atomosfera de lucru este de mg/m3.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea cat mai eficienta a locului de munca.
- stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se asigura cu costume de protectie.
26. Acid abietic C20H30O2
Pericol de:
- incendiu: substanta solida combustibila. Punctul de fierbere 250 ºC. Este insolubila in apa. Tempertatura de
autoaprindere 842 ºC. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
- explozie: praful de acid abietic in stare de suspensie formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara a amestecului
de praf-aer este de 15 g/m3.
Masuri de:
- prevenire: se recomanda ca macinarea sa se faca intr-un mediu intern (azot, gaze arse etc) cu un continut de oxigen
de cel mult 10% in volum.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau cu spuma.
27. Acid acetic CH3COOH
Se foloseste ca mordant sau ca solvent in industria textila, in vopsitorii, la fabricarea linoleului, actilcelulozei, a
acetatilor de alchil. Se obtine prin distilarea uscata a lemnului, la 300-400 ºC, prin fermentatia acetica a lichidelor alcoolice, prin
oxidarea acetaldehidei, prin piroliza acetonei, prin intermediul cetonei.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, usor inflamabil. Densitatea 1,055. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,70. Punctul de
fierbere 118 ºC, iar cel de topire 16,7 ºC. Permitivitatea 6,19, iar rezistenta electrica 0,9.108 ohm.cm. Solubilitatea in apa
nelimitata. Temperatura de inflamabilitate este de 38 ºC, cea de aprindere 38 ºC, iar de autoinflamare 454 ºC. Acidul acetic
prezinta pericol in contact cu acidul cromic, peroxidul de sodiu, acidul azotic si alte substante oxidante. Puterea calorica 3550
kcal/kg.
- explozie: vaporii de acid acetic formeaza cu aerul amestecuri explozive, intervalul de explozie fiind de 3,3%-22% in
volum.
- toxicitata: produce arsuri grave pe piele si la ochi. Respirarea prelungita a vaporilor concentrati poate fi nociva.
Pentru ochi sunt periculoase solutile de acid, incepand de la 2% in sus.
Masuri de:
- prevenire: produsul se va transforma in damigene de stivla sau butoaie captusite cu polietilena. Acetea vor fi
protejate impotriva deteriorarii fizice. Acidul acetic se va depozita separat de substantele oxidante si totodata se va evita
depozitarea in apropierea unor materiale combustibile.
- stingere: pentru stingerea incendiilor de acid acetic se va utiliza jeturi de apa pulverizata, gaze inerte, spuma
speciala. Protectia individuala se asigura cu ochelari de protectie, masti si aparate izolante.
28. Acid acrilic CH2 = CH-COOH
Se obtine sintetic prin hidroliza acrilonitrilului, prin piroliza acidului lactic sau prin sinteza Reppe intre CH ≡ CH, CO si
H2O
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil cu miros patrunzator. Densitatea acidului acrilic este de 1,0621. Punctul de
topire 13 ºC, iar cel de fierbere 141 ºC. Temperatura de inflamabilitatea este de 48 ºC, iar cea de autoinflamarea de 440 ºC.
Polimerizeaza usor formand un polimer dur – acidul poliacrilic. Este solubil in apa – nelimitat. Transportat fara inhibitor se
autopolizeaza cu viteza accelerata si cu violenta exploziva.
- explozie: vaporii de acid acrilic formeaza amestecuri explozive, limita inferioara de explozie este de 1,9% iar cea
superioara de 5,4%, in volum.
Vaporii de acid acrilil sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisirea sau in oritoarele de flacari ale
rezervoarelor de depozitare, provocand infundarea deschiderilor de aerisire.
- toxicitate: produs otravitor, este unul dintre produsele chimice care produce cele mai grave leziuni la ochi.
Iritant pentru piele si aparatul respirator
Masuri de:
- prevenire: se depoziteaza in spatii cu temperaturi scazute si bine ventilate. Poate fi depozitat in conditii sigure in
spatiile unde temperatura nu depaseste punctul sau de topire (13ºC). Pentru prevenirea polimerizarii pe timpul depozitarii se
introduc in recipiente stabilizatori, de exemplu hidrochinonoa.
- stingere: pentru stingerea incendiilor izbucnite se foloseste apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare si
spuma chimica. Protectia se asigura prin imbracaminte de protectie complecta.
29.Acid adipic HOOC(CH2)4COOH
Acid bibazic care rezulta din oxidarea cu HNO3 concentrat sau cu manganat de potasiu a ciclohexanonei sau a
ciclohexanolului.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila sub forma de cristale, incolore. Punctul de topire 151 ºC. Punctul de fierbere
216,5 ºC. Este solubil in alcool si greu solubil in apa. Temperatura de aprindere 320 ºC. Temperatura de autoaprindere 410 ºC.
Sub forma de praf se poate autoaprinde la 825 ºC. Puterea calorifica 4755 kcal/kg.
-explozie: acidul adipic sub forma de praf poate forma cu aerul amestecuri explozive. Praful de 850 µ cu umiditatea 0,5% are
limita inferioara de explozie 40,3 % in volum. Presiunea maxima de explozie 5,25 kgf/cm2. Viteza de crestere a presiunii de
explozie 84-195 kgf/m2.s. Energian minim de aprindere 70 mj. Praful de acid adipic depus prezinta pericol de explozie.
Masuri de:
-prevenire: se vor lua masuri de captare a prafului prin instalatii de aspirare. Obiectele si instalatiile se vor curata in
permanenta de praf.
-stingere: incendiile de acid adipic se sting cu apa pulverizata, cu apa imbunatatita chimic, cu spuma. Protectia se
asigura cu costume de protectie.
30. Acizi alifatici sintetici C5- C6
Amestec tehnic de acid valerianic si capronic cu adaos de diferiti acizi organici.
Lichid uleios, combustibil. Produsul tehnic are temperatura de topire – 170C. temperatura de imflamabilitate 940C.
Pentru stingerea incendiului intr-un volum inchis, concentratia minima de azot este de 36%, in volum, de bioxid de
carbon 25%, in volum. La temperatura de 1800C, intr-un creuzet de otel, cu diametrul de 50 mm, produsul arde cu o flacara
galbuie stabila. La refularea apei si spumei, se observa o reactie mai energica si se produce stingerea incendiului. Efectul optim
de stingere se obtine la folosirea apei pulverizate.
31. Acizi alifatici sintetici C10 – C16
Amestec tehnic de acizi alifatici superiori, in care predomina acizi cu 10 pana la 16 atomi de carbon intr-o molecula.
Lichid uleios, combustibil, insolubil in apa. Produsul tehnic congeleaza la 290 C. Temperatura de imflamabilitate 1520C.
Temperatura de aprindere 1660C. Temperatura de autoinflamare 2420C.
Pentru stingerea incendiului intr-un spatiu inchis este necesara o concentratie de azot de 29%, iar de bioxid de carbon
21%, in volum.
Stingerea eficace a incendiilor se realizeaza cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte.
32.Acizi alifatici sintetici C14 – C16
Produs intermediar tehnic, compus din amestecul de acizi alifatici superiori, in care predomina acizii cu 14 pana la 16
atomi de carbon in molecula. Lichid uleios, combustibil, de culoare galbuie deschis. Temperatura de topire circa 250C .
Temperatura de inflamabilitate 172 0C. Temperatura de aprindere 1850C. Pentru stingerea incendiilor in spatii inchise este
necesara o concentratie de azot de 33%, iar de bioxid de carbon 22% in volum. Incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
33. Acid azotic HNO3
Este intrebuintat la fabricarea ingrasemintelor, a explozivilor, a fibrelor artificiale, la nitrari, la fabricarea acidului
sulfuric de camera.
Se obtine prin oxidarea amoniacului cu oxigen la 200 – 3500C, peste catalizator de bismut cu oxizi de fier; sintetic acid
50%: prin oxidarea amoniacului cu aer, trecut peste catalizator de platina cu 10% rodiu, la 600 – 7000C si absorbtia gazelor in
turnuri stropite cu apa.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, necombustibil, sufocant, caustic si corosiv. Se prezinta sub trei forme : 1. acid fumans 98%,
densitatea 1,50 – 1,52; pur, este incolor, de obicei slab-galbui-rosietic; 2. acid 69%, slab galbui; densitatea 1,41 ;3. acid diluat
25%, densitatea 1,145-1,148. Punctul de topire – 420C. Punctul de fierbere 23,30C. Solubil nelimitat in apa. Este un oxidant
energic, ataca toate metalele (cu exceptia aurului si platinei); cu degajare de vapori de oxizi de azot si hipoazotita. Fierul, cromul,
aluminiul nu sunt atacate de acidul azotic concentrat (pasivitate). Mareste combustibilitatea substantelor combustibile,
substantelor organice , si a produselor usor oxidabile. Acidul azotic 98%, aprinde lemnul, hartia si distruge tesaturile. Substanta
corosiva.
-explozie: reactioneaza exploziv cu pulberile metalice carburile, hidrogenul sulfurat si terebentina.
-toxicitate: vaporii sunt toxici. Sub forma de lichid provoaca arsuri grave in tesuturi.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in damigene de sticla, butoaie din aluminiu si din otel inoxidabil. Se depoziteaza separat de
pulberi metalice, carburi, hidrogen sulfurat, terebentina, acizi organici si de toate substantele combustibile organice sau usor
oxidabile.
Trebuie asigurata o buna ventilatie si evitata lumina solara directa.
- stingere: se utilizeaza jeturi de apa pulverizata. Produsele de descompunere termica a acidului azotic fiind foarte
toxice, la stingerea incendiilor, indiferent de gradul de formare a fumului se va folosi aparatul izolant.
34. Acid benzoic C6H5COOH
Expectorant, antiseptic, conservant. Se extrage din benzoe, prin sublimare, sau pe cale umeda. Sintetic se obtine prin
oxidarea tuolenului.
Pericol de:
- incendiu: cristale incolore. Densitatea 1.266. Este solubil in apa 0,21% la 17,50C si 2,2% la 750C. Punctul de topire
121 C. Temperatura de distilare 249,20C. Temperatura de autoinflamare 5700C. Puterea calorifica 6520 kcal/kg.
0

-explozie: praful de acid benzoic formeaza cu aerul amestecuri explozive.


Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare.
35. Acid butiric CH3CH2CH2COOH
Se intalneste in industria chimica. Se obtine prin fermentatia butirica a zaharului sau a glicerinei.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor combustibil. Densitatea 0,9589. Punctul de topire – 7,90C, iar punctul de fierbere 163,50C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul este 3,0. Acidul butiric este solubil in apa, in alcool, eter. Temperatura de inflamabilitate
este de 720C, si cea de autoinflamare 3850C.
-explozie: vaporii de acid butiric formeaza cu aerul amestecuri explozive in intervalul de explozie de 2%- 10%, in
volum.
-toxicitate:produs otravitor. Irita ochii, pielea si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in butelii, bidoane, butoaie, vagoane cisterna. Se depoziteaza in aer liber sau in cladiri izolate,
separate de substantele oxidante si produsele combustibile.
- stingere: incendiile de acid butiric se sting cu apa pulverizata, gaze inerte si spuma. Protectia se asigura cu ochelari de
protectie si aparate izolante.
36. Acid caprilic CH3(CH2)6COOH
Se gaseste in untul din lapte de vaca, in unt de cocos si de palmier (6- 9%).
Pericol de:
-Incendiu: acid gras, alifatic, lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 0,91. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
5,0. Punctul de fierbere 239,70C. Punctul de topire 15,70C. Este putin solubil in apa. Solubili in alcooli, in eter, in benzen.
Temperatura de inflamabilitate 1200C. Temperatura de autoinflamare 2860C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante si
costume de protectie.
37. Acid caprinic CH3(CH2)8COOH
Se gaseste in laurul californian (37%), in grasimea de balena (3,5%), in untul de cocos, de palmier, in untul de lapte de
vaca.
Pericol de:
-Incendiu: acid gras, alifatic, incolor, combustibil, densitatea 1,4285. Punctul de topire 31,60C. Punctul de fierbere
270 C. Este greu solubil in apa. Temperatura de inflamare 1490C. Temperatura de autoinflamare 2780C.
0

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante si
costume de protectie.
38. Acid capronic CH3(CH2)4COOH
Se gaseste in untul de lapte de vaca (1,5 – 2%), alaturi de acid butiric;in untul de cocos si de palmier.
Masuri de:
- incendiu: acid gras alifatic saturat. Lichid incolor, uleios, combustibil. Densitatea 0,9172. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4. Punctul de fierbere 205,80C. Punctul de topire – 3,40C. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate
1020C. Temperatura de autoinflamare 3400C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,3%. Limita superioara de
explozie 9,4% in volum.
Masuri de:
- prevenire: ventilarea spatiilor de productie.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte.
39. Acid o-clorbenzoic

Conservant pentru cleiuri. Intermediar pentru coloranti si pentru fungicide. Se obtine sintetic prin oxidarea cu manganat
de potasiu a 2 clortoluenului.
Pericol de:
-incendiu:cristale combustibile. Densitatea 1,544. Punctul de topire 1420C. Este solubil in apa, in alcool, eter.
Temperatura de aprindere 8500C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
40. Acid clorhidric HCl
Este intrebuintat la sinteze, ca decapant la fabricarea clorurii de vinil etc. Se prepara din clorura de sodiu si acid sulfuric
92%; sintetic din hidrogen si clor, prin ardere. Gazele se racesc, se absorb in apa, in turnuri si in turle ceramice. Industrial se
prezinta sub forma de solutie cu 28- 32% acid clorhidric.
Pericol de:
Pericol de incendiu si explozie: acidul clorhidric este un gaz incolor. Fumega in aer in urma formarii picaturilor de
ceata, impreuna cu vaporii de apa. Produsul nu este combustibil, insa in contact cu metalele obisnuite pune in libertate hidrogen,
care poate forma cu aerul amestecuri explozive. Este foarte solubil in apa. Se lichefiaza la 60 at.si prin racire cu apa. Punctul de
topire -114,80C. In solutie sub efectul unor oxidanti puternici degaja clor.
-toxicitate: produs otravitor. Este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Inhalarea unor concentratii de
circa1500 parti per milion in aer este fatala in decurs de cateva minute.
Masuri de:
-prevenire: transportul de acid clorhidric se face in butelii de sticla, damigene, autocisterne captusite cu cauciuc. Acidul
clorhidric gazos anhidru se transporta in butelii de otel. Se depoziteaza intr-un loc rece , bine ventilat, separat de substantele oxidante.
-stingere: in caz de incendiu in cladirile in care exista si acid clorhidric, se utilizeaza apa. Neutralizarea lui se
face cu substante alcaline cum ar fi carbonatul de sodiu sau varul stins. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
41. Acid clorhidric HClO3
Acidul cloric exista numai in solutie. Se dizolva bine in apa rece
In vid se poate obtine un acid cu concentratie 40%, in acest caz temperatura nu trebuie sa depaseasca 400C. La o temperatura mai
ridicata acidul se descompune in clor, oxigen si acid percloric.
Acidul cloric este un acid tare si un oxidant energic. Majoritatea sarurilor acestui acid sunt incolore si solubile in apa. Toti
compusii sunt foarte toxici.
La amestecarea cloratilor, cu substantele cu o oxidare usoara (sulf, fosfor rosu, sulfura de fosfor, trisulfura de stibiu, pentasulfura
de stibiu, cianuri, mangan, amidon sau zahar etc.) se produce explozie in urma frecarii, lovirii sau incalzirii.
Protectia se asigura cu aparate izolante.
42. Acid clorsulfonic SO2(OH)Cl
Este intrebuintat la fabricarea zagarinei, a alizarinei, a rozalinei, a cloraminei, a sulfamidelor etc. Se prepara din SO3 si HCl.
Pericol de:
-incendiu si explozie: lichid incolor sau galben slab; fumega puternic in aer. Produsul este neinflamabil insa este un puternic
oxidant si reactioneaza cu apa si cu substantele combustibile. El poate provoca aprinderea prin contact cu produsele combustibile. Are
actiune corosiva asupra metalelor; este deosebit de corosiv atunci cand este expus actiunii umiditatii atmosferice, degajand hidrogen, un
gaz cu pericol mare de incendiu si explozie. Se descompune cu explozie in acid sulfuric si acid clorhidric.
-toxixitate: acidul clorsulfonic poate produce arsuri grave.Sub actiunea umiditatii din aer sau a apei se descompune in acid
sulfuric si acid clorhidric, ambele produse fiind extrem de iritante pentru ochi, plamani si membranele mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se poate transporta in lazi de lemn, care contin in interior recipiente de sticla sau de ceramica. Constructia in acre se
depoziteaza poate fi din lemn, beton sau metalica. Constructiile de otel deschise trebuie sa fie protejate cu o vopsea antiacida. Se
recomanda pardoseli din caramida sau dale. Pentru spalarea sau drenarea produsului revarsat se vor prevedea instalatii care sa poata folosi
cantitati mari de apa.
Acidul clorsulfonic se va depozita separat de alte produse chimice cu care ar putea reactiona provocand incendii si explozii.
Armaturile, echipamentul si conductoarele electrice trebuie protejate impotriva coroziunii. Butoaiele se vor depozita cu dopul in sus.
Perioadele de depozitare ar trebui mentinute la o valoare minima. Este recomandabil ca butoaiele sa se aeriseasca o data pe saptamana, iar
in anotimpul cald mai des, in scopul de a se destinde presiunea interna acumulata, presiune care este creata de hidrogenul format prin
actiunea acidului asupra fierului.
-stingere: daca in zona in care a izbucnit un incendiu se gaseste acid clorsulfonic, apa se poate folosi, dar cu multa grija. Se va
evita contactul dintre apa si acidul clorsulfonic, deoarece reactia cu apa are loc cu explozie. Produsul revarsat se va neutraliza cu carbonat
de sodiu calcinat sau cu var stins.
Protectia se va asigura prin costume de protectie si aparate izolante.
43. Acid cianhidric HCN
Acidul cianhidric se utilizeaza la fabricarea materialelor plastice acrilice, a fibrelor sintetice poliacrilonitrilice de tip melana,
rolan, la fabricarea nitrilului acrilic. El se mai foloseste la combaterea daunatorilor plantelor si parazitilor, precum si ca deratizant. In tara
noastra se prepara din metan, amoniac si aer.
Pericol de:
-incendiu :lichid incolor, foarte volatil (cu miros de migdale amare) care se inflameaza la – 17,80C si se autoapride la 5880C.
Datorita proprietatilor sale se poate inflama cu usurinta de la orice sursa de foc deschis. In caz ca este nestabilizat si supus la actiunea
caldurii sau flacarii, poate exploda sau aprinde imediat ce vine in contact cu aerul.
-explozie: vaporii de acid cianhidric in concentratia de 5,5- 41% formeaza cu aerul amestecuri explozive. Avand un interval de
explozie larg, pericolul este si mai accentuat. Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind de 0,69, amestecurile apar frecvent in partea
superioara a incaperilor.
-toxicitate: acidul cianhidric este foarte toxic. Concentratia maxima admisibila in 8 ore de munca este de 0,0003 mg/l.
agresivitatea toxica se caracterizeaza prin rapiditatea cu care actioneaza asupra organismului, cazurile de intoxicare cianhidrica fiind foarte
eu de salvat. Toxicitatea prin piele este mai redusa, contactul devenind periculos atunci cand este mai prelungit. In cazul unei
toxicatii grave apar ameteli, dureri de cap, iritarea cailor respiratorii si a limbii, neliniste, deprimare si chiar sincopa.
Masuri de:
-prevenire :etansarea conductelor si recipientelor constituie o necesitate de prim ordin. Instalatia de ventilatie (cu gurile de
pirare montate in partea de sus a incaperilor) trebuie sa functioneze in pertmanenta si perfect. Acidul cianhidric va fi transportat prin
onducte din oteluri speciale sau obisnuite (protejate insa in interior cu materiale plastice ), dat fiind actiunea sa corosiva. El nu trebuie
vina in contact cu acidul azotic, deoarece poate genera incendii sau explozii. Coeficientul de umplere a recipientelor cu acid cianhidric
chefiat nu trebuie sa depaseasca 0,57 kg/l.
-stingere: incendiile de acid cianhidric se sting cu spuma mecanica sau chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare si hidrocarburi
alogenate. In caz de intoxicare, servantii sau alte persoane se scot din atmosfera viciata, se dezbraca si li se spala partile contaminate.
poi, li se face o puternica oxigenare si respiratie artificiala.
La incendiile de acid cianhidric sau la cele pe timpul carora acesta se degaja, folosirea mastilor nu este indicata. Se vor utiliza
umai aparate izolante.
44.Acid 2,4-diclorfenoxiacetic Cl2C6H3OCH2COOH
Aceasta substanta se prezinta sub forma solida. Este combustibila. Punctul de topire 1410C. insolubila in apa. Temperatura de
prindere 2620C. Temperatura minima de autoinflamare 3910C. Praful de acid 2,4D in stare de suspensie in aer nu este exploziv.
Incendiile de acid 2,4,D se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatii inchise se stinge cu gaze inerte.
45.Acid emantic CH3(CH2)5COOH
Lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 0,9284. Punctul de topire – 10,5oC. Punctul de fierbere 222 – 224oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 116oC. Temperatura de autoaprindere
289oC.
46. Acid fenilacetic C6H5CH2COOH
Substanta solida combustibila. Densitatea 1,228. Punctul de fierbere 265,5oC. Este solubil in apa. Produsul tehnic contine 56,7%
substanta de baza si 2,08% fenol. Temperatura de autoaprindere 453oC. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma
mecanica.
47. Acid fluorhidric HF
Se intrebuinteaza la scrierea si gravarea pe sticla. Se prepara din fluorita si acid sulfluric concentrat, (la cald, in vase de fonta sau
de plumb)
Acidul fluorhidric in stare lichida este incolor, cu densitatea 0,987. Aproape ca nu conduce curentul electric. Este solubil in apa.
In stare gazoasa este incolor, cu miros puternic si patrunzator.
Acidul fluorhidric nu este combustibil. El corodeaza majoritatea substantelor, cu exceptia plumbului, parafinei, polietilenei si
platinei. In contact cu unele metale acidul fluorhidric poate genera hidrogen. In contact cu amoniacul gazos sau in solutie poate
exploda.
Acidul fluorhidric este o substanta toxica si iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator, atat in stare lichida cat si in stare de
vapori. Contactul cu pielea provoaca arsuri foarte dureroase si grave din punct de vedere medical. Contactul lichidului cu ochii
provoaca orbirea imediata.
Acidul fluorhidric lichid se transporta in recipiente de plumb, butelii de parafina sau polietilena. Acidul fluorhidric anhidru se
transporta in butelii de otel.
In cazul unui incendiu se va folosi apa. Protectia se va asigura cu costume de protectie complete, aparate izolante.
48. Acid formic HCOOH
Acidul formic se foloseste in industria textilelor (la vopsirea lanei, a matasurilor si bumbacului), in industria pielariei, la
fabricarea parfumurilor, sapunurilor, la producerea lacurilor. Se obtine sintetic ca formiat de sodiu din oxid de carbon si hidroxid de
sodiu, la 120oC si 8 at.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, solubil in apa, in alcool si in eter. Se inflameaza la 60oC si se autoaprinde la 504oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 1,60. Puterea calorifica 1390 kcal/kg.
- explozie: vaporii de acid formic formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele inferioare si superioare ale intervalului de
explozie nu se cunosc inca. Avand densitatea vaporilor (in raport cu aerul) de 1,60 acestia se imprastie pe suprafata solului,
acumulandu-se in locurile denivelate.
- toxicitate: in stare de vapori irita locul de contact, iar in stare lichida produce arsuri chimice. La o doza de 0,50 mg/l se constata
iritarea mucoaselor dupa 3 minute; la 0,75 mg/l iritatia este puternica dupoa 15 secunde. Asupra pielii, acidul formic provoaca, chiar
in solutie de 7% senzatia de arsura si dureri.
Masuri de:
-de prevenire: transportul si manipularea acidului formic se vor face cu respectarea acelorasi reguli care se cer la toate lichidele
combustibile ca: asigurarea etansarii conductelor si recipientelor, interzicerea utilizarii focului deschis, a fumatului etc.
- stingere: la stingerea incendiilor se pot folosi apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. La arsura pielii si mucoaselor se fac
spalaturi repetate cu apa din abundenta in locul lezat. Pentru protectia individuala impotriva vaporilor se poate folosi masca de gaze
sau aparatul izolant.
49. Acid fumaric CO2HCH = CHCO2H
Se obtine sintetic din acid malic prin incalzire la 140 – 150oC; din acid bromsuccinic, prin eliminare de acid bromhidric.
Pericol de:
- incendiu: substanta combustibila pulvarulenta, incolora. Densitatea 1,635. Punctul de topire 2870C. Temperatura de aprindere
230 C. Temperatura de autoinflamare 3750C.
o

- explozie: praful de 74μ in stare de suspensie in aer are limita inferioara de explozie 297,5 g/m3.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulvarulenta, spuma chimica, spuma mecanica.
50. Acid izovalerianic (CH3)2CHCH2COOH
Medicament sedativ, hipnotic. Se obtine sintetic, prin oxidarea alcoolului amilic de fermentatie cu bicromat de potasiu si acid
sulfuric.
Se obtine liber sau ca ester din Radix valerinae.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 0,933. Punctul de topire – 37,6oC. Punctul de fierbere 176,7oC. Este
solubil in apa (1:23). Temperatura de inflamabilitate 82oC. Temperatura de autoinflamare 517oC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,2% iar limita superioara de explozie
6,9% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
51. Acid maleic HOOC – CH = CH – COOH
Este intrebuintat in industrie pentru obtinerea de rasini alchidice. Se obtine sintetic prin oxidarea benzenului cu aer in prezenta
unui catalizator, la450 – 500oC.
Pericol de:
- incendiu: substanta sub forma de cristale, combustibila. Punctul de topire 130 – 130,6oC. Este foarte solubil in apa, in alcool.
Densitatea 1,590. Punctul de firbere 160oC. Temperatura de aprindere 124oC. Temperatura de autoaprindere 404oC.
- explozie: praful de70μ, in stare se suspensie in aer are limita inferioara de explozie 243 g/m3. Continutul minim de oxigen,
pentru ca amestecul de praf/aer diluat cu azot sa devina exploziv este de 9% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma chimica si mecanica.
52. Acid metacrilic CH2 = C(CH3)COOH
Se obtine sintetic prin aditia HCN la acetona, hidroliza nitriliului si deshidratare. Polimerizeaza usor. Prin polimerizarea
metacrilatului de metil se obtine sticla plexi (plexiglas)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor cu miros acru, respingator. Congeleaza usor la racire. Densitatea 1,015. Punctul de topire
15 – 16oC. Punctul de fierbere 161 – 163oC. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 66oC. Temperatura de autoinflamare
360oC.
La temperaturi ridicate, poate avea loc polimerizarea. In caz ca polimelizarea are loc in recipiente inchise este posibil ca acestea
sa se sparga cu violenta.
- explozie: formeaza cu aertul amestecuri explozive. Limita inferioara de inflamabilitate 0,7%
- toxicitate: este un iritatant puternic pentru piele, ochi si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire:se depoziteaza in locuri cu temperaturi scazute si ventilate. Pentru a nu polimeriza in acid metacriliric se produce un
inhibitor. Cu sau fara inhibitori, acidul metacrilic poate fi depozitat in conditii sigure pe perioade de timp indelungate, daca
temperatura este mentinulta la o valoare mai scazuta decat punctul ei de topire.
- stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma, gaze inerte. Protectia se asigura prin costum de protectie.
53. Acid monocloracetic CH2ClCOOH
Este intrebuintat in diferite sin teze organice. Se prepara prtin clorurarea directa a acidului acetic in prezenta fosforului,
pentaclorurii de fosfor la 100oC.
Pericol de:
- incendiu: substanta solida,combustibila. Densitatea 1,60. Punctul de topire 61,5 oC. Punctul de fierbere 189oC. Este solubil in
apa. Se descompune in solutie apoasa la cald in acid clorhidric si acid glicolic. Temperatura de autoaprindere 456oC.
- toxicitate: provoaca arsuri indolore, care sunt urmate de o descuamatie puternica a pielii. Acidul monocloracetic este caustic.
Masuri de:
- stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
54. Acid p – nitrobenzoic NO2C6H4COOH
Substanta sub forma de cristale, combustibila. Densitatea 1,610. Punctul de topire 240oC. Solubilitatea in apa 0,024%, la 25oC.
Temperatura de aprindere 850oC. Praful de acid p-nitrobenzoic in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful
de 250μ are limita inferioara de explozie 20,6 g/m3
Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
55. Acid oleic CH3(CH2)7 – CH = CH(CH2)7COOH
Se intrebuinteaza la fabricarea sapunurilor, iar sub forma de oleati metalici, in diferite scopuri tehnice. Sub forma de gliceride,
acidul oleic este unul dintre principalii constituenti ai uleiurilor vegetale si animale.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, de culoare inchisa, combustibil. Densitatea 0,825. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,74. Punctul
de topire 14oC. Punctul de fierbere 286oC. Indicele de iod 90. Este insolubil in apa; solubil in alcool, in benzen, cloroform, eter. Se
oxideaza usor la aer. Temperatura de inflamabilitate 1842C. Temperatura de autoinflamare 362oC. Puterea calorifica 9400 kcal/kg.
Masuri de :
- stingere: incendiile se sting cu apa pulvarizata, spuma chimica, spuma mecanica.
56. Acid oxalic COOH – COOH.2H2O
Se intrebuinteaza ca mordant in vopsitorie, la albirea pieilor a stearinei, la indepartarea cernelei si a ruginii de pe tesaturi. De
asemenea, se mai nfoloseste la lustruirea metalelor. Se obtine prin incalzirea sarurilor de potasiu sau de sodiu ale acidului formic cu
carbonat de calciu.
Acidul oxalic este un acid puternic. Este o substanta sub forma de cristale. Punctul de topire 101,5oC. Este solubil in apa 3,52% la
0oC si 120,24 la 90oC. Incalzit cu acid sulfuric se descompune in bioxid de carbon, oxid de carbon si apa.
57. Acid peracetic CH3COOOH
Se obtine prin oxidarea aldehidei acetice cu oxigen sau din peroxid de acetil cu metoxid de sodiu.
Pericol de :
- incendiu: lichid incolor, de obicei diluat 60% cu acid acetic. Este reactiv, oxidant, inflamabil. Este solubil in apa, in alcool, in
eter. Punctul de topire 1oC. Temperatura de inflamabilitate 43oC.
Produsul se descompune violent la 110oC.
Acidul peracetic este sensibil la socuri si la caldura. Cand produsul este amestecat cu substante usor oxidabile, produse organice
sau inflamabile, acceleratori chimici pot avea loc reactii chimice spontane, autoaprinderi sau explozii.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu sunt cunoscute. La 110oC explodeaza.
- toxicitate: acidul peracetic provoaca arsuri grave la piele si la ochi. Inhalarea prelungita a vaporilor concentrati poate fi nociva.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in lazi de lemn care contin recipiente de sticla sau de ceramica. In lazi se vor introduce materiale de
captusire, in cantitati suficiente, pentru a absorbi produsul scurs in lada respectiva. Produsul se va depozita in cladiri incombustibile,
separat de acceleratori, substante usor oxidabile, substante organice sau produse inflamabile. Depozitarea in cantitati mari ar trebiu sa
fie protejata cu o instalatie de sprinklere, cu debit mare. Recipientele se vor proteja impotriva deteriorarilor fizice .
- stingere: se va folosi apa de la distanta sau dintr-un loc protejat. Recipientele neatinse de incendiu se vor raci in permanenta cu
apa pulverizata pentru a preveni incalzirea.
In cazul imprastierii produsului in urma unui incendiu, produsul imprastiat ar trebui sa fie absorbit, cu un absorbant
incombustibil, de exemplu, cu vermiculit. Produsul imprastiat si absorbit se colecteaza si se introduce intr-un recipient metalic in
vederea distrugerii sale immediate. Pentru colectarea produsului imprastiat nu se vor folosi metale generatoare de scantei si nici
materiale organice (lemn, hartie, etc). Protectia se asigura cu costume de protectie.
58. Acid percloric HClO4
Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator si se foloseste pentru dozarea K. Se prepara prin actiunea acidului sulfuric concentrat la
90 – 160oC, asupra cloratului de poatsiu si distilarea in vid.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor, inodor, fumega in aer. Pericolul de incendiu depinde, in cea mai mare masura de concentratie. In mod
obisnuit se gasesc solutii de acid percloric in concentratie de 70 – 72%; o asemenea concentratie prezinta pericol de incendiu.
Densitatea 1,76. Punctul de topire – 112oC. Punctul de fierbere 180oC. Este solubil in apa. Este un oxidant puternic, aprinde hartia,
lemnul, carbunele. Daca o picatura de acid percloric se picura pe un cristal uscat de permenganat de potasiu, se producere o aprindere
violenta, acidul percloric de 70 – 72% este cel mai tare dintre acizi. La rece reactioneaza cu metalele active. In acest timp se degaja
hidrogenul si se formeaza percolatii care in stare pura sunt substante explozive. Acidul anhidric este instabil chiar la o temperatura
obisnuita, isi schimba culoarea lent pana la cafeniu si devine exploziv. In contact cu anhidrida acetica , bismut, alcool, se poate
aprinde sau exploda.
- explozie: in contact cu majoritatea substantelor organice se produce explozie.
- toxicitate: iritant acut pentru ochi, piele si membranele mucoase. Pe piele provoaca rani care se vindeca greu.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in butelii sau damigene de sticla. Recipientele pentru laborator se vor depozita pe rafturi antiacide
incombustibile. Depozitarea acidului percloric se va face separat de produsele combustibile, substantele organice , deshidratantii
puternici, agentii de oxidare si agentii de reducere.
Acidul percloric trebuie depozitat intr-un loc in care nu va ingheta. Instalatiile electrice vor fi protejate impotriva actiunilor
corozive a vaporilor.
- stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata. Protectia se asigura prin costume de protectie.
59. Acid picric HOC6H2(NO2)3
Este intrebuintat in tratamentul arsurilor, al distomatozei oilor, la identificarea alcaloizilor etc. Se obtine sintetic prin nitrarea
fenolului.
Pericol de:
- incendiu: cristale de culoare galbuie, amare. Este solubil in apa rece (1:90), in apa calda (1:15), in benzen, in cloroform.
Punctul de topire 122oC. Densitatea 1,81. Substanta combustibila. Acidul picric este un agent de oxidare. Impreuna cu metalele si in
special cu cuprul, cu plumbul si zincul acidul picric formeaza compusi explozivi foarte sensibili.
- incendiu: acidul picric topit, constituie explozivul numit melinita.
- toxicitate: substanta otravitoare. Sub forma de praf irita pielea, ochii si aparatul respirator.
Masuri de:
- prevenire: se depoziteaza in lazi sau butoaie de lemn in depozite special amenejate.
- stingere: protectia se asigura cu aparate izolante.
60. Acid propionic CH3CH2COOH
Se obtine sintetic prin saponificarea propionitrilului:prin aditia H2O si CO la etena (300at)
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu miros slab intepator. Densitatea 0,99874. Punctul de topire – 19,7oC. Punctul de fierbere
141,4oC. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 54oC. Temperatura de autoinflamare 490oC. Acidul propionic este solubil
in apa in orice proportie.
-toxicitate: provoaca iritatii grave la ochi si pe piele. Se va evita contactul produsului cu ochii si pielea.
Masuri de:
- prevenire: se transporta in damigene, butoaie, rezervoare. Se depoziteaza in exterior sau in depozite separate, in care se vor
respecta aceleasi reguli de prevenire ca la lichidele combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau spuma. Protectia se asigura cu aparate izolante, ochelari de protectie.
61. Acid salicilic OHC6H4COOH
Antiseptic, conservant. Se obtine sintetic din fenoxid de sodiu si bioxid de carbon, prin presiune.
Pericol de:
- incendiu: se prezinta sub forma de cristale aciculare fine, incolore, combustibile. Densitatea 1,443. Punctul de topire 157oC.
Punctul de fierbere 256oC. Este solubil in apa: 0,16% la 4oC,2,6% la 75oC. Temperatura de aprindere 157oC. Temperatura de distilare
211oC. Temperatura de autoaprindere 545oC.
- explozie: praful de acid salicilic formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 850μ are limita inferioara de explozie 50
g/m3.
- toxicitate: Incalzit rapid la 220- 230oC se descompune in fenol si bioxid de carbon. Praful de acid salicilic provoaca tuse, uneori
chiar cu sputasanguinolenta.
Masuri de :
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
62. Acid sorbic CH3 – CH = CH – CH = CH – COOH
In ultimul timp este intrebuintat ca agent fungistatic. Se obtine sintetic din aldehida crotonica si acid malonic.
Pericol de:
- incendiu: pulbere combustibila de culoare alba. Punctul de topire 133-134,5oC. Punctul de fierbere 228oC. Este putin solubil in
apa. Temperatura de aprindere 134oC. Temperatura de autoaprindere 425oC.
-explozie: praful in stare de suspensie formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 250μ are limita inferioara de explozie
30 g/m3. Continutul minim de oxigen pentru un amestec exploziv diluat cu azot este de 12% in volum.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
63. Acid stearic CH3(CH2)16COOH
Se intrebuinteaza la fabricarea lumanarilor si a multor produse cosmetice, in special creme de ras. Sub forma de stearati metalici
este folosit in tehnica. Sub forma de gliceride se gaseste in grasimile animale si in unele uleiuri vegetale.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor. Nu este combustibil, de topire 69,3oC. Punctul de fierbere 383oC. Este foarte putin solubil in
apa. Solubil in alcool, in acetona. Temperatura de aprindere, 195oC. Tempratura de distilare 291oC. Temperatura de autoaprindere
320oC. Puterea calorifica 9500 kcal/kg.
Masuri de:
-stingere: incendiile de acid stearic se sting cu spuma chimica, apa pulverizata.
64. Acid sulfanilic NH2C6H4SO3H.2H2O
Reactiv analitic pentru sodiu si pentru nitriti. Se obtine sintetic din anilina, in acid sulfuric cu 10% trioxid de sulf, la 180oC.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, greu combustibila.Densitatea in vrac 0,548. Temperatura de topire (descompunere) 288oC.
Temperatura de autoaprindere 613oC.
- explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
- stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
65. Acid sulfuric SO4H2
Este folosit la fabricarea ingrasemintelor, a colorantilor, a explozivilor, in industria petrolului, in acumulatoare, in industria
alimentara etc.
Se fabrica prin mai multe procedee: procedeul cu camere care comporta prajirea piritei, desprafuirea gazelor, turn Glover, camere
de plumb, turnuri Gay-Lussac; procedeul de contact cu fazele: prajire, desprafuirea gazelor, spalare, filtrare umeda, uscarea gazelor,
transformare in bioxid de sulf, racire, absorbtie.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor. Nu este combustibil, insa e reactiv si capabil sa aprinda produsele combustibile, fin divizate
prin contact. Reactioneaza violent cu apa si substantele organice, cu degajare de caldura. Este extrem de periculos in contact cu
numeroase substante si in special cu carburile, cloratii, fulminatii, azotatii, picratii, metalele pulvarizate si diferite produse
combustibile. Ataca numeroase metale punand in libertate hidrogen.
Densitatea 1,83. Densitatea vaporilor in arport cu aerul 3,4. Punctul de topire 10,5oC. Punctul de fierbere 338oC. Solubilitate
nelimitata in apa.
-toxicitate: provoaca arsuri grave, profunde in tesuturi. Are efect foarte corosiv.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in damigene si butelii de sticla, autocisterne, vagoane cisterne.
Se depoziteaza separat de carburi, clorati, fulminati, azotati, picrati, metale pulvarizate si produse combustibile.
-stingere: incendiile care cuprind cantitati mici de produse combustibile in zona in care se gaseste si acid sulfuric se sting cu
pulberi stingatoare. Se interzice sa se arunce apa asupra acidului sulfuric, deoarece il improsca si se produce o mare cantitate de
caldura. Protectia se asigura cu costume de protectie.
66. Acid telurhidric H2Te
Substanta combustibila, toxica, incolora. Densitatea in strae lichefiata 2,570 la – 20oC. Punctul de topire – 51oC. Punctul de
fierbere de la – 2 pana la – 3oC. Densitatea in raport cu aerul 4,49. Solubil in apa. Incalzit se descompune.
La aprinderea in aer arde cu o flacara albastra.
67. Acid tiodivalerianic S(CH2)4COOH2
Substanta combustibila sub forma de cristale de culoare alba. Densitatea 0,388. Punctul de topire 93oC. In stare topita arde intens.
Temperatura de aprindere 410oC. Temperatura de autoaprindere 810oC.
Praful de 850 μ in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful care contine 16% particule de dimensiunea 74 μ are limita
inferioara de explozie 15g/m3.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
68. Acid tricloracetic Cl3CCOOH
Lichid greu combustibil care contine 87,6%produs de baza, 0,37%, clorat si 1,65 acid azotic. Densitatea 1,565. Punctul de
fierbere 162oC. Temperatura de autoinflamare 711oC.
Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
69. Acid valerianic CH3(CH2)3COOH
Se foloseste ca antisdpasmodic si sedativ: ca sare de amoniu, de zinc etc. Se extrage din radacina de valeriana. Sintetic se obtine
prin oxidarea alcoolului amilic cu bicromat de potasiu.
Pericol de:
- incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil cu miros specific. Densitatea 0,942. Punctul de topire – 34,5oC. Punctul de fierbere
175 C. Este solubil in apa. Temperatura d einflamabilitate 87oC. Temperatura minima de autoinflamare 320oC.
o

Masuri de:
-stingere: incendiile de acid valerianic se sting cu spuma, pulbari stingatoare.
70. Acrilat de butil CH2 – CHC OO C4H9
Este esterul butilic al acidului acrilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,8998. Punctul de fierbere 147,4oC. Este putin solubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 38oC. Temperatura de autoinflamare 280oC.
- explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita de inflamabilitate 1% iar temperatura de inflamabilitate 7,4%
in volum.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi masuri ca la acrilatul de metil.
- stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau spuma.
71. Acrilat de etil CH2 = CHCOOC2H5
Este folosit in industria lacurilor. Acrilatul de etil este eterul acidului acrilic.
Pericol de:
- incendiu: lichid incolor cu miros acrisor, inflamabil. Densitatea 0,923. Vaporii sunt mai grei decat aerul, densitatea in raport cu
aerul 1,2. Punctul de fierbere 98 – 99oC. Este greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 4oC, iar temperatura de
autoinflamare 385oC. Vaporii sun neinhibati si se pot forma polimeri in sistemele de aerisire sau in opritoarele de flacari, blocand
astfel deschiderile de aerisire. La temperaturi ridicate se poate produce polimerizarea.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind de 1,1 si limita superioara 5,1%.
Deci un interval de explozie strans, insa la concentratia de explozie se ajunge repede, ceea ce determina un pericol accentuat:
-toxicitate: produsul irita considerabil aparatul respirator. Contactul prelungit cu pielea sau cu ochii poate prooca vatamari grave.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni polimerizarea, acrilatul de etil trebuie sa contina un inhibitor. Toto pentru evitarea polimerizarii,
acrilatul de etil se va feri de caldura. In cazul cand polimerizarea are loc intr-un recipient inchis, exista posibilitatea ca recipientul sa
sufere o spargere exploziva. Depozitarea se va face in spatii inchise si la temperaturi scazute si separat de substantele oxidante.
- stingere: produsul fiind greu solubil in apa, apa pulverizata poate fi ineficace. Pentru stingere se utilizeaza spuma, pulberi
stingatoare si gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
72. Acrilat de metil CH2 – CHCOOCH3
Se foloseste in industria maselor plastice.
Pericol de:
- incendiu: lichid volatil, incolor, cu miros acrisor, inflamabil. Densitatea 0,955. Punctul de fierbere 80,5oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul1,5%. Vaporii fiind mai grei ca aerul se acumuleaza in partile inferioare ale cladirilor si solului, pot parcurge o
distanta considerabila pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se pana la locul de origine. Produsul contine de obicei un
inhibitor pentru a impiedica autopolimerizarea. La temperaturi ridicate (in caz de incendiu), poate avea loc polimerizarea daca nu are
inhibitor. Temperatura de inflamabilitate – 15oC, iar cea de autoinflamare 265oC.
- explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri eplozive in intervalul de explozie de 1,1 – 13,0%, in volum.
- toxicitate: irita puternic aparatul respirator. Contactul prelungit cu pielea sau ochii poate provoca leziuni grave.
Masuri de :
- prevenire; se transporta in bidoane sau butelii amplasate in lazi, cisterne. Produsul se va depozita la temperaturi scazute si
separat de substantele oxidante.
- stingere: fiind greu solubil in apa, jeturile de apa nu sunt prea eficace. Daca se va folosi apa, ea va fi pulverizata. Rezultate
bune la stingere se obtin prin folosirea spumei, gazelor inerte si pulbarilor stingatoare. Rezervoarele sau butoaiele care contin acrilat
de metil se racesc cu apa, pentru a preveni polimerizarea. Protectia se asigura cu aparate izolante.
73. Acrilonitril (Nitril acrilic) CH2 = CH – CN
Se intrebuinteaza la fabricarea unor copolimeri: cauciuc Buna S, S.K.S., fibra acrilan etc.
Pericol de:
- incendiu: lichid inflamabil, incolor, cu miros slab intepator. Densitatea 0,811. Punctul de topire – 72oC. Punctul de fierbere 78-
79oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,9. Puterea calorifica 7600 kcal/kg.
Temperatura de inflamabilitate 0oC. Temperatura de autoinflamare 370oC. Solutiile diluate prezinta, de asemenea, pericol de
incendiu; o solutie 2% are temperatura de inflamabilitate 20oC, iar o solutie 3%, 14oC. In prezenta hidroxizilor alcalini concentrati,
produsul sufera o polimerizare violenta. In stare foarte pura produsul poate polimeriza spontan cu degajare de caldura, in special
atunci cand este expus la lumina. Pe timpul incendiului este posibila polimerizarea. Daca polimerizarea are loc in recipient, exista
posibilitatea spargerii violente a acestuia.
-explozie: vaporii de acril solubil formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este de 3% in volum, iar
limita superioara de explozie 17%, in volum. Presiunea maxima a exploziei 7,7 kgf/cm2.
-toxicitate: produsul este otravitor, prin inhalare, ingerare sau absorbtie prin piele. In cazul unei contaminari accidentale se vor
spala partile contaminate cu cantitati mari de apa.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substantele alcaline, cum sunt hidrozizii alcalini, amoniacul sau aminele si de substantele
oxidante.
Acrilonitrilul nu se va depozita in stare neinhibata. Butoaiele se depoziteaza in picioare cu dopul in sus, iar stivele vor avea o
inaltime de maximum doua butoaie. Vaporii de acrilonitril sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire sau in
opritoarele de flacari ale rezervoarelor de depozitare, ducand la infundarea instalatiilor de aerisire.
- stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma. Protectia se asigura cu spume de protectie si aparate
izolante.
74. Acroleina CH2 = CH – CHO
Acroleina este folosita ca intermediar in sinteza organica. Se obtine sintetic prin distilarea glicerinei cu H2SO4 sau KH SO4,
condensarea formolului cu acetaldehida, folosind drept catalizator silicat de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, volatil, cu miros patrunzator dezagreabil. Densitatea acroleinei este de 0,841, punctul de
firbere de 52oC, iar cel de topire – 87,7oC. Este solubila in apa (1:3). Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind 2 , apare posibilitatea
acumularii lor la partea inferioara a incaperilor. Din acest punct de vedere pericolul este foarte mare, pentru ca vaporii pot parcurge o
distanta considerabila pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la locul de oirigine al vaporilor. Temperatura de
inflamabilitate este de -26oC, iar cea de autoinflamare 294oC.
Acroleina reactioneaza usor cu oxigenul , formand peroxizi instabili explozivi. Este capabila de polimerizare spontana. Reactia
de polimerizare energica are loc in contact cu alcali, amonia si amine. In cazul cand polimerizarea are loc intr-un recipient apare
posibilitatea spargerii violente a recipientului.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive in intervalul de explozie cuprin intre 2,8 – 31% in volum.
-toxicitate: o mica cantitate de acroleina este foarte otravitoare. Produsul este foarte iritant pentru ochi, piele si aparatul
respirator, putand provoca arsuri grave.
Masuri de:
-prevenire :pentru a se preveni polimerizarea la depozitare este necesar sa se introduca stabilizatori, prin aceasta evitindu-se
reactiile insotite de degajare de caldura. Depozitarea acroleinei trebuie facuta in exterior sau in cladiri separate. In spatiile de
depozitare a acroleinei nu sunt permise nici un fel de substante alcaline ca hidroxizi alcalini, amoniac sau amine si nici oxidanti. In
nici un caz nu se va depozita acroleina in stare neinhibata (nestabilizata).
Vaporii de acroleina sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire sau in opritoarele de flacari ale rezervoarelor
de depozitare, ducand la infundarea deschiderilor de aerisire.
-stingere: incendiuile de acroleina se sting cu jeturi de apa pulverizata, bixid de carbon, spuma speciala, pulbari stingatoare.
Protectia servantilor se asigura prin costume complete.
75.Adeziv perclorvinilic
Produs care permite lipirea lemnului, a metalelor, a sticlei, a maselor plastice etc.
Lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate – 6oC. Temperatura de autoinflamare 500oC .
76. Alcool acetopropilic CH3COCH2CH2CH2OH
Lichid combustibil cu miros specific. Densitatea 1,007. Punctul de fierbere 145oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,55.
Solubil in apa. Temperatura de inflamabiliate 79oC. Temperatura de autoinflamare 460oC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata.
77. Alcooli alifatici primari
Fractiunea C7 – C11
Amestec tehnic de alcooli alifatici primari in care predomina alcooli cu numarul de 7 pana la 11 carboni de atomi in molecule.
Lichid incolor, combustibil. Temperatura de inflamabilitate 102oC. Temperatura de aprindere 111oC.
Incendiile in spatii inchise se sting cu o comncentratie de bioxid de carbon de 23%, in volum, sau de 29% azot in volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata.
78. Alcooli alifatici primari bruti
Produs intermediar tehnic, compus din amestecul de diferiti alcoolialifatici primari. Este un lichid inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 46oC. Temperatura de aprindere 131oC.
Produsul arde cu flacara portocalie intensa, stabila.
Incendiile in spatiu inchis se sting cu bioxid de carbon in concentratie de 22% in volum si cu azot in concentratie de 34% in
volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
79. Alcool alilic CH2 = CH – CH2OH
Este folosit ca intermediar in sinteza de compisi alilici, gaze de lupta, rasini. Se obtine sintetic din glicerina si acid formic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil cu miros de mustar. Densitatea 0,854. Punctul de topire – 129oC, iar cel de fierbere 96 –
97oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2, deci sunt mai grei decat aerul, motiv pentru care vaporii pot parcurge o mare distanta
pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la locul de originne. Alcoolul alilic este solubil in apa, alcool, cloroform si in eter.
Temperatura de inflamabilitate este de 21oC, iar cea de aotoinflamare 378oC. Putere calorifica 9030 kcal/kg.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, intervalul de explozie fiind cuprins intre 2,5 si 18% in volum.
-toxicitate: alcoolul alilic este un iritant toxic foarte poericulos pentru ochi si este absorbit usor prin piele. Produsul este foarte
toxic prin ingerare si inhalare. Concentratiile mari provoaca narcoza si leziuni la rinichi
Masuri de:
-prevenire: transportul se va face in bidoane, butoaie, autocisterne, vagoane, c.f.. Depozitarea si menipularea se va face dupa
regulile specifice lichidelor inflamabile.
- stingere:produsul fiind solubil in apa in orice proportie, apa nu este efivace la stingerea incendiilor. Pentru stingerea lor se
foloseste , bioxidul de carbon, pulberile stingatoare si spuma chimica sau speciala. Protectia se va asigura prin protectie completa.
80.Alcool amilic C5H11OH
Se obtine din ulei de fuzel, un produs secundar al fermentarii alcoolice . Se intrebuinteaza ca solvent pentru lacuri, la fabricarea
acetatului de amil, etc.
Pericol de:
-Incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,816. Punctul de fierbere 128oC. Temperatura de inflamabilitate 21oC. Temperatura de
autoinflamare 378oC. Puterea calorifica 8,290 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive 2,85%, iar limita superioara de explozie 309,5% din volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
81.Alcool n-amilic CH3(CH2)3CH2OH
Se obtine din 1- clorpentan , prin hidroliza
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 0,814. Punctul de topire – 79oC. Punctul de fierbere 137oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 3,1. Vaporii fiind mai grei decat aerul se acumuleaza in partilede jos ale incaperilor prezentand un mare pericol de
incendiu.
Puterea calorifica 8,282 kcal/kg. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 40 – 42oC (pur), 27 – 43oC
(tehnic).Temperatura de autoinflamare 300oC.
-explozie: vaporii de alocool n-amilic formeaza cu aerul amestecuri expolozive. Limita inferioara de explozie 1,2%, iar limita
superioara 10%, in volum. Presiunea maxima de explozie 7,52 kgf/cm2.
-toxicitate: vaporii alcoolului n-amilic au o actiune iritanta asupra mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi masuri de prevenire ca la lichidele combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
82. Alcool benzilic C6H5CH2OH
Se intrebuinteaza ca solvent pentru acetilceluloza si in industria cosmetica. Se mai intrebuinteaza la starpirea daunatorilor. Se
obtine prin reducerea benzaldehidei.
Pericol de:
-incendiu; lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,045. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,741. Punctul de topire – 15,3oC.
Punctul de fierbere 205,4oC. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 90oC. Temperatura de autoinflamare 400oC.
-explozie: vaporii de alcool benzilic formeraza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,99%, iar limita
superioara de explozie 15,5%, in volum.
-toxicitate: este narcotic. Datorita volatilitatii neinsemnate, se exclude pericolul intoxicatiilor acute provocate de vapori.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura ventilatia mecanica a incaperilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi stingatoare.
83. Alcool n-butilic CH3CH2CH2CH2OH
Este folosit ca dizolvant pentru lacuri si ca intermediar in sinteze organice. Se obtine prin ferm,entatie din cereale, melasa, prin
hidroformilarea propenei,etc.
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,809. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6. Punctul de topire – 79,9oC.
Punctul de fierbere 117,9oC. Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 34oC. Puterea calorifica 7900 kcal/kg. Se aprinde
dupa 5 – 7 s., la contact cu peroxidul de sodiu.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,7oC, iar limita superioara 12% in
volum. Presiunea maxima a exploziei 7,45kgf/cm2.
-toxicitate: provoaca conjuctivite la o concentratie de 0,15 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea corespunzatoare a spatiilor de productie si depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. Protectia se asigura cu masti si costume de protectie.
84. Alcool butilic tertiar (CH3)3 COH
Se obtine sintetic prin hidratarea izobutenei. Se foloseste ca solvent pentru lacuri de nitroceluloza.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale. Densitatea 1,3877. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,56. Solubil in apa.
Temperatura de aprindere 11oC. Temperatura de autoaprindere 480oC.
-explozie : vaporii degajati dupa incalzire formeaza cu aerul amestecuri explozive . Limita inferioara de explozie 1,9% iar limita
superioara 9%, in volum.
-toxicitate: are miros caracteristic de camfor. Concentratia maxima admisibila 300 mg/m3 aer. Patrunde in organism, fie prin
inhalare, fie prin ingerare. Este iritant si provoaca conjuctivita.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea artificiala a spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa. Protectia se asigura cu masca si echipament de protectie din cauciuc.
85. Alcool cetilic CH3(CH2)14CH2OH
Este intrebuintat la preparate cosmetice si ca emulgator.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila de culoare alba.Densitatea 0,876. Punctul de topire 49,3oC. Punctul de fierbere 189,5oC. Este
insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter. Temperatura de aprindere 180oC. Temperatura de autoaprindere 238oC. Puterea calorifica
10 350 kcal/kg.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
86. Alcool cinamic C6H5 – CH = CH – CH2OH
Este folosit ca intermediar la sinteze organice, in parfumerie. Se obtine sintetic prin reducerea diacetatului, aldehidei cinamice cu
fier si acid acetic etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de cristale aciculare. Densitatea 1,0397. Punctul de fierbere 133,7oC. Punctul de
topire 33oC. Solubil in alcool, in eter, in dizolvanti organici. Greu solubil in apa. Temperatura de aprindere 134 C.Temperatura de
autoaprindere 360 C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi, stingatoare.
87. Alcool n-decilic ( 1-decanol) C10H22O
Se prezinta sub forma de cristale. Este combustibil. Punctul de topire 7oC. Punctul de fierbere 228 – 232oC. Densitatea 0,8297.
Este insolubil in apa. Temperatura de aprindere 114oC. Temperatura de autoinflamare 232oC. Incendiile se sting cu apa pulverizata,
spuma, pulberi stingatoare.
88. Alcool etilic (etanol) – CH3CH2OH
Este intrebuintat ca antiseptic local, vasodilator conoranian; dizolvant; in parfumerie:frictiuni; ca intermediar in sinteze organice
si de medicamente. Se obtine din amidon, zahar sau alti hidrati de carbon, prin fermentare cu drojdie de bere sau sintetic din acetilena
si etilena.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,798. Punctul de fierbere 78,3oC. Punctul de topire – 114,6oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 1,6. Solubilitate nelimitata in apa. Temperatura de inflamabilitate 13oC. Temperatura minima de
autoinflamare 365oC. Puterea calorifica 6 380 kcal/kg.In reactie cu acidul hipocloros si bioxidul de bariu se poate aprinde sau
exploda.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 19% in volum. Presiunea maxima a
exploziei 7,45 kgf/cm2. Viteza de ardere 12 – 15 cm/h. Viteza maxima normala de ardere 0,556 m/s.
Continutul minim de oxigen pentru un amestec diluat cu bioxid de carbon 14.9%, volum, cu azot 12,5 volum.
-toxicitate: substanta narcotica, care poate paraliza sistemul nervos central. Concentratia limita admisibila 1mg/l. In caz de
intoxicare cu vapori de alcool etilic, accidentatul se indeparteaza din atmosfera viciata si i se face respiratie artificiala.
Masuri de:
-prevenire:ventilarea locala si generala a spatiilor de productie. Etansarea conductelor si aparaturii de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, spuma cu coeficient mare de infoiere, gaze
inerte.
Intensitatea se refulare a spumei chimice 1,6 l/s.m.2. Debitul de apa pulverizata 0,4l/s. suprafata de ardere. Spuma cu coeficient
mare de infoiere este eficace in spatii inchise.
In spatii inchise incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon in concetratie de 23% volum, azot in concentratie 31,5% volum.
Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
89. Alcool etilhexilic CH3(CH2)3CH(C2H5)CH2OH
Lichid combustibil. Densitatea 0,834. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,55. Solubilitatea in apa 0,1%. Temperatura de
inflamabilitate 850C. Temperatura de autoin flamare 270oC. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 0,55%, iar limita superioara 5,4%, volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
90. Alcool feniletilic C6H5CH2CH2OH
Este intrebuintat in parfumerie. Se obtine sintetic din etilenoxid si bromura de fenil – magneziu ;din eter fenilacetic prin reducere
cu sodiu si alcooizoamilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 1,0235. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,22. Este putin solubil
in apa, in alcool. Punctul de fierbere 219 – 221oC. Temperatura de inflamabilitate 107oC. Temperatura de autoinflamare 460oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,8%. Limita superioara de explozie 4,2
volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
91. Alcool furfurilic:C4H3OCH2OH
Este folosit ca solvent, la obtinerea de agenti de udare pentru rasini sintetice. Sintetic se obtine din furfurol, prin reducere cu
hidrogen sau prin disproportionare. Se mai obtine prin separarea din uleiul eteric, din cafea sau din cicoareprajita, prin antrenare de
vapori.
Pericol de :
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,282. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,4. Punctul de fierbere 170-
171oC. Este solubil in apa. Foarte solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 74oC. Temperatura de autoinflamare 400oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,95%. Limita superioara de explozie
14,2%, volum
-toxicitate: substanta toxica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
92. Alcool n-heptilic (Heptanol) CH3(CH2)5CH2OH
Se obtine sintetic prin reducerea heptaldehidei cu fier si acid acetic diluat; din pentan si etilen oxid.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil. Densitatea 0,8187. Punctul de topire – 34,6oC. Punctul de fierbere 175,80C. Este
greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 53oC. Temperatura de autoinflamare 255oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pelberi stingatoare.
93. Alcool n- hexilic CH3(CH2)4CH2OH
Se utilizeaza ca solvent. Lichidul combustibil incolor. Densitatea 0,820. Punctul de topire – 51,6oC. Punctul de fierbere 157,8oC.
Este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 62oC. Temperatura de autoinflamare 310oC.
Intervalul de explozie 0,84% - 5,4% , volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, abur, gaze inerte.
94. Alcool izoamilic primar (CH3)2CHCH2CH2OH
Sub forma de acetat serveste ca dizolvant pentru lacuri. Alcoolul izoamilic primar se obtine prin distilarea fuzelului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,813. Densitatea in raport cu aerul 3,1. Punctul de topire 117,20C. Punctul de
fierbere 132oC. Este solubil in apa (2% laq 14o), in eter. Prin deshidratare trece in trimetril si izopropiletilena. Temperatura de
inflamabilitate. 43oC. Temperatura de autoinflamare 350oC. Produsul tehnic are temperatura de inflamabilitate 40 – 50oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,4%, iar limita superioara de explozie
9%, volum , la 100oC.
-Toxicitate: actiune narcotica puternica, actiune iritanta asupra mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, spuma, abur. Protectia se asigura cu masti nsi costume de protectie.
95. Alcool izoamilic secundar (CH3)2 – CH – CHOH.CH3
Lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,3973. Este solubil in apa (2,8% la 30o), in alcool, in eter. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 3,0. Punctul de fierbere 113 – 114oC. Temperatura de inflamabilitate 40oC. Vaporii de alcool izoamilic secundar formeaza cu
aerul amestecuri explozive. Limita inferioara 1,2%, iar limita superioara 9%, volum.
Incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, abur.
96. Alcool izobutilic (2-metil propanol -1) (CH3)2 – CHCH2OH
Se obtine din fuzel sau, catalitic din oxid de carbon si hidrogen. Prin dezhidratare se obtine izobutilena, al carui polimer este un
cauciuc sintetic. Se utilizeaza ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,8057. Punctul de topire – 108oC. Punctul de fierbere 107,5oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,56. Temperatura de inflamabilitate 28oC. Temperatura de autoinflamare 390oC.
Se autoaprinde in contact cu peroxidul de sodiu.
Este putin solubil in apa, in eter, in alcool.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 7,3% volum.
-toxicitate: provoaca iritarea conjuctivitei.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata.
97. Alcool izopropilic (propanol -2) (CH3)2CHOH
Este intrebuintat la fabricarea acetonei, ca inlocuitor uneori, al etanolului si ca dizolvant. Se obtine din propena gazelor de
cracare, prin hidratare cu acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,785. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,07. Punctul de topire – 85,8oC.
Punctul de firbere 82,5oC. Este solubil in apa, in alcool , in eter. Temperatura de inflamabilitate 14oC. Temperatura minima de
autoinflamre 400oC. Viteze normala maxima de ardere 0,415 m/s.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2%, iar limita superioara de
explozie12%, volum.
-toxicitate: iritarea usoara a ochilor, a mucoasei nazale, a faringelor. Vaporii de alcool izopropilic sunt de doua ori mai toxici
decat vaporii de alcool etilic.
Masuri de:
-prevenire: etansarea aparaturii de productie. Ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa, abur, gaze inerte. Concentratia minima de stingere intr-un volum inchis, cu bioxid
de carbon 21%, cu azot 27%, volum.
98. Alcool metilic CH3OH
Este intrebuintat la fabricarea formaldehidei, a clorurii si sulfatului de metil, a metil violetului. Dizolvant, in amestec cu alte
substante, pentru lacuri.
Se obtine prin distilarea lemnului, dupa separarea acidului acetic cu acetat de calciu; din oxid de carbon si hidrogen, la 370oC si
200 at. In prezenta unor catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7915. Punctul de fierbere 65oC. Punctul de topire – 97,8oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 1,7. Este solubil in apa, nelimitat, in alcool , in eter. Se oxideaza in prezenta catalizatorilor, la
formaldehida si acid formic. Temperatura de inflamabilitate 8oC. Temperatura de autoinflamare 436oC. Puterea calorifica 5350
kcal/kg.
In contact cu peroxidul de sodiu sau anhidrida cromica se aprinde instantaneu. Solutia apasa 10% alcool metilic este un lichid
greu combustibil. Puterea calorifica 4750 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 6%, iar limita superioara de explozie
36%, volum. Din solutia apoasa de 10% alcool metilic, la temperatura de 60 – 70oC deasupra suprafetrei solutiei, in vasele sau
aparatele inchise, se degaja vapori care pot forma amestecuri explozive.
-toxicitate: substanta toxica care provoaca orbirea, cantitatea de 50 – 75 g este doza letala pentru om. Substanta actioneaza mai
ales asupra sistemului nervos, si a aaparatului cardio-vascular. Datorita solubilitatii mari in apa, vaporii de alcool metilic se
acumuleaza continuu in orgtanism, in decursul intregii perioade de inspirare a vaporilor, iar eliminarea lor prin caile respiratorii si
prin rinichi se face incet.
Masuri de:
-prevenire: inlocuirea alcoolului metilic, unde este posibil, cu alcool etilic. Asigurarea etansarii in intreaga instalatie de
productie si in depozite. Ventilarea artificiala a spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma speciala, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
99. Alcool nonilic CH3(CH2)7CH2OH
Lichid incolor combustibil. Densitatea 0,827. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0. Punctul de topire – 50oC. Punctul de
fierbere 213oC. Temperatura de inflamabilitate 196oC. Temperatura de autoinflamare 237oC.
100.Alcool n-octilic CH3(CH2)7CH2OH
Este intrebuintat la fabricarea parfumurilor; antispumant.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros aromatic, combustibil. Densitatea 0,827. Punctul de fierbere 194 – 195oC. Punctul de topire –
16 C. Temperatura de inflamabilitate 64oC. Temperatura de autoinflamare 253oC. Este greu solubil in apa. Miscibil ci alcoolul,
o

cloroformul, eterul.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,2. Limita superioara de explozie 31%
in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
101. Alcool 3,5 – di- tert – butil – 4 – 0xibenzelic C(CH3)3C6H2OHCH2OHC(CH3)3
Aceasta substanta se prezinta sub forma de pulbere combustibila de culoare alba. Punctul de topire 1370C. Este insolubil in apa.
Temperatura de aprindere 168oC. Temperatura de autoaprindere 376oC.
Praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful de 250μ formeaza amestecuri explozive cu limita
inferioara de explozie 22,5 g/m3. Continutul minim de oxigen pentru un amestec exploziv diluat cu azot este de 11% in volum.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, apa usoara.
102. Alcool polivinilic
Materie prima pentru fabricarea acetalilor polivinilici. Se utilizeaza ca adeziv, ca emulgator, ca pelicule protectoare pentru
metale, materiale plastice, panzeturi.
Se obtine prin saponificarea acetatului de polivinil cu alcalii, cu acizi sau cu metoxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba sau galbuie, combustibila. Densitatea 1,210. Punctul de topire 180oC – 220oC. Insolubil in apa. Se
inegreste usor la 100oC. Peste 200oC se descompune. Temperatura de aprindere 205oC. temperatura de autoaprindere 344oC.
-explozie: praful in stare de suspensie este exploziv. Praful de 250μ are limita inferioara de explozie 42,8 g/m3. Continutul minim
de oxigen pentru un amestec exploziv diluat cu azot este de 14% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma chimica, spuma mecanica.
103. Alcool n-propilic CH3CH2CH2OH
Dizolvant pentru rasini, esteri celulozici etc;intermediar in sinteza organica. Se obtine prin fractionarea fuzelului brut;produs
secundar in reactia dintre oxid de carbon si hidrogen.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,804. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,1. Punctuil de topire 127oC.
Punctul de fierbere 97 – 98oC. Este miscibil cu apa, alcoolul, eterul. Temperatura de inflamabilitate 23oC. Temperatura de
autoinflamare 420oC. Puterea calorifica 7 290 kcal/kg. Se autoaprinde, dupa 5 – 7 ``, la contactul cu peroxidul de sodiu.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,1%, iar limita superioara de explozie
13,5%, in volum.

Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, apa pulverizata. Protectia se asigura cu costume de
protectie.
104. Alcool 2,2,3,3 – tetrafluorpropilic H(CF2 – CF2)CH2OH
Lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,476.
Punctul de topire – 15oC. Punctul de fierbere 103 – 110oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,5. Puterea calorifica 2 650
kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate 60oC. Temperatura de autoinflamare 396oC.
Incendiile se sting cu apa, spuma.
105. Albastru de metilen C16H18N3SCL.3H2O
Pulbere usoara de culoare verde inchis. Usor solubila in apa calda. Temperatura de autoinflamare 1100oC. Praful, cu continutul
de cenusa 8% si umiditatea 2,6%, in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 22,1 g/m3.
Incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte, spuma.
106. Alchilbenzen
Denumire generica a omologilor benzenului. Se obtine prin substitutia atomilor de hidrogen din benzen cu alchili.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,862. Temperatura inceputului de distilare 180oC. Temperatura de
inflamabilitate 7o. Temperatura de autoinflamare 460oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de prevenire: aceleasi ca la lichidele combustibile.
107.Aldehida n-butirica CH3CH2CH2CHO
Intermediar in sinteza medicamentelor. Se intrebuinteaza la fabricarea acceleratorilor si a cimenturilor pentru cauciuc,a rasinilor
sintetice, a cidului butilic normal, la 250oC, peste cupru in pulbere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros pronuntat. Punctul de fierbere 75oC. Densitatea 0,8048. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,4. Este solubil in apa (1:15).Temperatura de inflamabilitate 18oC. Temperatura de autoinflamare 230oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,47%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
108. Aldehida caprinica CH3(CH2)8CHO
Lichid incolor combustibil. Punctul de fierbere 208 – 209oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,4. Insolubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 53oC.
Incendiile se sting cu spuma, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume de protectie.
109. Aldehida capronica CH3(CH2)4CHO
Se obtine sintetic prin trecerea acidului capronic peste zinc in pulbere, la 300oC, sau din acid capronic sau acid formic peste oxid
de mangan, la 200 – 300oC.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu un miros corespunzator. Densitatea 0,8335. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5.
Insolubil in apa.
Punctul de fierbere 131oC. Punctul de topire 28oC. Temperatura de inflamabilitate 300oC.
Se autooxideaza si polimerizeaza.
Masuri de:
-stingere: Incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
110. Aldehida crotonica CH3 – CH = CH – CHO
Este folosita in sinteza organica. Se obtine in stare pura prin condensarea acetaldehidei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,852. Punctul de topire – 69oC. Punctul de fierbere 102oC. Este solubila in apa,
in alcool, in eter. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4. Temperatura de inflamabilitate 12,8. Temperatura de autoinflamare
232oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,1%, iar limita superioara de explozie
15,5%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
111. Aldehida salicilica HOC6H4CHO
Este intrebuintata in analiza organica, la sinteza cumarinei, si la identificarea si dozarea cuprului si a nichelului. Se obtine prin
actiunea cloroformului asupra unei solutii de fenol, in prezenta sodei caustice.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor sau brun deschis, combustibil. Densitatea 1,166. Punctul de topire 7oC. Punctul de fierbere
o
196 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2%. Este partial solubil in apa; foarte solubil in alcool, in eter. Temperatura de
autoinflamare 530oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 2,5%, iar limita superioara de explozie
3,74% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, abur, gaze inerte.
112. Alilamina CH2 = CH – CH2 – NH2
Este folosita ca intermediar in sinteza diureticilor mercuriale.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor sau galben slab colorat, cu un miros puternic de amoniac. Densitatea 0,760, iar a vaporilor in
raport cu aerul 2. Punctul de fierbere 55 – 58oC. Temperatura de inflamabilitate – 29oC, iar cea de autinflamare 374oC. Este solubila I
apa (nelimitat), alcool, cloroform si in eter.
Datorita vaporilor, care sunt mai grei decat aerul, pericolul de incendiu creste.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, limita inferioara de explozie fiind de 2,2% iar cea superioara 22%, in
volum.
-toxicitate: substanta otravitoare, iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: transportul se va face in bidoane si butoaie. Depozitarea este preferabil sa se faca in aer liber sau in cladiri izolate,
pastrandu-se aceleasi reguli ca si la lichidele inflamabile. Alilamina nu se va pastra in acelasi loc cu substantele oxidante si
combustibile. Pastrarea si transportul se va face in vase inchise ermetic.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma adecvata pentru stiingerea incendiilor de alcool, gaze inerte si pulberi
stingatoare. Protectia se asigura prin costume de protectie complete.
113. Aluminiu (pulbere sau praf)
Element in stare metalica. In natura se gaseste sub forma de bauxita, de crioilit, de feldspati, de mica, argile etc. Se obtine din
bauxita dupa schema: macinare→ tratament alcalin:aluminat →hidroliza: AL (OH)3 → dizolvare in criolet topit → electroliza → AL.
Pericol de:
-incendiu: metal argintiu, cu densitatea de 2,702, punctul de topire 658,7oC. Punctul de fierber 2500oC. Putere calorifica 7 430
kcal/kg. Al este solubil in acid clorhidric, in acid sulfuric, in baze. Este insolubil in acid azotic. Este rezistent la actiunea agentilor
chimici, deoarece se acopera la suprafata cu o pelicula de oxid de aluminiu.
Aschiile si praful de aluminiu se pot aprinde sub efectul local al unor surse de aprindere cu o energie neinsemnata (flacara de
chibrit, scanteie etc.).
Temperatura de aprindere a pulberii de aluminiu este de 190oC. In urma reactiei, intre praful, aschiile sau foita de aluminiu si
umiditate se formeaza oxidul de aluminiu si se degaja o cantitate mare de caldura, care favorizeaza aparitia fenomenului de
autoaprindere, in caz de aglomerare in gramezi. La acest proces contribuie impurificarea materialului cu ulei. Praful depus prezinta,
de asemenea pericol de incendiu, putandu-se chiar autoaprinde la 470oC. Aschiile de aluminiu ard, de exemplu, in brom formand
bromura de aluminiu. Reactia intre aluminiu si clor si brom se produce la temperatura obisnuita, cu iod si sulf la incalzire.
Praful de aluminiu in contact cu vaporii de sulf la fierbere se aprinde. Aluminiul in maruntit intra in reactie cu hidrocarburile
halogenate. O cantitate mica de clorura de aluminiu, formata in cursul reactiei, actioneaza ca un catalizator, accelerand reactia, fapt
care in multe cazuri duce la explozie.
Un asemenea fenomen se observa la incalzirea pulberii de aluminiu cu clorura de metil, tetraclorura de carbon pana la
temperatura de 150oC. Amestecarea prafului de aluminiu cu unele hidrocarburi clorurate si alcool duce la autoaprinderea amestecului.
Amestecul de pulbere de aluminiu cu oxid de cupru, oxid de argint, oxid de plumb si mai ales bioxid de plumb arde cu explozie.
Puterea calorifica 7000 kcal/kg.
-explozie: praful de aluminiu sub forma de suspensie in aer este exploziv, limita inferioara de explozie fiind de 40g/m3.
Aluminiul reactioneaza usor la temperatura camerei cu solutia apoasa de amoniac, cu punerea in libertate a hidrogenului, creandu-se
pericol de explozie. Amestecul de azotat de amoniu, pulbere de aluminiu cu carbune sau cu nitroderivati poate exploda. Energia
minima de aprindere 15 mj; presiunea maxima de explozie 0,3 kgf/cm2s.
Concentratia limita de oxigen la care se exclude aprinderea amestecului de praf aer este de 3% in volum.
-toxicitate: aluminiul sub forma de pulbere sau praf este iritant pentru aparatului respirator si ochi.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie si cutii. Se depoziteaza in stare uscata si separat de acizi, hidroxizi alcalini si
hidrocarburi clorurate, de substantele oxidante. Trebuie evitata depozitarea in apropierea unor materiale combustibile.
-stingere: pentru stingerea incendiilor nu se utilizeaza apa. La stingerea incendiilor de pulbere sau praf de aluminiu se foloseste
nisip fin uscat, grafit, talc, azbest in stare pulverulenta, sare de bucatarie.
114. Amestecuri de amoniac – hidrogen
Amestecul de amoniac – hidrogen este combustibil.
Limitele de inflamabilitate ale acestui amestec se dau in tabelul de mai jos:

Compozitia amestecului combustibil % volum Limitele de explozie % volum


amoniac hidrogen inferioara Superioara
100 0 17,0 28,0
90 10 11,5 31,3
80 20 9,2 34,9
70 30 7,3 38,5
60 40 6,3 43,7
50 50 5,7 47,0
40 60 5,2 51,2
30 70 4,6 56,2
20 80 3,3 61,6
10 90 4,02 67,1
5 95 - -

115. Amidon (C6H10O5)n


Se intrebuinteaza la fabricarea dextrinei, a glucozei, la apretarea tesaturilor, in alimentatie.
Amidonul se obtine din materiile prime care il contin (cartofi, porumb, grau etc.).
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba combustibila, compusa din polizaharide. Se prezinta sub forma de granule, caracteristice pentru fiecare
planta, de marimi si forme diferite, cu structura diferita. Amidonul este insolubil in apa rece.
Gradarea pericolului de incendiu si de explozie este urmatoarea: amidon de porumb, de grau, de orez, de secara si de cartofi.
Puterea calorifica 4000 kcal/kg. Temperatura de autoaprindere 725oC.
-explozie:amidonul sub forma de pulbere de 850μ in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Pulberea de
amidon de cartofi cu umiditatea 17,8%, continutul de cenusa 3,4% are limita inferioara de explozie 40,3 g/m3. Presiunea maxima de
explozie 7,7 kgf/cm2. Energia minima de aprindere 30 mj.Pulberea de amidon de porumb, cu umiditatea 10% si 850μ are limita
inferioara de explozie 50 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
116. Amilena CH3 – CH2 – CH2 – CH = CH2
Amilenele se gasesc in “capul de amilena” obtinuta prin cracarea si piroliza titeiului. Sintetic se obtin din alcolii amilici, prin
deshidratare catalitica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,641. Punctul de topire – 30,1oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4.
Puterea calorifica 10 747 kcal/kg. Este insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate – 18oC. Temperatura de autoinflamare 273oC.
-explozie: vaporii de amilena formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,4%, iar limita superioara
de explozie 8,7% in volum . Viteza maxima normala de ardere a amestecului amilena aer 0,426 m/s.
Masuri de:
-prevenire: se iau aceleasi masuri de prevenire ca la lichidele inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stingatoare.
117. Amine alifatice
Aminele alifatice sunt folosite in industria medicamentelor si a detergentilor. Se obtin prin inlocuirea unuia sau a mai multor
atomi de hidrogen ai amoniacului, prin radicali organici alchilici sau acrilici; prin reducerea nitriilor, reducerea oximelor etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, inflamabil, cafeniu inchis, cu miros specific. Densitatea 0,834. Temperatura de inflamabilitate 2oC.
Temperatura minima de autoinflamare 280oC.
118. o, m, p, - Aminoanisol H2NC6H4OCH3
Este folosita ca intermediar la sinteza guiacolului. Se obtine sintetic prin reducerea nitranisolului corespunzator.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil. Se inchide la culoare la aer. Punctul de topire 5oC. Punctul de fierbere 225oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,24.Este insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate 107oC,iar cea de autoinflamare 430oC.
Forma m-lichid uleios. Punctul de fierbere 251oC. Este greu solubil in apa, solubila in alcool si in eter. Forma p- sub forma de
cristale. Punctul de topire 57oC. Punctul de fierbere 246oC. Solubila in apa, in alcool.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,4% iar cea superioara 5% volum.
Masuri de:
-prevenire: aceleasi ca la lichidele combustibile.
-stingere: incendiile se se sting cu apa pulverizata, spuma.
119. Amoniac NH3
Amoniacul este folosit in industria chimica si recent ca ingrasamant, direct si sub forma de solutie concentrata. De asemenea, la
fabricarea acidului azotic si in sectorul frigotehnic.
Se obtine prin mai multe procedee dintre care se citeaza : sintetic din azot si hidrogen (N2 + 3H2); din metan prin cracare, oxidare
partiala, transformare catalitica cu vapori;electroliza apei etc.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil incolor, cu miros caracteristic puternic, cu densitatea in raport cu aerul 0,771. Punctul de fierbere –
33,3oC, punctul de topire – 77,7oC.
Puterea calorifica 4 450 kcal/kg. Este solubil in apa 40% la 10oC, 18,5% la 50oC, cu formare de hidroxid de amoniu. Temperatura
de inflamabilitate este de – 2oC, iar cea de autoinflamare, 650oC. Prezenta uleiului sau a altor materiale combustibile mareste pericolul
de incendiu. In contact cu bioxidul de clor se poate aprinde sau exploda.
In reactie cu mercurul, clorul, bromul, iodul, acidul fluorhidric anhidru, se poate aprinde sau exploda.
-explozie: amoniacul formeaza cu aerul amestecuri explozive; limita inferioara de explozie este de 15%, cea superioara de 26%,
in volum, In oxigen de 13,5% respectiv 79%, in volum. Energia minima de aprindere este de 680 mj. Presiunea maxima a exploziei
6kgf/cm2. Continutul maxim de oxigen pentru formarea unui amestec exploziv, cu azot este de 16,2%. Limita superioara de explozie a
amoniacului, in cazul unui continut mai mare de oxigen in aer se poate calcula cu relatia :C = 6,12 in care Co este concentratia de
oxigen in aer.
-toxicitate: amoniacul gazos provoaca iritarea ochilor, a pielii si a membranelor mucoase intr-o masura variabila. Se pot vatama
puternic membranele aparatului respirator cu consecinte, uneori mortale. Amoniacul lichid anhidru provoaca arsuri grave prin contact.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in autocisterne, vagoane, c.f., butelii de otel. Buteliile vor fi ferite de izbiri si incalziri excesive.
Depozitarea se va face in locuri izolate, separate de alte substante chimice si in special de gazele oxidante, clor, brom, iod, acizi.
-stingere: se intrerupe curgerea gazului. Se utilizeaza apa pantru a se mentine recipientele in stare rece. Pentru stingerea
incendiilor de amoniac se poate folosi apa pulverizata, gaze inerte si pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume de protectie
completa si aparate izolante.
120. Anhidrida acetica (H3CO)O
Se intrebuinteaza in industria chimica , la acetilare, mai ales, la fabricarea acetilcelulozei si a multor medicamente, la fabricarea
acetatului de celuloza si in industria colorantilor.
Se obtine prin dezhidratarea vaporilor de acid acetic peste fosfat de Al la 700oC: din clorura de sulfuril si acetat de natriu din
cetona si acid acetic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, transparent, cu miros foarte intepator si puternic de acid acetic. Are densitate 1,80. Nu este miscibila cu
apa. Este solubila in alcool si in eter. Temperatura de aprindere este de 40oC, iar cea de autoaprindere 330oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este de 2,9%, iar cea superioara 10,3 in
volum.
Masuri de:
-toxicitate: produsul este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Actiunea locala este mai puternica si mai periculoasa
secat actiunea acidului acetic, aceasta se explica prin deshidratarea tesuturilor.
Masuri de:
-prevenire: produsul se va depozita la temperatura scazuta intr-un spatiu bine ventilat, la distanta fata de sursele de aprindere si
de caldura. Depozitarea se va face separat de alte produse. Este preferabil sa se transporte in ambalaje de aluminiu.
-stingere: la stingerea incendiilor se va utiliza jeturi de apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spume speciale.
Protectia individuala se va asigura cu ochelari de protectie, masca sau aparat izolant.
121. Anhidrida ftalica C6H4(CO)2O
Se intrebuinteaza in industria materialelor plastice si a meterialelor colorante. Se obtine prin incalzirea acidului ftalic cateva
grade peste punctul de topire. Industrial se obtine prin oxidarea naftalinei sau a xilenului.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de cristale aciculare. Densitatea 1,527. Punctul de topire 131,6oC. Punctul de
fierbere 284oC. Este greu solubila in apa, in eter. Solubila in alcool. Temperatura de distilare 284,5oC. Temperatura de scanteiere
405oC. Temperatura de autoinflamare 800oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful de 74μ are limita inferioara de explozie 12,6 g/m3. Presiunea
maxima de explozie este 4,9 kgf/cm3. Energia minima de aprindere 15 mj. Gazele rezultate in urma distilarii au limita inferioara de
explozie de 1,7%, iar limita superioara de 10,5%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. La stingerea intr-un spatiu inchis trebuie folosit abur, gaze inerte.
122. Anhidrida maleica OCOCH = CHCO
Se intrebuinteaza la fabricarea unor materiale plastice (rasini alchidice) si a unor agenti de udare si de dispersare. Industrial se
obtine prin oxidarea catalitica a benzenului sau a furfurolului in aer.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, sub forma de ace sau aglomerate de culoare alba. Are miros iritant. Punctul de topire 57-
60oC.Punctul de fierbere 196oC. Este solubil in apa, in acetona, in cloroform. Temperatura de aprindere 70o, iar cea de autoaprindere
376oC.
-explozie: sub forma de praf, in stare de suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive. Praful de 250μ are limita inferioara de
explozie 50,0 g/m3. Continutul minim de oxigen in amestecul exploziv diluat cu azot, este de 9% volum, pentru preintampinarea
exploziei.
-toxicitate: produsul provoaca arsuri grave la ochi si piele.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci si butoaie, iar in stare topita in autocisterna si in vagoane cisterna. Se depoziteaza separat de alte
produse si in special de metalele alcaline si amine. Se protejeaza impotriva umiditatii si produselor oxidante.
-stingere: pe o suprafata descoperita se stinge cu apa fin pulverizata, cu spuma chimica si mecanica. Protectia se asigura cu
costume de protectie.
123. Anhidrida octadecenilsuccinica C18H35C4H3O3
Lichid combustibil de culoare galbena. Densitatea 0,940. Punctul de fierbere 214 – 220oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
12,1. Temperatura de inflamabilitate 178oC. Temperatura de autoinflamare 267oC. Produsul arde cu flacara galbena.
Incendiile se sting cu apa pulvarizata. Intr-un spatiu inchis, stingerea incendiului are loc prin asigurarea unei concentratii de azot
de 34%, iar de bioxid de caron de 27%.
124. Anilina C6H5NH2
Este folosita ca intermediar pentru coloranti si pentru medicamente (din grupul anilidelor, al aminoacizilor), in industria textila.
Anilina se obtine sintetic prin reducerea nitrobenzenului cu fier si HCl.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, combustibil, care se inchide repede la culoare in contact cu aerul. Densitatea 1,022, punctul de
topire – 8oC, punctul de fierbere 184oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul este de 3,3. Este solubil in apa 35%, in alcool, in eter,
in acetona, in uleiuri. Puterea calorifica este de 8300 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate 79oC, iar ce de autoinflamare, minimum
493oC. Se autoaprinde in contact cu peroxidul de sodiu, insa flacara se stinge cu repeziciune.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,2%, iar cea superioara 8,3 %, volum.
Continutul minim de oxigen pentru formarea unui amestec exploziv este de 13,8% in volum.
-toxicitate: anilina este foarte toxica, atunci cand este absorbita prin piele sau inhalata in stare de vapori. Mirosul produsului
poate fi detectat la o concentratie de 1 la milion. Expunerile excesive pot provoca paralizia aparatului respirator.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de sticla, bidoane, butoaie, autocisterne. Se va depozita in aer liber sau in cladiri separate.
Recipientele se vor controla in scopul de a se detecta eventualele neetansitati.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se poate folosi apa pulverizata, spuma, apa imbunatatita chimic si gaze inerte. La stingerea
incendiului intr-un volum inchis, concentratia minima necesara, de bioxid de carbon este de 22%, iar de azot 34%, in volum. Protectia
impotriva vaporilor toxici de oxigen se asigura cu masti si aparate izolante.
125. Anisol C6H5OCH3
Este intrebuintat ca solvent si ca materie prima in industria chimica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,9988. Punctul de topire 37,5oC. Punctul de fierbere 155oC. Este insolubil in
apa. . Incalzit la 400 oC trece in fenol si in etilena. Temperatura de inflamabilitate 41oC. Temperatura de autoinflamare 485oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,34%. Limita superioara 6,3%, in
volum.
Masuri de:
-prevenire: limita inferioara de explozie fiind foarte scazuta (0,3%) se vor lua masuri de captare a vaporilor inca de la formarea
lor.
-explozie: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, spuma.
126. Antracen C6H4(OH)2C6H4
Se intrebuinteaza in sinteza si in analiza organica. De asemenea este folosit ca intermediar la fabricarea materiilor colorante. Se
obtine din uleiul de antracen, prin cristalizare.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila sub forma de lamele incolore. Densitatea 1,25. Punctul de topire 217,2oC. Punctul de firbere
339,9oC. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter, in cloroform. Temperatura de distilare 354oC. Temperatura de aprindere
382oC. Temperatura de autoaprindere 946oC. Praful depus reprezinta pericol de incendiu. . Puterea calorifica 8 500 kcal/kg.
-explozie: antracenul sub forma de praf, in suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Pentru particulele de 74μ, limita
inferioara de explozie este 5g/m3
-toxicitate: o slaba iritare a mucoaselor, de catre antracenul impurificat si uleiul de antracen.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
127. Amtrachinona
Are multe aplicatii in industrias colorantilor. Se obtine plecand de la antracen, care se oxideaza in faza de vapori, cu aer ;, cu aer
la 300oC, peste catalizator de V2O5
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale rombice galbene. Punctul de topire 2660C. Punctul de fierbere 379 – 381oC. Este
insolubil in apa. Greu solubil in majoritatea dizolvantilor organici.
Densitatea 1,43. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,10. Temperatura de aprindere 185oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica., pulberi stingatoare.
128. Antracit
Varietate lucioasa de huila. Cel mai vechi carbune de pamant (carbune fosil).
Prrovine din carbonizarea, in absenta aerului, a plantelor mari (criptogame vasculare, in special ferigi) care au existat in
Carbonifer.
Pericol de:
-incendiu: compozitia : carbon 92 – 95% , hidrogen 2 – 3%, oxigen 2 – 3%, azot 0,1 – 0,5%. Densitatea 1,400 – 1, 750. Puterea
calorifica 8400 kcal/kg.
Are o cantitate mica de materii volatile, din care cauza arde cu o flacara scurta si fara fum. Produce un cocs pulverilent. Dintre
toti carbunii are tendinta minima de autoaprindere chimica. Temperatura de ardere 460oC. Arderea mocnita se produce la 300 –
400oC.
Masuri de:
- stingere: incendiile de antracit se sting cu apa, spuma.
129. Ape amoniacale
Solutii apoase care contin saruri de amoniu, obtinute prin dizolvarea in apa a acestor produse, rezultate la distilarea carbunilor de
pamant (la cocsificarea sau la semicocsificarea carbunilor).
Prin separarea componentilor se obtin substante valoroase pentru industria chimica.
Pericol de:
-incendiu: dintre saruri, de exemplu, hidroxidul de amoniu contine amoniac in cantitate de pana la 20% ( cu bioxidul de carbon
si hidrogenul sulfurat ca impuritati). Apa amoniacala sintetica poate contine pana la 27% amoniac. Temperatura de inflamabilitate 23
– 33oC, iar ce ade autoinflamare 750oC.
Apa amoniacala este un lichid greu combustibil, incapabil de ardere independenta.
-explozie: numai in anumite conditii, in recipiente inchise este posibil ca deasupra unor solutii concentrate de amoniac sa se
poata forma concentratii explozive de amoniac si anume intre 15 – 27% in volum.
Pericolul de toxicitate, masurile de prevenire si de stngere sunt identice cu cele de amoniac.
130. Apa oxigenata H2O2
Apa oxigenata se intrebuinteaza la inalbirea tesaturilor, a blanurilor, a buretilor, a fildesului, a paielor, a penelor, la restaurarea
tablourilor vechi, la obtinerea amestecurilor explozive; in concentratie de 3% se foloseste ca dezinfectant pentru rani, gargara etc.
Solutia apoasa de 30% se numeste perhidrol. Se prepara tratand peroxizii cu acid sulfuric diluat sau prin hidroliza acidului
peroxidisulfuric obtinut prin electroliza.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, siropos. Densitatea 1,4649. In stare solida se prezinta sub forma de cristale acciculare. Este solubila in
apa, in alcool, in eter. Punctul de topire – 89oC, punctul de fierbere 69,7oC. La incalzire, in conditiile obisnuite, apa oxigenata se
descompune, De asemenea se descompune sub actiunea luminii, a caldurii si catalizatorilor. Este un oxidant puternic. Hartia,
rumegusul de lemn si alte substante combustibile se aprind sub actiunea apei oxigenate (65%). Ea poate fi descompusa in contact cu
fierul, cuprul, alama, bronzul, plumbul, argintul, manganul. In cazul recipientelor inchise etans, se pot crea presiuni inalte datorita
oxigenului pus in libertate, ceea ce duce la explozie sau la spargerea recipientului:
-explozie: solutia concentrata poate sa explodeze.
-toxicitate: apa oxigenata este extrem de iritanta pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente de sticla, aluminiu si polietilena. Toate recipientele trebuie prevazute cu dispozitive de
aerisire. Se depoziteaza intr-un loc rece, ventilat, la distanta fata de produsele combustibile, substantele usor oxidabile si metalele
catalitice.
-stingere: se utilizeaza apa in cantitati mari pentru diluarea si spalarea produsului revarsat si stingerea incendiilor care a cuprins
si aceasta substanta. Trebuie sa se evite inhalarea vaporilor si contactul lichidului cu pielea sau cu ochii. Protectia se asigura cu
aparate izolante si ochelari de protectie.
131. Argon Ar
Element in stare gazoasa . Face parte din familia gazelor nobile. Se gaseste in atmosfera, in proportie de 1,3%, in greutate si de
0,93%, in volum.
Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid. Densitatea 1,784 g/l. Punctul de topire – 189oC. Punctul de fierbere –
185,7oC.
Solubilitatea in apa este neansemnata. Argonul este necombustibil. Pericolul argonului comprimat este acelasi ca al azotului.
132. Azot N
Element in stare gazoasa. Se gaseste in atmosfera in propotie de 78,4%, in volum, sau de 76% in greutate. Se mai gaseste in
combinatii organice sau anorganice.
Se prepara prin distilarea fractionata a aerului lichid.
Densitatea 0,967. Punctul de topire – 210oC. Punctul de fierbere 195oC, 8oC.
Este un gaz incombustibil.
Pericol de explozie: buteliile de azot comprimat (sau cu alte gaze incombustibile ca heliu, argon, cripton etc. ), in conditiile unui
incendiu dezvoltat prezinta pericol, deoarece este posibila explodarea lor in urma reducerii rezistentei peretilor, datorita cresterii
presiunii gazului in butelie.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni explozia buteliilor cu azot comprimat, supuse actiunii temperaturilor ridicate, acestea se vor evacua
I aer liber. Daca acest lucru nu este posibil, buteliile trebuie stropite abundent cu apa dintr-un loc sigur.
-protectie: la evacuarea gazului din butelie intr-o incapere cu un volum mai mic de 40m3, trebuie sa se evacueze toate persoanele
din interior.
133. Azotat de amoniu NH4NO3
Se intrebuinteaza ca ingrasamant in agricultura si la fabricarea explozivilor.
Se prepara din solutie de acid azotic si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: substanta alba, cristalina, foarte higroscopica. Se poate granula prin pulverizarea topiturii de 98% in turnuri de beton
armat. Absoarbe usor umiditatea si este foarte solubil in apa. Densitatea 1,725 la 25oC.
La temperaturi mai ridicate descompunerea se accelereaza cu degajare brusca de vapori de culoare brun deschis, pana la
portocaliu-aramiu, indicand formarea unor oxizi de azot superiori toxici, cu posibilitatea ca descompunerea sa devina exploziva.
Produsul are tendinta de autoaprindere chimica; daca vine in contact sau este depozitat impreuna cu superfosfati, substante organice
usor oxidabile , metale fin divizate, autoaprinderea poate avea loc la temperaturi moderate.
-explozie: azotatul de amoniu este un agent oxidant. Intretine arderea si este capabil sa explodeze daca este incalzit intr-un spatiu
limitat, care permitecrearea unei presiuni inalte, cand este supous la socuri puternice, cum ar fi de exemplu, acelea produse de un
exploziv. Substantele organice si alte substante usor oxidabile pot sensibiliza azotatul de amoniu cu ulei, carbune sau alte substante
combustibile care actioneaza ca agenti de sensibilizare pot duce la explozia intregii mase.
-toxicitate: oxizii de azot gazosi (cu exceptia protoxidului de azot NO2) degajati la descompunerea azotatului de amoniu sunt
extrem de toxici. Orice persoana, care a fost expusa la actiunea unor asemenea vapori, este recomandabil sa fie pusa sub ingrijire
medicala.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci de hartie cu pereti multipli sau in saci de materiale plastice. Se mai transporta in butoaie
metalice, de lemn, chiar in vrac, in vagoane. Ambalajele trebuie ferite de izbiri. Se depoziteza in cladiri bine ventilate si separat de
toate substantele si materialele organice sau alte substante care pot impurifica acest produs, cum ar fi lichidele inflamabile, acizii,
lichidele corosive, substantele organice, colorantii, sulful si metalele, pluta si rumegusul de lemn.
-stingere: la inceput, in cazul unui incendiu, se utilizeaza cantitati adecvate pentru inundare. In cazul cand sunt in pericol
cantitati mari de azotat de amoniu sau cand incendiul a cuprins astfel de cantitati, trebuie luate masuri de protectie a servantilor.
Pompierii ar trebui sa fixeze tevile de refulare a apei si sa se retraga intr-un loc sigur. Trebuie sa procedeze cu prudenta atunci cand se
refuleaza apa peste produsul topit spre a ase evita improscarea eruptiva a lui si propagarea incendiului. In caz de mare pericol zona
inconjuratoare trebuie sa fie evacuata. Deoarece in timpul incendiilor de azotat de amoniu se degaja gaze toxice, pompierii se vor
apropia de locul incendiului din directia din care bate vantul. Protectia personalului de interventie se asigura cu aparate izolante si
costume de protectie.
134. Azotat de potasiu KNO3
Este folosit ca ingrasamant in amestec cu alte ingraseminte cu azot. Se obtine prin tratarea azotatului de sodiu cu clorura de
potasiu etc.
Pericol de:
-incendiu: sare alba, solubila in apa. Densitatea 2,109. Punctul de topire 334oC. La 400oC se descompune. Oxidant puternic. In
contact cu produsele usor oxidabile, azotatul de potasiu poate reactiona suficient de rapid pentru a provoca aprinderea, arderea fiind
violenta sau exploziva. Acest produs mareste combustibilitatea oricarei substante combustibile. Contribuie la autoaprinderea
materialelor combustibile.
-explozie: amestecul din parti egale de azotat de potasiu topit la 350oC si acetat de sodiu uscat face explozie. La incalzirea
amestecurilor de azotat de potasiu cu cianura de potasiu, tiocinati sau cu hexacianferati, se poate declansa o explozie. Temperatura la
care se produce explozia scade in prezenta lemnului si a bumbacului.
-toxicitate: azotatul de potasiu atins de incendiu degaja oxizi de azot gazosi toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii, saci, lazi, bidoane si in vrac. Se depoziteaza intr-un loc rece si uscat separat de substantele
combustibile, substantele organice si alte produse usor oxidabile. Trebuie sa se evite depozitarea pe pardoseli de lemn. Reziduurile de
azotat de potasiu imprastiat se inlatura imediat si se distrug.
-stingere: in primele faze ale incendiului, se utilizeaza cantitati mari de apa;azotatii de amoniu se pot aglomera sau topi, situatie
in care folosirea apei poate duce la imprastierea intensa a produsului topit.
Protectia se asigura cu aparate izolante.
135. Azotat de sodiu NaNO3
Se gaseste ca roca in Chile. Se poate prepara si pe cale in dustriala.
Pericol de:
-incendiu: cristale albe. Puncul de fierbere 311oC. Densitatea 2,27. Se descompune la 380oC in azotit si oxigen. Substanta
oxidanta. In cazul cand azotatul de sodiu vine in contact cu substante usor oxidabile pot avea loc aprinderi violente sau explozii.
Azotatul de sodiu mareste combustibilitatea oricarei substante combustibile.
-toxicitate: in cazul unui incendiu care a cuprins si azotatul de amoniu, acesta din urma degaja oxizi de azot gazosi, toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in saci de hartie cu pereti multipli, cutii metalice, butoaie de metal. Se depoziteaza intr-un loc uscat si
rece, separat de substantele combustibile, substantele organice sau alte produse usor oxidabile. Trebuie evitata depozitarea pe
pardoseli de lemn. Azotatul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge.
-stingere: se utilizeaza cabtitati mari de apa pentru inundare, in primele faze ale incendiului. In cazul unui incendiu care a
cuprins si azotatul de sodiu, acesta se poate aglomera sau topi, situatie in care folosirea apei duce la dispersarea puternica a produsului
topit. Protectia se asigura cu aparate izolante.
136. Azotat de vinil CH2CHOOCCH3
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Temperatura de inflamabilitate – 8oC. Densitatea amestecului de vapori in raport cu aerul
1,5. Vaporii fiind mai grei ca aerulpot parcurge o distanta mare pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la locul de origine
al vaporilor. In mod obisniut produsul este inhibat cu hidrochinona sau cu difenilamina pentru a se preveni polimerizarea. La
temperaturi ridicate (in cazul incendiilor) poate avea loc polimerizarea. Daca polimerizarea are loc intr-un recipient exista
posibilitatea de spargere violenta a acestuia.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este de 2,6%, iar limita superioara
13,4%.
-toxicitate: poseda o toxicitate redusa. Vaporii irita ochii.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in bidoane, butoaie, cisterne, vagoane cisterna. Se recomanda depozitarea separat de substantele
oxidante. Vaporii de azotat de vinil sunt neinhibati si pot forma polimeri in instalatiile de aerisire si in opritoarele de flacari,
infundand instalatiile de aerisire.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma. Apa pulverizata poate sa fie ineficace. Protectia se
asigura cu ochelari de protectie si aparate izolante.
137. Azotura de amoniu
Substanta care se descompune cu explozie la incalzire, frecare, lovire.
138. Azotura cuproasa
Substanta care se descompune cu explozie prin cotact, frecare, lovire etc.
139. Azotura mercuroasa
Substanta chimica care se descompune cu explozie la frecare, lovire etc.

140. Azotura de sodiu


Substanta chimica care explodeaza la lovire si la incalzire.
141. Aviaachilat
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, usor inflamabil. Densitatea 0,683. Punctul de topire – 107,4oC. Punctul de fierbere 99,3oC.
Puterea calorifica 11 470 kcal/kg. Este insolubil in apa. Temperatura de autoinflamare 425oC.
Masuri de:
-prevenire: se iau aceleasi masuri de prevenire ca si la produsele petroliere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu costume de protectie.
142. Bariu Ba
Element metalic. In stare pura nu are intrebuintare practica. Se folosesc sarurile sale. Se obtine prin descompunerea hidrurii sau
azidei de bariu, prin reducerea BaO cu Ca sau Al, ori prin electroliza sarurilor de bariu in stare topita.
Pericol de:
-incendiu: se cunosc sapte izotopi stabili. Densitatea 3,5. Punctul de topire 710oC. Punctul de fierbere 1600oC.
Are tendinta la autoaprindere chimica in stare fina, faramitata in gramezi in aer umed. Temperatura de autoaprindere 500oC.
Descompune energic apa cu degajare de hidrogen.
-toxicitate: sarurile solubile in apa sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza izolat de influenta aerului si a umiditatii.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, cu nisip uscat. Incendiile de bariu nu se pot stinge cu apa, spuma sau gaze
inerte.
143.Bentol: Ba
Lichid usor inflamabil, format dintr-un amestec de benzen, etilbenzen si toluen. Densitatea 0,866. Puncul de fierbere 94,7%. Este
insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate – 4oC. Temperatura de autoainflamare 615oC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
144. Benzaldehida C6H5CHO
Este folosita ca intermediar in sinteze organice. Aromatizant. Se obtine prin antrenarea cu vapori a urlelor de migdale amare.
Sintetic se obtine prin oxidarea cu aer a toluenului in faza de vapori, in prezenta catalizatorilor, sau prin hidroliza clorurii de
benziliden.
-Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,045 – 1,065. Punctul de topire – 26o. Punctul de fierbere 180oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,66. Solubilitatea in apa 0,3%. Temperatura de inflamabilitate 64oC, iar temperatura de autoinflamare
205oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
145. Benzn C6H6
Este intrebuintat in sintea colorantilor, a mnedicamentelor, a parfumurilor, ca dizolvant etc. Se obtine in cantitati mici in
fractiunea de benzina primara 65 – 90oC, de la distilarea titeiului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,879. Punctul de topire 5,5oC. Punctul de fierbere 80,2oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 2,17. Este putin solubil in apa, solubil in alcool. Temperatura de inflamabilitate 11oC. Temperatura minima de
autoinflamare534oC. Temperatura de ardere 2102oC. Puterea calorifica 9600 kcal/kg. Vaporii fiind mai grei decat aerul se aduna la
nivelul solului si pot strabate distante mari pana la o sursa de aprindere, flacara intorcandu-se la punctul de origine.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,3%, iar limita superioara de explozie
7,1%, in volum. Energia minima de aprindere 0,22mj. Presiunea maxima a exploziei 9kgf/cm2. Viteza de ardere 30 cm/h, viteza
maxima de ardere 0,478 m/s.
-toxicitate: inspirarea unor concentratii mari de benzen poate provoca o otravire acuta si moartea, benzenul irita de asemenea
pielea si ochii.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de depozitare. Etansarea aparaturii de productie. Evitarea formarii scanteilor mecanice. Folosirea
instalatiilor electrice in constructia antiexploziva.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate
izolante si costume de protectie.
146. Benzidina H2N . C6H4 NH2
Este folosita ca intermediar pentru coloranti. Reactiv analitic pentru plumb, cesiu, platiu. Se obtine prin reducerea
nitrobenzenului la hidrobenzen si in transpozitia acestuia in mediul acid.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de foite cristaline sau solzi incolori. Solubila in apa (1: 2440) la 17oC, iar in eter 1:45;solubil in
alcool. Punctul de topire al benzidinei tehnice 123 – 124oC. Temperatura de autoinflamare 910oC. In rectie cu clorura de var
determina aprinderea sau explozia.
-explozie: cu clorura de var formeaza o substanta de culoare rosie, care explodeaza la 135oC.
-toxicitate: toxicitate slaba. Concentratia admisibila 0,001 mg/l.
147. Benzine
Produs petrolier sau de sinteza, constituit in general din hidrocarburi parafinice, naftenice, aromatice, olefinice, de la cele cu
patru atomi de carbon in molecula pana la cele cu temperaturi de fierbere de circa 200oC.
Se intalneste in industrie in cantitati enorme, aproape in toate ramurile de productie. Se intrebuinteaza drept carburant pentru
motoare, ca solvent etc.
Se produc si se folosesc urmatoarele feluri de benzine: benzina de aviatie, benzina auto, benzina de cracare, benzina de distilare
primara, benzina de extractie, benzina de polimerizare, benzina etilata grea, benzina normala, benzina sintetica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatile si temperaturile de inflamabilitate variaza in raport de natura benzinei. In timpul
arderii, benzinele se incalzesc in adancime, formand un strat homotermic din ce in ce mai mare. Viteza de crestere a stratului incalzit
70 cm/h. Temperatura stratului incalzit 80- 100oC. Viteza de ardere 20 – 30 cm/h.
Reactioneaza cu acidul hipocloros putand produce aprinderea sau explozia.Puterea calorifica 11150 kcal/kg.
Benzina de aviatia are densitatea de la 0,720 la 0,745. Temperatura de inflamabilitate de la - 34oC la – 44oC. Temperatura de
autoinflamare de la 300 la 440oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,70 – 3,60.
Benzina auto are densitatea de la 0,728 la 0,806 ( benzina cracare catalitica). Temperatura de inflamabilitate de la 27 la 39oC.
Temperatura de autoinflamare de la 225 la 3700C.
Benzina solvent pentru industria chimica are temperatura de inflamabilitate -27oC. Temperatura de autoinflamare 350oC.
Benzina etilata serveste drerpt carburant in motoarele cu explozie; pentru a I nse inbunatati calitatile antidetonante I se adauga
tetraetil de plumb de la minimum 0,8ml/l kg – benzina auto, pana la maximum 2,1 ml/l kg – benzina de aviatie.
-explozie: vaporii de benzina formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele inferioare de explozie sunt pentru benzinele de
aviatie 0,79% pana la 1,27% in volum, pentru benzinele auto de la 0,76% pana la 0,96% in volum, iar pentru benzina de cracare1,1%
in volum.
-toxixitate: actiune narcotica. Vaporii pot provoca dermite acute, eczeme cronice. Benzina etilata este toxica.
Masuri de:
-prevenire: limitarea cantitatii de benzina in depozite, incaperi, recipiente. Etansarea aparaturii de productie, vantilatie locala. La
curatirea rezervoarelor este necesar sa se introduca in prealabil abur sau apa. Inainte de depozitare benzinele se vor stabiliza pentru
indepartarea gazelor si a produselor foarte volatile, (metan , etan, propan si partial butan). Reducerea spatiului gazos in rezervoare.
Captarea vaporilor de produse petroliere. Exploatare rationala pentru a micsora scaparile de vapori de produse petroliere. Reducerea
la minim a numarului de operatii de incarcare si descarcare. Evitarea contactului produselor petroliere cu sursele de aprindere.
Evitarea formarii electricitatii statice.
-stingere: incendiile de benzina se sting cu spuma chimica , spuma mecanica, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu cotume
de protectie completa.
148.Benzoat de butil C3H5COOC4H9
Lichid uleios vascos, incolor, combustibil. Densitatea 1,000. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,1. Este insolubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 107oC. Temperatura de aprindere 112oC. Temperatura minima de autoinflamare 405oC.
Incendiile se sting cu spuma chimica, pulberi stingatoare.
149. Benzoat de etil C6H5COOC2H5
Este intrebuintat in parfumerie, in esente artificiale. Se obtine sintetic prin esterificarea acidului benzoic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,050. Punctul de topire – 34,7oC. Punctul de fierbere 212,4oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 5,2. Insolubil in apa. Solubil in alcool, in cloroform, in eter. Temperatura de inflamabilitate 79oC.
Temperatura de autoinflamare 560oC.
- explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 0,66%, in volum. Limita superioara de
explozie 4,9%, in volum.
-toxicitate: irita pielea si mucoasa cailor respiratorii, narcotic slab.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
150. Beriliu Be
Element metalic. Pulberea de beriliu de culoare argintie seamana cu pulberea de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulberea de beriliu reactioneaza usor cu anumiti acizi tari, producand hidrogen.
-explozie: sub forma de pulbere, beriliul formeaza amestecuri explozive cu aerul. Pericolul se mareste pe masura
-toxicitate: pulberea de beriliu este foarte toxica pentru aparatul respirator si un iritant pentru ochi.
Masuri de:
-prevenire: produsul se depoziteaza in conditii uscate si izolat de acizi, hidroxizi alcalini si hidrocarburi clorurate. De asemenea
se va depozitas separat de rpodusele oxidante.
-stingere: nu se va utiliza apa. Focarul incendiului se va inabusi cu pulberi stingatoare. Protectia se va asigura cu costume de
protectie completa. Dupa participare la stingerea unui incendiu, personalul va trebui sa faca baie cu multa atentie. Echipamentul se va
spala separat de alte materiale.
151. Bioxidul de azot N2O4
Bioxidul de azot este un gaz rosu-brun care se lichefiaza usor. Oxidant activ, necombustibil, insa care mentine arderea.
Densitatea la 20oC este de 1.448. Se lichefiaza la 22,4oC. Se modifica la – 10oC. Este solubil in acid sulfuric. Bioxidul de azot este
foarte toxic.
Cu vaporii numeroaselor substante organice formeaza amestecuri explozive.
Protectia se asigura cu materiale izolante.
152. Boxid de carbon CO2
Produs final al oxidarii carbonului. Se gaseste in aer, rezultat din respiratia organismelor vii, din procese de fermentatie, din
procese metalurgice etc. Se obtine: din carbonati prin descompunere termica sau cu acizi minerali; prin trecerea aerului printr-un strat
de cocs incalzit la rosu; la fabricarea alcoolului prin fermentatie.
Se intrebuinteaza la fabricarea carbonatului de sodiu, in industria zaharului, la separarea aluminiului din bauxita, la fabricarea
apei gazoase, iar ca bioxid de carbon solid, la racire.
Pericol de:
-toxicitate: gaz incolor cu gust acid. Densitatea 1,9767. punctul de topire – 57oC la 5,1 at. Este solubil, 1,797 volume CO2 intr-un
volum de apa la 0oC.
Inspirat in cantitate mica intr-un timp scurt nu prezinta pericol. Aerul care contine mai mult decat 30% bioxid de carbon poate
provoca moartea dupa 30 min, prin actiune sufocanta. Limita de sigutanta in aer 2 – 3%. Inspirat in cantitate mica in timp indelungat
produce o intoxicatie usoara insotita de ameteli, respiratie din ce in ce mai adanca, pulsatii la tample;fata se inroseste, apar batai de
inima, se manifesta in acelasi timp o enervere a accidentatului. Aceste simptome dispar daca accidentatul e scos in aer curat. Prezenta
bioxidului de carbon dintr-o incapere se poate sesiza cu aparate speciale, in lipsa si cu o lumanare. La o prezenta de 10% intr-o
incapere lumanarea se stinge.
Bioxidul de carbon este un bun agent de stingere.
153. Bioxid de clor:
Se utilizeaza pentru decolorarea se albirea diverselor produse tehnice, ca insecticid, precum si pentru strilizarea cerealelor etc.
Pericol de:
-incendiu: gaz de culoare galbena, instabil. Densitatea 3,013. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,332. Punctul de topire –
76oC. Punctul de fierbere 10,9oC. Solubil in apa.
-explozie: prin incalzire pana la 100oC sau in contact cu substantele capabile de oxidare disociata cu explozie. Prezenta
substantelor organice accelereaza descompunerea si contribuie la producerea exploziei. Bioxidul de clor lichid explodeaza la solicitari
mecanice neinsemnate si prin incalzire. In stare gazoasa , la contactul cu substantele organice cu amoniac, metan, bioxidul de clor
explodeaza.
-toxicitate: vaporii inspirati in cantitati mari provoaca sufocare.
Masuri de:
-prevenire: nu se poate pastra timp indelungat. Pe timp scurt se poate pastra in vase de condensare. Fiind un oxidant puternic nu
trebuie sa vina in contact ci substantele combustibile.
154. Bioxid de sulf So2
Se intrebuinteaza la fabricarea acidului sulfuric, a sulfitilor si bisulfitilor, in diverse reactii organice, ca decolorant in vopsitorie,
ca mijloc de conservare a pulpelor de fructe, la sulfitare in industria zaharului, la rafinare in industria petrolului etc.
Se gaseste in natura in gazele vulcanice. Ia nastere prin arderea sulfului, a compusilor care contin sulf.
Pericol de:
-toxicitate: gaz incolor, sufocant. Densitatea 2,228. Se lichefiaza la – 10,2oC. Necombustibil. Agent de stingere. Este extrem de
iritant pentru ochi si aparatul respirator. Protectia se asigura cu ochelari de protectie, costume de protectie, aparate izolante.
155. Bitum
Produs obtinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol. . Este compus din uleiuri, rasini, acizi asfaltici, asfaltene, carbene
carboide.
Bitumul este si produl obtinut la distilarea , pana la semicocs, a huilelor. Se intrebuinteaza la izolari, in constructii, la drumuri.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila de culoare neagra lucitoare cu m,iros caracteristic. Densitatea 1,00 – 1,03. Temperatura
de inmuiere 40 – 100oC. Pericolul de incendiu al bitumului solid depinde practic de calitatea materiei prime initiale, de regimul
tehnologic de obtinere si de alti factori. Nu este solubil in apa; solubil in benzen, sulfura de carbon, in eter. Puterea calorifica 9000
kcal/kg. Temperatura de aprindere 285 pana la 351oC. Temperatura de ardere peste 400oC. Temperatura de autoaprindere 368 – 397o.
Temperatura de ardere mocnita 195oC. Bitumul aplicat pe vata de zgura are tendinta de autoaprindere. Cea mai mare tendinta de
autoaprindere o prezinta bitumul care se gaseste in raportul 1:2 cu zgura; dar si in cazul cand raportul este mai mic (1:20) se poate
initia autoaprinderea.
-toxicitate: toxicitate slaba, in stare topita, irita pielea. Aspirarea vaporilor provoaca ameteli, greturi si pierdrea cunostintei.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu jeturi puternice de apa, pulberi stingatoare, gaze inerte, nisip, spuma. In caz de intoxicare se
scoate accidentatul la aer curat si I se va face respiratie artificiala. Protectia se asigura cu costume de protectie.
156. Brom BR
Se intrebuinteaza in sinteze organice, iar ca bromura de argint, la fabricarea placilor, a filmelo, a hartiei fotografice. In natura se
gaseste numai sub forma de combinatii.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare rosu-brun, necombustibil, cu miros specific puternic. Punctul de topire – 7,3oC. Puntul de fierbere
58,78oC. Densitatea 3,19. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,5. Este un oxidant puternic, care reactioneaza cu multe produse.
Reactioneaza cu sulful, seleniul, telurul, fosforul, arseniul, stibiul, bismutul. Reactioneaza la fel de puternic si cu alte metale, de
exemplu cu potasiul, aluminiul si aurul. Caldura de reactie poate provoca aprinderea materialelor combustibile.
-toxicitate: in stare lichida si in forma de vapori, bromul arde puternic tesuturile cu care vine in contact. Bromul constituie un
gaz iritant pentru ochi si pentru aparatul respirato. Efectul iritant este atat de mare incat nimeni nu ar putea ramane voluntar in
prezenta bromului. Degaja vapori toxici.
Masuri de:
-stingere: in cazul uniu incendiu care a cuprins si recipiente cu brom se va utiliza cantitati mari de apa, pentru a se raci
recipientele si pentru a se indeparta produsul revarsat. Peste cantitati mici de brom revarsat este recomandabil sa se toarene o solutie
de tiosulfat de sodiu sau apa de var. Neutralizarea unor cantitati mari de brom se va face cu amoniac anhidru in stare de vapori,
degajat de la distanta sigura.
Protectia se va asigura cu costume de protectie complete si aparate izolante.
157. Brom
Se poate folosi si ca agent de stingere la incendiile cu temperaturi scazute.
Pericol de:
-incendiu: lichi incolor, greu combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,8. Temperatura de autoinflamare 640o
158. Brom – trifluoretan
Se poate folosi ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,7881. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,52.
159. Brobtrifluormetan
pentru incendii cu temperaturi mai reduse, brobtrifluormetanul poate fi folosit ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: gaz greu combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,13. Punctul de fierbere 58,7oC. Punctul de topire –
43,2 C. Temperatura de autoinflamare 695oC. Temperatura minima de disociere 460oC.
o

160. Bromacetilena
Bromacetilena este un gaz care se autoaprinde in aer sau la o usoara frecare.
161. Bromacetona CH3COCH2Br
Eate folosita ca intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din acetona si brom, in apa sau prin introducerea de
vapori de brom in acetona, la rece. Lichid incolor, care trece repede in vapori lacrimogeni. Se descompune treptat la pastrare, cu
degajare de acid brobhidric, mai ales la lumina sau la temperatura inalta.
Concentratia de 0,0015 mg/l provoaca lacrimare.
Concentratia de 0,0028 mg/l in decurs de cateva secunde, face omul incapabil de munca.
Concentratia de 0,56 mg/l actioneaza nociv asupra cailor respiratorii, chiar in cazul inhalarii ei timp de 1 – 2 minnute.
Atingand ochii, bromacetona lichida provoaca leziuni grave corneei. Sub actiunea bromacetonei apar vezicule pe piele.
162. bromacetopropilacetat CH3COCHBrCH2CH2OCOCH3
Lichid uleios, gras, de culoare cafenie inchis, cu un miros iritant puternic. Densitatea 1,441. Punctul de fierbere 213 –
214oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,7. Solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 106oC. Temperatura de
aprindere 144oC. Temperatura minima de autoinflamare 316oC. La o incalzire peste 150oC, precum si la o ardere de scurta durata
disociaza si se produce o debordare a produselor de disociere. Acest fenomen este posibil daca produsul contine pana la 15%
cloroform.
Incendiile se sring cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare, apa pulverizata.
163. Bromalchili
Lichid inflamabil. Format dintr-un amestec de diferiti alchili monobromurati, continand intre 7-9 atomi de carbon.
Densitatea 1,115. Pana la 150o distila cel mult 5%, intre 150 – 220oC, cel putin peste 85%, peste 225oC cel mult 10%. Nu se
sizolva in apa. Temperatura de inflamabiulitate 43oC. Tempeartura de autoinflamare 215oC.
Incendiile se sting cu apa pulverizata.
164. Brombenzen C6H5Br
Dizolvant. Intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din vapori de brom si benzen la fierbere sau din brom si
benzen in prezenta de J2 sau amalgam de aluminiu etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros caracteristic. Densitatea 1,490. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
5,41. Punctul de fierbere 155 – 156oC. Punctul de topire – 31oC. Insolubil in apa;solubil in alcool, in eter. Temperatura de
inflamabilitate 30oC. Temperatura de autoinflamare 545o C.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 0,5%. Limita superioara de
explozie 2,8% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, pulberi stingatoare.
165. 4 – brombutena -1 CH2BrCH2CH = CH2
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,330. Punctul de fierbere 99oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,65.
Masuri de:
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 6,4%, iar l;imita superioara de
explozie 12% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare, gaze inerte, hidrocarburi
halogenate.
166. 4 – Bromxilen
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil cu un miros caracteristic. Densitatea 1,300 – 1,370. Punctul de topire – 2oC.
Punctul de fierbere 214,5oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,39. nsolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 98oC.
Temperatura de aprindere 215oC. Temperatura minima de autoinflamare 484oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile de 4 – bromxilen se sting cu apa pulverizata, cu spuma mecanica, spuma chimica, pulberi
stingatoare.
167. Bromura de alil CH2 = CH – CH2Br
Se obtine sintetic din alcool alilic si PBr3 sau alcool alilic si HBr
Pericol de:
- incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 1,3980. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,15. Punctul de fierbere 70 –
71oC. Temperatura de inflamabilitate – 1oC. Temperatura de autoinflamare 295oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,7%. Limita superioara de
explozie.7,3% in volum, sau 220 si respectiv 370 g/m3.
-toxicitate: vaporii irita mucoasele si produc ameteli, cefalee si iritatia plamanilor.
Masuri de:
-incendiu: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
168. Bromura de amil CH3(CH2)4Br
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor usor, inflamabil. Densitatea 1,246. Punctul de topire – 88oC. Punctul de fierbere 128 – 129oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,2. Nu este solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 32oC. Temperatura limita de
autoinflamare 206oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate, apa pulverizata.
169. Bromura de n-butil C4H9Br
Este folosita ca intermediar in sintezele organice. Se obtine sintetic din n-butanol si amestec de acid sulfuric si acid
bromhidric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,2686. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,72. Punctul de
fierbere 101,3oC. Punctul de topire – 112,4oC. Este insolubila in apa. Solubila in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate
13oC. Temperatura de autoinflamare 483oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 5,2%, in volum. Limita
superioara de explozie 5,6% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
170.Bromura de etil (Brometan) C2H5Br
Se intrebuinteaza ca agent de etilare, in sinteze organice, ca intermediar in industria farmaceutica si ca insecticid.
Se obtine sintetic prin distilarea unui amestec de acid bromhidric, alcool si acid sulfuric. Recent se fabrica industrial din
acid bromhidric gazos, etena pura, sub actiunea radiatiilor gamma date de 60Co.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil, inflamabil. Densitate 1,4508. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,75. Punctul de
fierbere 38,4oC. Punctul de topire 119,3oC. Este solubil in apa. Puterea calorifica 2900 kcal/kg. Temperatura de autoinflamare
455oC. Prin pastrare la lumina se descompune usor, colorandu-se in brun, datorita separarii bromului liber si al acidului
bromhidric gazos. La flacra directa se formeaza COBr2, substanta analoga fosgenului, foarte toxica.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, Limita inferioara de explozie 6,7% in volum sau 300g/m3.
Limita superioara de explozie 11,3 in volum sau 510g/m3.
-toxicitate: substanta toxica.
Masuri de:
-prevenire: etansare cat mai completa a instalatiei tehnologice. Ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
171. Bromura de etilea BrCH2CH2Br.
Este intrebuintata impreuna cu tetraetil-plumbul, ca substanta antidetonanta, la determinarea indicilor de refractie ai
mineraleolor. Se obtine prin bromurarea etilenei.
Bromura de etilena este un lichid incolor sau galben deschis greu combustibil. Densitatea 2,180. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 6,5. Solubil in apa. punctul de topire 10 oC. Punctul de fierbere 131,6 oC. Temperautra de autoinflamare 490 oC.
In amestec cu tetraetil-plumbul se foloseste si ca agent de stingere in stingatoarele de incendiu.
172. Bromura de heptil (1- BROMHEPTAN)
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor combustibil. Punctul de topire – 58,9oC. Punctul de fierbere 178,8oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 6,2. Solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 65oC. Temperatura de aprindere 105oC. Temperatura m inima
de autoinflamare 210oC.,
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume stingatoare, gaze inerte, apa pulverizata.
173. Bromura de hexil CH3(CH2)CH2Br
Lichid incolor combustibil. Densitatea 1,1763. Punctul de topire – 85,0 oC. Punctul de fierbere 156oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 5,7. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 215 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume stingatoare, gaze inerte, apa pulverizata.
174. Bromura de metil CH3Br
Se intrebuinteaza in industria chimica, ca agent de metilare, pentru fabricarea antiprinei si a aaltor substante
farmaceutice;pentru materii colorante;in frigidere; ca insecticid. Se obtine sintetic din metanol, fosfor rosu si brom sau metanol si
acid bromhidric.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, greu combustibil cu miros specific. Densitatea 1,732. Este solubil in alcool, in eter, in cloroform.
Punctul de topire 4,5 oC. Punctul de fierbere – 93,6 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,27 oC. Temperatura de
inflamabilitate - 30 oC. Tempeartura de autoinflamare 527 oC.
-explozie: la o concentratie de13,5 – 14,5%, in volum se observa ardere locala in apropierea sursei de aprindere. Limita
inferioara de explozie in oxigen 14%. Limita supreioara de explozie in oxigen 18%, in volum.
-toxicitate: narcfotic relativ slab si un toxic energic pentru sistemul nervos;dupa intoxicatie persista mult timp tulburari
ale sistemului nervos. Concentratia limita minima admisibila 0,05 mg/l.
175. Bromura de metilen
Bromura de metil este si un agent de stingere, dar nu se prea intrebuinteaza din cauza toxicitatii mari.
Lichid greu combustibil.Densitatea 2,4995.Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6.Punctul de fierbere 96,5 oC. Punctul
de topire -52 oC. Solubil in apa 34,2% la 20 oC si 22,4 % la 30 oC.
Temperatura de autoinflamare 515 oC.
Se intrebuinteaza ca mijloc de stingere a incendiilor cu rezultate bune. Este mai putin toxic decat bromura de metil.
176.Bromura de propilena ( 1,2 – DIBROMPROPAN) CH2BrCHBrCH
lichid greu combustibil. Densitatea 1,944. Punctul de fierbere 141,6 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7.
Solubilitatea in apa 0,25%. Temperatura de autoinflamare 520%.
177.Bronz (Pulbere)
Aliaj binar sau ternar, avand drept component principal cuprul. Dupa metalele de adaos se deosebesc: bronz de staniu
(Cu+Sn); bronz fosforos, de turnatorie (82-94%) Cu+(18-6%) Sn; bronzuri speciale de aluminiu, de mangan etc.
Pericol de:
-incendiu: bronzul, format din cupru 86%, aluminiu 0,2, fier 1%, zinc 12,8%, se oxideaza rapid pe o suprafat metalica
incalzita pana la 250 oC, in acest timp temporatura in stratul de pulbere se ridica pana la 450-480 oC. La oxidare se observa
luminiscent. Prezinta pericol de incendiu numai pulberea de aluminiu sau amestecurile de pulbere pentru bronz, care contin
pulbere de aluminiu.
-explozie: pulberea de aluminu poate forma amestecuri explozive cu aerul.
-toxicitate: iritant usor pentru aparatul respirator si ochi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in recipiente uscate, astupate, protejate impotriva umiditatii. Depozitarea se va face eparat de
acizi, hidroxizi alcalini si hidrocarburi clorurate. Se va evita depozitarea langa materiale combustibile.
-stingere: la stingere se vor folosi pulberi stingatoare, nisip uscat. Se interzice folosirea apei sau a amestecurilor gazoase
de stingere.
178.Bumbac
Se utilizeaza in principal I industria textila.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila fibroasa. Se aprinde usor de la o scanteie mecanica (in urma frecarii sinelor de balot).
Temperatura de aprindere 210-250 oC. Are tendinta spre autoaprindere. Temperatura de autoincalzire 120 oC. Temperatura de
mocnire 205 oC. Temperatura de autoaprindere 407 oC. Tendinta spre autoaprindere creste sub efectul acizilor azotic si sulfuric,
precum si in contact cu oxidantii. Bumbacul imbibat cu uleiuri vegetale se autoaprinde si pe timpul transportarii in bagoane si in
nave. Mocnirea in interiorul baloturilor dureaza timp indelungat. Procesul de carbonizare incepe la 160 oC. Puterea calorifica
4000 kcal/kg.
-explozie: praful de bumbac poate forma cu aerul amestecuri explizve. Intr-un gram de praf de bumbac exista trei
milioane de particule mai mici de 50 µ. Particulele fine se sedimenteaza cu viteza mica (0,003-50 cm/s) si cu o miscare uniforma.
Masuri de:
-prevenire: ventilare cat mai eficace a incaperilor de lucru.
-stingere: incendiile de bumbac se sting cu apa, cu spuma, cu apa imbunatatita chimic. In spatii inchise se pot stinge cu
hidrocarburi halogenate. In calele navelor se pot stinge cu gaze inerte.
179.Butadiena 1,3 CH2=CH-CH=CH2
Butadiena 1,3 are o larga utilizare. Se foloseste la fabricarea cauciucurilor siontetice, a lacurilor, precum si la sinteza
organica. Se obtine prin hidrogenarea catalitica a n-butanului sau a n-butenelor, la circa 600 oC, si la presiuni joase. Se mai poate
prepara din alcool, acetilena si din furan.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, mai greu decat aerul (are densitatea 1,87), cu miros slab aromat, inflamabil, insolubil in apa.
Densitatea 0,621. Temperatura de inflamabilitate este de -40 oC, iar cea de autoaprindere 450 oC. Polimerizeaza usor, in
special in prezenta oxigenului.
-explozie: cu aerul formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie este de 2%, iar cea superioara de
12,5% volum. Deoarece pe timpul incendiilor polimerizeaza cu usurinta, pericolul de explozie al recipientelor creste. Gazele de
butadiena se raspandesc pe suprafata mare si in apropierea surselor de aprindere creeaza un iminent pericol, avand proprietatea de
a fura flacara. Vaporii de butadiena sune neinhibati si pot forma plimeri in dispozitivele de aerisire si in opritoarele de flacari ale
rezervoarelor de depozitare, provocand blocarea instalatiilor de ventilatie.
-toxicitate: butadiena 1,3 are toxicitate redusa, insa poate provoca asfixierea. Este un iritant slab pentru aparatul
respirator; uneori produce dermitite pe partile descoperite ale corpului. Concentratia limita admisa este de 0,1 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare sau butelii. In starea lichefiata, se transporta in butelii de presiune de otel.
Pastarea acestora se face in pozirie vericala, fara a se stivui. Butadiena nu trebuie tinuta la un loc cu produse oxidante. Pentru
siguranta in vederea depozitarii i se adauga un inhibitor menit sa inlature autopolimerizarea si formarea peroxizilor. Intreaga
instalatie tehnologica trebuie sa fie bine etansata.
-stingere: in caz de incendiu se va intrerupe imediat instalatia, iar pentru stingere se va folosi spuma chimica si gazele
inerte.
Se va trece concomitent la folosirea apei pulverizate pentru racirea rezervoarelor incendiate si a celor apropiate.
Protectia individuala se va asigura prin folosirea mastii sau a aparatului izolant. Primul ajutor in caz de intoxicare sau asfixiere
consta in respiratia artificeala, inhalarea de aer proaspat sau oxigen, stimulente si tonice cardice (dupa indicatiile medicului).
180.Butadienbenzen
Lichid combustibil. Densitatea 0,913. Punctul de fierbere 180-210 oC. Temperatura de inflamabilitate 58 oC.
Temperatura de autoinflamare 460 oC. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,6%, iar
limita superioara 2,5% in volum.
181.Butan CH3CH2CH2CH3
Butanul lichefiat constituie componentul principal al aragaz-ului. Se extrage din gazele de sonda. Se obtine din n-butan
la temperatura intre 50 si 100 oC, sub actiunea catalitica a AlCl3. Are 2 izomeri n-butanul si izobutanul.
Pericol de:
-incendiu: hidrocarbura gazoasa, incolora, combustibila. Densitatea 0,60 (in stare lichefiata). Densitatea n-butanului
(gaz) in raport cu aerul 2,0665. Punctul de fierbere -0,50 oC. Solubil in apa la 14 oC (1:18), in eter, in cloroform. Temperatura de
autoinflamare 405 oC. Viteza normala de ardere 0,379 m/s. puterea calorifica 11240 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,8% in volum sau 39 g/m3.
Energie minima de aprindere 0,25 mj. Presiunea maxima de explozie 8,6 kgf/cm2.
Masuri de:
-prevenire: greutate specifica mare (1,6-2 ori mai greu decat aerul) mareste considerabil pericolul de incendiu, intrucat
nu se raspandeste in aer prin ventilatie naturala. Gazul se acumuleaza imediat langa sol, astfel incat prin deschiderea ferestrelor
nu se asigura indepartarea lui. Pentru inlaturarea pericolului de formare a amestecurilor explozive este necesar sa se creeze
curenti puternici de aer, prin deschiderea concomitenta a usilor si ferestrelor. Pentru a putea fi simtita prezenta gazelor petriloere
lichefiate, in caz de scapari, ele se odorizeaza cu mercaptani. Gradul de umplere depinde de greutatea specifica a gazului
lichiefiat si de conditiile de temperatura. Pentru prevenirea exploziei on caz de scurgere a butanului intr-un spatiu inchis,
concentratia minimca de bioxid de carbon este de 29%, iar de azot 41% in volum.
-stingere: stingerea incendiilor se asigura cu gaze inerte, abur, hidrocarburi halogenate, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
182.Butena (butilena) C4H8
Se intrebuinteaza pentru carburanti sintetici, butadiena si la sinteze organice. Se obtine din gazele de la caracarea
produselor petrolier. Sintetic se obtine prin piroliza vaporilor alcoolului izobutilic. Are ca izomeri: Butena-1 (α- Butilena);
Butena 2 (β Butilena).
Pericol de:
-incendiu: butena -1, este un gaz incolor combustibil. Densitatea 0,630 (in stare lichefiata) la -10 oC. Punctul de fierbere
-6,3 C. Punctul de topire -185 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,9336. Temperatura de inflamabilitate -80 oC.
o

Temperatura de autoinflamare 403 oC. Puterea calorifica 10800 kcal/kg. Solubilitate neinsemnata in apa.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,6%, in volum (35 g/m3). Limita
inferioara de explozie 9,3%, in volum (220g/m3). Continutul minim exploziv de oxigen pentru diluarea amestecului exploziv cu
bioxid de carbon este de 14% in volum, iar cu azotat de 11,6%, in volum.
-toxicitate: narcoric care irita caile respiratorii. Are miros neplacut si intepator. Concentratia limita admisa 0,1 mg/l.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte si hidrocarburi halogenate. Pentru prevenirea exploziei la scurgerea butinei
si pentru stingerea flacarilor in spatii inchise, concentratia minima a bioxidului de carbon este de 33%, in volum, iar a azotului
45%. Protectia se asigura cu masti sau aparate izolante.
183.Butilamina C4H9-NH2
Se intrebuinteaza in sinteza de medicamente, coloranti, chimicale, cauciuc, detergenti, insecticide, tananti etc.
Se obtine sintetic din iodura de sec-butil si amoniac.
Se fabrica : butilamina primara, butilamina secundara si butilamina tertiara.
Pericol de:
-incendiu: butilamina primara (n-butilamina), este un lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,742. Punctul de topire
-50,5 oC. Punctul de fierbere 78 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6%. Este solubil in apa, in alcool, in eter.
Temperatura de inflamabilitate -12 oC. Temperatura de autoinflamare 312 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,7%, iar limita superioara de
explozie 9,8%.
-toxicitatea: slaba iritatie a mucoaselor.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, spuma cu coeficient mare de infoiere, gaze inerte, apa
pulverizata.
184.Butilbenzen C6H5 – C4H9
Se intrebuinteaza ca intermediar in sinteze organice si ca dizolvant.
Se obtine sintetic din benzen, clorura de n-butil, in prezenta unui catalizator.
Pericol de:
-incendiu: n-butilbenzenul este lichid, combustibil. Densitatea 0,8604. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,62,
Punctul de fierbere 183,1 oC. Insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter, in benzen. Temperatura de inflamabilitate 52 oC.
Temperatura de autoinflamare 410 oC.
-pericol de explozie: vaporii formeaza cuu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,8 oC, in volum
sau 44 g/m3. Limita superioara de explozie 5,8%, in volum, sau 330 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte.
185.Butilglicol CH3(CH2)3OCH2 CH2OH
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, rasini, gume. Se obtine sintetic din butilat de sodiu si etilen-
clorhidrina.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,9011. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,07. Punctul de fierbere 171,2
o
C. Este solubil in uleiuri minerale, in apa. Temperatura de inflamabilitate 60 oC. Temperatura de autoinflamare 244 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
186. 1,2 Butilenglicol C14H10O2
Se obtine sintetic din 1,2-dibrombutan cu acetat de argint.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,006. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,07. Punctul de fierbere 192 oC.
Temperatura de inflamabilitate 108 oC. Temperatura de autoinflamare 380 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
187.n-Butil-litiu CH3CH2CH2CH2Li
Lichid uleios galbui. densitatea 0,765 la 25 oC. La temperaturi mai ridicate n-butil-litiul este instabil si se disociaza in
hidrura de litiu si n-butilena.
Solutiile concentrate (peste 25%) se autoinflameaza in aer.
Solutiile de 10-20% n-butil-litiu in hepan sunt lichide inflamabile.
Solutiile diluate de n-butil-litiu (concentratia 10,7%) nu se autinflameaza, dar fumega la aer. Reactioneaza energic cu
oxigenul din aer si apa. La oxidare se formeaza produse care coboara apreciabil temperatura de aprindere a solutiei.
n-butil-litiul in heptan are temperatura de inflamabilitate-29 oC. Temperatura de autoinflamare 340 oC. n-butil-litiul
formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 1,06%. Limita superiora de explozie 10% in volum. Intr-
un spatiu inchis concentratia necesata stingerii incendiului cu dioxid de carbon 37%, in volum, cu azot 45%, in volum. Incendiile
de n-butil-litiu se sting cu pulberi singatoare si hidrocarburi halogenate.
188.2-Tert-Butil-4-Metilfenol C6H3OHCH3C(CH3)3
Substanta combustibila. Punctul de topire 48 oC.
Nu se dizolva in apa. Temperatura de inflamabilitate 80 oC. Temperatura de aprindere 109 oC. Temperatura de
autoinflamare 358 oC. Incendiile se sting cu apa pulverizata, apa usoara, spuma.
189.Butindiol HOCH2C ≡ CCH2OH
Se foloseste ca intermediar important in procesul Reppe de fabricare a butadienei.
Se obtine din acetilena si formaldehida.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale. Densitatea 1,120. Punctul de topire 58 oC, punctul de fierbere 238 oC,
densitatea vaporilor in raport cu aerul 3, temperatura de inflamabilitate 147 oC, temperatura de aprindere 152 oC, temperatura de
autoaprindere 343 oC. In aer arde cu o flacara inalta, portocalie-rosiatica. Solubil in apa. Greu solubil in eter.
-explozie: in cazul cand produsul tehnic contine alcool propargilic, formeaza acetiluri explozive cu cuprul si alte
metale.La incalzire sau la reactiile cu alcooli, halogenuri si saruri de metale grele (in stare incalzita), poate sa aiba loc o
decompunere exploziva a butindiolului.
Masuri de:
-stingere: neutralizarea arderii vaporilor de butindiol cu azot nu se poate obtine daca azotul contine peste 3% vol
oxigen. Pentru acest motiv azotul tehnic nu se poate folosi la transvazarea fara pericol a produsului.
Pentru stingere este mai eficienta folosirea apei fin pulverizate, a pulberilor stingatoare si a gazelor inerte. Refularea
spumei obisnuite sau a apei sub forma de jet compact poate sa duca la revarsarea lichidului din recipiente si extinderea suprafetei
de ardere.
190.Calciu (Ca)
Element metalic, din familia metalelor alcalino-pamantoase. Ca metal are intrebuintari reduse. Unele combinatii ale sale
au o larga intrebuintare in practica. In natura este raspandit sub forma de combinatii: calcar, fosforit, gips etc.
Pericol de:
-inendiu: metal de culoare argintie. Densitatea 1,550. Punctul de topire 850 oC. Punctul de firbere 1439 oC. Descompune
apa. Metal activ chimic. Se combina usor cu hidrogenul, halogenurile, sulful, azotul, la incalzire reduce oxizii aproape ai tuturor
metalelor, in reactie cu amoniacul lichid sau gazos se formeaza o substanta completa care se autoprinde in aer. Cand este incalzit
pana la temperatura de aprindere, calciul arde linistin in aer fara a manifesta vreo tendinta de topire sau scurgere. Calciul sub
forma de praf imprastiat in aer umezit se poate autoaprinde la temperatura camerei. Puterea calorifica 3700 kcal/kg.
-explozie: calciul reactioneaza cu apa (hidrogenul pus in lobertate poate prezenta pericol de explozie). In cazul I care la
alegerea agentilor de stingere folositi intr-un incendiu care a cuprins si calciul, nu se procedeaza cu atentie pot avea loc explozii
sau reactii violente.
-toxicitate: calciul poate provoca arsuri pe piele si la ochi din cauza ca reactioneaza cu umiditatea formand hidrocarburi
de calciu, care este caustic. Vaporii degajati de calciu aprins sunt foarte iritanti pentru piele, ochi si mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in cutii metalice ori butoaie inchise ermetic. Se depoziteaza intr-un loc ferit de apa, umezeala.
Se va feri de temperaturi inalte. Se depoziteaza sub petrol lampat sau sub ulei mineral. Calciul nu se va depozita impreuna cu
hidrocarburile halogenate. Cantitatile mari de calciu este recomandabil sa fie depozitate in cladiri separate, rezistente la foc.
-stingere: la incendii nu se va folosi apa si hidrocarburile halogenata. Bioxidul de carbon si unele pulberi stingatoare nu
sunt eficace. Incendiile de calciu se pot stinge cu grafir, carbonat de sobiu calcinat, sare fina si pulbere stingatoare speciala pentru
stingerea incendiilor de metale. Protectia se asigura cu aparate izolante.
191.Camfor C10H16O
Este folosit in medicina, in industria celuloidului, a peliculelor fotografice etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, combistibila. Densitatea 1. Punctul de topire 179,75 oC. punctul de fierbere 204 oC. Este
solubil in apa 0,1%. Temperatura de aprindere circa 50 oC. Temperatura de autoaprindere 375 oC. Temperatura de scanteiere 460
o
C. Temperatura de autinflamare 850 oC. Puterea calorifica 9000 kcal/kg.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful de 850 µ formeaza un amestec
exploziv cu limita inferioara de explozie de circa 10,1g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte, spuma chimica, spuma mecanica. La singerea
incendiului de praf de camfor nu se recomanda folosirea jeturilor compacte de apa.
192.Caprolactama C6H11ON
Se foloseste la fabricarea fibrelor si firelor sintetice polimidice de tipul policaprolactamice, numita relon. Se fabrica
printr-un rearanjament Beckmann al ciclohexannoxinei.
Pericol de:
-incendiu: suprafata incolora, cristalina, combustibila. Densitatea 1,023 la 70 oC. Punctul de topire 69-71 oC. In stare
topita emana vapori care in aer, la o anumita tamperatura se pot autoinflama (480 oC). Este solubil in apa, in metanol, in etanol,
eter. Este foarte higroscopica. Temperatura de inflamabilitate 135 oC. puterea calorifica 7100 kcal/kg. caprolactama arde cu
flacara foarte mica, mai mult in stare de incendescenta. Polimerizeaza la 200-270 oC.
-explozie: vaporii de caprolactama pot forma cu aerul amestecuri explozive, limita de explozie fiind 1,24%, in volum.
Viteza de ardere 1,53Kg/m2.min.
-toxicitate: in timpul arderii se topeste si se intinde, degaja mult fum care contine substante toxice (oxizi de azot,
amoniac, oxid de carbon etc).
Masuri de:
-prevenire: etansarea perfecta a instalatiei de separare si purificare a lactaminei.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se va asigura cu costume de
protectie completa si aparate izolante.
193. Capron
Capronul este o finra poliamidica. Este denumirea pe care o poarta in URSS. In Romania se numeste relon.
Material combustibil. Densitatea 1,140. Puterea calorifica 7430 kcal/kg. Temperatura de aprindere 395 oC. Temperatura
de autoinflamare 440 oC. Nu are tendinta autoaprindere.
In stare topita produsul arde intens cu o degajare abundenta a fumului.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
194.Captax C7H5NS2
Nume comercial pentru mercaptobenztiazol. Este folosit ca accelerator de vulcanizare, cu actiune semirapida.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare galben deschis. Densitatea 1,42, punctul de tpire 170-175 oC. La incalzire se descompune.
Insolubil in apa. Se uda slab cu apa. La oxidare se formeaza altax. Temperatura de autoinflamare 830 oC.
-explozie: praful de captax formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 10,4 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma chimica, spuma mecanica.
195.Carbin
Lichid inflamabil. Formeaza cu apa o emulsie stabila. Copozitia: clorinat 10,42; xilan 54; substanta auxiliara OP-7-30;
epiclorhidrina 1; restul impuritati. Temperatura de inflamabilitate 27 oC. Temperatura de aprindere 33 oC. Temperatura de
autoinflamare 394 oC.
Incendiile se sting cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, gaze inerte. Apa sub forma de jet compact si spuma cu
coeficient mare de infoiere nu sunt recomandabile. Incendiile in spatii inchise se pot stinge cu bioxid de carbon, concentratia
minima fiind de 17% sau cu azot 29%.
196.Carbonil de nichel Ni(CO)4
Ia nastere latrecerea oxidului de carbon pente nichel in pulbere, la temperatura de 30-50 oC.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Este insolubil in apa, in benzen, in eter, ia a regala. Punctul de topire -25 oC.
Punctul de fierbere 43 oC. Densitatea 1,320. Temperatura de autoinflamare 93 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 35% in volum. Limita
superioara de explozie 49%, in volum. La 60 oC explodeaza.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulbere stingatoare, apa pulverizata.
197.Carbura de calciu (Carbid) – CaC2
Se foloseste in cantitati mari pentru obtinerea acetilenei si a cianamidei de calciu. Se obtine prin actiunea carbunelui
amorf asupra calciului, sau prin depunerea electrolitica a calciului din halogenurile sale topite la 650 oC, pe un catod de carbune.
Tehnic se obtine reducand oxidul de calciu cu carbune, in cuptor electric.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale rombice cenusii. Se descompune in apa rece dand acetilena, un gaz
inflamabil. Punctul de topire 2300 oC. Densitatea 2,22. Produsul nu este combustibil in stare anhidra, insa produce acetilena in
contact cu apa sau umiditatea. La contactul u o cantitate mica de apa, carbura de calciu va genera o cantitate de caldura suficieta
pentru a aprinde acetilena gazoasa formata.
-toxicitate: sub forma de praf irita ochii si aparatul respirator. Poate provoca arsuri pe piele.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butoaie sau sau bidoane de otel. Se asigura protectia contra deteriorarii fizice. Se
depoziteaza intr-un loc uscat, bine ventilat, fara instalatii de sprinklere si se vor inlatura posibilitatile de aprindere a acetilenei
gazoase.
-stingere: nu se va utiliza apa, lichidele vaporizabile sau spuma. Bioxidul de carbon este ineficace. Incendiul se stinge
cu pulberi stingatoare adecvate.
198.Carbune brun
Pericol de:
-incendiu: material combustibil de culoare cafenie. Contine 55-75% carbon si o cantitate apreciabila de substante
bitumoase. Densitatea 900-1500. Puterea calorifica 7143-7515 kcal/kg. Temperatura de autoincalzire 50-65 oC. Tomperatura de
mocnire 150-250 oC. Are tendinta de autoaprindere chimica. Autoaprinderea este influentata de continutul de pirita (aceasta
absoarbe oxigenul mai rapid decat carbunele), de dimensiunile bucatilor (pericolu este maxim in stare de macinare fina), de
umiditate, temperatura aerului, dimensiunea gramezii si a stivelor, starea ventilatiei in stiva, sortul si compozitia chimica a
carbunilor.
Carbunele brun are cea mai puternica tendinta de autoaprindere dintre toate tipurile de carbune. Temperatura de
autoaprindere 410 oC.
-explozie: praful de carbune, in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie
35-44g/m3. Limita superioara de explozie 4200 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: carbunele brun se va depozita in stive de cel putin 2,5 m inaltime. Daca temperatura in stive ajunge la 50 oC,
stiva trebuie desfacuta.
-stingere: incendiile se sting cu apa.
199.Cardiazol (PETAMETILENTETRAZOL) C6H10N4
medicament analeptic. Se obtine sintetic din caprolactama, dimetilsulfat si hidrat de hidrazina.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina alba, combustibila. Punctul de topire 56-60 oC. este solubil in apa, in alcool, in eter.
Temperatura de autoinflamare a vaporilor 326 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 40,0 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
200.Carton ondulat.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Temperatura de aprindere 258 oC. Temperatura de autoinflamare 427 oC. Are tendinta
de autoaprindere. Temperatura de ardere mocnita 258 oC. Putere calorifica 3940 kcal/kg.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja impotriva surselor de incalzire cu temperaturi de peste 100 oC.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.

201.Cauciuc Butadien α-METILSTRIRENIC


Produs al copolimezarii butandeinei cu α-metilstiren la o temperatura joasa, cu folosirea sapunurilor de colofoniu
disproportionat si a acizilor alifatici.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil, de culoare galbuie pana la cafeniu inchis. Temperatura de aprindere 293 oC,
temperatura de autoinflamare 399 oC. Puterea calorifica 10400-10500 kcal/kg. Se aprinde relativ usor. Are tendinta spre
autoaprindere. La temperaturi inalte, cauciucul se descompune, cu degajarea unei cantitati mari de gaze combustibile.
-explozie: din cauza gazelor combustibile degajate in cazul unui incendiu intr-un depozit de cauciuc, acesta poate fi
insotit de explozie.
-toxicitate: produsele degajate pe timpul arderii sunt toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa imbunatatita chimic, spuma chimica. Protectia se asigura cu aparate izolante.
202.Cauciuc Butadien-stirenic
produs al polimerizarii butadienei cu stiren la o temperatura joasa cu folosirea sapunurilor de colofoniu disproportionat
sau a nekalului si a acizilor alifantici. Se livreaza sub forma de particule, banda infasurata in rulouri si brichete.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Densitatea 0,910=0,940. are culoarea de la galben pana la cafeniu inchis cu un miros
slab de stiren. Putera calorifica 10400-10500 kcal/kg. Temperatura de aprindere 2929 oC. Temperatura de autoinflamare 332 oC.
Are tendinta la autoaprindere. La temperaturi inalte cauciucul se descompune, cu degajarea unei cantitati mari de gaze
combustibile.
-toxicitate: pe timpul arderii se degaja produse de ardere toxice, fum negru dens.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa imbunatatita chimic, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu
costume de protectie si aparate izolante.
203.Cauciuc cloroprenic
Produs al polimerizarii cloroprenului.
Pericol de:
-incendiu:material greu combustibil. Densitatea 1,230. Puterea calorifica 6690 kcal/kg. Temoeratura de aprindere 285
o
C. Temperatura de autoinflamare 436 oC.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica, apa imbunatatita chimic. Protectia se asigura cu
costume de protectie si aparate izolante.
204.Cauciuc izoprenic S K I-3
Produs al polimerizarii izopropenului.
Pericole de:
-incendiu: material combustibil de culoare cafenie. Densitatea 0,910-0,920. Temperatura de aprindere 290 oC.
Temperatura de autoinflamare 320 oC. Se aprinde relativ usor. Are tendinta de autoaprindere. Puterea calorifica 10800 kcal/kg.
-toxicitate: pe timpul arderii degaja izopropen, hidrocarburi nesaturate, fum negru dens.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata chimic, spuma chimica. Protectia se asigura cu costume de
protectie si aparate izolante.
205.Cauciuc natural
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila solida, elastica de natura vegetala. Densitatea 0,91. Puterea calorifica 10700 kcal/kg.
Temperatura de aprindere 129 oC. La arderea cauciucului, particulele aprinse se imprastie in toate partile. Nu are tendinta de
autoaprindere.
-explozie: produsele gazeoase de descompunere degajate, in unele cazuri, pot provoca explozii.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja contra susrelor de incalzire cu temperatura de peste 100 oC.
-stingere: incendiile se sting cu apoa, spuma chimica, spuma mecanica.
206.Ceara montana
Materie solubila in benzen sau intr-un amestec de toluen si alcool, continuta in unii carbuni bruni, in proportie de 20-
25%. Este constituita dintr-un amestec complex de alcooli, de tetracozan, de eteri si acizi montanici, cu 20-30% rasina.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila solida de culoare bruna inchisa. Densitatea 1,030. praful de ceara montana in stare de
suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 20 g/m3. la adaugarea unui material de umplutura
mineral (85%), pericolul de explozie al prafului se micsoreaza. Praful cu un continut de 25% ceara si 75% material de umplutura
poate forma un amestec exploziv cu limita inferioara de explozie 90 g/m3, iar la un amestec de 20% ceara si 80 % material de
umplutura aceasta limita ajunge la 150 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile de ceara montana se sting cu apa pulverizata, souma chimica, spuma mecanica.
207.Celofan
Produs format din hidrat – celuloza. Se obtine din solutii de viscoza sub forma de filme si foi.
Pericol de:
-indendiu: material combustibil sub forma de pelicula flexibila, transparenta. Se aprinde usor de la un chibrit. Puterea
calorifica 4150 kcal/kg. La depozitarea sub forma de pachet are tendinta la autoaprindere termica.
Masuri de:
-prevenire: celofanul se va feri de sursele de incalzire cu temperatura de peste 100 oC. Pentru a face celofanul greu
combustibil, el se va impregna cu o solutie formata din: fosfat de amoniu, sulfat de amoniu, apa.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante.
208.Celosolv HOCH2CH2OC2H5
Este folosit ca dizolvant pentru lacuri, cerneluri etc. Se obtine din oxid de etilena si alcool.
Pericol de:
-incendiu:lichid combustibil incolor. Densitatea 0,931. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,1. Punctul de topire
-70oC. Punctul de fierbere 130-138 oC. Este solubil in alcool, in eter, in cloroform.solubilitate nelimitata in apa. Temperatura de
inflamabilitate 40-46 oC.Temperatura de aprindere 52 oC. Temperatura de autoinflamare 215 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,8%, volum. Limita
superioara de explozie 15,7%, volum sau 588 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
209.Celuloid
Solutie solida de camfor in nitrat de celuloza. Se fabrica prin malaxarea nitratului de celuloza cu alcool, pana la inhibare,
apoi se adauga o solutie alcoolica de camfor (30-35 parti camfor la 70-75 parti nitrat de celuloza). Este utilizat in industria
lacurilor la confectionarea pielii artificiale a filmelor fotografice, a tocurilor rezervoarelor, a obiectelor decorative etc.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila sub forma de masa cornoasa elastica. Densitatea 1300-1500. Puterea calorifica
3900-4900 kcal/kg. La incalzire pana la 80 oC se aprinde de la scanteie. Temperatura de autoaprindere 100 oC. Temperatura de
autoinflamare 141 oC. La incalzire peste 100 oC se descompune. Cantitatile mici de negru de fum sau de oxid de zinc, coboara
temperatura acestei descompuneri. Are tendinta la autoaprindere chimica in prezenta acizilor si sub efectul oxidantilor.
Celuloidul poate arde faca accesul oxigenului atmosferic, in aceste conditii se formeaza produse gazoase toxice si
explozive ale arderii incomplete: oxid de carbon, oxizii de azot si acid cianhidric.
-explozie: in cazul descompunerii celuloidului, fara accesul aerului, se formeaza un amestec toxic exploziv. In amestec
cu aerul, produsele gazoase ale descompunerii celulozei fara flacara sunt explozive. Limita inferioara de explozie 4%, in volum.
Limita superioara de explozie 9% in volum.
-toxicitate: la arderea celuloidului se formeaza gaze toxice: protoxid si oxid de azot, oxid de carbon.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii, celuloidul nu trebuie sa vina in contact cu oxidanti si acizi. Se va proteja contra
incalzirii.
-stingere: incendiile se sting cu cantitate mare de apa, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
210.Cesiu Cs
Element metalic. Se gaseste in natura numai in stare de combinatii. Se prepara prin distilarea CsCl, amestecand cu Ca,
sau prin electroliza unei solutii concentrate de CsCl, cu un cator de Hg.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare galbena-aurie. Densitatea 1,870. Punctul de topire 28,5 oC. Punctul de fierbere 670 oC. La
temperatura camerei, in aer se topeste si se aprinde instantaneu. Reactioneaza energic cu diferiti metaloizi. Descompune energic
apa. De asemenea reactioneaza cu gheata. Reactioneaza violent cu halogenii.
-explozie: la incalzire cu oxid de carbon, cesiul formeaza un compus exploziv, la temperatura de 250 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare speciale, nisip uscat.
211.Cetena CH2 = C = O
Se obtine sinteic prin piroliza acetonei, la 500-600 oC.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, combustibil cu mirps patrunzator neplacut. Punctul de topire -134,6 oC. Punctul de fierbere -41
o
C. densitatea gazului in raport cu aerul 1,45. Puterea calorifica 5450 kcal/kg. In stare gazoase este forate instabila, Cetena se
descompune la lumina si ca cele mai importanta produse se obtin etilena si oxidul de carbon, in raportul 1:2. Nu exista date
referiot la temperatra de autoinflamare.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,5% in volum. presiunea maxima a
exploziei 8,46 kgf/cm3. Temperatura maxima adiabatica a flacarii de cetena in aer 2120 oC.
-toxicitate: in cazul arderii incomplete in gazele de ardere in fum, pot fi prezente dicetena, etilena si oxidul de carbon.
Cetena este foarte toxica.
Masuri de:
-prevenire: cetena este capabila sa se mentina pe timpul depozitarii, fara modificari, numai la temperatura sub -80 oC,
de aceea ea nu poate fi tinuta in depozit si nici transportata.
-stingere: incendiile se sting cu geturi puternce de apa pulverizata, intrucat cetena se dizolva rapid in apa cu formare de
acid acetic. Protectia se asigura cu aparate izolante.
212.Chinol ED, 6-ETOXI-1,2 DIHIDRO-2,2,4-TRIMETIL-CHINOLINA
Pericol de:
-incendiu: lcihid combustibil vascos, de culoare inchisa, reprezentand produsul tehnci de la condensarea p-fenetidinei
cu acetona. Compozitia produsului tehnci: substanta de baza 68-71%, p-feretidina 3-4,5%, substanta volatile (apa,acetona),
0,005-0,12%, faza solida 4%, restul produselor condensarii p-fenetididinei cu acetoa. Densitatea 1,038 la 45 oC. Insolubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 93 oC. Temperatura de aprindere 167 oC. Temperatura de autoinflamare 387 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
213.Chlorex (ETER DICLORDIETILIC – 2,2’) ClCH2CH2OCH2CH2Cl
Se intrebuinteaza ca dizolvant selectiv in prepararea uleiurilor lubrifiante, a lacurilor, in sinteza organica.
Se obtine prin clorurarea eterului etilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, stabil, combustibil. Densitatea 1,222. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,93. Este solubil
in apa, in alcool. Punctul de topire -50 oC. punctul de fierbere 178,5 oC. Temperatura de inflamabilitate 55 oC. Temperatura de
autoinflamare 369 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, apa pulverizata, gaze inderte.
214. β-Cianetiltriclorsilan CNCH2CH2SiCl3
Pericol de:
-incendiu: lichid icolor, stabil, combustibil cu un miros specific. Densitatea 1,352. Punctul de topire 22-25 oC. Punctul
de fierbere 203,5 Temperatura de inflamabilitate 78 oC. Tensperatura de autoinflamare 390 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 3,1% in volum. Limita
superioara de explozie 29% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze incerte. Apa, solutiile apoase, spumele nu sunt indicate a se
folosi la stingerea unor astfel de incendii.

215. Cianguandina

Este folosita ca intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic prinincalzirea cianamidei la temperatura de topire.
Pericol de:
-incendiu: substanta greu combustibila sub forma de cristale incolore. Densitatea 1,4. Punctul de topire 205-207 oC.
Solubilitatea in apa 1:45, in alcool 1%. Putin solubila in benzen, eter. La incalzire peste punctul de topire se descompune cu
degajare de amoniac. Temperatura de autoinflamare 845 oC. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
-explozie: praful de 850 μ, cu umiditatea de 0,1 %, cu continutul de cenusa 0,3%, continad 1% particule cu dimensiunea
74 μ, in stare de suspensie in aer, are limita inferioar de explozie 176 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
216.Cianamida de calciu CaCH2
Se foloseste ca ingrasamant, erbicid, precum si la fabricarea amoniacului. Se prepara industrial prin actiunea N2 asuprat
CaC2 la 1000 oC.
Pericol de:
-incendiu: pulbere necombustibila, de culoare neagra. Punctul de topire 1190 oC. In contac cu apa se autoaprinde.
-explozie: praful de 74 μ, pana la 500 g/m3, in stare de suspensie in aer, nu este exploziv.
217.Cianogen (Dician) (CN)2
Se obtinesintetic prin descompunerea cianurii de Hg la rosu, din carbon si azot sub actiunea arcului electric sau din
Cu(CN)2.
Pericol de:
-incendiu: gaz inflamabil cu miros de migdale amare, lacrimgen. Densitatea 1,8064. Punctul de topire -34,4 oC. Se
lichidizeaza la -25…-30 oC. Este solubil in apa, alcool, in eter.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 6%, in volum, iar limita supaerioara de
explozie 32%.
-toxicitate: produsul este foarte toxic. Cand este incalzit pana la descompunere sau se afla in contact cu acizi, vapori de
acizi, apa sau vapori de apa cianogenul reactioneaza generand vapori foarte toxici. Protectia se asigura prin aparate izolante.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se protejeaza impotriva deteriorarilor fizice. Se vor evita socurile. Buteliiele se vor pastra
departede orice sursa de caldura. Recipientele se vor depozita astfel incat sa nu vina in contact cu acizi, vapori de acizi, intr-un
spatiu cu t emperatura scazuta, bne ventilat, departe de orice sursa de aprindere.
-stingere: se intrerupe curgerea gazului. Se intrebuinteaza apa pentru racirea buteliilor care nu sunt cuprinse de
incendiu. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
218.Cianurat de melamina C3H3O8N3C3H6N6
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta greu combustibila, de culoare alba cenusie. Densitatea in vrac 0,590. Temperatura de
autoinflamare 609 oC. La introducerea unei probe intr-un cuptor cu temperatura de 200 oC se aprinde si arde cu o flacara alba-
galbuie, fara fum. Dupa scoaterea probei din cuptor arderea inceteaza.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
219.Cianura de benzil C6H5CH2CN
Este folosita ca intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine sintetic din clorura de benzil si KCN sau
NaCN.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor, cu miros greu. Densitatea 1,0345. Punctul de topire -24,6 oC. Punctul de fierbere
107 C. Insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate 106 oC. Temperatura de aprindere 115 oC. Temperatura de autoinflamare
o

498 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
220.Cianura de calciu Ca(CN)2
Substanta sub forma de pulbere de culoare alba. Produsul nu este combustibil, insa in contact cu apa, cu umiditatea, cu
acizii, degaja acid cianhidric gazos, o substanta inflamabila foarte toxica.
Cianura de calciu este otravitoare. Nu se manipuleaza fara manusi.
Cianura de calciu se va depozita in spatii cu teperaturi scazute si uscate, separat de alte produse si se protejeaza
impotriva contactului cu umiditatea, cu acizii si produsele oxidante.
Incendiile declansate in zone in care se gaseste si cianura de calciu se sting cu apa, insa se vor lua toata masurile ca
cianura de calciu sa nu vina in contact cu apa si cu acizii.
221.Cianura de potasiu KCN
Solutia apoasa dizolva multe multe cianuri insolubile, ca si unii oxizi sau metale, proprietate care face sa fie utilizata la
obtinerea aurului sau argintului.
Pericole de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale cubice, incolore solubile in apa, greu solubile in alcool. Densitatea 1,52.
Punctul de topire 634,5 oC. Cianura de potasiu nu este combustibila insa in contact cu umiditatea, cu acizii, degaja acid cianhidric,
inflamabil.
-toxicitate: substanta foarte toxica si extrem de otravitoare. Degaja acid cianhidric gazos, foarte otravitor, in contact cu
apa sau cu acizii.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente de sticla sau metal, astupate etnas sau sigilate. Se va proteja impotriva deteriorarii
fizice. Se depoziteaza intr-un loc rece si uscat, separat de alte produse. Se protejeaza impotriva umiditatii, apei, acizilor si
substantelor oxidante. Protectia se asigura cu costume de protectie completa.
222.Cianura de sodiu NaCN
Este utilizata la extragerea metalelor pretioase din minereuri, ca insecticid si ca dezinfectant. Se obtine industrial prin
topirea cianamidei de calciu cu NaCl sau cu Na2CO3. Un alt procedeu se bazeaza pe reactia dintre CH4, NH3, O2 si Na2CO3 la
aproximativ 500 oC.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida sub forma de granule. Cianura de sodiu nu este combustibila, insa in contact cu umiditatea
sau cu acizii pune in libertate acid cinhidric gazos, care este inflamabil.
-toxicitate cianura de sodiu este extrem de otravitoare. Nu se manipuleaza cu mainile goale. Cianura de sodiu degaja
acid cianhidric gazos foarte otravitor.
Masuri de:
-prevenire: se transporta inbutelii astupate etans sau sigilate, cutii de lemn captusite cu tabla, sigilate ermetic.
Ambalajul se protejeaza impotriva deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-un loc rece si uscat, separat de acizi, substante oxidante.
Se fereste de umiditate si de apa.
-stingere: in zonele in care incendiul a cuprins si ambalaje cu cianura de sodiu se poate folosi apa doar pentru stingerea
incendiului. Protectia se asigura cu cosntume de protectie si aparate izolante.
223.Ciclobarbital C12H12O3N2
S foloseste ca medicament. Se obtine sintetic din 1-brom-ciclohexena, cianacetat de etil sodat, iodura de etol, etpxid de
sodiu, sulfat de guanidina sau prin hidrogenarea luminalului.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila in cristale albe, inodora, insipida. Este solubil in alcool, putin solubil in apa. Punctul de
topire 173 oC. Temperatura de autoinflamare a vaporilor 388 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza cu aerul amestecuri explozive. Praful de 250 μ are limita inferiara
de explozie 32,5 g/3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
224.Ciclohexan C6H12
Se intrebuinteaza ca solvent pentru cauciuc, ceara, bitumuri. Se extrage din titei. Se obtine sintetic prin reducerea
fenolului (catalizator Ni).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7788. Punctul de topire 6,4 oC. Punctul de fierbere 81 oC. Insolubil in
apa. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,9. Puterea calorifica 10400 kcal/kg. Temperatura de inflamabilitate -18 oC.
Temperatura de autoinflamare 260 oC, Temperatura de ardere 2027 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferiora de explozie 1,2% in volum, iar limite
superioara 10,6%. Viteza maxima de ardere 0,436 m/s. Presiunea maxima de explozie 8,58 kgf/cm2.
Masuri de:
-prevenire: etanseizarea aparaturii de protectie. Ventilarea spatiilor de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte. Protectia se asigura
cu masca de gze filtranta.
225. Ciclohexanol C6H11OH
Materie intermediara pentru fabricarea caprolactamei. Se obtine sintetic prin reducerea fenonulu (catalizator Ni) la 160
o
C.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil cu miros de camfor sau cristale higroscopice incolore. Denstitatea 0,9471. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,55. Este solubil in apa (1:28), in eter. Punctul de topire 20 oC. Punctul de fierbere 160-161 oC.
Temperatura de inflamabilitate 61 oC. Temperatura de autoinflamare 440 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,5%,iar cea superioara
11,1%in volum.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
226.Ciclohexanona C6H10O
Materie intermediara pentru fabricarea coprolactamei. Se foloseste si ca solvent la fabricarea unor produse chimice. Se
obtine sintetic prin oxidarea ciclohexanolului cu Cr. O3, prin electroliza solutiei apoase de fenol cu curent alternativ, in prezenta
de exces de HgSO4
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil cu miros de meta. Densitatea 0,9466. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,38.
Greu solubila in apa. Punctul de topire -31,2 oC. Punctul de fierbere 155,7 oC. Temperatura de inflamabilitate 40 oC. Temperatura
de autoinflamre 495 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,92% volum. Limita
superioara de explozie 3,5%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, sppuma chimica, spuma mecanica, abur, gaze inerte.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil cu un miros specific. Densitatea 0,8054. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,85. Este
greu solubil in apa. Punctul de fierbere 82-84 oC. Punctul de topire -103,7 oC. Temperatura de inflamabilitate -17 oC. Temperatura
de autoinflamare 340 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spume chimica, spuma mecanica.
228.Ciclohexilamina C6H11NH2
Este intrebuintat ca inhibator de coroziune si ca plastifiant, intermediar pentru coloranti si insecticide.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,870-0,874 la 15 oC. Punctul de fierbere 134,5 oC. Solubilitate
nelimitata in apa. Temperatura de inflamabilitate 5 oC. Temperatura de autoinfalamre 235 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,52%. Limita superioara de
explozie 21,7% in volum. Vaporii sunt mai grei decat aerul si se aduca in partea de jos a solului.
-toxicitate: produsul irita puternic ochii si aparatul respirator. Prin inhalare produsul provoaca greturi o perioada de 10-
12 ore. Arde piele prin contact.
Masuri de:
-precenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice. Este preferabila depozitarea la exterior sau intr-un
depozit separat.
-stingere: apa folosita la stingere poate fi inecicace. Se va utiliza bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma chimica,
spuma mecanica. Protectia se va asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
229.Ciclopropan C3H6
Se obtine sintetic din dibropropan –(1,3) cu Na, Zn sau Mg.
Pericol de:
-incendiuL gaz combustibil, incolor. Densitatea in stare lichida 0,678, la -40 oC. Punctul de topire -127,4 oC/ Punctul de
fierbere -32,8 oC. Densitatea in raport cu aerul 1,5. Putera calorifica 10,5% volum. Viteza maxima de ardere 0,495 m/s. Energina
minima de aprindere 0,18 mj.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare speciale, gaze inerte. Pentru prevenirea exploziei in caz de scugere a
coclopropanului, in urma unei avarii, ca si pentru stingerea incendiului in spatii inchise, concentratia minima de bioxid de carbon
este de 32% volum, de azot 43% si de heliu 45% volum.
230.Citral C10H16O
se intrebuinteaza la prepararea iononei si in parfumerie. Constituent important al multor uleiuri eterice (lamaie, iarba,
lemon etc).
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios cinstient, combustibil, cu miros de lamaie. Densitatea 0,8868. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 5,25. Insolubil in apa. Punctul de fierbere 226-228 oC. Temperatura de autoinflamare 250 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,04% in volum. Limita
superioara de explozie 1,26% volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, zapada carbonica.
231.Citronelal C10H18O
Extras de ulei din citronella, lemon-grass, lamaie.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,8554. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,3. Greu solubil in apa.
Punctul de fierbere 205-206 oC. Temperatura de inflamabilitate 80 oC. Temperatura de autoinflamare 230 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,93% volum. Limita
superioara de explozie 2,2% volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
232.Clor Cl2
Se intrebuinteaza la obtinerea hipocloritilor, a clorurilor, la sterilizarea apei, ca agent oxidant, la fabricarea
insecticidelor, materialelor plastice etc. In natura se gaseste numai sub forma de combinatii. Se prepara prin electroliza clorurii de
sodiu topite sau in solutie etc.
Pericol de:
-incendiu: clorul este un gaz galben-verzui cu un miros puternic iritant, necombustibil, insa majoritatea produselor
combustibile ard in clor tot asa cum ard in oxigen. Gazele si vaporii imflamabili formeaza amestecuri explozive cu clorul.
Densitatea (gaz) 2,49. Densitatea (lichid) 1,557. Punctul de fierbere -34,1 oC, punctul de topire -102 oC.
-explozie: clorul reactioneaza exploziv sau formeaza vapori explozivi cu numeroase substante chimice obisnuite si in
special cu acetilena, trebetina, eterul, amoniacul gazos, gazele combustibile, hidrocarburile, hidrogenul si metalele fin divizate.
-toxicitate: clorul este un gaz otravitor. Ataca caile respiratorii, iar la concentratii mai mari poate provoca asfixierea.
Concentratia maxima admisa de STAS pentru galele de fabricatie este de 0,01 mg Cl2/l aer. Efectele provocate de inspirarea
aerului la diferitele concentratii de clor sunt:
-de la 0,001-0,006 mg/l aer, se produc efecte iritante;
-la 0,00834 mg/l aer se degaja miros neplacur, simptome dupa 1-2 ore;
-0,0350 mg/l, aer reprezinta cantitatea minima care cauzeaza iritatia imediata a gatului;
-2,80 mg/l aer provoaca moartea.
Masuri de:
-prevenire: recipientele cu clor se vor feri de deteriorari fizice. Se vor depozita separat de substante combustibile,
produsele usor inflamabile si se vor feri in special de acetilena, amoniac, hidrogen, hidrocarburi, eter, terebentina, metale fin
divizte. Clorul se va depozita in exterior sau intr-o cladire ventilata.
-stingere: la iesirea clorului din ambalaje se poate depune cu ajutorul apei pulverizate. Apa folosita asupra clorului
lichid scurs din recipiente mareste viteza de vaprizare.
Protectia se asigura cu aparate izolante. In caz de asfixiere cu clor, accidentatul se va scoate din atmosfera viciata si i se
da sa inhaleze vapori de alcool etilic. Este interzis sa se faca respiratie artificiala.
233.Cloral CCl3 CHO
Se foloseste ca intermediar pentru cloralhidrat. Se obtine sintetic din alcool si clor (catalozator)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,54. Punctul de topire -57 oC. Punctul de fierbere 97,9 oC. Solubil in
apa, in eter.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica.
234. m – Cloranilina ClC6H4NH2
Se intrebinteaza in industrie la fabricarea colorantilor din carbune. Se obtine sintetic din 3 – clor -1 – nitrobenzen redus
cu Na2S2, in alcool.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, combustibil, care se inchide treptat la culoare daca sta la aer. Densitatea 1,225. Punctul de
topire -10,3 oC. Punctul de fierbere 230 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,4. Temperatura de inflamabilitate 124 oC.
Temperatura de autoinflamare 707 oC.
-toxicitate: fumul rezultat din arderea m – cloranilinei este toxic.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata. Incendiile dintr-un spatiu inchis se
sting cu bioxid de carbon intr-o concentratie de 14%, in volum, sau cu azot 19%, in volum.
Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
235. p – Cloranilina ClC6H4NH2
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Densitatea 1,196 la 70 oC. Punctul de topire 70,5oC. Punctul de fierbere 230,5
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,4. Temperatura de inflamabilitate 123 oC. Temperatura de autoinflamare 688 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata. Protectia se asigura cu costume
complete. Aparate izolante.
236.Clorat de amoniu NH4ClO3
Se foloseste ca oxidant in industria textila si in alte ramuri industriale.
Pericol de:
-explozie: substanta cristalina exploziva. Punctul de topire 100 oC. Poate exploda pe timpul depozitarii si la lumina.
Masuri de:
-stingere: la stingerea incendiilor se poate lolosi apa.
237. Clorat de bariu Ca (ClO3)2 H2O
Este intrebuintat in pirotehnie. Exploziv prin frecare, soc, incalzire. Se obtine prin electroliza unei solutii apoase saturate
de BaCl2 la 80 oC; bariul metalic separat initia pe catod formeaza cu apa Ba (OH)2, care reactioneaza cu clorul, dand hipoclorit si
clorat.
Pericol de:
-inendiu: substanta cristalina, incolora. Oxidant puternic.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substantele combustibile, substantele organice si materialele usor
oxidabile. Aceste amestecuri se aprind usor prin frecare sau cu ajutorul caldurii. Cand recopientele sunt cuprinse de incendiu,
acestea pot exploda.
-toxicitate: produs otravitor. Produce vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de produsele combustibile, produse organice, acizi, saruri de amoniu, sulf si vaporii
inflamabili. Se va evita depozitarea pe pardoseli de lemn. Eventualele reziduri de clorat de variu revarsat se inlatura imediat si se
distrug.
-stingere: inundare cu apa.
238.Clorat de biominica
Se prezinta sub forma de pulbere combustibila. Praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Particulele de praf de
850 μ pot forma cu aerul amestecuri explozive, avand limita inferioara de explozie de 25 g/m 3. Temperatura de autoinflamare 940
o
C.
Incendiile de clorat de biominica se sting cu apa fin pulverizata sau spuma chimica.
239.Clorat de potasiu KClO3
Este intrebuinat ca oxidant, la fabricarea chibriturilor, in industria explozivilor, in vopsitorie, ca antiseptic. Exploziv mai
ales in prezenta substantelor organice. Se obtine prin trecerea unui curent de Cl2 printr-o solutie KOH la cald sau prin electroliza
unei solutii apoase calde de KCl; cloratul de potasiu se depune prin racire.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina alb straalucitor, solubila in alcool. Punctul de topire 370 oC. La incalzire disociaza, cu
punerea in libertate a oxigenului. In contact cu substantele organice cu impuritati se poate descompune cu explozie.
-explozie: cu substantele organice formeaza amestecuri explozive sensibile la frecare, soc si incalzire. Explozia
amestecului de clorat de potasiu cu substantele usor oxidabile (sulf, fosfor rosu, sulfat de sulf, mangan, amidon, zahar) se
produce deosebit de usor la frecare, soc si incalzire. Pericolul la explozie a cloratului de potasiu se mareste prin adaugarea
bromatului de potasiu. La o amestecare cu sarurile de amoniu se degaja caldura, iar la 100 oC poate sa explodeze. La reactia cu
acidul sulfuric concentrat se formeaza oxidul de clor exploziv cu degajarea unei cantitati mari de caldura.
-toxicitate: substanta otravitoare, cand este cuprins de incendiu cloratul de potasiu degaja vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butoaie de lemn, lecipiente de lemn prevazure cu captuseli metalice, recipiente din otel. Se
depoziteaza separat de substante combustibile, substantele organice, produse usor oxidabile, acizi, saruri de amoniu, sulf si vapori
inflamabili. Se va evita depozitarea pe pardosele de lemn. Cloratul de potasiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge.
-stingere: se inunda cu apa. Protectia se asigura cu aparate izolante.
240.Clorat de sodiu NaClO3
Se intrebuinteaza ca oxidant si ca erbicid. Se obtine prin electroliza unei solutii apoase concentrate calde de clorura de
sodiu.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, alba, solubila in apa, in alcool, in glicelina. Densitatea 2,49. Punctul de topire 248-261
o
C. Substanta necombustibila, insa este oxidant puternic. Amestecurile cu substante combustibile se pot aprinde la o ridicare
neinsemnata a temperaturii.
-explozie: formeaza amestecuri explozie cu substantele combustibile, substantele organice sau cu alte produse usor
oxidabile. Recipientele pot exploda atunci cand sunt cuprinse de incendiu.
-toxicitate: substanta otravitoare. Degaja vapori toxici atunci cand este cuprins de incendiu.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de sticla, butoaie de lemn. Se protejeaza impotriva deteriorari fizice. Se depoziteaza
separat de substantele organice sau alte produse usor oxidabile, acizi, saruri de amoniu, sulf si vapori inflamabili. Se va evita
depozitarea pe pardosele de lemn. Cloratul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge.
-stingere: in caz de incendiu, se inunda cu apa. Protectia se asigura cu aparate izolante.
241.Clorat de zinc Zn (ClO3)2
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina, incolora, necombustibila. Oxidant puternic. In amestec cu substantele combustibile, cu
produsele usor oxidabile se aprind usor prin frecare sau sub actiunea caldurii.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substantele combustibil, cu compusii organici sau cu alte produse usor
oxidabile. Recipientele pot exploda atunci cand sunt cuprinse de un incendiu.
-toxicitate: substanta otravitoare. Degaja vapori toxici atunci cand este cuprins de un incendiu.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se protejeaza impotriva deteriorarilor fizice. Se depoziteaza separat de substante combustibile,
de compusi organici sau de alte produse usor oxidabile, de acizi, saruri de amoniu, sulf si vapori inflamabili. Se va evita
depozitarea pe pardoseli de lemn.
-stingere: rezidurile de clorat de zinc imprastiat se inlatura imediat si se distrug. Se inunda cu apa. Protectia se asigura
cu aparate izolante.
242.Clorbenzen C6H5Cl
Se intrebuinteaza in industrie ca solvent, mai ales pentru rasini, in sinteza colorantilor, de anilina si ca absorbant. Se
obtine prin clorura benzenului in prezenta de catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,107. Punctul de topire -45,2 oC. Punctul de fierbere 132,1 oC. Este
insolubil in apa, solubil in benzen, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate29 oC. Temperatura de aprindere 57 oC.
Temperatura de autoinflamare 593 oC. Densitatea vapoilor in raport cu aerul 3,88.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,3%, in volum. Limita
superioara de explozie 7,1 %, in volum.
Masuri de:
-prevenire: etanseizarea utilajului de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, abur, gaze inerte. Intr-un spatiu
inchis incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon intr-o concentratie de 17% sau cu azot 22%, in volum. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
243.Clorcarbonat de izopropil (CH3)2CHOCOCl
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil, cu un miros patrunzator. Produsul tehnci poate fi colorat in cafeniu. Densitatea
1,240. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Punctul de fierbere 103 oC. Puterea calorifica 3600 kcal/kg. Se descompune in
apa cu degajare de acid clorhidric.
Clorcarbonatul de izopropil tehnic, de obicei, contine 2% alcool izopropilic si o anumita cantitate de clorura de
izopropil. Prezenta acesteia modifica accentuat pericolul de incendiu al produsului.
Clorcarbonatul de izopropil cu cocentratie mare, continand 96% substanta de baza are temperatura de inflamabilitate 24
o
C, iar temperatura de autoinflamare 610 oC.
Clorcarbonul de izopropil arde in aer cu o flacara galbena. Viteza de ardere 1,1 kg/m2 min. La scaderea concentratie de
oxigen sub 18,8% in volum, arderea inceteaza.
Clorcarbonatul de izopropil tehnic este putin stabil termic.
La incalzire pana la 50-60 oC, dupa o pastrare de scurta durata poate sa se descompuna. Stabilitatea termica scade
scentuat in prezenta clorurii ferice anhidre.
-toxicitate: inprodusele arderii este prezent fosgenul.
Masuri de:
-prevenire: pentru a preveni descompunerea termica spontana trebuie sa se excuda pe cat posibil continutul de fier si sa
nu se permita pastrarea si transportul produsului la o temperatura ridicata.
-stingerea: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu costume de
protectie si aparate izolante.
244.2-Cloretanol – 2CH2ClCH2OH
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,213. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,78. Solubiliratea nelimitata in
apa. Punctul de fierbere 128,8 oC. Punctul de topire -69 oC. Temperatura de aprindere 60 oC. Temperatura de autoinflamare 425
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,9% in volum. Limita
superioara de explozie 15,9%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
245.Clorfenildimetiluree ClC6H4NHCON(CH3)2
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina combustibila, de la culoarea alba pana la cenusiu deschis. Densitatea 1,200. Punctul de
topire 170,5 oC-171,5 oC. Solubilitatea neinsemnata in apa.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 18 g/m3.
-toxicitate: fumul contine vapori si gaze foarte toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante.

246.Clorhidrat de anilina C6H5NH2HCl


Se intrebuinteaza in industria culorilor de anilina.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina combustibila. Temperatura de aprindere 193 ºC. Temperatura de distilare 245 ºC. Punctul
de topire 193 ºC. Densitatea 1,22.
-explozie: praful in suspensie cu aer formeaza amesecuri explozive. Limita inferioara de explozie 15,1 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
247.Clorit de sodiu NaCl2
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale albe, necombustibila. Oxidant foarte puternic care se descompune la
temperatura 186 ºC, cu degajare de caldura. In contact cu acizii tari, cloritul de sodiu pune in libertate bioxid de clor gazos,
exploziv.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu csubstante combustibile, substante organice sau cu alte produse usor
oxidabile. Recipientele pot exploda atunci cand sunt cuprinse de un incendiu.
-toxicitate: substanta otravitoare. Se va evita contactul excesiv al pielii cu aceasta substanta. In conctact cu acizii,
cloritul de sodiu prezinta pericol, deoarece degaja bioxid de clor gazos, care este foarte otravitor.
Masuri de:
-prevenire: ambalajele se protejeaza impotriva deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-un loc rece si uscat, de preferinta
intr-o cladire separata. Se depoziteaza separat de substantele combustibile, substantele organice sau alte produse usor oxidabile,
acizi, sulf si vapori inflamabili.
-stingere: cloritul de sodiu imprastiat se inlatura imediat si se distruge cu grija. Se utilizeaza apa.
248. Clornitrobenzen ClC6H4NO2
Se utilizeaza in industria de coloranti si la fabricarea medicamentelor.
Pericol de:
-incendiuL substanta solida combustibila. Temperatura de aprindere 127,2 ºC. Temperatura de distilare 242 ºC. Punctul
de topire 83-84 ºC. Densitatea 1,298.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
249.Cloroform CHC:3
Se foloseste in operatii chirurgicale precum si ca solvent. Se prepara din aclcool sau acetona, prin incalzire cu clorura de
var.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,473-1,478. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,13. Punctul de fierbere 60-62
ºC. Este solubil in alcool, in eter, in benzen, in acetona. Se descompune la lumina dand fosgen si acid clorhidric gazos.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amesteuri explozive.
-toxicitate: produsul este un puternic iritant. Prezinta pericol de toxicitate prin ingerare sau inhalare. Cand este incalzit
pana la descompunere, produsul degaja fosgen, un gaz foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in butelii de sticla, butoaie metalice captusite cu plumb. Se recomanda depozitarea in aer liber
sau in cladiri izolante.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate
izolante.
251. Cloroformiat de metil CH3OCOCl
Se obtine din fosgen si alcool.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,236. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,3. Punctul de fierbere 71
ºC. Are miros neplacut. Temperatura de inflamabilitate 10 ºC. Temperatura de aprindere 19 ºC. Temperatura de autoinflamare
479 ºC. Se descompune la reactia cu apa calda. Instabil termic. Descompunerea este catalizata de clorura ferica anhidra si unele
saruri ale metalelor grele.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 12%, iar limita superioara 26%
in volum
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
252.Cloropren 2-CLORBUTANDIENA-(1,3) CH2 = CHCCl = CH2
Se obtine prin aditia acidului clorhidric la vinilacetileana. Se utilizeaza la fabricarea cauciucului policloroprenic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,958. Este greu solubil in apa, solubil in alcool, in eter. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,05. Punctul de fierbere 59,4 ºC.
-exploziv: vaporii formeaza cu aerul amestecuri eplozive. Limita inferioara de explozie 1,65%, in volum, iar limita
superioara de explozie 8,6% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte, spuma chimica.
253. γ – Clorpropiltrietoxisilan
CH2ClCH2CH2Si(C2H5O)3
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 1,10. Punctul de fierbere 180 ºC. Temperatura de inflamabilirate 45 ºC.
Temperatura de autoinflamare 195 ºC.
-explozie: vaporii formeza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,7% in volum. Limita
superioara de explozie 5,3% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Apa, solutile apoase, spuma nu se vor folosi la stingerea
unor astfel de incendii.
255. p – Clortoluen C7H7Cl
Derivat monoclorual al toluenului, clorul fiind substituir in diferite pozitii ale nucleului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,06. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,4. Este insolubil in apa,
solubil in alcool, in eter, in benzen, in cloroform. Produsul tehnic continand 96% masa substanta de baza, are temperatura de
inflamabilitate 42 ºC. Temperatura de aprindere 95 ºC. Temperatura minima de autoinflamare 583 ºC. Punctul de topire 7,5 ºC.
Punctul de fierbere 162.2 ºC.
Masuri de:
-stingere: ioncendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume de
protectie complete.
256. Clorura de acetil C2H3OCl
Se intrebuinteaza ca intermediar important in sinteza organica. Se obtine sintetic din acetat de sodiu anhidru si clorura
de sulfuril.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,1051. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,7. Punctul de topire
-112 ºC. Punctul de fierbere 51-51 ºC. Este solubil in eter, cloroform, in benzen. Temperatura de inflamabilitate 4 ºC.
Temperatura de autoinflamabilitate 390 ºC. Clorura de acetil reactioneaza violent cu apa dand acid acetic si acid clorhidric.
Atunci cand produsul este incalzit se descompune degajandu-se acid clorhidric gazos si fosgen – gaze otravitoare.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozive 3,3%, in volum (105 g/3), iar
limita superioara de explozie 14,8% in volum (350 g/m3).
-toxicitate: Produsul este un iritatnt puternic, pentru ochi, piele si aparatul respirator. Respiratia prelungita a vaporilor
concentrati poate fi daunatoare.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in damigene de sticla protejate. Densitatea se va face in locuri reci, uscate, bine ventilate,
lipsite de surse de aprindere.
-stingere: apa si spuma nu sunt indicate. Se va utiliza bioxidul de carbon, pulberi stingatoare. Protectia se va asigura cu
costume de protectie complete, aparate izolante.
258. Clorura de n-amil (1-CLORPENTAN) CH3(CH2)CH2Cl
Se foloseste ca intermediar in sinteza organica. Se obtine din amestecuri din clorpentani rezultai la clorurarea in faza de
vapori a pentanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor usor inflamabil. Densitatea 0,878. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,67. Punctul de
topire -99 ºC. Punctul de fierbere 108,4 ºC. Este solubil I alcool, in eter. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 3 ºC.
Temperatura de autoinflamare 260 ºC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,4%, sau 60 g/m3. Limita
superioara de explozie 8,6% in volum, sau 380 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, abur, hidrocarburi halogenate. Protectia se asigura cu aparate izolante.
259.Clorura de amoniu(TIPIRIG) NH4Cl
Este intrebuintat la lipirea metalelor cu aliaj de Sn-Pb si ca ingrasaman agricol.
Se obtine prin neutralizarea solutiilor apoase de amoniac sau (SH2)2CO3 cu acid clorhidric. Tehnic se obtine din apele
amoniacale de la fabricarea gazului de iluminat sau de cocserie.
Pericol de:
-explozie: substanta cristalina exploziva. Se descompune fara explozie pana la 150 ºC. Densitatea 1,53. In stare uscata
explodeaza de la detonator. La amestecare cu substante organice devine exploziv.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa.
260.Clorura de bariu BaCl2 – 2H2O
Se foloseste in solutii de 1,5-3%, pentru combaterea omizilor. Este insecticid.
Pericol de:
-explozie: pulbere alba, cristalina, solubila in apa. Densitatea 3,10. Punctul de topire 505 ºC. In amestec cu substantele
combustibile explodeaza la lovire, frecare si incalzire.
-toxicitate: substanta toxica pentru om. Doza letala fiind de 1-4g.
Masuri de:
-stingere: la stingerea incendiilor se foloseste apa.
261.Clorura de benzil C6H5CH2Cl
Se intrebuinteaza ca intermediar important in sinteza organica si de medicamente. Se obtine sintetic din un mol toulen si
un mol clor, la lumina soarelui.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu miros iritant pronuntat, densitatea 1,1002. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
4,4. Punctul de topire -43,2 ºC. Punctul de fierbere 175 ºC. Temperatura de inflamabilitate 60 ºC. Temperatura de autoinflamare
625 ºC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,1 sau 50 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze interte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
262. Clorura de butil (1-Clorbutan) C4H9Cl
Intermediar in sinteza organica. Se obtin sintetic din n-butanol, HCl si ZnCl2 anhidru.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,907. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,2. Este insolubil in apa, solubilit
in alcool, in eter. Punctul de fierbere 78 ºC. Temperatura de inflamabilitate 6,67 ºC. Temperatura de autoinflamare 460 ºC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 18%, in volum,. Sau 65 g/m3.
Limita superioara de explozie 10,1% in volum sau 390 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte.
263.Clorura de dietilaluminiu (C2H5)AICI
Pericol de:
-incendiu: lichid piroforic, incolor transparent. Densitatea 0,903. Punctul de fierbere 217,7 ºC. Temperatura de
autoinflamare -60 ºC. Se aprinde instantaneu la contactul cu aerul si reactioneaza violent cu apa, cu oxidantii puternici sau cu
hidrocarburile halogenate.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, Limita inferioara de explozie 2,17%. Limita superioara de
explozie 12,1%, in volum.
-toxicitate: substanta formeaza combinatii toxice. Clorura de dietilaluminiu si solutiile sale reactioneaza la contactul cu
tesuturile vii, producand arsuri profune, dureroase si cicatrici in cazul cand tratamentul se aplica cu intarziere.
Masuri de:
-prevenire: produsul se depoziteaza intr-o incapere separata, bine ventilata. Recipientele se vor proteja impotriva
socului si deteriorarii.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte, nisip uscat. Agentul de stingere se refuleaza in
cantitati mari, cu intermitenta. Apa si spuma nu vor fi utilizate. O caracteristica a acestor incendii consta in reparatia lor. Protectia
se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
264.Clorura diizobutilaluminiu (C4H9)2 AICI
Pericol de:
-incendiu: lichid piroforic transparent. Densitatea 0,908. Punctul de fierbere 152 oC. Punctul de topire –39,5 oC.
Temperatura de autoinflamare 2 oC.
-explozia: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,4%, in volum. Limita
superioara de explozie 8,25%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiil se sting cu pulberio stingatoare, nisip uscat, maruntit.
265. Clorura de etil C2H5Cl
Este intrebuintat ca anesterzic (kelen), la fabricarea plumbtetraetilului, ca solvent pentru rasini, insecticid, in sinteza
organica.
Se obtine din etilena si acid clorhidric. Aparo\i si ca supraprodus la prepararea cloralului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,917. Este solubil in apa, in alcool, in eter. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,23. Temperatura de inflamabilitate -53 oC. Temperatura de autoinflamabilitate 494 oC. Se volatilizeaza rapid la
temperatura camerei
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de eexplozie 3,8% (97 g/m3). Limita
superiorar de explozie 15,4%, in volum (398 g/m3)
-toxicitate: produsul irita usor ochii,pielea si aparatul respirator. Prin inhalare, clorura de etol produce efecte
narcotice si anestezice. Concentratiile de 4% sau mai mari pot produce o anestezie profunda sau chiar fatala. Contactul direct al
lichidului cu poelea poate provoca degeraturi, datorita racirii rapide prin evaporare.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in recipiente din sticla sau metal, butelii de presiune. Se va asigura protectia impotriva
deteriorarii fizice. Este recomandabila depozitarea in cladiri izolate.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se va asigura cu costume
de protectie si aparate izolante.
266.Clorura de hexil CH3(CH2)4CH2Cl
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, usor inflamabil. Densitatea 0,875. Punctul de topire -63 oC. Punctul de fierbere 132,4 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2. Este insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 30 oC. Temperatura de aprindere
39 oC. Temperatura minima de autoinflamabilitate 204 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
267. Clorura de izobutil (1-CLOR-2-METILPROPAN) (CH3)2CHCH2Cl
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,2. Punctul de topire 131,2 oC. Temperatura de
distilare 68,9 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2%, limita superioara
8,8% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte.
268. Clorura de metil CH3Cl
Se intrebuinteaza ca anestetic liocal, refrigent, dizolvat, in sinteza organica. Se ontine sintetic c\din metanol si acid
clorhidric in prezenta de acid sulfuric, prin clorurarea metanolului.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, combustibil. Densitatea (aer)1,758. Densitatea in stare lichida 0,952. Punctul de fierbere -24
o
C. Punctul de topire -97 oC. Temperatura de autoinflamare 632 oC. Puterea calorifica 3250 kcal/kg. La reducere cu hidrogenul se
formeaza metan, iar la actiunea apei alcoolul metilic. La incalzire sau la contact cu flacara deschisa se produce fosgen.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 7,6%. Limita superioara de
explozie 19,7% in volum sau 415 g/m3.
-toxicitate: inspurarea clorurii de metil provoaca celafee, oboseala, somnolenta. In cazul intoxicatiilor grave: delir,
coma, moarte.
Masuri de:
-prevenire: etansarea perfecta a instalatiilor, supravegherea etansietatii conductelor etc. Daca este posibil
odorizarea gazului. Intrebuintarea unui gaz inert, sau a lichidelor pentru deplasarea gazului.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, hidrocarburi halogenate, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
269.Clorura de metilen (DICLORMETAN) CH2Cl2
Se intrebuinteaza ca refrigent, dizolvant, in sinteza organica. Se obtine sintetic prin clorurarea directa a metanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,336. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,91. Punctul de topire –
96,7 oC. Punctul de fierbere 40 oC. Temperatura de inflamabilitate -14 oC. Temperatura de autoinflamare 635 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 8,8%, limita superiara de
explozie 11,1% in volum.
-toxicitate: intoxicare prin ihalare sau ingerare care se manifesta prin depresiunea sistemului nervos central; iritarea
ochilor si a tractului respirator. Incalzit pana la punctul de descompunere degaja vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata. Protectia se asigura cu costume de
protectie complete, masti filtrante.
270.Clorura de p-Metoxibenzen CH3OC6H4COCl
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil de culoare galbena care se congeleaza la temperatura camerei. Densitatea 1,258. Punctul
de topire 24 oC. Punctul de fierbere 145 oC. Se descompune in apa. Temperatura de inflamabilitate 98 oC. Temperatura de
aprindere 158 oC. Temperatura minima de autoinflamare 457 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma mecanica, spuma cu coeficient mare de infoiere, spuma chimica. Intr-un spatiu
inchis, incendiile se sting cu bioxid de carbon (concentratie minima de 25%.
271. Clorura de n-nitrobenzoil NO2C6H4COCl
Se utilizeaza la fabricarea colorantilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil de culoare cafenie inchisa. Densitatea 0,870. Punctul de topire 16 oC. Punctul de
fierbere 185-190 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 10. Temperatura de inflamabilitate 177 oC. Temperatura de aprindere
197 oC. Temperatura de autoinflamabilitate 233 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
273. Clorura de propenil (2-CLORPROPENA) CH3-CCl-CH2
Se ibtine prin eliminarea unei molecule de acid clorhidric din diclorpropan.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil densitatea 0,931. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,64. Punctul de fierbere
23 oC. Punctul de topire –137,4 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,5% in volum. Limita
superioara de explozie 16% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica.
274. Colrura de n-Propil (1-CLORPTOPAN) CH3CH2CH2Cl
Se obtine prin clorurarea propanului, se foloseste in sinteza organica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,890. Este solubil in apa, in eter, in alcool. Punctul de fierbere 46,4 oC.
Punctul de topire –122,8 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,71. Temperatura de inflamabilitate –17,8 oC. Temperatura
de autoinflamare 520 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,6% in volum. Limta
superioara de explozie 11,1% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
275.Clorura de sulf S2Cl2
Se foloseste la vulcanizarea cauciucurilor.se obtine din Cl2 (gazos) si S, la o temperatura peste cea de topire a sulfului.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare brun-galbena, combustibila. Punctul de topire –76,5 oC. Punctul de fierbere 137 oC.
Temperatura de inflamabilitate 118 oC. Temperatura de autoinflamare 230 oC.
Masuri de:
-stingere: incediile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
276. Clorura de tionil SOCl2
Este folosite in sintezele organice pentru obtinerea clorurilor acide.
Pericol de:
-incendiuL lichid incolor, slab galbui. Densitatea 1,64. Punct de topire -105 oC. Punct de fierbere 78,8 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,1/ Reactioneaza elecrric cu apa. La incalzire pana la fierbere produsul nu se inflameaza de la o sursa
de aprindere. Incalzirea in continuare duce la disocierea in anhidrida sulfoasa, monocloruri de sulf si clor. Temperatura de
autinflamare 555 oC. In aceste conditii arderea decurge calm si se propaga prin aprinderi slabe semiluminate.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma, pulberi stignatoare, gaze inerte.
277.Clorura de vinir CH2 = CHCl
Prin polimerizare in suspensie, in emulsie sau in blor, se obtine policlorura de vinil. Monomerul CH2 =CHCL, se obtine
prin trecerea acetilenei, impreuna cu acidul clorhidric gazos, la 120 oC, peste un catalizator de HgCl2, pe un suport de carbune
activ. Se poate obtine si prin clorurarea etilenei la 350-400 oC, in prezenta de diferiti catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor cu miros dulceag la temperatura obisnuita. La temperaturi scazute se prezinta sub forma de
licgid. Punctul de fierbere –13,9. Densitatea 0,9692. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,15. Temperatura de inflamabilitate
-43 oC. Clorura de vinil polimerizeaza cu degajare de caldura, in prezenta aerului, oxigenului, luminii solare sau caldurii.
Temperatura de autoinflamare 550 oC.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 4%m limita superioara de explozie
22% in volum.
-toxicitate: dupa o sedere de 3 minute intr-o atmosfera care contine 2,5% clorura de vinil, se produc ameteli si tulburari
de orientare in mediul inconjurator. Irita pielea si la un contact prelungir provoaca degeraturi datorita evaporarii rapide. Pe
timpul incendiilor de clorura de vinil se degaja produse de ardere foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de presiune, autocisterne. Se asigura protectia impotriva deteriorarii fizice. Se
recomanda depozitareala exteriorar sau intr-o cladire separata.
-stingere: se intrerupe scurgerea gazului. Se foloseste apa pentru racira recipientelor aprinse si a celor din apropiere.
Incendiile se sing cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, spuma chimica, bioxid de carbon.
La stingerea intr-un volum inchis concentratia minima eficienta de bioxid de carbon este de 43% vol. Folosirea azotului
nu este eficienta. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
278.Clorura de viniliden (1,1 DICLORETILENA) C2H2Cl2
Dizolvant. Se foloseste in sinteza organica si de medicamente la fabricarea materialelor plastice. Se obtine din
tricloretan cu o sonda caustica.
Pericol de:
-incendiu: lichid volatil, incolor, inflamabil. Densitatea 1,250. Punctul de topire –122,5 oC. Polimerizeaza cu usurinta la
actiunea luminii, proxizilor. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,4. La temperaturi ridicate. Ca de exemplu in cazul unui
incendiu, polimerizarea poate avea loc. in cazul cand polimerizarea are loc intr-un recipient, exista posibilitatea spargerii
violennte a acestuia. Temperatura de inflamabilitate 14 oC. Temperatura de de autoinflamare 458 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 5,6%. Limita superioara de
explozie 11,4%.
-toxicitate: produsul poseda o toxicitate moderata prin inhalare sau absorbtie. In cazul cand clorura de viniliden este
aprinsa se poate degaja acid clorhidric gazos, care este foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: este recomandabil ca depozitarea sa se faca in exteriora sau intr-o cladire separata. Pentru a se preveni
plimerizarea, produsul se inhibeaza cu un inhibator. Vaporii de clorura de viniliden neinhibati pot forma, plolimeri in instalatiile
de vonetilatie si in opritoarele de flacari, ducand la blocare conductelor de ventilatie.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma. Jeturile de apa pulverizata pot fi
neeficiente. Protectia, cu aparate izolante.
279.Colodiu
Este folosit in fotografie, in medicina, pentru izolarea ranilor, ca lac sau clei special.
Pericol de:
-incendiu: colodiul este azotat de celuloza cu un procent mic de azot (10-11,5%). Se dizolva intr-un amestec de alcool-
eter (1:3) dand un lichid limpede de consistenta siropoasa, iar prin evaporare o pelicula aderenta. Vaporii de solvent formeaza cu
aerul amestecuri explozive. Temperatura de inflamabilitate a vaporilor de solvent –17,8 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume chimica, spuma mecanica.
280.Clorofoniu
Rasina compusa din acizi rezinici si rezine 6-10%. Este folosit in industria metalurgica, chimica, alimetara si la
instrumentele muzicale cu coarde. Se obtine prin distilare cu abur a rasunii de conifere, din care se extrage esenta de terebentina
si ca reziduri, colofiniu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila, colorata in galben sau cafeniu roscat. Densitatea 1,05-1,09. Punctul de topire
70-130 oC. Temperatura de inmuiere 55-83 oC. Puterea calorifica 9,170 kcal/kg. Temperatura de aprindere peste 130 oC.
Temperatura de aprindere a clorofoniului praf 329 oC. Are tendinte de autoaprindere terminca la 850 oC.
-explozie: praful cu continur de cenusa 0,05%, in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful de 74μ
formeaza amestecuri explozive cu aerul, limita inferioara de explozie 850 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. In spatiile inchise incendiile se pot
stinge cu abur. La stingerea incendiilor de praf depus nu se vor folosi jeturi compacte de apa.
281. Coloxilina
Se utilizeaza in special la fabricarea celuloidului. Rezulta din nitrare incomplecta a celulozei.
Pericol de:
-incendiu: substanta fibroasa combustibila. Temperatura de aprindere 186 oC.
-explozie: coloxilina uscara prezinta un mare pericol de explozie.
Masuri de:
-prevenire: se conserva in apa sau alcool si se utilizeaza in stare umeda.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa.
282. Coloranti
Colorantii organici sunt combinatii organice, naturale sau sintetice care au proprietatea ce a colora corpurile pe care sunt
aplicate (fibre textile, hartie, piele etc). Nuanta culorii este data de introducerea in molecula a diferitilor radicali. Principalele
grupe cromofore sunt grupa nitro (-NO2), grupa azo (-N = N-), grupa tiocetonica (= C = S), grupa cetonica (= C = O) si dubla
legatura (> C= C<). Se vor prezenta caracteristicile, din punct de vedere al pericolului de incendiu, ale catorva coloranti.
283. Colorant organic albastru solubil in acetona C32H19O8N6CO
Substanta sub forma de pulbere. Praful depus prezinta pericol de incendiu. Temperatura de autoinflamare 680 oC. Praful
in stare de suspensie in aer, avand continutul de cenusa 16,95% si umiditatea 3,4% lformeaza amestecuri explozive. Praful de 140
μ are limita inferioara de explozie 21g/m3. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
284. Colorant organic albastru - negru solubil in acetona C32h19O8N6NaCr
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza de 80%. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
Praful in stare de suspensie in aer, avand umiditatea de 5% este foarte exploziv. Praful cu fractiune 140μ are limita inferioara de
explozie 10 g/m3. temperatura de autoinflamare 410 oC. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
285. Colorant organic activ galben C19H17N4O11S3 CINa
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta debaza 100%. Praful cu umiditate de 0,5% in stare de suspensie
in aer este exploziv. Praful de 140 μ are limita inferioara de explozie 21 g/m3. Temperatura de autoinflamare 1010 oC. Praful
depus prezinta pericol de incendiu.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
286. Colorant organic activ galben – auriu C20H12O6N6Cl2S2Na2
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 62,5%. Praful de 140μ cu umiditate de 3% in stare de
suspensie in aer nu este exploziv. Praful depus nu prezinta pericol de incendiu. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma
chimica, spuma mecanica.
287. Colorant organic activ violet C18H14O13N3S4Kcu
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 47,7%. Praful cu continut de cenusa 63% si umiditate
4% de 140μ in stare de suspensie in aer nu este exploziv. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
288. Colorant organic cafeniu solubil in acetona C32H21O8N8Co
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 72,1%. Praful depus prezinta pericol de incendiu. In
stare de suspensie in aer. Praful de 140μ are limita inferioara de explozie 42 g/m3. temperatura de autoinflamare 750 0C.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
289. Colorant organic dispers galben poliesteric C20H18O3N3
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 33%. Praful depus prezinta pericol de incendiu.
Temperatura de autoinflamare 900oC. Praful in stare de suspensie in aer avand cntinutul de cenusa 23,1% si umiditatea 2,5% este
exploziv. Praful de 140μ are limita inferioara de explozie 52 g/m3.
Incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
290. Colorant organic rosu solubil in acetona C32H22O6N5CoS
Substanta sub forma de pulbere. Continutul de substanta de baza 77,7%. Temperatura de autoinflamare 850oC. Praful
depus [prezinta pericol de incendiu. In stare de suspensie in aer, avand continutul de cenusa 14,6% si umiditate 3,5% este
exploziv. Praful de 140μ are limita inferioara de explozie 42 g/m3. Incendiile se sting cu apa pulverizata, spumca chimica, spuma
mecanica.
291. Combustibil Diesel
Combustibilul folosit pentru motoare Diesel este un lichid care are densitatea cuprinsa intre 0,774 – 0,916. Temperatura
de inflamabilitate este cuprinsa intre -38 oC(combustibilul Diesel distilat) si 110 oC. Temperatura de autoinflamare 240 oC-370 oC.
Incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, pulbere stingatoare.
292. Compsi organolitici (COOL)
Pericol de:
-incendiu: au o capacitate de ractie foarte mare, reactioneaza cu toate clasele de substanta. Solutiile concentrate sunt
pirofore; la aer se oxideaza. Sunt instabile termic si in timpul incalzirii degaja gaze combustibile.
-explozie: reactioneaza cu apa, producand explozie. In timpul reactiei se formeaza hidrocarburi gazoase combustibile,
capabile de amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: transportul, depozitarea si transportarea solutiilor COOL trebuie efectuat in mediul de gaze inerte.
-stingere: incendiile se sting cu pulbere stingatoare. Incendiile mici se sting cu bioxid de carbon, concentratia minima
de bioxid de carbon 50% volum. Apa si spuma mecanica nu sunt recomandate.
293. Copolimerul nitrilului acrilic cu metacrilamid
Pericol de:
-incendiu: material solid combustibil. Puterea calorifica 7428 kcal/kg. Temperatura de auti\oinflamare 620 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 12,1 g./m3
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimica, spuma chimica, spuma mecanica.
294. Copolimerii stirenului
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de pulbere combustibila. Temperatura de aprindere 290 oC. Temperatura de
autoinflamare cca. 400 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de exoplozie 25-28 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma mecanica. Protectia se asigura cu
aparate izolante si costume de protectie completa.
295. Crezoli CH3C6H4OH
Se prezinta sub trei izomeri o-, m-, p- crezolsi se obtin prin distilarea gudroanelor de lemn sau carbunilor. Se obtin de
asemenea din fractiunile de benzina si de lampant, de distilare primara si de cracare, in care constituie majoritatea compusilor cu
–OH fenolic.
Pericol de:
-incendiu: orto-crezolul este un lichid incolor combustibil sau o substanta cristalina. Punctul de topire 30,8 oC. Punctul
de fierbere 190,9 oC. Este solubil in apa 2,5%, in alcool, in eter.
Meta-crezlolul este un lichid incolor combustibil. Punctul de topire 10,9 oC. Punctul de fierbere 190,9 oC. Densitatea
1,04. Este solubul in apa 0,5%, in alcool, in eter.
Para-crezolul este o substanta cristalina incolora. Punctul de topire 35-36 oC. Punctul de fierbere 202 oC. Este solubil in
apa 1,8%, in alcool, in eter. Toti crezolii prezinta un miros caracteristic de gudron dulce.
Temperatura de inflamabilitate a orto-crezolului 81 oC, iar a meta-crezolului si para-crezolului 86 oC.
Temperatura de autoinflamare a o-crezolului 600 oC, iar a p-crezolului si m-crezolului 825 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozivbile cu aerul. Limita inferioara a o-crezolului 1,5%, iar pentru m-crezol
si p-crezol 1,6% in volum.
-toxicitate: crezolii sunt corozivi pentru tesuturile corpului. Ei sunt toxici prin inhalare si absorbtie prin piele.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se vor depozita intr-o incapare separata sau in aer liber.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, apa pulverizata. Protectia se asigura cu aparate izolante.
296.Decaboran B10H14
Pericol de:
-incendiu: produs sub forma de cristale, incolore. Punctul de topire 99,7oC. Punctul de fierbere 213oC. Este solubil in
benzina, in alcool. Impreuna cu produsele halogenate decaboranul formeaza substante sensibile la impact. Prin contact cu
umiditatea decaborabul degaja hidrogen. Temperatura de inflamabilitate 80oC. Temperatura de autoaprindere 340oC.
-explozie: amestecurile cu substanta oxidanta pot fi explozive.
-toxicitate: produsul este foarte toxic prin inhalare sau prin contact cu pielea. Reactia cu pielea poate semana cu o
scarlatina.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarii fizice. Se depoziteaza intr-un loc bine ventilat „rece si uscat”.
Se depoziteaza separate\ de halogeni si de agenti oxidanti.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare, apa pulvarizata. Nu se va utiliza agenti de stingere
halogenati. Rezidurile trebuie sa fie indepartate si distruse. Se decontaminizeaza prin spalare cu solutie apoasa 3% amoniac
urmata de apa. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
297. Decalina C10H18
Se intrebuinteaza ca dizolvant in cristalizarea compusilor organici, in microanaliza, la determinarea indicelui de refractie
al mineralelor. Apare sub 2 izomeri : cis-decalina si tran-sdecalina.
Pericol de:
-incendiu: cis-decalina lichid commbustibil. Densitatea 0,95. Punctul de topire -51oC. Punctul de fierbere 93oC. Este
insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 58oC, temperatura de distilare 193oC. Temperatura de
autinflamare 262oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,76.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
298. n-Decan C10H22
Este intrebuintat in sinteze organice. Se obtine prin distilarea fractionata a petrolului lampant.
Pericol de:
-incendiu: lichi incolor aproape fara miros. Este insolubil in apa, solubil in alcool, in eter. Densitatea 0,730. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 5. Punctul de topire –29,7oC. Punctul de fierbere 108oC. Puterea calorifica 10600 kcal/kg.
Temperatura de inflamabilitate 47oC. Temperatura de autoinflamare 208oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limita inferioara de explozie 0,6% in volum sau 40 g/m3.
Limita superioara de explozie 5,5% in volum sau 255 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
299. Dermatina
Se foloseste ca inlocuitor de piele.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Densitatea 0,521. Temperatura de aprindere 165oC. Putera calorifica 5145 kcal/kg. La
pastrarea in rulouri are tendinta spre autoaprindere. Autoincalzirea incepe la 40oC.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza intr-o incapere cu temperatura de cel mult 20oC, in pozitie verticala cu acces liber la aer in
suprafata laterala a ruloului.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate izolante.
300.Dextrina
Dextrina comerciala este intrebuintata ca apret pentru tesaturi, pentru cleiuri vegetale etc. Se obtine prin hidroliza
partiala, cu acizi sau cu enzime sau prin incalzirea lui la 150-160oC. Puterea calorifica 4350 kcal/kg.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de pulbere combustibila. Praful depus prezinta pericol de incendiu. Puterea calorifica
400 kcal/kg. Temperatura de scanteiere 540oC. Temperatura de autoaprindere 648 oC.
-explozie: praful de 850 μ cu umiditatea 5,5% in stare de suspensie in aer este explozibil. Praful care contine 96%
particule de 74 μ are limita inferioara de explozie 73,8 g/m3.
Masuri de:
-stngere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
301.Diacetilena (butadiena 1,3) CH ≡ C – C CH
Substanta exploziva. Apare ca impuritate in gazele de reactie, la prepararea acetilenei in arc electric.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil. Densitatea in stare de lichefiere 0,7364. Densitatea in raport cu aerul 1,8. Punctul de topire
-36,4 oC. Punctul de fierbere 10,3 oC. Solubilitatea in apa la 25 oC (1:466). In aer arde cu o flacara care afuma puternic. Este
stabila la temperatura sub 0 oC. Polimerizeaza la temperatura camerei, in pulbere care nu se topeste pana la 350 oC.
-explozie: diacetilena polimerizata (pulbere), pastrata cateva saptamani explodeaza. Cu cuprul formeaza acetilena
explozive.
Masuri de:
-prevenire: disocierea exploziva a diacetilenei (la initierea exploziei cu o scanteie electrica) se poate preveni prin
alegerea unor diluanti corespunzatori, ca propan,butan, hexan, benzen, argon, etc.
302.Diacetonalcool (CH3)2C(OH) CH2 COH3
Este folosit ca dizovant pentru acetat de celuloza, nitroceluloza, celuloid, grasimi, uleiuri. Este intrebuintat ca antigel, ca
lichid hidraulic. Se obtine sintetic din acetona si Ba (OH)2 sau Ca (OH2)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,9306. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,00. Punctul de fierbere 169
o
C. Este solubil in ap, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 8 oC. Temperatura de autoinflamare 604 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, gaze inerte.
303. Dialchil (C8-C12)-3,3’ TIODIPROPIONAT R S (CH2CH2COOR) in care R este radicalul alcoolic care contine 8-
12 atomi de carbon.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil de consistenta mierii. Insolubil in apa. Punct de topire 28-40 oC. Temperatura de
inflamabilitate 180 oC. Temperatura de aprindere 231 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
304.Dianisidina [(H3CO) (H2N) – C6H3]2
Se foloseste ca materie prima pentru coloranti azoici.
Pericol de:
-incendiu: cristale. Punct de topire 110,5 - 111 oC. Temperatura de aprindere 206 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa.
305.Dibenzoat de calciu (C6H5COO)2Ca
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba combustibila. Punctul de topire 300 oC. Insolubil in apa. Temperatura de aprindere 400 oC.
Temperatura de autoinflamare 535 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Praful cu dimesiunea de 74μ are limita
inferioara de explozie 175 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
306. Diboran C2H6
Se intrebuinteaza drept combustibil pentru rachete.
Pericol de:
-incendiu: gaz cu miros respingator, inflamabil. Densitatea 0,96. Punctul de topire –165,5 oC. Punctul de fierbere –92,5
o
C. Este solubil in sulfura de carbon. Diboranul se autoaprinde un aer umed la temperatur camerei. Reactioneaza spontan cu
clorul si formeaza hidruri de aluminiu si litiul. Reactioneaza cu agentii de stingere de tipul lichidelor care se evapora.
Temperatura de inflamabilitate 43-45 oC.
-explozie: vapori formeaza cu aerul amestecuri explizive. Limita inferioara de explozie 0,9%. Limita superioara de
explozie 98% in volum.
-toxicitate: produsul este foarte toxic, irita aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea diboranului se va face intr-un loc rece, uscat si ventilat. Recipientele trebuie sa fie curate, uscate
si fara urma de oxigen. Se depoziteaza separat de halogeni si de alti oxidanti. Se va proteja produsul de eventuale scantei
electrice, de flacari si de alte surse de caldura.
-stingere: incendiul se va stinge numai daca este absolut nevoie. Se va intrebuinea gazul. Nu se utilizeaza apa, cu
exceptia racirii altor butelii. Incendiile nu pot fi stinse cu bioxid de carbon. Protectia se va asigura cu aparate izolante si costume
de protectie completa.
307. 1,2 dibrom – 1,1 difluoretan (FREON) CF2Br – CH2Br
Se foloseste si ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu inflamabil. Densitatea 2,220. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,7. Punctul de
fierbere 93 oC. Temperatura de autoinflamare 572 oC.
308. 1,2 dibromtetrafluoretan (FREON) CF2BrCF2Br.
Se foloseste si ca agent de stingere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 2,175. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 8,96. Punctul de
fierbere 46,4 oC. Punctul de topire -112 oC. Temperatura de autoinflamare 580 oC.
309. 1,2 Dibrom – 1,1,2 – Trifluorcloretan CF2BrCFClBr.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 2,231. Punctul de fierbere 93,3 oC. Punctul de topire –72,9 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,52. Temperatura de autoinflamare 620 oC. Se poate folosi ca agent de stingere.
310. 1,1 – Dibrom – 2,2,2 – Trifluoretan CF3CHBr2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 2,205. Punctul de fierbere 73-73 oC. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 8,3. Temperatura de autoinflamare 603 oC.
311. 1,2 – Dibrom – 3,3,3 – Trifluorpropan CF3CHBrCH2Br.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,850. Punctul de fierbere 116-118 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
8,8. Greu solubil in apa. Temperatura de autoinflamare 564 oC.
312. Dibutiletanolamina (C4H9)2NCH2CH2OH.
Pericol de:
-incendiu:lichid combustibil densitatea 0,850. Punctul de fierbere 222 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6.
Greu solubil in apa.Temperatura de inflamabilitate 93 oC.
313. Dicetena C4H4O2.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 1,030. Punctul de topire –6,5 oC. Punctul de fierbere 127,4 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,9. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 46 oC. Temperatura de autoinflamare 350 oC.
Substanta reactiva instabila. Patrunderea in dicetena a alcalinilor, piridei, aminelor tertiare, acizilor anorganici si a altor substante
poate sa duca la polimerizare cu explozie. In urma pirolizei la 500 oC-600 oC se formeaza cetona care este un gaz combustibil si
exploziv.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica.
314. Dicloranilina Cl2C6H3NH.
Se intrebuinteaza la sinteza colorantilor, mai ales in industria colorantilor azoici si in industria textila.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina greu combustibila. Densitatea 1,500. Punctul de topire 71,5 oC. Punctul de fierbere
162,02 C. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 172 oC. Temperatura de autoinflamare 713 oC. Praful in stare de
o

suspensie in aer nu este exploziv. Incalzit pana la punctul de fierbere nu aerde de sine statator.
-toxicitate: vaporii provoaca o slaba intoxicare.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
315. o – Diclorbenzen C6H4Cl2.
Se foloseste ca dizolvant pentru ceaa (industria lacurilor), insecticid.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,307. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,1. Punctul de topire –17,5 oC.
Punctul de fierbere 179 oC. Este insolubil in apa, solubil in alcool in eter, in benzen. Temperatura calorifica 4500 kcal/kg. In
contact cu flacara deschisa se poate forma fosgen.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,2%, in volum. Limita
superioara de explozie 9,2% in volum.
-toxicitate: in cazul unor expuneri de scurta durata, produsul va avea efecte iritante slabe. La expuneri indelungate,
produsul poate provoca depresiuni aspupra sistemului nervos central. Fumul contine gaze si vapori toxici.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice a ambalajelor.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, bioxid ce carbon, pulberi stingatoare. Protectia se
asigura cu aparate izolante.
316. 1,4-Diclorbutan CH2ClCH2CH2CH2Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor inflamabil. Densitatea 1,1. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 54 oC.
-toxicitate: produsul poseda o toxicitate slaba.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, bioxid de carbon, pulberi stingatoate.
Protectia se asigur cu aparate izolante.
317. 2,4 – Dicolorbutena – 2 CH3CCl = CHCH2Cl.
Se intalneste ca produs auxiliar la fabricarea clorbutandienei din monovinil-acetilena.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor cu miros puternic. Temperatura de inflamabilitate 15 oC, pentru produsul tehnic
continand 73,23% substanta de baza si 9,21% masa cloropren.
-toxicitate: vaporii au op actiune narcotica si iritanta, mult mai puternica decat a clorburadienei.
Msuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
318. Dicloretan C2H4Cl2.
In industrie se foloseste ca solvent in diverse procese de extractie (extractia grasimilor, a uleiurilor, a rasinilor, etc), ca
intermediar in sinteza organica. De asemenea, se mai intrebuinteaza ca antiseptic si fungicid. Se obtine din etilena si clor.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid combustibil, avand temperatura de inflamabilitate de 9 oC. Se autoinflameaza la 413 oC.
Vaporii de dicloretan sunt mai grei decat aerul (densitatea 3,42), fapt pentru care p[ericolul creste, deoarece se acumuleaza in
partea de jos a incaperilor. Se poate aprinde de la orice sursa de caldura sau foc.
-explozie: cu aerul formeaza amestecuri explozive intre limitele 4,8-15,9%. Sursa de initiere a exploziei, in general, o
constituie flacarile, scanteile electrice si scanteile de la sudura.
-toicitate: prin inspirarea timp de 2-3 ore a unei concentratii de 0,3-0,6 mg/l produce somnolenta, gust dulce in gura,
greturi, usoare iritatii pe mucoase si chiar cefalee. La intoxicatiile mai grave se simte o astenie generala puternica, palpitatii,
ameteli. Concentratia limita admisibila este de 0,05 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: fiind un produs care se depoziteaza in rezervoare si se transporta in cisterne sau butoaie, atentia trebuie
indreptata spre asigurarea etanseitatii lor, in general si a ventilelor acestora in special.
In preajma rezervoarelor si a ambalajelor cu dicloretan este interzisa folosirea oricarei surse de aprindere.
Repararea rezervoarelor si a altor recipiente, prin folosirea sudurii se va fae numai dupa o peralabila curatenie si spalare
si dupa ce prob prin explozimetru indica inexistenta pericolului (nu mai sunt urme de vapori).
319. 1,2 – Docloretilena C2H2Cl2.
Se intrebuinteaza ca dizolvant, in sinteza organica si de medicamente. Se obtine la clorurarea partiala a acetilenei.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 1,265. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,30. Punctul de topire - 50 oC.
Punctul de fierbere 48,8 oC. Solubilitatea in apa la 20 oC: 0,63%. Temperatura de inflamabilitate 6 oC. Temperatura de
autoinflamare 463 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul intre limitele 9,7-12,8%, in volum.
-toxicitate: produsul este toxic prin inhalare, prin contactul cu pielea. Expunerile prelungite, excesive sau repetate sub
orice forma sunt periculoase. Reprezinta un iritant pentru ochi.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice. Este preferabila depozitarea in cladiri separate.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma chimica, spuma mecanica.
Protectia se asigura cu aparate izolante.
320. Diclorfenildimetiluree Cl2C6H2NHCON(CH3)2.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila, cristalina, incolora. Punctul de topire 158-159 oC. La incalzirea pana la 180 oC-190
o
C se descompune cu formarea dimetilaminei si a izocianatului de diclorfenil. Insolubila in apa. Temperatura de inflamabilitate
138 oC. Temperatura de aprindere 226 oC. Temperatura de autoinflamare 393 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 50 g/m3.
Masuri de:
-stinfere:incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
321. 2,4 Diclorfenol Cl2C6H3OH.
Pericol de:
-incendiu: lichid greu combustibil. La temperatura camerei este o substanta cristalina rosie cafenie. Densitatea 1,401 la
40 oC. Temperatura de cristalinizare 37 oC. Temperatura de autoinflamare 761 oC.
-toxicitate: in timpul arderii se formeaza un fum negru gors, care contien vapori si gaze foarte toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa.
322. 2,4 Diclorfenolat de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid greu combustibil de culoare visinie cu un miros specific patrunzator. Densitatea 1,378. Punctul de
fierbere 108 oC. Temperatura de autoinflamare 732 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte.
324. 1,1 Diclor – 1 –Fluoretan (FREON 141) CH3CHCl2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,04. Punctuk de fierbere 31,8 oC.
Punctul de topire -103 oC. Temperatura de autoinflamare 660 oC.
Masuri de
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, pulberi stingatoare, gaze inerte.
325. Diclorfluormetan (FERON 21) CHFCl2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 1,633. densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,3. Punctul de
fierbere 62-64 oC. Temperatura de autoinflamare 653 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica.
327. 1,2 – Dicloroctofluorciclohexena – 1 CF2CF2CF2CF2Cl = Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,703. Punctul de topire -70 oC. Punctul de fierbere 114,5 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 10. Teperatura de autoinflamare 727 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecnica.
328. 2,3 Diclorpentan (CLORURA DE AMILEN) C2H5(CLCl)2CH3.
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,88. temperatura de distilare 138-139 oC.
Temperatura de inflamabilitate 43 oC.
Masuri de:
-stignere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecnica, gaze inerte.
329. 1,2 Diclopropan (CLORURA DE PROPILEN) CH3CHClCH2Cl.
Se foloseste ca solvent si ca insecticid.
Pericol de:
-incendiu: lichid usor inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,88. Temperatura de inflamabilitate 15-18 oC.
Temperatura de distilare 96,8 oC. Punctul de topire -70 oC. Temperatura de autoinflamare 558 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 3,4%-14,5% in volum.
Masuri de:
-stingere: spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
330. 1,2 Diclortetrafluoretan (FERON 114) CF2ClCF2Cl.
Lichid necombustibil. Densitatea 1,455 la 0 oC. Punctul de fierbere 3,5 oC. Punctul de topire -94 oC. Temperatura de
autoinflamare peste 700 oC.
331. 1,2 Diclor – 1,1,2 – Trifluoretan (FERON 123) CF2ClCHFCl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 1,496 la 15 oC. Punctul de fierbere 28 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 5,28. Temperatura de autoinflamare 638 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
332. Dicloruree CO(NHCHOHCCl3)2.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta greu combustibila. Practic insolubila in apa. Temperatura de autoinflamare 632 oC.
Praful in stare de suspensie in aer nu este exploziv.
In reactie cu alcalinii in stare incalzita disociaza in cloroform , acid formic si uree.
Masuri de:
-stingere: se stinge cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
333. Dietanolamina NH(C2H4OH)2.
Agent de udare. Intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din etilenoxid si amoniac concentrat.
Pericol de:
-incendiu: cristale higroscopice. Densitatea 1,098. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,65. Punctul de topire 28 oC.
Punctul de fierbere 268 oC. Este solubil in apa, in alcool, in acetona. Insolubil in eter, benzen. Temperatura de aprindere 138 oC.
Temperatura de autoaprindere 405 oC.
Masuri de
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon.
334. Dietoladipfluorat (CF2CF2)2 (COOC2H5)2.
Pericol de :
-incendiu: lichid combustibil incolor. Densitatea 1,409. Punctul de topire 93 oC. Punctul de fierbere 200 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 13,3. Puterea calorifica 2500 kcal/kg. Temperatura de aprindere 122 oC. Temperatura de
autoinflamare 353 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
335. Dietilamina (C2H5)NH.
Dizolvant selectiv in industria cauciucului, a colorantilor de textile. Se foloseste si la prepararea insecticidelor si a
medicamentelor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil, cu miros de amoniac. Densitatea 0,719. Punctul de topire –38,9 oC. Punctul de
fierbere 55,5 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,53. Este solubila in apa, in alcool, in eter. Temperatura de
inflamabilitate -26 oC. Temperatura de autoinflamare 490 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive, intre limitele 2,2%(55 g/m3) – 14,9%(350 g/m3)
-toxicitate: iritant al pielei.
336. Dietilaminoetanol (C2H5)2 = N – C2H4OH.
Intermediar in sinteze organice, de medicamente. Se obtine sintetic din etilenclorhidrina si dietilamina.
Pericol de:
-incendiu: lichid higroscopic incolor. Densitatea 0,884. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,1. Punctul de fierbere
163 oC. Solubil in apa, in alcool, in eter, in benzen. Temperatura de inflamabilitate 54 oC. Temperatura de aprindere 59 oC.
Temperatura de autoinflmare 260 oC.
Masuri de:
-stingere: stingerea incendiului intr-un spatiu inchis se asigura cu o concentratie minima in volum de 22%, bioxid de
carbon sau cu 32% azot. Incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
337. Dietilanilina C6H5 · N (C2H5)2.
Este folosita ca reactiv la identificarea zincului, prin reactie de culoare; la prepararea dietilaminei.
Se obtine prin etilarea anilinei cu alcool si HCl sau din anilina si sulfat de etil.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil, de culoare galbui deschis, cu miros specific neplacut. Densitatea 0,93. Punctul de
fierbere 216 oC. Punctul de topire –34,4 oC. Este solubil in apa, in alcool. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,14.
Temperatura de inflamabilitate 83 oC. Temperatura de autoinflamare 340 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Intre limitele 1,1% -5,3%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulberizata, spuma chimica, spuma mecanica.
338. Dietilbenzen (C2H5)2C6H4.
Are trei izomeri. Sub forma de amestec se utilizeaza ca dizolvant. In stare pura se foloseste ca intermediar in diverse
sinteze organice.
Pericol de:
-incendiu: dietilbenzenul tehnic format din m-etilbenzen 75-80%, p-etilbenzen 20-12%, o-etilbenzen 5%, este un lichid
combustibil. Densitatea 0,861. Punctul de topire mai mic de –20v. Punctul de fierbere 181 oC. Insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 52 oC. Temperatura de autoinflamare 470 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
339. Dietilcarbonat CO(OC2H5)2
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,974. Densitatea in raport cu aerul 4,1. Punctul de topire –43 oC.
Punctul de fierbere 125,8 oC. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 26 oC. Temperatura de aprindere 34 oC. Temperatura
de autoinflamare 440 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
340. Dietilcetona C2H5COC2H5.
Se obtine sintetic prin distilarea propionatului de bariu; prin trecerea acidului propilic peste carbid incalzit sau peste
pulbere de zinc la 280-290 oC.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,816. Punctul de fierbere 101,5 oC. Punctul de topire -42 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,97. Solubil in apa (1:25), in alcool in eter. Temperatura de inflamabilitate 135 oC.
Temperatura de autoinflamare 345 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitere 0,62%-6,8%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
341. Dietoldiclorsilan (C2H5)2SiCl2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,050. Punctul de topire –96,5 oC. Punctul de fierbere 129 oC.
Temperatura de inflamabilitate -6 oC. Temperatura de autoinflamare 295 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,9%-7,8% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spume chimica, pulberi stingatoare, gaze inerte.
342. Dietilenglicol HOCH2CH2OCH2CH2OH.
Agent de finisate pentru lana, bumbac, matase, dizolvant pentru coloranti, gelatina, clei, eter.
Se obtine sintetic din etilenoxid si glicol.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil, higroscopic. Densitatea 1,118. Punctul de topire –6,5 oC. Punctul de fierbere
244,8 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,66. Solubilitatea in apa nelimitata. Temperatura de inflamabilitate 135 oC.
Temperatura de autoinflamare 345 oC.
-exployie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozvie intre limitele 0,62%-6,8%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
343. Dietilentriamina NH2CH2CH2NHCH2CH2NH2.
Pericol de:
-incendiuL lichid de culoare galbene cu miros de amoniac. Lichidul este ceva mai usor decat apa. Temperatura de
inflamabilitate 90 oC. Temperatura de autoinflamare 400 oC.
-toxicitate: iritatnt pentru ochi, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea produsului se va face intr-un loc bine ventilea, lipsit de surse de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se asigura cu costume complete de
protectie.
344. Dietilftalat (FTALAT DE ETIL).
Insecticid. Dizolvant si fixator folosit in parfumerie. Se obtine sintetic din anhidrida ftalica, alcool (catalizator H2-
SO4).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil densitatea 1,232. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,60. Punctul de
fierbere 295 oC. Temperatura de inflamabilitate 117 oC.
masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
345. Dietilglutarforat (CF2) (CF2COOC2H5)2.
Pericol de:
-incendiu lichid incolor combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 9,5. Punctul de topire -65 oC. Punctul
de fierbere 2112 oC. Temperatura de inflamabilitate 105 oC. Temperatura de aprindere 120 oC. Temperatura de autoinflamare 278
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
346. Dietilocarbamida (N1N’ DIETILTIOUREE) (C2H5NH)2CS.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta combustibila de culoare alba. Punctul de topire 75,9-76,4. Temperatura de
aprindere 180 oC. Temperatura de autoinflamare 325 oC.
-explozie: praful de 75 μ, in stare de suspensie in aer are limita de explozie 100 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
347. Dietiloxalat C6H10O4.
Este intrebuintat la obtinerea etiloxalatului si a produsilor intermediari; la precipitarea lantanidelor din solutii oxalic
anhidru cu alcool si acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,079. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 0,005. Punctul de
topire 40,5 oC. Punctul de fierbere 185 oC. Temperatura de inflamabilitate 75 oC. Temperatura de autoinflamare 410 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,42%. Limita superioara
de explozie 2,67%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, gaze inerte.
348. Dietilsulfat (SULFAT DE DIETIL) (C2H5)2SO4.
Se intrebuinteaza ca agent de etilizare in sinteza organica. Produs secundar nedorit la fabricare alcoolului, prin
hidratarea etilenei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,178. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,31. Insolubil in
apa. Solubil in eter. Temperatura de inflamare 104 oC. Punctul de topire -35 oC. Temperatura de autoinflamare 436 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
349. Dietil-zinc Zn (C2H5)5.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,7. Temperatura de inflamabilitate -1 oC. Vaporii sunt mai grei
decat aerul.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: produsul irita ochii, piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, gaze inerte. Apa poate fi neeficace. Protectia se asigura cu
costume de protectie completa.
350. Difenil C6H5C6H5
Agent pentru transfer de caldura; intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic din benzen, trecut printr-un tub
de fier incalzit la rosu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Densitatea 1,041. Punctul de fierbere 254-255 oC. Punctul de topire 69,0
o
C. Este insolubil in apa; solubil in eter, in alcool. Temperatura de aprindere 113 oC. Temperatura de autoinflamare 540 oC.
Puterea calorifica 9338 kcal.kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,7-3,4%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
351. Difenilamina (C6H5)2NH.
Se obtine prin incalzirea anilinei cu clorhidrat de anilina la 300 oC. Se foloseste in industria organica; reactiv pentru
nitrati.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida combustibila. Densitatea 1,16. Punctul de topire 52,9 oC. Punctul de fierbere 302 oC.
Este insolubila in apa; solubila in alcool, in benzen. Temperatura de aprindere 152 oC. Temperatura de autoinflamare 452 oC.
-explozie: praful formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata.
352. Difenilenpropan
Pericol de:
-incendiuL substanta combustibila sub forma de cristale, incolora. Punctul de topire 156 oC. Temperatura de
autoaprindere 845 oC.
-explozie: praful de 850μ, uscat fara cenusa, in stanre de suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
353. Difenilguanidina HN = C(NHC6H5)2.
Pericol de:
-incendiuL substanta combustibila sub forma de cristale incolore. Densitatea 1,130. Punctul de topire 147 oC.
Temperatura de descompunere 170 oC. Greu solubila in apa. Temperatura de autoaprindere 790 oC.
-explozie: praful uscat, fara cenusa de 850μ, in stare de suspensie in aer exploziv.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi
stingatoare.
354. Difenilmetan (C6H5)2CH2.
Se obtine sintetic din clorura de metilen si benzen (catalizator AL Cl2); din clorura de benzil si benzen.
Pericol de:
-incendiu: cristale cu miros de portocale. Densitatea 1,34. Densitatea vaporilor 5,70. Punctul de topire 25,9 oC.
Punctul de fierbere 263,5 oC. Este solubil in alcool, in eter, in benzen. Temperatura de aprindere 130 oC.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
355. Difeniloxid (C6H5)2O.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, combustibila, cu miros de muscata. Densitatea 1,066 la 30 oC. Punctul de
topire 26,9 C. Punctul de fierbere 259,3 oC. Insolubil in apa. Temperatura de aprindere 115 oC. Temperatura de autoaprindere 618
o
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
356. 1,1 – Diflour – 1 – Cloretan (Freon 142) CH3CF2Cl
Pericol de:
-incendiu: gaz combustiil, incolor. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,12. Punctul de fierbere –9,8 oC. Punctul
de topire -130 oC. Puterea calorifica 2350 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 9,8-16,1% in volum.
357. Diflourclormetan (Freon 22) CHF2Cl
Gaz necombustibil. Densitatea in stare lichefiata, 1,90 la -69 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3. Punctul
de fierbere -40 oC. Punctul de topire -160 oC. Temperatura de autoinflamare peste 700 oC.
358. Difluordiclormetan (Freon 12) CF2Cl2
Gaz incolor necombustibil Punctul de fierbere –29,8 oC. Punctul de topire -155 oC. Solubilitatea in apa 0,038 la15,6
o
C. Stabil termic. La incalzire peste 550 oC, se descompune partial cu formarea fluorfosgenului toxic.
359. 1,1 – Difluoretilena (FLORURA DE VINILIDEN) CH2 = CF2
Pericol de:
-incendiu: gaz combustin\bil incolor. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,2. Punctul de fierbere -82 oC. Puterea
calorifica 3700 kcal/kg. Temperatura de autoinflamare 480 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 5,8%. Limita superioara
20,3% in volum.
360. 1,2 – Difluortetracloretan (FREON 112) CFCl2CFCl2
Lichid necombustibil. Densitatea 1,644, la 25 oC. Punctul de fierbere 92,8 oC. Punctul de topire 24,65 oC.
361. 1,1 Diflour – 1 2,2 – Tricloreten (FREON 122) CF2ClCHCl2
Pricol de:
-incendiu: lichid incolor greu combustibil. Densitatea 1,555. Punctul de fierbere 70-72 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 5,8. Temperatura de autoinflamare 653 oC.
362. Diformiat de etilenglicol (HCOOCH2)2
Pericol de:
-incendiuL lichid combustibil. Densitatea 1,226. Punctul de topire -10 oC. Punctul de fierbere 174 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,1. Se descompune in apa. Temperatura de inflamabilitate 93 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
363. Dilitiunaftalina C10H6Li2.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -5 oC. Temperatura de autoinflamare 410 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. In spatii inchise concentratia minima pentru
stingerea incendiilor cu bioxid de carbon este de 31%, iar cu azot 38% volum.
364. Diizocianat de Hexametilen OCH(CH2)6NCO.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil cu miros specific. Densitatea 1,064. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
5,8. Punctul de topire -67 oC. Punctul de fierbere 255 oC. Temperatura de inflamabilitate 140 oC. Temperatura de autoinflamare
402 oC. In aer arde linistit cu o flacara galben-albastruie.
-toxicitate: fumul contine gaze foarte toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata daca acopera intreaga suprafata. Stingerea incendiului, eficient, se
face cu zapada carbonica. La folosirea jeturilor compacte de apa, produsul se imprastie si arderea se intensifica.
365. Diizocianat de 2,4 Toludien CH3C6H3(NCO)2.
-incendiu : lichid de culoare galben pal, cu miros puternic, intepator, combustibil. Densitatea 1,22. Reactioneaza cu
apa, formand bioxid de carbon. Temperatura de inflamabilitate 132 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,9%-9,5% in volum.
-toxicitate: produsul reprezinta un iritant puternic. Cand vaporii sunt inhalati provoaca leziuni pulmonare.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea in interior se va face in spatii uscate, bine venitlate.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Protectia se va asigura cu
aparate izolante.
366. Diizopropil (2,2 – DIMETOLBUTAN) (CH3)2CHCH(CH3)2.
Este folosit drept component octanic pentru benzine in sinteza organica. Se obtine prin alchidrarea izobutanului cu
etilena in prezenta Al Cl3 la 40 oC si 20-25 at.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,662. Densitatea vaportilr in raport cu aerul 3. Punctul de topire –
128,8 oC. Punctul de fierbere 58,1 oC. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate -29 oC. Temperatura de inflamabilitate 420
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,2-7% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
367. Diizopropilamina [(CH3)2CH]2NH.
Este folosit ca intermediar in sinteza de medicamente. Se obtine sintetic din iodura de izopropil cu amoniac. (40%),
sub presiune.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu miros aminic, inflamabil. Densitatea 0,722. Punctul de fierbere 84 oC. Temperatura de
inflamabilitate -1 oC. Solubil in apa.
-toxicitate: produsul irita ochii, pielea si aparatul respirator.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu costume complete de
protectie.
368. Dimetilamina (CH3)2NH.
Se utilizeaza in industria colorantilor, ca accelerator de vulcanizare si intermediar in sinteze organica. Se obtine
sintetic din nitrozodimetilaminila si Na OH.
Pericol de:
-incendiu: substanta gazoasa, incolora, combustibila. Densitatea in stare lichefiatat 0,680. Densitatea gazului in
raport c aerul 1,50. Punctul de topire -96 oC. Punctul de fierbere 7,3 oC. Puterea calorifica 8400 kcal/kg. Temperatura de
inflamabilitate -17 oC. Temperatura de autoinflamare 400 oC. Foarte solubila in apa, in alcool, in cloroform.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive, intre limitele 2-14,4%.
Masuri de:
-prevenire: amina libera cat si solutiile apoase trebuie pastrate in vase inchise ermetic.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
369. Dimetilanilina (CH3)2NC6H5.
Este folosita ca intermediar in sinteze organice precum si ca reactiv pentru cloropicrina si nitril. Se obtine sintetic
din anilina, metanol si acid sulfuric, in autoclava.
370. Diemetildiclorsilan (CH3)2SiCl2
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil cu miros patrunzator. Densitatea 1,066. Punctul de fierbere 70,1 oC. Temperatura de
inflamabilitate -28 oC. Temperatura de autoinflamare 380 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,8-39%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte.
371. 4,4 Dimetildioxan – 1,3 C6H12O2.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, inflamabil, cu miros patrunzator. Densitatea 0,960. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
4. Temperatura de inflamabilitate 30 oC. Temperatura de aprindere 35 oC. Temperatura de autoinflamare 351 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata. Intr-un spatiu inchis incendiile se sting cu bioxid de carbon in
concentratie de minimum 24% in volum
372. Dimetildisilan (C6H5NHC6H5O)2Si(CH3)2.
Peicol de :
-incendiu : pulbere combustibila, de culoare alba. Insolubila in apa. Temperatura de aprindere 307 oC. Temperatura
de autoinflamare 576 oC. Puterea calorifica 8065 kcal/kg.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie a unui
amestec de praf de 250μ este de 25 g/m3.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic.
373. Dimetiletanolamina (CH3)2NCH2CH2OH.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,886. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,1. Punctul de
fierbere 133 oC. Solubilitate nelimitata in apa. Temperatura de inflamabilitate 38 oC. Temperatura de aprindere 44 oC.
Temperatura de autoinflamare 225 oC. La temperatura de 110 oC, produsul se aprinde de la un chibrit.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma mecanica. Spuma chimica nu este eficace ; la venirea in contact cu
substanta aprinsa, spuma mecanica se degaja repere. In spatii inchise concentratia minima pentru stingerea incendiului este de
24% volum, pentru bioxid de carbon si de 34% pentru azot.
374. Dimetileter (eter metilic) CH3 · O · CH3.
Refrigent, agent de extractie, mediu de reactie. Se prepara din alcool metilic, prin eliminare de apa.
Pericol de :
-incendiu : gaz combustibil. Denstitatea 1,617. Punctul de topire –138,5 oC. Punctul de fierbere –23,7 oC. Solubil in
alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate -41 oC. Temperatura de autoinflamare 358 oC.
-explozie : formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 3,4-29% volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu gaze inerte.
375. Dimetilformamida HCON(CH3)2
Se intrebuinteaza ca dizolvenat pentru rasini. Se obtine din acid formic si dimetilamina.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, combustibil, cu miros specific slab. Densitatea 0,953. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 2,41. Punctul de topire -61 oC. Punctul de fierbere 152,8 oC. Solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 59 oC.
Temperatura de autoinflamare 420 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,9. Limita superiora de
explozie 13,6% in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecnica.
376. Dimetilpentan (CH3)2CHCH(CH3)2C2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,695. Punctul de fierbere 89,8 oC. Temperatura de autoinflamare 338 oC.
Puterea calorifica 11500 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,1-6,8%.
Masuri de:
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
377. Dimetilsulfat (SULFAT DE DIMETIL) (CH3)2CO4.
Agent de metilare foarte mult intrebuintat. Se mai utilizeaza in industria de materiale plastice.
Pericol de :
-incendiu : ulei incolor, combustibil. Densitatea 1,325. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,35. Este insolubil
in apa. Solubil in eter, alcool. Temperatura de autoinflamare 83 oC. Punctul de topire –26,8 oC.
-toxicitate : vaporii sunt toxici. Este caustic.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, gaze inerte.
378. Dimetilsulfura (sulfura de dimetil) (CH3)2S.
Este intrebuintata in sinteze organice, ca solvent pentru saruri minerale anhidre. Se intalneste ca impuritate in titei
erafinat, in benzina.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, cu miros dezagreabil. Este insolubila in apa. Solubila in alcool, in eter. Punctul de topire
–83,2 oC. Punctul de fierbere 36,2 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,14. Temperatura de autoinflamare 206 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,2-19-7%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu gaze inerte.
379. Dinamita I
Pericol de :
-explozie : exploziv detonant format din 30-94% nitroglicerina ca substanta exploziva principala, absolbita intr-un
me\aterial de baza, care poate fi inert. (diatomit, praf de creta) sau activ (nitroceluloza, fulmicton, trinitrotoluen). Densitatea 1,53.
Viteza de detonatie 6000 m/s. Ingheata la –15 oC.
380. 2,4 – Dinitroanilina NH2C6H2(NO2)2.
Se utilizeaza in industria colorantilor de anilina, ca reactiv pentru indentificarea fenolilor si a unor hidrocarburi
nesaturate.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punctul de topire 187-188 oC. Densitatea 1,615. Este greu solubila in apa calda.
Solubila in alcool. Temperatura de aprindere 224 oC.
Measuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
381. o – Dinitrobenzen C6H4(NO2)2.
Se foloseste in diverse ramuri ale industriei chimice.
Pericol de :
-incendiu : substanta sub forma de cristale. Punctul de topire 117-118 oC. Punctul de fierbere 319 oC. Densitatea
1,556-1,625. Temperatura de aprindere 150 oC.
-explozie : explodeaza de la detonar.
-toxicitate : produsul este foare toxic prin absorbtie, ingerare sau inhalare.
Masuri de :
-prevenire : se depoziteaza intr-un depozit permanent. Se va proteja impotriva deteriorarilor fizice. Se va depozita
separat de substante oxidante, materiale combustibile si surse de caldura.
-stingere : incendiile se sing cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte. Actiunea de stingere se desfasoara cu
prudenta deoarece produsul poate exploda de la caldura sau de la flacara. Zona din jurul incendiuui trebuie evacuata.
382. 2,4 – Dinitro – 1 – Clorbenzen – C6H3(NO2)2Cl.
Reactiv folosit pentru detectarea si determinarea acidului nicotinic si a derivatelor piridinei.
Pericol de:
-incendiu: cristale de culoasre galben deschis. Punctul de topire 50-54 oC. Punctul de fierbere 315 oC. Densitatea
1,7. insolubil in apa, solubil in alcool cald, eter, benzen. Temperatura de aprindere 194 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,97-22% in volum.
-toxicitate : irita pielea.
Masuri de :
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte.
383. 2,4 Dinitrofenol (NO2)2C6H3OH
Se utilizeaza in industria chimica pentru fabricarea colorantilor si a altor produse. Se obtine sintetic din 1-clor – 2,4
dinitrobenzen si NaOH.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Densitatea 1,683. Punctul de topire 113-114 oC. Temperatura de aprindere 360 oC.
-explozie : explodeaza la actiunea detonarilor, precum si la incalziri brusce, la emperaturi ridicate. Prezenta
impuritatilor (var, nisip) duce la formarea fenolatilor si conribuie la marirea sensibilitatii dinitrofenolului fata de lovituri.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa.
384. Dinitroglicerina
Explodeaza la incalzire, lovire, frecare, cu degajare de oxid de carbon.
385. Dinitronaftalina C10H6(NO2)2.
Se utilizeaza in industria de coloranti si in alte industrii chimice.
Pericol de :
-incendiu : substanta cristalina. Punctul de topire 144-145 oC. Insolubila in apa, solubila in alcool. Temperatura de
aprindere 216 oC. Arderea unei mase importate se poate termina printr-o explozie.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa, gaze inerte, pulberi stingatoare.
386. 4,6 Dinitro – o Creozol (NO2)2C6H2(CH3) – OH.
Erbicid selectiv, insecticid, ovicid. Se foloseste in industria de coloranti. Se obtine sintetic prin sulfonarea – o-
crezolului, urmat de nitrare controlata.
Pericol de :
-incendiu : substnata sub forma de cristale. Punctul de topire 87,5 oC. Temperatura de descompunere 330 oC.
-toxicitate : intoxicatii slabe.
Masuri de :
-stingere : apa, spuma chimica.
387. 3,5 Dinitro - o-Xilen (NO2)2C6H2(CH3)2.
Se foloseste in industria chimica.
Pericol de :
-incendiu : substanta solida combustibila. Temperatura de inflamabilitate 330 oC. Punctul de topire 75-76 oC.
Temperatura de explozie 438 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
388. 2,4 – Dinitrotoluen CH3C6H3(NO2)2.
Este intrebuintat ca plastifiant si gelatinizant pentru pulberi. Se foloseste si la fabricarea colorantilor. Intermediar la
fabricarea trinitrotoluenului. Se obtine prin nitrarea nitrotrotoluenului.
Pericol de :
-incendiu: substnata sub forma de cristale cu iros de migdale amare.Densitatea 1,321.Temperatura de explozie 330
o
C. Este insolubil in apa. Solubil in alcool, in eter, in benzen. Punctul de topire 70 oC. Se descompune la 300 oC.
-explozie : produsul poate fi detonat numai cu un initiator puternic. Cand este cuprins de un incendiu poate exploda.
-toxicitate : produsul este foarte toxic prin absorbtie, ingerare sau inhalare. Poate provoca leziuni la ficat.
Masuri de :
-prevenire : produsul se depoziteaza separat de agentii de oxidare puternici si de agentii de reducere. Recipientele
se protejeaza impotriva deteriorarii.
-stingere : incendiile se sting cu apa. Cnad pompierii se apropie de locul incendiului, trebuie sa procedeze cu
prudenta, deoarece produsul poate exploda cand este expus la caldura sau la flacara. Asupra incendiiulor trebuie sa se actioneze
cu tunuti de incendiu si de la instalatii actionate de la distanta. Zona din jurul incendiului trebuie evacuata. Protectia se asigura cu
costume de protectie complecta.
389. 2,4 – Dioxibenzenzofenona C6H5COC6H3(OH)2.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila, de culoare galben deschis. Punctul de topire 143,5-144,5 oC. Temperatura de
aprindere 206 oC. Temperatura de autoinflamare 222 oC.
-explozie : praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 45 g/m3.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
390. Di-o-Tolilguanidina (C6H4CH3NH)2CNH.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta combustibila de culoare alba. Punctul de topire 170-171 oC. Insolubil in apa.
Temperatura de aprindere 185 oC. Temperatura de autoinflamare 551 oC.
-explozie : praful in stare de suspensie formeaza amestecuri explozive. Praful cu fractiunea 74μ are limita inferioara
de explozie 63 g/m3.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimic.
391. Dioxan – 1,4 C4H8O2.
Dizolvant pentru acetat de celuloza, rasini, uleiuri, ceara, coloranti, agenti de udare pentru textile. Se obtine din
etilenglicol si acid sulfuric diluat.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 1,03. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3. Punctul de topire 11 oC.
Punctul de fierbere 101 oC. Este solubil in apa, in dizolvanti organici. Temperatura de inflamabilitate 11 oC. Temperatura de
autoinflamare 340 oC. Dioxanul poate forma peroxizi explozivi in anumite conditii.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,8-23,4%.
-toxicitate : produsul constituie un iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator si totodata reprezinta o otrava.
Masuri de :
-prevenire : este preferabila depozitarea in exteriora sau intr-o cladire separata.
Depozitarea trebuie realizata in conditii de izolare fata de substantele combustibile sau oxidante si de toate sursele
de aprindere.
-stingere : incendiile se sting cu apa, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
392. Dioxalan – 1,3 (FORMALGLICOL) C2H6O2
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, inflamabil. Densitatea 1,060. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6. Temperatura de
inflamabilitate –5 oC. Temperatura de aprindere 1 oC. Temperatura de autoinflamare 223 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
393. Dipropilcetona (C2H5CH2)2CO.
Se utilizeaza ca solvent.
Pericol de:
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 0,820. Densitatea vaporilor in raport cu arul 5,93. Punctul de topire 032,6.
Temperatura de autoinflamare 49 oC.
masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica.
394. Disilan Si2H6.
Se obtine prin fractionarea, la -100 oC. pana la -108 oC, a gazului continut in siliciura de Mg si acid clorhidric.
Pericol de :
-incendiu : gaz prirodor incolor. Densitatea 0,686. Punctul de topire –132,5 oC. Punctul de fierbere –14,5 oC. Este
descompus de apa. Este solubil in sulfura de carbon, in alcool, in benzen. In aer se autoinflameaza cu xplozie. Incalzit paa la
temperatura de 300 oC se descompune.
-explozie : daca in recipientele umplute cu disilan patrunde aer se produce o explozie puternica.
395. Ditolimetan (CH3C6H4)2CH2.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 0,984. temperatura de inflamabilitate 136 oC. temperatura de
autoinflamare 500 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu bioxid de carbon.
396. n – Dodecan CH3(CH2)10CH3.
Se obtine prin incalzirea acidului lauric cu Hj si fosfor la 210-240 oC.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil, incolor. Denstatea 0,7993. Punctul de fierbere216,2 oC. Punctul de topire –9,65 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,9. Temperatura de inflamabilitate 74 oC. Temperatura de autoinflamare 530 oC. Puterea
calorifica 10621 kcal/kg. Insolubil in apa. Solubil in alcool, eter.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,6%, volum sau 40 g/m3.
Masuri de:
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
397. Emailuri
Pericol de:
-incendiu : lichide, combustibile, preparate pe baza de lacuri nitrocelulozice sau de ulei. Temperatura de
inflamabilitate de la –2 la 52 oC. Temperatura de autoinflamare de la 265 la 583 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare, gaze inerte. Nu se va folosi apa sub
forma de jet compact.
398. α-Epiclorhidrina CH2Cl – CHOCH2.
Incermediar in sinteza medicamentelor si a rasinilor epoxidice. Se obtine sintetic din α-diclorhidrina cu KOH.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 1,181. Punctul de fierbere 117 oC. Insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 32 oC.
masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
399. Ester acetilacetic (ACETILACETAT DE ETIL) CH3COCH2COOC2H5.
Se foloseste in numeroase sinteze organice, ca intermediar in specila la fabricarea colorantilor din clasa pirazolonei,
a unor medicamemte (antiprina, piramidon etc). Se obtine sintetic din acetat de etil si sodiu metalic sau din dicetena si alcool.
Pericol de :
-incendiu : lichid cu miros de flori, combustibil. Punct de fierbere 181 oC. Putin solubil in apa, solubil in solventi
organici. Temperatura de inflamabilitate 55 oC. Temperatura de autoinflamare 340 oC.
-explozie : vaporii formeaza amestecuri explozive intre limitele 0,37-1,22% in volum.
Masuri de :
-prevenire : ventilarea spatiilor de productie si de depozitare.
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
400. Ester acetoheptilic CH3COOC7H15.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,874. Punctul de fierbere 76-78 oC. Temperatura de inflamabilitate 57 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri exlozive intre limitele 0,82%-6,02% in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
401. Ester acetohexilinc CH3COOC6H13.
Se intrebuinteaza ca solvent sau ca diluant al nitrocelulozei si al rasinilor.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 0,884. Punctul de fierbere 57-60 oC. Temperatura de inflamabilitate 46
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,95-6,46% in volum.
-toxicitate : vaporii irita caile respiratorii intr-o masura mai redusa.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
402. Ester acetoizoamilic CH3COOC6H11.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,870. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,49. Punctul de
fierbere 142 oC. Solubilitatea in apa 0,3% la 15 oC. Temperatura de inflamabilitate 36 oC. Temperatura de autoinflamare 430 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 0,2-44% in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
403. Ester acetolinalic CH3COOC10H17.
Se utilizeaza in parfumerie si in industria sapunului. Se prepara din anhidrina acetica si linalol. Se gaseste in
uleiurile de lavanda.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor cu miros de roza si de lavanda. Densitatea 0,913. Punctul de fierbere 200 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6,75. Temperatura de inflamabilitate 91 oC. Temperatura de autoinflamare 280 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 0,98-2,6%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
404. Ester acetononilic CH3COOC9H15.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,868. Punctul de fierbere 100-104 oC. Temperatura de inflamabilitate 85
o
C.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,66-5,33%, in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma meccanica, pulberi stingatoare.
405. Ester acetooctilic CH3COOC8H17.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,868. Punctul de fierbere 96-97oC. Temperatura de inflamabilitate 69oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,74-5,69% in volum.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
406. Ester Acetoterpinilic CH3COOC10H17.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,960. Punctul de topire sun –50oC. Punctul de fierbere 220oC. Densitate
vaporilor in raport cu aerul 6,66. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 96oC. Temperatura de autoinflamare 360oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
407. Ester Benzil Acetoetilic C6H5COCH2COOC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,122. Punctul de topire sub 0oC. Punctul de fierbere 265-o-C.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,6. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 141oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
408. Ester butiletilic C4H9OC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,751. Punctul de topire –124oC. Punct de fierbere 91,4oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate –1oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
409. Ester butilic al acidului 2,4 diclorfenoxiacetic C12H1O2Cl2.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios combustibil. Densitatea 1,248. Punct de topire –24oC. Punct de fierbere 178-179oC.
Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate a produsului tehnic 52-91oC. Temperatura de aprindere 201oC. Temperatura de
autoinflamare 282oC.
Masuri de :
-stingere : la refularea apei sub forma de jet compact si a spumei asupra focului se produce o reactie energica, din
care cauza sunt posigile aruncarea si fierberea violenta a produsului. Incendiile se sting cu apa pulverizata si cu spuma cu
coeficient mare de infoiere.
410. Ester butiretilic C3H7COOC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Punct de fierbere –93 oC. Temperatura de distilare 120oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 4. Densitatea 0,879.
-explozie : incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
411. Ester Ciclohexilidencianacetic C11H15O2N.
pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil. Temperatura de inflamabilitate 115 oC. Temperatura minima de autoinflamare
280 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
412. Ester dietiloxalic (COOC2H5)2.
Dizolvant pentru esterii celulozei, pentru parfumuri. Inc\termediar in sineza medicamentelor, a colorantilor, a
rasinilor sintetice. Se obtine din acid oxalic si alcool.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil, incolor. Densitatea 1,0785. Punct de fierbere 185,7 oC. Punctul de topire 40,6 oC.
Putin solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 75 oC. Temperatura de autoinflamare 410 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre 0,42-2,7%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa, spuma.
413. Esterdietilsuccinic (CH2COOC2H5)2.
Pericol de:
-incendiu: lichdi combustibil. Densitatea 1,022. Punctul de topire –20,8 oC. Punct de fierbere 217 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6,03. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 67 oC. Temperatura de autoinflamare 490
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
414. Ester etilbenzilic C4H5CH2OC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil Densitatea 0,951. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,7. Punct de fierbere 187,9
o
C. Insolubil in apa. Temperatura 2 inflamabilitate 47 oC. Temperatura de autoinflamare 310 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,42-1,8%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
415. Ester etilnaftilic C10H7OC2H5.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila solida. Densitatea 1,064. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,94. Insolubil in
apa. Punct de topire 37,5 oC. Punct de fierbere 282 oC. Temperatura de inflamabilitate 136 oC. Temperatura de autoinflamare 490
o
C.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
416. Ester fenoxiacetoetilic C6H5OCH2COOC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,13. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,2. Temperatura ded
inflamabilitate 127 oC. Temperatura de autoinflamare 440 oC.
-explozie : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
417. Ester heptilbutiric C3H7COOC7H15
Pericol de:
-incendiu:lichid transparent, incolor, combustibil. Densitatea 0,856. Punctul de fierbere 225-227 oC. Insolubil in
apa. Temperatuara de inflamabilitate 100 oC. Temperatura de aprindere 106 oC. Temperatura minima de autoinflamare 260 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sitng cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
418. Ester hexilbutiric C3H7COOC6H13.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,864. Punct de fierbere 207-209 oC. Insolubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 88 oC. Temperatura de aprindere 92 oC. Temperatura minima de autoinflamare 292 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
419. Ester izoamilbutilic C3H7COOC5H11.
Este intrbuinat in industria alimentara (estenta cu miros de pere). Se obtine sintetic din alcool izoamilic, acid butilic
si acid sulfuric concentrat.
Pericol de :
-incendiu : lichid combustibil. Densitatea 0,861. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,46. Punct de fierbere
178,6 oC. Punct de topire –73,2 oC. Temperatura de inflamabilitate 62 oC. Temp. de autoinflamare 400 oC. Solubilitatea in apa
3,95%.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,92-3,3%.
Masuri de:
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
420. Ester izovalerianoetilic (CH3)2CHCH2COOC2H5.
Se utilizeaza pentru obtinerea aldehidelor, cetonelor si alcoolilor. Se foloseste si ca solvent.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 0,867. Punctul de topire –99,3 oC. Punctul de fierbere 135 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,52. Solubilitatea in apa 0,3%. Temp de inflamabilitate 27 oC. Temp de autoinflamare 460 oC.
-exploozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,66-3,6%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, abur., gaze inerte, apa pulverizata, pulberi
stingatoare.
421.Ester izoalerianoizoamilic C4H9COOC5H11.
Se foloseste ca solvent precum si pentru prepararea esentei de mere.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,856. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,94. Greu solubil in apa.
Temperatura de inflamabilitate 69 oC. Temperatura de autoinflamare 420 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,46-3,3%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, abur.
422. Ester lactobutilic CH3CH(OC)COOC4H9.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, pentru rasini naturale si sintetice, la fabricarea lacurilor, a
cernelurilor, a parfumurilor, a adezivilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros usor, combustibil. Densitatea 0,974-0,984. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 5,04. Punctul de topire -43 oC. Punctul de fierbere 75-76 oC. Putin solubil in apa. Este miscibil cu dizolvantii si cu diluantii
pentru lacuri. Temperatura de inflamabilitate 71 oC. Temperatura de autoinflamare 382 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
423. Ester lactoetilic CH3CH(OH)COOC2H5.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, acetat de celuloza, rasini, lacuri emailuri, la fabricarea sticlelor
de siguranta.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros usor, combustibil. Densitatea 1,020-1,036. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 4,07. Punctul de fierbere 154 oC. Este solubil in apa, in alcool, in cetone, in esteri. Temperatura de inflamabilitate 43 oC.
Temperatura de autoinflamare 400 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,5% in vol.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de productie si de depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
424. Ester malonic C2H5OOCCH2COOC2H5.
Se foloseste ca intermediar in sinteza barbituricelor.Se obtine sintetic din cianacetat de etil si alcool(catalizator
SO4H2)
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor sau usor colorat, cu miros aromat. Densitatea 1,055. Punctul de topire -49,8
o
C. Punctul de fierbere 198,9 oC. Este insolubil in apa, solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 84 oC.
Temperatura de aprindere 92 oC. Temperatura de autoinflamare 424 oC.
Masuri de:
-stingee: incendiile se sting cu apa pulverizata. In cazul unui incendiu in spatiu inchis, concentratia minima de
stingere pentru bioxid de carbon 25% iar pentru azot 37% in volum.
425. Ester metiliciclohexenilcianacetic C12H17O2N.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil. Produsul tehnic folosit in prepararea barbituricelor are densitatea 1,030.
Produsul contine 72% masa ester metilciclohexenilcianacetic si 13,5% masa ester ciclohexilidencianacetic. Punctul de fierbere
162 oC. Temperatura de inflamabilitate 129 oC. Temperatura minima de autoinflamare 276 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
426. Ester nitatoetilic C2H5ONO2.
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,14. Temperatura de inflamabilitate 10 oC.
Punctul de fierbere 87-88 oC. La incalzire rapida lichidul poate exploda.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 3%. Limita superioara de
explozie 15,1% vol.
Masuri de:
-prevenire: substanta se va pastra si manipula departe de sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, abur, gaze inerte.
427. Ester nitritoetilic C2H5ONO.
Se foloseste in medicina.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6. Punctul de fierbere 17 oC. Temperatura de
inflamabilitate -35 oC. Temperatura de autoinflamare 90 oC. In apa se descompune treptat cu aerul amestecuri explozive. Limita
inferioara de explozie 3%, vol. Limita superioara de explozie 50%, vol.
Masuri de:
-prevenire: substanta nu trebuie sa vina in contact cu apa.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
429. Ester propionvinilic CH3CH2COOCH = CH2.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,916. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Punctul de fierbere 93-95
o
C. Temperatura de inflamabilitate 1 oC. Temperatura de autoinflamare 385 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate.
430. Ester saliciletilic HOC6H4COOC2H5.
Se foloseste ca plastifiant.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,525. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,7%. Temperatura de
inflamabilitate 107 oC. Temperatura de autoinflamare 500 oC. Insolubil in apa.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,4-4,2%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, abur, pulberi stingatoare, gaze
inerte.
431. Ester trans-cianetilic C6H5CH = CHCOOC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 1,048. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,1. Punct de topire 12 oC.
Punct de fierbere 271 oC. Temperatura de autoinflamare 450 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,5-4%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting c apa pulverizata, spuma chimice, spuma mecanica, gaze inerte.
432. Esterul trietilic al acidului ortopropinic CH3CH2C(OC2H5)3.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent, incolor, inflamabil. Densitatea 0,887. Punctul de fierbere 158-160 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6,1. Temp de inflamabilitate 18 oC, temp de aprindere 21 oC, temp de autoinflamare 176 oC.
Masuri de :
-stingere : apa si spuma nu sunt eficiente. Incendiile se sting cu gaze inerte si pulberi stingatoare.
433. Ester α, α, β Trifluor β – cloretilic CHFClCF2OC2H5.
Pericol de :
-incendiu : lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,266. densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,6. Punctul de
fierbere 88 oC. Temperatura de inflamabilitate 20 oC. Temp de autoinflamare 397 oC. Puterea calorifica 2700 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,3%, in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, gaze inerte, abur, pulberi stingatoare.
434. Ester α, α, β Trifluor β – Cloretil-metilic CFClHCF2 – O – CH3.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,356. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,1. Punct de
topire –70 oC. Punct de fierbere 70 oC. Temp de inflamabilitate 6 oC. Temp de autoaprindere 430 oC. Puterea calorifica 2560
kcal/kg.
-explozie: amestecurile vaporilor cu aerul sunt explozive. Limita inferioara 8% in volum.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, abur, gaze inerte, pulberi stingatoare.
435.Ester vinilbutiric CH2(CH2)2COOCH = CH2.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,901. Pct de fierbere115-117 oC. Temp de inflamabilitate 12 oC. Temp de
autoinflamare 410 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
436, Ester viniletilic CH2 = CHOC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,760. Pct de fierbere 37 oC. Greu solubil in apa. Temp de inflamabilitate
-40 C. Temp de autoinflamare 285 oC.
o

-toxicitate : vaporii actioneaza narcotic de doua ori mai puternic decat eterul etilic.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spulberi stingatoare.
437. Etan CH3CH3.
Este intrebuintat la prepararea etilenei prin dehidrogenare, drept combustibil in sinteze organice. Se obtine din
gazele naturale sau de rafinarie din care se separa.
Pericol de :
-incendiu : gaz incolor, combustibil, fara miros. Densitatea 0,54(lichefiat). Densitatea 1,049(aer). Presiunea critica
50,5at. Este solubil in apa la 20 oC. Temp de autoinflamare 472 oC. Puterea calorifica 11300 kcal/kg. Arde cu o flacara slaba
luminescenta. Se poate lichdefia.
-explozie : formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,9-15%. Energia minima de aprindere 0,24mg.
Viteza normala de ardere 0,401 m/s.
Masuri de :
-prevenire : pe timpul transportului si manipularii buteliilor se vor lua masuri ca acesea sa nu fie lovite.
-stingere : incendiile se sting cu gaze inerte. Pentru prevenirea exploziei la scurgerea etanului, in caz de avarie si
pentru stingerea flacarilor in spatii inchise, concentratia minima necesata de bioxid de carbon este de 34% sau azot 46% vol.
438. Etanolamina HOCH2CH2NH2.
Se utilizeaza in sinteza organica. Se obtine sintetic din alcool β cloretilic si NH4OH.
Pericol de :
-incendiu: lichid uleios incolor, combustibil. Densitatea 1,022. Pct de topire 10,5 oC. Pct de fierbere 171 oC.
Solubilitate nelimitata in aer. Temperatura de inflamabilitate 120 oC. Temperatura de autoinflamare 450 oC.
masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
439. Eter amilic (C5H11)2O.
Dizolvant industrial.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu miros intepator, combustibil Densitatea 0,774. Pct de topire -69 oC. Pct de fierbere 1090 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,5. Este insolubil in apa, solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate 57 oC.
Temp de autoinfmare 171 oC.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
440. Eter butilvinilic CH2 = CHOC4H9
Se foloseste ca solvent si pentru procese de polimerizare.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 0,780. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,45. Pct de fierbere 92 oC.
Temp de inflamabilitate -5 oC. Temp de autoinflamare 250 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestcuri explozive intre limitele 0,5-3,8%.
Masuri de :
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
441. Eter dibutilic (C4H9)2O.
Se foloseste ca solvent.
Pericol de :
-incendiu : lichid inflamabil. Densitatea 0,769. ct de fierbere 142,4 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,48.
Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 25 oC. Temperatura de autoinflamare 160 oC.
-explozie : vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,5%. Limita superioara
de explozie 7,6%.
Masuri de :
-prevenire : recipientele folosite pentru transport si depozitare se vor feri de deteriorari fizice. Depozitarea se face
in exterior.
-stingere : incendiile se sting cu spuma chimica, spuma aeromecanica, pulberi stingatoare, gaze inerte, hidrocarburi
halogenata, protectia se asigura cu aparate izolante.
442. Eter difenilic (C6H5)2O
In stare pura se foloseste in parfumerie, precum si ca agent termic si ca plastificant.
Pericol de:
-incendiu: substanta combustibila cu miros de muscata. Densitatea 1,066 la 30 oC. Punctul de topire 27 oC.
Temperatura de distilare 259 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,86. Temperatura de inflamabilitate 115 oC. Insolubil in
apa. Temperatura de autoinflamare 618 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare.
443. Eter etilic C2H5OCH2H5.
Eterul etilic este folosit ca dizolvant pentru ceara, grasimi, uleiuri, alcaloizi etc. De asemenea, mai este intrebuintat la
fabricarea matasii artificiale, a colodiului, a pulberii fara fum, precum si in medicina ca anestezic. Se obtine sintetic din alcool si
acid sulfuric la temperatura de 13 oC.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor foarte volatil si inflamabil. Pericolul mare de incendiu pe care-l prezinta este confirmat si de
temperaturile de inflamabilitate foarte scazute, fata de ale substantelor combustibile; se inflameaza la -41 oC si se autoaprinde la
160 oC. Eterul etilic poate fi aprins cu multa usurinta chiar de scanteile electrice. Incalzit la flacara directa sau sub actiunea
catalitica a metalelot, eterul etilic poate forma formaldehida.
-explozie: vaporii de eter etilic formeaza amestecuri explozive intr-un interval larg, limita inferioara de explozie fiind
1,2%, iar cea superioara 51% vol. Ei sunt mai grei ca aerul (densitatea 2,60) si se pot raspandi pe distanta apreciabile; o data
aprinsi flacara se intoarce la punctul de degajare a vaporilor. In aer, in prezenta oxigenului sau mai ales cand este supus la lumina
solara, eterul etilic formeaza uneori peroxizi nestabili, care pot exploda spontan sau prin incalzire.
-toxicitate: in concentratii mici (de valoarea celor folosite ca anestezic), vaporii de eter etilic provoaca rapid pierderea
cunostintei. Limita de percepere a mirosului este de 0,001 mg/l. Intoxicarea se manifesta printr-o stare de excitatie, irascibilitate,
veselie, apoi urmeaza o stare de somnolenta si pierderea cunostintei, uneori pentru un timp indelungat, concentratia admisibila de
vapori este de 0,3 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: eterul etilic se pastreaza in recipiente obisnuite, introduse in ambalaje de protectie. Pentru cantitati mai
mari se pot folosi si cisterne. El se depoziteaza separat de alte substanta combustibile, ferit de actiunea razelor solare. Se
protejeaza impotriva descarcarilor electrostatice si descarcarilor atmosferice. Procesul de fabricatie trebuie executat in instalatii
perfect etanse.
-stingere: pentru localizarea si llichidarea unor eventuale incendii se pot folosi spuma chimica si gazele inerte. In
unele tari se foloseste ca agent de stingere o spuma speciala. In depozitele in care se pastreaza cantitati mari de eter etilic se
recomanda sa se monteze instalatii de sprinklere si cu bioxid de carbon. Pe timpul actiunii de stingere, protectia individuala se va
asigura cu ajutorul aparatului izolant.
444.Eter heptilic (C7H12)2O.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea vaporilor in raport cu aeru 7,4. Punctul de fierbere 260 oC. Insolubil
in apa. Temperatura de inflamabilitate 105 oC. Temperatura de aprindere 128 oC. Temperatura minima de autoinflamare 190 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma chimica, spuma mecanica..
445. Eter metiletilic CH3OC2H5
Se obtine sintetic din JCH3 si alcool sau etoxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 0,725. Densitatea in raport cu aerul 2,1. Punctul de fierbere 10,8 oC.
Solubil in apa, in alcool, in eter. In prezenta oxigenului sau dupa o sedere indelungata, dupa expunere la lumina solara a
produsului continut in butelii se pot forma uneori preoxizi nestabili care pot exploda spontan; explodarea se poate produce si la
incalzire. Temperatura de inflamabilitate -1 oC. Temperatura de autoinflamare 192 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2-10% in volum.
-toxicitate: anestezic puternic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza izolat de substante puternic oxidante, precum si de substantele puternic reducatoare. Se va
evita lumina solara directa. Se protejeaza impotriva electricitatii statice si traznetelor. In incaperile de depozitare care contin
cantitati mari de acest produs se vor monta instalatii de sprinklere sau instalatii fixe de bioxid de carbon.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare, spuma speciala. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
446. Eter metil – n Propilic CH3OCH2C2H5
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,7. Temperatura de distilarea 187 oC.
Temperatura de inflamabilitate 47 oC. Temperatura de autoinflamare 310 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,42-1,79%.
Masuri de:
-prevenire: ventilatia spatiilor de productie, data fiind limita inferioara de explozie foarte redusa.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
447. Eter p-Metoxibenzoilacetetilic CH3OC6H4C(OH) – CHCOOC2H5.
Pericol de:
-incendiu: lichid transparent rosu-brun, combustibil. Densitatea 1,140. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 7,7.
Punctul de fierbere 180-190 oC. Insolubil in apa . temperatura de inflamabilitate 120 oC. Temperatura de aprindere 186 oC.
Temperatura de autoinflamare 401 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare. In spatii
inchise, concentratia de bioxid de carbon necesara stingerii este de 32%, iar de azot 44%.
448. Eter octilic (Dioctilic) (C8H17)2O
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil galbui. densitatea 0,820. Punctul de fierbere 291,8 oC. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 8,4. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 111 oC. Temperatura de aprindere 147 oC. Temperatura de
autoinflamare 202 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenata.
449. Eter de pertrol
Produs petrolier obtinut prin rectificarea benzinei usoare parafinoase sau a gazolinei. Este fractiunea de benzina cu
punctul de distilare cel mai coborat.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,695. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,5. Punctul de fierbere
30-60 oC. Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate de la -58 la -18 oC. Temperatura de autoinflamare 246-252 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,7-1,4% - 5,9-8%, in volum.
-tonxicitate: incalzit pana la punctul de descompunere, degaza vapori foarte toxici.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate.
450. Eter propilic (Dipropilic) (CH3CH2CH2)2O
Se foloseste ca solvent. Component octanic pentru benzine. Se obtine sintetic din iodura de izopropil si Ag2 sau ca
produs secundar la fabricarea industriala a alcoolului izopropilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,736. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,5. Punctul de topire
-122 oC. Punctul de fierbere 69 oC. Solubilitatea in apa 0,25% la 25 oC. Temperatura de inflamabilitate -16 oC. Temperatura de
autoinflamare 240 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,5-2%.
-toxicitate: irita conjunctiva, mucoasa nazala si faringele. Concentratia minima admisibila 2 mg/l.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate.
451. Eter vinilic (eter divinilic) CH2CHOCHCH2
Se foloseste in medicina pentru narcoze.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor volatil cu miros caracteristic, inflamabil, mai usor decat apa. Temperatura de inflamabilitate
-30 oC. Temperatura de disitilare 28,3 oC. Temperatura de autoinflamare 360 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,4.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,7-36,5%, in volum.
-toxicitate: anestetic medical: vaporii in concentratie mica de aer provoaca rapid pierderea cunostintei.
Masuri de:
-prevenire: se protejeaza impotriva deteriorarii fizice. Se protejeaza impotriva electricitatii statice si a trasnetelor.
Pentru depozite care contin cantitati mari, se asigura protectia cu sprinklere, cu instalatii de bioxid de carbon sau cu pulberi
stingatoare.
-stingere: incendiile se sting cu spuma speciala, gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
452. Etilamina CH3CH2NH2.
Este folosit intermediar in sinteza organica (rasini, coloranti, stabilizator pentru latexul de cauciuc, etc). Se obtine
sintetic din clorura de etil. NH3 si alcool, in autoclava.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil cu miros de amoniac. Punctul de fierbere 16,6 oC. Densitatea 0,689. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 1,55. Este solubila in apa, in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate -39 oC. Temperatura de
autoinflamare 385 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,5-17%.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in vase inchise, la rece.
-stingere: incendiile se sting cu abur, gaze inerte, pulberi stingatoare.
453. Etilanilina C2H5NHC6H5.
Este folosita ca inermediar in sinteze de coloranti. Se obtine sintetic din anilina.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros de anilina, combustibil. Densitatea 0,958. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
4,2. Punctul de topire -63,5 oC. Punctul de fierbere 204,5 oC.
Este insolubila in apa; solubila in alcool, in eter, in dizolvanti organici. Temperatura de inflamabilitate 85 oC.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in recipiente inchise etans si la intuneric.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, apa pulverizata, pulberi stingatoare.
454. Etilat de sodiu
Pericol de:
-incendiu: sp;utie de etilat de sodiu 19,5% in alcool etilic, inflamabil, densitatea 0,875. Temperatura de
inflamabilitate 22 oC. Temperatura de aprindere 26 oC. Temperatura de autoinflamare 395 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. Intr-un spatiu inchis, concentratia
minima pentru stingerea incendiilor este de 34% bioxid de carbon si de 23% de azot.
455. Etilbenzen C6H5 – C2H5
In stare pura se intrebuinteaza ca solvent sau ca diluant la fabricarea matasii artificiale, in sinteza organica si ca
intermediar la prepararea stirenului. Se obtine prin alchilarea benzenului cu etilena in prezenta clorurii de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: este lichid combustibil si are temperatura de inflamabilitate de 15 oC, iar de autoinflamare de 553 oC.
Vaporii de etilbenzen sunt mai grei decat aerul, densitatea lor fiind de 3,66.
Un pericol accentuat de incendiu exista la deshidrogenarea directa a etilbenzenului pentru producerea stirenului,
deoarece operatira se executa la temperaturi inalte ce pot ajunge pana la 650-700 oC.
Pericol prezinta si operatia de oxidare a etilbenzenului, in urma careia se obtine acidul benzenic, o substanta
exploziva.
-explozie: intervalul de explozie al amestecurilor de etilbenzen-aer este destul de redus (0,9-3,9%). Intrucat limita de
explozie inferioara este foarte redusa, ca de altfel si cea superioara – se ajunge usor la concentratia exploziva.
-toxicitate: la concentratia de 4,3 mg/l se constata senzatii de arsuri si dureri de ochi, urmate de o lacrimare intensa.
Concentratia limita admisa este de aproximativ 0,1 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: etansarea conductelor si recipientelor din instalatiile de sinteza constituie o cerinta de prim ordin.
In sectia de fabricare a etilbenzenului nu se va admite nici un fel de sursa de foc.
-stingere: stingerea incendiului de etilbenzen se face cu spuma chimica sau mecanica si gaze inerte, servantii vor fi
echipati cu echipament de protectie. Pe timpul operatiunilor de stingere se vor lua masuri de racire a recipientelor din apropierea
celui incendiat si de protectie impotriva eventualelor explozii de rezervoare si reactoare.
456. Etilceluloza
Produs obtinut din pulpa de lemn sau din bumbac, din alcali (→ alcali celoloza) si clorura de etil. Este folosit ca
intermediar pentru lacuri, rasini etc.
Pericol de:
-incendiu: granule albe sau de nuanta galbuie. Greu solubil in apa; solubil in dicloretan, in acetona, in alcool, butanul,
CCl4, acetat de butil etc. Praful de etilceluloza depus prezinta pericol de incendiu. La 240 oC se descompune. Temperatura de
autoinflamare 657 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive. Praful uscat, fara continut de cenusa de
850μ continand 15% particule de 74μ are limita inferioara de explozie de explozie 37,8 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa fin pulverizata, apa fin pulverizata, apa imbunatatita chimic, spuma chimica,
spuma mecanica.
457. Etildiclorsilan H(C2 H5) SICl2.
Pericol de:
-incendiu: lichdi incolor, inflamabil, cu miros specific. Densitatea 1,092. Punctul de topire -107 oC. Punctul de
fierbere 75,5 oC. Temperatura de inflamabilitate sub -70 oC. Temperatura de autoinflamare 220 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, spuma chimica, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate.
458. Etildiciclorsilan H(C2H5)SiCl2.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil galben. Densitatea 1,013. Punctul de fierbere 253 oC. Insolubil in apa. Temperatura de
inflamabilitate 138 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma speciala, pulberi stingatoare.
459. Etildiciclorsilan H(C2H5)SiCl2.
Este folosita ca intermediar in sinteze organice si de medicamente.
Se obtine sintetic prin dezhidratarea alcoolului cu acid sulfuric sau la 360 oC peste Al2O3.
Pericol de:
-incendiu: gaz combustibil, incolor, cu gust dulce. Densitatea 1,2594 la 0 oC si 760 mm Hg. Densitatea etilenei
lichefiate 0,563, la -100 oC. Punctul de topire -169,15 oC. Punctul de fierbere -103,7 oC. Densitatea in raport cu aerul 0,974.
Inflamarea gazului are loc daca amestecul contine oxigen in proportie de 10-11,7%. Temperatura de autoinflamare 540 oC. Viteza
maxima de ardere 0,74 m/s. Temperatura de ardere 2112 oC.
Energia minima de aprindere 0,12 mj. In aer arde cu o flacara slab fumeganda. Este stabila aproximativ pana la 350
o
C. Peste aceasta temperatura incepe sa se descompuna in metan si acetilena. La temperaturi mai ridicate etilena se descompune
in acetilena si hidrogen. Puterea calorifica 11350 kcal/kg. Solubilitatea neinsemnata in apa.
-explozie: etilena formeaza amestecuri explozive cu aerul intre limitele 3,1-32%. La lumina solara, produsul
explodeaza spontan, daca formeaza un amestec dublu de clorul. Etilena poate reactiona puternic cu substante oxidante. Presiunea
maxima de explozie 0,86 kgf/cm2.
-toxicitate: o concentratie moderata in aer provoaca pierderea cunostintei.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura protectia impotriva deteriorarilor fizice. Se va depozita separat de oxigen, clor, produse
combustibile, substante organice si oxidanti. Depozitarea se va face intr-un spatiu rece, bine ventilat, departe de sursele de
aprindere posibile. Se protejeaza impotriva electricitatii statice si traznetelor.
Pentru prevenirea exploziei, in caz de scurgere si avarie, si de stingerea incendiilor in spatii inchise, concentratia
minima de bioxid de carbon este de 40%, in vol si de 53% azot in vol.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte. Protectia se asigura cu aparate izolante.
460. Etilenclorhidrina β-CLORETILIC ClCH2CH2OH.
Este folosita ca intermedir important in sinteza organica si de medicamente. Se obtine sintetic din etilena si acid
hipocloros (solutie apoasa de clor).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,897. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,8. Punctul de topire
-67 oC. Punctul de fierbere 128-130 oC. Este solubila in apa, in alcool. Temperatura de inflamare 55-60 oC. Temperatura de
autoinflamare 425 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 4,9-15,9%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
461. Etilendiamina H2NCH2CH2NH2.
Dizolant pentru cazeina, albumina, sulf, selac. Intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine sintetic
din dicloretan si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, siropos, foarte alcalin, cu miros de amoniac, inflamabil. Fumega in aer. Densitatea 0,898.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,07. Punctul de fierbere 116-117 oC. Punctul de topire 85 oC. Temperatura de
inflamabilitate 33,9 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare.
462. Etilenglicol HOH2CCH2OH.
Etilenglicolul se foloseste ca dizolvant pentru ceara, rasini, coloranti. Se mai utilizeaza ca intermediar in industria
medicamentelor, la prepararea de cerneluri pentru imprimat, ca amestec de antigel, la fabricarea firelor poliesterice etc. Se obtine
sintetic prin oxidarea catalitica a etilenei sau prin hidroliza etilenclorhidrinei.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid siropos cu temperatura de inflamabilitatea 110 oC; se autoaprinde la 413 oC. In urma reactiei
cu acidul acetic se poate aprinde. De asemenea se mai poate aprinde la venirea in contact cu permanganul de potasiu, bioxidul de
bariu, oxidul de sodiu si de crom.
-explozie: densitatea vaportilor in raport cu aerul 2,14, deci vaporii se acumuleaza in partea de jos a incaperilor.
Prezinta insa avantajul ca se volatilizeaza destul de slab (volatilitatea este de 2625 de ori mai mica decat a eterului etilic). La
saturare aerul contine 0,5 mg/l vapori de etilglicol. Intervalul de explozie este cuprins intre 3,2 si 6,35% vol.
-toxicitate: la persoanele expuse actiunii vaporilor de etilenglicol s-a observat, in uenel cazuri, in afara de iritarea
usoara a ochilor, simtome de lezare a rinichilor, albuminurie si chiar hematurie.
Intoxicatii (unele mortale) apar atunci cand acest lichid este baut.
Cazuril de intoxicatie au drept repercusiuni lezarea sistemului nervos central si a rinichilor sau duc la aparitia unor
fenomene narcotice trecatoare. Doza letala pentru om este de 100-150 g.
Masuri de:
-prevenire: la fabricarea fibrelor poliesterice, una din masurile principale de prevenire a inendiilor si exploziilor
consta in respectarea intocmai a temperaturii pe timpul reactiei, precum si asigurarea in bune conditii a etansarii conductelor si
autoclavelor.
-stingere: incendiul de etolenglicol se poate stinge cu apa pulverizata, cu spuma chimica si mecanica.
In cazul unei intoxicari acute, ca prim ajutor se indica spalaturi stomacale si comprese calde pe abdomen. Protectia
individuala pe timpul stingerii se realizeaza cu ajutorul mastii.
463. Etilmercaptan C2H5SH.
Este folosit ca intermediar in sinteze organice si de medicamente; ca odorizant. Se obtine sntetic din SO2(OC2H5)2 sau
C2H5 Br si NaSH.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu miros greu, combustibil. Densitatea 0,8314. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,14. Punctul
de topire -144,4 oC. Punctul de fierbere 37 oC. Este foarte putin solubil in apa; solubil in alcool diluar. Temperatura de
inflamabilitate 26,7 oC. Temoeratura de autoinflamare 298 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,8%, vol. (70 g/m3). Limita
superioara de explozie 18,2%, vol. (460 g/m3).
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, gaze inerte, hidrocarburi halogenate.
464. Etilenimina CH2CH2NH.
Pericol de:
-incendiu: lichid usor fluid, foarte alcalin, inflamabil, cu miros de amoniac, fumega in aer. Densitatea 0,837.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,5. Punctul de topire -78 oC. Punctul de fierbere 55-56 oC.
Se amesteca cu apa, intra in reactie cu ea, formand hidratul de etilenamina.
Temperatura de inflamabilitae -11 oC. Temperatura de aprindere -6 oC. Temperatura de autoinflamare 322 oC.
Puterea calorifica 8220 kcal/kg. Temperatura teoretica a flacarii 1510 oC. Cantitatea necesara de aer (teoretic) pentru
arderea totala 8,05 m3/kg.
In prezenta acizilor halogenati, etilnamina la temperatura camerei are tendinta de polimerizare, incalzirea sau prezenta
metalelor active catalitic sau a ionilor de cloruri poate sa provoace reactii exotermica intense. In contact cu acid azotic, hidrazina,
apa oxigenata, ozon, oxigen lichid, etilenamina se atutoinflameaza.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 3,6% in vol. Limita
superioara de explozie 46%, in volum.
La reactia cu hipocloritul de sodiu se formeaza N,-cloretil-enamina instabila si foarte exploziva. La amestecarea
etilenaminei instabila si foarte exploziva N.N-etilenuree substituita, care din cauza caldurii reactiei polimerizeaza cu explozie.
-toxicitate: lichid toxic. In urma arderii incomplete printre produsele de ardere se enumera si oxizii de azot.
Masuri de:
-prevenire: se va evita depozitarea in aceeasi incapere cu substantele oxidante si combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate.
465. Etilenoxid C2H4O.
Etilenoxidul se foloseste ca intermediar in sinteze organice, ca de exemplu si ca solvent plastifiant ca insecticid
(amestecat cu CO2), ca agent de sterilizare pentru instrumentele chirurgicale. Se obtine sintetic din etilenclorhidrina.
Pericol de:
-incendiu: lichid foarte inflamabil, avand temperatura de inflamabilitate de -17 oC, iar cea de autoaprindere de 430 oC.
El se aprinde cu usurinta. Poate fi absorbit usor de multe materiale, din care se separa cu greu, facilitand aprinderea si arderea
acestora.
-explozie: cu aerul formeaza amestecuri explozive intr-un interval destul de larg (3-8%), din care cauza pericolul de
explozie este mare. Etilenoxidul explodeaza sub acriunea caldurii, flacarii si socului. Explozia se produce si in contact cu
amoniacul.
-toxicitate: prezenta unei persoane timp de 10 minute in atmosfera care contine vapori de etilenoxid provoaca
vomitari puternice, ameteala, gust dulce in gura. Are o actiune toxica generala, puternica, care se explica prin formarea in
organism a formaldehidei sau a etilenglicolului. Concentratia limita admisibila este de 0,001 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: recipientele in care se depoziteaza sau se transporta etilenoxidul trebuie ferite de actiunea caldurii, flacarii
si socurilor. Introducerea in reactoare trebuie bine sincronizata cu introducerea amoniacului pentru a se realiza proportiile
stabilita in vvederea inlaturarii exploziilor. Etansarea riguroasa a tuturor instalatiilor industriale trebuie asigurata.
-stingere: incendiile de etilenoxid se pot stinge cu apa (etilenoxidul este solubil in apa) si cu gaze inerte.
In cazul intoxicarilor usoare se recomanda: caldura, odina, aer proaspat, scoaterea hainelor imbibate.
Pentru leziuni grave pe piele se va aplica un tratament ca si la arsuri. Pentru protectia individuala se va folosi masca si
aparatul izolant.
466. β-Etoxipropionitril C2H5OCH2CH2CN.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor. Densitatea 0,930. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,4. Punctul de
fierbere 173-175 oC. Temperatura de inflamabilitate 69 oC. Temperatura de aprindere 77 oC. Temperatura de autoinflamare 358
o
C.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. In spatii inchise incendiile se pot stinge cu bioxid de carbon,
concentratia minima fiind de 24% vol, sau cu azot, concentratia necesara 34%, vol.
467. Faina de lemn
Faina de lemn se foloseste ca material de umplutura la fabricarea linoleumului, la fabricarea explozivilor
(nitroglicerina), la fabricarea materialelor plastice, la industria cartoanelor si hartiei, in industria cauciucului etc.
Faina de lemn se obtine din macinarea rumegusului de lemn in instalatii speciale.
Pericol de:
-incendiu: produs sub forma de pulbere, combustibil. Praful depus prezinta pericol de incendiu. Temperatura de
aprindere 225 oC. Temperatura de autoaprindere 757 oC.
-explozie: praful de faina de lemn formeaza cu aerul amestecu explozive. Amestecul praf-aer, de 74-100μ, are limita
inferioara de explozie 12,6-25 g/m3. Presiunea maxima de explozie 7,7 kgf/cm2. Energina minima de aprindere 20 mj.
Masuri de:
-prevenire: faina de lemn nu trebuie lasata timp prea indelungat in buncare si in site, avandu-se grija sa nu contina
urme de ulei sau unsori.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, apa imbunatatita chimica, pulberi stingatoare.
468. Faina de pluta.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de pulbere, combustibila. Temperatura de aprindere 468 oC. Temeratura de
autoaprindere 817 oC.
-explozie: particulele de faina de pluta formeaza cu aerl amestecuri explozive. Limita inferioara de exlozie 35 g/m3.
Presiunea maxima de explozie 7 kgf/cm2. Energia minima de aprindere 45 mj.
Masuri de:
-prevenire: se recomanda ca macinarea produsului sa se faca intr-un mediu de gaz inert (azot, gaze de ardere),
precum si cu un adaos mineral.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimica, spuma, pulberi stingatoare. Pentru
stingerea incendiilor intr-un spatiu inchis nu trebuie folosite jeturi compacte de apa.
469. Fenantren C14H10.
Se afla in gudronul de carbuna, in fractiunea de ulei de antracen.
Pericol de:
-incendiu: hidrocarbura aromatica, solida, polinucleara, condensata angular, combustibila. Densitatea 1,180. Punctul
de topire 100 oC. Punctul de fierbere 340 oC. Insolubil in apa, solubil in alcool, in eter, in benzen etc. Temperatura de
autoinflamare in vrac 185 oC. Particulele de 74μ au temperatura de scanteiere 516 oC, iar temperatura de autoinflamare 900 oC.
-explozie: praful, in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri exdplozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbogatita chimica, spuma chimica si mecanica, pulberi
stingatoare.
470. p-Fenetidina H2NC6H4OC2H5.
Intermediar in sinteza fanacetinei. Se obtine prin reducerea p-nitrofenolului cu Fe si H Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, combustibil. Densitatea 1,061. Punctul de topire 214 oC. Punctul de fierbere 254-256 oC.
Insolubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 126 oC. Temperatura de autoinflamare 485 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
471. Fenilcarbonat de izopropil (CH3)2CHOCONH C6H5.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, incolora, combustibila. Densitatea 1,090. Punctul de topre 91 oC. Punctul de fierbere 112-
113 C. Temperatura de autoinflamare a prafului 870 oC. In stare topita produsul arde cu o flacara intensa formand negru de fum.
o

-explozie: praful, in suspensie in aer, formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 13 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata. Incendiile intr-un spatiu inchis, se sting cu bioxid de carbon in
concentratie de 22%, vol sau in azot, in concentratie de 27% vol.
472. Fenildiclorsilan C6H5SiCl2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,211. Punctul de fierbere 184 oC. Temperatura de inflamabilitate 4 oC.
Temperatura de autoinflamare 390 oC. SSe hidrolizeaza cu umiditatea in aer.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica, hidrocarburi halogenate.
473. p-Fenilendiamina C6H4(NH)2.
Este intrebuintat ca materie intermediara in industria colorantilor.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale incolore. Punctul de topire 140 oC. Punctul de fierbere 267 oC. Temperatura
de aprindere 155 oC. Densitatea 1,10.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, abur, pulberi stingatoare.
474. N,N’ – m – Fenilendimaleimida (C4H2O2N)2C6H4.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina combustibila, de culoare galbena. Punctul de topire 202 oC. Puterea calorifica 5535
kcal/kg. Insolubil in apa . Temperatura de autoinflamare 589 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Amestecul exploziv de particule de 250 μ are limita inferioara de
explozie de 64 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, apa imbunatatita chimica, pulberi stingatoare.
475. Fenilhidrazina C6H5NHNH2
Este folosita ca intermediar in sinteza medicamentelor, ca reactiv pentru grupa carbonil, ca interbediar in sinteza unor
coloranto. Se obtine sintetic prin dizotarea anilinei si tratarea solutiei cu Na3 si NaOH.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale sau ulei. Densitatea 1,0978. Punctul de topire 19,5 oC/ Punctul de fierbere
243 C. Temperatura de inflamabilitate 88,9 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,7. Este solubila in alcool, in eter,
o

cloroform, benzen.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, apa pulverizata.
476. 1 – Fenil – 3 – Metilpirazolona – 5. N(C6H5) N = C (CH3) CH2 CO.
Este folosit ca intermediar in sinteza antipirinei si a colorantilor azoici. Se obtine din fenilhidrazina si ester acetilacetic.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale, de culoare galbena, combustibila. Densitatea 1,637. Punctul de topire 127 oC.
Punctul de fierbere 287 oC. Este foarte putin solubil in apa rece, in eter, in ligroina. Solubilitatea in apa calda; foarte solubil in
alcool. Temperatura minima de autoinflamare 502 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Amestecul de particule de 200 μ are limita
inferioara de explozie de 20,4 g/m3.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata.
477. Feniltriclorsilan C6H5SiCl3.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil, incolor, densitatea 1,321. Punctul de fierbere 201 oC. Temperatura de inflamabilitate 49
o
C. Temperatura de autoinflamare 508 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecur explozive. Limita inferioara de explozie 0,8%, vol. Limita superioar de
explozie 77,7%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma chimica, hidrocarburi halogenate.
478. Fenol C6H5OH.
Se foloseste industrial pe scara mare. Dezonfectant, intermediar in sinteza rasinilor artificiale, a colorantilor, a
medicamentelor. Se obtine industrial din gudroane de huil. Se produce sidin benzen si propilena.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale incolore sau albe. Densitatea 1,07. Punctul de topire 41 oC. Punctul de
fierbere 182 oC. Este solubil in alcool, in eter; putin solubil in apa calda (4%). Devine rosu la aer. Temperatura de inflamabilitate
75 oC. Temperatura de autoinflamare 595 oC.
-explozie: fenolul degaja vapori inflamabili, atunci cand este incalzit; acesti vapori formeaza cu aerul amestecuri
explozive. Limita inferioara de explozie 0,3%, vol. Limita superioara de explozie 2,4% vol.
-toxicitate: substanta otravitoare. Produsul provoaca arsuri grave in tesuturi. Este posibil sa se absoarba prin piele sau
prin inhalare cantitati care sa provoace moartea.
Masuri de:
-prevenire: pordusul se va depozite intr-un loc rece, bine ventilat, separat de substante oxidante. Reziduurile de fenol
imprastiat se vor distruge imediat, iar zona respetiva evacuata. Suprafata respectiva se inunda cu cantitati mari de apa pentru
spalarea locului afectat si apoi se utilizeaza o solutie de hidroxid de sodiu pentru neutralizare.
-stingere: incendiile se sting cu jeturi puternice de apa pulverizata, gaze inerte, pulberi stingatoare. Corpurile servantilor
nu se vor expune actiunii focului. Protectia se asigura cu costume de protectie complete, aparate izolante.
479. Fenolanolamina C6H5NHHC2CH2OH.
Pericol de:
-incendiu: lichid galbui, combustibil. Densitatea 1,09. Temperatura de inflamabilitate 40 oC.
-toxicitate: irita ochii si pielea.
Masuri de:
-prevenire: recipientele se vor proteja impotriva deteriorarilor fizice.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
480. Ferosiliciu
Feroaliaj cu 12-90% Si. O,5-1% Mn, 0,1%P si 0,1-1% C, restul fier. Este intrebuintat ca dezoxidant si pentru a
impiedica formarea de sulfuri de oteluri, la fabricarea otelurilor pentru transformarea si motoare electrice, la fabricarea fontei
antiacide.
Pericol de:
-incendiu: produs de culoare cenusiu-galbui, solid, sub forma de cristale. Densitatea 6,100. Insolubil in apa. Are
tendinta la autoaprindere chimica.
Ferosiliciul cu un continut de 33,3-75% (mai ales 50-65%) siliciu, sub efectul umiditatii poate sa se descompuna cu
degajare hidrogenului fosforat, care se autoinflameaza la temperatura camerei.
-toxicitate: produsele de descompunere ale ferosiliciului sunt toxice.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu nisip uscat, pulberi stingatoare.
481. Fibra de vascoza.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil dupa compozitia chimica este hidrat de celuloza. Densitatea 1,500-1,540. Puterea
calorifica 3726 kcal/kg. Se aprinde de la un chibrit. Temperatura de aprindere 235 oC. Temperatura de ardere mocnita 240 oC.
Temperatura de autoinflamre 460 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
482. Film de cinematograf pe baza de nitroceluloza.
Se cunosc filme greu combustibile si filme usor combustibile (nitrofilme). Produsul de baza folosit la fabricarea
nitrofilmului este celuloza nitrata (nitroceluloza). Filmul contine 86% nitroceluloza si 10-12% plastifiant, precum si un strat
subtire de gelatina.
Pericol de:
-incendiu: banda de film usor combustibila poate arde cu flacara deschisa sau fara flacara. Temperatura de aprindere
variaza de la 121 la 180 oC. La arderea benzii de film, in aer se produce o temperatura de aproximativ 1700 oC. La temperatura de
peste 40 oC are tendinta la autoaprindere. Puterea calorifica 3600 kcal.kg. O tona de film de cinematograf asezat intr-un depozit
de stelaja in cutii de metal arde in 5-6 minute. Filmul de cinematograf are tendinta la descompunere termica. La pastrare de lunga
durata creste tendinta la descompunere. Semnele de descompunere a filmului sunt: lipirea peliculei rulate, inmuierea peliculei,
aparitia pe suprafata rolei a unei spume aderente. Filmul de cinematograf vechi este mai periculos la incendiu din cauza
modificarii compozitiei lui in timp.
Temperatura de aprindere a filmului greu combustibil este de 370 la 425 oC.
-explozie: gazele rezultate pe timpul arderii filmului de cinematograf formeaza cu aerul amestecui explozive. Intervalul
de explozie este de 4-9%, vol.
-toxicitate: pe timpul arderii si descompunerii filmului se degaja gaje toxice (oxid de carbon 40%, oxizi de azot pana la
20%, acid cianhidric pana la 1% etc).
Masuri de:
-prevenire: filmele se pastreaza in cuti metalice. Pe timp indelungat, cutiile de filme se pastreaza in boxe din materiale
incombustibile. In depozite temperautra nu trebuie sa depaseasca 40 oC. Se va asigura o buna ventilare. Rolele cu semne de
descompunere trebuie distruse.
-stingere: incendiile se sting cu nisip cu o patura de azbeste, daca numarul rolelor de film este redus. La stingerea
incendiilor se mai pot folosi unele din hidrocarburile halogenate. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si aparate
izolante.
483. Fluor F2
Element gazos, metaloid. Se cunosc trei izotopi artificiali, radioactivi. In natura se gaseste numai combinat, sub forma
de fluorina, fluorapatit, criolit. Se obtine prin electroliza unei solutii de KF in HF anhidru, lichid, sau a topiturilor de fluoruri
acide de K.
Pericol de:
-incendiu: gaz galben-verzui. Densitatea in stare lichida 1,108. Punctul de topire -218 oC. Punctul de fierbere -188,3 oC.
Element extraordinar de ractiv. Se combina cu toate elementele, inclusiv gazele rare. Are o mare afinitate pentru Si. Ataca toate
corpurile care contin Si, le descompune si formeaza SiF4.
Apa se descompune cu fluor cu degajare de acid fluorehidric si oxigen. Reactioneaza cu acidul azotic spre a da nastere
la un gaz exploziv – azotatull de fluor.
-toxicitate: gaz otravitor. Provoaca iritatii grave sau arsuri la ochi, pe piele si in aparatul respirator. Este deci un gaz
foarte iritant si foarte periculos de respirat.
Masuri de:
-prevenire: se transporta in butelii de otel speciale. Se va asigura protectia impotriva deteriorarii fizice. Se va depozita
separat de alte produse, in speciat fata de substanta cu care reactioneaza. De asemenea se va depozita departe de sursele de
caldura si de aprindere.
-stingere: desi fluorul reactioneaza cu apa uneori cu violenta, spre a forma acid fluorhidric, se va folosi apa pulverizata
pentru a se raci recipientele pana in momentul in care curgerea produsului poate fi oprita sau pana in momentul in care pridusul
scurs este consumat. Protectia se asigura cu costume de protectie completa si aparate izolante.
484. Formaldehida HCHO.
Este intrebuintat la prepararea de rasini sintetice, chimicale, coloranti, explozivi, tananti, dezinfectanti. Se prepara prin
oxidarea metanolului (catalizator Cu sau Ag).
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor cu miros foarte iritant. Densitatea la -20 oC 0,815. Punctul de topire -92 oC. Puncrul de fierbere
-21 oC. Este solubin in apa, in alcool. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,1. Formaldehida in stare gezoasa nu se poate
conserva, ca atare, din cauza usurintei cu care se polimerizeaza. De aceea se introduce in apa, obtinandu-se o solutie de circa
40%, cunoscuna sub numele de formol sau formalina. Temperatura de inflamare 54 oC. Temperatura de autoinflamare 430 oC.
Puterea calorifica 4100 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 7-73%.
-toxicitate: produsul este iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Substanta constituie un pericol imediat pentru
viata atunci cand este prezenta intr-o concentratie de 650 parti per milion.
Masuri de:
-prevenire: recipientele de formaldehida se vor proteja impotriva deteriorarii fizice. Se vor depozita separat de
substantele oxidante si substantele alcaline. Depozitarea in interior este recomandabila sa se faca in incaperi cu pardoseli in
panata coboratoare inspre un canal de drenare. Temperaturile minima de depozitare, necesare pentru prevenirea polimerizarii sunt
cuprinse intre 28 oC (pentru solutia de 3% de formaldehida cu continut de 0,5% alcool metilic) si -2 oC (formaldehida cu 15%
alcool metilic).
-stingere: formaldehida fiind solubila in apa in orice proportie, poate fi diluata pana la o concentratie la care arderea nu
mai poate fi intretinuta.
Incendiile se mai pot stinge cu gaze inerte, spuma chimica, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate, apa pulverizata.
Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
485. Formalina (formol) tehnica.
Dezinfectant , germicid, fungicid. Este intrebuintat de asemenea la fabricarea rasinilor fenolice, a matasii artificiale, a
esterilor celulozici, a explozivilor etc.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, comustibil, cu un miros patrunzator. Solutie de formaldehida in apa (37%) cu 10-15% metanol
densitatea 1,075-1,085. Este solubila in apa, in alcool, in acetona.
Temperatura de inflamabilitate 67 oC. Temperatura de autoinflamare 435 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
486. Formamida HCONH2.
Este folosita ca intermediar in sinteze de medicamente si ca antigel. Se obtine sintetic incalzind formiat de amoniu si
amonica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, uleios, combustibil. Densitatea 1,144. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,6. Punctul de
fierbere 193 oC. Punctul de topire 2,5 oC. Este solubila in apa, in alcool, in glicerina; putin solubila in eter. Temperatura de
inflamabilitate 106 oC. Temperatura de aprindere 173 oC. Temperatura de autoinflamare 451 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulerizata, spuma chimica, pulberi stingatoare.
487. Formiat de amil HCOOC5H11.
Este intrebuintat in parfumerie. Se obtine prin distilarea unui amestec de alcool amilic si acid formic, in prezenta
acidului sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,902. Punctul de topire -73,5 oC. Punctul de fierbere 130,4 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Putin solubil in apa; solubil in eter, in alcool. Temperaturade inflamabilitate 30 oC.
Temperatura de aprindere 31 oC. Temperatura de autoinflamare 257 oC.
-toxicitate: vaporii irita puternic mucoasele.
Masuri de:
-stingere: inecndiile se sting cu spuma chimica, mecanica, pulberi stingatoare. Protectia se asigura cu aparate izolante.
488. Formiar de butil HCOO C4H9.
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil. Densitatea 0,912. Densitatea vaprotilor in raport cu aerul 3,47. Punctul de topire
-90 oC. Punctul de fierbere 106,9 oC. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 12 oC. Temperatura de autoinflamare
270 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,6-8,3%.
Masuri de:
-prevenire: ventilarea spatiilor de depozitare si de productie.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica. Protectia se asigura cu aparate
izolante.
489. Formiat de etil HCOO C2H5.
Se foloseste ca solvent, fungicid: intermediar in sinteze organice. Se mai intrebuinteaza ca aromatizant pentru esenta de
rom. Se obtine sintetic din CO si alcool absolut (catalizator etoxid de sodiu la 120 at si 70 oC).
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil, incolor. Densitatea 0,91678. Punctul de fierbere 54 oC. Punctul de topire -79,4 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,55.
Este insolubil in apa; solubil in dizolvanti organici. Temperautra de inflamabilitate -22 oC. Temperatura de
autoinflamare 370 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,7%. Limita superioare de
explozie 16,4%, vol.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
490. Formiat de heptil HCOO C7H15.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,888. Puncul de fierbere 75 oC. Temperatura de inflamabilitate 54,5 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,17-8,32% in vol.
Pericol de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
491. Formiar de hexil HCOO C6H13.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,894. Punctul de fierbere 44-47 oC. Temperatura de inflamabilitate 36,5 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,29-9,12%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecania.
492. Formiat de izoamil HCOO C5H11.
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,871. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4. Punctul de fierbere 123,5 oC.
Solubil in apa, 0,3%. Temperatura de inflamanilitate 21 oC. Temperatura de autoinflamare 280 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,44-6-75%, vol.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, abur, gaze inerte.
493. Formiat de izobutil HCOO CH2 CH (CH3)2.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,885. densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,47. Punctul de topire -95 oC.
Punctul de fierbere 98,2 oC. Solubilitatea in apa 1,1% la 22 oC. Temperatura de inflamabilitate 5 oC. Temperatura de
autoinflamare 330 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,0-4,4%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, gaze inerte, pullberi stingatoare.
494. Formiar de izopropil HCOO CH (CH3)3.
Se foloseste ca solvent.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros placut, inflamabil. Densitatea 0,873. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,04.
Punctul de topire 95,3 oC. Punctul de fierbere 68,3 oC. Solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate -8 oC. Temperatura de
autoinflamare 460 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 3,6-10,7%.
-toxicitate: produsul este un iritant pentru ochi, piele si aparatul respirator. Formiatul de izopropil se hidrolizeaza in
prezenta apei spre a da alcool izopropilic si acid formic, care este toxic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza si se trensporta in butelii de sticla, butoaie si bidoane metalica. Formiatul de izopropil nu se
va depozita impreuna cu substante oxidante sau produse combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, pulberi stingatoare, gaze inerte. Protectia se asigura cu
aparate izolante.
495. Firmiat de metil HCOO CH3.
Larvicid pentru tutun, fructe uscate, cereale. Se intrebuinteaza amestecat cu CO2. Se obtine sintetic din formia de Na,
CH3OH si SO4H2.
Pericol de:
-incendiu: lichid volatil, incolor, inflamabil. Densitatea 0,987. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,07. Punctul de
fierbere 31,5 oC. Punctul de topire -99 oC. Temperatura de inflamabilitate -22 oC. Temperatura de autoinflamare 420 oC. Produsul
poate reactiona puternic cu substante oxidante.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 4,4-23%.
-toxicitate: produsul prezinta o toxicitate moderata prin inhalare sau ingerare; irita ochii. Rormiatul de metil poate emite
vapori toxici atunci cand este explus la temperaturi ridicate.
Masuri de:
-prevenire: recipientele de formiat de metil se depoziteaza intr-un loc rece si bine ventilat, separat de produsele
oxidante. Recipientele se pastreaza in stare astupata,
-stingere: incendiile se sting cu spuma speciala, gaze inerte, pulberi stingatoare, hidrocarburi halogenate. Apa poate fi
neeficace. Protectia se asigura cu costume de protectie si aparate izolante.
496. Formiat de nonil HCOOC9H1O.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,876. Punctul de fierbere 132 oC. Temperatura de inflamabilitate 95,0 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,96-7,41%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare.
497. Formiat de octil HCOOC8H17.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Densitatea 0,886. Punctul de fierbere 79,5 oC. Temperatura de inflamabilitate 74 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1-7,89%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulberizata, spuma chimica, pulberi stingatoare, gaze inerte.
498. Formiat de propil HCOOCH2C2H5.
Se foloseste ca solvent. Se obtine sintetic din propanol si HCOOH peste TiO2 la 150 oC.; din propanol, HCOOH si HCl
gazos.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Densitatea 0,8982. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,04. Punctul de topire -92,2 oC.
Punctul de fierbere 81,3 oC. Solubilitatea in apa 2,2% la 22 oC. Temperatura de inflamabilitate -5 oC. Temperatura de
autoinflamare 400 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,2-7,8%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
499. Fosfamida (CH3O)2=PS2CH2CONHCH3.
Pericol de:
-incendiu: produsul se prezinta sub forma de cristale albe, combustibile, cu miros specific de sulf. Punctul de topire 46-
47 oC. Temperatura de inflamabilitate 133 oC. Temperatura de aprindere 160 oC. Temperatura de autoaprindere 372 oC.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
500. Fosfina PH3
Se obtine prin hidroliza fosfurilor alcaline si alcalino-pamantoase.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros caraceristic de peste putred. Densitate 1,530. Densitatea gazului in raport cu aerul
1,183. Densitatea in stare lichefiata 0,745. Punctul de fierbere -87,5 oC. Punctul de topire -132,2 oC. Se lichefiaza la -86,2 oC. Se
solidifica la -133 oC. Reactioneaza cu acizii halogenati formand saruri de fosfoniu. Solubilitatea in apa 0,26 vol la 1 vol la 17 oC.
Temperatura de autoinflamare 140 oC. La incalzire se descompune. In cazul cand contine o cantitate neinsemnata de fosfina
lichida ca impuritate in prezenta aerului sau oxigenului, fosfina gazoasa se autoinflamaeaza chiar la temperaturai joase.
-explozie: in amestecuri cu aerul, vaporii de fosfina formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte.
501. Fosfor alb P
Fosforul obisnuit alb se prezinta sub forma de cristale. Are aspectul parafinii moi si poate fi taiat cu cutitul. Se gaseste
sub forma de bastonase, pastrate sub apa si la intuneric. Se utilizeaza in cadrul laboaratoarelor si in unele procese din industria
chimica.
Pericol de:
-incendiu: se oxideaza cu multa usurinta in aer, mergand pana la autoaprindere, dand nastere la oxizi. Temperatura de
autoaprindere a fosforului alb variza in raport cu marimea suprafetei care vine in contact cu aerul, ea fiind de 40-60 oC. Sub
forma de pulbere se poate autoaprinde si la 0 oC. Autoaprinderile pot genera incendii.
-explozie: amestecat cu oxidantii puternici poate exploda. Fosforul imprastiat dupa explozie se aprinde cu multa
usurinta. El poate exploda si atunci cand este supus la actiunea caldurii sau flacarii.
-toxicitate: vaporii de fosfor alb sunt iritati si toxici. Concentratia maxima admisa in 8 ore de munca este de 0,00003
mg/l. O cantitate de nuai 0,1 g inghitita produce moarte unei perosane adulte. In stare solida, la contact cu pielea provoaca arsuri
grave.
Masuri de:
-prevenire: fosforul trebuie pastrat si transportat sub apa in vase inchise ermetic. In cantitati mai mari se pastreaza in
atmosfera de gaze inerte. Pentru evitarea reactiilor care duc la explozii el nu trebuie sa vin in contact cu oxidanti puternici.
Trebuie ferit de actiunea caldurii sau flacarilor.
-stingere: in timpul arderii se degaja un fum alb, gros care impiedica foarte mult actiunea de stingere, temperatura
flacarii ajungand la 900 oC. Se stinge cu apa prin inundare, avand multa grija sa nu se imprastie. In caz contrar, mai ales cand se
folosesc jeturi cu presiune, se disperseaza in bucati mici, creindu=se astfel multe focare. Bucatile mici aprinse se sting prin
aruncarea lor in galeti cu apa. Se poate folosi si nisipul umer, stratul de nisip nepermitand ierisrea flacarilor la suprafata. Bucatile
de fosfor se sting si prin acoperirea cu var, ciment si sulfat de cupru.
Pe timpul aciunii de stingere protectia se realizeaza cu echipament din azbest sau dintr-o tesatura ignifuga.
502. Fosfor rosu P
Se utilizeaza la fabricarea chibriturilor, in metalurgie, pirotehnie. Se gaseste in natura numai combinat sub forma de
fosforite, de apatit. De asemenea, in regnul vegetal si in cel animal, intrand in compozitia lecitinelor, a fitinei, a
nucleoproteidelor. Se prepara industria prin incalzire, in cupor electric, a unui amestec de fosfat tricalcic, nisip si carbuna.
Pericol de:
-incendiu: fosforul rosu se prezinta sub forma de pulbere combustibila de culoare rosie, inchisa. La temperatura ridicata
se transforma in fosfor galben. Densitatea 2,200. Punctul de fierbere 280 oC. Fosforul rosu se aprinde chiar la temperatura
cameriei, cand este fin divizat. Lumineaza la intuneric, datorita oxidarii sale lente cu O2 din aer. Nu se dizolva in sulfura de
carbon, benzina si in alti solventi, in care se dizolva fosforul galben. Temperatura de aprindere 210-260 oC. Are tendinta la
autoaprindere chimica, in contact cu oxidantii.
-explozie: fosforul rosu este exploziv atunci cand este amestecat cu substante oxidante.
-toxicitate: vaporii de fosfor rosu sunt foarte iritanti, insa poseda o toxicitate slaba.
Masuri de:
-prevenire: fosforul rosu se va depozita intr-un loc rece, prevazut cu o ventilatie adecvata, se vor evita supraincarcarile.
Se va pastra sub apa pentru a-l feri de contactul cu aerul.
-stingere: fosforul aprins se inunda cu apa, iar atunci cand focul este stins, se acopera locul respectiv cu nisip umed. In
recursul operatiilor de curatenie este recomandabil sa se protejeze cu prudenta deoarece poate avea loc reaprindere. In anumita
conditii, la temperaturi ridicate, fosforul rosu se tranforma in fosfor alb care este mai periculos. Incendiile se mai pot stinge cu
pulberi stingatoare, gaze inerte, spuma. Protectia se asigura cu costume de protectie complete si aparate izolante.
503. Fosfura de calciu Ca3P2.
Se formeaza in cursul fabricarii cianamidei sau a carburii de calciu, daca piatra de var contine fosfati ca impuritati.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale rosii. Se descompune in apa si acizi diluati, formand hidrogen fosforat care se
autoinflameaza in contact cu aerul. Este insolubila in apa, in alcool, in eter. Densitatea 2,51. Punctul de topire mai mare de 1600
o
C.
-toxicitate: substanta toxica.
504. Fosgen COCl2.
Este folosit ca intermediar in sinteza de medicamente, de coloranti, izocianati: gaz de lupta. Se obtine sintetic din
amestecul de Cl2 si CO trecut peste carbune activ.
Pericol de:
-toxicitate: gaz toxic, incolor, necombustibil, cu miros inecacios care aminteste de mirosul de fan incins. Densitatea
1,432. Punctul de topire -118 oC. Punctul de fierbere 8 oC. Este solubil in apa; solubil in benzen, in acid acetic, in hidrocarburi.
Densitatea in raport cu aerul 3,43. La incalzire pana la 200 oC incape descompunerea termica un oxid de carbon si clor. La
temperatura de 800 oC fosgenul se descompune integral.
Fosgenul irita ochii. El se formeaza si pe timpul stingerii incendiilor cu tetraclorura de carbon, in urma descompunerii
termice a acesteia in prezenta oxidului de carbon.
Protectia se asifgura cu aparate izolante.
505. Ftalat de dibutil C6H4(COOC4H9)2.
Se intrebuinteaza ca plastifiant, la fabricarea maselor plastice, a rasinilor sintetice si a cauciucului. Se obtine prin
esterificarea anhidrinei ftalice cu alcool butilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, combustibil. Densitatea 1,047. Punctul de topire -35 oC. Punctul de fierbere 340 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 9,65. Greu solubil in apa. Temperatura de inflamabilitate 148 oC. Temperatura de autoinflamare 390
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,1-1,62%.
-toxicitate: irita mucoasele.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma cimica si mecanica, pulberi stingatoare.
506. Fulminat de argint.
Sare a acidului fulminic. Se intrebuinteaza ca exploziv de initiere.
Pericol de:
-explozie: substanta cristalina care se descompune cu explozie la lovire, frecare.
507. Fulminat de mercur Hg (ONC)2 1/2H2O.
Se intrebuinteaza ca initiator (amorsa) pentru a aduce la explozie fulmicontonul, trotilul etc.
Masuri de:
-explozie: substanta cristalina, alb cenusie, cu gust metalic. Este greu combustibil in apa rece, solubila in alcool, in
NH4OH. Densitatea 4,42. Fulminatul de mercur sub influenta unui soc, a unei scantei sau flacari sau prin frecare, explodeaza
puternic.
508. Furacilina C6H6O4H4.
Pericol de:
-incendiu: produsul se prezinta sub forma de pulbere combustibila. Putin solubila in apa. Praful de 250μ, in stare de
suspensie in aer are limit inferioara de explozie, 75 g/m3. Temperatura minima de autoinflamare 214 oC. Furacilina are tendinta
spre autoaprindere termica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare.
509. Furadoina C8H6 O5N4.
Medicament antiseptic, urinar, folosit in pielite. Se obtine sintetic din aminohidanotina si 5-nitrofuraldehida.
Pericol de:
-incendiu: substanta sub forma de cristale mici de culoare galbena. Putin solubil in apa. Punctul de topire 2690 oC.
Temperatura minima de autinflamare a vaporilor 460 oC. Produsul are tendinta de autoaprindere termica.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie a amestecului
de particule de 250μ este de 75 g/m3
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, apa pulverizata, spuma chimica.
510. Furan C4H4O.
Intermediar in sinteze organice si de medicamente. Se obtine la distilarea rasinilor de conifere. Se obtine sintetic prin
decarbonilarea furfurolului la trecere, impreuna cu vaporii de apa, peste cromit de zinc la 400 oC.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, inflamabil cu un miros puternic. Densitatea 0,9371. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
2,35. Punctul de fierbere 32 oC. Este insolubil in apa, solubil in alcool, in eter. Temperatura de inflamabilitate -50 oC.
Temperatura de autoinflamare 510 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,2% vol. Limita superioara de
explozie 8%.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare.
511. Furazolidona C8H7O5H3.
Pericol de:
-incendiu: produsul se prezinta sub forma de pulbere combustibila. Putin solubila in apa. Punctul de topire 254
o
C.Praful de 200μ are limita inferioara de explozie 65 g/m3. Temperatura minima de autoinflamare 384 oC. Furalizadona are
tendinta de autoaprindere termica.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica,pulberi stingatoare.
512. Furfurol C5H4O2.
Furfurolul se intrebuinteaza ca solvent pentru lacuri si vopsele, precum si ca accelerator la vulcanizarea cauciucului etc.
Se obtine din coji de seminte de floarea soarelui, prin actiunea acidului sulfuric sub presiune si ca produs secundar la fabricarea
alcoolului prin hidroliza lemnului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, usor solubil in alcool, eter si benzen. In contact cu aerul devine brum si are miros de migdale.
Depozitat in vase inchise este foarte nestabil si se discompune treptat, trecand usor in stare de vapori. Se inflameaza la 60 oC si se
autoaprinde la 315 oC.
-explozie: intervalul de explozie al amestecurilor de vapori de furfurol si aer este foarte restrans, limita inferoara de
explozie fiind de 1,84% iar cea superioara de 3,4%. Densitatea vaporilor in raport cu aerul fiind de 3,30 acestia se acumuleaza la
nivelul pardoselii incaperilor.
-toxicitate: vaporii de furfurol irita slab mucoasele, este un toxic al sistemului nervos provocand convulsii si paralizii.
In concentratii de 3 mg/l se produc conjunctivite si iritatii cailor respiratorii superioare. Concentratia limita admisibila este de
0,01 mg/l.
masuri de:
-prevenire: pentru prevenirea incendiilor si exploziilor sunt necesare aceleasi masuri ca si la acidul formic.
-stingere: incendiile de furfurol se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Pe timpul stingerii incendiilor
protectia individuala se realizeaza cu ajutorul mastii.
513. Galalit.
Rasini de cazeina-formaldehida. Se intrebuinteaza pentru confectionarea nasturilor, a obiectelor decorativa.
Pericol de:
-incendiu: raspini greu combustibile. Densitatea 1,25. Temperatura de aprindere 295 oC. Temperatura de aprindere
295 C. Temperatura de autoaprindere 473 oC. Nu are tendinta de autoaprindere termica. Putera calorifica 5188 kcal/kg.
o

Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma.
514. Gaz de apa.
Gazul format la trecera vaporilor de apa peste carbune inrosit. Utilizat pentru obtinerea gazului de sinteza, ce se
foloseste la fabricarea alcoolului metilic, alcoolilor “oxo”. Iar dupa indepartarea oxidului de carbon, se foloseste ca sursa de
hidrogen pentru sinteza amoniacului.
Pericol de:
-incendiu: compozitia variaza dupa aparatura folosita intre limitele 40-44%, oxid de carbon si 48-50% hidrogen,
restul fiind bioxid de carbon, metan si azot. Densitatea vaporilor in raprort cu aerul 0,54. Este inflamabil. Arde cu flacara
luminoasa. Puterea calorifica 2500-2700 kcal/m3.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie inferioara 12%, superioara 66%.
-toxicitate: este toxic continand cantitati mari de oxid de carbon.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in gazometre. Se va evita patrunderea aerului in gazometru. Se va proteja contra
descarcarilor atomosferice si electricitatii statice.
-stingere: se va opri iesirea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon sau azot.
515. Gaz de cocserie.
Gazul care se obtine ca produsul secundar la distilarea huilei in vederea obtinerii cocsului. Se aseamana in ceea ce
proveste compizitia chimica cu gazul de iluminat. Este utilizat drept combustibil la cuptoarele de cocs, pentru producerea
aburului si distileriile de gudron, caramidarii etc.
Pericol de:
-incendiu: gazul de cocserie contine metan in proportie de 20-30%, alaturi de hidrogen (50%) si de alte hidrocarburi
gazoase ca acetilena, etilena (2-4%), vapori de gudron, vapori de benzen si particule fine de praf de carbune (15-25 g/m3). Este
inflamabil. Arde cu flacara slab albastruie. Puterea calorifica 400 kcal/m3.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri-explozive. Limitele de explozie: inferioara 5,6%, superioara 30,4%.
-toxicitate: este toxic continand o cantitate insemnata de oxid de carbon (2-5%).
Masuri de:
-prevenire: depozitarea gazului se face in gazometre umede sau uscate. Se va evita patrunderea aerului in gazometru.
Se vor lua masuri impotriva surselor posibile de aprindere (electricitate atmosferica, electricitate statica).
-stingere: se va opri scurgerea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon, azot.
516. Gaz de generator.
Gazul obisnuit pron trecerea unui curent de aer peste carbune inrosit. Folosit ca sursa de caldura pentru incalzirea
cuptoarelor de topire din industria siderurgica si metalurgica, ceramica si de sticla.
Pericol de:
-incendiu: este constituir dintr-un amestec de oxid carbon, 20%, bioxid de carbon 14,7%, si azot 65,3. Densitatea fata
de aer 1,04. Inflamabil. Puterea calorifica 700 kcal/m3.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 17%, superioara 73,7%.
-toxicitate: este toxic, ca urmare a continutului de oxid de carbon.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in gazometre. Se va evita patrunderea aerului. Gazometrul se va proteja contra
descarcarilor atmosferice si electricitatii statice.
-stingere: in primul rand se va opri scurgerea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon sau azot.
517. Gaze petroliere lichefiata.
Sub aceasta denumire se inteleg, in general, amestecurile de hidrocarburi volatile care la -40 oC pana la +40 oC,
respectiv la presiuni de 0,2 pana la 15 at se gasesc in stare lichefiata. Se utilizeaza drept combustibil pentru uz casnic (aragaz),
solventi pentru uleiuri si ca materii prime pentru industria petrochimica (propan, propilena, butan, i-butan, butene). Se obtine
distilarea fractionata a gazolinei.
Pericol de:
-incendiu: sunt gaze usor inflamabile. Tremperatura de autoaprindere intre 430-455 oC. Greutatea specifica mare a
acestor gaze (de 1,5-2 ori mai grele decat aerul) mareste considerabil pericolul de incendiu intrucat se acumuleaza in partile
inferioare ale incaperilor. Densitatea in stare lichefiara variaza intre 0,45-0,60. Presiunea gazelor lichefiara creste foarte mult cu
temperatura.
-explozie: gazele lichefiate formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,5-2,0%-8,5-9,5%.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea gazelor lichefiate se fae in aer liber in rezervoare sferice sau cilindrice sub presiune de 6-20
at in functile de compozitia gazului. Rezervoarele se vor proteja de actinea directa a razelor solare prin izolare termica sau
stropire in timpul verii cu apa, in scopul reducerii presiunii de vapori. La incarcarea gazelor lichefiate se va lasa un spatiu liber
pentru acumularea vaporilor. Gradul de umplere depinde de greutatea specifica a lichidului si variaza intre 35-55%. Rezervoarele
vor fi prevazute su supape de siguranta a caror linie pentru acumularea vaporilor. Gradul de umplere depinde de greutatea
specifica a lichidului si variaza intre 35-55%. Rezervoarele vor fi prevazute cu supape de siguranta a caror linie de evacuare se va
lega la o facla de gaze. Zona din jurul rezervoarelor se va prevedea cu panta si cu santuri de scurgere catre un bazin sub rezervir,
in cazul scurgerii acestuia. Transportul gazelor lichefiate se face in cisterne de presiune prevazuta cu parasolar. Buteliile de gaze
lichefiate se depoziteaza in cladiri izolate, rezistente la foc, neincalzite si bine aerisite. Autocamioanele pentru transportul
buteliilor vor avea toba de esapament in fata si prevazuta cu site pentru retinerea scanteilor.
-stingere: prima actiune ce trebuie intreprinsa in cazul unui incendiu de gaze lichefiate se stropesc cu jeturi de apa
pentru a preveni supraincalzire lor. Se sting cu bioxid de carbon, hidrocarburi halogenate, spuma chimica.
518. Gazolina.
Fractiune petroliera lichida cuprinzand hidrocarburi de la C4-C7, recuperata din gazele de sonda sau rafinarie. Se
supune unei rectificari sub presiune (15-20 at), pentru a elimina o parte din componentii usori (in special componentii C3 si o
parte C4). Gazolina astfel stabilita intra in amestec cu alte fractiuni in componenta benzinelor..
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, foarte volatil. Densitatea 0,657. Intervalul de fierbere 25-147 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,0. Insolubila in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate -43 oC. Temperatura de autoinflamare 256 oC.
-explozie: vaporii de garnizoana sunt toxici. In concentratii mari provoaca tuse chinuitoare, cefalee, tendinta de
varsaturi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare pentru lichide usor inflamabile. Rezervoarele vor fi prevazute cu
supape de respiratie si opritoare de flacara. Se vor evita surse posibile de autoaprindere. Rezervoarele vor fi legate la pamant.
-stingere: se stinge cu spuma chimica si mecanica.
519. Glicerina CH2(OH)CHOH)CH2OH.
Este intrebuintata in cosmetica, in industria textila, in pielarie; intermediar in sinteza explozivilor (dinamita), a
cernelurilor, lubrifiantilor si la obtinerea lichidelor anticongelante. Se obtine prin hidroliza ueliurilor sau a grasimilor ca produs
secundar la fabricarea sapunurilor si a acizilor grasi, sintetic se obtine prin clorurarea propilenei.
Pericol de:
-incendiu: lichid siropos, incolor, dulce. Densitatea 1,262. Punctul de topire 17,8 oC. Punctul de fierbere 290 oC (cu
descompunere). Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,2. Solubilitatea in apa melimitata. Combustibila. Temperatura de
inflamabilitate 198 oC. Temperatura de autoinflamare 362 oC. In contact cu premanganul de potsiu se autoaprinde. Termic
instabil. Prin incalzire indelungata, chiar la temperaturi de 90-130 oC, de descompune cu formare de substante usor inflamabile
(acroletina, acetol), care reduc temperatura de inflamabilitate la 112 oC. De asemenea polimerizeaza cu formare de di-, tri- si
poliglicerine. Este higroscopica. Absoarbe pana la 40% apa. Solutia de 98% are temperatura de inflamabilitate 138 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,6-11,3%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita depozitarea impreuna cu substante oxidante ca
permaganar de potasiu sau in apropierea surselor de caldura. Se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma. In spatii inchise pentru stingere cu gaze inerte trebuie realizata o
concentratie a gazului inert de 46% in cazul azotului si 34% in cazul bioxidului de carbon.
520. Glucoza (cristalizata) C6H12O6.
Are multiple intrebuintari: la fabricarea bomboanelor, a lichiorilor, a dulcetilor, a mierii artificiale, la preaprarea
caramelului, in medicina. Se gaseste in fructele dulci, in miere, in flori. Industrial se obtine din amidon (cartofim cereale) prin
hidroliza cu acid clorhidric sub presiune.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punct de topire 142-148 oC. Combustibila, praful depus se aprinde usor.
-explozie: praful suspendat in aer “fractiunea 850μ” cu umiditatea 9% este exploziv. Fractiunea avand 62% particule
cu dimensiunea de 74μ are limita inferioara de explozie 12 g/m3 si temperatura de autoaprindere 520 oC. Fractiunea continand
25% particule cu dimensiunea 74μ are limta inferioara de explzoie 50 g/m3 si temperatura de autoaprindere 850 oC.
Masuri de:
-prevenire: se va evita formarea prafului si raspandirea lui in aer in timpul manipularii si depozitarii. Se vor evita
surse posibile de aprindere (scantei electrice, electricitate statica).
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma.
521. Griseofulvina C17H17ClO6.
Antibiotic produs de Penicillium griseofulvum.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina alba. Produsul tehnice cu continut in substanta de baza 98,8% are densitatea 1,205.
Punctul de topire 219-222 oC. Combustibila. Temperatura de autoaprindere 780 oC.
-explozie: praful in suspensie in aerl este explziv. Limita inferioara de explozie 13 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita spargerea ambalajelor si imprastierea prafului.
-stingere: se stinge cu apa.
522. Guaiacol CH3OC6H4OH.
Medicament expectorant, utilizat in infectiile tratatului respirator. Se extrage din rasna de guaiac. Sintetic se obtine
din o-nitrofenol, clorura de metic sau o-nitroclorbenzen si metanol.
Pericol de:
-incendiu: cristale albe slab galbui, sau lichid uleios cu miros caracteristic. Densitatea 1,129. Punctul de topire 28,3
o
C. Punctul de fierbere 205 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 4,8. Solubilitatea in apa 1,7% la 15 oC. Combustibil temperatura
de inflamabilitate 91 oC. Temperatura de autoaprindere 385 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele de aprindere si contactul cu substante
oxidante puternice.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
523. Gudron.
Material de constitutie complexa obtinuta ca reziduu la distilarea uleiurilor si carbunilor. Constituie o materie
valoroasa pentru industria chimica si farmaceutica.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, viscos, de culoare neagra sau bruna. Densitatea 0,93-0,97. Insolubil in apa. Ca inflamabilitate
este asemanator bitumului. Raspandit pe suprafata mare in strat subtire ca, de exemplu, pe vata de zgura, are tendinta de
autoaprindere. Temperatura la care incepe autoincalzirea 55 oC.
-explozie: vaporii de gudron formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii de gudron sunt toxici. Concentratii mari provoaca afectiuni ale cailor respiratorii, conjunctivita.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de obicei in aer liber in rezervoare. Se va evita pomparea produsului cald in rezervor si
aparitia unor surse de aprindere (electricitate statica, scantei electrice etc).
-stingere: gudronul scurs pe suprafete mari se singe cu apa pulverizata. Aprins in rezervoare sau butoaie se stinge cu
spuma.
524. Gudron Acid.
Reziduu separat obtinut la tratarea cu acid sulfuric a fractiunilor petroliere (benzina, lampat, motorina, uleiuri) in
scopul eliminarii componentilor care dau miros sau culoare necorespunzatoare. Componentii cu sulf si azot, precum si
hidrocarburile aromatice si nesaturate se dizolva in acid sulfuric, formand faza care se separa sub forma de gudron acid.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare neagra sau bruna. Densitatea 0,95. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de
aprindere 250 oC. Arde degajand fum dens.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare. Se va evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica spuma mecanica si pulberi stingatoare.
525. n-Heptan CH3(CH2)5CH3.
Este utilizat in sinteza organica, ca dizolvant in procese de polimerizare, carburant de referinta in determinare cifrei
octanice. Se obtine prin fractionarea benzinei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,684. Punctul de topire -90,6 oC. Punctu de fierbere 98,4 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer: 3,45. Insolubil in apa. Usor inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -4 oC. Temperatura de autoaprindere
223 oC. Puterea calorifica 10729 kcal/kg. Temperatura de ardere 2000 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,1-6,7%. Presiunea maxima de explozie 8,6
at.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce ameteala, somnolenta. Cocentratia limita admisibila in aer 2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in rezervoare pentru lichide inflamabile, cantitai mici se pot
depozita in butoaie, in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile de aprindere (electricitate statica, scantei electrice etc).
-stingere: se stinge cu spuma chimica pe suprafete deschise. In spatii inchise se pot folosi bioxid de carbon, azot.
526. n-Hexan CH3(CH2)4CH3.
Este folosita ca dizolvant in reactii de polimerizare (politilena, polipropilena). Se obtine din benzina prin distilare
fractionata.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,6594. Punctul de topire -94 oC. Punct de fierbere 68,8 oC. Densitatea vaporilor
fata de aer 2,95. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -20 oC. Temperatura de autoaprindere 234 oC.
Puterea calorifica 10700 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara -1,2% vol, superioara;
-7,5%. Concentratia minima exploziva de oxigen in cazul diluarii amestecurilor de hexan-aer cu azot, 11,9%, cu bioxid de
carbon, 14,6%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce ameteala, somnolenta. Concentratia minima a vaporilor in aer 2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in rezervoare lichide inflamabile, prevazute cu supape de
respiratie si cu opritoare de flacara. Cantitati mici se pot depozita in butoaie in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile
de aprindere (electricitate statica, scantei electrice etc).
-stingere: se stinge cu spuma chimica si mecanica. In spatii inchise se poate utiliza bioxid de carbon, azot.
Concentratia de gaz inert ce trebuie realizata pentru stingere este de 30# in cazul bioxidului de carbon, 43% in cazul azotului. Se
va utiliza masca contra gazelor.
527. Hexaclorbenzen C6Cl6.
Folosit ca intermediar in sinteze organice. Combate malura graului prin tratarea semintelor. Se obtine din benzen si
clor.
Pericol de:
-incendiu: cristale cu densitatea 2,044. Punctul de topire 220-228 oC. Punctul de fierbere 323-326 oC. Sublimeaza.
Combustibil. Temperatura de aprindere 242 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, abur, spuma chimica.
528. Hexaclorbutadiena C4Cl6.
Este intrebuintata ca dizolvant pentru cauciuc si epntru alti polimeri. Se obtine prin clorurarea butadienei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros caracteristic. Densitatea 1,68. Intervalul de topire -19 pana la -22 oC. Intervalul de
fierbere 210 la 220 oC. Vaporii sunt mult mai grei decat aerul (densitatea fata de aer 9). Greu combustibil. Temperatura de
autoiaprindere: 585 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic al cailor respiratorii. Provoaca leziuni degenerative.
Masuri de:
-prevenire: se depozieaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu solutii alcaline, spuma chimica.
529. Hexaclorciclopentadiena C5Cl6.
Este intrebuintat ca intermediar pentru fabricarea insecticidelor dienice si in diferite sinteze chimice. Se obtine prin
clorura pentanului si descompunerea termica a produselor de clorurare.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,715. Punctul de topire 9,9 oC. Punctul de fierbere 239 oC. Densitatea vaorilor fata de
aer 9,4. Greu combustibil. Temperatura de autoaprindere 670 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
-toxicitate: prin descompunere termica degaja vapori foarte toxici.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare din materiale rezistente la coroziune. Se vor evita sursele posibile de
aprindere.
-stingere: se stinge cu solutii alcaline, spuma mecanica.
530. Hexafluorbenzen C6F6.
Se obtine prin fluorurarea benzenului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, greu combustibil. Densitatea 1,617. Punctul de topire de la -13 oC la 11 oC. Punctul de
fierbere 79-82 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 6,4. Temperatura de autoinflamare 598 oC.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de agenti oxidanti.
-stingere: in timpul incendiului containarele se racesc cu apa.
531. Hexafluorpropena
Se obtine prin fluorurarea directa a propilenei in prezenta de argint sau folosind fluoruri metalice.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, greu combustibil. Punctul de fierbere -29 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,2.
Temperatura de autoinflamare 510 oC. Puterea calorifica 1350 kcal/kg.
-explozie: amestecurile cu aer nu se aprind de la scanteie electrica. Inapropierea unei spirale incandescente cu curent
electric se observa arderea amestecului continand de la 12 la 25% hexafluorpropena.
Masuri de:
-prevenire: se vor evita surse de aprindere.
-stingere: desi fluorul reactioneaza cu apa, cateodata violent, pentru a forma acid flourhidric, se va folosi apa
pulverizata pentru racirea containerelor pana cand se opreste iesirea gazului.
532. Hexametiliclo-trisilazan
Este intrebuintat la fabricare siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros intepator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 0,916. Punct de fierbere 186 oC.
Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 40 oC. Temperatura de autoinflamare 260 oC.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistete la foc. Se va evira apropierea de surse de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate (amestec de silicagel cu compusi halogenati). Nu se va
utiliza apa sau spuma.
533. Hexametilendiamina NH2(CH2)6NH2.
Este folosit ca intermediar in sinteza fibrelor nailon. Se obtine prin reducerea nitratului adipic cu alcool plus sodiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Densitatea 0,825. Punctul de topire 39-42 oC. Punctul de fierbere 205 oC. Sublimeaza.
Densitatea vaporilor fata de aer 4,0. Solubilitatea in apa 90% la temperatura de 30 oC. Combustibila. Temperatura de aprindere 73
o
C. Temeratura de autoaprindere 290 oC. puterea calorifica 9400 kcal/kg. Absoarbe bioxid de carbon din aer. In aer umed fumega.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, in cladiri rezistente la foc. Se va evira contactul cu substante oxidante si
apropierea de surse de cadura.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma. Nu se vor folosi jeturi de apa. In spatii inchise se vor folosi gaze inerte.
Concentratia de gaz inert ce trebuie realizata pentru stingere este de 30% vol, in cazul bioxidului de carbon si 35% vol, in cazul
azotului.
534. Hexametilendiizocianat OCN(CH2)6NCO.
Este intrebuintat ca intermediar in diferite sinteze chimice. Se obtine din hexametilendiamina prin fosgenare.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Densitatea 1,046. Punctul de topire -67 oC. Punctul de fierbere
(descompunere) 255 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 5,8. combustibil. Temperatura de inflamabilitate 140 oC. Temperatura de
autoinflamare 402 oC. Arde linistit in aer cu flacara galben-albastruie.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
-toxicitate: produsele de ardere contin gaze foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele posibile de
aprindere.
-stingere: prin folosirea unor jeturi compacte de apa asupra materialului fierbinte se intensifica aprinderea. Acest
lucru se observa si in cazul folosirii spumei; totusi cu un strat gros de spuma se asigura stingere. Stingerea cea mai eficienta se
realizeaza cu apa pulverizata care sa acopere intreaga suprafata de ardere. Se mai pot utiliza bioxid de carbon sau pulberi uscate.
In spatii inchise, concentratia minima de gaz inert ce trebuie asigurata pentru a realiza stingerea este de 28% vol in cazul
bioxidului de carbon si 35% in cazul azotului.
535. Hexametil-disilozan (CH3)SiOSi(CH3)3.
Este utilizat pentru fabricarea siliconilor lichizi. Se obtine prin hidroliza trimetil-clor-silanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid inflamabil. Punctul de fierbere 99,5 oC. Temperatura de inflamabilitate -4 oC. Temperatura de
autoaprindere 340 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele posibile de aprindere si sursele de caldura.
-stingere: nu se stinge cu apa, spuma sau solutii apoase. Se vor folosi pulberi stingatoare combinate (amestec de
silicagel cu 30% apa sau amestec de silicagel u hidrocarburi halogenate).
536. Hexenal C12H15O3N2Na.
Se utilizeaza in industria medicamentelor.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba sau slab galbuie, combustibila. Usor solubila in apa. Temperatura de autoaprindere 408 oC.
Sub actiunea bioxidului de carbon din aer se descompune.
-explozie: praful, “fractiunea 250μ” in suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 270 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in ambalaje inchise. Se va feri de contactul cu oxidantii.
-stingere: se stinge cu apa, spuma.
537. Hexanona C6H12O
Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului hexilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,830. Punctul de topire -56,9 oC. Punctul de fierbere 127,5 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 3,45. Putin solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 35 oC. Temperatura de autoinflamare
533 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,2% superioara 8%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele posibile de
aprindere.
-stingere: se stinge cu spuma chimica, gaze inerte.
538. Hexogen C3H6N6O6.
Intrebuintat in sinteze chimice. Se obtine prin nitrarea controlata a hexametilentetraminei.
Pericol de:
-incendiu: cristale. Densitatea 1,82. Punctul de topire 203,5 oC. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de
aprindere 230 oC.
-explozie: prin incalzire sau lovire explodeaza.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va feri de socuri mecanice si de incalzire. Se vor evita
sursele de aprindere.
-stingere: se stinge cu bioxid de carbon.
539. Hidrazina N2H4.
Se intrebuinteaza drept combustibil pentru rachete, ca agent anticoroziv pentru apa de alimentare a cazanelor cu abur,
agent de vulcanizare a cauciucului, antioxidant, agent reducator. Se obtine din amoniac si hipoclorit de sodiu sau uree si
hipoclorit de sodiu in prezenta de hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid fumegand la aer. Densitatea 1,011. Punct de topire 1,4 oC. Punct de fierbere 113,5 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 1,1. Solubila in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 38 oC. Temperatura de autoaprindere variza
intre 24 oC (in prezenta ruginii) si 270 oC. (in vase de sticla). Se poate aprinde spontan in aer cand vine in contact cu materiale
poroase ca pamant, azbest, lemn sau postav. Aprinderea spontana poate fi provocata de oxidanti ca apa oxigenata si acid azotic.
-explozie: explodeaza la distilare in contact cu aerul. Contactul cu suprafetele metalice oxidante poate conduce la
descompuneri explozive. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive in limite foarte largi: inferioara 4,7% si superioara
100%.
-toxicitate: vaporii sunt foarte toxici. Ataca ochii si sistemul respingator. Lichidul este coroziv pentru piele. In caz de
contact cu pielea, aceasta se spala imediat cu apa. Concentratia limita de vapori in aer 1 parte la milion.
Masuri de:
-prevenire: se prefera depozitarea in aer liber in depozite izolate. Cantitati mici se pot depozita in cladiri rezistente la
foc. Se va evita contactul cu substante oxidante ca oxizi metalici, peroxizi si acizi. Se va prevedea apa pentru spalarea
scurgerilor. Rezervoarele se vor amplasa in cuve umplute cu apa. Se va proteja de scantei electrice, flacara deschisa sau surse de
caldura. Hidrazina anhidra se va pastra sub perna de azot.
-stingere: se inunda cu apa. Pulberi uscate si bioxid de carbon se pot folosi pentru stingere, dar inundarea cu apa este
necesara pentru a preveni reaprinderea. Spuma speciala este suficienta pentru stingerea scurgerilor de hidrazina. Se va purta
echipament de protectie.
540. Hidrazina hidrat N2H4 · H2O.
Agent reducator, intrebuintat in sinteza organica. Se obtine din sulfat de hidrazina si hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, fumega la aer. Densitatea 1,03. Tpunctul de topire sub -40 oC . Punctul de fierbere 120 oC.
Densitatea vaporilor fata de aer 1,8. Solubilitatea in apa nelimitata. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 59 oC.
Temperatura de autoinflamare 267 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii ataca ochii si sistemul respirator. Lichidul este coroziv pentru piele. In caz de contact cu pielea
aceasta se spala imediat cu apa multa.
Masuri de:
-prevenire: se pregera depozitarea in aer liber in depozite separate. Cantitati mici se depoziteaza in cladiri rezistente
la foc. Se va evita contactul cu substante oxidante ca oxizi, peroxizi si acizi. Se va proteja de scantei electrice, flacara deschisa
sau surse de caldura.
-stingere: se stinge cu apa. Se va purta echipament de protectie.
541. Hidrazina sulfat H2H4 · H2SO4.
Intrebuintata in determinarea gravimetrica a nichelului, cobaltului, cadmiului, la rafinarea metalelor metalelor rare, ca
antioxidant si fungicid. Se obtine din hidroxid de amoniu si acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: cristale. Densitatea 1,378. punctul de topire 254 oC. Solubilitatea in apa 1:33 la 22 oC. Greu combustibila.
Temperatura de autoaprindere 840 oC. Prin introducerea materialului intr-un cuptor cu temperatura de 875 oC se autoaprinde si
arde intens cu flacara. Dupa scoaterea din cuptor arderea inceteaza instantaneu.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in cladiri rezistente la foc. Nu se va depozita impreuna cu substante oxidante si inflamabile.
542. Hidrazodicarbonamida NH2COHNNHCONH2.
Este un produs intermediar in sinteza organica.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina. Densitatea in vrac 0,534. Punctul de topire 248 oC. Greu combustibila. Temperatura de
autoaprindere 753 oC. Prin introducerea materialului intr-un cuptor cu temperatura de 800 oC se autoaprinde si arde intens cu
flacara de culoare galben intens. La scoaterea din cuptor se stinge repede.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substantele inflamabile si agenti oxidanti.
-stingere: se stinge cu apa si spuma chimica.
543. Hidrazonitrilul acidului izooleic CNC(CH3)2NHNHC(CH3)2CN.
Este folosit in industria colorantilor. Se obtine prin reducerea azoderivatului.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare cenusie. Densitatea in vrac 0,422. punctul de topire 92-93 oC (produsul pur), 82 oC
(produsul tehnic). Combustibila. Temperatura de aprindere 86 oC. Temperatura de autoaprindere 184 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu agenti oxidanti.
-stingere: se stinge cu apa si spuma chimica, spuma mecanica.
544. Hidrochinona C6H4(OH)2.
Este intrebuintat in fotogafie (developant), intermediar in sinteze organica, antioxidant. Se obtine din anilina oxidata
cu bicromat de sodiu si acid sulfuric si tratare ulterioara cu bisulfit de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Densitatea 1,322. punctul de topire 170-171 oC. Punctul de fierbere 285-287 oC. Soluvila
in apa calda. Combustibila. Praful depus prezinta pericol de incendiu. Temperatura de aprindere 342 oC. Temperatura de
autoaprindere 800 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este foarte exploziv. Fractiunea 84 μ are limita inferioara de explozie 7,6 g/m3.
Masuri de:
-prevenire:se depoziteaza in cladiri rezitente la foc. Se va evitaevita spargerea ambalajelor si imprastierea parfumului
pe pardoseala. Se vor evita sursele posibile de incendiu.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata.
545. Hidrogen H2.
Utilizat in numeroase procese industriale ca: hidrogenarea carbunilor in scopul fabricarii benzinei sintetice,
hidrogenarea grasimilor lichide pentru obtinerea grasimilor solide, trobenzinului la anilina, sinteze, “oxo” etc. Se obtine prin
gazificarea combustibililor solizi sub forma de gaz de apa (amestec de oxid de carbon si hidrogen), conversia metanului foloseste
hidrogen in stare nascanda, cu activitate deosebita, care se obtine intr-o reactie chimica (de explemplu acid clorhidric si fier).
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea 0,0695 fata de aer. Punctul de fierbere -252,8 oC. Punctul de topire -259,2 oC.
Solubilitatea in apa neinsemnata. Hidrogenul este cel mai usor dintre gaze (de circa 15 ori mai usor decat aerul). Se
caracterizeaza prin cea mai mare viteza de difuzie, raspandindu-se cu usurinta in spatiu, trecand prin porii metalelor sau
albastruie, iar ca produs al arderii se formeaza vapori de apa. Temperatura ridicata de pana la 2500 oC care se obtine la arderea
hidrogenului in oxigen este folosita pentru topirea metalelor cu punct de topire ridicat.
-explozie: in amestec cu aerul sau oxigenul formeaza amestecuri explozive. Limitele de explozie ale hidrogenului
sunt:
Limita inferioara Limita superioara
% vol. % vol.
In amestec cu aerul 4,0 74,2
In amestec cu oxigenul 4,65 93,9
Amestecul de hidrogen si oxigen in raport volumetric de 2:1 este numit gaz detonat. Adeseori denumirea de gaz
detonat este data tuturor amestecurilor explozive de hidrogen si oxigen. Explozia se poate produce in prezenta unei scantei sau
prin incalzire pana la 570 oC. Pericolul formariigazului detonat este intrucatva micsorat datorita densitatii face ca in atmosfera
deschisa hidrogenului, ceea ce face ca in atmosfera deschisa hidrogenul sa se risipeasca in aer, iar in incaperi inchise sa se
acumuleze sub plafon. Concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea amestecului aer-hidrogen cu bioxid de carbon este de
7,9%.
Masuri de:
-prevenire: hidrogenul se depoziteaza in gazometre umede, rezervoare de gaze sau recipiente. In cazul gazometrelor
umede in timpul iernii trebuie mentinuta temperatura apei din bazin si in inchizatoarele hidraulice la +5 oC. Gazometrul se va
proteja cu instalatie de paratranet, la rezervoare de gaz cu piston se va prevedea o ventilatie eficienta deasupra discului si se va
face perioadic analiza aerului, in timpul iernii peretii se vor incalzii iar gazul se va usca inainte de intrarea in gazomteru.
Recipientele de hidrogen se vor depozita in locuri aerisite, protejate contra radiatiilor solare.
-stingere: prima masuria este inchiderea iesirii gazului. Se stinge cu bioxid de carbon, azot sau hidrocarburi
halogenate. Pentru stingerea unei flacari de hidrogen in atmosfera libera este necesara o diluare cu o cantitate de azot de 10 ori
mai mare decat debitul de hidrogen.
546. Hidrogen stibiat SbH3.
Se prepara prin actiunea acidului clorhidric asupra antimmomurii de zinc. Se obtine in toare cazurile cand se prepara
hidrogen in stare nascanda prin reactia zincului sau fierului cu acid clorhidric, iar materia prima contine impuritati de stibiu.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros asemanator hidrogenului sulfurat, densitatea fata de aer 4,3. Punctul de fierbere -17
o
C. Punctul de topire -88 oC. Putin solubil in apa. Inflamabil. Aprins in aer arde cu formare de apa si oxigen de stibiu (Sb2O3). Se
descompune in elemente cu degajare de hidrogen, gaz inflamabil.
-explozie: in conditii obisnuite hidrogenul stibiat se descompune incet, dar prin incalzire pana la 200-300 oC
descompunerea are loc cu explozie.
-toxicitate: este un gaz foarte toxic. Provoaca vomitari, dureri de cap.
Masuri de:
-prevenire: fiind un gaz mult mai greu decat aerul, se va asigura o ventilatie corespunzatoare cu guri de aspiratie la
partea inferioara. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: in primul rand se inchide iesirea gazului. Se stinge cu bioxid de carbon, azot. Se va folosi aparatul izolant.
547. Hidrogen sulfurat H2S.
Este intrebuintat ca reactiv si in diferita sinteze chimice. Se obtine din sulfura feroasa si acid clorhidric.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, cu miros neplacut. Densitatea fata de aer 1,17. Solubilitatea in apa 2,6%. Inflamabil. Arde in
aer cu formare de sulf si bioxid de sulf. Temperatura de autoinflamare 260 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive in limite largi. Limita inferioara 4,3%, superioara 45%.
Reactioneaza violent cu acidul azotic fumans sau concentrat si cu substantele oxidante, in stare fin divizata.
-toxicitate: foarte toxc. Iritant al ochilor si aparatului respirator. Concentratia limita in aer 10 parti la milin.
Concentratii mari pot provoca moarte subit.
Masuri de:
-stingere: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, ventilate, separate de alte depozite. Nu se va depozita impreuna
cu acidul azotic, cu substantele puternic oxidante lichide sau cu gazele corozive, cu buteliile de gaze sub presiune. Se vor evita
sursele posibile de aprindere. Buteliile se vor proteja contra electricitatii statice, radiatiei directe a soarelui si surselor de caldura
excesive.
-stingere: prima masura este inchiderea iesirii gazului. Buteliile se vor stropi cu apa pentru racire. Se vor folosi pentru
stingere pulberi stingatoare si bioxid de carbon. Se vor folosi aparate izolante.
548. Hidroperoxid de butil (CH3)3COOH.
Este intrebuintat ca initiator in reactii de polimerizare. Se obtine prin alchilarea apei oxigenate cu sulfat de butil, in
prezenta de hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, reactiv, oxidant si inflamabil. Densitatea vaporilor fata de aer 3,1. Temperatura de
inflamabilitate de la 27 oC la 54 oC. Sensibil la socuri mecanica si caldura. Temperatura de autodescompunere 90 oC.
-explozie: reactioneaza spentan cu explozie cand este amestecat cu substante usor oxidabile, materiale organice sau
inflamabile. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
-toxicitate: iritant al pielii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri izolate, bine ventilate neincalzite, rezistente la foc. Se va evita contactul cu alte
materiale, in special acceleratori, substante usor oxidabile, materiale organice si inflamabile. Se vor evita sursele posibile de
aprindere. Depozitele mari vor fi protejate cu instalatii automate de sprinklere.
Scurgerile de lichid pe pardoseala vor fi absorbite in vermi-culit-absorbant, necombustibil. Aceasta va fi indepartat
din incapere in containere din masa plastica. Nu se vor folosi metale producatoare de scantei sau materiale celulozice pentru
colectarea materialului scurs. Resturile de peroxid vor fi arse in locuri special amenajate. Containerele goale se vor spala cu
solutie de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: se va folosi apa pulverizata sau pulberi stingatoare de la distanta cat mai mare sau din pozitii protejate de
explozii. In cazuri de incendiu in apropiere, containerele de peroxid vor fi stropite cu apa pentru a preveni supraincalzirea lor.
Operatiile de curatire dupa incendiu vor fi admise numai dupa racirea completa a peroxidului. Se va folosi costum de protectie.
549. Hidroperoxid de cumen C6H5C(CH3)2OOH.
Ese intrebuintat ca intermediar la fabricarea fenolului si a acetonei din benzen si propilena. Se obtine prin oxidarea cu
aer sau oxigen a cimenului (izopropilbenzen).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,06190. Insolubil in apa. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,5. Reactiv,
oxidant si inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 80 oC.
-explozie: reactioneaza exploziv in contact cu substante usor oxidabile, materiale organice sau inflamabile. Prezinta
percil prin expunere la caldura sau flacara. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie si temperatura
de autoinflamare nu se cunosc datorita pericolului de incalzire.
-toxicitate: iritant al pielii. Toxic prin ihalare, absorbtie in piele si ingerare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri separate, bine ventilate neincalzite si rezistente la foc. Se va feri de socuri
mecanica. Se va evita contactul cu alte materiale, in special acceleratori, substante usor oxidabile, materiale organice si
inflamabile. Depozitele mari vor fi protejate cu instalatii automate de sprinklere. Scurgerile de lichid se vor absorb in vermiculit,
se vor indeparta din incapere in containere de masa plastica si se vor distruge in locuri special amenajate. Containerele goale se
vor spala cu solutie de hidroxid 10%.
-stingere: se va aplica apa pulverizata sau pulberi stingatoare de la distanta sau din pozitii protejate de explozii. In
timpul unui incendiu in apropiere, containerele cu peroxid se vor stropi cu apa pentru a preveni preincalzirea lor. Operatiile de
curatire in urma incendiului sunt permise numai dupa ce intreaga cantitate de peroxid a fost complet racita. Se va folosi costum
de protectie complet.
550. Hidrosulfir de sodiu Nh2S2O4.
Se foloseste la analiza gazelor (pentru absorbtia oxigenului) la vopsirea fibrelor textile cu coloranti de tipul indigoului,
la albirea sapunului. Se obtine tratand solutia de sulfat acid de sodiu cu zinc si bioxid de sulf.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina, alba-cenusie. Poate avea miros sulfuros. La 52 oC se descompune. Solubil in apa.
Combustibil, dar nu exploziv. Arde linistit, aproximatic ca si sulful. Se incalzeste spontan in contact cu umiditatea sau in aer si
poate aprinde materialele combustibil din jur.
-toxicitate: iritant. Produsele de ardere contin bioxid de sulf extrem de toxic.
Masuri de:
-prevenire: se va depozita separat de substante combustibile, organice sau alte substante usor oxidabile. Se va proteja
de socuri mecanice si de umiditate.
-stingere: se va evita folosirea apei, in afara de cazul cand exista la dispozitie cantitati suficiente pentru inundare.
Pentru stingerea incendiilor se va folosi bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau nisip uscat. Se va utiliza aparatul izolant.
551. Hidroxid de potasiu KOH
E folosit la fabricarea sapunurilor moi, a sapunului de ras, a sarurilor de potasiu. substanta importanta in reactii
chimice organice si minerale. Se obtine prin electroliza solutiilor de clorura de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida alba sau solutie in apa. Densitatea 2,04. Punctul de topire 360 oC. Nu este combustibil, dar
in stare solida in contact cu umiditatea sau apa genereaza suficienta caldura pentru a aprinde materiale combustibile. In contact
cu metale genereaza hidrogen-gaz inflamabil.
-toxicitate: toxic. Foarte periculos pentru ochi. In stare solida sau solutie distruge tesuturile.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate. Se va proteja de umiditate si de contactul cu acizi, metale, peroxizi
organici si substante inflamabile.
-stingere: se va inunda cu apa avand grija sa nu stropeasca. Se vor purta ochelari si costum de protectie.
552. Hidroxid de sodiu NaOH.
Se intrebuinteaza in industria sapunului si a uleiurilor vegetale in industria petroliere, in industria hartiei, a matasii
artificiale in industria organica de sinteza, la mercerizarea bumbacului etc. Se obtne prin electroliza solutiei de clorura de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, alba, hidroscopica. Densitatea 2,13. Punctul de topire 321,8 oC. Fiind solubila in apa se
livreaza si sub forma solida in contact cu apa sau umiditatea genereaza suficienta caldura pentru a aprinde materiale
combustibile. La contactul cu metale poate genera hidrogen-gaz, inflamabil.
-toxicitate: toxic. Foarte periculos pentru ochi. In stare solida sau solutie distruge tesuturile. Concentratia limita
admisa de praf in aer 2 mg/m3.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate. Se va proteja de umiditate, de contactul cu acizi, metale, explozivi,
peroxizi organici si substante inflamabile.
-stingere: se inunda cu apa avand grija sa nu stropeasca cu material. Se vor purta ochelari si costum de protectie.
553. Hidroxilamina NH2OH.
Este folosita ca intermediar in sinteze de medicamente, agent reducator in fotografie, antioxidant pentru grasimi si
sapun, depilator petru piei, la purificarea aldehidelor si cetonelor. Se obtine din saruri de hidroxilamia (sulfat, clorhidrat) prin
tratare cu baze.
Pericol de:
-explozie: cristale albe, densitatea 1,204. Punctul de topire 33,1 oC. Solubila in apa. Prin incalzire la 1,30 oC se
descompune cu explozie. Explodeaza in contact cu o flacara.
-toxicitate: inhalarea si ingerearea sunt periculoase.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc si separat de substante oxidante. Se va feri de socuri mecanica.
-stingere: apropierea de locul incendiului se va face cu precautie intrucat materialul poate exploda datorita caldurii
ridicate de incendiu sau flacarii. Nu se va face noici o incercare de stingere a incendiului, cu exceptia actionarii de la distanta a
echipamentului de stingere. Zona respectiva va fi evacuata.
554. Hidrura de litiu LiH.
Se obtine prin traducerea hidrogenului asupra litiului incalzit la 500-600 oC.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina, transparenta. Densitatea 0,82. Punctul de topire 680 oC. Se poate aprinde spontan in aer.
Prin incalzire sau in contact cu umiditatea sau acizi reactioneaza exoterm cu degajare de hidrogen-gaz, inflamabil. Caldura
exoterma este, de obicei, suficienta pentru a provoca aprinderea.
-explozie: reactioneaza violent cu substante oxidante. Poate forma nori de praf care explodeaza in contact cu o
flacara, prin incalzire sau in contact cu substante oxidante.
-toxicitate: toxic usor. Praful irita mucoasele ochilor poate provoca collapsus. Concentratia limita admisa 0,025
mg/m3. Hidroxidul de litiu ce se formeaza prin reactia hidrurii de litiu cu apa este foarte caustic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, reci, bine ventilate, separat de alte materiale. Se vor lua orice masuri
pentru a-l feri de contactul cu apa. Ventilatia trebuie sa asigure evacuarea puncgilor de gaz.
-stingere: nu se va folosi apa, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau hidrocarburi halogenate cum este tetraclorura
de carbon. Incendiu poate fi stins prin acoperire cu un vas. Daca s-a aprins materialul din conteinaer, incendiul se stinge prin
inchiderea capacului. Grafitul uscat sau pamantul de dolomita pot fi folosite pentru stingerea incendiului de hidrura de litiu.
555. Hidrura de litiu si aluminiu LiAlH4.
Se obtine din hidrura de litiu si solutie eterica de corura de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere microcristalina, stabila la temperatura camerei in aer uscat. Se descompune la 125 oC cu formare
de hidrura de litiu, aluminiu metal si hidrogen. La incalzire in contact cu umiditatea sau cu acizi are loc o reactie exotempa cu
degajare de hidrogen inflamabil. De obicei, caldura de reactie este suficienta pentru a produce aprinderea.
-explozie: in contact cu agenti oxidanti puternici poate avea loc o reactie violenta (exploziva).
-toxicitate: foarte caustic prin inhalare, ingerare sau contact cu pielea. Cand materialul vine in contact cu umiditatea
sau cu apa se produce hidroxidul de litiu care este deosebit de caustic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, naincalzite. La manipularea containerelor se va evita lovirea sau trantirea
lor.
-stingere: nu se va folosi apa. Se vor folosi pulberi stingatoare. Se va purta costum de protectie completa.
556. Hipoclorit de calciu Ca(ClO)2 · 3H2O.
Este intrebuintat in industria textina, a hartiei, in industria chimica, in industria alimentara ca dezinfectant al utilajului,
in medicina ca dezinfectant. Se obtine prin actiunea unui curent de clor asupra hidroxidului de calciu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba higroscopica cu miros puternic de clor. Nu este combustibila dar dezvolta clor si la
temperaturi ridicarte oxigen. Periculos in contact cu substantele combustibile organice sau usor oxidabile. Se poate descompune
singur cu dezvoltarea unei cantitati de caldura.
-explozie: la umezeala si temperaturi de peste 40 oC explodeaza, dand clorura de calciu si oxigen.
-toxicitate: iritant al pielii, ochilor si aparatului respirator.
Masuri de:
-prevenire: se depozitea in locuri reci, uscate, bine ventilate, departe de materiale combustibile. Containerele pot
exploda prin expunere la caldura, in special daca continutul de clor este ridicat. Se va evita depozitarea prelungita in special pe
timpul verii.
-stingere: se foloseste apa, preferabil sub forma pulverizata. Se va utiliza echipament de protectie si aparate izolante.
557. Hipolcorit de sodiu NaOCl.
Este intrebuintat ca decolorant si ca dezinfectant al apei. Se obtine prin electroliza solutiei de clorura de sodiu. In mod
obisnuit se foloseste sub forma de solutie apoasa denumita “ala de Javel”.
Pericol de:
-incendiu: nu este inflamabil, dar este un oxidant puternic. Poate aprinde substantele inflamabile. Sub actiunea
bioxidului de carbon din aer se descompune.
-explozie: prin evaporarea solutiei se separa sub forma de cristal hidrat cu compozitia NaOCl · 5H2O. Aceasta sare
prin incalzire pana la 70 oC se descompune cu explozie.
Masuri de:
-prevenire: nu se depoziteaza impreuna cu substante inflamabile organice sau usor oxidabile. La manipulare se va
evita trantirea sau lovirea ambalajelor.
-stingere: un incendiu provocat de hipoclorit de sodiu se stinge cu apa.
558. Hartie
Este intrebuintata ca hartie de ziar, de invalit, de scris. Se obtine din celuloza.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. La pastrarea in baloturi este capabila de autoaprindere termica. Temperatura de
autoincalzire 100 oC. Sub actiunea acidului azotic si a altor agenti oxidanti puternici este capabila de autoaprindere chimica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. In cazul depozitarii in baloturi se va proteja de sursele de
incalzire cu temperatura mai mare de 100 oC.
-stingere: se stinge cu apa, spuma chimica, spuma mecanica.
559. Hartie fotografica
Intrebuintata in fotografie.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Greutatea pe m2, 0,146 kg. Temperatura de aprindere 238 oC. Temperatura de
autoaprindere 365 oC. Puterea calorifica 3172 kcal/kg. La depozitarea in baloturi are tendinta de autoaprindere termica.
Temperatura de autoincalzire 120 oC. Temperatura de mocnire 324 oC.
Masuri de:
-prevenire: la depozitarea in baloturi sau stinve se va proteja de sursele de caldura cu temperatura mai mare de 120
o
C.
-stingere: se stinge cu apa, spuma chimica si mecanica.
560. Hartie ignifuga.
Se utilizeaza in diverse scopuri speciale. Se impregneaza cu solutie apoasa de sulfit de amoniu.
Pericol de:
-incendiu: contine 18g sare la 100g de hartie. Material greu combustibil. Puterea calorifica 3558 kcal/kg.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja de stropirea cu apa care poate spala compozitia ignifuga, facand-o din nou
combustibila.
-stingere: se stinge cu spuma sau gaze inerte.
561, Indulina C42H33N6.
Este intrebuintata la fabricarea de coloranti albastri. Se obtine din aminoazobenzen. Anilina si clorhidrat de anilina.
Pericol de:
-incendiu: pulbere neagra-albastra. Produsul tehnic contine circa 3% anilina. Combustibila. Praful depus se aprinde.
Temperatura de autoaprindere a prafului 1050 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful “fractiunea 140μ” cu umiditatea 25% are limita inferioara de
explozie 10g/m3.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, la manipulare se va evita raspandirea prafului in aer.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
562. Iodfluormetan (FREON 13 I 1) CF3I.
Este intrebuintata ca substanta stingatoare. Se obtine prin iodurarea si fluorarea metanului.
Perico de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aerul 6,7. Punctul de fierbere -22,5. Temperatura de descompunere 334
o
C. Nu este combustibil, din contra se folosesteca agent de stingere. Concentratia minima pentru flegmatizarea amestecurilor de
hidrocarburi-aer 4,5%.
563. Iodura de amil CH3(CH2)4I.
intrebuintata in sinteze organice si in industria farmaceutica. Se obtine din alcool amilic si iod in prezenta de fosfor
rosu drept catalizator.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,517. Punctul de topire -85,6 oC. Punctul de fierbere 156 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6,8. Insolubila in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 57 oC. Temperatura de
autoinflamare 248 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de sursele de incalzire. Dat fiind faptul ca vaporii sunt mult mai grei decat aerl,
depozitul va fi bine ventilat la partea inferioara.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma.
564. Iodura de butil CH3(CH2)2CH2I.
Eeste intrebuintata in sinteze organice. Se obtine din alcool butilic, iod si fosfor rosu drept catalizator.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare galbuie. Densitatea 1,617.Punctul de topire -103,5 oC. Punctul de fierbere 131 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,4. Solubilitatea in apa 0,002% la 17,5 oC. Usor inflamabila. Temperatura de
inflamabilitate 50 oC. Temperatura de autoinflamare 294 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-pevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va feri de incalzire si de sursele posibile de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma chimica.
565. Iodura de heptil CH3(CH2)6I.
Este folosita in sinteze organice. Se obtine din alcool hexilic, iod si fosfor rosu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Punctul de topire -48,2 oC. Punctul de fierbere 204 oC. Densitatea vaporilor in raport cu
aerul 7,8. Inflamabila. Temperatura de inflmabailitate 95 oC. Temperatura de autoinflamare 218 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, bine ventilate la parte inferioara. Se va evita contactul cu
substante oxidante.
-stingere: se stinge cu spuma. Apa pulverizata este mai putin eficace.
566. Iodura de hexil CH3(CH2)5I.
este utilizata in diferita sinteze organice. Se obtine din alcool hexilic si iod, in prezenta de fosfor rosu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,441. Punctul de fierbere 180 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 7,3. Insolubila
in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 75 oC. Temperatura de autoinflamare 230 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecu explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri bine ventilate la partea inferioara. Se va feri de surse de caldura.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica.
567. Ionona C13H20O.
Este intrebuintata in parfumerie, cosmetica, industria sapunului. Se obtine prin condensarea uleiului de iarba de lemon
cu acetona.
Pericol de:
-incendiu: ulei cu miros caracteristic de violete. Densitatea 0,941. Punctul de fierbere 150 oC la 24 mm Hg.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 6,7. Greu solubil in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 115 oC. Temperatura
de autoinflamare 270 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,76%, superioara 1,3%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va prevedea o buna ventilatie la partea inferioara a incaperii,
dar fiind densitatea mare a vaporilor si limitele scazute de explozie in amestec cu aerul.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
568. Izopropilamina (CH3)2CHNH2.
Este folosita ca inhibator de coroziuna ca solvent, intermediar la obtinerea de madicamente, coloranti, insecticide. Se
obtine din alcool propilic si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,691. Punct de topire 101,2 oC. Punctul de fierbere 34 oC. Densitetea vaporilor
in raport cu aerul 2,0. Solubila in apa. Usor inflamabila. Temperatura de inflamabilitate -37 oC. Temperatura de autoinflamare
402 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: iritant al ochilor, pielii si cailor respiratorii. Concentratia limita admisibila 5 parti la milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Solutiile de izopropilamina se vor pastra de
asemenea in aer liber sau in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma speciala. Apa nu este eficienta.
569. Izopropilclorcarbonat (CH3)2CHOCOCl.
Eterul izopropilic al acidului clorcarbonic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros patrunzator. Produsul tehnic poate fi colorat in maro. Densitatea 1,24. Punctul de
fierbere 103 oC. Densitatea vaprotilor fata de aer 4,2. Inflamabil. Produsul concentrat continand 96% substanta de baza are
temperatura de inflamabilitate 24 oC si temperatura de autoinflamare 610 oC. Se descompune in apa, cu separarea acidului
clorhidric. Produsul tehnic contine, de obicei, circa 2% alcool izopropilic si o cantitate oarecare de clorura de izopropil. Prezenta
acestuia din urma mareste simtitor pericolul de incendiu al produsului. Astfel, prin scaderea concentratiei eterului la 84%,
temperatura de autoinflamare scade la 550 oC, iar in cazul concentratii de eter de 19,7%, temperatura de autoinflamare este de
numai 500 oC. In aer, izopropilclorcarbonatul arde cu flacara galben-verzuie. Arderea incenteaza la scaderea concentratiei
oxigenului sub 18,8%.
-explozie: produsul tehnci este termic instabil. Prin incalzire pana la 50-60 oC se poate descompune. Stabilitatea
termica scade brusc in prezenta clorurii ferice anhidre. La un continut de clorura ferica mai mare de 0,03% este posibila
descompunerea exploziva a eterului in produse gazoase, clorura de izopropil si bioxid de carbon. Reactia de descompunere
termica se suprima prin introducerea de alcool izopropilic si la trecerea clorurii ferice anhidre in solutie.
-toxicitate: in produsele de ardere poate sa existe fosgen – un gaz a carei toxicitate este cunoscuta.
Masuri de:
-prevenire: pentru micsorarea pericolului de descompunere nu se permite depozitarea si transportul la temperaturi
ridicate. Se depoziteaza in cladiri reci, rezistente la foc. Se va exclude posibilitatea de a veni in contact cu fierul/
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata. In spatii inchise se va folosi azot. Concentratia minima de
azot ce trebuie realizata pentru stingere 10%. Se vor folosi aparate izolante.
570. Izopropilfenilcarbamat (CH3)2CHOCONHC6H5.
Eterul izopropilic al acidului fenilcarbamic este folosi in industria medicamentelor. Se obtine sintetic pornind de la
uree sau azotat de uree.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, cristalina. Densitatea 1,09. Punctul de topire 91 oC. Punctul de fierbere 112-113 oC la 1-
1,5 mm col Hg. Combustibila. Temperatura de aprindere 135 oC. Temperatura de autoaprindere 427 oC. Concentratia minima de
oxigen pentru ardere difuza 14,2%. Praful depus se poate aprinde. In stare topita, produsul arde cu o flacare luminoasa, cu mult
fum.
-explozie: praful de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de epxlozie 13 g/m3. Temperatura de aptindere a
amestecului de praf-aer 870 oC.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de sursele de caldura si de aprindere.
-stingere: se stinge cu spuma, apa pulverulenta. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte. Concentratia minima
necesara a se realiza pentru stingere este de 22% in cazul bioxidului de carbon si 27% in cazul azotului.
571. Izobutan (2-METILPROPAN) (CH3)2CHCH3.
Este intrebuintat in carburanti sintetici cu cifra octanica mare, drept combustibil casnic (gaze lichefiate) si in sinteze
organice. Se obtine din gazele de sonda, din gazele de rafinarie sau din gazolina.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aerul 1,3514. Punctul de fierbere -12,2 oC. Punctul de topire -145 oC.
Densitatea in stare lichefiata 0,5573. Solubilitatea in apa 13% la 17 oC. Inflamabil. Arde cu flamaca albastruie.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,8-14,8%.
-toxicitate: produsul are o actiune usor narcotica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in rezervoare de presiune amplasate de preferinta in aer liber, izolate de
rezervoarele de lichide inflamabile. Incinta rezervoarelor se betoneaza si se prevad pante de scurgere catre un bazin colector
amplasat la o anumita distanta de rezervoare. In acest fel se evita arderea gazului sub rezervar in cazul spargerii acestuia. In
timpul verii rezervoarele se stropesc cu apa in vederea micsorarii presiunii de vapori. Buteliile de gaz lichefiat se pastreaza in
cladiri rezistente la foc, ferite de actiunea directa a razelor solare si de surse de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte sau hidrocarburi halogenate. Pentru a evita exploziile in spatii inchise,
conentratia minima a gazului inert in volumul incaperii trebuie sa fie de 30%, in cazul bioxidului de carbon si 43% in cazul
azotului.
572. Izobutilamina (CH3)2CHCH2NH2.
Este intrebuintata in diferite sinteze organice (la fabricarea ierbicidelor). Se obtine din clorura de izobutil si amoniac.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0.735. Punctul de topire -84,6 oC. Punctul de fierbere 68,6 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,5. Solubila in apa. Usor inflamabile. Temperatura de inflamabilitate -20 oC. Temperatura de
autoinflamare 410 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 0,73-21,0%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce iritatia usoara a mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in rezervoare atmosferice. Depozitele interioara se vor amplasa in
cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant, spuma chimica si mecanica. In spatii inchise se
pot folosi gaze inerte. Se va folosi masca cu cartus filtrant.
573. Izobutilena CH2C(CH3)2.
Se intrebuinteaza la fabricarea izooctanului, materialelor plastice, cauciucului butil si ca intermediar in sinteza
organice. Se separa din gazele de rafinarie (de la cracare) sau din alcool butilic teriar prin deshidratare la 450 oC cu catalizator de
oxid de aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 1,95. Punctul de fierbere 6,6 oC. Punctul de topire -140,7 oC. Densitatea
in stare lichefiata 0,6266. Foarte putin slubila in apa. Inflamabila. Arde cu flacara insotita de fum negru. Putere calorifica 10800
kcal/kg. polimerizeaza usor cu degajarea unei cantitati mari de caldura.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explzive. Limitele de explozie: inferioara 1,8% vol, superiara 9,6%, vol.
Concentratia minimca de oxigen la care amestecul este inca exploziv este de 15,3% vol la diluarea cu bioxid de carbon 12,3% vol
la diluarea cu azot.
-toxicitate: inhalarea vaporilot prooaca iritarea mucoaselor. Concentratia limita admisibila 0,1 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in rezervoare de presiune. In timpul verii rezervoarele se stropesc cu apa
in scopul micsorarii presiunii de vapori. Pentru a evita polimerizarea se inhibeaza.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, azot sau hidrocarburi halogenate.
574. Izoforona (1,1,3-Trimetilciclohexen –(3)-ona-(5). (CH3)2CCH2COCHCCH3CH2.
Dizolvant pentru rasini vinilice, nitroceluloza. Se obtine din acetona prin incalzire in mediu alcalin.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare galena. Densitatea 0,923. Punctul de topire 8,1 oC. Ounctul de fierbere 215,5 oC.
Densitatea vaporilor inr raport cu aerul 4,8. Insolubila in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 84 oC. Temperatura de
autoinflamare 462 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,8%, vol, superioara 3,8%, vol.
-toxicitate: narcotic care provoaca iritarea ochilor si a nasului. Este un toxic renal. Concentratia limita admisibila 0,1
mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, incalzite in timpul iernii pentru a evita congelarea produsului.
Se va asigura o ventilatie corespunzatoare la nivelul pardoselii si se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, bioxid de carbon, azot. Se vor utiliza aparate izolante.
575. Izoheptan (2-METILHEXAN) (CH3)2CH(CH2)3CH3.
Este intrebuintat in benzine. Se obtine din izobutilena si propilena prin alchilare cu acid fosforic si hidrogenarea
izoheptenei obtinute.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,679. Punctul de topire -118,3 oC. Punctul de fierbere 90,1 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,5. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate sub -18 oC. Temperatura de
autoinflamare 287 oC (calculata).
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,0% vol, superioara 6,6%
vol.
-toxicitate: inhalarea vaporilor are o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Se vor evita orice surse posibile de aprindere (electricitate
statica, descarcari atmosferice etc).
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica, bioxid de carbon si pulberi stingatoare.
576. Izooctan. (CH3)3CCH2CH(CH3)2.
Este intrebuintat ca adaos in benzine pentru marirea cifrei octanice. Se obtine prin dimerizarea izobutinei pe
catalizator de acid fosforic si hidrogenarea izooctenei obtinute.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,691. Punctul de topire -107,4 oC. Punctul de fierbere 99,2 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 4,0. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -9 oC. Temperatura de autoinflamare 430 oC.
Puterea calorifica 10664 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,95% vol, superioara
6,0% vol.
-toxicitate: iritant al conjunctivitei si mucoaselor cailor respiratorii superioare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in parcuri de rezervoare pentru lichide inflamabile. Se vor evita orice surse
posibile de aprindere.
-stingere: se vor folosi spuma chimica si mecanica, bioxid de carbon si pulberi stingatoare.
577. Izopentan (2-METILBUTAN) (CH3)2CHC2H3.
Este intrebuintat la fabricarea izoprenului (prin dehidrogenare), a unor derivati clorurati ca dizolvant. Se obtine prin
distilare fractionata din produse petroliere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, foarte volatil. Densitatea 0,619. Punctul de topire -159,6 oC. Punctul de fierbere 27,85 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,5. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de infamabilitate -52 oC. Temperatura de
autoinflamare 427 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,3% , superioara 7,6%.
Concentratia minima de oxigen necesara arderii 15,4%.
Actiunea vaporilor de izopentan provoaca cefalee, ameteala. Concentratia maxima admisa 10 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: fiind un lichid foarte volatil se depoziteaza in rezervoare sub presiune. Rezervoarele se racesc prin
stropire cu apa in timpul verii in scopul reducerii presiunii de vapori. Cantitati mici se vor pastra in butelii, in incaperi reci, bine
ventilate.
-stingere: in cazul cand suprafata de ardere nu este prea mare se stinge cu spuma mecanica cu un debit de 40 l/m2.s.
Incendiile din spatii inchise se pot stinge cu gaze inerte. Concentratia minima a gazului inert in incapere, necesara pentru
stingere, este de 27%, in cazul azotului si 23% in cazul bioxidului de carbon.
578. Izopren (2-METILBUTADIENA) CH2C(CH3)CHCH2.
Intrebuintat la fabricarea cauciucului sintetic si a altor eastomeri, intermediar in sinteaza organica. Se obtine prin
dehidratarea izopentanului sau din butilena si formaldehida.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,861. punctul de topire -146 oC. Punctul de fierbere 34 oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 2,4. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -45 oC. Temperatura de autoinflamare 400 oC.
Puterea calorifica 10500 kcal/kg. Continutul maxim de oxigen pentru ardere prin difuziune 14,4% vol.
-toxicitate: inhlamarea vaporilor produce cefalee, ameteala, iritarea mucoaselor, faringite, laringite si iritatia
conjunctivei. In contect cu pielea provoaca dermatite.
Masuri de:
-prevenire: fiind foarte volatil se depoziteaza in rezervoare de presiune. Pentru a micsora tensiunea de vapori,
rezervoarele se stropesc cu apa in zilele calduroase de vara. In timpul depozitarii, izoprenul se inhiba pentru a preveni
polimerizarea. Vaporii fiind neinhibiti pot forma polimeri in conductele de aerisire sau supape de siguranta provocand astuparea
acestora.
-stingere: incendiile se sting cu spuma. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte. Concentratia minima a gazului inert
necesara pentru stingere este de 24% pentru bioxidul de carbon si de 35% pentru azot.
579. Izopropenilacetilena CH2C(CH3)CCH.
Se utilizeaza in unele sinteze chimice. Se obtine din izopren prin halogenare cu brom si tratarea produsului
dehidrogenat cu hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, foarte volatil. Densitatea 0,709. Punctul de fierbere 28-21 oC. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 2,35.Inflamabila. temperatura de autoinflamare 263 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerl amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 2%, superioara 9,5%, vol/
-toxicitate: inhalarea vaporilor are o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in vase sub presiune. Se va proteja de actiunea directa a razelor solare si de surse de
caldura. Se va mnipula cu atentie evitandu-se socuri mecanica.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon si pulberi stingatoare. Concentratia minima a bioxidului de carbon
necesara stingerii intr-un spatiu inchis este de 40%.
580. Izopropilacetilena (CH3)2CHCCH.
Este intrebuintata pentru sinteze chimice. Se obtine din izopropilena prin bromurare si tratarea produsului dehalogenat
cu hidroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor foarte volatil. Densitatea 0,685. Punctul de fierbere 28-29 oC. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 2,35. Inflamabila. Temperatura de autoinflamare 263 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,7% vol, superioara 9,5%.
-toxicitate: are o actiune narcotica si convulsiva pronuntata.
Masuri de:
-prevenire: fiind foarte volatil se depoziteaza in butelii sub presiune.se va feri de socuri mecanica, incalzire si surse
posibile de aprindere (radiatii calorice, electricitate statica). Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon si pulberi stingatoare. In spatii inchise, stingerea se poate realiza
cand concentratia bioxidului de carbon este de minimum 40%. Se va purta masca de gaze.
581. Izopropilbenzen (CUMEN) C6H5CH(CH3)2.
Este folosit ca intermediar la fabricarea fenolului si acetonei. Se obtine din benzen si propilena prin alchilare cu
caralizator acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,864. punctul de topire -96 oC. Punctul de fierbere 152,4 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,2. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 34 oC . Temperatura de autoinflamare
424 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,88%, vol, superioara 6,5%, vol.
In prezenta unor agenti de oxidare da hidroperoxidul de izopropilbenzen, lichid exploziv.
-toxicitate: are o actiune narcotica mai intensa decat a benzenului. Inhalarea repetata provoaca anemie.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare. Se va evita contactul cu agenti oxidanti.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Se vor utiliza aparate izolante.
582. Lactat de butil CH3CH(OH)COOC4H9.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluluiza, rasini naturale si sintetice, la fabricarea lacurilor, a cernelurilor, a
parfumurilor, a adezivilor. Se obtine prin esterificarea acidului lactic cu alcool butilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros usor. Densitatea 0,974-0,984. Punctul de topire -43 oC. Punctul de fierbere 160-
190 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,0. Greu solubil in apa (3,4% la 25 oC). Inflamabil. Temperatura de
o

inflamabilitate 71 oC.
-explozie: vaporii fomeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare in spatii inchise se va asigura o ventilatie in partea inferioara a incaperii avand in vedere ca
vaporii sunt mult mai grei decat aerul. Se prefera depozitarea in aer liber.
-stingere: se va utiliza spuma chimica sau mecanca. Apa pulverizata este mai putin eficace.
583. Lactat de etil CH3CH(OH)COOC2H5.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, acetat de celuloza, rasini, lacuri, emailuri, la fabricarea sticlei de
siguranta. Se obtine prin esterificarea acidului lactic cu alcool etilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, incolor, cu miros usor. Densitatea 1,031. Punctul de fierbere 154 oC. Densitatea vaporilor fata
de aer 4,1. Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 40 oC. Temperatura de autoinflamare 400 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,55%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aerl liber. Se vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu gaze inerte, pulberi stingatoare.
584. Lacuri.
Se utilizeaza pentru protectia suprafetelor, in special a metalului si lemnului. Sunt solutii ale unor substante organice
nevolatile, capabile sa formeze, dupa aplicarea lor pe un soport, o pelicula aderenta si compacta.
Pericol de:
-incendiu: dupa domeniile de utilizare se deosebesc lacuri pe baza de: ulei, rasini sintetice, rasini alcahidice, rasini
fenolice, rasini de melamina, poliuretani, lacuri celulozice, lacuri de spirt pe baze de selac, lacuri pe baza de asfalt. Ele constau
dintr-o substanta peliculogena dizolvata intr-un dizolvant organic ca: benzila, toluen, benzen, alcool metilic acetona, acetat de
metil eter etilic, dioxan, ulei de terebetina, sulfat de carbon, furfurol, etc. Pericolul de incendiu se datoreste in special
dizolvantului (substante lichide volatile), in mare parte usor inflamabil. Temperatura de inflamare variaza intre 255 oC si 490 oC.
-explozie: vaporii de solventi formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: majoritatea lacurilor degaja prin arderea incompleta substante toxice. Vaporii substantelor dizolvante au,
de asemenea, actiune toxica asupra organismului.
Masuri de:
-prevenire: depozitarea lacurilor se face in cladiri rezistente la foc, in incaperi cu temperaturi scazute si ventilate.
Butoaiele sau bidoanele se aseza in maximum doua randuri, pe inaltime. Se va evita lovirea si avarierea ambalajelor, scurgerea si
raspnadirea lacurilor pe pardoseala. Nu este permisa transvazarea produsului dintr-un ambalaj in altul in incaperea depozitului.
Se vor evita orice surse posibile de aprindere, scantei electrice etc. La transvazarea lacurilor din rezervoare in ambalaje mici,
acestea vor fi legate la pamant.
-stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, spuma, pulberi stingatoare. Butoaiele din vecinatatea
incendiului se vor raci cu jeturi de apa pentru a preveni aruncarea capacelor si raspandirea continutului. Se vor utiliza aparate
zolante.
585. Lanolina.
E intrebuintata in cosmetica, medicina, industria textila si a pielariei. Se extrage din lana de oaie cu solventi sau prin
spalare cu sapun format din esteri ai colesterinei.
Pericol de:
-incendiu: masa galben-deschisa, semi-solida. Punctul de topire 38-42 oC. Insolubila in apa. Combustibila.
Temperatura de inflamabilitate 238 oC. Temperatura de autoaprindere 445 oC.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de incalzire, intrucat se topeste usor si curge. Lanolina topita poate provoca raspandirea
incendiului.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
586. Lignina.
Este intrebuintata la fabricarea tanatilor sintetici. Este un constituent al lemnului. Se separa din faina de lemn prin
dizolvare in dioxan sau toluen.
Pericol de:
-incendiu: material pulverulent combustibil. Temperatura de autoinflamare 300 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Diferitele tipuri de lignina, fractiunea 850μ, au urmatoarele
caracteristici:
Umiditate Cenusa Continut Temperatura oC Limita
inferioara de
Lignina fractie 74μ
% % Aprindere Autoaprindere explozie
%
g/m3
Lemn foioase 4,8 2,5 21 316 775 30,2
Lemn conifere 5,0 2,6 17 382 775 35,3
Bumbac 7,8 1,6 14 327 775 63,0

Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita formarea amestecurilor explozive de praf si aer.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata cu adaos de muiant, spuma. In spatii inchise (uscatoare, filtre) se poate stinge
prin inabusire cu abur sau gaze de ardere avand continutul de oxigen maximum 10%.
587. Ligroina.
Este intrebuintata la extractii si dizolvant de uleiuri, ceruri, grasimi. Se obtine din petrol.
Pericol de:
-incendiu: fractiune petroliera lichida. Densitatea 0,835. Interval de fierbere 90-120 oC. Insolubila in apa. Inflamabla.
Temperatura de inflamabilitate -24 oC. Temperatura de autoinflamare 220-300 oC.
-explozie: vaporii mai grei decat aerul formeaza amestecuri explozive. Se va evita orice sursa posibila de aprindere
(electricitate statica, descarcari atmosferice etc). Depozitele interioare se vor amplasa in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, hidrocarburi halogenate si pulberi stingatoare.
588. Linalol C10H18O
Se gaseste in uleiuri de lamn de trandafir.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,862. Punctul de fierbere 198 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,3.
Greu solubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 82 oC. Temperatura de autoinflamare 290 oC.
masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bixoid de carbon.
589. Linoleat de mangan.
Amestecul de linoleat de mangan (15%) cu tetraclorira de carbon (85%), este folosit la accelerarea procesului de
uscare a uleiurilor sicative.
Pericol de:
-incendiu: lichid greu combustibil. La temperatura de 44-75 oC se observa arderea locala in apropierea sursei de
aprindere. Temperatura de autoiflamare 410 oC.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se stinge cu apa, spuma, bioxid de carbon.
590. Linoleum pe baza de cauciuc.
Este intrebuintat pentru acoperirea pardoselilor. Este format din doua straturi. Stratul inferior contine: bitum, sulf,
tiuram, azbestm cauciuc maruntit, difenilguanidina, parafina, deseuri de bumbac. Stratul superior contine: oxid de zinc, sulf,
tiuram, acid stearinici, parafina, ulei, negru de fum, caolina, faina de lemn.
Pericol de:
-incendiu: material solid cmbustibil. Temperatura de aprindere 308 oC. Temperatura de autoaprindere 410 oC. La
temperatura de 80 oC se observa o autoincalzire a materialului.
-toxicitate: prin ardere se degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita incalzirea materialului si contactul cu substante
oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma. Se vor utiliza aparate izolante.
591. Linoleum pe baza de PVC.
Reprezinta o tesatura acoperita cu masa plastica pe baza de policlorura de vinil.
Pericol de:
-incendiu: material solid, combustibil. Temperatura de aprindere 330 oC. Temperatura de autoaprindere 410 oC. are
tendinta de autoaprindere termica. La temperatur ade 80 oC se autoincalzeste. Puterea calorifica 3270-3420 kcal/kg.
-toxicitate: prin ardere se formeaza produse toxice.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii se va evita incalzirea excesiva a materialului si contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma. Se vor utiliza aparate izolante.
592. Linoleum pe baza de ulei.
Este intrebuintat la acoperirea pardoselilor datorita durabilitatii sale si calitatilor izolate. Se obtine prin oxidarea cu aer
la cald a uleiului de in. Polimerul oxidant (linoxina) se amesteca cu razatura de pluta, gume sau rasini si pigmenti si se aplica prin
valtuire la cald pe tesaturi.
Pericol de:
-incendiu: material combustibil. Puterea calorifica 5012 kcal/kg. Are tendinta de autoaprindere termica si chimica ca
urmare a autooxidarii uleiurilor continute.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita incalzirea de la surse de caldura (calorifer, sobe) precum si contactul cu
substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spuma, pulberi stingatoare.
593. Litiu (Li).
Este intrebuintat in unele alaje speciale precum lagare de masini, ca dezoxidant si degazant in aliajele de cupru si
aluminiu, precum si la sorurile superioare de fonta. Litiul topit este foloit in reactoare nucleare pentru evacuarea caldurii. Litiul se
mai foloseste in rachetele cu combustibil. Se obtine prin electroliza clorurii de litiu topite.
Pericol de:
-incendiu: metal moale ca plumbul de culoare argintie. La expunerea in aer se pateaza in cenusiu. Densitatea 0,534.
Punctul de topire 86 oC. Punctul de fierbere 1380 oC. Litiul masiv nu se aprinde in aer decat daca este incalzit deaspupra
punctului de topire, in schim metalul fin divizat se aprinde spontan chiar la temperatura camerei. Daca nu este intr-un spatiu
limitat, metalul arzand are o tendinta de pronuntata de a se topi si curge. Arderea este insotita de degajarea unui fum alb si opac
care mascheaza locul incendiului. Arde atat in aer cat si in oxigen, azot si bioxid de carbon. Susceptibilitatea litiului topit de a se
aprinde spontan este marita de prezenta oxizilor si azotitilor de litiul mitiul metalic este manipulat uneori la temperaturi inalte (de
ex 550 oC) in sisteme inchise cu un gaz inert (de obicei argon uscat) sub vid. Scurgerile de litiu topit din asemenea sisteme sunt
insotite de autoaprinderi daca metalul vine in contact cu aerul.
-explozie: litiul reactioneaza cu apa pentru a forma hidrogen si hidroxid de litiu. Viteza de reacti la temperatura
camerei este insa mult mai mica decat in cazul sodiului sau potasiului. Hidrogenul rezultat din reactie poate prezenta pericol de
explozie daca se amesteca cu aerul. La temperaturi inalte litiul poate reactiona violent cu betonul sau alte materiale ce contin
umiditate.
-toxicitate: materialul solid poate provoca arsuri ale pieli si ochilor intrucat reactioneaza cu umiditatea formand
hidroxid caustic. Fumul rezultat de la arderea litiului este un puternic iritatn al pielii, ochilor si mucoaselor.
Masuri de:
-prevenire: se va depozita in locuri uscate, departe de depozite de materiale pentru a caror stingere se foloseste apa.
Se vor evita temperaturile inalte. Se pastreaza in petrol sau in ulei. In nici un caz nu se va pastra in produsi halogenati. Pentru
depozitarea unei cantitati mai mari se recomanda o cladire separata, rezistenta la foc.
-stingere: nu se va folosi apa sau produsi clorurati ca tetraclorura de carbon. Bioxidul de carbon si pulberile
stingatoare sunt ineficace. Se va folosi grafit uscat sau sare (clorura de sodiu). Folosirea unui agent de stingere impropriu poate
reprezenta un pericol de explozie. Se vor utiliza aparate izolante.
594. Luminal (Acid 5,5-FENILETILBARBITURIC). C12H12N2O3.
Este intrebuintat in medicina ca hipnotic, antiepileptic. Se obtine din cianura de benzil, oxalat de etic, bromura de etil,
uree si etoxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Punctul de topire 173-174 oC. Solubila in apa. Combustibila. Temperatura de
autoaprindere a aerosolilor 725 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Produsul tehnci cu dispersia 100-280μ are limita inferioara de
explozie in amestec cu aerl 23 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita spargerea ambalajelor si raspandirea prafului in incapere.
-stingere: incendiile se sting cu apa, spum, pulberi stingatoare.
595. Magneziu (Mg).
se intrebuinteeaza in industrie in special sub forma de aliaje (magneziu, electron etc). Se obtine prin electroliza
clorurii de magneziu topite.
Pericol de:
-incendiu: metal de culoare alba-argintie. Densitatea 1,74. Temperatura de autoaprindere 600-650 oC. Punctul de
topire 651 C. Punctul de fierbere 1107 oC. Este combustibil. Praful fin, foile subtiri, sfaramaturile si aschiile se aprind usor in aer
o

si ard cu flacara alba stralucitoate. Bucatile de metal avand o grosime mai mare de 3 mm se aprind greu si nu mentin flacara
intrucat caldura este transmisa rapid prin conductibilitate. Totusi si bucatile mai froase pot fi aprinse atunci cand sursa de caldura
este suficient de mare. Temperatura de ardere ese de circa 3000 oC, iar puterea calorifica 6000 kcal/kg. Arde in atmosfera de
bioxid de carbon.
-explozie: in stare fin divizata este chimic foarte activ. Reactioneaza cu apa si acizi cu degajarea hidrogenului; de
asemenea, reactioneaza cu clorul, bromul, iodul si alti agenti oxidatni. Reactioneaza energic cu tetraclorura de carbon. Limita
inferioara de explozie 10 g/m3. Presiunea exploziei 5,6 kg/cm2. Continutul minim necesar de oxigen pentru aprindere exploziva a
suspensiei de praf in aer 3%, vol.
-toxicitate: praful este slab iritant.
Masuri de:
-prevenire: aschiile fine sau strunjitura de magneziu se depoziteaza in cladiri izolate, rezistente la foc. Se vor feri de
umezeala si de contactul cu clorul, bromul, iodul si acizi. Se vor evita sursele posibile de aprindere. Profilele mari pot fi
depozitate in aer liber la fel cu cele de otel sau aluminiu.
-stingere: se stinge prin inabusire cu grafit uscat sau alte pulberi stingatoare (nisip, oxid de calciu, oxid de magneziu).
Nu se va folosi spua, tetraclorura de carbon sau bioxid de carbon. Aplicarea apei trebuie facuta cu multa grija pentru a preveni
contactul cu magneziu arzand sau topit. Se vor proteja ochii si pielea de particule care zboara. Este contraindicat sa se priveasca
direct flacara de magneziu intrucat se pot produce iritatii ale ochilor.
596. Mangal.
Carbuna obtinut prin arderea mocnita a lemnului. Preparat din lemne usoare (plop, castan, tei) e folosit la prepararea
prafului de pusca, in stare faramata. Cand este preparat din lemne grele (stejarm jugastru) este folosit in siderurgie si pentru
instalatii de paratrasnet (se pune in putul in care intra conductorul de coborare).
Pericol de:
-incendiu: substanta solida, popoasa de culoare neagra. Contine 50,6-99,7% carbon si 6,2-0,1% hidrogen. Densitatea
0,4. Combustibil. Puterea calorifica 8100 kcal/kg. Temperatura de autoaprindere 340 oC. Are tendinta de autoaprindere termica si
chimica. Manganul proaspat preparat se autoaprinde mai usor. Umezirea si prezenta bioxidului de sulf in aer contribuie la
autoaprindere.
-explozie: praful de mangal in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, nainundabile. Se interzice depozitarea pa platforme din lemn sau bitum.
Se va evita contactul cu bioxidul de sulf. Periodic se va controla temperatura stivei. Se va evita contactul cu substantele oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa cu adaos de muiant, spuma.
597. Melamina (2,4,6-TRIAMINO-1,3,5 TRIAZINA) C2H6N6.
Este intrebuintata la fabricarea unor materiale plastice impreuna cu formaldehida. Se obtine prin incalzirea ureii cu
amoniac.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Densitatea 1,57. Punctul de topire 250 oC. Sublima la 350 oC cu usoara descompunere.
Putinsolubil in apa. Combustibila. Temperatura de autoinflamare 569 oC.
-explozie: praful uscat fara cenusa “fractiunea 850μ” in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful ce contine 65%
particule de 74μ are limita inferioara de explozie 252 g/m3. Temperatura de aprindere a amestecului praf-aer 950 oC.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita raspandirea prafului in aer, precum si orice sursa posibila de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. Intr-un spatiu inchis se poate folosi abur, bioxid de carbon
sau gaze de ardere cu continutul de oxigen maximum 12% vol.
598. Mercaptoimidazolin C3H6N2S.
Este intrebuintat in sinteze organice.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare cenusie. Punctul de topire 129 oC. Insolubil in autoaprindere 421 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful “fractiunea 250μ” are limita inferioara de explozie 50 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita raspandirea prafului.
-stingere: incendiile se sting pe suprafata deschisa cu apa pulverizata cu adaos de muianti. In spati inchise se poate
folosi azot. Concentratia minima de azot ce trebuie realizata pentru stingere este de 14%,vol.
599. Metracrilat de metil (ESTER METILMETACRILIC) CH2C(CH3)COOCH3.
Se foloseste pentru obtinerea sticlei organice (plexi) si a unor copolimeri cu alti produsi nesaturati. Se obtine din
acetoncianhidrina, metanol si acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,940. Punctul de topire -48,3 oC. Punctul de fierbere 100 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,5. Greu solubil in apa. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 10 oC. Temperatura de
autoinflamare 460 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: limita inferioara 1,5% vol, iar cea
inferioara 11,6% vol. In mod obisnuit contine inhibitori ce se pot dezvolta in cazul unui incendiu, polimerizarea poate avea loc.
Daca polimerizeaza in butoaie exosta posibilitatea sprgerii violente a acestora.
-toxicitate: usor iritanta al pielii, ochilor si cailor respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza n aer liber in depozite speciale. Depozitele interioare trebuie sa fie din materiale rezistente
la foc. Nu se va depozita impreuna cu substantele oxidante. Vaporii sunt neinhibati si pot forma polimeri in conductele de aerisire
sau opritoarele de flacara ale rezervoarelor, conducand la infundarea acestora.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon si pulberi stingatoare. Apa pulverizata este neeficace. Se vor
utiliza aparate izolante.
600. Metan (CH4).
Este intrebuintat ca materie prima pentru obtinerea unor produse de baza ale industriei chimice ca: acetilena, amoniac,
metanol, formaldehida, sulfura de carbo, negru de fum si drept combustibil. Se gaseste in zacaminte naturale, in gazele rezultate
din putrezirea resturilor vegetale si animale, in gazele de cocseris si de iluminat.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, fara miros. Densitatea fara de aer 0,55. Punctul de fierbere -164 oC. Punct de topire -184 oC.
Insolubil in apa. Este un gaz combustibil care se aprinde cu foarte multa usurinta. Temperatura de autoinflamare 650 oC. Arde cu
flacara albastruie palida. Puterea calorifica 11910 kcal/kg. Flacara produsa se propaga cu viteza mare in masa gazului, astfel incat
fenomenul pare instantaneu. In cazul cand arderea metanului este completa, gazele de ardere contin bioxid de carbon si vapori de
apa. La arderea incompleta se oobtine oxid de carbon care poate constitui un pericol de aprindere cu explozie in cazul cand,
datorita sugerii de aer fals, se formeaza un amestec exploziv de oxid de carbon si aer.
-explozie: in spatii inchise metanul formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 5-15%. Viteza undei de
explozie a gazului metan este de 2300 m/s. Continutul minim exploziv de oxigen la diluarea amestecului cu bioxid de carbon
15,6%, vol, cu azot 12,8%.
-toxicitate: primele tulburari serioase la inspirarea aerului cu continut de metan apar atunci cand continutul este de
25-30%, vol. Inspirarea unui amestec format din 80% metan si 20% oxigen provoaca numai dureri de cap. La arderea incompleta
metanului rezulta oxid de carbon foarte toxic.
Masuri de:
-prevenire: intrucat metanul nu are miros, pentru a putea fi usor recunoscut in caz de scapari I se adauga substante
puternic mirositoare. Aceasta operatie se numeste odorizare si se face la statiile de distributie a metanului. Cel mai folosit in acest
scop este etil-mercaptanul. Prin adaugare de 16g etil-mercaptan la 100 m3 gaz acesta poate fi identificat chiar cand concentratia in
aer este de 1%. Conductele infropate pentru distributia gazului metan vor avea deasupra un strat de pietris pentru drenarea
eventualelor scapari de gaze pana la locul rasuflator, care se vor verifica periodic, de asemenea, rehulatoarele de presiune a
gazului vor fi supravegheate si revizuie din timp in timp.
-stingere: se intrerupe limentarea gazului prin inchiderea ventiluli de racord. Se stinge intr-un spatiu inchis cu gaze
inerte. Concentratia minima necesara de gaz inert ce trebuie realizata este de 26% bioxid de carbon, 39% azot si 52% argon.
601. Metaxon C6H3CH3ClOCH2COONa.
Este intrebuintat ca ierbicid. Se obtine din acidul 4-clor – 2-metil fenoxiacetic si hidroxid de sodiu.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa.
602. Metilal CH2(OCH3)2.
E intrebuintat in parfumerie pentru extractie, ca intermediar pentru mase plastice, anestezic si hipnotic. Se obtine
sintetic din formaldehida, alcool metilic, acid clorhidric si clorura de calciu.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil, cu miros de cloroform. Densitatea 0,872. Punctul de topire -105 oC. Punctul de
fierbere 42,3 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,7. Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -18 oC.
Temperatura de autoinflamare 237 oC. Solutiile apoase de metilal sunt de asemenea inflamabile dupa cum urmeaza:
Concentratie solutie Temperatura de inflamabilitate
o
% C
3 14
2 22
1 8
0,5 53
0,3 68

-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 2,98%, spuerioara 17,4%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. In timpul verii rezervoarele vor fi racita cu apa pentru scaderea
tensiunii de vapori. Cantitati mici se pastreaza in depozite interioare de lichide inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, cu spuma speciala. Cand incendiul are loc intr-un spatiu inchsi se
poate stinge cu gaz inert. Concentratia minima necesara este de 29% in cazul bioxidului de carbon si 36% in cazul azotului. Se va
folosi masca de gaze.
603. Metilamine, CH3NH2 (MONO-); (CH3)2NH (DI); (CH3)N (TRI-).
Se foloseste ca intermediari la fabicarea de insecticide, coloranti, medicamente, acceleratori de vulcanizare. Se obtin
din metanol si amoniac in prezenta unui catalizator, la temperaturi inalte.
Pericol de:
-incendiu: gaze la temperatura ordinara, cu miros de peste, in concentratii mici si de amoniac in concentratii mari.
Densitatea in raport cu aerul: monometilamina 1,1, dimetilamina 1m6, trimetilamnina 2. Punctul de fierbere: monometialmina
-6,7 oC; dimetilamina 7 oC; trimetilamina 3 oC. Sunt solubile in apa formand solutii de 25% pana la 40%. Gaze inflamabile.
Temperatura de autoinflamare: monometilamina 430 oC; dimetilamnina 402 oC; trimetilamina 190 oC. Chiar si solutiile apoase de
trimetilamina sunt inflamabile.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: monometilamina 4,9-20,7%; dimetilamina
2,8-14,4%, trimetilamina 2,0-11,6%. Contactul cu mercir poate produce o reactie exploziva.
-toxicitate: sunt iritante pentru piele, ochi si caile respiratorii. Contactul direct si prelungitpoate provoca arsuri si
leziuni.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Depozitele din cladiri pentru solutii lichide de
metilamine trebuie sa fie rezistente la foc. Contanerele se vor proteja de lovituri si se vor asigura impotriva unui contact
accidental cu mercur.
604. Metilat de sodiu. CH3ONa.
Este intrebuintat ca agent de mentinere la sinteze organice. Se obtine prin dizolvarea sodiului in alcoolmetilic formand
alcool in excesul de alcool.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,995. Se oxideaza in aer, apa il hidrolizeaza dand alcool metilic si hidroxid ce
sodiu. Inflamabil. Propiretatile legate de pericolul de incendiu sunt analoage cu cele ale alcoolului metilic.
-sxplozie: vaporii de metil de sodiu formeaza cu aerul aestecuri explozive.
-toxicitate: actiunea toxica este asemanatoare cu cea a alcoolului metilic.
Masuri de:
-prevenire: nu se depoziteaza inreuna cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se st ing cu apa, bioxid de carbon, nisip si pulberi stingatoare.
605. Metilceluloza [C6H7O2(OH)2OCH3]n.
este intrebuintata in adezivi, in emulsii, in cosmetica. Se fabrica din pulpa de lemn tratata cu alcalii, iar celuloza
obtinuta se trateaza cu clorura de metil.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida de culoare alba. Solubila in apa. Combustibila. Temperatura de autoaprindere 360 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Praful
“fractiunea 850μ” are limita inferioara de explozie 30 g/m3. Presiunea maxima a exploziei 7 kgf/cm2.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita orice sursa posibila de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata si spuma.
606. Metil – β – Cianetil-diclorsilan CH3(CNC2H4)SiCl2.
Se intrebuinteaza la fabricare rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Punctul de fierbere 210 oC. Temperatura de inflamabilitate 80 oC. Temperatura de
autoinflamare 395 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, bromura de etil. Nu se va folosi apa, spuma sau solutii apoase.
607. Metilcoclohexan CH3C6H11.
Este intrebuintat ca solvent pentru cauciuc, ceruri, bitumuri. Se gaseste in titei, benzina din care se obtine prin distilare
fractionara.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,769. Punctul de topire -126,3 oC. Punctul de fierbere 100,3 oC. Densitatea
vaporilor fara de aer 3,4. Insolubila in apa. Usor inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -4 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,2%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor in concentratii mari provoaca convulsii.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se vor evita sursele posibile de aprindere (electricitate statica, foc deschis etc).
-stingere: se stinge cu spuma chimica, mecanica, gaze inerte.
608. Metilciclohexanol C6H10(OH)CH3.
Este intrebuintat ca solvent. Se obtine prin hidrogenarea unui amestec de crezoli.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,934. Punctul de topire -9,5 oC. Punctul de fierbere 165 oC. Densitatea vaporilor
fata de aer 3,95. Greu solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 68 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: prin inhalamre provoaca iritarea mucoasei nazale.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita orice sursa de foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
609. 1-Metilciclohexena CH3C6H9.
Se intalneste in benzinele de cracare. Se obtine din metilcoclohexanol prin incalzire cu substante deshidratante.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,825. Punct de fierbere 109,5 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,3.
Insolubil in apa. Usor inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 13 oC. Temperatura de autoinflamare 220 oC.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de exlozie nu sunt cunoscute.
-toxicitate: iritant al mucoaselor si pielii.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se vor evita degajarile de vapori precum si sursele posibile de aprindere.
-stingere: incediile se sting cu spuma chimica, mecanica, bioxid de carbon. Se va purta masca cu cartus filtrant.
610. 2-metil-2-clorbutan (CLORURA DE AMIL TERTIAR) (CH3)2CClC2H5.
Se intrebuinteaza in sinteze organice, ca dizolvant. Se obtine prin clorurarea pentanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid, cu densitatea 0,871. Punctul de fierbere 86 oC. Punctul de topire -73 oC. Densitatea vaporilor fata de
aer 3,7. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de autoinflamare 342 oC.
-explozie: vaprii formeaza cu aerul amestecur explozive intre limitele 1,5-7,4%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau depozite izolate. Depozitele interioare se vor amenaja in cladiri rezistente
la foc.
-stingere: se va utiliza apa pulverizata, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare.
611. Metilclorfenildiclorsilan CH3(ClC6H4)SiCl2.
Utilizat in sinteza rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,292. Punctul de fierbere 228
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 7,8. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 77 oC. Temperatura de autoinflamare 470
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerl amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri uscate, rezistente la foc. Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, cu freon, bromura de etil. Nu se va folosi apa sau spuma.
612. 2-metil-1-clorpropena (CH3)2CCHCl.
Se utilizeaza in sinteze chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 0,951. Punctul de fierbere 72,20 oC. Densitatea vaporilor formeaza cu aerul amestecuri
explozive. Limitele de explozie: inferioara 4,2%; superioara 19%.
Masrui de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite izolate. Se va evita apropierea de surse de caldura si prezenta
surselor de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se foloseste apa pulverizata, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare.
613. Metil – (Diclorfenil) – Diclorsilan CH3(C6H3Cl2)SiCl2.
Utilizat la fabricarea rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza cu umiditatea din aer. Densitatea 1,418. Punctul de fierbere 101 oC la 3 mm
col Hg. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 104 oC. temperatura de aprindere 435 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate in cladiri rezistente la foc. Se va evita apropierea de surse de caldura.
-stingere: nu se va folosi apa. Incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate.
614. Metildiclorsilan H(CH3)SiCl2.
Se intrebuinteaza la fabricarea uleiurilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre siliciu elementar si clorura de metil in
prezenta de catalizatori metalici (cupru).
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,108. Punctul de topire -93 oC. Punctul de fierbere 40,1 oC. Hidrolizeaza in aer
umed. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate: sub -70 oC si temperatura de autoinflamabilitate 175 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive in limite largi. Limita de explozie: inferioara 2,0%;
superioara 91%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de umiditate. Se va evita sursele de aprindere si
apropierea de sursele de caldura.
-stingere: incediile se sting cu pulberi stingatoare combinate cu hidrocarburi halogenate. Nu se va utiliza apa, spuma
sau solutiile apoase.
615. Metildifenilclorsilan CH3(C6H5)2SiCl2.
Se intrebuinteaza la fabricarea rasinilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre siliciu elementar, clorura de metil si
clorbenzen.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,105-1,110. Punctul de fierbere 295,5 oC. Combustibil. Temperatura de
inflamabilitate 72 oC. Temperatura de aprindere 150 oC. Temperatura de autoinflamare 480 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,2%; superioara 8,1%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile nu se sting cu apa, solutii apoase, spuma. Se vor folosi pulberi stingatoare combinate (amestec de
silicagel si hidrocarburi halogenate).
616. Metildioxan C5H10O2.
Dizolbant pentru nitroceluloza, rasini, uleiuri, ceruri, coloranti, in curatatorie chimica. Se prepara din etilenglicol si
acid sulfuric, iar dioxanul format se metileaza cu alcool metilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros placut. Densitatea 0,979. Punctul de fierbere 113-114 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,9. Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 17 oC. Temperatura de autoinflamare 320 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita de explozie inferioara 2%.
-toxicitate: toxic periculos pentru ficat si rinichi. Are actiune narcotica iritanta asupra mucoasei nazale si faringelui.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in cantitati mici in cladiri amenajate pentru depozitarea lichidelor
inflamabile. Se va evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Se va folosi aparate izolante.
617. Metiletilcetona CH3COC2H5.
Dizolvant, intermediar la fabricarea pulberii fara fum, a rasinilor sintetice, a medicamentelor (Gantrisin). Se obtine
prin reducerea alcoolului butilic secundar, in prezenta catalizatorilor sau prin fermentatie.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros de acetona. Densitatea 0,805. Punct de topire -85,9 oC. Punct de fierbere 79,6 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,5. Solubilitatea in apa 22,6% gr. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -6 oC.
Temperatura de autoinflamare 514 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,9%; superioara 10%.
Continutul minim exploziv de oxigen la diluarea amestecului vapori-aer cu bioxid de carbon 14%, cu azot 1,3%.
-toxicitate: iritant al ochilor, mucoasei nazale si gatului. Concentratia limita admisibila in aer nu este stabilita. Se
crede ca nu trebuie sa depaseasca 0,2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Cantitati mici se vor depozita in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma speciala. Se vpr utiliza aparate
izolante.
618. Metileileter.
Este intrebuintat ca solvent si la fabricarea pulberii fara fum. Se ontine prin tratarea alcolatului de sodiu cu iodura de
metil.
Masuri de:
-incendiu: lihcid cu miros placut, “eteric”. Desnitatea 0,725. Punctul de fierber 10,8 oC. Densitatea vaporilor in raport
cu aerul 2,1. Solubilitatea in apa circa 10%. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -37,2 oC. Temperatura de autoaprindere
190 oC (foarte scazuta). Se aprinde usor datorita electricitatii statice.
-explozie: in prezenta de oxigen sau la expunere indelungata la lumina solra formeaza uneori peroxizi care
explodeaza spontan sau prin incalzire. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2 – 10,1%.
-toxicitate: anestezic puternic. Concentratia limita admisa in aer este probabil similara cu cea a eterului etilic, 400
parti la milion.
Masuri de:
-prevenire: cantitati mari se depoziteaza in aer liber in depozite izolate. Depozitele interioare vor fi de tipul celor
pentru lichide inflamabile. Se vor izola de materiale puternice oxidante sau puternic reducatoare. Se vor proteje de actiunea
directa a razelor solare si de electricitatea statica. Depozitele interioara mai vor fi prevazute cu instalatii automate de inundare cu
bioxid de carbon.
-stingere: lichidul este mai usor decat apa, astfel incat folosirea apei poate provoca raspandirea incendiului. Se va
folosi spuma “speciala”, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Se vor utiliza aparate izolante.
619. Metilfenilcarbinol (ALCOOL FENILETILIC) C6H5CH(OH)CH3.
Este intrebuintat in parfumerie. Este o componenta a uleiului de trandafiri. Se obtine sintetic din bromura de
fenilmagneziu si etilena.
Pericol de:
-incendiu: ulei incolor. Densitatea 1,02. Punctul de fierbere 220 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,2.
Solubilitatea in apa la 20 oC 1,6%. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 96 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substante oxidante.
-stingere: se stinge cu spuma speciala.
620. Metilfenildiclorsilan CH3(C6H5)SiCl2.
Este utilizat pentru fabricarea rasinilor siliconice. Se obtine din siliciu elementar, clorura de metil si clorbenzen.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,177. Punctul de fierbere 205,5 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 6,6. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 38 oC. Temperatura de autoinflamare 490 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerl amestecuri explozive intre limitele 0,7-8,6%.
Masuri de:
-prevenire: la depoziare se va evita contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza in locuri uscate, bine ventilate.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, cu freon, bromura de etil. Nu se va folosi apa sau spuma.
621. Metilfeniluretan C6H5NHCOOCH3.
Se intrebuinteaza in industria medicamentelor. Se obtine din uree sau azotat de uree.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina de culoare cenusie. Produsul tehnic contine circa 95% substanta de baza. Densitatea
1,134. Punctul de topire 45 oC (produs pur), 43 oC (produs tehnic). Putin solubil in apa. Combustibil. Temperatura de apridere
146 oC. Temperatura de autoaprindere 422 oC. Produsul arde activ in stare topita cu flacara luminoasa cu mult fum.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezostente la foc. Se va evita apropierea de surse de caldura, intrucat produsul
topit scurgandu-se ajuta la raspandirea incendiului.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatiile inchise se pot utiliza gaze inerte.
622. Metilfuran C4H3OCH3.
Este intrebuinat la sinteza unor substante macromoleculare. Se gaseste n gudronul obtinut prin distilarea uscata a
lemnului.
Pericol de:
-incendiu: lichid. Densitatea 0,916. Punctul de topire -73 oC. Punctul de fierbere 63,5 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 2,8. Greu solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -20 oC. Temperatura de autoinflamare 430 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic pentru paratul respirator; produce convulsii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Depozitele interioarare vor fi amenajate in
cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Se vor utiliza aparate izolante.
623. Metilheptilcetona CH3CO(CH2)6CH3.
Intrebuintat ca solvent. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului nonilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros caracteristic, mai usor ca apa. Punctul de topire -19 oC. Punctul de fierbere 195 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,9. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitatea 71 oC. Temperatura de
autoinflamare 408 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive in aer.
Masuri de:
-prevenire: se vor evita sursele de aprindere la depozitare si manipulare.
-stingere: incendiile se vor stinge cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
624. Metilhexilcetona CH3CO(CH2)5CH3.
Intrebuintat ca dizolvant la extractii, la fabricarea parfumurilor. Se obtine prin distilare ricinoleatului de sodiu cu
sonda caustica.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros caracteristic. Densitatea 0,819. Punctul de topire -16 oC. Punctul de fierbere 173,5
o
C. Densitatea vaporiolor in raport cu aerl 4,4. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 60 oC. Temperatura de
autoinflamare 422 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
625. Metilizobutilcetona CH3COCH2CH(CH3)2.
Se intrebuinteaza ca solvent si pentru denaturarea alcoolului. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului izohexilic
secundar.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros placut. Densitatea 0,801. Punctul de topire -84,7 oC. Punctul de fierbere 117,5 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,45. Solubilitatea in apa 2% la 20 oC. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 22,8 oC.
Temperatura de autoaprindere 460 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 1,4-7,5%.
-toxicitate: vaporii sunt iritatni pentru ochi so mucoasa nazala. La concentratii mari provoaca o coborare
caracteristica a temperaturii corpului, a respiratiei si a pulsului. Concentratia limita admisa in aer 100 parti la milion.
Masrui de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite pentru lichide inflamabile. Se va feri de lovituri.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma “speciala”. Se vor utiliza
aparate izolante.
626. 4-metil-4-nitro-(difenilamina) CH3C6H4NHC6H4NO2.
Se foloseste in sinteze organice. Se obtine pornind de la difenilamina.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta de culoare cafenie-deschisa. Punctul de topire 133,2-134,2 oC. insolubil in apa.
Combustibila. Temperatura de aprindere 255 oC. Temperatura de autoinflamare 306 oC.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Praful “fractiunea 250μ” are limita inferioara de explozie 40 g/m3.
Continutul minim exploziv de oxigen in cazul diluarii amestecului de praf-aer cu azot este de 11,4% vol.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare si depozitare se va evita spargerea ambalajelor si raspandirea prafului in aer. Se va proteja
de sursele de caldura.
-stingere: pe suprafete deschise se va folosi apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. In spatii inchise se poate
folosi azot.
627. Metiloctilcetona CH3CO(CH2)7CH3.
Este intrebuintat ca dizolvant. Se obtine prin reducerea alcoolului decilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,825. Punctul de topire 3,5 oC. Punctul de fierbere 211 oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerl 5,4. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 82 oC. Temperatura de autoinflamare 394 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in depozite pentru lichide combustibile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
628. 4-metil-5-β-oxietiltiazol C6H9ONS.
Se obtine pornind de la tioformamida.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, vascos, de culoare galben-pal. La depozitare trece in culoare rosietica. Densitatea 1,184.
Punctul de fierbere 135-139 oC la 7mm col. Hg. Solubil in apa. Combustibi. Temperatura de inflamabilitate 128 oC. Temperatura
de aprindere 151 oC. Temperatura de autoinflamare 410 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, departe de substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. In spati inchise se stinge cu gaze inerte.
Concentratia minima de gaz inert ce trebuie realiizata pentru stingere este de 35% in cazul folosirii azotului si 21% in cazul
bioxidului de carbon.
629. 2-metilpentan (CH3)2CHC3H7.
Este folosit ca dizolvant. Se obtine prin distilare fractionata din benzina.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, volatil. Densitatea 0,659. Punctul de topire -153,7 oC. Punctul de fierbere 60,2 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerl 3,0. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de autoinflamare 307 oC. Puterea calorifica
116600 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza in aer amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,2%; superioara 7,0%.
-toxicitate: vaporii produc cefalee, somnolenta, ameteala. Concentratia maxima de vapori suportata timp de 8 ore
majoritatea persoanelor este de 1,9 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in depozite de lichide inflamabile. Pentru micsorarea presiunii de vapori in
timpul verii rezervoarele se vor raci prin stropire cu apa.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, azot. In caz de stingere intr-un spatiu incis, concentratia
minima necesara a gazului inert trebuie se fie 29% in cazul folosirii bioxidului de carbon, 43%, in cazul azotului. Se vor utiliza
aparate izolante.
630. n-Metilpirol C5H7N.
Se intrebuinteaza in industria farmaceutica. Se faseste in gudronul de huila si in produsele distilarii uscate a oaselor,
coarnelor etc. Sintetic se obtine din pirol, potasiu metalic si iodura de metil.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,920. Punctul de fierbere 112 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,8.
Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 16 oC.
-explozie: vaporii formeaza in aer amestecuri explozive.
-toxicitate: vaporii au o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va izola de substante oxidante si se vor evita surse posibile de aprindere.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va utiliza apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Se va purta
masca c cartus filtrant.
631. Metilpropilcetona (PENTATONA) CH3CO(CH2)2CH3.
Este folosit ca solvent pentru extractii. Se obtine prin reducere alcoolului alilic secundar.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,808. Punctul de topire -77,8 oC . Punctul de fierbere 101,7 oC . Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,0. Putin solubila in apa. Inflamabila. Temperatura de autoinflamare 505 oC .
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,5% vol, superioara 8,2%
vol.
-toxicitate: iritant al ochilor si mucoaselor nazale. Concentratia limita admisibila in aer se presupune a fi mai mica de
0,2 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in depozite pentru lichide inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Se va folosi apatare izolante.
632. Metilstearilamina CH3NHC18H37.
Se utilizeaza in sinteze chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid ce se solidifica la temperatura camerei intr-o masa ceroasa de culoare galbena. Punctul de topire 33
o
C. Insolubil in apa. Combustibila. Produsul tehnic cu un continut de substanta de baza de 98,3% are temperatura de
inflamabilitate 162 oC, temperatura de aprindere 186 oC si temperatura de autoinflamare 274 oC. Prin incalzire cu 30-50 oC peste
temperatura de aprindere produsul arde linistit cu flacara luminoasa si cu mult fum.
Masuri de:
-prevenire: depozitare separata de substante oxidante si inflamabile. Se vor evita contactul cu sursele de aprindere.
-stigere: apa compacta, apa pulverizata, spuma chimica si mecanica, provoaca o intensificare a flacarii. Stingerea se
realizeaza cu spuma chimica speciala. In spatii inchise se pot folosi gaze inerte. Concentratia minima de gaz inert ce trebuie
realizata pentru a asigura stingerea este de 36% in cazul azotului si 23% in cazul bioxidului de carbon.
633. α-MetilstirenC9H10.
Este intrebintat ca monomer pentru polimerizari. Prin copolimerizare cu butadiena formeaza cauciuc. Se obtine prin
dehidrogenarea catalitica a izopropilbenzenului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,906. Punctul de topire -23,2 oC. Punctul de fierbere 165,4 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,07. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatuara de autoinflamare 540 oC.
-explozie: limitele de explozie in amestec cu aerul: inferioara 0,85%; superioara 3,4%. Polimerizeaza la temperaturi
ridicate putanta duce la spargerea rezervorului. De aceea se inhiba.
-toxicitate: iritant la sistemului respirator. Prin inhalare provoaca tuse. Are o actiune narcotica.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se inhiba pentru evitarea polimerizarii. Se va controla periodic pentru a determina continutul
de inhibator si de polimer daca este depozitat mai mult de 30 zile la 32 oC. Vaporii pot polimeriza in conductele de aerisire si in
opritoarele de flacari ale rezervoarelor provocand infundarea acestora.
-stingere: se va utiliza apa pulverizata, spuma.
634. Metilstirendiclorsilan CH3(CH2CHC6H4)SiCl2.
Intrebuintat la fabricarea rasinilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Punct de fierbere 270 oC. Temperatura de inflamabilitate 90 oC. Temperatura de
aprindere 137 oC. Temperatura de autoinflamare 525 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa sau spuma.
635. Metiltienildiclorsilan.
Se utilizeaza la fabricarea siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,278. Puncrul de fierbere 190-300 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 6,8.
Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 56 oC. Temperatura de aprindere 138 oC. Temperatura de autoinflamare 480 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, izolat de substante oxidante sau usor inflamabile.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa.
636. Metiltriclorsilan.
Este intrebuintat la fabricarea uleiurilor siliconice. Se obtine prin reactia dintre siliciu elementar si clorura de metil in
prezenta de catalizatori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,277. Punctul de topire -77,8 oC.
Punctul de fierbere 65,7 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 5,1. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 6 oC. Temperatura de
autoinflamare 408 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de explozie: inferioara 8%, superioara 99%.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de surse de caldura si de aprindere. Se depoziteaza in locuri uscate.
-stingere: se stinge cu pulberi stngatoare combinate. Nu se va folosi apa.
637. Metiltrietoxisilan.
Se utilizeaza la fabricare siliconilor.
Periocl de:
-incendiu: lichid cu densitatea 0,895. Punctul de fierbere 143 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 6,1. Inflamabil.
Temperatura de inflamabilitate 20 oC. Temperatura de aprindere 26 oC. Temperatura de autoinflamare 220 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja de contactul cu substantele oxidante. Se vir evita sursele de aprindere.
-stingere: se vor folosi pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa, spuma sau solutiile apoase. In spatii
inchise se pot folosi gaze inerte, bromura de etil sau freon 114 B2. Concentratia de gaz ce trebuie realizata pentru stingere este de
27% pentru bioxid de carbon, 33% pentru azot, 14% pentru bromura de etil si 10% pentru freon.
638. Metiltrifluorpropildiclorsilan CH3(CF3CH2CH2)SiCl2.
Intrebuintat la fabricarea siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros patrunzator. Hidrolizeaza in aer. Densitatea 1,279. Punctul de fierbere 125-126 oC.
Densitatea vaporilor fata de aer 7,2. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 21 oC. Temperatura de autoinflamare 385 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de contactul cu substante oxidante. Se vor evita surse de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare combinate. Nu se va folosi apa.
639. Metilendecilcetona (TRIDECANONA-2) CH2CO(CH2)10CH3.
Se foloseste ca solvent. Se obtine prin dehidrogenarea alcoolului dodecilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid care cristalizeaza la temperatura camerii. Densitatea 0,823. Punctul de topire 28-29 oC. Punctul de
fierbere 263 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 6,8. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 107 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se vor evita surse de aprindere si contactul cu substantele oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, bioxid de carbon, spuma.
640. Metilvinildiclorsilan CH3(CH2CH)SiCl2.
Este utilizat pentru obtinerea uleiurilor de siliconi. Se obtine prin reactia dintre siliciu elementarm clorura de metil,
clorura de vinil.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros intepator. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,086. Punctul de fierbere 93 oC.
Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -12 oC. Temperatura de autoaprindere 300 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,7%, superioara 87%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va proteja de umiditate. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare. Nu se va folosi apa sau spuma.
641. Metol (CH3NHC6H4OH)2 · H2SO4.
Revelator fotografic, colorant pentru blanuri. Se obtine sintetic prin metilarea p-aminofenolului cu sulfat de dimetil.
Pericol de:
-incendiu: cristale aciculare incolore. Punctul de topire circa 260 oC, cu descompunere. Solubilitatea in apa 5% la 25
o
C. Combustibil. Praful depis se poate aprinde. Temperatura de autoaprindere 850 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 17,6-25 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita raspandirea prafului in aer. Se va elimina orice sursa posibila de
foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant su cu spuma.
642. Microporos.
Este un tip de cauciuc intrebuintat pentru talpi de incaltaminte.
Pericol de:
-incendiu: material spongios cu structura celolara deschisa. Densitatea aparenta 12-20 kg/m3. Este combustibil.
Temperatura de inflamabilitate 397 oC. Temperatura de autoinflamare 540 oC.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substantele oxidante. Se vor evita sursele posibile de foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa si spuma.
643. Mobilterm.
Este intrebuintat ca agent purtator de caldura in diferita procese chimice. Se obtine din titei la distilare uleiurilor.
Pericol de:
-incendiu: este o fractiune de ulei. Densitatea 0,960 – 0,970. Interval de distilare: 5% distila la 350 oC, 50% la 382 oC,
95% la 480 oC. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 221 oC. Temperatura de autoaprindere 296 oC. In
prezenta cuprului si a aliajelor de cupru, temperatura de autoaprindere scade. O incalzire de lunga durata provoaca
descompunerea termica a produsului. La o functuonare indelungata la temperatura de 300 oC pericolul de incendiu creste.
Temperatura de inflamabilitate scade la 149 oC, iar temperatura de autoaprindere la 272 oC.
-toxicitate: actiunea indelungata asupra pielii produce eczeme si dermite.
Masuri de:
-prevenire: se va asigura o etansietate perfecta a sistemului de purtator de caldura pentru a exclude posibilitatea
venirii in contact a produsului fierbinte cu aerul. In vasul de explansiune a sistemului se va introduce continuu azot. Utilajele care
contin mobiliterm se vor amplasa intr-o cuva care sa poata prelua intreaga cantitate de molbiliterm din sistem.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica. Daca incendiul se stinge intr-un spatiu
inchis se poate folosi bioxid de carbon si abur.
644. Monoclorbenzen C6H5Cl.
Se obbtine prin clorurarea benzenului in prezenta de catalizatori. Are multe intrebuintari industriale.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros aromatic. Densitatea 1,107. Punctul de topire -45,2 oC. Punctul de fierbere 132,1
o
C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 3,9. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 330 oC. Temperatura
de autoaprindere 640 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de explozie; inferioara 1,3%, superioara 7,1%.
-toxicitate: toxic prin inhalare, contact cu pielea sau ingerare. Iritant al ochilor. Concentratia limita admisibila: 75
parti la milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau depozite separate. Cantitati mici se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se va folosi bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma. Pentru controlul incendiilor mici se poate
folosi apa. Este necesar inundarea cu un strat de apa penru a stinge incendiul. Se vor purta aparate izolante.
645. Monoclormetiltriclorsilan. (ClCH2) · SiCl3.
Se utilizeaza pentru fabricarea siliconilor.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Hidrolizeaza in aer umed. Densitatea 1,468. Punctul de fierbere 118,6 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 6,3. Cobustibil. Temperatura de inflamabilitate 60 oC. Temperatura de autoinflamare 330 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 3,1%; superioara 99%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri uscate, rezistente la foc. Se vor evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu pulber combustibile, bromura de etil, freon. Nu se va folosi apa, spuma sau solutii
apoase.
646. Monoclorura de sulf S2Cl2.
Se obtine din clor si sulf topit. Solutia de sulf in monoclorura de sulf se utilizeaza la vulcanizarea cauciucului.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios de culoare galbena-bruna, cu miros intepator. Densitatea 1,678. Punctul de topire -75 oC.
Punctul de fierbere 136,8 oC. Densitatea vaporilor fata de aer 4,7. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 91 oC.
Temperatura de autoinflamare 302 oC.
-explozie: cu apa reactioneaza cu explozie.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza in locuriuscate, rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, bioxid de carbon. Nu se va utilza apa, spuma sau solutii apoase.
647. Morfolina C4H9NO.
Se intrebuinteaza ca emulgator, ca solvent, si in unele sinteze organice. Se obtine din dietanolamina prin deshidratarea
cu acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: ulei incolor higroscopic, cu miros de amoniac. Densitatea egala cu a apei. Punctul de fierbere 129 oC.
Solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 25 oC. Temperatura de autoinflamare 230 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: in stare nediluata, iritant puternic al mucoasei nazale. Pe piele provoaca arsuri insuportabile. Chiar si
solutia de 2,5% provoaca senzatie usoara de arsuri.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza sub forma de solutie in apa, in care caz pericolul de aprindere scade.
-stingere: incendile se sting cu apa. Se va utiliza costumul de protectie si aparate izolante.
648. Motorina
Este intrebuintata drept combustibil in motoarele Diesel si ca materie prima pentru unele procese de cracare termica si
catalitica in scopul obtinerii benzinei. Se obtine prin distilarea primara a titeiului.
Pericol de:
-incendiu: lichid petrolier. Constituit dintr-un amestec de hidrocarburi C15-C21. Densitatea 0,895-0,920. Punctul de
congelare -20 oC si +5 oC. Interval de fierbere 250-380 oC. Vaporii sunt mult mai grei decat aerul. Este combustibila. Temperatura
de inflamabilitatea 60-120 oC. Temperatura de autoinflamare 300-350 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare in aer liber. Zona ocupata de rezervoare va fi indiguita astfel incat sa poata
prelua intreaga capacitate de lichid a rezervoarelor. Cantitati mici se depoziteaza in ambalaje in cladiri rezistente la foc. La
manipulare si incarcare si incarcare se vor evita scurgeri de produs din cauza umplerii peste masura a ambalajului sau
neetanseitatii la locul de racordare a furtunului cu conducta.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica sau mecanica.
649. Motorina de cracare.
Se obtine in procesele de cracare termica sau catalitica. Se recircula in instalatie pentru ridicarea randamentului in
produsul principal – benzina – sau se extrage ca atare si se foloseste drept combustibil. Se obtin doua fractiuni de motorina:
usoara si grea.
Pericol de:
-incendiu: lichide petroliere. Densitatea: motorina usoara 0,890, motorina grea 0,916. Punctele de congelare sunt mai
scazute decat ale motorinei de distilare primara. Inflamabile. Motorina grea se autoaprinde mai usor. Temperatura de
inflamabilittea 42 oC pentru motorina usoara, 112 oC pentru motorina grea. Temperatura de autinflamare 340 oC la motorina
usoara, 320 oC la motorina grea. Motorinele de cracare termica contin hidrocarburi nesaturate care polimerizeaza in timpul
depozitarii cu formare de gume.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii motorinelor de cracare termica se va controla periodic continutul de gume intrucat
acestea pot duce la infundari ale conductelor si armaturilor. Se va evita pomparea motorinelor fierbinti in rezervor, autoinflamari
in contactul cu aerul.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica. In cazul motorinei grele se poate folosi apa pulverizata.
650. Naftalina (C10H8).
Se utilizeaza la fabricarea anhidrei ftalice, a acidului ftalic, a naftalinelor, hidronaftalinei (solvent), contra moliilor si
ca insecticid la conservarea pieilor, a blanurilor si a materialelor textile, ca dezinfectant si antiseptic. Se obtine din gudroanele de
cocserii si din petrol.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma unor lamele albe cu miros caracteristic si persistent. Densitatea 1,145. Punctul de
topire 80,2 oC. Punctul de fierbere 217,9 oC. Este volatila, sublima la 50 oC si 760 mm Hg. Este combustibil. Temperatura de
inflambilitate 80 oC. Temperatura de autoaprindere 530 oC. Puterea calorifica 9700 kcal/kg. Putin solubil in apa (0,003% la 25
o
C). La incalzire in aer degaja vapori inflamabili care se pot autoaprinde. Praful de naftalina este cobustibil. Temperatura de
autoaprindere a prafului 612 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,37%; superioara 6,9%.
Praful de naftalina in stare de suspensie in aer la umiditatea de 5,5% si continut de cenusa 2,1% este foarte exploziv. Praful
“fractiunea 100μ” are limita inferioara de explozie 2,5 g/m3.
-toxicitate: este iritant pentru piele, ochi si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, departe de orice sursa de caldura sau aprindere. Nu se depoziteaza inpreuna
cu materiale oxidante. Se va feri de socuri mecanice.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se utilizeaza apa, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma. Spuma sau
apa pulverizata indeptate direct asupra naftalinei topite pot provoca o spumare intensa se va purta aparat izolant.
651. α-Naftalamina C10H7NH2.
Se foloseste la fabricarea colorantilor azoici, in industria textila, la fabricarea α-naftolului, in fotografie si ca
accelerator la vulcanizarea cauciucului. Se obtine prin reducere nitronaftalinei.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma unor lamele cenusii cu miros de fecale. Densitatea 1119 la 25 oC. Punctul de topire
50 C. Punctul de fierbere 304 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,9. Greu solubil in apa. Este combustibila. Temperatura
o

de inflamabilitate 157 oC.


-explozie: vaporii foreaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: are actiune cancerigena. Concentratia limita admisa 0,001 mg/l.
Masuri de:
-prevenire: nu se va depozita impreuna cu substante oxidante. Se vor evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiile se sting cu apa pulveriazata si spuma.
652. β-Naftilamina C10H7NH2.
Se intrebuinteaza la fabricarea colorantilor azotici si la vulcanizarea cauciucului. Se obtine din β-naftol prin incalzire
cu amoniac in prezenta clorurii de zinc.
Pericol de:
-indendiu: se prepara sub forma unor lamele. Punctul de topire 111-112 oC. Punctul de fierbere 306,1 oC. Greu
solubila in apa. Este combustibila.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: are actiune concerigena. Concentratia limita admisa 0,001 mg/l.
Masuri de:
-prevenire si stingere: vezi α-naftilamina.
653. 1-Naftilclorcarbonat C10H7OCOCl.
Se obtine prin tratarea fosgenului cu fenol.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,234. Punctul de fierbere 137-140 oC la 7 mm col. Hg. Combustibil. Temperatura de
aprindere 142 oC. Temperatura de autoinflamare 642 oC.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu substantele oxidante. Se depoziteaza in cladriri rezistente la foc.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma.
654. α- Naftol C10H7OH.
Se foloseste in industria colorantilor, a produselor odorante, a tanatilor, a agentilor de suprafata.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora sau usor roza. Densitatea 1,224. Punctul de fierbere 282 oC. Insolubil in apa.
Este combustibil. Temperatura de inflamabilitate 169 oC. Temperatura de autoaprindere 516 oC. Continutul minim de oxigen
pentru ardere 13,2%. In stare topita arde cu flacara galbena rosie, cu mult fum.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 43 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: nu se depoziteaza impreuna cu substante oxidante. Se va evita orice sursa de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, azot. La stingerea intr-un spatiu inchis, concentratia minima
necesara de azot 37%.
655. Negru de fum.
Este intrebuintat ca material de umplutura la fabricarea anvelopelor de cauciuc, la prepararea diverselor vopsele negre.
Se obtine prin depunerea, intr-o serie de camere, a fumului rezultat dintr-o ardere incompleta a gazelor naturale sau a unor
fractiuni petroliere lichide.
Pericol de:
-incendiu: pulere de culoare neagra. Densitatea 190 kg/m3. Usor combustibil. Temperatura de inflamabilitate 180 oC.
Temperatura de autoaprindere 242-400 oC. La temperatura de 210 oC arde mocnit. Prin ardere se degaja o cantitate mare de oxid
de carbon. Are tendinta de autoaprindere in urma umezelii cu apa in contact cu uleiuri vegetale sau cu oxidanti.
-explozie: in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: se pare ca are o actiune cancerigena. Oxidul de carbon ce se formeaza prin ardere este deosebit de toxic.
Masuri de:
-prevenire: in timpul depozitarii in vrac se va micsora contactul cu oxigenul prin tasarea negrului de fum ori de cate
ori este posibil. Se va evita umezirea si contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza in saci.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica sau bioxid de carbon. In spatii inchise se recomanda folosirea
bioxidului de carbon. Se vor utiliza aparate izolante.
656. Neohexan (CH3)3CC2H5.
Este intrebuintat drept component de adaos cu cifra octanica mare in benzina auto si de aviatie. Se obtine prin
alchilarea termica sau catalitica a izobutanului cu etilena.
Pericol de:
-prevenire: fiind un lichid volatil, la depozitare se va feri de surse de caldura. In timpul verii, rezervoarele se vor
stropi cu apa pentru micsorarea tensiunii de vapori.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica si mecanica.
657. Neon (Ne).
se intrebuinteaza la umplerea tuburilor luminoase, prin descarcari electrice dand o lumina rosie. Se obtine prin
distilarea fractionata a aerului.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 0,70. Punctul de topire -248,7 oC. Punctul de fierbere -246,1 oC.
Densitate in stare lichida 1,204. Solubiitatea in apa este neinsemnata. Necombustibil. Se poate utiliza pentru stingere.
-explozie: buteliile cu neon complimat in conditiile incendiului pot exploda ca urare a cresterii presiunii gazului pron
incalzire si reducerea rezistentei peretilor la temperaturi ridicate.
Masuri de:
-prevenire: pentru a impiedica explozia se da drumul gazului in atmosfera. Daca acest lucru nu este posibil, buteliile
se vor stropi cu apa. Evacuarea gazului din butelie intr-un spatiu inchis cu volum mai mic de 40 m3 se va face in absenta
oamenilor.
658. Neopentan (CH3)4C.
Este utilizat ca adaos in benzina pentru crestera ciferi octanice. Se gaseste in cantitati mici in gazolina naturala.
Pericol de:
-incendiu: gaz la temperatura ordinara. Densitatea in raport cu aerul 2,5. Punctul de fierbere 9,45 oC. Punctul de
topire -16,6 oC. Densitatea lichidului 0,613. Insilubil in apa. Inflamabil. Puterea clorifica 10750 kcal/kg. Temperatura de
autoinflamare 450 oC.
-explozie: limitele de explozie a vaporilor in amestec cu aerul: inferioara 1,4%; superioara 7,5%.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce ameteala.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in rezervoare sau butelii de presiune pentru gaze lichefiate. Rezervoarele se vor stropi cu
apa in timpul verii pentru micsorarea presiunii de vapori. La depozitarea buteliilor se vor evita sursele de caldura.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, spuma mecanica. In sparii inchise se poate utiliza bioxidul de carbon.
659. Nichel Raney (Ni).
Catalozator foarte activ folosit in procese de hidrogenare. Se obtine din aliajul aluminiu-nichel prin tratare cu hidroxid
de sodiu care dizolva aluminiul, lasand nichelul intr-o forma poroasa.
Pericol de:
-incendiu: pulbere neagra piroforica. In contact cu aerul chiar la temperaturi obisnuit se aprinde si arde cu flacara
albastruie. Aprinderea se datoreste capacitatii de a absorbi pe suprafata sa oxigenul fiind insotita de degajarea unei cantitati mari
de caldura. Aprinderi frecvente au loc la descarcarea catalizatorului din reactoarele de hidrogenare; nichelul este in stare redusa,
avand absorbtie pe suprafata lui cantitati mari de hidrogen, ceea ce ii face deosebit de reactiv.
Masuri de:
-prevenire: la depozitarea nichelului Raney se va evita incalzirea lui in contactul cu substante oxidante.
-stingere: se stinge cu pulberi stingatoare, nisip sau bioxid de carbon.
660. Nicotina C5H5NC4H7NCH3.
Este folosita ca insecticid de contact sub forma de sulfat de nicotona in amestec cu var stins si alte substante. Se
obtine din frunze de tutun si deseurile fabricilor de tutun.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor sau galben-deschis. Densitatea 1,0097. Punctul de fierbere 247 oC (cu descompunere_.
Solubil in apa. Este inflamabil. Temperatura de autoinflamare 244 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,7%; superioara 4%.
-toxicitate: toxic actionand asupra ganglionilor sistemului nervos vegetativ. Are o actiune iritanta locala.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in absenta oricarei surse posibile de aprindere. Se va feri de incalzire.
-stingere: se utilizeaza pentru stingere gaze inerte (bioxid de carbon, azot) si hidrocarburi halogenate.
661. Nigrozine.
Coloranti intrebuintati la fabricarea cremei de ghete. Se obtin prin incalzirea anilinei si a derivatilor ei cu nitrobenzen
si clorura feroasa.
Pericol de:
-incendiu: masa pulverulenta de culoare neagra. Combustibila. Se fabrica sub forma de colorant solubil in alcool si
sub forma de produs sulfonat solubil in apa.
-explozie: praful de nigrozina in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de
explozie 63 g/m3. Nigrozina solubila in alcooli si grasimi are limita inferioara de explozie 150 g/m3; cel solubil in apa nu este
exploziv pana la 500 g/m3.
-toxicitate: prin actiune indelungata produce greata, cefalee, ameteli si dermite.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon si pulberi stingatoare.
662. Nistatina.
Antibiotic, antifungic folosit pentru tratamentul curativ al micozelor digestive pentru profilaxia moniliazelor ce apar
in urma administrarii per os a antibioticelor cu spectru larg de actiune.
Pericol de
-incendiu: pulbere de culoare galbena deschis. Practic insolubila in apa. Combustibila. Temperatura de autoaprindere
900 oC.
-explozie: praful cu continut de cenusa 1%, umiditate 4,5%, fractiunea 850μ in stare de suspensie in aer este exploziv.
Limita inferioara de explozie 55 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va evita raspandirea prafului in aer. Se va feri de surse de aprindere.
-stingere: se stinge cu apa pulverizata cu adaos de muianti.
663. Nitrat de etil C2H5ONO2.
Este intrebuintat in sinteza organica. Se obtine prin actiunea directa a acidului azotic asupra alcoolului etilic.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,104. Punctul de topire -102 oC. Punctul de fierbere 87-88 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,16. Solubil in ala. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 10 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive intre limitele 2,8-75%.
-toxicitate: prin inhalare provoaca cefalee si varsaturi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Fiind volatil, se va feri de incalzire.
-stingere: se stinge cu spuma, gaze inerte si pulberi stingatoare. Se va folosi masca cu cartus filtrant.
664. Nitrat de metil CH3ONO2.
Ester al acidului azotic, obtinut prin actiunea directa a aciduli azotic asupra metanolului,
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,203. Punctul de fierbere 65 oC. Densitata vaporilor in raport cu aerul 2,65.
Insolubil in apa. Inflamabil
-explozie: explodeaza prin incalzire. Se poate distila prin inclzire lenta fara descompunere, dar explodeaza cand se
supraincalzesc vaporii, ceea ce se intampla la sfarsitul distilarii.
-toxicitate: toxic prin inhalare. Provoaca ameteli, varsaturi.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri neincalzite, protejate de actiunea directa a razelor solare, bine aerisite. Se va
cauta sa se realizeze panouri de explozie care sa cedeze in timpul exploziei.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, bioxid de carbon, pulberi stingatoare. Se va folosi masca de gaze cu
cartus filtrant.
665. Nitril acetic (CH3CN).
Este intrebuintat ca solvent pentru extractia butaldienei, a izoprenului, la fabricarea clorurii de ciancuril. Se obtine ca
produs secundar la fabricare nitrilului acrilic, prin exodarea propilenei in prezenta amoniacului.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor. Densitatea 0,782. Punctul de topire -42 oC. Punctul de fierbere 82 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 1,4. Solubilitatea in aa este nelimitata. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 6 oC.
Temperatura de autoinflamare 450 oC. Puterea calorifica 6977 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 4,1%
-toxicitate: este toxic prin inhalare si ingerare.
-prevenire: se depoziteaza in aer liber sau in cantitati mici in depozite standard pentru lichide inflamabile.
Masuri de:
-stingere: incendiile se sting cu pulberi stingatoare, spuma sau bioxid de carbon. Se va utiliza masca cu cartus filtrant.
666. Nitroanilina (PARA-NTIROANILINA) (NO2)(NH2)C6H4.
Se intrebuinteaza ca intermediar la fabricarea colorantilor sintetici si in industria textila. Se obtine prin reducerea
dinirobenzenului.
Pericol de:
-incendiu: cristale aciculare galbene sau portocalii. Punctul de topire 114 oC. Solubila in apa. Combustibila.
Temperatura de inflamabilitate 199 oC. In prezenta umiditatii produce substante organice putand provoca aprindere lor spontana.
-explozie: foarte toxid in contact cu poelea sau prin inhalarea vaporilor. Limita maxima admisa 1 parte pe milion.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare si manipulare se va proteja de umezeala si de socuri mecanice.
-stingere: se foloseste apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma. Se va utiliza costumul de
protectie completa.
667. Nitrobenzen C6H5NO2.
Este utilizat pentru fabricarea anilinei prin reducere cu hidrogen in stare nascanda (fier si acid clorhidric) si ca
dizolvant. Se obtine prin nitratea benzenului cu acid azotic si sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios, galbui cu miros specific de migdale amare. Densitatea 1,21. Punctul de topire 5,7 oC. Punctul
de fierbere 210,9 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,3. Putin solubil in apa (0,19% la 20 oC). Combustibil. Temperatura
de inflamabilitate 87 oC. Temperatura de autoinflamare 445 oC.
-explozie: vaporii formeaza c aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,8%.
-toxicitate: foarte toxic prin inhalare, ingestie sau absorbtie prin piele. Provoaca stare de indispozitie generala,
ameteli, varsaturi. Intoxicatia acuta este uramata de tulburari cardiace, afectiuni gastrice, irascibile. Concenratia maxima admisa
1 parte pe milion.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja contra loviturilor, inghetului si caldurii intense. Nu se va depozita impreuna cu
materiale oxidante. Sunt de preferat depozitele separate. Depozitele interioare vor fi in cladiri rezistente la foc.
-stingere: se utilizeaza apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma. Se va purta costum de
protectie complet.
668. Nitroceluloza C12H17(ONO2)3O7 ; C12H16(ONO2)4O6.
Se utilizeaza la prepararea de lacuri fara miros, lacuri pentru folii, piele, lemn, hartie, cleiuri de nitroceluloza, chituri
etc. Se obtine prin nitrarea celulozei.
Pericol de:
-incendiu: material alb fibros sau pulbere amorfa. Se livreaza de obicei umectat cu apa sau alcool etilic. Prezinta un
pericol deosebit de incendiu. In stare uscata se aprinde usor; de accea nu se pastreaza niciodata in stare uscata pentru un timp
indelungat. Produsul nestabilizat se descompune treptat la temperaturi relativ joase, cu degajarea unor volume mari de gaze
toxice si inflamabile si cu generare rapide de caldura.
-explozie: nitroceluloza cu continut mare de azot se numeste fulmicton, din care se fabrica pulberea fara fum; in acest
scop fulmicotonul se malaxeaza cu eter pana la disparitia structurii fibroase (gelatinare). La depozitare indelungata eterul se
pierde si temperatura de descompunere poate fi coborata sun 38 oC. Descompunere lipsita de flacara, este autaccelerativa si
conduce la presiuni de explozie foarte periculoase.
-toxicitate: prin descompunere se formeaza cantitati mari de gaze foarte toxice ca oxizi de azot, acid cianhidric si
oxid de carbon. Persoanele expuse la anemenea gaze vor primi imediat ingrijire medicala.
Masuri de:
-prevenire: butoaiele se vor feri de socuri mecanice si de expunere la caldura. Nu este admisa depozitarea
materialului uscat. Depozitele trebuie sa fie compartimentate, bine ventilate, prevazute cu guri de explozie si cu suprafata
maxima de pereti si acoperis usor. Butoaiele se vor proteja de actiunea directa a razelor solare. Se vor evita serpentinele de abur,
lampile electrice si alte surse de caldura.
-stingere: accesul in zonele de incendiu se va face cu deosebita prudenta avand in vedere pericolul de explozie. Nu se
va face nici o incercare de stingere a unui incendiu avansat, cu exceptia actionarii de la distanta a echipamentului de stingere.
Zonele invecinate trebuie evacuate. Intrucat nitroceluloza isi furnizeaza singura oxigenul, o racire prompta cu cantitati mari de
apa este esentiala. Apa pulverizata este eficac daca se da repede si in cantitate suficienta pentru a umezi intreaga suprafata expusa
flacarii.
669. Nitroetan CH3CH2NO2.
Este intrebuintat ca solvent al rasinilor vinilice si al esterilor celulozei. Se obtine prin nitrarea directa a etanului in faza
de vapori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros neplacut. Densitatea 1,047. Punctul de fierbere 114,8 oC. Solubil in apa. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 2,6. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 41,1 oC. Temperatura de autoinflamare 414,4 oC.
-explozie: se descompune prin incalzire la temperaturi inalte. Prin incalzire brusca la temperaturi inalte poate produce
explozie. Incarcaturi explozive puternice pot provoca detonarea loi. Nitroetanul poate deveni mai sensibil in contact cu amine,
baze si acizi puternici si alte materiale. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 3,4%
-toxicitate: intrucatva toxic prin inhalare si ingestie. Are o actiune narcotica. Concentratia limita admisa in aer 100
parti pe milion. Produsele de descompunere sunt foarte toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite izolate. Cantitati mici se pot pastra in incaperi
rezistente la foc, izolat de alte lichide inflamabile. Nu sunt permise procese explozive sau periculoase in vecinatatea depozitului.
-stingere: daca in depozite sau in isntalatii cu nitroetan au loc incendii, tot personalul trebuie evacuat. Cantitati mari
de apa se vor aplica cu ajutorul instalatiilor fise de stingere. Containerele de nitrocetan din vecinatatea focului se vor raci in
exterior cu apa rece pulverizata. Depozitul de nitroetan in zonele de fabricatie va fi dotat cu stingatoare manuale cu bioxid de
carbon sau pulberi stingatoare. Operatii de curatenie in urma incendiului sunt permise numai dupa racirea nitroetanului. Se vor
utiliza aparate izolante.
670. Nitroglicerina C3H5(ONO2)3.
Este intrebuintata la fabricarea dinaitei, ca vasodilatator de scurta durata, in angina pectorala. Se obtine prin nitrarea
glicerinei cu amestec de acid azotic si acid sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios incolor sau galbui. densitatea 1,59. Punctul de topire 13,5 oC (2,8 oC). Punctul de fierbere 160
o
C. Solubilitatea in apa 0,18% la 20 oC. Numai in amestec cu substante inerte se inflameaza fara explozie, arzand cu flacara
verzuie, cu degajare de vapori nitrosi.
-explozie: substanta explozive. Prin incalzire lenta la 218 oC sau prin lovire explodeaza puternic. Explozia se poate
produce uneori datorita unor impuritati (praf). Prin racire sub 13 oC inghetata capatand o forma cristalina, labila cu punc de topire
2,8 oC si una stabila cu punct de topire 13,3 oC. La trecerea formei labile in cea stabila are loc o dezvoltare de caldura, care poate
duce la autoexplozie. In stare solida ese extrem de sensibila la socuri. O frecare sau zdruncinare mica este suficienta pentru
initierea exploziei; de aceea desghetarea trebuie efectuata foarte incet si la temperaturi joase. La explozie se deazvolta o presiune
de 9220 at si o temperatura de 3145 oC. Viteza de detonatie ajunge pana la 9150 m/s.
-toxicitate: inhalarea vaporilor produce greturi, varsaturi, tulburari trecatoare ale vederii, cefalee. Absorbtia in piele
provoaca ulceratii.
Masuri de:
-prevenire: transportul nitroglicerinei pure este interzis prin lege in toate tarile. Prin inhibare in kieselgur dupa
propunerea lui Nobel se obtine dinamita care este rezistenta la lovire si nu explodeaza decat sub influenta unei capse de fulminat
de mercur, sau prin incalzire. Se depoziteaza in cladiri semiingropate cu acoperis usor zburator. Se va feri de incalzire in timpul
verii si de inghetare iarna.
-stingere: in caz de ardere linistita se stinge cu gaze inerte, de la distanta cat mai mare sau dintr-un loc ferit de
explozie.
671. Nitrolacuri.
Materiale de vopsire formate din solutii de nitroceluloza in soventi organici. Se utilizeaza pentru protectia metalelor.
Pericol de:
-incendiu: lichide vascoase, usor inflamabile. Temperatura de inflamabilitate -9 la -12 oC. Temperatura de
autoaprindere 330-360 oC.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita apropierea de surse de caldura.
-stingere: se sting cu agenti stingatori gazosi, pulberi stingatoare, spuma.
672. Nitrometan CH3NO2.
Se intrebuinteza ca solvent, la sinteza cloropicrinei si a acidului mandelic, in industria petroliera la rafinarea selectiva
a uleiurilor lubrifiante. Se obtine prin nitrarea directa a metanului in faza de vapori.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros care aminteste acetona. Densitatea 1,29. Punctul de topire -29 oC. Punctul de
fierbere 101 oC. Solubilitatea in apa 9,8% gr. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 1,9. Este usor inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 35 oC. Temperatura de autoinflamare 418 oC. Arde in aer cu flacara albastruie, fara fum. Puterea calorifica 2881
kcal/kg.
-explozie: se descompune prin incalzire. La temperatura critica 315 oC si presiunea critica de 64,3 kg/cm2
descmpunerea este exploziva. Devine mai sensibil la detonare in contact cu alti compusi chimici cum ar fi aminele si acizii. Este
sensibil la socuri mecanice. La curgerea pe conducta este posibila explozia in cazul aplicarii unei presiuni de 140 kgf/cm2. Intr-o
conducta inchisa explozia poate fi provocata in urma unui soc hidraulic. Gloantele incendiare provoaca de asemenea explozia
nitrometanului. Detonarea poate fi amorsata de o incarcatura de explozie de 10g.
-toxicitate: este toxic prin inhalarea vaporilor. Are o actiune narcotica. Concentratia limita admisa in aer 100 parti la
milion. Produsele de descompunere sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in depozite special amenajate. Datorita pericolului de explozie pe care-l
prezinta nitrometanul, in zona depozitului se va evita posibilitatea unor incendii in vecinatate. La manipulare se va proteja de
socuri mecanice.
-stingere: daca se aprind cantitati mari de nitrometan, tot personalul se va evacua din zona si se va refula apa in
cantitate mare cu ajutorul instalatiei fixe de stingere. In cazul unui incendiu in apropierea depozitului, containerele se vor stropi
cu apa pulverizata pentru a le proteja de radiatia caldurii. Incendiile mici se vor stinge cu apa refulata de la mare distanta.
Cladirea in care se depoziteaza nitrometanul va fi dotata cu stingatoare manuale cu bioxid de carbon sau pulbere stingatoare. Nu
se admite accesul la rezervoarele sau containerele nitrometanului in urma unui incendiu decat dupa ce acestea au fost racite. Se
va utiliza aparate izolante.
673. 1-nitroprpan C3H7NO2.
Este intrebuintat ca solvent si ca laterie prima pentru sinteza unor substante organice. Se obtine prin nitrarea directa a
propanului in faza de vapori.
Pericol de:
-incendiu: lichid uleios incolor. Densitatea 1,002. Punctul de topire -108 oC. Punctul de fierbere 131,6 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,07. Solubilitatea in apa 1,4% la 20 oC. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 49 oC.
Temperatura de autoinflamare 420 oC.
-explozie: se descompune prin incalzire la temperaturi inalte. O incalzire rapida poate duce la explozie. Spre
deosebire de nitrometan si nitroetan, nu detoneaza nici in conditiile cele mai severe. Poate devani mai instabil prin amestecare cu
amine, alcali, acizi si alte materiale. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,6%.
-toxicitate: aplicare pe piele produce hipereie trecatoare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in depozite izolate. Depozitele interioare vor fi amplasate in cladiri rezistente
la foc. Zona de depozitare trebuie sa fie la distanta de rezervoare cu lichide inflamabile si gaze.
-stingere: se foloseste apa pulverizata, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma. Se va utiliza costum de
protectie.
674. 2-nitropropan.
Este intrebuintat ca solvent pentru diferite rasini si esteri ai celulozei, in industria textila pentru curatirea si fierberea
tesaturilor de bumbac. Se obtine de asemenea prin nitrarea directa a propanului.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,024. Punctul de topire -93 oC. Punctul de fierbere 120,3 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 3,07. Solubilitatea in apa 1,7% la 20 oC. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 39,5 oC. Temperatura de
autoinflamare 428 oC.
-explozie: prin incalzire la temperaturi inalte se descompune uneori cu explozie. Descompunerea este accelerata de
contactul cu amine, acizi, baze. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 2,6%.
-toxicitate: toxic prin inhalare. Produce varsaturi, greturi, cefalee puternica. Cocentratia maxima admisa a vaporilor
25 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber la distanta de rezervoare de gaze si lichid inflamabile. In vecinatatea zonei
depozitului nu sunt permise procese explozive sau periculoase. Cantitati mici se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon. Se va utiliza masca cu cartus filtrant.
675. Nitro – n – Toluensulfoortoanizida.
Intermediar in industria colorantilor.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila. Temperatura de autoaprindere a prafului in aer 390 oC.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Praful “fractiunea 850μ” are limita inferioara de explozie 15,4 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va evita raspandirea prafului in aer si formarea de amestecuri explozive.
-stingere: se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare, spuma.
676. Nitroxilen (CH3)2C6H3NO2.
Produsul tehnic contine amestecul izomerilor. Se obtine prin nitrarea xilenului, cu amestec de acid azotic si sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid cu densitatea 1,127. Punctul de fierbere 225-273 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 5,21.
Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de inflamabilitate 106 oC. Temperatura de autoinflamare 430 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic prin inhalare, inghetare sau absorbtie prin piele.
Masuri de:
-prevenire: se va proteja de inghet si de incalzire puternica. Se va evita contactul cu materiale oxidante. Se prefera
depozitarea in depozite izolante.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulerizata, spuma, bioxid de carbon. Se va purta costum de protectie completa.
677. Nonan CH3(CH2)7CH3.
Se utilizeaza in diferite sinteze chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,717. Punctul de topire -53,5 oC. Punctul de fierbere 150,8 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 4,4. Insolubil in apa. Usor inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 31 oC. Temperatura de autoinflamare
206 oC. Puterea calorifica 10672 kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 0,8%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaa in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, apa pulverizata, bioxid de carbon.
678. Noniltriclorsilan C9H19SiCl3.
Se utilizeaza la fabricarea uleiurilor siliconice.
Pericol de:
-incendiu: lichid combustibil. Punctul de fierbere 195-240 oC. Temperatura de inflamabilitate 80 oC. Temperatura de
aprindere 92 oC. Temperatura de autoinflamare 225 oC.
-explozie: vaporii formeaza amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu pulberi combinate, bromura de etil. Nu se va folosi apa sau spuma.
679. Octafluorciclobutan (CF2)4.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea fata de aer 6,9. Punctul de fierbere -6 oC. Punctul de topire -40 oC. Greu
combustibil. Temperatura de autoinflamare 623 oC.
-explozie: amestecurile de vapori-aer nu sunt explozive.
680. n-Octan CH3(CH2)6CH3.
Intrebuintat ca solvent. Se obtine din petrol prin fractionare.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitataea 0,7028. Punctul de topire -56,8 oC. Punctul de fierbere 125,6 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 4,0. Inslubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 13 oC. Temperatura de autoinflamare
220 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 0,95%; superioara 6,5%.
-toxicicitate: inhalarea vaporilor produce o iritare a conjunctivei si a mucoaselor cailor respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Depozitele se vor amenaja in cladiri rezsitente la foc.
-stingere: se va utiliza spuma chimica, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau hidrocarburi halogenate.
681. Octena-1 CH3(CH2)5CHCH2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,714. Punctul de topire -101,7 oC. Punctul de fierbere 121,3 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 3,9. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 21 oC. Puterea calorifica 10642
kcal/kg.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: marcotic cu o actiune convulsiva pronuntata.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Cantitati mici se pot depozita in butoaie in cladiri rezistente la
foc.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica, bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau hidrocarburi halogenate.
682. Octilamina CH3(CH2)6CH2NH2.
Se foloseste ca intermediar in sinteza erbicidelor si in alte sinteze chimice.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,777. Punctul de topire -1,0 oC. Punctul de fierbere 179,6 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 4,5. Greu solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitatea 60 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza departe de substante oxidante si surse de caldura.
-toxicitate: vaporii produc iritarea nasului, gatul si tuse. Concentratia limita admisa 5 parti la milion.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Apa poate produce spumare. Se vor folosi
aparate izolante.
683. p-(Tert-octil)-Fenol p-HOC6H4C4H8(CH3)3.
Se utilizeaza in sinteze chimice.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Punctul de topire 83-84,2 oC. Combustibil. Temperatura de aprindere 141 oC.
Temperatura de autoaprindere 385 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful “fractiunea 250μ” are limita inferioara de explozie 12 g/m3.
Concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea amestecului praf-aer cu azot este de 13%.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja de control cu substante oxidante. In timpul manipularii se va evita raspandirea
prafului in incapere.
-stingere: incendiile se sting pe suprafete deschise cu apa cu adaos de muianti. In spatii inchise se poate folosi bioxid
de carbon sau hidrocarburi halogenate.
684. Omefina (2-oximetil-2-fenilinadandiona) C16H12O3.
Se prepara pornind de la indan-hidrocarbura continand in gudroanele de carbuna.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare slab galbuie. Punctul de topire 159-160 oC. Practic insolubil in apa.
Combustibil. Temperatura de autoaprindere 350 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 20 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja de contactul cu substante oxidante. In timpul manipularii se va evita
raspandirea prafului in incapere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
685. Oxicarbamat ClC6H4NHCOOCH2CCCH2OH.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare alba. Produsul tehnic contine minimum 84% gr substanta de baza, maximum
15% gr 1,4-butanilen-bis-N-3-clorfenilcarbamat si circa 1% gr N,N’-bis-(clorfenil)-uree. Punctul de topire 87-88 oC. Combustibil
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 18 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu substante oxidante.
-stingere: incendiile se sting cu bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
686. Oxid de calciu (var-nestins) CaO.
Este folosit la fabricarea carbidului si la obtinerea hidroxidului de calciu (var stins). Se obtine prin calcinarea
carbonatului de calciu (piatra de var) in cuptoare de var.
Pericol de:
-incendiu: pulbere incolora. Densitatea 3,4. Punctul de topire 2572 oC. Punctul de fierbere 2850 oC. In jurul
temperaturii de 1500 oC incenpe sa sublimeze. Nu este combustibil dar in contact cu apa sau umiditatea poate genera suficienta
caldura incat sa produca aprinderea materialelor combustibile.
-toxicitate: iritant al ochilor si cailor respiratorii. In prezenta de umiditate poate cauza
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in magazii uscate, izolat de materiale combustibile sau usor inflamabile.
-stingere: se va evita apa pentru stingerea altor materiale care ard. Daca nu este posibil se va inunda cu apa pentru a
absorbi caldura generata.
687. Oxid de carbon CO.
Amestecurile de oxid de carbon si hidrogen cunoscute sub denumirea de “gaz de sinteza” sau “gaz de apa” se
intrebuinteaza la fabricarea benzinei sintetice, a alcoolului metilic, a acidului formic, in sinteze “oxo”. Oxidul de carbon se mai
foloseste pentru fabricarea fosgeanului. Se obtine trecand vapori de apa peste carbune inrosit. Gazul de sinteza se obtine prin
oxidarea metanului cu vapori de apa.
Pericol de:
-incendiu: oxidul de carbon este un gaz incolor, fara miros. Densitatea in raport cu aerul 0,967. Punctul de fierbere
-191,5 oC. Densitatea in stare lichida 0,791. Putin solubil in apa. Este combustibil. Temperatura de autoinflamare 610 oC.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive, intr-un domeniu larg. Limitele de explozie : inferioara 12,5%,
superioara 74%. Presiunea maxima de explozie 7,3 kgf/cm2. La diluarea amestecului oxid de carbon-aer cu bioxid de carbon
ramane explziv pana la o concentratie a oxigenului de 9,8%.
-toxicitate: este toxic puternic prin inhalare. Formeaza cu hemoglobina din sange carboxihemoglobina – o combinatie
stabila.
Masuri de:
-prevenire : se va evita formarea oxidului de carbon in focare datorita arderii incomplete a combustibililor. Prin
patrunderea aerului in focar dupa stingerea flacarii se pot firma amestecuri explozive de oxid de carbon-aer.
-stingere : pentru stingerea incendiilor se poate folosi bioxidul de carbon sau azotul. Concentratia minima de gaz inert
pentru stingere este de 53% in cazul bioxidului de carbon si 69% in cazul azotului. Se vor utiliza aparate izolante in atmosfera cu
continutul de oxid de carbon.
688. Oxid de clor Cl2O.
Este anhidrida acidului hipocloros utilizat in diferite sinteze chimice. Se obtine prin actiunea la rece a clorurului
asupra oxidului de mercur.
Pericol de :
-explozie : gaz rosu-cafeniu cu miros asemanator cu cel al clorului. Densitatea in raport cu aeurl 3,0. Punctul de
fierbere 2,2 oC. Punctul de topire -120 oC. Solubilitatea in apa 200 volume la 1 volum apa la 0 oC. Explodeaza la incalzire. Se
lichefiaza usor recand intr-un lichid rosu-cafeniu, extrem de exploziv. Explozia oxidului de clor lichid are loc chiar numai prin
simpla sa transvazare sau in contact cu substante organice. Explozia este insotita de formarea de clor si oxigen cat si de degajarea
unei cantitati mari de caldura.
-toxicitate : este toxic prin inhalare asemanator clorului.
Masuri de :
-prevenire : depozitarea de lunga durata este posibila numai in stare lichida la temperaturi sub -80 oC. Se va feri de
contactul cu substante organice sau inflamabile.
689. Oxid de etilena CH2OCH2.
Se intrebuinteaza la oxidarea etilenglicolilor, a treitanolaminei, a diversilor intermediari in industria de sinteza, a
agentilor de suprafata neionici, ca insecticid. Se obtine prin oxidarea catalitica a etilenei cu aer sau oxigen.
Pericol de :
-incendiu : este un gaz incolor la temperatura ordinara, lichid sub 10,4 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
1,52. Punctul de fierbere 10,4 oC. Densitatea lichidului 0,887 la 7 oC. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate -18 oC.
Temperatura de autoinflamare 429 oC. Putere calorifica 6237 kcal/kg. Este usor solubil in apa. Totusi solutiilr in apa continua sa
arda pana la o dilutie de aproximativ 22 volume apa la un volum de oxid de etilena. La temperatura de 560 oC se aprinde chiar in
lipsa aerului.
-explozie : este o substanta foarte reactiva. Poate polimeriza violent cu o degajare mare de caldura in contact cu o
suprafata catalitica activa, cum ar fi clorurile anhidre de fier, staniu, aluminiu, oxizi de fier si aluminiu si hidroxizii metalelor
alcaline. In stare pura poate produce explozii prin simplul contact cu suprafete incalzite.
Vaporii de oxid de etilena formeaza cu aerul amestecuri explozive intr-un interval larg de concentratii. Limitele de
exlozie : inferioara 3%, superioara 80%. Formeaza de asemenea amestecuri explozive cu gaze avand un contiunut de oxigen mai
mic decat aeruk. Chiar si amestecuri de vapori de oxid de etilena cu gaze inerte (azot, bioxid de carbon) sunt explozive cand
concetratia de oxid de etilena este mai mare de 70%. Cu apa, oxidul de etilena formeaza la temperaturi sub 12,5 oC un hidrat
solid, de asemenea periculos.
-toxicitate : este toxic prin inhalare si iritant al pielii, ochilor si al cailor respiratorii. Contactul prelungit cu pielea
duce la arsuri. Conentratia maxima admisa de vapori de oxid de etilena ina er 50 parti pe million. Se vor folosi aparate izolante.
Masuri de :
-prevenire : se va proteja de socuri mecanice. Se pastreaza la temperaturi sub 30 oC. Se depoziteaza in aer liber,
departe de cladiri si alte materiale, in rezervoare sau containere izolante, aparate de actiunea razelor solare, prevazute cu
dispozitive de racire si protejat cu un sistem de stropire cu apa. Se prevede indiguirea si drenarea incintei rezervoarelor pentru a
retine scurgerile de lichid in caz de avarie. Nu se admite prezenta gropilor sau canalelor.
Depozitele interioare vor fi de capacitate redusa. Vor fi contruite din materiale rezistente la foc, vor fi ventilate
continuu si se va inlatura orice sursa de aprindere. Nu se permitedepozitarea impreuna cu cloruri, oxizi, acizi, baze organice,
hidroxizi ai metalelor alcaline, potasiu metalic sau alte materiale combustibile.
-stingere : in primul rand se va intrerupe scurgerea lichidului sau gazului. Containerele se vor raci cu apa pulverizata.
Pentru stingere se pot folosi bioxidul de carbon sau pulberi stingatoare. Rezervoarele mari vor fi prevazute cu instalatii fixe de
stingere cu apa pulverizata, sau abur montate pe partea superioara a digurilor. Se vor folosi aparate izolante.
690. Oxid de mesitil (CH3)2CCHCOCH3.
Este intrebuintat ca dizolvant pentru nitroceluloza, gume, rasini, pentru fabricarea de lacuri, emailuri, intermediar in
siteze organice. Se obtine din acetona si acid clorhidric gaz.
Pericol de :
-incendiu: lichid uleios cu miors de miere. Densitatea 0,859. Punctul de fierbere 130 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 3,4. Putin solubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 30,5 oC. Temperatura de autoinflamare 345
o
C.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic prin inhalare sau inghitire si prin contact cu pielea si ochii. Concentratia limita admisa 25 parti pe
million.
Mauri de :
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, bine ventilate, izolat de substante oxidante. Se vor evita socurile mecanice.
Depozitarea in aer liber este de preferat. In cazul cand se depoziteaza in cladiri, acestea trebuie sa fie rezistente la foc.
-stingere : apa nu este prea eficace. Se va utiliza spuma speciala, bioxid de catbon sau pulberi stingatoare. Se va purta
echipament de protectie.
691. Oxid de p-Nitrostiren
Pericol de :
-incendiu : pulbere de culoare galbena. Punctul de fierbere 82 oC. Combustibila. Temperatura de autoaprindere 392
o
C.
-explozie : praful in suspensie in aer este exploziv. Praful continand 93,6% substanta de baza “fractiunea 250μ” are
limita inferioara de explozie 22,5 g/m3.
Masuri de :
-prevenire : la manipulare se va evita raspandirea prafului in incapere si formarea de amestecuri explozive. Se
depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere : incendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
692. Oxid de propulena CH3CHOCH2.
Este folosit ca intermediar in sinteze organice (fabricarea glicerinei sintetice) si de medicamente. Se obtine pornindu-
se de la propilena si clor.
Pericol de :
-incendiu : este un lichid incolor cu miros eteric. Densitatea 0,853. Punctul de topire -112,1 oC. Punctul de
inflamabilitate -37 oC.
-explozie : poate polimeriza cu degajarea unei cantitati mari de caldura in contact cu substantele catalitice active cum
ar fi cloruri anhidre de fier, staniu, aluminiu, peroxizi de fier si aluminiu, hidroxizi ai metalelor alcaline. Daca nu se indeparteaza
caldura de reactie, aceasta poate genera o explozie. Vaporii formeaza amestecuri explozive cu aerul intre limitele 2,1-2,5%.
-toxicitate : este toxic. Concentratia admisibila de vapori in aer 100 parti pe million. Se vor utiliza aparate izolante.
Masuri de :
-prevenire : se va proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza de preferinta in aer liber si in depozite izolate. Cantitati
mici se pot pastra in depozite standard de lichide inflamabile. Nu este permisa depozitarea impreuna cu materiale combustibile
sau oxidante.
-stingere : pentru stingerea incendiilor e va utiliza bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma speciala. Pentru
obtinerea unui amestec neinflamabil in ae este necesar a se folosi cel putin 11 volume de bioxid de carbon la 1 volum oxid de
propilena.
693. o-Oxidifenil C6H5C6H4OH.
Pericol de :
-incendiu : substanta solida. Punctul de topire 56-57 oC. Punctul de fierbere 275 oC. Combustibil. Temperatura de
aprindere 155 oC. Temperatura de autoaprindere 530 oC.
-explozie : praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de :
-prevenire : la manipulare se va evita formarea si raspandirea prafului. Se va proteja contactul cu substante oxidante.
-stingere : incendiile se sting cu compusi bromurati, pulberi stingatoare.
694. Oxifentiazina (2-OXIDIBENZTIAZINA) C6H4NHSC6H3OH.
Este intrebuintata in industria medicamentelor si colorantilor organici.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare cenusie cu tenta violeta. Punctul de topire 166-169 oC. Insolubil in apa.
Combustibila. Temperatura de ardere 268 oC. Temperatura de autoaprindere 509 oC. Puterea calorifica 7223 kcal/kg.
-explozie : praful in suspensie in aer este exploziv. Praful “fractiunea 250μ” are limita inferioara de explozie 12,6
g/m3. Continutul minim exploziv de oxigen la diluarea amestecului praf-aer cu azot este de 12%, vol.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu substante oxidabile.
-stingere: incendiile se sting pe suprafete deschise cu apa pulverizata cu adaos de muiant. In spatii inchise se pot
folosi gaze inerte.
695. Oxigen O2.
Se intrebuinteaza la sudura autogena, la decarburarea fontei, ca agent oxidant in reactii de oxidare (la fabricarea
oxidului de etilena, acidului acetic etc), in medicina ca inhalant. Se obtine prin distilarea fractionata a aerului lichid.
Pericol de:
-incendiu: este un gaz incolor, fara miros. Densitatea 1,429 la 0oC si 760 mm Hg. Densitatea in raport cu aerul 1,105.
Punctul de fierbere -183 oC. Densitatea in stare lichida 1,14. Putin solubil in apa. Oxigenul nu este combustibil, dar este gazul
principal care intretine arderea. Toate procedeele de ardere decurg mult mai energic in oxigen pur decat in aer. Temperatura de
inflamabilitate si de autoaprindere a substantelor combustibile sunt mai coorate in oxigen decat in aer, iar viteza de ardere este
mai mare. Substantele greu combustibile si multe substante necombustibile, in mediu de oxigen devin combustibile. Oxigenul
oxideaza mai energic in stare comprimata. Grasimile si uleiurile se autoaprind in atmosfera de oxigen comprimat. Drept sursa de
oxigen se pot servi numerosi oxidanti lichizi si solizi ca apa oxigenata, peroxidul de sodiu si bariu, cloratii si percloratii, acidul
percloric, permanganatul de potasiu, persulfatii, cromatii si bicromatii, salpetrul etc.
-explozie: gazele si vaporii combustibili formeaza cu oxigenul amestecuri explozive ca si in cazul aerului. Domeniul
de explozie este insa mai larg din cauza ridicarii apreciabile a limitei superioara de explozie. La patrunderea uleiului in interiorul
ventilului sau reductorului de la tubuirile de oxigen comprimat se produce, de regula, o explozie. Oxigenul lichid este extrem de
periculos in contact cu substant organice, deoarece formeaza amestecuri explozive cu ele.
Masuri de:
-prevenire: la ungerea cilindrilor compresoarelor de oxigen nu se vor folosi in nici un caz uleiuri. Ungerea se face cu
apa distilata sau cu o emulsie speciala de sapun in apa distilata. Interioarul conductelor de oxigen comprimat trebuie degresat
dupa monatere, prin spalare cu dicloretan. Dupa spalare, conductele se sufla cu azot cald. Buteliile de oxigen nu se vor pastra in
aceeasi incapere cu butelii continand gaze combustibile. In timpul verii buteliile de oxigen comprimat la presiunea de 150 at se
vor proteja de actiunea directa a soarelui. Mainile, imbracamintea si sculele muncitorilor care folosesc oxigenul nu trebuie aibe
urme de ulei. Pentru a evita posibilitatea incarcarii din greseala a oxigenului intr-o butelie de gaze combustibile, ceea ce ar
provoca o explozie puternicca, buteliile de oxige au filetul ventilului pe dreapta in timp ce ventilele buteliilor cu gaze
combustibile au ventilul pe stanga.
-stingere: pentru stingerea substantelor intr-o atmosfera de oxigem mijloacele de stingere trebuie debitate cu o
intensitate marita.
696. Oxima Ciclohexanonei CH2(CH204CNOH.
Este un produs intermediar la fabricarea fibrelor sintetice poliamidice. Se obtine din ciclohexanona si hidroxilamina.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punctul de topire 80 oC. Punctul de fierbere 204 oC (cu descompunere). Greu solubila
in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 82 oC. Temperatura de autoaprindere 265 oC. Are tendinta de autoaprindere.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita apropierea de surse de caldura si contactul cu
substante oxidante.
-stingere: icnendiile se sting cu spuma, bioxid de carbon, pulberi stingatoare.
697. 2-(2-oxi-5-metilfenil) Benzotriazol.
Pericol de:
-icendiul: pulbere de culoare galbena. Punctul de topire 128-129 oC. Insolubil in apa. Combustibil. Temperatura de
apridnere 220 oC. Temperatura de autoaprindere 555 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful “fractiunea 250μ” are limita inferioara de explozie 20 g/m3.
concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea amestecului praf-aer cu azot este de 13%.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu substante oxidante. Se depoziteaza in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile pe suprafete deschise se sting cu apa pulverizata cu adaos de muinati. In spatii inchise se vor
folosi gaze inerte.
698. Oxisulfura de carbon COS.
Se intrebuinteaza in diferite sinteze chimice. Se obtine prin trecerea vaporilor de sulf si a oxidului de carbon printr-un
tub incalzit la rosu.
Pericol de:
-incendiu: este un gaz combustibil incolor. Densitatea in raport cu aerul 2,1. Punctul de topire -138,8 oC. Punctul de
fierbere 49,9 oC. Solubil in apa, baze, alcooli si eter. Puterea calorifica 2170 kcal/kg. Arde in aer cu flacara albastrie. Prin
incalzire pana la 300 oC se descompune cu degajarea oxidului de carbon si a sulfului.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara11,9%, superioara 28,5%.
-toxicitate: este toxica.
Masuri de:
-prevenire: se vor evita scapari de gaze in spatii inchise. Se va prevedea ventilatie in partea inferioara a incaperilor.
-stingere: se opreste scurgerea gazului. Utilajul se raceste cu apa. Pentru stingere se foloseste bioxid de carbon si
pulberi stingatoare. Se vor utiliza ochelari de protectie si aparat izolant.
699. Ozon O3,
Este intrebuintat ca antiseptic si agent oxidant. Se obtine prin actiunea descarcarilor electrice asupra oxigenului.
Pericol de:
-incendiu: este un gaz incolor. Densitatea fata de aer 1,658. Punctul de topire -251,4 oC. Punctul de fierbere -112,5 oC.
Solubilitatea in apa este neinsemnata: 0,0021% gr, la 20 oC. Este un oxidant mai puternic decat oxigenul. Este foarte instabil. La
concentratii mici se descompune lent. Viteza de descompunere creste apreciabil cu ridicarii temperaturii si in prezenta unor
impuritati ca: oxizi de azot, clor, platina, oxizi de argint, cupru, fier, nichel. Cel mai mare pericol il reprezinta substantele
organice ca impuritati.
-explozie: la concentratii mari descompunerea are loc cu explozie. Astfel, la concentratii de pana la 20% gr, ozon in
amestec cu oxigenul, descompunerea are loc numai la locul de actiune al sursei de aprindere. La concentratii de 20-48% se
observa o explozie slaba in toata masa amestecului, iar la concentratii peste 48% se produce o explozie care se transforma in
detonatie. In cazul unor surse de aprindere puternice pot sa detonezi si amestecuri mai diluate. Ozonul lichid si solid sunt
substante explozive prin initiere.
-toxicitate: este toxic si iritant pentru caile respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: buteliile de ozon nu se depoziteaza impreuna cu gaze combustibile. In timpul verii se vor feri de actiunea
directa a razelor solare prin amplasarea lor sub un acopreis. Se vor evita contactul cu substante care accelereaza descompunerea
si orice alte surse de aprindere.
-stingere: stingerea substantelor combustibile in atmosfera de ozon se face folosind debite mari de agenti de stingere,
avand in vedere intensitatea sporita a incendiului. Se va folosi cu cartus filtrant.
700. Para-aldehida (CH3CHO)3.
Intermediar in sinteze organice. Se obtine prin trimerizarea acetaldehidei folosind drept catalizator acidul sulfuric.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros aromatic. Densitatea 0,994. Punctul de topire 12 oC. Punctul de fierbere 124 oC.
Densitatea vaporilor in raport cu aerul 4,6. Solubilitatea in apa 12,5%. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 35 oC.
Temperataura de autoinflamare 238 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explzoive. Limita inferioara de explozie 1,3%, vol.
-toxicitate: are proprietati hipnotice si analgezice. Efectele sunt tranzitorii. Otravirile cu para-aldehida sunt foarte
rare.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri bine ventilate. Se prefera depozite izolate. Cantitati mici se pot depozita in cladiri
rezistente la foc. Se va proteja de locituri mecanice.
-stingere: apa ar putea fi infectate. Se va folosi spuma speciala, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Se vor
utiliza aparate izolante.
701. Parafina.
Se intrebuinteaza in industria alimentara, in electrotehnica, la fabricarea chibriturilor, a acizilor grasi (prin oxidare).
Este un amestec de hidrocarburi parafinice ce se obtine din petrol la deparafinarea uleiurilor.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida alba cu aspect de ceara. Densitatea 0,870-0,900. Punctul de topire 38-62 oC. Punctul de
fiebre 300-400 oC. Insolubila in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 158-195 oC. Temperatura de autoaprindere 310
o
C. Autoaprinderea s=a observat si la 200 oC la pulverizarea parafinei topute in aer sau la caderea ei pe materiale fibroase. In
timpul incendiului se topeste daorita caldurii radiate provocand raspandirea ei.
-explozie: aprinderea parafinei in rezervoare sau vase poate provoca explozia acestora.
-toxicitate: in stare nerafinata poate avea actiune cancerigena. Parafina rafinata nu provoaca cancer.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza sub forma de calupuri in cladiri rezistente la foc. Se vor proteja de surse de caldura
intrucat prin incalzire se topeste si curge.
-stingere: incediile se sting cu apa, spuma, materiale pulverulente necombustibile.
702. Paration (C2H5O)2 PSOC6H4NO2.
Este intrebuintat ca insectivid. Se obtine prin reactia dintre clorura acidului dietil-tiofosforic si p-nitro-fenolat de
sodiu.
Pericol de:
-incendiu: lichid de culoare bruna spre galben. Densitatea 1,263. Punctul de fierbere 375 oC. Densitatea vaporilor in
raport cu aerul 10. Insolubil in apa. Este inflamabil, dar perocilul de incendiu este neglijabil in raport cu pericolul de intoxicare.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: foarte toxic. Poate fi fatal prin contactul cu pielea, inhalare sau ingerare. Concentratia limita admisa in aer
0,1 mg/m3. Prin descompunere emite gaze toxice ca oxizi de azot, fosfor si sulf.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri unde evenruale scurgeri din butoaie nu pericliteaza viata oamenilor si nu
contamineaza alte materiale. Se va evita contactul cu piele mai ales a parationului tehnic. La manipularea lui trebuie sa existe la
dispozitie atropina pentru folosire in cauzri extreme.
-stingere: incendiile se sting cu apa. Nu se vor flosi furtune de mare presiune, intrucat aceastea pot improsca
parationul din butoaiele rupte, marind astfel pericolul de contaminare. Se va purta echipament de protectie complet.
703. Pacura.
Se utilizeaza pentru ars in focare. Se obtine ca reziduu la distilarea titeiului.
Pericol de:
-incendiu: lichid vascos de culoare neagra. Densitatea 0,890-0,995. Insolubila in apa. Combustibila. Puterea calorifica
9100-10000 kcal/kg. In timpul arderii are capacitate de a se incalzi in prfunzime, formand un strat de temperatura constanta
mereu crescanda. Adaosul de benzina in cantitati mici in pacura mareste pericolul de incendiu. Astfel pacura cu 3% benzina este
usor inflamabila avand temperatura de inflamabilitate 30 oC. Pacura de focar are densitatea 0,984, temperaturai de inflamabilitate
140 oC si temperatura de autoaprindere 380 oC.
-explozie: pomparea pacurii fierbinti in rezervor poate provoca aprinderea ei si explozia rezervorului.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in reazervoare imprejmuite cu un dig. Pacura se va raci cu apa pana la temperatura de 50
o
C inainte de introducerea ei in rezervor. Din practica se cunosc cazuri de incendiu datorita pomparii pacruii firbinti din instalatie
la depozit.
-stingere: pentru stingerea pacurii se poate folosi spuma mecanica si apa pulverizata cu un debit de 0,2 l/m2.s.
704. Pentaeritrita C(CH2OH)4.
Se foloseste in sinteze chimice in industria rasinilor sintetice (alchidice si esterice), a lacurilor si vopselelor. Se obtine
din acetaldehida, solutie de formaldehida si hidroxid de calciu.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina. Punctul de topire 260 oC. Solubilitatea in apa 5,6% gr la 15 oC. Combustibila.
Temperatura de autoarpindere a prafului 640 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita de explozie inferioara 30 g/m3. Si praful depus
prezinta pericol de explozie.
Masruri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului in timpul manipularii sau depoziarii. Praful imprastiat pe pardoseala se va
aduna si se va scoate din incaperea depozitului.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
705. Pentafluorclorbenzen C6F5Cl.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,642. Punctul de fierber e114-120 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
6,98. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare 682 oC.
-explzoei: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
706. Pentafluorcloretan C2F5Cl.
Pericol de:
-inceidiu: gaz cu densitatea 0,0083. Punctul de fierbere -38 oC. Punctul de topire -106 oC. Densitatea lichidului 1,258.
Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare peste 700 oC.
-explozie: nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
707. Pentafluordietiltrifluormetilamina CFN(C2F5)2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,685. Punctul de fierbere 46 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 11. Greu
combustibil.
-exlozie: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
708. n-Pentan CH3(CH2)3CH3.
Este intrebuintat ca solvent si in sinteze organice. Se obtine prin fractionarea gazolinei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor volatil. Densitatea 0,626. Punctul de topire -129,7 oC. Punctul de fierbere 36,8 oC. Densitatea
vaporilor fata de aer 2,5. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate sub -40 oC. Temperatura de autoinflamare
287 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,4%, superioara 7,8%.
Presiunea maxima a exploziei 8,65 kgf/cm2. Continutul minim exploziv de oxigen in cazul diluarii amestecului cu bioxid de
carbon este de 14,8%.
-toxicitate: usor iritant al conjunctivei si mucoaselor cailor respiratorii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza din cauza volatilitatii ridicate in rezervoare sub presiune. Rezervoarele se vor stropi cu apa
in zilele calduroase de vara pentru micsorarea presiunii de vapori. Se vor evita orice surse posibile de aprindre.
-stingere: incendiile se sting cu spuma, bioxidul de carbon, azot. In timpul incendiului rezervorul se va stropi cu jeturi
de apa pentru a preveni explozie lui, ca urmare a cresterii presiunuii. In sparii inchise, concentratia minima de gaz inert necesara
a se realiza pentru stingere este de 29% in cazul bioxidului de carbon si 43% in cazul azotului.
709. Pentasulfura de fosfor P4S10.
Se intrebuinteaza la fabricarea insecticidelor organo-fosforice. S obtine prin combinarea directa a fosforului cu sulful
la incalzire.
Pericol de:
-incendiu: masa cristalina galbena. Densitatea 2,03. Punctul de topire 276 oC. Punctul de fierbere 514 oC. Insolubila in
apa. Arde incet, dar se aprinde cu usurinta de la o flacara mica. Se incalzeste spontan si se poate aprinde in prezenta umiditatii.
Temperatura de aprindere 142 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: toxica. Reactioneaza cu apa cu formare de hidrogen sulfurat. Produsele arderii contin bioxid de sulf si
pentoxid de fosfor, substante toxice si iritante. Limita maxima de praf admisa este de 1 mg/m3.
Masuri de:
-preveire: se depoziteaza separat de materiale oxidante si substante organice. Se va feri de umezeala si de lovituri.
-stingere: se utilizeaza bioxid de carbon; apa este eficace, dar reactioneaza cu materialul nears formand hidrogen
sulfurat inflamabil. Se va folosi aparatul izolant.
710. Pentasulfura de stibiu Sb2S5.
Intrebuintata pentru clorarea si vulcanizarea cauciucului, la fabricarea chibriturilor. Se obtine printr-o reactie directa a
stibiului cu sulful la cald.
Pericol de:
-incendiu: pulbere portocalie-rosie. Densitatea 4,64. Insolubila in apa. Prin incalzire se descompune. Combustibila.
Se aprinde usor de la o flacara mica. In contact cu acizi puternici formeaza hidrogen sulfurat – gaz inflamabil.
-explozie: in contact cu materiale oxidabile formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: produsele de ardere gazoase contin bioxid de sulf un gaz iritant si toxic.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de acizi si materiale oxidabile. Se va proteja de socuri mecanice si lovituri.
-stingere: se foloseste pentru stingere, apa. Se va utiliza echipament de protectie.
711. Peracetat de butil (TERTIAR)CH3COOOC(CH3)3.
Este intrebuintat ca initiator de reactie in procese de polimerizare si ca oxidant. Se obtine prin esterificarea acidului
peracetic cu alcool butilic tertiar.
Pericol de:
-incendiu: lichid de obicei in solubie de benzen75%. Este reactiv, infalambil si oxidant. Temperatura de
inflamabilitate de la 4 oC la 60 oC functie de solvent. Temperatura de autodescompunere 93 oC. Pericolul de aprindere creste odata
cu evaporarea benzenului.
-explozie: sensibil la socuri si incalzire. In amestec cu substante organice, materiale infalambile sau acceleratori
chimici reactioneactioneaza spontan cu explozie. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu sunt
cunoscute.
-toxicitate: se va evita inhalarea vaporilor sau ingerarea, precum si contactul indelungat cu pielea.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri ventilate, neincalzite, rezistente la foc, izolat de acceleratori, substante organice
si materiale inflamabile. Se va proteja de socuri mecanice. Se vor evita surse posibile de aprindere. Depozitele mari se vor proteja
cu instalatii automate de sprinklere. In caz de scurgeri, lichidul scurs va fi absorbit imediat cu un absorbant necombustibil cum ar
fi vermiculiul. Absornatul se indeparteaza apiu din incapere in containere de metal. Nu se vor folosi metale care dau scanteu sau
materiale organice (hartie, lemn). Resturile se vor arde intr-un loc special amenajat. Containerele goale se vor spala cu solutie de
hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: se va refule apa de la distanta cat mai mare sau dintr-un loc protejat de explozii. Daca au loc incendii in
apropierea acestui material, containerele se vor stropi cu apa pentru a preveni supraincalzirea lor. Operatiile de curatire dupa
incendiu nu sunt permise decat dupa ce intreaga cantitate de peracetat a fost racita complet.
713. Perclorat de amoniu NH4ClO4.
Este intrebuintat in pirotehnice la fabricareaexplozivilor, in chimie analitica. Se obtine prin tratarea hidroxidului de
amoniu cu acid percloric.
Pericol de:
-incendiu: cristale rombice albe. Densitatea 1,95. Se descompune prin incalzire. Sensibilitatea de explozie la socuri
este aceeasi ca a acidului picric si poate fi marita daca amestecul contine cantitati mici de impuritati ca sulf, praf de metale si
materiale cu continut de carbon. Poate exploda in timpul incendiului.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice.
Masuri de:
-preveire: se va proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza izolat de alte materiale, in special cele combustibile, sulf,
metale in stare fin divizate, materiale organice, substante usor oxidabile si acizi minerali. Se interzice depozitarea in zone cu
pericol de incendiu, in vecinatatea unor surse permanente de aprindere sau in locuri cu temperaturi ridicate. Materialul imprastiat
pe jos se va indeparta imediat din zona depozitului.
-stingere: se foloseste apa pentru stingere. Se va utiliza aparat izolant.
714. Perclorat de magneziu Mg(ClO4)2 · 6H2O.
In stare anhidra, percolatrul de magneziu, numit si anhidron, este intrebuintat la fabricarea siclativelor si ca absormant
de apa in analize chimice. Se obtine prin actiunea acidului percloric asupra hidroxidului de magneziu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba. Densitatea 2,6. Foarte solubila in apa. Prin incalzire la 251oC se descompune. Material
incombustibil dar oxidant. Amestecuri de perclorat de magneziu si substante organice combustibile se aprind usor prin simpla
frecare sau incalzire.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substante organice sau alte materiale usor oxidabile.
-toxicitate: iritant al pielii, ochilor si cailor respiratorii. Degaja gaze toxice in timpul arderii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri uscate, de constructie rezistenta la foc, izolat de materiale combustibile organice,
usor oxidabile si de acizi. Pulberea raspandita se va indeparta imediat din incapere si se va distruge cu grija. Se va feri de socuri.
-stingere: se inunda cu apa. Se vor utiliza aparate izolante. Incendiul va fi atacat de la distanta cat mai mare sau dintr-
o pozitie ferita de efectul exploziei.
715. Perclorat de potasiu KClO4.
Este folosit la prepararea unor substante explozive. Se obtine prin oxidarea electrolitica a cloratului de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba. Densitatea 2,52. Punctul de topire 610 oC. Greu solubil in apa. Nu este combustibil, dar este
oxidant. In amestec cu substante organice sau combustibile se aprinde usor prin frecare sau incalzire.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substante combustibile, organice sau usor oxidabile. In timpul
incendiului butoaiele pot exploda.
-toxicitate: ititant al pielii, ochilor si aparatului repirator. In timpul incendiului degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in locuri reci, uscate, de constructie necombustibila. Nu se va depozita impreuna cu
substante combustibile, organice, usor oxidabile, acizi, sulf, materiale carbonatoase si bumbac. Se va feri de lovituri si socuri.
Praful imprastiat se va indeparta imediat si se va distruge sub supraveghere.
-stingere: se inunda cu apa. Se vor utiliza aparate izolante.
716. Perclorat de sodiu NaClO4.
Este intrebuintat in pirotehnie, in chimia analitica. Se obtine prin oxidarea electrolitica a cloratului de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale incolore. Punctul de topire 482 oC (cu descompunere). Oxidant foarte puternic. Poate aprinde
materialele inflamabile din jur.
-explozie: amestecuri de perclorat de sodiu si materialele organice, combustibile sau usor oxidabile sunt explozive.
Explozia poate fi initiata prin frecare sau incalzire.
-toxicitate: iritant ochilor, pielii si aparatului respirator. Prin ardere degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri uscate, reci, necombustibile. Se va evita contactul cu materiale inflamabile,
substante organice sau usor inflamabile, acid sulfuric, sulf, bumbac.
-stingere: se inunda cu multa apa. Se vor folosi aparate izolante.
717. Perfluorciclohexilditrifluor-metilamina C6F11N(CF3)2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,847. Punctul de topire 111,5-114,5 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul
14,9. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare 523 oC.
-explozie: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
718. Perfluorpentan C5F12.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,634. Punctul de topire sub -120 oC. Punctul de fierbere 29-30 oC. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 9,9. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare 642 oC.
-explozie: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
719. Perfluortrietilamina(C2F5)3N.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 1,74. Punctul de topire -145 oC. Punctul de fierbere 70 oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 12,8. Greu combustibil. Temperatura de autoinflamare 593 oC.
-explozie: vaporii nu formeaza cu aerul amestecuri explozive.
720. Permanganat de potasiu KMnO4.
Intrebuintat la albirea fibrelor textile, a pielilor, oxidant in industria chimica, dezinfectant si antiseptic in medicina. Se
obtine prin oxidarea electrolitica a manganului de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale de culoare purpurie inchisa cu luciu metalic albastru. Densitatea 2,7. SOlubil in apa. Materialul
oxidant. Se descompune pe la 240 oC cu degajare de oxigen. Mareste inflamabilitatea substantelor combustibile.
-explozie: explodeaza in contact cu acidul sulfuric sau apa oxigenata. Reactioneaza violent cu substante usor
oxidabile in stare fin divizata.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza izolat de acid sulfuric, apa oxigenata, substante combustibile, organice si usor oxidabile.
-stingere: pentru stingere se va folosi apa.
721. Peroxid de acetil (CH3CO)2O2.
E intrebuintat in sinteze organice, pentru initierea unor reactii de polimerizare. Se obtine din clorura de acetil si apa
oxigenata.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale incolore. Densitatea 1,18. Punctul de topire 30 oC. Se pastreaza si se
transporta ca o solutie 25% in ftalat de metic, intrucat materialul pur este extrem de sensibil la socuri. In solutie de ftalat de metil
este un lichid incolor cu miros intepator, putin mai greu decat apa. Vaporii sunt mult mai grei in raport cu aerul (densitatea 4,07).
-explozie: este un material oxidant. Explodeaza prin incalzire. Se descompune exploziv la temperatura de 49 oC. La
temperaturi de -27 oC formeaza cristale sensibile la socuri.
-toxicitate: este toxic prin inhalare si iritant pentru piele si ochi. In caz de contaminare a ochilor, pielii sau
imbracamintei se spala cu cantitati mari de apa.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza numai in cladiri izolate, rezistente la foc,
folosite exclusiv pentru acest material. Temperatura depozitului se va mentine in limitele o oC pana la 32 oC. Se va prevedea
material absorbant necombustibil (vermiculit sau perlita) pentru imbibarea unor scurgeri accidentate. Materialul imbibat se va
indeparta din cladire si se va arde intr-un loc sigur. Containerele goale se spala cu solutie de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata sau pulbere stingatoare, de la distanta. In timpul unui incendiu in
apropiere, containerele se racesc cu jeturi de apa pentru a preveni supraincalzirea. Se va folosi ochelari de protectie.
722. Peroxid de bariu (BaO2).
Este intrebintat la fabricarea apei oxigenate, ca decolorant pentru bumbac, grasimi, uleiuri, in aluminotermie, ca
dezinfectant. Se obtine prin trecerea unui curent de oxigen peste un strat subtire de oxid de bariu fin macinat, la 500 oC. Este un
oxidant puternic. Degaja oxigen la temperatura de 800 oC. Contribuie la autoaprinderea diferitelor materiale combustibile.
Pericol de:
-incendiu: este o pulbere alba-cenusie. Densitatea 4,96. Punctul de topire 450 oC. Greu solubil in apa rece; se
descompune in apa calda.
-explozie: amestecuri de peroxid de bariu cu substante organice sau materiale combustibile sunt explozive si se aprind
usor, prin grecare sau in contact cu cantitati mici de apa.
-toxicitate: este toxic prin ingerare. Limita maxima admisa de praf in aer 0,5 mg/m3.
Masuri de:
-prevenire: la manipulare se va proteja de socuri mecanice si de umezeala. Se depoziteaza izolat de substante
organice sau materiale combustibile. Materialul imprastiat pe jos se va indeparta si distruge.
-stingere: incendiile se sting prin acoperire cu pulberi stingatoare sau cu nisip. Se vor purta ochelari in timpul
stingereii.
723. Peroxid de benzoil (C6H5CO)2O2.
Se foloseste pentru initierea de reactii de polimerizare cand se cere un promotor solubil in solventi organici (la
fabricarea policlorurii de vinil si a polietilenei). Se obtine din clorura de benzoil si apa oxigenata sa peroxid de sodiu.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de granule albe, cristale sau pulbere. Punctul de topire 108 oC. Greu solubil in apa.
In stare uscata este o substanta usor inflamabila. Temperatura de autoaprindere 144 oC. Se aprinde usor de la o scanteie si arde la
fel de rapid ca si praful de pusca. In contact cu acidul sulfuric concentrat se descompune violent aprinzandu-se de la sine. Este un
agent de oxidare si un sustinator energic al arderii.
-explozie: peroxidul de benzoil uscat este extrem de sensibil la socuri (impact, lovituri), incalzire si frecare. Arderea
trece usor in explozie. Din acest punct de vedere se apropie de explozivi.
-toxicitate: are o toxicitate scazuta prin inhalarea prafului in organism.
Masuri de:
-prevenire: containerele de peroxid de benzoil se vor proteja de socuri mecanice. Se depoziteaza in cladiri rezistente
la foc, in sptii reci si bine ventilate, izolat de alte materiale. Se vor prevedea guri de explozie dirijate in locuri sigure. Se va
depozita si manipula in containere originale.
Materialul imprastiat pe jos se va amesteca cu vermiculit umezit cu apa si se va indeparta in containere din mese
plastice. Nu se vor folosi materiale ce produc scantei sau materiale combustibile pentru indepartarea materialului imprastiat pe
jos. Peroxidul de benzoil poate fi dispus prin stropirea lui cu solutie de hidroxid de sodiu 10% in cantitate echivalenta cu de 10
ori greutatea lui proprie. Adaugarea apei necesare pentru dilutie se va face sub agitare continua. Containerele goale se vor
distruge prin ardere intr-un loc sigur sau se vor spala cu solutie de hidroxid de sodiu 10%
-stingere: incendiile se vor stinge cu apa de la distanta cat mai mare, dintr-o pozitie sigura contra exploziei. Operatiile
de curatire si salvare dupa un incendiu nu sunt admise decat dupa racirea completa a peroxidului. Se vor folosi ochelari, costum
de protectie si aparate izolante, in atmosfere de praf de peroxid.
724. Peroxid de tert-butil (CH3)3 COOC(CH3)3.
Este utilizat ca initiator in reactii de polimerizare.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor. Densitatea 0,80. Punctul de topire -37 oC. Punctul de fierbere 100 oC. Solubilitatea
in apa mica (sub 0,9% gr). Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 18,5 oC. Temperatura de autoinflamare 201 oC.
Puterea calorifica 8660 kcal/kg. Vaporii sunt mai grei decat aerul (densitatea fata de aer 5,1).
-explozie: este instabil termic. Incalzit la temperatura de 80 oC incepe sa se descompuna, iar produsele de
descompunere pot exploda peste temperatura de fierbere a produsului. Este sensibil la frecare si socuri mecanice. Initierea
aprinderii de la o sursa mare de energie se poate transforma in explozie.
Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie 1,0% vol.
-toxicitate: este iritant pentru ochi si piele. Se descompune intre 93-149 oC in eter si acetona, care sunt de asemenea
iritante pentru ochi si piele si aparatul respirator.
Masuri de:
-prevenire: se pastreaza in aer liber sau in depozite izolate de depozitare de substante inflamabile sau usor oxidabile.
Se vor proteja de socuri mecanice. Scurgerile de lichid pe pardoseala se vor acoperi cu un material absorbant necombustibil, ca
vermiculit si se vor indeparta in containere de masa plastica pentru a fi arse in locuri izolate, sub supravechere. Containerele
goale se vor spala minutios cu apa curata.
-stingere: incendiile mici se sting cu apa pulverizata sau pulberi uscate de la distanta cat mai mare sau dintr-o pozitie
protejata contra exploziei. Daca incendiul are loc in vecinatatea materialului, containerele se vor stropi cu jeturi de apa pentru a
preveni supraincalzirea lor. Curatirea locului in urma unui incendiu este admisa nimai dupa racirea completa a peroxidului. Se
vor utiliza ochelari de protectie si aparate izolante.
725. Peroxid de tert-butilbenzoil C6H5COOOC(CH3)3.
Intrebuintat ca initiator al reactiilor de polimerizare.
Pericol de:
-incendiu: lichid transpartent. Densitatea 1,046. Punctul de topire -7 oC. Insolubil in apa. Inflamabil. Temperatura de
inflamabilitate 19 oC. Temperatura inceputului de descompunere exoterma vizibila 58 oC.
-explozie: este sensibil la frecare si soc. La initierea de la o sursa de aprindere cu energie mare este capabil de
explozie fara participarea oxigenului din aer.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc, ventilate si neincalzite, izolate de alte depozite de substante
inflamabile. La manipulare se vor proteja de socuri mecanice, lovituri. Materialul scurs pe jos se va absorbi intr-un material
absorbant necombustibil si va fi ars intr-un loc special amenajat.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata intr-o pozitie protejata contra exploziilor.
726. Peroxid de lauroil (C11H23CO)2O2.
Se foloseste pentru initierea reactiilor de polimerizare.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor, diluat cu 50-60% dimetilftalat sau alti solventi. Densitatea 1,149. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6,1. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 45oC. Insolubil in apa. In stare uscata peroxidul de
lauroil este combustibil. Temperatura de autoaprindere 112 oC. Puterea calorifica 8700 kcal/kg. Este instabil termic. Prin incalzire
la temperaturi peste 56 oC se descompune.
-explozie: este sensibil la frecare si socuri. La initierea de la o sursa de aprindere sau la temperaturi ridicate se
descompune exploziv fara participarea oxigenului din aer. Incalzirea indelungata a unor cantitati mari de peroxid la 70-80 oC
duce la explozie. In amestec cu substantele organice, materialele inflamabile sau oxidabile reactioneaza spontan adeseori cu
explozie.
Praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 5-20 g/m3.
-toxicitate: este periculs in contact cu pielea si prin ingerare. Nu exista date complete.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri necombustibile ventilate si neincalzite, izolate de alte depozite de substante
organice sau materiale combustibile. Se vor evita orice surse posibile de aprindere. Depozitele mari vor fi protejate cu sisteme
automate de sprinklere.
La manipulare se va proteja de socuri mecanice. Containerele cu peroxid de lauroil nu se vor amesteca cu vermicului
umezit cu apa, se ma matura si indeparta intr-un container din material plastic. Nu se vor folosi materiale care produc scantei sau
materiale combustibile (hartie, lemn, etc) pentru stingerea materialului imprastiat. Resturile de peroxid absorbit se vor depune
intr-un loc indepartat in aer liber si se vor aprinde cu o torta lunga. Containerele goale de peroxid trebuie spalate cu o solutie de
hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata de la distente cat mai mari sau dintr-o pozitie protejata contra
exploziilor. Cand incendiul are loc in vecinatatea acestui material, containerele se vor stropi cu jeturi de apa pentru a preveni
supraincalzirea lor. Nu se vor intreprinde operatii de curatire sau salvare pana cand tot peroxidul nu este racit complet. Se vor lua
masurile cuvenite, datorita posibilitatii unoe schimbar chimice ca urmare a expunerii la caldura.
727. Peroxid de metiletilcetona CH3COOC2H5.
Se intrebuinteaza ca initiator al reactiilor de polimerizare si ca oxidant.
Pericol de:
-incendiu: este un lichid incolor, diluat cu 50-60% dimetilftalat sau alti solventi. Densitatea 1,149. Densitatea
vaporilor in raport cu aerul 6,1. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 45 oC. Temperatura de autoinflamare 130 oC. Puterea
calorifica 4,550 kcal/kg. Produsul disociaza enerhic in prezenta acidului sulfuric concentrat si in unele cazuri se produce
autoinflamarea. O cantitate mica de peroxid arde in aer cu o flacara rosie fumeganda; flacara paer ca se stinge uneori, dar dupa un
scurt interval se aprinde intens.
-explozie: din cauza pericolului mare de explozie in comert se gaseste sub forma de solutie 50-60% in dimetilftalat.
Se descompune exploziv prin incalzire, expunere la lumina sau in contact cu multe chimicale. Reactioneaza violent, se aprinde
sau explodeaza in contact cu substante organice, materiale combustibilesau usor oxidabile. Este sensibil la socuri mecanice, chiar
in concentratii de 60%.
-toxicitate: este toxic prin ingerare, in contact cu pielea sau ochii sau prin inhalarea vaporilor.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri izolate, rezistente la foc, ventilate si neincalzite. Nu este pemisa depozitarea la
un loc cu alte materiale, in special substante organice, materiale inflamabile sau usor oxidabile. Depozitele mari se prevad cu
instalatii automate de sprinklere. Containerele se vor proteja la manipulare de lovituri si socuri mecanice. Scurgerile de peroxid
de pardoseala se acopera cu un material absorbant necombustibil si se indeparteaza din cladire in conctainere de masa plastica.
Distrugerea lor se face prin ardere in spatii special amenajate departe de zona depozitului. Containerele goale se spala cu solutie
de hidroxid de sodiu 10%.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata de la distanta. In cazul unui incendiu in apropiere, containerele se
racesc cu jeturi de apa pentru a evita supraincalzirea lor. Operatiile de curatire a locului incendiului se vor efectua cu precautie
avand in vedere posibilitatea unor modificari in structura chimica datorita expunerii termice. Se vor utiliza ochelari de protectie si
aparate izolante.
728. Peroxid de potasiu K2O2.
Este intrebuintat ca agent de albire si pentru imbunatatirea aerului din spatii inchise. Se obtine prin oxidarea potasiului
in oxigen.
Pericol de:
-incendiu: este o pulbere amorga galben-portocalie. Densitatea aparenta 2,14. Punctul de topire circa 400 oC. Este un
oxidant puternic.
-explozie: amestecuri de peroxid de potasiu si substante organice, combustibile sau usor oxidabile sunt explozive si se
aprind usor prin frecare sau in contact cu cantitati mici de apa. Reactioneaza energic cu apa si in cantitati mari reactia devine
exploziva. Arderea trece usor in explozie.
-toxicitate: este toxic prin ingerare si in contact cu pielea sau ochi.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de socuri mecanice si de umezeala. Se depoziteaza izolat de substante organice si combustibile.
Pulberea imprastiata pe jos trebuie indepartata imediat si distrusa.
-stingere: cantitati mici de materiale combustibile pot fi stinse cu pulberi uscate. Se va folosi apa numai pentru
stingerea materialelor combustibile din vecinatatea peroxidului de potasiu. se va utiliza costum de protectie in timpul interventiei.
729. Peroxid de sodiu Na2O2.
Este intrebuintat ca agent de inalbire, pentru imbunatatirea aerului in spatiile inchise (submarine, masti
autorespiratoare, etc). Se obtine prin incalzirea sodiului topit cu aer uscat la 350 oC.
Pericol de:
-incendiu: se prezinta sub forma de cristale albe-galbui. densitatea 2,80. Punctul de topire 460 oC (cu descompunere).
Solubil in apa. Este o substanta oxidanta.
-explozie: amestecuri de peroxid de sodiu si substante organice combustibile sunt explozive si se aprind usor prin
simpla frecare sau in contact cu cantitati mici de apa. Reactioneaza energic cu apa si in cantitati mari reactia devine exploziva.
Reactia dintre peroxid de sodiu si sulf, bioxid de carbon sau pulbere de aluminiu in prezenta apei este de asemenea exploziva.
-toxicitate: este toxic prin ingerare. Se va evita aspirarea prafului sau contactul cu pielea sau ochii.
Masuri de:
-prevenire: se va feri de socuri mecanice si de umezeala. Nu se depoziteaza impreuna cu substante organice
combustibile sau alte materiale usor oxidabile. Se depoziteaza in locuri uscate. Peroxidul varsat pe jos se va indeparta imediat.
-stingere: incendiile in care sunt implicate cantitati mici de materiale combustibile pot fi stinse cu pulberi stingatoare.
Se va folosi apa numai pentru stingerea materialelor combustibile din vecinatatea peroxidului de sodiu. In timpul interventiei se
va folosi costum de protectie completa.
730. Peroxid de strontiu SrO2.
Se utilizeaza ca decolorant, dezinfectant. Se obtine prin trecerea unui curent de oxigen peste oxid de strontiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Densitatea 4,7. Prin incalzire se descompune. Este un oxidant foarte puternic care
poate aprinde materialele inflamabile din jur.
-explozie: amestecurile de peroxid de strontiu si materialele organice, combustibile sau usor oxidabile sunt explozive.
Esplozia poate fi initiata prin frecare sau in contact cu cantitati mici de apa.
-toxicitate: toxic prin ingerare. Se va evita aspirarea prafului sau contactul cu pileea si ochii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza separat de substante inflamabile, combustibile sau usor oxidabile, in locuri uscate.
Materialul scurs pe pardoseala va fi indepartat din incapere si ars.
-stingere: incendiile la care participa oxid de stroniu se vor stinge cu pulberi stingatoare. Se vor purta ochelari.
731. Persulfat de potasiu.
Intrebuintat in industria textila, in vopsitorie in medicina, fotografie si in procese de polimerizare ca initiator de
reactie. Se obtine prin electroliza unei solutii concentrate de sulfat acid de potasiu.
Pericol de:
-incendiu: cristale mici incolore. Densitatea 2,48. Putin solubil in apa. Se descompune sub 100 oC. Material oxidant.
Mareste inflamabilitatea substantelor combustibile, organice sau usor oxidabile.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu substante combustibile, organice.
-toxicitate: toxic. Iritant al pielii.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza izolat de substante combustibile, organice sau usor oxidabile. Se va proteja de lovituri.
-stingere: pentru stingerea incendiilor se va folosi apa.
732. Petrol
Fractiune obisnuita la distilarea primara a titeiului, servind la iluminat, incalzit si drept carburant pentru tractoare si
avioane cu reactie.
Pericol de:
-incendiu: fractiune lichida. Densitatea 0,792-0,823. Interval de fierbere 180-315 oC. Insolubil in apa. Inflamabil.
Temperatura de inflamabilitate 30-35 oC. Temperatura de autoinflamare 240-260 oC. Arde cu flacara luminoasa cu fum negru.
-explozie: vaporii de petrol formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,4%, superioara
7,5%.
-toxicitate: irita mai ales mucoasele si pielea. In concentratii mari produce ameteli si indispozitie generala.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite de lichide petroliere inflamabile. Cantiati mici se pot
depozita in cladiri rezistente la foc. Se vor evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica sau mecanica, cu coeficient mare de infoiere.
733. Petrolatum
Materia prima pentru obtinerea acizilor grasi a unor produse farmaceutice, creme etc. Se obtine ca suprodus la
rafinarea uleiurilor lubrifiante.
Pericol de:
-incendiu: substanta semisolida de culoare slab galbuie. Densitatea 0,815-0,880. Punctul de topire 35-80 oC. Insolubil
in apa. Inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 250 oC.
-explozie: aprindere petrolatum-ului in rezervor poate provoca explozia acestuia.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in aer liber in rezervoare, cu serpentina de incalzire. Se va evita pomparea produsului
fierbinte in rezervor.
-stingere: incendiile se sting cu spuma chimica si mecanica.
734. Pigmenti
Pigmenti organici isi gasesc utilizare in industria cernelurilor tipografice, a lacurilor si a vopselelor. Un alt
consuumator important este industria cauciucului si ma maselor plastice care de asemenea utilizeaza pigmenti pentru vopsirea
diferitelor obiecte de cauciuc, bachelita, celuloid, rasini fenolice etc. Pigmentii coloranti se mai utilizeaza pentru crete colorate,
creioane pastel, ceara de sigiliu, hartie de copiat.
Pericol de:
-incendiu: pigmentii se prezinta sub forma de pulberi combustibile, insolubile in apa. Praful depus prezinta pericol de
incendiu.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. In tabela de mai jos se dau caracteristicile explozive ale unor
pigmenti mai cunoscuti.
Limita
Temperatura
inferioara
Formula de
Pigmentul Fractiunea de
chimica autoaprindere
explozie o
C
g/m3
Rosu intens C22H15O2N3Cl2 140 31 910
Bordo C24H19O4N3 140 31 770
Galben rezistent C17H14O5N5Cl 140 5 790
Galben fotorezistent C16H12O4N4Cl2 140 10 930
Rosu C34H30O4N8 140 5 830
Rosu-portocaliu C27H17O2N3Cl2 140 31 770
Rosu aprins C24H18O3N3Cl2 250 65 652
Portocaliu rezistent C15H11O5N4 250 65 -

Masuri de:
-prevenire: pigmenti se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita imprastierea prafului prin spargerea
ambalajelor. Se vor evita orice surse posibile de aprindere.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma cu coeficient mare de infoire.
735. Piperazina hexahidrat C4H10N2 · 6H2O.
Folosit in industria medicamentelor. Se obtine din amoniac, alcool si dicloretan.
Pericol de:
-incendiu: substanta cristalina incolora, higroscopica. Punctul de topire 41 oC. Punctul de fierbere 125-130 oC. Usor
solubil in apa. Combustibila. Temperatura de autoaprindere 368 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv.
Masuri de:
-prevenire: se va evita contactul cu agenti oxidanti
-stingere: incendiile se sting cu apa.
736. Piperidina (HEXAHIDROPIRIDINA) C5H11N.
Folosita ca intermediar in sinteze organice. Se obtine sintetic prin reducerea catalitica a piridinei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,862. Punctul de topire -9 oC. Punctul de fierbere 106,3 oC. Densitatea vaporilor
in raport cu aerul 3,0. Solubilitatea in apa: nelimitata. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitatea 16 oC.
-explozie: reactioneaza energic cu oxidanti. Vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
-toxicitate: in timpul arderii se descompune cu degajarea unui fum foarte toxic continand oxizi de azot.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Se va evita contactul cu substante
oxidante.
-stingere: apa nu este eficienta. Incendiile se sting cu spuma speciala, bixoxid de carbon, freoni. Se va utiliza aparat
izolant.
737. Piramidon (1-FENIL-2,3-DIMETIL-4-DIMETILA-MINOPIRAZOLONA-5 sau AMIDOPIRINA)
C13H17N3O.
Analgezic, antipiretic, spasmolitic. Se obtine sintetic din antipirina si azotit de sodiu in solutie acida.
Pericol de:
-incendiu: pulberi cristalina de culoare alba cu nuanta galbuie. Punctul de topire 108 oC. Putin solubila in apa.
Combustibila.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Fractiunea 250μ are limita inferioara de explozie 18,7
g/m3. Temperatura de autoaprindere a amestecului 276 oC.
Masuri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului in timpul depozitarii. Ambalajele se vor feri de lovituri. Se vor evita surse
posibile de aprindere.
-stingere: se utilizeaza apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon.
738. Piretru
Se foloseste ca insecticid de contact. Se obtine din flori de Pyrethrum.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila. Densitatea aparenta 0,311. Temperatura de aprindere 200 oC. Temperatura de
autoaprindere 450 oC. Are tendinta de autoaprindere termica. Autoincalzirea s-a observat la 70 oC.
-explozie: in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive.
-toxicitate: toxic prin ingerare.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va proteja contra surselor de incalzire cu temperatura de peste 70 oC. Depozitele vor fi
amenajate in cladiri rezistente la foc.
-stingere: incendiile se sting cu apa cu adaos de muianti, spuma.
739. Piridina C5H5N.
Intrebuintata ca intermediar in sinteze organice dizolvant pentru saruri minerale. Se izoleaza din gudroanele de
carbune.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor, cu miros caracteristic. Densitatea 0,978. Punctul de topire -40 oC. Punctul de fierbere 115-
116 C. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,7. Solubila in apa. Este inflamabila. Temperatura de inflamabilitate 20 oC.
o

Temoeratura de autoaprindere 480 oC. Arde cu o flacara portocalie.


-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 1,8%, superioara 12,4%.
-toxicitate: produs toxic prin inhalare si ingerare. Iritant al ochilor, pielii si aparatului respirator. Concentratia limita
admisa a vaporilor in aer 5 parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in aer liber in depozite separate. Cantitati mici se pot pastra in depozite de
lichide inflamabile. Se va evita contactul cu materiale oxidante in stare de pulberi. Se va proteja de socuri mecanice.
-stingere: apa nu este eficienta. Se va folosi spuma speciala, bioxid de carbon sau pulberi stingatoare. Intr-un spatiu
inchis concentratia minima necesara de bioxid de carbon pentru stingere este de 29%. Se vor folosi ochelari si aparate izolante.
740. Pirita FeS2.
Este folosita la obtinerea acidului sulfuric. Se gaseste ca minereu accesoriu in roci eruptive, sedimentare si sisturi
cristaline.
Pericol de:
-incendiu: cristale galbene, cubice cu luciu metalic. Densitatea 4,9-5,1. Are tendinta de autoaprindere in caz de
depozitare in stive.
-explozie: praful de pirita suspendat in aer formeaza aestecuri expozive.
Masuri de:
-prevenire: la stivuire bucatile mari si marunte trebuie asezate uniform. Se va controla ca temperatura in interiorul
stivei sa nu depaseasca 60 oC.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
741. Poliacetat de vinil
Utilizat la prepararea de lacuri, adezivi, cu liant pentru celuloa, la lipirea metal pe metal, la apretarea textilelor si ca
materie prima pentur fabricarea alcoolului polivinilic. Se obtine prin polimerizarea in emulsie a acetatului de vinil.
Pericol de:
-incendiu: substanta solida sub forma de granule sau pulbere. Densitatea 1,19. Punctul de inmuiere 100 oC. Insolubil
in apa. Combustibila. Prin incalzire la 160-170 oC incepe sa se descompuna. Emulsia de poliacetat de vinil poate contine acetat de
vinil pana la 0,08% ceea ce face ca temperatura de inflamabilitate sa fie putin peste 120 oC.
-explozie: praful in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie pentru praful cu dimensiunea
particulelor de 5-30μ este de 17 g/m3. Temperatura de autoaprindere 800 oC.
-toxicitate: prin incalzire degaja gaze inerte.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita raspandirea prafului in incapere prin spargerea
ambalajelor. Depozitarea poliacetatului de vinil emulsie se face in locuri bine ventilate, in absenta unor surse posibile de
aprindere.
-stingere: materialul aprins se stinge pe suprafete deschise cu apa pulverizata cu adaos de muinat, cu spuma. In spatii
inchise se vor folosi gaze inerte.
742. Poliacrilonitril
Se utilizeaza la fabricarea fibrelor sintetice (melana) prin filarea unei solutii, in dimetilformamida sau in alti solventi.
Se obtine prin polimerizarea acrilonitrinului in solutie apoasa in prezenta de initiatori (persulfat de potasiu).
Pericol de:
-incendiu: pulbere alba. Densitatea 1,13-1,16. Temperatura de curgere 220 oC. Combustibila. Temperatura de
inflamabilitatea 230 oC. Temperatura de autoaprindere 620 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limitele de explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va feri de contactul cu substante oxidante si de surse posibile de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
743. Polialchilbenzen
Amestec de diizopropilbenzen si triizopropilbenzen. Se obtine ca produs secundar la alchilarea benzenului cu
propilena pentru obtinerea fenolului si acetonei.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,867. Punctul de fierbere 202-204 oC. Insolubil in apa. Combustibil.
Temperatura de inflamabilitate 70 oC. Temperatura de autoinflamare 410 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenure: se depoziteaza de preferinta in aer liber. Se vor evita surse de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma chimica, spuma mecanica.
744. Poliamide
Se intrebuinteaza ca fibre sintetice (nailon, capron, perlon) prin filtrarea topiturii. Cea mai mare importanta o are
nailonul, care se obtine prin policondensarea hexametilen-diaminei cu acid adipic si relonul, care se obtine prin policondensarea
caprolactamei.
Pericol de:
-incendiu: nailonul se prezinta sub forma unei mase solide incolore. Densitatea 1,10. Punctul de topire 248 oC.
Insolubil in apa. Combustibila. Prin ardere se topeste si curge.
Relonul este o masa solida cu aspect cornos de culoare alba pana la galben deschis. Densitatea 1,13. Punctul de topire
215 oC. Insolubil in apa. Combustibila. In stare topita arde intens.
-explozie: praful de poliamide in suspensie in aer este exploziv.
-toxicitate: prin ardere degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului format prin frecarea taiteilor de conducte, la transportul acestora pentru
prelucrare. Se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata si spuma.
745. Policlorura de vinil
Este intrebuintata sub forma neplastifiata la confectionarea placilor, a conductelor, a robinetelor etc, si sub forma
plastifiata la fabricarea pielii si a talpilor sintetice, izolarea conductelor electrice, la fabricarea placilor de patefon (mai ales
copolimerii cu acetat de vinil). Se obtine prin polimerizarea in suspensie sau emulsie a clorurii de vinil.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alva. Densitatea 1,380. Punctul de inmuiere 70-85 oC. Punctul de curgere 160-180 oC.
La tamperatura de 160 oC incepe sa se descompuna. Combustibila. Arde in flacara cu degajare de ceata de acid clorhidric; prin
indepartarea flacarii se stinge. Faptul ca este mai putin combustibila decat polietilena sau polistirenul se datoreaza efectului
ignifug al atomului de clor din molecula. In stare prelucrata sub forma de placi sau obiecte extrudate este mai greu combustibil.
-explozie: praful de policlorura de vinil formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie nu sunt
cunoscute.
-toxicitate: prin ardere degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza si se transporta la prelucrare sub forma de praf in saci de polietilena. Se vor evita sursele
de aprindere. Nu se va depozita impreuna cu alte materiale usor oxidabile.
-stingere: materialul aprins se stinge cu apa pulverizata, spuma. In timpul stingerii se vor utiliza aparate izolante.
746. Polietilena
Este intrebuintata ca material electrolizat, in special la izolarea cablurilor electrice, la confectionarea ambalajelor, a
recipientelor, a conductelor rezistente la coroziune. Se obtine prin polimerizarea etilenei la presiuni inalte (2000 at) sau la
presiuni joase cu catalizator de alchil-aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere microcristalina de culoare alba. Cele doua tipuri de polietilena au caracteristici diferite.
Polietilena Densitatea kg/m3 Punct de topire oC
Presiune inalta 920 120
Presiune joasa 960 120
Insolubila in apa. Combustibila. In contact cu flacara se inmoaie si curge; in stare de curgere se aprinde si arde cu
flacara luminoasa. Capacitatea de ardere este in functie de gradul de polimerizare, fiind mai mare in cazul polietilenei de inalta
presiune. Polietilena poate fi considerata, sub aspectul capacitatii de ardere, ca o benzina solodificata cu presiune de vapori foarte
scazuta sau ca o parafina cu punct de topire ridicat. Temperatura de autoaprindere 420 oC. Prelucrata sub forma de folii se aprinde
cu usurinta de la un chibrit.
-explozie: praful de polietilena in stare de suspensie in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie pentru praful
cu dimensiunea particuleleor 250μ este 45 g/m3. Concentratia minima a oxigenului la care amestecul praf-aer explodeaza este
9%,vol.
Masuri de:
-prevenire: in timpul transportului pana la sectia de granulare se va evia raspandirea prafului in incapere. Se
depoziteaza sub forma de granule in saci de polietilena. La manipularea sacilor se va evita spargerea lor si raspandirea granulelor.
Depozitul va fi din materiale incombustibile.
-stingere: pe suprafete deschise incendiile se sting cu spuma sau apa pulverizata cu adaos de muiant. In spatii inchise
se stinge cu bioxid de carbon, azot.
757. Poliformaldehida
Se obtine prin polimerizarea formaldehidei in prezenta de acizi sau baze.
Pericol de:
-incendiu: substanta pulverulenta, cu dimensiunea particulelor 5-50μ. Densitatea 1,4. Punctul de topire 170-180 oC.
Combustibila. Temperatura de autoaprindere 530 oC.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Limita inferioara de explozie 20 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita raspandirea in aer.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma.
748. Poliizobutilena.
Intrebuintat ca izolant electric, pentru captusirea rezervoarelor in industria chimica, la impermeabilitatea tesaturilor,
ca adeziv pentru piele. Se obtine prin polimerizarea izobutilenei in prezenta de clorura de aluminiu la temperaturi scazute.
Pericol de:
-incendiu: masa solida alba cu insusiri elastice ca ale cauciucului. Densitatea 0,93. insolubila in apa. Combustibila.
Viteza de ardere este de 125 kg/m2.min, la o viteza a vatului de 5 m/s si temperatura de -5 oC. Arderea este insotita de un fum
abundent si negru. Prin ardere materialul se topeste si curge.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Limitele de aprindere nu se cunosc.
-toxicitate: prin descompunere degaja gaze toxice, iritante.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita surse de aprindere. Se va feri de incalzire excesiva.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata, spuma. In spatii inchise se va folosi bioxid de carbon si azot.
749. Polimetacrilat de metic.
Folosit ca sticla organica pentru geamuri de avioane, autom pentru sticla de siguranta, ochelari de protectie, sticla de
ceasornic, proteze etc. Se obtine prin polimerizarea metacrilatului de metil.
Pericol de:
-incendiu: masa transparenta incolora, termoplasica. Densitatea 1,18. Punctul deinmuiere 200-220 oC. Prin inclazire
la 100 C se poate modela. Insolubil in apa. Se aprinde cu usurinta. Temperatura de aprindere 214 oC. Temperatura de
o

autoaprindere 439 oC. In cazul unui aport suficient de caldura, arde cu flacara lumnoasa, fara a lasa practici nici un reziduu. Are
tendinta de autoaprindere termica; autoinclazirea s-a observat la 100 oC. Praful depus se aprinde foarte usor. Continutul minim de
oxigen pentru arderea amestecului praf-aer 14% vol. Temperatura de autoaprindere a prafului 300 oC.
-explozie: praful de polimetacrilat de metil suspendat in aer este exploziv. Praful “fractiunea 74μ” cu uniditatea 0,6%
si continutul de cenusa 0,05% are limita inferioara de explozie 12,6 g/m3. Presiunea de explozie 7 kg/cm2.
-toxicitate: prin ardere degaja gaze toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depozteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: in spatii deschise incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muianti. Se va folosi aparate izolante.
750. Polimixine.
Nume generic pentru antibiorice izolate din mediile de cultura ale diferitelor tulpini de Bacillus polymyxa. Se folosesc
in infectii cu bacterii gram-negative.
Pericol de:
-incendiu: pulbere combustibila. Punctul de topire 228-230 oC. Solubila in apa (40%).
-explozie: praful “fractiunea 850μ” in suspensie in aer nu este exploziv pana la concentratia de 500 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. In timpul manipularii se va evita raspandirea prafului in aer.
-stingere: incendiile se seting cu apa pulverizata cu adaos de muiant, cu spuma.
751. Polipropilena.
Se foloseste pentru fabrcarea conductelor rezistente pana la temperatura de 150 oC, a ambalajelor, a unor obiecte
pentru instalatii sanitare, obiectelor de menaj, pieselor de instalatii in industria chimica si textila. Se obtine prin polimerizarea
propilenei cu catalizatori de alchil-aluminiu.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Densitatea 0,900-0,915. Punctul de inmuiere 165-170 oC. Combustibila. In contact
cu o flacara se inmoaie si curge, in stare de curgere se aprinde si arde cu flacara luminoasa. Prelucrata sub forma de folii se
aprinde cu usurinta.
-explozie: praful uscat in stare de suspensie in aer este exploziv. Fractiunea care contine 57% particule cu
dimensiunea de 74μ are limita inferioara de explozie 12,6 g/m3. Temperatura de autoaprindere a amestecurlui praf-aer 890 oC.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza pana la prelucrare sub forma de granule in saci de polietilena. Se va evita raspandirea
prafului format prin frecarea granulelor in conducte. Depozitele de polipropilena vor fi amplasate in cladiri rezistente la foc. Se
va evita sursele de aprindere.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant si cu spuma.
752. Polisiloxani (POLIMERI SILICONICI).
Se intrebuinteaza sub forma de: uleiuri de siliconi, rasini siliconice, cauciuc de siliconi, unsori siliconice, pelicule
protectoare. Uleiurile de siliconi sunt utilizate ca agenti de ungere in industria cauciucului, ca lichide de presiune in aparaturi
hidraulice, agenti antispumanti, lichide dielectrice. Rasinile siliconice se utilizeaza ca materiale izolante in industria
electrotehnica, la ignifugarea tesaturilor de sticla. Cauciucul de siliconi se utilizeaza ca material pentru garnituri si in industria
electrotehnica la constructia condensatoralor si transformatoarelor.
Pericol de:
-incendiu: uleiurile de siliconi sunt lichide. Densitatea 0,96-097.Punctul de topire de la – 45 la – 62 oC . Complet
insolubile in apa. In majoritatea cazurilor sunt combustibile. Temperatura de inflamabilitate variaza intre 300-350 oC.
Temperatura de aprindere intre 350 si 400 oC. In aer, la temperaturi peste 150 oC viscozitatea lor creste formandu-se in cele din
urma geluri. Sunt descompuse de acidul azotic si de clorul liber. Rasinile siliconice se gasesc aproape exclusiv sub forma de
solutii in dizolvanti organici. Ele prezinta pericol de incendiu datorita dizolvantului care este de cele mai multe ori inflamabil.
Masuri de:
-prevenire: uleiurile de siliconi se depoziteaza de preferinta in aer liber sau in cladiri rezistente la foc. Se va evita
contactul cu agenti oxidanti cum sunt acidul azotic concentrat sau clorul care produc descompunerea lor cu formare de silani-
substante usor inflamabile. Rasinili siliconice se depoziteaza de asemenea in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele posibile
de aprindere.
-stingere: incendiile nu se pot stinge cu apa, solutii apoase sau spuma. Se va folosi pulberi stingatoare si hidrocarburi
halogenate, freon (dibromtetrafluoretan).
753. Polistiren
Este folosit la fabricarea bunurilor de larg consum, articolelor optice, frigiderelor, placilor de patefon. Se obtine prin
polimerizarea in suspensie in suspensie a stirenului monomer.
Pericol de:
-incendiu: pulbere cistalina de culoare alba. Densitatea 1,05. Punctul de inmuiere 200-300 oC. Insolubil in apa.
Combustibil. Temperatura de inflamabilitatea 210 oC. Temperatura de autoinflamare 444 oC. La incalzire se descompune si arde
cu flacara luminoasa, producand mult fum. Aceasta se datoreaza nucleului benzenic din molecula sa. capacitatea de aprindere
apolistirenului expandat este mai mare decat a polistirenului standard sub forma de perle, datorita suprafetei mari de contact cu
aerul si urmelor de butan inglobat. Prin ardere se topeste putand propaga flacara cu multa usurinta. Polistirenul antison este o
pulbere de culoare albastru deschis, cu particule dimensiunea 2-3mm. Este un amestec de polistiren cu cauciuc. Combustibil.
Temperatura de inflamabilitatea 34 oC. Temperatura de autoaprindere 486 oC.
-explozie: pulberea de polistiren suspendata in ae este exploziva. Limita inferioara de explozie a prafului cu
dimensiunile 20-30μ este de 25 g/m3.
-toxicitate: prin descompunere degaja gaze toxice cu actiune narcotica si iritanta.
Masuri de:
-prevenire: se va evita raspandirea prafului rezultat la taierea placilor de polistiren expandat. Pentru a micsora
capacitatea de aprindere a polistirenului expandat acesta este ignifugat prin adaugarea unui amestec de trioxid de antimoniu si
parafina clorurata. Se va evita orice surse posibile de aprindere la depozitare.
-stingere: incendiile se sting cu apa pulverizata cu adaos de muiant, spuma.
754. Polivinilacetali.
Sunt utilizati in amestecuri de presare, pentru a mari rezistenta la apa a textilelor, precum si ca adezici. Se obtin prin
reactia alcoolului polivinilic cu aldehide (formaldehida, acetaldehida, butirialdehida).
Pericol de:
-incendiu: pulbere cristalina de culoare alba sub forma de solzi cu dimensiunea particulelor 1-2 mm. Densitatea 1,18.
Punctul de inmuiere 180-200 oC. Insolubila in apa. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 293 oC. Temperatura de
autoinflamare 394 oC.
-explozie: in stare de suspensie in aer este exploziva. Limitele de explozie nu se cunosc.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se va evita sursele de aprindere.
-stingere: pe suprafete deschise incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos de muianti, spuma. In spatii inchise se
vor folosi bioxid de carbon sau azot.
755. Polivinilbutirali-furfurali.
Se intrebuinteaza ca materii prime pentru lacuri speciale.
Pericol de:
-incendiu: pulbere sub forma de granule fine de culoare galbena. Insoluila in apa. Combustibila. Temperatura de
aprindere 183 oC. Temperatura de autoaprindere 405 oC.
-explozie: praful suspendat in aer este exploziv. Praful “fractiunea 74μ” are limita inferioara de explozie 27,7 g/m3.
Concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea amestecului de praf-aer cu azot de 9% vol.
Masuri de:
-prevenire: in timpul manipularii se va evita formarea prafului fin si raspandirea lui in aer.
-stingere: incendiile se sting, pe o suprafata descperita, cu apa pulverizata cu adaos de muianti.
756. Polivinilformali.
Se intrebuinteaza cu materii prime peste lacuri in spcial lacuri pentru acoperirea sarmei si tablei. Se obtin prin reactia
formaldehidei cu alcool polivinilic.
Pericol de:
-incendiu: pulbere microgranulara, de culoare crem cu dimensiunea particulelor 1-2mm. Densitatea 1,25. Punctul de
topire 180-220 oC. Insolubil in apa. Combustibila. Temperatura de aprindere 298 oC. Temperatura de autoaprindere 430 oC.
-explozie: praful in suspensie in aer este exploziv. Praful “fractiunea 250μ” are limita inferioara de explozie 27,7
g/m3. Concentratia minima exploziva de oxigen la diluarea amestecului de praf-aer cu azot este de 11%.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. In timpul manipularii se va evita formarea prafului fin si
raspandirea lui in aer.
-stingere: pe o suprafata descoperita incendiul se stinge cu apa pulverizata, spuma chimica. In spatii inchise se pot
folosi gaze inerte.
757. Porofor (2,2-AZO-BIS-IZOBUTIRONITRIL).
Este intrebuintat ca initiator de reactie intrucat se descompune cu formare de radicali.
Pericol de:
-incenidu: masa cristalina de culoare alba sau slab galbuie. Produsul uscat are forma unui praf fin dispersat.
Densitatea 1,030. Densitatea aparenta 0,310-0,330. Punctul de topire 105-106 oC. Solubilitatea in apa neglijabila. Inflamabil.
Temperatura de autoaprindere 240 oC. In aer neglijabila. Inflamabila. Temperatura de autoarpindere 240 oC. In aer arde cu flacara
mare lipsita de fum. Are tendinta de autoaprindere. Temperatura la care incepe autoinclazirea este 35 oC. Prin incalzire peste 60-
70 oC se descompune cu autoaprindere. Produsul este capabil sa arda intr-un spatiu inchis fara aport de oxigen. La depozitare la
lumina si temperatura ridicata se descompune treptat cu degajare de azot si formare de dinitril al acidului succinic si nitril al
acidului izobutiric. Produsul umed se descompune mai repede decat cel uscat. Se aprinde usor de la o scanteie, chibrit si de la alte
surse de aprindere usor de la o scanteie, chibrit si de la alte surse de aprindere de energie mica. De asemenea se autoapride prin
expunere la soare sau in apropierea instalatiilor de incalzire. Praful depus este deosebit de inflamabil. Temperautra de
autoaprindere 990 oC.
-explozie: explodeaza prin frecare si socuri mecanice iar in masa mare prin incalzire peste 50 oC. In timpul arderii se
observa aprinderi cu caracter exploziv. In cazul arderii usor cantitati mari in incaperi inchise pot avea loc explozii datorita
gazelor. Praful in suspensie in aer este foarte periculos. Limita inferioara de explozie 5,2 g/m3.
-toxicitate: produsele de ardere sunt toxice.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc bine ventilate, naincalzite si protejate contra razelor directe ale
soarelui. Temperatura se va mentine sub 35 oC. Se vor face separat de alte produse, in special de cele inflamabile. Praful
imprastiat pe pardoseala trebuie adunat in containere speciale, evacuat din incapere si distrus in locuri special amenajate. Nu se
vor folosi containere din metale care produc scantei sau din materiale combustibile (lemn, hartie).
-stingere: incendiile se sting cu apa, debite mari. Stingerea unui incendiu cu gaze inerte ar putea fi ineficienta. Se va
folosi aparate izolante.
758. Potasiu K
Este intrebuintat la celule fotoelectrice. Se obtine prin electroliza clorurii de potasiu topite.
Pericol de:
-incendiu: metal moale argintiu. Densitatea 0,86. Punctul de topire 63,5 oC. Punctul de fierbere 776 oC. Foarte
periculos in caldura pentru a provoca aprinderea. Se poate autoaprinde in aer sau oxigen. Arde violent, insotit de explozii care pot
provoca imprastierea materialului.
-explozie: reactioneaza exploziv cu apa, bioxidul de carbon, tetraclorura de carbon.
-toxicitate: materialul solid provoaca arsuri grave ale pielii si ochilor. Fumul produs de arderea potasiului este
puternic iritant pentru piele, ochi si mucoase.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in absenta umiditatii, departe de produse pentru stingerea caror se foloseste apa. Se va
proteja de lovituri si de temperautri inalte. Se pastreaza in petrol sau sub perna de azot. In nici un caz nu se va pastra sub perna de
hidrocarburi halogenate. Pentru depozitarea unor cantitati mari se recomanda folosirea de cladiri izolate, rezistnete la foc.
-stingere: nu se va utiliza apa, bioxid de carbon sau tetraclorura de carbon. Se va folosi grafit uscat, carbonat de
sodiu, clorura de sodiu macinata sau alte pulberi stingatoare. Se va purta echipament de protectie completa.
759. Propan CH3CH2CH3.
Impreuna cu butanul se utilizeaza ca combustibil casnic sub denumirea de “aragaz”. Se mai foloseste ca materie prima
pentru fabricarea etilenei si propilenei prin piroliza. Se separa din gazele de sonda sau de cracare.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor, fara miros in stare pura. Densitatea in raport cu aerul 1,562. Punctul de fierbere -42 oC.
Densitatea in stare lichefiata 0,500. Solubilitatea in apa 6,5% la 18 oC. Combustibil. Arde cu flacara albastruie.
-explozie: formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de explozie: inferioara 2,1%, superioara 9,5%.
Temperautra de autoinflamare 466 oC. Presiunea maxima a exploziei 8,6 kgf/cm2.
-toxicitate: concentratii mari de propan in aer provoaca cefalee, varsaturi, astenie.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza in stare lichefiata in vase de presiune. Rezervoarele de propan lichid se stropesc cu apa in
timpul verii pentru a reduce presiunea de vapori. Zona rezervoarelor se betoneaza si se prevede cu santuri de scurgere spre un
bazin de colectare pentru a preveni arderea propanului sub rezervor in cazul spargerii rezervorului. Buteliile de propan se
depoziteaza in locuri reci, bine ventilate, departe de surse de aprindere.
-stingere: prima actiune consta in incercarea de a opri scurgerea gazului. In timpul incendiului, rezervorul se va raci
cu apa pentru a preveni explozia. Flacara de propan se stinge folosind bioxid de carbon ce trebuie realizata pentru sitngerea
incendiilor in spatii inchise este de 32%.
760. 1,3-Propandiamina NH2(CH2)3NH2.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor. Densitatea 0,884. Punctul de fierbere 135,5 oC. Densitatea vaporilor in raport cu aerul 2,6.
Solubila in apa. Inflamabila. Temperatura de inflamabilitatea 24 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive.
Masuri de:
-prevenir: se depoziteaza in cladiri rezistente la foc. Se vor evita sursele posibile de aprindere.
-stingre: pentru stingerea incendiilor se va utiliza spuma speciala, pulberi stingatoare sua bioxid de carbon. Apa poate
provoca stropirea cu produs aprins.
761. Propazina (2-CLOR-4,6-BIS-N-IZOPROPILAMINO-TRIAZINA 1, 3, 5. (C3H7NH)2ClC3N3.
Este intrebuintat ca erbicid pentru culturile de porumb. Se obtine prin condensarea clorurii de cianuril cu
izopropilamina.
Pericol de:
-incendiu: pulbere de culoare alba. Continutul de substanta de baza 47,0%. Densitatea 0,30-0,40. Punctul de topire
210-212 oC. Solubilitatea in apa 8,6 mg/l la 22 oC. Combustibila. Temperatura de inflamabilitate 183 oC. Temperatura de
autoinflamare 471 oC.
-explozie: in stare de suspensie in aer formeaza amestecuri explozive. Limita inferioara de explozie pentru praful
fractiunea 74μ este de152 g/m3.
Masuri de:
-prevenire: la depozitare se va evita spargerea ambalajelor si raspandirea prafului in incapere. Se va feri de surse de
aprindere.
-stingere: pe suprafete deschise incendiul se stinge cu apa pulverizata cu adaos de muiant. In spatii inchise se poate
folosi bioxid de carbon sau azot.
762. Propilamina CH3(CH2)2NH2.
Se intrebuinteaza ca intermediar la fabricarea de erbicide triazinice (propazin, atrazin). Se obtine din nitropropan prin
reducere.
Pericol de:
-incendiu: lichid incolor cu miros de amoniac. Densitatea 0,719. Punctul de topire -83 oC. Punctul de fierbere 48-49
o
C. Densitatea vaporilor fata de aer 1,7. Solubila in apa in orice proportie. Este inflamabil. Temperatura de inflamabilitate 2 oC.
Temperatura de autoinflamre 603 oC.
-explozie: vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive. Limitele de exploizie: inferioara 2,0%, superioara 10,4%
-toxicitate: iritant puternic al ochilor, pielii si aparatului respirator. Concentratia maxima admisa a vaporilor in aer 5
parti pe milion.
Masuri de:
-prevenire: se depoziteaza de preferinta in depzite separate in aer liber. Cantitati mici se pot depozita in cladiri
rezistente la foc. Se va proteja de socuri mecanice, lovituri, izbituri.
-stingere: pentru stingerea incendiului se va folosi bioxid de carbon, pulberi stingatoare sau spuma speciala. Apa nu
este eficienta. Se va utiliza echipament de protectie.
763. Propionat de nonil.
Materie prima de baza in industria petrochimica. Se foloseste la fabricarea acrilionitrilului, a propilenoxidului, a
fenolului si acetonei, a glicerinei sintetice, a polipropilenei, a cauciucului sintetic, a alcoolului izopropilic etc. Se obtine prin
piroliza propanului si a fractiunilor petroliere lichide alaturi de etilena.
Pericol de:
-incendiu: gaz incolor. Densitatea in raport cu aeru 1,498. Punctul de fierbere -47,7 oC. Densitatea in stare lichida
0,515.
-explozie: formeaza amestecuri explozive cu aerul. Limitele de explozie: inferioara 2%, superioara 11,1%.
Temperatura de