SUBIECTE BACALAUREAT 2015 - 2018

MATEMATICĂ
LICEU TEHNOLOGIC
2018
Cuprins

1 Algebră. Clasa a IX-a . . . . . . . . . . . . . . 2

2 Algebră. Clasa a X-a . . . . . . . . . . . . . . . 7

3 Geometrie s, i trigonometrie . . . . . . . . . . . 13

4 Matrice s, i determinant, i. Sisteme liniare . . . . 18

5 Legi de compozit, ie . . . . . . . . . . . . . . . . 27

6 Polinoame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

7 Analiză matematică. Clasa a XI-a . . . . . . . 35

8 Analiză matematică. Clasa a XII-a . . . . . . . 42

1 Algebră. Clasa a IX-a
   
1 1 1 1
1. Arătat, i că 2 − 3− 4− · = 3.
2 3 4 5
 
1 3
2. Arătat, i că 1 − (1 + 0,5) = .
2 4
 
1 1
3. Arătat, i că 2 − : = 3.
2 2
 
1 8
4. Arătat, i că 4 − · = 2.
4 15
 
1 1 20
5. Arătat, i că + · = 2.
2 5 7
 
3 1
6. Arătat, i că 1 − : = 1.
4 4
 
1 7
7. Arătat, i că 2 + : = 2.
3 6
 
1 4
8. Arătat, i că 2 + · = 2.
2 5
 
1 3
9. Arătat, i că 2 − : = 5.
2 10
  
1
10. Arătat, i că 30 · − 0,3 = 1.
3
 
1 1 10
11. Arătat, i că − · = 1.
2 5 3
1
12. Arătat, i că : 0,5 − 1 = 0.
2
1
13. Arătat, i că 1 − : 0,25 = 0.
4
1
14. Arătat, i că 1 − : 0,5 = 0.
2
   
1 1 1 1
15. Arătat, i că 1 − 1− 1− = .
2 3 4 4
 
1 1 1
16. Arătat, i că − : = 1.
3 4 12
√ √
17. Arătat, i că (2 + 3)2 + (1 − 2 3)2 = 20.
2 √
18. Arătat, i că √ − 3 = 1.
3−1
√ √ √ √ √
19. Arătat, i că 3(2 − 2) + 2( 3 − 6) = 0.
√ √ √
20. Arătat, i că numărul n = 8( 2 + 1) − 2 2 este pătratul
unui număr natural.
21. Arătat, i că media geometrică anumerelor a = 16 s, i b = 9
este egală cu 12.
√
22. Calculat,√ i media aritmetică a numerelor a = 2(5 − 5)
s, i b = 2 5.
23. Calculat, i suma primilor trei termeni ai unei progresii
aritmetice (an )n≥1 , s, tiind că a1 = 1 s, i a3 = 5.
24. Calculat, i rat, ia progresiei geometrice (bn )n≥1 , s, tiind că
b1 = 3 s, i b4 = 24.
25. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 +2. Determi-
nat, i numerele reale a pentru care f (a) + f (a + 1) = 5.
26. Calculat, i f (−1) · f (1), unde f : R → R, f (x) = x + 1.
27. Calculat, i f (−1) + f (0) + f (1), unde f : R → R, f (x) =
x2 + x.
28. Calculat, i f (−2) + f (2), unde f : R → R, f (x) = x2 − 4.
29. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 +1. Calculat, i
f (−1) · f (1).
30. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 −1. Calculat, i
f (−1) + f (1).
31. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 −3x. Calculat, i
f (1) · f (2) · f (3) · f (4).
32. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 −1. Calculat, i

2016
2016
f (1) + f (0) .
33. Determinat, i numărulreal m, s, tiind că punctul A(1, 5)
apart, ine graficului funct, iei f : R → R, f (x) = x2 + m.
34. Determinat, i numărulreal a, s, tiind că punctul A(1, 0) apar-
t, ine graficului funct, iei f : R → R, f (x) = x − a.
35. Determinat, i numărulreal a, s, tiind că punctul A(a, 0) apar-
t, ine graficului funct, iei f : R → R, f (x) = x − 2.
36. Determinat, i numărul real a pentru care punctul A(a, 2)
apart, ine graficului funct, iei
f : R → R, f (x) = x2 − 2x + 3.
37. Determinat, i abscisele punctelor de intersect, ie a graficu-
lui funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 3x + 2 cu axa Ox.
38. Determinat, i abscisele punctelor de intersect, ie a graficu-
lui funct, iei f : R → R, f (x) = x2 − 4x + 3 cu axa Ox.
39. Determinat, i abscisele punctelor de intersect, ie a grafice-
lor funct, iilor f : R → R, f (x) = x2 − x s, i g : R → R,
g(x) = 2x − 2.
40. Determinat, i abscisele punctelor de intersect, ie a grafice-
lor funct, iilor f : R → R, f (x) = 3x − 5 s, i g : R → R,
g(x) = 1 − 3x.
41. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 −2. Determinat, i
numerele reale a, s, tiind că f (a) = a.
42. Determinat, i coordonatele punctului de intersect, ie a grafi-
cului funct, iei f cu axa Oy, unde f : R → R, f (x) =
2x2 + x + 2015.
43. Determinat, i numărul real m pentru care f (2) = 0, unde
f : R → R, f (x) = x + m.
44. Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = x2 − x + 2 s, i
g : R → R, g(x) = x + 1. Determinat, i numărul a pentru
care f (a) = g(a).
45. Se consideră x1 s, i x2 solut, iile ecuat, iei x2 − x + a = 0,
unde a este număr real. Determinat, i valorile reale ale
lui a pentru care x1 x2 − 1 < 0.
46. Arătat, i că (x1 + x2 )2 − 6x1 x2 = 1, unde x1 s, i x2 sunt
solut, iile ecuat, iei x2 − 5x + 4 = 0.
x1 + x2 − 1
47. Arătat, i că = 1, unde x1 s, i x2 sunt solut, iile
x1 x2
ecuat, iei x2 − 4x + 3 = 0.
48. Arătat, i că 4(x1 + x2 ) − 3x1 x2 = 2, unde x1 s, i x2 sunt
solut, iile ecuat, iei x2 − 5x + 6 = 0.
49. Arătat, i că 2(x1 + x2 ) − x1 x2 = 1, unde x1 s, i x2 sunt so-
lut, iile ecuat, iei x2 − 8x + 15 = 0.
2 Algebră. Clasa a X-a

1. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
x2 + x + 1 = 1.
2. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
2x2 − 6x + 5 = x − 1.

3. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
3x − 5 = 2.
4. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
x + 1 = 5.

5. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
2x − 3 = 5.
6. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
x − 1 = 2.

7. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
5x + 1 = 6.
8. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
3x + 4 = 4.
9. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
3x + 1 = 5.
10. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
2x − 1 = 3.
11. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
x + 3 = 4.
12. √
Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
x + 2 = 2.

13. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia

52x−4 = 25.
14. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
32x+2 = 9.

15. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia

2x+1 = 8.
16. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
8x = 42x+1 .

17. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia

27x−5 = 4x .
18. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
32x+1 = 35 .
19. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
3x+1 = 9x .
20. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
2
6x −3x+5 = 216.
21. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
1
32−x = .
9
22. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
log3 (x + 5) = log3 9.
23. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
log5 (2x − 1) = 2.
24. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
log5 (2x − 1) − log5 3 = 0.
25. Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
log3 (x + 1) + log3 (x − 1) = log3 8.
26. Calculat, i în câte moduri poate fi aleasă o echipă for-
mată din 5 elevi, din totalul de 6 elevi, pe care îi are la
dispozit, ie un antrenor.
27. Determinat, i câte numere naturale de trei cifre distincte
au cifrele elemente ale mult, imii {1, 2, 3, 4, 5}.
28. Determinat, i numerele naturale de trei cifre care au pro-
dusul cifrelor egal cu 7.
29. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea M = {10, 15, 20, 25, 30, 35, 40, 45, 50}, acesta să fie
un număr divizibil cu 10.
30. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {1, 2, 3, 4, 5}, acesta să verifice relat, ia 2n ≤ 16.
31. Calculat, i probabilitatea ca alegând un număr din mult, i-
mea numerelor naturale de o cifră, acesta să fie multiplu
de 3.
32. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mul-
t, imea numerelor naturale de două cifre, acesta să aibă
cifra unităt, ilor egală cu 3.

33. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-

mea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, acesta să fie multiplu de
4.
34. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, acesta să fie multiplu de
2.
35. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}, acesta să fie multi-
plu de 3.
36. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10}, acesta să fie multi-
plu de 5.
37. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}, acesta să fie divizibil cu 2.
38. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99}, acesta să fie
multiplu de 2.
39. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea M = {10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90}, acesta să fie
multiplu de 30.

40. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-

mea M = {10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90}, acesta să fie
multiplu de 15.
41. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr din mult, i-
mea A = {10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90}, acesta să fie
divizor al lui 1000.
42. Calculat, i probabilitatea ca, alegând un număr n din mul-
t, imea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}, acesta să verifice ega-
litatea (n − 2)(n − 4) = 0.
43. După o ieftinire cu 25%, pret, ul unui televizor este de
600 de lei. Determinat, i pret, ul televizorului înainte de
ieftinire.
44. Un obiect costă 100 de lei. Determinat, i pret, ul obiectu-
lui după o scumpire cu 20%.
45. După o ieftinire cu 10%, pret, ul unui obiect este 900 de
lei. Determinat, i pret, ul obiectului înainte de ieftinire.
46. După o ieftinire cu 30%, pret, ul unui obiect este 700 de
lei. Determinat, i pret, ul obiectului înainte de ieftinire.
47. După o ieftinire cu 15%, pret, ul unui obiect este 34 de
lei. Calculat, i pret, ul obiectului înainte de ieftinire.
48. Un obiect costă 150 lei. Calculat, i pret, ul obiectului după
o scumpire cu 30%.
49. După o reducere cu 10% un obiect costă 99 de lei. Cal-
culat, i pret, ul obiectului înainte de reducere.

50. După o scumpire cu 25%, pret, ul unui obiect este de 250

de lei. Calculat, i pret, ul obiectului înainte de scumpire.
10
51. Determinat, i numerele reale a s, i b, pentru care =
3+i
a + ib, unde i2 = −1.
3 Geometrie s, i trigonometrie

1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(6, 1)

s, i B(2, 5). Calculat, i lungimea segmentului OM, unde
M este mijlocul segmentului AB.
2. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1, −1)
s, i B(4, 4). Demonstrat, i că punctele A, O s, i B sunt coli-
niare.
3. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5, 1)
s, i B(3, 1). Calculat, i lungimea segmentului AB.
4. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(6, 0)
s, i B(0, 8). Calculat, i lungimea segmentului AB.
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 1)
s, i B(2, −1). Arătat, i că AO = OB.
6. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 5),
B(1, 1) s, i C(5, 5). Arătat, i că triunghiul ABC este isos-
cel.
7. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(0, 3),
N(4, 3) s, i P(4, 0). Calculat, i perimetrul triunghiului MNP.
8. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0)
s, i M(8, 6). Calculat, i distant, a dintre punctele O s, i M.
 9. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 4),
B(−3, 2) s, i C(5, 2). Calculat, i lungimea medianei din
vârful A al triunghiului ABC.
10. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 6)
s, i B(8, 0). Determinat, i lungimea medianei din vârful O
în triunghiul AOB.

11. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(1, 2),

N(4, 3) s, i P(6, 1). Determinat, i lungimea segmentului
MQ, unde Q este mijlocul segmentului NP.
12. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 3)
s, i B(4, 0). Calculat, i perimetrul triunghiului OAB.

13. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0),

A(0, 3) s, i B(4, 0). Calculat, i perimetrul triunghiului AOB.
14. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 2),
B(5, 5) s, i C(7, 10). Arătat, i că AC = 2AB.

15. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0),

A(0, 5) s, i B(5, 0). Arătat, i că triunghiul AOB este isos-
cel.
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0, 0),
M(0, 4) s, i N(4, 0). Arătat, i că triunghiul MON este isos-
cel.
17. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3, 5) s, i
B(7, 5). Determinat, i coordonatele mijlocului segmen-
tului AB.
18. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 4) s, i
B(6, 4). Determinat, i coordonatele mijlocului segmen-
tului AB.

19. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(−1, 3)

s, i B(5, 3). Determinat, i coordonatele mijlocului segmen-
tului AB.
20. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(4, 2) s, i
B(4, 6). Determinat, i coordonatele mijlocului segmen-
tului AB.
21. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(5, 0)
s, i B(2m + 1, 0), unde m este număr real. Determinat, i
numărul real m, s, tiind că punctul C(10, 0) este mijlocul
segmentului AB.

22. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 4)

s, i B(5, 4). Calculat, i distant, a de la punctul A la punctul
B.
23. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M(2, 1)
s, i N(4, 1). Determinat, i lungimea segmentului MN.
24. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1, 5) s, i
B(3, 5). Determinat, i distant, a de la punctul A la punctul
B.
25. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(2, 1)
s, i B(3, 0). Determinat, i ecuat, ia dreptei d care trece prin
mijlocul segmentului AO s, i este paralelă cu dreapta AB.
1
26. Arătat, i că 2 sin 45◦ · cos 45◦ − sin2 45◦ − cos2 60◦ = .
4
√
27. Arătat, i că 2 · sin 45◦ − (sin 30◦ + cos 60◦ ) = 0.
1
28. Arătat, i că sin2 45◦ − cos2 60◦ = .
4
29. Arătat, i că sin2 120◦ − cos2 30◦ = 0.
30. Arătat, i că sin2 135◦ + sin2 45◦ = 1.
31. Arătat, i că sin2 150◦ + sin2 60◦ = 1.
32. Arătat, i că sin 30◦ + sin 45◦ − cos 60◦ − cos 45◦ = 0.
33. Arătat, i că sin 60◦ + tg 45◦ = cos 30◦ + ctg 45◦ .
34. Demonstrat, i că (sin x +cos x)2 −sin 2x = 1, pentru orice
număr real x.
 π 5 12
35. Dacă x ∈ 0, s, i cos x = , arătat, i că tg x = .
2 13 5
  π 4 3
36. Dacă x ∈ 0, s, i cos x = , arătat, i că sin x = .
2 5 5
3  π  4
37. Arătat, i că sin x = , s, tiind că x ∈ 0, s, i cos x = .
5 2 5
4  π  3
38. Arătat, i că sin x = , s, tiind că x ∈ 0, s, i cos x = .
5 2 5
√
1  π 3
39. Arătat, i că sin x = , s, tiind că x ∈ 0, s, i cos x = .
2 2 2
12  π 5
40. Arătat, i că sin x = , s, tiind că x ∈ 0, s, i cos x = .
13 2 13
63  π
41. Arătat, i că sin(a + b) = , s, tiind că a, b ∈ 0, ,
65 2
3 12
sin a = s, i sin b = .
5 13
10
42. Arătat, i că tg 30◦ ctg 60◦ + tg 60◦ ctg 30◦ = .
3
43. Arătat, i că (sin x + 7 cos x)2 + (7 sin x − cos x)2 = 50,
pentru orice număr real x.
44. Calculat, i lungimea laturii AB a triunghiului ABC,
π
dreptunghic în A, s, tiind că AC = 6 s, i B = .
4
45. Calculat, i lungimea laturii AB a triunghiului ABC,
dreptunghic în A, s, tiind că AC = 5 s, i m(^B) = 45◦ .
46. Calculat, i lungimea laturii AB a triunghiului
√ ABC,
dreptunghic în A, s, tiind că BC = 3 2 s, i m(^B) = 45◦ .
47. Calculat, i aria triunghiului ABC, dreptunghic în A cu
AB = 4 s, i AC = 3.
48. Calculat, i aria triunghiului ABC, dreptunghic în A cu
AB = 10 s, i AC = 12.

49. Calculat, i aria triunghiului MNP, s, tiind că MN = 4 s, i

m(^N) = m(^P) = 75◦ .
50. Se consideră triunghiul ABC în care AB = 5, AC = 12 s, i
BC = 13. Calculat, i cosC.

4 Matrice s, i determinant, i. Sisteme liniare

1. Se consideră matricele
   
5 1 a−2 1
A= s, i B = ,
4 8 4 a+1
unde a este număr real.
a) Arătat, i că det A = 36.
b) Determinat, i valorile reale ale lui a pentru care ma-
tricea M(a) este inversabilă.
c) Determinat, i numerele reale x s, i y pentru care
M(x) · M(y) = A.
  
x 2
2. Se consideră matricea A = , unde x este număr
x x
real.
a) Arătat, i că det (A(3)) = 3.
b) Arătat, i că A(2017 + x) + A(2017 − x) = 2A(2017),
pentru orice număr real x.
c) Determinat, i numerele
reale m pentru care
det A(2) + mA(1) = 0.
   
1 3 1 0
3. Se consideră matricele A = , I2 = si
  −1 2 0 1 ,
2 x
B(x) = , unde x este număr real.
1 1
a) Arătat, i că det A = 5.
b) Arătat, i că , dacă A + B(x) = 3I2 , atunci
A · B(x) = 5I2 .
c) Determinat, i numerele
reale x pentru care
det B(x) · B(x) − I2 = 0.
   
1 −5 6 5
4. Se consideră matricele A = ,B =
  2 6 −2 1
1 0
s, i I2 = .
0 1
a) Arătat, i că det A = 16.
b) Determinat, i numărul real a pentru care A · B = aI2 .
  
1
c) Demonstrat, i că det xA + B ≥ 49, pentru orice
x
număr real nenul x.
   
3 7 5 −7
5. Se consideră matricele A = ,B =
  2 5 −2 3
1 0
s, i I2 = .
0 1
 
0 7
a) Arătat, i că 5A − 3B = 8 .
2 2
b) Demonstrat, i că matricea B este inversa matricei A.
c) Determinat, i numerele reale x s, i y, s, tiind că
xA · A − 8A = yI2 .
   
1 0 x 1
6. Se consideră matricele I2 = si A(x) = ,
0 1 , −1 2
unde x este număr real.
a) Arătat, i că det (A(2)) = 5.
b) Determinat, i numerele reale x s, i y pentru care
A(x) · A(y) = 3I2 .
c) Determinat, i numărul
întreg p pentru care
det A(p) · A(p) + I2 = 5.
 
1 2
7. Se consideră matricea A(m) = , unde m
m m+1
este număr real.
 a) Arătat, i că det (A(0)) = 1.
b) Demonstrat, i că A(m)+A(−m) = 2A(0), pentru orice
număr real m.
c) Determinat, i matricea X ∈ M2 (R) pentru care
A(2) · X = A(5).
   
1 3 0 2
8. Se consideră matricele A = si B = ,
3 1 , 2 x
unde x este număr real.
a) Arătat, i că det A = −8.
 
1 0
b) Arătat, i că A · A − 2A = 8I2 , unde I2 = .
0 1
c) Demonstrat, i că det(A · B − B · A) ≥ 0, pentru orice
număr real x.
   
1 3 2 2
9. Se consideră matricele A = s, i B = .
3 −4 2 2
a) Arătat, i că det A = −13.
 
0 10
b) Arătat, i că A · B − B · A = .
−10 0
c) Determinat, i numerele reale x pentru
 care

1 0
det(B · B − xI2 ) = 0, unde I2 = .
0 1
   
1 2 −1 −2
10. Se consideră matricele A = si B = .
0 2 , 2 0
 a) Arătat, i că det A = 2.
 
0 0
b) Arătat, i că (A + B)(B − A) = .
0 −12
c) Determinat, i matricea X ∈ M2 (R), s, tiind că A · X =
B.
   
3 2 1 1
11. Se consideră matricele A = s, i B = ,
2 3 1 a
unde a este număr real.
a) Arătat, i că det A = 5.
b) Determinat, i numărul real a pentru care B · B = 2B.
c) Arătat, i că det(A · B − B · A) ≥ 0, pentru orice număr
real a.
   
1 1 0 −1
12. Se consideră matricele A = si B = .
−1 0 , 1 1
a) Arătat, i că det A = 1.
 
0 0
b) Arătat, i că B · B + A = O2 , unde O2 = .
0 0
c) Determinat  , ixnumerele
 reale x s, i y, pentru care
2 0
A+B = .
0 4y
   
1 2 x 1
13. Se consideră matricele A = si B = ,
1 −2 , y −1
unde x s, i y sunt numere reale.
 a) Arătat, i că det A = −4.
b) Arătat, i că det(A−2B) = 0, pentru orice numere reale
x s, i y.
c) Determinat, i numerele reale x s, i y, pentru care A·B =
B · A.
   
2 3 x 1
14. Se consideră matricele A = s, i B = ,
3 2 1 x
unde x este număr real.
a) Arătat, i că det A = −5.
b) Arătat, i că A · B = B · A.
c) Determinat, i numărul real x, pentru
 care
1 0
A · A − 3(A + B) = I2 , unde I2 = .
0 1
   
−1 1 1 0
15. Se consideră matricele A = si I = .
0 0 , 2 0 1
a) Arătat, i că det A = 0.
 
0 0
b) Verificat, i dacă A·(A+I2 ) = O2 , unde O2 = .
0 0
c) Determinat, i numerele reale m pentru care det B = 0,
unde B = A · A + mI2 .
   
1 0 1 0
16. Se consideră matricele A = si I = .
−2 1 , 2 0 1
a) Arătat, i că det A = 1.
 b) Arătat, i că A · A + I2 = 2A.
c) Determinat
 , i numerele
 reale a, b s, i c, pentru care
a−2 b
A· = I2 .
c+1 1
   
1 2 1 0
17. Se consideră matricele A = si I = .
1 1 , 2 0 1
a) Arătat, i că det A = −1.
b) Arătat, i că A · A − 2A = I2 .
 x, pentru care A · B = I2 ,
c) Determinat, i numărul real
−1 x
unde B = .
x − 1 −1
   
1 3 −4 0
18. Se consideră matricele A = ,B = si
  2 1 0 4 ,
x 1
C(x) = , unde x este număr real.
2 3
a) Arătat, i că det A = −5.


b) Arătat, i că det A +C(−1) = det B.
c) Determinat, i numărul real x, pentru care
C(x) · A − A ·C(x) = B.
   
−2 2 1 0
19. Se consideră matricele M = si I = .
−1 −1 , 2 0 1
a) Arătat, i că det M = 4.
  
0 0
b) Arătat, i că M ·M +3M +4I2 = O2 , unde O2 = .
0 0
c) Determinat, i numerele reale a s, i b astfel încât
M · M · M = aM + bI2 .
   
3 −2 1 0
20. Se consideră matricele M = si I = .
5 −3 , 2 0 1
a) Arătat, i că det A = 1.
 
0 0
b) Arătat, i că A · A + I2 = O2 , unde O2 = .
0 0
c) Demonstrat, i că det(A−aI2 ) ≥ 1, pentru orice număr
real a.
 
2 −2
21. Se consideră matricea A = .
1 −1
a) Calculat, i det A.
b) Determinat, i numerele reale p pentru care A · A = pA.
 
0 b
c) Determinat, i matricele B = , stiind că
b 0 ,
det(A + B) = 0, unde b este un număr real.
   
1 2 4 3
22. Se consideră matricele A = ,B = si
  3 4 2 1 ,
1 1
C= .
1 1
a) Arătat, i că det A = −2.
 b) Arătat, i că A + B = 5C.
c) Demonstrat  + BA + 4I2 = 25C,
, i că AB
1 0
unde I2 = .
0 1
 
2 1
23. Se consideră matricea A = .
2 1
a) Arătat, i că det A = 0.
b) Determinat, i numărul real x pentru care A · A = xA.
c) Arătat  + I2 ) + det(A − I2 ) = 2, unde
, i că det(A
1 0
I2 = .
0 1
   
3 6 1 0
24. Se consideră matricele A = si I = .
1 2 , 2 0 1
a) Calculat, i det A.
b) Determinat, i numărul real x, s, tiind că A · A = xA.
c) Determinat, i numerele reale a pentru care
det(A + aI2 ) = 0.
 
1 2 4
25. Se consideră matricea A = 0 1 3.
0 0 1
a) Calculat, i det A.
 , i că (A − I
b) Arătat
 3 )(A − I3 )(A
 − I3 ) = O
3 , unde
1 0 0 0 0 0
I3 = 0 1 0 s, i O3 = 0 0 0.
0 0 1 0 0 0
 
0
c) Rezolvat, i ecuat, ia matriceală AX = 1, unde
2
 
x
X = y ∈ M3,1 (R).
z

5 Legi de compozit, ie

1. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-

pozit, ie asociativă x ∗ y = xy − 2(x + y) + 6.
a) Demonstrat, i că x∗y = (x−2)(y−2)+2, pentru orice
numere reale x s, i y.
b) Determinat, i numărul real x, pentru care x∗3 = 2018.
c) Calculat, i log2 2 ∗ log2 3 ∗ log2 4 ∗ · · · ∗ log2 2018.
2. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie asociativă x ◦ y = 5xy + 15(x + y) + 42.
a) Arătat, i că (−2) ◦ (−2) = 2.
b) Demonstrat, i că x ◦ y = 5(x + 3)(y + 3) − 3, pentru
orice numere reale x s, i y.
 c) Determinat, i numărul real x, pentru care
(x − 3) ◦ (x − 3) ◦ (x − 3) = 197.
3. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ◦ y = xy − 9(x + y) + 90.
a) Arătat, i că 10 ◦ 8 = 8.
b) Demonstrat, i că x◦y = (x−9)(y−9)+9, pentru orice
numere reale x s, i y.
c) Determinat, i numerele naturale n pentru care
n ◦ n ≤ 10.
4. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ∗ y = 2xy + 6x + 6y + 15.
a) Arătat, i că x ∗ y = 2(x + 3)(y + 3) − 3, pentru orice
numere reale x s, i y.
b) Arătat, i că 7 ∗ 98 = 2017.
c) Determinat, i numerele reale x, pentru care
x ∗ (x + 2) = 3.
5. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie asociativă x ∗ y = xy − x − y + 2.
a) Arătat, i că x ∗ y = (x − 1)(y − 1) + 1, pentru orice nu-
mere reale x s, i y.
b) Calculat, i 0 ∗ 1 ∗ 2 ∗ 3.
c) Determinat, i numerele reale a, s, tiind că a∗a∗2016 =
2016.
6. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie asociativă x ∗ y = xy − (x + y) + 2.
a) Arătat, i că 2 ∗ 2 = 2.
b) Demonstrat, i că x ∗ y = (x − 1)(y − 1) + 1, pentru
orice numere reale x s, i y.
c) Calculat, i 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ · · · ∗ 2018.
7. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ◦ y = 3xy + 3x + 3y + 2.
a) Arătat, i că x ◦ y = 3(x + 1)(y + 1) − 1, pentru orice
numere reale x s, i y.
 
2
b) Arătat, i că x ◦ − = x, pentru orice număr real x.
3
c) Determinat, i numerele naturale n pentru care
n ◦ (n − 1) < 17.
8. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie asociativă x ∗ y = x + y − 3.
a) Arătat, i că 1 ∗ 2 = 0.
b) Determinat, i numerele reale x pentru care (x2 ) ∗ x =
−1.
c) Determinat, i numerele naturale nenule n pentru care
n ∗ n ∗ n ∗ n < 3.
9. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ◦ y = xy − 3x − 3y + 12.
 a) Arătat, i că 1 ◦ 3 = 3.
b) Demonstrat, i că x◦y = (x−3)(y−3)+3, pentru orice
numere reale x s, i y.
c) Determinat, i numărul real x, pentru care (x ◦ x) ◦ x =
3.
10. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ◦ y = xy + 2x + 2y + 2.
a) Arătat, i că 1 ◦ (−2) = −2.
b) Demonstrat, i că x◦y = (x+2)(y+2)−2, pentru orice
numere reale x s, i y.
c) Determinat, i numerele reale nenule x, pentru care
1
x ◦ = x.
x
11. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
1
pozit, ie x ∗ y = xy + x + y.
3
a) Arătat, i că 1 ∗ (−3) = −3.
1
b) x∗y = (x+3)(y+3)−3, pentru orice numere reale
3
x s, i y.
c) Determinat, i numerele reale nenule x, pentru care
1
x ∗ = −3.
x
12. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ◦ y = xy + 3x + 3y + 6.
a) Arătat, i că 1 ◦ (−3) = −3.
b) Demonstrat, i că x ◦ y = (x + 3)(y + 3) − 3.
c) Determinat, i valorile reale ale lui x, pentru care
x ◦ x ≤ x.

13. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-

pozit, ie x ◦ y = −xy + x + y.
a) Calculat, i 1 ◦ 2015.
b) Arătat, i că x ◦ y = −(x − 1)(y − 1) + 1, pentru orice
numere reale x s, i y.
c) Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
3x ◦ 5x = 1.
14. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie x ◦ y = xy + 4x + 4y + 12.
a) Arătat, i că 5 ◦ (−4) = −4.
b) Arătat, i că x ◦ y = (x + 4)(y + 4) − 4, pentru orice nu-
mere reale x s, i y.
c) Rezolvat, i în mult, imea numereor reale ecuat, ia
x ◦ x = x.
15. Pe mult, imea numerelor reale se defines, te legea de com-
pozit, ie asociativă x ∗ y = xy + 2x + 2y + 2.
 a) Arătat, i că x ∗ y = (x + 2)(y + 2) − 2, pentru orice nu-
mere reale x s, i y.
b) Calculat, i (−2015) ∗ (−2) ∗ 0 ∗ 2 ∗ 2015.
c) Determinat, i numerele naturale n, s, tiind că numărul
n ∗ (−n) este natural.

6 Polinoame

1. Se consideră polinomul f = X 3 + mX − 6, unde m este

număr real.
a) Arătat, i că f (1) = m − 5, pentru orice număr real m.
b) Determinat, i numărul real m pentru care x12 + x22 +
x32 = 4, unde x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului
f.
c) Pentru m = −7, determinat, i numerele reale p s, i q,
pentru care f = (X + 1)(X 2 + pX + q).
2. Se consideră polinomul f = 2X 3 + 3X 2 − X − 2.
a) Arătat, i că f (1) = 2.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X + 1.
c) Determinat, i rădăcinile polinomului f .
3. Se consideră polinomul f = X 3 + 3X 2 − X − 3
a) Arătat, i că f (1) = 0.
 b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X − 2.
c) Demonstrat, i că x12 + x22 + x32 = 11, unde x1 , x2 s, i x3
sunt rădăcinile polinomului f .

4. Se consideră polinomul f = X 3 − 2X 2 − 2X + 1.
a) Arătat, i că f (1) = −2.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X + 1.
c) Demonstrat, i că (x2 +x3 )(x3 +x1 )(x1 +x2 ) = −3, unde
x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .
5. Se consideră polinomul f = X 3 + X 2 + 4X + 4.
a) Arătat, i că f (−1) = 0.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X 2 + 3X + 2.
1 1 1 1 1 1
c) Demonstrat, i că + + + + + =
x1 x2 x3 x1 x2 x2 x3 x3 x1
3
− , unde x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .
4
6. Se consideră polinomul f = X 3 + 5X 2 − 4.
a) Arătat, i că f (1) = 2.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X + 1.
 x2 + x3 x3 + x1 x1 + x2
c) Demonstrat, i că + + = −3,
x1 x2 x3
unde x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .
7. Se consideră polinomul f = X 3 + 2X 2 − 6X + 3.
a) Arătat, i că f (1) = 0.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X 2 + 3X − 3.
1 1 1
c) Demonstrat, i că x1 +x2 +x3 + + + = 0, unde
x1 x2 x3
x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .
8. Se consideră polinomul f = X 3 − 5X 2 + 5X − 1.
a) Arătat, i că f (1) = 0.
b) Arătat, i că f (a) + f (−a) + 2 ≤ 0, pentru orice număr
real a.
c) Demonstrat, i că x12 + x22 + x32 = 15x1 x2 x3 , unde x1 , x2
s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .
9. Se consideră polinomul f = X 3 + 5X 2 + X + 5.
a) Arătat, i că f (−5) = 0.
b) Determinat, i câtul s, i restul împărt, irii polinomului f
la polinomul X 2 + 6X + 5.
x3 x2 x1 23
c) Demonstrat, i că + + = − , unde
x1 x2 x1 x3 x2 x3 5
x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .
10. Se consideră polinomul f = X 3 − 2X 2 − 2X + 1.
a) Arătat, i că f (1) = −2.
b) Arătat, i că polinomul f este divizibil cu polinomul
X + 1.
c) Determinat, i numărul real a pentru care
1 1 1
+ + = a(x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ),
x1 x2 x2 x3 x3 x1
unde x1 , x2 s, i x3 sunt rădăcinile polinomului f .

7 Analiză matematică. Clasa a XI-a

1. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − 3x2 + 3.

a) Arătat, i că f 0 (x) = 3x(x − 2), x ∈ R.
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funct, i-
ei f .
c) Demonstrat, i că f (x) ≥ −1, pentru orice x ∈ [0, +∞).
2. Se consideră funct, ia
1
f : (2, +∞) → R, f (x) = x + 1 + .
x−2
f (x) − f (3)
a) Arătat, i că lim = 0.
x→3 x−3
b) Determinat, i ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la gra-
ficul funct, iei f .
 c) Demonstrat, i că funct, ia f este convexă pe intervalul
(2, +∞).
x−1
3. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
x2 + 3
(3 − x)(x + 1)
a) Arătat, i că f 0 (x) = , x ∈ R.
(x + 3)2
b) Determinaa, ti ecuat, ia asimptotei orizontale spre +∞
la graficul funct, iei f .
1
c) Demonstrat, i că −1 ≤ f (x) + f (y) ≤ , pentru orice
3
numere reale x s, i y.
4. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = (x − 2)ex .
a) Arătat, i că f 0 (x) = (x − 1)ex , x ∈ R.
b) Arătat, i că lim f (x) = 0.
x→−∞
c) Demonstrat, i că −e ≤ f (x) ≤ 0, pentru orice x ∈ (−∞, 2].

5. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x6 − 6x + 10.

f (x) − 5
a) Arătat, i că lim = 0.
x→1 x − 1
b) Determinat, i intervalele de monotonie a funct, iei f .
c) Demonstrat, i că f (0,9) + f (1,1) ≥ 10.

x2 + x + 1
6. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
x2 + 2x + 2
 x(x + 2)
a) Arătat, i că f 0 (x) = , x ∈ R.
(x2 + 2x + 2)2
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = −1, situat pe graficul func-
t, iei f .
c) Demonstrat, i că 1 ≤ f (x) + f (y) ≤ 3, pentru orice
numere reale x s, i y.
x2 + 6x
7. Se consideră funct, ia f : (2, +∞) → R, f (x) = .
x−2
(x − 6)(x + 2)
a) Arătat, i că f 0 (x) = , x ∈ (2, +∞).
(x − 2)2
b) Determinaa, ti ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la
graficul funct, iei f .
c) Demonstrat, i că funct, ia f nu are puncte de inflexi-
une.
8. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x4 − 2x2 + 12.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 4x(x − 1)(x + 1), x ∈ R.
x2 + 1 1
b) Arătat, i că lim =− .
x→+∞ f (x) − x4 2
c) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funct, iei
f.
9. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 2x3 − 6x + 4.
 a) Arătat, i că f 0 (x) = 6(x − 1)(x + 1), x ∈ R.
f (x)
b) Arătat, i că lim = 0.
x→1 x − 1
c) Demonstrat, i că 0 ≤ f (x) ≤ 8, pentru orice x ∈ [−1, 1].
10. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 + 2x2 + x.
a) Arătat, i că f 0 (x) = (x + 1)(3x + 1), x ∈ R.
f (x) 1
b) Arătat, i că lim = .
x→+∞ x f 0 (x) 3
4
c) Demonstrat, i că f (x) ≥ − , pentru orice x ∈ [−1, +∞).
27
11. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 + 6x + 2.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(x2 + 2), x ∈ R.
f 0 (x)
b) Arătat, i că lim = 3.
x→0 x + 2
c) Demonstrat, i că −5 ≤ f (x) ≤ 9, pentru orice x ∈ [−1, 1]
12. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = −x3 + 3x + 2.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(1 − x)(1 + x), x ∈ R.
f (x)
b) Arătat, i că lim = −9.
x→2 x − 2
c) Demonstrat, i că f (x) ≤ 4, pentru orice x ∈ [−1, +∞).
13. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 + x2 − x + 1.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3x2 + 2x − 1, x ∈ R.
 x f 0 (x)
b) Arătat, i că lim = 3.
x→+∞ f (x)
c) Determinat, i abscisele punctelor situate pe graficul
funct, iei f în care tangenta la graficul funct, iei f este
paralelă cu dreapta y = 4x + 1.
x+1
14. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = .
x
f (x) − f (2)
a) Calculat, i lim .
x→2 x−2
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funct, iei
f.
2017
c) Demonstrat, i că ≤ f (x) ≤ 2, pentru orice
2016
x ∈ [1, 2016].
15. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − 3x.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(x − 1)(x + 1), x ∈ R.
f (x) + 3x
b) Arătat, i că lim = 0.
x→0 x
c) Demonstrat, i că f (x) ≥ −2, pentru orice x ∈ [−1, +∞).

16. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − 12x.

a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(x − 2)(x + 2), x ∈ R.
 b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 2, situat pe graficul funct, iei
f.
c) Arătat, i că −16 ≤ f (x) ≤ 16, pentru orice x ∈ [−2, 2].
17. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 2x3 − 3x2 + 7.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 6x(x − 1), x ∈ R.
f (x) − 11
b) Arătat, i că lim = 12.
x→2 x−2
c) Demonstrat, i că f (x) ≥ 6, pentru orice x ∈ [0, +∞).
18. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3x − x3 .
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(1 − x2 ), x ∈ R.
ln x
b) Arătat, i că lim = 0.
x→+∞ f (x)
c) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funct, iei
f.
19. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − 3x + 1.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 3(x − 1)(x + 1), x ∈ R.
f (x) − x3
b) Calculat, i lim .
x→+∞ x
c) Arătat, i că −1 ≤ f (x) ≤ 3, pentru orice x ∈ [−1, 1].
20. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 2x3 − 6x + 1.
 a) Arătat, i că f 0 (x) = 6(x − 1)(x + 1), x ∈ R.
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funct, iei
f.
c) Demonstrat, i că
f (2012) + f (2014) ≤ f (2013) + f (2015).
21. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x4 − 2x2 + 1.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 4x(x − 1)(x + 1), x ∈ R.
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f în
punctul de abscisă x = 1, situat pe graficul funct, iei f .
c) Demonstrat, i că 0 ≤ f (x) ≤ 1, pentru orice x ∈ [−1, 1].
3x
22. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
x2 + 1
a) Calculat, i lim f (x).
x→1
3(x − 1)(x + 1)
b) Arătat, i că f 0 (x) = − , x ∈ R.
(x2 + 1)2
c) Determinat, i intervalele de monotonie a funct, iei f .
23. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 2x3 + 3x2 + 5.
a) Arătat, i că f 0 (x) = 6x(x + 1), x ∈ R.
f 0 (x)
b) Calculat, i lim .
x→+∞ f (x) − 2x3
c) Determinat, i intervalele de monotonie a funct, iei f .
 1
24. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x − .
x
1
a) Arătat, i că f 0 (x) = 1 + 2 , x ∈ (0, +∞).
x
b) Determinaa, ti ecuat, ia asimptotei oblice spre +∞ la
graficul funct, iei f .
c) Demonstrat, i că funct, ia f este concavă pe intervalul
(0, +∞).
x−2
25. Se consideră funct, ia f : (−2, +∞) → R, f (x) = .
x+2
a) Calculat, i f 0 (x), x ∈ (−2, +∞).
b) Determinat, i ecuat, ia tangentei la graficul funct, iei f
în punctul de abscisă x = 0, situat pe graficul funct, iei
f.
c) Determinaa, ti ecuat, ia asimptotei orizontale spre +∞
la graficul funct, iei f .

8 Analiză matematică. Clasa a XII-a

1. Se consideră funct, ia

3x2 − x, x ∈ (−∞, 1]
f : R → R, f (x) = 1
2 + · ln x, x ∈ (1, +∞).
x
Z 1
a) Arătat, i că f (x) dx = 2.
−1
 b) Arătat, i că funct, ia f admite primitive pe R.
c) Determinat, i numărul natural n pentru care
n2 − 4 + ln2 2
Z 2
f (x) dx = .
0 2
2. Se consideră funct, ia
f : R → R, f (x) = x3 − 6x2 + 12x + 5.
Z 1
f (x) − x3 dx = 9.


a) Arătat, i că
0
b) Demonstrat, i că orice primitivă a funct, iei f este o
funct, ie convexă pe R.
Z 4
3 π
c) Arătat, i că 0 (x) + 12
dx = .
2 f 8
3. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = xex .
Z 2
f (x)
a) Arătat, i că dx = e(e − 1).
1 x
b) Determinat, i primitiva F : R → R a funct, iei f pentru
care F(1) = 0.
c) Determinat, i numărul real a pentru care
Z 1
1
f (x) f 0 (x) dx = ea .
0 2
4. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3x2 + 1.
Z 1

a) Arătat, i că f (x) − 1 dx = 2.
−1
 b) Demonstrat, i că orice primitivă a funct, iei f este crescă-
toare pe R.
Z e
c) Calculat, i f (x) ln x dx.
1

1
5. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x + x.
e
Z 1 
1
a) Arătat, i că f (x) − x dx = 0.
−1 e
b) Demonstrat, i că orice primitivă a funct, iei f este con-
cavă pe intervalul (−∞, 0].
Z 1
c) Calculat, i ex f (x) dx.
0

6. Se consideră funct, iile f : (0, +∞) → R, f (x) = 1 + ln x

s, i F : (0, +∞) → R, F(x) = x ln x.
Z e

a) Calculat, i f (x) − ln x dx.
1
b) Arătat, i că F este o primitivă a funct, iei f .
e2
Z e
c) Arătat, i că f (x)F(x) dx = .
1 2
1
7. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = .
ex + 1
Z 1
a) Arătat, i că (ex + 1) f (x) dx = 1.
0
 Z 1
x 3
b) Arătat, i că dx = .
0 f (x) 2
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în
p Ox a graficului funct, iei g : [0, 1] → R,
jurul axei
g(x) = ex f (x).
8. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 3x2 + 2x − 4.
Z 2
a) Arătat, i că ( f (x) − 2x + 4) dx = 7.
1
b) Determinat, i primitiva F a funct, iei f pentru care
F(1) = 2017.
c) Determinat, i numărul real a pentru care
Z a
f (x) dx = a3 − 2.
1

9. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 5x.

Z 1
1
a) Arătat, i că ( f (x) − 5x) dx = .
0 3
b) Arătat, i că funct, ia
1 5
F : R → R, F(x) = x3 + x2 + 2017
3 2
este o primitivă a funct, iei f .
c) Demonstrat, i că volumul corpului obt, inut prin rotat, ia
în jurul axei Ox a graficului funct, iei g : [1, 2] → R,
f (x) 127π
g(x) = este egal cu .
x 3
10. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + x + 1.
Z 1
1
a) Arătat, i că ( f (x) − x2 − 1) dx = .
0 2
b) Demonstrat, i că funct, ia
1 1
F : R → R, F(x) = x3 + x2 + x + 2017
3 2
este o primitivă a funct, iei f .
c) Determinat, i numărul natural n, s, tiind că suprafat, a
plană delimitată de graficul funct, iei f , axa Ox s, i
dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 2 are aria egală cu
7
n2 − .
3
11. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 4x3 − x.
Z 1
a) Arătat, i că ( f (x) + x) dx = 1.
Z0 1
b) Arătat, i că (4x3 − f (x))ex dx = 1.
0
c) Determinat, i aria suprafet, ei plane delimitate de grafi-
cul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i
x = 3.
12. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x + 2.
Z 1
a) Arătat, i că ( f (x) − 2) dx = 0.
−1
Z 1
b) Arătat, i că ex f (x) dx = 2e − 1.
0
 c) Determinat, i numărul real a, s, tiind că
Z a Z 6−a
f (x) dx = ( f (x) − 4) dx.
0 0

13. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x5 + x3 + 2x.

Z 1
f (x) − x3 − 2x dx = 0.


a) Arătat, i că
−1
Z 2
ex f (x) − x5 − x3 + 1 dx = 3e2 + 1.


b) Arătat, i că
0
c) Demonstrat, i că orice primitivă a funct, iei f este con-
vexă pe R.
14. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x4 + x + 1.
Z 1
1
a) Arătat, i că f (x) − x − 1 dx = .
0 5
e2 + 1
Z e
f (x) − x4 − 1 ln x dx =


b) Arătat, i că .
1 4
c) Determinat, i aria suprafet, ei plane delimitate de grafi-
cul funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i
x = 1.
15. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 5x4 + 3x2 + 1.
Z 1
f (x) − 3x2 − 1 dx = 1.


a) Arătat, i că
0
b) Calculat, i aria suprafet, ei plane delimitate de graficul
funct, iei f , axa Ox s, i dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x =
2.
 c) Demonstrat, i că orice primitivă a funct, iei f este cres-
cătoare pe R.
16. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − 3x2 + 2.
Z 2
f (x) + 3x2 − 2 dx.


a) Calculat, i
0
Z 1
f (x) − x3 + 3x2 + x ex dx = 2e − 1.


b) Arătat, i că
0
Z 1+a
c) Demonstrat, i că f (x) dx = 0, pentru orice număr
1−a
real a.

17. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 3x.

Z 1
2
a) Arătat, i că f (x) − 3x dx = .
−1 3
Z 1
f (x) − x2 ex dx = 3.


b) Arătat, i că
0
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în
jurul axei Ox a graficului funct, iei g : [1, 2] → R, g(x) =
3 f (x)
.
x
18. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x3 − x2 + x − 1.
Z 1
f (x) + x2 − x + 1 dx = 0.


a) Arătat, i că
−1
 b) Arătat, i că funct, ia F : R → R,
x4 x3 x2
F(x) = − + −x este o primitivă a funct, iei f .
4 3 2
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în
jurul axei Ox a graficului funct, iei g : [1, 2] → R,
f (x)
g(x) = 2 .
x +1
1
19. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 2x + .
x
Z 3 
1
a) Arătat, i că f (x) − dx = 5.
2 x
b) Demonstrat, i că funct, ia
F : (0, +∞) → R, F(x) = x2 + ln x + 2015
este o primitivă afunct, iei f .
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în
jurul axei Ox a graficului funct, iei
g : [1, 2] → R, g(x) = f (x) − 2x.
20. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 − 4.
Z 1
1
a) Arătat, i că ( f (x) + 4) dx = .
0 3
b) Determinat, i aria suprafet, ei plane delimitate de grafi-
1
cul funct, iei g : R → R, g(x) = , axa Ox s, i
f (x) + 5
dreptele de ecuat, ii x = 0 s, i x = 1.
 c) Determinat, i numărul real a, a > 1, pentru care
Z a
f (x) + 4
dx = 12.
1 x
√
21. Se consideră funct, ia f : (0, +∞) → R, f (x) = x2 + x.
Z 3
√
26
a) Arătat, i că f (x) − x dx = .
1 3
b) Demonstrat, i că funct, ia √
x3 2x x
F : (0, +∞) → R, F(x) = + + 2015
3 3
este o primitivă a funct, iei f .
c) Arătat, i că suprafat, a delimitată de graficul
√
funct, iei
g : (0, +∞) → R, g(x) = f (x) − x ex , axa Ox s, i
dreptele de ecuat, ii x = 1 s, i x = 2, are aria egală cu
e(2e − 1).
22. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x5 + x.
Z 1
a) Calculat, i x5 dx.
−1
Z 1
f (x) − x5 ex dx = 1.


b) Arătat, i că
0
c) Determinat, i volumul corpului obt, inut prin rotat, ia în
jurul axei Ox a graficului funct, iei g : [1, 2] → R, de-
f (x) − x
finită prin g(x) = .
x3
23. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = 4x3 + 3x2 .
 Z 2
f (x) − 3x2 dx = 15.


a) Arătat, i că
1
b) Determinat, i primitiva F a funct, iei f pentru care
F(1) = 2015.
c) Determinat, i numărul natural n, n > 1, s, tiind că
Z n
f (x)
dx = 9.
1 x2
24. Se consideră funct, ia f : R → R, f (x) = x2 + 2.
Z 1
1
a) Arătat, i că ( f (x) − 2) dx = .
0 3
b) Determinat, i primitiva F a funct, iei f pentru care
F(3) = 5.
c) Arătat, i că suprafat, a delimitată de graficul funct, iei
g : R → R, g(x) = ex · f (x), axa Ox s, i dreptele de
ecuat, ii x = 0 s, i x = 1, are aria egală cu 3e − 4.
25. Se consideră funct, iile f : R → R, f (x) = 2x − 1 s, i
F : R → R, F(x) = x2 − x + 1.
Z 1
a) Calculat, i ( f (x) + 1) dx.
0
b) Arătat, i că funct, ia F este o primitivă a funct, iei f .
c) Determinai, numărul natural nenul n, s, tiind că
n3
Z n
F(x) dx = .
0 3