Sei sulla pagina 1di 264
Ion Achiri Vasile Ciobanu Maria Efros Petru Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş
Ion Achiri Vasile Ciobanu Maria Efros Petru Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş

Ion Achiri

Vasile Ciobanu

Maria Efros

Petru Efros

Valentin Garit

Vasile Neagu

Andrei Poştaru

Nicolae Prodan

Dumitru Taragan

Anatol Topală

Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă
Efros Valentin Garit Vasile Neagu Andrei Po ş taru Nicolae Prodan Dumitru Taragan Anatol Topal ă

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova (ordinul ministrului educaţiei nr. 510 din 13 iunie 2011). Manualul a fost elaborat cu suportul proiectului „Educaţie de calitate în mediul rural din Moldova” finanţat de Banca Mondială.

Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.

 

Şcoala/Liceul

Manualul

Anul

Numele şi prenumele elevului

Anul

Aspectul manualului

de folosire

şcolar

la primire

la returnare

1

       

2

       

3

       

4

       

5

       

• Dirigintele clasei va controla dacă numele elevului este scris corect.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări în manual.

• Aspectul manualului (la primire şi la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.

Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Editurii Prut Internaţional. Reproducerea integrală sau parţială a textului sau ilustraţiilor din această carte este permisă doar cu acordul scris al editurii.

Autori:

Ion Achiri, doctor, conferenţiar universitar, IŞE (modulele 1, 9) Vasile Ciobanu, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 2, 9) Maria Efros, profesoară, grad didactic superior, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim” (modulele 7, 8, 9) Petru Efros, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 7, 8, 9) Valentin Garit, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 7, 8, 9) Vasile Neagu, doctor habilitat, profesor universitar, USM (modulele 4, 9) Andrei Poştaru, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 5, 6) Nicolae Prodan, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 6, 9) Dumitru Taragan, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 3, 9) Anatol Topală, doctor, conferenţiar universitar, USM (modulele 6, 9)

Recenzenţi: Mihai Băleanu, profesor, grad didactic I, Liceul Teoretic din s. Selişte, Nisporeni Radion Blîndu, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Bălţi Andrei Corlat, doctor, conferenţiar universitar, USM Olga Şpuntenco, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Chişinău Nina Ungureanu, profesoară, grad didactic I, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Iargara, Leova

Redactor: Tatiana Rusu Corector: Andrei Grumeza, Nina Artin Copertă: Sergiu Stanciu, Adrian Grosu Paginare computerizată: Valentina Stratu

© I. Achiri , V. Ciobanu , M. Efros , P. Efros , V. Garit , V. Neagu , A. Po ş taru , N. Prodan , D. Taragan , A. Topal ă , 2017 © Editura Prut Internaţional, 2017

Editura Prut Internaţional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1 A, Chişinău, MD 2051 Tel.: (+373 22) 75 18 74; tel./fax: (+373 22) 74 93 18; e-mail: editura@prut.ro; www.edituraprut.md

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Achiri, Ion Matematică: Manual pentru clasa a XII-a / Ion Achiri, Vasile Ciobanu, Maria Efros [et al.]; Ministe- rul Educaţiei al Republicii Moldova. – Chişinău: Prut Internaţional, 2017 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 264 p. ISBN 978-9975-54-320-0

51(075.3)

M 47

2

Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor
Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor

Prefa\=Prefa\=

Prefa\= Prefa\= Având aceea ş i structur ă ş i fiind o continuare a manualelor de

Având aceeaşi structură şi fiind o continuare a manualelor de matematică pentru clasele X–XI (autori I. Achiri, V. Ciobanu ş .a.), prezentul manual este elaborat conform curriculumului modernizat la matematică pentru liceu, axat pe formarea de competenţe, şi face posibil să fie realizate prevederile curriculare pentru clasa a XII-a. Manualul conţine compartimente ce ţin de elemente de analiză matematică, geometrie, teoria probabilităţilor, statistică matematică şi calcul financiar şi este structurat pe module. Pentru orientare, la începutul fiecărui modul 1–8 sunt formulate obiectivele educaţionale care pot fi atinse studiind modulul respectiv. În secvenţa Exerciţii şi probleme recapitulative la modul se propun sarcini didactice cu un nivel sporit de complexitate şi generalizare în contextul integrării cunoştinţelor dobândite şi formării competenţelor specifice la matematică. Pentru fiecare modul se propune un tabel de sinteză Harta noţională, care poate fi utilizată la etapa de sistematizare, clasificare, generalizare a materiei studiate în cadrul modulului. În scopul realizării unei recapitulări finale şi pregătirii elevilor pentru examenul de bacalaureat, în manual este prezentat un modul special Recapitulare finală (modulul 9), care conţine o sinteză a materiei teoretice studiate în clasele anterioare, precum şi exerciţii şi probleme recapitulative (§12). Ţinând cont de faptul că la examenul de BAC nu se dau răspunsurile la itemii testului, autorii, în mod intenţionat, nu prezintă răspunsurile la exerciţiile şi problemele recapitulative din acest paragraf. Din această perspectivă oferim posibilitate elevilor să se antreneze în contextul rezolvării corecte a exerciţiilor şi problemelor propuse. Profesorul le va acorda, la necesitate, ajutorul respectiv.

ă rii corecte a exerci ţ iilor ş i problemelor propuse. Profesorul le va acorda, la
ă rii corecte a exerci ţ iilor ş i problemelor propuse. Profesorul le va acorda, la
ă rii corecte a exerci ţ iilor ş i problemelor propuse. Profesorul le va acorda, la

3

ă rii corecte a exerci ţ iilor ş i problemelor propuse. Profesorul le va acorda, la

Manualul este conceput astfel, încât să poată fi utilizat la predarea–învăţarea– evaluarea matematicii atât la profilul real, cât şi la cel umanistic. De reţinut că materialul (textul) marcat în partea stângă cu o bară verticală este prevăzut numai pentru profilul real. Pentru profilul umanistic aceste texte pot fi propuse ca extinderi. În plus, în conformitate cu obiectivele preconizate, exerciţiile şi problemele de la sfârşitul fiecărui paragraf, exerciţiile şi problemele recapitulative, probele de evaluare pentru fiecare modul sunt clasificate după profiluri. Cele notate cu A sunt destinate elevilor de la ambele profiluri, iar cele notate cu B – numai elevilor de la profilul real, fiind extinderi pentru cei de la profilul umanistic. Exerciţiile marcate cu * au un grad sporit de complexitate şi nu sunt obligatorii pentru rezolvare la profilul respectiv. Obiectivele marcate cu * vizează numai elevii de la profilul real, iar cele cu ** sunt opţionale. Menţionăm că probele de evaluare sunt orientative. Ţinând cont de specificul clasei, profesorul le poate modifica pe cele propuse sau poate elabora alte probe. Pentru notaţii au fost utilizate simbolurile şi notaţiile întâlnite frecvent în literatură şi recomandate de curriculumul gimnazial la matematică. Manualul oferă elevilor pasionaţi de matematică posibilităţi pentru a-şi extinde cunoştinţele, atât prin însuşirea unor noţiuni teoretice suplimentare, cât şi prin rezolvarea unor probleme mai complicate. Stimaţi profesori şi dragi elevi, sperăm ca acest manual să devină un instrument didactic util pentru studierea matematicii şi formarea competenţelor. Totodată, vom fi recunoscători pentru obiecţiile şi sugestiile dumneavoastră ce vor contribui la îmbunătăţirea conţinutului manualului. Exprimăm sincere mulţumiri membrilor comisiei de evaluare, referenţilor şi tuturor celor care au contribuit la perfecţionarea manualului.

Autorii

4

Modulul

11

Func\ii Func\ii derivabile. derivabile.

Recapitulare Recapitulare

Obiectivele

modulului

utilizarea terminologiei aferente noţiunilor de derivată şi de * diferenţială a funcţiei;

aplicarea în diverse contexte a proprietăţilor derivatei şi ale * diferenţialei funcţiei.

ilor derivatei ş i ale * diferen ţ ialei func ţ iei. 1. Derivata unei func\ii
ilor derivatei ş i ale * diferen ţ ialei func ţ iei. 1. Derivata unei func\ii
ilor derivatei ş i ale * diferen ţ ialei func ţ iei. 1. Derivata unei func\ii

1. Derivata unei func\ii

2. Diferen\iala unei func\ii

3. Interpretarea geometric= a derivatei [i diferen\ialei func\iei

4. Regulile de calcul al derivatelor

[i diferen\ialelor func\iilor

5. Tabelul derivatelor

[i diferen\ialelor unor func\ii

elementare

Modulul 1

Modulul 1 1. Derivata unei func ţ ii Fie func ţ ia f : I →

1. Derivata unei funcţii

Modulul 1 1. Derivata unei func ţ ii Fie func ţ ia f : I →

Fie funcţia f : I R, unde intervalul deschis I

ţ ia f : I → R , unde intervalul deschis I ⊆ R , x

R,

x

0

vecinătate oarecare a punctului fixat

f

x

0

. Fie

x x

0

= ∆ x

f

(

x

0

)

tul x , iar 0 punctul x 0
tul
x
, iar
0
punctul
x
0

f

(

x

)

(

x

0

)

= ∆ f x

(

0

)

sau

f

( x

0

+ ∆ x

)

0 f ( x ) ( x 0 ) = ∆ f x ( 0 )

corespunzătoare creşterii x a argumentului.

şi x un punct arbitrar dintr-o

creşterea argumentului în punc-

creşterea funcţiei f în

= ∆ f x

I

(

0

)

efini ţ ie

efiniţie

 

bservaţii

efini ţ ie   bserva ţ ii
eorema 1 efiniţii
eorema 1
efiniţii
0 ) efini ţ ie   bserva ţ ii eorema 1 efiniţii eorema 2 Fie intervalul

eorema 2

Fie intervalul deschis I ⊆ R ,

Fie intervalul deschis I

R,

 

x

0

I

şi funcţia f : I R. Se spune că funcţia f are

derivată în punctul x 0 dacă există limita:

derivat ă în punctul x 0 dac ă exist ă limita:
 
derivat ă în punctul x 0 dac ă exist ă limita:  

lim

f

(

x

0

+ ∆

x

)

f

(

x

0

)

lim

f

(

x

)

f

(

x

0

)

(1)

sau

(2).

x Această limită se numeşte derivata funcţiei f în punctul x 0 şi se notează

x

0

x

x

0

x

x

0

limit ă se nume ş te derivata func ţ iei f în punctul x 0 ş
limit ă se nume ş te derivata func ţ iei f în punctul x 0 ş
 
 

f (

x

0

).

Dacă, în plus,

f (

x

0

)

este finită, funcţia f se numeşte derivabilă în punctul x 0 .

f

(

 

)

=

lim

f

(

x

0

+ ∆

x

)

f

(

x

0

)

f

(

 

)

=

lim

f

(

x

)

f

(

x

0

)

x

 

sau

x

 

.

 

0

x

0

x

 

0

x

x

0

x

x

0

1. În cazul în care limita (1) (sau (2)) există şi este infinită ori nu există, funcţia f nu

este derivabilă în punctul x 0 .

2. La studiul derivabilităţii unei funcţii într-un punct se iau în consideraţie doar valorile

funcţiei respective într-o vecinătate a acestui punct. Din aceste motive se mai spune că derivabilitatea funcţiei este o proprietate locală a acesteia.

3. Se spune că funcţia

este derivabilă pe mulţimea M (M I ) dacă ea este deri-

vabilă în orice punct din M.

) dac ă ea este deri- vabil ă în orice punct din M . f Dac

f

Dacă o funcţie este derivabilă într-un punct, atunci ea este continuă în acest punct.

Reciproca acestei teoreme este falsă. (Exemplificaţi!)

Fie intervalul deschis I Limita

Fie intervalul deschis I ⊆ Limita •

R,

x

I

şi funcţia f : I R.

∈ I ş i func ţ ia f : I → R .
 
 

0

 

lim

 

f

(

x

)

f

(

x

0

)

(3) (respectiv

 

lim

f

(

x

)

(

f

x

0

)

(4))

x

x

0

0

x

x

0

 

x

x

0

+ 0

x

x

0

 

(dacă aceasta există), finită sau infinită, se numeşte derivata la stânga (respectiv derivata la dreapta) a funcţiei f în punctul x 0 .

ă , se nume ş te derivata la stânga (respectiv derivata la dreapta ) a func
ă , se nume ş te derivata la stânga (respectiv derivata la dreapta ) a func

Se notează:

Se noteaz ă :

(

f

s

x

0

),

(

f

d

x

0

).

 

Funcţia f : I R (I R) se numeşte derivabilă la stânga (respectiv la dreapta) în punctul x 0 dacă limita (3) (respectiv (4)) există şi este finită.

Funcţia f : I R (intervalul deschis I R) este derivabilă în punctul x I

0

Func ţ ia f : I → R (intervalul deschis I ⊆ R ) este derivabil
Func ţ ia f : I → R (intervalul deschis I ⊆ R ) este derivabil
 

dacă

şi numai dacă ea este derivabilă la stânga şi la dreapta în şi

x

0

ş i numai dac ă ea este derivabil ă la stânga ş i la dreapta în
 

f

s

(

 

)

 

f

d

(

 

).

x

0

=

x

0

În acest caz,

 

f

s

(

 

)

 

(

 

)

 

f

(

 

).

 

x

0

=

f

d

x

0

=

x

0

6

Func\ii derivabile. Recapitulare 2. Diferen ţ iala unei func ţ ii efini ţ ie Exemplu

Func\ii derivabile. Recapitulare

2. Diferenţiala unei funcţii

derivabile. Recapitulare 2. Diferen ţ iala unei func ţ ii efini ţ ie Exemplu Func ţ

efiniţie

Exemplu

Funcţia liniară g: R R,

Func ţ ia liniar ă g : R → R ,

g

(

x

)

= f x

(

0

)

x

,

se numeşte diferenţiala funcţiei f

în punctul x 0 şi se notează d f (

x

0

).

În cazul particular f (x) = x, avem

( x 0 ). În cazul particular f ( x ) = x , avem f

f (

x

0 )

= 1

şi deci d ( x ) x 0
şi deci d ( x )
x
0

= ∆ x

,

∀∆ xR.

Dacă funcţia f este derivabilă în orice punct din I R, obţinem formula de calcul al diferenţialei:

df (x) = f (x)dx, xI

d f ( x ) = f ′ ( x )d x , ∀ x ∈

.

De exemplu, pentru funcţia f : R [1, 1],

f (x) = cos 2x, obţinem:

: R → [ − 1, 1], f ( x ) = cos 2 x ,

d(cos 2x) = (cos 2x)dx = −2sin 2x dx.

La calculul aproximativ al valorii unei funcţii într-un punct indicat se aplică deseori următoarele formule:

punct indicat se aplic ă deseori urm ă toarele formule: f ( x 0 + ∆

f

( x

0

+ ∆ x

)

f

(

x

0

)

+ f x

(

0

)

x

;

2)

x ;

3) (1

1 1+ ∆ x ≈ 1+ 2
1
1+ ∆ x ≈ 1+
2

1)

+ ∆

x)

n

1

+

n

⋅∆

x.

25,04 =
25,04
=

25

+

0,04

=

25 + 0,04 = 25(1 + 0,0016) = 5 1 + 0,0016 ≈ 5 1 +

25(1

+

0,0016)

=

5

25 + 0,04 = 25(1 + 0,0016) = 5 1 + 0,0016 ≈ 5 1 +

1

+

0,0016

5

1

+

2

1

0,0016

=

5,004.

3. Interpretarea geometrică a derivatei şi diferenţialei funcţiei

Interpretarea geometrică a derivatei unei funcţii f derivabile într-un punct

ă a derivatei unei func ţ ii f derivabile într-un punct x 0 Existen ţ a

x

0

Existenţa derivatei finite a funcţiei f în

0 este echivalentă cu existenţa tan-

gentei (neverticale – neparalele cu axa Oy)

punctul

y G f f ( x 0 +∆ x ) B ∆f ( x 0
y
G
f
f
(
x
0 +∆ x
)
B
∆f
(
x
0 )
A d
f
(
x
0 )
f
(
x
0 )
C
β ( ∆ x )
α
x
O
x
+∆ x
x
0
0

Fig. 1.1

x

0

,

f

(

x

0

))

x ) α x O x +∆ x x 0 0 Fig. 1.1 x 0 ,

x

la graficul

încât panta (coeficientul unghiular) m a aces-

)) , astfel

panta (coeficientul unghiular) m a aces- )) , astfel G f în punctul ( f ′

G

f

în punctul (

f ( x

0

)

x

0

=

)

tg

x

.

f

0

(

,

x

f

(

0

))

x

0

tei tangente este Deci, m = f ′ (
tei tangente este
Deci,
m = f ′ (

Fie funcţia

f

(fig. 1.1).

α

continuă în punctul

( Fie func ţ ia f (fig. 1.1). α continu ă în punctul x 0 .

x

0

.

Ecuaţia tangentei (neverticale) la graficul

punctul x 0 . Ecua ţ ia tangentei (neverticale) la graficul func ţ iei f în

funcţiei f în punctul (

x

0

,

este

.

y = f

(

x

0

)

+ f x

(

0

)(

x x

0

)

0 ) + f ′ x ( 0 )( x − x 0 )   f
0 ) + f ′ x ( 0 )( x − x 0 )   f
 

f

(

x

0

) = ∞

( f

(

x

0

) = +∞

Dacă

0 ) = ∞ ( f ′ ( x 0 ) = +∞ Dac ă f

f (

x

0

)

= −∞

),

atunci tangenta în punctul (

sau

′ ( x 0 ) = −∞ ), atunci tangenta în punctul ( sau este vertical

este verticală (deci, paralelă cu axa Oy) şi are ecuaţia

x = x

0

.

paralel ă cu axa Oy ) ş i are ecua ţ ia x = x 0

Punctul

ă cu axa Oy ) ş i are ecua ţ ia x = x 0 .

G

f

A (

poate fi:

f

x

0

,

(

x

0

))

în care funcţia

G f A ( poate fi: f x 0 , ( x 0 )) în care

(

f

s

x

0

)

f

f ′ ( x ) s 0 f ′( x s 0
f
′ (
x
)
s
0
f
′(
x
s
0

f

este continuă, dar nu este derivabilă, pentru

(

)

(

x

d

0

f

d

şi cel puţin o derivată laterală este finită;

x

0

)

şi ambele sunt infinite;

) =

(

f

d

x

0

) = ±∞

şi au acelaşi semn.

graficul

punct unghiular, dacă

punct de întoarcere, dacă

punct de inflexiune, dacă

Interpretarea geometrică a diferenţialei unei funcţii f

geometric ă a diferen ţ ialei unei func ţ ii f ∆ f ( x 0

f

(

x

0 )

reprezintă creşterea „ordonatei funcţiei

x

0 )

f ”, ce corespunde creşterii x a argu-

în punctul

mentului ei, iar d f (

reprezintă creşterea „ordonatei tangentei” la graficul

ă cre ş terea „ordonatei tangentei” la graficul G f ( x 0 , f (
ă cre ş terea „ordonatei tangentei” la graficul G f ( x 0 , f (

G

f

(

x

0

,

f

(

x

0

)),

ce corespunde aceleiaşi creşteri x a argumentului funcţiei f (fig. 1.1).

7

Modulul 1

Modulul 1 4. Regulile de calcul al derivatelor ş i diferen ţ ialelor func ţ iilor

4. Regulile de calcul al derivatelor şi diferenţialelor funcţiilor

Principalele reguli de calcul al derivatelor şi diferenţialelor

(fără a preciza condiţiile în care au loc)

ialelor (f ă r ă a preciza condi ţ iile în care au loc) 1° 2°
ialelor (f ă r ă a preciza condi ţ iile în care au loc) 1° 2°

( f ± g)′ = f ′ ± g.

(c f )′ = c f .

( f g)′ = f ′ ⋅ g + f g.

f

g

=

f ′⋅

g

f

g

2

g

.

Derivata funcţiei compuse:

(g o f )(x) = (g( f (x)))′ = g( f (x)) f (x).

− 1 ( f ) ′ ( y ) =
− 1
( f
) ′ (
y
) =

f

′′ = (

1

f

f

) ;

(

f

)

x

(

n

)

Derivata funcţiei inverse:

Derivata de ordin superior:

′′′′′ d( f ± g) = df ± dg.

′′′′′

d(c f ) = c df ,

3°

′′′′′

c – constantă.

d( f g) = g df + f dg.

f

d

⎟ =

g

d f

f

d g

g

2

g

.

′′′′′ Diferenţiala funcţiei compuse:

. 5° ′′′′′ Diferen ţ iala func ţ iei compuse: d f ( g ) =

df (g) = f (g)dg.

.

= (

f

(

n

1)

) .

= f ′ ( g ) ⋅ d g . . = ( f ( n

Dacă f , g: I R, I R, I – interval deschis, şi f (x) > 0, x I , atunci

Exemple

⎛ f ′ g ( f g ) ′ = f ⎜ ⎝ g ′⋅
f ′
g
(
f g
)
′ =
f
g
′⋅
ln
f
+ g
f
⎟. ⎞
2
2
Pentru funcţia f : R → R,
f
(
x
)
= 2sin
x −
5
x ,
obţinem d (
f
x
)
= d(2sin
x
− 5
x ) =
2
2
= d(2sin
x )
− d(5
x )
= 2d(sin
x )
− 5d x =
2 ⋅ 2sin
x cosd x −
5d x =
(2sin 2
x −
5)d .
x
2
x
Pentru funcţia
f :
R
→ R
f
(
x
)
= x
,
obţinem:
+ ,
+
ln x
1
2
x
2
x
0,5
( x
) ′ =
x
+
2
x
⎟ =
x
(ln
x
+
2).
x
x

5. Tabelul derivatelor şi diferenţialelor unor funcţii elementare

Nr. f D f ′′′′′ df crt. f D f ′′′′′ 1 c (const.) R
Nr.
f
D
f ′′′′′
df
crt.
f
D f ′′′′′
1
c (const.)
R
0
R
0
n −1
n −1
2
x
n ,
n∈N
∗ R
n
x
R
n
x
d
x
α
α-1
α-
1
3
x
, α ∈R
∗ (0, +∞)
α ⋅ x
(0, +∞)
α ⋅
x
d
x
1
1
4
x
[0, +∞)
(0, +∞)
d
x
2
x
2
x
x
5
a
,
R
a
x ln
a
R
a
x ln
a
d
x
a > 0, a ≠1
x
x
6
e
R
e
R
e
x d
x
1
1
7
log x,
(0, +∞)
(0, +∞)
x
a
x ln a
x
ln
a d
a > 0, a ≠1
1
1
8
ln x
(0, +∞)
(0, +∞)
x
x
x d
9
sin x
R
cos x
R
cos xdx

8

Func\ii derivabile. Recapitulare 10 cos x R –sin x R –sin x dx ⎧ ⎫

Func\ii derivabile. Recapitulare

10 cos x R –sin x R –sin x dx ⎧ ⎫ 1 ⎧ ⎫
10 cos x
R
–sin x
R
–sin x dx
1
1
11 tg x
R
\
(2k
+
1) π
|k∈Z
R
\
(2
k +
1) π
|k∈Z
d
x
2
2
cos x
2
2
cos
x
1
1
12 ctg x
R \{kπ | k ∈Z}
R \{kπ | k ∈Z}
d
x
2
2
sin x
sin
x
1
1
13 arcsin x
[−1, 1]
(−1, 1)
d
x
2
1
− x
2
1
− x
1
1
14 arccos x
[−1, 1]
(−1, 1)
d
x
2
2
1 − x
1 − x
1
1
15 arctg x
R
R
d
x
2
2
1 + x
1 + x
1
1
16 arcctg x
R
R
d
x
2
2
1
+ x
1
+ x
1 16 arcctg x R − R − d x 2 2 1 + x 1

xerciţii propuse

xerci ţ ii propuse

A

R − d x 2 2 1 + x 1 + x xerci ţ ii propuse

1. Să se calculeze derivata funcţiei f : D R:

a) f (x) = 5; 10 c) f ( x ) = 2 − 4
a)
f (x) =
5;
10
c)
f
(
x
)
=
2
4
x
;
e)
f (x) = −8sin x;
g)
f
(
x
)
=
6 log
x
;
3
2 f ( x ) = x ; f (x) = 2 x; x f
2
f
(
x
)
= x
;
f (x) = 2
x;
x
f
( x
)
=
7
2 ;

b)

d)

f)

h) f (x) = 7 tg x

2. Să se calculeze derivata funcţiei

x ) = 7 tg x 2. S ă se calculeze derivata func ţ iei f

f : D R:

a) f (x) = 2x − 3 x + π ; 2 x −1 c)
a)
f (x) =
2x − 3
x + π ;
2
x
−1
c)
f
(
x
)
= −
3
;
3
e)
f
(
x
)
=
ln(
x
3);
2
g)
f
(
x
)
=
3sin
x
;
2 b) f ( x ) = (2 x − 3) ; 2 d) f
2
b)
f (
x
)
=
(2
x −
3) ;
2
d) f
(
x
)
=
5
x
+
1;
f)
f (x) = tg(3x +
5);

h) f (

( x ) = 5 x + 1; f) f (x) = tg(3x + 5); h)

x

)

=

3

ln (2

x +

1).

3. Să se calculeze f pentru funcţia f : D R:

2 x a) f ( x ) = 3 − lg(2 x − 1); b)
2 x
a)
f
(
x
)
=
3
lg(2
x −
1);
b)
f (x) = sin2x + 3cos5x;
c)
f (x) =
6x + ctg 4x;
d) f (x) = x sin
5x;
x
− 1
2
e)
f
(
x
)
= x
lg
x
;
f)
f
(
x
)
;
= x + 2
ln x
2
x
g)
f
(
x
)
=
;
h)
f
(
x
)
= x e
.
3
x

4. Să se calculeze valoarea derivatei funcţiei f : D R:

calculeze valoarea derivatei func ţ iei f : D → R : π a) f (x)
π a) f (x) = cos3x, în x = 0 3 ; b) f (x)
π
a) f (x) = cos3x, în
x
=
0
3 ;
b) f (x) = ln(2x − 3), în
x
0 = 2;
3
c) x
f
(
x
)
=
x −
sin 2
,
în
x
0 = 1.

5. Să se rezolve în R ecuaţia f (x) = 0, unde f : D R:

a) = f ( x )
a) =
f
(
x
)

b) f

(

x

)

5

= lg(

x

2

3

2

x +

);

x x

8;

3 2 x − 3x c) f ( x ) = 5 .
3
2
x
− 3x
c) f
(
x
)
= 5
.

6. Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei

f : D →R:
f
: D →R:

a)

f

( x

)

3

= x

3

x

;

b) f

(

x

)

=

2 x

x 1

a) f ( x ) 3 = x − 3 x ; b) f ( x

; c) f

(

x

)

7. Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei

= 2

x

2 6

x

.

f : D R:

a)

b) f

func ţ iei = 2 x 2 − 6 x . f : D → R

e

3x

,

în

x

x

0

0

= 4;

= 0;

=

π

0 3

.

R : a) b) f e 3 x , în x x 0 0 = 4;

f (x) = 2

5

(

x

)

=

x

8. Să se determine tangentele la graficul funcţiei:

c) f (x) = cos 2x, în

a) R → R f : ,   f ( x ) = x 3

a) R R

f

:

a) R → R f : ,

,

 

f

(

x

)

= x

3

+

4;

b) R R

g

:

,

g

(

x

)

=

(

x

2)

2

,

care trec prin originea sistemului de coordonate.

3 2 9. Ecuaţia de mişcare a unui mobil este s ( t ) =
3
2
9. Ecuaţia de mişcare a unui mobil este
s ( t )
= t
12
t
+
4.
a) În ce moment acceleraţia mobilului este nulă?
b) Care este valoarea minimă a vitezei mobilului?
10. În ce punct al graficului funcţiei f : R →R, f (x) = x,

tangenta la acest grafic formează cu direcţia pozitivă a

axei Ox un unghi de 60°?

9

Modulul 1

B

Modulul 1 B 1. S ă se calculeze derivata func ţ iei f : D →

1. Să se calculeze derivata funcţiei

f : D R:

a)

c)

e)

f

f

f

(

(

(

x

x

x

)

)

)

5 = 2 x − 16 x + 2 = log (2 x + 1);
5
=
2
x
16
x +
2
=
log (2
x +
1);
5
1
= −
2
8
x ;

2005;

b) f ( x ) d) f ( x ) f) f ( x )
b)
f
(
x
)
d)
f (
x
)
f) f
(
x
)

=

=

=

3 2 x + 4; 2 3 3sin (1 − x arctg(3 x 3 +
3
2
x
+
4;
2
3
3sin (1
− x
arctg(3
x
3 +

);

1).

2. Să se determine domeniul de derivabilitate şi să se

S ă se determine domeniul de derivabilitate ş i s ă se calculeze derivata func ţ

calculeze derivata funcţiei f : D R:

a)

c)

e)

g)

2 x − 3 x f ( x ) = ; 3 x 3 f
2
x
− 3
x
f
(
x
) =
;
3
x
3
f
(
x
)
= x
sin 5
x
;
3
f
(
x
)
=
ln
sin 2
x
;
1
f
(
x
)
=
arccos 2
;
x
cos 3 x b) f ( x ) = ; x 2 − 1 d)
cos 3 x
b)
f
(
x
)
=
;
x 2 − 1
d)
f
(
x
)
=
x ⋅
lg(
x
4
3
f)
f
(
x
)
=
cos (3
x
x
h)
3
f
(
x
)
=
x ⋅
2 .

2 +

+

1);

5);

3. Să se calculeze valoarea derivatei funcţiei f : D R:

calculeze valoarea derivatei func ţ iei f : D → R : a) b) c) d)

a)

b)

c)

d)

f ( x ) f ( x ) f ( x ) f ( x
f
( x
)
f
( x
)
f
( x
)
f
(
x
)
= 3sin x , în x = π ; 0 4 = 3lg x 2
=
3sin x ,
în
x
= π ;
0
4
=
3lg
x
2 în
,
x
= − 1;
0
2 x
=
, în
x
= 0;
0
x − 1
x 2 + 3
= 2
,
în
x
= 1.
0

4. Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f : D R:

4 2 a) f ( x ) = x − 3, în x = 7;
4
2
a)
f
(
x
)
=
x
3,
în
x
=
7;
0
5 x +1
b)
f
(
x
)
=
e
,
în
x
= − 2;
0
c)
f (x) = −3arccos3x, în
x
= 0;
0
2
x
d) f
(
x
)
=
, în
x
= 0.
0
x − 1

5. Să se calculeze f ′′ pentru funcţia f : D R:

calculeze f ′′ pentru func ţ ia f : D → R : a) f (
a) f ( x
a)
f
( x

)

=

x + 1 + 1

c) f (x) = ln(3x 2);

R : a) f ( x ) = x + 1 c) f ( x )
R : a) f ( x ) = x + 1 c) f ( x )

b) f

d)

( x ) = x + 1 c) f ( x ) = ln(3 x −

f

( x

(

x

)

)

=

=

cos 2 3 2x 3 xe .
cos
2 3
2x
3
xe
.

x

;

6. Să se rezolve în R inecuaţia f ′′( x ) 0, dacă

a)

c)

ţ ia f ′′ ( x ) ≥ 0 , dac ă a) c) f (

f (

x

)

=

4

x

3

3

x

+

2

x +

1;

b)

0 , dac ă a) c) f ( x ) = 4 x − 3 3

f (

x

)

= x e

x

;

d)

f

f

x

( x

(

)

)

=

=

f : D R :

x

x + 1

ln

x

2

.

;

f f x ( x ( ) ) = = f : D → R :

7. Să se scrie cel puţin o funcţie

f : D R a cărei derivată

f este:

ţ ie f : D → R a c ă rei derivat ă f ′ este:

a) 3