M.Opincariu, M.

Stroe, Despre matrice si determinant

i de ordinul doi

559

Demonstratie. Aplicam Propozitia 3.5. pentru functia:

g : [a1 , a2 ] (0, ), g(x) = 1.
Bibliografie

[1] R. P. Boas Jr., M. B. Marcus, Generalizations of Youngs inequality, J.

of Math. Anal. and Appl., Volume 46, Issue 1, 36-40.
[2] W.W. Breckner, Asupra primitivabilit
atii functiilor continue, Univ.
Babes-Bolyai, Cluj Napoca, Lucr
arile Seminarului de Didactica Matematica, Vol.8 (1992), pag. 23-42.
[3] R. J. Fleissner, On product of derivatives, Fund. Math. 88 (1975),
173-178.
[4] A. Hoorfar, A new refinement of Youngs inequality, Math. Inequal.
Appl. 11, 4 (2008), 689-692.
[5] L. Losonczi, Inequalities of Young-type, Journal Monat. Mathematik,
Vol. 97, Number 2, 125-132.
[6] M. Merkle, A contribution to Youngs inequality, Univ. Beograd. Publ.
Elektrotehn. Fak. Ser. Mat. Fiz., 461-497 (1974), 265-267.
[7] E. Minguzzi, An equivalent form of Youngs inequality with upper bound,
Appl. Anal. Discrete Math. 2 (2008), 213-216.
[8] D. S. Mitrinovic, J. E. Pecaric, A. M. Fink, Classical and new inequalities
in analysis, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 1993.
[9] M. Piticari, Asupra unor chestiuni de calcul integral, Gazeta Matematic
a, Vol. 94 (1984), 319-321
[10] M. Radulescu, S. R
adulescu, A new proof of Fleissners theorem of
derivatives, Real Analysis Exchange, vol. 10 (1984-1985), 212-213.

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

DESPRE MATRICE S
I DETERMINANT
I
DE ORDINUL DOI
Mihai Opincariu1) si Marian Stroe2)
Abstract. In acest articol vom stabili c
ateva propriet
ati ale matricelor si
determinantilor de ordin doi, care pot folosite n rezolvarea unui num
ar
mare de probleme.
Keywords: Determinant de ordin doi, Teorema Hamilton-Cayley
MSC : 15A15

1) Profesor, Colegiul National ,,Avram Iancu, Brad, opincariumihai@yahoo.com

2) Profesor, Colegiul Economic ,,Emanoil Gojdu, Hunedoara, maricu stroe@yahoo.com

560

Pentru cercurile de elevi

1. Introducere
Scopul acestei note este de a prezenta c
ateva idei noi de rezolvare a
problemelor cu matrice patratice de ordinul doi. Motivatia este data de
numarul mare de probleme pe aceasta tema pe care le gasim n Gazeta
Matematica sau printre subiectele Olimpiadei de Matematica. Materialul
are la baza lectiile sustinute de autori n cadrul Centrului de Excelenta organizat la nivelul judetului Hunedoara.
2. Aspecte teoretice
Rezultatele cuprinse n acest paragraf sunt n majoritatea cazurilor
cunoscute. Consideram ca este util pentru elevi s
a le prezent
am, completate chiar de demonstratii.
Propozitia 1. Dac
a A M2 (C) atunci are loc relatia lui Hamilton Cayley:
(1)
A2 TrA A + det A I2 = O2 .
Propozitia 2. Dac
a A M2 (C) atunci are loc relatia:

1

(TrA)2 Tr(A2 ) .
(2)
det A =
2
Demonstratie. Din (1) obtinem Tr(A2 ) TrA TrA + 2 det A = 0 si apoi
concluzia.
Propozitia 3. Dac
a A, B M2 (C) si x C are loc relatia:
det(A + xB) = det A + (TrA TrB Tr(AB)) x + det B x2 .
Demonstratie. In conformitate cu (2) avem:

(3)

(Tr(A + xB))2 Tr((A + xB)2 ) =

det(A + xB) =
2

1
(TrA + TrB x)2 Tr(A2 + xAB + xBA + B 2 x2 ) =
=
2
1

(TrA)2 + 2TrA TrB x + (TrB)2 x2 Tr(A2 ) 2Tr(AB) x

=
2

 1

(TrA)2 Tr(A2 ) + (TrA TrB Tr(AB)) x+

Tr(B 2 ) x2 =
2

1

+ (TrB)2 Tr(B 2 ) x2 = det A + (TrA TrB Tr(AB)) x + det B x2 .

2
Consecinta 4. Dac
a A, B M2 (C) atunci are loc relatia:
det(A + B) + det(A B) = 2 (det A + det B).
(4)
Demonstratie. In (3), alegem pe r
and x = 1 si apoi x = 1. Se aduna
membru cu membru relatiile astfel obtinute.
Consecinta 5. Dac
a A, B M2 (C) au loc relatiile:
a) det(A + B) det A det B = TrA TrB Tr(AB);
b) det(A B) det A det B = Tr(AB) TrA TrB;
c) det(A + B) det(A B) = 2(TrA TrB Tr(AB)).
(5)

M.Opincariu, M.Stroe, Despre matrice si determinant

i de ordinul doi

561

Demonstratie. Primele doua relatii se obtin usor din (3) alegand x = 1

si x = 1, iar ultima scazandu-le membru cu membru.
Consecinta 6. Dac
a A, B, C M2 (C) atunci are loc egalitatea:
det(A + B + C) + det A + det B + det C =
= det(A + B) + det(B + C) + det(C + A).

(6)

Demonstratie. Pe baza relatiei (3) se obtine:

det(A + B + C) = det(A + B) + Tr(A + B) TrC Tr ((A + B)C) + det C =
(5.a)

= det(A + B) + TrA TrC Tr(AC) + TrB TrC Tr(BC) + det C ==

(5.a)

== det(A+B)+det(A+C)det Adet C+det(B+C)det Bdet C+det C,

de unde deducem concluzia.
Consecinta 7. Dac
a A M2 (C) si x C atunci :
det(A + xI2 ) = det A + TrA x + x2 .

(7)

Se alege B = I2 n (3).
Propozitia 8. Dac
a A M2 (C) atunci are loc relatia:
A + A = TrA I2 .

(8)

Demonstratie. Se veric
a usor prin calcul direct.
Propozitia 9. Dac
a A, B M2 (C) atunci :
Tr(A B) = Tr(AB ) = TrA TrB Tr(AB).

(9)

Demonstratie. Din (8) avem:

A = TrA I2 A Tr(A B) = Tr(TrA B AB) = TrA TrB Tr(AB)
si analog Tr(AB ) = TrA TrB Tr(AB).
Acum pe baza relatiilor (3), (5) si (9) se vor obtine urmatoarele rezultate:
Consecinta 10. Dac
a A, B M2 (C) si x C are loc relatia:
det(A + xB) = det A + Tr(AB ) x + det B x2 .

(10)

atoarele afirmatii sunt

Consecinta 11. Dac
a A, B M2 (C) atunci urm
echivalente:
a) det(A + B) = det A + det B;
b) det(A B) = det A + det B;
c) det(A + B) = det(A B);
d) TrA TrB = Tr(AB);
(11)
e) Tr(A B) = Tr(AB ) = 0.
Se vor dovedi utile n stabilirea unor rezultate cat si n solutionarea
unor probleme urm
atoarele propozitii.
Propozitia 12. Dac
a A, B M2 (C) atunci :


(12)
det(AB BA) = Tr(A2 B 2 ) Tr (AB)2 .

562

Pentru cercurile de elevi

Demonstratie. Pe baza relatiei (3) putem scrie:

det(AB BA) = det(AB) (Tr(AB) Tr(BA) Tr(AB BA)) + det(BA).
Dar det(AB) = det(BA), Tr(AB) = Tr(BA) si:
Tr(AB BA) = Tr(AB 2 A) = Tr(A2 B 2 ),
de unde:
det(AB BA) = 2 det(AB) (Tr(AB))2 + Tr(A2 B 2 ).


Dar din (2) se va obtine 2 det(AB) = (Tr(AB))2 Tr (AB)2 si apoi
concluzia.
Propozitia 13. Dac
a A, B M2 (C) atunci are loc relatia:
det(A B) det(A + B) = det(A2 B 2 ) + det(AB BA).

(13)

Demonstratie. Conform relatiei (4) putem scrie:




det (A2 B 2 ) + (AB BA) + det (A2 B 2 ) (AB BA) =




= 2 det A2 B 2 + det (AB BA) .


Dar det (A2 B 2 ) + (AB BA) = det ((A B)(A + B)) =
= det(A B) det(A + B) si det (A2 B 2 ) (AB BA) =
= det ((A + B)(A B)) = det(A + B) det(A B), de unde se obtine concluzia.
Propozitia 14. Dac
a A, B M2 (C) atunci are loc relatia:

 2
det A + B 2 = det (AB BA) + (det A det B)2 +
(14)
+ (det (A + B) det A det B)2 .
Demonstratie. Inlocuind n propozitia precedenta pe B cu iB obtinem:
det(A iB) det(A + iB) = det(A2 + B 2 ) + det(A iB iB A)
det(A2 + B 2 ) = det (AB BA) + det(A iB) det(A + iB).

()

Pe de alta parte din (3) se obtine usor ca

det(A + iB) = det A det B + (TrA TrB Tr(AB)) i
si:
det(A iB) = det A det B (TrA TrB Tr(AB)) i,
deci: det(A iB) det(A + iB) = (det A det B)2 + (TrA TrB Tr(AB))2
si, folosind (5) a), obtinem:
det(AiB) det(A+iB) = (det Adet B)2+(det(A+B)det Adet B)2 . ()
Din () si () se obtine relatia de demonstrat.

M.Opincariu, M.Stroe, Despre matrice si determinant

i de ordinul doi

563

3. Aplicatii
Propozitiile din paragraful anterior pot utilizate pentru solutionarea
,,eleganta a unor probleme. Vom prezenta n continuare unele dintre acestea.
A1. Dac
a A, B M2 (C) demonstrati echivalenta:
Tr((AB)2 ) = Tr(A2 B 2 ) (AB BA)2 = O2 .
Mihai Opincariu, R.M.T. nr. 3/2004

Demonstratie. Din (1) avem:

(AB BA)2 Tr(AB BA) (AB BA) + det(AB BA) I2 = O2
si cum Tr(AB BA) = 0 obtinem:
det(AB BA) = 0 (AB BA)2 = O2 .



Dar din (12) obtinem det(AB BA) = 0 Tr(A2 B 2 ) = Tr (AB)2
de unde concluzia.
A2. Daca A, B M2 (C) demonstrati echivalenta:
(AB)2 = AB 2 A (BA)2 = BA2 B.
Mihai Opincariu, G.M.-B nr. 11/2000

Demonstratie. Avem:







(AB)2 = AB 2 A Tr (AB)2 = Tr AB 2 A = Tr A2 B 2

si din aplicatia anterioara obtinem:

(AB BA)2 = O2 (AB)2 AB 2 A + (BA)2 BA2 B = O2 .
Cum (AB)2 = AB 2 A (BA)2 = BA2 B. Cealalta implicatie se
trateaz
a analog.
A3. Dac
a A, B M2 (C) demonstrati echivalenta:
det(A B) det(A + B) = det(A2 B 2 ) (AB BA)2 = O2 .
Mihai Opincariu, G.M.-B nr. 7-8/2000

Demonstratie. Conform (13):

det(A B) det(A + B) = det(A2 B 2 ) det(AB BA) = 0.
Dar (AB BA)2 = det (AB BA) I2 deci:
(AB BA)2 = O2 det(AB BA) = 0.
A4. Dac
a A, B M2 (R) si det(AB BA) 0 atunci det(A2 +B 2 ) 0.
Demonstratie. Inegalitatea este evidenta folosind Propozitia 14. Mai
mult se constat
a c
a egalitatea are loc daca si numai daca det(AB BA) = 0
1
si det A = det B = det (A + B) .
2
Tot din Propozitia 14 obtinem urmatorul rezultat:
A5. Dac
a A, B M2 (R) atunci oricare doua din propozitiile de mai
jos o implica pe a treia:
P2: det(AB BA) = 0;
P1: det A2 + B 2 = 0;

564

Pentru cercurile de elevi

1
P3: det A = det B = det (A + B) .
2
Observatie: Pe baza rezultatului de mai sus obtinem ca un caz particular problema 23731 din G.M.-B nr. 4-5/1998 , autor Cristinel Mortici.
A6. Dac
a A, B M2 (C) si det(AB + BA) 0, aratati ca:
det(A2 + B 2 ) 0.
Cristinel Mortici, Olimpiada Nationala , 1996

Demonstratie. Conform relatiei (4) putem scrie:




det (A2 + B 2 ) + (AB + BA) + det (A2 + B 2 ) (AB + BA) =




= 2 det A2 + B 2 + det (AB + BA) .




Dar det (A2 + B 2 ) + (AB + BA) = det (A + B)2 = (det(A + B))2




si det (A2 + B 2 ) (AB + BA) = det (A B)2 = (det(A B))2 , deci:




(det(A + B))2 + (det(A B))2 = 2 det A2 + B 2 + det (AB + BA)
si cum det(AB + BA) 0 obtinem concluzia.
Analiz
and rezultatele din A4 si A6 se observa ca daca A, B M2 (R)
atunci una din
atoarele
conditii: det(AB BA) 0, det(AB + BA) 0

 2urm
2
implica det A + B 0. Obtinem urmatoarea aplicatie:
A7. Dac
a A, B M2 (R) si det(AB + BA) = det(AB BA) aratati ca:
det(A2 + B 2 ) 0.
A8. Se consider
a A, B M2 (C) si propozitiile:



P1: det(A B) = det(A+ B);
P2: det A2 B 2 = det A2 + B 2 ;
P3: det(AB BA) = det(AB + BA).
Aratati ca daca doua din propozitiile de mai sus sunt adevarate atunci
si cealalt
a este adevarata.
Mihai Opincariu G.M.-B nr. 3/2009

Demonstratie. Conform Consecintei 4 pentru X, Y M2 (C) obtinem:

det(X Y ) + det(X + Y ) = 2(det X + det Y ).
Alegand X = A2 + B 2 , Y = AB + BA, obtinem:




det(A B)2 + det(A + B)2 = 2 det A2 + B 2 + det(AB + BA) .
A2

Y = AB BA, obtinem:




2 det (A B) det (A + B) = 2 det A2 B 2 + det (AB BA) .
Alegand X =

()

B 2,

()

Sc
adem membru cu membru relatiile () si () si grupand convenabil
vom avea:
(det (A B) det (A + B))2 =




 2
= 2 det A + B 2 det A2 B 2 +2 (det (AB + BA) det (AB BA)) ,
de unde obtinem concluzia problemei.

M.Opincariu, M.Stroe, Despre matrice si determinant

i de ordinul doi

565

A9. Dac
a A, B M2 (C) si n N atunci:
det (An + B n AB) = det (An + B n BA) .
Demonstratie. Folosind Consecinta 6 obtinem succesiv:
det (An + B n + AB) = det (An + B n ) + det (An + AB) + det (B n + AB)


det (An ) det (B n ) det (AB) = det (An + B n ) + det A det An1 + B +


+ det B n1 + A det B det (An ) det (B n ) det (BA) =




= det (An + B n ) + det An1 + B det A + det B det B n1 + A det (An )
det (B n ) det (BA) = det (An + B n ) + det (An + BA) + det (B n + BA)
det (An ) det (B n ) det (BA) = det (An + B n + BA) .
Analog se arata c
a det (An + B n AB) = det (An + B n BA).
O aplicatie imediata a acestei probleme este:
A10. Dac
a A, B M2 (C) si A2 + B 2 = AB atunci (AB BA)2 = O2 .
Marian Ionescut, Olimpiada Nationala, 2007 (enunt ntarit)

Demonstratie. In A9 alegem n = 2 si avem:




det A2 + B 2 AB = det A2 + B 2 BA .
Cum A2 + B 2 AB = O2 , A2 + B 2 BA = AB BA obtinem:
0 = det (AB BA) (AB BA)2 = O2 .
Facem precizarea ca n enuntul initial se considera c
a A, B M2 (R),
iar faptul ca matricele au elementele reale devenea esential n solutia propus
a
de juriu.
A11. Dac
a A, B M2 (C) si A2 = O2 demonstrati echivalenta:
det(AB BA) = 0 det (A + B) = det B.
Mihai Opincariu

Demonstratie. Vom face demonstratia prin doua metode.

2
Metoda 1. Scriem
relatia din Propozitia 14 cu2 A = O2 (deci si det A = 0)2
2
si obtinem: det B = det (AB BA) + (det B) + (det (A + B) det B)
adica 0 = det (AB BA)+(det (A + B) det B)2 , relatie din care se deduce
imediat echivalenta.
Desigur aceast
a solutie nu prea este la ndemana unui rezolvitor deoarece
se bazeaz
a pe o identitate greu de intuit, a carei demonstratie a uzat de
propozitiile stabilite anterior.

Metoda a 2-a. Cum A2 = O2 avem det A = 0 si Tr A2 = 0. Din
(2) obtinem TrA = 0, (). Din det A = 0 det (AB) = 0 si din (2):
(Tr(AB))2 = Tr (AB)2 , (). Acum det(A + B) = det B
5a)

()

0 = det(A + B) det B TrA TrB Tr(AB) = 0 Tr(AB) = 0 deci:

det (A + B) = det B Tr(AB) = 0

( )

566

Pentru cercurile de elevi





(12)
si det(AB BA) = 0 == Tr(A2 B 2 ) Tr (AB)2 = 0 Tr (AB)2 = 0
()

(am folosit A2 = O2 ) Tr(AB) = 0 deci:

det(AB BA) = 0 Tr(AB) = 0

( )

Pe baza echivalentelor ( ) si ( ) rezulta concluzia.

Acest rezultat ne permite sa nbunatatim problema urm
atoare.
A12. Fie A M2 (C) si C(A) = {B M2 (C) | AB = BA}. Demonstrati echivalenta:
A2 = O2 |det(A + B)| |det B| , B M2 (C).
Dorel Mihet, Olimpiada Nationala, 1999

Demonstratie. Vom arata ca implicatia are loc ntr-un caz mai general, si anume pentru C(A) = {B M2 (C) |det(AB BA) = 0 }. Intr-adev
ar
din A2 = O2 , det(AB BA) = 0 si A11 det (A + B) = det B de unde
reiese concluzia.
Pentru implicatia folosim Consecinta 7.
Fie x1 , x2 solutiile ecuatiei det A + TrA x + x2 = 0.
Cum x1 I2 , x2 I2 C(A) obtinem 0 = |det(A + xi I2 | |xi |2 , i = 1, 2
deci x1 = x2 = 0 TrA = det A = 0 si folosind (1) A2 = O2 .
A13. Fie A M2 (R) astfel ncat A2 = O2 . Aratati ca B M2 (R) au
loc inegalit
atile:
det(AB BA) 0 det(AB + BA).
Daniel Jinga, R.M.T. nr. 1/2000 (enunt ntarit)

Demonstratie. Cum A2 = O2 se obtine ca det A = 0, deci det(AB) = 0,

B M2 (R). Atunci, folosind Propozitia 3, se obtine:
det(AB BA) = det(AB) Tr(AB) Tr(BA) + Tr(AB BA) + det(BA) =


= 2 det(AB) (Tr(AB))2 + Tr A2 B 2 = (Tr(AB))2 0.

Asemanator obtinem det(AB + BA) = (Tr(AB))2 0.

Remarc
a. In enuntul initial trebuia demonstrat ca det(AB BA) 1
si det(AB + BA) 1.
L
asam n continuare ca teme urm
atoarele probleme:
A14. Dac
a A, B M2 (C) demonstrati echivalenta:


det AB BA + A2 = (det A)2 (AB BA)2 = O2 .
A15. Dac
a A, B M2 (R) si det (AB + BA) det (AB BA) , aratati
c
a:


det A2 + B 2 (det A)2 + (det B)2 .

t
C. Lupu, R. Marinescu, S. Monea, Rezolvarea unor inegalita
i

567

A16. Dac
a Ai M2 (C), i = 1, n , n N\ {0, 1}, aratati ca:

 n
n






det
Ai + (n 2)
det Ai =
det (Ai + Aj ).
i=1

i=1

1i<jn

A17. Dac
a A, B M2 (C) si A2 + B 2 = 2AB atunci AB = BA.
N. Bourb
acut, O.N.M. 2011, faza nationala

A18. Dac
a A, B M2 (C) si TrA TrB = Tr(AB) aratati ca:




det A2 + B 2 + AB = det A2 + B 2 + det (AB) .
Bibliografie

[1] M. D. Opincariu, Extinderi ale propriet

at ilor matricelor si determinantilor de ordin doi, Revista de matematica din Alba Iulia, nr. 1/2000.
[2] Colectia Gazeta Matematica, 1990 - 2010 .
[3] Colectia Revista de Matematica din Timisoara, 2000 - 2010.

A UNOR INEGALITAT
I
REZOLVAREA GEOMETRICA
Cezar Lupu1) , Rozalia Marinescu2) si Stelut
a Monea3)
Este cunoscut faptul c
a un numar mare de inegalitati geometrice admit
demonstratii care au la baza argumente algebrice. In aceast
a lectie vom
pune n evidenta si un drum invers. Mai precis, dorim sa oferim solutii cu
argumente geometrice pentru unele inegalitati algebrice.
1. C
ateva inegalit
ati geometrice mai putin cunoscute
Demersul nostru va ilustrat prin cateva exemple pe care le consider
am sugestive. Vom exploata trei inegalitati geometrice cunoscute, dar
mai putin raspandite. Enuntul lor este prezentat n continuare, cu mentiunea
c
a notatiile sunt cele consacrate.
Inegalitatea lui Weitzenb
ock (IW).
In orice triunghi ABC are loc
inegalitatea:

a2 + b2 + c2 4S 3.
Egalitatea are loc dac
a si numai dac
a triunghiul este echilateral.
Inegalitatea Hadwiger-Finsler (IHF).
In orice triunghi ABC are
loc inegalitatea:

a2 + b2 + c2 4S 3 + (a b)2 + (b c)2 + (c a)2 .

Egalitatea are loc dac
a si numai dac
a triunghiul este echilateral.
1) Doctorand, Universitatea din Craiova
2) Profesor, Colegiul National ,,Iancu de Hunedoara, Hunedoara
3) Profesor, Colegiul National ,,Decebal, Deva