00 - Parte Scrisa

NV Construct S.R.L.
w w w . n vc o n s t r u c t . r o
FOAIE DE PREZENTARE
Denumirea lucrarii:
MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATATIE AGRICOLA IN COMUNA ZIMBOR,

JUD. SALAJ
LOT 01 - DRUMURI
Beneficiar:
COMUNA ZIMBOR
Proiectant general:
S.C. NV Construct S.R.L., Cluj-Napoca
Nr. Proiect:
184/2012
Faza:
PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE
Data: Iulie 2012

certificat ISO 9001, 14001, 18001
S.C. NV Construct S.R.L. I Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 | tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.ro
S.C. NV CONSTRUCT S.R.L. I Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 | tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.ro
Proiect:
Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

Zimbor, jud. Slaj
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. Dan SIMA
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
i
BORDEROU
Rev
Intocmit
Data
Observatii
A.PIESE SCRISE
Document nr.
Denumire document
184\01\PT+DE\W\000
Foaie de prezentare
184\01\PT+DE\W\001
Borderou
184\01\PT+DE\W\002
Lista de semnaturi
184\01\PT+DE\W\003
Memoriu tehnic
B.PIESE DESENATE
Plansa nr.
Denumire plansa
Scara
184\01\PT+DE\PG\001
Plan de incadrare in zona
1:25000
184\01\PT+DE\PS\001-047
Plan de situatie
1:500
184\01\PT+DE\PL\001-032
Profil longitudinal
1:1000/1:100
184\01\PT+DE\PTT\001-012
Profiluri transversale tip
1:50
184\01\PT+DE\PT\001-068
Profiluri transversale
1:100
184\01\PT+DE\DET\001
Detaliu podet tubular 600-1000
1:50
184\01\PT+DE\DET\002
Detaliu podet tubular drum lateral
1:50
184\01\PT+DE\DET\003
Detaliu drum lateral
1:200/1:20
184\01\PT+DE\DET\004
Detaliu platforma de incrucisare
1:200
184\01\PT+DE\DET\005
Detaliu organizare de santier
Data
Iulie 2012
Intocmit,
Ing. Bobar Mircea
S.C. NV CONSTRUCT S.R.L. I Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 | tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.ro
Proiect:

Zimbor, jud. Slaj
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. Dan SIMA
Pagina:
184\01\PT+DE\W\002
Observatii
LISTA DE SEMNATURI
ing. Dan SIMA
Proiectat:
ing. Mircea BOBAR
Verificat:
ing. Ioan Apostol
Rev
Intocmit
Data
Sef proiect:
PROIECTANT GENERAL:
SC NV Construct SRL
www.nvconstruct.ro
LOT 01 DRUMURI

Zimbor, jud. Slaj
MEMORIU TEHNIC
Pagina : 1 - 28
Beneficiar:
Comuna Zimbor
Loc. Zimbor, nr. 116, jud. Slaj, Romania
Nr. Proiect : 184/2012
Iulie 2012
S.C. NV CONSTRUCT S.R.L.

|Romania Cluj-Napoca, str. Arges, nr. 26, ap. 8 |
| tel./fax. +40 264 460054 I www.nvconstruct.ro |
Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna Zimbor, Nr. Pr.:
jud. Slaj
Intocmit:
Proiect:
PT + DE
184/2012
Data:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
07.2012
i
CUPRINS
Observatii
Rev
Intocmit
Data
DATE GENERALE ........................................................................................................................1

1.1 Denumirea Obiectivului de Investiii ...........................................................................................1
1.2
Amplasament .............................................................................................................................1
1.3
Titularul Investiiei.......................................................................................................................1
1.4
Beneficiarul Investiiei.................................................................................................................1
1.5
Elaboratorul proiectului...............................................................................................................1
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR ..............................................................................2

2.1 Descrierea lucrrilor ...................................................................................................................2
a)
Amplasamentul ..........................................................................................................................2
b)
Topografia ..................................................................................................................................2
c)
Clima si fenomenele naturale specifice zonei.............................................................................3
d)
Geologia si seismicitatea............................................................................................................3
e)
Prezentarea proiectului pe specialitati ........................................................................................4
f)
Devierile si protejrile de utilitati afectate ...................................................................................5
g)
Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrrile definitive si
provizorii ................................................................................................................................................5
h)
Cile de acces permanente, cile de comunicaii si altele asemenea ........................................6
i)
Trasarea lucrrilor ......................................................................................................................6
j)
Antemsurtoarea ......................................................................................................................6
2.2
MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI - DRUMURI ................................................................6
2.2.a
Caracteristici principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii.......................8
2.2.b
Dimensionarea sistemului rutier ........................................................................................ 18
2.2.c
Organizarea de antier...................................................................................................... 18
2.2.d
Situaia existenta a utilitatilor si analiza acesteia............................................................... 19
2.2.e
Evaluarea impactului asupra mediului ............................................................................... 19
2.3
DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE ............................................................ 21
2.3.a
Programul de execuie a lucrrilor..................................................................................... 21

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
1
1 DATE GENERALE
1.1 Denumirea Obiectivului de Investiii
Observatii
Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna Zimbor, jud. Slaj
1.2 Amplasament
Jud. Salaj, com. Zimbor, sat Zimbor: Drum de exploatatie agricola Tipalau (pe langa canal) - Tr.1
Data
(L=250m), Drum de exploatatie agricola Tipalau(pe langa canal) - Tr.2 (L=353m), Drum de exploatatie agricola
Zalta (L=667m), Drum de exploatatie agricola Chizalta (L=178m), Drum de exploatatie agricola La Sere Tr. 1
(L=559m), Drum de exploatatie agricola La Sere Tr. 2 (L=80m); sat Sutor: Drum de exploatatie agricola Ses
Intocmit
Ceaus (L=290m), Drum de exploatatie agricola Ratu Mocanului (L=618m), sat Sancraiu Almasului: Drum de
exploatatie agricola La Zapoade Tr. 1 (L=3681m), Drum de exploataie agricola La Zapoade Tr. 2 (L=366m)
Rev
conform planului de ncadrare.
1.3 Titularul Investiiei

Comuna Zimbor, jud. Slaj
1.4 Beneficiarul Investiiei

Comuna Zimbor, jud. Slaj
1.5 Elaboratorul proiectului

Proiectant:
S.C. NV CONSTRUCT S.R.L., Cluj-Napoca, str. Arge, nr.26/8

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
2
2 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1 Descrierea lucrrilor
a) Amplasamentul
Observatii
Traseul drumurilor propuse pentru modernizare se desfasoara pe teritoriul administrativ al comunei Zimbor,
localitile Sncraiu Almaului, Zimbor si utor, situate in extremitatea sudica a judeului Slaj, avnd o
lungime totala de 7042 m din care eligibil - 6346 m si neeligibil - 696 m.
Toate drumurile care fac obiectul prezentei documentaii au fost identificate in inventarul comunei
Data
Zimbor. Anterior realizrii masuratorilor topografice, a studiului geotehnic si a studiului de fezabilitate,

proiectantul a fcut vizite in teren mpreuna cu reprezentanii Primriei, pentru a nu exista nici o confuzie in
Rev
Intocmit
ceea ce privete tronsoanele care au fost proiectate.

Aceste drumuri permit accesul la diferite exploatri agricole aflate pe teritoriul comunei Zimbor cat si
accesul la cteva case situate pe acestea. Situarea lor este la extremitile locuite ale satelor de care aparin,
accesul pe acestea facandu-se fie din strzi ( Drum de exploataie agricola Zalta, Drum de exploataie agricola
Chizalta), din DN1F (Drum de exploataie agricola Tipalau, Drum de exploataie agricola Ses Ceaus, Drum de
exploataie agricola La Sere, Drum de exploataie agricola Ratu Mocanului), fie din DC58 (Drum de exploataie
agricola La Zapoade).
Traseul drumurilor ce fac obiectul acestei investiii este cuprins in coninutul:
Planul Urbanistic General al comunei Zimbor, loc. Zimbor, Sncraiu Almaului si utor
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeului Slaj (PATSJ)
Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN)
b) Topografia
Studiu topografic
Recunoaterea obiectului de investiii a fost efectuata mpreuna cu reprezentantul beneficiarului
pentru a identifica terenul i pentru a stabili amplasamentele care trebuiesc bornate, apoi s-a trecut la
identificarea punctelor din reeaua geodezic din zon.
Au fost ntocmite n sistem de proiecie stereo 70, la scara 1:1000 i au fost avizate de Oficiul de
Cadastru i publicitate. Acestea au fost folosite ca baz de date pentru stabilirea soluiilor tehnice pentru
asfaltarea strzilor i ulielor, pentru ntocmirea planurilor de situaie anexate prezentului proiect.
Au fost ridicate: ampriza drumului, limite carosabil, limite proprieti, axul drumului existent, stlpi de
electricitate sau de telefonie, intersecii cu alte drumuri, accese n curi, accese la grdini sau instituii i
obiective locale, anuri i rigole, podee.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
3
Drumuirile s-au executat n circuit nchis, folosind punctele de sprijin din reeaua geodezic existent.
Staiile de drumuire s-au materializat prin buloane metalice. Msurtorile topografice au respectat normele i
toleranele n vigoare.
c) Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Observatii
Clima
Prin poziia sa, comuna se ncadreaz n sectorul cu clim temperat - continetal cu ierni puin aspre
i veri clduroase. Temperatura medie a anului este de 10C. Astfel, cea mai rece lun a anului este ianuarie
cu -13,8C, iar cea mai cald lun este luna iulie cu 28,8C.
Data
Apa
Valea Almaului traverseaz teritoriul satelor Sutoru, Zimbor i Chendremal, adunnd i apele din
Rev
Intocmit
bazinul hidrografic al vii Sncraiului de la Topa Mic pn la utor, precum i a vii Dolului cu aflunei i
scurgeri toreniale.
Solul
Din cercetrile lucrrilor pedologice reiese c n raza comunei Zimbor se ntlnesc mai multe tipuri de
sol: sol brun de pdure, podzolit mediu i puternic, aluviuni crude stratificate, soluri aluvio - coluviale, soluri
carbonate, soluri aluviale gleice, soluri gleice. Toate aceste soluri au fertilitate medie.
Flora
Teritoriul comunei Zimbor intr n zona foioaselor - stejarului, cu pduri izolate i reduse.
Vegetaia ierboas aparine pajitilor umede care se folosesc ca pune, mai des cele din versanii
dosnici, reprezentnd un frumos covor vegetal.
Resurse
Resursele pe care se bazeaz potenialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri
arabile, puni, fnee, pduri, produse animaliere i vegetale).
Dei posed importante resurse naturale precum crbuni, calcare, nisipuri i pietriuri cantonate n
lunca i terasele Almaului, economia comunei este una predominant agricol.
Adncimea de nghe
Zona climatica este II, iar condiiile hidrologice sunt mediocre.
Adncimea de nghe n zona cercetat este de 90 cm, conform STAS 6054 77.
d) Geologia si seismicitatea
Amplasamentele drumurilor studiate aparin unor trasee pe lunca si picior de versant. Nu sunt
accidente morfologice naturale sau antropice.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
07.2012
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
184/03/PT+DE/W/003
4
Apa subterana apare in zona investigata atat ca freatic (pe lunca) cat si ca infiltraii, genernd condiii
hidrologice defavorabile. Apa subterana apare in sondaje ca infiltratii.
Roca de baza este de vrsta Chattian-Aquitanian (Oligocen superior - Miocen inferior) si cuprinde
depozite de nisipuri, gresii, conglomerate, marne. Roca de baza nu a fost interceptata in foraje.
Formaiunea acoperitoare cuprinde argile prfoase, nisipuri cu liant cu pietri fin de varsta cuaternara.
Formaiunea acoperitoare este remaniata peste roca de baza.
Observatii
Zona nu a suferit influente tectonice de amploare, fiind incadrata la zona stabila tectonic.
Sub aspect seismic, zona este pasiva. Intensitatea seismica ce caracterizeaza zona este cea de grad
IV, scara MSK, in conformitate cu STAT 3684-71, amplasamentul apartinand zonei de intensitate 6, in baza
Data
SR 11.100/1-93.
In ceea ce privete proiectarea seismica, Normativul P100/1-2006 indica zona de calcul seismica F,
Drumurile nu sunt afectate de fenomene majore (unele desprinderi la marginea aval), favorizata si de
eroziunea toreniala. Pconv=300kPa pentru terenul natural, conform STAS 3300/2-85, anexa B.
Rev
Intocmit
caracterizata prin ag=0.08g.
Concluzii si recomandri
Problemele specifice terenului impun urmtoarele masuri:
se recomanda adaosul de fractii granulare si o scarificare, inclusiv pentru reducerea
denivelrilor, pentru obinerea unui strat de forma in baza structurii rutiere portante.
taluzurile amonte se vor reprofila la pante de 1:1, 2:1, iar cele aval trebuie consolidate prin
compactare.
se recomanda reprofilarea santurilor, si introducerea lor acolo unde lipsesc.
se suplimenteaz podeele, deoarece apa meteorica are tendina scurgerii pe zona de
circulaie si nu spre aval.
e) Prezentarea proiectului pe specialitati
Prezenta documentaie tehnica a fost elaborata pentru a fi folosita de ctre beneficiarul lucrrii la
mbuntirea strii tehnice a drumurilor agricole din comuna Zimbor, judeul Slaj, n lungime total de 7042m
prin crearea unui sistem rutier nou, din asfalt pe o fundaie de balast si piatra sparta amestec optimal si a unui
sistem de drenare a apelor provenite din precipitaii eficient.
Lucrrile care fac obiectul prezentei documentaii cuprind operaiunile necesare de executat n
scopul asigurrii unor condiii normale de siguran a circulaiei, impuse de normele i normativele tehnice n
vigoare.
Drumurile care urmeaz a fi modernizate sunt:
sat Zimbor:

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
Drum de exploataie agricola Tipalau (pe langa canal) - Tr.1 (L=250m),
Drum de exploataie agricola Tipalau(pe langa canal) - Tr.2 (L=353m),
Drum de exploataie agricola Zalta (L=667m),
Drum de exploataie agricola Chizalta (L=178m),
Drum de exploataie agricola La Sere Tr. 1 (L=559m),
Drum de exploataie agricola La Sere Tr. 2 (L=80m);
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
5
Observatii
sat utor:
-
Drum de exploataie agricola Ses Ceaus (L=290m),
Drum de exploataie agricola Ratu Mocanului (L=618m),
Rev
Intocmit
Data
sat Sancraiu Almasului:

-
Drum de exploataie agricola La Zapoade Tr. 1 (L=3681m),
Drum de exploataie agricola La Zapoade Tr. 2 (L=366m).
Traseul acestora se desfasoara pe teritoriul comunei Zimbor, sat Zimbor, sat Sutor si sat Sancraiu
Almasului, jud. Salaj. Aceste drumuri permit accesul la diferite exploatari agricole aflate pe teritoriul comunei
Zimbor cat si accesul la cateva case situate pe acestea. Situarea lor este la extremitatile locuite ale satelor de
care apartin, accesul pe acestea facandu-se fie din strazi ( Drum de exploatatie agricola Zalta, Drum de
exploatatie agricola Chizalta), din DN1F (Drum de exploatatie agricola Tipalau, Drum de exploatatie agricola
Ses Ceaus, Drum de exploatatie agricola La Sere, Drum de exploatatie agricola Ratu Mocanului), fie din DC58
(Drum de exploataie agricola La Zapoade).
Lungimea totala a drumurilor proiectate este de: L= 7042m
f) Devierile si protejrile de utilitati afectate
Avnd in vedere caracterul si tehnologia de execuie a lucrrii de modernizare a drumurilor, prin
realizarea investiiei nu vor fi afectate reelele de utilitati din zona.
g) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrrile
definitive si provizorii
Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrrile definitive si
provizorii necesare realizrii obiectivului de investiii vor fi asigurate de antreprenorul lucrrii in cadrul
organizrii de antier aferente realizrii lucrrii.
Apa necesara va fi procurata de antreprenor si va fi transportata cu autocisterne la locul de punere in
opera.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
07.2012
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
184/03/PT+DE/W/003
6
Avnd in vedere caracterul lucrrii, energia electrica necesara utilajelor si echipamentelor va fi

asigurata de antreprenor prin generatoare de curent electric adecvate.
h) Cile de acces permanente, cile de comunicaii si altele asemenea
Drumul naional DN 1F Cluj-Napoca - Zalu este principala cale de acces in comuna. Accesul se
Observatii
poate face si pe drumul naional DN 1G, Huedin Tihu.

i) Trasarea lucrrilor
Se realizeaza de catre antreprenorul lucrarii pe baza datelor de trasare furnizate de proiectant.
Data
Materializarea pe teren a lucrrilor se face prin ablonare. Pichetii i abloanele trebuie s

materializeze: axa circulatiilor carosabile i inltimea umpluturii sau adncimea spturii;
Rev
Intocmit
naintea inceperii lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare:

- defrisari, daca e cazul
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata sau subterane
j) Antemsurtoarea
Antemsurtoarea este prezentata sub forma unor liste de cantitati de lucrri ncadrata pe articole de
deviz, intr-un volum separat, anexat documentaiei tehnice.
2.2 MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI - DRUMURI

Beneficiarul investitiei solicita o documentatie care sa ii foloseasca la modernizarea unor drumuri de
exploatatie agricola din localitatile Sancraiu Almasului, Sutor si Zimbor, localitati aflate pe teritoriul
administrativ al com. Zimbor, jud. Salaj. Lucrarile de modernizare a drumurilor constau din corectii ale
elementelor geometrice in plan, profil longitudinal si transversal, asigurarea colectarii si evacuarii apelor
pluviale din zona drumului.
Datorita situatiei actuale a drumurilor care prezinta numeroase deteriorari accesul autovehiculelor sau
utilajelor agricole este foarte greoaie mai ales in perioadele cu precipitatii sau in perioadele de dezghet. Pentru
asigurarea unor conditii optime de circulatie pe aceste drumuri se impune modernizarea lor.
Scopul proiectului este imbunatatirea elementelor geometrice, pentru aducerea drumului la parametrii
minimi ceruti de categoria si clasa tehnica (clasa tehnica V), proiectarea unei structuri rutire adecvate, prin
dimensionarea acesteia conform normelor in vigoare. Drumurile vor avea o singura banda de 3.00-4.00m,
pentru circulatia in ambele sensuri, si doua acostamente a cate 0.50m fiecare. Pe traseul drumurilor vor fi

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
7
amplasate platforme de incrucisare, pentru trecerea vehiculelor care circula in acceasi directie sau in directii
contrare, unul pe langa celalalt.
Asigurarea colectarii si evacuarii apelor din zona drumului prin proiectarea de santuri si podete unde
sunt necesare.
Pentru economia general a unei societi, cile de comunicaie, reprezint un factor principal care
materiale, sntatea i sigurana acestora.
Necesitatea si oportunitatea realizrii investiiei se pot justifica prin urmtoarele:
Data
Observatii
favorizeaz dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate, ele mijlocind mobilitatea oamenilor i a bunurilor
aceste drumuri vor deservi o suprafata de 577,89 Ha de terenuri agricole
scoaterea circulatiei utilajelor agricole si a atelajelor cu tractiune animala de pe DN1F(E81);
aceste drumuri vor deservi locuitorii mai multor sate care se deplaseaza spre centrul de comuna;
facilitarea accesului agentului economic S.C. Zimforest S.R.L. catre suprafetele de unde isi
Intocmit
procura materia prima., agent economic ce desfasoara urmatoarele activitati : Taierea si
Rev
rindeluirea lemnului; Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii, Baruri
si alte activitati de servire a bauturilor.
-
creterea siguranei n trafic;
o mai buna desfasurare a traficului in afara localitatilor;
Scopul investiiei este de a face ca circulaia s se desfoare n condiii normale, inclusiv pe timp
ploios;
Stimularea unor activiti productive ce duc la ridicarea standardului material i spiritual al locuitorilor,
care s conduc la stabilizarea populaiei n aceast zon, cu toate consecinele benefice ale acesteia;
Realizarea acestei investiii este impus de necesitatea rezolvrii circulaiei rutiere i pietonale n
condiii de confort optim i de sigurana circulaiei.
Un alt factor important este dat de creterea continu a traficului rutier, de starea de viabilitate
nrutit din cauza denivelrilor i a gropilor existente n drum.
Ameliorarea calitii mediului i diminuarea surselor de poluare, prin realizarea unei suprafee ce
reduce poluarea sonor, poluarea aerului;
Ameliorarea condiiilor igienico-sanitare ale locuitorilor i a activitilor productive desfurate.
Necesitatea investitiei rezida din faptul ca traficul utilajelor agricole si a atelajelor cu tractiune animala
care pericliteaza siguranta circulatiei pe drumul national DN1F( E 81), se va devia pe aceste drumuri. Pentru
marirea sigurantei si confortului pe drumul national este necesara modernizarea drumurilor de exploatatie
agricola.
Drumurile de exploatatie agricola Ses Ceaus si La Sere alcatuiesc o ruta alternativa pentru drumul
national DN1F( E 81). In mod similar si Drumurile de exploatatie agricola Ratu Mocanului si La Zapoade

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
8
impreuna cu DC 58 alcatuiesc o a doua ruta alternativa pentru drumul national DN1F( E 81). Modernizarea
acestor drumuri ar prelua o parte din traficul care se desfasoara acum pe DN1F( E 81).
2.2.a
Caracteristici principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii
Observatii
2.2.a.1
Soluii tehnice proiectate
2.2.a.1.1
Descrierea soluiilor tehnice propuse
Traseul drumurilor propuse pentru modernizare se desfasoara pe teritoriul administrativ al comunei

Zimbor, localitatile Sancraiu Almasului, Zimbor si Sutor, situate in extremitatea sudica a judetului Salaj.
Data
Drumurile care fac obiectul Studiului de Fezabilitate sunt:

sat Zimbor:
Drum de exploatatie agricola Tipalau (pe langa canal) - Tr.1 (L=250m),
Intocmit
Drum de exploatatie agricola Tipalau(pe langa canal) - Tr.2 (L=353m),

Drum de exploatatie agricola Zalta (L=667m),
Rev
Drum de exploatatie agricola Chizalta (L=178m),

Drum de exploatatie agricola La Sere Tr. 1 (L=559m),
Drum de exploatatie agricola La Sere Tr. 2 (L=80m);
sat Sutor:
Drum de exploatatie agricola Ses Ceaus (L=290m),
Drum de exploatatie agricola Ratu Mocanului (L=618m),
Drum de exploatatie agricola La Zapoade Tr. 1 (L=3681m),
Drum de exploatatie agricola La Zapoade Tr. 2 (L=366m).
Lungime totala este de 7042 m din care:
Eligibil - 6346 m si anume:
sat Zimbor:
Drum de exploataie agricola Tipalau(pe langa canal) - Tr.2 (L=353m) extravilan,
Drum de exploataie agricola Zalta (L=667m) extravilan,
Drum de exploataie agricola Chizalta (L=178m) extravilan,
Drum de exploataie agricola La Sere Tr. 1 (L=559m) extravilan,
sat Sutor:
Drum de exploataie agricola Ses Ceaus (L=290m) extravilan,
Drum de exploataie agricola Ratu Mocanului (L=618m) extravilan,

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
9

Drum de exploataie agricola La Zapoade Tr. 1 (L=3681m) extravilan.
Neeligibil - 696 m si anume:
sat Zimbor:
Drum de exploataie agricola Tipalau (pe langa canal) - Tr.1 (L=250m) - intravilan,
Observatii
Drum de exploataie agricola La Sere Tr. 2 (L=80m) - intravilan;

sat Sncraiu Almaului:
Drum de exploataie agricola La Zapoade Tr. 2 (L=366m) extravilan.
Traseul acestora se desfasoara pe teritoriul comunei Zimbor, sat Zimbor, sat utor si sat Sncraiu
Data
Almaului, jud. Slaj. Aceste drumuri permit accesul la diferite exploatri agricole aflate pe teritoriul comunei
Zimbor cat si accesul la cateva case situate pe acestea. Situarea lor este la extremitatile locuite ale satelor de
Rev
Intocmit
care apartin, accesul pe acestea facandu-se fie din strazi ( Drum de exploatatie agricola Zalta, Drum de
exploatatie agricola Chizalta), din DN1F (Drum de exploatatie agricola Tipalau, Drum de exploatatie agricola
Ses Ceaus, Drum de exploatatie agricola La Sere, Drum de exploatatie agricola Ratu Mocanului), fie din DC58
(Drum de exploatatie agricola La Zapoade).
Drumurile studiate si propuse pentru modernizare sunt din pamant.
Datorita situatiei actuale a drumurilor care prezint numeroase deteriorri, accesul autovehiculelor sau
utilajelor agricole este foarte greoaie mai ales in perioadele cu precipitaii sau in perioadele de dezghe. Pentru
asigurarea unor conditii optime de circulatie pe acestea se impune modernizarea lor.
Starea santurilor existente, lipsa de continuitate a acestora cat si lipsa totala majoritatea tronsoanelor,
pantele transversale si longitudinale necorespunztoare a platformei a dus la ngreunarea colectrii apelor de
suprafata, apa stagnand pe platforma drumului, rezultand de-a lungul timpului degradari.
Tinand cont drumurile sunt de pamant nu este necesara efectuarea unei expertize tehnice de
specialitate.
Drumurile propuse pentru modernizare nu au fost si nu sunt exploatate si intretinute in baza unui grafic
de intretinere, reparatii si exploatare corespunztor prevederilor si normativelor in vigoare.
Starea actuala a drumului nu corespunde cerintelor minime, si anume:
- partea carosabila nu este delimitata clar.
- structura rutiera este inexistenta pe toate tronsoanele
- zona carosabilul are o planeitate neadecvata desfasurarii unei circulatii rutiere n conditii de siguranta
si minim confort.
- scurgerea apelor de pe partea carosabila nu este asigurata datorita pantelor transversale
necorespunzatoare.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
10
- lipsa santurilor de colectare si evacuare a apelor pluviale in lungul drumului, sau nivelul de degradare
al celor existente (colmatate, fara pante corespunztoare, etc.).
- razele curbelor sunt necorespunztoare.
Descrierea pe faze tehnologice, pentru investiia Modernizare drumuri de exploataie agricola in
Observatii
comuna Zimbor, jud. Slaj se realizeaz in cadrul urmtoarelor capitole:

- Traseul in plan
- Profil longitudinal
- Profil transversal
Data
- Structura rutiera
- Lucrri de colectare si evacuare a apelor pluviale
Rev
Intocmit
- Amenajarea drumurilor laterale

- Sigurana circulaiei
2.2.a.1.2
Traseul in plan
Prin proiectare, parametrii geometrici ai drumurilor propuse pentru modernizare, atat in plan orizontal
cat si in plan vertical, vor respecta prevederile din ORDIN nr. 45/27.01.1998, pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. In plus, prin prevederile din TEMA DE
PROIECTARE, se impune a se respecta urmtoarele condiii specifice pentru aceasta lucrare, astfel:
Axul drumului va fi pstrat cat mai aproape de cel existent, realizndu-se corecia acestuia acolo unde
este necesara si numai in conformitate cu prevederile din normele si STAS-urile de specialitate.
Traseul in plan se va proiecta in conformitate cu prevederile din STAS 863/85 si a Ordinului Nr.
50/1998 si se va cuta ca traseul proiectat sa urmreasc traseul existent, pentru a se evita ocuparea de
terenuri noi. Imbunatatirile ce vor fi aduse, prin proiectare, caracteristicilor geometrice in plan, vor consta in:
- amenajarea curbelor in plan si in spaiu (unde este posibil);
- asigurarea unor condiii mai bune de vizibilitate
Traseul proiectat va urmrii in principal traseul actual al drumului.
Caracteristici principale ale traseului in plan:
- lungime totala drumuri (axe proiectate): 7042 m;
- lungime totala drumuri eligibile 6346m;
- lungime totala drumuri neeligibile 696m;
- raza minima de racord a aliniamentelor in axul drumului: Rmin=6.00 m
- raza minima de racord a carosabilului in zona interseciilor cu drumurile laterale: Rmin.= 2.00
m

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
11
- viteza de proiectare: 10 30 km/ora

- construcia se ncadreaz in categoria C de importanta normala
- categoria drumurilor: II
- nr. de benzi de circulaie: 1
innd cont ca drumurile proiectate au o parte carosabila de 3.00 - 4.0m si acostamente de 0.5m, au
Numrul si amplasarea lor a fost condiionata de configuraia terenului.
PLATFORME DE INCRUCISARE
Denumire drum
Drum de exploatatie agricola Tipalau(pe langa canal) Tr.2
Drum de exploatatie agricola Zalta
Drum de exploatatie agricola Ses Ceaus
Drum de exploatatie agricola La Sere Tr. 1
Drum de exploatatie agricola Ratul Mocanului
Rev
Intocmit
Data
Observatii
fost prevzute 21 platforme de ncruciare amplasate conform planului de situaie.
Drum de exploatatie agricola La Zapoade Tr. 1
Drum de exploatatie agricola La Zapoade Tr. 2

2.2.a.1.3
Km
Lungime(ml)
0+310.00
20
0+260.00
20
0+260.00
20
0+540.00
20
0+220.00
20
0+480.00
20
0+630.00
20
0+960.00
20
1+300.00
20
1+440.00
20
1+750.00
20
2+030.00
20
2+180.00
20
2+520.00
20
2+720.00
20
3+000.00
20
3+340.00
20
3+520.00
20
3+770.00
20
4+040.00
20
4+390.00
20
Profil Longitudinal
In profil longitudinal linia rosie va urmari in principal pantele existente ale terenului. Profilul longitudinal
va respecta:
- pasul minim de proiectare corespunztor vitezei de proiectare
- raze de racordare in plan vertical conform STAS 863/85
- declivitate minima si maxima
Caracteristici principale ale traseului in profil longitudinal:
- declivitate minima pmin=0.20%

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
12
- declivitate maxima pmax=10.9%

2.2.a.1.4
Profil Transversal
Profilul transversal al drumului va fi de tip panta unica, avnd panta transversala in funcie de
configuraia terenului, pentru a minimiza volumul de terasamente .
- limea parii carosabile: Bc = 3.00 - 4.00m
Observatii
- limea acostamentelor: 2 x 0.50m

- limea parii carosabile pe platformele de ncruciare: Bc = 5.50m
Data
- limea platformei drumului: Bp = 4.00 6.50m

2.2.a.1.5
Structura rutiera
- sistemul rutier pe carosabil:
Intocmit
strat inferior de fundaie, h = 25 cm, din balast

strat superior de fundaie, h = 15 cm, din piatra sparta amestec optimal
Rev
strat baza, h = 5 cm, din BAD25

strat uzura, h = 4 cm, din BA16
- sistemul rutier pe acostamente:
strat inferior de fundaie, h = 25 cm, din balast
strat superior de fundaie, h = 15 cm, din piatra sparta amestec optimal
strat baza, h = 5 cm, din BAD25
strat uzura, h = 4 cm, din BA16
Terasamente.
Terasamentele, sunt lucrri care se executa in vederea amenajrii elementelor geometrice ale
platformei si patului drumului, in plan si in profil longitudinal, corespunztor cu prevederile din Ordinul nr.
45/1998. Operaiunile necesare a se realiza pentru amenajarea platformei drumului, pe tronsoanele pe care se
impune aa ceva, cuprind execuia urmtoarelor categorii de lucrri, astfel:
- lucrri pentru nlturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin strngerea in grmezi,
transport direct si aplanarea lui, sau incarcarea intr-un mijloc de transport auto;
- lucrri de scarificare mecanica a platformei drumului, executate cu autogreder, pe adncimea
necesara, fara adunarea materialului;
- lucrri de reprofilare mecanica drumului, in vederea aducerii la cota, executate cu autogrederul;
- lucrri de sapaturi, umpluturi si compactari, executate mecanizat, cu realizarea compensrilor de
material sau cu aport de material pe portiunile de drum unde se impune.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
13
Pentru asigurarea cotelor si dimensiunilor din proiect, terasamentele se vor realiza, in marea lor parte,
prin efectuarea de sapaturi pentru realizarea sistemului rutier sau a santurilor.
Pentru terasamentele care se efecuteaza cu umpluturi, ele vor fi realizate cu materialul rezultat din
sapatura efectuata pentru sistemul rutier si va trebui sa corespunda, din punct de vedere al caracteristicilor, ca
pamant de umplutura la realizarea patului drumului si a acostamentelor (PD 177/2001).
Observatii
Sapaturile, se vor realiza mecanizat cu descarcarea direct in mijlocul auto de transport.

Imprastierea si compactarea pamantului de umplutura, se va realiza cu mijloace mecanice, prin
asternerea in straturi succesive, cu grosimea maxima de 15 cm. In timpul compactari pamantul se va uda, cu
autocisterna, pana la atingerea umiditatii optime de compactare a fiecarui strat.
Data
Pamantul rezultat ca neconform, va fi incarcat in auto si transportat la depozitul de pamant.

Prin alegerea locatiilor pentru depozitul de pamant, se asigura o distanta maxima de transport, pentru
Rev
Intocmit
pamantul mprumutat cat si pentru cel depozitat, de maximum 5,00 km.

Dupa finalizarea lucrarilor de depozitare a pamantului (rezultat din sapatura din platforma drumului),
se va trece la faza de executie lucrari necesare aducerii terenului afectat, de lucrarile de executie, la valoarea
avuta initial.
Strat de fundaie
Strat inferior de fundaie
Este prevazut a se realiza din balast, in grosime de 25 cm. Operatiunile necesare pentru realizarea
stratului inferior de fundatie din balast, vor cuprinde executia urmatoarelor categorii de lucrari, astfel:
- lucrari de curatire mecanica de noroi a suprafetei patului drumului;
- lucrari pentru inlaturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin strangerea in gramezi,
- asternerea mecanica a stratului de balast;
- rectificarea suprafetei, la uscat, cu adaugarea materialului necesar, inainte si in urma cilindrului
compresor, pentru asigurarea profilului, manipulari si transporturi cu roaba, furca sau lopata si readucerea, pe
partea carosabila, a materialului debordat pe acostament;
- udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare;
- compactarea mecanica, a stratului de balast, la grosime de 25 cm.
Strat superior de fundaie
Este prevazut a se realiza din piatra sparta, executat cu impanare si innoroire, in grosime de 15 cm.
Operatiunile necesare pentru realizarea stratului superior de fundatie din piatra sparta, vor cuprinde executia
urmatoarelor categorii de lucrari, astfel:
- lucrari de curatire mecanica de noroi a suprafetei stratului de fundatie din balast;

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
07.2012
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
184/03/PT+DE/W/003
14
- lucrari pentru inlaturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin strangerea in gramezi,
- asternerea mecanica a stratului de piatra sparta;
- rectificarea suprafetei, la uscat, cu adaugarea materialului necesar, inainte si in urma cilindrului
compresor, pentru asigurarea profilului, manipulari si transporturi cu roaba, furca sau lopata si readucerea, pe
Observatii
partea carosabila, a materialului debordat pe acostament;

- asternerea manuala a materialului de impanare, innoroire si protectie;
- udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare;
- compactarea mecanica, a stratului de piatra sparta, la grosime de 15 cm.
Data
Strat de legtura.
Stratul de legtura, este prevzut a se realiza din beton asfaltic deschis, preparat cu criblura si bitum,
Rev
Intocmit
de tip BAD25, executat la cald, cu aternere mecanica, in grosime de 5 cm. Materialul folosit, la realizarea
statului de legtura, este beton asfaltic deschis, preparat cu criblura si bitum, de tip BAD25, corespunztor
cerinelor din SR 174-1. Pentru realizarea stratului de legtura, din beton asfaltic BAD25, se impune a se
executa urmtoarele categorii de lucrri, pe faze, astfel:
- curatare mecanica a stratului de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, in vederea aplicrii
imbracamintilor bituminoase;
- amorsare suprafeelor stratului de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, cu emulsie
bituminoasa cationica, in vederea aplicrii imbracamintilor bituminoase;
- asternera mecanica, executata la cald, a stratului din BAD25, in grosime de 5 cm;
- compactarea stratului de beton asfaltic.
Strat de uzura.
Este prevzut a se realiza din beton asfaltic, preparat cu criblura si bitum, de tip BA16 sau BAR16, executat la
cald, cu aternere mecanica, in grosime de 4 cm. Materialul folosit, la realizarea statului de uzura, este beton
asfaltic, preparat cu criblura si bitum, de tip BA16 sau BAR16, corespunztor cerinelor din SR 174-1. Pentru
realizarea stratului de uzura, din beton asfaltic BA16 sau BAR16, se impune a se executa urmtoarele lucrri,
pe faze, astfel:
- curatare mecanica a stratului de legtura din binder, in vederea aplicrii imbracamintilor bituminoase;
- amorsare suprafeelor stratului de legtura, cu emulsie bituminoasa cationica, in vederea aplicrii
imbracamintilor bituminoase;
- asternera mecanica, executata la cald, a stratului din BA16 sau BAR16, in grosime de 4 cm;
- compactare stratului de beton asfaltic.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
2.2.a.1.6
184/03/PT+DE/W/003
15
Lucrri de colectare si evacuare a apelor pluviale
Pe lungimea traseului drumurilor ce urmeaza a fi modernizate, se impune a se realiza lucrari ce au

drept scop colectarea, transportul si evacuarea apelor provenite din precipitatii, in afara zonei drumului.
In categoria acestor lucrari intra:
- Amenajare santuri si rigole
Observatii
- Dispozitive pentru descrcarea santurilor si rigolelor

Amenajare santuri si rigole
In categoria acestor lucrri intra :
- sant triunghiular pereeat L=551ml;
Data
- sant de pamant L=6700ml;

Santuri protejate.
Intocmit
0.5% si >2.5%) se impune realizarea de santuri protejate.
Rev
Avand in vedere geometria drumurilor, configuratia terenului si declivitatile posibil a fi realizate (sub
parte se va folosi la realizarea umpluturilor daca pamantul rezultat este corespunzator, iar pamantul in exces
Sapatura la santuri si rigole se va realiza manual sau mecanizat, pamantul rezultat din sapatura, o
se va evacua in afara drumului, dupa care va fi incarcat in auto si transportat la depozitul de pamant.
Protectia din beton (pereul) se va realiza in grosime minima de 10 cm, iar turnarea betonului se va
face pe loc, peste stratul de poza, din nisip, in grosimea de 5 cm - dupa compactare.
Santuri de pamant .
Pe tronsoanele de drum proiectate unde panta longitudinala a santurilor este cuprinsa in intervalul
0.5% - 2.5% sa propus sa se realizeze santuri de pamant cu seciune trapezoidala si adncime minima de
30cm, conform pieselor desenate.
Dispozitive pentru descrcarea santurilor si rigolelor
Pentru evacuarea apelor, din anumite zone ale traseului drumurilor supuse modernizrii, se impune a
se realiza descrcarea santurilor cu podee tubulare.
Podeele proiectate sunt de tip tubular pentru continuizarea santurilor in zona drumurilor laterale.
Podeele existente care se pastreaza vor fi decolmatate, iar elementele de beton ale acestora
(coronamente, timpane) vor fi refacute.
Denumire drum
Drum de exploatatie agricola
Tipalau(pe langa canal) Tr. 1
Tipalau(pe langa canal) Tr. 2
Drum de exploatatie agricola Zalta
Km
Tip
Lungime
(ml)
Descriere
0+005
Tubular
nfiinare pode tubular 600
0+420
Tubular
nfiinare podet tubular 600
0+003
Dalat
Se mentine, se vor efectua lucrari

de intretinere

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
Drum de exploatatie agricola La
4+323
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Tubular
Zapoade Tr. 2
4+659
Tubular
Drum de exploatatie agricola Chizalta

Sere Tr. 1
Data
Observatii
Drum de exploatatie agricola Ratul

Mocanului
Rev
Intocmit
Zapoade Tr. 1
0+579
0+633
0+071
0+722
0+739
0+020
0+262
0+540
0+680
0+820
1+000
1+220
1+800
1+960
2+140
2+316.5
2+689.5
2+932.5
3+207.5
3+425
4+132.5
184/03/PT+DE/W/003
16
5
5
5
5
7.5
15
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5
5

Podee la Drumuri Laterale

Denumire drum
Km
Tip
Lungime (ml)
Descriere

Zalta
0+023.00
Tubular
7.5
Infiintare podet tubular 600

La Sere Tr. 1
0+338.00
Tubular

La Zapoade Tr. 1
2+675
Tubular
7.5
3+812
Tubular
10
2.2.a.1.7
Amenajarea drumurilor laterale
Interseciile cu alte drumuri laterale vor fi amenajate corespunztor, innd seama si de prevederile
Normativului CD 173-2001. Prin proiectare se vor crea conditii de vizibilitate, vor fi corelate elementele din
plan, lung si profil transversal astfel incat circulatia sa se poata desfasura in conditii de siguranta si confort.
Drumurile laterale se vor amenaja pe o lungime de 15 m si o latime de min. 3 m prin realizarea
sistemului rutier proiectat in cazul drumurilor studiate.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
07.2012
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
2.2.a.1.8
184/03/PT+DE/W/003
17
Sigurana circulaiei
In vederea asigurarii sigurantei in circulatiei, pentru drumurile supuse modernizrii, documentatia

tehnica va contine un volum dedicat lucrarilor de semnalizare rutiera si marcaje. Acesta va cuprinde liste cu
cantitati de indicatoare rutiere si de lucrari de marcaje, necesare, pe tipuri si dimensiuni, forme si simboluri, in
conformitate cu prevederile din Codul Rutier si a standardelor de specialitate in vigoare, referitoare la
Rev
Intocmit
Data
Observatii
semnalizarea rutiera. Pentru asigurarea sigurantei in trafic se vor prevedea:

Pe zonele de drum cu declivitati , in profil longitudinal, mai mari de 7% se vor lua masuri speciale de
sigurana a circulaiei:
-
se va asigura dezapezirea pe timp de iarna;
se vor asigura gramezi de nisip, pe timp de iarna, la marginea drumului;
se va asigura vizibilitatea in varf de panta si se va asigura distanta de vizibilitate;
se va asigura drenajul suprafetei carosabile;
se va corela semnalizarea verticala cu cea orizontala;
Pentru asigurarea sigurantei in trafic se vor prevedea:

- Indicatoare.
- Semnalizare orizontala.
Indicatoare
Se vor prevedea urmtoarele tipuri de indicatoare :
a) - de avertizare a pericolului;
b) - de reglementare (de prioritate, de interzicere si / sau restricie, de obligaie);
c) - de orientare si informare, si
d) - cu semne adiionale.
Semnalizare orizontala
Se vor prevedea urmtoarele tipuri de semnalizarea orizontala, astfel:
a) - marcaje longitudinale, pentru: separarea sensurilor de circulaie, delimitarea benzilor de circulaie
si delimitarea parii carosabile;
b) - marcaje transversale, de oprime, de cedare a trecerii, de trecere a pietonilor si de traversare
pentru bicicleta;
c) - marcaje diverse: de ghidare, pentru spatii interzise, pentru interzicerea staionarii, pentru locurile
de parcare pe partea carosabila, si de semnalizare a curbelor deosebit de periculoase, situate dup
aliniamente lungi, si
d) - marcaje prin sgei si inscripii, privind destinaia benzilor direcionale de urmat spre o anumita
localitate, privind limitri de viteza.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
2.2.b
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
18
Dimensionarea sistemului rutier
Dimensionarea sistemului rutier s-a fcut la faza SF in conformitate cu recomandrile din expertiza
tehnica, si conform Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide INDICATIV PD 1772001.
La faza PT+ DE s-a inut cont de soluiile de la SF si acestea au fost pstrate ntocmai in ce privete
Observatii
sistemul rutier.
2.2.c
Organizarea de antier
se vor realiza grupuri sanitare ecologice pentru muncitori;
mprejmuirea incintei cu panouri metalice;
amenajare de platforme balastate-pietruite pentru organizarea spaiilor specifice lucrrilor de antier,

amplasarea de barci pentru personal i pentru depozitarea materialelor;
Rev
Intocmit
Data
Pentru realizarea organizrii de antier se vor respecta urmtoarele:
amenajarea utilitilor pentru organizarea de antier respectiv alimentare cu ap potabil, energie

electric;
in incinta antierului se va amenaja un punct de splare a roilor pentru ca la ieirea din antier s nu
afecteze strzile (n anotimpul ploios);
betoanele se vor prelua de la staiile de preparare betoane specifice i autorizate;
mijloacele de transport vor fi asigurate astfel nct s nu existe pierderi de material, autovehiculele
folosite la construcii vor avea inspecia tehnic efectuat prin Staii de Inspecie Tehnic autorizate;
toate vehiculele i echipamentele mecanice folosite vor fi prevzute cu amortizoare de zgomot, iar
echipamentele fixe vor fi pe ct posibil introduse in incinte izolate acustic;
depozitarea materialelor de construcie i a solului vegetal decopertat se va face n zone special

amenajate;
pmntul excavat va fi folosit ca material de umplutur;
deeurile rezultate din execuia proiectului (materiale de construcii) vor fi colectate selectiv pe
categorie de deeu i depozitate n locuri special amenajate, pn la depozitarea final a acestora - la
depozitul de deeuri a localitii a celor nevalorificabile sau pn la predarea ctre societi
specializate n valorificarea acestora (deeuri metalice, lemn, etc.) a celor valorificabile;
dup ncheierea lucrrilor se va face curarea terenului de pmnt, betoane, praf ciment, nisip,
agregate minerale (pietri, balast), transportarea acestora n locuri indicate de ctre Primrie.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
19
Materialele de construcie se vor procura gradual, funcie de etapa din graficul de execuie a lucrrilor
care se deruleaz. Betonul se va aduce de la staia de betoane. Strada pe care este amplasata organizarea
de antier permite accesul mijloacelor de transport, camioane si betoniere, fara ntreruperea traficului in zona.
Pentru realizarea organizrii de antier se va vedea si plana nr. 184/PT+DE/DET/005 cuprinsa
in proiect la seciunea detalii.
Observatii
2.2.d
Situaia existenta a utilitatilor si analiza acesteia
Investiia ce face obiectul prezentei documentaii, prin caracterul tehnologic de intretinere si

exploatare, nu foloseste utilitati si deci nu impune realizarea de reele de utilitati.
Data
In faza de executie a lucrarilor pentru modernizarea drumurilor, se impune ca in zona organizarii de

santier sa existe utilitati pentru deservirea constructiilor si salariatiilor, pe toata durata de executie.
Rev
Intocmit
In aceste conditii, in categoria utilitatilor sunt cuprinse urmatoarele:

- retea de apa potabila;
- retea de electricitate;
Toate aceste surse mentionate (utilitati), necesare atit in zona punctelor de lucru de pe traseul
drumurilor, cat si in zona de organizarea de santier, se regasesc pe parte dintre acestea. Pentru a beneficia
de aceste utilitati, executantul va intocmi documentatii tehnice de amenajare pentru zona de amplasare a
organizarii de santier. In baza acestor documentatii va obtine autorizatia de executiei si dreptul de a se bransa
la retelele de utilitati din zona.
2.2.e
Evaluarea impactului asupra mediului
Protecia calitatii apelor

Apele meteorice rezultate de pe sectorul de drum studiat se vor colecta prin santurile laterale dupa
care vor fi dirijate in receptorul natural.
Nivelul apelor subterane stabilit in urma studiului geotehnic este la o adancime mai mare de 2 m fata
de nivelul proiectat al asfaltului pe carosabil.
Avand in vedere faptul ca apele rezultate de pe suprafata obiectivului nu sunt ape reziduale, nu sunt
necesare statii sau instalatii de epurare ale acestor ape.
Apa folosita la diferite procese tehnologice (curatarea suprafetelor, udarea suprafetelor s.a.) va fi apa
curata conform STAS 790 84 si nu reprezinta sursa de poluare in urma folosirii ei la respectivele lucrari.
Protecia aerului
Obiectivul, la darea lui in folosinta nu va produce noxe care ar putea polua aerul.
Noxele ce pot polua aerul sunt produse in timpul lucrarilor de executie, si anume cele rezultate din
operatia de penetrare a macadamului pe perioada executiei investitiei.

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
07.2012
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
184/03/PT+DE/W/003
20
In timpul exploatarii tronsonului rutier, noxe ar putea rezulta de la esapamentul autovehiculelor care
circula in zona.
Avand in vedere cele de mai sus nu sunt necesare lucrari sau instalatii pentru epurarea aerului,
emanatiile incadrandu se in limitele maxime admise ale STAS 12574/87.
Protecia mpotriva zgomotului si vibraiilor
Observatii
Obiectivul in sine nu poate produce zgomote sau vibratii care ar putea polua zona. Pe carosabil a fost
prevazuta o imbracaminte asfaltica ceea ce duce la o circulatie cu un nivel de zgomot scazut.
Pe perioada exploatarii zgomotelor sau vibratiile pot fi produse de catre autovehicule care circula pe
drumurile proiectate, aceste zgomote regasinduse pe intregul drum si se pot incadra in limitele maxime ale
Data
STAS 10009/88.
Protecia mpotriva radiaiilor
Rev
Intocmit
Pe timpul executarii lucrarilor constructorul nu va lucra cu substante radioactive sau cu aparate care ar
putea produce radiatii, de aceea nu sunt necesare lucrari sau masuri pentru protectia impotriva radiatiilor.
Protecia solului si subsolului
Lucrarile de terasamente se executa in sapatura sprijinita, inchisa, pamantul evacuat urmand a fi
transportat si depozitat la o groapa de depozitare a pamantului.
Avand in vedere cele de mai sus nu sunt necesare lucrari sau instalatii pentru protectia solului si subsolului pe
zona studiata.
Protecia ecosistemelor terestre si acvatice
Prin natura amplasamentului obiectivului nu sunt afectate ecosistemele terestre si acvatice.
In aceasta sistuatie nu sunt necesare lucrari sau masuri pentru protectia faunei si florei terestre, nici a
biodiversitatii.
In zona nu sunt monumente ale naturii, parcuri naturale sau zone protejate.
Protecia aezrilor umane si a altor obiective de interes public
Lucrarile ce se vor executa se afla in intravilanul si extravilanul localitatilor si prin utilitatea lor si prin
modul in care au fost proiectate, servesc la protectia asezarilor umane situate pe traseul drumurilor propuse
pentru modernizare si la asigurarea unei circulatii mai fluide si mai sigura in zona.
Sectorul de drum domeniului public si este in administratia Comunei Zimbor.
Lucrarile ce sunt necesare nu impun exproprieri. In zona unde se vor executa lucrarile nu sunt
monumente istorice si de arhitectura sau zone de interes public de aceea nu este necesar a se lua masuri de
protectia acestor factori.
Gospodrirea deeurilor
Pe drum si in zonele invecinate nu pot aparea deseuri decat la executarea lucrarilor. In aceasta
situatie, constructorul va avea in vedere ca pe tot parcursul executarii lucrarilor sa pastreze zona in perfecta

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
07.2012
184/03/PT+DE/W/003
21
stare de curatenie. Eventualele deeuri ce ar putea rezulta vor fi depozitate in recipiente si duse la o rampa de
gunoi autorizata. Aceasta sarcina cade in seama executantului, deoarece la terminarea lucrarilor zona va fi
predata de beneficiar curata.
Astfel stand lucrurile, nu sunt necesare prescriptii speciale pentru depozitarea si gospodarirea
deseurilor.
Observatii
Gospodrirea substanelor toxice si periculoase

Avnd in vedere specificul lucrrilor ce se vor realiza, acestea nu se vor executa cu substane toxice si
periculoase, de aceea nu este necesara gospodrirea acestora.
Data
2.2.e.1
Lucrari de reconstructie ecologica
Lucrarile care vor fi executate reprezinta o protectie ecologica si modifica in mod favorabil cadrul
Intocmit
natural al zonei. Dupa executarea de sapaturi si reprofilarea taluzurilor, la terminarea lucrarilor, constructorul
va insamanta zona (daca este nevoie) cu iarba.
Rev
2.2.e.2
Prevederi pentru monitorizarea mediului
Lucrrile executate nu afecteaz cadrul natural si nici factorii de mediu, de aceea nu se monitorizeaz.
2.3
DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE
Durata de realizare si etapele principale de execuie a investiiei Modernizare drumuri de

exploataie agricola in comuna Zimbor, jud. Slaj, sunt cuprinse sub forma de GRAFIC GENERAL DE
REALIZARE A LUCRARILOR.
2.3.a
Programul de execuie a lucrrilor
Durata de realizare a lucrarilor de executie aferente investiiei este de 8 luni. Etapele principale ale
realizarii investitiei sunt:
A Preluare amplasament si organizare de santier
B Realizarea lucrarilor de terasamente
C Realizarea sistemului rutier
D Realizarea lucrarilor de colectare si evacuare a apelor pluviale
E Amenajarea drumurilor laterale
F Lucrari de marcaj rutier si semnalizare
G Receptia lucrarii

Proiect:
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
Zimbor, jud. Slaj

PT + DE
184/03/PT+DE/W/003
22
Graficul de realizare a lucrarilor de executie aferente investitiei:

Luna
Activitate/Trimestru 1 2 3 4 5 6 7
Observatii
B
C
D
E
G
Rev
Intocmit
Data
Data
Iulie 2012
Intocmit,
Ing. Bobar Mircea
Vizat
I.S.C.
Direcia
ia Regionala in Construcii
Construc Nord Vest
Director Regional
Ing. Cosmin Rus
Denumirea lucrrii: Modernizare drumuri de exploataie

exploata ie agricola in comuna Zimbor, jud. Slaj
S
Amplasament:
Intravilan extravilan comuna Zimbor, jud. Slaj

Intravilan,
Investitor:
Comuna Zimbor,
Zimbor jud. Slaj
Proiectant:
S.C. NV Construct S.R.L.

Cluj-Napoca,
Napoca, Str. Arge
Arge Nr. 26, Ap. 8, tel./fax 0264/460054
Nr. Proiect:
184/2012
FAZE DETERMINANTE PENTRU REZISTENTA SI STABILITATEA CONSTRUCTIILOR
1. Stadiul fizic premergtor

tor execuiei
execu stratului de uzura din BA16 al sistemul rutier.
ntocmit,
Accept
Proiectant
Investitor/Beneficiar
Ing. SIMA Dan
D.R.C. NORD-VEST
VEST C.C.I.C.L.C.
Propun spre avizare cu participarea ISC la fazele de la punctele.
Inspector de specialitate..
Semntura / tampila
tampila
Diriginte de antier,

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
1
3. CAIETE DE SARCINI
CUPRINS
CAIET DE SARCINI NR. 1. ....................................................................................................2
LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE TERASAMENTE ...............2
Observatii
CAIET DE SARCINI NR. 2. ..................................................................................................22

FUNDATIE DE BALAST .....................................................................................................................23

FUNDAII DE PIATR SPART I/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL ....................30
Data

IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD .........................41

Intocmit
DISPOZITIVE DE COLECTARE SI SCURGERE A APELOR (SANTURI SI RIGOLE DALATE,

RIGOLE CAROSABILE) .....................................................................................................................66
Rev

ESAFODAJE, COFRAJE, PLATFORME DE LUCRU ........................................................................68

LUCRARI DE BETONARE .................................................................................................................71

LUCRARI DE ARMARE......................................................................................................................76

DISPOZITIVE DE EVACUARE A APELOR PLUVIALE, PODETE TUBULARE ............................79
CAIET DE SARCINI NR. 10. ................................................................................................83

LUCRARI DE MARCAJ RUTIER........................................................................................................83
CAIET DE SARCINI NR. 11. ................................................................................................88

INDICATOARE RUTIERE ..................................................................................................................88

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
2
CAIET DE SARCINI NR. 1.
LUCRARI DE TRASARE, LUCRARI PREGATITOARE SI LUCRARI DE TERASAMENTE

CUPRINS
Observatii
GENERALITATI
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
Data
CAP.I. MATERIALE FOLOSITE

ART. 3. PAMANT VEGETAL
Rev
Intocmit
ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

ART. 5. APA DE COMPACTARE
ART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
CAP.II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 8. PICHETAJUL LUCRARILOR
ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE
ART.10. MISCAREA PAMANTULUI
ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
ART.12. EXECUTIA DEBLEELOR
ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR
14.1. Prescriptii generale
14.2. Modul de executie a rambleelor
14.3. Compactarea rambleelor
14.4. Controlul compactarii
14.5. Profile si taluzuri
14.6. Prescriptii aplicabile pamnturilor sensibile la umezire
14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stncos
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor
14.10. Protectia impotriva apei
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
3
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
CAP.III. RECEPTIA LUCRARILOR
Observatii
ART.21. RECEPTIA PE FAZE

ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.23. RECEPTIA FINALA
GENERALITATI
Data
ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia
drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor,
Rev
Intocmit
transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare, in masura in
care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului/Inginerului verificari suplimentare, fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele
obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Clientul/Inginerul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
CAPITOLUL I
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PAMANT VEGETAL
Pamantul vegetal existent va fi mutat si stocat departe de lucrarile de terasamente.
Toatele taluzele de la lucrarile de reabilitare vor fi acoperite cu pamant vegetal si plantate cu iarba imediat dupa
terminarea lucrarilor de terasamente corespunzatoare. Planul de lucrari de terasamente dat de Inginer va detaila masurile
luate pentru pamantul vagetal existent.
Furnizorii de pamant vegetal vor alege pamant vegetal din partile locului, adecvat vegetatiei.
ART.4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pamnturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelul 1.a si 1.b.
Materiale pentru lucrari de terasamente

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
4
Tabel 1a
Denumirea si caracteristicile pricipalelor
Simbol
tipuri de pamanturi
Continutul de
Coeficient de
Indicele de
Umflare
Calitate ca
granule fine in % a
neregularitate
plasticitate
libera
material
masei totale
Un
pentru fractii
U1%
0.005mm
sub 0.5mm
pentru
terasamente
0.05mm
Observatii
0.25mm
Pamanturi
necoezive
grosiere
(fractiunea mai
mare de 2mm
reprezinta mai
mult de 50%
Cu foarte putine parti

fine,
1a
<1<10<20
>5
Foarte buna
neuniforme
(granulozitate
continua); insensibile
la inghet-dezghet si la
variatiile de umiditate
Idem
1a,
insa
1b
fine;
2a
<5
Foarte buna
Data
uniforme
(granulozitate
Rev
Intocmit
discontinua)
Pamanturi
Cu
necoezive medii si
neuniforme
fine
(granulozitate
(fractiunea
parti
mai mica de 2mm
continua ) sensibilitate
reprezinta
mijlocie
mai
mult de 50%
la
<6<20<40
>5
<10
Foarte buna
inghet-
dezghet insensibile la
variatiile
de
temperatura
Idem
2a,
insa
2b
Pamanturi
Cu mai multe parti
3a
necoezive medii si
fine; foarte sensibile la
fine
inghet-dezghet;
<5
Buna
uniforme
(granulozitate
discontinua)
(fractiunea
mai mica de 2mm
fractiunea
reprezinta
prezinta umflare libera
mai
mult de 50%) cu
>6>20>40
>10
<40
Mediocra
>40
mediocra
fina
(contractie) redusa;
liant constituit din

pamanturi
coezive. Nisip cu
Idem
pietris, nisip mare,
fractiunea
mijlociu sau fin cu
prezinta umflare libera
liant prafos sau
medie sau mare
argilos
3a
insa
fina
3b

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
5
Tabel 1b
Denumirea si caracteristicile
Simbol
Granulozitate
Observatii
principalelor tipuri de pamanturi
1. Pamanturi
Anorganice
cu
coezive: nisip
compresibilitate
si
prafos,
praf
umflare libera redusa,
nisipos, nisip
sensibilitate mijlocie la
argilos, praf,
inghet-dezghet
praf
argilos
Data
nisipos, praf
argilos, argila
prafoasa
nisipoasa,
Intocmit
argila
Rev
argila,argila
grasa
material
pentru
U1%
Conform cu Casagrande
fractii sub
Nomogram
0.5mm
pentru
terasamente
<10
<40
Mediocra
<35
<70
mediocra
<10
<40
mediocra
4d
>35
>70
rea
4e
<35
<75
rea
4f
>40
Foarte rea
Ip=0.73(Wc-20)
Anorganice,
cu
4b
compresibilitate
redusa
sau
foarte
sensibile
60
50
mijlocie, umflare libera
4d
40
medie,
4b
30
la
20
compresibilitate
prfoasa,
Calitate ca
libera
70
organice, (MO>5%) cu
argila
Umflare
4a
inghet-dezghet
nisipoasa,
Indicele de
plasticitate
4c
si
10
4a
4f
4c
umflare libera reduse

10
sau medie, sensibilitate

mijlocie
la
20
4e
30 40 50 60
70 80
90
inghet-
dezghet
anorganice,
cu
compresibilitate
si
umflare libera mare sau

medie,
sensibilitate
mijlocie
la
inghet-
dezghet
compresibilitate
mijlocie
libera
medie,
si
umflare
reduse
sau
sensibilitate
mare la inghet-dezghet
compresibilitate mare si
umflare libera mare sau
medie,
sensibilitate
mare la inghet-dezghet
4.2. Pamnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de
terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pamnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice
inaltime de terasament, in compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvata.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
6
4.4. Pamnturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cnd conditiile hidrologice locale sunt
mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-90 privind prevenirea degradarilor
provocate din inghet-dezghet.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamnturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si
a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/cmc),
vor fi inlocuite cu pamnturi corespunzatoare, pe o grosime de minimum 20 cm in cazul pamnturilor rele si de minimum 50
Observatii
cm in cazul pamnturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub
nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamnturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de
minimum 15 cm.
Data
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamnturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii
organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si
eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Rev
Intocmit
4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamnturile organice, mluri, namoluri, pamnturile turboase si vegetale,
pamnturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamnturile cu continut mai mare
de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamnt inghetat sau cu continut de materii
organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
4.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamnturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu masuri specifice
destinate a aduce pamntul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice.
Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara
aport de liant sau reactiv.
ART.5. APA PENTRU COMPACTARE
5.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie.
5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul "Inginerului" in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta.
5.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face dect cu aprobarea
Clientului/Inginerului in care se vor preciza si modalitati de utilizare.
ART.6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aibe calitatile
pamnturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamnturi nu
trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
7.1. Verificarea calitatii pamntului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in
tabelul 2.
NOTA: Materialele provenite din excavatia in stanca sau roci se vor folosi la terasamente cu respectarea conditiilor din
tabelul de mai jos.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
7
Tabel 2
Nr.
Caracteristici care se verifica
Frecvente minime
crt
Metode
de
determinare
Granulozitate
In functie de heterogenitatea pamntului
1913/5-85
Observatii
Limita de plasticitate
utilizat insa cel putin
1913/4-86
Coeficientul de neuniformitate
o incercare la 5.000 mc
1243-88
Data
conform STAS
Caracteristicile de compactare
Pentru pamnturile folosite in rambleele din
1913/13-83
Rev
Intocmit
spatele zidurilor si pamnturile folosite

5
Umflare libera
la protectia rambleelor
1913/12-88
Sensibilitate la inghet, dezghet
o incercare la fiecare 1.000 mc.
1709/3 - 90
Umiditate
Zilnic si la fiecare 500 mc
1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRARILOR
8.1. De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara
amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara
zonei drumului cel putin cte doi reperi pe km.
8.2. (Nu este aplicabil pentru reabilitarea DN 17). In cazul cnd documentatia este intocmita pe planuri
fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vrfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in
cazul situatiei aratate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de la pct.8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si
sabloane urmatoarele:
-
inaltimea umpluturii sau adncimea sapaturii in ax;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
8
inclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le
reamplasa daca este necesar.

8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si
raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate sa fie efectuata dect dupa ce obtine aprobarea "Inginerului" in scris, cu cel putin 24 de ore in
Observatii
devans.
8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform
documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
Rev
Intocmit
Data
ART.9. LUCRARI PREGATITOARE

9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei
expropriate:
-
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamntului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adncime;
demolarea constructiilor existente;
aprobarea de catre Inginer a Procedurilor tehnice de Executie pentru lucrarile de terasamente.

9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile
si buturugile.
Doborrea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala
Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m precum si la deblee.
9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei.
9.4. Decaparea pamntului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
9.5. Pamntul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, evitnd orice
amestec sau impurificare a acestora. Pamntul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale
reutilizari.
9.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pna la adncimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in
caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in
sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu
pamnt bun pentru umplutura conform prevederilor art.4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare
prevazut in tabelul nr. 5 punctul b.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
9
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Inginerul" sa constate si sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
ART.10. MISCAREA PAMANTULUI
10.1. Miscarea pamntului se efectueaza prin utilizarea pamntului provenit din sapaturi in profilele cu umplutura a
proiectului.
Observatii
10.2. Excedentul de sapatura ca si pamnturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in sensul
prevederilor din art.4 precum si pamntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite in sensul art.4 vor fi
transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamnt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
Data
10.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa
aprobarii "Inginerului".
10.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamnturilor provenind din deblee si gropi de imprumut
Rev
Intocmit
este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile
de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze "Inginerul" si sa-i supuna spre aprobare propuneri de
modificare a provenientei pamntului pentru umplutura.
10.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art.4
al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale "Tabloul de corespondenta a pamntului"
prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamntului provenit din deblee sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamntului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor- "Tabloul miscarii pamntului" care
defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in
mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamntului" stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de
punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus
aprobarii "Inginerului" in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrarilor.
Tabloul miscarii pamantului trebuie sa fie dat spre aprobare Inginerului in termenul specificat in Caiete de sarcini, Specificatii
Generale.
ART.11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
11.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este
lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii "Inginerului". Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt
zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca "Inginerul"
considera ca este necesar, de:
-
o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce priveste
gropile de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;
acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamnt din gropile de imprumut dat de
proprietarul terenului.
11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "Inginerului", sa fie la o departare
mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
10
Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia ca fundul sapaturii
sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din precipitatii sa fie asigurata in bune
conditii iar taluzele sa fie ingrijit executate.
Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu
sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
In albiile majore ale rurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajnd o bancheta de 4,00
Observatii
m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

-
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1...3% spre exterior si o panta longitudinala care sa
asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3, cnd intre
piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de
Data
imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

11.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
-
rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
Intocmit
Rev
fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform prescriptiilor aplicabile
rambleului;
fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara
firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile
impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor
naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau
bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.
11.5. "Inginerul" se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibie de a inrautati
aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau
despagubiri.
11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamnturi ca si celor
necesare gropilor de imprumut ramn in sarcina Antreprenorului.
ART. 12. EXECUTIA DEBLEELOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu
precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre
"Inginerul" lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea,
urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. Adancimea stratului rutier existent trebuie sa fie verificata pe
santier in timpul lucrarilor de terasamente iar adancimea sapaturii de-a lungul drumului va fi ajustata pentru a se garanta ca
stratul rutier existent este drenat adecvat.
12.3. Nu se vor creea supraadncimi in debleu. In cazul cnd in mod accidental apar asemenea situatii se va trece
la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie "Inginerul" lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
11
12.4. In cazul cnd terenul intlnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta
dorita, "Inginerul" va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului.
12.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului
Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta "Inginerului" care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor
si modificarea volumului terasamentelor.
12.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adncimi de maximum 12,00 m sunt
Observatii
date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.

Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
INCLINAREA TALUZELOR
Pamnturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase
1,0 : 1,5
Data
sau prafuri argiloase
Intocmit
Pamnturi marnoase
1,0:1,0...1,0:0,5
Pamnturi macroporice (loess si pamnturi loessoide)
1,0:0,1
Rev
Roci stncoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adncimea
1,0:1,5...1,0:1,0
debleelor
Roci stncoase nealterabile
1,0:0,1
Roci stncoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste
de la 1,0:0,1 pna la pozitia verticala
stabilitatea
sau chiar in consola
In deblee mai adnci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de
baltiri) indiferent de adncimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate.
12.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamnt care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12.8. Daca apare ca stabilitatea pamnturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebuie sa ia de urgenta masuri de
consolidari si sa previna imediat "Inginerul".
12.9. Debleele ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera inct sa
se obtina pe o adncime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul
5.
12.10. Excavarea prin rupere a rocilor de catre explozivi nu este permisa si taierea rocilor se va face cu prin
spargere. Daca este absolut necesara folosirea explozibilului, si dupa aprobarea Inginerului, trebuies tinut cont de
urmatoarele:
-
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei
cea mai mare fractionare posibila a rocii evitnd orice risc de degradare a lucrarilor proiectului.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
12
12.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special dupa explozie
taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate
de explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adncimea necesara este peste tot atinsa. In cazul
unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara.
12.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in
Tabel 4
Profilul
Tolerante
admise
Roci necompacte
Roci compacte
Platforma cu strat de forma
+/- 3 cm
+/- 5 cm
Platforma fara strat de forma
+/- 5 cm
+/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit
+/- 10 cm
Rev
Intocmit
Data
Observatii
tabelul 4.
variabil in functie de natura rocii
12.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stncoase este lasata la alegerea
Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adncime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat
de pamnt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art.14.
12.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile la umezire "Inginerul" va prescrie:
-
in perioada ploioasa: extragerea verticala
dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pna la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 procente
umiditatii optime Proctor normal.
12.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera ca pamnturile
ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special
sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o panta
suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in
timpul excavarii.
ART.13. PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art.8 lucrari care sunt comune att sectoarelor de debleu ct si celor de
rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza:
13.1. Cnd linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute
trepte de infratire avnd o inaltime de 0,20 m si distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4%
spre vale.
Pe terenuri stncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "Inginer".
13.2. In completarea pregatirilor prevazute la art.9, pamntul din terenul de sub rambleu, va fi compactat pe o
adncime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5 Gradul de
compactare verificndu-se cu frecventa de 3 determinari la 250 m de banda de drum.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
13
ART.14. EXECUTIA RAMBLEELOR

14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si
caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de "Inginer". Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu
consemnata in caietul de santier.
Observatii
14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

14.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cnd calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet
de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata dect dupa un timp fixat de "Inginer" sau reprezentantul sau la propunerea
Data
Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleelor
Rev
Intocmit
14.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe ct posibil orizontale, pe intreaga latime a
platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de "Inginer", o impun straturile elementare pot fi executate pe latimi
inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a
profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
14.2.2. Pamntul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de
compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe ct posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura
scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor alte precizari aceste pante vor fi de minimum 5%.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau
din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
-
impanarea golurilor cu pamnt
asigurarea tasarilor in timp

-
realizarea unei umpluturi omogene din pamnt de calitate corespunzatoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea
superioara a rambleului.
14.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul
santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv
asternerea si necompactarea imediata, lasnd pamntul sa se zvnte sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea
ct mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
14.3. Compactarea rambleelor
14.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazute in
STAS 2914 - 84 conform tabelului 5.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
14
Tabel 5
Pamnturi
Zonele din terasamente la care se prescrie
necoezive
coezive
Data
Observatii
gradul de compactare
imbracaminti
imbracaminti
imbracaminti
permanente
semipermanente
permanente
semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un

rambleu cu inaltimea h de h: < 2,00 m
h: > 2,00 m
100
95
97
93
95
92
92
90
100
100
100
100
100
97
97
94
95
92
92
90
100
100
100
100
b. In corpul rambleelor la adncimea (h)

sub
patul drumului: h: < 0,50 m
0,5 < h: < 2,00 m
h: > 2,00 m
Rev
Intocmit
imbracaminti
c. In deblee pe adncimea de 30 cm sub

patul drumului
14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "Inginerului" cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea
maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamnt pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate
in tabelul 5 cu utilajele folosite pe santier.
In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cte un tronson de incercare de minimum 30 m lungime
pentru fiecare tip de pamnt. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui sa ralizeze o noua
plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.
In cazurile cnd nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea
depasi 20 cm dupa compactare.
14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de 4% sub
celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata prin supravegherea "Inginerului" pe masura executiei in urmatoarele conditii:
a)
controlul va fi strat dupa strat;
b)
se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 6 care vor putea
eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
15
Tabel 6
Denumirea incercarii
Frecventa minimala a
Observatii
incercarilor
Data
Observatii
Incercarea Proctor
1 la 5.000 mc
Pentru fiecare tip de pamnt
Determinarea continutului de apa
1 la 250 ml de platforma
pe strat
Determinarea gradului de compactare
3 la 250 ml de platforma
pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Rev
Intocmit
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat dect daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt
superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trebui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
14.5 Profile si taluzuri
14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera inct dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu
tolerantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda
rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile
blocurilor constituente ale rambleului.
14.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea
inclinarea 1 : 1,5 pna la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului in rambleu
H
max m
Argile prafoase sau argile nisipoase
Nisipuri argiloase sau praf argilos
Nisipuri
Pietrisuri sau balasturi
10
14.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari dect cele aratate in tabelul 7 dar pna la 12,00 m, inclinarea
taluzurilor pe inaltimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1,5 iar pe restul inaltimii la baza
rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. In ramblee mai inalte de 12,00, precum si la cele situate in albiile majore ale rurilor, vailor si in baltile unde
terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de
stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5, conform STAS 1914-84 si tinand cont de tabelul 8.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
16
14.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1,5 pna la
inaltimile maxime h max. pe verticala date in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta
a) Unghiul de frecare interna in grade
Observatii
terenului
5o
10o
de fundatie
15o
b) coeziunea materialului KPa

60
10
Data
30
30
60
10
30
60
80
3,00
4,00
3,00
5,00
6,00
4,00
6,00
8,00
10,00
Intocmit
1:10
2,00
3,00
2,00
4,00
5,00
3,00
5,00
6,00
7,00
Rev
Inaltimea maxima a rambleului, hmax, in m
1:5
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
2,00
3,00
4,00
5,00
1:3
1,00
2,00
1,00
2,00
3,00
4,00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- profil platforma fara strat de forma
+/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma
+/- 5 cm
- taluz neacoperit
+/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

Toleranta pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pamnturilor sensibile la umezire
14.6.1. Cnd la realizarea rambleelor sunt folosite pamnturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul
de sarcini speciale, "Inginerul" lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
-
Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamnturilor din gropi de imprumut la locul de folosire
cu un grad de umiditate convenabil.
Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;
Tratarea pamntului cu var pentru reducerea umiditatii;
Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de apa nu ar fi
permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si reluarea ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamnturi "Inginerul" va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste evacuarea
apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stncos
14.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de maniera de a obtine un
material omogen si pe ct posibil cu un volum minim de goluri.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
17
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea materialului si
posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0,80 m in corpul
rambleului. In cei 0,30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0,20 m.
Blocurile de stnca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. "Inginerul"
va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine
Data
Observatii
si straturi din materiale stncoase, prezentnd un procentaj de goluri ridicat este interzisa.
14.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone
cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q-
reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare
S-
reprezinta suprafata masurata intr-o zi ; utilajul de compactare deplasndu-se cu viteza stabilita in timpul
experimentarii.
Rev
Intocmit
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa permitnd
sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.
14.7.3. Platforma va fi nivelata admitndu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material stncos art.12
tab.4.
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din
grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
14.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in scopul de a le
proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
14.8.2. Vor fi stropite pna la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga grosime a stratului
elementar.
14.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitndu-se tolerantele aratate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se
aplica straturilor de pamnt care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleelor la limita lucrarilor de arta
14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite din materiale
identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stncoase. Pe o latime minima de 1 metru, plecnd de la
zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.
14.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectnd integritatea lucrarilor permitnd obtinerea gradului de
compactare conform prevederilor tab.5.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii "Inginerului" sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare
lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
14.10. Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
18
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramna constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stncos. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar
blocurile in proeminenta sa fie taiate.
Observatii
La sfrsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri
ebulate.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectnd cotele in profil in lung si
Data
in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
Rev
Intocmit
+/- 0,05 m, fata de ax

+/- 0,10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal
urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica
deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cnd acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din
brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamnt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie farmitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspndire.
Dupa raspndire pamntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamnt vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor dect in masura in care acestea pot fi evacuate prin
gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite prin dispozitii de
santier de catre "Inginer" si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale
conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
ART.19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile
necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o
proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a "Inginerului" toate
lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
19
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamntului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
Observatii
- controlul compactarii terasamentului

- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii
Data
(umiditatii) pamntului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor
executate.
20.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a
Rev
Intocmit
terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0,10 m in raport
cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
20.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal si s-a
compactat pamntul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie.
20.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse
specificndu-se si eventuale remedieri necesare.
20.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru
fiecare 2000 mp suprafete compactate.
20.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu prghii conform instructiunilor
tehnice departamentale - indicativ CD 31-94.
20.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 20 m unul dupa altul in
trei puncte (dreapta, ax, stnga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se
va face o verificare din 20 in
20 m.
20.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica
corespunzatoare vehiculului etalon se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitndu-se depasiri in cel mult 10% din punctele
masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie in functie de tipul pamntului de fundatie sunt
conform tabelului 9.
20.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu
deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
20.11. Verificarea calitatii si starii pamntului
Verificarea calitatii pamntului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamntului conform tab. 2.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in starea uscata.
20.12. Verificarea grosimii straturilor asternute
Grosimea fiecarui strat de pamnt asternut la executarea rambleului va fi verificata, ea trebuie sa corespunda
grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamnt respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.13. Verificarea gradului de compactare

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
20
Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamnt pus in opera.
In cazul pamnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului cnd
acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cnd grosimea este mai mica de 25 cm. In
cazul pamnturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000
cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate
Observatii
in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.

Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta,
in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
20.14. In cazul cnd valorile obtinute nu sunt corespunzatore celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie
Data
continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

20.15. Nu se va trece la executia stratului urmator att timp ct rezultatele verificarilor efectuate nu confirma
realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
Rev
Intocmit
20.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu
prghie.
20.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in
verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu prghie la nivelul
platformei drumului.
20.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m fata de prevederile
proiectului.In ce priveste suprafatarea platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art.12 si 14 in prezentul
caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din proiect.
20.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu prghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului si la nivelul superior al terasamentelor sub
stratul de forma se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina
osiei etalon de 91kN are valori mai mici dect cea admisa conform tabel 9.
Tabel 9
Valoarea admisibila a deformatiei
Tipul de pamnt conform STAS 1243 - 88
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf
400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila

450
Atunci cnd masurarea deformatiei elastice nu este posibila, cu aprobarea Inginerului, se pot utiliza alte metode de
determinare a capacitatii portante standardizate sau agrementate. In cazul utilizarii metodelor de determinare a deformatiei
relative sub placa (STAS 2914/4-89) frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe sectiuni de drum de maximum 250 m.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
21
C A P I T O L U L III
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie) unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
21.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a
Observatii
executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueaza de catre "Inginer" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a
Rev
Intocmit
Data
receptiei sa poarte ambele semnaturi.

21.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
-
trasarea si sablonarea lucrarii
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare
terenului de fundatie
in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de
forma
in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii.

21.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si a
comisiei de receptie preliminara sau finala.

ART.22. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
22.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificndu-se:
-
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie
natura pamntului din corpul drumului
concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini

2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului ct si pe fiecare strat in parte (atestate de
procesele verbale de receptie pe faze)
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.
nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.

Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
ART.23. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna si modul in care s-au comportat terasamentele in perioada de garantie
si daca au fost intretinute corespunzator.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
22
Anex Documente de referin

pentru Caiet de sarcini generale la Lucrri de terasamente
I.
ACTE NORMATIVE
Ordinul comun MT/MI
Norme metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instruire a
nr. 411/1112/2000,
restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau
publicat n M.O.
pentru protejarea drumului
Observatii
nr. 397 din 24.08.2000

NGPM/1996
Norme generale de protecia muncii
NSPM nr.79/1998
Norme privind exploatarea i ntreinerea podurilor
Ordinul M.I. nr. 775/1998
Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea cu mijloace tehnice de
Ordinul AND nr. 116/1999
Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntreinere, reparare i

exploatare a drumurilor i podurilor
Legea nr. 137/1995
Legea proteciei mediului
CD 31
Normativ pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitii
II.
REGLEMENTRI TEHNICE
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide
Rev
Intocmit
Data
stingere
III.
STANDARDE
STAS 730
Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate i drumuri. Metode de ncercare
STAS 1243
Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor
STAS 1709/1
Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrri de drumuri. Adncimea de nghe

n complexul rutier. Prescripii de calcul
STAS 1709/2
Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrri de drumuri. Prevenirea i

remedierea degradrilor din nghe-dezghe. Prescripii tehnice
STAS 1709/3
Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrri de drumuri. Determinarea

sensibilitii la nghe a pmnturilor de fundaie. Metoda de determinare
STAS 1913/1
Teren de fundare. Determinarea umiditii
STAS 1913/3
Teren de fundare. Determinarea densitii pmnturilor
STAS 1913/4
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/5
Teren de fundare. Determinarea granulozitii
STAS 1913/12
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i mecanice ale pmnturilor

cu umflri i contracii mari
STAS 1913/13
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor
STAS 1913/15
Teren de fundare. Determinarea greutii volumice pe teren
STAS 2914
Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii tehnice generale de calitate

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
23
FUNDATIE DE BALAST
I. Generalitati
1. Obiect i domeniu de aplicare
Observatii
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind execuia i recepia straturilor de fundaie din balast
din sistemele rutiere ale drumurilor publice i ale strzilor. El cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite de
materialele de construcie folosite, prevzute n SR 662 i de stratul de fundaie realizat conform STAS 6400.
2. Prevederi generale
Data
Stratul de fundaie din balast, se realizeaz ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de grosimea stabilit prin
proiect i variaz conform prevederilor STAS 6400, ntre 15 i 30 cm.
Antreprenorul este obligat:
s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a
prevederilor prezentului caiet de sarcini
o s asigure prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor ncercrilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini
o s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune ntreruperea
Rev
Intocmit
execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.

II. Materiale
1. Agregate naturale
Pentru execuia stratului de fundaie, se va utiliza balast, cu granula maxim de 63 mm. Balastul trebuie s provin
din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe, nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune,
lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
n conformitate cu prevederile SR 662, balastul, pentru a fi folosite n stratul de fundaie, trebuie s ndeplineasc
caracteristicile calitative artate n tabelul de mai jos
Condiii de admisibilitate
Caracteristici
Completarea
Metode de
Amestec
Fundaii
sistemului rutier la
verificare
optim
rutiere
nghe-dezghe
conform
- strat de form Sort
0 - 63
0 - 63
0 - 63
Coninut de fraciuni %
STAS 1913/5
sub 0,02 mm
max. 3
max. 3
max. 3
sub 0,2 mm
4 10
3 18
3 33
0 - 1 mm
12 22
4 38
4 53
0 4 mm
26 38
16 57
16 727
0 8 mm
35 50
25 70
25 80
0 16 mm
48 65
37 82
37 86
0 25 mm
60 75
50 90
50 90
STAS 4606

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
24
0 50 mm
85 92
80 - 98
80 - 98
0 63 mm
100
100
100
Granulozitate
Conform figurii anexate
Coeficient de neuniformitate (UN) minim
15
15
Echivalent de nisip (EN) minim
30
30
30
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) % max
30
30
30
STAS 730
Observatii
Agregatul (balast), se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea i
constana calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerinele prezentului caiet de sarcini i dup
aprobarea inginerului lucrrii.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii balastului, astfel:
Data
o ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

o ntr-un registru (pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator
Depozitarea agregatelor, se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de cantitatea necesar i de
Intocmit
ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea acestora se va face astfel
nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
Rev
n cazul n care la verificarea calitii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor
din tabelul, aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
2. Apa
Apa necesar compactrii stratului de balast, poate s provin din reeaua public sau din alte surse, dar n acest
din urm caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
3. Controlul calitii balastului nainte de realizarea stratului de fundaie
Controlul calitii se face de ctre antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile cuprinse n
tabelul de mai jos.
Frecvena minim
Aciunea, procedeul de verificare

sau caracteristici ce se verific
Examinarea datelor nscrise n certificatul
de calitate sau certificatul de garanie
Determinarea granulometric
Echivalentul de nisip
Neomogenitatea balastului
La aprovizionare
La locul de punere n oper
La fiecare lot aprovizionat

O
prob
la
fiecare
Metoda de
lot
aprovizionat, de 500 tone,

pentru fiecare surs (dac
determinare
conform
-
STAS 4606
STAS 730
este cazul pentru fiecare sort)

O prob pe schimb (i sort) nainte
Umiditate
de nceperea lucrrilor i ori de cte
ori se observ o schimbare cauzat
STAS 4606
de condiii meteorologice
O
prob
la
fiecare
Rezistene la uzura cu maini tip Los
aprovizionat
Angeles (LA)
surs (sort) la fiecare 5000

tone
pentru
lot
fiecare
STAS 730

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
25
III.Stabilirea caracteristicilor de compactare

1. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului, se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat
nainte de nceperea lucrrilor de execuie.
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13, se stabilete:
o
du max.P.M. = greutatea volumic n stare uscat, maxim exprimat

n g/cmc
Observatii
o Wopt.P.M. = umiditate optim de compactare, exprimat n %

2. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare, se determin de laboratorul antierului pe probe prelevate din lucrare , i
anume:
du ef = greutatea volumic n stare uscat, efectiv, maxim exprimat
n g/cmc
o W ef = umiditate efectiv de compactare, exprimat n %

n vederea stabilirii gradului de compactare [gc]
d.u.ef.
du. max .PM x100
Intocmit
gc =
La execuia stratului de fundaie, se va urmri realizarea gradului de compactare artat mai jos.
Rev
Data
1. Msuri preliminare
IV.Punerea n oper a balastului

La execuia stratului de fundaie din balast, se va trece numai dup recepionarea lucrrilor de terasamente, sau de
strat de form, n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. nainte de nceperea
lucrrilor, se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n oper a balastului. nainte de aternerea
balastului, se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaii: drenuri transversale de acostament, drenuri
longitudinale sub acostament sau sub rigole i racordurile stratului de fundaie la acestea, precum i alte lucrri prevzute n
acest scop n proiect. n cazul straturilor de fundaie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este cazul la autostrzi
sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzut a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura n prealabil
posibilitatea evacurii apelor n orice punct al traseului, la cel puin 15 cm deasupra anului sau n cazul rambleelor
deasupra terenului.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua msuri de a nu se amesteca agregatele,
de a se delimita tronsoanele de drum n funcie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de antier.
2. Experimentarea punerii n oper a balastului
nainte de nceperea lucrrilor, antreprenorul este obligat s efectueze o experimentare pe un tronson de prob n
lungime de minim 30 m i o lime de cel puin 3,40 m (dublul limii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop
stabilirea n condiii de execuie curent pe antier a componenei atelierului de compactare i a modului de acionare a
acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum i reglarea utilajelor de rspndire
pentru realizarea grosimii din proiect i pentru o suprafaare corect.
Compactarea de prob pe tronsonul experimental, se va face n prezena inginerului, efectund controlul
compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord u efectuate de un laborator de specialitate. n cazul n care
gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea
grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii, i anume:
o
grosimea maxim a stratului de balast pus n oper

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
26
condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea de compactare a

utilajului)
Intensitatea de compactare = Q / S
Q = Volumul de balast pus n oper, n unitatea de timp (or, zi, schimb),
exprimat n mc
S = Suprafaa compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp
n cazul folosirii de utilaje de acelai tip, n tandem, suprafeele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz.
Observatii
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin pentru restul
lucrrilor ce se vor executa. Caracteristicile obinute pe acest tronson, se vor consemna n registrul de antier, pentru a servi
la urmrirea calitii lucrrilor ce se vor executa.
3. Punerea n oper a balastului
Data
Pe terasamentul recepionat, se aterne i se niveleaz balastul ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de
grosimea prevzut n proiect i de grosimea optim de compactare, stabilit pe tronsonul experimental. Aternerea i
nivelarea se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect.
Rev
Intocmit
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare, se stabilete de laboratorul de

antier, innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform, evitndu-se
supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundaie din balast, se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectndu-se componena atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de
compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele se
completeaz i se compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente,
asigurndu-se totodat i msurile de evacuare a apelor. Denivelrile, care se produc n timpul compactrii straturilor de
fundaie, sau care rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport i se recompacteaz. Suprafeele cu
denivelri mai mari de 4 cm, se completeaz, se reniveleaz i apoi se compacteaz din nou.
Este interzis:
o folosirea balastului ngheat
o aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de ghea
4. Controlul calitii compactrii balastului
n timpul execuiei stratului din balast, se vor face pentru verificarea compactrii ncercrile i determinrile din
tabelul de mai jos.
Determinarea, procedeul de verificare sau
Frecvene minime la locul de punere n oper
caracteristica, care se verific
Metode de verificare
conform
ncercarea Proctor modificat
STAS 1913/13
Determinarea umiditii de compactare i corelaia
Zilnic, dar cel puin un test la fiecare 250 m de band de
STAS 4606
umiditii
circulaie
Determinarea grosimii stratului compactat
Minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp de strat
Verificarea realizrii intensitii de compactare (Q/S)
zilnic
Determinarea gradului de compactare prin determinarea
Zilnic n minim 3 puncte pentru suprafee < 2000 mp i
greutii volumice n stare uscat
minim 5 puncte pentru suprafee >2000 mp de strat
Determinarea capacitii portante la nivelul superior al
n cte dou puncte situate n profiluri transversale la
stratului de fundaie
distane de 10 m unul de altul pentru fiecare band cu lime

de 7,5 m
STAS 191/15
STAS 12288
Normativ CD31

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
27
n ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determin prin msurtori cu
deflectometrul cu prghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide indicativ CD 31. Laboratorul antreprenorului va ine
urmtoarele evidene, privind calitatea stratului executat:
o
o
Observatii
compoziia granulometric a balastului utilizat

caracteristicile optime de compactare, obinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim,
densitate maxim uscat)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant)
V.Condiii tehnice, reguli i metode de verificare

1. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundaie din balast, este cea din proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maxim +20
Data
mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul la fiecare 200 m de strat
executat. Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum prezentat recepie.
Limea stratului de fundaie din balast, prevzut n proiect. Abaterile limit la nlime pot fi +5 cm. Verificarea limii
Rev
Intocmit
executate, se va face n dreptul pofilelor transversale ale proiectului.

Panta transversal a fundaiei de balast este cea a mbrcminii sub care se execut, prevzut n proiect.
Denivelrile admisibile sunt cu +0,5 cm diferite de cele admisibile pentru mbrcmintea respectiv i se msoar la fiecare
25 m distan. Declivitile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limit la cotele fundaiei din balast, fa de
cotele din proiect pot fi de +10 mm.
2. Condiii de compactare
Straturile de fundaie din balast, trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade de compactare, minime
din densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13:
a)
Pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III

o 100% n cel puin 95% din punctele de msurare
o 98% n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi i/n toate punctele de msurare la
drumurile de clasa tehnic II i III
b) Pentru drumurile din clasele tehnice IV i V
o 95% n toate punctele de msurare
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie, se consider realizat dac valorile deflexiunilor
msurate nu depesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate n tabelul de mai jos (conform CD 31)
Valorile deflexiunii admisibile
Stratul superior al terasamentelor alctuit din:
Grosimea stratului de
Strat de
fundaie din balast sau
form
Pmnturi de tipul (conform STAS 1243)
balast amestec optimal

h (cm)
Praf nisipos,
Argil prfoas,
Cf.STAS
Nisip prfos, nisip
praf argilos-
argil nisipoas,
12253
argilos (P3)
nisipos, praf
argil prfoas
argilos (P4)
nisipoas (P5)
10
185
323
371
411
15
163
284
327
366
20
144
252
290
325
25
129
226
261
292
30
118
206
238
266

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
28
35
109
190
219
245
40
101
176
204
227
45
95
165
190
213
50
89
156
179
201
Not: Balastul din stratul de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile de admisibilitate din SR 662 i STAS 6400.
Observatii
Msurtorile de capacitate portant se vor efectua n conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea
msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman, efectuate n scopul calitii execuiei lucrrilor de fundaii, se va
face prin examinarea modului de variaie la suprafaa stratului de fundaie, a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) i a valorii coeficientului de variaie (CV).
Uniformitatea execuiei este satisfctoare dac, la nivelul superior al stratului de fundaie, valoarea coeficientului
Data
de variaie este sub 35%.

3. Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei, se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i nu pot fi mai mari
de +2,0 cm
o n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect i nu pot fi mai mari
de +1,0 cm
n cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea
Rev
Intocmit
suprafeei fundaiei.
VI.Recepia lucrrilor
1. Recepia pe faz determinant
Recepia pe faz determinant stabilit n proiect se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de
stat al calitii n construcii, aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie
determinante, elaborat de MLPAT i publicat n Buletinul Construciilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute
n documentaii sunt complet terminate i toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile din prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de recepie examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i calitative impuse de
proiect i caietul de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele de control.
n urma acestei recepii se ncheie Proces verbal n registrul de lucrri ascunse.
2. Recepia preliminar, la terminarea lucrrilor
Recepia preliminar, se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri, conform Regulamentului de recepie a
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
3. Recepia final
Recepia final, va avea loc dup expirarea perioadei de garanie pentru ntreaga lucrare i se va face n condiiile
Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
29

pentru Caiet de sarcini generale la Fundaii de balast
Data
Observatii
I ACTE NORMATIVE
Ordinul comun MT/MI
nr. 411/1112/2000,
publicat n M.O.
nr. 397 din 24.08.2000

NGPM/1996
NSPM nr.79/1998

II REGLEMENTRI TEHNICE
Rev
Intocmit
stingere
CD 31

portante a drumurilor cu structuri rutiere i semirigide
III STANDARDE
SR 661
Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Condiii tehnice de calitate
STAS 730
STAS 1913/1
STAS 1913/5
Teren de fundare. Determinarea granulozitii
STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4606
Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani minerali. Metode de

ncercare
STAS 6400
Lucrri de drumuri. Straturi de baz de fundaie. Condiii tehnice generale de calitate
STAS 12288
Lucrri de drumuri. Determinarea densitii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con i

nisip

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
30
FUNDAII DE PIATR SPART I/SAU DE PIATR SPART AMESTEC
Capitol I
Generaliti
Capitol II
Materiale
Capitol III
Stabilirea caracteristicilor de compactare
Capitol IV
Realizarea straturilor de fundaie
Capitol V
Condiii tehnice, reguli i metode de verificare
Capitol VI
Recepia lucrrilor
Anex
Documente de referin
Intocmit
Data
Observatii
OPTIMAL
Capitol I
Rev
Generaliti
Art.1. Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind execuia i recepia straturilor de fundaie din piatr
spart sau piatr spart amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice i ale strzilor. El cuprinde condiiile
tehnice prevzute n SR 667 i 662 care trebuie s fie ndeplinite de materialele de construcie folosite i n STAS 6400 de
stratul de piatr executat.
Art.2. Prevederi generale
Fundaia din piatr spart amestec optimal 0 63, se realizeaz ntr-un singur strat, a crui grosime este stabilit
prin proiect. Fundaia din piatr spart 40 80, se realizeaz n dou straturi un strat inferior de minim 10 cm de balast i
un strat superior din piatr spart de 12 cm conform prevederilor STAS 6400.
Pe drumurile care nu se prevede realizarea unui strat de form sau realizarea unor msuri de mbuntire a
proteciei patului, iar acesta este constituit din pmnturi coezive, stratul de fundaie din piatr spart amestec optimal 0
63, se va realiza n mod obligatoriu pe un strat de fundaie, care poate fi:
o substrat izolator de nisip 7 cm grosime dup cilindrare
o substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dup cilindrare
Cnd stratul inferior al fundaiei rutiere este alctuit din balast, aa cum se prevede n acest articol, acesta preia i
funcia de substrat drenant, asigurndu-se condiiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare i msurile de evacuare
a apei.
Antreprenorul este obligat:
s asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor
ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini
o s efectueze, la cererea inginerului, verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, inginerul va dispune ntreruperea execuiei
o
lucrrilor i luarea msurilor care se impun.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
31
Capitol II
Materiale
Art.3. Agregate naturale
Pentru execuia stratului de fundaie din piatr spart, se utilizeaz urmtoarele agregate:
Data
Observatii
a)
Pentru fundaie din piatr spart mare 40 80 mm:

o balast 0 63 mm n stratul inferior
o piatr spart 40 80 mm n stratul superior
o split 16 25 mm pentru mpnarea stratului superior
o nisip grunos sau savur 0 8 mm ca material de protecie
b) Pentru fundaie din piatr spart amestec optimal 0 63 mm:
o nisip 0 4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul drumului este coeziv
i nu se prevede execuia unui strat de form, sau balast 0 63 mm pentru substratul drenant
o piatr spart amestec optimal 0 63 mm
Nisipul grunos sau savura ca material de protecie nu se utilizeaz cnd stratul superior este de macadam sau
de beton de ciment.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghe. Se interzice folosirea
Intocmit
ndeplineasc condiiile de admisibilitate artate n tabelele 1, 2 i 3 i nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgri
Rev
agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaie, trebuie s
NISIP condiii de admisibilitate conform SR 662
de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1
Caracteristici
Strat izolat
Strat de fundaie
0-4
4-8
- coninut de fraciuni sub 0,1 mm; % max.
14
- coninut de fraciuni sub 0,02 mm; % max.
5 d15 p < d15 f < 5 d85 p
6 x 10-3
Sort (ochiuri ptrate)

Granulozitate
- condiii pentru filtru invers

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.
BALAST condiii de admisibilitate pentru fundaii conform SR 662
Tabel 2
Caracteristici
Sort (ochiuri ptrate)
Condiii de
admisibilitate
0 - 63
Coninut de fraciuni
- sub 0,02 mm
- 0...63 mm
3
100
Granulozitate
15
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
30
50
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %, max.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
32
BALAST condiii de admisibilitate conform SR 667

Tabel 3
Savura
Piatr spart
Sort
Caracteristica
Observatii
0-8
Data
16 -
25 -
16
25
40
40 - 63
63 - 80
- rmn pe ciurul superior (dmax) %, max
- trec din ciurul inferior (dmin) %, max
10
10
10
10
10
35
35
35
- corpuri strine, % max.
- fraciuni sub 0,1 mm, % max.
Uzura cu maina tip Los Angeles, % max.
30
poroase i vacuolare, % max.

Forma granulelor:
- coeficient de form, % max
Intocmit
Coninut de granule:
Coninut de granule alterate, moi, friabile,
Rev
Piatr spart mare
(split)
Coeficient de impuriti:
Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de

sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, % max.
nu este cazul
corespunztor clasei rocii conform
tabelelor 2 i 3 din SR 667
3
nu este cazul
Piatra spart amestec optimal, se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 i 40-63, fie
direct de la concasare, dac ndeplinete condiiile din tabelul 4 i granulozitatea conform tabelului 5 i figurii 2. Amestecul
pe antier se realizeaz ntr-o instalaie de nisip stabilizat, prevzut cu predozator cu 4 compartimente.
PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL condiii de admisibilitate
Tabel 4
Caracteristici
Sort
0 - 40
0 - 63
- sub 0,02 mm
- sub 0,2 mm
3...14
2...14
- 0...8 mm
42...65
35...55
- 16...40 mm
20...40
-
Coninut de fraciuni, % max.
- 25...63 mm
Granulozitate
20...40
s se nscrie ntre limitele din tabelul 5 i conform

figurii 2
Ehivalent de nisip (doar n cazul nisipului natural)
30

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
33
(EN), min
Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) %, max
30
Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de sodiu
6 pentru split
(Na2SO4), 5 cicluri, % max.
3 pentru piatr spart mare 40 - 63
PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL granulozitate
Observatii
Tabel 5
Domeniu de
granulozitate
Intocmit
Data
0...40
Rev
Limita
0...63
Treceri n % din greutate prin site sau ciururile cu dimensiuni de... n mm

0,02
0,1
0,2
16
25
40
63
inferior
12
28
42
60
75
90
superior
10
14
30
50
65
80
90
100
inferior
20
31
48
60
75
90
superior
10
14
27
42
55
70
80
90
100
Condiiile de admisibilitate privind coeficientul de form, coninutul de granule alterate i coninutul de impuriti
pentru piatr spart amestec optimal sunt cele indicate n tabelul 3 (pentru piatr spart).
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul antierului pentru a se omogeniza i constata calitatea
acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper, se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c
acestea au calitatea corespunztoare.
n timpul transportului de la furnizor la antier i al depozitrii, agregatele trebuie ferite de impurificri. Depozitarea
se face pe platforme amenajate, separat pe sorturi i pstrate n condiii care s le fereasc de mprtiere, impurificare sau
amestecare.
Controlul calitii agregatelor de ctre antreprenor se va face , conformitate cu prevederile tabelului 6.
Laboratorul antierului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
o ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor
o ntr-un registru (pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laboratorul antierului
n cazul n care la verificarea calitii amestecului de piatr spart amestec optimal aprovizionat, granulozitatea
acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru
ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
Art.4. Apa
Apa necesar realizrii stratului de fundaie, poate s provin din reeaua public sau din alte surse, dar n acest
din urm caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
Art.5. Controlul calitii agregatelor nainte de realizarea stratului de fundaie
Controlul calitii se face de ctre antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile cuprinse n
tabelul 6.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
34
Tabel 6
Aciunea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verific
Frecvena minim
la locul de punere n
determinare
oper
conform
la fiecare lot aprovizionat
n cazul n care se observ
ori de cte ori apar
prezena lor
factori de impurificare
la aprovizionare
Examinarea datelor nscrise n certificatul de

calitate sau certificatul de garanie
Metode de
Observatii
Corpuri strine:
- argil buci
- argil aderent
- coninut de crbune
Data
Coninutul de granule alterate, moi, friabile,

poroase i vacuolare
Intocmit
Forma
granulelor
o prob la max.500 mc
pentru fiecare surs
Granulozitatea sorturilor
Rev
STAS 4606
pentru
pentru fiecare sort i surs

piatr
spart;
coeficient de form
o prob la max.500 t pentru

fiecare sort i urs
Echivalent de nisip (EN numai la produse de

balastier)
pentru fiecare surs
Rezistena la aciunea repetat a sulfatului de

sodiu (Na2SO4), 5 cicluri
pentru fiecare surs
Rezistena la sfrmare prin compresiune la
piatr spart n stare saturat la presiune
pentru fiecare sort de piatr
normal
pentru fiecare sort i surs
STAS 730
STAS 4606
spart i surs
Uzura cu maina tip Los Angeles
SR 667
STAS 730
-
Capitol III
Stabilirea caracteristicilor de compactare pentru
stratul inferior de fundaie din balast i pentru stratul de fundaie realizat din piatr spart
amestec optimal
Art.6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatr spart, se stabilesc de
ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de execuie.
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13, se stabilete:
o
du max.P.M. = greutatea volumic n stare uscat, maxim exprimat

n g/cmc
Wopt.P.M. = umiditate optim de compactare, exprimat n %

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
35
Art.7. Caracteristicile efective de compactare

Caracteristicile efective de compactare, se determin de laboratorul antierului pe probe prelevate din lucrare , i
anume:
o
du ef = greutatea volumic n stare uscat, efectiv, maxim exprimat

n g/cmc
Observatii
o W ef = umiditate efectiv de compactare, exprimat n %

n vederea stabilirii gradului de compactare [gc]
gc =
d.u.ef.
du. max .PM x100
La execuia stratului de fundaie, se va urmri realizarea gradului de compactare artat n cap.V. art.13.
Capitol IV
Data
Realizarea straturilor de fundaie

Art.8. Msuri preliminare
Intocmit
form, n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. nainte de nceperea lucrrilor, se
Rev
La execuia stratului de fundaie, se va trece numai dup recepionarea lucrrilor de terasamente, sau de strat de
aternerea agregatelor din straturile de fundaie, se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaii: drenuri
vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n oper a balastului sau balastului amestec optimal. nainte de
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole i racordurile stratului de fundaie la
acestea, precum i alte lucrri prevzute n acest scop n proiect. n cazul straturilor de fundaie prevzute pe ntreaga
platform a drumului, cum este cazul la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzut a se face printr-un
strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n afara suprafeei de lucru, n orice punct al
traseului, la cel puin 15 cm deasupra anului sau n cazul rambleelor deasupra terenului.
n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatr spart, se vor lua msuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n funcie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul
de antier.
Art.9. Experimentarea execuiei straturilor de fundaie
nainte de nceperea lucrrilor, antreprenorul este obligat s efectueze experimentarea executrii straturilor de
fundaie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundaie strat de fundaie din piatr spart mare 63 80
mm pe un strat de balast de minim 10 cm, sau fundaie din piatr spart amestec optimal 0 63, cu sau fr substrat de
nisip n funcie de soluia prevzut n proiect. n cazul fundaiei din piatr spart mare 63 + 80, experimentarea se va face
separat pentru stratul inferior din balast i separat pentru stratul superior din piatr spart mare. n toate cazurile,
experimentarea se va face pe tronsoane de prob n lungime de minim 30 m cu lime de cel puin 3,50 m (dublul limii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea n condiii de execuie curent pe antier a componenei atelierului de
compactare i a modului de acionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac
grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau dou i reglarea utilajelor de rspndire, pentru
realizarea grosimii respective cu o suprafaare corect.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
36
Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale, se va face n prezena inginerului, efectund controlul

compactrii prin ncercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul, stabilite de comun acord. n cazul n care gradul
de compactare prevzut nu poate fi obinut, antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii
stratului sau a componenei utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii, i anume:
Observatii
o
o
grosimea maxim a stratului fundaiei ce poate fi executat pe antier

condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea de compactare a
utilajului)
Intensitatea de compactare = Q / S
Q = Volumul de balast pus n oper, n unitatea de timp (or, zi, schimb),
exprimat n mc
S = Suprafaa compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp
Data
n cazul cnd se folosete tandem de utilaje de acelai tip, suprafeele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz.
n cazul fundaiei din piatr spart mare 63 80, se mai urmrete stabilirea corect a atelierului de compactare,
Rev
Intocmit
compus din rulouri compresoare uoare i rulouri compresoare mijlocii, a numrului minim de treceri ale acestora pentru
cilindrarea uscat pn la fixarea pietrei sparte 63 80 i n continuare a numrului minim de treceri, dup aternerea n
dou reprize a splitului de mpnare 16 25 pn la obinerea ncletrii optime.
Compactarea n acest caz, se consider terminat dac roile ruloului nu mai las nici un fel de urme pe suprafaa
fundaiei de piatr spart, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate n faa ruloului nu mai ptrund n stratul de
fundaie i sunt sfrmate, fr ca stratul de fundaie s sufere dislocri sau deformri.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin pentru restul lucrrilor.
Caracteristicile obinute pe sectorul experimental, se vor consemna n registrul de antier, pentru a servi la urmrirea calitii
lucrrilor ce se vor executa.
Art.10. Execuia straturilor de fundaie
A. Fundaii din piatr spart mare 63 80 pe un strat de balast
a) Execuia stratului inferior din balast
Pe terasamentul recepionat, se aterne i se niveleaz balastul ntr-un singur strat, avnd grosimea rezultat pe
tronsonul experimental astfel ca dup compactare s se obin 10 cm. Aternerea i nivelarea se vor face la ablon, cu
respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect.
antier, innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform, evitndu-se
supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundaie, se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectndu-se componena atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de compactare. Pe
drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele se completeaz i se
compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se
totodat i msurile de evacuare a apelor, conform art.8 din prezentul capitol. Denivelrile, care se produc n timpul
compactrii stratului de fundaie, sau care rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport i se
recompacteaz. Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm, se completeaz, se reniveleaz i apoi se compacteaz din
nou.
Este interzis:
o
execuia stratului de fundaie cu balast ngheat

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
37
aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de ghea
b) Execuia stratului superior din piatr spart mare 63 - 80

Piatra spart mare, se aterne numai dup recepia stratului inferior de balast, care prealabil aternerii va fi
umezit. Piatra spart se aterne i se compacteaz la uscat n reprize. Pn la ncletarea pietrei sparte, compactarea se
execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operaiunea se continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de
10 14 tone. Numrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
Observatii
Dup terminarea cilindrrii, piatra spart se mpneaz cu split 16 25, care se compacteaz i apoi urmeaz
umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu savur 0 8 sau cu nisip.
Pn la aternerea stratului imediat superior, stratul de fundaie din piatr spart mare astfel executat, se acoper
cu material de protecie (nisip grunos sau savur). n cazul n care stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu
Data
se mai face umplerea golurilor i protecia stratului de fundaie din piatr spart mare.
B. Straturi de fundaie din piatr spart amestec optimal
Pe terasamentele recepionate, realizate din pmnturi coezive i pe care nu se prevd n proiecte mbuntiri ale
Rev
Intocmit
patului sau realizarea de straturi de form, se va executa n prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Aternerea i nivelarea
nisipului, se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect pentru stratul de fundaie. Nisipul
aternut se umecteaz prin stropire i se cilindreaz.
Pe substratul de nisip realizat, piatra spart amestec optimal se aterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o
eventual completare a cantitii de ap, corespunztoare umiditii optime de compactare. Aternerea i nivelarea se fac la
ablon cu respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect.
antier, innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire uniform, evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundaie, se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectndu-se componena atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele se
completeaz i se compacteaz odat cu stratul de fundaie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente,
asigurndu-se totodat i msurile de evacuare a apelor, conform art.8 din prezentul capitol.
Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm, se decapeaz dup contururi regulate, pe toat grosimea stratului, se
completeaz, se reniveleaz i apoi se cilindreaz din nou.
Este interzis:
execuia stratului de fundaie cu piatr spart amestec optimat ngheat
aternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de
gheaa
Art.11. Controlul calitii compactrii straturilor din fundaie
o
o
n timpul execuiei straturilor de fundaie din balast i piatr spart mare 63 80, sau din piatr spart amestec
optimal, se vor face verificrile i determinrile artate n tabelul 7, cu frecvena menionat n acelai tabel.
n ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundai, aceasta se determin prin msurtori
cu deflectometrul cu prghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide indicativ CD 31.
Laboratorul antreprenorului va ine urmtoarele evidene, privind calitatea stratului executat:
o
o
compoziia granulometric a agregatelor

caracteristicile optime de compactare, obinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim,
densitate maxim uscat)

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
38
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant)

Tabel 7
Determinarea, procedeul de verificare sau
Frecvene minime la locul de punere n oper
caracteristica, care se verific
Metode de verificare
conform
ncercarea Proctor modificat
STAS 1913/13
Minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp de
STAS 1913/1
- strat balast
Observatii
- strat piatr spart amestec optimal

Determinarea umiditii de compactare
- strat balast
strat

Determinarea grosimii stratului compactat
Minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp de
Data
- toate tipurile de straturi

Verificarea
realizrii
strat
intensitii
de
zilnic
Rev
Intocmit
compactare (Q/S)
- toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare prin
Minim 3 puncte pentru suprafee < 2000 mp i
STAS 191/15
determinarea greutii volumice pe teren
minim 5 puncte pentru suprafee >2000 mp de
STAS 12288
- strat balast
strat

Verificarea compactrii prin ncercarea cu
Minim 3 probe la o suprafa de 2000 mp
STAS 6400
p.s. n faa compresorului

Determinarea capacitii portante la nivelul
n cte dou puncte situate n profiluri
superior al stratului de fundaie
transversale la distane de 10 m unul de altul
- toate tipurile de straturi de fundaie
Normativ CD31
pentru fiecare band cu lime de 7,5 m
Capitol V
Condiii tehnice, reguli i metode de verificare
Art.12. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundaie, este cea din proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maxim +20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul la fiecare 200 m de strat
executat, sau la 1500 mp suprafa. Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de
drum prezentat recepie. Limea stratului de fundaie este cea prevzut n proiect. Abaterile limit la nlime pot fi +5 cm.
Verificarea limii executate, se va face n dreptul pofilelor transversale ale proiectului. Panta transversal a stratului de
fundaiei este cea care se execut, prevzut n proiect. Abaterea limit la pant este +4%, n valoare absolut i va fi
msurat la fiecare 25 m. Declivitile n profil longitudinal sunt aceleai ca i cele ale mbrcminilor sub care se execut.
Abaterile limit la cotele fundaiei, fa de cotele din proiect pot fi de +10 mm.
Art.11. Condiii de compactare
Straturile de fundaie din piatr spart mare 63 - 80, trebuie compactate pn la realizarea ncletrii maxime a
agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeai natur petrografic, ca i a pietrei sparte
utilizate la execuia straturilor i cu dimensiunea de cca. 40 mm, aruncat n faa utilajului cu care se execut compactarea.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
39
Compactarea se consider corespunztoare dac piatra respectiv este strivit fr ca stratul s sufere dislocri sau
deformri.
Straturile de fundaie din piatr spart amestec optimal, trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade
de compactare minime din densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS
1913/13:
Pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III
o 98% n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi i/n toate punctele de msurare la
drumurile de clasa tehnic II i III
d) Pentru drumurile din clasele tehnice IV i V
o 95% n toate punctele de msurare
Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de fundaie, se consider realizat dac valorile deformaiilor
Observatii
c)
Data
elastice msurate, nu depesc valoarea deformaiilor elastice admisibile , care este de 250 sutimi de mm.
Art.14. Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei, se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i denivelrile admise
pot fi de maxim +2,0 cm, fa de cotele proiectate
o n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect i denivelrile admise
pot fi de maxim +1,0 cm, fa de cotele proiectate
n cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea
Rev
Intocmit
suprafeei fundaiei.
Capitol VI
Recepia lucrrilor
Art.15. Recepia pe faz determinant
Recepia pe faz determinant stabilit n proiect se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de
stat al calitii n construcii, aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie
determinante, elaborat de MLPAT i publicat n Buletinul Construciilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute
n documentaii sunt complet terminate i toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile din art.5, 11, 12, 13
i 14.
Comisia de recepie examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i calitative impuse de
proiect i caietul de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele de control.
n urma acestei recepii se ncheie Proces verbal n registrul de lucrri ascunse.
Art.16. Recepia preliminar, la terminarea lucrrilor
Recepia preliminar, se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri, conform Regulamentului de recepie a
lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Art.17. Recepia final
Recepia final, va avea loc dup expirarea perioadei de garanie pentru ntreaga lucrare i se va face n condiiile
Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
40

pentru Caiet de sarcini generale la Fundaii de piatr spart i piatr spart amestec optimal
ACTE NORMATIVE
Ordinul comun MT/MI
nr. 411/1112/2000,
publicat n M.O.
Observatii
nr. 397 din 24.08.2000

NGPM/1996
NSPM nr.79/1998
Data
stingere

Rev
Intocmit
REGLEMENTRI TEHNICE
CD 31

portante a drumurilor cu structuri rutiere i semirigide
STANDARDE
SR 662
SR 667
Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de

calitate
STAS 730
STAS 1913/1
STAS 1913/13
STAS 1913/15
STAS 4606
Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani minerali. Metode de

ncercare
STAS 6400
Lucrri de drumuri. Straturi de baz de fundaie. Condiii tehnice generale de calitate
STAS 12288
Lucrri de drumuri. Determinarea densitii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con i

nisip

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
41
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

I.Generaliti
1. Obiect i domeniu de aplicare
Observatii
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind mbrcminile bituminoase rutiere cilindrate,
executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer i bitum neparafinos i cuprinde condiiile tehnice
de calitate prevzute n SR 174/1 i SR 174, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper i
controlul calitii materialelor i al straturilor executate.
Data
Caietul de sarcini se aplic la construcia, modernizarea i reabilitarea drumurilor publice i a strzilor, precum i la
construcia drumurilor de exploatare.
Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabilete n proiect de ctre proiectant
Rev
Intocmit
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic mbrcminilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase
sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.
2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
mbrcminile rutiere bituminoase cilindrate, sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald, fiind
alctuite n general din dou straturi i anume:
stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice:
o MASF8 i MASF16, mixturi asfaltice stabilizate cu filer
o BA8, BA16 i BA25, betoane asfaltice bogate n criblur
o BAR16, beton asfaltic rugos
o BAPC16, beton asfaltic cu pietri concasat
o stratul inferior, de legtur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice:
o BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblur
o BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietri concasat
o BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietri sortat
n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un singur strat, acesta trebuie s
o
ndeplineasc toate condiiile cerute pentru stratul de uzur.

mbrcminile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se vor executa conform STAS
174/2.
mbrcminile bituminoase cilindrate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmtoarelor normative:
o AND 539 stabilizate cu fibre de celuloz
o AND 549 realizate cu bitum modificat cu polimeri
o AND 553 realizate cu bitum aditivat
II.Natura, calitatea i prepararea materialelor
1. Agregate
Pentru mbrcmini bituminoase, se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate i
prelucrate, care trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate n conformitate cu prevederile standardelor, dup cum
urmeaz:
o
o
o
o
cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667, tabelul 8

nisip de concasare sort 0 4 conform SR 667, tabelul 10
pietri natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5
pietri i pietri concasat sort 4-8, 8-16 i 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
42
Clasa minim a rocii din care se obin agregatele naturale de carier, n funcie de clasa tehnic a drumului sau
categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenien a agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR
667, tabelul 2.
Toate agregatele folosite n realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n totalitate nainte de a fi introduse
n instalaia de preparare.
Observatii
Fiecare tip i sort de agregate, trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute cu platforme betonate, avnd
pante de scurgere a apei i perei despritori, pentru evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale, se va face dup verificarea certificatelor de conformitate care atest calitatea
acestora.
Rev
Intocmit
Data
2. Filer
Fierul care se utilizeaz a mbrcmini rutiere bituminoase este de calcar sau de cret, conform STAS 539, care
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
o fineea (coninutul n pri fine 0,1 mm) min. 80 %
o umiditatea
max. 2 %
o coeficientul de hidrofilie
max. 1 %
Filerul se va depozita n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se
admite folosirea filerului aglomerat.
3. Liani
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini, sunt:
o bitum neparafinos pentru drumuri, tip D 60/80
o bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari
o bitum aditivat
Acetia se aplic n conformitate cu indicaiile din tabelul de mai jos.
Tipul mbrcminii bituminoase
Tipul liantului
mbrcminte bituminoas din mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:

- strat de uzur (cu adaos de fibre)
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80 sau

Bitum modificat cu polimeri
- strat de legtur (fr fibre)
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80
mbrcminte bituminoas cu bitum cu polimeri

- strat de uzur
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legtur
Bitum modificat cu polimeri sau

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754, tip D 60/80
mbrcminte bituminoas cu bitum aditivat

- strat de uzur i strat de legtur
Bitum aditivat tip D 60/80a zona climatic cald
mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru drumuri

- strat de uzur i strat de legtur
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754,

tip D 60/80 zona climatic cald
Zonele climatice sunt delimitate.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
43
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de SR 754 i Normativ
AND 537 i o adezivitate de minim 80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se
utilizeaz bitum aditivat.
Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 i 1.1.3 n scopul creterii rezistenei la deformaii permanente la
temperaturi ridicate i a rezistenei la fisurare la temperaturi sczute, mbrcminile bituminoase, pe drumuri de clasa
tehnic I...III i pe strzi de categorie tehnic I i II, cu trafic greu i foarte greu i la alte lucrri speciale (locuri de parcare,
Observatii
zone cu accelerri i decelerri frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. n cazul utilizrii bitumului
modificat, se vor respecta prevederile Normativului AND 549 i cele din Anexa nr.1 din prezentul caiet de sarcini.
n funcie de calitatea bitumului i natura agregatelor, n cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivrii
bitumului. Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fa de agregate naturale este mai
Data
mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria tehnic a strzii, la care se folosete. Bitumul de baz
folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a este bitumul tip D 60/80, care trebuie s corespund prevederilor SR 754
i Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat, se efectueaz conform Normativ AND 553.
Rev
Intocmit
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri de bitum, astfel:
bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de
nregistrare a temperaturilor (pentru ulei i bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare
o bitumul modificat cu polimeri, se depoziteaz n recipieni metalici verticali, prevzui cu sistem de
nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent pentru evitarea separrii componentelor i
sistem de nregistrare a temperaturii; se recomand ca perioada de stocare s nu depeasc maxim 2
zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie s fie de minim 140 0C
o bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice, prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, pompe
de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei i bitum), gur de aerisire; se recomand
ca perioada de stocare s nu depeasc 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de
depozitare s fie de 120...140 0C
Pentru amorsri i badijonri se va folosi emulsie bituminoas cu rupere rapid sau bitum tiat, cu respectarea
o
prevederilor STAS 8877. Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare metalice verticale, curate n prealabil,
prevzute cu pompe de recirculare i eventual cu sistem de nclzire.
4. Aditivi
Aditivi utilizai pentru prepararea bitumului aditivat, folosit la execuia mbrcminilor bituminoase sunt produse
tensioactive, cu compoziie i structur specific polar-apolar, conform celor prevzute n declaraia de conformitate a calitii
emis de productor. Aditivii trebuie s fie agrementai tehnic, conform reglementrilor n vigoare i trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii de baz:
s fie compatibili cu bitumul
s fie stabili termic pn la minim 200 0C
s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a afecta celelalte caracteristici ale
acestuia
o s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili
Tipul de aditiv i dozajul acestuia n bitum, se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
o
o
o
autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice impuse. Aditivii care se intenioneaz a se utiliza, vor fi supui
aprobrii beneficiarului. Pentru fiecare aditiv, la care se cere aprobarea, antreprenorul va prezenta agrementul tehnic i
certificatul de conformitate a calitii.
5. Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru execuia mbrcminilor
bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform
reglementrilor n vigoare.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
44
Tipul i dozajul de fibre n mixtura asfaltic, se stabilesc pe baza unui studiu preliminar, efectuat de un laborator
autorizat, cu respectarea urmtoarelor condiii tehnice:
epruvetele cilindrice tip Marshall, se vor confeciona, n funcie de intensitatea de trafic, la temperatura
de 135+50C, conform reglementrilor n vigoare
o ncercrile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338/2
6. Controlul calitii materialelor nainte de anrobare
o
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcminile bituminoase, se verific n conformitate cu
Observatii
prescripiile din standardele n vigoare ale materialelor respective i SR 174/2 pct.3.1 pentru asigurarea condiiilor artate la
art.3, 4, 5 i 6 din prezentul caiet de sarcini.
III.Modul de fabricare a mixturilor
1. Compoziia mixturilor
Data
Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct i pentru stratul de legtur, pot fi realizate integral din agregate
naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier i de balastier, funcie de tipul mixturii asfaltice,
conform tabelului de mai jos.
Agregate naturale utilizate
criblur, sort 4-0 i 8-16
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
nisip de concasare, sort 0-4

filer
Rev
Intocmit
Tipul mixturii asfaltice
criblur, sort 4-8 i 8-16

Beton asfaltic rugos

filer
criblur, sort 4-8, 8-16 i 16-25
Beton asfaltic bogat n criblur

nisip natural, sort 0-4 *)
filer
pietri concasat, sort 4-8, 8-16 i 16-25
Beton asfaltic cu pietri concasat
nisip natural, sort 0-4

filer
criblur, sort 4-8, 8-16 i 16-25
Beton asfaltic deschis cu criblur

filer
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat

filer
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat

filer

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
45
Compoziia mixturii asfaltice se stabilete pe baza unui studiu preliminar aprofundat, inndu-se seama de
respectarea condiiilor tehnice precizate n prescripiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul l face antreprenorul n
cadrul laboratorului sau autorizat, sau l comand la un laborator autorizat.
Formula de compoziie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, susinut de studiile i ncercrile efectuate
mpreun cu rezultatele obinute, se supune aprobrii beneficiarului. Aceste studii comport cel puin ncercarea Marshall
(stabilitatea la 60 0C, densitatea aparent, absorbie de ap) pentru 5 coninuturi de liant repartizate de o parte i de alta a
Observatii
coninutului de liant prestabilit. La confecionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75
pentru straturile de mbrcminte la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) i 50 de lovituri
pentru straturile de mbrcminte pentru celelalte clase i categorii.
Dup verificarea caracteristicilor obinute pentru compoziia propus, beneficiarul dac nu are obieciuni sau
Data
eventuale propuneri de modificare accept formula propus de antreprenor.

Toate dozajele privind agregatele i filerul, sau un ele adaosuri, sunt stabilite n funcie de greutatea total a
materialului granular n stare uscat, inclusiv prile fine. Dozajul de bitum se stabilete la masa total a mixturii.
Rev
Intocmit
Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul de mai jos.
Fraciuni
Strat de uzur
de
Strat de legtur
agregate
naturale
BA8
din
amestecul
BA8a
BA16
BA16m
BA16a
BA25
BA25a
BAR16
BAR16m
MASF8
MASF16
BAPC16
BAR16a
BAD25
BADPC25
BADPS25
BAD25m
BADPC25m
BADPS25a
BAD25a
BADPC25a
total (%)
Filer
frac-iuni
din
ni-
9...13
9...13
6...13
9...11
11...14
10...14
9...13
2...7
sipuri sub
0,1 mm
Filer
nisip
Diferen pn la 100 %
fraciunea
0,1..4 mm
Cribluri cu
dim. peste
22...45
34...58
39...60
47...61
45...60
63...75
55...72
18...34
4 mm
Pietri
con-casat
cu
peste
mm
dim.
8
39...58

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
46
Pietri sortat cu dim.

peste
39...58
mm,
Observatii
Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru fiecare tip de mixtur asfaltic
este indicat n tabelul de mai jos:
Mrimea
ochiului
BAD25; BAD25m;
Data
sitei cf.
BA8
SR EN
BA8a
933/2
BA16
BA16m
BA16a
BAR16
BA25
BAD25a
BAR16m
BA25a
MASF8
MASF16
BAPC16
BAR16a
BADPC25;BADPC25m;
BADPC25a
Rev
Intocmit
BADPS25; BADPS25a
Treceri prin site cu ochiuri ptrate SR EN 933/2
25 mm
90...100
90...100
16 mm
72...90
90...100
90...100
95...100
73...90
8 mm
90...100
66...85
54...80
61...74
95...100
44...59
66...82
42...61
4 mm
56...78
42...66
40...61
39...53
40...55
25...37
42...66
28...45
2 mm
30...55
30...55
30...50
30...42
19...28
20...25
30...55
20...35
1 mm
22...42
22...42
20...40
21...31
16...22
19...22
21...42
14...32
0,63 mm
18...35
18...35
15...35
18...25
13...20
13...20
18...35
10...30
0,20 mm
11...25
11...25
8...25
11...15
12...16
11...15
11...25
5...20
0,10 mm
9...13
9...13
6...13
9...11
11...14
10...14
9...13
2...7
fig. 1
fig. 2
fig. 3
fig. 4
fig. 5
fig. 6
fig. 7
fig. 8
Zona de
granulozitate a
amestecului de
agregate
naturale
Coninutul optim de liant se stabilete prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 i 3
i trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate.
Tipul stratului
Coninutul de liant din
Clasa tehnic a
Categoria tehnic a
masa mixturii asfaltice -
drumului
strzii
I...V
I...IV
%Strat de uzur
MASF 8
6,7...7,5
MASF 16
6,5...7.5

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
47
BAR 16m, BAR 16a

BAR 16
BA 16m
BA 16, BA 16a
II...III
6,0...7,0
I...II
6,3...7,3
III
6,0...7,0
II
6,3...7,3
III
6,5...7,5
Observatii
I...III
5,7...6,2
IV...V
IV
IV...V
IV
6,5...7,5
BA 8, BA 8a
5,5...7,0
BA 25, BA 25a
6,0...7,5
Data
BAD 25m
I...III
BAD 25, BAD 25a

Strat de legtur
BADPC
25,
BADPC
4,0...5,0
Rev
Intocmit
25a
BADPS 25, BADPS 25a
I...V
I...IV
III...V
III...IV
IV...V
IV
Raportul filer: liant , recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice, este conform tabelului de mai jos.
Tipul stratului

Betoane asfaltice rugoase
Raport filer:liant (recomandat)

1,6...1,8
Betoane asfaltice bogate n criblur:

Strat de uzur
- cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm
1,3...1,8
- cu dimensiunea maxim a granulei de 25 mm
1,1...1,8
Beton asfaltic cu pietri concasat

Strat de legtur Betoane asfaltice deschise
1,6...1,8
0,5...1,4
Coninutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF8 i MASF16, va fi n limitele 0,3...1,0% din
masa mixturii asfaltice, n funcie de tipul fibrei utilizate. Coninutul optim de fibre se stabilete prin studii preliminare de
laborator, de ctre un laborator de specialitate autorizat, inndu-se seama de respectarea condiiilor tehnice prevzute.
2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se determin pe corpuri de prob tip Marshall i
confecionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor optime i din probe prelevate de la
malaxor sau de la aternerea pe parcursul execuiei, precum i din straturile mbrcminii gata executate. Prelevarea
probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuiei lucrrilor, precum i din stratul gata executat, se efectueaz conform SR
EN 12697/27. n lipsa unor dispoziii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri i cu bitum aditivat, trebuie s ndeplineasc n timpul
studiului de laborator i n timpul controalelor de fabricaie condiiile artate n tabelele de mai jos.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
48
Tipul
Tipul
Clasa
Categoria
mixturii
bitumului
tehnic a
tehnic a
Stabili-
Indicele de
Raport
Densi-tatea
Absorbie
drumului
strzii
zarea (S)
curgere (I)
S/I
aparent
de
asfaltice
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
la
600C
kN, min
Observatii
BA 8
BA 25
BA 8a
BA 25a
D 60/80
IV...V
Data
Intocmit
BA 16a
D 60/80a
Rev
1,2...3,6
8,5
1,5...3,5
2,4...5,6
III
7,5
1,5...4,0
1,8...5,0
6,5
1,5...4,5
1,4...4,3
IV
D 80/100
II
8,0
1,5...4,0
2,0...5,3
III
7,0
1,5...4,0
1,7...4,6
IV...V
6,0
1,5...4,5
1,3...4,0
9,0
1,5...3,0
3,0...6,0
II
8,5
1,5...3,0
2,8...5,6
III
8,0
1,5...3,0
2,8...5,3
I...II
8,5
1,5...4,0
2,1...5,6
III
7,5
1,5...4,0
1,8...5,0
D 60/80a
D 80/100
80/100a
D 60/80
BAPC 16a
%, vol.
1,5...4,5
II
IV...V
BAPC 16
kg/mc, min.
80/100a
D 60/80
BAR 16a
kN, mm
1,3...4,0
5,5
80/100a
BAR 16
IV
D 60/80
BA 16
mm
6,0
D 60/80a
D 80/100
ap
D 60/80a
D 80/100
IV...V
6,0
1,3...4,0
5,5
1,2...3,6
5,0
1,1...3,3
2...5
2300
3...5
IV
D
80/100a
D 60/80
BAD 25
BAD 25a
D 60/80a
D 80/100
I...V
I...IV
4,5
1,5...4,5
1,0...3,0
2...5
80/100a
BADPC
25
BADPC
25a
D 60/80
D 60/80a
D 80/100
III...V
4,5
1,0...3,0
4,0
0,9...2,6
4,5
1,0...3,0
III...IV
D
80/100a
BADPS 25
D 60/80
BADPS
D 60/80a
IV...V
IV
2250

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
49
25a
D 80/100
D
4,0
0,9...2,6
80/100a
Observatii
Caracteristica
BAR16,
BAD25, BAD25a,
BAR16a,
BADPC25, BADPC25a,
BA16,
BADPS25, BADPS25a
BA16a,
BA8, BA8a,
BA25,
Data
BA25a
Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giraii, % max.
5,0
9,5
7600
- zon climateric cald
4200
3600
- zon climateric rece
3600
3000
4 x 105
Intocmit
- Volum goluri la 120 de giraii, % max

Rezistena la deformaii permanente: Fluaj dinamic la
Rev
40 0C i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max

Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min:
Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la

fisurare la 15 0C, min
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat, trebuie s se ncadreze n
limitele din tabelul de mai jos.
Caracteristica
Tipul mixturii
BA16m
BAR16m
BAD25m
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 60 0C, KN, min
- indice de curgere (I) la 60 0C, mm
10,0
8,0
2,0...3,5
2,0...3,5
2350
2300
- densitate aparent, kg/mc, min

absorbie ap, % vol
2...5
3...5
3...6
Caracteristici pe cilindri confecionai cu presa de compactare giratorie:

- volum de goluri la 80 de giraii, % max
- volum de goluri la 120 de giraii, % max
Rezistena la deformaii permanente: Fluaj dinamic la 40
0C
i 1800 pulsuri,
max
Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min:
Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15 0C, min
10-4
mm,
5,0
9,5
7600
2800
4500
4000
4 x 105

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
50
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, trebuie s se ncadreze n limitele din
tabelul de mai jos.
Caracteristica

MASF 8
MASF 16
Test Schellenberg, % max
0,2
Data
Observatii
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 60 0C, KN, min
- indice de curgere (I) la 60 0C, mm
Intocmit
1,5...3,5
- densitate aparent, kg/mc, min
2300
- volum goluri, %
3...4
Rezistena la deformaii permanente

- Fluaj dinamic la 40 0C i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max
- Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP) mm/h:
Rev
7,0
Numrul de vehicule 1)
10.000
Temperatura
Temperatura
450C 2) 600C 450C 2) 600C3)
- < 1500 max
6,0
8,0
6,0
8,0
- 1500...3000, max
4,0
6,0
4,0
6,0
- 3000...6000, max
2,0
3,5
2,0
3,5
- > 6000
<2,0
<3,5
<2,0
<3,5
- < 1500 max
6,0
9,0
6,0
9,0
- 1500...3000, max
5,0
8,0
5,0
8,0
- 3000...6000, max
4,0
7,5
4,0
7,5
- > 6000
<4,0
<7,5
<4,0
<7,5
- Adncimea fgaului mm:

Numrul de vehicule 1)
Modulul de elasticitate la 15 0C, MPa, min
3600
4000
Deformaia permanent la oboseal (3600 impulsuri) la 15 0C, 10-4 mm, max
1200
1000
NOTA:
1) Vehicule de transport marf i autobuze n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiv
2) Zon climateric rece
3) Zon climateric cald
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum,
bitum modificat i bitum aditivat, se face conform STAS 1338-1 i 1338-2. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 i 10 se
determin conform metodologiilor prevzute de reglementrile tehnice n vigoare. Testul Schellenberg se efectueaz
conform anexei 2.
Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat n parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la aternere,
trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maxim 9 0C mai mare dect bitumul iniial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice respective. Se excepteaz verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. Determinarea punctului de nmuiere

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
51
IB, se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697/27, iar pregtirea probelor de
mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtur asfaltic se face conform SR EN 12697/28. Extragerea i
recuperarea bitumului din mixtur pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697/1, 12697/3 i 12697/4. n
cazul n care nu se dispune de aparatura prevzut de SR EN 12697/3 sau 12697/4, recuperarea bitumului se face conform
STAS 1338/2.
3. Staia de asfalt
Observatii
Staia de asfalt va trebui s fie dotat i s prezinte caracteristici tehnice care s permit obinerea performanelor
cerute de diferite categorii de mixturi prevzute de caietul de sarcini.
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice
Cerinele de preparare trebuie s fie automatizate i dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare i dozare
Data
gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a bitumului i filerului, precum i dispozitiv de
malaxare forat a agregatelor cu liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalaiile n flux discontinuu.
Rev
Intocmit
n cazul instalaiilor n flux continuu, corecia de umiditate, respectiv corelarea cantitii de agregat natural total cu
cantitatea de bitum, introdus n usctor-malaxor se face automat, pe computer
Indiferent de tipul instalaiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare i afiare a temperaturii bitumului, a
agregatelor naturale i a mixturii asfaltice i s asigure o precizie a dozrii de +3% pentru agregate naturale i 2% pentru
bitum i filer.
n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va ine seama de faptul c densitatea acestuia, variaz cu temperatura
astfel nct la 150 0C...180 0C, 1 kg bitum rutier are un volum de (1,09...1,11) l.
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricaie de minim 80 t/h la o umiditate
de 5%.
Stocarea, nclzirea i dozarea bitumului
Staia de asfalt trebuie s aib rezolvare pentru depozitarea unei cantiti de bitum mai mare sau cel puin egal cu
media zilnic de consum.
Fiecare dintre rezervoare, trebuie s aib un indicator de nivel gradat i un dispozitiv de nclzire a liantului pn la
temperatura necesar, evitndu-se supra-nclzirea acestuia.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale i a bitumului peste 190 0C, n scopul evitrii modificrii caracteristicilor
liantului, n procesul tehnologic.
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum i echipamentul de uscare, trebuie s fie
dotate cu termometre, a cror funcionare trebuie verificat frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru
specific.
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice, trebuie s fie dotat cu un sistem automat de alimentare i dozare a
bitumului.
Abaterea pentru coninutul de bitum fa de dozajul stabilit prin reeta aprobat de inginerul lucrrii privind
compoziia mixturii asfaltice este de +0,3%.
Stocarea i dozarea filerului
La staia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de alimentare i extragere
corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu tolerana (pe volum) de ?1,5% fa de dozajul din reeta
aprobat de inginer.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
52
Nu se admite folosirea filerului aglomerat

Stocarea, dozarea, uscarea i nclzirea agregatelor
Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel puin o treime din agregatele necesare lucrrii pentru un an de
lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu perei
despritori pentru evitarea contaminrii sorturilor. Zona n care sunt depozitate agregatele, trebuie s fie uor accesibil i
Observatii
cu scurgerea apelor asigurat.

Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt) i suficient de late, astfel nct s permit
depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6,0 m i
cu un raport de lungime/lime de 3,0 m.
Data
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice, trebuie s dispun de echipamentul mecanic necesar pentru
alimentarea uniform a agregatelor, astfel nct s se menin o producie constant.
Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric, iar instalaia de dozare trebuie s permit alimentarea agregatelor
din tabelul de mai jos
Rev
Intocmit
conform reetei aprobat de inginer privind compoziia mixturii asfaltice, cu abaterile admise fa de granulozitatea prescris
Fraciunea
Abateri admise
- mm -
fa de dozaj - % -
25...31,5
+5
16...25
+5
8...16
+5
4...8
+5
1...4
+4
0,20...0,63
+3
0,1...0,2
+2
0,0...0,1
+1,5
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat i cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea i
nclzirea agregatelor.
Malaxarea
Instalaia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea instalaiei i/sau a personalului care o
deservete, n tot timpul ct dureaz operaiunile pentru obinerea autorizaiei de punere n exploatare, cu att mai mult n
caz de refuz.
Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice:
o trebuie s dispun de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minim egal cu consumul
mediu zilnic i care s dispun fiecare de o joj etalonat n prealabil i de un dispozitiv capabil s
nclzeasc liantul pn la temperatura necesar, evitnd orice supranclzire (ct de mic);
o trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene; dac cuva
malaxorului este nchis, ea trebuie s fie prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului
prin dispersie
o trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii malaxorului nainte de
terminarea duratei de malaxare
Durata de malaxare va fi n funcie de tipul instalaiei de preparare i tipul de mixturi i se va stabili n cadrul
operaiunii de reglare a staiei de asfalt, naintea nceperii fabricaiei.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
53
Stocarea i ncrcarea mixturilor

La ieirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive i luate msuri speciale pentru evitarea segregrii mixturii
asfaltice n timpul stocrii i/sau la ncrcarea n mijloacele de transport.
Dac se folosete buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit.
Observatii
4. Autorizarea staiei de asfalt

naintea nceperii execuiei, antreprenorul trebuie s supun acceptrii beneficiarului lucrrii, staia de asfalt care
va fi utilizat la realizarea lucrrilor.
Beneficiarul va verifica atestarea staiei de asfalt i va autoriza punerea ei n funciune dup ce va constata c:
o debitele fiecrui constituent permit obinerea amestecului prescris, n limitele toleranelor admise
o dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate
o malaxorul funcioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale
O alt condiie pentru autorizarea staiei de asfalt o constituie i existena tuturor dotrilor i amenajrilor la staie,
a depozitelor la staie i a celor intermediare, a cilor de acces la depozite i la instalaia de preparare a mixturilor,
Data
amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existena pereilor despritori ntre sorturile
de agregate, suprafee suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii i ndeprtrii apelor, etc.).
Rev
Intocmit
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiene, acestea se vor completa sau se vor reface nainte de
acceptarea beneficiarului.
5. Fabricarea mixturilor asfaltice
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcminile rutiere bituminoase, va trebui realizat numai n staii
autonome de asfalt.
O atenie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind coninutul de liant i se va urmri prin
observaii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat ntr-un mod corespunztor.
Conform SR 174/2 pct.2.2.2. i tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice
trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori:
o 165 0C la 175 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80
o 160 0C la 170 0C pentru mixturi cu bitum D 80/100
Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la execuia mbrcminilor rutiere bituminoase n
zone climatice reci (vezi figura 9).
Tolerana admis a temperaturii bitumului este de +3 0C.
Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiai bitum de mai multe ori. Dac totui din
punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului, atunci este necesar determinarea penetraiei
acestuia. Dac penetraia bitumului nu este corespunztoare se renun la utilizarea lui.
nclzirea agregatelor naturale, se va face n usctorul instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice.
Conform SR 174/2 pct.2.2.2. i tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor trebuie s fie ntre urmtoarele
valori:
o 170 0C...190 0C pentru mixturi cu bitum D 60/80
Temperaturile din partea superioar a intervalului, se utilizeaz la execuia mbrcminilor rutiere bituminoase n
Se interzice nclzirea agregatelor peste 190
0C
, pentru a evita arderea liantului Coninutul de ap al
agregatelor dup uscare, trebuie s nu depeasc 0,5% i trebuie verificat cel puin o dat pe zi.
Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile instalaiei, apoi se cntresc,
conform dozajelor stabilite i se introduc n malaxor unde se amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul
nclzit, dozat n prealabil i se continu amestecarea.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
54
Durata de amestecare este n funcie de tipul instalaiei i trebuie s fie suficient pentru realizarea unei anrobri
complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul bituminos.
Conform SR 174/2 pct.2.2.2. i tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor trebuie s fie ntre
urmtoarele valori:
Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la execuia mbrcminilor rutiere bituminoase n
Observatii

Tolerana admis a temperaturii mixturii asfaltice la ieirea din malaxor este de +5 0C.
Temperatura mixturii asfaltice la ieire din malaxor va fi stabilit astfel ca , innd seama de rcirea care are loc n
timpul transportului i a ateptrilor n condiiile climatice concrete, s se asigure temperatura cerut la aternerea i
compactarea mixturii.
Data
6. Reglarea instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice

nainte de autorizarea staiei de asfalt, predozatoarele instalaiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate
Rev
Intocmit
prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obinut, s corespund celei calculate
n laborator, n limitele de toleran din tabelul 11.
Dup autorizarea staiei de asfalt de ctre beneficiarul lucrrii, antreprenorul trece la operaiuni de reglare i
etalonare:
o calibrarea dozatoarelor calde i reci pentru agregate
o calibrarea dozatoarelor pentru liant
o calibrarea dozatoarelor pentru filer
o reglarea dispozitivelor de msurare a temperaturilor
o verificarea ecranului dozatorului
o verificarea funcionrii malaxorului
Autorizaia de punere n exploatare va fi dat de inginerul lucrrii dup ce va constata c debitele fiecrui
constituent permit s se obin amestecul prescris n limitele toleranelor admise.
Dac urmare reglajelor anumite aparate sau dispozitive ale instalaiei, se dovedesc defectuoase, antreprenorul
va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s supun din nou aprobrii beneficiarului autorizaia de
punere n exploatare.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului i/sau a personalului care-l
deservete, n tot timpul ct dureaz operaiunile pentru obinerea autorizaiei de punere n exploatare, cu att mai mult n
caz de anulare a autorizaiei.
7. Controlul fabricaiei
Controlul calitii mixturilor asfaltice, trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de rutin n timpul execuiei i
verificri n cadrul recepiei la terminarea lucrrilor, cu frecvena menionat n tabelul de mai jos.
Categoria
Faza
Natura controlului sau a ncercrii
controlului *)
A
Studiu
Studiul compoziiei mixturii
Exe-
Controlul reglajului instalaiei de preparare a
cuie
mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare
X
X
Frecvena controlului sau a verificrii
C
pentru fiecare tip de produs
naintea nceperii fabricaiei fiecrui tip de

mixtur

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
55
ncercarea
agregatelor
zona
de
granulozitate indicat n caietul de sarcini

pentru tipul de mixtur asfaltic proiectat,
la nceputul campaniei de lucru sau ori de
cte ori se utilizeaz alte agregate
inclusiv starea de curenie (coninutul de

impuriti) a agregatelor
Temperatura liantului la introducerea n
malaxor
Observatii
Temperatura agregatelor naturale uscate i

nclzite la ieirea din toba de uscare
Funcionarea corect a dispozitivelor
X
permanent
X
X
la nceputul fiecrei zile de lucru
Data
urale la ieirea din malaxor, nainte de

adugarea liantului (aceasta trebuie corelat
zilnic, sau ori de cte ori se observ o
cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtur,
calitate necorespunztoare a mixturilor
inclusiv abaterile admisibile la coninutul de
asfaltice
Intocmit
liant)
Temperatura mixturilor asfaltice la preparare
Rev
ncadrarea dozajului de bitum n dozajul

stabilit n laborator
n fiecare or a programului de lucru
zilnic, prin extracii
zilnic
Verificarea compoziiei mixturii asfaltice:

granulozitatea agregatelor i dozajul de
bitum, care trebuie s corespund dozajelor
stabilite de laborator, cu toleranele admise
indicate n tabelul 11 i la art.10
Caracteristicile fizico-mecanice:
. stabilitatea la 60 0C;
. indicele de curgere;
. fluaj;
. densitatea aparent Marshall;
cte o prob de 20 kg la fiecare 200-400

X
tone
de
mixtur,
funcie
de
productivitatea staiei
. absorbia de ap Marshall
IV.Modul de punere n oper
1. Transportul mixturilor
Transportul pe antier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele cu bene metalice bine
protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s fie curate de orice corp strin i uscate nainte de
ncrcare.
La distane de transport mai mari de 20 km, sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum i pe
vreme (+10 0C...+15 0C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup ncrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca acesta (motorin, pcur, etc.) este
interzis.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
56
Volumul mijloacelor de transport este determinat de productivitatea instalaiei de preparare a mixturii asfaltice i de
punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile procesului de execuie a mbrcminii.
2. Lucrri pregtitoare
Pregtirea stratului suport
nainte de aternerea mixturii , stratul suport trebuie bine curat. Materialele neaderente, praful i orice poate
afecta legtura ntre stratul suport i mbrcmintea bituminoas trebuie ndeprtat. n cazul stratului suport din macadam,
Observatii
aceasta se cur i se mtur, urmrndu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.

Dup curare, se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de execuie. n cazul n
care stratul suport este constituit din mbrcmini existente, aducerea acestuia la cotele prevzute n proiectul de execuie,
se realizeaz dup caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform
Data
prevederilor din proiectul de execuie.

Compactarea i umiditatea trebuie s fie uniforme pe toat suprafaa stratului suport. Suprafaa stratului suport
trebuie s fie uscat.
Rev
Intocmit
Amorsarea
La executarea mbrcminilor bituminoase, se vor amorsa rosturile de lucru i stratul suport cu o emulsie de bitum
cationic cu rupere rapid. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant
pe metru ptrat n funcie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri:
pentru strat de legtur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din mbrcmini
asfaltice existente
o pentru strat de uzur pe strat de legtur cnd stratul de uzur se execut la interval mai mare de 3 zile
de la execuia stratului de legtur
Dup amorsare, se ateapt timpul necesar pentru ruperea i uscarea emulsiei bituminoase.
o
n funcie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea amorsajului, trebuie s fie de
(0,3...0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei, trebuie s fie de aa natur, nct ruperea s fie efectiv naintea aternerii
mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face n faa finisorului la o distan maxim de 100 m.
La mbrcminile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cnd
grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de 15 cm, rosturile se acoper pe o lime de minim 50
cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri
sau crpturi, se recomand acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele
geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic, n grosime de minim 2 cm. Punerea n lucru a geogrilelor i/sau a
materialelor geotextile combinate, se va face conform prevederilor din Anexa 4 i Anexa 5.
3.Aternerea
Aternerea mixturilor asfaltice, se face n perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10 0C, n
condiiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 aternerea se face pn la 15 septembrie. Aternerea mixturilor
asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru
drumurile de clasa tehnic I, II i III i care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spaii nguste (zona
casetelor) aternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu pe fiecare strat i
pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
57
n cazul unor ntreruperi accidentale, care conduc la scderea temperaturii mixturii rmas necompactat n
amplasamentul repartizatorului, pn la 120 0C, se procedeaz la scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se
compacteaz imediat suprafaa nivelat i se ndeprteaz resturile de mixturi rmase n captul benzii. Concomitent se
efectueaz i curirea buncrului i grinzii vibratoare a repartizatorului. Aceast operaie, se face n afara zonelor pe care
exist sau urmeaz a se aterne mixtura asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal, conform
prevederilor din prezentul articol.
Observatii
Mixturile asfaltice trebuie s aib la aternere i compactare n funcie de tipul liantului, temperaturi prevzute n
tabelul de mai jos.
Tipul liantului
Temperatura mixturii
Temperatura mixturii
asfaltice la aternere 0C min.
asfaltice la compactare
Rev
Intocmit
Data
0C
min.
D 60/80
145
140
110
D 80/100
140
135
100
Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii n buncrul finisorului. Mixturile asfaltice, a cror
temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13, vor fi refuzate i evacuate urgent din antier. n acelai fel se procedeaz
i cu mixturile asfaltice care rcesc n buncrul finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale.
Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu, n mod uniform, att din punct de vedere al grosimii ct i cel al
afnrii. Aternerea se ca face pe ntreaga lime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, antreprenorul
supune aprobrii beneficiarului, limea benzilor de aternere i poziia rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate.
Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de caietul de prescripii speciale sau de
inginerul lucrrii, la propunerea antreprenorului, dup realizarea unui sector experimental.
Viteza de aternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadenei de sosire a mixturilor de la staie i ct se poate de
constant ca s se evite total ntreruperile.
Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelri, imediat dup
aternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte de compactare.
n buncrul utilajului de aternere, trebuie s existe n permanen, suficient mixtur necesar pentru a se evita o
rspndire neuniform a materialului.
La executarea mbrcminilor bituminoase o atenie deosebit se va acorda realizrii rosturilor de lucru,
longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i etane. La reluarea lucrului pe aceeai band sau pe
banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru longitudinal i/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel
nct s rezulte o muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeai zi, tierea
nu mai este necesar. Suprafaa nou creat prin tiere, va fi amorsat, iar mixtura pentru banda adiacent se aterne
depind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi cu o raclet, astfel nct s apar
rostul, operaie dup care se efectueaz compactarea pe noua band.
Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur, se vor decala cu minim 10 cm fa de cele ale
stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant
hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa ntreesut.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
58
Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou i un strat de asfalt existent al drumului, se va face dup
decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n funcie de grosimea noului strat, astfel nct s se obin o
grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%. n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form de V, la 450.
Completarea zonei de unire, se va face cu o amorsare a suprafeei, urmat de aternerea i compactarea noii mixturi
asfaltice, pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou i existent).
4. Compactarea
Observatii
La compactarea mixturilor asfaltice, se aplic tehnologii corespunztoare, care s asigure caracteristicile tehnice i
gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic i fiecare strat n parte. Operaia de compactare a
mixturilor asfaltice, se realizeaz cu compactoare cu pneuri i compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de
vibrare adecvate, astfel nct s se obin un grad de compactare conform tabelului 15.
Data
Pentru obinerea gradului de compactare prevzut se determin pe un sector experimental numrul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n funcie de performanele acestora, de tipul i grosimea stratului de
mbrcminte.
Rev
Intocmit
Aceast experimentare, se face nainte de nceperea aternerii stratului n lucrarea respectiv, utiliznd mixturi
asfaltice preparate n condiii similare cu cele stabilite pentru producia curent. ncercrile de etaloane vor fi efectuate sub
responsabilitatea antreprenorului.
Beneficiarul poate cere intervenia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare, pe
cheltuiala antreprenorului.
Urmare acestor ncercri, antreprenorul propune beneficiarului:
sarcina i alte specificaii tehnice ale fiecrui utilaj
planul de lucru al fiecrui utilaj pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil constant, n fiecare
punct al stratului
o viteza de mers a fiecrui utilaj
o presiunea de umflare a pneurilor i ncrctura compactorului
o temperatura de aternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat n articolul precedent.
Metoda de compactare propus, va fi considerat satisfctoare dac se obine pe sectorul experimental gradul de
o
o
compactare minim menionat n art.18.

Conform pct.2.4.4. din SR 174/2, pentru obinerea gradului de compactare prevzut, se consider c numrul
minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menionat n tabelul de mai jos.
Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.
Ateliere de compactare
A
Tipul stratului
Compactor cu pneuri de
Compactor cu rulouri netede de
Compactor cu rulouri netede de
160 kN
120 kN
120 kN
Numr de treceri minime

Strat de uzur
10
12
Strat
12
14
de
legtur
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu oruri de protecie. Numrul atelierelor de compactare, se va
stabili n funcie de dotarea antreprenorului cu compactoare (grele, n tandem, etc.) i de numrul punctelor de aternerecompactare.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
59
Operaia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat nct s se obin valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate i suprafaare.
Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joas spre cea ridicat. Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr ocuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vluirea mbrcminii i nu
se vor ndeprta mai mult de 50,00 m n spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul
Observatii
bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafaa stratului se controleaz n permanen, iar micile denivelri care apar pe suprafaa mbrcminii, vor fi
corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat limea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu oruri de protecie.
Data
5. Tratarea suprafeei mbrcmintei

Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie, sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite i cu
umiditate excesiv, sau cu trafic redus, suprafaa mbrcmintei va fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea
Rev
Intocmit
beneficiarului, pe baza constatrilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere
rapid cu 60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) i rspndire de nisip
0...4 mm cu un coninut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm , n urmtoarele cantiti:
a.
stropire cu bitum
rspndire de nisip (de preferin de concasaj)
0,5 kg/mp
3...5 kg/mp
b.
c.
stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum

diluat cu ap
rspndire nisip
(0,8 1) kg/mp
3...5 kg/mp
6. Controlul punerii n oper

n cursul execuiei mbrcminilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice cu
frecvena
menionat
mai jos urmtoarele:

o pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv
o temperaturile mixturilor asfaltice la aternere i compactare: cel puin de dou ori pe zi
o modul de compactare: zilnic
o modul de execuie a rosturilor: zilnic
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, se face pe epruvete Marshall, prelevate de
la malaxor sau de la aternere, nainte de compactare: cte o prob de 20,00 kg pentru fiecare 200...400 tone
de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n funcie de productivitatea instalaiei
Verificarea calitii stratului bituminos executat, se va face pe o plac de minim
(40x40) cm pentru fiecare
7.000 mp suprafa executat (conform SR 174- 2:1977/C1:1998) pe care se vor determina urmtoarele
caracteristici:
o
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur i stratul de legtur:
densitatea aparent
absorbia de ap
gradul de compactare
Aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul de mai jos.
Mixtur asfaltic stabilizat
MASF8; MASF16
Densitatea
Absorbie de
Grad de
aparent
ap
compactare
kg/mc, min
%, vol.
%, min.
2300
2...6
97

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
60
cu fibre:
Beton asfaltic rugos
Beton
asfaltic
bogat
criblur
BAR 16m
2300
BAR 16a; BAR 16
2250
BA 16m
2300
BA8a,
BA16a,
BA25a,
BAPC16a
2250
4...7
96
2...6
96
3...8
96
Observatii
BA8, BA16, BA25, BAPC16

BAD 25
2250
BAD25a,
Beton asfaltic deschis
BADPC25a,
BADPS25a
BAD25,
2200
BADPC25,
Data
BADPS25
la MASF8, MASF16 i mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru clasa tehnic a drumului I, II
i categoria tehnic a strzii I i II:
rezistena la deformaii permanente, ceea ce se msoar prin determinarea vitezei de

deformaie la ornieraj i/sau adncimea fgaului, la temperatura de 45 0C pentru zona
climateric rece i de 60 0C pentru zona climateric cald, conform metodologiei
stabilite de reglementrile tehnice n vigoare
Valorile admisibile, n funcie de trafic, sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Rev
Intocmit
Viteza de deformaie la ornieraj (VDOP),

Numrul mediu de
mm/h, max
vehicule 1)
Temperatura, 0C
Adncimea fgaului, mm, max

Temperatura, 0C
45
60
45
60
< 1500
6,0
8,0
6,0
9,0
1500...3000
4,0
6,0
5,0
8,0
3000...6000
2,0
3,5
4,0
7,0
> 6000
< 2,0
< 3,5
< 4,0
< 7,0
Controlul compactrii
n cursul execuiei compactrii, antreprenorul trebuie s vegheze n permanen la:
etapele execuiei s fie cele stabilite a ncercri
utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe antier i n funcie continu i regulat
elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcini fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea
n pneuri, distana maxim de deprtare ntre finisor i primul compactor cu pneuri) s fie respectate cu
strictee
Beneficiarul lucrrii i rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din partea antreprenorului, s
o
o
o
opreasc lucrrile pe antier pn cnd antreprenorul va lua msurile necesare de remediere.

Calitatea compactrii straturilor mbrcminilor bituminoase, se va determina de ctre antreprenor, pe tot
parcursul execuiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare n laborator, se efectueaz pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din
mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea densitii aparente pe plcue sau carote i raportarea acesteia la
densitatea aparent a aceluiai tip de mixtur asfaltic, prelevat de la malaxor sau aternere (nainte de compactare).

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
61
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat i densitatea aparent
determinat pe cilindrii Marshall pregtii n laborator, din aceeai mixtur asfaltic.
n cazul analizelor de laborator, se determin densitatea aparent, absorbie de ap i gradul de compactare al
mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbrcminile. Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 i 1338/2. Probele
intacte se iau n prezena delegatului antreprenorului i beneficiarului, la aproximativ 1,0 m de la marginea mbrcminii,
ncheindu-se un proces verbal.
Observatii
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct s prezinte ct mai corect aspectul
calitativ al mbrcminii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate i izolate cu defeciuni vizibile, stabilite de inginerul lucrrii sau de
comisia de recepie, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o meniune special.
Data
Reglarea nivelmentului
Atunci cnd caietul de prescripii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu repere independente
oselei, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafee corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax i la
Rev
Intocmit
margine (ntre 0,2 i 0,3 m de la marginea stratului) ca i n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului i eventual n
toate celelalte puncte fixate de inginer.
Tolerana pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legtur i/sau de
uzur) este +/- 1,5 cm. Dac toleranele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat
convenabil.
V.Condiii tehnice de calitate ale mbrcmintei executate
1. Caracteristicile suprafeei mbrcmintei
mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc condiiile din tabelul de mai jos.
Caracteristica
Metoda de ncercare
- drumuri de clas tehnic I...II
< 2,5
Reglementri tehnice n vigoare privind
- drumuri de clas tehnic III
< 3,5
msurtori cu analizorul de profil
- drumuri de clas tehnic IV
< 4,5
longitudinal (APL)
Planeitatea n profil longitudinal 1 )

Indice de planeitate, IRI, m/km:
- drumuri de clas tehnic V

Uniformitatea n profil longitudinal
< 5,5
1)
Denivelri admisibile msurate sub dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clas tehnic I i strzi de
< 3,0
categoria tehnic I...III

- drumuri de clas tehnic II i strzi de
< 4,0
categoria IV n alte zone dect cele din
SR 174/2
zona rigolelor
- drumuri de clas tehnic III...V
Rugozitatea
< 5,0
2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, uniti SRT
drumuri de clasa tehnic I...II
> 80
STAS 8849

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
62
drumuri de clasa tehnic III
> 70
drumuri de clasa tehnic IV...V
> 60
- Rugozitatea geometric, HS, mm
> 0,7
> 0,6
drumuri de clasa tehnic IV...V
> 0,55
Observatii
- Coeficient de frecare(GT)
> 0,95
> 0,7
Reglementri tehnice n vigoare cu

aparatul de msur Gip Tester
Aspect fr degradri sub form de
Data
Omogenitate. Aspectul suprafeei
Intocmit
Vizual
deschise, lefuite
NOTE:
1
Rev
exces de bitum, fisuri, zone poroase,
) Planeitatea n profil longitudinal, se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m. Uniformitatea suprafeei de rulare n profil longitudinal, se verific n
ax la drumuri i n ax i rigole la strzi.
2)
Rugozitatea, se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea rugozitii geometrice
HS. n caz de litigiu, se determin rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafeei mbrcmintei se efectueaz n termen de o lun de la execuia
acestora, nainte de data recepiei la terminarea lucrrilor.
2. Elemente geometrice i abateri limit
Verificarea elementelor geometrice include i ndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul suport i fundaie,
nainte de aternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie s fie cea prevzut n profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii
mbrcminii, se face n funcie de datele nscrise n buletinele de analiz, ntocmite pe baza ncercrii probelor din
mbrcmintea gata executat, iar la aprecierea comisiei de recepie prin maxim 2 sondaje pe km, efectuate la 1,0 m de
marginea mbrcminii. Abaterile limit locale admise n minus fa de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare strat n
parte, pot fi de maxim 10%. Abaterile n plus nu constituie motiv de respingere a lucrrii.
Limile straturilor vor fi cele prevzute n proiect. Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maxim +50 mm.
Pantele profilului transversal i ale celui longitudinal sunt indicate n proiect.
Abaterile limit admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse:
o n intervalul +5 mm/m, att pentru stratul de legtur ct i pentru stratul de uzur la drumuri
o i n intervalul +2,5 mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens
Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm fa de cotele profilului proiectat i cu condiia
respectrii pasului de proiectare prevzut.
VI.Recepia lucrrilor
1. Recepia pe faz determinant
Recepia pe faz determinant, stabilit n proiectul tehnic, privind straturile de legtur i de uzur, se vor efectua
conform Regulamentului privind controlul de stat al calitii n construcii, aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
63
controlul statului n fazele de execuie determinante, elaborat de MLPAT i publicat n Buletinul Construciilor volum
4/1996.
2. Recepia preliminar (la terminarea lucrrilor)
Recepia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar, se efectueaz conform Regulamentului de recepie a lucrrilor
de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de recepie va examina lucrrile fa de prevederile documentaiei tehnice aprobate, fa de documentaia
Observatii
de control i procesele verbale de recepie pe faze, ntocmit n timpul execuiei.

Verificarea uniformitii suprafeei de rulare, se face conform art.20.
Verificarea cotelor profilului longitudinal, se face n axa drumului pe minim 10% din lungimea traseului. La strzi
cota n ax se verific n proporie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor pe toat lungimea traseului n punctele
Data
de schimbare ale declivitilor.

Verificarea grosimii se face ca la art.21 i pe probe ce se iau pentru verificarea calitii mbrcminii.
Evidena tuturor verificrilor efectuate n timpul execuiei lucrrilor, face parte din documentaia de control a
Rev
Intocmit
recepiei preliminare.
n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este un an de la data recepiei
preliminare a mbrcminii, toate eventualele defeciuni ce vor apare, se vor remedia de ctre antreprenor.
3. Recepia final
Recepia final, se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dup expirarea perioadei
de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
64
Anexa
Documente de referin
pentru Caiet de sarcini generale la mbrcmini rutiere bituminoase cilindrate, executate la cald
Observatii
ACTE NORMATIVE
Ordinul MT nr.43/1998
Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de interes naional
Norme tehnice privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor
Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice drumurilor de publice
Ordinul comun MT/MI
nr. 411/1112/2000,
publicat n M.O.
NGPM/1996
NSPM nr.79/1998

stingere
Rev
Intocmit
Data
nr. 397 din 24.08.2000

REGLEMENTRI TEHNICE
AND 539
Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase, stabilizate cu fibre de celuloz,

destinate executrii mbrcminilor bituminoase rutiere
AND 549
Normativ privind mbrcminile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum

modificat cu polimeri
AND 553
Normativ privind execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din

mixtur asfaltic, cu bitum aditivat
AND 559
Normativ privind execuia mbrcminilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din

mixturi asfaltice, cu bitum aditivat
STANDARDE
STAS 42
Bitumuri. Determinarea penetraiei
STAS 60
Bitumuri. Determinarea punctului de nmuiere. Metoda cu inel i bil
STAS 61
Bitumuri. Determinarea ductilitii
STAS 113
Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraas
SR 174/1
Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald. Condiii

tehnice de calitate
SR 174/2+
Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase
SR 174-2/C1
Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald.

Condiii tehnice pentru prepararea i punerea n oper a mixturilor asfaltice i
recepia mbrcminilor executate
STAS 539
Filer de calcar, filer de cret i filer de var stins n pulbere
SR 662

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
65
SR 667
Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice de

calitate
SR 754
Bitum neparafinos pentru drumuri
STAS 863
Lucrri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescripii de proiectare
SR EN 933-2
ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Observatii
Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor

STAS 1338/1
Lucrri de drumuri. Mixturi asfaltice i mbrcmini bituminoase executate la cald.

Prepararea mixturilor, pregtirea probelor i confecionarea epruvetelor
STAS 1338/2
Data
Metode de determinare i ncercare

STAS 1338/3
Tipare i accesorii metalice pentru confecionarea i decofrarea epruvetelor
Intocmit
STAS 6400
Rev

Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice generale de
calitate
STAS 8849
Lucrri de drumuri. Rugozitatea suprafeelor de rulare. Metode de msurare
STAS 8877
Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid pentru lucrrile de drumuri
STAS 10.969/3
Lucrri de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele naturale.

metoda de determinare cantitativ
SR EN 12.697/1+
Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
SR EN 12.697/1-AC
Partea 1: Coninutul de bitum solubil
SR EN 12.697/3+
SR EN 12.697/3-AC
Partea 3: Recuperarea bitumului evaporator rotativ
SR EN 12.697/4+
SR EN 12.697/4-AC
Partea 4: Recuperarea bitumului coloana de fracionare
SR EN 12.697/27

Partea 27: Prelevarea probelor
SR EN 12.697/28

Partea 28: Pregtirea probelor pentru determinarea coninutului de bitum, a
coninutului de ap i a compoziiei granulometrice

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
66
DISPOZITIVE DE COLECTARE SI SCURGERE A APELOR (SANTURI SI RIGOLE DALATE,

RIGOLE CAROSABILE)
1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
Observatii
Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de colectare a apelor de suprafa (santuri si rigole
dalate cu beton/beton armat, rigole carosabile din beton/beton armat). Cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite la
realizarea acestora, controlul calitii materialelor i a lucrrilor executate conform proiectului de execuie.
2. CONDIII GENERALE
Data
Antreprenorul va ine evidena calitii lucrrilor prin ntocmirea i actualizarea zilnica a dosarului cu certificate de
calitate i a registrului cu rezultatele ncercrilor realizate n laborator. Cnd este necesar, la cererea dirigintelui de antier,
antreprenorul este obligat s efectueze verificri suplimentare fa de prevederile acestui caiet de sarcini.
Rev
Intocmit
n cazul n care se constat abateri de la cerinele de calitate prevzute n caietul de sarcini, beneficiarul va
dispune ntreruperea lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
3. SOLUII TEHNICE
Santuri/rigole dalate cu beton/beton armat, cu dalele de 10 cm grosime turnate monolit, asezate pe un strat de
nisip pilonat de 5 cm grosime, rostuite cu mortar de ciment M 100. n sens transversal drumului, santurile/rigolele din beton
simplu se vor rostui la fiecare metru de lungime, iar cele armate se vor realiza in tronsoane de cite 5 m lungime.
Rigole carosabile din beton simplu, realizate in tronsoane de cite 5 m lungime.
Rigole carosabile din beton armat, realizate in tronsoane de cite 5 m lungime.
Armaturile folosite sunt OB 37 si PC 52, atit la santuri dalate cit si la rigole carosabile.
Santurile/rigolele din beton armat si rigolele carosabile sunt prevazute cu barbacane din tuburi PVC 80 mm, care
descarca, in sectiunea de scurgere a lor, apele colectate la nivelul patului drumului. Barbacanele se vor pozitiona la distanta
de 2,5 m interax.
4. MATERIALE COMPONENTE - CONDIII DE CALITATE, PREPARARE I TRANSPORT
4.1. Nisip pilonat
Peste terenul bine nivelat si compactat se aterne un strat de nisip cu grosimea de 5 cm, ce va fi pilonat.
-
nisipul natural utilizat va proveni din balastiere; se poate folosi si nisipul de concasaj. Partea levigabil este de
maximum 2 I.
nisip natural, sort 0-4 sau 0-8, conform SR 662-2002, cantitate 0,077 mc/m2.
4.2. Betonul de ciment

Conditiile de calitate privind procurarea materialelor componente, prepararea, transportul si punerea in opera a
betonului utilizat la constructia dispozitivelor de colectare a apelor de suprafata (santuri si rigole) sunt cele aratate in caietul
de sarcini pentru lucrari de betonare.
4.2. Armaturile
Conditiile de calitate privind procurarea otelului-beton OB 37 si PC 52, fasonarea armaturilor, transportul si
montarea lor, care vor fi inglobate in betonul armat utilizat la constructia dispozitivelor de colectare a apelor de suprafata
(santuri si rigole), sunt cele prevazute in caietul de sarcini pentru lucrari de armare .
Art.5. MODUL DE EXECUIE A LUCRRILOR

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
67
5.1. Lucrari pregatitoare cofrajele

Cofrajele folosite in cadrul lucrarilor care fac obiectul prezentului caiet de sarcini, se vor realiza conform mentiunilor
specifice in caietele de sarcini.
5.2. Executia sapaturii
nainte de pozarea/turnarea dalelor pentru rigole/anuri se va realiza sptura necesar pentru a se ajunge la
cotele prevzute n proiectul tehnic.
Observatii
Standardele care trebuie respectate n timpul acestor lucrri sunt: 2914-84 i 2916-87
(stabilirea condiiilor de realizare a pereerii anurilor).
5.3. Executia elementelor din beton simplu
Peste terenul bine nivelat si profilat conform detaliilor din piesele desenate, se aterne un strat de nisip cu
Data
grosimea de 5 cm, ce va fi pilonat.

n ramele de cofraj/cofrajele executate se va turna betonul pentru dale, avind grosimea de 10 cm. Rosturile, cu
grosimea de max 2 cm, se vor rostui cu mortar de ciment M100. La elementele cu grosimi mai mari de 10 cm rostuirea se va
Rev
Intocmit
realiza cu mastic bituminos.

5.4. Executia elementelor din beton armat
In cofrajele executate se vor monta armaturile si apoi se va turna betonul. Se va acorda atentie executarii corecte
(planeitate, fete netede ale betonului) a rosturilor verticale de dilatatie-tasare, care vor avea grosimea de maximum 2 cm.
Rostuirea se va realiza cu mastic bituminos.
6. CONTROL DE CALITATE I RECEPIE
6.1. Controlul calitatii
Pe parcursul realizrii lucrrii este obligatorie verificarea n toate fazele de execuie a amplasamentului lucrrii, a
dimensiunilor i calitii lucrrii, a profilului longitudinal, seciunii i grosimii pereului.
6.2. Receptia lucrarii
Recepia pe faze se face atunci cnd lucrrile prevzute n documentaie sunt complet terminate i toate verificrile
sunt efectuate. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze, care confirm posibilitatea trecerii la
urmtoarea faz. Se efectueaz de dirigintele de antier i antreprenor.
La recepia preliminar, comisia examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i calitative
impuse de proiect i caietul de sarcini, precum i constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele de
control. Astfel, se ncheie "Procesul verbal de recepie preliminar".
Se vor verifica n cadrul acestei operaii de recepie urmtoarele:
-
amplasamentul lucrrilor conform proiectului de execuie;
calitatea materialelor conform standardelor respective;
natura pmnturilor conform STAS 1243-88;
dimensiunile, pantele i calitatea execuiei lucrrilor.
Recepia final are loc dup expirarea perioadei de garanie i se va face n condiiile respectrii prevederilor
legale n vigoare, precum i a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
68
ESAFODAJE, COFRAJE, PLATFORME DE LUCRU

1. GENERALITATI
Esafodajele sunt necesare pentru sustinerea cofrajelor si/sau a platformelor de lucru care sa permita accesul la
Observatii
zonele respective; uneori pot fi utilizate la sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta.
Cofrajele si platformele de lucru se vor realiza conform prescriptiilor tehnice si practicii curente. In acest caiet se
atrage atentia aspupra unor aspecte particulare caracteristice acestui gen de lucrari.
Esafodajele pentru sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta se vor realiza numai dupa detalii de executie
Data
intocmite de un proiectant de specialitate.

2. STANDARDE DE REFERINTA
STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor. Prescriptii generale.
Rev
Intocmit
STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor civile, industriale si

agrozootehnice.
C 11 83
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea n c-tii a panourilor din placaj

ptr. cofraje (B.C. 4/1975).
C 83 - 75
ndrumator privind executarea trasarii de detaliu n c-tii
NE 012-99
Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton

precomprimat.
Catalog de schele, boburi si elemente metalice de inventar pentru realizarea esafodajelor si sustinerea cofrajelor proiect IPC nr. 7069/1 (1972).
3. ESAFODAJE
Esafodajele trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :
- sa transmita incarcarile la reazeme in conditiile unei rigiditati si stabilitati corespunzatoare;
- sa permita - eventual cu anumite restrictii - desfasurarea proceselor tehnologice existente in zona respectiva;
- sa inglobeze fara deteriorari obiectele nedeplasabile existente in zona (conducte, mobilier, etc.);
- sa lase libere spatiile necesare efectuarii lucrarii respective.
Esafodajele pot rezema :
- pe grinzile de rulare;
- pe stalpii caii de rulare;
- pe teren (plansee); in acest caz pot fi si mobile.
ATENTIUNE : Nu vor fi folosite pentru rezemare sau contravantuire:
- tevile continand conductori electrici sub tensiune, fluide sub presiune si / sau explosive si consolele de sustinere
a acestora;
- eventualele materiale sau piese, mobilierul, capacele, sau alte acoperiri ale canalelor sau golurilor tehnologice,
existente in zona, decat dupa verificarea capacitatii acestora din punct de vedere al stabilitatii si al rezistentei.
Ori de cate ori este posibil, se va prefera realizarea esafodajelor cu schele de inventar montate pe sol.
Se vor avea in vedere urmatoarele :
- stalpii din lemn nu vor avea sectiunea mai mica de 10 x 10 cm;

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
69
- rezemarea elementelor verticale se va face pe intreaga lor sectiune transversala,prin intermediul unor placi de
repartitie, suprafata de rezemare fiind obligatoriu orizontala; aducerea la nivel a zonelor de rezemare se va face cu
atentie,neadmitandu-se :
- bucati de materiale cladite improvizat;
- materiale casante, sfarmicioase (BCA,caramizi, etc.);
- suprafete unse, alunecoase;
Observatii
- materiale sensibile la inmuiere (umplutura de pamant-nisip, BCA, etc.);

- realizarea unei contravantuiri corespunzatoare, pentru asigurarea stabilitatii de ansamblu (cel putin o travee pe
ambele directii, cu bare diagonale plecand de la un stalp comun, cu noduri comune si avand pasul pe verticala de 2,0...1,0
m);
Data
- esafodajul se va putea lega la stalpii si grinzile constructiei, daca prin aceasta nu sant impiedicate lucrarile de
efectuat; la realizarea unor astfel de legaturi se vor asigura gabaritele de trecere necesare podurilor rulante (si din
deschiderea alaturata).
4. COFRAJE
Rev
Intocmit
Cofrajele cuprind suprafata cofranta propriu-zisa si elementele de sprijinire a acesteia.

Suprafata cofranta va fi alcatuita de regula din lemn, respectiv scandura sau placaj. Se poate folosi, daca este
disponibila si tabla.Cofrajul va fi astfel alcatuit incat partile sale componente sa se poata monta si mai ales demonta, cu
usurinta, fara a degrada betonul proaspat turnat. Imbinarea partilor componente ale suprafetelor cofrante se va face astfel
incat sa nu permita scurgerea La acest gen de lucrari apare frecvent cazul rezemarii cofrajului pe portiuni de beton vechi,
existente. Etansarea acestui contur se va face cu grija, avand in vedere conditia ca fata de beton care va veni in contact cu
betonul proaspat sa nu fie acoperita sau murdarita de materialele folosite la etansare (hartie, chituri, ipsos, etc.). Se
recomanda utilizarea unor fasii de material elastic, montate ca o garnitura intre cofraj si beton (cauciuc, polistiren expandat,
etc.).
Fetele cofrante vor fi netede si se vor unge cu substante decofrante inainte de montare(acolo unde este posibil si
inainte de turnarea betonului).
Elementele de sprijinire a suprafetei cofrante au rolul de a prelua incarcarea data de betonul proaspat turnat si
solicitarile de la punerea in opera a betonului (socuri de la descarcarea betonului in cofraj, vibrare).
Partile orizontale ale cofrajelor se vor verifica si la actiunea unui om care circula pe ele,respectiv o incarcare
concontrata de 150 daN amplasata in orice pozitie in plan.
Dimensionarea se face pe criterii de rezistenta, folosind rezistentele admise.Dupa dimensionare se va face
verificarea deformabilitatii cofrajului - atat a suprafetei cofrante in fiecare punct al ei cat si a cofrajului in ansamblu deformatia relativa maxima Cofrajele - respectiv elementele de sprijinire ale suprafetei cofrante - se vor rezema peesafodaje
capabile sa preia incarcarea respectiva. La rezemare se va avea in vedere posibilitatea deslipirii si scoaterii cofrajului, la
decofrare, fara demontarea esafodajului, utilizandu-se impanarea cu pene, suruburi sau alte dispozitive adecvate.
La montarea cofrajelor se va evita :
-prinderea acestora (cu legaturi de sarma) de armatura din portiunea care se betoneaza;
- spargerea betonului pentru dezgolirea armaturii in vederea prinderii cofrajului de ea;
- asezarea unor elemente de prindere care sa impiedice montarea armaturii, turnarea si finisarea betonului.

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
70
La montarea cofrajelor se va avea in vedere necesitatea curatirii spatiului cofrat inainte de betonare. Pentru
aceasta, in special in zonele inguste si mai adanci de 50...60 cm se vor prevedea panouri demontabile sau ferestre, care sa
permita curatirea si care sa poata fi apoi inchise cu usurinta.
Curatirea cofrajului se face cu putin inainte de turnarea betonului, cu jet de aer comprimat sau jet de apa
5. PROTECTIA MUNCII
Se atrage atentia asupra urmatoarelor conditii de lucru speciale :
Observatii
- de regula montajul esafoadelor, cofrajelor de lucru, platformelor se executa in spatii in care se desfasoara si
activitatea proceselor tehnologice din intreprinderea respectiva;
- se lucreaza cu materiale avand lungimi mari;
- se lucreaza in apropierea unor instalatii periculoase (electrice, abur, etc.);
Data
- se lucreaza la inaltime.
ATENTIUNE : Toate partile metalice ale schelelor, cofrajelor, platformelor de lucru se vor pune, obligatoriu, la pamant.
Rev
Intocmit
6. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de cofraj in parte se va face in conformitate cu
prevederile din Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalati aferente, indicativ C56-85, capitolul
7.
Se vor face verificari :
-pe parcursul executiei
-la punerea in opera

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
71
LUCRARI DE BETONARE
1. GENERALITATI
Observatii
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de beton pentru lucrari de beton
simplu si beton armat.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
La lucrarile de betonare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:
Rev
Intocmit
Data
NE 012-99 :
SR 438/3-98:
STAS 438/1,2,3,4-98:
ST 009-96:
SR 1500/96:
SR 1500-96:
SR 388/95:
SREN 3011-96:
P 100-92:
STAS 10107/0-90:
STAS 8625-90:
STAS 5511-89:
STAS 1275-88:
149-87:
C 170-87:
P59-86:
C 56-85:
C 26-85:
C 16-84:
STAS 790-84:
STAS 6652/1-82:
C 54-81:
STAS 1799-81:
STAS 8573-78:
STAS 1667-76 :
STAS 35189-76:
3. MATERIALE
Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton

precomprimat.
Plase sudate.
Produse de otel pentru armarea betonului.
Specificatie privind cerinte si criteriide performanta pentru armaturi.
Cimenturi compozite.
Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V.
Ciment Portland.
Metode de incercare a cimenturilor.Metode de prelevare si pregatirea probelor de
ciment.
Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte socialculturale, agrozootehnice si industriale.
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat.
Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.
Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura.
Determinarea rezistentelor mecanice la betoane
Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente
de beton si beton armat.
Instructiuni tehnice de protectia elementelor din beton armat si beton
precomprimat supraterane situate in medii agrsive naturale si industriale.
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate.
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.
Incercari nedistructive ale betonului
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
Apa pentru betoane si mortare
Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si indicatii generale.
Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.
Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si freceventa incarcarilor
pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor
Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment
Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare.
Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de utilizare sunt precizate in
capitolul 4.1 din NE 012-99.
Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor comform prescriptiilor din capitolul 4.2.6 din NE 012-99.

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
72
Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursa dar respectand conditiile
tehnice prevazute in STAS 790-84.
Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt conform anexei din NE
012-99 (OB.37-STNB).
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.
4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE:
Observatii
Executarea lucrarilor de betonare cuprinde lucrari specifice urmatoarelor domenii:

4.1. Prepararea betoanelor:
Prepararea betoanelor se va face conform NE012-99 si legislatiei in vigoare.
4.2. Transport si punere in opera:
-
In timpul transportului trebuie sa se evite: a)segregarea,
Rev
Intocmit
Data
b)pierderea componentilor,
c)contaminarea betonului;
-
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru prevenirea pierderii laptelui de ciment;
Transportul betoanelor cu tasare > 50 mm se va face cu autoagitatoare iar pentru cele cu tasare
<50 mm cu autobasculante cu bena;
Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, jgeaburi sau tomberoane;
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare nu va depasi:

Temperatura amestec
Durata maxima de transport (minute )
de beton ( C)
Ciment clasa 32.5
Ciment clasa >42.5
10 0 C<T<30 0 C
50
35
T<10 0C
70
50
In cazul transportului cu autobasculante durata maxima se reduce cu 15 minute.
4.3. Pregatirea turnarii betonului:

Pregatirea turnarii comporta indeplinirea urmatoarelor conditii:
-
Intocmirea procedurii si acceptarea de catre beneficiar;
Sunt aprovizionate si verificate materialele componente si sunt in stare de functionare utilajele si

dotarile necesare;
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile
privind securitatea muncii si PSI;
Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi;
In cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste 6 luni este necesara o
inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita de beneficiar, executant, proiectant si
reprezentant IC;
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment;
Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
Sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in caz de situatii accidentale;

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
73
Sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor
prevazute pentru betonul proaspat;
Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care sunt refuzate;
In baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre:

- responsabilul tehnic cu executia , reprezentantul beneficiarului;
- in cazul fazelor determinante se adauga reprezentantul IC si al proiectantului;
Observatii
4.4. Reguli de betonare:

Betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru prezent permanent si care va
respecta prevederile NE012-99 si procedura de executie;

Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte
Intocmit
Data
Rev
In cazul neinceperii betonarii in termen de 7 zile de la data aprobarii aceasta trebuie reconfirmata.
de turnarea betonului iar apa din denivelari va fi evacuata;

-
Suprafele in contact cu betonul sunt pregatite cu substante decofrante (decofrol);
La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la maxim 2m. pentru a asigura respectarea grosimilor
prevazute in proiect;
Inaltimea de cadere libera va fi maxim 3m. pentru elemente cu latime max. 1,00m. si 1,50m. pentru
celelalte cazuri;
-
Betonarea pentru elemente mai mari de 3m. se va face prin ferestre laterale;
Betonul va fi turnat uniform in straturi de max. 50cm, grosimea acestuia calculandu-se in functie de
tipul vibratorului folosit;
Se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton;
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
vibratorului pe armaturi;
In zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau vergele de otel;
Se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;
Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; circulatia se va
face pe podini;
Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in procedura de
executie (Cap.13 NE 012-99).

Rosturile de turnare se vor pregati astfel (,,Rosturile de lucru - Cap.13 din NE 012-99):
- suprafata va fi curatata si frecata cu peria de sarma

- betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa regula,,betonul
trebuie saturat dar suprafata zvantata;
Paragrafele urmatoare trateaza recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de turnare:
-
la placi rostul de lucru va fi situat la 1/3-1/5 din deschiderea placii
in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare se vor prevedea rosturi verticale (pentru
evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru) dispuse la maximum 15 m intre ele si
realizate din cofraj interior cu sicane( din lemn sau tabla);
Durata maxima admisa la intreruperi nu va depasi timpul de incepere a prizei betonului (2 ore de la
prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri) in

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
74
caz contrar trebuie pregatite suprafetele rosturilor prin spalare cu jet de apa si aer sub presiune
dupa sfarsitul prizei (cca. 5 ore de la betonare functie de rezultatele incercarilor de laborator);
-
Compactarea se va face de preferinta prin vibrare in scopul obtinerii unei cantitati minime de aer
oclus si tebuie aplicata atat timp cat betonul este lucrabil;
Data
Observatii
Pentru betoanele turnate prin pompare se va tine seama de urmatoarele reguli suplimentare:
-
dimensiunea maxima a agregatelor va fi 1/3 din diametrul conductei de refulare;
clasele recomandate pentru acest procedeu de punere in opera sunt C8/10C20/25;
tasarea betonului proaspat nu va depasi:

- 120mm pentru betoane cu aditivi plastifianti;
- 180mm pentru betoane cu aditivi superplastifianti;
continutul in parti fine(ciment+agregate <0,2 mm.) va fi minim 350 kg./mc.;
fractiunea fina <0,2 mm.se recomanda sa fie in proportie de 15-30% fata de masa betonului;
la prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti si superplastifianti
Rev
Intocmit
ce au urmatoarele efecte sau combinatie de aditivi cu conditia unor studii preliminare conform
NE012-99;
-
inainte de inceperea pomparii conductele de pomapare vor fi amorsate cu lapte de ciment cu

compozitia : 2 parti ciment si o parte apa (in unitati de masa);
inaltimea maxima libera de cadere a betonului va fi de maxim 0,5 m;
grosimea stratului de beton va fi de maxim 40 cm;
betonul va fi compactat prin vibrare.
4.5. Tratarea betonului dupa turnare:

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii premature datorita radiatiilor solare si vantului si o
masura de prevenire a efectelor:
-
scurgerii(antrenarii)pastei de ciment datorate ploii;
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturi scazute sau inghet;
Tratarea si protectia betonului va cuprinde masuri de:

-
mentinere in cofraje;
Acoperire cu materiale de protectie mentinute in stare umeda;
Stropire periodica cu apa: incepe dupa 2-12 ore de la turnare, functie de ciment si temperatura
mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru a nu fi antrenata pasta de
ciment; stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore; in general inceteaza la obtinerea unei
rezistente de 5 N/mm2;
Aplicarea de pelicule de protectie (reglementari speciale).
5. CONTROLUL CALITATII
Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 012-99 si se consemneaza intr-un registru al
betoanelor, inut de executantul lucrarii, care periodic se verific prin control de responsabilul atestat al antreprenorului si al
investitorului, incheiat printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea tehnic a construciei.
Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1 NE 012-99. Daca nu s-au indeplinit
conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se impun. In normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
75
toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare.
Verificarea calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarile cuprinse in NE 012-99 punct 10.4.Lucrarile de betonare pot
prezenta abaterile admise conform anexei III.1 si III.2 din NE 012-99 (extras C 56-85).Sunt admise urmatoarele defecte care
vor fi remediate conform C149/87 pana la receptionarea lucrarii:
-
defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea de maxim 1 cm. si suprafata
de maxim 400 cm2 iar totalitatea acestora este limitata la 10 % din suprafata fetei elementului
defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari ) cu adancimea mai mica decat
Observatii
stratul de acoperire in lungime de maxim 5 cm. iar totalitatea acestora este limitata la 5 % din
lungimea muchiei respective/Receptia lucrarilor de betonare se vor face conform caiet V din
normativul C.56-85, iar incadrarile in abaterile admise se fac conform anexei X.3 din NE 012-99.
Data
6. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de betonare va avea n vedere urmtoarele acte normative, ce reglementeaz aceast activitate :
norme privind cuprinsul i modul de ntocmire, completare i pstrare a crii tehnice a construciilor, C167/77 (BC
Rev
Intocmit
12/77);
normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente, C56-85 (BC 1-2/86);
instruciuni pentru verificare calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i instalaii aferente, C56/85 (BC 4/76);
Legea 10/1995;
7. MSURI NTS I PSI.
La executarea lucrrilor de confecionare i montare a oelului beton se vor avea n vedere urmatoarele acte
normative ce reglementeaz aceste cerine :
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii ord. MLPAT 9/N/15.III 1993.
Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea focului P118/99, (BC 10-96).
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93.
Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii, C300-94, (BC 994).
Orice alt act/protocol care reglementeaz i stabilesc msuri NTS i PSI stabilit ntre antreprenor i investitor pentru
lucrrile ce se execut n incinte de folosin comune.
8. OBSERVATII
Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru operativitatea consultarii, continand
tolerante, abateri admisibile, extrase din ,Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente C56-85.
Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile oferirii unor solutii din partea
executantului propuse spre aprobare si insusite, precum si in cazul implementarii in timp util a altor solutii noi, eficiente
economic.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
76
LUCRARI DE ARMARE
1. GENERALITATI:
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate pentru confecionarea i montarea armturilor din oel
Observatii
beton ce fac parte din alctuirea elementelor din beton armat. La aceast categorie de lucrare se disting dou faze
principale:
a)confecionarea armturilor din oel beton
b)montarea armturilor din oel beton n cofrajele viitoarelor elemente de beton armat.
Rev
Intocmit
Data
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de armare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:
NE 012-99 :
Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si

beton precomprimat.
STAS 438/1,2,3,4-98: Produse de otel pentru armarea betonului.
SR EN 10137/1,2,3-98: Produse laminate la cald pentru constructii cu limita de curgere ridicata.
ST 009-96:
Specificatie privind cerinte si criteriide performanta pentru armaturi
P 100-91:
Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale.
STAS 10107/0-90:
Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.
STAS 5511-89:
Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura.
STAS 438/1-89:
Otel beton laminat la cald
STAS 767/0-88:
Constructii civile, industriale si agricole.Constructii din otel.Conditii tehnice generale
de calitate.
C139/87:
Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva.
C 56-85:
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.
C150-84:
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.
C16-84:
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.
C 28-83:
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.
STAS 1125/1-81; 1125/2-81:Electrozi pentru sudarea metalelor.
STAS 500/1,2,3-80:
Oteluri de uz general pentru constructii.
3. MATERIALE
Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt coform NE 012-99
(OB.37; PC52; PC60; STNB; STPB) si trebuie sa se conformeze ST 009-96.
4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE:
4.1.Livrarea si marcarea:
Livrarea va fi insotita de document de calitate (certificat de calitate, declaratie de conformitate).
Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina informatiile:
denumirea si tipul de otel, standardul utilizat
toate informatiile pentru identificarea loturilor
greutatea neta
valori determinante pentru criterii de performanta

Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta care va contine:

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
77
marca produsului
tipul armaturii
numarul lotului
greutatea neta
semnul CTC
Otelul furnizat de furnizori intermediari va fi insotit de certificat de calitate care va contine toate datele de calitate eliberat de
Data
Observatii
producator
4.2.Transportul si depozitarea:
Barele, plasele sudate si carcasele prefabricate vor fi transportate si depozitate astfel incat:
sa nu sufere deteriorari
sa se evite conditiile care favorizeaza corodarea armaturii
sa se evite murdarirea cu pamant sau alte substante
sa se asigure posibilitatea identificarii usoare a fiecarui sortiment
Rev
Intocmit
4.3.Fasonarea, montarea si legarea armaturilor:

Se face in stricta conformitatea cu prevederile proiectului si cuprinde:
Alegerea tipului de oel beton funcie de prevederile proiectului.
inlocuirea cu alt sortiment si/sau diametru fata de cel prevazut in proiect se face numai cu avizul proiectantului si
se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
Sortarea pe diametre a otelului beton, aferent extraselor de materiale ale elementelor de beton armat.
Intinderea/ndreptarea barelor din oel beton :
otelul-beton livarat in colaci trebuie intins inainte de debitare cu respectarea conditiilor:la intindere cu troliul
alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m
Debitare barelor pe marcile prevzute pentru fiecare plan/extras al proiectului
Fasonarea barelor din oel beton:
se interzice fasonarea la temperaturi sub 10 0C
Legarea i etichetarea fascicolelor de bare care se monteaz independent
Carcasarea armturilor din oel beton pe elemente componente (centuri, grinzi,stlpi/smburi, etc.) astfel nct s
fie gabaritice la manipulare, transport, depozitare loco antier
legarea armaturilor la incrucisari (STAS 889-80) se face prin cu doua fire de sarma neagra 1-1.5 mm.
retelele de armaturi din placi si pereti se vor lega obligatoriu pe doua randuri de incrucisari marginale pe intreg
conturul.
restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri(in sah).
la grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturile etrierilor sau cu carligele agrafelor
Montajul propriu-zis al armturilor din otel beton, independente/carcasate sau din plase sudate se face n cofrajul
viitorului element de beton armat:
montarea armaturilor se poate incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei
cofrajelor sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor )
Montarea distanierilor din material plastic, capre, agrafe, pentru meninerea poziiei armturilor n timpul turnrii
betonului n elementul de beton armat

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
78
se vor prevedea : cel putin 4 distantieri / mp. de placa sau perete
cel putin 1 ditantier la ml. grinda sau stalp pentru d>12 mm.
cel putin 2 distantieri la ml. grinda sau stalp pentru d< 10 mm.
Observatii
pentru fixarea armaturilor de la partea superioara se pot folosi capre din otel
beton sprijinite pe armatura inferioara sau distantieri dispuse la maxim 1m
(1 buc./mp.) in camp, respectiv de 50 cm.(4 buc./mp.) in zonele de consola
este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel-beton
praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura
elementului.
Se execut sudurile barelor din oel beton, dac au fost prevzute asemena operaiuni n proiect, sau se vor cere
de la proiectant dac aceste detalii nu au fost prevzute.
Data
Se ntocmete p.v. de lucrri ascunse, ce constituie faz determinant.

Se monteaza cofrajele de completare/ nchidere lateral pentru plci, stlpi i diafragme.
Rev
Intocmit
5. CONTROLUL CALITATII
Se face conform NE 012-99 anexa II privind abateri limita la amaturi, C-28-83 privind imbinarile si innadirile
sudate, STAS 438/3-89 privind incercarile si determinarile specifice plaselor sudate inclusiv verificarea calitatii sudarii
nodurilor.unde sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in
cofraje, pregatite pentru betonare.
La aprovizionare se respecta urmatorul procedeu de control al calitatii:
Verificarea calitatii oelurilor folosite se face n baza certificatelor de calitate emise de furnizorul oelului beton.
P.V. pentru lucrri ascunse, aferente oelului beton pus n lucrare, se constituie in faz determinant;
6. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor de confectii metalice va avea n vedere urmtoarele acte normative, ce reglementeaz aceast activitate :
normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente, C56-85 (BC 1-2/86);
instruciuni pentru verificare calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i instalaii aferente, C56/85 (BC
4/76);
Legea 10/1995;
7. MSURI NTS I PSI.

La executarea lucrrilor de confecionare i montare a oelului beton se vor avea n vedere urmatoarele acte
normative ce reglementeaz aceste cerine :
Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii ord. MLPAT 9/N/15.III 1993.
Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea focului ; P118/99, (BC 10-96).
Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93.
Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii, C300-94,
(BC 9-94).
Orice alt act/protocol care reglementeaz i stabilesc msuri NTS i PSI stabilit ntre antreprenor i investitor
pentru lucrrile ce se execut n incinte de folosin comune.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
79
DISPOZITIVE DE EVACUARE A APELOR PLUVIALE, PODETE TUBULARE

1. PODETE TUBULARE
Prezentul caiet de sarcini trateaza modul de amplasare, de montare si executie a podetelor care fac obiectul
Observatii
proiectului tehnic.
Toate obligatiile tehnice cuprinse n prezentul caiet de sarcini sunt obligatorii, dar nu exclud respectarea de catre
constructor a standardelor, normativelor, privitoare la lucrarile de amplasare, montare si executie aflate n vigoare la data
executiei.
Data
- Trasarea axului podetului

Inainte de a ncepe lucrarile pregatitoare de terasamente se stabileste axa podetului.
- Se materializeaza cu ajutorul reperilor unghiul pe care le face axul podetului cu axul drumului.
Intocmit
materializa axa si cotele drumului.
Rev
- Intruct lucrarile se executa manual, reperii se vor amplasa n afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a
- Materializarea pe teren a lucrarilor se va face prin sabloane.
- Aceste lucrari de canalizare se vor executa naintea lucrarilor de terasamente pentru drum.
Pichetii si sabloanele trebuie sa materializeze:
-
axa podetului, unghiul pe care l face cu axa drumului - naltimea umpluturii sau adncimea sapaturii podetului
- pichetarea camerelor de linistire ( cu sectiune neprotejata) si adncimea lor

- elementele geometrice ale timpanelor si ale camerelor de linistire
Lucrari pregatitoare
Inainte de nceperea lucrarilor de terasamente pentru amplasarea podetelor, se vor executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- curatirea terenului
- asanarea suprafetei prin dirijarea provizorie a apelor pluviale pe traseu ocolitor pn la terminarea lucrarilor de montare a
podetului.
2. AMPLASARE
Tuburile se vor manipula cu atentie pentru a nu se degrada si se va evita circulatia pe ele.
Podetele vor avea pante de scurgere pe radier sau n interiorul tubului de minimum 1 I si max. 5I. In cazuri
exceptionale aceste limite se pot modifica la 0,3 I respectiv 10 I.
Cnd terenul are o panta mai mica de 0,3 I se va cauta ca aceasta limita inferioara sa fie asigurata prin corectii n
aval, astfel nct n zona drumului scurgerea apelor sa se faca n bune conditii, fara depuneri.
La amplasarea podetelor n profil transversal al drumului se va avea n vedere necesitatea asigurarii ncastrarii
fundatiilor ntr-un teren stabil, cu respectarea presiunilor admisibile si adncimilor de nghet conform STAS 6054-77.
3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Forma si dimensiuni
Tuburile trebuie sa aiba suprafete interioare si exterioare cu aspect de beton nesclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aiba defecte.
Pe suprafata exterioara se admit mici fisuri de contractie distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii,
astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 gr, sa se obtina un sunet clar, nedogit.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
80
Racordurile laterale trebuie sa fie executate neted n interior.

Extremitatile tubului trebuie sa aiba profil corect, fara neregularitati, iar suprafetele frontale ale tubului trebuie sa fie
perpendiculare pe axa tubului
Tuburile se considera impermeabile daca inainte de ncercarea la impermeabilitate sunt tinute cel putin 24 ore n
apa dupa care sunt introduse n dispozitul de ncercare si rezista la o presiune de 5 mm H2O, timp de 15 min si ndeplinesc
conditiile prevazute.
Observatii
Materiale
- Cimentul conform NE 012-99.
- Apa conform STAS 790-84.
- Agregatele trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute de SR 662-2002 cu urmatoarele precizari: - marimea agregatelor
Data
si curbele de granulozitate trebuie sa fie conform retetelor de fabricatie pentru fiecare tehnologie n parte.
- Betonul trebuie sa aiba marca cel putin (B 250) C 16/20.
Controlul calitatii tuburilor se face prin verificari de lot si periodic.
Rev
Intocmit
Verificarile de lot se efectueaza pe fiecare lot n parte si constau n:

- verificarea aspectului
-verificarea dimensiunilor
Verificarile periodice se efectueaza pe unul din loturile cu o vechime de 28 zile (sau cu rezistenta asigurata) supuse
controlului n perioada respectiva, pe min.3 tuburi din lot alese la ntamplare si constau n:
- verificarea impermeabilitatii odata la 6 luni
- determinarea absorbtiei de apa, odata la 6 luni
- determinarea rezistentei pe generatoare, odata la 6 luni - verifcarea rectiliniitatii generatoarelor din internrul tuburilor, odata
la o luna.
Aceste verificari se pot face si la alte termene mai scurte prevazute prin contractul ntre parti si contra cost.
Diametrele si grosimile se masoara perpendicular pe axa, la cele doua capete.
n fiecare capat se fac cte doua masurari si ca rezultat se ia media celor patru masurari.
Verificarea aspectului suprafetelor interioare si exterioare precum si a locului de racordare se face vizual.
Modul de distributie a fisurilor de contractie se verifica vizual.
Afectarea calitatii structurii betonului de catre fisuri se verifica astfel:
- tuburile uscate n mod obisnuit, se aseaza vertical pe un suport tare si se lovesc cu un ciocan cu masa de maxim 200 gr.
Se considera corespunzatoare tuburile al caror sunet este clar, nedogit.
nainte de ncercarea la impermeabilitate tuburile trebuie tinute cel putin 24 ore n apa dupa care sunt introduse n
dispozitivul de ncercare.
Dispozitivul trebuie sa prezinte posibilitatea de umplere a tubului cu apa, de evacuare a aerului, de masurare a
presiunii apei si de masurare a cantitatii de apa absorbita.
Incercarea se face n trei trepte:
5 min la 1 m H2O
10 min la 3 m H2O
15 min la 5 m H2O
Aceste presiuni trebuie realizate 1a nceputul fazei de ncercare si pot scadea n parte n timpul ct dureaza
ncercarea. Ca rezultat se considera cantitatea de apa absorbita, constatata dupa terminarea ultimei trepte de ncercare.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
81
Pentru determinarea impermeabilitatii se ia media rezultatelor a trei determinari.

Determinarea absorbtiei totale de apa la presiunea atmosferica se face conf. STAS 316- 80.
Marcare manipulare, depozitare si transport
Tuburile din beton simplu vor fi marcate la exterior prn zgriere superficiala cu urmatoarele:
- marca de fabrica a intreprinderii producatoare
- data fabricatiei
Observatii
Marcarea se poate face si prin stampilare sau prin vopsire cu o vopsea rezistenta la apa.
Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.
Manipularea se face n general cu mijloace mecanizate.
Se nterzice cu desavrsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea
Data
cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte.
Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului n mufa (n cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe
tub, sau prin intermediul unor reazeme de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului
Rev
Intocmit
de depozitare.
La transport tuburile se aseaza pe suporti din lemn, n cazul ambalarii pe mai multe rnduri, suportii trebuind sa se
gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile
mpotriva deteroirarii.
Fiecare Iot de livrare va fi nsotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale n
vigoare.
Tuburile se vor transporta dupa 28 de zile de la data cnd au fost fabricate, iar n cazul cnd au fost supuse la
tratamente speciale de ntarire, la termenele cnd se realizeaza rezistenta betonului la 28 zile.
Podetele tubulare nu se vor executa pe umplutura de pamnt.
Vitezele admisibile de scurgere a apei, specifice terenului se iau conform STAS 2916.
Planul terenului de fundatie si cel de separatie ntre fundatie si elevatie vor fi de regula orizontale. Cnd panta
radierului sau a tubului va fi mai mica de 5 I cele doua planuri vor avea aceeasi panta.
Cota talpii fundatiei va fi situata sub adncimea de nghet cu cel putin 0,2 m la podetele tubulare.
La imbinarea mufelor tuburilor de protectie, se vor prevedea pinteni din beton pentru evitarea tasarilor inegale ale
tuburilor.
Pentru executarea podetelor se va respecta normativul P - 19/P7.
Executarea podetelor tubulare se va face cu nominalizarea acestor lucrari conform Instructiunii nr. 63P/2330/65 ale
MTTC privind instituirea restrictiilor de nchidere a circulatiei pe drumurile publice.
4. LUCRARI DE COFRAJE
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice necesare pentru confectionarea, montarea si demontarea cofrajelor
pentru lucrarile din beton.
Standarde de referinta
- STAS 7009-79 Tolerante in constructii. Tehnologii.
- STAS 8600 79 Tolerante in constructii.
- STAS 10265-75 Tolerante in constructii.Calitatea suprafetei.
- STAS 7004-79 Placaj pentru cofraje.
Normative de executie

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
82
- NE012-99, Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton

Alte prescriptii
-
Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si
60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977.
P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C. Ind. Cu Ordinul 1233/D/1980.
Observatii
5. EXECUTIA LUCRARILOR
Proiectul pentru cofraje se elaboreaza de catre antreprenor (executant), pe cheltuiala acestuia.
Pentru confectionarea cofrajelor se vor respecta prevederile capitolului nr. 2 Cofraje si sustinerile lor din normativul NE
012-99.
Rev
Intocmit
Data
Cofrajele trebuie sa fie astfel alcatuite nct sa ndeplineasca urmatoarele conditii:

-
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, respectndu-se n abaterile admisibile

precizate n anexa X.3 din normativul NE 012-99;
sa fie etanse pentru a preveni pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile si rezistente pentru a asigura bunul mers al executiei;
sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a degrada elementele de beton cofrate;
sa permita la decofrare o preluare treptata a ncarcarilor de catre elementul de beton.
Pe durata intaririi betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau degradarilor provocate de executia altor lucrari de
natura sa influenteze stabilitatea sau conditiile de incarcare a cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei scrise a sefului de lot, cu acordul Responsabilului tehnic cu executia,
pe baza respectarii duratelor de intarire a betoanelor din NE012-99. Dupa decofrare se vor curata elementele cofrajelor de
resturile de beton aderente la decofrare.
Constructorul va respecta prevederile Legii nr.5/65 si a Legii 90/1996, de a instrui personalul si de a lua toate masurile
pentru prevenirea accidentelor de munca si de respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii specifice lucrarilor
ce se executa.
6. TOLERANTE ADMISIBILE
Element Dimensiunea
Abateri la dimensiuni
Abateri la inclinare
Fundatii si
Timpane lungime
15 mm
3 mm/m
latime
6 mm
3 mm/m
inaltime
10 mm
15 mm/total
7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
In vederea receptionarii lucrarilor de cofraje se vor efectua inainte de turnarea betonului urmatoarele operatiuni:
-
verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si tolerantele impuse;
verificarea elementelor de prindere si legatura;
verificarea elementelor de asigurare impotriva rasturnarii.
Inainte de turnarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului.Consultantul va decide natura si
amploarea remedierilor in functie de caracterul defectiunilor constatate, toate lucrarile de remediere fiind suportate de
antreprenor fara a antrena costuri suplimentare pentru beneficiar.
In timpul turnarii betonului se iau masuri, daca este cazul, de readucere a cofrajului in limitele abaterilor
dimensionale admisibile conform Tolerante admisibile.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
83
LUCRARI DE MARCAJ RUTIER

1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplica la lucrarile specifice sigurantei circulatiei: marcaje si semnalizare rutiera.
Observatii
Terminologie, conform STAS 4032/1-90.

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile tehnologice si organizatorice corespunzatoare pentru respectarea
stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Data
Antreprenorul va asigura efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini. Deasemenea este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va tine evidenta zilnica a conditiilor de executie a marcajului, a incercarilor efectuate si a incercarilor
Rev
Intocmit
obtinute.
In cazul in care se constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini, dirigintele va dispune sistarea
executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
3. Calitatea materialelor folosite
Vopseaua de marcaj
Pentru marcajele rutiere se vor folosi vopsele de marcaj tip High Solid care contin 20 25 I solventi organici sau
solvent apa. Aceste vopsele sunt, intr-un singur component, cu uscare la aer. Se utilizeaza numai vopsele care nu contin
microbile inglobate in compozitia lor.
Controlul calitatii materialelor inainte de folosire - confor STAS 2993 82
La sosirea in unitate receptionera, vopseaua de marcaj si microbilele, sunt insotite de urmatoarele documente:
- factura in original
- avizul de expeditie sau dispozitia de livrare
- instructiuni de manipulare, depozitare si utilizare
- certificat de calitate
- reguli de protectia muncii
Prelevarea de probe martor de catre o comisie formata din salariati ai unitatii receptionere si un delegat din partea
expeditorului.
Probele martor sigilate, se pastreaza in locuri adecvate, conform timpului de viata in ambalaj, recomandat de
fabricant. In caz de litigiu, probele martor se analizeaza intr-un laborator neutru, pentru obtinerea unui buletin de analiza
necesar lamuririi litigiului.
Controlul cantitatilor si al calitatii marcajului va fi efectuat de dirigintele de santier desemnat de catre beneficiar.
Acestuia i se va asocia un laborator romanesc specializat desemnat de beneficiar, renumerarea acestuia intrand in sarcina
Antreprenorului. Controlul se va efectua pentru fiecare lot de vopsea de marcaj si microbile de sticla.
Antreprenorul va trebui sa furnizeze in oferta sa un plan de asigurare a calitatii, preicizand organizarea mijloacelor
materiale si din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea controlului.
In caz de nerespectare a conditiilor impuse de caietele de sarcini, materialele (vopseaua, microbilele) vor fi
refuzate fara ca Antreprenorul sa pretinda vreo indemnizatie.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
84
De altfel, dirigintele va putea efectua controlul calitatii materialelor in orice moment, cheltuielile intrand in sarcina
Antreprenorului.
Antreprenorul va respecta dozajele date de loboratorul de omologare, corectata in functie de trafic, tipul si
caracteristicile suprafetei drumului, tipul de vopsea utilizata si conditiile de mediu.
Laboratorul se va alatura controlului dozajului la fata locului.
In caz de nerespectare a dozajelor Antreprenorul va trebui sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie si in conditiile
Se recolteaza probe medii din cantitatea primita conform STAS 2993 82.
Vopseaua de marcaj se analizeaza intr-un laborator de specialitate astfel:
Intocmit
Rev
- substante nevolatile
STAS 10053 75
- greutate specifica
Kg/1
STAS 35 81
- vascozitate cupa STAS
Data
Observatii
impuse de diriginte.
sec.
STAS 2096 68
- finetea de frecare
microni
STAS 2875 75
- timp de uscare
min.
STAS 2875 75
- 4,5,6 mm
Fisele cu rezultatele obtinute se vor anexa documentelor de receptie.

In situatia obtinerii unor analize necorespunzatoare se va informa furnizorul, in vederea inlocuirii acestui produs, in
conformitate cu clauzele contractuale.
4. Tipuri de marcaj
1. Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in maracje pentru:
separarea sensurilor de circulatie,
delimitarea benzilor ,
delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
linie simpla sau dubla,
linie discontinua simpla sau dubla,
linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua simpla iar
in unele cazuri se folosesc linii continue.
Marcajele longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de circulatie este de min. 3,0 m prin linii
discontinue simple avand segmentele si intervale aliniate in profil transversal pe sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de incadrare, in exteriorul limitei partii
carosabile:
linii continue simple pe autostrazi si la exteriorul curbelor deosebit de periculoase,
linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in intersectii.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoarele de drum cu vizibilitate redusa in
plan sau profil longitudinal se executa marcaje axiale cu linii continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue.
Pe drumurile cu cel putin patru benzi de circulatie, marcajulse executa ca si in cele curente.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
85
2. Marcaje transversale
de oprire linie continua avand latimea de 0,40 m,astfel incat in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in
intersectie.
de cedare a trecerii linie discontinua , latime de 40 cm care poate fi precedata de un triunghi - de traversare
pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3 sau 4 m,
functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 60 Km/h.
Observatii
In intersectiile cu circulatie pietonala foarte intensa marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti indicand
semnele de traversare.
de traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte
3. Marcaje diverse
Data
de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehicolele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei,
pentru spatii interzise se executa prin linii papalele care pot fi sau nu incadrate pe o linie continua,
pentru interzicerea stationarii,
Rev
Intocmit
pentru locurile de parcare pe partea carosabila,

transversala pe axa sau marginea caii,
inclinata fata de axa sau marginea caii,
paralela cu axa sau marginea caii,
curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcajele de reducere a vitezei
constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m.
4. Marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau incicatii privind destinatia benzilor directiilor de urcat spre o anumita localitate, limitari de
viteza, etc, si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60
km, mai mica sau egala cu 60 km /h.
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizatcu masini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti, inscriptii,
precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie perfect uscata iar temperatura mediului
ambiant sa fie de min. + 15 Castfel incat sa se asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de diluant iar
intensitatea vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.
5. Dozaje
Dozaje pentru marcajele rutiere longitudianle.
Pentru traseele europene, a fost adoptata o grosime a filmului de vopsea de 500 microni pentru marcajul axial si
de separare a benzilor de acelasi sens, respectiv de 400 microni pentru marcajul lateral.
Pentru restul traseelor, a fost prevazut a se realiza marcaj axial cu grosime de 400 microni.
In cazul executarii marcajelor pe trasee europene, latimea benzii de marcaj axial si lateral va fi de 15 cm conform
STAS 1848/7 85.
Pentru celelalte trasee, latimea marcajului axial vafi de 12 cm.
6. Prescriptii privind executarea lucrarilor
a.Pregatirea lucrarilor

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
86
Lucrarile de marcaj nu vor putea fi atacate decat dupa ce, anterior, s-au efectuat operatiile:
Se executa repararea defectiunilor din imbracamintea existenta, pe suprafete noi, executate cu mixturi
bituminoase, marcajul se aplica dupa min. 7 zile de la executarea imbracamintii.
Suprafetele cu tratamente bituminoase vor fi lasate in circulatie pana la inchiderea acestora.
Premarcajul, se executa inaintea operatiunii de marcaj efectiv, fiind obligatoriu in special in cazul sectoarelor cu
partea carosabila ramforsata sau reabilitata. Pe aceste sectoare, premarcarea se executa manual pentru toate marcajele
Observatii
longitudinale (axiale, pentru delimitarea benzilor si pentru delimitarea partii carosabile.

Executia acestor lucrari se materializeaza printr-un proces verbal de receptie incheiat intre beneficiar si
antreprenor.
Se verifica si se corecteaza vascozitatea vopselei, in functie de conditiile mediului ambiant.
Data
Se verifica starea vopselei: fluida, crusta la suprafata, separare di pigment si solvent.

Se indeparteaza crusta de vopsea si se omogenizeaza vopseaua.
Nu se admiteintroducerea vopselei de marcaj in rezervorul masimii de marcaj decat dupa ce aceasta a fost filtrata
Rev
Intocmit
printr-o sita foarte fina.

La temperaturi normale de lucru, de peste 18, nu este necesara diluarea vopselei cu diluant.
In orice situatie, cantitatea maxima de diluant folosita nu poate depasi 1I din cantitatea vopselei.
La golirea sacilor cu microbile in rezervor, se vor adopta masuri care sa impiedice patrunderea corpurilor straine,
care sa obtureze conducta sau duza pistolului.
b.Realizarea marcajului rutier
Respectarea filmului marcajului conform procedurilor STAS 1848 / 7 85.
La executia marcajului rutier se va tine seama de urmatoarele:
tipul imbracamintii rutiere si rugoziatatea suprafetei:
cartea marcajului corectata dupa ultimele situatii ale drumului,
grafic de executie,
terminologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea),
dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile.
Echipajul esalonului de lucru trebuie sa fie alcatuit din :
conducatorul tehnic al lucrarilor ,
masina de marcaj cu mecanicul de serviciu,
2 4 muncitori pentru pozarea si ridicarea conurilor, cat si pentru aprovizionarea cu vopsea si microbile
a masinii de marcaj,
echipaj de politie pentru dirijarea traficului
masina de inchidere a esalonului, dotata cu semnalizarea corespunzatoare a punctului de lucru mobil.
Modul de lucru al esalonului.
Fiecare tip de marcaj trebuie sa se faca in conditii care sa nu afecteze continuitatea traficului rutier.
Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea si latimea
benzii de vopsea.
In timpul executiei marcajului rutier se fac verificari privind geometria acestuia si masuratori de grosime a filmului
ud de vopsea , in functie de care se corecteaza dozajele de vopsea si microbile. In timpul executiei se fac cel putin 3
verificari ale dozajului, zilnic. Nerespectarea dozajelor de lucru obliga personalul de executie sa corecteze parametrii de
lucru.

Proiect:
PT+DE

Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
Rev
Intocmit
Data
Observatii
87
La sfarsitul operatiunii de marcaj, zilnic, se va intocmi de catre seful echipei de marcaj un raport de lucru care
constituie document pentru receptie.
c. Detalii de executie
Realizarea marcajelor rutiere se face conform schemelor prezentate in plansele din proiectul tehnic si conform
STAS 1848/7 85.
7. Determinari in timpul efectuarii lucrarilor
Determinari cantitative
Determinarile cantitative constau in verificari ale dozajelor necesare a fi realizate pentru executia corecta conform
STAS.
Se urmareste permanent modul de acoperire a stratului de vopsea cu microbile. In cazul in care se sesizeaza o
imprastiere neuniforma a acestora, se opresc imediat lucrarile si se iau masurile corespunzatoare.
Nu se admite executia lucrarilor de marcaj rutier fara o acoperire a vopselei cu un strat cat mai uniform de
microbile.
Daca diferentele de dozaj depasesc cu peste 10I recomandarile producatorului, se fac reglari de presiune pentru
realizarea dozajului corespunzator.
8. Receptia lucrarilor de marcaj
Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pana la 2 ani, se face in 2 faze:
a. Receptia preliminara
Receptia preliminara se executa astfel:
Se verifica rapoartele zilnice incheiate la sfarsitul fiecarei zi de lucru
Se verifica daca s-au respectat prescriptiile din caietul de sarcini in timpul aplicarii vopselei de marcaj.
Se verifica geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7 85. Se verifica constatarile privind
dazajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude, facute in timpul executiei de catre dirigintele desemnat de
beneficiar.
Se determina Coeficientul de Retroreflexie , Factorul de luminanta, Coeficientul SRT si grad de uzura, care
trebuie sa corespunda cu CEN/TC 226 WG 2.
Deficientele de cal;itate de tipul : aspect, proprietati optice, dazaje de vopsea si microbile, se propun pentru
remediere.
Remedierea se face in termenul specificat de comisia de receptie.
b. Receptia finala
In anul urmator executarii marcajului, se face o verifiacre a comportarii marcajului astfel:
Aspect vizual conform STAS 1848/7 85 (contur, dimensiuni, continuitate pelicula)
Coeficient Retroreflexie
Factor de luminanta
Coeficient SRT
Uzura
Controlul final (dupa un an de la aplicare) al calitatii va fi efectuat de laboratorul de specialitate.
Toate costurile pentru Laborator vor fi incluse in pretul Antreprenorului. Acesta va trebui, de asemenea, sa indice
in Planul de asigurare a calitatii, modalitatile de interventie ale laboratorului.
In cazul in care se impun remedieri, se amana receptia pana la executarea acestora.
In Procesul Verbal de Receptie se consemneaza determinarile facute, precum si toate observatiile ce definesc
calitatea marcajului executat si remedierile necesare.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
88
INDICATOARE RUTIERE
I. GENERALITATI
1. Obiect si domeniu de aplicare
Observatii
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor de semnalizare

rutiera si la receptia acestora dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice si alte conditii ce trebuie indeplinite in
vederea utilizarii lor pentru semnalizarea rutiera pe drumuri natioanle si autostrazi.
Data
Confectionarea indicatoarelor rutiere si calitatea acestora trebuie sa

corespunda prevederilor seriei de standarde privind Siguranta Circulatiei. Indicatoare rutiere (STAS 1848/1, 2 si 3-86) cu
completarilor ulterioare.
Rev
Intocmit
Producatorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate, efectuarea incercarilor si
determinarilor rezulltate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Producatorul este obligat ca la cererea beneficiarului sa efectueze pe cheltuiala sa verificari suplimentare fata de
cele prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Producatorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevedeirlor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune inlocuirea
indicatoarelor necorespunzatoare si aplicarea masurilor prevazute de contract si de reglementarile legale in vigoare
II. TIPURI DE INDICATOARE
1.Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor
Formele si sombolrurile indicatoarelor sunt prezentate in Anexa 1 a prezentului caiet de
sarcini.
Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele forme:
Triunghi echilateral cu chenar rosu avand simbolul desenat cu negru pe fond alb;
Dreptunghiuri cu fond alb pe care sunt figurate farfurii de sageti rosii care indica sensul virajului
sau benzi rosii inclinate descendent spre partea carosabila.
2. Indicatoare de reglemetare
o
o
Indicatoare de prioritate avand urmatoarele forme:

Sageti incrucisate pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata, de culoare alba cu
chenar rosu se instaleaza de administratorul caii ferate
o Triunghi echilateral alb cu chenar rosu pentru cedarea trecerii;
o Octogon de culoare rosie avand inscriptia STOP;
o Circular cu fon alb si chenar rosu, avand ca simbol doua sageti de sens contrar, una rosie si
una neagra;
o Partrat cu doua sageti de sens contrar, una rosie si una alba, pe fond albastru.
Indicatoare de interzicere si restrictii: Au forma circulara cu chenar rosu si simboluri negre sau dupa caz rosii pe
o
fond alb sau albastru.

Indicatoare de obligare: Au forma circulara cu inscrisuri de culoare alba pe fond albastru.
3. Indicatoare de oriectare si informare

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
89
Aceste indicatoare au fondul de culoare verde pe autostrazi, albastra pe celelalte drumuri

din afara localitatilor si alba pentru obiective locale. Semnalizarea devierii temporare a circulatiei este pe fond galben.
Indicatoare de orientare: au urmatoarele forme
o Dreptunghiulara pentru panourile de presemnalizare;
o Sageata pentru orientarea in intersectii.
Pe autostrazi, scriere va fi de tip normal cu inaltimea literei majuscule de 250 mm,
Observatii
iar pe celelalte drumuri va fi de tip ingust, cu inaltimea literei majuscule de 200 mm sau 250 mm.
Indicatoare de informare: au forme patrate sau dreptunghiulare cu inscrisuri de culoare alba pe fon albastru sau cu
simbol negru ori rosu intr-un patrat cu fond alb.
Data
4. Semne aditionale
Aceste panouri au forme de dreptunghi, patrat sau sageata si sunt montate sub indicatoarele descrise anterior sau
sub semafoarele rutiere din intersectiile de drumuri, completandu-le semnificatia.
Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea curenta cu diferenta ca se executa
pe fond galben.
III. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Rev
Intocmit
5. Indicatoare de semnalizare a lucrarilor
Indicatoarele se vor confectiona din tabla de otel cu grosimea de 1 mm sau din tabla de aluminiu cu grosimea de 2
mm, conform standardelor in vigoare, astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile prevazute in prezentul
caiet de sarcini.
Indicatoarele triunghiulare, circulare, in forma de sageata si cele dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm
confectionate din aluminiu vor avea conturul ranforsat prin dubla indoire la un unghi de 900. La indicatoarele din otel,
bordurarea va fi facuta prin simpla indoire. Indicatoarele din otel vor fi protejate integral prin zincare cu un strat de acoperire
in grosime de minimum 60 microni. La aceste indicatoare vopsirea se executa in camp electrostatic pentru indicatoare cu
dimensiunea maxima de 3 m si prin grunduire si vopsire pentru celelalte dimensiuni. Indicatoarele din aluminiu se vopsesc
numai pe spate si pe canturi in culoare gri deschis, mata sau semimata spre a se evita efectul de oglinda. Se interzice
utilizarea vopselelor pe baza de ulei. Sistemul de prindere pe stalp al indicatorului va fi de asemenea protejat anticoroziv.
Protectia anticoroziva trebuie sa asigure o durata de serviciu a suprotului metalic, egala cu durata de serviciu a foliei
retroreflectorizante utilizate, in conditii normale de exploatare.
Legatura intre indicatoare si sistemul de prindere pe stalpi se va realiza cu suruburi montate in gauri practicate pe
rebordul indicatoarelor, prin bolturi filetate prinse pe spatele indicatoarelor cu sudura prin puncte sau cu benzi dublu adezive
speciale.
Panourile dreptunghiulare sau patrate la care latura cea mai mica depaseste 1000 mm, se executa astfel:
Din mai multe foi de tabla ranforsate cu cornire sau profile de tabla indoita, pe contur si la imbinarea foilor de
tabla;Din profile speciale din aluminiu.
La indicatoarele mentionate fetele indicatoarelor se executa din folii
Retroreflectorizante cu performante vizuale minim din clasa Ref.2 (SR EN 12899-1/2003). Conturul de culoare rosie al
indicatoarelor triunghiulare si circulare, precum si fondul albastru sau verde al indicatoarelor de obligare si informare, se
excuta prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagra al indicatoarelor triunghiulare si circulare, preucm si a celor de informare
se poate realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagra autoadeziva.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
90
Pentru realizarea indicatoarelor de orientare cu inscrisuri, se procedeaza la aplicarea pe panou a unor folii
retroreflectorizante clasa Ref.2 sau superioare peste care se aplica un film colorat de culoare verde sau albastra din care au
fost decupate literele constituind mesajul dorit.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culoare gri.
Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare sau cadmiere.
Folia retroreflectorizanta trebuie sa aiba durata de serviciu garantata de producator, perioada in care performatele
Observatii
vizuale ale acesteia trebuie sa respecte cel putin valorile din tabelul A.
*NOTA:
Pentru lucrarile de eliminare a punctelor negre se vor folosi numai indicatoare confectionate cu folie
retroreflectorizanta din clasa 3 (Diamond grade), aplicata pe suport de tabla de aluminiu. Utilizarea foliei
Data
retroreflectorizante din clasa 2 (High Intensity Grade) si/sau a suporturilor din tabla de otel se va face numai cu
aprobarea Consultantului sau a Beneficiarului. Este oblogatorie prezentarea unor monstre de indicatoare fiecaruia
dintre cei susmentionati. Nu se accepta utilizarea unei folii inferioare din punct de vedere calitativ si al
Intocmit
performantelor fata de caracteristicile clasei High Intensity Grade si al clasei de Ref.2 (tabel A).
Pregatirea suprafetei vopsite a indicatoarelor in vedera aplicarii foliei retroreflactorizante comporta unele operatiuni:
Degresarea cu apa si detergenti a suprafetei pentru a indeparta orice urma de ulei, la o
temperatura de cca. 250C;
o Inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in alcool;
o Dupa zvantare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante.
Aplicarea foliei retroreflectorizante:
Rev
Foliile retroreflectorizante trebuie sa corespunda calitativ conditiilor din caietul de sarcini.

Aplicarea foliei se poate face la rece atunci cand se foloseste folie cu adeziv activat prin presare, sau
la cald, in instalatii speciale, atunci cand se foloseste folie cu adeziv activat la cald.
In cazul aplicarii la rece, indicatorul cat si folia se lasa cel putin 24 ore la temperatura incaperii, care
trebuie sa fie de 200 250C.
Ambalarea indicatoarelor:
Indicatoarele se ambaleaza cate doua bucati, fata in afta, separate, printr-o foaie de hartie
d protectie. Depozitarea se face pe stelaje a caror rafturi sa nu fie la inaltime mai mare de 1.50 m, in pozitie veritcala, fara a
se sprijini direct unele de altele spre a evita zgarieturile.
Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambaleaza astfel inacat sa nu fie degradate in
timpul manipularii si a transportului.
Pe ambalaj se vor aplica sau atasa etichete pe care se va inscrie numarul figurii si denumirile indicatoarelor
ambalate.
Tolerantele pentru dimensiunile indicatoarelor sunt in conformitate cu prevederile STAS 1848/2-86, capitolul 6.
Dimensiunile indicatoarelor pentru autostrazi sunt din categoria foarte mari, iar pentru celelalte
drumuri nationale din categoria mari, asa cum sunt prevazute in STAS 1848/2-6. Dimensiunile sunt date in mm.
VI.CONDITII DE CALITATE ALE FOLIEI RETROREFLECTORIZANTE
1. Generalitati

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
91
Prezentele specificatii privind calitatea foliilor retroreflectorizante permit Administratiei Nationale a Drumurilor
autorizarea instalarii indicatoarelor de semnalizare rutiera executate in conditii optime si cu o durata de exploatare
corespunzatoare.
Foliile retroreflectorizante utilizate trebuie sa aiba cel putin caracteristicile din clasa de Ref.2 (vezi SR EN 128991/2003).
Metodele de testare se refera la foliile retroreflectorizante noi si la indicatoarele vechi aflate in exploatare si
Observatii
constau din teste fotometrice, incercari la actiuni mecanice si rezistenta la medii agresive.
Foliile retroreflectorizante de orice tip trebuie fie insotite in vedera contractarii de un buletin de calitate emis de unul
din laboratoearele specializate recunoscute pe plan european mentionate in Anexa 2.
Tehnologiile de prelucrera, aplicare si imprimare a foliilor retroreflectorizante trebuie sa respecte prescriptiile
Data
fabricantului foliei privind precautiile de luat la efectuarea acestor operatii.

Indicatoarele terminate trebuie sa poarte pe spate o eticheta indestructibila cu suprafata de max. 30 cm2 care sa
precizeze producatorul indicatorului, producatorul foliei retroreflectorizante, anul fabricatiei si cuvintele indicator garantat.
Rev
Intocmit
Pregatirea si conditionarea monstrelor in vederea efectuarii incercarilor de laborator. Monstrele de folii

retroreflectorizante se aplica pe placute din aluminiu cu grosimea de 2 mm sau pe aliaje de aluminiu asmenatoare cu
Al2Mg2MnO3 ori se decupeaza din indicatoare existente. Suprafata placutei trebuie sa fie plana. Conditionarea monstrelor se
face prin pastrarea lor timp de 24 ore la temperatura de 230 20C si umiditate de 50 RH 5%.
4.1.8. Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari pe trei monstre testate in
conditii asemanatoare.
2. Analize fotometrice
2.1. Determinarea coeficientului de retroreflesie
Determinarea se face pe mostre cu dimensiunile de 15 x 15 cm, la unghiuri de incidenta a sursei luminoase de
50, 300 si 400 fata de normala si al unghiuri de receptie de 0,120, 0,20 si 20 in raport cu fasciculul incident. Coeficientul de
retrorelesie R se masoara conform CIE Publication nr.54 Retroreflection 1982 pentru sursa de alimentare A (temperatura
culorii de 28560 K), se exprima in cd/lx.m2 si se determina in laborator cu reflectometre fixe, iar pe indicatoare montate pe
drumuri, cu ajutorul retroreflectometrelor mobile. Valoarea coeficientului R rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite
puncte pe toata suprafata mostrei. Valorile minime admisibile sunt cele inscrise in tabelul A anexat. Pentru foliile albe
serigrafiate cu culori transparente coeficientul R nu trebuie sa fie mai mic de 70% din valorile pentru foliile colorate inscrise
in tabelul de mai jos.
Coeficient minim de retroreflesie R (Cd/Lx.m2)
Iluminat: CIE Iluminat Standard A
Folii clasa Ref.2 (SR EN 12899-1)
Alb
Galben
Rosu
Verde
Verde
Albastru
Maro
Oranje
Gri
inchis
0.120
0.200
250
170
45
45
20
20
12
100
125
30
150
100
25
25
15
11
8.5
60
75
40
110
70
15
12
29
55
180
120
25
21
14
14
65
90
30
100
70
14
12
11
40
50
40
95
60
13
11
20
47

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
92
20
0.5
0.5
0.2
0.2
1.5
2.5
30
2.5
1.5
0.4
0.3
0.3
1.2
40
1.5
0.3
0.2
0.2
0.7
NOTA: indica o valoare mai mare ca zero, dar semnificativa.

Pentru foliile galbene serigrafiate cu lac transparent rosu, coeficientul R nu trebuie sa fie mai mic decat 50% din
valoarea indicata pentru culoarea rosie in tabelul A.
Scopul acestor teste este urmatorul:
Observatii
Stabilirea nivelului de vizibilitate a indicatoarelor pe timp de noapte;

Urmarirea evolutiei in timp a retroreflesiei in diferite conditii de mediu;
Stabilirea nivelului retroreflesiei la expirarea perioadei de garantie;
Stabilirea necesitatii de inlocuire a indicatoarelor rutiere;
Verificarea comportarii in exploatare a foliilor retroreflectorizante si a lacurilor de imprimare
utilizare la executie.
2.2. Culoarea
Data
o
o
o
o
o
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile 5 x 5 cm, aplicate pe placutele
Rev
Intocmit
metalice. Masurarea culorii se face cu colorimetru conform CIE Publication nr. 15.2. Colorimetry, 1986, proba fiind iluminata
cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 50 fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 00
(geometrie de masurare si 5/0).
Pentru foliile retroreflectorizante, domeniile de culoare sunt exprimate prin coordonatele punctelor de colt din
diagrama CIE 1931, domeniile de culoare pentru materiale noi sunt delimitate pe diagrama din fig.3, iar pentru materiale in
exploatare in fig.4, domeniul fiind hasurat. Domeniile coordonatelor cromatice si de luminanta pentru foliile
retroreflectorizante noi sunt inscrise in tabelul de mai jos.
(SR EN 12899-1)
Culoare
Factor minim de
luminanta
Alb
0.305
0.315
0.335
0.345
0.325
0.355
0.295
0.325
0.27
Galben
0.494
0.505
0.470
0.480
0.513
0437
0.545
0.454
0.16
Rosu
0.735
0.265
0.700
0.250
0.610
0.340
0.660
0.340
0.03
Albastru
0.130
0.090
0.160
0.090
0.160
0.140
0.130
0.140
0.01
Verde
0.110
0.415
0.170
0.415
0.170
0.500
0.110
0.500
0.03
Verde
0.190
0.580
0.190
0.520
0.230
0.580
0.230
0.520
0.010.07
Oranje
0.610
0.390
0.535
0.375
0.506
0.404
0.570
0.429
0.14
Maro
0.455
0.397
0.523
0.429
0.479
0.373
0.558
0.394
0.030.09
Gri
0.305
0.315
0.335
0.345
0.325
0.355
0.295
0.325
0.120.18
Inchis
Coordonatele cromatice pentru foliile neretroreflectorizante gri si negru utilizate la confectionarea

indicatoarelor rutiere sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Folii nereflectorizante (SR EN 12899-1)
Culoare
Alb
0.385
0.35
0.300
0.270
0.260
Factor minim de
luminanta
0.310
0.345
0.395
0.03

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
93
2.3. Contrastul de luminanta k al indicatoarelor cu sistem de iluminare interna

Contrastul de luminanta al indicatoarelor cu sistem de iluminare propriu va fi in conformitate cu tabelul de mai jos
fiind determinat de raportul dintre luminanta culorii de contrast si luminanta culorii.
(SR EN 12899-1)
Culoare
Albastru
Rosu
Verde
Verde inchis
Maro
Culoare de
Alb
Alb
Alb
Alb & Galben
Alb
5K15
5K15
5K15
5K15
5K15
Observatii
Contrast
Contrast de
luminanta
3.
Caracteristici mecanice
Data
3.1. Adeziunea la suport

Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin jupuire neputand fi
posibila fara distrugerea foliei.
Rev
Intocmit
Testul de adeziune la suport se executa pe esantioane avand dimensiunile de 10 x 15 cm. Cu un cutit sau lama se
jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport sa mai ramana prinsa la un capat o bucata de 2 x 2 cm. Se incearca jupuirea
mai departe a foliei cu mana. Daca aceasta nu este posibila decat prin distrugerea foliei, testul de adeziune se considera ca
fiind raspunzator.
3.2. Rezistenta la soc
4.
O mostra cu dimensiunile de 15 x 15 cm decupata din indicatorul rutier este asezata pe o rama avand
laturile de 10 x 10 cm. De la o inaltime de 25 cm cade o bila de otel cu diametrul de 51 mm avand o
greutate de 540 gr.
Testul se considera corespunzator daca folia nu se desprinde de suport sa nu prezinta crapaturi.
Rezistenta la mediu
4.1. Rezistenta la caldura uscata
Mostrele de testare avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se mentin 24 ore in etuva la temperatura de 710 30C,
apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dupa care se poate interpreta testul. Testul este considerat
corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri sau desprinderi de suport.
4.2. Rezistenta la frig
Mostrele, avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se pastreaza timp de 72 ore in congelator la temperatura de 350
30 C, dupa care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat
corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
4.3. Rezistenta la coroziune
Testul consta in determinarea rezistentei la ceata salina produsa de pulverizarea la temperatura de 350 20 C a
unei solutii de 5 parti in greutate clorura de sodiu dizolvata in 95 parti apa distilata. Mostrele de testat, cu dimensiunile de
15,0 x 15,0 cm, sunt supuse actiunii cetii saline la minim 2 cicluri de cate 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la
temperatura camerei, timp in care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spala cu apa distilata si
se usuca cu o pasla in vederea examinarii.
Testul se considera corespunzator daca mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tipul fisuri, decolorari, etc.,
iar coeficientul de retroreflesie si coordonatele cromatice conditiilor inscrise in tabelul A, B, C si D.

Proiect:
PT+DE
Nr. Pr.:
184/2012
Data:
07.2012
Intocmit:
Ing. BOBAR Mircea
Pagina:
184\01\PT+DE\W\001
94
4.4. Rezistenta la intemperii

Mostrele de folii retroreflectorizante se expun in diferite zone climatice timp de 2 ani, cu fata orientata spre sud si la
o inclinare de 450 fata de orizontala. Suprafata mostrei se spala periodic pentru indeprtarea pulberilor depuse din atmosfera
in vederea interpretarii testului, mostrele se spala cu apa distilata si se conditioneaza conform prevederilor de la punctul
5.1.7.
Testul se considera corespunzator daca:
Observatii
Data
5.
Mostrele nu prezinta defecte de suprafata de tip fisuri, umflaturi, cojiri, contractii ce depasesc 0,8 mm,
intinderi sau desprinderi de suport;
Coeficientul de retroreflesie masurat pentru un unghi = 0,200 si in unghi = 20, nu trebuie sa fie mai
mic decat valorile inscrise in tabelul A;
Valorile cromatice nu trebuie sa se situeze in afara domeniului de culoare prezentate in tabelele B si C,
iar factorii de luminozitate sa fie mai mari decat valorile minime inscrise in tabelul D. Durata de serviciu a
foliilor retroreflectorizante trebuie garantata de producator.
Documente de certificare a calitatii pentru folia retroreflectorizanta
Buletin de analiza emis de unul din laboratoarele europene specializate inscrise in Anexa 2, care trebuie sa contina
Rev
Intocmit
conditiile tehnice de la punctele 5.1., 5.2., 5.3., 5.4.

Agrement tehnic pentru folie eliberat de organismele abilitate.
V. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA INDICATOARELOR
Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie sa fie insotit de un buletin de calitate emis de producator.
Verificarea calitatii, a cantitatii si receptia indicatoarelor se fac de catre reprezentantul beneficiarului.
Verificarea calitatii
Furnizorul trebuie sa-si asigure colaborarea unui laborator competent in domeniu acceptat si de
beneficiar
Furnizorul va trebui sa propuna in plan de control al calitatii, insusit de beneficiar, cuprinzand testele ce
se vor efectua la fabricatie.
In plus fata de aceste teste, beneficiarul isi rezerva dreptul de a face contra expertizele pe care le
considera necesare, pe cheltuiala furnizorului.
Verificarea integritatii si a calitatii indicatoarelor la preluarea din depozitul furnizorului.
Verificarea prin sondaj a planeitatii fetei indicatoarelor si a dimensiunilor.
Verificarea integritatii ambalajelor.
Verificarea corespondentei indicatorului cu imaginile prezentate in Anexa 1 la prezentul caiet de sarcini.
Controlul calitatii consta din:
Verificarea numarului de indicatoare din fiecare tip.
Verificarea buletinului de calitate ce insoteste marfa, emis de producator.
Receptia:
Receptia se face atat in ce priveste calitatea cat si in ce priveste tipodimesiunile.
Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate.
Data
Iulie 2012
Intocmit,
Ing. Bobar Mircea

00 - Parte Scrisa

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

00 - Parte Scrisa

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

NV Construct S.R.L.

MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATATIE AGRICOLA IN COMUNA ZIMBOR,

S.C. NV Construct S.R.L., Cluj-Napoca

PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE

Data: Iulie 2012

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

Ing. Dan SIMA

Plan de incadrare in zona

Profiluri transversale tip

Detaliu podet tubular 600-1000

Detaliu podet tubular drum lateral

Detaliu drum lateral

Detaliu platforma de incrucisare

Detaliu organizare de santier

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

Ing. Dan SIMA

ing. Dan SIMA

ing. Mircea BOBAR

ing. Ioan Apostol

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L.

Ing. BOBAR Mircea

DATE GENERALE ........................................................................................................................1

DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR ..............................................................................2

Clima si fenomenele naturale specifice zonei.............................................................................3

Prezentarea proiectului pe specialitati ........................................................................................4

Devierile si protejrile de utilitati afectate ...................................................................................5

Cile de acces permanente, cile de comunicaii si altele asemenea ........................................6

Trasarea lucrrilor ......................................................................................................................6

MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI - DRUMURI ................................................................6

Caracteristici principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii.......................8

Dimensionarea sistemului rutier ........................................................................................ 18

Situaia existenta a utilitatilor si analiza acesteia............................................................... 19

Evaluarea impactului asupra mediului ............................................................................... 19

DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE ............................................................ 21

Programul de execuie a lucrrilor..................................................................................... 21

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L.

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

Ing. BOBAR Mircea

Zimbor, jud. Slaj

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna Zimbor, jud. Slaj

conform planului de ncadrare.

1.3 Titularul Investiiei

1.4 Beneficiarul Investiiei

1.5 Elaboratorul proiectului

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L.

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

Ing. BOBAR Mircea

Zimbor, jud. Slaj

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

2 DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

Zimbor. Anterior realizrii masuratorilor topografice, a studiului geotehnic si a studiului de fezabilitate,

ceea ce privete tronsoanele care au fost proiectate.

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L.

Ing. BOBAR Mircea

Zimbor, jud. Slaj

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

S.C. NV CONSTRUCT S.R.L.

Modernizare drumuri de exploataie agricola in comuna

Ing. BOBAR Mircea

Zimbor, jud. Slaj

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE