PT - Parte Scrisa

RL
ii i{,*lf,::r,,[+::'His
Proiect nr.0412023
Silviu Digitally signed
by Silviu Ponoran
Ponoran Date: 2023.04.20

12:54:23 +03'00'
Construire centru de colectare prin aport voluntar, orag

Zlatna, sat Gala(i, jrd. Alba
P.Th.
BENEFICIAR: Orasul Zlatna
ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Galafi, jud. Alba, CF 79883
DATA: martie2023
sRL
i i il{,fi1;li,}:,ffi}:'iTi
COLECTIV ELABORARE
DENUMIRE PROIECT: Construire centru de colectare prin aport voluntar, oraq

Zlatna, sat Gala{i, jud. Alba
BENEFICIAR: Oraqul Zlatna
NR. PROIECT: 04t2023
FAZAz P.Th.
DATA: martie 2023
PROIECTANT GENERAL: ADAL SOLUTIONS SRL

com. S6ntimbru, sat S6ntimbru, str. Blajului, nr.28,jud. Alba
k
tel.0727332133
$EF PROIECT qi STRUCTURA: ing. Adrian llieLazilr
ARIIITECTURA: arh. $tefan Ovidiu Nechimig
INSTALAIII: ing. Alexandru Urca

u
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare degeuri
SatTotoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judel Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J'1 /490/2021
A€sl prciact (pi6s6 scns6 su d6s€nab) ssts propri6hl€a "SC ATELIER
79883
ARHTTECTURA NECHIMtS .
Modifrerea, mulliplicraa (partialS $u ini€grsla) su difuzarea prciedutui oi a informaliilor cupnnss in Beneficiar: Oragul Zlatna
a@sb nu poate fr facuta dedt cu acodul scris al propilsbrului 9i nu E putss fi folosit in ali scop d€dtc6t Numer proiect de sepcialitate (arhitectura): 2/2023
Pentu cro a fosl €kbEt.
Faza: D.T.A"C. + D.T.O.E. + P.Th.
MEMORIU TEHNIC GENERAT
CAP. I. DATE GENERATE
DENUMIRE PROTECT: CONSIRU/RE CENTRU DE COLECTARE DE$EUR\ pRtN A?ORT

VOLUNTAR, ORA$ ZLATNA, SAT GALATI, JUDET ALBA
AMPLASAMENI: ORAS ZLATNA, SAT GALA|I, JUDETUL ALBA, CF 79883
BENEFTCTAR: ORA$Ur ZLATNA
PROIECTANT GENERAL: ADAL SOLUTTONS SRL
PROIECTANT DE SPECIALITATE (AANTTCTUAA): ATELIER ARHITECTURA NECH/M/S SRT
NUMAR PR)\ECT GENERAL: 29/ 2022
. NUMAR pRotECT DE spECtALtrATE (ARHITECTURA):2/2023
/
. FAZA'. D.T.A.C. + D.T.O.E + P.Th. ,4
ta' /'
.. - r) 'r'.'\ ll,i'
Documento[io s-o eloborot conform certificotului de urbonism tlrl 69 din. t8.tl.fob,
r(i,'..4'
eliberot de cdtre primdrio Orosutui Ztotno, jude[ul Albo. ,
iil i\ l;0 >
\\--;
t\P,- /
cAp.2. cARAcrERrsrcr[E AM,TA'AMENTUT,T t"''
t'
AMPTASAMENT $r DrMENsruN, \i'l-'{+-11

J';
Amplosomentul este situqt in sotul Golo!i, judelul Albo, fiind identificot prin CF nr.
gi reprezentond domeniul public ol Orogului Zlotno.
Terenul studiot, ovdnd formd neregulotd, ore o suprofotd de 63451 m2, din core se vo
imprejmui o suprofold de 2475 m' pe core se propune reolizoreo obiectivului. Aceostd zond
imprejmuitd se ofld in porteo de sud-est o terenuluisiore occes lo drum public.
TOPOGRAFIE
Porticulqritd[i topogrofice:terenul este relotiv plot, diferenfele de nivel (t...2 m) distribuite
pe lungimeo ocestuio sunt neglijobile.
Evident, viitoorele lucrori de sistemotizore/resistemotizore verticolo o omplosomentului
vor fi ostfel proiectote si executote incot so conserve grodul bun de stobilitqte generolo si locolo
o ocestuio si, in ocelositimp, so osigure colectoreo sidrenojul corect/optim ol opelor meteorice.
UTtUTATI
in zono studiotd se gdsesc urmdtoorele relele de utilitdli: opd - pu! forot, conolizore -
rezervor subteron vidonjobil, curent electric-releo publicd.
GEOLOGTE $t SEtSMtCITATE
Geologic, omplosomentul cercetot se incodreozo in sectorul extrem sud-estic ol BAZINULUI
TRANSILVANIEI; bozin formot in timpul migcdrilor geo-tectonice din fozo loromicd, co urmore o
prdbugirii fundomentului interiorul orcului corpotic gi o evoluot pe un fundol rigid, incepond din
Poleogen. Subosmentul de suprofogd este constiotuit din depozite neogen superioore (argile
mornoose, nisipuri gresificote).
Conform prevederilor Codului PIOO-l/2013 privind zonoreo teritoriului perimetrul cercetot
se inscrie din punct de vedere ol volorilor de vdrf ole occelero(iei terenului cu volori 0,109 gi
Tc=0,7sec.
Addncimeo de inghe!
1/3
Sat Totoi, comuna Santimbru, nL '10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, jude! Alba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J 1 /490/2021 79883
A@st proiecl (pi€se scrise sau desena16) este proprisht6a "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS".
Modifr6roa multipli@rea (pa(iala su inlegrala) su difuzarea prcieclului ori a informatrilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acosb nu Fate fi facule dedt cu acodul scris al propnebrului 9i nu va putea fr folosilin alt scop decet @l NumSr proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212O23
Fntru ee a fost 6l6brat.
Faza: D.T.A"C. + D.T.O.E. + P.Th.
Conform STAS 6054/84 odoncimeo de inghe! in zono cercetotd este de l,OO + I,2Om de lo
nivelul terenului noturol sou sistemotizot.
HTDROGRAFTE St HTDROGEOLOGTE
Roul Ampoi este principolul curs de opd din teritoriul odministrotiv ol orogului Zlotno core
dreneozd intreogo releo hidrogroficd din zond.
cAP. 3. CARACTERTSTTCTLE tNVESTIT|Et pROpUSE
DESCRIEREA CONSTRUCTItOR PROPUSE

Conform temei de proiectore, investi[io propusd presupune construireo unei proiect tip
pentru un centru de colectore degeuri prin oport voluntor, fiind olcdtuit din omenojdri exterioore,
omlqsore echipomente gidotdri si construireo uneicopertine metolice. Aceste lucrdri se detoliozd
ostfel:
Plotformd corosobild pentru omplosoreo contoinerelor de tip ob-roll pentru degeuri 9i

circulo!io outoturisemlor cetd[enilor core oduc degeuri, respectiv o comioonelor
I (coptroctor) core oduc/ridicd contoinerele de moi sus;
a Plotformd betonotd pentru omplosoreo contoinerelor de tip borocd;
a Conolizore pentru colectoreo opelor pluviole;
a Zond verde cu gozon gi plontolie perimetrold de proteclie;
a Copertin6 pe structurd metolicd ugoord (conform proiect de rezistenld) pentru protectio
contoinerelor deschise;
imprejmuire o omplosomentului cu gord din ponouri bordurote prinse pe stolpi
rectonguloridin o!el, cu poortd de occes culisontd - oclionore monuold;
in zono de occes principol se vo monto un cdntor corosobil pentru comioone (cop-
troctor);
Pe longd lucrdrile de omenojore descrise moi sus, plqtformo vo fi prevdzutd cu

urmdtoorele dot6ri:
. Contoiner de tip borocd pentru odministrolie - suproveghere, prevdzut cu un mic deposit
de scule gi doud grupuri sonitore, unul pentru ongojotul plotformei, oltul pentru cetdlenii
core oduc degeuri;
. Contoiner de tip boroc6, frigorific, pentru codovre de onimole mici de cosd (pisici, coini,
pdsdri);
. Un contoiner de tip borocd pentru colectoreo de degeuri periculoose (vopsele, bidoone
de vopsele sou diluon!i, medicomente expirote, boterii)
o Trei contoinere prevdzute cu presd pentru colecoreo deleurilor de hortie/corton, plostic,
respectiv textile;
. Trei contoinere inchise 9i ocoperite de tip wolk-in, pentru colecotreo degeurilor
electrice/elctronice, o celor de uz cosnic (electrice mori - frigidere, televizoore, etc.) gi o
celor de mobilier din lemn;
o Doud contoinere de tip SKIP deschise, pentru deleuri de sticld - geom, respetciv
sticle/borcone/recipiente;
a3
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. '10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, jude!Alba, CF
CUI: 43946585. NLORC: J'1 /490/202'1
A@sl pobct (piese scdse sau dsssmt€) este prcpriehtes 'SC ATELT ER ARHt TECTURA NECHIMt S'
79883
ModificEa, multipli€r€6 (padiala su inlegrsla) su difuarea proioctutui od a informaliitor clprinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acasb nu Fate fr f5cut, dedt cu acodul scris al propieErului $i nu va pulsa fi fotosil in alt scop d6cal cet Numir proiect de sepcialitate (arhitecturdl: 212023
Pentu €r€ a fosl €labdt
Faza: D.T.A.C. + D.T.O.E. + P.Th.
Trei contoinere deschise, inolte, de tip ob-roll pentru onvelope, degeuri metolice, degeuri
de curte/grddind (crengi, frunze, etc);
a Trei contoinere deschise, joose, de tip
ob-roll pentru degeuri din construclii, moloz;
a Seporotor de hidrocorburi pentru tootd plotformo corosobild;
a Doud scdri mobile metolice (o[el zincot) pentru descdrcoreo degeurilor in contoinerele
deschise inolte.
St0lpide iluminot sicomere suproveghere (8 bucdli).
P.O.T. propus = 0,62'/";

C.U.T. propus = 0.006
SISTEM CONSTRUCTIV
Structuro se referd lo copertino din structurd metolicd u$oord sieste olcdtuitd din stdlpi gi
grinzi metolice, cu invelitoore din tobld tropezoidold.
CATEGORIA DE tMpORTANTi A CONSTRUCTTET

ln conformitote cu HG 766197, cotegorio de importonld o copertinei metolice este
"C" - constructie de importontd normold. Construclio se incodreozd in closo lll de importontd,
conform Coduluide proiectore seismicd plOO - tl2Ol3.
intocmit,
orh. Nechimig $tefon-Ovidiu
0nontur_ aRuirrcr
otr't Hor,iANLq'
%E-
10289
gtefan-Ovidiu
3/3
SRL
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS I Denumire proiect: Construire centru de colectare degeuri
SatTotoi,comunaSantimbru,nr.'l0,judetulAlba I prinaportvoluntar,oragZlatna-satGalag,judetAlba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com
- - I Amplasament: orag Zlatia, sat Galafi, judet Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1/490/2021
A@stpobct(pisssscrisosaudesenat€)esteprcpriebtea"SCATEL|ERARH|TECTURANECHIMIS".
II Zbtf[i
::-:.
Mod.ierea, muliprieGa (pa(iara su integrar:) su difuzarea prcisdutui od a tnrormaliiro, o-pnn"" in ^
I Beneficiar: Oragul Zlatna
a@sh nu paie fi Ecuta d€dt cu a@rdurscis al propieErului 9r nu € pure€ fi folosil in alr scop dedi @l
pentrue'.rost€r.b.. I Numer proiect de Sepcialij
._I.Trq.
I ra=i,o.r.A.c.io.i.oEinii.:,-';'' ;t! f-,1l
/,4,
.,tl '"'
=., ()
; /,"'-^-'ir,t,i)'^,
CAP.I. DATE GENERALE

MEMORIU DE ARHITECTURA frx:-
li;i
\\a\
H"\
\\2Y
' I I
)T.
z.r,'e"\
,
) I\
.'-. i_,/
,\
2
); I -J-
n-t
V.1 ,; , 'fft
r.r. oBrEcrur PRorEcrurur \.,.: bv
P RO]
DENUMIRE PROIECT: CONSIRU/RE CENTRU DE COLECTARE DESEURI PRIN APORT

VOLUNTAR, ORA$ ZLATNA, SAT GALATI, JUDET ALBA
AMPLASAMENI: ORAS ZLATNA, SAT GALATI, JUDETUL ALBA, CF 79883
BENEFIC I AR: OR A$U L ZLAT N A
PROIECTANT GENERAL: ADAL SOLUTIONS SRI
PROTECTANT DE SPECTALTTATE (AAnreCtUAA): ATELTER ARH|TECTURA NECHIMIS SRL
NUMAR PR2IECT GENERAL: 29/2022
NUMAR pRotEcr DE spEctALtrATE (ARHITECTURA): 2/2023
FAZA: D.T.A.C. + D.T.O.E + P.Th.
I.2. CARACTERISTICITE AMPTASAMENTULUI
Amplosomentul este situot in sotul Golo!i, judelul Albo, fiind identificqt prin cF nr. 79883,
gi reprezentond domeniul public ol Orogului Zlotno.
Terenul studiot, ov0nd formd neregulotd, ore o suprofotd de 63451 m', din core se vo
imprejmui o suprofold de 2475 m' pe core se propune reolizoreo obiectivului. Aceostd zond
imprejmuitd se ofld in porteo de sud-est o terenuluigi ore occes lo drum public.
Terenul studiot ore urmdtoorele vecindtdti:
- lo nord-vest domeniu public Apele Romdne - rdul Ampoi
- lo sud-est:domeniu public OrogulZlotno - drumd e occes
- lo sud-vest domeniu public OrogulZlotno - conol Hc 436
- lo nord-est domeniu privot - Bumbeo Gheorghe Rodu
Cotegorio octuold de folosintd conform CF: foneofd cu tufdrig gi mdrdciniguri, foneold gi
oroboil.
Cdide occes public:din drum public de explootore desprins din DN74.
Porticuloritd[i topogrofice:terenul este relotiv plot, diferenlele de nivel (t...2 m) distribuite
pe lungimeo ocestuio sunt neglijobile.
in momentul de fo[d, terenul in disculie nu este construit.
Modul de osigurore o utilitdtilor: in zono studiotd se gdsesc urmdtoorele retele de utilitd[i:
opd - pu! forot, conolizore - rezervor subteron vidonjobil, curent electric-releo publicd.
1.2. CARACTERtSTTCtTE CONSTRUCTilTOR EXTSTENTE

Terenul studiot este neconstruit, ovond folosinto octuold foneqtd cu tuf6ris 9i mdrdciniguri,
foneold gioroboil.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nL 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
Tel.i 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, jude! Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1l490i2021
A@st prciecl (pi€se scdse sau desenate) 6ste propriobtea "sc ATELTER ARHTTECTURA NECHtMtS"
79883
ModineEa, multiplicr€a (psrtiala $u integrela) su difuzar€a prci6dutuiod a informatiitor cupnns€ in Beneficiar: Oragul Zlatna
a€sE nu poate fr facuta dedt cu acodul scds al propnebrului 9i nu w putes fr fotosit in alt scop dec6t cel N umer proiect de sepcialitate (arhitectut e): 2nO23
P€ntu eB a fost€hbrat.
Faza: D.T.A"C, + D.T.O.E. + P.Th.
1.3. CARACTERISTIC|tE CONSTRUCTItOR PROPUSE
Pe terenul descris moi sus se vor executo urmdtoorele lucrdri:

. Plotformd corosobild pentru omplosoreo contoinerelor de tip ob-roll pentru degeurigicirculolio
outoturisemlor cetdlenilor core oduc degeuri, respectiv o comioonelor (coptroctor) core
oduc/ridicd contoinerele de moi sus;
. Plotformd betonotd pentru omplosoreo contoinerelor de tip borocd;
. Conolizore pentru colectoreo opelor pluviole;
. Zond verde cu gozon gi plontolie perimetrold de protecfie;
. Copertind pe structurd metolicd ugoord (conform proiect de rezistenfd) pentru proteclio
contoinerelor deschise;
. imprejmuire o omplosomentului cu gord din ponouri bordurote prinse pe stdlpi rectongulori din
o[el, cu poortd de occes culisontd - oclionore monuold;
. in zono de occes principol se vo monto un cdntor corosobil pentru comioone (cop-troctor);
Pe ldngd lucrdrile de omenojore descrise moi sus, plotformo vo fi prevdzutd cu

urmdtoorele dotdri:
o Contoiner de tip borocd pentru odministrolie - suproveghere, prevdzut cu un mic deposit
de scule gi doud grupuri sonitore, unul pentru ongojotul plotformei, oltul pentru cetdfenii
core oduc degeuri;
o Contoiner de tip borocd, frigorific, pentru codovre de onimole mici de cosd (pisici, coini,
pdsdri);
r Un contoiner de tip borocd pentru colectoreo de degeuri periculoose (vopsele, bidoone
de vopsele sou diluonfi, medicomente expirote, boterii)
. Trei contoinere prevdzute cu presd pentru colecoreo deleurilor de hdrtie/corton, plostic,
respectiv textile;
. Trei contoinere inchise gi ocoperite de tip wolk-in, pentru colecotreo degeurilor
electrice/elctronice, o celor de uz cosnic (electrice mori - frigidere, televizoore, etc.) gi o
celor de mobilier din lemn;
o Doud contoinere de tip SKIP deschise, pentru deleuri de sticld - geom, respetciv
sticle/borcone/ recipiente;
r Trei contoinere deschise, inolte, de tip ob-roll pentru onvelope, degeuri metolice, degeuri
de curte/grddind (crengi, frunze, etc);
. Trei contoinere deschise, joose, de tip ob-roll pentru degeuri din construclii, moloz;
o Seporotor de hidrocorburi pentru tootd plotformo corosobild;
. Doud scdri mobile metolice (o[el zincot) pentru descdrcoreo degeurilor in contoinerele
deschise inolte.
o Stdlpide iluminot gi comere suproveghere (8 bucdti).
cu HG 766197, cotegorio de importon[d o copertinei metolice este "C" -

ntd normold. Construclio se incodreozd in closo lll de importon[d, conform
Ploo - tl2o13.
ir\ ?A;/4 *'r.1
lv>
L!
* 2/10
LJ 130-1
ir \.\R
\*, ,'}.-q$Z:
l,i;,'";9
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare de?euri
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, lude! Alba, CF
CUI: 43946585, NIORC: J'l /490/2021
A€stprciecl(pB$ scdse sau dssenato) ssts prcpriebtea SCATELTERARHTTECTURANECHIMtS'
79883
i/odifierea, multipli@Ea (pa(iala *u int€graE) su dituar6a proGctutui od a inforrotiitor cupinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesE nu Fat€ fi Lculd decgt cu acodul scns al propi€brului gi nu v6 putea fr fotosit in att scop dsdt @t Numar proiect de sepcialitate (arhitecturdl: 212023
Fntu €E s fost 6hbct.
T.4. ETEMENTE DE TRASARE
Constructio vo fi pozifionotd pe teren conform plonEei Plon de situolie

,:,,,\
cAP. 2. DESCRTEREA FUNCTTONATA *;\

'\
\'?\
,\'Fr
lfl
I c)l
2.r. coNsrRUcTtE ExrsrENrA \i* ,
Nu este cozul, in prezent, terenul studiot nu este construit. \),'1,;,"
2.2. coNsTRucTtE pRopusA oEJ"i

Prezento documentotie foce referire lo un proiect-tip prin core se propune-Co+strgfr
V,**;*
\.?'n-'
unui centru de colectore degeuri prin oport voluntor, olcotuit dintr-o plotformo pe core se vor
omploso moi multe constructii prefobricote sise vo construi o copertind pe structurd metolicd.
Pe longd oceostd copertind, restul obiectelor de orhitecturd de pe plotformd sunt dotdri,
respectiv contoinere de tip borocd goto echipote ce vor fi brongote lo refele, contoinere de
colectore degeuri diverse (cosnice, de lo hdrtie, plostic, metol, lemn, moloz, degeuri de
curte/grddin6, etc), press-contoinere de tip ob-roll. Acesteo vor fi omologote pentru destinoliile
popuse 9i se vor ochizifiono conform figelor tehnice onexote ocestei documentolii. Amplosoreo
ocestor se vo foce conform plonqei Plon de situolie propus A03.
COPERTINi METATICA
Structurd metolicd ugoord (conform proiectului de rezistenld) destinotd protecfiei o 7
contoiner deschise, vo fi olcdtuitd din 9 stolpi metolici peste core sprijind grinzi in console.
invelitoore se vo reolizo din tobld tropezoidold.
Dimensiunile in plon ole copertineisunt 4O.17m x 9.60m gisevo occeso de pe loturo sudicd.
Regimulde indllime - Porter
CONTAINER FRIGORIFIC si CONTAINER BIROURI
Dotdri de tip contoiner borocd, conform fiselor tehnice.
Regimulde indllime - Porter
iupne.luurnr
in porteo de sud-est o terenului studiot se vo imprejmui o zond cu dimensiuni de 55m x
45m, destinotd functiunii propuse (centru de colectore prin oport voluntor).
imprejmuireo se vo reolizo din ponouri de ploso bordurotd fixote pe stdlpi din leovd
rectonguloro de 60x40x2mm (cu copoce din pVC).
in dreptul occesului se vo monto o poorto metolico culisontd, de 6.30m lungime si2,.00m
indllime, sprijinitd pe st6lpi din leovd rectongulord de l00xl0Ox6mm.
Se vq oveo in vedere co imprejmuireo sd se reolizeze pe terenul propriu, cu stolpii pe
terenul propriu 9i cu scurgereo opelor de pe gord pe terenul propriu.
Lungime imprejmuire - 191.60 ml
Adifionol imprejmuirii detoliote moi sus, se vo reolizo gi imprejmuireo contoinerului

frigorific destinot depozitdrii codovrelor de onimole mici.
3/10
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare deseuri
Sat Totoi, comuna Santimbru, nL 10, jude[ul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, iude! Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021 79883
Aestproiecl(piesescds€saudssenals)estapropri6bte6 SCATELIERARHITECTURANECHIMIS'
Modifi€rea, multiplieres (partbla $u int€grale) $u difuzarea prciectuluiod a informatiilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
scesE nu Fate fi facuE dedt cu 6codul scds al propn€krului ti nu w pute6 fi folosil in alt scop dsdt c€l Numir proiect de sepcialitate (arhitectura): 2/2023
Penru €B a frrst ebbrat.
imprejmuireo se vq reolizo din ponouri de ploso bordurotd fixote pe stdlpi din leovd
rectonguloro de 60x4Ox2mm (cu copoce din PVC) givo oveo o lungime de 2l.9Oml.
lndicitehnici:
Supraf{i totde CF 698&l = 6345{.fi} m2

Rigolii de cdectare = 69 ml
Bordurd elemente beton prefabricat = 203.75 ml
Spalii vezi propuse Totale= 59918.05 m2
Spafii vezi propuse in incinta imprimuiEi= 387.80 m2
Suprafald aleiauto in incintii= 1621.73m2
Suprafa[d drum acces= 1445.75m2
SuprafaF platforme betonate= 373.5O m2
Suprafali alei pietonale in incintii= 72.73 m?
Suprafa!5 construitd copertin5= 373.50 m2
Suprafa!5 construiti container frigorific= 4.84 m2
Suprafali construitd container birou= 14.40 m2
Suprafa!5 construitd TOTALA= 392.74 mz
POT= O.62Yo
CUT= 0.000 %
Pentru reolizoreo obiectivului se propun urmotoorele cotegorii de lucrori :
IUCRARI !NFRASTRUCTURA lo plotformo corosobild, plotformo betonotd, copertino metolicd 9i

imprejmuire
LUCRARI SUPRASTRUCTURA lo copertino metolicd.
LUCRAR! DE FINISAJE lo copertino metolicd:

A.TERMOSISTEM;
- nu este cozul
B.PARDOSEL';
- nu este cozul
C.TAVANE;
- nu este cozul
D. FINISAJE PERETI INTERIORT
- nu este cozul
E. FINISAJE PERETI EXTERIORI;
- nu este cozul
F.TAMPLARIE;
- nu este cozul
A2t
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare deteuri
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judet Aba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021 79883
A€st proiect (piess scris sau dssenate) est€ prcprieble€ "SC ATELIER ARHITEC-fURA NECHIMIS".
Modifi€res mulliplicrea (parlisla $u lntegralr) su dituzarea proi6dului oi a lnformaliilor cupnns€ in Beneficiar: Oragul Zlatna
scesb nu Fat€ f ficuta dedt cu a6dulscds al prcpnobrului Si nu w pub6 fr folosit in slt s@p d6dt cel Numir proiect de sepcialitate (arhiteclurA): 212023
Penru €re a fosl6labEl.
- montore jgheob si burlone.
tucRARr PTATFoRME St REFACERE TEREN (eXrrntOn) :

- plotforme- pietonole gi outo;
]";\ -q,\
- omenojorespotiiverzi. .\
T\ ",
I6>
cAP.3. SOLUTI CONSTRUCTTVE $t DE FINISAJ l-
'I rrr
3.1. srSTEMUr coNsTRucTtv
lnfrastructuro
Strotificolio plotformei corosobile cuprinde umpluturo (bolost, piotrd sportd),
geocompozit, beton osfoltic. Plotformo betonotd (pe core vor fi omplosote contoinerul-birou gi
celfrigo) vo contine strtul- support din bolost compoctqt gi betonulde min.15 cm.
Structuro de suslinere o copertinei vo oveo f undolii izolote din BA, ior imprejmuireo fundolii
izolote cilindrice (sdpdturo se poote foce ugor cu forezo).
Suprostructuro
Se referd lo copertino din structurd metolicd ugoord olcdtuitd din 9 stolpisituoli lo interox
de cdte 5.0m, prevdzuli lo porteo superioord cu grinziin consold de cote 4.50m de o porte gi de
olto.
Stdlpii ou secliuneo tronsversold sub formd de cruce, fiind olcdtuili din cdte 2 profile
ortogonole lPE450 sudote intre ele. Grinzile in consold sunt olcdtuite din profile lPE360. Pe direclie
longitudinold s-ou prevdzut grinzi de montoj gi rigidizore olcdtuite din profile lPEl60. Pentru
rigidizoreo structurii lo nivelul invelitorii s-ou prevdzut controv0ntuiri olcdtuite din bore 425.
Execufio structurii presupune reolizoreo uzinotd o onsomblelor stdlpilor 9i grinzilor gi montojul
ocestoro pe gontier prin imbindricu guruburi.
invelitooreo se vo reolizo din tobld tropezoidold cu cute de 45-85mm, fixotd pe ponele
olcdtuite din profile Z, protile IPE sou U, dimensionote lo incdrcdrile climoterice de lo nivelul
invelitorii precum 9i lo greutoteo proprie o ocesteio.
Celelote obiecte (contoinerele) vor fi omplosote direct pe plotformele lor, ele fiind
echipote gigoto de utilizore (plug-in).
3.2. iNcHrDERr EXTERtoARE St coMpARTtMENTART tNTERIoARE
Tompldriile exterioore pentru dotoreo de tip borocd destinotd biroului gi grupurilor

sqnitore vo fi reolizotd, conform figeitehnice din PVC olb cu 5 comere si sticld SGG PLANITHERM XN
4.
Contoinerulfrigorific destinot depozitdriicodovrelor de onimole micivo oveo uso botonto
termoizolonto de 0,90 x I,90 m, prevozutdcu buton de ponicd, gorniturd de etongore, toc ugd PVC,
yold 9i bolomole speciole.
3.3. FINISAJE INTERIOARE

5/10
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, judet Alba, CF
CUI: 43946585, NLORC: J1/490/2021 79883
AGstprcieci(piesescis€saudsssnsle)6steprcpriebi6a SCATELIERARHITECTURANECHIMIS'.
Modifrerea, multiplieres (pa(iale $u intGgr€la) su difuzarea pmiectului oi a informaliilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesb nu pate f fecuu dec3t cu acodul scis al prcpd€brului 9i nu v€ pul6a fi folosit in alt scop dsdl csl N umer proiect de sepcialitate (arhiteclurd): 212O23
pent! @r€ a fost Blabmt
Copertino metolicd gi contoinerele vor oveo structuro metolicd oporentd.

Contoinerul de tip borocd pentru birou 9i grupuri sonitore vo oveo pe peretii interiori,
conform figei tehnice, tobld - grosimeo de min.0.35mm prevopsit in cdmp electrostotic, 5 microni
strot de primer 9i 20 microni vopseo culoore conform Stondord EN 14509:2013. De osemeneo,
pordoseolo vo fi olcdtuitd din fego/OSa 18 mm conf. Stondord EN 310:1996 finisot cu linoleu trofic
intens conf.stondord EN 4041:2004 /AC:2006.
Contoinerul frigorific destinot depozitdrii codovrelor de onimole mici vo oveo perelii 9i
podeouo din ponouritermoizolonte, conform figeitehnice, ior peste podeo se vo oplico tobld de
inox de grosime 0.80mm.
3.4. FINISAJE EXTERIOARE
Copertino metolicd gi contoinerele vor oveo structuro metolicd oporentd.

Contoinerul de tip borocd pentru birou gi grupuri sonitore vo oveo pe perelii exteriori,
conform figeitehnice, tobld - grosimeo de min.0.5mm, prevopsit in comp electrostotic,5 microni
strot de primer 9i20 micronivopseo culoore olbd RAL 9002.
3.5. ACOPERTSUT $t [ruVrUrOAneA
Acoperiqul propus pentru copertino metolicd este de tip gorpontd metolicd, ior invelitoore
este din tobld tropezoidold.
Contoinerul de tip bqrocd pentru birou 9i grupuri sonitore vo oveo, conform figei tehnice,
ocoperis olcdtuit din codrul din profile speciole, de 2,O mm grosime, zincote, profilote lo rece
DX5ID - conform Stondord EN 10346:2015 giinvelitoore din toblo zincoto dublu foltuito ,0,5 grosime
DX5lD - conform Stondord EN I0346:2015.
3.6. COSURT DE FUM
Nu este cozul.
3.7. rZOtATil
Nu este cozul.
3.8. rNSTAtATil
tnstolofiielectrice: lluminotul s-o proiectot respectondu-se normotivul NPO6I/2002

gi din punct de vedere ol ldmpilor si ol omplosdrii ocestoro conform colculului
reolizot in progromul Diolux. Distribulio fluxului luminos s-o reolizot prin prevedereo
in toote spoliile o unei componente de flux superior pentru ridicoreo confortului din
punct de vedere ol distribuliei echilibrote q luminotelor. in incdperi s- o osigurot
6/10
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, jude! Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.mm Amplasament: oral Zlatna, sat Galati, jude! Alba, CF
CtJI: 43946585, NrORC: J 1 /490/2021
AGSIpmiect(pbssscisesaudesenate)estepmprieEt6a
79883
SCATELIERARHTTECTURANECHIMIS".
Modifierea multiplicares (partisla su integr€15) su difuzar6a prcioctului oi a informaditor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesh nu Fst€ f ficuE d6dt cu acodul scris al propi€Eruiui Si nu va putea fi fotositin aft s@p d6d1 ct N umer proiect de sepcialitate (arhite cturd): 212O23
pentru eB a fost 6labrsl.
posibilitoteo comenzii in trepte o iluminotului, in funclie de sorcino vizuold gi

necesitdlile benefice. Distribufio luminotelor in cdmp vizuol 9i pe suprofqto de lucru
s-o reolizot in oso fel incdt sd se evite orbireo directd (s-ou folosit oporote de
iluminot cu sisteme difuzote cu led). Lo proiectoreo sistemelor de iluminot s-o luot
in considerore pentru fiecore spoliu destinolio ocestuio gi nivelul de iluminot
noturol ostfel conform normotivului NPOOI/2002.
Distribulio electricd de lo postul de tronsformore gi pdnd lo TG situot in birou, se v-
o reolizo cu coblu de tip CYABY 3x6 mmp montot ingropot ?n pdmont lo h=-1000
mm de lo coto terenului omenojot.
lnstololio electricd se vo rocordo obligotoriu lo prizo de pdmont proiectotd.
lnstololio de forld - Troseele de coblu ce olimenteozd prizele monofozice se vor
coblo cu coblu rezistent lo foc de tip CYY-F 3x2,5 mmp 9i protejot pe tootd lungimeo
lui in tub de proteclie cu o rezistenld meconicd de minim 750N gi un diometru A2O,
troseele de cobluri destinote olimentdrii prizelor monofozice se vor executo
opporent pe perelii clddirii.
Parotrdsnet - lnstololio exterioord de protecfie impotrivo trdsnetului IEPT este
reolizotd cu un dispozitivPDA(porotrdsnet cu dispozitiv de omorsore) tip 35.60 sou
similor. Rozo de ocoperire o instololieide protecfie este de 47,00 m.
Curenti slobi - intreogo incintd v-o fi suprovegheoto video, prin intermediul o 8
comere video exterioore montote pe stopiiexteriori.
lnstolatii termice: Contoinerul de pozd gi grupurile sonitore vor fi incdlzite cu
rodiotoore electrice montote pe perete. Lo comerd pozd rodiotorulvo fi de l5O0W,
lo grupurile sonitore doud rodiotoore de cdte 500W. in cqmero de pozd vo fi
montot un oporot de oer condilionot cu copocitoteo de gOOOBTU/h.
lnstolotii sanitore: in curte se vo omploso un contoiner pentru pozd 9i depozit. in
contoiner se vor omenojo doud grupuri sonitqre cu cdte un closet 9i un lovoor.
Pentru spdloreo curlii 9i stropireo spoliilor verzi se vo monto un robinet ontiinghe!
pe peretele contoinerului. Grupurile sonitore se vor rocordo lo rezervor subteron
vidonjobilcu copocitoteo de 8mc. Apo coldd menojerd vo fi preporot cu un boiler
electric cu copocitoteo de l0l, putere electricd 2OOOWl22OV.
3.9. UTil.rTATt
. Apd: Alimentoreo cu opq se vo reolizo dintr-un pu! forot, conform proiectuluide instolofii.
o Canolizore: Evocuoreo opelor uzote menojere se vo foce in rezervor subteron vidonjobil,
omplosot in incintd.
c Energie electricd: Alimentoreo cu energie electricd se vo foce prin rocordoreo lo releouo
locold de joosd tensiune.
o Goze naturale: Nu este cozul.
cAP. C. irOrplrNIREA CERTNTETOR DE CATTTATE
4.1. CERTNTAUAU - REZTSTENTA gt Srae[tTATE

7/10
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, oral Zlalna, sat Galati, jude! Alba
fel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orat Zlatna, sat Galati, judelAlba, CF
CUI: 43946585. NIORC: J'1 /490/2021
A6st prciect (ppse scnse sau d€sen6te) este propriebl6a 'SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
79883
Modifrerea, multipli€rea (pa(iala su inl€grala) su difuzares prciectulu od € informatiilor cuprinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac€sk nu pat6 li LcuE d€dl c! acodul scds al propd6brului 9i nu va putea fi folosil in alt s@p d€cet @l N umir proiect de sepcial jtate (arhiteclurd\: 212O23
P€ntu €re a fost elabr€l.
Proiectotd in conformitote cu normotivul NP II2/04 - ,,Normotiv pentru proiectoreo

structurilor de fundore directd", infrostructuro construcliei propuse (copertino metolicd) este
reprezentotd de fundo[ii izolote sub stolpii structurii.
Suprostructuro (copertinei metolice) este reolizotd din stolpi gigrinzi metolice.
Acoperigul propus este reolizot in sistem gorpontd, cu invelitoore din tobld tropezoidold.
Constructio se incodreozd lo cotegorio "C" de importon[d, conform HGR nr.766/1997 Si lo
closo "lll" de importon[d, conform Coduluide proiectore seismicd PIOO - tl2013.
Dotdrile prefobricote vor fi omologote pentru destinoliile propuse gi omplosote direct pe
plotformele lor, ele fiind echipote 9i goto de utilizore (plug-in).
4.2. CER|NTA "B"- STGURANTAitt gXpt-Olrlnr

Nu este cozul, copertino metolicd propusd nu ore spolii interioore, finisoje sou scdri/rompe
core sd pund Tn pericol explootoreo ocesteio.
Dotdrile prefobricote vor fi omologote pentru destinoliile propuse 9i vor osiguro siguronto
in explootore o utilizotorilor gi o personolului de intrefinere, ele fiind echipote 9i goto de utilizore
(plug-in).
4.3. CER|NTA"C" - SECURTTATEA tA INCENDIU
Construclio (copertind metolicd) se incodreozd lo grodul ll de rezistenld lo foc. Se vor

respecto prevederile Normotivului de protec[ie lo foc PllS/l999, normele generole de proteclie
impotrivo incendiilor gi olte octe normotive gi STAS-uri referitoore lo constructii gi instololii oflote
in vigoore.
Prin sistemul constructiv, moteriole folosite, conformotie qi pozitionore pe teren, clddireo
respectd reglementdrile in vigoore, ostfel incot sd qibd o bund comportore in coz de incendiu, sd
nu pericliteze siguron[o persoonelor din clddire sou o clddirilor vecine qi sd ugureze occesul Ei
octiunile echipelor speciole de interventie.
Dotdrile prefobricote vor fi omologote pentru o sotisfoce securitoteo lo incendiu, conform
destinofiilor propuse gi omplosote direct pe plotformele lor, ele fiind echipote 9i goto de utilizore
(plug-in).
4.4. CERINTA"D"
4.4.t. tctENA g, si^rirA rEA oAMENILOR

Terenurile invecinote sunt neconstruite, ostfel cd se respectd distontele minime fotd de
clddirile invecinote, conform ordinelor ministrului Sdndtdlii nr.11912014 $i 933/2002.
Contoinerul prefobricot frigorific destinot colectdriicodovrelor de onimole micivo fide tip
borocd (inchis), seporot de restul circulo!iilor, construcliilor gi dotdrilor din incintd prin
.---.
.at
I metolicd o unei suprofele dreptunghiulore de dimensiuni 6.45m x 4.50m.
,"'i.-r!! periculoose, textile, electrice si electrocosnice, obiectele de uz cqsnic mori, hortio
(cul, lemnul si piesele de mobilier se vor depozito in contoinere prefobricote
'all ieDcu EF\ din exterior.
'{-
'-) / r.:-.)
<.r) l=: j01 uJ
F
)
l.JJ
\r' \\' O
att
ATELIER ARHITEGTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare degeuri
Sat Totoi, comuna Santmbru, nr. 1 0, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
Tel.: 0747 98'l 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: oral Zlatna, sat Galati, judet Alba, CF
CUI: 43946585, NLORC: J11490/202'l
A@st proi@t (pi€se $ds€ sau desenate) 4t€ prof€ktea'SCATELIERARHITECTUMNECHTMTS'.
798E3
ModiliGrea, multplier@ (pa4iale su inlegrab) sau dtruzar€ pdedutui ori a informaliiltr cupnnse in Benericiar: Oragul Zlatna
a6k nu pate fifectr dedl d a6dulscis alpropielerului i nu va putea filotGtttn alt scop dset cel Numar proiect de sepcialitate (arhitecturd): 21202?
Fntu €re a fost elabrat. Faza: D.T.A.C. + D,T.O.E. + P.Th.
Deseurile de grddind, cele rezultote din constructii (moloz gi diverse), metolul, onvelopele
9i sticlo, se vor depozito in contoinere prefobricote descoperite cu occes pietonol din exterior,
ocoperite de copertino pe structurd metolicd propusd.
Toote contoinerele prefobricote vor fi omologote pentru destinoliile propuse.
4.4.2. REFACEREA g' PROTECT[A MED|ULU|

Pe perioodo gontierului nu se vor folosi tehnici gi substonle poluonte. Degeurile rezultote
vor fi evocuote in bozo unui controct intre beneficior qi societoteo de solubrizore. Depozitoreo
temporord o degeurilor gi o moteriolelor de construclie vo fi ostfel efectuotd inc0t so.nu
infestoriole solului.
in timpul explootdrii, deqeurile vor fi colectote Tn contoinere ,A
destinoliilor popuse, ostfelinc0t sd nu pericliteze elementele de mediu (,
Evocuoreo ocestoro se vo reolizo de firmo de solubritote spec
a/)
"tl
controct. Lrl \30 )L> :-
l! \.
)
4.5. CERINTA "E" \#
4.S.t. IaoLAREATERMICA g' ECONOM/iA DE ENERGTE

Dotdrile core prezintd spo!ii interioore sunt elemente prefobricote
omologote pentru osiguroreo unui climot propice funcliunilor propuse (birou, grupuri sonitore,
contoiner frigorific), din punct de vedere ol izoldrii termice gi economiei de energie.
4.5.2. IZOLAREA HI/DROFUAA
Contoinerul destinot birourilor 9i grupurilor sonitore gi cel frigorific vor fi contoinere de tip
borocd, hidoizolote gi omologote pentru osiguroreo unui climot propice funcliunilor propuse, din
punct de vedere ol izoldrii hidrofuge.
Des,eurile periculoose, textile, electrice si electrocosnice, obiectele de uz cosnic mori, hortio
9i cortonul, plosticul, lemnul si piesele de mobilier se vor depozito in contoinere prefobricote
inchise. cu qcces pietonol din exterior. Aceste contoinere vor fi hidoizolote gi omologote pentru
osiguroreo unui climot propice functiunilor propuse, din punct de vedere ol izoldrii hidrofuge.
Degeurile de grddino, cele rezultote din constructii (moloz gidiverse), metolul, onvelopele
gi sticlo, se vor depozito in contoinere prefobricote descoperite cu occes pietonol din exterior,
ocoperite de copertino pe structurd metolicd propusd.
4.6. CERTNTA "F" - PROTECTIA tA ZGOMOT

Volorile porometrilor de temperoturd, umiditote, nivel de iluminore, zgomot gi vibro[ii se
inscriu in limitele stobilite de normele de medicino muncii, precizote in Ordinul 983/84,
corespunzdtor pentru fiecore zond de octivitote.
Se vo imprejmuio suprofold de 55m x 45m din terenulstudiot gise vo dublo imprejmuireo
cu o perdeo plontotd de proteclie.
cAP.5. MISURT DE PROTECTTE CtVtrA

ATELIER ARHITECTUR,A NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare deleuri
Sal Totoi, comuna Sentimbru, nr. I 0, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, judet Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1149012021 79883
A€st proied (piese scds6 sau d€senat€)6st€ prcprieEtea "SCATELIER ARHIECTUMNECHIMIS'.
lvodifrerea, multplicare (pa(iali su integrala) sau difuzarea proiedului ori a inforftaiiilor cuprinse in Benefi ciar: Oragul Zlatna
ac6ta nu poele irecffi dedt d acqdul scris al propiehrului g nu vs put€ li folGltln altscop ds5tcel Numer proiect de sepcialitate (arhitecture\: 22023
Fntru €c a fosl elahEt, Faza: D.T.A.C, + O.T.O.E. + P.Th.
Conform Legii 481/2004 qi HGR nr.37l2006, clddireo nu se incodreozd in cotegorio de

constructii pentru core se impune reolizoreo unui oddpost de protectie civild.
cAP. 6. OBUGATMT.E BENFTCTARULU!
Conform Legii IO/1995 privind colitoteo in construc[ii, beneficiorul ore obligo[io sd

efectueze verificoreo proiectelor prin verificotori otestoli de MLPTL lo cerintele de verificore
cuprinse in memoriile tehnice ole proiectelor, sd obtind ovizele necesore lucrdrilor, sd ongojeze
pentru execu[io lucrdrilor constructori outorizo[i in lucrdri de constructii qi sd urmdreoscd prin
dirigintii de gontier outorizoti de MLPTL execu[io corectd gi de colitote o lucrdrilor, conform
proiectului qi normotivelor in vigoore.
De osemeneo, beneficiorul vo moi osiguro recep[io lucrdrilor Ei se vo ocupo de intocmireo
cdr[ii tehnice o constructiei.
Urmdrireo comportdriiin timp o constructiei revine beneficiorului gi se foce in conformitote
cu prevederile "Regulomentului privind urmdrireo comportdrii constructiilor, inclusiv
suproveghereo curentd o stdrii tehnice o ocestoro". Urmdrireo comportdrii in timp o constructiei
este de tip curent.
cAP.7. ORGANTZAREA DE $ANTTER $r MISURTDE PROTECTTA MUNCI
Pe duroto executdrii lucrdrilor de constructie se vor respecto urmdtoorele reglementdri:

- Legeo 319/2006 - Legeo securitolii qi sdndtdliiin munc6;
- Norme generole de proteclio muncii;
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitoteo muncii pentru lucrul lo
indltime;
- Ord. MMPS 225/1995 - normotiv codru privind ocordoreo echipomentului de proteclie
individuold;
- Normele generole de opdrore impotrivo incendiilor, oprobote prin Ordinul 16312007;
- ord. MLPAT 2ON/11.07.1994 - Normotiv C30O-1994;
- olte octe normotive in vigoore in domeniu lo doto executdrii propriu-zise o lucrdrilor.
in conformitote cu prevederile tegii l0/t995 privind cqlitoteo lucrdrilor in construclii gi

ole HGR 925/t995, conf. Art. 42, proiectulse supune verificdrii lo cerinlo de cqlitote A - siguronld
gi stobilitote si D - igieno gi sdn6tote.
Prezento documentotie, in fozo de proiect pentru obtinereo outorizotiei de construire, o

fost eloborotd cu respectoreo prevederilor Legii 5O/1991 (republicoto), ole Legii lOil995 privind
colitoteo lucrdrilor in constructii gi o normotivelor tehnice in vigoore.
intocmit,
i,o
n-J
(-z
a \
ARHITEC'
iiu nounun
,?_. ,)
\ +- ^\r
10289
Stelan'Ovidiu
'NECHIMI$
Mitri o drept de ssuu[rfl

Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 1 0, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, jude! Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021
A€st proiect (pisss scdse sau des€n6le) est6 proprleEtea "SC ATELTER 79883
ARHTTECTURA NECHtMtS"
Modi|€rea, multiplic6ca (parliala su integraia) su difuzar€a prciecrutui od a informatlitor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
aGsb nu pa16 fi fecutA dedt cu acodul scris al propnokrului Si nu va put€a fi fotosii in alt scop decat ce N umdr proiect de sepcialitate (arhite clurdl: 212023
pentu ere a fost €labrat
Faza: P.Th.
MEMORTU pRtVtNO SATATATEA $r SECURTTATEA

PE $ANTIER
CAP. I. DATE GENERATE
DENUMIRE PROIECT: CONSIRU/RE CENTRU DE COLECTARE DE$EURI PRIN APORT VOLUNTAR,

ORA$ ZLATNA, SAT GALA-[I, JUDET ALBA
AMPLASAMENI: ORAS ZLATNA, SAT GALATI, JUDETUL ALBA, CF 79883
BENEFICIAR: ORA$U L ZLATNA
PROIECTANT GENERAL: ADAL SOLUTIONS SRT
PROTECTANT DE SPECIALITATE (anUntCrURA): ATELTER ARHTTECTURA NECH/M/S SRt
NUMAR PR)\ECT GENERAL: 29 /2022
NUMAR pRotECT DE spEctAL|IATE (ARHtrEcruRA): 2/2023
FAZA: P.Th.
cAP.2. CERTNTE MtNIME GENERATE PENTRU LOCURIIE DE MUNCA DtN gANTIERE

Stqbilitote gi soliditote
2.1.
Moteriolele, echipomentele si, in generol, orice element core, lo o deplosore oorecore, poote
ofecto securitoteo si sonototeo lucrotorilor, trebuie fixote intr-un mod odecvot si sigur.
Accesul pe orice suprofoto de moteriol core nu ore o rezistento suficiento nu este permis decot
doco se folosesc echipomente sou mijlooce corespunzotoore, ostfel incot lucrul so se desfosoore in
conditiide siguronto.
2.2.lnstqlqtii de distributie q energiei

lnstolotiile trebuie proiectote, reolizote si utilizote ostfel incot so nu prezinte pericol de incendiu
sou explozie, ior lucrotorii so fie protejoti corespunzotor contro riscurilor de electrocutore prin otingere
directo sou indirecto.
Lo proiectoreo, reolizoreo si olegereo moteriolului si o dispozitivelor de protectie trebuie so se
tino seomo de tipul si putereo energiei distribuite, de conditiile de influento externe si de competento
persoonelor core ou occes lo portiole instolotiei.
2.3. Coile si iesirile deurgento

Coile si iesirile de urgento trebuie so fie in permonento libere siso conduco in modul cel moi
direct posibil intr-o zono de securitote.
ln coz de pericol, toore posturile de lucru trebuie so pooto fi evocuote ropid si in conditii de
securitote moximo pentru lucrotori.
Numorul, omplosoreo si dimensiunile coilor si iesirilor de urgento se determino in functie de
utilizore, de echipoment side dimensiunile sontieruluisiole incoperilor, precum side numorul moxim
de persoone core pot fi prezente.
Coile si iesirile de urgento trebuie semnolizote in conformitote cu prevederile din legislotio
notionolo core tronspune Directivo gZlSglCtE. Ponourile de semnolizore trebuie so fie reolizote dintr-
un moteriol suficient de rezistent si so fie omplosote in locuri corespunzotoore.
Sat Totoi, comuna SAntimbru, nr. 1 0, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, jude! Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: oral Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J 1 /490/2021 79883
Aestpro€ct(pEsescisesaudosenate)estepropr6btes SCATELIERARHITECTURANECHIMIS'
Mod fi€rea, multiplicaEs (ps(iala su intagrala) su d fuzare6 proEctulur ori a informaliilor cuprinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acssk nu p6le i facuta dedl cu acodul scris al propdehrului ti nu va put6a fr folosit in alt scop dec6t cel NumSr proiect de sepcialitate (arhitecturd): 2/2023
Psnru ere a iost elghmt
Faza: P.Th.
Pentru o puteq fi utilizote in orice moment, foro dificultote, coile si iesirile de urgento, precum
si coile de circulotie si usile core ou occes lo ocesteo nu trebuie so fie blocote cu obiecte.
Coile si iesirile de urgento core necesito iluminore trebuie prevozute cu iluminore de siguronto,
de intensitote suficiento in coz de pono de curent.
2.4. Detectoreo si stingereo incendiilor

ln functie de corocteristicile sontierului, de dimensiunile si destinotio incoperilor, de
echipomentele prezente, de corocteristicile fizice si chimice ole substontelor sou moteriolelor
prezente, precum si de numorul moxim de persoone cere pot fi prezente, este necesor so f ie prevozute
cu un numor suficient de dispozitive corespunzotoore pentru stingereo incendiilor, precum si, doco
este cozul, un numor suficient de detectoore de incendiu side sisteme de olormo.
Dispozitivele de stingere o incendiilor, detectoqrele de incendiu si sistemele de olormo trebuie
intretinute siverificote periodic. Lo intervole periodice trebuie efectuote incercori si exercitii odecvote.
Dispozitivele neoutomotizote de stingere o incendiilor trebuie so fie occesibile si usor de
monipulot.
2.5.Ventilqtiq
Tinondu-se cont de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucrorilor, trebuie
luote mosuri pentru o se osiguro lucrotorilor oer proospot in contitote suficiento. Doco se foloseste o
instolotie de ventioltie, oceosto trebuie mentinuto in store de functionore si nu trebuie so expuno
lucrotorii lo curenti de oer core le pot ofecto sonototeo. Atunci cond este necesor pentru sonototeo
lucrotorilor, un sistem de control trebuie so semnolizeze orice oprire occidentolo o instolotiei.
2.6. Expunereq lo riscuri pqrticulqre

Lucrotorii nu trebuie so fie expusi lo niveluri de zgomot nocive sou unei influente exterioore
nocive, cum or fi: goze, vopori, prof.
Atunci cond lucrotorii trebuie so potrundo intr-o zono o corei otmosfero este susceptibilo so
continq o substonto toxico sou nocivo, so oibo un continut insuficient de oxigen sou so fie inf lomobilo,
otmosfero contominoto trebuie controloto si trebuie Iuote mosuri corespunzotoore pentru o preveni
orice pericol.
lntr-un spotiu inchis un lucrotor nu poote fi in nici un coz expus lo o otmosfero cu risc ridicot.
Lucrotorul trebuie cel putin so fie suprovegheot in permonento din exterior si trebuie luote toote
mqsurile corespunzotoore pentru o i se puteo ocordo primul ojutor, efectiv si imediot.
Temperoturo
2.7.
ln timpul progromului de lucru, temperoturo trebuie so fie odecvoto orgonismului umon,
tinondu-se cont de metodele de lucru folosite si de solicitorile fizice lo core sunt supusi lucrotorii.
2.8. tluminqtul noturql si ortificiol o! posturilor de lucru, incoperilor si cqilor de circulqtie de

Pe sontier
Posturile de lucru, incoperile si coile de circulotie trebuie so dispuno, in mosuro in core este
posibil, de suficiento lumino noturolo. Atunci cond lumino zilei nu este suficiento si, de osemeneo, pe
timpul noptii locurile de munco trebuie so fie prevozute cu lumino ortificiolo corespunzotoore si
suficiento. Atunci cond este necesor, trebuie utilizote resurse de lumino portobile, protejote contro
socurilor. Culooreo folosito pentru iluminotul ortificiol nu trebuie so modifice squ so influenteze
410
Sat Totoi, comuna S6ntimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judet Alba
fel: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Gala$, judetAlba, CF
CUI: 43946585. NrORC: J11490/202'l 79883
AEstproiecl(piesescis6saudesenato)estepropriebtes SCATELIERARHITECTURANECHIMIS"
Modiier€a multiplicaEa (parliata *u ntegrale) su difuzar€a prciectutui od a informatiitor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
aces& nu Fate fl facuu dedt cu sordul scds al propiabrului 9i nu va pute€ fi folosit in alt scop dedt @l Numdr proiect de sepcialitate (arhiteclurd\: 2D023
Pentu €re a fost elabrst.
Faza'. P,Th,
perceptio semnolelor ori o ponourilor de semnolizore.

lnstolotiile de iluminot ole incoperilor, posturile de lucru si ole coilor de circulotie trebuie
omplosote ostfel incot so nu prezinte risc de occidentore pentru lucrotori.
lncoperile, posturile de lucru si coile de circulotie in core lucrotorii sunt expusi lo riscuri in cozul
intreruperii functionorii iluminotului ortificiol, trebuie prevozute cu iluminot de siguronto de o
intensitote suf iciento.
2.9. Usi siporti

Usile culisonte trebuie so fie prevozute cu un sistem de siguronto core so impiedice iesireo de
pe sine sicodereo lor.
Usile si portile core se deschid in sus trebuie prevozute cu un sistem de siguronto core so
impiedice codereo lor.
Usile si portile situote de-o lungul coilor de siguronto trebuie so fie semnolizote corespunzotor.
Portile destinote circulotiei vehiculelor trebuie so functioneze foro so prezinte pericol de
occidentore pentru lucrotori. Acesteo trebuie so fie prevozute cu dispozitive de oprire de urgento,
occesibile si usor de identificot, cu exceptio celor core se deschid outomot, in coz de pono de energie,
sitrebuie so pooto fi deschise monuol.
2.t0. Coi de circulotie zone periculoose

-
Coile de circulotie, inclusiv scorile mobile, scorile fixe, cheiurile si rompele de incorcore, trebuie
so fie colculote, plosote si omenojote, precum si occesibile ostfel incot so pooto fi utilizote usor, in
deplino securitote si in conformitote cu destinotio lor, ior lucrotorii ofloti in vecinototeo ocestor coi de
circulotie so nu fie expusi nici unui risc.
Coile core servesc lo circulotio persoonelor si/sou o morfurilor, precum si cele unde ou loc
operotiile de incorcore sou descorcore, trebuie so fie dimensionote in functie de numorul potentiol
de utilizotoriside tipul de octivitote.
Doco sunt utilizote mijlooce de tronsport pe coile de circulotie, o distonto de securitote
suficiento sou mijlooce de protectie odecvote, trebuie prevozute pentru ceilolti utilizotori oi locului.
Coile de circulotie trebuie so fie clor semnolizote, verificote periodic si intretinute.
Coile de circulotie destinote vehiculelor trebuie omplosote ostfel incot so existe o distonto
suficiento foto de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoore si scori.
Doco sontierul ore zone de occes limitot, oceste zone trebuie so fie prevozute cu dispozitive
core so evite potrundereo lucrotorilor foro otributiide serviciu in zonele respective.
Trebuie luote mosuricorespunzotoore pentru o protejo lucrotorii obilitoti so potrundo in zonele
periculoose.
Zonele periculoose trebuie semnolizote in mod vizibil.
2.1t. Spotiul pentru Iibertoteq de miscore to postul de lucru

Suprofoto posturilor de lucru trebuie stobilito in functie de echipomentul si moteriolul necesor,
ostfel incot lucrotoriiso dispuno de suficiento libertote de miscore pentru qctivitotile lor.
Primulojutor
2.12.
Angojotorultrebuie so se osigure co ocordoreo primuluiojutor se poote foce in orice moment.
De osemeneo, ongojotorul trebuie so osigure personol pregotit in ocest scop.
Trebuie luote mosuri pentru o osiguro evqcuoreo, pentru ingrijiri medicole, o lucrotorilor
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr 10, judetul Alba prin aport voluntar, oral Zlatna, sat Galag, judet Alba
Tel.: 0747 98'l 750, E-mail; arh.nechimis@gmail.com Amplasamenl: orag Zlatna, sat Gala$, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021 79883
A@st prcrect (piese scdse sau desemle) est6 prcpaeblsa 'SC ATELI ER ARHITECTURA NECHIMIS".
Modifi€Ea, mullipli€€6 (p€rtiala su integrala) su difuzarea proiectului on a informaliilor cuprins6 in Benefi ciar: Ora$ul Zlatna
acesE nu p6t6 fi facute dsdl cu acodul scds al propnehrului 9i nu w pulea fi folosil in alt s@p dedt cl Numdr proiect de sepcialitate (arhitectu'd)x 2n023
pentu eB a fosl elabBt
Faza: P.Th.
occidentoti sou victime ole unei imbolnoviri neosteptote.

Trebuie prevozute uno sou moi multe incoperi de prim ojutor, in functie de dimensiunile
sontierului sou de tipurile de octivitoti.
lncoperile destinote primului ojutor trebuie so fie echipote cu instolotii si moteriole
indispensobile primului ojutor si trebuie so permito occesul cu broncorde. Aceste spotii trebuie
semnolizote in conformitote cu prevederile din legislotiq notionolo core tronspune Directivo
ezlsalcff.
Trebuie osigurqte moteriole de prim ojutor in toote locurile unde conditiile de munco o cer.
Acesteo trebuie so fie semnolizote corespunzotor si trebuie so fie usor occesibile.
Un ponou de semnolizore omplosot in loc vizibil trebuie so indice clor odreso si numorul de
telefon ole serviciului de urgento.
2.13. !nstolotii sonitore

. Vestioresidulopuripentru imbrocominte
Lucrotorilor trebuie so li se puno lo dispozitie vestiore corespunzotoore doco ocestio trebuie so poorte
imbrocominte de lucru si doco, din motive de sonotote sou de decento, nu li se poote cere so se
schimbe intr-un olt spotiu.
Vestiorele trebuie so fie usor occesibile, so oibo copocitote suficiento si so fie dotote cu scoune.
Vestiorele trebuie so fie suf icient de incopotoore si so oibo dotori core so permito fiecorui lucrqtor so
isi usuce imbrocominteo de lucru, doco este cozul, precum si vestimentotio si efectele personole si
so le pooto postro incuiote.
ln onumite situotii, cum or fi existento substontelor periculoose, o umiditotii, o murdoriei,
imbrocominteo de lucru trebuie so fie tinuto seporot de vestimentotio si efectele personole.
Trebuie prevozute vestiqre seporote pentru borboti si femei sou o utilizore seporoto o ocestoro.
Doco nu sunt necesore vestiore in sensul primului porogrof, fiecore lucrotor trebuie so dispuno de un
loc unde so-si puno imbrocqminteo si efectele personole sub cheie.
. Dusuri. chiuvete
Atunci cond tipul de octivitote sou cerintele de curotenie impun ocest lucru, lucrotorilor trebuie so li
se puno lo dispozitie dusuri corespunzotoore in numor suficient. Trebuie prevozute soli de dusuri,
seporot pentru borboti si femei, sou o utilizore seporoto o ocestoro.
Solile de dusuri trebuie so fie suficient de incopotoore, ostfel incot sq permito fiecorui lucrotor so isi
foco tooleto, foro so fie deronjot si in conditii de igieno corespunzotoore.
Dusurile trebuie prevozute cu opo curento, rece si coldo.
Atunci cond dusurile nu sunt necesore, in sensul primului porogrof, trebuie prevozut un numor
suficient de chiuvete, sepqrot pentru borboti si femei, sou o utilizore seporoto o ocestoro otunci cond
ocest lucru este necesor din motive de decento.
Doco incoperile cu dusuri sou cu chiuvete sunt seporote de vestiore, oceste incoperi trebuie so
comunice intre ele.
. Cobine de WC-urisichiuvete
ln opropiereo posturilor de lucru, o incoperilor de odihno, o vestiorelor si o solilor de dusuri lucrotorii
trebuie so dispuno de locuri speciole, dotote cu un numor suficient de WC-uri si de chiuvete, utilitoti
core so osigure nepoluoreo mediului inconjurotor, de regulo ecologice.
Trebuie prevozute cobine de WC-uri seporote pentru borboti si femei sou utilizoreo seporoto q
ocestoro.
4/10
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orat Zlatna, sat Galag, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J 1 /490/2021 79883
A€sl prciect (p 6s6 scrise su dosenale) 6sts prcpriebtea 'SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS'
Modine€a, multiplicaEa (parliale su inlegr€15) $u difuzarea proiectului od a informaliilor cuprinss in Beneficiar: Oragul Zlatna
a@sh nu Fate fr fecula dedt cu acodul scis al propnebrului 9i nu va puba fl folosil in alt s@p dedt cel Numar proiect de sepcialitate (arhiteclwe\ 2n023
Penru €re a fost elabrat.
Faza: P.Th.
2.l4.lncoperi pentru odihno si/sou cozore

Lucrotorii trebuie so dispuno de incoperi pentru odihno si/sou cozore usor occesibile, otunci
cond securitoteo ori sonototeo lor o impun, in speciol dotorito tipuluioctivitotii, numorului more de
lucrotori sou distonteifqto de sontier.
lncoperile pentru odihno si/sou cozore trebuie so fie suficient de mori si prevozute cu un numor
de mese si de scoune corespunzotor numorului de lucrotori.
Doco nu existo osemeneo incoperi, olte focilitoti trebuie so fie puse lo dispozitio personolului
pentru co ocesto so le pooto folosi in timpul intreruperii lucrului.
lncoperile de cozore fixe core nu sunt folosite door in cozuri exceptionole, trebuie so fie dotote
cu echipomente sonitore in numor suficient, cu o solo de mese si cu o solo de destindere.
Acesteo trebuie so fie dotote cu poturi, dulopuri, mese si scoune, tinondu-se seomo de
numorul de lucrotori. Lo otribuireo lor trebuie so se tino seomo de prezento lucrotorilor de ombele
sexe.
ln incoperile pentru odihno si/sou cozore trebuie so se io mosuri corespunzotoore pentru
protectio nefumotorilor impotrivo discomfortului produs de fumul de tutun.
2.15.Dispozitii diverse
lntrorile si perimetrul sontierului trebuie so fie semnolizote ostfel incot so fie vizibile si
identificobile in mod clor.
Lucrotorii trebuie so dispuno de opo potobilo pe sontier si, eventuol, de olto bouturo
corespunzotoore si neolcoolico, in contitoti suficiente, otot in incoperile pe core le ocupo, cot si in
vecinototeo posturilor de lucru.
Lucrqtorii trebuie so dispuno de conditii pentru o luo moso in mod corespunzotor si, doco este
cozul, so dispuno de focilitoti pentru o-si pregoti mqso in conditii corespunzotoore.
cAP.3. CERTNTE MTNIME SpECtFICE PENTRU IOCURttE DE TUCRU DtN $ANT!ERE
3.1. Posturi de lucru din gontiere, in interiorulincdperilor

Stabilitote gi soliditote
3.1.1.
lncoperile trebuie so oibo o structuro sio stobilitote conform tipuluide utilizore.
de siguronta
3.1.2. Usi
Usile de siguronto trebuie so se deschido cotre exterior si nu trebuie so fie incuiote,
ostfel incot so pooto fi deschise usor si imediot de cotre orice persoono core ore nevoie so le deschido
in coz de urgento. Este interziso utilizoreo usilor culisonte sio usilor rototive co uside siguronto.
3.1.3. Ventilotie
Doco sunt folosite instolotiile de oer conditionot sou de ventilotie meconico, ocesteo
trebuie so functioneze ostfel incot lucrotorii so nu fie expusi curentilor de oer.
Orice depunere sou impuritote core poote creo un risc imediot pentru sonototeo
lucrotorilor prin poluoreo oerului respirot trebuie eliminoto ropid.
3.1.4. Temperoturo
Temperoturo in incoperile de odihno, incoperile pentru personolul de serviciu
permonent, incoperile sonitore, contine si incoperile de prim ojutor trebuie so corespundo destinotiei
specif ice ocestor incoperi.
5/10
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare de$euri
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: oral Zlatna, sat Galati, jude! Alba, CF
CUI: 43946585. NT.ORCj J 1 /490/2021 79883
A@sl prciect (pi6se scrise s6u d6s6nate) esle prcprisbte€ "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS'
Modifierea, multipliGEa (pa(al, su integrala) $u difuzarea prciodutui oi a informaliitor cupins in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesE nu posle f facuE dedt cu 6codul scis al propdeErului 9i nu va pulea fi folosit in alt scop decet cal N umer proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212O23
P€nru ere a iost elabct.
Faza: P.Th,
Ferestrele, luminotoorele si peretii de sticlo trebuie so permito evitoreo luminii solore

excesive, in functie de noturo octivitotii sidestinotio incoperii.
lluminotul noturol si ortificiol

3.1.5.
Locurile de munco trebuie, pe cot posibil, so dispuno de lumino noturolo suficiento si
so fie echipote cu dispozitive core so permito un iluminot ortificiol odecvot, pentru o protejo
securitoteo si sonototeo lucrotorilor.
Pordoselile, peretii si plafoonele incoperilor

3.1.6.
Pordoselile incoperilor trebuie so fie lipsite de proeminente, de gouri sou de plonuri
inclinote periculoose. Pordoselile trebuie so fie fixe, stobile si neolunecoqse.
Suprofetele pordoselilor, peretilor si plofoonelor incoperilor trebuie so fie reolizote ostfel
so pooto fi curotote si retencuite pentru o obtine conditiide igieno corespunzotoore.
Peretii tronsporenti sou tronslucizi, in speciol peretii reolizoti integrol din sticlo, din
incoperi ori din vecinototeo posturilor de lucru si o coilor de circulotie trebuie so fie semnolizoti clor.
Acestio trebuie reolizotidin moteriqle securizote sou trebuie so fie seporotide posturile de lucru side
coile de circulotie ostfel incot lucrotorii so nu pooto intro in contqct cu peretiisi so nu pooto fi roniti
prin sporgereo ocestoro.
Ferestre si luminotoore
3.1.7.
Ferestrele, luminotoorele si dispozitivele de ventilotie trebuie so pooto fi deschise,
inchise, reglote si fixote in siguronto de cotre lucrotori. Atunci cond ocesteo sunt deschise trebuie
pozitionote ostfel incot so nu prezinte un pericol pentru lucrotori.
Ferestrele si luminotoorele prebuie prevozute, inco din fozo de proiectore, cu sisteme
de curotore sou trebuie so dispuno de dispozitive core so permito curqtqreq ocestoro foro riscuri
pentru lucrotorii core executo oceosto octivitote ori pentru ceilolti lucrotori prezenti.
3.1.8. Usi si porti

Pozitio, numorul, moteriolele din core sunt reolizqte, precum si dimensiunile usilor si
portilor sunt determinote in f unctie de noturo si destinotio incoperilor.
Usile tronsporente trebuie so fie semnolizote lo inoltimeo vederii.
Usile si portile botonte trebuie so fie tronsporente sou so fie prevozute cu ponouri
tronsporente.
Suprofetele tronsporente sou tronslucide ole usilor si portilor trebuie protejote
impotrivo sporgeriiotunci cond ocesteo nu sunt construite dintr-un moteriol securizot si lucrotorii pot
fi roniti in cozul in core ocesteo se sporg.
2.1.9.Coile de circulotie
Troseele coilor de circulotie trebuie so fie puse in evidento, in mosuro in core utilizoreo
incoperilor si echipomentelor din dotore necesito ocest lucru, pentru osiguroreo protectiei lucrotorilor.
Dimensiunile si volumulde oer ol incoperilor

2.1.l.0.
lncoperile de lucru trebuie so oibo o suprofoto sio inoltime core so permito lucrotorilor
so isi desfosoore octivitoteo foro riscuri pentru securitoteq, sonototeo si confortul lor.
6/10
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelut AIba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judet Alba
fel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J l /490/2021
A@st proiect (piese scis6 su desenate) 6ste prop.ieEtea "SC ATELIER ARHITECTURA NECHtMtS'
79883
Modifier€a, mulliplierea (partisla su integrald) su difuzarea prciodu ui ori a informalritor cuprinse in Beneficiar: Oratul Zlatna
acesb nu pats fr ficuE dedt cu acodul scis at propiotarutui 9i nu v€ putea fr fotosil in att s6p decat cet N umer proiect de sepcialitate (arhiteclurdl: 212023
Pentu eG a fosl ebbrat.
Faza: P.Th.
3.2. Posturide lucru din gontiere, in exteriorul incdperilor
Stobilitote si soliditote
3.2.1.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situote lo inoltime sou lo odoncime, trebuie so fie solide
si stobile, tinqndu-se seomo de:
o) numorulde lucrotoricore le ocupo;
b) incorcoturile moxime core pot fi oduse si suportote, precum si de reportitio
lor;
c) influentele externe lo core pot fisupuse.
Doco suportul si celelolte componente ole posturilor de lucru nu ou o stobilitote
intriseco, trebuie so se osigure stobilitoteo lor prin mijlooce de fixore corespunzotoore si sigure, pentru
o se evito orice deplosore intempestivo sou involuntorq o onsomblului ori o portilor ocestor posturi
de lucru.
Stobilitoteo si soliditoteq trebuie verificote in mod corespunzotor si, in speciol, dupo
orice modificore de inoltime sou odoncime o postuluide lucru.
3.2.2.lnstolotii de distributie o energiei

lnstolotiile de distributie o energiei core se oflo pe sontier, in speciol cele core sunt
supuse influentelor externe, trebuie verificote periodic si intretinute corespunzotor.
lnstolotiile existente inointe de deschidereo sontierului trebuie so fie identificote,
verificote sisemnolizote in mod clor.
Doco existo linii electrice oeriene, de fiecore doto cond este posibil, ocesteo trebuie so
fie deviote in oforo suprofetei sontierului sou trebuie so fie scoose de sub tensiune. Doco ocest lucru
nu este posibil, trebuie prevozute boriere sou indicotoore de overizore, pentru co vehiculele so fie
tinute lo distonto foto de instolotii.
ln cozul in core vehiculele de sontier trebuie so treoco pe sub oceste linii, trebuie
prevozute indicotoore de restrictie corespunzqtoore si o protectie suspendoto.
3.2.3. lnfluente atmosferice

Lucrotorii trebuie so fie protejoti impotrivo influentelor otmosferice core le pot ofecto
securitoteo si sonototeo.
3.2.4. Coderi de obiecte

Lucrotorii trebuie so fie protejoti impotrivo coderilor de obiecte, de fiecqre doto cqnd
oceosto este tehnic posibilo, prin mijlooce de protectie colectivo.
ln coz de necesitote, trebuie so fie prevozute posoje ocoperite squ se vo impiedico
ocesul in zonele periculoose
Caderide lo inaltime
3.2.5.
Coderile de lo inoltime trebuie prevenite cu mijlooce moteriole, in speciol cu ojutorul
bolustrodelor de protectie solide, suficient de inolte si ovond cel putin o borduro, o mono curento si o
protectie intermedioro, sou cu un olt mijloc olternotiv echivolent.
Lucrorile lo inoltime nu pot fi efectuote, in principiu, decot cu ojutorul echipomentelor
corespunzotoore sou cu ojutorul echipomentelor de protectie colectivo, cum sunt bolustrodele,
7/10
Sat Totoi, comuna Sentimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, jude! Alba
Tel.: 0747 98'l 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NLORC: J 1 /490/2021 79883
A@slprcEcl(pBssscrisassudesenalo)6st6prcp.iehlea SCATELIERARHITECTURANECHIMIS'.
ModifieEa, multiplie6a (pa(raE su int€grale)su difuzsres prciscluluioria informaliilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
a6sk nu pste fi fecuu d€dt cu €codul scris al propn€brului 9i nu G pulas fl folositin slt s@p d€dtcel Numer proiect de sepcialitate (arhiteclurtl:- 212O23
Penru €re a fosl elabrat.
Faza: P.fh.
plotformele ori plosele de prindere.

ln cozul in core, dotorito noturii lucrorilor, nu se pot utilizo oceste echipomente, trebuie
prevozute mijlooce de occes corespunzotoore si trebuie utilizote centuri de siguronto sou olte
mijlooce sigure de oncorore.
3.2.6. Schele si scori

Toote schelele trebuie so fie concepute, construite si intretinute ostfel incot so se evite
probusireo sou deplosoreo lor occidentolo.
Plotformele de lucru, posorelele si scorile schelelor trebuie so fie construite,
dimensionote, protejote si utilizote ostfel incot persoonele so nu codo sou so fie expuse coderilor de
obiecte.
Schelele trebuie controlote de cotre o persoono competento, ostfel:
o) inointe de utilizoreo lor;
b) lo intervole periodice;
c) Oupo orice modificore, perioodo de neutilizore, expunere lo intemperii sou
cutremur de pomont ori in olte circumstonte core le-or fi putut ofecto rezistento sou stobilitoteo.
Scorile trebuie so oibo o rezistento suficiento si so fie corect intretinute. Acesteo trebuie
so fie corect utilizote, in locuri corespunzotoore si conform destinotiei lor.
Schelele mobile trebuie osigurote impotrivo deplosorilor involuntore.
3.2.7. lnstolotii de ridicot

Toote instolotiile de ridicot si occesoriile ocestorq, inclusiv elementele componente si
elementele de fixore, de oncorore side sprijin, trebuie so fie:
o) Oine proiectote si construite si so oibo o rezistento suficiento pentru utilizoreo
coreio ii sunt destinote;
b) corest instolote si utilizote;
c) intretinute in store buno de functionore;
d) verificote sisupuse incercorilor sicontroolelor periodice, conform dispozitiilor
legole in vigoore;
e) monevrote de cqtre lucrqtori colificoti core ou pregotire corespunzotoore.
Toote instolotiile de ridicot si toote occesoriile de ridicore trebuie so oibo morcoto in
mod vizibil volooreo sorcinii moxime.
lnstolqtiile de ridicot, precum si occesoriile lor, nu pot fi utilizote in olte scopuri decot
cele pentru core sunt destinote.
3.2.8. Vehicule si mosrni pentru excovatiisi monipuloreo moteriolelor

Toote vehiculele si mosinile pentru excovotiisi monipuloreo mqteriolelor trebuie so fie:
o) Uine concepute si construite, tinondu-se seomo, in mosurq in core este
posibil, de principiile ergonomice;
b) mentinute in store buno de functionore;
c) utilizote in mod corect.
Conducotorii si operotorii vehiculelor si mqsinilor pentru excovotii si monipuloreo
moteriolelor trebuie sq oibq pregotireo necesoro.
Trebuie luote mosuri preventive pentru o se evito codereo in excovotii sou in opo o
vehiculelor si o mosinilor pentru excovotii si monipulore o moteriolelor.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orat zlatna, sat Galali, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Gala$, judetAba, CF
CUI: 43946585. NIORC: J 1 /490/202'1 79883
A€slprci€cl(pesescis6saud€sonate)€sl€prcpriebt€a SCATELIERARHITECTURANECnlMlS"
Modifierea, multiplicaEa (psrtlald su integrala) $u difuare6 proiedulur ori a inlormsliilor cupflnss in Beneficiar: Oralul Zlatna
acesh nu pab f facula d6dt cu a@dul scris al propieErulul ;i nu va putea fr folosit in alt s@p dec6l c6l Numar proiect de sepcialitate (arhiteclurd): 212023
Pentu cre 3 fost elabrst
Faza: P.Th,
Cond este necesor, mosinile pentru excovotii si monipulore o moteriolelor trebuie so fie
echipote cu elemente rezistente, concepute pontru o protejo conductorul impotrivo strivirii in cozul
rosturnorii mosinii si olcoderiide obiecte.
3.2.9. lnstolotii, mosini, echipamente

lnstolotiile, mosinile si echipomentele, inclusiv uneltele de mono, cu sou foro motor,
trebuie so fie:
o) Oine proiectote si construite, tinondu-se seomo, in mosuro in core este
posibil, de principiile ergonomice;
b) mentinute in store buno de functionore;
c) folosite exclusiv pentru lucrorile pentru core ou fost proiectote;
d) monevrote de cotre lucrotori ovond pregotireo corespunzotoore.
lnstolotiile si oporotele sub presiune trebuie verificote si supuse incercorilor si
controlului periodic.
3.2.1 0. Excovotii, tero so mente

ln cozul excovotiilor, trebuie luote mosuri corespunzotoore:
o) pentru o preveni riscurile de ingropore prin surporeo terenului, cu ojutorul
unor sprijine, toluzori sou oltor mijlooce corespunzotoore;
b) pentru o preveni pericolele legote de codereo persoonelor, moteriolelor sou
obiectelor, de irupereo opei;
c) pentru o osiguro o ventilotie suficiento tuturor posturilor de lucru, ostfel incot
so se reolizeze o otmosfero respirobilo, core so nu fie periculooso sou nocivo pentru sonotote;
d) pentru o permite lucrotorilor se o se odoposti intr-un loc sigur, in coz de
incendiu, irupere o opei sou codere o moteriolelor.
lnointe de incepereo terosomentelor trebuie luote mosuri pentru o reduce lo minimum
pericolele dotorote coblurilor subterone sioltor sisteme de distributie.
Trebuie prevozute coi sigure pentru o intro si iesidin zono de excovqtii.
Gromezile de pomont, moteriolele sivehiculele in miscore trebuie tinute lo o distonto
suficiento foto de excovotii; eventuol se vor construi boriere corespunzotoore.
3.2.11. Lucrari de demolore

Cond demoloreo uneiclodirisou o unei lucrori poote so prezinte pericole:
o) se vor odopto mosuri de prevenire, precum si metode si proceduri
corespunzotoore;
b) lucrorile trebuie so fie plonificote si executote sub suproveghereo unei
persoone competente.
Constructii metolice sau din beton, cofraje sielemente prefobricote grele

3.2.12.
Constructiile metolice sou din beton si elementele lor, cofroje, elementele prefobricote
sou suporturile temporore si schelele trebuie montote sou demontote numei sub suproveghereo unei
persoone competente.
Trebuie prevozute mosuri de prevenire corespunzotoore pentru o protejo lucrotorii
impotrivo pericolelor dotorote nesigurontei si instobilitotii temporore o lucrorii.
Cofrojele, suporturile temporore si sprijinele trebuie so fie proiectote si colculote,
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare deleuri
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin apod voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orai Zlatna, sat Galali, jude! Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J 1 /490/202'1 79883
AGst proi€ci (pisse scns6 sau dasenate) este propri6btea 'SC ATELI ER ARHITECTURA NECHIMI S .
ModifrGres multplieca (pa(ial, eu inlegrale) eu difuzarea pmi6ctuluioi a if,formaliilor cuprins6 in Benefi ciar: Oralul Zlatna
ac6sb nu Fat6 fi facutS d6dl cu acodul scds al propneErului 9i nu va pules fr folosil in alt s@p dsdtcsl Numir proiect de sepcialitate (arhitecluri): 212023
Pentu ere 6 fosl eiabret
Faza: P.Th,
reolizote si intretinute ostfel incot so pooto suporto, foro risc, sorcinile lo core sunt supuse.
intocmit,
ffi lz--c: 'i;'+t\ '')

({-i Arhltecttlra
Atelier
< 'Nechimli N'.
- 'N:-/
k \^N"'
E
10/10
E
E
,
E
s 9'=
Eg
E =
! o E
-o
t- o o o o o
tfJ
o OE o 0) o 0) o
oo o o o o
f, 20 o
O
o o o
o
o L L c L
E
a
s a)
o
6
o
l-
@
o
t2 .9
=
H .9
o
l
=
!
N
o
c
0)
c, u)-
c co
F t 6g
o o e9 o
o
o
o
o
o o
o
o
o
z 5I
'i
ix o oa
G=L o l- -s
,o
f*: lr|
o f<<
,
= E,9
€Ei
o.d6 Ri c,
o
nt EO
a!E o
o
o o
o
o
o
o
o o
o
r-a
x=
N
9S! x =v) t0
_E6
e-a i 'q
F
J
f
ElE
6i!
ge r(g eo
n{ c
o
e,= o o o o o
o
o
E€; Oir o o o o
tu {
.9
*T r
o
'=N"i
E Ss E=ui
6+
J=
=:
aco J
s;u t r: =*
rSa lo) ,: o
K't
tlN\J
E5 i !6()
'608 #3 *.
Fsr
o
I
,o ,o
Es
o E
x > d e qi o o o' O o
EE E Ri =* E o o o o
o=
H o
SeesSs
si tr
()<
N
S.
IJ
o
I,
o
E
o
o
E
o
o
=o
o
o
o
o
E
0)
o
3*
E N E o
!
iH s
= o o 0) o o
E
db oq a (,
=
-o
o
o
o
o
o
,u
-o
o
.o
o
4';
9-3 E lJt ,<'
F
:S BS l-
> 0)
= o
o *;
u6o z H ,/.\
<!:
d o d< oh
o
=x dH
r =,:
9= l\!:>v{
b:e
ut s= z
[
i --
ro.
dEo a ^sv trFolJ ft
< u=
; gs
U)
a! o
J
tr kP;
;3i s s 0)
o e !2q-
o I iHl
c,
(9 E=Si!)= E
=
o
o
.E o
.9
.c
c
o
=:E i=g
+rP
o
:6X
6(9 i-d-l
rrr o Q od:
o
c,
4
3*Ee=ilH
O<nN=.>A
c
o
o
o-
l
o
.9
o
D
o
o
.15
o
6N
o
o)
'6
5x;qt8r ,o o
Z lEriEH o o o o_ o_
EI
<:HR:€-
tr=<-'E=B
3
o
, E o o
o p
lJr v EI
J -Erqo;
tsJc)6s:
,rO:-!qo
5 orx6Hep
k<.v,,==
o-s-==oo
< S -'l- F-
0,
o
I
,o
,o
o
.9
c
o
.9
c
0)
c
o
o
;<
-'<
s
EEEgdE* (, .E
E
,o o o il6 E
=.6uXg;:6
-@-YEqqF
/ QXZ o U 9A
ty !:eflEtI
3p6E?9,E
l
o
ut
6
Ui*33tes !
E
o
o
0)
o
o
'tr
o
o
o
.E
o
0)
o
'=
0)
'tr
o <'er
)z
2o
6cr \-BE\ i
E
T
tr ".:gE;H: 4 ro o o
=EEUeg:E
ItlrYol-*€er
kaeJgE H a
G
f HtH&tr::r
=[EBE'='SI
o
g .aaaaaaa
E
o
ir s n
ZE N
sRL
ii A{,fi';li,i.:',[1,.'ffi
STRUCTURA
P.Th.

Zlatna, sat Galafi, jud. Alba
ADRESA IMOBILULUI: ora; Zlatna, sat Gala{i, jud. AIba, CF 79883
NR. PROIECT: 0412023
FAZA: P.Th.
DATA: martie2023
sRL
ii *:*';ff.:',{','.ffi
BORDEROU - STRUCTURA
DENUMIRE PROIECT: Construire centru de colectare prin aport voluntar, oraE

ADRESA IMOBILULUI: ora; Zlatna, sat Galafi, jud. AIba, CF 79883
FAZA:. P.Th.
DATA: martie2023
A. Piese scrise
Memoriu - structuri
Program faze determinante - structurd
Program de control al calitafli lucrdrilor de construclii - structurd
Extrase materiale
B. Piese desenate
Rl. Plan fundalii sc. l:50

R2. Detalii fundalii: Fiz.l sc. 1:25
R3. Stdlp S1 2xIPE450 sc. 1:25
R4. Grinda Gr.1 IPE360 sc. l:25
R5. Grinda Gr.2 IPE360 sc. l:25
R6. Grinda Gr.3 IPE360 sc. 1:25
R7. Grinda Gr.4 IPE160 qi grinda Gr.5 IPEl60 sc. l:25
R8. Secliune structur6 metalicd sc. l:25
R9. Plan acoperig sc. 1:50
Rl0. Detalii pane Ei contravAntuiri sc.1:10
Rl1. Imprejmuire - plan gi detalii fundalii
,I
t )
il,:fi'ffi:i::ffi::'fiisRl
relefon:072?332733
MEMORIU - STRUCTURA
BENEFICIAR: OraEul Zlatna
ADRESA IMOBILULUI: ora; Zlatna, sat Galafi, jud. Alba, CF 79883
FAZA: D.T.A.C. + P.Th.
DATA: martie2023
Prezenta documentalie s-a intocmit in fazaD.T.A.C.+P.Th., pebaza solicitarii beneficiarului qi

conform certificatului de urbanism, prin care s-a dorit construirea unui centru de colectare prin aport
voluntar in satul Galafi. in acest scop se varealizao copertind metalicd cu regimul de indllime parter.
l. Climlo geologie Eiseismicitate

Conform CR l-l-412012 - Cod de proiectare. Evaluarea acliunii vdntului asupra construcliilor,
presiunea de referinld este 0,4 kPa.
Conform CR 1-1-312012- Cod de proiectare. Evaluarea acliunii zdpezir asupra construcfiilor,
inc6rcarea dinzdpaddpe sol este de 1,5 kN/m'.
Addncimea de inghe! este 0,80-0,90 m de la cota terenului sistematizat.
Terenul de fundare este alc[tuit din argild prf,foasd maronie plastic consistentd. Presiunea
convenlion alA P :290 kPa, conform STAS 33 00 I 2-8 5 .
"onu
Conform P 100/1-13 - Normativ pentru proiectarea antiseismicd a construcliilor, zona are ae:
0,10g, Tc : 0,7s, iar clasa de importanld este III.
Conform Ordinului MLPAT nr.77lNl 1996, categoria de importanld: C, normald.
2. Structura de rezisten(i
Copertina se va realiza pe structur[ din cadre metalice. Fundaliile vor fi izolate din beton armat
monolit.
imprejmuirea se va realiza pe structura din stAlpi metalici prinqi in fundaJii izolate Ei cu soclu din
beton armat.
3.1. Copertini metalicl

Fundaliile structurii metalice se vor executa din bloc de fundare gii cuzineli
cuzineti di
din be 5 armat
cu bare din ofel B500C. in cuzinet se va monta cdte o carcasd de l2,buloane M36
Se atrage atenfia asupra urmdtoarelor:
Fundaliile se vor incastra minim 0.20 m in terenul bun de fr-tndare.
Acoperirea cu beton a armdturilor ce pot veni in contact cu t'erenul de minim 50
mm.
- Ultimul strat de 20cm din sdpdturile de fundare va fi excavat cu turndrii
betonului in fundatie.
- Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament qi in sdpdturile fundaliilor. in acest sens se vor
avea in vedere lucrdri de epuizmente pentru a se asigura, pe c6t posibil, executarea pe uscat a
sdplturilor qi a turndrii betonului.
- Pentru sdpdturile cu perefi verticali mai mari de 1,25m se vor prevedea sprijiniri.
tt4
RL
ii il{*lf':i{:'rr:rrrs
- Pentru sipdturile cu pereli verticali ftrd sprijiniri se prevede ca pdmdntul din jurul sdpdturii s6 nu
fie incdrcat, iar pdmdntul din sdpdturd sd fie depozitatla minim 50cm fata de marginea gropii.
- Umpluturile se vor realiza cu un grad de compactare de minim 98o/o, in straturi de 20-30cm
grosime.
- Construc[ia are cota terenului amenajat +/-0,00m, iar cota de fundare este -1,50m.
Copertina se va realiza pe structura din cadre metalice. Se va folosi olel 5275 la realizarea
structurii metalice. StAlpii de cadru vor fi confeclionali din2 profile IPE450 sudate in cruce. Grinzile de
cadru se vor realiza din profile IPE360. Grinzile longitudinale sunt din profile IPEl60. Contrav6ntuirile
din planul acoperigului se vor confecliona din bare metalice s25.inchiderile din planul acoperiEului se
vor construi din panouri de policarbonat care descarcd pe pane tip 220012. Execulia, verificarea Ei
receplia imbindrilor sudate se va realiza conform normativ C150-99. Clasa de execulie a sudurilor va fi
EXC 3 conform SR EN 1990-2. Nivelul de acceptare a imbindrilor sudate va fi C pentru subansamblele
uzinate qi D pentru imbiniri de montaj. Proteclie anticorozivS: 2 straturi grund pe bazd. de rdqini
alchidice (grosimea minimd a unui strat 30 microni) * 2 straturi vopsea pe bazd. de raqini alchidice
(grosimea minimd a unui strat 30 microni).
Acoperirea cu beton a armdturilor este: 5cm (armdturi care intrd in contact cu solul - fundatii). Pe
timpul execuliei lucrdrilor de cofrare, arrnare qi betonare se vor respecta prevederile "Codului de practicd
pentru executarea lucrdrilor din beton, beton armat qi beton precomprimat" NE0l.2-l:2:007. Barele
longitudinale se vor indesi etrierii la 10cm. f*

3.2. imprejmuire {;
Fundaliile se vor realiza de tipul izolate din beton C20125 cu soclu din beton C2
din olel B500C.
Se atrage atenlia asupra urmdtoarelor:
- Fundaliile se vor incastra minim 0,20 m in terenul bun de fundare.
- Acoperirea cu beton a armdturilor ce pot veni in contact cu terenul de fundare v fide 50
mm.
- Ultimul strat de 20cm din sdpdturile de fundare va fi excavat cu maxim 2 ore inaintea turndrii
betonului in fundafie.
- Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament qi in sdpdturile fundafiilor. in acest sens se vor
avea in vedere lucrdri de epuizmente pentru a se asigura, pe cdt posibil, executarea pe uscat a
sdpdturilor qi a turndrii betonului.
- Pentru sdpdturile cu pereli verticali mai mari de 1,25m se vor prevedea sprijiniri.
- Pentru sdpdturile cu perefi verticali frrd sprijiniri se prevede ca pdm0ntul din jurul sdpdturii sd nu
fie incdrcat, iar pdmdntul din sdpdturd sd fie depozitatla minim 50cm fa!6 de marginea gropii.
- Umpluturile se vor realiza cu un grad de compactare de minim 98Yo, in straturi de 20-30cm
grosime.
- Imprejmuirea are cota terenului amenajat +/-0,00m, iar cota de fundare este -0,90m.
Structura imprejmuirii este realizatd din stdlpi metalici din teavd rectangulard RHS60x40x2 prinEi
in fundafiile izolate. Acoperirea cu beton a armdturilor este: 5cm (armdturi care intrd in contact cu solul -
fundalii),2,5cm (st6lpi, grinzi, centuri, rampe de scard, diafragme), l,5cm @laci). Pe timpul executiei
lucrdrilor de cofrare, arrnare qi betonare se vor respecta prevederile "Codului de practicd pentru
executarea lucrdrilor din beton, beton armat Ei beton precomprimat" NEO12- 1:2007 . Barele longitudinale
din centuri vor fi ancorate la interseclii qi innddite in cdmp. Pe zonele de innddire a barelor longitudinale
se vor indesi etrierii la 10cm.
2t4
ii il,:*';ffffisRl
4. Principalele reglementiri ce au stat la baza intocmirii prezentei documentafii

- CR l-l-412012 - Cod de proiectare. Evaluarea acliunii v6ntului asupra construcliilor.
- CR l-1-312012- Cod de proiectare. Evaluarea acliunii zdpezii asupra construc{iilor.
- SR EN 1990:20044ll,4.:2006 - Acfiuni in construcfii. Clasificarea gi gruparea acliunilor pentru
construclii civile qi industriale;
- SR EN 1991-1-1:2004-NA-2006 Acliuni in construcfii. Greutdli tehnice Ei incdrcdri
permanente;
NP 112-14 - Normativ pentru proiectarea qi executarea fundafiilor directe la construcfii;
CR 6-2013- Normativ privind alcdtuirea, calculul, qi executarea structurilor de ziddrie;
SR EN 1992-l-l:2004-NB-2008 - Calculul ;i alcdtuirea elementelor structurale din beton,
beton armat qi beton precomprimat;
P I l8-99 - Normativ de siguran!5 la foc a construcliilor;
NE 012-2022 - Normativ pentru producerea gi executarea lucrdrilor din beton, beton armat si
beton precomprimat;
SR EN 1993-l-1:2006 Proiectarea structurilor din o{el. Reguli generale qi reguli pentru
clSdiri;
SR EN ISO 3834-1 ,2:2006 Condilii de calitate pentru sudare;
C150-99 - Normativ privind calitatea imbindrilor sudate din otel ale constructiilor civile si
agricole;
- P 100/l-19 - Normativ pentru proiectarea antiseismicd a constructiilor.
5. Dispozi{ii finale
Avdnd in vedere Legea nr.1011995, HGR nr.76611997, Ordinul MLPAT nr.77lNl 1996. normativul
100-13, s-au stabilit :
- categoria de importanfd: C, normald; j"
- clasa de importantd: III; ,l ; -, -.
I' ,'.
- documentalia se va verifica la cerinla fundamentald A - rezs[en{E
PROTECTIA MUNCII ',..
La execufia lucrdrilor de construcfii se vor respecta urmf,toarele acte nofin
- Regulament privind proteclia gi igiena muncii, in construclii, emis
9/NI/1993, de Ministerul Lucririlor Publice;
- Norme tehnice de proiectare qi realizarea construcliilor privind proteclia la acliunea focului.
Indicativ P118/ 1999, precum qi HG nr.5ll1992;
- Constructorul gi beneficiarul vor respecta pe timpul execufiei qi al exploatdrii normele generale
specifice activitdlilor in construclii - montaj, conform regulamentului specificat, mai sus, in
funclie de condiliile noi de lucru Ei exploatare.
Executantul gi beneficiarul vor intocmi cartea tehnicl a construcliei conform Legea 1011995.
In conformitate cu Legea nr. 50/1991 republicatd, lucrdrile de construclii se pot face numai pebaza
proiectului tehnic.
Beneficiarul qi constructorul vor lua mlsuri suplimentare specifice amplasamentului gi activitalii de
exploatare a obiectivului.
Proiectantul recomandd ca executarea lucrdrilor sd se facd, in conformitate cu prevederile Legii nr.
l0/1995, de o societate de construc(ii, sub supravegherea unui diriginte de qantier atestat.
3t4
ii A,?,il;f'l::,#+fiT}sRl
Pentru orice neconcordanld cu situa(ia din teren sau in cazul unor situalii neprevizute, precum qi
pentru orice modiltcare de solulie constructivf, sau material, va fi solicitat proiectantul de specialitate
care, impreund cu beneficiarul Ei constructorul, vor decide asupra modului de continuare a lucrdrilor.
ing. Adrian LAZAR

i:-,'*
.\
A
,1 ".\
7U),1r-,,i.ii''is
}1';x,;G
5)<9:.P .J i;H)
*lrwat l/ +{#
'+r/,i
4t4
sRL
ii il{,fi';ff.:',{','.ffi
pROGRAM DE coNTRoLAL c.tr,rrArll LUCnAnrloR DE CONSTRUCTII

'-t
. STRUCTURA -

Zlatna,, sat Galafi, jud. Alba
ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Gala{i, jud. AIba, CF 79883
NR. PROIECT:
\
04t2023
FAZAz D.T.A.C. + P.Th. A\
r,,\ I \
DATA: martie2023
Nr.
Lucrare supusl controlului Participanfi k\
crt.
0 I ) 3
Predare - primire amplasament Ei borne
I B, E, Topograf PV
topografice
2. Trasare obiective B, E, Topograf PV
a Copertinl - Verificare coti qi naturi teren de
J. PG, B, E, P PVFD
fundare
Evidenfa tumdrii betoanelor in elemente Condic[ evidenfd
4. E
structurale betoane
5. Copertind - Cofrare qi armare cuzineli B,E,P PV
Copertind - Verificare grad de compactare
6. B,E PV
umpluturi
7. Copertind - Trasare lucrdri parter B,E PV
8. Copertini - Montare structuri metalici B,E,P PVFD
Imprejmuire - Verificare cotd qi naturd teren de
9. PG, B, E, P PV
fundare
10. Imprejmu re - Cofrare si armare soclu fundatii B, E, P PV
l1 Imprejmu re - Montare structurd metalicd B, E, P PV
NorA: onvocarea se va face de cdtre executant. in scris, in funclie de stadiile frzice, cu cel
pulin 3 zile i rte.
PROIECT BENEFICIAR CONSTRUCTOR
31:ri:,,,5
Q;#,),
ii *:fi';li'l::,ffi:!iTisRl
PROGRAM EAZE DETERMINANTE

- srRUCrunA -
DENUMIRE PROIECT: Construire centru de colectare prin aport voluntar, orag

ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Gala{i, jud. Alba, CF 79883
FAZAI D.T.A.C. + P.Th.
DATA: martie2023
Nr. Faza de lucrare Metoda de Bene- Execu- Proiec- Documente

crt. supusi controlului I. S. C.
control ficiar tant tant intocmite
0 I 2 3 4 5 6 7
Copertind - Cota qi
observare Proces
I natur6 teren de Da Da Da
directd verbal
fundare
Copertind - Montare observare Proces
2. Da Da Da
structur[ metalicd directd verbal
PROIECT BENEFICIAR CONSTRUCTOR

O
o o
o
(o
sf_
o
ry
o o
N
o
N
N (o
$
N N N @
o
o o) (J
o)_ o
@ o o o
N
o
-J
(-) q) C) c
o lr)_ o _.o
o o CE
=L
@
b<
.9
(J O
s.co)
o N- o^
s o r o
o o
o
o o oo
(J (.))
o @ C\ \
ro
N o
(o @
t-
@ o t- @
o o, $
o (o cf) q @ q
m
o
o_
N o
o@_
o o o o
XE lr) ro o s_ ro
El-
N-
lr) (o
s_ o t-s.
rf) (o N @
o @ N
CL
o
o
,o
IE
o
o NN- oo
E o o o
(E
(o
o
o
x
IIJ
C'g o o o f.- t-
(o @ @
o6
=$! CO N N
I
9-
otr
E9 o o o c.) cf)
$ N N
o
rf) O o rr) ro
N^
-_ |f)_ f-- s-
N r() N
a N N o
N @ @
N CA $ lr)
=
o
O)
z g g
(E E IE
o oao
q, .E o o o
o o .E
gE .N
LL Et, J J
UJ E o o o
= oo o
(o_ @-
ro
ry
CO $
o cf)
E
o E (o @
G
o s
=
(!
o
o) o) O)
L
o
N
o (u
J
-eI C
_.o
o o o\
(!)^
!L
c-o
E
b<
9o,
C.C
l{)- lr) ro_
N N
tr
,G t{) l{) l{).
.E N N
E
o
CL -l
o
o
o ro rr) ro (! lo N
ro
o N N o
.cl N o o s N o
N N
o
(! (! o o C) o N oo
x go
UJ (J
.N
LL N
o lJ-
o o
.N
o o
LL
.N o o
o .N
o o
oc .N oo
= cf
G
o) ro ,a
L
o f o c
o .N
E o o .c
o o) o N
f
IIJ uJ m o
L
o N cf) t() N
z z
c.) (9
F.- r
o
E
E k>,
;: t,).'i\
o
(E
'3; 's\ i
o
(E
,
3; S7r/$
o)
-r s.--r
O)
L
o
N
\a^ly
o o
J
Il c
CY) N^ o
o 'Fo
tr 5<
9o,
cc
r() ()
N N
E
r()^ lr)_
,IE N N I
.E E
o G
CL (E
o
o G
(l, a! g (!
.N o J
o G =
c J
CL
(l,
o
o
q E
o E E
o
E ol
o o o
=
(E
c,
x TE o-i x
IIJ (El
.N CL UI
[L o 0t
o al, .N IE lE
o -l(El LL ol o
o o c)
FI
.N F oo
.N
G
]C
o
E o o
f E o
o"
o cf E
o o
o
.N o
c o a
G
o =
C
o
o G o
E E -o
o o g
L f
o :f
(E =
o
E o- o_
-g o (6
ul (n a
o N
z
@ @
CO (v)
E
o
o
=tr
(E
o
o,
o
N
o G
J
lt c
I--_ .. .o
o '=o
E<
E .9 or
-c
(o
E
,G
E
L
o
CL
o
o
o
'a
o
o
o E
G
x o
IIJ
.N
LL
o
o
o
.N
o
E
C
)
tr
o C
o)
E .N
IIIJ of
t-
I
z
q, {) u)g) q) v (t) (() C) @ @ rt O a O a lf) o)
f.- to tr)
ro ro lr)
N
o r o, N $ (o o
@_ O) @ Or_ o)
N O)
(f)_ (f)
o
o ro t-
@ \f_ @ (o- $- r
o o o
c' ro
o@ @ (f) (o sr tr, so co co $ (o o) @ so
o s
J (o o
o
cf) cr) @ o (f) $
f.-
o N ro
@ o) N
t- r.c) cf)
s
t- ro
tr) N @ (o so
@ o, o O) f.-
(o
N N
N
o (\ s o o o
a o, o) a (t, @ q, q] q.) (o @ (I) N $
cf) o rt (o c.) N (o o, @
()
) s CO
g
dl c
o
.E
c\ t.r, lf) (o N (o v w t\ tt, (r, qJ (J qJ L) (J u) Y
CO o, o, o, N s
s t-f-- N(o- (o
E,l lo (a cf) (o- $_ O) o t-- lo_
o N N
@ s- s- o ry
@ @ lr)
r.r) |r)_
E
ta
N ,tr) (o o co s
N
(o (r) N
(o N @ ro $
N N N (a
(o
(.) -o L
d N .if N tro
=N
J
ll OJ
o 9o,
c.c
(o_ O o o o U U (J_ q, qJ lr) (J) ()) 9)
E"
-- f.- o o o o o o N F*
N |r) rr) ro lr) lr) lr) ro lo ro lo lo r
,r) oo o ,.cJ @ rr) tr) f.- o
lr)
,(! c.j
E
o9 @ @ @ @ @ @
t- f-- N t- t- t- @ @ @
f.- t- f.-
@
f.-
EE
o,
CL o
o
o (J (J CJ v so c\
s (0 O O s oo oo oo o o Uo
o, (o
rO o o O) o)
o- s- sf^ o_ o o N o o
o c)- o_ CO lr) N
o o o- o- o o_ o_ o- o
N E o o o o o o o o o o
o
(E
o o o U U (J (J (-) q) (J CJ q) q) a
lr) o o .o rr) tr) lo CO o o to lo o
O O a
N o o o
o O O
o ro
E
E
ss_ (a o o o o o @
o CO N N N
|f) ro o o o ro
(o
O)
o o o
Lr) @ c!
ro
oo ooo
f=f(.)
o to o o o o o o w o o o o s $ (o lo @ o o o-o-of
o @@@o
x OONN
IIJ
rr-(f)
o o o
(0 (o
o o
N N o
$
1r)
o o lo rr) |fJ ro o ro |r) (o (o to O o @ ro
o I.IJ cr) cf) t!
a o o
co co
'ft 'tt 'fl. ]t 'tI 'tr (L
N N (L 'tl
o.
LrJ I.JJ 'tt 't+ 'tt LrJ I,JJ
N N
o_ o_ o- (L N N
=
LI
fl
!l
EI
o N No _o o CO $ Lr) (o f.- @ o) o r |r) @ t- @ o,

N N
oq
@
(trl
el
E (L (L o_ (L (L o- 0- o_ o_ rL L o- (L (L o_ o_ TL
g o_ o_ ':l
IIJ
EEI
odl
z N c.) s tr) (o t* @ O) o N CA s |f) (o N @ o, go-Nl
Ldl
ENr=l
6>> cl
a
o
(0
s- o-
a
o
I
N
o N o
(J ()) (J
o o)_ o_
@ o o L
G
N
(E
J
(J q., q) C
o ro_ o _.o
.=L
(o o o c-o
r b<
9d,
c.c
o
o
qJ
o (J
o c.{
s O)o
(o (o lr)
s ro o)
o,
o
ct
o
o o
o o,
(-) (9
@ o (\r
o
|o o o o rD
N o
o \
dl
O N o
o_ @- o_
o o o o
o O O o $_ N
': o o- o o o
E
o
o,
@ (o
t- @
o
o
o @ : c! ro
CL
E
,(I,
J
o N o
o
o- N-
(E o o o
E (o
(E
o
G
x
UJ
og o
o o
Eg
r{.
s $ o
I
9-
otr s oo s o
E9
3E s @
o
e) tr) O lr)
o @- o_ Or-
[o
cf)
o so
N
a s @
!t @
E N cf)
o
z g s
(E
o E
o oa o
o N
+j
o o o
(E o (E
IIIJE o
o)
oo .E
E') J
o o o
J (9 oo
o_ N- f.- o_
N c.,
o
E
o E (o
(E o N N
E
tr
(!
(J
o,
f-- L
o
N
o o
J
Il c
lr, f-- q) ry
o o
I
-.o
o o
CO
o CE
E
b<
=L
.9o)
E.c
o{ |r) ry s_
.t:
o o o o
E
o o rr) g) c\
.= o s^ O)
tr E
N o
.6.
CL
lo ro lr) lr) (! |r) tr)

o N N N o N
o
lt N o o o
N N N s N o
o (E oooo o N oo
E go
x
IIJ
o
N
o- o-
f o
o G := :=
o o o o
a E E
o .N C c
o o f Ef
L
o .N
o :, f
gE 6o) cf Eo Eo
IIJtU tr aa
t-
o N (.) s t-
(, N
z z
o
.=
E
o
EL
G
E
o g
rg .N (E
G t=r
o o c,
CL o tr
IE E
o (!
o
(E
J
o
x CL
(E
IJJ o
o (!
(U E o
o o No. o 0)
.N o
o
o c C
o
.N
E o
c U' a (u
= .c .c Ec
o o o f
o o o o
.N .N .N
C c c o
o
o o o o
G f
E
o) 0) o o
E E E E
o o
L g o
L
(o o
o @
tfj
I 1,,\
t.,',,-^\
CL
C. ,:.' \ ., ,
E pi
n: _..)
o C. 'i :-'l af
j./
(E (fi ' ,,-'
I
,i. /
=tr c',. "'t'
oG
N
L
o
N
o o
J
Il c
|r) o
.FE
o 5<
E .9
EC
o,
-e
qJ
o
N
E
.:o
J
J
E
.6.
CL
E
o
TE
o
(J
o E
(E
o
x
IJ,J
:=
o
E
o f
)
C
E E
o o
u.l a
E
o
z
L
SatTotoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judel Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, judet AIba, CF
CUI: 43946585, NLORC: J 1 /490/202'1 79883
A€st pro€ct (pisss scris€ sau desenat€) 6sle prcpri€btea "SC ATELTER ARHITECTURA NECHtMtS'
Modiimrea, multipli€86 (parliala $u inbgrale) sau difuzarsa prciectul!i od 6 informatiilor cupnns€ in Beneficiar: Oragul Zlatna
aesb nuFale f ficu6 d€di cu acodul scds at propnebrutui 9i nu vs putea fi fotosit in att scop d6cet cet N umer proiect de sepcialitate (arhitecturi): 2112O23
penru ere € fost €labdt.
Faza: P.Th.
cArET DE SARC|Nt-tUCRiRt DE INVEUTORt $t TtNtCHtGERtE
r.l.cENERArJTiIl
Acest copitolcuprinde specificotiile tehnice pentru lucrdride tinichigerie pentru ocoperig

din tobld neondulotd, qi non-outoportontd cum or fi toblo golvonizotd, titoniu-zinc qi cupru.
Aceste lucrdri pot include otdt lucrori noi cdt Ei/sou lucrdride reobilitore.Urmotoorele tipuride
invelitori sunt trotote in codrul ocestui copitol:
.invelitori din tobld plond.
.invelitoridin tobld profilotd tip ligld.
.Toblo metolicd outoportontd (ondulotd gitip sondwich) Lucrdride tinichigerie
(jgheoburi, burlone, glof uri)Copitole osociote:
.Pentru finisojele ocoperiEuluidin tobld de cupru: veziCopitolul"ZugrdveligiVopsitorii"
pentru cerintele de grunduire gifinisoreo ocoperiquluidin tobld de cupru;
.Pentru izololio de sub ocoperig (membrone hidroizolotoore, borierele de vopori):vezi
Copitolul : Hidroizolo[ii;
. Pentru termoizolo[ie vezi Copitolul : Reobilitore termicd gi etonsotori; Acoperiqul ore urmotoorele
stroturi:
-Astereolo - strot continuu din scondurd din lemn, vezi Copitolul : Lucrdri de Tompldrie, core
sprijind inveligurile de ocoperig core nu sunt outoportonte;
-Corton sou ponzd bitumotd sou folie polietilend cu rol de hidroizolotie, vezi Copitolul:
Hidroizolo[ii, peste core se botEipcidin lemn porolele cu ponto pe core sevor monto elementelede
invelitoore Eiosiguro o protectie suplimentord impotrivo pdtrunderii opelor gi zdpezilor;
-Elementele de invelitoore cum or fitoblo plond sou toblo metolicd tip [igld, toblo ondulot6 gi
elemente sondwich.
Pontele invelitorilor
Noturo invelitorii Ponte (cm/m) Ponte (cm/m)
mtntme uzuole
Toblo plond obisnuitd qitoblo l5 30-60
outoportontd
Toblo profilotd tip [igld 25 45 - 175
I .2. SIANDARDE $ NORlvtAIt\rE IX REFERNIA
Acolo unde existd controdicliiinte recomonddrile prezentelor specificotii qi cele din stondordele gi
normotivele enumerote moi jos, instruc[iunile din specific< r[ii vor oveo prioritote.
Nr. lndicotiv Titlu Ordin de inlocuiegte
oprobore
I GP 065 - 2001 Ghid privind proiectoreo gi M.L.P.T.L.
execu[io lucrdrilor lo remediereo 1624102.11.2001
hidroizolotiilor bituminoose lo
ocoperiguride beton.
2 c 217 - 1983 Norme tehnice privind olcdtuireo I.C.C.P.D.C. NP 37 - t982
SatTotoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
Tel.: 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, jude!Alba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J 1 /490/202'l 79883
A@stprciect(piesescrisesaudesenals)esteproprisbtea SCATELIERARHITECTURANECHIMIS"
Modifr€rea, multiplicrea (parliald su inlsgralS) sau difuarsa prcieduluror a informatiilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac6sb nu Fate fr facula dedl cu acodul scris sl propneGrulur 9i nu va pul6a fi foloslt in all scop dec6t cel Numdr proiect de sepcialitate (arhitectur.): 2/2023
Pentu cre a fost elabrat.
Faza: P.Th.
qi executoreo hidroizolotiei cu 21121.02.1984

folie din pvc plostifiot lo
ocoperiguri.
5 NP 069 - 2002 Normotiv privind proiectoreo, M.L.P.T.L. c 37 - 1988
executio gi explootoreo 606l2L.O4.2OO3 Coietull
invelitorilor ocoperiqurilor in
ponto lo clodiri.
4 GP ll2 - 2004 Ghid privind proiectoreo, M.T.C.T.
execu[io qi explootoreo 2rel2oo5
invelitorilor din membrone
polimerice reolizote,,in situ"
5 NP ltg - 2006 Normotiv privind proiectoreo Ei M.T.C.T.
execu(io invelitorilor subtiri din t73,3l20.lt.2006
_l beton ormot gi precomprimot,

monoite gi prefobricote.
NORMATIVE CONEXE
6 c 37 - 1988 Normotiv pentru olcdtuireo qi t.c.c.P.D.c. c37-79

executoreo invelitorilor lo 4/ro.or.r989
construc[ii.
7 c r5r - 1972 lnstructiuni tehnice pentru M.C.lnd.
folosireo invelitorilor din tobld r6r/N/r8.09.r972
cutotd zincotd termoizolote cu
polistiren celulor.
8 ct72 - 1974 indrumotor pentru prindereo gi M.C.lnd.
montojul toblelor metolice 126119.11.1974
profilote lo executoreo
invelitorilor gi o pere[ilor.
I.3.MATERIALE SI ECHTPAMENTE UTILIZATE, VERIFIGAREA CAUTiTil, ll\rRARE MANruLARE,

IXFOZ]TARE
l.3.l.Materiqle
o)invelitooreo outoportontd pentru ocoperig intr-un strot
-toble ondulote din otel golvonizote qivopsite;
-toble ondulote din oluminiu onodizote Ei/sou copsite
b) eonouri sondwich, outoportonte
Toble din o[el golvontizote Ei vopsite cu strot intermedior termoizolont de 8 cm din poliureton rigid so u
de 12 cm din fibrd de densitote medie;
-Tobld exterioord:6 mm-8 mm grosime;
-Tobld interioord:6 mm grosime;
-Ponou modulqr: 1,00 m ldtime
-Lungime: min. 1,00 m, mox. 19,30 m
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
Tel : 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, judelAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1l49Ol2O21
A€slprci€cl(pisssscns6saud€s€nst6)esteprcpri€brea
79883
SCATELTERARHITECTURANECHtMtS'.
l\rodifierea mulliplicaEs (pa(iala $u intagrala) sau difuar6a prcisctutui ori a informaliitor cupinse in Beneficiar: Oralul Zlatna
acasb nu Fab fi facuu d€dt cu acodul scis al propdebrului 9i nu va put6a fi fotosit in att scop dedt cat Numir proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212O23
Penfu ere a fosl elsboral
Faza: P.Th.
Grosimeo ponourilor exterioore din otel depinde de sorcino stoticd gide spotiuldintre
pone. Atdt ponourile interioore cdt gicele exterioore trebuie sd fie lominote pentru o permite
deschideri mori qi economice intre pone.
Fiecore ponou ore in mod normol 4 cute plus I cuto pentru imbinore cu o supropunere
de oprox.70 mm.
Ponourile interioore liniore trebuie sd fie usor striote gi sd oibd o ldtime de 1,0 m intre liniile
de centru girosturi.
lzololb:
Ponou din spumd poliuretond extrudotd rigidd, cu grosimeo minimd de 8 cm, densitoteo
interioord de 3Okg/m2, closo lde reoctie lo foc conform NEN 3883 sou ponou din fibrd de
densitote medie, cu grosimeo minimddel2cm.
Volooreo k (coeficient de pierdere o coldurii) pentru intregulocoperiq, incluzdnd toblele
din metol trebuie sd fie moi mic de 0,30 W/m'K, voloore core corespunde cu o voloore R de cel
pulin 3,33 m'K/W.
Finisoje:in mediu neogresiv, ponourile exterioore trebuie finisote lq exterior cu:
-Plostisoldin pvc (grund 0,005 mm + strot de finisoj 0,1 mm) sou cu
-Floruro de polivinilden sou
-Acoperit cu poliester siliconizot (grund 0,005 mm + O,O2 mm strot de finisoj).
in medii moiogresive (tdngd fobrici Ei uzine cu oer foorte poluot) grosimeo stortului
exterior de finisojtrebuie so fie moi more cu 0,2 mm.Porteo expusd o toblei liniore golvonizotd
trebuie ocoperitd cu:
-Plostisoldin pvc (grund 0,005 mm + 0,1 mm strot de finisoj) sou
-Polivinilden (strot de poliester O,0l mm + finisoj 0,1 mm).
Culooreo trebuie selectotd conform stondordelor producdtorului qioprobotd de
Proiectont. Alte finisoje, cum or fi finisoj din Al-Zn, plocd ldcuitd din oluminiu sou din o[el
inoxidobil sunt optionole gi se vor folosi door cu ocordul Controctorului. Gorontio producdtorului:
timp de 15 oni, ponourile nu se vor corodo.
-Toblo din o[el golvonizot :
oVo fi olel lominot lo cold Gouge 24 (O,6Omm), tobtd moole gi oletitd.
oZincotd nu vo fi moi mic6 de 215 g/m2 conform EN lOl43 oplicotd prin proces continuu de
imersore.
c)foOto pentru ocoperiq din cupru:toblo din cupru lominotd lo rece in conformitote cu
indicoreo duritdlii H00 gi cu greutoteo de 4,90 - 6,lOkg/m2, docd nu se specificd oltfel in plonge.
d).tgheoburi gi burlone: oceloEi moteriol co lo toblele pentru ocoperig, docd sunt in conexiune.
e)tr,toteriole diverse: se furnizeozd moteriole qitipuride cleme, moteriole de lipire, electrod de
sudot, invelisuri protective, seporotori, etongotori qi occesorii cum se recomondd de
producdtorultoblei metolice, exceptdnd docd se indicd oltfel.
oEtongotor pentru rosurile de dilototie.
-Accesorii: Exceptond cozul in core se indicd cd lucrore lo olto sectiune o coietelor de
sorcini, se livreozd componentele necesore pentru sistemul de ocoperiE complet, incluzond
coomd, sogeoc, ogrofe, gipci, scurgeri, jgheoburi, ventilo[ii, etonqotori, gornituri qi bondo de
inchidere. Se potrivesc moteriolele gi finisojele ocoperigului.
oBondo de etongore:bondo etongotoqre cu compugi solizi poliizobutilenici sensibild lo presiune
100%. Se furnizeozd permonent bondq elosticd, core nu se deformeozd, nu este toxicd, nu
pdteozd.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. '10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, judet AIba
CUI: 43946585, NLORC: J11490/2021 79883
Aestpbioct(pi6sescrisesaudesenate)eslepoprisbtoa SCATEUERARHITECTURANECHIMIS"
ModlIer6a, mullplierea (pa(iala su intsgr€la) sau difuare€ proi€ciuluion a informaliilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
a€sb nu pab fi facut6 dedt cu a@dul scris al propneErului ti nu va put€a fi folosil in alt scop d€cat cel NumAr proiect de sepcialitate (arhitecturt)i 212023
pentru €6 a fosl elabo€t
Faza: P.fh.
oEtongotor de rost: O porte poliureton elostomeric, polisulfideo butil sou etongotor din silicon
cum se recomondd de producdtorul constructiei.
-Cuie:
oPentru toblo din o[elsou zinco[elinoxidobil025 mm minim,nu moipulin de22cm;
oPentru toblo din cupru: co moi sus, dor din cupru sou bronz.
-$ururburiEi bol[uri:
oPentru toblo din otel, titon-zinc qi zinc: otel inoxidobil
oPentru toblo din cupru: Cupru, bronz sou olomd.
-Pene: oceloqi moteriol co toblele pentru ocoperig, greutoteq minimd 4,9 kglm2, oprox. 5
cm ldrgime x 7,5cm lungime. Lungimile pot vorio, depinzond de imbinoreo simpld sou dubld. Se
urmoresc recomddrile producdtorului.
-Lipire. Conform STASll2l2l2-84, compozi[io pentru cupru 50% cositor qi 5O% plumb.
-Nituri: 0,3 - 0,5cm diometru, cu copete solide gigoibe din oceloqi moteriolcu toblo.
1.3.2.De pozitare gi Ma ni pulare

Toblo metolicd se vo tronsporto qi livro cu folii protectoore.
Toblo metolicd in timpul depozitdrii se vo men[ine uscoto gideporte de pdmdnt pentru o
osiguro ventilo[ie odecvotd. Toblele qi [iglele se depoziteozd in exterior, dor se vor ocoperi cu o
invelitoore impermeobild pentru o le postro uscote Ei pentru o impiedico deteriororeo lor.
-Trebuie qvutd grijd lo monipuloreo toblei metolice pentru o evito deteriororeo
suprofetelor. Deteriordrile minore se vor reporo cu chit.
-Stivele nu trebuie sd fie moi moride I m pentru o evito deformoreo toblelor core se ofld
in porteo de jos.
l.3.3.Mostre
Controctorultrebuie sd respecte dotele produselor incluzond specificotiile
producdtorului, instructiunile de montore, recomonddrile generole pentru oplicoreo toblei
pentru ocoperiE.
Mostre (se furnizeozd in cozul ocoperiqelor complet noi):inointe de ochizilionoreo
moteriolelor gi montoreo componentelor metolice pentru ocoperig, se pregoteste o mostrd. Se
incorporeozd moteriolele qi metodele de excutie gi montore identice cu cerintele proiectului. Se
monteozd mostro pe suprofoto ocoperiEului lo indicotio Proiectontului. Se retin mostrele
occeptote din puncte de vedere ol colitd[ii. Docd mostro este occeptotd, poote fi incorporotd
co porte o lucrdrii pentru ocoperiqul metolic.
Mostro trebuie sd oibd dimensiuneo suficient de more pentru o demonstro modurile de
imbinore tipice, detoliile de prindere, construc[io morginii, texturo de finisore gi culooreo.
Mostrele de moteriol:din moteriol metolic specific pentru ocoperig pentru lucrorile de
reqbilitore, jgheoburi, burlone, tevi pentru evocuore opo pluvilo etc.. vor fi de oprox 20 cm x20cm
din fiecore.
Plonqele vor ordto modulde formore Eiimbinore o toblei metolice Eio tiglelor. Se indicd
rosturile de dilotore gi conectdrile hidroizolonte pentru lucrdrile odiocente gi pentru boriere gi
penetrdri.
I.4.EXECUTAREA LUCRARIIOR, IIiISTAI.ARE, IVIOT{TARE ASAMBI.ARE

ATELIER ARHlTECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare deteuri
Sat Totoi, comuna S6ntimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judet Alba
Tel.: 07 47 98'l 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J'1 /490/2021 79883
A€stprciecl(piesescns€saudesenale)esiepropriebtes SCATELIERARHITECTURANECHIMIS"
Modifi€Ba multiplierea (psrlrale $u integrala) eu difuarea prcisdului on 6 informaliilor cupinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac6sb nu pate fi facuE d6dt cu acodul scis al propdehrului I nu w put6a fl folosit in alt scop dectr c6l Numer proiect de sepcialitate (arhitecture): 2n023
pentru €re a fost elabmt
Faza: P.Th.
A.Montoreq invelitorilor din tqbld
t.4.t.MW
Se folosescelemente prefobricote cdt moi mult posibil.
Toblo metolicd prefobricotd pentru ocoperig, burlone, coome pentru hidroizolotie gi
rezisten[o lo opd cu previziuni de exponsiune pentru lucrdrile in desfdsurore, pentru o preveni
scurgeri sou deteriorore.
Lucrdrile trebuie sd se potriveoscd cu substructuro.
Moteriolele trebuie sd fie in conformitote cu instructiunile gi recomonddrile producd
torului.
Elemente metolice exterioore cu fete vizibile curote, montote in locurile si lo nivelurile
indicote cu morginivizibile fosonote pentru o formo borduro.
-imbindri:imbindrile prefobricote lo toblo cu imbinolii plote. Morginile din toblo
golvonizotd se vor Tmbino silipi. Se recomondd nituri suplimentore pentru imbindri.
-imbindri pentru etongore: unde sunt mobile, se recomondd sou sunt necesore imbindri
tip core nu se dilotd pentru performonto odecvotd o lucrdrii, pentru co metolulsd osigure
montoreo odecvotd o etongotorului elostomeric, in concordon[d cu stondordele STAS.
-Sepordri: pentru sepororeo metolului se foloseste metol core nu este compotibil sou
sub-structurd corozivd prin ocoperireo suprofetelor oscunse lo locurile de contoct cu invelig
bituminos sou olte sepordri permonente cum se recomondd de producdtor.
COORDONARE
Se coordoneozd lucrdrile pentru ocoperigul metolic cu cele pentru scurgere o opei,
jgheoburi giconstructie o plonqeelor, porope[ilor, perelilor giolte lucr6riodiocente pentru o
impiedico scurgerile, o securizo gi o osiguro o instolo[ie rezistentd lo coroziune.
TUCRAR! DE PREGATIRE
curotd suprofetele pentru montoreo toblei. Sub-structuro vo fi netedd qifdrd defecte.
Se
Se bot cuiele sou olte mijlooce de prindere proiectote in substructurd (ponqeu din lemn).
MONTARE
Trebuie respectote recomond6rile producdtoruluicu excep[io zonelor unde este
specificot sou indicot oltfel, trebuie sd fie in concordonld cu recomonddrile qi indico[iile
producdtorului toblei core este montotd.
A. Se sepord metolele core nu sunt similore prin vopsireo fiecdrei suprofete din metolin
zono de contoct cu inveliE bituminos, prin oplicoreo de omestec osfolt- coiciuc, sou prin
seporore permonentd cum se specificd de producdtorul metolelor core nu sunt similore.
B. Se monteozd o folie( membrond) elosticd de proteclie cu rolde borierd de vopori pe
tootd suprofo[o ocoperiEului exceptdnd cozulin core producdtorul specificd oltfel. Se foloseste
qdeziv pentru oncorore temporord, unde este posibil, pentru o minimizo folosireo de elemente
de prindere meconice sub ocoperigul din toblo de cupru. imbinoreq se supropune minim 5 cm.
C. Toblele prefobricote, imbindrile, fogiile, penele, doliile, trotomentele morginilor,
jgheoburile qiolte componente ole toblei metolice pentru ocoperiEuri, pentru profile, elemente
de drenore indicote Eidupd cum se cere pentru evitoreo scurgerilor. Se prevdd pentru
exponsiune qicontroc[io termicd o lucrdrilor, cum se indic6. Se etongeozd imbindrile dupd cum
este indicot Sicerut pentru evitoreo scurgerilor. Se folosesc moteriole perfobricote cdtdemuft
posibil.
D. imbinori tip etonqore: unde se folosesc imbinori de etongore, se incostreozd flonEe pentru
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag zlatna, sat Galati, judet Alba
CUI: 43946585, NLORC: J1/490/2021 79883
A@sl proiect (piess sciss $u desenate) es16 prcpriebtsa 'SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
ModifiGEa, mulliplicr6a (pa(isle *u integrala) sau difuarea prci€clului ori a informalrilor cupnnss in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesb nu Fals fi flcut6 dedt cu aordul scns sl propieErului 9i nu w pulea fr folosit in alt scop d€dtcsl Numar proiect de sepcialitate (arhiteclurd\: 212O23
Fntu ere a fostelabmt
Faza: P.Th.
elementele de imbinore nu moi mici de 2,5 cm in etongotor. Cond temperoturo ombientold este
moderotd in momentul montdrii, So- 2loc, se monteozd elemente de imbinore pentru 50%
mi$core in ombele pdrti. Se regleozd proportionol pentru montdri lo temperoturiombientole
moi mori. Nu se monteqzd imbindritip etongore lo temperoturi sub 5oC.
E. Se oscund elementele de fixore de exponsiune unde este posibil in lucrdri vizibile Ei
locolizotiostfelincot sd minimizoti posibilito[ile de scurgere. Acoperitigietonqo[ielementele de
prindere gi oncorele cum se cere pentru o montoreodecvotd.
F. Suprofe[ele metolice neocoperitede lo morginiletoblelorsevorlipicu cositor,pentruo lqtimedel2s -
2,50 cm, folosind sudoreo recomondotd pentru tipul de lucrdri pentru toblo metolicd.
cURiTARE
Se indepdrteozd strotul protectiv (docd existd) de pe suprofele vizibile ole toblei
metolice pentru ocoperiq.Se indepdrteozd cu oten[ie pentru o evitq deteriororeo finisojelor.Se
curotd suprofe[ele metolice vizibile de substontele core or puteo interoctiono cu oxidoreo sou
ogen!ii otmosferici.
FINISARE
Pentru toblo din otel, titon-zinc Ai zinc vopsitd, nu sunt necesore mdsuri speciole de
finisore. Pentru toblo din cupru: pentru o incetini octiuneo ogen[ilor otmosferici, se oplicd un
stort uniform de uleide porofind de colitote superioord, sou de loc tronsporent.
PROTECTIE
Se osigurd proteclio finold intr-un mod occeptobil pentru o se osiguo obsen[o
deteriordrii ocoperiqului in momentul receptiei lucrdrilor.
l.4.2.Coqme, dolii
Se prevod coomele gidoliile lo toote punctele critice pentru o impiedico infiltroreo opei.
-Asezoreo vo incepe de lo copotul opus unde se previne vdntul.
-Exceptdnd cozul in core se folosesc dispozitive de fixore outofiletonte, se vor do gduri
pentru guruburigicuie. Nu se dou gduricu obiecte neoscutite.
-Se monteozd jgheoburi gi burlone folosind nituri oorbe pentru supropuneri gi guruburi
outofiletonte pentru legdturo cu sdgeocul.
l.4.3.Tabla profilotd pentru acoperig - Generolitdli

-Toote toblele se vor osezo in concordontd cu metodo de montore A indicotd de
producdtor.
-inointe de montoreo finold se foc demonstro[ii pe gontier in prezenlo Proiectontului.
-Asezoreo finold vo incepe door dupd ce metodo de montore este probotd de
Proiectont.
Se retuEeozd toote zgdrieturile gi se ocoperd copetele Euruburilor cu moteriole de
retugore oprobote de Proiectont.
1.4.4. Prindere gi lixare

Se folosesc conectorii recomondoti de producdtor Ei oprobo[i de Proiectont. Vopseouo
trebuie sd oibd oceeoqi culoore co o ocoperigului pentru toote dispozitivele vizibile de fixore qi
prindere. Acesteo se oplicd intr-un mod curot, consistent Eidupd un onumit criteriu. Se folosesc
Euruburi tip TEK pentru streqgino ocoperiqului, unde romele ocoperigului sunt vizibile.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 1 0, judelul Alba prin aport voluntar, oral Zlatna, sat Galati, judet Alba
fel.: 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Gala9, judetAba, CF
CUli 43946585. NIORC: J1/490/2021 79883
A@sl prciect (p ese scise sau desenate) esl€ prcpriebiea "SC ATELiER ARHITECTURA NECHIMIS"
Modifr€Ga, multiplicarea (parlja16 $! int€grale) sau difuzarea proisdului ori € informEliilor cuprinse in Benefi ciar: Oragul Zlatna
acasb nu pale fi facuta dec3t cu acotoul scds al propneErului 9i nu w putea fi folosit in aii scop dacat ca Numer proiect de sepcialitate (arhiteclurd): 212023
panku €re a fost €labral.
Faza: P,Th.
B.Montoreo invelitorilor din tigle metolice
1.4.5.@r,rulttdf
Pe ostereold se monteozd rdnduri din Eipci din lemn porolele cu poolo lo distonte egoleinte ele,in
vedereoqfixdrii[iglelor. Distonto dintre Eipci este dotd de mdrimeo elementelor de tigld .

Decoloreo rdndurilor succesive de tigld de orice tip se vo foce cu o jumdtote de tigld .
Lo tiglele osezote simplu, primul rdnd de lo poold qiultimulrdnd de lo coomd trebuie sd
fie osezote dublu qi cu rosturile decolote . in dreptul unei qipci trebuie sd rezulte trei [igle
supropuse, ior intre Eipci 2 tigle.
Prindereo pe suport o iiglelor se vo foce in principol prin respectoreo instructiunilor
producdtorului , dor in principol se vo foce prin legoreo cu sdrmd zincotd gi / sou prin botereo in
cuie.
Coomele se vor fixo cu mortor de ciment, ior in cozul depdgirii pontelor uzuole se vor
folosi prinderisuplimentore prin cuie cu cop conic.
6.tu nfi rll.lto4ortl-tre- - @tr*u/ltd[

l. 4.
Trebuie luote in considerore urmotoorele:

-sensulde montojeste de lo poold spre coomo;
- rezemoreq pe suport se foce pe cuto ceo moi lorgd;
-se vor respecto detoliile de coome, pozii , timpone prezentote in proiect;
-Montoreo ponourilor moi moricond bote vontul poote so fie periculoosd, dotoritd
dimensiunilor moi mori, gi din oceostd couzd trebuie sd se evite ocest lucru.
-Pentru o osiguro rondomentul odecvot qi longevitoteo, Controctorul trebuie sd
protejeze po no u ri le meto ice de coroziune gi olte moteriole.
I
-Condcheresteouovofiin contoctdirectcu ponourile metolice,Contoctoriitebuiesd ioin colcul

urmqtoorele situotii:
oOtelul golvonizot este compotibil cu cheresteouo trototd lo presiune cu orseniot cromot din
cupru core se foloseste in prezent, dor nu cu cheresteouo trototd cu pentoclorofenol. Astfel
pentoclorofenolul nu se foloseste sou trebuie introdus un stort seporotor.
oAluminiu nu trebuie sd intre in contoct cu lemnul trotot deoorece subston[ele chimice sunt
corozive pentru oluminiu. Metolele deosebite ou nevoie de borierd protectivd ?ntre ele pentru o
preveni corosiuneo golvonicd.
-Se pot folosi moteriole plostice, vopseo bituminooso Eiolte moteriole pentru o seporo
ponourile de lemnultrotot gi metolele diferite. Cdnd se folosesc ponouri de oluminiu core intro
in contoct direct cu otelul, uno din metodele de moi sus se folosegte pentru o seporo cele doud
metole.
-lngorsomintele, vorul, ocizii, si lote substonte determino coroziuneo ponourilor din
metol. Trebuie prevenit contoctul dintre ponourile metolice Ei orice moteriole corozive.
-Pldcile izolotoore poroose pot obsorbi qi re[ine umezeolq Ei necesit6 borierd de vopori
similord cu ceo descrisd in subcopitolul 1.4 (folie sou implosliturd bituminoos6). nceostd borierd
de vopori trebuie montotd Tn porteo interioord ostfel incot umezeolo sd nu intre in contoct cu
izolotio Ei ponoul metolic. Stroturile de seporore sunt necesore cond ponourile metolice sunt
fixote pe ostereolo din lemn. Vezidetolii de execu[ie.
-AcoperiE tip qorpontd: ponourile metolice, indiferent docd sunt dintr-un singur strot sou
sondwich, necesitd o pontd de minim 20% (lin 5) pentru o osiguro drenoreo odecvotd.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judet Alba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galatj, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021 79883
A€stprciect(piesescis6saudessnata)astepopriahtea SCATELIERARHITECTURANECHIi/lS"
Modifierea, multiplie€6 (ps(iale su integrala) s6u difuz6rea prciedului od a informatiilor cupnnse in Beneficiar: Oratul Zlatna
a@sE nu pat€ fi facut6 d€dt cu acodul scns al propiekrului 9i nu va putea fi folosit in all scop dedl c6l N umar proiect de sepcialitate (arhiteclurt\: 212O23
pentru €B a fost elahGt
Faza: P,fh.
PANOURITE SANDWICH:
Ponourile sondwich se otoseozd din exterior lo substructuro din otel cu oncore giguruburi
outofiletont, incluzdnd qoibe hidroizolotoore. Quruburile exterioore vor ocoperi moteriole
rezistente lo rozele UV qi lo cdldurd.
in cozul ponelor C qi Z, numdrul de corlige vizibile pe porteo exterioord poote fi redus prin
fixoreo ponourilor din interior f olosind quruburi outof iletont e 14 x 25 mm (vezi STAS 9344/l qi 5),
soul2f 14x 25 mm TEK3, guruburioutoperforonte.
Ponourile interioore liniore trebuie sd fie finisojele interioore vizibile.
Toote doliile vor oveo oceeoqi grosime qi finisoj m toblo metolicd din exterior.
Toblo metolicd tebuie sd fi e legotd lo impdmdntore.
PANOURI METALICE ONDULATE
Tipulcutelor (numorul per ponou qiindllime) pentru strotul expus din olel poote vorio de
lo un producdtor lo oltul. inollimeo cutelor lo rostul loterol totugi nu trebuie so fie moi micd de
3,5 cm pentru ocoperiquricu o ponto minimo de2O%, pentru o evito infiltroreo opeiprovenitd de
lo plooie squ din topireo zdpezii.
Toote rosturile loterole qi copetele rosturilor trebuie etonSote cu filer cqre vo fi oprobot de
Proiectont.
Supropunerile loterole ole ponourilor trebuie executote ostfel incot sd nu permitd
pdtrundereo opeide plooie.Controctorul trebuie sd inceopd montoreo primeifoide tobld de lo
streogind qifronton in porteo ceo moiindepdrtotd direc[ieivdntului predominont.
Toote supropunerile necesitd etongore. Cond condi(iile otmosferice sunt critice,
Controctorul trebuie sd foloseoscd bondd etongotoore lo toote supropunerile loterole.
Pentru o osiguro o morgine odecvotd, el trebuie sd permitd o prelungire de 2,5 - 5 cm lo
streoEine. Lo morginile de lo frontoone, vo trebui sd foloseosco un fronton sou o dolie loterold
(vezi Lucrori de tinichigerie), pentru o evito ridicoreo de cdtre vont. Toblele pentru ocoperiE
trebuie fixqte lo fiecore l5 - 25 cm de-o lungul morginiifrontonului.
indoire gi curbore:
Toblele sunt rulote din metoltore. Docd o tobld trebuie indoitd, se recomondd moximum
o indoire gentil6 de g0 de grode. Metolul nu or trebui reindoit o dotd ce o fost profilotd, qi nici nu
trebuie intins lo loc. Cond toblele metolice se vor monto pe un ocoperiq curbot, guruburile se vor
monto lo fiecore supropunere lo copetele pentru o Tmpiedico tendinlo noturold o metoluluide o
nu se orcui. Pe restultobleise permite diston[o stondord intre dispozitivele de prindere. Cdnd
ponourile metolice se monteozd peste un orc rozo minimd o orcului este de 5,40 m pentru
profilele din oluminiu 9i7,2 m pentru profilele din otel. Controctorul vo folosi bondo etongotoore
pe toote por[ile qicopetele supropunerilor.
Prindere pe substructurd:
Ponourile se vor fixo pe pone sou pe substructuri, din lemn, sectiunile din o[el concove,
profilele golvonizote C sou Z,prin dispozitive de prindere vizibile. VeziCopitolul : Lucrori Structuri
Metolice gi Copitolul :Tomplorie.
Dimensiunile ponelor din lemn si metolice pot vorio considerobil in func[ie de structuro
principo16 portontd (centuri, ferme, etc). Profilele C qi Z in mod normol sunt focute din toble din
o[elgolvonizote lo rece de 0,7 mm - 0,8 mm, pe core se fixeozd ponourile compozite lo un
intervol specificot in proiectul de structurd. Metodele de f ixore trebuie sd fie suficient de
rezistente sd nu se ridice, dor sd permitd deplosore in timpul octiunilor seismice sou in timpul
dilotdrii termice.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. '10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, judet Alba
Tel.: 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galag, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NT.ORC: J1 /490/202'1 79883
A€stproiect(piesescrises€udesonat€)€steproprisbtea SCATELiERARHITECTURANECHIMlS"
Modifierea, muhiplicaEa (partbla $u inbgrala) sau difuzarea prciedulu ori a informatiilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesh nu pat€ fi ficula dedt cu acodul scris al propiebrului 9i nu v6 putea fr folosit in alt scop dedl cel Numer proiect de sepcialitate (arhiteclordl:. 212023
pentu €re a fostelabrat.
Faza: P.Th.
Moteriolul de core se prind ponourile de metol trebuie sd fie lo distonte odecvote Ei

suficient de tori pentru o osiguro un ocoperig core sd fie odecvot pentru incdrcdrile cerute de
proiect. Docd nu se gosesc in proiect, Controctorul poote folosi mese de incdrcore, core in
generolvin de lo producdtor pentru toote tipurile de ponouri.
Controctorulvo folosic0rlige metolice odecvote in cozul ponelor cu grosimi moi mori de
1,5 mm (de exemplu in cozul secliunilor din olel concove, grinzilor profil-l sou grinzilor profil-U). in
cozul profilelor C qi Z fobricote din tobld sub[ire golvonizotd din otel, se pot folosi guruburi
outof iletonte qi outoperforonte.
Prindereo de substructurile din lemn:
-$uruburile outofiletonte core se folosesc pentru ponourile din o[el sunt golvonizote gi
opoiocoperite cu polimer orgonic pentru rezistentd lo coroziune.
- Pentru cele moi bune rezultote cu ponourile din oluminiu, se folosesc guruburi
outofiletonte din inox serio #300.
-Cuiele golvonizote cu gornituridin couciuc rezistente, pot osiguro qio etonEore
rezonobild de duroto qi sunt recomondote pentru ponourile din otel cond nu sunt necesore
Euruburi, de exemplu pentru goroge, depozite, mogozii.
Substructurile din lemn trebuie sd fie rezistente. O grosime nominold de 5 cm pentru
cheresteo osigurd volorile moxime de scootere o guruburilor Eicuielor cdnd dispozitivele de
prindere penetreozd 25 cm lemnul.
Metodo corectd de prindere o ponourilor din o[el cu cuie este de o bdgo cuiul prin porteo
superioord ostfelincot so fie perfect lipitd de metol. Se prinde in cuie pentru o minimizo
scurgerile posibile ole ocoperigului. Docd cuiul este bdtut preo mult, ocesto poote rupe goibo Ei
crdpo toblo, cquz0nd scurgeri.
$uruburile in combinotie cu metolul gi Eoibele neoprene trebuie montote in zono plotd o
ponoului, pentru o osiguro o etonqore de durotd.
Tdiereq ponourilor din metol:
- Ponourile din Al: pentru o foce o tdieturo porolelo cu cuto, se cresteozd ponoul cu un
cutit oscutit qi se indooie toblo repetot ponq se rupe. Pentru toieturi perpendiculore cu cuto se
foloseste o foorfecd pentru o tdio drept, sou o foorfecd pneumoticd, sou cu un dispozitiv
electric. Controctorul, de osemeneo poote folosi un ferestrou circulor cu o lomd metolicd.
Folosireo de uleisou sopun pe lomo vo inlesni toiereo.
-Ponouri din O[el: ponourile din olel se vor tdio cu foorfeci electrice sou pneumotice sou
c u dispozitive electrice.
Toqte doliile vor cveo oceeo$ grosime gi finisoj co toblele exterioore din metol.
Acoperiqul din metoltrebuie conectot lo impdmdntore.
l.4.7.Jgheoburi si burlane
Jgheoburile Ei burlonele pot fi executote din tobld zincotd sou pot fi prefobricote , de
ocelogitip cu moteriolulinvelitorii ( pot fidin PVC sou tobld prevopsitd ).
Jgheoburile Ei burlonele din tobld zincotd vor respecto prevederile STAS 2274181;
Jgeoburile qi burlonele vor fi montote verticol, vor fi bine fixote cu brdtdri, cu tronsoonele
petrecute etonq, cel superior in cel inferior pe cco 6 cm .
Jgheoburile se vor fixo cu corlige din plotbondd zincotd sou protejotd onticoroziv.
15 \'ERIFTCAREA CAUTATI
Sat Iotoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orat Zlatna, sat Galali, jude! Alba
fel.: 07 47
981 750, E-mail: arh.nechimis@gmait.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, judetAlba, CF
CUlr 43946585, NT.ORC: J11490/2021 79883
A6stprciect(piesescdsssaudesenate)estepmpriebtea SCATELtERARHtTECTURANECHtMtS".
Modifi€rea multiplicarea (pa(ia15 $u integr€15) sau difuu re6 proi6ctutui od a informaliilor cuprinss in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac€sb nu Fate fr facu6 dedt cu acordut scris at propn€kru ui 9i nu va pure6 fi fotos[ in a]t scop decat cei Numdr proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212O23
P6nru €r€ a fost elabrat
Faza: P.Th.
Verificdri inointe de incepereo execuliei invelitorii

Trebuie sd se verifice:
-Existen[o procedurii tehnice de execu[ie o invelitorii in documentele de colitote ole
constructorului ;
- Existen[o prolectului gi o detoliilor de executie;
-Existento certificotelor de colitote pentru moteriole;
-Existento ogrementelor tehnice pentru produse qi procedee noi;
-Suportulinvelitorii - existen[o procesuluiverbolde recep[ie colitotivd ol suportului;
-Elementele geometrice ole suportului: ponte, ploneitote, rectilinioritote, diston[e dintre
oxe ); oboterile de lo ploneitote nu trebuie sd depoqeoscd 5 mm in lungul ponteilo dreptorul de
3 m qil0 mm perpendiculor pe pontd;
-Existen[o gi corectitudineo lucrdrilor de tinichigerie oferente invelitorii (sorturi, pozii, dolii,
strdpungeri, jgheoburi, burlone);
Verificdri in timpul executiei lucrdrilor
-Docd se respectd proceduro tehnicd de executie;
-Docd se respectd proiectul Ei detoliile de execu[ie;
A)Pentru strqtul de proteclie din cqrton bitumqt sou membrqnq hidroizolotoore:
-suprofoto invelitoriitrebuie sd fie netedd, lipsitd de deniveldri;
-lo streoqind qstereolo trebuie sd fie scoosd in consold fotd de cdpriori cu 2 -3 cm , ior
cortonul trebuie odus pe foto inferioord o osterelei qi prinse in cuie;
-co foile hidroizolotoore sd fie dispuse porolel cu streogino lo ocoperiguricu ponto pdnd
lo 2Ocm/m qiperpendiculor lo ocoperiEuricu ponte moi mori;
-co foile hidroizolotoore sd fie osezote pe ostereolo lipite intre ele, cu petreceride 10 cm
in sensul scurgeriiopelor qifixote cu cuie cu cop plot;
-toote rocorddrile ocoperiqului cu elementele verticole ce ies deosupro invelitorii;
S)eentru invelitorile metolice tip ligtd se vq verifico:
-osezoreo rdndurilor de tigld sou olone, in sfooro , porolel cu poolo; odmitereo
odmisibild este de t cm / m, dor mox 5 cm pentru intreogo lungime o versontului;
-decoloreo rondurilor successive de tigle cu o jumdtote de [igld;
-lo tiglele solziosezote simplu, primul r0nd de lo poolo gi ultimul r6nd sd fie qsezote
dublu cu rosturi decolote;
gi
-lo [iglele profilote reolizoreo rezemoriicomplete pe cele potru loturi;
-fixoreo gi etonqoreo coomelor cu mortor de ciment;
-lo olone, osezore pe suport continuu , protejot cu un strot de moteriol bitumot;
-co tiglele qi olonele sd fie intregi , nefiind odmise cele sporte, fisurote sou ciobite;
-executoreo corectd o doliilor din tobld zincotd cu folturiduble, cositorite;
C)Pentru invelitori din tobl6 plond se vo verificq:
-ploneitoteo suportului, deniveloreo odmisd fiind de 3mm / m;
-ostereolo din scdnduri sd oibd rosturi pono lo 2 cm;
-lo exominoreo vizuqld o invelitorii toblo sd se prezinte bine intinsd gi strono oplicotd pe
ostereold, fdrd voluri, ior lo verificoreo prin circulofie pe ocoperig , fiind cdlcotd cu piciorul sd nu
se indooie;
-lo coomd qi lo muchiifoiile de tobld sd se incheie cu folturiin picioore;
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judeiul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
fel.:07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J'1 /490/202'l 79883
A@stprci6cl(pi6s€scds6saud€senate)estepropristst6a SCATELIERARHITECTURANECHIMIS'.
Modifr€r6a, multiplie€a (p64iala su integrala) sau difuzarea prciectului ori a informatiilor cupflns€ in Benefi ciar: Oralul Zlatna
ac€sb nu Fate fi f5cut5 dsdl cu acodul scds al propneErului ti nu va putea fr folosil in all scop dec3t cel Num:r proiect de sepcialitate (arhitecturi): 2/2023
pentu e6 a fost elab6t
Faza: P.Th.
-doliile sd fie executote din foi de tobld incheiote intre ele cu folturi duble culcote;
-in cozul suporturilor din beton so fie fixote dibluri din lemn impregnote impotrivo
umezelii , necesore pentru fixoreo copcilor;
O)eentru invelitori din tobld cutqtd squ ondulqtd se vo verifics:
-petrecerile minime porolele cu ponele sd se incodreze in func$edepontoinvelitoriiirn
urmotoorelelimite:
Ponto 40 30 I5 t2
ocoperiqului
cm/m
Petrecereo I l0 lt 20
minimd cm
-petrecerile loterole (in lungut pontei) lo toblo ondulotd sd fie minim jumdtote de onduld
gi sd includd obligotoriu creosto ondulei;
-respectoreo sensuluide montojde lo poold spre coomd;
-respectoreo eventuolelor sisteme de suplimentore lo petreceri qistrdpungeri (cordoone
de chit, gornituri, goibe) ostfel incot lo receplie sd nu potrundd opd prin invelitoore;
-reolizoreo protectieionticoroziveo ponourilordintoblo sioelementelor metolicede montoj;
r)eentru elementele de tinichigerie (jgheoburi, burlone, dolii, glofuri) se vo verifico:
-ponto jgheoburilor sd fie minim 5 %, sd corespundd prevederilor proiectuluiEisd nu
permitd stognoreo locold o opeiturnote in jgheob pentru verificore;
-oqezoreo jgheobului sd fie minim I cm gi moxim 5 cm sub picdturo streoginii;
-imbinoreo tronsoonelor de jgheob sd fie fdcutd prin lipire cu cositor;
-fixoreo jgheoburilor sd fie focutd cu corlige din plotbondd zincqtd sou protejote
onticorosiv prin vopsire, montqte ingropot in ostereolo Ei fixote lo diston[ele prevdzute in proiect;
-burlqnele trebuie montote verticol, cu oboteride mox 0,5 cm / m, bine fixote cu brdldri
din tobld zincotd, cu tronsoonele petrecute etong, cel superior in cel inferior pe 6 cm, ior lo
imbinoreo cu tuburile de fontd din conol sd nu existe pierderide opd;
-glofurile qi sorturile sd oibd pontd tronsversolo spre exterior, sd fie prevdzute cu locrimore Ei sd
fie bine fixote cu cuie, ior strdpungerile lipite cu cositor;
-omplosore , prindereo corectd gi etongoreo imbindrilor pieselor de rocordore in comp, lo
col[uriEi lo burlone;
-execu[io qi prindereo corectd o sortului gi rocordoreo lui lo jgheob;
-reolizoreo pontei spre burlon, osigurdnd scurgereo opeif6rd stogndri;
Verificdri !q slqrEitul executiei Iucrdrilor
-existenlo qi con[inutul certificotelor de colitote ole moteriolelor;
-existen[o ogrementelor tehnice pentru produse gi procedee noi;
-invelitorile sd indeplineoscd functio de indeportore o opei pluviole qi de etonqeitote lo
opd,lo vont, lo plooie sou zopodd; lo exominoreo invelitorii pe dedesubt nu se odmite co
oceosto sd prezinte interspotii prin core sd se vodd lumino din exterior;
I.6. PR@ErXrRr TEHNTCE rX EXECT.TFE SPECIF|CE
- lucrdridemontojinvelitoridintqbld
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, jude! Aiba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1/490/2021
Aest prcisct (pi6se scis€ sau desenate) este proprieEtea "SC ATELTER ARHTTECTURA NECHtMtS". 79883
Modiierea, mulliplicEa (parlrale su integrala) su dduzarea pmiectuluion 6 rnformaliitor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
aesk nu pat6 fi fecu6 dedl cu 6@dut scis al propiabrutui 9i nu va puba fi folos( in att s@p decet cet N umer proiect de sepcialitate (arhiteclurdl:. 212023
oentru €re a fostel6bEt
Faza: P.Th.
lucrdri de montojinvelitori din ponouri outoportonte

lucrdri de montoj glofuri, jgheoburi gi burlone
intocmit:
orh. Nechimig $tefon-Ovidiu
I/--t' Arhit;cttrra
" Nechimls
1C1289
.= N--{'1
litefan'D'"'icliu
-4F
NECHIt'fl19
4
v i2N
qJ droPt d6 Esffi
gb.ri
Aftitsd
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Gala$, jude! Alba, CF
CUI: 43946585, NT.ORC: J 1 /490/202'1 79883
A@slprci€ct(pisseschs6saudesenate)esteprcprieEiea SCATELIERARHITECTURANECHIMIS".
l\trodifi€rea, multipli€rea (p6(iala *u integralr) sau difuzarea prciectului on a lnformaliilor cuprinse in Beneficiar: Oratul Zlatna
acesE nu Fate fr fecute d€dt cu a@dul scds al propd6brului 9i nu va put6a fi folosil in ait s@p d€cat cel Numdr proiect de sepcialitate (arhitectufil: 212023
penlru €re a fosl elah16t.
Faza'. P.Th.
CAIET DE SARCINI - TUCRARI DE AMENAJANIEXTENIOANT
r.I.GENERAUriI
Acest coiet de sorcinicontine conditiile de executie pentru lucrdride omenojdri

exterioore. Aceostd lucrore constd in furnizoreo, tronsportul gi sddireo plontelor lemnoose cum
or fi copoci, orbugti.Aceostd lucrore include de osemeneo protejore, instolore, invelire, udore,
plivire, inlocuire de plonte otunci cond se cere qi tootd lucroreo descrisd.
1.2. STANDARDE $ iloRlvlAllvE DE REFEHNIA
Acolo unde eistd controdic[iiinte recomonddrile prezentelorspecifico[iigicele din stondordele gi
normotivele enumerote moijos, instructiunile din specificotii vor oveo prioritote.

STAS 2t04 - 92 CopociEiorbugti
srAS 5382 - 9l Copoci qi orbuEti ornomentoli. Closificore
srAS 6053 - 78 Copoci gi orbuqti sdlbotici. Terminologie
botonicd
STAS 9167-91 Regenerore noturold, sisteme silvicole, ingrijire
gi pozitie. Terminologie
srAS 5971-92 Stocuri moride pepiniere de copociEi orbuqti

de ornoment
STAS 9503-79 insdmontoreo gi inmugurireo solciei Ei
plopului.
srAsTl 84/2 I 5... I Zt- eS...et Pdmdnt. Determindri fizice Ei chimice.
|.3.MATER|AIE $t ECHIPAMENTE UTILTZATE. VERTFTCAREA CAUTATil. UVRARE,MANIR LARE

DEPC)ZITARE
l.3.l.Copaci, arbugti,Vila de vie gi puieli - colitdted Plantelor

Plontele vor fi de colitote superioord crescute in serd, reprezentotive pentru soiul lor qi
vorietdli. Trebuie sd oibd romuri moderot sou normol dezvoltote, cu rdddciniviguroose.
Plontele nu trebuie sd oibd insecte, boli, orsuri de soore, noduri, cioturi sou olte defecte.
Nu vor fiocceptote plontele frogile, slobe.
Copocii vor fi lipsi[i de romuri pe cel mult jumdtote din porteo inferioord o tulpinii; vor
oveo un singur trunchi, vor fi bine inrdmurit, gi sd fie drep[i. Aceostd cerinld se refero lo soiurile
generole, dor unele vorietdti, core qu oltd corocteristicd de crestere, vor fi occeptote.
Plontele trebuie sd fie exoct cum este menlionot pe etichetd. inlocuireo cu plonte de
oceeogicolitote, tip qi morime vo fioprobotd de Proiectont fdrd nici o schimbore lo prelul pe
bucotd in cozulin core moteriolul occeptobil din vorietoteo specificotd nu este disponibil. Acest
lucru se vo permite door in urmo unei cereri scrise gi o propunerii de inlocuire de lo Controctor
cu 30 de zile inointe de doto plonificotd pentru plontore.
OricOnd este folosit cuv0ntul "specimen" , se vo foce referire lo copoci, cqre sunt simetrici,
greigi plinide romuri. Cond se cer moi multi, totitrebuie sd fie uniformico morime qiformd.
Sat Totoi, comuna SAntimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orat Zlatna, sat Galali, iudet Alba
Tel.: 0747 98'l 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: ora; Zlatna, sat Galag, iudet Alba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J1 /490/2021 79883
A@slproisct(piesescdses€udesenate)esteprcprieEtsa SCATELIERARHITECTURANECHIMlS.
ModifreGa, multipli€Ea (partialA su int€grala) sau dituzarsa proiectului ori a informatiilor cupdnss in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac6sE nu Fala fi facula dodt cu a@dui scis al propd€Erului 9i nu € pul6a fl folosit in sliscop dedt cel Numer proiect de sepcialitate (arhitectu.6): 212023
pentu @re a fost olabrat.
Faza: P.Th.
1.3.2.M ds u rareq Di me nsiu nilor

Rdddcino. Rdddcino plontelor vo fi suficientd pentru o osiguro cregtereo plontelor.
Copoci cu rdddcino dezgolitd. Toti copocii cu rodocino dezgolitd vor weo rdddcino foorte fibroosd
rezultotddin oplicoreo unui trotomont de culturd potrivit, tronsplontore qi curotore. Romificotio
rdddcinii vo f i de 12 ori moi more decqt diometrul tunchiului plus 150 mm.
Arbugti cu rdddcino dezgolitd. To[i orbuEtiicu rdddcino dezgolitd vor oveo o rdddcind
fibroqsd bine
ne romrficoto
romificotd core vo fi dupo cum urmeoz(
indltimeo plontei Romificoreo minimd o rdddcinilor
450-600 mm 250 mm
600-900 mm 275 mm
900 mm-1,2 m 350 mm
1,2-1,5 m 400 mm
1,5-1,8 m 450 mm
1,8-2,4m 500 mm
Plonte crescute in recipient. Plontele crescute in recipient vor fi bine inrodocinote qi
stobile in vosulin core se dezvoltd. Acesteo ou crescut destul de mult timp in recipient pentru co
rdddcino sd [ind pdmontul cdnd sunt scoose din vos, dor nu suficient de mult cot sd fie
intepenite in vos. Mdrimeo recipientuluivo fi nu moi micd decot 75% din volumul
bolo[ilor(rdddcinii cu pdmdnt). Recipientele vor fi stobile gi nu vor fi deteriorote co sd couzeze
rupereo rdddcinii in timpul operotiunii de plontore.
Plonte cu rdddcino in pdmdnt gi invelitd in soc de ponzd. Plontele cu morco "B&B" trebuie
sd fie cu pdmont lo rdddcino gi invelite in soci de ponzd, ele vor fi scoose cu o contitote
suficientd de pdmont in mod egol pe tootd rdddcino pentru o osiguro crestereo. Ponzo de iutd
ce invelegte rdddcino vo fi suficientd pentru o cuprinde tootd rdddcino, in functie de soi. Bolo[ii
vor fi pregotiti intr-o monierd profesionold givor fi bine omboloti. Socul de pdnzd gi sfoord se vo
descompune dupd plontore.
in legdturd cu inol[imeo qi diometrultrunchiului plontelor, diometrul de lo porteo de sus o
bolotilor trebuie sdfieegold sou moimqredecqt mdrimeo minimd dotdin Tobelull.Seintelegecd
dimensiunilebolo$lorsuntminime,givor fiocceptote lo indltimeo corespunzdtoore gidiometrul
trunchiului plontelor. Acolo unde tipurile de sol,conditiile climotice, rdrireo rdddcinilor sou
tronsplontoreo in sere ou focut sd rezulte rdddcini moigroose de 13 mm ce depdEesc diqmetrul
minim ol bolotului, diometrul ocestuio trebuie mdrit in ogo fel incot sd nu fie tdiote rdddcinile
moigroose de 13 mm, excep[ie fdcdnd rdddcinile pivotonte mm.
Tipul l Tipul2 Tipul3 Tipul4
Conifere qifoioose Conifere intinse Arbugti qi copoci pitici Copociumbroqi
verzi plote gifoioose verzi stondord
imprdqtier Diqm. indlgime(u Diom.Min. imprdqtier Diom.Min. indllime(v DiomMin.ol

e (vetri) Min.olbulg. etri) olbulg. e(vetri) olbulg. etri) bulg.
(-.n) ('n-) (.n'n) (--)
0,5-,06 275 0,5-0,6 2t5 0,5-,06 215 0,5-,06 275
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Gala$, iudetAlba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J'1 /490/2021 79883
A@st pobct (piess scdse sau desenale) este prcpri€htsa 'SC ATELIER ARHIIECTURA NECHII\,11S"
Modii€rea, multiplicarea (parliala su integrala) sau difuzarea prci€ctului oi a informatiilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesb nu Fale fr EcutS dedt cu a@dul scds al propi€brului 9i nu E pulea fi folosit ln slt scop decat 6l N umdr proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212023
Fntru €re a fost €labrat. Faza. P.Th.
0,6-0,7 330 0,6-0,9 330 o,6-0,'7 330 0,6-0,9 330
0,7-0,8 375 0,9-1,2 375 0,7-0,8 375 0,9-1,2 315
08-0,9 400 1,2-1,5 430 08-0,9 400 1,2-1,5 430

0,9-1,0 450 I,5-1,8 480 0,9-r,0 450 1,5-1,8 480
1,0-1,2 530 1,8-2,1 530 l,o-1,2 530 1,8-2,1 530
1,2-1,5 600 2,1-2,4 600 1,2-1,5 600 2,1-2,4 600

1,5-1,8 675 2,4-2,7 675 1,5-t,8 675 2,4-2,7 675
1,8-2,1 800 2,7-3,0 750 1,8-2,1 800 2;r-3,O 750

2,1-2,4 900 3,0-3,6 825 2,1-2,4 900 3,0-3,6 825
2,4-2,7 3,6-4,2 900 2,4-2,7 3,6-4,2 900
4,2-4,9 r000 4,2-4,9 1000
4,9-5,5 il00 4,9-5,5 ll00

5,5-6,0 r200 5,5-6,0 r200
tobelulde moisus sunt Euro-omericon populor R-I6 (Populus

Exemplele de soiuridin
Robusto),CornelTree(cornus Soguineo),tocust tree (Robino Pseudococio),Amorfo (amorfo
Fruticoso),lerburi perene (Ospigo),lerburi perene (Sporteto),lenupdr (luniperus Virginiono),
lenupdr cd[drdtor (luniperus Horizontolis), stejor rosu (quercus Boreolis), Begonie, Butogi de
trondofiri (Roso Rugoso, Odoroto, Setipodo), Crotegus (CrotegusMonogyno), Populous Robusto
(eopulor Block), Mesteocdn (aetulo verucoso), Lemn COinesc (tigustrumVulgore), Somon[d
Gozon.
NOTA pentru limitele de moi sus ole diferitelor dimensiunl mdrimile minime ole bolo$lor Uebuie sd fie
mdrite in mod propo(ionol pentru o ojunge lo limitele cele moi mici ole bolotilor din urmdtooreo closifaore:
.Bololicu diometu mqimicdecot500 mm -indllimeo sdfiedecelpu[in 75%din diometru.
.Bolo[ii cu diometre de 500-750 mm incl. - indllimeo sd fie de cel putin 66 Zlgy" Oin
diometru.
.Bololii cu diometrulde 775 mm-1.2 m (St-+e inci) incl. - indllimeo sd fie de cel putin 60%
din diometru.
l.S.3.Verificareo Plantei
Verificoreq plonteivo fifocutd in serd de cotre Dirigintele lucrdrii, sou de cdtre un
reprezentont outorizot, oricond o ostfelde exominore este considerotd procticd, gitrebuie
focutd pe terenul ( sou in depozite) serei core furnizeozd plontele.
Aproboreo moteriolului lo o ostfel de exominore nu trebuie inteleosd co occeptoreo
ocestuio. Acceptoreo finold se vo foce in momentulin core plonto este intr-o condilie
sdndtoosd de cregtere.
Cu privire lo verificqreo plontelor de boli gi infestore cu insecte, fiecore livrore vo fi inso[itd
de un certificot de verificore, ior lo sosire ocest certificot vo fi oprobot.
l.3.4.Livrorea
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, jude! Alba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, jude! Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J'1 /490/2021 79883
A€stproi€ct(pi6s€scis6saudesenate)estaprcpri€Etea SCATELIERARHITECTURANECHIMIS"
Modifi€rea, muliipliGca (pa(iala su inlegral:) sau difuz6rea proioctului ori a nformsliilor cuprinss in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesh nu pato fi facuta dedt cu scodul scds al propdBkrului $ nu w put6a fi folosit in alt scop decatcol N umar proiect de sepcialitate (arhiteclurd\: 212O23
Pentu €re a fosl elahmt.
Faza: P,fh.
Fiecore soi sou vorietote vor fi monevrote gi impochetote in moniero oprobotd pentru
oceo plontd,ludnd in considerore solul qi conditiile climotice din perioodo qi locul de scootere o
plontelor, Ei de perioodo ce vo trece pe timpul tronsportului qi livrdrii. Se vor luo toote mdsurile
de precoutie core se obisnuiesc in proctico unei bune comerciolizdri pentru o osiguro livroreo
plontelor in bune condi[ii.
Plontele vor fiimpochetote giocoperite pentru o osiguro o protectie odecvotd impotrivo
deteriordrii din timpul tronsportului. Rdddcinile dezgolite ole plontelor vor fi protejote cu poie
umede sou cu un olt moteriol potrivit pentru o osiguro livroreo plontelor lo destinotie cu
r6ddcinile umede.
Cond tronsportul este focut cu un vehicul ocoperit, ocesto vo fi ventilot pentru o preveni
orice "incingere" in timpul tronsportului.
Docd Proiectontul nu solicitd oltfel, door un numor reprezentotiv de orbusti, rdsodurisou
olte plonte trebuie sd fie etichetote. Toote celelolte stocuri furnizote trebuie sd fie etichetote clor
cu numele gi destinotio corespunzotoore oso cum este ordtot in desene.
l.3.S.Pdmdnt vegetdl gi Ingarsaminte

Pdm0nt vegetol. Pdmontulvegetolvo fi un solorgilos din orizontulA ol profilelor de sol
din solurile locole.Trebuie sd oibd un continut orgonic intre I gi l0%. Vo fi relotiv eliberot de
rodocinile mori, be[e, buruieni, orbore[i, sou pietre cu diometrul moi more de 25 mm, sou de olte
gunooie qi deqeuri. Cel putin 90 % trebuie sd treocd prin sitode 2.00 mm gi pH-ultrebuie sd fie
intre 5.0 9i8.0.
Pdmontul vegetol trebuie sd pootd sus[ine gi fovorizo germino[io vegetoliei.
ingrdEdmintele. ingrdgdmdntulvo fi un descompus ol resturilor orgonice produs in instolo[ii
speciolizote inregistrote. Toote ingroqdmintele vor fi oprobote de Dirigintele lucrdrii.
ingrdgdmintele nu trebuie sd con[ind cioburi de sticld sou metole. Orice moterioldin plostic sou
olt moteriolconfec[ionot de om nu vo fi moi more de 4mm qivo fi moi putin de l% din greutoteo
uscoto totolo o ingrdgdmintelor. O copie cu rezultotele testelor gi o certificdriiinregistrdrii lo IEPA
vor fi dote Proiectontului lo fiecore tronsport de ingrdgdminte. ingrdqdmintele vor ojuto
cregtereo gi dezvoltoreo vegetotiei.
l.3.6.Protejare
Moteriolul de protejore pentru semdnore Ei plontore vo fi non- toxic pentru vegetofie Ei
pentru incollireo seminlelor qivo fioprobot de Dirigintele lucrdrii.
Semdnoreq. Moteriolulde protectie pentru semdnore vo fi dupd cum urmeozd:
(t)poie. Poiele vor fi de grdu, orez, ovdz sou olte poie oprobote, gi vor fi uscote lo oer.
(2)Protejore hidroulicd. Protejoreo hidroulicd vq fidin celulozd curotd sou din celulozd din lemn
reciclot sou fibre de hdrtie core nu conlin foctori core inhibd creqtereo sou germinoreo.
Protejoreo hidroulicd se vo disperso ropid Eivo rdm0ne co o postd find c0nd este omestecotd
cu opo. Posto vo fiverde lo culoore pentru o permite dozoreo vizuold cond este oplicotd gi,
cdnd este pulverizotd uniform pe suprofoto pe core este oplicotd, vo formo un inveliE obsorbont
ce permite pdtrundereo opeiin strotul inferior. Protejoreo hidroulicd vo fiimpochetotd in cutii
rezistente lo umezeold squ socicu mntitoteo netd o moterioluluiimpochetot ordtot pefiecore pochet
Celulozo din lemn sou fibrele de hortie nu vor fi solubile Tn opo Ei vor indeplini
urmdtoorele proprietdti:
Celulozo din lemn reciclotd sou fibrele din hortie trebuie sd nu contino foi lucioose
SatTotoi, comuna Santimbru, nr 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, jude! Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, judelAlba, CF
CUI: 43946585, NLORC: J 1 /490/2021 79883
A€sl prc€ct (pies6 scn$ sau dssenab) ests prcpriebt€a 'SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
Modifi€Ba, muhiplicsrea (parliala su inlsgrala) sau difuares proiectului on a inforroliilor cuprins6 in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesb nu F6b fi facu6 dedt cu a6dul scns 6l propiekrului 9i nu va put66 fr folosit in €lt scop decal cel Numir proiect de sepcial itate (arhitectuAl:. 212023
pentru €re a fosl el€bEl. Faza: P.Th.
Continutul umiditdtii, co bozd de primire,

.% pe mosd (greutote), mqxim l5
.Substonto orgonicd, lemn, fibrd uscotd
.% pe mosd (greutote), minim 95
.PH 4.3-8.5
.Copocitoteo de tinere o opei, in store uscotd
.% pe mosd (greutote), minim 4OO
(e) Liont chimic de proteclie. Liontul chimic de proteclie vo fi un produs disponibil pe piotd
recomondot Tn mod speciol de producdtor pentru o fifolosit co stobilizotor ol protec[iei.
Liontul de protec[ie nu vo poto gi nu vo fitoxic pentru vegeto[ie Ei pentru mediu. Se vo
disperso ropid gi vo rdmdne in suspensie cdnd vo fi ogitot cu opq. Liontul de protec[ie qi
suspensio cu opd sou posto formotd vo fiverde lo culoore pentru o permite mdsuroreo vizuold
lo oplicore.
inointe de o folosi liqntul de protectie, Controctorul vo prezento o certificore notoriold
fdcutd de producotor in core ofirmd co oceosto indeplinegte toote cerintele. Liontul chimic de
protectie vo fi impochetot, depozitot Ei tronsportot in concordon[d cu recomonddrile
producdtorului cu cqntitoteo netd qrdtotd clor pe fiecore pochet sou contoiner.
Plontoreo. Moteriolulde protectie pentru plontore vo consto in scoorto de copoc
morun[itd, ogchiide copoc, sou olte moteriole orgonice de protectie oprobote oso cum se
orotd in desene. Protectio trebuie sd fie oprobotd de Proiectont inointe de plosore.
l.S.T.Tronsportul
in timpultronsportului, Controctorul vo oveo grijd sd prevind rupereo Ei uscoreo
plontelor. Lo sosireo lo locul lucrdrii sou lo depozit, plontele vor fi verificote docd ou fost
tronsportote corect. Docd rdddcinile sunt uscote, romurile mori sunt rupte, bulgdrii de pomont
sunt desprinEi sou pdrti din scoor[d sunt rupte, Dirigintele lucrdrii poote respinge copocii rup[i.
Cond un copoc o fost respins, Controctorul il vo indepdrto de urgengd din locul lucrdrii qi il vo
inlocui.
1.3.8.De pozitore temporold

Nici o plontd nu trebuie sd rdmdnd in depozitul temporor pe timpulverii. Plontele livrote
pentru proiect core nu trebuie plontote imediot vor fi protejote in urmdtorul mod:
(o) Plonte cu rdddcino dezgolitd. Plontele pot romone pe Eontier door 24 de ore inointe de o
fi plontote sou mutote in depozit. in timpul perioodei de 24 de ore Controctorul trebuie sd
continue sd oibd grijd sd prevind rupereo gi ofilireo plontelor. Rdddcinile plontelor ce vor fi
plosote in depozit vor fi moiintdiocoperite cu o postd din pdmdnt vegetol qi opd. Plontele vor fi
opoi protejote qi pdstrote umede, cu rdddcinile innoroiote sou prin osezoreo plontei intr-un
depozit rdcoros qi umed. Proceduro de innoroire vo necesito co plontele so fie seporote gi
rdddcinile inclinote in sol umed. Doco plontele sunt depozitote in clddire, rdddcinile vor fi
ocoperite cu o substontd protectoore umedd potrivitd, temperoturo qi umiditote controlote.
Dirigintele lucroriivo oprobo metodele de depozitore. Duroto depozitdrii, metodo depozitdrii gi
moteriolele folosite pentru protejore gi plontore vo trebui sd fie oprobote de Dirigintele lucr6rii.
(b) Plontele cu rdddcino ocoperitd de pdmdnt giinvelitd in soc de ponzd gi plontele crescute
in recipiente. Plontele pot romone pe sontier door -/2 de ore inointe de q fi plontote sou duse in
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Atba prin apori voluntar, orag Zlatna, sat Galali, iude! Alba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasamenl orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NT.ORC: J1/490/2021 79883
A€st p.oi€c1 (pi6se scnse sau desenate) este propri€Etea "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
Modifi@rea, mulliplicsrea (parliala $u integrald) sau difuzarea proiectului ori a nformaliilor cupnns€ in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesh nu Fste fr facu6 dedt c! acodul scris al propneE.!lui 9i nu vs pute6 fi folosit in alt scop dscat @l N umar proiect de sepcialitate (arhiteclurdl:. 212O23
pentu €re a fost elasrat
Faza: P.Th.
depozit.Plontele cu rdddcino ocoperitd de pdmdnt gi invelitd in soc de ponzd vor fi pdstrote

umede gi vor fi bine ingrijite. Pentru o preveni ofilireo sou inghetoreo, vor fi depozitote oriintr-o
clodire cu conditii de rocoore gi umiditote sou in grup compoct cu rdddcinile invelite gi seporote
de un moteriol de protec[ie potrivit ostfel?ncot sd fie complet ocoperite. Plontele crescute in
contoinere vor fi mentinute umede udondu-le dupd indico[iile Dirigintele lucrdrii.Pentru o
preveni inghetul vor fi depozitote oriintr-o clddire cu conditii corespunzotoore de temperoturd
Eiumiditote souingrupcompoctcurdddcinileinveliteqiseporotedeunmoterioldeprotec[iepouivitosffel
incot sd fie mmplet oco perite.
Perioodo de depozitore, metodo qi moteriolul de protectie pentru plontele cu rdddcino
ocoperitd gi invelitd in soc de ponzd qi plontele crescute in recipiente vor fi oprobote de
Dirigintele lucrdrii.
|.4.DGCuFA ttrcRAR[OR. CO]tD[Ft IERMTCE DE EXECUITE $ lvtO[ITAJ
l.4.l.Ttmprilfrt tdlii
Exceptond pe cele crescutein contoinere, plontele trebuie sd fie inqctivein momentul lMdrii lo depozit
sou lo omplosoment Plontele cu rdddcino dezgolitd vor f i plontote door cond temperoturo oerului
depo$egte 2 "C.
(o) Plontoreo de primovord
Aceostd lucrore se vo foce de cond se poote lucro pomontul p0nd cond plonto, in
condi[ii normole, este octivd, excep[ie fdcdnd:
-Plopul (eopulus spp.),
-Stejorul (Quercus spp.),
-Arinul (atnus spp.),
-Mesteocdnul (aetulo spp.),
-Gherghinul (Crotoegus spp.),
-Ar[orul roqu (Acer Rubrum),
-CireEul (erunus spp.),
-Pdrul (eyrus spp.)Core vor fi plontote door in timpul sezonului de plontore de
primovord.Perioodo de plontore poote fi extinsd pentru plontele crescute in recipient docd
vremeo este fovorobild.
(o) Plontdride toomnd
Aceostd lucroresevofocedin momentrlinmre plonto cle-.vineinoctivd pond mnd lrdmontr-rlnu moi
pootefi lucrot, exceptie fdcdnd plontoreo coniferelor core se vo foce intre I septembrieEti I
noiembrie.
Toote plontele core nu ou fost plontote in perioodo specificd vor oveo nevoie de o
oprobore scrisd de lo Dirigintele lucrdrii. Neglijento in o osiguro o ostfel de oprobore vo oveo co
rezultot respingereo plontelor giinlocuireo ocestoro pe cheltuiolo Controctorului.
l.4.2.Scodterea plantelor din pepinierd

Plontele nu trebuie sd fie scoose din pdmdnt pdnd cdnd Controctorul nu este goto sd le
tronsporte din locul originol lo locul lucrdrii sou in depozitul oprobot. Timpul moxim dintre
sdpore giincdrcore pentru livrore pe gontier sou plosoreo in depozit oprobot vo fi de 4 zile
pentru plontele cu rdddcino ocoperitd de pdmdnt giinvelitd in soci pentru plontele cu rdddcino
dezgolitd. Acesteo trebuie scoose cu grijd, pentru o evito rupereo plontelor sou pierdereo sou
ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL Denumire proiect: Construire centru de colectare de?euri
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, oral Zlalna, sat Gala$, jude! Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, iudetAba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1/490/2021 79883
A@sl prcioct (piese scnse sau desenate) este proprieEtea "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
Modifrerea, multiplicrea (pa(iala su int€gr€l:) sau difuzarea poioctulu od a informaliilor cupdnse in Benefi ciar: Oragul Zlatna
a@sb nu pste f fecuta dedt cu acodul scis 6l propiebrului Si nu v€ putea fi folosit in alt s@p d€dt c6l N umar proiect de sepcialitate (arhiteclurdl: 212023
pentu €€ a fost slabcl.
Faza'. P.Th.
deteriororeo rdddcinilor, se vo ocordo o otentie deosebitd rdddcinilor fibroose.lmediot dupd

scootere, rdddcinile vor fi protejote impotrivo uscdrii qi inghe[drii. Plontele cu rdddcino dezgolitd
vor fiscoose door cdnd temperoturo oeruluivo depogi 2 "C.
l.4.3.Trasarea plantdrii
Pe zono ce urmeozd o fi plontcrtd se vo foce tosoreo pozi$ei plontelor inointe co opero[iile de plontore sd
inceopd. in locul in cqre se vor plonto, zonele de plontore vor fi delimitote cu joloone, ior locurile
morcote cu stegulete. Joloonele vor fi stdlpi de o[el. Jqloonele vor fi bdtute in teren cco 900 mm.
l.4.4.Sdparea gropilor pentru pldntdre

Morginile gropilor pentru plonte vor fiverticole qi f undul vo fi orizontol. Pe toluzuri,
oddncimeo sdpdturiivo fi mdsurotd din centrulgropii. Moteriolulin exces scos din gropivo fi
improgtiot in zono din opropiere oqo cum indicd Dirigintele lucrdrii. Moteriolulexcovot nu vo fi
depozitot pe iorbd sou in qonturi. Morginile gropilor nu vor fi glosote sou netede.
Sdporeo gropilor pentru copoci. Gropile pentru copoci vor fi sdpote in locul indicot de
Diometrul si odoncimeo vor fi in concordonto cu to belul urmotor:
MARIMEA COPACULUI DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII
l.2m<2.am(indl[ime) 750 mm Mdrimeo bolotului- 50 mm

2.4m< 3.6 m (indltime) 900 mm idem
25 mm < 50 mm (diomeru) 900mm idem
50 mm < 75mm (Onmetru) 12m idem
75mm < l00mm (dUmeuu) I.5m idem
l0O mm < I25 mm (Oiometru) 1.8 m idem
125 mmsou moimore (Oiometru) Diometul bolotului + 900 mm idem
Sdporeo pentru orbugti. Gropile pentru orbuEti, vor fi sdpote in locul morcot din spo[iul
pentru plontore. Diston[o de plontore vo fi ordtotd in desenele lucrdrii. Distonto vo fi mdsurotd
din centru cdtre centru qi rondurile olternotive vor fi dispuse in zig-zog.
inointe de sdporeo gropilor pentru orbugti, vegetotio existentd vo fi indepdrtotd sou
trototd cu un ierbicit ne-reziduol oprobot de Dirigintele lucrdrii. Apoizono vo ficur6[otd p6nd lo
o odoncime de 50 mm p0nd cond se indepdrteozd resturile, bulgdrii, buruienile, pietrele gi
rdddcinile.
Gropile pentru orbustivor fi sdpote cu un diometru gi o odoncime minimd de 450 mm.
lmediot inointe de plontoreo rdsodurilor, iorbo existentd gi buruienile crescute in zono de
plontore vor fi toiqtelooino[imemcn<imdde50 mm.Petoluzelecu pontemoimicidet3 (V:H),pomdntut
odiocentrdnduluideplontore porolelcu conturulvo fi pregotit prin indepdrtoreo ierbiiqio
buruienilor crescute, intr-o continud bondo nu moi more de 450 mm ldtime. Gropile individuole
pentru plontele crescute in recipiente vor fisopote lo dimensiunile cerute de morimeo bolotilor.
l.4.5.Curdlorea ptantelor
Curdtoreo se vo foce de un speciolist in orbori. Retezoreo romurilor vo fi focutd in
prezento Diriginteluilucrdriiinogomonierdinc0tsdsepdstrezeritrnuldecregerenqturoldolfiecdreiplonte.
Copetele rdddcinilor rupte Eideteriorote de 6 mm sou moi morivor fi retezote cu o
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, jude! Alba, CF
CUI: 43946585, NLORC: J1/490/2021 79883
A6sl proiecl (pi€s€ scdse sau desenste) esle prcpriebtea "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
lvodifi€r€a munipli€r6a (pa(iala su integrala) sau difuzaroa prciectului oi a informatiilor cupdns in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesb nu pate fi facuta dedt cu a@dul scis al propdehrului Si nu va pulea fi folosil in all scop d6dt c6l Numir proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212023
pentru €re a fost 6lab6t
Faza: P.Th.
tdieturd curotd, indepdrt0nd door porteo deteriorotd. Vor fi indepdrtote toote crengile rupte,
cioturile gitdieturile greEite de lo retezdrile de crengionterioore.
(o) Copoci cu frunze cdzotoore. Retezoreo crengilor vo consto in rdrireo romurelelor oqo
cum indicd obiceiul de creqtere ol diferitelor soiuri de copoci. Mugurii terminoli nu vor fi toioli
dec0t docd se cere de cdtre Dirigintele lucrdrii.
(O) Arbugti cu frunze cozotoore. ln generol, orbustii vor fi toioti de lo junotote. Arbustii core
cresc greu sou nu dou lostqri vor fi curototi de romuri in ocelosi fel co si copocii umbrosi cu
frunze cozotoore.
l.4.6.Procedee de plontore
Umpluturo de pdmont vo con[ine solul scos din groopd qi pdmdnt vegetol lo nevoie
pentru o fi potrivit cu nivelul existent, otunci cdnd este recomondot de cdtre Proiectont. Docd
solul existent nu este corespunzdtor, umpluturo vo consto in pdmont vegetol. Pdmontul vegetol
vo fidepozitot door in locurile oprobote de Dirigintele lucrdrii.
Pdmontul de umpluturd, lo plontore, vq fi intr-o store sfdrdmicioosd. in nici un moment
umpluturo sou olt pdm0nt vegetol folosit in lucrore nu vor fi depozitote pe iorbd sou in qon[uri.
Plontele vor fiosezote in pozi[ie verticold Ei oronjote in pdmdnt cu 50 mm moi sus decdt
odoncimeo lo core ou crescut ele in sero. Umpluturo pregotitd vo fi oqezotd in jurul rdddcinii.
Tosoreo sou udoreo vor insoti operoliuneo de umplere cu pdmont pentru o elimino golurile de
oer.
Dupd operotio de umplere vo urmo udoreo copocilor, o orbugtilor. Aceostd udore vo
soturo complet umpluturo gise vo foce in oceeogizicu plontoreo. Dupd ce pdmdntul se
toseozd, co rezultqt ol uddrii, se vo odougo umpluturo pentru o se potrivi cu nivelul pdmontului
finisot. inointe de o incepe opero[iuneo de plontore vor fi oduse pe gontier utiloje oprobote de
irigore in store bund de lucru.
(c) Plontele cu rdddcino ocoperitd de pdmont giinvelitd in soc de pdnzd. Dupd ce plonto
este osezotd in groopd, toote corzile gi pdnzo de ombolojvor fi indepdrtote de trunchi.
(a) Plontele crescute in recipiente. inointe de oqezoreo plontelor in groopd, recipientul vo fi
indepdrtot cu grijd ostfel incot pdm6ntul core cuprinde rdddcino sd nu fie deronjot. in timpul
opero[iunii de plontore, se vo oveo grijd co soliditoteo bolotului sd nu fie distrusd. Nu trebuie
indepdrtote moteriolele core se descompun intr-un sezon de cregtere.
(c) etonte cu rdddcino goold. Rdddcinile vor fi rdsfirote cu grijd intr-o pozilie noturold gi
umpluturo pregdtitd vo fi pusd in jurul rdddcinilor ostfel incot fiecore rddocind sd fie individuol
ocoperitd pentru o se evito golurile de oer. Plonto vo fi ridicotd gi opdsotd uEor pentru o osiguro
contoctul rdddcinilor cu solul.
0) Docd sunt pregdtite gropile, rdddcinile vor fi oEezote in centrul gropii gi vo fi mmpoctotd umpluturo in
jurulrdddcinilor pentru o elimino golurile de oer. Umpluturo vo fi soturotd cu opd dupd ce este
oEezotd plonto.
(Z) Nueste nevoiede umpluturd c0nd sefoloseste un utilojde plontoreoprobotsouo metodd monuold
core folosegte cozmouo.
l.4.7.Proteidre
Dupd 30 de zile de lo plontore, vor fi plosote in jurul plontelor [esdturi impotrivo
buruienilor gi vor fi ocoperite cu invelig protector pe intreogo zond specificotd. Tesdturo vo fi
tdiotd dupd nevoie gi vo fi potrivitd in jurul plontei. Copse din sormd vor fi bdtute in pdmont prin
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, oral Zlatna, sat Galati, judet Alba
fel.: 07 47
981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, iudetAlba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021 79883
A€stprciect(pi€sescns€saudesenate)esteprcpriebtea SCATELIERARHITECTURANECflMlS"
Modifi€rea, mulliplicrea (parliala su integral6) sau dituzar$ prciectulur ori a informaliilor cupnnse in Benefi ciar: Oragul Zlatna
acesh nu pate fi facuta d€dt cu acodul scris al propnobrului 9i nu va putea fi folosit in sll s@p dsdl cel Numir proiect de sepcialitate (arhitectvrd\: 212023
penru Gre a fost elabrat.
Faza: P.Th.
tesdturd pentru o mentine [esdturo pe loc. Este necesord cel putin o copsd pe metru pdtrot.
Benzile de tesdturd se vor supropune cco 150 mm lo imbindri. Dupd ogezoreo tesdturiiimpoUivo
buruienilor, suprofqto vo fi curo[itd de pomdnt gi vo fi ocoperitd cu moteriole de protectie cu grosime del00 mm.
l.4.8.Pdnza de proteclie impotrivd buruienilor

Ponzo de protec[ie ?mpotrivo buruienilor vo fi neogrd, rezistentd lo lumino ultrovioletd,
moteriolgeotextil netesut de mosd minimo de 60 g/m'.
l.4.9.invelire
Lo7 zile de lo plontore, trunchiulcopocilor cu frunze cdzdtoore se vo impocheto cu o
ponzd dubld cu ochiuri mori. Toote celelolte plonte core sunt plontote similor vor fiimpqchetote
lo fel. Pdnzo vo fifixotd cu copse.
l.4.lO.Fixarea
To[i copocii cu frunze cdzdtoore qi cei vegnic verzi cu o Tndltime de peste 2,5 m vor
necesito trei stolpi din otel de 2,5 m lungime ogezoti lo o distontd egol6 unul de oltul qi odiocenti
fotd de boloti. Stolpiivor fi oEezo[iverticol p0nd lo oddncimeo de 450 mm sub fundul gropii.
Ancorojul vo fi perpendiculor cu o linie dintre copoc qi stdlp.
Copqculvo fi legot de fiecore stolp cu fire duble de sdrmd din o[el cu diomterul de 2,03
mm. Portiuneo de sdrmd corevineincontoctcucopoculvofiimbdcqtdcuuntubdetipgilungime
oprobotd de Dirigintele lucrdrii.
Pe perioodo controctului, docd copocul se inclind sou este rdnit din couzo curoldrii
incorecte de crengi, Dirigintele lucrdrii poote respinge ostfel de copoci, ior oceEti copoci vor fi
inlocuili de Controctor pe cheltuiolo proprie.
l. 5.\TEHFrcAREA CArrriTrr
l.S.l.Perioada de instdldre
lnspectoreq penfu constotoreo incheierii cu su@es o plontdrilor se vo foce in timpul lunii septembrie din
fiecore on. Pentru occeptoreo lo inspec[ie, Controctorul trebuie sd primeoscd o certificore scrisd
de lo Proiectont in core sd se men[ioneze foptul cd toote plqntele qu fost lo loc ai intr-o store
sdndtoosd pe I iunie sou inointe de oceqstd dotd din onul inspecliei. Pentru o fiocceptotd,
plonto trebuie sd fie intr-o condi[ie sdndtoosd, reprezentotivd o soiului ei. Nici o porliune o
lucrdrii nu vo fi inspectotd pdnd cdnd tootd lucroreo nu este terminotd.
Aceostd intorziere in verificoreo gi receptio plontelor nu vq intdrzio occeptoreo
proiectului qi ploto finold docd Controctorulfurnizeozd lnvestitorului un controct de gorontie cu
tootd volooreo plontelor men[ionote in controct. Goron[io se vo foce inointe de receptio qi ploto
finold q orticolelor in oford de plonte Eivor fi in plind fortd gi efect pdnd lo verificoreo finold Ei
receptio plontelor.
Angojotorul igi vo qsumo responsobilitoteo pentru toote plontele gdsite in store
sotisfocotoore lo verificore pentru incheiereo cu succes o perioodei de plontore. Plontele core
nu indeplinesc cerin[ele pentru receptie vor fi inlocuite de Controctor pe cheltuiolo proprie dupd
doto verificdrii Eiinointe de 30 noiembrie. Plontele mentionote pentru plontore numoi primdvoro
se vor plonto inointe de 30 oprilie.
Sat Totoi, comuna Sentimbru, nr. 10, judeiul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmait.com Amplasament: oral Zlatna, sat Galali, jude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J'1 /490/2021
A€st pDiect (pEse scnse sau d6s6nate) ests pmpri6Etea 'SC ATELI ER ARHITECTURA NECHIMIS"
79883
ModifErea, multiplicsres (p€(iale su inlegrale) ssu dituzar€a prciectutui oi a informatiitor cupnnse in Benefi ciar: Oragul Zlatna
acesb nu Fate fi fecuE d6dt cu €codul scris al propnebrului Si nu va putas fr fotosit in att scop d6cat @l N um;r proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212O23
pontru ere € fost slabmt
Faza: P.Th.
Dotele de moi sus vor puteo fi schimbote cu ocordul Proiectontului door docd condi[iile
de vreme extreme sou olte circumston[e o vor impune. C6nd inlocuirile sunt terminote,
Controctorulvo plivi givo curoto intreogo lucrore. Curd[oreo vo include curdtoreo de crengi
uscote, stropireo cu subston[e odecvote o plontelor infectote de insecte, indeportoreo
morcojelor gi o plosei , plivireo, refocereo protectiei, indepdrtortoreo resturilor de lo lucrore gi
curo[oreo in generol o qontierului. Cond vor fi incheiote operotiunile de curd[ore, verificoreo se
vo foce door pentru plontele inlocuite. Toote oceste plonte trebuie sd fie in concordon[d cu
specifico[iile de lo inceputul lucrorii. Pentru plontdrile inlocuitoore nu vo trebui sd treocd o
perioodd de fixore pentru o fi occeptote. Totuqi, plontele inlocuitoore trebuie sd fie plontote bine
qiintr-o conditie sdndtoosd in timpulverificdrii. Docd este necesord inlocuireo otot o plontelor
de primdvord cdt gide toomnd, Controctorul poote sd oleogd sd plonteze toote plontele
inlocuitoore in primdvord inointe de 15 moi
Contrqctorul vo indeporto imediot de pe qontier orice plontd uscotd. in timpul plontdrii
de primdvord sou toomnd, Controctorului nu ise vo permite sd incheie opero[iuneo pond cdnd
toote plontele nu sunt intr-o store bund.Toote plontele core se usuco in l5 zile dupd plontore vor
fi inlocuite qi se vo considero cd sunt porte din plontoreo originold gi vor fi supuse lo cerinlele
perioodeide fixore.
t.5.2.ingriji rea plantelor

in timpul perioodeide fixore, Controctorulvo oveo grijd de plonte inclusiv plivireo,
udoreo, ojustoreo leg6turilor, repororeo recipientelor de opd sou olte lucrdri core sunt necesore
pentru o menline sdndtoteo gioporen[o sotisfdcdtoore o plontdrilor.
Toqte cerintele pentru ingrijireo corectd in timpul perioodei de fixore se vor considero co
porte o costului controctului.
(o) in timpul perioodei de fixore, se vo udo in plus mocor o dqtd lo fiecore 30 de zile in
timpul lunii moi pond?n decembrie.
Apo vo fi oplicotd lo fiecore plontd in porte in oso fel incot groopo in core este sdditd
plonto sd fie soturotd ford o se revdrso ?n oforo pdmontului. Udoreo plontelor in spotiul plontdrii
se vo foce in oEo fel incdt toote gropile in core sunt sddite plontele sd fie soturote uniform fdrd o
permite opeisd se reverse dincolo de morgineo suprofetei. Plontele core trebuie sd fie udote Ei
metodq de oplicore vor fi oprobote de Dirigintele lucrdrii. Controctorul nu vo fi obsolvit de
responsobilitoteo pentru plontele core sunt nesotisfocdtoore din couzo lipseide opd.
(b) in timpul perioodei de fixore, buruienile gi iorbo core vor creste vor fi indepdrtote din
opropiereo copocilor gi din zono in core plontele sunt protejote. Plivireo se vo foce de doud ori
pe lund din moi pdn6 Tn septembrie.
Contrqctorul nu vo fi obsolvit de responsobilitoteo pentru plontele nesotisfocdtoore din
couzo buruienilor.Plivireo se fqce prin indepdrtoreo buruienilor Ei o ierbii cu tot cu rodocini core
ou crescut. Protec[io indepdrtotd prin plivire vo fi pusd lo loc. Rdmdqitele, core rezultd din
oceqstd operotiune, trebuie indepdrtote lo sfdrqitul fiecdrei zile.
t.6.PROCEX,RI TEHNrcE IX EXECLTIE SpECtFtCE

-Execu[ie lucrdri de omenojdri spotiiverzi.
intocmit:
orh. Nechimig gtefon-Ovidiu
S'"fr"{ridi,
rdECHir"lit
Ariitsci u drspl d€ ffi6!.ri
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag Zlatna, sat Galali, judet Alba, CF
CUI: 43946585. NLORC: J 1 /490/202'1 79883
A@slprci€ct(piesescdsesaudesenale)est6propr€blea SCATELIERARHITECTURANECHIMIS"
Modii6€a, mullipli€rsa lparliald $! ntegrala) sau difuzarea prcieclului on a informaliilor cupins€ in Oratul Zlatna
Benefi ciar:
a@sk nu pale fr facut6 dedt c! a@rdul scris al propnebrului ii nu va put€s fr folosit in alt scop dedl cel Numdr proiect de sepcialitate (arhitectu16): 2/2023
pentu ere a fost elabat.
Faza: P.fh.
cAIET DE SARCTN! -HIDROIZOTATIE
r.r.cEMRArrrirl
Acest coiet de sorcinicuprinde specificotiile tehnice pentru hidroizolotiicu moteriole

bituminoose gi o unor lucrori oferente ocestoro, in scopul protectiei construc[iilor subterone qi
suproterone.
Hidroizolotiile sunt lucrdride constructiicu rolul de o impiedico pdtrundereo umezelii gi o
opelor meteorice, freotice sou tehnologice in interiorul clddirii sou in elementele de constructii qi
osigurd postroreo ?n bune condi$io mrocteristicilorfizico - meconice ole moteriolelormre compun
constuc[iile.
Copitolele inrudite:
EReobilitoretermicd;
Elucrdri de tinichigerie.
1.2. SIANDARDE $ M)RIvIATIVE DE REFEHNIA
Acolo unde existd controdic[iiTntre recomondorile prezentelor specificotii qicele din

stondordele qi normotivele enumerote moijos, instructiunile din specificogii vor oveo prioritote.

oprobore
I GE 025 - t997 Ghid pentru refocereo rosturilor lo M.L.P.A.T.
clddirile civile cu fotode reolizote oz/r.r/rz.os.r ggz
din ponourimori prefobricote din
beton ormot.
2 c 216 - r983 Norme tehnice pentru utilizoreo t.c.c.P.D.c. NP 36 - 1982
foliilor din pvc lo hidroizoloreo 20128.02.1984
constructiilor subterone qi
bozinelor.
3 c 234 - l9gr lnstrrrc[irrni tehnice privincl M-L-P.A.T. NP 44 - 1986
olcdtuireo gi executoreo r/N/r8.ro.reer
hidroizolotiei monostrot cu folie
strotificotd din PVC plostifiot lo
ocoperiqurile clddirilor industriole
Ei ogrozootehnice, necirculobile.
4 NP 040 - 2002 Normotiv privind proiectoreo, M.L.P.T.L. c 246 - 1993

executio qi explootoreo 607l2I.O4.2OO3
hidroizolontilor lo clddiri.
5 GE O47 - 2002 Ghid privind utilizoreo chiturilor lo M.L.P.T.L.
etongoreo rosturilor in constructii. t578lt5.tO.2OO2
6 cT o44 - 2002 Metodologie privind determinoreo M.L.P.T.L.

SatTotoi, comuna Santmbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, jude! Alba
CUI: 43946585, NIORC: J1/490/2021 79883
A€st proi6cl (pi€ss scrise sau d6s6nate) este prcpriehr6a 'SC ATELTER ARHTTECTURA NECHtMtS"
Modiii€€6, multiplierea (ps(iala $u rntegrala) sau difuzaraa poiecrutui oi a inlormaliitor cupdns€ in Beneficiar: Oragul Zlatna
a@sb nu rcat€ fi ftclE dedt cu acodul scis 6l propi€Erului ti nu va pure6 fi folosit in all scop dedi cet N umAr proiect de sepcial itate (arhite clurd'1: 212Q23
p€nru €r€ s fosl elabral.
Faza'. P.Th-
permeobilitdtii lo opo o finisojelor t57Ol15.tO.2OO2

gi protectiilor onticorozive
oplicote
pe suprofetele elementelor de
constructii.
1 NP 064 - 2002 Ghid privind proiectoreo, executio M.L.P.T.L. c 234 - l99t
gi explootoreo elementelor de 605l2t.O4.2OO3
constructii hidroizolote cu
moteriole bituminoose Ei
polimerice.
I c 163 - 1987 lnstructiuni tehnice pentru I.C.C.P.D.C. c 163 - t973
folosireo profilelor incostrote din 40121.09.1987
PVC plostifiot lo etongoreo
rosturilor elementelor de
constructii.
I NE 031 - 2004 Normotiv pentru hidroizoloreo M.T.C.T.
tunelurilor pentru cdi de t77l2OO5
comunicotie cu foliidin mose
plostice.
l0 NP t2t - 2006 Normotiv privind reobilitoreo M.T.C.T.
hidroizolotiilor bituminoose ole t732l2006
ocoperiqurilor clddirilor.
NORMATIVE CONEX
il c r12 - r986 Normotiv pentru proiectoreo qi I.C.C.P.D.C.

executoreo hidroizolotiilor din 36/r2.rr.r986
moteriole bituminoose lo lucrdrile
de constructii.
t2 c 217 - 1983 Norme tehnice privind olcdtuireo
qiexecutoreo hidroizolo[iei cu folii
din PVC lo ocoperiEuri.
l3 c 246 - 1993 lnstructiuni tehnice pentru M.L.P.A.T.
utilizoreo foilor cu bitum oditivot r5/N/22.04.ree3
lo hidroizolo[io ocoperiqurilor.
t4 GP 065 - 200r Ghid privind proiectoreo gi
executoreo lucrdrilor de
remediere o hidroizolotiilor
bituminoose lo ocoperiEuri de
beton.
1.3. I\,|ATERATE $ ECHIPAMEI{IEVERIF|CAREA CA|ITAII. 1IVRARE MANIPUI.ARE, DEPOZITARE
l.3.l.Materiole
SatTotoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, iude! Alba
Tel.: 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, iude!Alba, CF
CUI: 43946585. N..ORC: J 1 /490i2021 79883
A€stproiect(piesescris€saudesenste)esl€propriebtea SCATELlERARHITECTURANECEiMlS"
Modfcrea, multiplicare€ (parlial6 su integrala) sau difuz6re6 pro ectului od s informalrilor cupnnse in Benefi ciar: Oragul Zlatna
acesh nu pate fi fecuta d6dl cu acodul scris al propdekrulu 9i nu w pulea fl foiosit in alt s@p decet @l NumAr proiect de sepcialitate (arhitecturd\: 212O23
p6nru ere a fost elabrat
Faza: P.Th.
Moteriole cu membrqne gudronqte:

. Cortoone gudronote tip CA 300, CA 400, conform STAS 138- 80.
.impdslituro din fibre sticld gudronote tip lA ll0, lB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 - 80.
.impdslituro din fibre sticld gudronote tip lA 1000 R, IBP ll00 R, conform STAS 8067-85;
.P6nzd gudronotd cu bitum oditivot IAA I200, conform STllT-86;
.Ponzd gudronotd tip Pl 50, Pl 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78;
.Tesoturo din fibrd de sticld gudronotd tip TSA 2000, conform STAS I0126-80;
.Tesoturd din fibrd de sticld gudronotd, ocoperitd cu folie de oluminiu tip TBAL, conform
NTR 904I-80;
.Membrone hidroizolonte cu bitum oditivot, conform STI 29-86.
Moteriole bituminoose pentru omorsore, fixqre li izolore:
.Bitum pentru lucrdrile de hidroizolo[ie tip H 68/75 si H 8O/gO,conform STAS7064-78;
.Bitum cu odoos de couciuc tip SAC 95/l 05, conform ST AS 10546-76;
.Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;
.Emulsie cotionicd gudronotd, conform STAS I1342-79;
.Emulsie onionicd gudronotd, conform STAS 11342-79;
.Emulsie bituminoosd tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;
.(suetr) suspensie de bitum cu filer gronulot, conform STAS 558-85;
.(CflOCutr) suspensie de bitum cu filer gronulot, chit,conform STAS 661-71.
Mqteriqle quxiliqre:
.Filer de colcor, conform ST AS 539-79;
.Filer de tolc, conform STAS l9O1-77;
.Micro-osbest, conform ST AS 3315-75;
.Spirt olb, conform ST AS 44-84;
.Tobld din plumb del,2,3mm grosime, conform ST AS 491 -70;
.Tobld zincot6, conform ST AS 2028-80;
.Corton imbibot Cl 300, conform ST AS 138-80;
.Ponzd din fibrd de sticld non-gudronotd tip I 50, conform ST AS 8050-79;
.Pldcidin beton prefobricot qiolte moterlole de proteclie (nisip, pietrig) de7 ...15 mm);
.Cdmine de drenojdin plostic (cum or fitipulTAGCM de lq Orodeo siTLSIT);
.Moteriole diferite qi pdr[ide imbinore pentru lucrdrile oferente lo membrone
hidroizolontd.
l.3.2.Livrare, Manipulare, Depozitore

.Moteriolele folosite trebuie sd corespundd condiiiilor de colitote prevdzute ?n
sto n do rde le in vi goo re gi vo r fi insotite de certificote de colitote.
.Monipuloreo Eitronsportul moteriolelor bituminoose se vo foce cu oten[ie, pentru o nu le
deterioro, pe diston[e cdt moi scurte.
.Toote moteriolele in suluri pentru hidroizolo[ii se vor depozito cel putin sub goproone gi
vor fi ferite de lovituri.
.Lo depozitre se vor luq mdsuri de pozd contrq incendiilor, conform normelor in vigoore.
t. 4.@I\rPOZrJh MEMBRANH H!DRO|ZO|-ANrE
l.4.l.cdrdcteristici tehnice qle membrqnei hidroizolante

Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Gala$, judet Alba
CUI: 43946585. N.ORC: J11490/2021
A@stprciect(pies€scises€ud€s€nat€)6st6prcpri€Etea SCATELTERARHITECTURANECHtMIS"
79883
Modiicrea, mulliplieEa (pariiale eu inlagrai6) sau difukrea prciedutuioi a rnformstiilor cupnnso in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesk nu pat€ fi fecu€ d€dl cu acordul scris a propneErului 9i nu va pulea fl foiosit in a[ s@p dedt cel Numer proiect de sepcialitate (arhite clurd): 212O23
pentu cre a fostelsbrat.
Faza: P.Th.
lucrdri de ocoperire beton

Proceduri de verificqre:
o)Mdsurdtori, verificore directd o corespondenlei cu proiectul gicu normele volide
b)fxistenlo qi voliditoteo documentelor de certificore o colitdlii moteriolelor folosite
c)teste de rondoment cerute de proiect qi de prescriplii tehnice trecute in procesul verbol
pentru lucrdri oscunse.
d)Verificoreo existen[ei qiconlinutuluidocumentoliei gio procesuluiverbol, inspec[iei qi
concluziile
e)verificore directd, inspec[ii, teste oditionole.Urmotoorele trebuie luote in considerore cond se
executd lucrdrile:
.Condi$ide reolizore;
.Verif icoreo colitd[ii lucrdrilor;
.lnstructiuni de intretinere gi utilizore;
'Mdsuripentru protectio munciigi prevenire o incendiilor pe cotegoriide lucrdri.
Conditii de !ucru !q membrqnele hidroizolonte
Membrone hidroizolonte se vor monto lo temperoturi de peste +soC, sunt interzise
lucrdrile pe vreme ploioosd.
Amorsq
Se reolizeozd din solutie bituminoosd pe un suport din beton uscot gi bine curdtot, door
cdnd sunt temperoturiexterioore de pono lo + lSoC qicu emulsie pe suport umed lo temperoturi
de peste +8oC.
Stroturi pentru difuzie vqpori
Sunt din ponze gudronote IPB 1200 sou IPB 1100, sub borierele pentru vopori deosupro
incdperilor cu umiditote sub 6O% sou sub hidroizolotio oplicotd pentru izolo[ie termicd sensibild
lo umiditote, cu ocoperiridin beton, sulul perforot vo fi oplicot ford o se lipi, cu supropuneri de 5
cm,locolizote pe suport cu porteo protejotd.
Stroturile de difuzie nu se oplicd in qi pe o rozo de 25 cm in jurul gurilor de drenore qi
penetrore.
Boriero impotrivq voPorilor
Se vo oplico pe un suport din beton peste strotulde difuzie, fixot qiocoperit cu mostic
bituminous, cu supropuneride 7-10 cm Eitrebuie ocoperitd porteo inferioord o strotului de
izolo[ie termicd.
Cond se monteozd, pldcile termoizolonte se vor oplico cu porteo neprotejotd in mosticul
bituminous cold pentru o ocoperi borierq impotrivo voporilor, core vo deposi + I50oC, cqnd se
oplicd.
Membronq hidroizolqtoqre
Pentru oplicoreo hidroizolo[iei, sulurile gudronote se for desfoce pe suprofoto suport, vor
ficurd[ote prin periojenergic qivor rdmone nemiqcote p0nd se indreoptd.
Sulurile gudronote vor fi fixqte prin rostogolire succesivd Ei compoctore peste strotul de
mostic bituminous,evitdnd formoreo de pungide oer.
Supropunerile lo sulurigudronote vor fide 7- l0 cm longitudinol gide minim lO cm frontol
givor fi presote cu un dispozitiv cu incolzire locold (se occeptd co I0% din suluri sd oibd
supropuneride minimum 5 cm pe lungime qicel pulin 7cm pe ld!ime).
Al doileo Ei ol treileo strot se vor oplico cu imbindri intre supropunerile sulurilor (oplicoreo
lo morgineo ocoperigului o foEie de 50 cm ldtime lo membrone hidroizolo[ieiin 2 stroturi gi de 33
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, judetAlba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J 1 /490/2021 79883
Aest proi6ct (pbse scris€ su d6senat€) este proprisbtea 'SC ATELI ER ARHT TECTURA NECHt Mt S"
Modifi€Ea, mullipli€6a (parti€la su integrslS) sau difuzarea proi€ctului on a nformaliitor cupdnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesk nu Fals fi fecuta dedt cu a@dul scds sl propdebrutui 9i nu v6 putsa fi fotosit in slt scop dedt cet Numer proiect de sepcialitate (arhitecluritl: 212O23
pentru ere a fost elabrat.
Faza: P.Th.
cm lo membrone hidroizolontd in cdtevo stroturi).

Stroturile se vor oplico incepond de lo jgheoburile de scurgere sou cdminele de drenore,
ostfel incot supropunerile sd se reolizeze in directio de drenoreo o opei.Pentru pontele de pono
lo 7%, oplicoreo sulurilor se foce perpendiculor sou porolel cu ponto.
Dupd oplicore, suprofoto fiecdrui strot vo fi exominotd prin ciocdnire, defectele gosite se
vor reporo pdnd lo reolizoreo urmdtoruluistrot.
Hidroizolotio elementelor verticole: executote prin intindereo fogiilor, tdiote lo
dimensiunile necesore, de jos in sus. Lo sdgeoc supropuneri cu membrone hidroizolontd
orizontold se vor pune in zone de 20 cm. Lo monsorde, pdnd lo 60cminoltime,membrono
hidroizolontd se vo intoorce pe porteo orizontqld o mosordei pe minim l0 cm.
Protectio membronei hidroizolonte:elementele verticqle se vor protejo cu mortor M 100 -
T de 3 cm grosime cu tencuiold pe plose sudote 04, 06 mm f zSxzS cm. Ploso se vo oncoro in
perete. Pentru inoltimi moi mori, se vor folosioncore speciole core sd prevind scurgereo opeiin
punctele de fixore.
Pentru executqreo hidroizolotiei verticole in exteriorul clodirii gi pentru protec[io peretelui
vezisubcopitolul I.4.4 de moijos.
Conolele de drenore din toblo zincotd de lo monsorde se vor fixo cu mostic bituminous
intre stroturile odi(ionole de tesoturd gudronotd Ei membrond hidroizolontd. Protec[io
membronei hidroizolotiei se vo foce din pietriq de 7-15 mm pusd pe un strqt uniform de 4 cm
grosime.
Pentru bolcoone, terqsele occesibile gi ocoperiguri tip terosd, se pot folosi olte moteriole
pentru finisoje de cot pietriq (cum or fi osfolt din mostic, gopo din ciment sclivisit, pldci pentru
povore din ciment prefobricot).
l.4.2.Compozilia membronei hidroizolonte protectieimpotriva umiditdlii din pdmdnt

Efectul de copiloritote ol opei se intdlneqte lo peretii de rezistentd, lo piedestolul exterior
ql clddirilor, sub pordoseli incoperilor locolizote lo porter, lo pordoselile peretiiincdperilor
Ei Ei
umede.
Hidroizolqtio orizontqld de sub peretii noi
Hidroizololio orizontold de sub peretii noide lo porter este stipulotd pentru intreogo
grosime, strotificoreo fiind focutd din 2 stroturi din cortoone qudronote CA 300 prinse cu 2
stroturi de mostic bituminos 70 - 95oC.
Hidroizolqtiq exterioqrd q soclului
Gips hidroizolont sou un strot de ponzd gudronotd P A 45 gi un strot de corton gudronot
CA 300 protejot de gips ormot extins sub nivelultrotuqrului.
Hidroizolotio incdperilor suprqterone
Hidroizolotio incdperilor umede suproterone folositd continuu vo include stroturi PA 45 +
CA 300 prinse cu mostic bituminous pe orizontold qi lo plinte 30 cm inoltime pe verticold.
Suportul o fost oplicot cu emulsie bituminoosd de minim 3O0g/m,.
l.4.3.Compozilio membrqnei hidroizolante supuse presiunii apei

Sunt prevdzute impotrivo umiditdtii pdm0ntului couzotd de ploi core nu pot fi colectote qi
evocuote, pentru perelii Ei pordoselile subsolului,locolizote deosupro niveluluiopeide suprofoto
gosito.
Hidroizolo[io pe orizontold de lo subsol se vo oplico pe beton de egolizore givo consto
Sat Totoi, comuna Sentimbru, nr. 10, judetul Alba prin apod voluntar, orag Zlatna, sat Galali, jude! Aiba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, judet Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J1/490/2021
Aest prcisct (piese scns€ sau des€nate) 6ste prcprisbtea 'SC ATELT ER ARHTTECTURA NECHtMIS" 79883
Modii€rea, mullipli@res (p6(i6la ku integrala) sau difuzarea pmieclutui on a informatiilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
a@sE nu Fab fi facu6 dedt cu acodul scns at propdebrutli 9i nu va pures fi folosit in ah scop decal cet N umdr proiect de sepcialitate (arhiteclurt\: 212O23
pentu €rc a fostelsbrai.
Faza: P.Th.
din gudronore cu emulsie bituminoosd, doud stroturi P A 45 gi un strot CA 3OO, prinse cu mostic
bituminos lB 70 - 95oC.
Hidroizolotio pe verticold o peretilor se oplicd din exterior pe peretele din coromidd
tencuit givo fiolcotiutd din:omorsd din emulsie bituminoosd,2 stroturi P A 45 Ei un strot CA 3OO,
prinse cu bitum lB 70 - 95oC cu I,5 kg/m lo fiecore strot. lzololio vo fi protejotd cu zidorie plind pe
intreg perimetrul.
l.4.4.Condi$ii de execulie pentru membrane hidroizolonte impotrivo umiditdlii

pdmdntului gi opei tord presiune hidrostaticd
Lucrdrile de hidroizolo[ie pentru constructii pentru ope fdrd presiune. Conform STAS
2f,5512-8 prevederile trebuie luote in considerore co Sicotoloogele volide detoliote Ei
prevederile proiectului.
Lucrdrile de hidroizolotiio construcliilor subterqne trebuie sd io in considerore
urmdtoorele:
' Micgororeo gi men[inereo nivelului opei de suprofotd lq minim 30 cm sub oltitudineo joosd o fundo[iei in timpul
construcIiei.
Suprofetele suport trebuie sd fie rigide gicu figuri geometrice simple, Eiscofele cu
morgini rotunde cu rozo de 5 cm.
Lo scqfe gi morgini, membrone hidroizolontd vo fiintdritd cu fogii din ponzd sou texturi
gudronice de 50...100 cm lotime.
Lo imbinorisi penetrdri, membrono hidroizolontd vo fiintdritd cu stroturiodilionole din
po nzd so u texturi gudronie de minim 50 cm lotime.
Lo membrone hidroizolonte instolote in spotii inchise, se recomondd co stotul de omorsd sd fie din
emulsiebituminoosd, gi pentru oceosto trebuie luote mosuride ventilolie gi pozd impotrivo
incendiilor.
Mosticurile se vor oplico door pe suprofete uscote, emulsiile door lo temperoturile
suportului lo minim +lsoc, mosticul bituminous se vo oplico door lo o temperoturd de l60-18O"C
pe timpulveriisicu l0-20oC moi mult pe timpul iernii.
Membrono hidroizolontd instolotd pe verticold lo pere[ise vo incepe de lq scofe Eise vo
finolizo pe intreg conturul construcliei pdnd lo 2 m indl[ime. in cozul unor inollimi moi mori,
legoturo dintre stroturi trebuie focutd in trepte lo cel putin I0 cm de supropunere.
Acest tip de hidroizolotie or trebui protejotd cu un perete din coromidd solidd sou cu olte
ponouri protective osezote in centurd. Vezi subcopitolul I.4.3 .
r.s.EXECrrFA nrcnAnroccoNDrfl rE{NtcE DE ExEcrrFE g lvtoNTAt
Lo terqse. ocoperiguri gi grupuri sonitore

Lo lucrdrile de hidroizolotiise pot folosiotot membronele hidroizolonte cdt gitehnologio
clqsicd, ocolo unde sunt necesore numoi lucrdri de reporotii ole hidroizolo[iei existente executqte pe sistem
closic.Lomembronelehidroizolonte se vor respecto instruc[iunile producdtorului. Acolo unde se
foloseEte tehnologio closicd trebuie respectote urmqtoorele instrucliuni :
'Hidroizolotiile lo cold se vor executo numoi lo temperoturo de peste + 5oC. Sub oceostd
temperoturd se pot executo lucrdrile cu respectoreo prevederilor normotivului C l6 - 84.
'Temperoturo mqsticului de bitum in cozon nu vo depogi 22OoC, ior in momentul lipirii
stroturilor vo fidel60"C - 22OoC.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, oral Zlatna, sat Galali, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galati, judetAlba, CF
CUI: 43946585. NrORC: J'1 i490l2021
A€stprcEcl(pi€sescisssaudessng16)ssteprcprisbtea
79883
SCATELTERARHTTECTURANECHIMtS"
ModifiGre6, multipli€rea (pa(iala su int€grala) sau difuarea prcisdltuion a informaliitor cuprinsa in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesE nu pate fr facuta dedt cu acodul scris al propn6hrului Si nu va put66 fi fotosit in alr scop d6dt 6l N umar proiect de sepcialitate (arhiteclvri\: 212O23
pentu €re a fost slaboEt
Faza: P.Th.
.Suprofetele suport pentru oplicoreo borierei contro voporilor sou o hidroizolo[iei se vor
verifico $icontrolo docd corespund STAS 2355/3 - 87 qicondi[iilor de lo pct.3.5 din normotivulC
ll2 - 86 privind controlul pontelor, eliminoreq osperitdtilor, storeo de intdrire qi de uscore o
suportului, fixoreo conductelor de scurgere, diblurile, ogrofe de prindere, o elementelor din tobld
qi olte lucrdri similore.
.Boriero contro voporilor Ei strotul de difuzie sou hidroizolotio se vor oplico pe suport din
beton sou mortor de ciment, dupd omorsoreo cu emulsie sou cu solu[ie de bitum cu minimum
300 g/m'
.Strotul de qmorsore cu solutie de bitum se executd pe suport bine curolot qi uscot,
numoiin perioodo de timp cu temperoturo exterioord minimd de +6oC, ior cu emulsie de bitum
pe suportul umed lo temperoturo de peste + 8oC.
.Stroturile pentru difuzio voporilor olcotuite din imposlituro bitumoto perforote tBP l2OO
sou 1100, prevozute sub boriero contro voporilor, peste incoperi cu umiditote moi more de 60%
sou sub hidroizolotiioplicote pe termoizolotii, sensibile lo umiditote, pevozute cu sope din beton,
foile perforote se vor oplico nelipite cu supropuneride 5 cm si osezote cu porteo blinds pe
suport.
'Stroturile de difuzie nu se oplic6 lo dolii qi pe o rozd de cco. 25 cm in jurul gurilor de
scurgere qi o strdpungerilor.
'Comunicoreo cu exteriorulo difuzieide sub copertinele oticelor se vo reolizo din fogii de
impdsliturd bitumotd perforotd (lae) oe 50 cm lo(ime, oqezote lo I m distontd.
'Boriero contro voporilor se vo oplico pe suport din beton peste strotul de difuzie, lipite Ei
ocoperite cu mostic de bitum, cu supropuneride 7 - 10 cm Eitrebuie sd ocopere complet porteo
inferioord o strotului de izolotie termicd.
'Protec[iecufoibitumoteo pldcilortermoizolotoore din moteriole rigide se vo executo in otelier
sou fobrici, prin lipireopldcilorcuminimuml,5kg/mpmosticdebitumcold,intinscuperiopefoilebitumote.
'in montoreo pe ocoperiE, pldcile termoizolotoore se vor oplico cu porteo neprotejotd
inmqsticuldebitumcolddeocoperire o boriereicontro voporilor core nu vo depdgitemperoturo de
150"C in timpul lipirii.
'Hidroizolotio olcotuitd din stroturi multiple pentru terose qi ocoperiquri cu ponto de mox.
20%se vo executo prin lipireo foilor bitumote, pe tootd suprofo[o, cu mosticuridin bitum
preporote cu moximum 30% filer minerol, cu punctele de inmuiere lb in func[ie de ponto (pono
to20% bitum H 80/90).
.Pentru executoreo hidroizolotiei in compul ocoperigului, sulurile din foi bitumote se vor
derulo pe suprofoto suport gi se vor curoto prin periere energicd, dupd core se vor loso un timp
suficient, pentru reloxore qiindreptore o foilor.
'Tehnologio qi conditiile de oplicore o stroturilor de hidroizolotie sunt cele din normotivul
C ll2 - 86 ort. 3.20.2 -3.20.6.
.Hidroizolotiile lo elementele verticole (otice, reborduri, ventilolii, coguri, etc.) se vor
executo cu fogiicroite lo dimensiunile respective prin derulore pe strotul din mostic de bitum
cold, incep0nd de jos in sus; lo scofe supropunerile se vor reolizo in trepte de 40 - 50 cm.
'Lo col[uri, muchii giolte locuri unde foile bitumote nu se pot derulo, se odmite oplicoreo
prin intindereo mqsticuluicu conciocul sou gletuitorul pe element gifooio bitumotd, cu lipireo
imediotd gi presoreo cu conciocul, controldndu-se oderenlo gi continuitoteo etongoriiin oceste
locuri.
'Lo otice cu inqltimeo pqno lo 60 cm, hidroizoloiio se vo intoorce pe porteo orizontold o
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, jude! Alba
CUI: 43946585. NT.ORC: J 1 /490/2021 79883
Aesl prcieci (piese scrise sau desenale) este propriehtea "SC ATELIER ARHITECTURA NECH MlS"
Modifi€rea mulliplicaEa (pa(iala su int€gral5) sau difuzare€ proreclulu ofl a rnformatiilor cuprinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
acosk nu Fale fi facula dedt cu acordul scrs al propnebrului li nu va put€a fi folosil in alt scop decal cet Numar proiect de sepcialitate (arhitectuA): 212023
pentu €re a fosl elabrat.
Faza: P.Th.
oticului, minimum l0 cm ior in cozul unor elemente verticole inoltimeo moi more se vq ridico
pond lo 50 cm gi se vo fixo cu plotbondo qi bol[uriimpugcote lo distonte de cco. 50 cm.
.Protectio hidroizolo[iei elementelor verticole lo trosee circulobile qi necirculobile, se vo
reolizo cu mortor deciment M 100 T de cco.30 mm grosime, ormot cu plose otel-beton 0 6 mm
lo 25x25 cm.
.Etongoreo lo strdpungeri se vo foce in func[ie de diometrul elementului qi solicitdrilor
fizice gi meconice ostfel:
-strdpungeri reci qiford vibro[ii, cu diometrul moi mic de 200 mm Ei cu flonqe, hidroizolo[io se vo
oplico pe flonge sudote gi se vo strdpunge cu flonge mobile cu quruburi.
-strdpungeri reci qifdrd vibro[ii cu diometrul moi mic de 200 mm qifdrd flonge, etongoreo
hidroizolotiei cu elemente verticole se vo executo, dupd umplereo cu mortor o goluluidinjurul
elementului,prin monsonorecu doud stqturide ponzd sou tesqturd bitumotd lipitd cu mosticdebitum gi
motisore pe element cu sdrmd sou colier.
-rosturile de dilotore cu rebord se vor etongo gi izolo conform C1l2 - 86 punctele 3.24 - 3.24.2.
.Montoreo gurilor de scurgere, rocordoreo izolo[iei, gulerul de plumb montoreo mufei
Ei
conductei de scurgere etc. se vor foce conform oceluiogi normotiv, punctele 3.25,3.26 - 3.26.7
.terose necirculobile, protec[io greo (to exterior) din pietriE cu gronule de7 - 15 mm, se
vo executo prin osezore in strot uniform de 40 mm grosime.
.modul de olcdtuire o izolo[iei hidrofuge lo teroso: numorul de stroturi, tipul de ponozo,
impOslituri, qope, se vor detolio in codrul proiectuluispeciol pentru izolotii.Celelolte elemente de
construc[ie ole terosei se vor executo conform prevederilor din plonurile de detoliu ole
proiectului (izolore termicd, Eope proteclie, tobld etc.)
[o elementele subterone
Lo lucrorile de hidroizolotie o construc[iilor contro opelor, cu sou fdrd presiune, trebuie sd
se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ole normotivului C ll2 - 86 cop.4.8 qi ole detoliilor
respective ole proiectului.
lzolotio hidrofugd se vo reolizo pe tootd indltimeo pereiilor subsolului.
Protectio hidroizolotieiverticole se vo reolizo din zidorie de cdromidd plin6, minimum 12,5
cm grosime.
Modul de olcotuire o izolotiei hidrofuge sub coto terenuluieste precizotd, prin plonurile
de execu[ie ole proiectului.
l.G.vERtFtcAREACAUTATil T IJCRARIORABAIER ADMTSE
Lucrdrilede hidroZolo[ii,mojoritoteo lorfiind lucrdrioscunse,colitoteo lorsevoverifim peetopede

executie, incheindu-se proces-verbol, din core sd rezulte cd ou fost respectote urmotoorele:
.colitoteo suportului - rigiditote, oderentd, ploneitote, umiditote, constotdri focute
conform normelor in vigoore;
.colitoteo moteriolelor de hidroizolotii conform certificotelor de colitote;
.pozi[ionoreo qioncororeo pieselor metolice (Oocd este cozul);
.colitoteq omorsojuluigi lipireo corectd o fiecorui strot ol hidroizolotiei, incusiv o
celorlolte lucrdri de constructii oferente;
.strdngereo flongelor gi plotbondelor oferente strdpungerilor;
.Se verificd lucrorile de tinichigerie oferente ce osigurd etongeitoteo cerutd (copertine,
glofuri, etc.) gi sunt bine oncorote qi lipite cu folturicorect executqte; co gourile de scurgere sou
Sat Totoi, comuna 56ntimbru, nr. 1 0, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galalj, jude! Alba
CUI: 43946585, NrORC: J'l /490/2021
A@st prcbcr (piese scrise sau dssenale) est€ propriBEtea "SC ATELTER ARHTTECTURA
79883
NECHtMtS"
Modifrerea mutiplieca (pa(iala $u integr6ta) sau diluzar€€ proieciutui od a informatiitor cupnns€ in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac€sh nu pate fi facule d€dt cu acodul scris al propnebrutui ii nu va putea i fotosf in ah scop decat c€t Numir proiect de sepcialitate (arhitecturd): 2/2023
Penru €E a fosi elsbrat.
Faza: P.Th.
grdtor qifunctioneozd normol lo turnoreo opeiinlocurilecelemoiinofteoleterosei.

Verificdri inqinte de ?ncepereq lucrdrilor de hidroizototii
inointeo inceperii lucrdrilor de hidroizololiitrebuie fdcute urmotoorele verificdri:
.Verificoreo termindrii etopei executotd onterior (ev recepgie colitotivd strot suport);
.Verificoreo ploneitd[ii strotului suport, fiind odmisd o singurd denivelore de * 5 mm. pe o
su prof otd verifi'cotd cu dreptorul de 2 m in orice directie;
.Existento rosturilor de diloto[ie de 2 cm. lotime pe conturul giin compulEopelor, peste
termoizolotiile noi;
'Existenio certificotelor de colitote pentru mqteriolele gi semifobricotele core intrd in
componento hidroizolo[iilor;
.Existen[o ogrementelor tehnice pentru produse gi procedee noi;
'Colitoteo moteriolelor livrote Eicorespondento cu prevederile proiectului;
'Colitoteq strotului suport prin verificdriole ploneitdlii, porozitdlii gicurdliriiocestuio;
.Existento pontelor strotului suport cdtre gurile de scurgere.
Verificdri pe pqrcursul executiei tucrdritor de hidroizolqtii
Dupd verificoreo ploneitd[ii, docd se constotd onumite denivelori se vo foce corectoreo
lor cu mortor de ciment, ior termoizolo[iile se vor protejo cu foi bitumote sou cu peliculd de
mortor speciol . inointeo oplicdrii strotului de hidroizolo[ie se vo verifico storeo de umiditote o
strotului suport (pentru core lo fiecore 1000 mp., se foc 5 probe prin desprindereo unei fogiide
corton bitumot de 5 x 20 cm lipitd de suport, core dupd 2 ore trebuie sd se rupd prin corton sou
prin strotulde bitum sou se verificd cu oporote pentru verificoreo umiditolii).
in timpul execu[iei trebuie verificoE
.lipireo corectd o foilor;
'ldtimeo de petrecere o foilor (Z-tO cm.longitudinol, minimum l0 cm frontol); se odmit
I 0 % din f oi cu c u petreceri de minim 5 cm longitr.dinol si min 7 cm. frontol);
'respectoreo directieide montore o foilor; pono lo 20 % pontd se pot monto porolelcu

streoqino, dor peste 20% numoiin lungul liniei de ceo moi more pontd;
'mentinereo, in cqzul izolotiilor subterone, niveleluiopelor freotice lo min. 30 cm sub
nivelul cel moicoborot ol lucrdrii respective;
. rocordoreo corectd o izololiilor vertimle cu cele orizontole;
'tinichigerio oferentd ocoperigurilor trebuie rocordotd cu hidroizololio qi bine fixotd de
elementele de constructie;
'reolizoreo comunicdrii cu otmosfero o strotului de difuzie pe sub sorturi, copertine sou
tuburi.
Verif icdri lo terminqreo tucrdrilor
'EtonEeitoteo hidroizolo[iilor prin inundoreo cu opd timp de 72 ore o ocoperiEurilor cu
po nte pono lo 7 % inclusiv. NMelul opei vo depogi cu minimum 2 cm . punctul cel moi ridicot ;
'Etongeitoteq cqmerelor unde inundoreo vo fiefectuotd timp deT2ore,grosimeo
strotuluide opd fiind de 3,6 cm;
'Lo constructiile supuse presiunii hidrostotice o opelor subterone, dupd osiguroreo
mdsurilor de contro presiune, se opresc epuismentele,ldsdnd hidrizololio timp de 48 ore sub
presiune moximd;
in cozul in core probele prin inundore nu se pot efectuo, verif icoreo sefocevizuolprin
c'rocdnire gi wentuole sondoje in p u nctel e d u bioo se.
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, judetul Alba prin aport voluntar, orai Zlatna, sat Galali, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmait.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galalj, judetAtba, CF
CUI: 43946585. NT.ORC: J'1 /490/2021
AGst prciecl (piese scdse sau dss6nals) est€ prcpriebtea "SC ATELTER 79883
ARHTTECTURA NECHtMIS,
ModifiGes multipli@res (psrtiale $u integrata) sau dituzar6a proiectutui od a informatiitor cupinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
a@sh nu Fate fi facuE d€dt cu acodul scris at propdeErului Si nu w pute6 U folosit in att scop dsdt cei
Numar proiect de sepcialitate (arhiteclurd): 212Q23
P€ntu €m a fost elabr€|.
Faza: P.Th.
I.T.IUASUR! PRMND pROIEcTtA MUNCI $t PRE\TENIREA tr{CEND[tOR
Umotoorele mdsuride protec[ie o munciitrebuie luote in considerore cond se executd

lucrdrile de hidroizolotie:
'Normele notionole pentru protectio muncii, oprobote de Ministerul Munciiqide Ministerul
Sdndtd[ii prin ordinut nr.34lt97S i 6olts;
'Reglementdrile privind protectio muncii gi igieno de muncd in construclii, oprobote de
M.L.P.A.T prin ordinut nr. g/N/tS.03.1993;
'Normele de protectie o muncii MlCh, copitolul l0 gill privind depozitoreo, monipuloreo qi
impochetoreo gitronsportulcisternelor de goz lichefiot.Cdnd se excutg membrone hidroizolontd
din bitum, urmotoorele mdsuri pentru prevenireo incendiilor trebuie luote in considerore:
'Norme generole ole protectio munciiimpotrivo incendiilor lo construc[iiEi instololii
conform Deciziei nr. 29OI I 977;
'Mdsuri specifice de protectie impotrivo incendiilor privind oprireo continudriimembronei
hidroizolonte lo rosturile de dilotolie, ponourietc. stipulote lo Articolele 7 si 8 din Normele
Generole giorticolele 5.3 si 6.ll din Noemele Tehnice p 188-83;
'Norme pentru prevenireo gistingereo incendiilor ginorme pentru echiporeo cu
meconisme, instolo[ii,utiloje, oporote, echipomente de sigurontd Ei substonte chimice pentru
prevenireo gi stingereo incendiilor in unitdti, oprobote prin Ordinul nr.742lD-1981.
.Norme notionole pentru protec[io munciiNRpM 75.
.lnstructiuni generole pentru protectio muncii pEO06/8 t.
'Muncitoriitrebuie sd fie legoticu o centurd de siguron{d sou trebuie sd existe o sdrmd
core sd reziste lo greutoteo muncitorului.
'Trebuie sd existe occes de siguronto lo ocoperig, se interzic occesele imbundtd[ite.
.Moteriolele trebuie ridicote intr-un contoiner sigur.
'Dispozitivele de cd[drore trebuie sd fie complete qitrebuie verificote din toote punctele
de vedere qitrebuie monipulote door de personolcolificot.
Se vo monto o bolustrodd de siguronid in jurul terosei.
t.8. PROCEIXTRT TEHNTCE DE EXECT FE SpECtFtCE
execu[ie hidroizolotii de protec[ie impotrivo umiditolii din pdmdnt qiopeifdrd presiune

hidrostoticd
executie termohidroizolotii lo terose, ocoperiguri.
onof'tul nautrccT ;tif":t,.i',r'

DIN ROMANIA
1 02Be
F#
$tefan'0rridiu
'NECHtMl$
All)it8cl
-
qi drapt ds samalira
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr I 0, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galali, jude! Alba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmait.@m Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, iude!Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021
A€slprciecl(piss€scdsesaudesenate)esl€prcpriohtea 79883
SCATELIERARHITECTURANECHtMtS"
Modifrere8 multipli€Es (pa(iala *u integralS) s6u difuarsa proiectului od a informaliitor cuprinss in Beneficiar: Oragul Zlatna
acosb nu poab fi fecula dedl cu a@dul scds al propi€brului Si nu w putea fi fotosit in att scop d€dtcet Numir proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212023
Penru 6€ a fost elabrat.
Faza: P.Th.
cArET DE SARCTNT - TUCRARI DE ZUGRAVEU gt VOpStTORil
t.T.GENERAJTATI
Acest coiet de sorcini cuprinde specificotiile tehnice pentru lucrdrile de zugrdveli qi

vopsitorii.
I.2.SIANDARDE $r NORMATTVE rX REFERINIi
Acolo unde existd controdic[iiintre recomonddrile prezentelor specificotii qi cele din

stondordele gi normotivele enumerote mqijos, instruc[iunile din specifico[ii vor oveo prioritote
oprobore
I c3-1976 Normotiv pentru executoreo r.G.s.c. c a/6r
lucrdrilor de zugrdveli qi vopsitorii 441X.02.1916 c66-70
Completore cu coietul Vll t.c.c.P.D.c
c96-70
,,Prepororeo Ei oplicoreo postei t4117.06.1977
ct24 - 72
Gipoc ". ct43 - 72
Completot cu,,lnstructiuni I.C.C.P.D.C
tehnice pentru utilizoreo 35/03.il.r989
vopselelor Dosirom, Veporom,
Vepotim gio vopselelor strop "
l.3.uarrroau$EcHIPAIVIENTEUnUZAIEVERFICAREACAITAII,U\IRARElrrANtrut AREDEpOZtrARE
Principolele moteriole sunt

-vopseouo lovobild pentru pereti gi tovone;
-vopseouo pe bozo de ulei, emoiluri,locuri pentru tdmpldrie de lemn sou metolicd;
-chituri, grunduri, ipsos.
Moteriolele utilizote Io executoreo zugrdvelilor qi vopsitoriilor vor oveo corocteristicile
tchnicc conform stondordelor in vigoore.
Depozitoreo moteriolelor pentru zugrdveli se foce in spotii inchise, ferite de umezeold.
Mqteriolele livrote in bidoone de toblo sou PVC vor fi depozitote seporot, ombolojele fiind
inchise ermetic gi etonE.
Depozitele trebuie sd sotisfocd condi[iile de securitote ?mpotrivo incendiilor,
recomonddndu-se co temperoturo de depozitore sd fie cuprinsd intre 7 - 2o"c.
l.4.pREGATtREA$r EXEC|TIA nJCRARIOR

g oiti rea s u p r alelel o r
l. 4.1. P re
Suprofete qletuite si tencuite
- Suprofetele de tencuieli gletuite (vor sou ipsos), trebuie sd fie plone gi netede, fdrd desprinderi gi fisuri.
-Fisurile gi nereguloritd[ile din suprofetele tencuite se pot reporo folosind oceeo tencuiold sou
glet, in func[ie de tipul ireguloritd[ilor.
Sat Totoi, comuna Sanimbru, nr 1 0, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galag, judet Alba
Tel.: 07 47 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galali, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NIORC: J1i490i2021 79883
A€st proisct (piess scns€ sau des6n6le) esta prcprieEte€ "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS".
Modif @Ga, multipli€€a (ps(iala su integrala) ssu difuzar€g proisdului ori a inforrotiilor cupnnso in Beneficiar: Oragul Zlatna
acesh nu poate fr fdcut6 dec€l cu acodul scds al propdobrului Si nu G put6a fi foiosit in alt scop dedt c€l NumAr proiect de sepcialitate (arhitectwe): 212023
Pentu ere a fost 6labEt Faza: P.Th.
-Toote fisurile gi nereguloritdtile din suprofe[ele gletuite se chituiesc sou se spdcluiesc cu postd
de oceeoqi compozitie cu o gletului. Posto de ipsos folositd pentru chituire: preporotd in volume
(Z pArgiipsos lo I porte opd) in mntito[imici.Pentrusuprofelelemoimoriseprepordpostdipsos-vor,l
porte I Ei I porte I porte de vor folositd in cel mult 20 minute de lo preporore.
- Dupd uscore suprofetele reporote se slefuiesc cu hdrtie de qlefuit peretii de sus in jog gi se curo[d cu perii sou
bid ne le curote
i
Ei uscote.
Suorofete de lemn
inointe de incepereo lucrdrilor de vopsire tdmpldriile tebuie sd fie rwizuite gi reporote degroddrile ocolo
unde este cozul, din tronsport sou montoj;
Vopsitorulverificd qicorecteozd suprofe[elede lemn ostfelm nodurilesdfietdiote,cuieleingropote qi
binecurdtote.
- Umiditoteo tdmpldriei inointe de vopsitorie sd depdgeoscd 157., verifrmtd cu oporotul elecfic tip "l-lygromette'
sou similor.
-Accesoriile metolice ole tdmpldriei core nu sunt oldmite, nichelote sou ldcuite din fobricotie,
vor fi grunduite onticoroziv qi vopsite cu vopseo de ulei.
Suorofete metolice
Suprofetele metolice nu trebuie sd prezinte pete de rugind, grosimi de orice fel, vopseo
veche, noroi etc. Rugino se indepdrteozd prin frecore cu perio de sdrmd, gpocluri de otel, hdrtie
sticlotd sou soluliidecoponte(feruginoletc).PeteledegrdsimesegergdegrdsimecusoMen[Lexclusiv
petrol lompont gi benzind outo.
T0mpldrio metolicd seoduce pegontiergrunduitd cu un grund onticorozivcorespunzdtorvopselelor
de ulei.
l. 4.2.Exe c ulia Iu c r d ri I o r
Generolitdti
Zugrdveli qi vopsitoriile se vor executo in conformitote cu proiectul de execu[ie qi
prevederile din prezentulCoiet de sorcini.
Lucrdrile de finisore o pere[ilor gi tovonelor se vor incepe lo temperoturo oerului, in mediu
qmbiont, de cel putin +5oC.; incozulzugrdvelilolregimdetemperoturgcesevo$neintottimpulexecutiei
lucrdrilorgicelputin5ore pentru zugrdveliqil5 zile pentru vopsitorii, dupd executoreo lor.
Finisojele lucrdrilorexteriooredevopsitoriinu sevorexecuto petimpdeceo[d Einicilo un intervolmoimic
de 2 ore de lo incetoreo ploii qi nici pe timp de vdnt puternic sou orgitd more.
inointe de incepereo lucrdrilor de zugrdveli qi vopsitorii (exceptond zugrdveolo cu vor) se vo verifico docd
suprofe[ele suportou umiditoteo de regim: 3% suprofe[ele tencuite gi 8% suprofe[ele gletuite. in
conditii de umiditoteq oerului de p0nd lo 60% qi temperoturo +15-20oC, ocesteo se ob[in in 30
zile de lo tencuire qil5 zile de lo gletuire. Umiditoteoseverificdcuoporotul'1-lygromette'sousimilor.Se
pocrtevertfimumiditoteo$cuosolu$efeolftoleindl%, ce se oplicd cu pensulo pe o suprofotd micd,
docd se coloreozd in violet sou roz, strotul respectiv ore umiditote moi morede37.
Diferen[o de temperoturd intre oerulinconjurdtor gi suprofoto core se vopseste nu
trebuie sd fie moi more de 6oC, pentru evitoreo condens6rii voporilor.
Controctorul nu trebuie so foloseosco vopsele cu termen de utilizore depogiL Se pot folosi numoi pe
bozd de confirmore o unui loborotor de speciolitote o pdstrdrii colitdtilor vopselelor in limitele
stondordelor qi normelor de fobrico[ie.
Zuqroveqlo cu vor
Suprofetele pere[ilor qi plofoonele din clddirile monumente istorice, subsoluri qiincdperile
tehnice pot fi zugrovite cu vor. Aceosto zugroveold se poote oplico folosind bidineouo sou
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. '10, judelul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: oraS Zlatna, sat Galag, judetAlba, CF
CUI: 43946585, NiORC: J11490/2021 79883
A€st prciect (pi6s6 scis6 sau desenate) 6st6 poprieble€ 'SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS"
Modifre6a, muliipli€roa (pa4isH su integrala) su difuzarea prciectului od a informaliilor cuprinss in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac€sb nu pab fi F:cuta dedl cu €@dul scns €l propf,ehrului 9i nu w put€a fi folosit in slt scop decat c€l Numdr proiect de sepcialitate (adl,iteclud): 2n023
P6ntru €r€ a fostelab6t
Faza: P.Th.
trofoletul. Vorul trebuie oplicot intr-un numor de storturi suficient pentru o siguro un ospect olb
continuu. Se pot olege olte culori cu ocordul Proiectontului gi lnvestitorului.
Deoorece vorul este coustic, zugrovul trebuie so foloseoscd protec(ie pentru ochi gi piele.
Cu un litru de vor poote ocoperi de lo 3 lo 6 mp intr-un singur strot, in functie de
netezimeq qi porozitoteo suprofe[ei. Vorul trebuie oplicqt in strot subtire.
Vorul pe suprofetele poroose se vo oplico co o postd. Coseino se poote odougo pentru o
imbunototi oderen[o zugrdveliipe suprofetele moi putin poroose.
Controctorul vo omesteco posto de vor inointe de folosire pentru o evito sedimentdrile.
Se recomondo 4 stroturi de zugroveold de vor pe tencuieliexterioore noigi 3 stroturi lo tencuieli
interioore noi. Fiecore strqt trebuie losot minim 2 zile so se usuce.
Vorul nu trebuie sd fie oplicot pe timp friguros sou c0nd existd risc de inghet. Vorul
trebuie protejot impotrivo soorelui puternic, in timp ce se usucd.
Vopsitorie cu vopseq lqvobi!6
in ocest subcopitol se cuprind specificoliile tehnice, condiliile gi modul de execulie o
vopsitorieicu vopseo lovobild oplicotd lo interior pe tencuieligletuite cu gletdeipsosinincdpericu
umiditqte relqtivd o oeruluipond lo 60, lo pere[i gi tovone.
Vopsitorio cu vopseo Vinorom se reolizeozd in urmdtooreo ordine:
-Vopsitorio cu vopseo Vinorom se vo oplico pe suprofe[ele interioore tencuite Ei gletuite cu glet
de ipsos;
-Vopsitorio cu vopseo Vinorom se reolizeozd in urmdtooreo ordine;
in preolobil se foce verificoreo gletului gi rectifi@reo eventuold o suprofe[ei ocestuio.
Pentru preoproreo grunduluise introduce in vosulde pregdtire un volum de vopseo
Vinorom gi un volum egol de opd qi se omogenizeczd.
Grundul se oplicd numoi monuol cu bidineouo sou cu pensulo loto; timpul de us@re este de minimum
2ore
lo temperoh.rro +lsoc gio ord lo +25oC moi more.
vopsitorio deVinorom sereolizeozd oplimnd doud stoturidevopseo diluotd cu opdin propo(ede4J
(volumetric); oplicoreo se vo foce cu pistolul sub presiune; inointe de folosire vopseouo se
strecoord prin sitd cu 900 ochiuri/cm,.
Bidoonele gi vosele cu vopseo se vor inchide etong de fiecore doto mnd se interup lucrdrile. Lo reluoreo
lucrului,vopseouo vo fi bine omogenizotd.
porcursul executdrii lucrdrilor se verificd in mod speciol de cdtre investitor (Oiriglntete
Pe
de lucrore):
-indeplinireo condiliilor de colitote o suprofetei suport specificote moi sus;
-colitoteo principolelor moteriole introduse in execu[ie, conform stondordelor gi normelor
interne de fobricotie;
- respectoreo prwederilor din proiect gi dispozi$ilor de gontie;
-corectitudineo execu[iei cu respectoreo specificotiilor producdtorului de vopseo;
-Lucrdrile executote fdrd respectoreo celor mentionote in fiecore subcopitol gi gdsite
necorespunzdtoore se vor refoce sou remedio;
Recep[io lucrdrilor de zugrdveli givopsitorii se vo foce numoi dupd uscoreo lor completd.
Vopsireo tdmpldriei din lemn si metol
Executio lucrdrilor de vopsitorie se vo foce dupo efectuoreo unor operotiuni pregdtitoore
dupo cum urmecrzd:
-oplicoreo primului strot de vopseo se foce dupd terminqreo completd o zugrdvelilor Ei
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr. 10, jude(ul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, judet Alba
Tel.: 0747 98'1 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament orag zlatna, sat Galali, judetAlba, cF
CUI: 43946585, NLORC: J11490/2021 79883
Acslproecl(pi€sescisesaudesenate)esleprcpriebtea SCATELIERARHITECTURANECHIMIS"
Modifreca multiplicarea (pa(ial, su integrala) sau difuzaroa proieclulur ori 6 informaliilor cuprinse in Beneficiar: Oragul Zlatna
a6sk nu rcat6 fr ficuta d6dt cu acodul scis al propnabrului 9i nu va pulea fi folosit in alt scop decat cel Numar proiect de sepcialitate (arhitecturd): 212023
pentu €re a fosl elabrat
Faza: P.Th.
pordoselilor cu luoreo de mdsuride protejore o ocestoro;

-verificoreo corectitudinii montdrii qi functiondrii tompldriei;
-verificoreo suprofetelor de lemn din punct de vedere ol ploneitdtii qi umiditdtii core nu trebuie
sd depdqeoscd l5%;
-indepdrtoreo de pe suprofetele metolice o petelor de rugind sou grdsime. Executoreo
vopsitoriei pentru tdmpldrie:
oincepereo lucrdrilor de vopsitorie pentru tdmpldrio din lemn Si metol se vo foce lo o
temperoturd o oeruluiin mediul ombiont de cel putin lSoC, regim ce se mentine pe tot porcursul
executiei lucrdrilor Si cel putin l5 zile dupd executoreo lor.
Se recomondd co suprofetele vopsite sd fie in pozitie orizontold.
incdperile unde se vopseqte trebuie sd fie lipsite de prof gi bine oerisite, fdrd curenti
puternicide oer.
t. 5.@NTROLUI CAt trAIt, ABATERI ADMTSE
l. 5.1.V qlffi d iminte e tutrya exa4iei

Se vor verifi m urmotoorele:
-Docd etopo onterioord o fost integrolincheiotd (existen(o PV receplie pentru strotul suport:
glet, tencuieli, beton etc.);
-Existenlo proceduriitehnice de executie pentru zugrdveli givopsitoriiin documentele
prezentote de constructor;
-Certificotele de colitote pentru moteriolele folosite core sd oteste cd sunt Tn conformitote cu
normele gi cu cerintele lnvestitorului;
-Agrementele tehnice pentru produse gi procedee noi;
-PV de receplie pentru lucrdrile destinote o protejo zugrdvelile givopsitoriile (invelitori, streogini).
timpl/ exerlgic,i lucrfiilq

1.5.2. Vqlficdlri in
o) zugrdveli qi vopsitorii ole perelilor gi tovonelor Se vor verifico urmotoorele:
-Docd este respectotd proceduro tehnicd de executie;
-Utilizoreo retetelor gi compozitiei omestecurilor indicote in prescrip[iile tehnice ole produselor
utilizote;
-Aplicoreo mdsurilor de protec[ie impotrivo uscdrii brugte, spdlorii prin plooie sou inghetdrii;
-Aspectul zugrdvelilor;
-Corespondcnlo zugrdvelilor qivopsitoriilor corc sc cxccutd cu cclc din proiect;
-Aspectul zugrdvelilor;
-Uniformitoteo zugrdvelilor pe intreogo suprofo[d (nu se odmit pete, supropuneri);
-oderento zugrdvelilor interioore qi interioore lo strotul suport prin frecore ugoord cu polmo de
perete;
-Rectilinioritoteo linioturilor de seporolie se vq verifico cu ochiul liber gicu un dreptor (trebuie sd
fie fdrd innddiri gide ldlime uniformd pe tootd lungimeo).
b) vopsireo gi ldcuireo tompldrieidin lemn gi metol Trebuie verificote urmotoorele:
-suprofe[ele vopsite cu vopsele de ulei, emoiluri, locuri trebuie sd prezinte pe tootd suprofo[o
oceloEi ton de culoore qi ocelogi ospect lucios squ mot, dupd cum este prevdzut in proiect (nu
se odmit stroturi strovezii, pete, desprinderi, crdpdturi sou fisuri);
-Lo vopsitoriile executote pe tdmpldrie se vo verificq buno ocoperire cu peliculo de vopseo o
suprofelelor, bine chituite qi glefuite in preolobil; se vo controlo co occesoriile (silduri, drucore,
Sat Totoi, comuna Santimbru, nr 10, judetul Alba prin aport voluntar, orag Zlatna, sat Galati, iudet Alba
Tel.: 0747 981 750, E-mail: arh.nechimis@gmail.com Amplasament: orag Zlatna, sat Galag, judet Alba, CF
CUI: 43946585, NrORC: J11490/2021 79883
A€sl prcioct (pi€ss scrise sau desenals) sste prcpri€bt€a "SC ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS".
lvodifr€r6a, mullpli@Ea (parlralS su int€grale) sau dituzar€a prciectului od a nformalrilor cupnnse in Beneficiar: Oragul Zlatna
ac€sh nu Fsto fi facula dedl cu a@dul scris al propiebrului Si nu v6 put€a fi folosil ln alt scop dsdtc€l N umer proiect de sepcialitate (arhitecturit): 212O23
p6ntu ec a fost elabrat.
Faza: P.Th.
cremoone, olivere) so nu fie potote cu vopseo;

-Seporotiile dintre zugrdveligivopsitorii pe un ocelogi perete, precum gicele dintre zugroveolo
peretilor gi o tovonelor terbuie sd fie distincte, fdrd supropuneri qi seporotii.
l.5.3.Verilicd ri lq te rmi nareq I u crdri lor

Lo terminoreo unei foze de lucrdri, verificdrile se efectueozd cel putin uno pentru fiecore
Tncopere gi cel putin uno lo fiecorelOO mp.
Lucrdrile de zugrdveli , vopsitorii gi topete se pot receptiono qi lo Receptio lo terminoreo
lucrdrilor obiectivului de investitie, efectuondu-se oceleoqi verificdri co lo punctul onterior, dor
cu o frecven[o de ]/5. tucrdrile de zugrdveli, vopsitorii qi de decoroliuni (topet etc.) trebuie
verificote foorte otent deoorece sunt cele moivizibile pdr[iole lucrdrilor executote.
I.6.PROCDUR! TEHNTCE IX EXECT.TFE SpECtFtCE

-executie zugrdveli qi vopsitorii
intocmit:
DIN ROMANIA
1 0289
Stefan-Ccidiu
,
NECHIMIS
Alt\ldd--4
sJ drePt 05 scm3iu"i
ii il{,*}'fffisRl
CAIET DE SARCINI
cAPrroLUL cc - aRuAruRr

Zlatna, sat Galafi, jud. AIba
ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Gala(i, jud. Atba, CF 79883
FAZAz D.T.A.C.
DATA: martie2023
CAP. 1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificalii referitoare la armarea betoanelor.
CAP.2. STANDARDE DE REFERINTA

STAS 43811-2012 - Produse din otel pentru arnarea betonului. Partea 1: Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 43812-2012 - Produse de ofel pentru arrnarea betonului. Partea 2: S6rmd rotundf, trefilatf,
STAS 43813-2012 - Produse de o{el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate
STAS 438/4-2012 - Produse de olel pentru armarea betonului. Partea 4: S6rma cu profil periodic
oblinutd prin deformare plasticd la rece
STAS 1010710-90 - Calculul qi alcdtuirea elementelor din beton, beton armat si beton
qi precomprimat.
NP112-2014 - Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
ST 009-96 - Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru produse din otel
utilizate ca armaturi in structuri din beton
P 100-112013 - Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri
C 28-83 - Instrucliuni tehnice pentru sudarea armdturilor din olel beton (BC 7/83)
C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitafli qi recep[ia lucrdrilor de constructii si instalatii (BC 1-
2t86)
NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrdrilor din beton gi beton armat, corelat cu CP 01211-07-
Producerea betonului
"Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea lucrarilor de structuri din beton
armat", editat de COCC in anul 2003 si avizat de Comitetul Tehnic de Specialitate nr. 8 al MLPTL cu
avizul nr.8125.02.2003 si mentionat in continuare in text "GHID COCC "
CAP.3. MATERIALE
3.1. O(eluri pentru armituri
Olelul pentru beton trebuie sd indeplineascd condiliile tehnice prevdzute in STAS 43811,2,3,4-
2012.
In lucrare se va utiliza otel beton OB37 pentru armaturi constructive,PC52 pentru armaturi de
rezistenli (rezultate din calcul) si STNB/STPB pentru plase sudate, conform STAS 43811,2,3,4-2012.
Pentru olelurile de import este obligatorie existenfa certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat olelul sau cea care asigurd desfacerea acestuia.
In cazul in care existd dubii asupra modului in care s-a ftcut echivalarea corespunzdtoare cu
I l7
0 g:#lff,#trr?,ilisRl
STAS-urile menfionate a parametrilor

de calitate, constructoru r vautiliza
o{elul respectiv numai p"b*ut"^l,ur"lo.
Armarea elementelor se va face
rr."r.*il", de laborato..r^rJ".arr scris
ar proiectantului.
cu tipul de otet specificat in plansele
de armare.
.",,,,:;X'3;oo:"#::;;;,";::;?i,*rdfiifrU:t,-i;i;rt#t"u",li'utu.,o. aprovizionate se vor
., pru,ti. care sa asigure acoperirea

o","tf il3::il:fftr*'iT,:"r1fi,?l"j;**#;iii armaruriror
cAp. 4. EXECUTTA rucnAnrloR

4.1. Reguli generale
4.1.1 Curotirea si indreptarea
burelor
La curdfire se va indepdrta:
_ pdmAntul,
urmele de ulei, vopsea, etc.
- rugina neaderentd care
se desprinde prin lovire
- rugina aderentd prin frecare cu ciocanur
tu p",iu de sdrmd in zonere in care urmeazd,a fi sudate. prin
fitriyilf;:ilT"ffi.'ffii lrut*i"iui"'a-si schimbe ai".*,*r mai murt a""a, 1t,,".,"
- pentru bare cu diametru < _
25 mm _ 0,5 mm
_ pentru
bare cu diametru > _ 25rn_
olelul livrat in colaci se va indrepta
o;rj;;
inainte de tdiere prin ?ntindere
alungirea maximd d,e 2 mn/irr, cu troliu 1frrd, adepdqi
.r."j*o-r -uqir,J.-rp..iur" de indreptat.
La curatirea si indreptatea ba.elo"r..
9.8.3.
;;;;;p*iu i..u.a".ile din .,bnio cocc,,cap.9.g.2
si
4.1.2. Fasonorea barelor
..orr5?HEL",?:#:f%.T,T.f;:;.;.?* planselor de armare cu respectarea

regutilor generale din
Barele tdiate qi fasonate
fi Jepo zitatein pachete etichetate, in
confundarea lor qi sd se asigu."'o'
pa.i*"u formei qi curdfeniei acestora. a[afel inc6t sd se evite
Armdturile se vor termina cu
sau fbrd ciocuri il-;;;""itate
armdturilor netede' ciocul se cu pranpere din proiect. in
cazul
indoaiela 180 grade .u ru^ ir,"rioard
de Ia qap6t 3 d. de min. r,25 d,pi po4iunea
dreaptd
periodic ciocul se indoaie la
e0 grade curazainterioard
fl ryrll#Xf#iT:'ffi;X..lfl
Indoirea
de min 2 d
bareror incrinate r.'uu ru..
Jrpa u, arc de cerc cu razadecer
pufin r0 d.
r"Trf,?x,"J1i:lTf
rn
itT?l.,H:1*X1,ffi;;:;::.""*a.,
cazul etrierilor care se indoaie
r,".,e1-.u a"."r pufin 20 d in
etrierului).
oupa * unghi drept, cercul de indoire
va fi de min2d (d: diametrul
., o,#iJil:?;;:Tj;:H.$1n:H?:lfi.se executd cu o miscare rentd,

fbr6 eocuri iar barere
Se recomandd sd nu se
execute fasonarea armdturilor la temperaturi sub
4.1.3. Montareo ormaturilor l0 grade c.
subforma de bore izolate
Montarea barelor sub forma
ae uaie izolate ;;;;rp".;" prevederile
din ..GHID cocc,, cap.9.9.
erectuatd ru in..r"iiuriu-iarelor,
0.,, ,rto",i-T:tffiIfl:::i:: p.in i.eaiuJcu sdrma neagrd
sau
c6nd legarea se face cu s6rmd,
se vor utiliza 2 fire desarmd
Re(elele de armdturi din placi de I ... 1,5 mm diametru.
ii ai" pereli ,o. ur.ullgate in mod obrigatoriu doud
) /-7
sRL
ii t{,i*'*f{.:',}i','
Restul incrucig,rilor din mijlocul relelelor

vor fi
rdnduri de incruciqdri marginare, pe intreg conturul.
legate din 2 in 2 in ambele sensuri (qah)'
armdturii cu collurile etrierilor sau cu
La grinz\qi stdlpi vor fi legate toate incruciqarile barelor pot fi legate
bare, cu po(iunile drepte ale etrierilor'
ciocurile agrafelor. Restul inc.icigarilor acestor
numai in qah (din 2 in 2)'
primii etrieri cu care se incruciqeazd' Etrierii
qi
Barele inclinate vor fi legate obligatoriu de barele longitudinale
agrafere montate inciinat fap dJbarete
lingitudinaie se vor rega de regurdla toate
cu care se incruciqeazd.
4.l.4.PluselesudgteseVorfolosicaarmsturipentruelementedinbetonafifiat,monolitesau
prefabricate (pldci pentru plangee ri u.op..iq"ri,
."J, .oii.itut" de regula numai de incSrcari statice'
NE 012-99'P
r1trr\zareapraselor sudate se ua'face'in conformitate cu prevEderile normativului
59-86 qi catalogului MIM - ISPS Buzdu'
plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, ftrd contact direct cu pdmantul pe loturile de
aceleaqi tipuri 9i notate corespunzdtor'

sudate se va face cu grijd evitind deformarea l:i
incdrcarea, descdrcarea qi transportul plaselor
prin incercdri de epruvete' precum $l pnn
^,
calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verificd
incercdri pe plase conform anexei II dim NE
012-99'
cu prevederile din proiect (vezi planqe)'
4.1.5. Innddirea bsrelor- se va face in conformitate
cu bard (bare flotante) sau sub formd
de
4.1.6. Montareu barelorse poate face bard
subansambluri (carcase sau plase sudate)' acestora
importanfei deosebite a.calitalii execu]iei
La terminarea montarii armSturiior, datorita simple, acestea vor
nu mai pot f,r verificate cu mijloace
cat qi a faptului c[ dup6 tumareabeto.r,riri.r.
de lucrdri ascunse'
fi obligatoriu.e.epffiate, incheindu-se procese verbale
un procedeu recomandabil' se utllizeazdla
a) Montarea barelor fiotante, dlgi n,, constituie
fundalii, gtinzi,pereti qi pl6ci' nirn^nr sau
:--+-^r.-^^ ?- ^^rrqi plmdnt, sa, alte corpurl
con
pentru a nu introduce in cofraj
Executarea lucr[rilor se va face ingrijit
care ar dduna calitafli betonului'
Laexecutareafundafiilor,pestratuldebetondeega|izareseaqeazibarelefasonateconform
pentru asigurarea stratului de acoperire cu
proiectului, legdndu-se intre"t. girnortdnd distanlieri
beton.
Pere{ii:
unei fe{e a fost montat'
Armatura se monteaz[ de reguld dup6 ce cofrajul
verticale)
- se realizeazd prima repa de bare (orizontale-gi
- se ltxeazd de cofraj prin simple c6rlige sau dispozitive
- se realizeazdadouarelea de bare
leagd toate barele
- ," fi*"ura p.i" aitt*tilri de prima relea.qi se
- se monteaid al doilea panou al cofrajului
Pllcile
- se armeazd in urmdtoarea ordine a operaliilor:
- insemnarea pe cofraj a poziliei barelor
c* sar-a de armdturi grinzilor sau a centurilor
- aqezareabarelor drepte gi l.;;;ior
- se monteazd barele ridicate
qi leag[ cu s0rm6'
- se aqeazd deasupra arm[tura de repartilie se
Circulalia pe porfiunea montat[ se face pe o

podini speciald'
ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat'
b) Montar.n^.ui"nr.fo. - ,.-iu* de reiula cu
Efectuarea montajelor carcaselor necesitd
o serie de acliuni preg[titoare:
Jtl
ii *:*lff.:'#',','ffisRl
- elementele de cofraj sd fie deschise;

- cofrajul sd fie curdlat de murddrii, moloz, rumegug, zdpadd, etc.
- verifi carea dimensiunilor cofrajului
Aqezarea in cofraj a carcaselor se va face cu grijd pentru a nu produce deformarea acestora sau
a cofrajului.
Dupa aceasta se scoate suportul qi se lasd intreaga carcas6, dupd care se verificd acoperirea cu
beton, fixAndu-se definitiv carcasa.
Operaliunile necesare montdrii carcaselor sunt:
- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat legat de c6rligul macaralei;
- ridicarea carcasei spre locul de montaj;
- aqezarea carcasei la locul de montaj qi legarea ei;
- desfacerea dispozitivului de ridicat.
c) Montarea plaselor sudate:
Operafiuni pregdtitoare:
- verificarea dimensionald gi calitativd a plaselor;
- remedierea defectelor constatate;
- prelucrarea propriu-zisd prin tdiere, decupdri, legari de bare suplimentare, etc.
Montarea armdturii se poate face in doui moduri:
- la sol - cu introducerea ulterioarf, in cofraj (permite realizareacofrajului in paralel cu a
armdturii).
- montarea directd in cofraj, plasd cu plasf, care necesitd insemnarea cu cretd a poziliei plaselor
pe cofraj.
Plasele ancorate pe reazem se monteazd prin tdierea ultimei bare transversale qi introducerea
prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.
Larealizarea armdturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmdrit ca:
- ultimele doud bare marginale de pe fiecare laturd a plaselor sd nu prezinte mai mult de 5%
noduri nesudate (falA de numdrul total de noduri pe bara) gi in nici un caz doud noduri aldturate
nesudate;
- a$ezarea plaselor sd se facd intr-o succesiune care si permitd frrd, a st6njeni montarea plaselor
urmdtoare;
- innadirile prin petrecere sd fie executate corect;
- sd se men{ind poziliaplaselor in timpul betondrii qi asigurarea grosimii stratului de acoperire
cu beton.
4.1.7 Stratul de acoperire cu beton a burelor din elemente de beton amat, are drept scop
asigurarea protec{iei armdturilor contra coroziunii gi buna conlucrare a acestora cu betonul.
Grosimea necesard a stratului de beton pentru acoperirea armdturilor se va realiza conform
planqelor din proiect gi cu respectarea indicativului NE 012-99 - anexa rrr - 2.
Montarea armdturilor va fi efectuatd in poziliile prevdzute in proiect, asigurdndu-se menfinerea
acestor pozilii qi in timpul turndrii betonului.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distanfieri la fiecare metru pdtrat de plac6 sau perete;
- cel pulin un distanlier la fiecare metru liniar de grinda sau stAlp;
- cel pulin un distantier la fiecare 2 m liniari de grindi in zona cu armdtura pe doud sau mai
multe rdnduri.
Distanlierii pot fi confec{ionali din masd plasticd sau prisme de mortar prevdzute cu cdte o
sdrmd, pentru a fi legate de armdturi. Se interzice folosirea cupoanelor din ofel beton.
Pentru menfinerea in pozilie a armdturilor de la partea superioard a pldcilor, se vor
4t7
sRL
i i lifi'nl"l:1,ffi;lr,Ti
folosi capre din olel beton sprijinite pe cofraj gi dispuse intre ele la distanla maximd I m (1 buc/mp).
Praznurile qi placulele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudurd de arm6tura
elementului sau vor fi legate cu sArmd, asigurdndu-se men(inerea poziliei carcaselor in timpul turn6rii
betonului.
4.1.8. inlocuirea armdturilor se poate efectua in cazul in care nu se dispune de sortimentul qi
diametrele prevdzute in proiect cu respectarea urmdtoarelor condilii:
- adaptarea altor diametre, de acelagi tip de ofel cu cel inlocuit se va face astfel incdt aria
armdturii sd rezulte egald cu cel mult 5o/o mai mare dec6t cea din proiect.
- in cazul armdturilor de rezistenla din grinzi, diametrul mai mare decdt cel prevdzut in proiect,
dar ftrd a se schimba tipul de olel.
- distan(e minime qi respectiv maxime, rczultate intre bare precum gi diametrele minime adaptate
trebuie s[ indeplineascd prescrip]iile din proiect qi prescripfiile indic. NE 012199 - tabel III.2.2.
- inlocuirea armdturilor cu bare din alt tip de o{el decdt cel prevdzut in proiect, se va efectua
numai pebaza datelor prevdzute de proiectant.
4.1.9. Executarea lucrdrilor de armdturi pe timpfriguros (15 noimebrie - 15 martie)
in afara mdsurilor generale care se iau pe qantieipent-ru lucrdrile de armdturd, se vor avea in
vedere urmltoarele mdsuri speciale:
- depozitarea armdturilor se va face de preferinla in spaliile acoperite disponibile, iar in cazul cd.
acestea nu existS, se vor proteja cu prelate, folii, etc.
- barele pe suprafa{a cdrora s-a format ghea{a trebuie cur6}ate inainte de prelucrare (cioc[nire cu
ciocan de lemn, jet de apd fierbinte, aer sau abur cald). Este interzisd dezghelarea cu ajutorul fldcdrii.
- fasonarea armdturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spafii inchise;
- la fundalii, montarea armdturilor se va face numai cu pulin timp inainte de turnarea betonului;
- po4iunile de armdturd care r6mdn afard dupd tumarea betonului se vor proteja;
- in cani in care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub 5 grade C
decdt cu incdlzireabarelor la sudat la40 - 50 grade C;
- nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie sau ninsoare;
- legdturile de bare, plase sau carcase cae trebuie ridicate in vederea montdrii, se vor curifa de
zdpadl sau gheafd;
- cablurile de ridicare vor fi de asemenea curdlate de zdpadd sau gheafd pentru depistarea
eventualelor s6rme rupte;
- pentru asigurarea bunei func{iondri a utilajelor de debitat, fasonat, ac}ionate de motoare
electrice se vor lua mdsuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor, se va verifica consisten{a
unsorii in lagdre, se va sufla cu aer sub presiune la colector gi bobinaj pentru eliminarea prafului sau a
umezelii.
Se recomandd ca prin organizare sd nu se programeze in perioada friguroasd lucrdri a cdror
protecfie impotriva inghe{ului este dificil[ sau costisitoare.
CAP. 5. ABATERI LIMITA LAARMATURI PENTRU BETON ARMAT

- La lungimi pa4iale qi la lungimi totale fala de proiect:
-sub1m # 5mm
-intrel-l0m 620mm
- peste l0 m S 30 mm
- Lungimea de petrecere a barelor la inddirea prin suprapunere (fata de prevederile proiectului sau a
pescripliilortehnice) + 3d
- La pozilia innddirilor (fafa de proiect) - 50 mm
- Distan{a intre axele barelor (fa}a de proiect qi de prescriptiile tehnice):
517
sRL
ii iifi'n:"l::#*;l,Ti
-lagrinzi qistdlpi S 3 mm
- la placi gi pere{i S 5 mm
- la funda(ii + 10 mm
- intre etrieri qi la pasul fretelor S l0mm
- La grosimea stratului de beton de protec(ie (fala de proiect qi prescriplii tehnice)
- la pldci S2mm
- la grinzi, stdlpi, pere{i S3mm
- la funda{ii qi alte elem. Masive S3mm
- La imbindri qi inddiri sudate: conform instrucfiunilor tehnice C 28 - 83.
CAP. 6. CONDITII DE CALITATE, VERIFICAREA $I RECEPTIA LUCRARILoR DE

ARMATURI
Verificdrile trebuie efectuate de cdtre beneficiar, executant gi proiectant gi trebuie sd se refere la
toate aspectele lucrdrii gi anume:
- numdrul, diametrul gi pozilia barelor in diferite sec(iuni transversale, caracteristice
elementului de structurd;
- distanfa dintre etrieri, diametrul acestora qi modul lor de fixare
- lungimea porfiunilor de bare care depdgesc reazemele sau care urneazd, afiinglobate in
elemente care se toarnd ulterior (must6ti)
- lungimi de petrecere la inddiri
- calitatea sudurilor
- num6rul gi calitatea legiturilor dintre bare
- dispozitive de menfinere a poziliei armdturilor in cursul betondrii (capete, distan{ieri, etc)
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton a armiiurii
- pozilia, modul de hxare gi dimensiunile pieselor
Aceste elemente se consemneazd,cronologic in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCLTNSE.
Nu se admite trecerea la o noud fazd, de execu[ie, inainte de incheierea procesului verbal referitor
lafazaprecedentS, dacd aceasta devine o lucrare ascunsd.
Valabilitatea procesului verbal de lucrdri ascunse este de 7 zile, dacd in acest timp nu s-au
executat betondrile, trebuie refrcut procesul verbal.
Registrul constituie un document oficial gi ca atare se numerot eazd qi se parafeazii de cdtre
directorul intreprinderii de execulie sau imputernicitul sAu.
Este obligatorie completarca cu cerneald a tuturor rubricilor iar ruperea foilor gi qtersdturile sunt
interzise.
Registrul vafrvizatde cf,tre organele de control tehnic ale intreprinderii executante qi ale
beneficiarului, ale forurilor tutelare qi de cdtre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrdri ascunse este de a consemn a calitatealucrdrilor gi
conformitatea lor cu proiectul gi prescripliile tehnice in vigoare (inclusiv abaterile admisi6ile;.
Remedierile defec{iunilor sau ale abaterilor mai mari decdt cele admisibile se vor efectua
numai cu avizul scris al beneficiarului gi al proiectantului.
Dupa executarea remedierilor se va intocmi un nou proces verbal de lucrdri ascunse.
CAP. 7. MASURI DE PROTECTIA MUNCII $I IMPoTRIVA INCENDIILSR

Sunt valabile precizarile de la capitolul 6 al caietului de sarcini "BETOANE" securitatea muncii.
617
,t
I )
lflt'n:I:lil
relefon:0727332733
sRL
cAP. 8. vrAsunAroARE $I DECoNTARE

Armdturile se deconteazd gi se mdsoard in kilograme conform cu planqele din proiect.
NorA:
Caietul de sarcini prezentat mai sus are caracter general, la execu{ie urmdnd si fie respectate
standardele qi normele tehnice, tehnologice aflate in vigoare ladata execu(iei, inclusiv cele actualizate
intocmit,
ing. Adrian Ilie LAZAR
ADf{!" S'lt"UTiCl'i$
^ J. rl. L .. ,--
emry
717
ii l,i*}l,i:,ffi?r,TisRl
CAIET DE SARCINI
CAPITOLUL CA _ BETON SIMPLU SI BETON ARMAT

Zlatna, sat Gala{i, jud. AIba
FAZA: D.T.A.C.
DATA: martie2023
Acest capitol cuprinde specificafii pentru execu(ia lucrdrilor de beton simplu gi armat
Prezentul caiet face trimiteri la "Ghidul privind elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea
lucrarilor de structuri din beton armat", editat de COCC in anul2003 si avizatde Comitetul Tehnic de
Specialitate nr. 8 al MLPTL cu avizul rtr.8125.02.2003 si mentionat in continuare in text "GHID
COCC ", pentreu detalierea unor lucrari.

STAS 982410-74 - Mdsurdtori terestre. Trasarea pe teren a construcliilor. Prescripfii generale.
STAS 982411-87 - Mdsuritori terestre. Trasarea pe teren a construcliilor civile, industriale qi
agrozootehnice
STAS 6054-77 - Terenuri de fundafie. AdAncimea de inghel
STAS 1799-88 - Construclii de beton, beton armat gi precomprimat. Prescriplii pentru
verificarea calitalii materialelor qi betoanelor
SR EN 197-ll201l - Ciment. Partea 1. Compozitie, specihcatii si criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
SR EN 197-212014 - Ciment. Partea 2. Evaluarea conformitatii
STAS 790-84 - Apd pentru betoane gi mortare
STAS 1667'76 -^Agregate naturale grele pentru betoane qi mortare cu lianfi minerali
STAS 1759-88 - incercdri pe betoane. incercdri pe betonul proaspdt
STAS 1275-88 - incercdri pe betoane. incerc[ri pe betonul intarit. Determinarea rezisten{elor mecanice
STAS 665711-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat qi beton
precomprimat. Condi{ii tehnice generale de calitate
STAS 665712-89 - Elemente prefabricate de beton, beton armat qi beton precomprimat. Reguli si
metode de verificare a calitatii
STAS 3519-76 - incercdri pe betoane. Verificarea impermeabilitafli la apd
NPI l2-2014 - Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
NE 012-99- Cod de practicd pentru executarea lucrdrilor din beton, beton armat gi beton precomprimat
C 149-87 - Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si
beton armat
C l6-84 - Normativ pentru realizareape timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C 26-85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitafli gi receplia lucrdrilor de construcfii qi instalafii aferente
ST031-2000 - Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru prepararea,
ttt4
sRL
ii il"?,*lf'}r#+}iiTi
transportul si punerea in opera a betonului aprobat cu ordin MLPAT 1614{/06.07.00.

"Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea lucrarilor de structuri din beton armat",
editat de COCC in anul 2003 si avizat de Comitetul Tehnic de Specialitate nr. 8 al MLPTL cu avizul
rtr.8/25.02.2003 si mentionat in continuare in text "GHID COCC "
CAP. 3. MATERIALE UTILIZAIE. LA PREPARAREA BETOANELOR

- Ciment
- Agregate naturale grele pentru betoane gi mortare cu lianli minerali;
- Apa
- Aditivi pentru betoane
3.1. Cimenturi
Se va utlliza cimentul portland c\zgura II A-S32,5 conf. SR EN 197-1/2011.
Nu se poate inlocui tipul de ciment faraavizul scris al proiectantului.
Pentru conditii de livrare, transport si depozitare se vor consulta cap. 4.1.3 ,4.1.4 din NE-012-99
si cap. 3.3.1A din "GHID COCC"
Controlul calitd{ii cimentului este reglementat prin SREN 196-1195,196-2195, 196-3197, 196-
4195,196-5195,196-6194,196-7195,196-21194 9i anexa VI-1 din Normativul NE 012-99, si se va
consulta si cap. 3.3.1A din "GHID COCC"
Livrarea qi transportul cimentului se face in vrac sau ambalat in saci de hdrtie, insolit de
certificat de calitate.
in cazulin care cimentul expediat de furnizor este preluat de obazdde aprovizionare, aceasta
este obligatd cala livrarea cdtre utilizator sd elibereze un certificat de garanfie in care se va men{iona:
- tipul de ciment qi fabrica producdtoare;
- data sosirii in depozit;
- numdrul certificatului de calitate eliberat de producdtor;
- numdrul avizului de utilizare dat de laborator;
- num5rul buletinului de rcavizare de cdtre laborator dacd expedierea se face dupd expirarea
termenului prevdzttt, cu precizarea condiliilor de utilizare.
Depozitarea cimentului se va face numai dupd constatarea existen{ei certificatului de calitate
sau de garanfie.
Ori de cAte ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producitor se va face
dupd verificareala laborator a caracteristicilor fizice.
3.2 Agregate
La prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale cu densitate normala (1200 -2000
kg/mc) provenite din sfarimarea naturala a rocilor. Referitor la agregate se va consulta cap. 4.2 din NE-
012-99 si cap.3.3.lB din "GHID COCC"
3.3 Apa
Apa utilizatalaprepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica. Daca provine din alte
surse trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de STAS 790-84 iar inainte de utilizare este
necesar sa se determine compozitia chimica. Se va consulta si continutul cap 3.3.1C din "GHID
COCC".
3.4 Aditivi
Conform NE 012-99 este obligatorie utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor intre Cl2ll5 si
2114
ii
C30137 inclusiv.
il{,*'#,:::#'tr?tisRl
cAP.4. ExECUTII l,ucnARrloR

4.1. Funda{ii
I. 1. Lucrdri pregdtitoure :
4.
inainte de inceperea lucrdrilor pentru executarea corpului funda[iilor trebuie sd fie terminate
urm6toarele lucrdri pregdtitoare :
- sdpdturile pentru groapa de funda[ii qi pentru qan{urile de funda{ie;
- asigurarea suprafelelor necesare pentru amplasarea gi func{ionarea normald a utilajului de
lucru, a depozitelor de materiale;
- retrasarea axelor funda{iilor;
- verificarea corespondenlei dintre situafia reald qi proiect (d.p.d.v. al calitafli terenului,
dimensiunilor) in limitele toleran(elor permise;
- incheierea procesului verbal de lucr[ri ascunse.
4.1.2. Executarea gi receplionorea lucrdrilor de la pct. 4.1.1. seface potrivit capitolului
"lucrdri de sdpdturd".
4.2. Infrastructuri
4. 2. I. L ucrdri pregdtitoare :
- se traseazd axele in plan orizontal , se transmit la fundul sdpdturii gi se marcheazd cotele de
nivel;
- se monteazd cofrajul gi armdturile;
- se verificd pozilia cutiilor necesare execu{iei golurilor de instalalii;
- montajul elementelor prefabricate presupune execufia anterioard qi recep]ia elevafiilor din
structura subsol;
- verificarea corespondenlei dintre situa{ia reald qi proiect in limitele toleranfelor prescrise;
- incheierea proceselor verbale de lucrdri ascunse.
4.3. Suprastructura
4.3. 1. Lucrdri pregdtitoare :
- se traseazd axele principale ale construcliei qi cotele de nivel aferente;
- se monteazd,cofrajele gi armdturile corespunzdtoare elementelor de rezisten(d;
- se verificd corespondenla dintre situa{ia realS gi cea din proiect;
- se incheie procese verbale de lucrdri ascunse;
- se executd opera{ia de montaj a prefabricatelor conform cu plangele din proiect.
4.4. Execu{ia lucrlrilor de betonare

4.4.1. Prepararea Si transportul betonului
Prepararea qi verificareacaracteristicilor betonului se face corespunzdtor precizdrilor din
Normativul NE 012-99 cap.5.
Transportul betonului de lucrabilitate L3 qi L4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15 cm,
se face cu autoagitatoarea iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1-4 cm) cu autobasculante
cu bend amenajatd corespunzdtor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.
Pe timp de arqi16 sau ploaie, suprafafa libera de beton trebuie sd fie protejatf, pentru a nu se
modifica caracteristicile betonului.
3114
sRL
ii il.i,filff,:',i','.
Durata de transport se considerd din momentul inceperii incdrcdrii in mijlocul de transport qi

sfArqitul descircdrii acestuia qi nu poate depagi valorile de mai jos decdt dacd se utilizeazd, aditivi
intArzietori de prizd,.
Temperatura Durata maximl de transport (minute)

amestecului de
beton oC
cimenturi de marca 32,5 r cimenturi de marca 42,5
- intre l0o qi 300 C 50

.35
:.:
in cazul autobasculantelor durata maximi se reduce cu 15 minute.
4.4.2. Reguli generale de betonsre
a) Lucrdrile de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistrul sau qeful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare qi va supraveghea comportarea gi menfinerea poziliei iniliale a
suslinerilor cofrajelor qi armiturilor qi va lua m[suri operative de remedieri a oricdror deficien(e
constatate. Atdt deficien{ele constatate cdt qi mdsurile adoptate vor fi consemnate in condica de
betoane.
b) Betonul trebuie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea
in operd se va face fird intrerupere, iar dacd acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.
c) La turnarea betonului trebuie respectate urmdtoarele reguli generale:
- la locul de punere in lucru, descdrcarea betonului se va face in bene saujgheaburi pentru a se
evita alte manipuldri.
- dacdbetonul adus la locul de punere in lucrare prezintd segreg6ri, se va proceda la
descdrcarea qi reamestecarea lui pe o platformf, special amenajatd, frrd a se adduga insd apd.
- indlfimea de cddere libera a betonului nu trebuie sd fie mai mare de 1,5 m.
- turnarea betonului de la indl{ime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcdtuite din
tronsoane de formd tronconicd.
- betonul trebuie sd fie rdspAndit uniform qi in grosime de cel mult 50 cm.
- nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvdrlirea cu lopata la distan(e
mai mari de 1,5 m.
- se vor lua mdsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armdturilor fala de pozilia
prevf,zutd in proiect, indeosebi pentru armdturile dispuse lapartea superioard a pldcilor in consold,
dacd totuqi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turndrii.
- se va urmdri cu aten{ie inglobarea completd in beton a armdturilor respectdndu-se grosimea
stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
- nu este permisd ciocdnirea sau scuturarea armdturii in timpul vibr5rii betonului qi nici
aqezarea pe armdturi a vibratorului.
- in nodurile cu armdturi dese se va urmiri cu atenfie umplerea completd a secfiunii,
prin indesarea laterald a betonului cu gipci sau vergele de o!el, concomitent cu vibrarea lui; in cantl cd"
aceste mdsuri nu sunt eficiente se vor creia posibilitdli de acces lateral, al betonului prin spa{ii care sd
permitd pdtrunderea vibratorului.
- circulalia muncitorilor in timpul betondrii se va face pe punli speciale care sd nu
4l t4
fi l{,*'J}r##fi,T}sRL
rezeme pe armdturi, fiind interzisd circula(ia direct[ pe armdturi sau pe cofraje.

- instalarea podurilor pentru circulafia lucrdtorilor pe planqeele de beton, precum qi depozitarea
cofrajelor qi armdturilor pentru etajele superioare este permisd dupd 24-36 ore in funcfie de
temperatura qi tipul de ciment utilizat.
4.4,3. Betonarea dderitelor elemente Si pdrli de construclie
A. Betonarea elementelor verticale - trebuie sd se facd cu respectarea prevederilor de la pct.
3.4.2. qi a urmdtoarelor reguli:
- indllimea liberd de cddere a betonului ce se toarnd nu va depaqi 1 m;
- betonarea se va face fbrd intrerupere, chiar qi atunci cdnd turnarea se face prin ferestre
laterale;
- turnarea se va face in straturi orizontale de 30-40 cm inSl{ime, acoperirea cu un strat nou
trebuie sd se facd inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
B. Betonarea elementelor orizontule se va face cu respectarea prevederilor de la pct.4.1.2.
precum gi a urmdtoarelor reguli:
- turnarea pl5cilor se va incepe dupd cel pu{in l-2 ore de la tumarea perefilor pe care reazemd
pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspdt introdus in acesta;
- elementele care vin in legdturd se vor turna de reguld in acelagi timp; se admite crearea unui
rost de lucru la I15 -ll3 din deschiderea pldcii gi turnarea ulterioard a pA4ii centrale;
- turnarea elementelor orizontale mai groase se va face in straturi orizontale succesive;
- la turnarea pldcilor se vor folosi reperi dispugi la distanle de max. 2,0 m pentru a se asigura
respectarea grosimii prevf,zute in proiect.
- betonarea intersecfiilor se va face acorddnd o aten(ie deosebit6 umplerii complete a secfiunii.
4.4.4. Compactarea beton ului
Compactarea betonului se executd prin vibrare mecanicd in cazul imposibilita(ii de continuare a
compactdrii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric, etc), turnarea
betonului se va continua pdnd lapozilia corespunzdtoare unui rost, compact6nd manual betonul.
Se pot utlliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice gi
funcfionale gi pentru care se dispuse de prescriplii de utilizare qi intrelinere.
Personalul care efectueazd,vlbrarea betonului trebuie sd fie instruit in prealabil asupra modului de
utlhzare, a procedeului pe care urrneazd, sd-l aplice.
In cazul pldcilor, suprafala betonului vibrat se va nivela imediat dupd terminarea acestei
opera{ii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe gipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (mdrimea capului vibratorului, fo4a perturbatoare gi frecvenla
corespunzdtoare acesteia) se va face in func(ie de dimensiunile elementelor gi de posibilita[ile de
introducere a capului vibrator (butelie) printre barele de armdturd.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internd se recomanda sd fie L3 sau L3l4.
Durata de vibrare optimd d.p.d.v. tehnico-economic se situeazd intre durata minimd de 5 sec. qi
durata maximd de 30 sec. in funclie de lucrabilitatea betonului qi tipul de vibrator
utllizat. Prelungirea duratei de vibrare pAni la 60 sec. impusd de condilii speciale locale nu este de
naturd sd dduneze calitSlii betonului - semnele exterioare dupd care se recunoa$te cd vibrarea betonului
s-a terminat sunt urmdtoarele:
- betonul nu se mai taseazd;
- suprafa{a betonului devine orizontali qi ugor lucioas6;
- inceteazd. aparilia bulelor de aer la suprafala betonului gi se reduce diametrul lor;
Distanfa dintre doud puncte succesive de introducere a vibratorului interior este de 1,4 r, unde r
este razade ac{iune a vibratorului. in cazurTle in care nu este posibild respectarea acestei distanfe (din
cauza conf,rgurafiei armdturilor, a unei piese inglobate sau alte cauze) se recomandd,utilizarea
5t14
sRL
ii il.i,filff.:',{','.
concomitentd a mai multor vibratoare, distan{a dintre ele depdgind 2r.

Grosimea stratului de beton supusd vibrdrii se recomandd sd nu depdqeascd 314 din lungimea
capului vibrator (buteliei) la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sd pdtrundd 5-15 cm in stratul
compactat anterior.
Vibrarea de suprafald se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construc(ie de
suprafa{d mare.
4.4.5. Rosturi de lucru
in mdsura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creeaz|,zone de slabd
rezisten{d, organizdndu-se astfel inc6t betonarea sd se facd fdrd intrerupere pe nivelul respectiv sau
intre doud rosturi de dilatare.
CAnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozilia lor trebuie stabilitd {indnd seama de mdrimea
solicitdrilor din diferitele sectiuni ale elementelor de construclie gi de posibilitnlile de organizare a
lucrului. De reguld, ele vor fi prevdzute in zonele in care solicitdrile sunt minime.
Cdnd rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect pozilia lor va fi stabilitd de cdtre executant
inainte de inceperea betonlrii, respectdndu-se urmdtoarele reguli:
- la elevalii rostul tehnologic va fi la bazd, respectiv cel vertical laLl4 de col1, dar realizatin
trepte
- la pldci, rostul de lucru va fi paralel cu armdtura de rezisten[d sau cu latura cea mai micd qi
situat la ll5c-l/3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate fin6ndu-se seama de urmdtoarele:
a) Durata maximd admisd a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesard luarea de misuri
speciale la reluarea turndrii, nu trebuie sd dep5geascd momentul de incepere a prizelor cimentului
folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considerala2 ore de la prepararea
bet-onului, in cazul cimenturilor cu adaosuri qi respectiv 1,5 ore in cazul cimentului fbrd adaos.
b) in cazul c6nd s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turndrii este permisd numai
dupd ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim l2 daN/cmp gi dupa pregdtirea suprafe{elor
rosturilor, prin curd{irea betonului ce nu a fost bine compactat gi a pojghilei de lapte de ciment intdrit
ce eventual s-a format, iar imediat inainte de turnarea betonului proaspdt suprafala rostului va fi spdlatd
abundent cu apd.
4.4.6. Tratarea betonului dupd turnare
Pentru a se asigura condiliile favorabile de intdrire gi a se reduce deformaliile din contracfie, se
va asigura menlinerea umiditalii betonului minim 7 zlle dupd turnare, protejdnd suprafe{ele libere prin:
- acoperirea cu materiale de proteclie;
- stropirea periodicd cu ap[;
- aplicarea de pelicule de protec{ie.
Acoperirea cu materiale de protec{ie se va realizacu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
Aceastd operalie se face deindatd ce betonul a cdpdtat suficientd rezistenld pentru ca materialul sd nu
adere de suprafala acoperitd.
Materialele de proteclie vor fi menfinute permanent in stare umedd.
Stropirea cu apd incepe dupd2-12 ore de la tumare in func{ie de tipul de ciment utilizat qi de
temperatura mediului dar imediat dupd ce betonul este suficient de intdrit pentru ca prin
aceastd operafie sd nu fie antrenatd pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in
aqa fel incdt suprafala betonului se se men{ind umedd.
Se va folosi apdcare indeplineqte condiliile prevdzute pentru apa de amestec a betonului, care
poate proveni din releaua publica sau din alte surse. Stropirea se va face prin pulverizareaapei.
In cazul in care temperatura mediului este mai mic6 decAt + 50C nu se va proceda la stropirea
cu apd. Pe timp ploios suprafelele de beton proaspdt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilend,
6114
RL
ii ili,*;f,::1,il*::'fiis
atdt timp cAt prin cdderea precipitaliilor existd pericolul antrendrii pastei de ciment.
4.4.7. Executarea lucrdrilor de beton pe timpfriguros
in cazul lucrdrilor executate pe timp friguros-se vor respecta prevederile din normativele C 16-
84 9i NE 012-99.
Mdsurile specifice ce se adoptd in perioada de timp friguros se vor stabili findnd seama de:
- regimul termoclimatic real existent pe qantier in timpul prepardrii, transportului, turndrii gi
protejdrii betonului.
- dimensiunile qi masivitatea sau sublirimea elementelor ce se betoneazi;
- gradul de expunere a lucrdrilor - ca suprafald qi durati la acliunea timpului friguros in cursul
intdririi betonului.
- intensitateapreztmata a frigului in perioada respectivd.
La executarea pe timp friguros a betoanelor se vor utllizatipuri de ciment indicate pentru
elemente supuse pe qantier la tratament termic in scopul accelerdrii intdririi betonului conform anexei
IV - 1 din Normativul NE 012-99.
Se recomandd utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianli, acceleratori.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4. din Normativul NE012-99.
La stabilirea compoziliei betonului se va urmdri adoptarea unei cantitdli cAt mai reduse de apd
de amestecare.
Re{eta de beton afiqatd la locul de preparare a betonului trebuie sd indice urmf,toarele:
- temperatura apei la introducerea in amestec in funclie de temperatura agregatelor in ziua
prepardrii betonului;
- temperatura betonului la descdrcarea din betonierd care trebuie sd fie cuprinsd intre l5-300C.
La transportul betonului se vor lua mdsuri pentru limitarea la minim a pierderilor de cdldurd ale
betonului prin:
- evitarea distan[elor mari de transport, a station[rilor pe traseu;
inaintea incdrcdrii unei noi cantitd-1i de beton, r. uu u.iifica dacd in mijlocul de transport
utilizat nu existd gheatd sau beton inghelat, acestea vor fi indepdrtate cu grijd, folosind un jet cu apd
caldd.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrarea mecanicd.
Proteclia betonului dupd turnare trebuie sd asigure acestuia in continuare a temperaturii de
minim 50C, pe toatd perioada de intdrire necesard pdnd la atingerea rezistenfei de minim 50 daN/cmp,
moment in care ac{iunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. in acest
scop suprafefele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupd turnare prin acoperirea cu prelate,
folii de polietilend, saltele termoizolante, astfel incdt intre ele gi beton sd rdmdnd un strat de aer
sta{ionar (neventilat) de 3-4 cm grosime.
Decofrarea se poate efectua numai dupd verificarea rezistenfei pe probe de beton pdstrate in
aceleaqi condilii ca gi elementul in cauzd qi dupd examinarea atentd a calitafli betonului pe fe{ele
laterale ale pieselor tumate, efectudndu-se in acest scop unele decofrdri
parfiale de prob[.
In cazul montajului de elemente prefabricate din beton se vor avea in vedere urmdtoarele:
- inainte de ridicare gi manevrare, pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curdlate de
gheafd, zdpadd qi impuritdli in zonele de imbinare prinrdzuire, ciocdnire uqoarS, periere cu peria de
sdrm[.
- dacd pdnd la turnarea betonului de monolitizare s-au produs noi depuneri de ghea|6, zdpadd,,
acestea vor fi indepdrtate prin aceleaqi procedee.
- in funclie de posibilitdli, se preferd ca indepdrtarea ghelii qi zdpezii sd se facd printr-unjet de
aer cald, care, pe ldngA efectul de topire a apei inghefate are qi pe cel de uscare a zonei de monolitizare.
7114
sRL
ii *:fiLif.:',{:'.
- nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decAt dacd betonul de monolitizare se toamd
imediat, intruc6t existd pericolul formirii unui nou strat de gheaf5.
- se interzice, de asemenea, folosirea lf,mpilor cu benzinf, qi a oricdrui alt mijloc de incdlzire cu
flacdrf, deschisd care afumd betonul gi armdturile, compromildnd aderenla armdturilor in betonul de
monolitizare qi de buna legdturd a acestuia cu betonul vechi.
- betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai ?n stare caldd, astfel ca in
momentul turndrii el sd aibd o temperaturd de cel pulin + 100C.
Dupa ce s-a realizat curdfirea perfectd a zonei de monolitizare, se va proceda la incdlzirea lentd
a prefabricatelor in punctele de imbinare prin insuflarea de aer cald, atunci cdnd existd posibilitatea
turnirii imediate a betonului, se poate recurge la incdlzirea cu abur viu sau apd caldd.
in toate cazurile incdlzirea se face cel pufin pAnd la temperatura betonului de monolitizare.
Dupd turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin acoperire
imediat6.
CAP. 5. ABATERI ADMISE
5.1. Fundafii
Abaterile admise ale fundaliilor directe sunt:
a) abateri privind precizia amplasamentelor gi a cotei de nivel
- pozilia in plan orizontal a acelor fundafiilor l0 mm
- pozilia in plan vertical a cotei de nivel l0 mm
b) abateri dimensionare ale elementelor
- dimensiuni in plan orizontal20 mm
- indllimi pAn[ la 2 m20 mm
- inallimi este 2 m 30 mm
- inclinarea fa(a de verticala a muchiilor qi suprafelelor:
-pelmliniar3mm
- pe toat6 indl[imea sau toatd suprafafa elementuluil6 mm
- inclinarea fald de orizontald a muchiilor qi suprafefelor
-pelmliniar5mm
- pe toatd lungimea sau toatd suprafala elementului 20 mm
5.2. Lucrlri de beton simplu qi armat
A) Abateri limitd la dimensiunile elementelor executate monolit

5.2. l. Lungimi (deschideri, lumini)
- pdna la 3.00 rn I 16 mm
- 3,0 - 6,0 m LzO *,
- peste 6.0 m L2S -rn
5,2,2. Dimensiunea secliunii transversale
- grosimea peretilor gi placilor
- pdna la l0 cm inclusiv I 3 mm
- peste l0 cm | 5 rnrn
- lalimea gi inallimea secliunii grinzilor gi stdlpilor
- pdna la 50 cm L5 mm
- peste 50 cm 18 rn*
B) Abateri limita la forma datd. a muchiilor qi suprafelelor
8l 14
sRL
ii ili,fiIff.:',ffir:'iTi
5.2.3. Pentru 1,1 m lungime de muchie respectiv I mp suprafatrd 4 mm

5.2.4. Pentru lungimea totald a muchiilor (L) respectiv suprafala totald, cu latura cea mai
mare L (indderent de tipul elementului)
- L p6na la 3,0 m 10 mm
- L:3,01 - 9,0 m 12 mm
- L:9,01- 18,0 m l6 mm
- L peste 18,0 m 20 mm
Observa(ii:
Conform STAS 7384166, prin abaterea de la forma datd, se in{elege distan}a maximd dintre
profilul respectiv qi profilul adiacent de formd dat6 (proiectata) in limitele lungimii, respectiv a
suprafe{ei de referintd.
C) Abaterile limita la inclinarea muchiilor gi suprafelelor fald de prevederile proiectului
inclinarea muchiei sau suprafa{I fa{i de:
vertic. orizont. pozifia oblici (din proiect)
0 23
_--_-.; :::
i1
!
:5.2.5.pelmlungimesaul
- i3mm i5mm ;5mm i
,mpsiprafald : ' : i
5.2.6. pe toatd lungimea

sau toatd suprafatra i
element.
, b) grinzi ,10mm ,10mm

c) felele superioare ale 10 mm l0 mm
'
, perefilor diafragmelor
'..!:::
,acoperiE I . i .
D) Abateri limita de pozilie
5.2.7. Axe in plan orizontal

a) pentru fundalii 10 mm
b) pentru stdlpi, grinzi, pere(i 10 mm
5.2.8. Cote de nivel
a) fundatii de structuri 10 mm
b) pldci, grinzi cu deschideri p6nd la 6 m 10 mm
c) idem cu deschideri peste 6 m 16 mm
d) reazeme intermediare (la c-(ii etajate) 10 mm
9tt4
sRL
ti *:*lff.:',{','.
E) Abateri limita la suprafe{ele de rezemare
5.2.9. Pentru lungimeo de rezemare a elementelor prefabricate

a) elemente de planqeu gi acoperig
- cu deschideri pdnd la 6 m l0 mm
- cu deschideri peste 6 m 15 mm
b) la grinzi, pere(i 20 mm
- la stdlpi (constr. etajatFt) l0 mm
5.2.10. Pentru exactitatea suprafelei de rezemare la elementele prefabricate de ldtrime L
a) pentru Lpdnd,la 3,0 m 1 mm
b)pentruL0,37-0,9m2mm
c)L:0,91 -3,0m3mm
d)Lpeste3,01 m4mm
5.2.11. Pentru tnclinarea suprafelelor de rezemare Si paralelismulfelelor de contract,fold de
prevederile proiectalui (pe cele doud direclii ortogonale principale) 2%
F) Abateri limita specifice elementelor prefabricate

5.2.12. Pentru dimensiunile elementelor se aplicd clasele de precizie din proiecte qi STAS
6657/t-76.
5.2.13. Pentru construclia montatd se aplicd abaterile admisibile prescrise la pct. A - E de
mai sus.
G) Defectele limitd ale betonului monolit, inclusiv monolitizdrile din imbindrile elementelor
prefabricate
5.2.14. Rupturi Si Stirbituri la colluri
a) pdndlafa[a exterioarf, a armdturilor principale cel mult 20 cmlm
b) pdnd lafa\a interioard a armdturilor principale:
- cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1 m
c) cu ad6ncimea mai mare decAt cele precedente gi de maximum 114 din dimensiunea cea mai
mic[ a secfiunii:
- cel mult una de maxim 2 cm lungime la 1 m
d) cu addncimi mai mari de ll4 dindimensiunea cea mai micd a secliunii
- nu se admit
5.2.15. Segregdri Si lipsuri de secliuni, vizibile sau nu

lafala elementului
a) pdna lafa\aexterioard a armdturii principale
- maximum 400 cmp la 1,0 mp
b) pdnA lafala interioard a armdturilor principale
- cel mult una maxim 40 cmp la 1,0 ml
c) cu addncimi mai mari dec6t cele precedente, dar pdnd la maximum 114 din dimensiunea cea
mai micd a secliunii:
- la pl6ci de planqee qi acoperiguri - maxim 20 cmplmp
- la fundalii masive - maxim 20 cmp/mp
-lagrinzi, stdlpi, buiandrugi - maxim 5 cmp/mp
- pereti (diafragme la cladiri) - maxim l0 cmp/mp
l0tt4
sRL
i i il{,fi}"ll:#*;!r,T}
H) Fisuri
a) pentru elemente incircate cu mai pu{in decdt incdrcarea de exploatarea
- nu se admit decdt fisuri superficiale de contrac{ie cu addncime maximd pdnd lafa\a exterioard
a armdturilor principale
b) pentru elementele cu incdrcare de exploatare
- numai in limitele prescrise de STAS 10102-75.
c) Spdrturi ale betonului afectate dupd intdrirea lui, indiferent in ce scop, inclusiv pentru
instala!ii:
- numai in limitele de la pct. G de mai sus
- nu se admit armdturi de rezisten\d,tdiate sau intrerupte ca urmare a spagerilor de beton.
Observatii
Defectele admise conform pct. G de mai sus, se vor remedia prin inchidere cu mortar
de ciment. in cazul unor defecte mai mari, solutia se va stabili de c[tie proiectant qi numai in scris.
cAp. 6. vERrFrcAnr iN vEoBnEA RECEPTTET
6.1. Verificiri de efectuat pe parcursul executirii lucrlrii

6.1.1. Tbate materialele, semdabricatele care intrd in componen{a unei structuri din beton
simplu/armat , nu pot fi introduse in lucrare decdt dacd in prealabil:
- s-a verificat de cdtre conducdtorul tehnic al lucrdrii cd au fost livrate cu certificat de calitate
care sd confirme ftrd dubiu cd sunt corespunzdtoare nornelor (agregatele provenite din surse
proprii vor fi verificate in prealabil conform STAS 1667 - 76 qi STAS 1799 - S1).
- s-au efectuat la locul de punere in operd incercdrile prevdzute in prescripliile tehnice
respective gi cu frecvenfa prescrisd.
Betonul preparat la stafii sau centrale de beton chiar situate in incinta qantierului, poate fi
introdus in lucrare numai dacd este insofit de figa de transport, din datele cdreia sd rezulte cd betonul
este corespunzdtor calitafli prescrise in proiect !i in prescrip{iile tehnice.
6.1.2. inainte de punerea in operd a betonului este necesar a se efectua verihcirile prescrise
in STAS 1799 - 81 (incerclri pe beton proaspdt, confeclionare de epruvete).
Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca inainte de montare sd se verifice bucatd cu
bucat6: aspectul, dimensiunile principale, pozilia qi dimensiunile elementelor de imbinare, inldturdndu-
se piesele cu abateri mai mari decdt cele prezentate lapct.4.
6.1.3. Betonareu nu va incepe decdt numai dupd ce se va fi verificat existen{a proceselor
verbale de lucrdri ascunse, care sd confirme cd suportul structurii ce urmeazd a se executa corespunde
intocmai prevederilor tehnice pecum gi cd toate cofrajele qi elementele de construc{ii adiacente
corespund ca pozilie gi dimensiuni cu proiectul qi au fost curdlate gi corect pregdtite. Verificdrile se
efectueazd. bucatd cu bucatd.
6.1.4. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileqte conform "Instrucfiunilor
pentru verificarea gi recep[ionarea lucrdrilor ascunse: ele pot fi prelungite numai in cazul cd nu se
produc intemperii sau alte influenfe nefavorabile pentru cofraje, susfineri, armdturi gi in nici vn caz
mai mult de 30 zile.
6.1.5. Dupd decofrarea elementelor de beton, inclusiv a imbindrilor elementelor prefabricate,
se va proceda la efectuarea urmdtoarelor verificiri:
- vizuald, bucatd cu bucat6, stabilindu-se qi inregistr6ndu-se toate defectele apdrute care
depdgesc in sens defavorabil pe cele admisibile, prezentate la pct. 4; examinarea vizuald se va
completa, dupd.caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul qi in cazuri speciale
nt14
ii A{,*lff.:',{:'.ffisRl
sau de dubiu prin incercdri de defectoscopie cu ultrasunete; se va acorda o aten(ie deosebitd zonelor de
structuri in care existd concentrdri de armdturi.
- prin sondaje, pebazd de mdsurdtori, a dimensiunilor qi poziliilor elementelor structurale
principale, numdrul gi tipul acestor verificdri de elemente se stabilesc de comun acord intre delegafii
beneficiarului gi ai executantului, eventual qi ai proiectantului; in cazul in care la mai mult de un
element, abaterile depdqesc pe cele admisibile, numirul elementelor verificate se va dubla, in cazul in
care se mai gdseqte incd o abatere peste cea admisibild, se va convoca proiectantul pentru a stabili
eventual necesitatea efectudrii unui releveu general care sd serveascd la luarea de mdsuri in continuare.
Rezultatele acestor verificdri se inscriu in procese verbale de lucrdri ascunse, in care se vor
consemna qi cazurile de abateri ce depdgesc cele admisibile.
Pentru construcliile realizate din elemente prefabricate procesul verbal de lucrdri
ascunse trebuie sd conlind qi evidenla elementelor montate, cu precizarea provenien{ei gi a datelor de
identificare (numdrul lotului, al elementului, al certificatului de calitate, se recomandd ca aceste date sd
fie inscrise in planul de montaj.
In toate cazurile in care abaterile constatate depdqesc pe cele admise in sens defavorabil,
rezisten[ei, stabiliEtii, durabilitafli sau funcfionalitafli obiectului, se interzice acoperirea elementelor
decofrate cu orice fel de alte lucr[ri (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi, aplicare local6 sau
superficiald de mortar, etc) care ar impiedica reexaminarea elementului sau accesului la el. in aceste
cazuri nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa dec6t cu acordul scris gi pe
baza detallilor date de proiectant; corecta executare a remedierilor qi consoliddrilor trebuie consemnate
intr-un proces verbal de lucr[ri ascunse.
6.1.6. Rezultatele tncercdrilor epruvetelor de beton, destinate verificdrii realizdrii mdrcii,
conform STAS 1275-81, trebuie comunicate conducdtorului tehnic al punctului de lucru gi
reprezentantului beneficiarului in termen de 48 ore de la incerca.e. i, toate cazurile in care rezultatul
este mai mic decdt cel admisibil pentru marca respectivd a betonului (vezi Normativ NE 012-99) se va
proceda strict conform Normativ NE 012-99 in vederea precizdrli situaliei lucrdrii gi ludrii de mdsuri
pentru cazul unor remedieri sau consoliddri.
6.2. Verificlrile pe faze de lucriri: se efectueazi conform "Instrucfiunilor pentru verificarea gi

recep(ionarea lucr[rilor ascunse la construc]ii qi instala]ii", precum gi pentru receptia terenului de
fundare, fundaliile gi structurile, aprobate cu ordinul m.2011977 de IGSIC.
Aceste verificdri sunt de doud categorii: scriptice qi directe.
6.2.1. Veriftcdrile scriptice constau din urmdtoarele:
- existen{ei tuturor proceselor verbale de lucrdri ascunse mentionate la pct. 5.1. de mai sus qi a
buletinelor de incercare prescrise la pct. 5.1. gi in alte prescriplii sau condilii tehnice precum gi in
dispoziliile de qantier date de beneficiar, proiectant sau organele de control.
- con(inutului qi rezultatelor inscrise in documentalia respectivd
- actele incheiate cu ocazia executdrii de lucrdri de remedieri qi consoliddri, pentru a se
stabili dacd acestea au fost executate in toate cazurlle c6nd au fost necesare, precum qi dacd sunt de
calitate corespunzdtoare.
6.2.2. Verificdrile directe constsu din:
- examinareavizuald, bucatd cu bucatd a elementelor structurale, cu luarea in considerare a
tuturor defectelor qi abaterilor, indicate lapct.4.
- efectuarea sau prescrierea - in cazul depdqirii valorilor admise sau in caz de dubiu - a unor
incercdri suplimentare gi anume:
- incercdri cu sclerometrul pentru stabilirea ezisten[ei superficiale a betonului;
- incercdri prin metoda combinatd (sclerometru qi ultrasunete) pentru rezistenfa betonului
12t14
ii *:*lf'3r#+:!iTlsRl
- extrageri de carote, pentru determinarea rezistenfei betonului

- incercdri prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului
- incercf,ri cu pachometrul pentru determinarea existenlei gi poziliei anumitor armdturi
- qliluri in betonul de acoperire pentru stabilirea existen(ei, poziliei qi diametrelor armdturilor qi
a grosimii stratului de acoperire
- radiografii in acelagi scop
- mdsurarea deschiderilor gi lungimilor fisurilor gi eventual a ad6ncimii lor
- incercdri prin incdrcare staticd in situ
- orice alte incercdri pentru formarea convingerii comisiei asupra calitdlii structurii realizate qi
al corespondenlei qi cu proiectul gi condiliile de exploatare.
6.3. Verificiri de efectuat la recep(ia finali a obiectului

6.3.1. Conducdtorul tehnic al lucrdrii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregdti qi
preda, intr-o formd organizatd, (gi insolita de un borderou):
- toate documentele incheiate pe parcursul executdrii lucrdrilor, inclusiv buletinele de incercare,
dispoziliile de qantier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau
expertizare, etc.
- interpretar e a r ezultatelor incerc drilor
- scurtd prezentare sinteticd cu concluzii, privind calitatea lucrdrilor executate in comparalie cu
prevederile proiectului.
6.3.2, Comisia de receplie preliminard a obiectului prin membrii sdi de specialitate sau prin
specialigti din afara ei (conform pct.20 al regulamentului de efectuare a recepfiilor) proced eazdla
verificdri de acelaqi tip ca la pct. 5.2. de mai sus (scriptice gi directe) completate cu prezentarea de
concluzii, indicatd la pct. 5.3.1. gi tratdnd intregul obiect.
6.3.3. Se menlioneazd cd comisia de receplie trebuie sd verifice in primul rdnd existen{a
documentelor de verificare qi incercare pentru intregul obiect, efectuate cu frecventa indicatd de
prescripliile tehnice in vigoare; in lipsa acestora sau a unei pd|;i a acestora, recep}ia nu se poate face
decdt pe bazaunor noi incercdri sau expertizdri, ale cdror concluzii sd poatd inlocui documentele lipsd.
6.3.4. Veriftcdrile directe se vor efectua de comisia de receplie prin sondaje, in numdr suficient
pentru a-qi putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. in carcd o parte din
aceste verificdri dau rezultate nesatisfbcdtoare se va dubla numirul lor, dacd qi in acest caz o parte din
rezultate sunt nesatisftcdtoare comisia va dispune amdnarea sau respingerea recepliei p6nd la
efectuarea unui supliment de incercdri gi a unei cercetdri sau expertizdrii tehnice de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea se va efectua pebaza unei teme datd de comisia de receplie qi va avea ca
scop determinareaposibilitafllor gi condiliilor in care constructia respectivd corespunde destinaliei
pentru care a fost realizatd.
CAP. 7. MASURI DE PROTECTIA MTINCII $I iMPoTRIvA INCENDIILoR

7.1. Mdsuri de protec(ia muncii
Pe timpul executiei se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative referitoare la
securitatea muncii:
- Legea 90196 - Legea protectiei muncii
- Normele metodologice de aplicare a Legii 9011996
- Norme generale de protectie a muncii aprobate de M.M.S.S. cu Ordinul508120.11.2002 si M.S.F. cu
Ordinul 933 125.11.2002
- Regulament privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. 9/
N/15.03.1993
t3tt4
ii e{*lf,}:#+}!HisRl
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea,si executarea

lucrarilor de beton armat si beton precomprimat, aprobate de M.M.P.S. cu ord. 136117.04.1995,in
special prevederile capitolelor 2.3,2.3.1,2.3.2,2.3.4,2.4,2.5.1,3.1,3.2
- Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrul la inaltime aprobate de M.M.P.S cu ordinul
23s126.07.1995
Executantul va utiliza numai personal cu instructajul de protectia muncii pe cele trei faze
(general, la locul de munca si periodic) si examenul medical si psihologic efectuate.
Se vor utiliza numai echipamente tehnice si unelte manuale certificate din punct de vedere al
securitatii muncii.
Se vor verifica cu atentie podinile de pe care se va turna betonul.
Daca la tumarea betoanelor se va utiliza automacaraua sau pompa de beton acestea vor fi
echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii in zona de influenta a liniilor electrice existente.
Calarea automacaralei sau a pompei de beton se va face la o distanta minima de 2m de la
marginea superioara a sapaturii.
Inainte de turnarea botonului se va verifica integritatea cofrajelor si a sustinerilor.
7.2. Misuri de protec{ie impotriva incendiilor

In executie se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative referitoare la asigurarea
sigurantei la foc:
- Pl18-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- C300-94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora.
Pe santier in apropierea lucrarilor se va amenaja un post PSI cu dotarea minima standard pentru
stinegrea incendiilor.
Personalul va fi instruit pe probleme de siguranta la foc (instructaj general, la locul de
munca si periodic).
In zonele cu pericol de incendiu se vor amplasa panouri de avertizarc.
cAP. 8. MASURATOARE gr DECONTARE

Lucrdrile aferente punerii in operd a betonului simplu gi armat se vor mdsura qi deconta la
metru cub de beton, conform plangelor din proiect.
NOTA:
Caietul de sarcini prezentat mai sus are caracter general, la executie urmdnd sd fie respectate
standardele gi normele tehnice, tehnologice aflate in vigoare ladataexecu{iei, inclusiv cele actualizate
care inlocuiesc qi anuleazd, normele valabile la dataintocmirii proiectului.
intocmit,
14t14
ii *ifi'nl"l:r,[,siTisRl
CAIET DE SARCINI
CAPITOLUL CB . COFRAJE PENTRU BETON

BENEFICIAR: Ora;ul Zlatna
ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Gala{i, jud. AIba, CF 79883
FAZA: D.T.A.C.
DATA: martie2023
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrf,rile de cofraje necesare turndrii betonului in
elementele structurii de rezistenta.

STAS 9824/0-74 - Mdsurdtori terestre. Trasarea pe teren a construc[iilor. Prescrip{ii generale.
STAS 982411-87 - Mlsuritori terestre. Trasarea pe teren a c-fiilor civile, industriale gi agrozootehnice.
C 11 - 74 - Instructiuni tehnice privind alcdtuirea qi folosirea in c-tii a panourilor din placaj ptr. cofraje
C 83 - 75 - Indrumdtor privind executarea trasdrii de detaliu in c-!ii.
"Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea lucrarilor de structuri din beton armat",
editat de COCC in anul2003 si avizat de Comitetul Tehnic de Specialitate nr. 8 al MLPTL cu avizul nr.
8125.02.2003 si mentionat in continuare in text "GHID COCC "
CAP.3. MATERIALE
Se pot utilizaurmatoarele tipuri de cofraje:
- cofraje din panouri modulate din lemn cu placa cofranta din placaj
- cofraje din panouri modulate metalice cu placa cofranta din tabla de otel
- cofraje din panouri modulate mixte cu placa cofranta din lemn si nervuri din metal
- cofraje din scinduri de rasinoase
- alte tipuri de cofraje aflate in dotarea constructorului
Sustinerea si sprijinirea cofrajelor se poate face utilizind urmatoarele elemente:
- caloti, tiranti si spraituri la stilpi
- un esafodaj alcatuit din popi metalici extensibili PE 3 100 R, grinzi metalice extensibile GE1, longrine
pentru rigidizarea orizontala si contravintuiri de inventar pentru cofrarea placilor si grinzilor
Constructorul poate folosi si alte sisteme de sustinere si sprijinire a cofrajelor ce le are in
dotare.
cAP. 4. EXECUTTA LUCRARILOR

in principiu etapele execu{iei unei lucrlri de cofraje sunt :
4.1. Trasarea poziliei cofrajelor

4.2 - Montarea cofraj elor
4.3. Sus[inerea cofrajelor
4.4. Decofrarea dupd tumarea gi intdrirea betonului
4.5. Preg[tirea pentru un nou ciclu
1t7
sRL
ii il,,?,*'r}l:1il*;!r,Ti
4.1. Trasarea pozi(iei cofrajului

Suprafa{a pe care se efectueazdtrasarea, trebuie in prealabil sd fie degajatd de materiale,
dispozitive, etc. qi curdfatd.
Trasarea pozitiei cofrajului pentru elevatiile fundatiilor continue se face pe betonul talpilor de
fundatii conform planselor de plan fundatii si detalii.
Trasarea pozitiei cofrajului pentru placi, grinzi si buiandrugi se face conform planselor de cofraj si
arnare.
Cofrarea stilpisorilor si a stilpilor la grupurile sanitare se face conform planselor de stilpi si a
planurilor de ansamblu pentru placi.
Transmiterea pe verticalS a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb si a furtunului de
nivel sau a nivelei.
4.2. Montarea cofraj elor
Etapele de executie la montarea cofrajelor sunt:
a) transportul, curSlirea qi ungerea panourilor a$ezarea panourilor de cofraj lapozilie;
b) aqezarea panourilor de cofraj lapozilie
c) asamblarea gi sus{inerea provizorie a panourilor;
d) verificarea poziliei cofrajelor
e) incheierea, legarea gi sprijinirea definitivd a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale:
calo{i,juguri, tiranti, zdvoare, distan{ieri, qprailuri, contravintuiri, etc.
Aceste opera{ii se efectueazd dupa montarea gi verificarea existen{ei qi poziliondrii corecte
a armdturilor si a pieselor inglobate.
f) etanqarea rosturilor.
4.2.1. Cofrarea elementelor verticale de suprofatrd (pereli,elevalii, etc.)
Se realizeazd cu panouri de inventar dispuse pe vertical5 suslinute qi aliniate prin moaze orizontale
dispuse pe minimum doud niveluri. Panotajul (imp6(irea de panouri a suprafelei de cofrat) va fi identic
pentru ambele fele ale peretelui, rosturile dintre panouri trebuie sa fie fa[6 in fata. Panotarea va trebui si
inceapd de la intersec{iile pere{ilor spre mijloc asigurdndu-se un spafiu de compensare de minimum 5
cm l51ime pentru a permite scoaterea ugoard a panourilor. Acoperirea acestui interspaliu se va putea face
cu o fusurd de lean avAnd secliunea in formd de pand.
Pentru oblinerea unei suprafete plane, panourile de cofraj se vor alinia riguros la montare. La
partea inferioard alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tdlpi de rezemare gi se vor menfine
felele la distanle corespunz6toare grosimii peretelui cu ajutorul unor distan{ieri. Asigurarea verticalitdtii
se va face prin proptele, de preferinld reglabile.
4. 2. 2. Cofrarea elementelor lineare verticale (stdlpi,nervuri, colluri)
Se realizeazd dinpanouri dispuse vertical. Func{ie de dimensiunile stdlpilor vor fr aqezate in plan:
- simetric, in care o laturd a stAlpului (in general cea unicd) de reguld se confeclioneazd, cu un
panou special de ldlimea stdlpului, calotarea fbcdndu-se cu caloti drepli pe doud laturi paralele legafi cu
tiranli din o(el beton;
- decalat "in moriqc[" in care caz calotarea, de reguld, se face cu calo]i triunghiulari, strdngi de
preferintd prin piese speciale cu gaur6.
Trasarea se face printr-o rama din scdndurd.
Pentru a se putea controla qi curdfa baza stdlpului se prevede o fereastrd de vizitare, care se
realizeazd" prin montarea decalat pe verticala unuia din panouri.
Atunci cdnd panoul se monteazd, asamblat peste armdtura gata montatd iar placanu se monteazd
concomitent, se poate renunta la fereastra de vizitare.
4. 2. 3. Cofrarea e leme ntelor lineare orizontale (grinzi,centuri, nerv uri,co lg uri)
Se realizeazd in general prin dispunerea de panouri cu latura lungd pe orizontala. Se recomandl ca
panoul special pentru fundul grinzii sd fie cuprins intre panourile de cofraj ale felelor laterale qi si he
2t7
sRL
ii i{fi'nl"}:ffi;l'r,Ti
sus{inut apafte pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de
cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri legate in cazul grinzilor inalte la partea superioard prin
tiran(i, din ofel beton trec6nd prin distanJieri tubulari de PVC.
4.2.4. Cofrarea elementelor de saprdald orizontale (pldci,socluri, Tone monolite) Se
realizeazd. urmdrind ca panotarea sd prevadd o ra(ionald dispunere a elementelor de suslinere (popi,
grinzi, eqafodaje, precum gi acoperirea unei suprafefe maxime cu panouri intregi de inventar. Pentru
u$urarea decofErii este necesar sd se prevadd pe ambele direclii c6te o fhqie de compensare de 5-10 cm
ldlime.
In cazul cofrdrii concomitente a elementelor verticale cu cele orizontale in scopul turndrii
betonului intr-o singuri etapd, imbinarea cofrajelor se va face in aga fel incdt panourile de cofraj pentru
elementele orizontale sd se suprapund peste cele verticale pentru a permite decofrarea elementelor de
sus{inere verticale inaintea celor orizontale de deasupra .
Cofrarea concomitentd trebuie insd evitatd ori de cdte ori este posibil intrucdt:
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, frcdnd dificild
recuperarea mai rapidd a panourilor verticale;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de indltime exact6, fiind posibild depdqirea
inil{imii elementelor de beton, ceea ce face de reguld imposibild folosirea panourilor de inventar fbrd
completdri pe verticald.
4.3. Sus{inerea cofrajelor

Eqafodajele de suslinere a cofrajelor de planqee (grinzi, nervuri, pl6ci) sunt formate in general din
grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contrav6ntuili. Elementele egafodajului trebuie sd
prezinte suficientd rezistenld qi stabilitate pentru a putea prelua sarcinile provenite din greutatea
cofrajului, a betonului proaspdt a sculelor gi dispozitivelor de lucru gi a echipelor de muncitori, fiind
verificate totodati pentru a prelua solicithri orizontale din vdnt qi impingerea betonului.
Contravintuirile de pe cele doud direcfii perpendiculare trebuie sd formeze triunghiuri
nedeformabile, iar prinderile sd nu dea extrencitdfi in noduri, Pot fi folosite ca elemente orizontale de
contravintuire tdlpile continue de rezemare qi grinzile de suslinere, cu condilia caprin detaliile de
prindere adaptate sd fie impiedicatd deplasarea relativd intre popi qi aceste tdlpi respectiv rigle.
In cazurile curente, in lipsa incercdrilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate
mai jos, {indnd seama de temperatura medie din perioada de intdrire a betonului gi de cimentul utilizat.
: il
i Elementul de cofraj ce se , Temperatura Termene minime de decofrare
. indepdrteazi qi deschiderea
: elementului de beton
l :
: Tipul cimentului utilizat , SRA; M 30; Hz25 ,

Pa 35 P40
!
io l5
i I
I 1
l. Pa(i laterale + 50C;

,
,. 1
I
,+100C; :J :)
l
:r
I
:l
:
! i: :
I
it
t :
i
,
+ 150C; .l
2. Felele inferioare cu mentinerea + 50C; - l0 6 5
popilor de siguranld.L: 6 m
3t7
ii il,:,*;f,:lr,ffi}!fiisRl
+100c: - 8 5 5
i::, i+150C; :- 6 43
!:
irt
i
l-"-L:6m
:
i+5oC; l- t4 10 6
1l:
+ l0oC; t2 18 15
l
: + 15oC; t6 ,4
i
3. Popii de suslinere L: 6m + 5oC; 24 12
+ l0oC; l8 18 10
+ 15oC; t4 8
I
i
C-L-12m + 5oC; 32 ,14 1 4
+ l0oC; 24 . 18 ll
t27
L-12m + 50C;
+j:+
i36 i,20 i
+ 1OoC; 32 28 20
:
: + l5oc; 2l 18 t4
4.3.1. in cursul operaliei de decofrare se vor respecta urmdtoarele:

a) desfrqurarea operaliei va fi supravegheatd direct de cdtre conducdtorul lucrdrilor. in cazul in
care se constatd defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construc{iei,
decofrarea se va sista pdnd la aplicarea mdsurilor de remediere sau consolidare.
b) suslinerile cofrajelor se desfac incep6nd din zona centrald a deschiderii elementului gi
continudnd simetric cdtre rcazeme.
c) sldbirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat fErd qocuri.
d) decofrarea se va face astfel incdt sd se evite preluarea bruscd a incdrcdrilor de cdtre elementele
ce se decofreazd.incazul construcfiilor etajate avdnd deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor
l6sa sau remonta popi de siguran{d care vor fi men(inu{i conform prevederilor de la pct.3.3.l . iar pozilia
acestora se recomandd a se stabili astfel:
- la pldci se va lf,sa cel pu[in un pop de siguranld la mijlocul lor gi cel pufin un pop la 12 mp de
plac5.
4.3.2. Nu este permisd tndepdrtarea popilor de siguranld a unai element a/lat imediat sub altul
core se decofreazd sou se betoneazd.
4.4. Decofrarea
4.4.1. La tndepdrtarea elementelor de cfiaj trebuie avut in vedere ca rezistenla betonului sdJi
atins volorile de mai jos (exprimate direct sau tn procentefald de marcd):
4t7
sRL
i i il:fi';f'i::,il,*::'lTi
Elementul de cofraj ce se Deschiderea elementului de beton in m

indepirteazl
io
2.Fefele interioare cu 50% 60% 60%

menlinerea porilor de
siguranli i
! i
l I
I
3.Popii de suslinere ,70Yo 1

,
80% '90010
Stabilirea rezistenfelor la care au ajuns parfile de construcfie se va face prin incercarea

epruvetelor de control confeclionate in acest scop gi pdstrarea in condilii similare elementelor in cauzd,
conform prevederilor din STAS 1275 - 81 sau prin incercdri nedistructive.
4.5. Pregltirea pentru un nou ciclu

4.5.L Reluarea unui nou ciclu utilizdnd panouri de cofraj presupune:
a) curd{irea de resturi de beton gi recondilionarea celor degradate;
b) ungerea de gardd imediat dupd curdlire;
c) depozitarea pe tipuri in vederea unei noi refolosiri.
CAP. 5. ABATERI ADMISIBILE

5.1. tn general opera{ia de montare a cofrajelor va fi precedatd de verificarea sau refacerea
trasdrii axelor principale ale construcliei.
Fa{d de proiect abaterile maxime admise sunt:
- intre punctele extreme ale axelor S 0,5 cm;
- pozilia axelor transversale de capdt S 0,8 cm;
- pozilia axelor transversale (curente) S 1,0 cm.
5.2. Abaterile fala de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj qi cofrajele montate
sunt cele indicate in anexa X.3. din Normativul NE 012-99 gi sunt prezentate in capitolul de lucrdri de
beton simplu qi armat.
cAP. 6. VERTFTCARI iN VrUUnrA RECEPTIEI

Avdnd in vedere importanla pe care o are corecta pozilionare a cofrajelor fa[6 de axele
construc[iei, de cotele parfiale din proiect, etapele controlului de calitate la lucrdrile de cofraje sunt:
a) Etopa preliminard se efectueazd. de cdtre maistru qi geful echipei specializate privind in
principal urmdtoarele :
-gradul de compactare al terenului incazul rezemdrii cofrajelor direct pe pdmdnt sau umpluturi
pentru a preveni producerea de tasdri sau ridicdri care pot compromite calitatea lucrdrilor ulterioare;
-pozilia elementelor de beton tumate anterior (axe in plan orizontal, cote de nivel), conform NE
012-99 anexa X.3.;
- pozilia mustdlilor de armdturd, ce se vor ingloba in elementele ce se toarnd ulterior;
517
ii *:*lf,3r#,+:!fiisRl
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje gi inscrierii in limitele abaterilor admisibile.
Maistrul semneazd procesul verbal de constatare a execu(iei lucrf,rilor respective.
b) Etapa de execulie: a lucrdrilor la nivelul calitativ prevdzutin prescripliile tehnice constd in:
- verificdri dupd trasare gi inscriere a abaterilor admisibile privind poziliamarcajelor fala de
axele construcfiei qi fafa de elementele corespunzdtoare turnate la nivelul inferior precum gi
dimensiunile elementelor ce urmeazd a fi cofrate;
- verificdri dupd montarea elementelor de bazd (caloli in cazul st6lpilor, panouri in cazul
pere{ilor, etc.) privind pozilionarea corectd fa}d de marcaj qi fixarea corectd qi stabila a elementelor de
suslinere gi prindere;
c) Etapa Jinold de verificare la recep(ia lucririlor conform documentafiilor qi prescrip]iilor
tehnice.
La terminarea lucrdrilor de cofraj se efectueazd,receplia finald de cdtre o comisie formatd din
beneficiar qi constructor.
Rezultatele verificdrilor gi eventualele remedieri ce trebuie frcute se vor consemna in "Registrul
de procese verbale pentru verificarea calitdili lucrdrilor ce devin ascunse". Dupa efectuarea remedierilor
se va face o noud verificare gi se va incheia un proces verbal.
Aten(ie
Inainte de turnarea betonului, conducdtorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat sd
verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etangeitatea , pozilionarea qi stabilitatea elementelor
ce se vor ingloba in beton (armdtur6, rame, goluri, plScule metalice, instalalii, etc), conform
documentafiei de execu{ie.
Dupd turnarea gi intdrirea betonului se executd decofrarea pebazaunei dispozilii
scrise date de qeful punctului de lucru.
CAP. 7. MASURI DE PROTECTIA MUNCII $I PROTECTIA IUPOTRTVA

INCENDIILOR
A. MIsuri de protec{ia muncii
securitatea muncii:
Legea 9011996 - Legea protectiei muncii
Normele metodologice de aplicare a Legii 9011996
Norme generale de protectie a muncii aprobate de M.M.S.S. cu Ordinul508l20.ll.2002 si M.S.F. cu
Ordinul 933 125.11.2002.
Regulament privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T.
9Ar/15.03.1993
Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime aprobate de M. P.S. cu ordinul
23st26.07.1995 .
Norme de protectia muncii pentru activitatea consiliilor populare -CONSTRUCTII MONTAJ vol. II
din 1988 elaborat de Centrala AntreprizaGenerala Constructii Montaj Bucuresti, cap. XXII SCHELE SI
ESAFODAJE
Executantul va utiliza numai personal cu instructajul de protectia muncii pe cele trei faze
(general, la locul de munca si periodic) si examenul medical si psihologic efectuate.
Se vor utilizanumai echipamente tehnice si unelte manuale certificate din punct de vedere al
securitatii muncii.
Se vor verifica cu atentie podinile de pe care se va turna betonul.
B. Masuri de protectie impotriva incendiilor
6t7
ii il{,*lf'}1#+rifiisRl
sigurantei la foc:
- Pl l8-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Se interzice aprinderea focului in apropierea cofrajelor daca acestea sint din lemn deoarece exista
pericolul aprinderii lor.
stinegrea incendiilor.
Personalul va fi instruit pe probleme de siguranta la foc (instructaj general, la locul de munca si
periodic).
In zonele cu pericol de incendiu se vor amplasa panouri de avertizare.
cAP. 8. MASURATOARE gr DECONTARE

Lucrdrile de cofraj se mdsoarl gi se deconteazd,lametru pdtrat conform cu plangele din proiect.
Egafodajele (popi, grinzi extensibile) se mdsoard la bucatd.
NOTA:
Caietul de sarcini prezentat mai sus are caracter general, la execulie urmdnd sd fie respectate
standardele gi normele tehnice, tehnologice aflate in vigoare la data execu{iei, inclusiv cele actualizate
care inlocuiesc qi anuleazd normele valabile la dataintocmirii
intocmit,
i5l2,.)\
ADAI SnLUl i'li\i5
7 t7
ii iifik"3:#*;l,TisRl
CAIBT DE SARCINI
CAPITOLUL TS . UMPLUTURI

ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Gala{i, jud. Alba, CF 79883
DATA: martie 2023
Acest capitol cuprinde specificalii gi precizdri pentru execulia lucrdrilor de umpluturi din pdmdnt
compactate controlat.

C 169-88 - Normativ pentru executarea lucrdrilor de terasamente pentru realizarcafunda[iilor
construcliilor civile qi industriale
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitafli qi recepjia lucrdrilor de constructii
GE 026-97 - Ghid pentru executarea compactdrii in plan orizontal gi inclinat a terasamentelor
STAS 9850-89 - Lucrdri de imbundtdliri funciare. Verificarea compactdrii terasamentelor
STAS 1913/13-83 - Determinarea caracteristicilor de compactare. incercarea proctor.
STAS 1913ll5-75 - Teren de fundare. Determinarea greutdlii volumice pe teren.
STAS 124216-76 - Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare staticd.
STAS 124219-76 - Teren de fundare. Cercetarea geofizicd,a terenului prin metode radiometrice.
CAP.3. MATERIALE
Se va utilizapdmdntul rezultat din sdpdturi cu excepfia solului vegetal de la supraf4a qi a
pdm6nturilor cu un confinut de materii organice mai mari de 60/o dacd se intercepteazd in sdpdtura.
In prealabil se va efectua o incercare PROCTOR pentru determinarea caracteristicilor de
compactare.
CAP. 4. EXECUTAREA LUCRARILOR

Procesul de realizare a umpluturilor cuprinde urmdtoarele etape:
4. 1. Pregatirea amprizei
4.2.Excavarea gi transportul pamintului de la depozitul de pdmdnt pe gantier
4.3. Punerea in operd a umpluturilor in straturi elementare uniforme
4 .4 . C ompactar ea umpluturi lor
4. 1.Pregdtire a amprize i
Lucrdrile constau in curdfirea riguroasd a fundului sdpdturii de pdmdntul vegetal, resturi de
construclie gi alte materiale.
Inainte de aqezarea primului strat de umpluturi se va compacta stratul debazd,pentru a-i mdri
capacitateaportantd.
1 13
ii il.,?,fihi:.il','rm'ffsRl
4.2. Excavarea qi transportul moterialului

Deoarece spatiul este foarte limitat tot pamintul ce rezulta din sapatura se transporta cu
autobasculantain afara acestuia la depozitul de pamint de unde se aduce inapoi dupa terminarea
lucrarilor la infrastructura.
4.3. Punerea tn operd a umpluturilor

Punerea in operd se face in straturi uniforme prin imprdqtiere cu lopata.
Se va fi1liza pdmdntul reztitat din sdpdturi cu exceptiile de la pct. 3.1., fdrd, corpuri straine (moloz,
resturi din lemn, cdrdmizi, etc.) si pamintul adus de la groapa de imprumut.
Daca pdmdnturile sint diferite, umplutura se va executa in straturi altrnante.
Se aduce pamintul la umiditatea optimd de compactare apoi se pune in opera.
Grosimea straturilor va fi urmdtoarea:
30-40cm, pentru straturile din paminturi necoezive
3Ocm pentru straturile din paminturi coezive
Numdrul de treceri cu utilajul peste fiecare strat va fi urmdtorul:
4...5 treceri pentru straturile din paminturi necoezive enumerate la aliniatul precedent
5...6 treceri pentru straturile din paminturi coezive
Pentru definitivarea umiditdlii optime, a grosimii straturilor gi a numlrului optim de treceri cu
utilajul astfel incAt sd se realizeze gradul de compactare (D) qi greutatea volumicd in stare uscatd
prescrise, inainte de realizarea lucrdrilor se va executa o pistd experimentald pe care se va executa o
compactare de probd.
Pista experimentald vafrrealizatd in ampriza lucrdrii qi va fi inglobatd in volumul terasamentelor.
Caracteristicile de compactare (I*u* gi umiditatea optimd de compactare) pentru fiecare tip de pdmdnt
pus in operl vor fi stabilite prin incercdri PROCTOR comandate unui laborator autoizat (f o*,*
greutatea volumicd maxim[ in stare uscatd).
-
4.4. Compactareq umpluturilor

Compactarea se poate face cu maiul maiului mecanic sau pneumatic de 150-200 kg cu 50-60
lovituri pe minut sau vibro-maiuri de acceaqi greutate cu o frecvent[ de 500-600 lovituri pe minut.
Numdrul de treceri qi grosimea straturilor este precizatd,lacap.4.3. urmdnd a fi definitivate pe
pista experimentald.
Verificarea compactf,rii se va face conform precizdrilor de la cap.5.
CAP. 5. YERIFICAREA LUCRiRILOR
5.1.5e vor veriftca urmdtoarele:

- indepdrtarea stratului vegetal de la suprafa{d
- pregdtirea amprizei conform cap.4.1
- incadrarea in cerintele cap. 3 a pdm6ntului utilizat
- respectarea tehnologiei de punere in operd din cap. 4.3
- rcalizarea compactdrii la parametri ceru{i in cap. 5.2
- realizarea umpluturilor la cotele din proiect
5.2, VeriJicarea compoctdrii terasamentelor

Verificarea lucrdrilor de compactare se face de cdtre un laborator atestat gi cade in sarcina
executantului.
Verificarea compactdrii se face conform STAS 9850-89.
2t3
|i ffi,fi'#,:::,ffiflT}sRl
urmdri rcalizarca gradului de compactare (D) definit conf. STAS 9850-89 gi umiditatea
Se va
pdmdntului compactat in lucrare comparativ cu umiditatea optimd de compactare stabilitd cu metoda
PROCTOR.
D = T' xlooo/o
/ J,nrr
Ia - greutatea volumicd a pdmdntului compactat in lucrare in stare uscatd
Io,n,* - greutatea volumic6 maximd a pdmdntului compactat in stare uscat6, determinatd in
laborator pe probe din pdmdntul utilizat in lucrare determinatd cu metoda PROCTOR STAS 1gl3ll3-
-
83
Gradul de compactare mediu ce va trebui realizat este de 95Yo, iar cel minim de 92Yo.
Abaterea fatl de umiditatea optimd de compactare va fi de maxim +3,0 ) 5,0yo.
Greutatea volumicd maximd a pdmdntului in stare uscatd (f o-u* ) gi umiditatea optimd de
compactate vor fi precizate de proiectant dupd efectuarea incercdrii PROCTOR pe probe prelevate de la
fa{a locului pe timpul executirii lucrdrilor de sf,pdturi (inainte de executarea umpluturilor).
Metodele de verificare a straturilor vor fi identice cu cele folosite pe pista experimentald.
La fiecare obiect se va face cite o verif,rcare a gradului de compactare.
Rezultatele verihcdrilor se inregistrazd intr-un tabel conform ANEXEI A din STAS 9850-89.
Dacd valorile obtinute pentru gradul de compactare (D) sunt sub 92o/o se va reface umplutura.
Receptia lucrdrilor de terasamente se va face de reprezentantul beneficiarului gi al executantului pe
baza tuturor verificdrilor efectuate pe parcurs, intocmindu-se un proces verbal de receplie ce se ataqeazd
la cartea construcliei.
Orice neconcordantd cu prevederile prezentului caiet de sarcini vor fi aduse la cunoqtinla
proiectantului.
CAP. 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII $I iMPoTRIVA INCENDIILoR

Sunt valabile precizarile de la capitolul 6 ale caietului de sarcini "SAPAIURI"
CAP. 7. MASURI DE DECONTARE

umpluturile se vor pl6ti la metru cub de umpluturd efectiv efectuati.
NOTA:
Cul"tr'l a" sarcini prezentatmai
sus are caracter general, la execulie urmdnd sd fie respectate
standardele gi normele tehnice, tehnologice aflate in vigoare la data iei. inclusiv cele actualizate
care inlocuiesc ai anuleazd, normele valabile la dataintocmirii proiec
intocmit,
ADAL 5NLI"}TIONS
'j/- r\; ,/
.:,,)/
3/3
ii l#,*1f,3:,ffi::'lTisRl
CAIET DE SARCINI
cAPrroLUL TS - sApArunr

ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Gala(i, jud. Alba, CF 79883
FAZAI D.T.A.C. + P.Th.
DATA: martie2023
Acest capitol cuprinde specificalii si precizari pentru executia lucrarilor de sapaturi.

STAS 982410-74 - Trasarea pe teren a constructiilor. Prescripfii generale
STAS 982411-87 - Trasarea pe teren a construc{iilor civile, industriale qi agrozootehnice
C 169 - 88 - Normativ privind executarea lucr[rilor de terasamente pentru realizareafundatiilor
construc{iilor civile gi industriale (BC 5/88)
C 56 85 - Normativ pentru verificarea calitifli gi recep{ia lucrdrilor de construcfii qi instalafii aferente
(BC r-211986)
C 83-75 - Indrumitor privind execulia trasdrii de detaliu in condtructii (BC 1/76)
cAP. 3. EXECUTTA LUCRARTLOR

3.1. Lucrdri ce trebuiesc terminate inuinte de incepereo lucrdrilor de sdpdturd
- curdlirea terenului de frunze, crengi, iarba qi buruieni pe intreaga suprafald pe care se executd
terasamentele, cu str6ngerea in grdmezi a materialelor rezultate qi indepdrtarea lor;
- sdparea gi depozitarea pdmdntului vegetal;
- indep6rtarea apelor de suprafalS - dacd este cazul;
- trasarea pe teren a construcliei;
- trasarea lucrdrilor de detaliu pentru s[pdturi.
3.2. Lucrdri propriu-zise de sdpdturd:
- sapaturile se vor executa mecanic cu buldozerul la decaparea stratului vegetal, cu excavatorul
pentru sapatura generala si manual pentru fundatiile continue si izolate si la rectificarea sapaturii
generale.
- sapaturile se vor executa cu taluz vertical sprijinit atit pentru fundatiile continue cit si pentru
sapatura generala din cauza spatiului limitat.
- sapaturile se vor executa la dimensiunile si la cotele de nivel din plansele de executie fazaPT
- se vor lua masuri de indepartare a apelor pluviale din sapatura
- finisarea sdpdturii (sdparea ultimului strat de 20 cm) trebuie fbcutd imediat inainte de inceperea
lucrlrilor de turnare a betonului
- la executarea sapaturilor pentru fundatiile continue si izolate pe ultima portiune se vor executa
epuismente datorita aparitiei apei subterane
3.3. Terminarea lucrdrilor de sdpdturd:

Finisarea sdpdturii (sdparea ultimului strat de 20 cm.) trebuie frcutd imediat inainte de inceperea
1t3
ii *i*'n}ll{*;1,TisRl
lucrdrilor de turnare a betonului.
CAP. 4. ABATERI ADMISE

4.1. Toleran{ele (in cm) admisibile la trasarea constructiei sunt:
- pe orizontald: coordonate rectangulare de trasare # 2 cm laturi pe conturul de trasare 0 4 cm;
- pentru cota S 0,00 toleran{a admisibild este de S 1 cm;
- pentru unghiuri # 1 grad;
- in cazul depdgirii oricdreia din abaterile admisibile, este interzisd inceperea executdrii corpului
funda{iilor inainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare
cAp. 5. vERrFrcAnr iN vruEnrA RECEPTIET

- elemente geometrice (lungimi, lalimi, cote de nivel) in corespondenfd cu proiectul
- in toate cazurile in care se constatd cd la cota de nivel stabilitd prin proiect - natura terenului nu
corespunde cu cea din proiect, solulia de continuare a lucrdrilor nu poate fi stabilitd decdt pe baza unor
dispozilii scrise ale proiectantului;
- documentul de atestare a calitdlii (naturii) terenului de fundare il constituie procesul verbal de
receplie intocmit de cdtre conducdtorul lucrlrilor impreund cu specialistul din partea proiectantului,
beneficiarului gi a reprezentantului organului de stat privind calitatea constructiilor (fazddeterminantd)
procesele verbale inscriindu-se in "Registrul de procese verbale de lucrdri ascunse" gi semnate in aceeaqi
zi de tofi proiectantii.
CAP. 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PRoTECTIA ivlpornlvn.

INCENDIILOR
A. Misuri de protecfia muncii
securitatea muncii:
- Legea 9011996 - Legea protectiei muncii
- Normele metodologice de aplicare a Legii 9011996
- Norme generale de protectie a muncii aprobate de M.M.S.S. cu Ordinul 508/20.1 1.2002 si
M.S.F. cu Ordinul 933125.11.2002.
- Regulament privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat cu Ordinul
M.L.P.A.T. 9/I.{/1 5.03. 1 993
- Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii,
terasamente, nivelari si consolidari de teren
Executantul va utiliza numai personal cu instructajul de protectie a muncii pe cele trei faze
(general, la locul de munca si periodic) si cu examenul medical si psihologic efectuate.
Echipamentul tehnic utilizat (excavator, buldozer, incarcator frontal, pompe) va respecta
prevederile "Normelor metodologice referitoare la certificarea calitatii din punct de vedere al securitati
muncii a echipamentelor tehnice"
Inainte de inceperea lucrarilor de sapatura se vor identifica eventualele instalatii si retele subterane
de pe amplasament, in special cele electrice si de gaze naturale;
Zona de lucru va fi imprejmuita cu parapete de cel putin un metru inaltime si cu inscriptii
de prevenire a accidentelor.
Peretii sapaturii c:utahtz vertical se vor sprijini obligatoriu pe toata durata lucrarilor pana la
executarea umpluturilor;
2t3
sRL
i i il{*';f'1i,ffi;1,Ti
B. MIsuri de protecfie impotriva incendiilor

siurantei la foc:
- Pl l8-99 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Se interzice aprinderea focului in groapa de sapatura deoarece exista pericolul aprinderii

elementelor din lemn ale sprijinirilor.
stinerea incendiilor.
Personalul va fi instruit pe probleme de siguranta la foc (instructaj general, la locul de munca si
periodic).
In zonele cu pericol de incendiu se vor amplasa panouri de avertizarc.
cAP. 7. VTASUnATOARE $r DECONTARE

Sdpdturile se vor pldti la metru cub pentru sdpdturile manuale qi la 100 metri cubi pentru cele
mecanizate.
NOTA:
Caietul de sarcini prezentat mai sus are caracter general, la execufie urmdnd s6 fie respectate
standardele qi normele tehnice, tehnologice aflate in vigoare la data execufiei, inclusiv cele actualizate
care inlocuiesc qi anuleazd normele valabile la dataintocmirii proiectului.
intocmit,
ffi#e
3/3
sRL
i i *:fi';f'I:r,il+::'lTi
CAIET DE SARCINI
CAPITOLUL STRUCTURI METALICE

ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Galafi, jud. AIba, CF 79883
DATA: martie2023
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplicd la executarea lucrdrilor de construcfii metalice.
Conlinutul caietului de sarcini este:
CAP,2 STANDARDE DE REFEzuNTA
CAP.3. LUCRARI DE CONFECTII METALICE
CAP.4. MASURI DE PRoTECTIA MLTNCII
CAP.5. DISPOZITII FINALE
La executarea lucrdrilor de construclii (atdt la tzinare confeclii metalice, turnare elemente
prefabricate in unitdli specializate, cAt qi la montajul pe gantier), indiferent de specificul lor, se vor
respecta in totalitate prevederile Normativului C 56 - 85, "Normativ pentru verificarea calitafli gi
receplia lucrdrilor de construclii qi instalalii aferente", in mod special, pentru structura de rezistenli,
Caietele de sarcini I, II,IV Y VII, VIII, XIII, XIX, XX.
Condiliile tehnice de exploatare (dupa darea in folosinfd) se vor preciza intr-un Caiet de sarcini
special, intocmit de cdtre proiectant, pe specialitdfi (arhitectur6, rezisten]6, instalatii, etc).
Pentru toate lucrdrile de executie, finisaje, inchideri, compartimentf,ri interioare, izolalii, utilare gi
dotare, instala(ii de orice naturd, proiectanfii de specialitate (arhitecturd qi instalalii) vor intocmi caiete
de sarcini specifice.

STAS 76710-88 Construclii civile, industriale qi agrozootehnice. Construcfii din o[el. Condilii
tehnice generale de calitate.
STAS P.8542-79 Alegerea olelurilor pentru construclii metalice;
STAS16712-78 imbindri nituite gi cu quruburi la construclii din o!el;
STAS3461183 Poduri metalice de cale feratd qi qosea.Suprastructuri nituite;
STAS9407175 Poduri metalice de cale feratd gi gosea.Suprastructuri sudate;
C 150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din o{el ale construc}iilor civile,
industriale qi agricole;
C 56 -02 Normativ pentru verificarea calitdlii qi receplia lucrdrilor de instalatii aferente
construcfiilor;
STAS 500/1-89 Oleluri de uz general pentru construclii. Condilii tehnice generale de calitate;
STAS 50012-80 Oleluri de uz general pentru construclii. M6rci;
STAS ll25l1-91 Sudarea metalelor. Electrozi invelili pentru sudarea cu arc electric. Condilii
tehnice generale de calitate;
STAS ll25l2-1991 Sudarea metalelor. Electrozi invelili pentru sudarea o[elurilor carbon 9i slab aliate.
I 114
ii il-#,fi1f,::r,ffi?,TisRl
Tipuri 9i condilii tehnice;

STAS 500-l/1989 Oleluri de uz general pentru construcfii. Condilii tehnice generale;
STAS 500-2/1980 Oleluri de uz general pentru construclii. Mdrci;
STAS n25lt-1991 Sudarea metalelor. Electrozi invelili pentru sudarea cu arc electric. Condilii
tehnice generale de calitate;
STAS 112512-1991 Sudarea metalelor. Electrozi invelili pentru sudarea otelurilor carbon qi slab aliate.
Tipuri qi condilii tehnice;
STAS 9477n-1979 Fluxuri topite pentru sudarea ofelurilor. Mdrci qi conditii tehnice de calitate;
-
STAS 1126 1987 Sudarea metalelor. Sdrma plina de olel pentru sudare;
STAS 2700t1-89 Organe de asamblare filetate;
STAS 2700t2-89 Organe de asamblare filetate. Toleranfe;
STAS 270013-89 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice qi metode de incercare
pentru quruburi qi prezoane;
STAS 2700/4-89 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice gi metode de incercare
pentru piulile;
STAS 2700t5-88 Organe de asamblare filetate. Condilii tehnice generale de calitate. Reguli pentru
verificarea calitdlii;
STAS 2700t6-92 Organe de asamblare filetate. Marcarea organelor de asamblare filetate din otel
nealiat sau slab aliat;
c16 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr[rilor de construc[ii qi a
instalaliilor aferente;
STAS 8299-78 Clasificarea qi simbolizarea defectelor imbindrilor sudate prin topire pe baza
radiografiilor;
STAS 76212-78 Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la confectii din otel;
STAS 10166n-77 Protec(ia contra coroziunii a construc{iilor din ofel supraterane. Pregdtirea
mecanicd a suprafelelor;
P 54-1980 Instruc(iuni tehnice pentru proiectarea construcliilor din profile de ofel cu perefi
subliri formate la rece;
P r08-1980 Instruc{iuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din olel cu sectiune
supld, omogene sau hibride;
P 74-1981 Instrucliuni tehnice pentru proiectarea construcliilor metalice din profile cu goluri
in inimd;
c 228-1988 Instrucfiuni tehnice privind sudarea o(elurilor cu caracteristici mecanice diferite
folosite la construclii metalice;
c 172-t988 Instrucliuni tehnice pentru prinderea qi montajul tablelor metalice profilate la
executarea invelitorilor qi perelilor;
GP 003-1996 Ghid pentru proiectarea antiseimicd a halelor parter cu structuri metalicd;
NP 012-1997 Normativ pentru calculul elementelor din olel cu pereli subliri formate la rece;
sT 013-1997 Specificalie tehnicd privind cerin(e pentru proiectarea gi executarea construcfiilor
in solulie de structura spa[iala reticulard planard;
GP 016-1997 Ghid pentru proiectarea imbindrilor prin contact ale stdlpilor din otel fEcdnd parte
din structura clSdirilor etajate;
NP 042-2000 Normativ privind prescrip{iile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a
elementelor de construclie metalice gi a imbin[rilor acestora;
GP 078-2003 Ghid privind proiectarea halelor u$oare cu structurd metalicd;
GP 082-2003 Ghid privind proiectarea imbindrilor ductile la structuri metalice in zone seismice;
c 133-2014 Instrucfiuni tehnice privind imbinarea elementelor de construc]ii metalice cu
guruburi de inaltd rezistenld pretensionate;
2t14
ii il;,,fu1f,}r,;,I,*ril}}sRl
cAp.3. rucnARr DE coNFECTrr METALTcE
3.1. Date generale

Uzina furnizoare va rdspunde de respectarea intocmai a proiectului de execulie.
Verificarea documentatiei de cdtre uzind se va face cu privire la planurile de execu{ie qi extrasele
de materiale, eventualele neconcordanfe, omisiuni sau deficien{e, urm6nd a fi semnalate proiectantului
in timp util, pentru luarea unor decizii privind corectarea lor.
Elementele de construclii metalice la care face referire prezentul caiet de sarcini se incadreazd in
categoria B de importan\d gi clasa 3 de calitate a materialului de execu{ie, conform STAS 76710-77 qi
STAS R 8542 - 70, receplia in uzind, transportul qi montajul confecfiilor metalice se vor face in
conformitate cu prevederile STAS 76710-70, STAS 76712-78, STAS 3461188, STAS 9407/7s,precum qi
normativul C 150 - 84.Uzina executantd va elabora, prin atelierul propriu de proiectare tehnologie,
documenta(ia tehnicd privind opera{iile de uzinare (tehnologia de debitare, asamblare, sudare, proteilie
anticorozivd, etc.), precum gi cu privire la verihcdrile de calitate pe opera{ii gi finale pentru toate
elementele tzinate.
Recep[ia, marcarea, depozitarea gi livrarea confec]iilor metalice se vor face in conformitate cu
STAS 76710-77, punctele 6 qi7, STAS 9407 - 75, respectiv normatir.ul C 150 - 84. De asemenea, se vor
respecta prevederile normativelor C 56 - 85 gi C 150 - 84, cu privire la executarea, montarea gi controlul
confectiilor metalice qi cu privire la asigurarca calitdsii. siguran(ei gi durabilitdtii construcfiilor metalice.
3.2. Materiale uzinate la execu{ia confec{iilor metalice
3.2.1. Materiale de bazl

Uzina executantd va utiliza materiale ce au compozilia chimicf, gi caracteristici mecanice
corespunzdtoare mdrcilor qi claselor de calitate prevdzute in proiect.
Mircile gi clasele de calitate ale o{elurilor nu se vor putea modifica fErd acordul scris prealabil al
proiectantului.
In caz de dubiu asupra calitdlii materialelor sau asupra certif,rcatelor de calitate ce insofesc
semifabricatul (laminatele), uzina fumizoare de confec(ii metalice, sau va cere efectuarea incercdrilor de
verificare (sudabilitate, analiza metalograficd, incercdri mecanice, etc) in scopul recertificirii
laminatelor pebaza condiliilor de calitate din standardul de produs sau in scopul rebutdrii gi nefolosirii
lor.
Materiale de bazd:
pentru toate reperele executate din otel lat, platbenzi sau prin decupare din foi de tabld, OL 37. 2K -
STAS 50011,2 - 80;
pentru elementele laminate la cald OL 37 2K - STAS 500/1,2-80;
pentru buloanele de ancoraj gi piulilele lor s-a prevdzut grupa 8.8. de caracteristici mecanice.
Alegerea otelului pentru executarea buloanelor qi piulilelor se va face de cdtre uzina fumizoare.
asigurAndu-se materialului din produsul finit, urmdtoarele caracteristici mecanice:
rezistenfa de rupere minim6: 370 N/mmp;
limita de curgere minima: 240 N/mmp;
alungirea la rupere minim6; 2lo/o.
Toate materialele trebuie sd fie marcate gi sf, fie insolite de certificate de atestare a calitAlii,
conform standardelor de produs.
Unitaflle care uzineazd. sau monteazd elementele de construclii din olel sunt obligate sd introducd
in lucrare materiale cu calitAflle cerute prin proiect, atestate prin certificate de calitate.
Mdrcile de oJel qi clasele de calitate (cu indicarea standardului de produs) rezultd, din extrasele de
3t14
ii il{,*'n}ll:,i*;l#sRl
laminate intocmite pentru fiecare subansamblu in parte.
3.2.2. Materiale de adaos la imbiniri sudate

La imbindrile sudate in uzind sau la gantier, dintre:
doud piese din o{el OL37.2K,la sudare electric[ manuald, electrozi invelili E 44.T, STAS ll25ll,2-81;
la sudura in relief sau cu pdtrundere, dintre tAlpi gi inimi, utiliz6nd procedee automate sau semiautomate
de sudare sub flux, se vor utlliza,la piese din OL 37.2K, flux F.S.M.37, STAS 947711-19 gi sdrma S 10
Mnl, STAS 1126-80;
la sudura de montaj sau de rezisten[d, de prindere intre buloanele de ancoraj qi piesele carcaselor de
ancoraj (rrgidizdri, traverse, distanlieri, etc) se vor folosi electrozi "NIBAZ" STAS ll25/1,2 - 80,
asigurdndu-se cordoanelor de sudurd caracteristici mecanice corespunzdtoare o{elului inferior ce se
imbina.
3.2.3. Materiale de imbinare la imbinlri cu suruburi

Materialele mdrunte pentru imbindrile cu quruburi sunt:
quruburi semiprecise grupa ; 5.6. ;5. 8. ; 8. 8. ; I 0.9. STAS 4272-80;
piulile semiprecise grupa 4; 5; 6; STAS 4071 - 80;
gaine pentru metal OL34 STAS 5200-80.
Toate organele de asamblare utilizate vor indeplini cerinlele de calitate prevdzute in STAS
270011,2-84, STAS 270013,4-99, STAS 270015-90, STAS 270016-90.
Materialele de adaos pentru imbinlri sunt aceleaqi, indiferent dacd imbinarea se executd in uzind
sau la $antier.
In cazul executdrii lucrdrilor pe timp friguros se vor lua mdsurile corespunzdtoare, conform
normativuluiC 16-84.
Toate materialele de adaos folosite, la imbindri sudate sau cu guruburi, trebuie sd fie inso(ite de
certificate de calitate, care vor fi pdstrate lauzina care a executat construclia metalicd. in cazul in care
lipsesc, uzina care executd construcfia metalicd va proceda la verificarea materialelor de imbinare,
conform standardelor de produs, rezultatele incercdrilor fiind de asemenea pdstrate la uzina care a
executat construclia metalicd gi a procedat la verificarea materialelor.
3.3. Pregitirea subansamblelor
3.3.1. Preeitirea laminatelor

Inainte de debitare, laminatele se verificd bucatd cu bucatd in ceea ce priveqte aspectul exterior qi
dimensiunile. Laminatele cu defecte interioare, respectiv suprapuneri, stratificdri, exfolieri, segrega(ii,
incluziuni, deforma{ii (torsiondri, curburi, etc.), precum gi cu abateri dimensionale sau cu alte defecte, se
vor elimina de la debitare. Debitarea se va face, in general, prin tdiere termicd cu flacdrd oxigaz. Dupa
debitare, in mod obligatoriu, piesele se vor indrepta inainte de operafia de asamblare. Nu se admite, at6t
lauzinare c6t gi la montaj, tdierea cu electrozi cu arc electric. Bavurile gi crusta de oxizi de pe muchiile
tdiate, crest[turile, neregularit[tile qi fisurile rezultate dintr-o tf,iere defectuoasd se vor inldtura prin
polizare sau rabotare pe addncimea defectului. Prelucrareamarginilor ce se asambleazdprin sudare se va
face de reguld prin rabotare, conf. STAS 6662162 qi 6726166. Marginile qi fe{ele pieselor laminate ce se
imbind prin sudare vor fi curdtate de oxizi, pAnE la luciu metalic, prin polizare, astfel:
la imbindri cap la cap pe ambele fe(e ale pieselor, pe toatl lungimea imbindrii, pe o ldfime de cca 30
pdna la 40 mm;
la sudurile in relief sau pdtrunse (in "T"), la inimi, pe ambele fele de 30 pdn6 la 40 mm, iar pe fala talpii
pe care se sudeazd inima, in zona de sudare, pe o ldfime de 40 pdnd la 60 mm, pe toatd lungimea de
sudare.
4t14
ii *:filff,:lffir:'lTisRl
inainte de fiqele tehnologice de sudare vor fi intocmite de cdtre tehnologul sudor al unitdlii
executante pebazaproiectului de execufie qi pe bazanormativului C 150 - 84, cap.3 qi a altornorme qi
normative conexe prevdzute de acesta;
pentru imbindrile de qantier documentafia elaboratd de unitatea montatoare va cuprinde qi urmdtoarele:
tehnologia de preasamblare (dacd este cazul);
ordinea de montaj;
mdsurile necesare pentru asigurarea stabilitdlii elementelor in timpul montajului qi asigurarea securitalii
muncii;
unitalile care vor executa imbindri sudate (la uzinare sau montaj sunt obligate sd utilizeze sudori
autorizali intern gi verificali periodic conform STAS 953211-74 qi STAS 953212-74). Fiecare sudor va
primi un poanson cu o marcd distinctd cu care este obligat sd marcheze cus6turile executate in vederea
identifi cdrii lor ulterioare;
toate sudurile de uzinare sau montaj vor h poansonate conform C 140 - 84 punctele 3.21 - 3.23;
sudurile se vor executa la temperaturi minime de + 50C, in locuri ferite de umiditate;
la executarea sudurilor de gantier pe timp friguros se vor respecta prevederile normativului C 16 - 84.
3.3.4. 1. Remedierea defectelor

Remedierea defectelor, constatate prin controlul nedistructiv efectuat pe parcurs sau pe fazafrnald.,
se vor executa pebaza unei tehnologii avizate de responsabilul tehnic cu sudura al unitalii de executie
(uzinare sau montaj pe qantier). Remedierile se vor efectua, de reguld, de acelagi sudor care a executat
sudura iniliala. Tehnologia de remediere va fi astfel conceputd incdt sd permitd oblinerea unor deformalii
qi tensiuni interne minime pe ansamblul elementului sau construcfiei.
Se admite efectuarea a cel mult doud remedieri in acelagi loc. in cazul in care nici dupd doud
remedieri nu s-a oblinut o cusdtur6 corespunzdtoare clasei de calitate (pentru suduri cap la cap, clasa I
A) se va decupa zona imbindrii gi se va intercala un cupon de min. 200 mm lungime care se va prinde la
capete prin doud cusf,turi identice cu imbinarea iniliald.
Toate remedierile se vor verifica prin control vizual (dimensiuni qi aspect) gi prin control
nedistructiv cu radiafii penetrante (la suduri cap la cap) in propo(ie de 100%.
3.3.4.2. Controlul calitdtii sudurilor

Controlul calitafi sudurilor se va efectua pe parcursul execuliei (uzinare gi montaj) de cdtre
organele C.T.C. ale uzinei executante sau montatoare. Controlul sudurilor se va efectua pe baza figelor
tehnologice de control intocmite de cdtre tehnologul sudor al unita{ii fumizoare de confecfii metalice sau
montatoare. Planurile de control se vor intocmi pebazaproiectului de execu{ie, a normativului C 150 -
84, cap.4 qi pe baza STAS 9101 - 77, filrirclie de tipul de control gi clasa de calitate prevdzutd,in proiect.
Tipurile de control prevdzute in planqele de executie qi montaj sunt:
verificarea aspectului qi a mirimilor geometrice, tip de control conform C 150 - 84, cap.4, tab. 7, ce se
efectueazd' in propo(ie de 100% asupra tuturor cusdturilor, abaterile admise fiind cele prevdzute in
normativul C 150 - 84, cap.4, tab.7 9i STAS 9101 - 77 qi 9407175 in funcfie de clasa de calitate
prevdzutd, in proiect;
controlul nedistructiv cu radia(ii penetrante, aplicat in diferite procente (conform plangelor de execulie),
numai la cusituri cap la cap executate la uzinarc sau la montaj. De asemenea controlul cu radialii
penetrante se aplicd in propo(ie de 100% la cus[turile cap la cap la care s-au efectuat remedieri ale
defectelor anterioare.
la efectuarea controlului calitafli sudurilor se vor respecta qi prevederile STAS 768 - 66, cap.3 gi STAS
8299/69;
rezultatele controlului pe fiecare imbinare sudatd vor fi anexate documentelor de receplie;nceperea
suddrii, marginile laminatelor se vor cur5la de grdsimi qi se vor usca in cazul in care sunt umede.
5t14
ii ffifi'ril::fu1,TisRl
Calitatea suprafelelor marginilor libere rezultd, prin tdiere termica cu oxigaz este 3.3.3. conform
STAS 1056411-81.
3.3.2. Asamblarea provizorie

Asamblarea se va face pe baza fiqelor tehnologice de asamblare (vezi pct.l din prezentul capitol),
intocmite pe baza detaliilor din proiectul de execulie, a unor tehnologii omologate gi linAnd seama de
prevederile STAS 768 - 66 pct. 2.2.1. pdna la 2.2.6. qi STAS 9407175. Se va asigura nedepdqirea
toleranfelor admise precizate in prezentul caiet de sarcini qi in detaliile de execu{ie. Lungimea sudurilor
de prindere provizorie a pieselor componente va fi de min. 40 mm gi de max. 60 mm, cu o grosime de
maximum 3 mm.
3.3.3. Tolerante admise Ia forma $i dimensiunile subansamblelor

abaterile limitd ale elementelor uzinate sunt celeprevdzute de STAS 76710-77,pct.2.2. qi2.3., STAS
3461183 sau cele cuprinse in STAS 11694-83 funclie de clasa de abateri limita prevdzutd,in proiect;
abaterile admise la coordonatele de sudurd sunt cele prev[zute de normativul C 150 - 84, STAS 94071]5
9i STAS 8299169 funclie de clasa de calitate prevdzutd,in proiect.
3.3.4. Sudarea subansamblelor

totalitatea operaliilor de asamblare gi sudare lauzinare sau montaj se vor executa numai pe baza unor
tehnologii omologate in uzina executantd, conform STAS 11400 - 80;
f,rgele tehnologice de sudare vor fi intocmite de cdtre tehnologul sudor al unitdlii executante pe baza
proiectului de execu{ie gi pe baza normativului C 150 - 84, cap.3 gi a altor norne qi normative conexe
prevdzute de acesta;
pentru imbindrile de qantier documentalia elaboratd de unitatea montatoare va cuprinde qi urmdtoarele:
tehnologia de preasamblare (daca este cazul);
ordinea de montaj;
mdsurile necesare pentru asigurarea stabilitSlii elementelor in timpul montajului gi asigurarea securitilii
muncii;
unitalile care vor executa imbindri sudate (la uzinare sau montaj sunt obligate sd utilizeze sudori
autorizati intern qi verificafi periodic conform STAS 953211-74 qi STAS 953212-74). Fiecare sudor va
primi un poanson cu o marcd distinctd cu care este obligat sd marcheze cusdturile executate in vederea
identificdrii lor ulterioare;
toate sudurile de uzinare sau montaj vor fi poansonate conform C 150 - 84 punctele 3.21 - 3.23;
sudurile se vor executa la temperaturi minime de + 50C, in locuri ferite de umiditate;
la executarea sudurilor de gantier pe timp friguros se vor respecta prevederile normativului C l6 - 84.
3.3.4. 1. Remedierea defectelor

Remedierea defectelor, constatate prin controlul nedistructiv efectuat pe parcurs sau pe faza frnald.,
se vor executa pebaza unei tehnologiiavizate de responsabilul tehnic cu sudura al unitdlii de execu{ie
(uzinare sau montaj pe gantier). Remedierile se vor efectua, de reguld, de acelaqi sudor care a executat
sudura ini1ial6. Tehnologia de remediere va fi astfel conceputd incdt sd permitd oblinerea unor deformafii
qi tensiuni interne minime pe ansamblul elementului sau construcfiei.
Se admite efectuarea a cel mult doud remedieri in acelaqi loc. in cazul in care nici dupd doud
remedieri nu s-a oblinut o cusdturd corespunz6toare clasei de calitate (pentru suduri cap la cap, clasa I
A) se va decupa zona imbindrii qi se va intercala un cupon de min. 200 mm lungime care se va prinde la
capete prin doud cusdturi identice cu imbinarea inilial5.
Toate remedierile se vor verifica prin control vizual (dimensiuni qi aspect) qi prin control
nedistructiv cu radiafii penetrante (la suduri cap la cap) in proporfie de 100%.
6l 14
sRL
ii i:filf'3r#*::'iTi
3.3.4.2. Controlul calitdtii sudurilor

Controlul calitdlii sudurilor se va efectua pe parcursul execuliei (uzinare gi montaj) de cdtre
organele C.T.C. ale uzinei executante sau montatoare. Controlul sudurilor se va efectua pe baza figelor
tehnologice de control intocmite de cdtre tehnologul sudor al unitalii furnizoare de confec{ii metalice sau
montatoare. Planurile de control se vor intocmi pebazaproiectului de executie, a normativului C 150 -
84, cap.4 9i pe baza STAS 9101 - 77 , func[ie de tipul de control qi clasa de calitate prevdzutd.in proiect.
Tipurile de control prevdzute in plangele de execulie qi montaj sunt:
verificarea aspectului gi a mdrimilor geometrice, tip de control conform C 150 - 84, cap.4. tab. 7, ce se
efectueaz1 in proporfie de 100% asupra tuturor cusdturilor, abaterile admise fiind cele prevdzute in
normativul C 150 - 84, cap-4, tab.7 gi STAS 9101 - 77 qi 9407175 in funcfie de clasa de calitate
prevdzutd in proiect;
controlul nedistructiv cu radia{ii penetrante, aplicat in diferite procente (conform plangelor de execu}ie),
numai la cus[turi cap la cap executate la uzinare sau la montaj. De asemenea controlul cu radialii
penetrante se aplicd in propo(ie de 100% la cusdturile cap la cap la care s-au efectuat remedieri ale
defectelor anterioare.
la efectuarea controlului calitalii sudurilor se vor respecta qi prevederile STAS 768 - 66, cap.3 qi STAS
8299169;
rezultatele controlului pe fiecare imbinare sudatd vor fi anexate documentelor de recep{ie;
la efectuarea controlului sudurilor executate la indlfime se vor lua mdsurile de securitatea muncii. La
efectuarea operaliilor pregdtitoare gi a controlului propriu-zis, prin metode nedistructive (radialii
nepenetrante) la cusdturile executate pe gantier, se vor respecta prevederile normativelor specifice, cu
privire la tehnologia de control la asigurarea mdsurilor de protec{ia muncii.
3.3.4.3. Receptia imbindrilor sudate

recep{ia imbindrilor sudate atdtlauzinare cdt qi pe gantier se va efectua conform STAS 76710-77, cap.5,
STAS 768 - 66, STAS 8299169 qi conform normativului C 150 - 84, cap.S, respectiv C 56 - 85;
recep{ia in uzind a elementelor sudate se va efectua conform STAS 76710-77, art.5.l. gi STAS 9407175;
receplia la primirea pe qantier a elementelor sudate se va efectua conform STAS 76710-77, articolul 5.2.;
verificarea elementelor se va face in scopul depistdrii gi elimindrii degraddrilor dob6ndite in timpul
manipuldrii gi transportului;
verificarea imbindrilor sudate se va face vizual pe imbindri curdfate in prealabil de vopsea, prin procedee
care nu matcheazd' defectele de suprafald (ardere cu flacdrd gi frecare cu peria de s6rmd). Procentajele de
control sunt:
10% pentru cordoane de clasele C1 gi C2 sau II B;
5Yo pentru cordoane de clasele C3 qi C4 sau III B
cusdturile de sudurd se vor verifica asupra aspectului gi a mdrimilor geometrice;
in cazul in care se constatd unele defecte la imbindri, care nu se incadreazd in clasele de calitate
consemnate in documentele de ?nsofire, se va chema furnizorul pentru recontrolarea fumiturii gi
efectuarea de remedieri ftrd de care nu se va trece la fazaurmdtoare de montaj;
verificdrile asupra elementelor care se imbind pe gantier constau in verificarea distan{elor intre
imbindrile sudate de qantier, verificarea formei rosturilor de sudare (a ganfrenurilor de la imbindrile cap
la cap);
elementele care prezintd abateri peste cele admise (STAS 76710-77, tab. I gi STAS g5O7/75) nu vor fi
montate frrd' avizul proiectantului, care va decide asupra necesitdlilor de remediere sau returnare la
fumizor;
se considerd admise acele elemente pentru care rosturile imbindrii sunt pregdtite in condiliile de calitate
prev[zute de normativul C 150 - 84, fapt ce se consemneazd. in procese verbale de lucrdri ascunse
7t14
ii ili*hlli,fusRl
conform prevederilor legale;
receplia la primirea pe gantier gi verificarea imbindrilor sudate se vor efectua de citre personalul
desemnat (gef punct de lucru, organe CTC, etc) al unitalii montatoare;
verificarea calitalii imbinirilor sudate la montaj se va efectua pe baza proiectului de execu{ie qi a figei
tehnologice de control intocmitd de unitatea montatoare;
de asemenea este necesard verificarea periodicd a tehnologiilor de sudare utilizate (chiar dac6 sunt
omologate), pe probe martor, in proporfiile stabilite de responsabilul cu sudura al unitAlii montatoare;
condiliile de calitate pentru imbindrile de montaj sunt cele prevdzute de C 150 - 84, functie de clasa de
calitate prevdzutd, in proiect.
3.3.5. imbiniri cu suruburi

executarea operaliilor de gdurire a elementelor gi a ecliselor se va face in conformitate cu STAS 76712-
78, STAS 3461/75 gi a standardelor conexe cu acesta. De reguld gdurile se vor executa prin agchiere
(folosind burghie qi alezoare). Se acceptd qi gdurirea prin $tantare, dar la piese cu grosimea de maximum
12 mm, urmatd de finisarea g[urilor prin alezare;
abaterile admise lapozilia gf,urilor gi la forma lor sunt cele prevdzute in STAS 76212-78, cap.2;
nu se admite ldrgirea gdurilor (la montaj) prin tdiere cu flacdri oxigaz;
strdngerea guruburilor se va face cu chei obiqnuite interzicdndu-se utllizarea prelungitoarelor la chei.
Aceastd prevedere se aplicd gi la strdngerea piulilelor grupa 6 de labuloanele de ancoraj.
Controlul imbinirilor cu quruburi constd in:
controlul vizual al materialelor de imbinare, a poziliei quruburilor in imbinare. Se va verifica dac6
capetele quruburilor sau piulilelor (respectiv qaibelor) reazemd cu toatd suprafa{a pe piesele strdnse sau
pe qaibe qi dacl partea filetatd a qurubului depdqegte piuli{ele in afard cu min. 5 mm. Acest tip de control
se va efectua la toate quruburile, inlocuindu-se cele defecte;
controlul dimensional, cu privire la coresponden{a cu proiectul de execu}ie a poziliondrii quruburilor in
imbinare, cu privire la existen{a quruburilor oblice (maximum 4%o,la maximum 15o/o din quruburile din
imbinare). Abaterile limita sunt cele prevdzute de C 56 - 85, caietul xlx, pct.2.2.b.
controlul prin desfacerea quruburilor gi prin strAngerea cu chei obiqnuite, se aplicd la 5o/o din numdrul de
suduri sau cel pulin un gurub din imbinare, sd va executa conform C 56 - 85, caietul XIX, pct. 2.2.c. qi
2.2.d.
Nu se admit quruburi cu piulila sudatd de tija gurubului.
3.4. Protec(ia anticorozivl gi Ia foc a construc(iilor metalice

Pregdtirea suprafelelor se va face in conformitate cu STAS 10166ll-77.
Aplicarea straturilor protectoare anticorozive in faza finald de uzinare, respectiv la refacerea
straturilor de grund in zonele cu imbindri sudate la montaj, se va face in conformitate cu STAS 3461183,
normativul C 139 - 87 qi cu toate normele qi standardele conexe acestuia. Protec(ia anticoroziv6 a
confecfiilor metalice se va realiza atdt din faza de uzinare, cdt qi pe qantier. Protec{ia anticorozivd se face
pentru clasa II de agresivitate (conf. c 139 - 87) qi constd din urmdtoarele:
2 straturi grund de miniu anticoroziv G 351 - 4;
2 straturi vopsea ulei.
Pentru executarea lucrdrilor de protec{ie anticoroziva unitdlile fumizoare gi montatoare vor elabora
fiqe tehnologice de execulie pentru toate operaliile, inclusiv cele de control.
Figele tehnologice vor cuprinde date clare qi complete cu privire la tehnologia de pregdtire,
aplicare gi control a protec{iilor anticorozive in conformitate cu standardele qi normativele aflate in
vigoare.
Verificarea aderenlei sistemului de proteclie anticorozivd se va face in conformitate cu STAS 3361
- 65.
Bt14
sRL
i i l,l,*';f'l::,ffi}!lTi
Lucrdrile de proteclii anticorozive executate in uzind sau la montaj se vor recepliona de cdtre
organele C.T.C. ale unit[lii, incheindu-se procese verbale de recep{ie.
Se vor respecta toate mdsurile de prevenire a incendiilor qi de protecfia muncii specifice acestui
gen de lucrdri.
3.5. Recep(ia in uzinl a confec{iilor metalice

Recepfia in uzind a elementelor de construc{ii metalice se va face in conformitate cu prevederile
STAS 76710-77, cap.5, pct.5.1.1. - 5.1.6. qi STAS 9407175 cap.4.12.
Unitatea furnizoare de confecfii metalice va intocmi un dosar de recep(ie pentru fiecare element
(sau grup de elemente care va cuprinde toate documentele conform STAS 76710-77, pct.5.1.3. De
regul6, elementele respinse la recep{ie vor fi remediate, dar numai cu acordul scris al proiectantului.
Dacd remedierile nu mai sunt posibile se vor lua mdsuri de inlocuire parfiala sau totald a elementului,
sau de efectuare a unor incercdri qi verificdri suplimentare. Aceste mlsuri se vor da in scris qi vor face
parte integranti din dosarul de recep{ie.
Receplia in uzind se va efectua de cdtre organele de control proprii.
3.6. Marcarea, depozitarea, livrarea gi transportul confec{iilor metalice

Operaliile ce fac obiectul prezentului subcapitol se vor efectua in conformitate cu STAS 76710-
77 , cap.6 qi in conformitate cu normativul c 56 - 85, caietul XIX, pct.2.l.3.l. - 2.1.3.4.
Toate elementele se vor marca inainte de recep{ia din uzinf,. Marcarea se va executa cu vopsea in
contrast, rezistent6 la intemperii. Se interzice marcarea prin poansonare.
Depozitarea elementelor se va face pe tipuri qi dimensiuni, ludndu-se mdsuri de prevenire a
deformlrii elementelor, de asigurare a stabilita[ii elementelor sau stivelor de elemente, de prevenire a
degraddrii protecliei anticorozive.
Manipularea elementelor de confeclii metalice se va face pe baza figelor tehnologice qi a normelor
specifice.
Livrarea confecliilor metalice se va face in conformitate cu ordinea de montaj, prevdzutd in
graficul de montaj intocmit de cdtre unitatea montatoare.
Transportul elementelor metalice se va face cu mijloace auto sau pe calea feratd, utilizAndu-se
dispozitive de transport adecvate. Documentalia de transport va fi inlocuitd de cdtre tehnologul uzinei
fumizoare de confec{ii metalice.
La executarea operafiilor de marcare, depozitare, marcare sau transport (atdt uzinal cdt gi la gantier
gi in incinta qantierului) se vor respecta mdsurile specifice de proteclia muncii, respectiv prevederile
fiqelor tehnologice.
Factorii implicali in aceste faze ale execuliei au obligalia pdstrdrii stdrii construcliei in condiliile
de calitate in care au recep{ionat-o pe ftecare fazd,.
Nu se admite dobdndirea de degradiri prin coroziune sau cauze mecanice datorate unor condilii
necorespunzdtoare de depozitare, manipulare qi transport.
3.7. Verificarea caliti{ii la primirea pe Eantier, montaj qi preliminaril a lucrdrilor

Toate operaliile de verificare qi control se vor efectua in conformitate cu prevederile normativului
C 56 - 85 qi a tuturor reglementdrilor tehnice qi legale in vigoare.
3.8. Documentele pentru tehnologia de montare a confec(iilor metalice

inainte de inceperea lucrdrilor de montaj, unitatea montatoare va intocmi proiectul tehnologic de
montaj, pebaza proiectului de execulie qi a caietului de sarcini, respectiv pebaza legilor, normelor gi
normativelor specifice aflate in vigoare.
9t14
sRL
i i t.i,*'n}i::#*;?,T}
La efectuarea montajului se vor utiliza numai tehnologii, utilaje, dispozitive qi scule, respectiv
echipamente de proteclia muncii omologate qi acceptate de factorii de rdspundere conform legilor in
vigoare.
Proiectul de montaj va cuprinde in mod obligatoriu, cel pufin urmdtoarele:
mdsuri privind depozitarea gi transportul pe qantier a elementelor de construclii;
organizarea asambl[rii in tronsoane pe qantier a elementelor din o{el cu indicarea mijloacelor de
transport gi ridicat necesare;
indicarea dimensiunilor a cdror verificare este necesard pentru asigurarea realizdrli toleran{elor de
montare prevdzute in proiectul de execulie qi prin prescrip(iile tehnice;
materiale de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul gi regimul de sudare, planul
succesiunii de execulie a sudurilor, mdsurilor ce trebuiesc luate pentru evitarea sau reducerea in limite
admise a deformaliilor qi eforturilor remanente produse prin suduri de montaj, etc.
mdsuri pentru execulia imbindrilor cu guruburi;
verificarea cotelor gi nivelelor pentru elementele montaje;
marcarea elementelor qi ordinea fazelor operaliei de montare;
asigurarea stabilitdlii elementelor din o{el infazele operaliei de montare;
planul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de execu(ie qi a normelor gi
normativelor tehnice specifice;
metodele qi frecvenlele verificlrilor ce trebuie efectuate pe parcursul qi la terminarea fazelor de lucrdri
de montaj.
CAP. 4. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrdrilor de construc(ii aferente structurii de rezistenfd se vor respecta mdsurile de
protec{ia muncii prev[zute in actele normative, normele gi ordinele specifice in vigoare. Dintre acestea
se amintesc:
"Legea nr. 5/1985", cu privire la proteclia muncii;
"Norme republicane de proteclia muncii", aprobate de Ministerul Muncii qi Ministerul Sdndtdlii, cu
Ordinele nr.3411975 qi 6011975, inclusiv modificf,rile aprobate cu Ordinul rc. 11011977 qi39l1977;
"Normele departamentale pentru proteclia muncii in construclii", aprobate de Ministerul Construcliilor
cu Ordinul 94111968;
"Normele de proteclia muncii", aprobate de Ministerul Construc{iilor Industriale cu Ordinul 7lNll970;
"Normele specifice de proteclia muncii pentru activitatea intreprinderilor de construc{ii-montaj gi de
deservire aparfin6nd Consiliilor Populare", avizat de C.S.E.A.L. cu adresa nr.62011969;
"Normele de protec{ia muncii in activitatea de construcfii-montaj", aprobate de Ministerul Construc]iilor
industriale cu Ordinul nr. 1233 1D11 980;
"Norme republicane de protecfia muncii", aprobate cu Ordinul C.S.P.M. qi M.S.P.S. nr. 18211966-
70211966:
"Norme generale de protec{ie impotriva incendiilor la proiectarea qi realizarea construc}iilor qi
instalaliilor", aprobate prin Decret ul nr. 29 0 I I 6.08. I 97 7 ;
"Norme tehnice de proiectare gi realizare a construcliilor privind protec{ia la acfiunea focului" P 118 -
83;
"Normele departamentale de protec{ia muncii", edilia 1968, aprobate de Ministerul Industriei Chimice;
"Norme de prevenirea qi stingerea incendiilor", aprobate de Ministerul Constructiilor Industriale cu
Ordinul 742lDll98l;
"Regulamentul de proteclia qi igiena muncii in activitatea de construc1ii", aprobat cu Ordinul MLPAf nr.
9/N11992.
Lauzinarea confectiilor metalice se vor respecta gi mdsurile de tehnica securitAlii muncii specifice
unitdlilor de construclii de magini.
10t14
ii ri*H,I:#,+::,#isRL
La executarea prefabricatelor din beton se vor respecta mdsurile de protec{ie a muncii specifice
unitdlilor de prefabricate (poligoane), precum gi stafiilor de betoane gi balastierelor.
In cadrul activitdtii de protec{ia muncii desfEqurate de unitalile participante la executarea lucrdrilor
de constructii se vor lua mdsuri de introducerea imediatd in practicd (instructaje, mdsuri concrete la
punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizdrilor qi completdrilor la normele de proteclia muncii existente,
precum 9i a celor nou apdrute, sub formi de legi, norrne qi normative sau regulamente, astfel incfit
activitatea de proteclia muncii gi igiena muncii sd se desfd$oare pe baza actelor normative aflate in
vigoare la data execu[iei.
Organizareaactivitdlli de protecfia muncii se va face, atdtla nivelul unitalilor de uzinare, c6t qi a
unitililor de execulie pe qantier (inclusiv montaj) pe baza actelor normative in vigoare, stabilindu-se in
mod clar responsabilitdlile factorilor implica(i (conducerea unitalilor, gehi punctelor de lucru, gefii
forma[iunilor de lucru qi intreg personalul muncitor, personalul desemnat pentru desfrqurarea activitatii
de proteclia muncii precum qi proiectanfii care executd documentalii tehnologice pentru lucrdri de c-tii).
Devizele ofertd pentru lucrdrile de executat vor cuprinde qi fondurile necesare realizdrii mf,surilor
de pro^tec{ie a muncii stabilite pebaza proiectului tehnologic qi a proiectului de execulie.
In cadrul proiectului de execu{ie s-a cuprins o listd de lucrdri necesare in scopul prevenirii
accidentelor (parapeji de sigurantS, podine de lucru, tibli{e indicatoare, dispozitive de siguranfd, etc).
In cadrul proiectului de organizare de gantier, intocmit de cdtre unitalile executante de lucrdri de
construc{ii se vor cuprinde de asemenea, mdsurile de protec}ia muncii qi prevenirea accidentelor sau
avariilor de re{ele existente pe amplasament sau in imediata vecindtate. in cazul in care existf, pericolul
ca bralul, cArligul, sarcina din cArlig sau cablul macaralei sf, se atingd de conducdtorii unor re{ele
electrice, se vor lua mf,suri pentru indepirtarea acestui neajuns (devierea liniilor sau reamplasarea
macaralei, etc).
CAnd nu este posibil acest lucru, nu se va lucra cu macaraua dec6t dupd scoaterea din funclie a liniei
electrice respective.
In conformitate cu dispozi{iile legale in vigoare, pe timpul execu(iei gi al exploatdrii lucrdrilor
proiectate, executantul qi beneficiarul lucrdrilor vor instala toate indicatoarele qi mijloacele de proteclie
qi de atenlionare adecvate gi vor executa toate marcajele necesare pentru protecfie qi avertizare, precum
gi cele pentru identificare in viitor al traseelor relelelor subterane proiectate gi executate.
Lucrdrile periculoase trebuie sd fie semnalizate, atdt ziua cdt gi noaptea, prin indicatoare de
circulafie sau tdblii indicatoare de securitate, sau prin orice alte aten(iondri speciale, in func{ie de situa}ia
concretd din timpul executiei sau a exploatdrii lucrdrilor proiectate.
La cartea construcliei trebuie neapdrat anexate gi plangele con(in6nd refele subterane cu
caracteristicile lor, a;a cum ele au fost real executate.
in afard de lucrdrile de protec{ia muncii, de siguranla circulaliei gi de prevenirea incendiilor
prevdzute in cadrul proiectului, executantul va realiza de asemenea toate mdsurile de protec{ia muncii,
siguran(a circulatiei qi prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza proiectului de execu{ie a
organizdrii lucrdrilor, acestea suport6ndu-se din cota de organizare de qantier sau din cota de cheltuieli
indirecte.
tn continuare se amintesc cdteva mdsuri de protec{ia muncii in scopul atenliondrii asupra lor (insd
executantul lucrdrilor nu se va limita la aceastd listd, fiind obligatorie respectarea gi aplicarea tuturor
prevederilor legale in vigoare).
normative, ca de exemplu:
instructajul de proteclie qi igiena a muncii;
controlul medical al personalului;
propaganda de protecfie gi igiend a muncii;
repartizarea personalului la locurile de muncd;
11t14
ii *i*'nllffi*l
reguli de igiena a muncii gi acordarea primului ajutor in caz de accidente;
instruirea personalului muncitor qi de conducete asupra riscurilor profesionale in construclii, precum qi
asupra mijloacelor de combatere a lor;
asigurarea cu mijloace individuale de protectie;
asigurarea cu dispozitive de siguran{d qi securitate a muncii;
luarea de mdsuri speciale de protec{ie gi securitate a muncii la executarea lucrf,rilor pe timp friguros.
mdsuri de proteclia muncii la executarea lucrdrilor de:
incdrcare, descdrcare qi depozitare a muterialelor:
lucrdrile se vor executa in locuri special amenajate qi nepericuloase pentru muncitori;
la opera{iunile manuale de incdrcare qi descdrcare se vor folosi angaja[i care intrunesc condiliile
prevf,zute prin lege;
se vor folosi utilaje, dispozitive gi echipamente corespunzdtoare pentru asigurarea unei depline securitdli
a muncii;
se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greutSfi maxime manevrabile manual, etc);
se interzice stafionarea sau circula]ia sub materialele transportate la indl]ime, precum gi in zona de
acliune a utilajelor care executd manevrarea materialelor;
se vor respecta prevederile legale in vigoare cu privire la executarea acestui gen de operafii in depozite,
in stalii CFR (proprii sau nu) sau in cazul unor materiale speciale (acizi, butelii cu diverse gaze,
substanfe toxice sau explozive, etc.).
instalalii electrice de Santier:
se vor respecta mdsurile specifice de proteclie prin: protejarea corectd a conductorilor electrici, pozarea
lor in locuri fixe qi sigure in scopul evitarii atingerilor intAmpldtoare, utilizarea unoraccesorii electrice
(lampi, etc) ftrd defecliuni qi fbrd riscul atingerilor intdmpldtoare a pdrfilor de proteclie, separarea de
proteclie a utilajelor, folosirea echipamentului de proteclie corespunzdtor pentru evitarea
electrocutdrilor, protec{ia prin legarea la pdmdnt sau legarea la un nul, dispunerea de prize de pdmdnt,
etc.
toate utilajele cu func(ionare electricd se vor verifica inainte de inceperea lucrului. La montarea lor qi
incercdrile de funclionare se va verifica legarea la pdmdnt gi la conductorul de nul;
conductorii electrici se vor verifica zilnic pentru a nu prezenta deteriordri.
montare a c onstrucliilo r meta lic e :
montarea confecliilor metalice se va face pe baza fiqei tehnologice care va cuprinde utilajele,
dispozitivele gi echipamentele necesare, respectiv mdsurile de proteclia muncii la acest gen de lucrdri, pe
fiecare element;
qefului punctului de lucru ii revine sarcina de a prelucra cu intreg personalul muncitor, confinutul fiqei
tehnologice cu privire atltt b opera{iile de montaj cdt qi la protectia muncii. De asemenea, geful
punctului de lucru rf,spunde de punerea in practicd a mdsurilor de protectia muncii, de distribuirea
echipamentelor de protec[ie, de verificarea bunei functionari a utilajelor gi dispozitivelor de montaj;
pentru prinderea elementelor metalice in cArligul macaralei se vor folosi dispozitive adecvate, sigure qi
care sd permitd desprinderea uqoard, dupd montaj , fard, ca muncitorii sd fie nevoili sd se urce spre cArlig;
se vor prevedea diferite piese sudate (inele) solide, pentru fixarea carabinelor centurilor de siguranld ale
montorilor;
pentru pregdtirea suddrii qi sudarea imbindrilor de montaj se vor folosi schele suspendate, conform fiqei
tehnologice;
este interzisd l5sarea in stare suspendat[ a elementelor in curs de ridicare;
desprinderea din cdrligul macaralei este permisd numai dupd verificarea stabilitdfli 1or, care se va realiza
astfel:
pentru stAlpi tronson de bazd, prinprinderea in cele patru buloane de ancoraj;
pentru stdlpi tronson curent, prin prinderea in toate buloanele de montaj gi ancorarea cu cel pulin trei
12t 14
sRL
i i ili,fi';f'l::#+r:'Hi
ancore rigide (gprailuri) gi executarea a l0%o din sudurile definitive de la cele patru tdlpi ale stdlpului;
pentru grinzi, prin agezarea pe scaune sau suporfi qi prinderea cu eclise gi quruburi de montaj;
pentru diagonalele la contravAntuiri verticale, prin executarea a cel pulin 20o/o din cordoanele de sudurd
de montaj prevdzute in proiect;
este interzisd circulalia pe talpa superioard (sau inferioard) agrinzilor metalice deja montate;
la montarea confecliilor metalice, muncitorii vor avea, pe l6ng5 centura de siguran{d, frdnghii qi
incdl{dminte nealunecoas5 (cu talpa sub}ire);
este interzisd stalionarea sub piesele ce se monteazd;
ordinele gi dispoziliile de serviciu transmise direct muncitorilor se vor da cu tot calmul qi ftra semne
stridente care ar putea produce vreo emofie sau le-ar distrage aten]ia de la men{inerea echilibrului.
lucrdri de sudurd:
la lucr[ri de sudurd nu sunt admigi decdt muncitori calific ali, care au absolvit cursuri de specialitate, au
ldcut un instructaj special de tehnicl a securitSlii muncii qi au vdrsta de peste 18 ani;
persoanele care executd sudura, respectiv cele care executd verificarea sudurii (indiferent de faza de
execu{ie) vor fi dotate cu echipament de lucru gi protec{ie adecvat prevdzut in normative qi au obligafia
de a folosi acest echipament in timpul lucrului. La executarea lucririlor de sudurd pe schele la indllime
se vor lua mdsuri de siguranli qi securitate atdtpentru sudor cdt gi pentru aparatul de sudurd, pentru a nu
cddea, iar scheldria din lemn se va proteja cu foi de tabld impotriva unui eventual incendiu. Sudorii vor
fi dotali cu centuri de sigurantd. Personalul desemnat cu verificarea gi controlul sudurilor va fi de
asemenea dotat cu echipament de proteclie specific lucrului la indlfime (centuri de siguranld, c6gti de
proteclie qi mascd de protec{ie in caai verificdrilor in timpul sudarii);
in func(ie de procedeul de sudare - de reguld sudurd electricd - se vor respecta mdsurile prevdzute in
normele de tehnica securitdlii muncii la instalalii de joasd tensiune, elaborate de Ministerul Energiei
Electrice gi in standardele de stat privind transformatoarele de sudurd. De asemenea, se vor respecta
toate normele aflate in vigoare cu privire la protec(ia muncii la executarea sudurilor prin diferite
procedee;
se interzice executarea lucrdrilor de sudurd sub cerul liber pe timp de ploaie sau ninsoare sau in
apropierea unor materiale sau produse inflamabile;
lucrdri proteclii onticorozive Si lafoc:

de
protec{ia anticorozivd (urmatd de protecfia la foc) se face la elementele metalice rdmase aparente dupd
montajul structurii metalice gi a elementelor din beton;
protec(ia anticorozivd se va face cu vopsele pe bazd de riqini gi solvenli organici care sunt toxici,
inflamabili qi explozivi, motiv pentru care (atAt la uzinare, cdt qi dupd montaj) se vor respecta
urmdtoarele mdsuri:
se va asigura o bunS ventilafie artihciali pusd in miqcare inainte de inceperea lucrului;
temperatura camerei unde se executd vopsirea nu va depdgi 16 A 200C;
se va asigura o bund ventila(ie de absorblie locald;
instalafia electricd va fi ermeticd, antiexplozivd, qi la o tensiune de 12 - 14y;
se vor aduce la locul de muncd numai cantitdtile de materiale care vor fi puse in operd in cel mult 6 ore;
se va interzice apropierea cu flacdrd sau cu surse de scdntei la o distanfd mai micd de 25,0 m;
lacurile gi vopselele se vor aduce in ambalaje bune, iar pdstrarea lor nu se va face la locul de lucru;
materialele folosite pentru gtergere vor fi depozitate intr-un loc ferit de incendiu;
curd(irea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru;
aparatele de vopsit vor fi verificate periodic asigurind buna lor funcfionare;
se vor instala extinctoare cu con gi spumd chimicd qillrzi cu nisip la punctul de lucru;
cdile de acces vor fi libere gi uscate.
nu vor fi admigi la lucru muncitorii ftrd, vizita medicald lunard qi ftrd instructajul necesar de protec{ia
13t14
ii
muncii;
il{,fi'r}lffisRl
se vor respecta mdsurile de prevenire a incendiilor;
qefii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucrdrilor conform tehnologiilor adoptate qi cu
respectarea mdsurilor de prevenirea incendiilor;
la executarea lucrdrilor de proteclie la foc a elementelor metalice se vor respecta mdsurile de proteclia
muncii specifice in figele tehnologice specifice acestui gen de lucrdri.
Prin proiectul de organizare de santier intocmit de unitalile de construclii-montaj se vor preciza

mdsurile cu privire la accesul in gantier al utilajelor, circulalia auto gi pe cale feratd,in interiorul
gantierului, transportul materialelor, organizarea depozitelor de qantier. $antierul se va delimita de
locurile publice din zond prin imprejmuire qi efectuare a pazei permanente qi controlul persoanelor care
intrd in qantier. Se vor amenaja locuri speciale pentru aprovizionarea gantierului cu energie electricd, ap6
tehnologicd gi potabila. Se vor plasa tdblile indicatoare in locuri periculoase.
Proiectul de organizare de qantier va cuprinde toate mdsurile necesare desftqurdrii execufiei in
bune condifiuni, frrd pericol de accidente qi avarii re]ele, prin dezafe ctarea, mutarea sau devierea, sau
scoaterea din func[iune a refelelor aflate pe amplasament, respectiv in imediata vecindtate a gantierului.
CAP. 5. DISPOZITII FINALE

in conformitate cu prevederile legisla{iei actuale privind calitatea in construc}ii, beneficiarul (in
calitate de investitor, administrator qi utilizator al construcfiei) ii va reveni obligalia de a asigura recep{ia
lucrdrilor pe parcurs gi la terminarea lor, de a asigura intocmirea cA4ii tehnice a construc(iei, conform
normelor tehnice aflate in vigoare (C 167 - 77).
De asemenea, beneficiarul, in calitate de administrator gi utilizator al construcliei ii revine
obliga{ia de folosire a constructiei in conformitate cu instrucfiunile prevdzute in cartea tehnicd, de a
efectua urmf,rirea comportdrii in timp a construcliei qi de a efectua la timp lucrdrile de intrelinere gi
reparaJii ori de cdte ori este necesar.
In acest sens, in continuare se fac cdteva precizdri cu privire la intre(inerea qi exploatarea
construcfiei:
se va efectua verificarea periodicf, a protec{iei anticorozive a elementelor metalice neinglobate in beton;
se vor evita infiltraliile de apd, (atdt la niveluri curente, c6t qi la nivelul terasei) in zonapostamentului qi
a ancorelor fixate in beton, in acest sens, se vor efectua verificdri (qi repara(ii dacd este necesar) ale
hidroizolaliei de pe terasd, precum qi a instalaliilor purtdtoare de ap6;
pentru verificarea qi intre{inerea lucrdrilor de inchideri, finisaje, instala{ii, etc., se vor respecta
precizdrile din documentaliile de specialitate respective;
orice modificdri structurale sau nestructurale (modificare a pozilrei stdlpului qi ancorelor, modificarea
stdlpului gi numdrului de antene, supraindlfdri ale stdlpului, etc.) se vor efectua numai cu acordul scris al
proiectantului sau pebaza unei expertize tehnice de specialitate.
intocmit,
14t14
1.4 CAIET DE SARCINI CURENTI TARI
I.1. GENERALITĂȚI
Dispoziţii generale pentru executant
Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii,
executantul va desfăşura următoarele activităţi:
- studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate în borderou,
precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuție la care se face trimitere, astfel
încât la începerea execuției să poată fi clarificâte toate lucrările ce urmează a fi executate;
- va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi
cifrice sau va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate.
În timpul execuției:
- va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în cantităţile şi
sortimentele necesare;
- va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse prevăzute în
documentaţia de proiectare prezentând în acelasi timp o ofertă a altui material similar, cu caracteristici cel
puțin identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel prevăzut în proiect;
- va asigura forţă de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu graficul de
execuţie şi cu termenele parţiale stabilite;
- va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect (tipul
materialului, diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de
execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective,
inclusiv dispoziţiile de șantier date pe parcurs. Această documentaţie împreună cu procesele verbale de
lucrări ascunse, documentele care atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care
atestă bună execuție sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi puse la
dispoziţia organelor de îndrumare - control. Modificările de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se
vor executa numai cu avizul proiectantului.
Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate și în partea desenată a
documentaţiei, în scopul informării investitorului la punerea în funcțiune despre elementele reale din
teren. În caz contrar, executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de
nerespectărea proiectului.
Dispoziții generale pentru investitor
Investitorului, prin dirigintele de șantier, îi revin următoarele sarcini:
- Recepţia documentaţiei tehnice primite de la proiectant şi verificarea pieselor scrise şi desenate,
precum şi a corespondenţei dintre acestea, exactitatea elementelor principale (lungimi, diametre, trasee,
etc.);
- Sesizarea proiectantului de orice neconcordanţă sau situaţie specifică apărută la execuție, în
scopul analizei comune şi găsirii rezolvării urgente;
- Anunţarea proiectantului în vederea prezentării la fazele determinante cu minim 3 zile lucrătoare
în avans trasare reţele, punere în funcțiune sau alte situaţii;
- Neacceptarea modificărilor faţă de proiectul tehnic fără avizul proiectantului;
- Urmărirea ritmică a execuției lucrărilor în scopul respectării documentaţiei tehnice, participarea
conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calităţii lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse şi a
cantităţilor de lucrări, efectuate de executant la nivelul fiecărei faze determinante;
- Neacceptarea sub nici un motiv a trecerii la o altă fază sau recepţia lucrărilor executate fără
atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor şi execuției;
- Pentru orice nerespectăre a prevederilor proiectului tehnic, investitorul, prin dirigintele de
șantier, va solicita sprijinul proiectantului în scopul clarificării problemelor.
Lucrări premergătoare
Înainte de începerea execuției, investitorul va convoca pe șantier delegaţi de la toate unităţile
deţinătoare de gospodării subterane și supraterane, cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe
teren toate punctele de apropiere sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau
construcţii subterane existente în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal de predare a
amplasamentului măsurile de siguranţă necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale
deranjamente sau accidente.
În cazul în care, pe amplasamentul pe care urmează a se executa lucrări de terasamente sunt
informaţii asupra posibilităţii existenţei unor corpuri explozibile, se va solicita în prealabil prezența
organelor de specialitate, iar dacă în timpul executării săpăturilor se întâlnesc astfel de corpuri
explozibile, se vor opri imediat lucrările, anunțându-se de urgenţă Investitorul şi proiectantul lucrării
pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare.
I.2. CAIET DE SARCINI – EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

- C 169-88 – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor,
construcţiilor civile şi industriale;
- Legea 50-1991 cu modificările si completările ulterioare Legea privind autorizarea executării
construcţiilor cu toate modificările şi completările ulterioare;
În timpul executării reţelelor hidraulice, se vor respecta normele generale şi specifice de protecţia
muncii. Se vor avea în vedere următoarele:
- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 cu modificările si completarile ulterioare şi
Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;
- Normele generale de protecţia muncii elaborate în comun de Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii;
- Norme specifice de protecţie a muncii pentru construcţii hidroedilitare;
Protecţia muncii se va asigura şi prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor
convenţionale şi a indicatoarelor de securitate.
Natura terenului
Situaţia geotehnică a amplasamentului trebuie să fie cunoscută de Antreprenor pe baza
documentaţiei studiului geotehnic.
Trasarea lucrărilor pe teren şi pregătirea traseului
Trasarea conductelor pe teren se va face pe baza datelor de pe planul de situaţie de către un
inginer topograf autorizat. Traseul amplasamentului conductelor pe teren se va materializa prin
înscrierea cotelor topografice în puncte relevante pe repere fixe, (stâlpi de energie electrică, construcții
definitive, etc.)
La trasarea lucrărilor pe teren se va ţine cont de următoarele:
- Nivelmentul de-a lungul traseului să fie efectuat cu precizia stabilită în proiect
- Să se prevadă repere provizorii de-a lungul traseului, legate de reperele definitive
- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului canalului cu traseele construcţiilor
existente
- Să se marcheze pe teren intersecţiile traseului canalului cu traseele construcţiilor
existente subterane
- Să se preia de executant sau investitor reperele lucrării materializate pe teren.
Trebuie prevăzut ca lucrările pregatitoare să cuprindă pregătirea şi curăţarea traseului de tot ce
ar putea împiedica bună desfăşurare a lucrărilor.
Executarea săpăturilor, sprijinirilor, epuismentelor, umpluturi
Executarea săpăturilor
Lucrările de săpare a transeelor şi a gropilor de fundații se execută în conformitate cu planurile
de săpături din proiect şi a tehnologiei de execuție indicaâte în specificațiile acestuia. Antreprenorul
poate aduce modificări în privinţa tehnologiei de execuție cu obligaţia asigurării cotei de fundare,
dimensiunilor construcţiei şi stabilităţii săpăturilor.
Lucrările se vor executa întotdeauna din aval în amonte. Tranșeele pentru montarea canalelor se
execută cu pereţi verticali sau în taluz, în funcție de natura solului şi spaţiul disponibil pentru
executarea săpăturilor. La adâncimi mari şi în cazul unor condiţii hidrologice nefavorabile, tranşeele se
execută de multe ori combinat: partea superioară se execută mecanizat (în taluz), iar partea inferioară
manual (cu pereţi verticali).
Săpăturile se pot executa manual sau mecanizat. Săpăturile în gropi deschise se vor executa
numai în pământuri fără apă subterană, sau cu apă subterană epuizată, printr-unul din procedeele de mai
jos:
- pompare directă din incinta săpăturii cu colectarea apei prin şanţuri şi conducerea ei spre
puţuri de epuisment;
- pompare din puţuri forate echipate cu coloane filtrante;
- colectarea şi pomparea prin reţele de filtre aciculare;
- alte sisteme de epuizare, care nu fac obiectul prezentului caiet de sarcini şi pentru care se
întocmesc caiete speciale.
Săpăturile vor fi executate în funcție de prevederile proiectului, a studilor geologice și geotehnice
și a normelor tehnice în vigoare. înclinarea admisibilă a taluzului la tranșee fără sprijiniri și câtegoria
terenului din punct devedere al execuției săpăturii (mediu, tare sau foarte tare) este stabilita în studiul
geotehnic.
O săpătură cu taluz vertical cu adâncime mai mare de 1,5 m va fi sprijinită, iar muncitorii vor fi
obligați să respecte prevederile proiectului, iar pentru adâncimi de săpătura mai mari de 5,0 m, sprijinirea
traseului se va face pe baza unui proiect separat de sprijiniri conform NP 133 - 2013 și C169 – 88.
Antreprenorul este obligat sa urmarească în permanenţă stabilitatea pereţilor săpăturilor sprijiniţi
şi să i-a operativ măsurile necesare. Antreprenorul este obligat să delimiteze conturul săpăturilor prin
parapeţi sau alte mijloace de protecţie în scopul prevenirii accidentelor, al bunei desfăşurări a circulaţiei,
etc. Se vor amenaja de asemenea, oriunde este necesar, pasarele provizorii. Se va respecta în mod
obligatoriu cota de fundare prevazută în proiect. Modificarea acesteia se va putea face numai cu acordul
Investitorului şi Consultantului, acord care atrage după sine şi dreptul Antreprenorului la plata lucrărilor
suplimentare în cazul coborârii cotei.
Săpăturile se vor executa manual sau mecanizat aşa cum va stabilii Antreprenorul, cu următoarele
condiţii:
a) să se respecte planul de săpătură;
b) să se asigure forma plană şi regulată a platformelor şi taluzurilor;
c) la săpăturile ce se efectueaza în apropierea lucrărilor existente acestea să nu fie efectuate de
mijloace de săpare mecanică;
Depozitarea pământului săpat se va face în afara amplasamentului construcţiei, minim 50 cm
distanță față de tranșee, nefiind permisă sub nici un motiv depozitarea, nici chiar provizorie, în apropierea
săpăturilor pentru a nu se declanşa fenomene de alunecare sau surpare.
În cazul săpăturilor executate sub nivelul freatic, Antreprenorul va ţine seama la întocmirea
ofertei de obligaţia ce-i revine de a asigura epuizarea permanenta a apelor subterane, în care scop este
necesar să se asigure utilaje de rezerva care să poată fi operativ puse în funcțiune.
Orice deteriorări care se vor produce din vina Antreprenorului (ravinări de taluze, înmuierea
terenului de fundare atrăgând după sine necesitatea coborârii cotei de fundare, desprinderea hidrizolaţiei,
etc.) vor fi remediate şi suportate integral de Antreprenor.
Săpăturile pentru canale sau conducte se vor executa conform profilului longitudinal şi profilelor
din proiect, și a avizului emis în aces sens de către Inspectoratul Județean de Poliție. Lungimea
tronsoanelor de săpătură pentru rețelele edilitare va fi cea stabilită prin proiect. La executarea săpăturilor
se va ține seama și de prevederile Normativului NP 133-2013.
Terenul vegetal se va săpa şi depozita separat, urmând a fi folosit pentru acoperiri de taluze şi
spaţii verzi.
Executarea umpluturilor
Umpluturile se vor executa cu pămât rezultat din săpăturile şanturilor. Materialul de umplutura
trebuie să fie curățat de pietre și blocuri (granule de 20 mm cel mult) de materiale solidificate. Mai mult,
nu trebuie să fie utilizate ca umplutură soluri susceptibile să deterioreze conductele (cenușă agresivă),
precum și soluri care pot avea tasăari ulterioare.
Nu se vor permite de către Investitor folosirea pentru umpluturi:a pământurilor cu conţinut de
materiale diverse (cărămizi, bolovani, lemn, fiare rezultate în general din demolări).
Antreprenorul are obligţia de a asigura prin compactăre cu maiul mecanic:
a) pentru umpluturi în jurul construcţiilor si în tranşeele conductelor din afara zonelor
carosabile un grad de compactăre ușoară.
b) Pentru umpluturi în transeele conductelor în zone carosabile şi umpluturi în corpul
drumurilor un grad de compactăre de 97% Proctor (conform NP 133 - 2013). sau în conformitate cu rețeta
de refacere a câtegoriei de drum afectată.
Neîndeplinirea gradului de compactăre da dreptul Investitorului ca pe baza verificărilor de
laborator, să ceară Antreprenorului reexcavarea şi recompactărea umpluturii, lucrări al căror cost se
suportă de Antreprenor.
Pentru umplerea tranșeelor conductelor se va proceda după cum urmează:
a) pregătirea patului de nisip pentru conductă de minimum 10 cm, pozarea conductei, apoi
lângă și peste conductă se pune un strat nisip de 15 cm, compactat cu maiul de mână.
b) într-o primă etapă tranşeea se va umple parţial până la 20 – 30 cm peste partea superioară a
tubului lăsându-se libere zonele de îmbinare între ţevi sau mufe. Această măsură are drept scop evitarea
plutirii conductei în caz de ploi abundente.
c) pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să aibă pietre sau bolovani. Bulgării de
pământ se vor sparge înaintea aşternerii umpluturii;
d) umplutura din prima etapă va fi compactată cu maiul de mană în straturi de maximum 20
cm.
e) după efectuarea probei de presiune şi remedierea eventualelor defecţiuni se executa restul
umpluturii. Aceasta se va executa în straturi de 30 - 40 cm compactate cu maiul mecanic.
f) în cazul conductelor pozate în zone carosabile umplutura se va executa până la nivelul
stratului îmbrăcăminţii rutiere, iar în cazul conductelor pozate în zone necarosabile până la 10 cm de la
nivelul terenului, în acest din urmă caz peste umplutură urmează a se aşterne fie alte straturi prevăzute în
proiectul de amenajare a platformei, fie 20 - 30 cm de pământ vegetal.
Săpătura generală şi săpăturile se execută numai după trasarea construcţiei şi verificarea acesteia
de către investitor. După execuţia fundațiilor, înainte de turnarea betonului în pereţi sau execuţia zidăriei
se retrasează axele construcţiei şi se materializează construcţia pe fundații.
Controlul calităţii lucrărilor de săpături, umplutură şi
compactarea Pământului de umplutură
În funcție de importanţa construcţiei, volumul acesteia, natura terenului de fundare, sistemul
constructiv, proiectantul, prin obligaţiile de proiectare şi asistenţă tehnică va fi chemat pe şantier pentru
verificarea şi consemnarea în scris a lucrărilor în faze ascunse, ca:
- trasarea axelor construcţiei;
- adâncimea de fundare;
- natura terenului de fundare. - PV natura teren fundare (cămine + stații
pompare) întocmit de geolog
Se vor lua probe pentru verificarea compactării umpluturilor mai ales acolo unde cota terenului
amenajat este mai sus decât cota terenului natural.
I.3. CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DIN POLICLORURĂ DE VINIL

Prezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea execuţiei, execuţia, verificarea şi
recepţia
lucrărilor de montaj a reţelei de canalizare menajeră.
La elaborarea caietului de sarcini se au în vedere următoarele principale standarde şi normative:
- STAS 6054–77- Teren de fundare. Adâncimea de îngheţ
- NP 133 – 2013- Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de alimentare cu apă
și canalizare a localitățiilor
- SR 8591–97 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
- Legea 10-1995 cu modificarile si completarile ulterioare- Legea privind calitatea în construcţii
- HG 273-1994 cu modificarile si completarile ulterioare- Regulament de recepţie a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnică a construcţiei
- Legea 50-1991 cu modificarile si completarile ulterioare- Legea privind autorizarea executării
construcţiilor cu toate modificările şi completările aferente.
În timpul executării săpăturilor şi a lucrărilor de execuţie a reţelelor de canalizare se vor respecta
normele generale şi specifice de protecţia muncii. Se vor avea în vedere următoarele:
- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare şi
Normele metodologice de aplicare, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;
- Normele generale de protecţia muncii elaborate în comun de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale
şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii;
- Norme specifice de protecţie a muncii pentru construcţii hidroedilitare.
- Protecţia muncii se va asigura şi prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a semnelor
convenţionale şi a indicatoarelor de securitate.
MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE
Condiţii generale
Pentru reţeaua de canalizare s-a prevăzut tubulatură din PVC COMPACT SN8. Pentru executarea
lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre acestea vor fi marcate
corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate, declarții de conformitate şi de garanţie, după caz.
Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi
normele specifice date de furnizor.
Domenii de aplicare. Caracteristici şi avantaje
Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obţinut prin polimerizarea clorurii de vinil.
Se prezintă sub formă de pudră amorfă de culoare albă.
Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit „mixtură PVC” care se amestecă cu diferiţi
aditivi de prelucrare, coloranţi şi materiale de umplutură. Ţevile din PVC se produc prin extrudare, iar
fitingurile prin injecţie.
Ţevile şi fitingurile din PVC rigid sunt destinate reţelelor de canalizare gravitaţională a apelor
uzate menajere şi a apelor pluviale. Conductele de canalizare din PVC se utilizează atât în interiorul
clădirilor, pentru conductele principale (îngropate sau la suprafaţă) cât şi în exterior (îngropate).
Temperatura maximă admisibilă a apei menajere nu trebuie să depaşească 60ºC. În aceste condiţii de
exploatare, durata de viaţă a acestor reţele este de min. 50 ani.
Caracteristicile generale ale materialului:
- densitate: 1,37 ÷ 1,47 kg/dm3
- sarcina unitara maximă: ≥ 48 MPa (480 kgf/cm2)
- modul de elasticitate: 3000 ÷ 3500 MPa
- coeficient de dilatare termică liniară: 0,06 ÷ 0,08 mm/m°C
- conductivitate termică: 0,13 Kcal/hm°C
- rezistenţa electrică superficială: ≥1012 W
- alungirea la rupere:≤10%.
Utilizarea ţevilor de policlorură de vinil are o serie de avantaje tehnice şi economice:
- durata de viaţă ridicată
- greutate specifică mică, din această cauză manipularea, transportul şi montajul se
realizează uşor şi rapid
- eficienţa în utilizare, rezistenţa la coroziune, rezistenţa la îmbătrânirea accelerată,
siguranţa în exploatare, durata mare de folosinţă
- comportare bună în condiţiile terenurilor agresive, rezistenţa la microorganismele din
apele reziduale
- pierderile de sarcină sunt minime deoarece nu se formează excrescente în interiorul
conductelor, coeficienţii de depuneri interne fiind minimi
- materiale ecologice, îmbinări perfect etanşe şi nu permit formarea depunerilor şi
dezvoltarea coloniilor de alge.
PRESCRIPŢII DE LIVRARE, TRANSPORT ŞI DEPOZITARE
Ţevile din PVC trebuie să aibă suprafaţa interioară şi exterioară curată şi netedă, să nu aibă
defecte de importanţă, ca de exemplu rizuri, crater, deformatii etc. La examinarea cu ochiul liber ţevile
din PVC trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie uniformă şi de aceeaşi nuanţă, suprafaţa interioară şi
exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli.
Ţevile din PVC se fabrică şi se livrează sub forma de bare drepte cu lungimi de 1, 2, 3, 4 şi 6
metri. Extremităţile ţevilor vor fi debavurate şi curate. Manipularea şi transportul ţevilor din PVC se face
cu grija pentru a se feri de lovituri. În timpul transportului ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea
lor. Nu se admite transportul împreună cu alte obiecte cu muchii taietoare.
La încărcare - descărcare şi diverse alte manipulări în depozite şi pe şantier, ţevile din PVC nu vor
fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale. În timpul transportării pe şantier
şi mai ales în timpul asezării dea lungul săpăturilor, trebuie evitată târârea tuburilor pe teren, deoarece se
pot produce daune ireparabile din cauza şanţurilor, pietrelor şi altor obiecte existente în zonă.
Ţevile din PVC vor fi aşezate pentru transport numai pe suprafeţe drepte şi netede sprijinite
continuu pe toată lungimea lor. Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste
altele în timpul transportului.
Se recomandă ca la încărcarea în mijloacele de transport, la început să se aşeze ţevile cele mai
grele, pentru a evita deformarea celor mai usoare. Fixarea încarcăturii se poate face cu funii sau benzi de
cânepă sau nylon sau similare. Descarcarea se va efectua astfel încât să se evite căderea ţevilor unele
peste altele, pe suprafeţe tari sau cu muchii ascuţite. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor
trebui să aibă platformă suficient de mare astfel încât conductele sa nu atârne în afara ei. Conductele vor
fi manevrate conform recomandărilor producătorului. Fitingurile şi armăturile se vor ambala şi livra în
cutii sau în pungi de plastic.
Conductele şi fitingurile din PVC pot fi depozitate în aer liber, dar nu mai mult de 2÷3 luni. La
depozitare mai îndelungată se va asigura protecţie împotriva radiaţiilor solare cu ecrane (copertine) opace
care nu împiedică aerisirea. Depozitarea ţevilor tip bară se face în rastele metalice pentru a le proteja de
acţiuni mecanice, stivuite pe traverse de lemn astfel încât să nu provoace deformarea mufelor din seria
orizontală de jos.
La depozitarea în vrac, înălţimea maximă la care pot fi suprapuse conductele fără a se produce
deformarea lor în rândurile inferioare este de 1,5 m. În timpul depozitării, chiar şi temporar, ţevile trebuie
să se sprijine pe toată lungimea lor. Conductele depozitate în vrac se aşează prin alternanţa capetelor
nemufate cu a celor sanfrenate, astfel încât să se realizeze o suprafaţă etanşă, mufele rămânând în
exterior. Când se utilizează bare de sprijin, acestea trebuie să aibă cel puţin 7,5 cm lăţime şi să fie aşezate
la distanţe egale de 1÷2 m, respectiv la 0,5 m de capetele conductelor. Inelele de etanşare se depozitează
în locuri uscate şi racoroase, protejate de razele solare şi ferite de contactul cu substanţe chimice, uleiuri
minerale, combustibili.
În şantier, unde temperatura poate depăşi 25 grade C trebuie evitată depozitarea tuburilor înfiletate
unul în altul deoarece se produce ovalizarea tuburilor situate în stratele de jos (datorită greutăţii excesive).
La temperaturi joase creşte probabilitatea ruperii tuburilor din PVC.
TRASAREA LUCRĂRILOR
Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor tranşee la
intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de
unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi iesire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în axul
căminelor, în punctele de branşament, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă, în
punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe.
Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure
împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulaţiei pe
marginea santului.
De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul traseului.
Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o deosebită
importanţă pentru a nu se crea între căminele de golire şi de aerisire puncte înalte sau joase intermediare,
ceea ce provoacă formarea unor pungi de aer şi diminuarea debitului conductei, sau împiedică golirea
completă a conductei în caz de avarii şi reparaţii.
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi aprovizionarea,
pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, palplanşe, etc.) şi a
utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranşeele să stea deschise o perioadă cât mai mică de
timp. În zonele în care este pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.
Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregatire a terenului, astfel încât să se
prevină inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale care ar putea
fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ.
În terenuri alunecatoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 15÷20 m,
executarea urmând să se facă foarte rapid. Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate
toate cele necesare realizării tuturor lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate. La executarea săpăturilor,
depozitarea pământului se va face la cel putin 0,50 m departare de marginea tranşeei, pe o singură parte a
tranşeei, aceea opusă căii de acces şi transport a tuburilor şi materialelor pentru conducta.
La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzatoare naturii terenului întâlnit. În lungul
şanţului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor monta podete prefabricate
corespunzatoare scopului pentru care s-au prevăzut (pietoni, vehicule).
În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale. Săpătura ultimilor 20
cm până la cota inferioară a şanţului se va face cu 2÷3 zile înainte de pozare, în execuţie manuală.
Lăţimea şanţurilor se prevede de min.0,8m, adâncimea fiind variabilă funcţie de adâncimea de îngheţ,
care este de –0,9 m, deasupra generatoarei superioare a conductelor, a pantei longitudinale şi în funcţie de
reţelele edilitare subterane existente cu care se intersectează şi faţă de care trebuie pozate conductele
dedesubt sau deasupra celor existente.
Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC COMPACT SN8 este determinată de
adâncimea minimă de îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de
umplutura şi de grosimea peretelui conductei. Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de
profilul longitudinal şi să respecte panta prevazută de proiectant.
Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioara a şanţului, se va face numai atunci
când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PVC COMPACT SN8 şi au fost pregătite toate piesele speciale
necesare. Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare pentru
susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.
În cazul în care prin săparea mecanizată a şanţului nu se poate asigura netezimea fundului
şanţului, se va proceda la îndepartarea manuală a pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în cazul în
care sunt necesare umpluturi de egalizare a fundului, trebuie efectuată compactarea acestora.
POZAREA CONDUCTELOR
După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect, se nivelează fundul săpăturii
cu un strat de nisip. Lăţimea minimă a şanţului este B = D+0,40 m (pentru diametre mai mici sau egale cu
350 mm).
Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul
şanţului. Se renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi este
granulos. Compactarea fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea cazuri. În toate celelalte cazuri
se execută pat de susţinere, cu grosimea minimă de 10 cm, iar în cazul solului stâncos sau pietros, cu
grosime minimă de 15 cm.
În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice, sol uşor sub nivelul apei
freatice – este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea unei fundaţii sub patul de susţinere.
Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile, granuloase sau slab
impermeabile, lipsite de aglomerări şi cu granulaţie cu Dmax ≤20 mm.
După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de pământ
selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la generatoarea superioară a tubului.
Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea
tubului trebuie executată cu mare grijă, manual, încercând să se evite deplasarea tuburilor.
În cazul deschiderii unei săpaturi, se recomandă amplasarea în umplutură, deasupra generatoarei
conductei, între 30 și 60 cm, a unui grilaj avertizor și/sau a unor benzi longitudinale care să marcheze
poziționarea în sol a rețelelor de canalizare
Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii rotunjite,
încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral şi
niciodată vertical. Partea superioara a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de
elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale, fiecare strat de 15-20 cm
fiind compactat separat.
Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la înalţimea de
1 m deasupra conductei. Datorită coeficientului de dilatare termică liniară, tuburile de PVC pot acumula
tensiuni dacă sunt blocate la extremităţi, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va
executa pentru toată conducta în aceleaşi condiţii de temperatură externă, de preferinţă în perioadele mai
puţin calde ale zilei. Se repetă operaţia pentru zone de 20-30 cm, avânsându-se într-o singură direcţie, din
aval în amonte.
Lucrările se vor efectua pe trei porţiuni consecutive: reacoperirea până la 50 cm deasupra
generatoarei superioare a tubului în prima zonă, reacoperirea până la 15-20 cm în zona adiacentă şi
punerea nisipului în jurul tubului (patul de pozare) în zona cea mai avansată. Conductele nu se vor poza
pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. În nici un caz nu se vor efectua montaje la temperaturi sub
–5°C. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5 °C.
Înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a descoperi
eventualele defecte de fabricaţie. Capetele, mufele, garniturile trebuie să fie toate în stare bună. Piesele
speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor în execuţie.
Îmbinarea ţevilor din PVC SN8 cu alte tipuri de material se va face prin mufare. În conditii
speciale, operaţia de pozare poate fi îmbunătăţită utilizând materiale geotextile în scopul stabilizării
fundaţiei gropii, pereţilor, protecţiei tubului. Coborârea tuburilor în şanţ se executa manual, tuburile din
PVC COMPACT SN8 fiind uşoare şi cu lungimi mici. Acolo unde conductele din PVC COMPACT SN8
se pozează suprateran, susţinerea şi fixarea acestora se face respectând următoarele:
- fiecare conductă şi piesă de legatură se fixează separat
- locul de prindere se fixează pe mufă sau sub mufă
- prinderea conductelor se realizează prin intermediul unei protecţii elastice din cauciuc.
Conductele pot fi montate pe console de-a lungul pereţilor sau suspendate.
La terminarea lucrărilor se îndepartează toate materialele de construcţie rămase precum şi
surplusul de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.
SISTEME DE ÎMBINARE
Tuburile şi racordurile din PVC COMPACT SN8 pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip
elastic. Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă pentru
terenuri instabile, în zone seismice şi cu dilatări termice liniare ridicate.
La extremitatea sa, tubul din PVC COMPACT SN8 poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu
ajutorul unui fierăstrău cu dinţi fini sau cu freză, pentru introducerea extremităţii astfel obţinute în mufă.
Înainte ca conducta tăiată să fie mufată, aceasta se va şanfrena la un unghi recomandat de producător. La
realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce priveşte
pregătirea şi realizarea îmbinărilor.
Operaţii executate la rece
Datorită proprietăţilor fizice, conductelor PVC COMPACT SN8 rigid pot fi prelucrate la rece
(îndoite). În acest caz, îndoirea sub curbura mică se realizează în poziţia orizontală a conductei, mai ales
în cazul tronsoanelor mai lungi, dar mufele nu trebuie să prezinte tensiuni.
PROBA DE ETANŞEITATE
Proba de etanşeitate la conductele de canalizare din PVC COMPACT se efectuează conform
STAS 3051-91. Conducta trebuie să asigure debitele de calcul pentru scurgerea lichidelor pe toată
lungimea ei. La verificarea tranşei şi a patului de nisip a conductei se va urmării adâncimea tranşei,
aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi natura terenului.
Se admit următoarele abateri limită faţă de proiect:
- la pante ±10%
- la cote ± 50 mm fără a depăşi abaterile admise pentru pante.
Verificarea de etanşeitate se va face pe porţiuni, după terminarea lucrărilor de montaj, după ce
betonul, chitul şi mortarul au ajuns la rezistenţa proiectată şi înainte de executarea umpluturilor. Se admit
umpluturi de pământ parţiale, lăsând îmbinările libere.
Proba de etanşeitate se va face pe tronsoane de cel mult 500 ml, la o presiune de 5*102 N/
mm2, presiune măsurată la capatul aval a tronsonului. Înainte de umplerea cu apă se vor bloca
extremităţile tronsonului supus probei. Pierderile de apă în canale închise executate din conducte
de PVC COMPACT sunt de 0,002 l/m2 pe o durată de încercare.
Dacă rezultatele probei de etanşeitate nu sunt corespunzatoare, se iau măsuri de remediere, după
care se reface proba.
Rezultatele probei de etanşeitate se menţionează într-un proces verbal care face parte integrantă
din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a lucrării.
I.4. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUȚIA LUCRĂRILOR INSTALAȚII ELECTRICE

Prezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea execuţiei, execuţia, verificarea şi
recepţia
lucrărilor de montaj a reţelei de iluminat public.
La elaborarea caietului de sarcini se au în vedere următoarele principale standarde şi normative:
a. Proiectare:
- Normativ I7- 11 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.
- NTE 07/08/00 – Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor de cabluri electrice
- STAS 552 – Doze de aparat și ramificație
- STAS 10955 – Cabluri electrice. Calculul curentului maxim admisibil în regim permanent
- STAS 6646/2 – Iluminatul artificial în industrie
- SR 12294 – Iluminatul de siguranță în industrie
- STAS 12604 – Prescripții generale împotriva electrocutărilor
- C56 – Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții și instalații
- GT059 – Ghidul criteriilor de performanță pentru instalații electrice
- Legea 10/1995 – Privind calitatea în construcții și instalațiile aferente
- Legea 50/1991 – privind autorizarea lucrărilor de construcții și instalații, conținutul cadru al
proiectelor, s.a.
b. Execuție:
- CEN/TR1321-1 – Iluminat stradal –Selecția claselor de iluminat
- EN/13201-2 – Iluminat stradal – Cerințe cu privire la performanță
- EN/13201-3 – Iluminat stradal – Calcularea performanței
- EN/13201-4 – Iluminat stradal –Metode de măsurare a performanței sistemului de iluminat
- Legea nr. 230 din 07 iunie 2006 – Legea serviciului de iluminat public
- PE 132/2003 Normativ pentru proiectarea reţelelor de distribuţie publică
- PE 003/91 Nomenclator de verificări, încercări
- PE 135/91 Instrucţiuni pentru determinarea secţiunilor economice
- NTE 401/103/00 Metodologie pentru pentru determinarea secţiunilor economice a conductoarelor
reţelelor electrice cu tensiunea 1 – 110 kv electrice
- NTE 007/08/00: Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice
- 1RE-Ip 30-90 Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ
- Instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru instalaţii electrice în exploatare; 65/2007
- HG 925/1996 - Hotărârea privind aprobarea Regulamentului de verificare a proiectelor de specialişti
atestaţi MLPAT
- HGR 90/2008 privind racordarea la reţeaua de alimentare cu energie electrică
- Ordinul ANRE nr.4 / 09.03.2007 – Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de
siguranţă aferente capacităţilor energetice instalațiile din sistemul de distribuție a energiei electrice
c. Verificarea calităţii şi recepţia calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii montaj:
- Norme privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a
construcţiilor; C167-77
- Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj al utilajelor şi instalaţiilor tehnologice
pentru obiectivele de investiţii; C204-80; ( BC 5/81)
- Legea numărul 10 privind calitatea în construcții
- Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările
și completările ulterioare
- Regulamentul privind Protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobate cu Ordinul 9/N/15.03.1993 de
către M.L.P.A.T.
- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P 118- 89
- C 56-2000 – Normativ pentru verificarea calității lucrărilor în construcții și a instalațiilor aferente
MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE
În furnizarea de echipamente şi material necesare execuției lucrărilor de eficientizare şi
modernizare sistem de iluminat public se va ține cont de următoarele caracteristici:
1. Aparate de iluminat stradal cu LED
Documente insoțitoare:
 certificate de conformitate pentru aparatele de iluminat stradale
 fişe tehnice pentru aparatele de iluminat cu LED-uri
 se vor respecta prevederile fișelor tehnice ale proiectantului
2. Cabluri de alimentare aparate de iluminat
Pentru instalaţiile de iluminat, se utilizează cabluri cu conductoare de cupru şi aluminiu armate
sau nu cu elastomer sintetic cum ar fi MCCG 3x1,5mmp.
În interior şi exterior (în zone cu posibilități reduse de expunere la lovituri mecanice), se vor
utiliza cabluri nearmate. Pe porţiunile unde există probabilitatea de lovire, cablurile nearmate se vor
proteja în ţevi de oțel.
Rigiditatea dielectrică a cablurilor caracterizează nivelul de izolaţie la supratensiuni şi are valorile
indicate în standardele şi normele interne de produs, funcţie de tensiunea cea mai ridicată a reţelei. În
cazul de faţă această tensiune se consideră de maxim 1,2 kV.
Caracteristicile principale ce vor fi respectate de cablurile ce urmează a se instala:
- tensiunea de lucru : 230 (-15÷+10%)V.c.a
- temperatura de lucru: -150C … +700C
- flexibilitate tolerabilă (raza de curbura 6D)
- rezistenţa la umiditate
- rezistenţa la socurile mecanice
- rezistenţa la agenti chimici
Material: Cablu MCCG (MCCG-I/H07RN-F)
Construcţie:
1 – Conductor flexibil de cupru clasa 5, conform SR EN 60228;
2 – Izolaţie de cauciuc etil-propilenic, tip EI4, culoarea conform HD 308 S2;
3 – Manta de cauciuc policloroprenic sau alt elastomer sintetic echivalent, tip EM2.
Domeniu de utilizare:
– Cablurile sunt destinate utilizării în instalaţii electrice fixe.
– Acest produs este conform cu Directiva de Joasă Tensiune a Parlamentului European şi a Consiliuliu UE ” Low –
Voltage Directive 2014/35/UE”.
Date tehnice:
– Standard de produs: conform producător
– Standard de referinţă: SR HD 22.4 S3
– Tensiunea nominală: U0/U=450 / 750 V
– Număr conductoare şi secţiune (mm2): 3x1,5
– Temperatura de funcționare pe conductor în condiţii normale de exploatare: -25,+60°C
– Tensiunea de încercare: 5000 Vdc, timp de 5 minute pe fiecare conductor
– Rezistenţa la propagarea flacării: conform SR CEI 60332-1-2
– Construcție conductor:
o rm – conductor rotund multifilar
3. Cabluri de alimentare rețea electrica subterană
Pentru extinderea sistemului de iluminat cu cablu subteran se va folosi cablu armat de aluminiu
sau cupru, în cazul nostru am folosit cablu armat ACYABY 3x25+16 mmp.
Caracteristicile principale ce vor fi respectate de cablurile ce urmează a se instala:
- tensiunea de lucru : 0,6/1kV.c.a
- temperatura de lucru: -300C … +700C
- rezistenţa la umiditate
- rezistenţa la socurile mecanice
- rezistenţa la agenti chimici
3 2 1
Construcţie
Conductoare: din aluminiu uni- sau multifilare
Izolatia: pe fiecare manunchi cu PVC
Material de umplutura: intre manunchiuri
Armarea: realizata din benzi de otel
Mantaua: PVC de culoare neagra
Domeniu de utilizare:
– Cablurile sunt destinate utilizării în instalaţii electrice subterane
– Acest produs este conform cu Directiva de Joasă Tensiune a Parlamentului European şi a
Consiliuliu UE ” Low – Voltage Directive 2014/35/UE”
Date tehnice:
– Standard de produs: conform producător
– Standard de referinţă: SR HD 22.4 S3
– Tensiunea nominală: U0/U=450 / 750 V
– Număr conductoare şi secţiune (mm2): 3x25+16
– Temperatura de funcționare pe conductor în condiţii normale de exploatare: -25,+60°C
– Tensiunea de încercare: 5000 Vdc, timp de 5 minute pe fiecare conductor
– Construcție conductor:
o rm – conductor rotund multifilar
DESCRIEREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR
Descriere generală a lucrărilor
Înălțimea de montaj a corpurilor de iluminat stradal va fi stabilită după efectuarea calculelor
luminotehnice pentru fiecare situație în parte.
Principalele activități ce urmează a fi prestate sunt:
- Preluarea amplasamentului;
- Încheierea convenției de lucru cu distribuitorul de energie electrică, pentru intervenția în
rețelele electrice existente;
- Montare stâlp metalic pentru iluminat stradal cu înălțimea H=8m
- Extinderea sistemului de iluminat public prin pozare cablu LES 0,4kV după cum urmează:
 Pozare rețea LES folosind cablu ACYABY 3X25+16 mmp
- Montarea de aparate de iluminat stradale cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic și
luminotehnic, pe toți stâlpii existenți, repartizate pe categorii de putere, după cum urmează:
a. Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 30 W
- Montarea de console de susținere a aparatelor de iluminat cu LED;
- Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct luminos pentru aparatele de
iluminat 30W aferente categoriei de drum principal;
- Modernizare 1 punct de aprindere;
- Verificări și măsurători electrice, mecanice și luminotehnice pentru corespondența cu datele
din proiectul de execuție;
- Punere în funcțiune a instalațiilor și echipamentelor noi montate.
Aparatele de iluminat vor respecta fișele tehnice anexate. Pentru rețelele de iluminat de tip
trifazat, corpurile fiind alimentate monofazat, vor fi echilibrate pe cele trei faze. Echilibrarea se va realiza
prin conectarea succesivă a lămpilor la cele trei faze ale rețelei de iluminat.
Alimentarea aparatelor de iluminat se va face prin intermediul clemelor de derivație cu dinți tip
CDD 15IL/45. Se vor respectă distanţele minime prescrise de normativul NTE007/08/00 între cabluri şi
diversele reţele de tip LES (pozare subterană) și/sau LEA (conductoare aeriene);
Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie Rp ≤ 4Ω. Dupa instalarea sistemului de
telegestiune, executantul va verifica rezistența de dispersie a fiecărei prize de pământ. În condițiile în care se înregistrează valori
sub 4 Ω, se va anunța beneficiarul și proiectantul, pentru emiterea unei dispoziții de șantier pentru completarea cu electrozi a
prizei de pământ.
Înlocuirea corpurilor și a consolelor din instalații scoase de sub tensiune
 Se poziționează utilajul în dreptul stâlpului unde urmează a se lucra având în vedere că brațul să ajungă până la locul
de montaj; poziţionarea şi calarea autoutilajului se realizează de către conducătorul acestuia conform specificaţiilor
din cartea tehnică;
 Se pun mijloacele folosite pentru delimitarea materială a zonei de lucru (loc de muncă): panoul și bandă de avertizare;
 Electricianul se urcă în coș cu sculele necesare intervenției, echipat cu cască de protecție și cu centură simplă sau
complexă;
 Se pun în coșul utilajului corpurile, consolele și clemele (serie sau derivație) care trebuie montate;
 În cazul consolelor cu înălțimea mai mare de 2,5m, în coș se va urca și șoferul pentru a ajuta la montaj (echipat cu
cască și centură de protecție);
 Personalul din coșul autoutilajului își fixează centură simplă sau complexă la bulonul nacelei; Electricianul se ridică cu
autoutilajul în poziţia de lucru și verifică lipsa tensiunii de alimentare cu indicatorul de tensiune sau cu un aparat de
măsură pus pe scala de minim 400Vca.
 Electricianul deconectează din rețeaua aeriană cablul de alimentare al corpului; în cazul în care rețeaua de iluminat este
subterană această operație nu se execută;
 Deconectează din clema corpului de iluminat conductoarele de alimentare;
 Demontează corpul de iluminat și îl așează în coșul autoutilajului;
 Se desface legătura consolei la instalația de împământare;
 Demontează consola și o așează în coșul autoutilajului;
 Montează noua consola;
 Se execută legătură consolei la instalația de împământare;
 Montează corpul de iluminat și conectează în clema corpului de iluminat conductoarele de alimentare;
 Reface legăturile electrice din rețeaua aeriană pentru alimentarea corpului de iluminat;
 După terminarea intervenției executantul coboară de la poziția de lucru;
 Șoferul ridică mijloacele folosite pentru delimitarea materială a zonei de lucru (loc de muncă);
 Șoferul decaleaza autoutilajul și echipa se deplasează către următoarea locație.
Notă: se admite deplasarea utilajului cu electricianul în coș, numai pe distanțe scurte (între 2 stâlpi
consecutivi). Electricianul va sta în picioare cu față la direcția de mers, cu mâinile pe coș și cu centură
legată. Viteză de deplasare a utilajului va fi de maxim 5 km/h.
Înlocuirea corpurilor și a consolelor din instalații sub tensiune

 Se poziționează utilajul în dreptul stâlpului unde urmează a se lucra având în vedere ca brațul să ajungă până la locul
de montaj; poziţionarea şi calarea autoutilajului se realizează de către conducătorul acestuia conform specificaţiilor
din cartea tehnică;
 Se pun mijloacele folosite pentru delimitarea materială a zonei de lucru (loc de muncă):panoul și bandă de
avertizare;
 Electricianul se urcă în coș cu sculele necesare intervenției, echipat cu cască de protecție cu vizieră,
cizme electroizolante și cu centura simplă sau complexă;
 Se pun în coșul utilajului corpurile, consolele și clemele (serie sau derivație) care trebuie montate;
 În cazul consolelor cu înălțimea mai mare de 2,5m, în coș se va urca și șoferul pentru a ajuta la montaj
(echipat cu cască de protecție și cu cizme electroizolante);
 Personalul din coșul autoutilajului își fixează centura simplă sau complexă și se echipează cu mănuși
electroizolante;
 Electricianul se ridică cu autoutilajul în poziţia de lucru;
 Electricianul deconectează din rețeaua aeriană cablul de alimentare al corpului și izolează capetele
conductoarelor; în cazul în care rețeaua de iluminat este subterană această operație nu se execută;
 Deconectează din clemă corpului de iluminat conductoarele de alimentare și le izolează la capete în cazul
alimentării din LES;
 Demontează corpul de iluminat și îl așează în coșul autoutilajului;
 Se desface legătură consolei de la instalația de împământare;
 Demontează consola și o așează în coșul autoutilajului;
 Montează nouă consolă;
 Se execută legătura consolei la instalația de împământare;
 Montează corpul de iluminat și conectează în clema corpului de iluminat conductoarele de alimentare;
 Reface legăturile electrice din rețeaua aeriană pentru alimentarea corpului de iluminat;
 Verifică buna funcționare a corpului montat;
 După terminarea intervenției executantul coboară de la poziția de lucru;
 Materialele demontate se descarcă din nacela pe platforma utilajului;
 Șoferul ridică mijloacele folosite pentru delimitarea materială a zonei de lucru (loc de muncă);
 Șoferul decaleaza autoutilajul și echipa se deplasează către următoarea locație.
Toate materialele rezultate din demontări vor fi predate pe baza unui proces verbal către beneficiar.
Descrierea execuției lucrărilor
Punerea în funcțiune a instalației, recepția lucrării verificările şi măsurătorile înaintea punerii sub
tensiune a rețelei electrice.
Șeful de lucrare va verifica în mod deosebit următoarele:
 eventualele contacte imperfecte
 eventualele dereglări ale izolaţiei conductoarelor prin controale
 tendinţe de deformări mecanice, ruperi ale izolaţiei conductoarelor, ruperi ale firelor conductoarelor, degradări
ale clemelor și armăturilor
Formația de lucru
Formația minimă de lucru va fi formată din șeful de lucrare (min. grupa II de autorizare) și
conducătorul autospecialei. În cazul în care șeful de lucrare cumulează și funcția de admitent pentru
propria formație, acesta va avea min. grupa a IV-a de autorizare. Șeful de lucrare va stabili împreună cu
șeful ierarhic numărul și nivelul calificării profesionale pentru membrii formației, funcție de volumul de
lucrări, posibilitățile de execuție și tehnicitatea lucrării. Șeful de lucrare trebuie să asigure conducerea
efectivă a lucrării încredințate, fiind unicul responsabil de luarea tuturor măsurilor tehnice, organizatorice
și de protecția muncii din zona de lucru.
Pe perioada executării lucrării personalul autorizat trebuie să aibă asupra sa talonul de autorizare.
Șeful de lucrare are obligația ca înainte de ieșirea la lucru să procedeze astfel:
- să semneze în Registrul ITI – PM (Instrucțiuni Tehnice Interne de Protecția Muncii) că a luat la
cunoștință de normele de protecția muncii pe care trebuie să le respecte în intervențiile programate;
- să nu plece la lucru dacă starea de sănătate (mentală sau fizică) a lui sau a unui membru al formației de lucru este
precară;
- să nu plece la lucru dacă el, sau un membru al formației de lucru nu este echipat complet cu echipament de protecția
muncii conform normelor de protecția muncii în vigoare.
Membrii formației de lucru au obligația ca înainte de plecarea la lucru să procedeze astfel:
- să semneze în Registrul ITI – PM (Instrucțiuni Tehnice Interne de Protecția Muncii) că au luat
la cunoștință normele de protecția muncii pe care trebuie să le respecte în intervențiile
programate.
Șoferul are obligația ca înainte de ieșirea pe poartă să procedeza astfel:
- să semneze în Registrul ITI – PM (Instrucțiuni Tehnice Interne de Protecția Muncii) că a luat
la cunoștință de normele de protecția muncii pe care trebuie să le respecte în intervențiile
programate;
- să nu plece la lucru daca starea de sănătate (mentală sau fizică) a lui sau a unui membru al
echipajului este precară;
- să verifice starea autoutilajului atât din punct de vedere tehnic cât și estetic (să nu prezinte
lovituri, să nu fie murdar sau alte defecțiuni);
- în cazul în care autoutilajul este lovit, murdar sau are defecțiuni, se va sesiza urgent
coordonatorul de lucrări și va consemna în fișa de predare-primire autoutilaj
disfuncționalitatea constatată (în caz contrar, la întoarcerea de pe teren și constatarea
lor, acestea îi vor fi imputate).
Orice eveniment sau defecțiune atât funcțională cât și estetică a mașinii (inclusiv cele referitoare la
degradarea autocolantului) va fi semnalată Șefului de Formație;
- este interzis să se facă deplasări cu utilajul care prezintă defecțiuni care afectează siguranță
circulației.
Acordarea primului ajutor în caz de electrocutare se va face în conformitate cu instrucțiunea
tehnică internă ITI-PM nr.7. Orice accident va fi raportat șefului direct în cel mai scurt timp.
Fiecare mijloc de transport trebuie să aibă trusa sanitară completă în conformitate cu
regulamentul privind circulația pe drumurile publice. Materialele din trusa medicală se vor folosi
pentru acordarea primului ajutor.
MĂSURĂTORI, PROBE, TESTE, VERIFICĂRI
Se vor efectua probe de continuitate pe cablu.
Se va măsura rezistența de izolație a cablului se face înaintea montării corpurilor cu megohmetrul
de 2500V. Se va măsura rezistența de dispersie a conductorului de nul, împreună cu prizele de pământ
legate la acesta.
Punerea sub tensiune a instalației
În vederea punerii sub tensiune personalul participant la manevre va folosi următorul echipament
de protecție :
 Cască de protecție cu vizieră
 Cizme electroizolante
 Mănuși electroizolante
 Mâner MPR cu manșon de protecție
Se vor demonta de către șeful de lucrare dispozitivele de protecție (scurtcircuitoare, lacăte) și
indicatoarele de securitate; Se vor trece pe poziția închis dispozitivele de acționare ale aparatelor de
comutație prin care s-a făcut separarea vizibilă; Se vor monta patroanele de siguranță ale cablului nou și
se vor scoate patroanele celorlaltor cabluri în vederea efectuării probelor.
Se va pune sub tensiune cablul nou prin acționarea contactorului luând impuls pentru bobina din
bornă de intrare a acestuia (una din faze). Se va verifică prezența fazei și a nulului. Se va verifica buna
funcționare a corpurilor.
Momentul punerii în funcțiune începe cu prima punere sub tensiune, moment cu care începe și
proba de 72h. Se întrerupe tensiunea și se montează la loc patroanele celorlaltor cabluri.
Măsuri de protecție a muncii
Având în vedere natura lucrărilor de execuție, precum și a echipamentelor utilizate, se impune
respectarea cu strictețe a măsurilor de protecție a muncii și de prevenire și stingere a incendiilor.
Se vor respecta normele de protecția muncii conform Ordinului nr. 807 din Noiembrie 2000 și
Legea 319/2006, Legea sănătății și securității în muncă intrată în vigoare la 1Octombrie 2006 și
promulgată prin Decret 956/13.07.2006, publicată în Monitorul Oficial al României – partea I nr.
646/26.07.2006.
Se vor respecta Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor privind protecția la
acțiunea focului, indicativ P 118/1999, precum și Hotărârea Guvernului nr. 51/1992.
Muncitorii vor fi echipați cu:
-cască de protecție
-bocanci
-centură de siguranță
-mănuși de protecție din cauciuc
-ochelari de protecție etc, conform legilor în vigoare
Analiza proceselor tehnologice de execuție care pot afecta sănătatea și securitatea lucrătorilor și a
celorlalți participanți la procesul de muncă.
Pericole de accidente avute în vedere:
a) Electrocutări sau arsuri prin atingerea directă; atingerea unui element aflat normal sub tensiune,
datorită unei apropieri inadmisibile, izolari sau îngrădiri necorespunzătoare etc.;
b) Accidente în cazul executării lucrărilor de construcții/montaj în vecinătatea instalaților
electrice aflate în exploatare;
c) Electrocutări sau arsuri prin atingerea indirectă: atingerea unui element (carcasa sau element de
susținere) intrat accidental sub tensiune, datorită unui defect de izolație, ruperi și căderi de
conductoare etc.;
d) Șocuri termice și mecanice datorită: exploziilor de echipamente, acționării greșite la
echipamente (separatoare);
e) Explozii în zonele unde se pot acumula amestecuri explozive (gaze, vapori, pulberi explozive);
f) Accidente privind manipularea (încărcarea, descărcarea și depozitarea) materialelor și
echipamentelor;
g) Accidente că urmare a lucrului la înălțime.
a) Proces tehnologic - măsurare, trasare
Riscuri Potențiale:
- cădere de la același nivel;
- intepare cu obiecte ascuțite;
- lovire cu echipamente de muncă acționate manual;
- cădere de la înălțime;
Măsuri Pentru Evitarea Riscurilor:
- dotarea lucrătorilor și utilizarea de către aceștia a încălțămintei de protecție corespunzătoare;
- se va evita efectuarea măsurătorilor, trasărilor când suprafața terenului este alunecoasă;
- înainte de efectuarea măsurătorilor, trasărilor se va elibera terenul de resturi vegetale, pietre și alte corpuri,
obiecte tăietoare, înțepătoare, care se vor aduna și depozita în locuri special amenajate.
b) Proces tehnologic – încărcare, descărcare, transport, depozitare materiale
Riscuri Potențiale:
- prindere, lovire, strivire, zgâriere de materiale manipulate;
- prindere, lovire, strivire, zgâriere de echipamente de muncă, mijloace de transport în incinta șantierului sau pe
drumurile publice;
- suprasolicitari fizice;
- căderi de materiale de la înălțime;
- cădere de la înălțime.
Măsurile ce trebuiesc luate pentru evitarea riscurilor pe întreaga durată de desfășurare a lucrărilor
se referă atât la instructajul personalului, la măsuri de protecție a acestora, cât și la semnalizarea corectă a
lucrărilor. Aceste măsuri cuprind:
- înainte de începerea lucrărilor de săpare se va verifică existența unor conductori de energie electrică, telefonie,
gaze, apă etc.;
- înainte de începerea lucrului se va verifica funcționarea semnalizării acustice și luminoase la autovehicule (inclusiv
la mersul cu spatele);
- se va atrage atenția deservenților de utilaje asupra măririi atenției la mersul cu spatele și la respectarea
instrucțiunilor de SSM;
- folosirea deservenților calificați și autorizați dpdv SSM;
- instruirea tuturor lucrătorilor participanți la procesul de muncă din zona respectivă asupra riscurilor de
accidentare existente;
- respectarea prescripțiilor minime de semnalizare;
- se vor marca căile de circulație de pe șantier;
- se vor monta indicatoare pentru reglementarea circulației (și limitarea vitezei de circulație);
- se vor efectua reviziile periodice la echipamentele de muncă;
- nu se va permite plecarea în cursă a autovehiculelor cu defecțiuni sau când șoferul este obosit;
- se va utiliza EIP-ul corespunzător;
- treptele de acces în autospeciale vor fi permanent menținute curate;
- autospecialele vor fi asigurate înainte de părăsirea lor;
- lucrătorii vor fi instruiți și supravegheați;
- activitățile și utilajele corespunzătoare menționate de legislația în vigoare se vor autoriza de către instituțiile abilitate;
- se vor întocmi și prelucra instrucțiuni proprii de SSM pentru toate activitățiile și utilajele societății.
c) Proces tehnologic – montare și demontare echipamente de iluminat, montarea sistemului
de automatizare astronomic
Riscuri potențiale:
- Cădere de la înălțime;
- Electrocutare.
- se va utiliza EIP-ul corespunzător;
- se va efectua controlul medical la angajare și periodic;
- se vor folosi mijloace colective de protecție, se vor verifica periodic, se vor întreține periodic conform cărții
tehnice;
- activitățile și utilajele corespunzătoare menționate de legislația în vigoare se vor autoriza de către
instituțiile abilitate;
- se vor întocmi și prelucra instrucțiuni proprii de SSM pentru toate activitățiile și utilajele societății;
- lucrătorii vor fi instruiți și supravegheați;
- se vor efectua reviziile periodice la echipamentele de muncă.
d) Măsuri pentru asigurarea sănătății și securității lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care

executantul le va avea în vedere, inclusiv măsuri de protecție colectivă și măsuri de protecție
individuală:
MĂSURI ORGANIZATORICE:
1. Desemnarea conducătorilor locurilor de muncă cu stabilirea atribuțiilor de serviciu privind organizarea și
supravegherea sănătății.
2. Toți lucrătorii trebuie să fie instruiți pe linie de SSM pentru lucrările pe care le execută.
3. Toți lucrătorii trebuie să fie instruiți cu tehnologia de lucru pentru lucrările pe care le execută.
4. Toți lucrătorii trebuie să fie examinați madical și psihologic la angajare și periodic, nefiind admiși la lucru cei inapți
sau cu restricții medicale.
5. Trebuie să se efectueze autorizarea internă a meseriei de electrician și autorizarea ISCIR a meseriilor: macaragiu,
legător de sarcina.
6. Trebuie să se autorizeze ISCIR echipamentele tehnice de ridicat și cele sub presiune.
7. Trebuie să se execute organizat instruirea și reinstruirea privind SSM a tuturor lucrătorilor pe baza tematicii aprobate.
8. Trebuie să se acorde EIP conform nomenclatorului din dosarul societății.
9. Toți lucrătorii trebuie să cunoască instrucțiunile de lucru, planurile de intervenție și evacuare în caz de necesitate
10.La nivelul societății, trebuie să se elaboreze și să se rezolve planul de prevenire și protecție.
11.Se vor nominaliza persoanele care vor fi instruite și vor acordă primul ajutor în calitate de salvatori.
MĂSURI TEHNICE:
1. Protecția împotriva atingerii directe:
- îngrădiri fixe (cu blocaje);
- îngrădiri provizorii și echipamente în carcase închise:
- respectarea distanțelor admise față de instalatile sub tensiune;
- folosirea mijloacelor individuale de protecția muncii pentru lucrările de exploatare și întreținere.
2. Protecția împotriva atingerilor indirecte la carcase și elemente de susținere, inclusiv a construcțiilor
din beton armat:
- legare la pământ;
- izolări de protecție.
3. Blocaje împotriva acționării greșite a separatoarelor;
4. Prevederea de echipamente cu pericol redus de explozie;
5. Protecția împotriva influențelor prin cuplaj inductiv și rezistiv și asigurarea CEM;
6. Măsuri specifice pentru lucrări ln instalații aflate sub tensiune:
• eșalonarea lucrărilor de scoatere de sub tensiune;
• delimitarea zonelor de lucru;
• montarea dispozitivelor de legare la pământ și scurtcircuitare;
• măsuri organizatorice pentru admiterea la lucru în instalații electrice aflate sub tensiune.
7. Echipamente corespunzătoare a mediului în care funcționează (pericole de explozii, umiditate,
medii corozive);
8. Măsuri de protecție pentru perioada de execuție. Se stabilesc de executant pentru:
- lucrări curente de execuție;
- lucrări în apropierea instalațiilor sub tensiune.
Pentru realizarea zonei de lucru se vor lua următoarele măsuri:
 întreruperea tensiunii și separarea vizibilă a părții de instalație scoasă de sub tensiune;
 verificarea lipsei tensiunii;
 legarea părții de instalație la pământ și în scurtcircuit;
 delimitarea materială a zonei de lucru cu paravane, benzi, indicatoare de securitate etc., evidențiindu-se clar instalațile la
care se lucrează față de cele la care nu se lucrează;
 asigurarea împotriva accidentelor de natură neelectrică: se vor marca și îngrădi toate gropile săpate în vederea
pozării cablului subteran.
Nu se vor deplasa elementele suspendate pe deasupra muncitorilor.
Se vor asigura:
- calarea și stabilitatea macaralei și a schelelor utilizate;
- depozitarea pământului din săpături la o distanță de cca. 1,50 m de maluri în vederea evitării
surpării terenului;
- înainte de începerea sau continuarea lucrului se va controla cu atenție starea săpăturilor.
Cunoașterea și respectarea normelor de mai sus este obligatorie pentru întreg personalul angrenat
în activitatea de construcții montaj, exploatare.
Măsurile de protecția muncii pentru perioada de execuție se stabilesc de către elaboratorul
documentației de organizare a șantierului și de către unitatea de execuție.
Responsabilitatea aplicării și respectării normelor de protecție a muncii revine fiecărui lucrător,
potrivit funcției pe care o deține.
Personalul cu funcții de conducere (șef de șantier) răspunde de asigurarea dotării, controlului și
instruirii personalului în subordine.
Aceste instrucțiuni nefiind limitative, constructorul, la execute și beneficiarul, în exploatare, vor
lua măsuri suplimentare de protecția muncii ori de câte ori este nevoie.
MĂSURI IGIENICO – SANITARE:
1. Trebuie dotat șantierul cu cabine de wc ecologice.
2. Trebuie asigurat locul unde lucrătorii se pot spăla pe mâini.
3. La toaletă și la baie va exista obligatoriu hârtie igienică și săpun.
4. Trebuie să fie amenajat locul unde lucrătorii pot servi masa.
5. Se vor nominaliza persoanele care vor fi instruite și vor acorda primul ajutor în calitate de
salvatori.
6. Trebuie să existe la punctul de lucru un post de prim ajutor dotat cel puțin cu trusa de prim
ajutor.
7. Trebuie să se efectueze periodic igienizarea tuturor spațiilor de lucru și a grupurilor sanitare.
8. Trebuie asigurate spații prevăzute cu vestiare pentru păstrarea ținutei personalului și a
echipamentului de protecție.
MĂSURI PENTRU SITUAçIILE DE URGENçĂ (PSI)
Măsurile pentru situațiile de urgență pe șantier vor fi stabilite de executant, pentru lucrările
curente pe perioada de execuție.
Instrucțiunile vor fi întocmite corespunzător cu prevederile normativului 165/2007, Legea
319/2006 și Legea 300/2006. Instalațiile electrice proiectate vor fi astfel concepute încât să permită
siguranță în exploatare, siguranță la foc, condiția de igienă și sănătate, protecția împotriva zgomotului,
ergonomia și economia de energie electrică. Pentru măsuri PSI vor fi respectate prevederile normativului
PE 009/93, N 118 și PE 101/85.
Pericole de incendiu avute în vedere
a) scurtcircuite;
b) suprasarcini;
c) utilizarea materialelor combustibile;
d) scurgeri de combustibil lichid sau gazos.
Măsuri prevăzute în proiect pentru prevenire și stingere a incendiilor:
1. Cabluri cu întârziere mărită la propagarea flăcării.
2. Separări, distanțări, compartimentări în stațiile electrice.
3. Echipamente electrice corespunzătoare categoriei de pericol de incendiu a încăperii.
4. Alte măsuri ce se stabilesc de către executant pentru perioada de execuție.
Se va acorda o atenție deosebită supravegherii și întreținerii instalațiilor, pentru depistarea
contactelor slabe la tablouri și prize, precum și detectarea rapidă a scurtcircuitelor la cablurile electrice.
Este interzisă folosirea flăcării deschise și introducerea unor surse de căldură, în zona cablurilor de
circuite secundare, în afară celor prevăzute în proiect. Intervenția pentru stingerea incediului se va realiza
acționând cu mijloace și instalații din dotare, conform PE 009 - 93. Personalul care participa direct la
operațiunile de stingere va utiliza, după caz, măști de fum și de gaze, aparate autonome de respirat,
mănuși și cizme electroizolante, costume de protecție anticalorice, mijloace de iluminat, corzi de salvare.
După orice scurtcircuit în rețeaua de cabluri se va face imediat, obligatoriu, un control al traseului
de cabluri pentru a depista un eventual incendiu.
Măsurile de prevenirea și stingerea incendiilor pentru perioada de execuție se stabilesc de către
elaboratorul documentației de organizare a șantierului și de către unitatea de execuție.
Modul de remediere a viciilor ascunse și a defectelor constatate
- Soluţionarea neconformităților a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuţie se vor
face numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul beneficiarului;
- Se vor remedia pe propria cheltuială defectele calitative apărute din vina executantului atât în
perioada de execuţie cât și în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;
- Refacerea din timp a oricăror neconformități remarcate în lucrările executate pentru evitarea
nerespectării duratei de execuție precum și afectarea calității lucrărilor premergătoare;
- Evitarea producerii de daune terților părți (deteriorare de instalații, utilități și alte proprietăți etc);
- Remedierea viciilor ascunse, cu atenția și promtitudinea cuvenită, în concordanță cu obligațiile asumate
prin contract;
- Aplicarea măsurilor de siguranță privind obiectivele în exploatare;
- Pezentarea spre aprobarea beneficiarului, a Planului de management a traficului înainte de începerea
lucrărilor.
Condiții privind recepția
Recepția la terminarea lucrărilor
Reprezintă recepția efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui obiect sau unei părți din construcție, independentă,
care poate fi utilizată separat.
După terminarea probelor complexe de 72h, se încheie PV de PIF și predare în exploatare continuă a reţelelor, în care se
consemnează toate observaţiile importante constatate pe parcursul probelor complexe.
Recepția finală
După trecerea perioadei prescrise de garanţie, se încheie PV de recepţie finală, dacă în timpul exploatării continue,
comportarea a fost normală în cadrul parametrilor stabiliţi prin proiect.
I.5. CAIET DE SARCINI – URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A LUCRĂRILOR PENTRU

REŢELE ELECTRICE
Norme și normative
Cod Denumire Secțiune de utilizare
PE 106-2003 Normativ pentru proiectarea și La proiectarea și executarea liniilor
executarea electrice aeriene de joasă tensiune
liniilor electrice aeriene de joasă pentru iluminat
tensiune
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea și La proiectarea și execuția retelelor de
execuția cabluri electrice
rețelelor de cabluri electrice
NTE 003/04/00 Normativ pentru construcția liniilor La intersecții și paralelisme LEA
aeriene de en.peste 1000 V 20kV/110kV cu iluminatul public
RE-Ip 30-04 Îndreptar de proiectare și execuție a La proiectarea și execuția instalațiilor
instalațiilor de legare la pământ de legare la pământ
Legea 2302006 Legea serviciului de iluminat public
Legea 10/1195 Legea privind calitatea în construcții
HG 349/2002 Gestionarea ambalajelor și deșeurilor
de
ambalaje
Legea 319/2006 Legea sănătății și securității în muncă
Pe durata execuției lucrărilor se vor aplica toate normele și normativele ce se impun a fi necesare în vederea derulării în
bune condiții a lucrărilor de execuție.
Realizarea lucrărilor se va realiza cu respectarea legislației în vigoare și a documentației de atribuire.
Planificarea urmăririi în timp a lucrării
- Preluarea amplasamentului
- Încheierea convenției de lucru cu distribuitorul de energie electrică, pentru intervenția în
rețelele electrice existente
- Montare stâlp metalic pentru iluminat stradal cu înălțimea H=8m
- Extinderea sistemului de iluminat public prin pozare cablu LES 0,4kV după cum urmează:
 Pozare rețea LES folosind cablu ACYABY 3X25+16 mmp
- Montarea de aparate de iluminat stradale cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic și
luminotehnic, pe toți stâlpii existenți, repartizate pe categorii de putere, după cum urmează:
 Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 30 W
- Montarea de console de susținere a aparatelor de iluminat cu LED
- Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct luminos pentru aparatele de
iluminat 30W aferente categoriei de drum principal
- Modernizare 1 punct de aprindere
- Verificări și măsurători electrice, mecanice și luminotehnice pentru corespondența cu datele
din proiectul de execuție
- Punere în funcțiune a instalațiilor și echipamentelor noi montate
Măsuri de urmărire în perioada de garanție (măsuri luate de executant)
Realizarea lucrărilor de exploatare şi de întreţinere a instalaţiilor de iluminat public se va face cu respectarea procedurilor
specifice de:
- admitere la lucru
- supravegherea lucrărilor
- scoatere şi punere sub tensiune a instalaţiei
- control al lucrărilor
Măsurile vor respecta condițiile de garanție prevăzute de producător în Certificatul de garanție și se vor referi, dar
fără a se limita la:
-Verificarea funcționării aparatelor de iluminat
-Verificarea planeității și orientării luminotehnice
-Verificarea sistemelor de fixare
-Verificarea legăturilor electrice
-Verificarea sistemului de telegestiune
Măsuri ce urmează a fi luate după perioada de garanție (măsuri luate de gestionarul sistemului de iluminat)
Realizarea lucrărilor de exploatare şi de întreţinere a instalaţiilor de iluminat public se va face cu respectarea procedurilor
specifice de:
- admitere la lucru
- supravegherea lucrărilor
- scoatere şi punere sub tensiune a instalaţiei
- control al lucrărilor
Operaţiile de întreținere vor cuprinde:
-lucrări operative constând dintr-un ansamblu de operaţii și activităţi pentru supravegherea permanentă a instalaţiilor,
executarea de manevre programate sau accidentale pentru remedierea deranjamentelor, urmărirea comportării în timp a
instalaţiilor;
-revizii tehnice constând dintr-un ansamblu de operaţii și activitãţi de mică amploare executate
periodic pentru verificarea, curăţarea, reglarea, eliminarea defecţiunilor şi înlocuirea unor piese,
având drept scop asigurarea funcţionării instalaţiilor până la următoarea lucrare planificată;
-reparaţii curente constând dintr-un ansamblu de operaţii executate periodic, în baza unor programe,
prin care se urmăreşte readucerea tuturor părţilor instalaţiei la parametrii proiectaţi, prin remedierea
tuturor defecţiunilor şi înlocuirea părţilor din instalaţie care nu mai prezintă un grad de fiabilitate
corespunzător.
În cadrul lucrărilor operative se vor executa:
- intervenţii pentru remedierea unor deranjamente accidentale la aparatele de iluminat şi accesorii;
-manevre pentru întreruperea şi repunerea sub tensiune a diferitelor porţiuni ale instalaţiei de iluminat
în vederea executării unor lucrări;
- manevre pentru modificarea schemelor de funcţionare în cazul apariţiei unor deranjamente;
- recepţia instalaţiilor noi puse în funcţiune în conformitate cu regulamentele în vigoare;
- analiza stării tehnice a instalaţiilor;
- identificarea defectelor în conductoarele electrice care alimentează instalaţiile de iluminat;
- supravegherea defrişării vegetaţiei și înlăturarea obiectelor căzute pe linie;
-controlul instalaţiilor care au fost supuse unor condiţii meteorologice deosebite, cum ar fi: vânt
puternic, ploi torenţiale, viscol, formarea de chiciură;
- acţiuni pentru pregătirea instalaţiilor de iluminat cu ocazia evenimentelor festive sau deosebite;
- demontări sau demolãri de elemente ale sistemului de iluminat public;
- intervenţii ca urmare a unor sesizări.
În cadrul reviziilor tehnice se vor executa cel puţin următoarele operaţii:
- revizia aparatelor de iluminat şi a accesoriilor;
- revizia tablourilor de distribuţie şi a punctelor de conectare/deconectare;
- revizia liniei electrice aparţinând sistemului de iluminat public.
La lucrările de revizie tehnica la aparatele de iluminat pentru verificarea bunei funcţionări se lucrează cu linia electrică sub
tensiune, aplicându-se măsurile specifice de protecţie a muncii în cazul lucrului sub tensiune. La revizia aparatelor de iluminat se
vor executa următoarele operaţii:
- ştergerea aparatului de iluminat (reflectoarele și structurile de protecţie vizuală);
- înlocuirea siguranţei sau a componentelor, dacă există o defecţiune;
- verificarea contactelor conductoarelor electrice la diferite conexiuni.
La revizia tablourilor electrice de alimentare, distribuţie, conectare/deconectare se vor realiza următoarele
operaţii:
- înlocuirea șiguranţelor necorespunzătoare;
- înlocuirea contactoarelor și a dispozitivelor de automatizare defecte;
- înlocuirea, după caz, a ușilor tablourilor de distribuţie;
- refacerea inscripţionărilor, dacă este cazul.
La revizia reţelei electrice de joasă tensiune destinată iluminatului public se realizează următoarele operaţii:
- verificarea traseelor şi îndepărtarea obiectelor străine;
- îndreptarea stâlpilor înclinaţi;
- verificarea ancorelor şi întinderea lor;
- verificarea stării conductoarelor electrice;
- refacerea legăturilor la izolatoare sau a legăturilor fasciculelor torsadate, dacă este cazul;
- îndreptarea, după caz, a consolelor;
- verificarea stării izolatoarelor și înlocuirea celor defecte;
- strângerea sau înlocuirea clemelor de conexiune electrică, dacă este cazul;
-verificarea instalaţiei de legare la pământ (legătura conductorului electric de nul de protecţie la armătura stâlpului,
legatura la priza de pământ etc.);
- măsurarea rezistenţei de dispersie a reţelei generale de legare la pământ.
Reparaţiile curente se execută la:
- aparate de iluminat şi accesorii;
- tablouri electrice de alimentare, distribuţie şi conectare/deconectare;
- reţele electrice de joasă tensiune aparţinând sistemului de iluminat public.
În cadrul reparaţiilor curente la aparatele de iluminat şi accesorii se vor executa următoarele:
-înlocuirea lămpilor necorespunzătoare cu altele, de acelaşi tip cu cel iniţial în ceea ce priveşte puterea şi culoarea
aparentă;
-ştergerea dispersorului, a structurilor de protecţie a sursei de lumină/lămpii, a structurilor de
protecţie vizuală şi a interiorului aparatului de iluminat;
- înlăturarea cuiburilor de păsări;
-verificarea coloanelor de alimentare cu energie electrică și înlocuirea celor care prezintă porţiuni
neizolate sau cu izolaţie necorespunzătoare;
- verificarea contactelor la clemele sau papucii de legatură a coloanei la reţeaua electrică;
- înlocuirea aparatelor de iluminat necorespunzătoare.
În cadrul reparaţiilor curente la tablourile electrice de alimentare,
distribuţie, conectare/deconectare se execută următoarele:
- verificarea stării uşilor şi a încuietorilor, cu remedierea tuturor defecţiunilor;
- vopsirea uşilor şi a celorlalte elemente metalice ale cutiei;
-verificarea siguranţelor fuzibile, înlocuirea celor defecte şi montarea celor noi, identice cu cele
iniţiale (prevăzute în proiect);
- verificarea şi strângerea contactelor;
- verificarea coloanelor și înlocuirea celor cu izolaţie necorespunzătoare;
- verificarea contactorului sau înlocuirea acestuia, dacă este cazul;
-verificarea funcţionării dispozitivelor de acţionare, cu înlocuirea celor necorespunzătoare sau
montarea unora de tip nou, pentru mărirea gradului de fiabilitate sau modernizarea instalaţiei.
În cadrul reparaţiilor curente la reţelele electrice de joasă tensiune destinate iluminatului public se
execută următoarele lucrări:
-verificarea distanţelor conductelor faţă de construcţii, instalaţii de comunicaţii, linii de înaltă
tensiune și alte obiective;
-evidenţierea în planuri a instalaţiilor nou-apărute de la ultima verificare și realizarea măsurilor
necesare de coexistenţa;
-solicitarea executării operaţiunii de tăiere a vegetaţiei în zona în care se obturează distribuţia fluxului
luminos al aparatelor de iluminat către administraţia domeniului public;
-determinarea gradului de deteriorare a stâlpilor, inclusiv a fundaţiilor acestora, şi luarea măsurilor de
consolidare, remediere sau înlocuire, în funcţie de rezultatul determinărilor;
- verificarea verticalităţii stâlpilor şi îndreptarea celor inclinaţi;
- verificarea şi refacerea inscripţionărilor;
-repararea ancorelor şi întinderea acestora, înlocuirea părţilor deteriorate sau care lipsesc, strângerea şuruburilor la
cleme și la placa de protecţie;
- verificarea stării conductoarelor electrice;
-verificarea şi înlocuirea conductoarelor electrice de tip funie cu fire rupte mai mult de 15% din secţiune, precum şi a
conductoarelor electrice cu izolaţia deteriorată care prezintă crăpaturi, rosături ori lipsa izolaţiei;
- se verifică starea legăturilor conductei electrice la izolator şi, dacă este necesar, se reface legătura;
-la console, brăţări sau la celelalte armături metalice de pe stâlp se verifică dacă nu sunt corodate, deformate, fisurate ori
rupte. Cele deteriorate se înlocuiesc, iar cele corespunzătoare se revopsesc şi se fixează bine pe stâlp;
-la ancorele stâlpilor, se verifică dacă cablul nu are fire rupte, clemele de strângere nu sunt deteriorate sau corodate şi
dacă tensiunea de întindere a cablului este cea corespunzătoare.
Elementele deteriorate se înlocuiesc, iar dacă este cazul, se reglează tensiunea în ancoră;
- la instalaţia de legare la pământ a nulului de protecţie, se va verifica starea legăturilor şi îmbinărilor conductorului electric de
nul la acesta, precum și a legăturilor acestuia la aparatul de iluminat, se va măsura rezistenţa de dispersie a reţelei generale de
legare la pământ, se va măsura şi se va reface priza de pământ, având ca referinţă STAS 12604:1988;
- în cazul în care, la verificarea săgeţii, valorile măsurate, corectate cu temperatura, diferă de cele din tabelul de săgeţi,
conductele electrice se întind astfel încât săgeata formată să fie cea corespunzătoare.
Periodicitatea reviziilor tehnice pentru aparatele de iluminat este conform normativelor tehnice în vigoare sau în funcţie
de specificaţiile fabricantului.
Periodicitatea reparaţiilor curente pentru tablourile electrice de alimentare, distribuţie,
conectare/deconectare și reţelele electrice de joasă tensiune destinate iluminatului public este de 3 ani, iar
pentru aparatele de iluminat este de 2 ani.
I.6. CERINȚE ȘI CRITERII DE PERFORMANȚĂ PENTRU INSTALAȚIILE ELECTRICE

Conform Legii 123/07 privind calitatea in construcţii, pe toata durata de existenta a instalaţiilor este obligatorie
asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor. Ținând cont de specificul instalaţiilor electrice, performantele realizate
prin proiect și impuse la execuţie, sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
Cerinţa, definirea Criteriul de

Nr. Măsuri şi valori prescrise Referinţe
cerinţei performanţă
crt.
0 1 2 3 4
1 Rezistenţa şi stabilitatea
1.1 Rezistenţa mecanică a - efortul maxim admis, - se verifică lipsa deformărilor, rupturilor, SR 3184/3-85
elementelor instalaţiilor fără deteriorări aplicat crăpăturilor la învelişurile de protecţie pentru SR 3184/4-88
electrice la eforturi pe elementele aparatele electrice Prize, fişe
exercitate în cursul instalaţiilor electrice - organele de manevră la întreruptoare, trebuie să
utilizării reziste timp de 1 minut la I7-2011 –
100 N pe direcţia normală şi 50 N pe direcţia Normativ
defavorabilă privind
- fixările aparatelor de manevră trebuie să proiectarea,
reziste la 20-60 N executarea şi
- se verifica lipsa deteriorărilor, exploatarea
- întreruptoare, comutatoare 16 A, 250 V c.a., instalaţiilor
- număr minim de 50000 manevre la aparatele monopolare şi 20000 electrice
manevre mecanice şi manevre la aparate tripolare aferente
electrice - întreruptoare, comutatoare 25 A, 250 V c.a.; clădirilor
8000-10000 manevre
- prize: 1000 manevre
- lămpi fluorescente: 4000 h
1.2 Rezistenţa materialelor - temperatura maximă - întreruptoare, comutatoare, prize din materiale SR 6865-89
utilizate (suporturi, aplicată elementelor termoplaste (părţi exterioare fără contact cu părţile – conducte cu
carcase, capace, instalaţiei electrice, care nu active): 75 ºC sau cu 40 ºC peste temperatura izolaţie din PP;
izolaţii) la temperaturile produc deteriorări mediului ambiant sau 125ºC pentru alte materiale;
maxime de utilizare - cabluri cu izolaţie din material termoplast. P118-99 –
maximă pe conductor 70 ºC norme de
proiectare şi
realizare a
construcţiilor
privind
protecţia
împotriva
focului
1.3 Rezistenţa elementelor - energia maximă a şocului - în conformitate cu normele în vigoare şi în funcţie
instalaţiei la şocuri pentru care securitatea de gradul de protecţie
produse de corpuri electrică a aparatelor
solide în cursul utilizării electrice este asigurată
1.4 Instalaţiile electrice - asigurarea soluţiilor care - prinderile, fixările, suporţii şi traversările prin
trebuie să nu afecteze să nu afecteze rezistenţa elementele de construcţie ale instalaţiilor electrice
rezistenţa şi stabilitatea şi stabilitatea trebuie să nu afecteze rezistenţa elementelor de
construcţiei construcţiei construcţie
1.5 Protecţia antiseismică a - amplasarea aparatelor - asigurarea tabloului electric contra răsturnării P100-1/2013 –
utilajelor şi electrice în cadrul clădirii Cod de
elementelor şi luarea măsurilor de proiectare
componente ale stabilitate seismică –
instalaţiei electrice Partea I
Prevederi de
proiectare
seismică a
clădiri
2. Siguranţa la foc
2.1 Riscul de izbucnire a - adaptarea instalaţiei - elementele conductive ale instalaţiilor P118/99 –
unui incendiu datorită electrice la gradul de electrice nu se montează pe elemente norme de
instalaţiei electrice rezistenţă la foc al combustibile; proiectare şi
elementelor de - instalaţie electrică grad de protecţie IP 65 realizare a
construcţie - instalaţiile electrice au fost prevăzute pentru construcţiilor
- încadrarea instalaţiilor funcţionare în mediu de categorie AD1 şi AD2 privind
electrice în categorii funcţie de amplasare protecţia
privind pericolul de împotriva
incendiu şi de explozie focului
2.2 Reacţia la foc a - nivelul combustibilităţii - carcasele tablourilor şi tuburile de protecţie sunt P118/99 –
materialelor materialelor constituente realizate din materiale incombustibile; norme de
constituente ale ale instalaţiei electrice la - instalaţia electrică a fost prevăzută a se proiectare şi
instalaţie electrice un incendiu exterior realiza în zone ferite de incendiu realizare a
construcţiilor
privind
protecţia
împotriva
focului
- nivelul de - limitarea incendiilor de origine internă ale SR 3184/3-85
combustibilitate, la foc, instalaţiei este realizată prin întreruptoare automate SR 3184/4-88
de origine internă, a care asigură protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit Prize, fişe
părţilor componente ele
instalaţiei electrice
2.3 Dotarea cu mijloace de - echiparea şi dotarea - la poduri, canale de cabluri şi posturi de P118/99 –
intervenţie în caz de cu mijloace fixe şi transformare se utilizează pentru stingerea norme de
incendiu mobile de intervenţie în caz incendiilor spuma, gaze inerte; proiectare şi
de incendiu - la tablouri se utilizează stingătoare portabile cu realizare a
praf şi bioxid de carbon; construcţiilor
- în caz de incendiu, înainte de a se acţiona pentru privind
stingerea acestuia se vor scoate de sub tensiune protecţia
instalaţiile electrice; împotriva
- personalul de intervenţie va fi dotat cu focului
mijloace de protecţie a căilor respiratorii şi
împotriva socurilor electrice;
- mijloace de prima intervenţie în caz de incendiu
trebuie să fie în stare de utilizare în permanenţă,
amplasate în locuri vizibile, uşor
accesibile
3 Siguranţa în exploatare
3.1 Securitatea electrică a - protecţia utilizatorului - toate elementele conductoare de curent ale SR 6865-89
utilizatorului; protecţia împotriva şocurilor instalaţiilor electrice trebuie să fie inaccesibile unei – conducte cu
utilizatorului la şocuri electrice prin atingere atingeri directe, cu grad de protecţie min. IP 30 izolaţie din PP;
electrice prin contact directă - cablurile şi conductele vor avea rezistenţă de SR 3184/3-85
direct sau indirect izolaţie conform SR 11388; SR 3184/4-88
- carcasele aparatelor electrice şi izolaţia Prize, fişe
conductorilor trebuie să reziste fără să se străpungă
la tensiuni de 2500 V ca în apă sau 4000 Vca în
stare uscată aplicată timp de 15 min.
- protecţia utilizatorului - elementele instalatiilor electrice cu neutrul

împotriva şocurilor legat la pământ care în mod normal nu sunt sub
electrice prin atingere tensiune dar pot intra sub tensiune accidental au
indirectă fost prevăzute cu următoarele măsuri de
protecţie principale:
- legarea la conductorul de protecţie
3.2 Securitatea electrică a
- protecţia la - protecţia la suprasarcină şi scurtcircuit cu normele de
instalaţiei electrice;suprasarcină şi întreruptoare automate securitate şi
protecţia instalaţiei la
scurtcircuit a instalaţiei - dispozitive de protecţie (chei) la uşile sănătate în
funcţionare în regim electrice interioare; tablourilor; muncă
normal - asigurarea protecţiei - plăcuţe avertizoare pentru interzicerea
instalaţiilor electrice la accesului
accesul pers.
neautorizate
4 Protecţia împotriva zgomotului (confort acustic)
4.1 Protecţia împotriva - nivelul de zgomot emis de - valoarea nivelului de zgomot emis de instalaţiile SR 6156-86 –
zgomotului instalaţiile electrice electrice este sub cea admisă de 5dB limite
admisibile de
zgomot
5 Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
5.1 Igiena încăperilor; - prezenţa sau lipsa - prin construcţie instalaţiile electrice permit normele de
evitarea riscului de substanţelor nocive sau curăţirea şi întreţinerea uşoară; securitate şi
producere sau favorizare insalubre pe instalaţiile şi - gradul de protecţie adoptat şi inaccesibilitatea fac sănătate în
a dezvoltării de substanţe echipamente electrice instalaţia rezistentă la agenţii externi muncă
nocive sau insalubre de
inst. el. (gaz, lichide,
ciuperci, praf,
mucegai)
- limitarea producerii de - se verifică continuitatea electrică şi presiunea de

descărcări electrice care să contact în instalaţii
furnizeze apariţia şi - se verifică calibrarea corectă a aparatelor
propagarea incendiului care destinate protecţiei la suprasarcină şi
ar afecta sănătatea scurtcircuit
oamenilor şi mediului
6 Economia de energie
şi izolarea hidrofugă
6.1 Asigurarea unor - pierderea de tensiune - instalaţia electrică de iluminat < 3 %
consumuri optime de - alte tipuri de receptoare < 5 %
energie electrică
- consumul de energie; - aparate de iluminat cu lămpi fluorescente

echipate cu condensatoare
- utilizarea de echipamente eficiente energetic
- utilizarea iluminatului natural
6.2 Asigurarea unei - gradul de protecţie la - IP 65 pentru echipamentele din exterior
protecţii eficiente la instalaţiile electrice
pătrunderea apei în
echipamentele
electrice
7 Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale
7.1 Proiectarea,executar - utilizarea unor materii prime și secundare compatibile cu
ea si demolarea mediul
constructiilor
- durabilitatea constructiilor
- reutilizarea și reciclarea a materialelor și părților componentelor
după demolare
7.2 Eficiență energetică - managementul eficient al - au în vedere reducerea pierderilor
consumurilor energetice și folosirea eficienta a instalațiilor;
- minimizarea consumurilor - utilizarea iluminatului natural;-
de energie electrica utilizarea aparatelor de iluminat cu
surse LED
CAIETE DE SARCINI
Lucrari de constructii
pentru
LUCRARI TEHNICO EDILITARE
-1-
CUPRINS
1. CAPITOLUL 1 - GENERALITATI
1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini
1.2. Programul de executie
1.3. Modificäri de proiect
1.4. Trasarea lucrärilor
1.5. Mostre de materiale
1.6. Reteaua de utilitäti publice
1.7. Relatiile cu alti contractanti
2. CAPITOLUL 2 - LUCRARI DE CONSTRUCTII

2.1. Generalitäti
2.2. Stabilirea retetei
2.3. Materiale pentru betoane
2.3.1. Cimenturi
2.3.2. Agregate
2.3.3. Apa
2.3.4. Aditivi
2.3.5. Prepararea betonului
2.3.6. Transportul betonului
2.4. Oteluri pentru armaturi
2.5. Cofraje si sustinerea lor
2.6. Turnarea betonului
2.6.1. Montarea armaturilor
2.6.1.1.Armaturi din otel moale
2.6.1.2.Armaturi pretensionate
2.6.2. Turnarea betonului
2.6.3. Tratarea betonului dupa turnare
2.6.4. Descifrarea si descintrarea
2.6.5. Verificarea calitatii betonului
2.7. Prefabricate
2.7.1. Prefabricate din industrie
2.7.2. Prefabricate confectionate de antreprenor
2.7.3. Montarea prefabricatelor
2.8. Executarea probei de etanseitate la recipientii din beton armat si beton
precomprimat, conform prevederilor STAS 4165-88 si Instructiuni P73-78
2.9. STAS-uri si Norme ce se vor respecta la executie
2.10. Standarde de referintä
1. CAPITOLUL I - GENERALITATI
1.1. Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini Prezentul caiet de sarcini face
parte integranta din proiectul tehnic.
1.2. Programul de executie

1.2.1. Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea
Contractantä, grafic pe care Contractantul il prezintä spre acceptare Autoritätii
Contractante cu ordinea tehnologicá a executiei pentru fiecare obiect in parte.
1.2.2. Graficul va indica clar urmätoarele:
 data (perioada) fiecärei activitáti, termenul propus pentru inceperea si
terminarea lucrärilor, ritmul de lucru si procentul prelevat a se termina
in flecare luna, pe categorii de lucräri;
 datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesitä aprobarea
Responsabilului de proiect;
 Timpul necesar pentru lucrári conexe ale Autoritätii Contractante sau a
altor detinätori de retele subterane.
1.2.3. Programul va fi insotit cu detalii, de exemplu:
 o situatie privind numárul si felul de responsabilitäti tehnice cu executia
si verificatori de calitate, de muncitori calificati si necalificati, utilizati
in lucrare;
 o listä cu detalii privind utilajele de constructii, incluzând si vehicule pe
care Contractantul le propune la executie;
 detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare
operatie;
 o situatie privind propunerile pentru amplasarea si märirea bazei de
organizare de santier a Contractantului, locuinte, birouri, ateliere,
depozite, etc;
 detalii privind programul lucrärilor de la data primirii scrisorii din
partea Responsabilului de proiect cä lucrarile pot incepe, având si
sursele financiare asigurate, precizându-se numárul de unitäti si timpul
alocat pentru flecare utilaj de constructii, materiale si fortä de munca.
1.3. Modificari de proiect

1.3.1. Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de
proiect, Autoritätii Contractante si al Proiectantului.
1.3.2. Dacä “Autoritatea Contractantä” cere o lucrare care nu este prevazutä in
contract, atunci Contractantul are dreptul la o platá suplimentarä, cu
mentiunea ca acesta trebuie sa conviná cu Autoritatea Contractantá asupra
pretului inainte de inceperea lucrarii respective.
1.4. Trasarea lucrarilor

1.4.1. Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele
principale ale bazei de trasare.
1.4.2. Contractantul este raspunzator de trasarea corectä a lucrarilor fata de
reperele date de Autoritatea Contractantä.
1.4.3. Trasarea lucrärilor va fi verificatá de Responsabilul de proiect in care scop
Contractantul este obligat sä protejeze si sá pastreze cu grijá toate reperele,
bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrärilor.
1.5. Mostre de materiale
1.5.1. Materialele trebuie sä fie de calitate prescrisä de documentatiile de executie
si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la
diverse probe atunci când Autoritatea Contractantä sau Responsabilul de
proiect le solicitä.
1.5.2. Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite
Responsabilului de proiect, spre aprobare, numele producätorului sau a firmei
care il aprovizioneazä, o specificatie privind acel material, locul de producere
sau confectionare. Toate materialele trebuie sä fie noi, in afara unor situatii
exceptionale admise de Responsabilul de proiect. Pentru materialele ce nu
sunt produse dupä STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform
Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi
in constructii - HGR 766/1997.
1.5.3. Dacä Autoritatea Contractantä sau Consultantul comandá testari pe mostre
nepreväzute in documentatie, atunci costul acestora va fi suportat de
Autoritatea Contractantä.
1.5.4. Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru
verificarea unor lucräri sau materiale puse in opera vor fi suportate de
Contractant, daca se dovedeste cä materialele nu sunt corespunzätoare
calitativ. In caz contrar, Autoritatea Contractantä va suporta cheltuielile.
1.5.5. In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate,
aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate
garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau
sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea
Contractantä, Furnizorul si Proiectantul.
1.5.6. Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor
mai importante, conform solicitärii acestuia, pentru testare. In afara unor
scutiri exprese, Contractantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel
sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite
prospecte, norme interne, etc., numai cu acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse vor fi indepärtate de pe santier, iar cele aprobate vor fi
pästrate de cätre Contractant pe toata durata contractului.
1.5.7. Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratatá, nu vor contine
substante care sä dauneze calitätii de potabilitate a apei, aceste materiale
trebuie sa aibä Avizul Ministerului Sanätätii din România.
1.5.8. Contractantul va lua mäsuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea
materialelor naturale, astfel incât sä corespundä conditiilor de calitate si va
inainta spre aprobare Responsabilulului de proiect toate informatiile privind
sursele propuse, cu 28 de zile inainte de inceperea lucrarilor.
1.5.9. Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobärii
Responsabilului de proiect, aprobare ce nu va fi data dacä apar intârzieri la
obtinerea rezultatelor sau dacä acestea sunt nereale.
1.5.10. Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un
laborator si va transmite prompt rezultatele la Responsabilul de proiect.
1.5.11. Testarea calitativa a probebor este o activitate ce este organizatä de
Contractant fie in laboratoare proprii dotate corespunzätor, fie in laboratoare
specializate, pe bazä de platä. Acesta va retine rezultatele testelor si
completärilor si va trimite copii Responsabilului.
1.6. Reteaua de utilitati publice

1.6.1. Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile
utilitätilor publice privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscut
Autoritätii Contractante si Responsabiluiui de proiect.
1.6.2. Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz,
reprezentantii proprietarilor de instalaii subterane (apa, canal, electrice, gaze,
etc.), in conformitate cu avizele de principlu primite de la acestia se vor
chema reprezentantii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul
executiei, de câte ori este nevoie.
1.6.3. La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-
primire intre Responsabilul de proiect si Contractant, pe care vor semna toti
detinätorii de instalatii subterane. Se va preciza, dupä caz, pozitia (conducte,
cable, camine, camere, etc.), adâncimea de montaj si mäsurile necesare pentru
protejarea ori in timpul executiei. Contractantul va notifica cu 7 zile inainte de
inceperea lucrärilor, toate autorizatiile publice locale, detinatorilor de retele
edilitare si alti proprietari.
1.6.4. Orice deteriorare produsa din cauza derulärii programului de lucräri,
contractate la retelele de utilitate publicä va fi supontata de Contractant in
ceea ce priveste cheltuielile pentru remedierea situatiei.
1.6.5. Orice deviere sau modificare permanentä sau temporara a retetelor publice
va fi permisä numai dupä obtinerea aprobärii de la fiecare detinätor a
utilitatilor respective, cu insusirea solutiei de cätre Responsabilul de proiect.
1.6.6. Devierile temporare si restaurarea retelelor se face pe cheltuiala
Contractantulul.
1.6.7. Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedicä complet
constructia obiectivului din cadrul contractului, vor fi plätite de cätre
Autoritatea Contractantä.
1.6.8. Contractantul are obligatia sä asigure prin mijloace materiale provizorii sau
permanente (suporti sau alte reazeme) sustinerea canalelor, conductelor,
cablurilor sau structurilor existente, care altfel ar putea fi susceptibile de
deteriorare, din cauza lucrarilor din cadrul contractului. Contractantul va
acorda o deosebitä atentie pozitionärii (impreuna cu delegatii intreprinderilor
aferente) a instalatitilor subterane, dupa repere existente la suprafata terenului
(cämine, borne, rasuflatori de gaz, pozitia bransamentelor de gaze, apa rece,
canalizare, etc.). Atât másurile de asigurare temporare, cat si mäsurile de
asigurare definitivä pentru retelele de utilitate publicä trebuie sä fie aprobate
in scris in prealabil executiei lor, atât de detinatorul retelei, cat si de
Responsabilul de proiect.
1.6.9. Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat
urmátoarele mäsuri
a va trimite o notä Responsabilului de proiect si propietarului instalatiei
respective in care va preciza natura deranjamentului, mäsurile propuse
pentru remediere in conformitate cu pretentiile companiei in cauzä si
termenele de realizare;
b va repara stricäciunea, astfel incât sä satisfacá pretentiile proprietarului
respectiv (de stat sau privat). Toate costurile vor fi suportate de Contractant.
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgentä a
oricarei stricaciuni. Aceste dispozitii nu antreneazä nici o obligatie de platä a
acestor reparatii.
1.7. Relatiile cu alti contractanti

1.7.1. Contractantul general este obligat sä asigure toate conditiile pentru
activitatea celorlalti Contractanti, fie a Subcontractantilor, fie a
Contractantilor angajati direct de Autoritatea Contractantä, pentru realizarea
lucrarilor din incinta santierului sau pentru lucrari adiacente acestuia.
1.7.2. Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in
conformitate cu directivele Responsabilului de proiect.
1.7.3. Contractantul general va tine seama in devizul ofertä ca lucrärile mentionate
la punctele 1.7.1. si 1.7.2. sä fie incluse sub forma de costuri suplimentare.
1.7.4. Contractantul general sau Contractantul este räspunzätor fatä de Autoritatea
Contractanta pentru respectarea de cätre Subcontractantii sai a prevederilor
legale si profesionale.Partenerii de contract ráspund fiecare pentru greselile
proprii.
1.7.5. Dacá in cursul derulärii contractului se produce o daunä unei terte parti,
atunci pärtile contractuale räspund solidar, dupá gradul de vinovátie al fiecärui
partener, daca in clauzele contractului nu s-a preväzut altfel.
1.7.6. Litigiile dintre pärtile contractului sunt de competenta instantei judecätoreti
in raza cäreia se situeazä lucrarea respectivä.
1.7.7. Litigiile näscute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin
arbitraj, dacä pärtile in litigiu convin astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de
pärti de comun acord.
2. CAPITOLUL II –LUCRARI DE CONSTRUCTII

2.1. Generalitati
2.1.1. Calitatea materialelor si nivelul de executie va fi in conformitate cu STAS
10107/0-90, NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr 8-9/1999), P73-78 (
Buletinul constructiilor nr. 12/1978, C56-85, - Caietul V - Cap.1.2. si 3
(Buletinul constructiilor nr. 1-2/1986), precum si a standardelor si
normativelor care preväd, in legatura conexa, conditii de realizare a unei
calitati conforme cu aceste acte normative.
2.1.2. Toate materialele care intra in componenta betonului trebuie sa corespunda
exigentelor cerute de actele normative precizate in prezentul caiet de sarcini ,
nefiind admisa nici o derogare fara aprobarea scrisa a consultantului.
2.1.3. Actele care certificä calitatea materialelor si care urmeazä sä intre in
alcätuirea betonulul trebuie sá fie prezentate, in prealabil consultantului.
Antreprenorul este obligat sä pläteascä confectionarea, transportul si probele
de laborator pentru verificarea calitátilor mostrelor. Pe toata durata lucrarilor,
antreprenorul este obligat sá ía probe martor si sa le supunä incercárilor Ia
laboratorul de specialitate, pe cheltuiala proprie, si sa remitä in scris
consultantului rezultatul acestor probe.
2.2. Stabilirea retetei

2.2.1. Clasa betonului, definitä conform STAS10107/0-90 art.2.1.1.1. se stabilete
prin proiect, pentru fiecare element de constructie.
2.2.2. Clasele minime de betoane pentru elementele de constructii sunt precizate
In STAS 10107/0 - 90 art. 2.1.1.3 - tabelul 2, Cu exceptiile care sunt
prevazute in acelasi articol. Pentru stabilirea retetelor de beton, pentru fiecare
clasä prevázutä in proiect, antreprenorul are obligatia de a face incercäri
preliminare in vederea stabilirii compozitiei optime pentru atingerea
parametrilor ceruti in proiect.
2.2.3. Rezultatul final al acestor incercäri preliminare va fi remis in scris
consultantului in vederea aprobarii lui, inainte de a se trece la confectionarea
betonului pe santier.
2.2.4. Nu se admite modificarea retetelor de beton aprobate pe parcursul executiei
lucrärii. In cazul betonului armat, dozajul de ciment nu va fi mai mic de 240
kg/mc. La betoanele prescrise cu grad de impermeabilitate, nu se admite ca
raportul A/C sä depäeascä valorile:
 -0,60 pentru gradul de impermealitate P410
 - 0,55 pentru P410 in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate intensa
 - 0,50 pentru gradul de impermealitate P810
 - 0,45 pentru gradul de impermealitate P1210
2.3. Materiale pentru betoane

2.3.1. Cimenturi Cimentul este componenta principalä a betonului.
Sortimentele uzuale de ciment, in functie de domeniul si de conditiiIe de
utilizare, sunt prevázute in normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr.
8-9/1999).
Folosirea cimenturilor se va face dupä cum urmeazä:
— nu se poate inlocui tipul de ciment preväzut in proiect fárá acordul scris al
consultantului;
— conditiile de livrare, transport, depozitare si control a calitätii cimentului sunt
prevazute de NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/ 1999), ca si in STAS
227 — 86;
— se mentioneazá ca pentru evitarea dificultätilor de aprovizionare (dar numai
atunci când este posibil), se va folosi cimentul Pa 35, numai cu avizul scris al
consultantului;
— cimentul rämas in depozit, timp mai indelungat de 60 zile, nu va putea fi folosit
la lucräri de beton si beton armat decât numai dupä verificarea stärii de
conservare, in strictä conformitate cu NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-
9/1999) si STAS 227/86. Sortimentele de cimenturi, caracterizarea acestora,
domeniul si conditiile de utilizare ale acestora sunt precizate in NE 012-99
(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
— Livrarea, depozitarea si controlul calitati cimentului se va realiza conform
prevederilor:
— NE 012-99(Buletinul construciilor nr. 8-9/1999) - Livrare si transport;
— NE 012-99(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999) - Depozitare;
— NE 012-99(Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999)
-Verificarea calitätii la aprovizionare;
-Verificarea calitätu inainte de utilizare.
Metodele de verificare sunt reglementate de STAS 227/1, 2, 3, 4, 5, 6 - 86 si

NE012-99(Buletinul construciilor nr. 8-9/1999).
2.3.2Agregate
La prepararea betonului cu densitatea aparentá cuprinsá intre 2200 si 2500 kg/mc
se folosesc agregate grele sfarâmate natural sau artificial. Conditiile de folosire ale
agregatelor pentru confectionarea betonului sunt precizate de:
a) Conditiile tehnice ale agregatelor, precizate In STAS 1667—76, NE 012-99
b) Modalitatea de depozitare - conform NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-
9/1999).
c) Controlul calitátii agregatelor, la aprovizionare NE 012-99 (Buletinul
constructiilor nr. 8- 9/1999).
d) Nu este admisä derogarea de la prevederile precizate la punctele a, b si c.
e) Odatä ce a fost aprobatä de consultant sursa de aprovizionare cu agregate,
schimbarea ei pe parcurs nu este admisä decât cu avizul scris al acestuia.
f) Umiditatea agregatelor va fi determinatä zilnic, pentru a se corecta in functie de
aceasta, factorul apä-ciment.
g) Metodele de verificare a calitätii agregatelor sunt precizate in NE 012-99
(Buletinul constructillor nr. 8-9/1999).
2.3.3.Apa
Apa utilizatá la confectionarea betonului poate proveni din:
- reteaua publicä de apä potabila
- alte surse, când apa trebuie sa indeplineascä conditiile din STAS 790 -84.
Dacä pe parcursul executiei se constatä cä apa provenita din reteaua publicá isi
schimba culoarea sau gustul, se va sista prepararea betonului si se va verifica
operativ calitatea apei, care trebuie sä fie conform STAS 790 - 84.
2.3.4. Aditivi
a) Aditivii sunt substante care adäugate la prepararea betonului au drept scop
imbunätátirea calitatilor acestuia pentru lucrabilitate, impermeabilitate,
intârzierea sau accelerarea procesului de intärire, imbunatätirea gradului de
gelivitate, etc.
b) Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de
caracteristica constructivä si functionalä a obiectului si de tehnologia de turnare
a acestuia.
c) In cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii incercäri
preliminare si avizul unui laborator de specialitate.
d) Tipurile uzuale de aditivi, ca si modul de folosire al acestora, este prevázut in
normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/ 1999)
- Anexa V.3.1. - Aditivul Disan A - pentru imbunättirea lucrabilitätii, a
tendintei de segregare, cresterea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la
inghet-dezghet.
- Anexa V.3.2. - Aditivul Flubet este un superplastifiant, cu efect intens
reductor de apá si se folosete in cazul betoanelor: de clasa minimum Bc 10.
Utilizarea lui se recomandä in cazurile urmatoare:
- betoane pentru elemente subtiri si cu armäturi dese;
- betoane puse in lucrare cu pompa;
- betoane cu rezistente superioare.
- Anexa V.3.3. - Aditivul intârzietor de prizä REPLAST cu care se poate obtine o
intârziere a timpului de prizä de maxim 18 ore.
- Anexa V.3.4. - Aditiv accelerator de prizä - CLORURA DE CALCIU
- Anexa V.3.5.- Aditiv impermeabilizator pentru mortare APASTOP
- Nu se foloseste la betoane.
2.3.5. Prepararea betonului Betonul se va prepara de regulä in statii centralizate,
cu personal calificat ale cärui sarcini sunt precizate in NE 012-99 (Buletinul
constructiilor nr. 8-9/1999), care trebuie atestat in conditiile art. 5.2 ÷ 5.9.
Betonul se caracterizeazä prin:
- clasa betonului, conform tabel 1.1;
- lucrabilitate, conform tabel 1.2.2. - Anexa 1.2;
- tipul de ciment, conform Anexa IV.1;
- märimea agregatelor - conform Anexa IV.3;
- gradul de impermeabilitate - Anexa 1.2/Tabel 1.2.4;
- gradul de gelivitate - Anexa 1.2/Tabel 1.2.5.
Caracteristica betonului se precizeazä prin proiect.
Reteta betonului se precizeazä prin incercäri preliminare, in functie de
caracteristicile cerute prin proiect.
Rezultatele incercärilor preliminare, atestate de un laborator de specialitate
autorizat, vor fi supuse aprobarii proiectantului.
Statia de betoane va livra beton de calitatea precizata in reteta aprobatä de
proiectant, având obligatia de a determina zilnic gradul de umiditate al agregatelor
in vederea corectärii factorului apä - ciment.
Aceastä corectie este singura admisä a se aduce retetei de beton färä aprobarea
consultantului.
Controlul calitätii betonului preparat se va face prin prelevarea de probe in
conditiile NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999). Transporturile si
incercarea probelor la laborator se fac pe cheltuiala antreprenorului.
Amestecarea si incercarea betonului in mijlocul de transport se va face in conditiile
articolului 5.23 ÷ 5.27, din normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-
9/1999).
2.3.6. Transportul betonului
Pentru betonul gata preparat trebuie evitate urmätoarele situatii:
-pierderea laptelui de ciment;
-evaporarea sau aportul suplimentar de apä datoritä intemperiilor;
-inceputul de priza datoritä timpului prea indelungat de transport;
-segregarea.
Din aceste motive se vor respecta prevederile art. 5.28 ÷ 5.31 si tabelul 5.1, din
normativul NE 012-99 (Buletinul construciilor nr. 8-9/ 1999).
2.4. Otelul pentru armaturi
Otelul trebuie sä indeplineascä conditiile tehnice preväzute in STAS 438/1 si 3-89,

438/2-80 si NE 012-99 (Buletinul constructulor nr. 8-9/1999).
Tipurile de otel beton sunt precizate in tabelul 3.1 / NE 012-99 (Buletinul
constructiilor nr. 8-9/1999). Folosirea altor tipuri de oteluri nu este posibiliä decât
cu aprobarea proiectantului care se face numai pe baza certificatulul de calitate
emis de producätor.
In lipsa certificatului, utilizarea otelului respectiv se va face pe baza incercärilor de
laborator, pentru verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si
sudabilitate.
Fasonarea armäturilor se va face conform proiectului si normativului NE 012-99
2.5. Cofrajele si sustineriIe lor
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sä asigure forma, dimensiunile si gradul de

finisare al constructiei, conform proiectului. Calitätile pe care trebuie sä le
indeplineascä cofrajele sunt precizate in NE 012-99 (Buletinul constructfllor nr. 8-
9/1999).
Montarea cofrajelor se va face astfel incât sá asigure forma si dimensiunile
constructiei, sá fie rigide si foarte bine sprijinite pe elementele de sustinere
rezemate pe teren, astfel incât, pe timpul turnärii betonului, sá nu se producä
deformári laterale sau tasäri pe verticalä, situate care nu sunt admise.
Verificarea caIitativa a lucrarilor de cofraje si de sprijinire este precizatä in
normativul C 56- 85-Caietul VII-cap.1 art 1.1, 2.1, 2.2, 2.3 si cap. 2 art 1.1÷3.6, act
normativ a cärui respectare este obligatorie. Nerespectarea de catre antreprenor a
celor de mai sus, poate duce la deformari ale cofrajelor in timpul turnärii, lucru care
va fi remediat in maxim 1 ora de la aparitie, prin inlaturarea sarjei de beton
respective, recofrarea si asigurarea corespunzätoare. Aceste remedieri se vor
suporta pe cheltuiala antreprenorului.
2.6. Turnarea betonului Cuprinde urmátoarele activitäti:

2.6.1. Montarea armäturilor
2.6.3. Tratarea betonului dupa turnare
2.6.4. Decofrarea si descintrarea
2.6.5. Verificarea calitätii betonului
2.6.1. Montarea armaturilor. Montarea armaturilor in cofraje incepe numai
dupá:
a) receptionarea calitativa a cofrajelor si a sprijinirilor acestora;
b) corespondenta cu proiectul a ansamblului de cofraje care urmeazä sä participe
a procesul de betonare, inclusiv pozitia golurilor;
c) aprobarea de catre consultant a fisei tehnologice de betonare.
2.6.2. Armaturi din otel moale
Prin armäturi de otel moale se inteleg otelurile beton OB 37, PC 52, STNB si
STPB, sau altele similare.
a) Montarea armäturilor din otel moale va respecta prevederile proiectului si
normativul NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
b) Se precizeazä cä innádirea barelor de armaturä trebuie sä respecte prevederile
STAS 10107/0 - 90/6.3.
c) Inlocuirea armáturilor preväzute in proiect se face numai cu aprobarea
consultantului in conditiile NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
d) Tolerantele admise la fasonarea si montarea armäturilor sunt cele preväzute in
NE 012- 99 (Buletinul construciiIor nr. 8-9/ 1999).
e) Concomitent, sau dupä terminarea montärii armáturilor in cofraje, se pozeaza si
se fixeazä cofrajele golurilor si piesele metalice de incastrare prin heftuire de
armäturi.
f) Verificarea calitätii si receptia armäturilor, care sunt lucräri ce devin ascunse, se
materializeazá prin proces verbal, in conformitate cu prevederile C 56 - 85 - Caietul
V - pct. 2.4.
2.6.2.1.Armaturi pretensionate Pentru armáturile pretensionate se folosesc
otelurile:
- SPB (I si II) - conform STAS 6482/2 - 80 (sârme netede);
- SBPA (I si II) - conform STAS 6482/3 - 80 (sârme amprentate);
- TBP - conform STAS 6482/4 - 80 (toroane);
- PC 90 - Cu caracteristici conform STAS 10107/0 - 90.
Este obligatorie respectarea urmätoarelor másuri:
a) Se interzice contactul armäturilor pretensionate cu piese din alte
metale.
b) Montarea armäturilor preintinse va respecta: prevederile proiectului,
STAS 10107/0 - 90 - paragraf 7.3, normativul C 211 - 85 (Buletinul
constructiilor nr. 4/1986) si C 56 - 85 - Caietul V- art. 2.4 (privind
calitatea executiei).
c) Montarea armáturilor precomprimate va respecta: prevederile
proiectului, STAS 10107/0 - 90 paragraf 7.4, normativul C 21- 85
(Executia lucrärilor de beton precomprimat) i C 56 - 85 - Caietul V -
art.2.4.
d) Ancorajele metalice conform C 21 - 85 (Anexa 5 si Anexa 6), inainte
de pozarea in opera vor fi verificate dacä:
- au fost ambalate in läzi de lemn si au fost protejate impotriva
coroziunii;
- fiecare lot posedä certificat de calitate;
- fiecare din piesele componente sunt marcate, astfel incât sa se poatä
identifica producätorul si lotul de fabricatie.
e) Tolerantele admise la pozitionarea tecilor pentru cablurile
postensionate se vor incadra in prevederile proiectului, care vor fi
conform cu STAS 6657/1 - 89 si C 21 - 85/art.3.26 ÷ 3.31.
Ancorajele si blocajele se vor poza si fixa in cofraje, astfel incât in
timpul betonrii sä nu fie posibilä deplasarea lor.
Turnarea betonului la constructiiIe de beton, beton armat si beton

precomprimat se va face, in mod obligatoriu, in conformitate cu fisa
tehnologicä, intocmitä in prealabil de antreprenor si aprobatä de
consultant.
Fisa tehnologicá de turnare va tine seama de regulile generale de
betonare precizate in NE 012-99 (Buletinul constructNlor nr. 8-9/1999)
de respectarea cärora va depinde aprobarea consultantului, menionatä
mai sus.
Betonarea diferitelor elemente si pärti de constructie se va face dupa
cum urmeazä:
a) Fundatiile, elementele verticale, grinzile si pläcile.
b) Nu se admit rosturi de turnare in afara acelora care sunt preväzute in
proiect si in fisa tehnologica, aprobatä de consultant. (Rostul de turnare
se creazä la intreruperea procesului de betonare de cel putin o orä.) In
acest context se precizeazá ca timpul de incepere a prizei va fi precizat
in reteta betonului atunci când se fac incercärile preliminare.
c) La recipientii care inmagazineazä lichide, rosturile de turnare vor fi
prevázute prin proiect si echipate cu profile de etansare metalice sau
PVC. Nu se admit alte rosturi de turnare.
d) In mod obligatoriu, turnarea betonului se va face in straturi
orizontale, de cel mult 50 cm grosime, in cazul vibrarii cu pervibratorul.
e) Compactarea betonului prin vibrare va respecta prevederile NE 012-
99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999), dându-se o deosebitä atentie
la zona profilelor de etansare si zona pieselor de ancoraj, in scopul
obtinerii unui corect grad de umplere si de compactare.
f) Betonarea lucrärilor se recomandä sä se facä la o temperaturä de
+6°C, +20°C:
- In perioada cälduroasä a anului (mai-octombrie) temperatura betonului
proaspät nu trebuie sä depäseascä +20°C.
- In perioada de timp friguros, când existä pericol de inghet, betonarea
este permisá dacä temperatura betonului la descarcare va fi de minim +
15°C.
Temperatura betonului in stratul de suprafatä si de profunzime la o
adâncime de 10 cm, pe toata durata prizei si in urmätoarele 3 zile de
intarire va fi de minim +5°C.
g) La terminarea betonarii, cablurile din interiorul tecilor trebuie sa fie
miscate, când betonul inca nu s-a intärit, pentru a reduce efectul de
blocare cauzat de eventualele deformari ale tecilor.
h) De asemenea, se va insufla aer prin capetele tecilor sau prin orificiile
de golire, de la nivelul minim, pentru indepartarea apei de condens sau a
impuritätilor din interiorul tecilor.
2.6.3. Tratarea betonului dupä turnare
Este obligatorie tratarea betonului dupä turnare, conform NE 012-99 (Buletinul

constructiilor nr. 8-9/1999). Se va asigura mentionarea umiditátii timp de 14 zile de
la turnare, pe timp cälduros, iar pe timp friguros se va proteja betonul contra
inghetului. O atentie specialä se va acorda recipientilor pentru lichide, prevederile
respective trebuind sa fie incluse in proiect. In cazul in care se creazä rosturi de
lucru, tratarea acestora se va face astfel:
- dupa circa 4 ore de la terminarea prizei (6 - 8 ore de la terminarea betonärii) se
spalä suprafata betonului proaspat cu jet de apa sub presiune si aer comprimat
pentru a indepárta stratul superficial de mortar si lapte de ciment färä a se
disloca piatra din beton, iar suprafata sa fie cat mai rugoasä;
- In cazuri exceptionale, in care operatia de mai sus nu s-a executat in timp util,
dupä minim 2 zile de la turnare se procedeazä la o spituire usoara (adâncimea
de 1 ÷ 1,5 cm) pentru indepärtarea laptelui de ciment si aparitia granulelor de
piaträ.
2.6.4. Decofrarea si descintrarea
Decofrarea se va face conform prevederilor NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr.

8- 9/1999). La receptia lucrärilor de beton, dupä decofrare, se vor respecta
prevederile normativului C 56 - 85 (art. 2.7) cu precizärile din Anexa X3 si X4 din
normativul NE 012-99 (Buletinul construciilor nr. 8-9/ 1999), cu privire la
tolerantele si la defectele admise.
2.6.5. Verificarea calitatii betonului
a) Controlul calitatii betonului la locul de punere in opera se va realiza conform

normativului NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999); pentru probele
trimise la laborator (conform Anexei X6 ) se va primi de la acesta câte un buletin in
baza cäruia se va putea face aprecierea calitätii betonului pus in lucrare, conform
prevederilor normativului C 56 - 85 (Caietul V - art. 2.11 ÷ 2.15).
b) Probele mentionate mai sus vor fi confectionate, prelevate, pästrate, notate si
incercate, conform prevederilor STAS 1175 - 88.
c) Defectele admisibile privind aspectul si integritatea elementelor turnate din beton
si beton armat sunt arätate in NE 012-99 (Buletinul construciilor nr. 8-9/1999);
d) Nu sunt admise defectele care afecteazá rezistenta elementelor din beton
precomprimat sau care afecteazá etanseitatea recipientilor care inmagazineazä
lichide (beton segregat sau necomprimat). Aceste defecte se inlaturä inca din timpul
procesului de betonare. Daca inlaturarea defectelor nu este posibilä, atunci toate
cheltuielile necesare pentru refacerea structurii de rezistentá sau a etanseitäii, ca si a
acelora precizate la aliniatul precedent, privesc in mod exclusiv pe antreprenor.
e) Nu este admisä acoperirea elementelor structurii cu alte lucräri (ziduri, tencuieli,
protectii, finisaje, etc.) färä receptia calitativä a acesteia de cätre investitor si
consultant, prilej cu care se va incheia un proces verbal de lucräri care devin
ascunse.
2.7. Prefabricate
Elementele prefabricate pentru constructii sunt de douä categorii:

- elemente prefabricate de industrie;
- elemente prefabricate executate pe santier sau in baze de productie secundare ale
antreprenorului.
2.7.1. Prefabricate de industrie

a) Antreprenorul receptioneazä la furnizor elementele prefabricate bucatä cu
bucatä, dacä acestea corespund calitativ prevederilor proiectului si fisei de calitate a
prefabricatului.
b) La receptie nu se admit defecte care afecteaza capacitatea portantä, durabilitatea
elementului prefabricat, sau aspectul arhitectonic al acestuia. Prin defecte care nu
se admit, se inteleg fisuri, cräpäturi, stirbituri sau lipsuri din corpul elementului
prefabricat.
c) Delegatul antreprenorului supravegheazä manipularea, incärcarea si descarcarea,
in si din mijiocul de transport, inclusiv depozitarea, in scopul evitärii producerii de
avarii.
d) Depozitarea prefabricatelor se va face pe loturi de elemente de acelasi tip si
dimensiuni, in depozite utilate special, pentru a permite manipularea acestora, fara
a se produce avarierea lor.
e) Nu se admite depozitarea rebuturilor in depozitul organizat pentru produse finite.
f) Nu se admite pozarea in lucrare a elementelor prefabricate avariate si cu defecte
care contravin prevederilor STAS 6657/1,2,3-89, motiv pentru care beneficiarul va
receptiona prefabricatele bucatá cu bucata pentru elementele care se pun in opera.
Prefabricatele rebutate vor fi inlocuite cu altele, corespunzatoare calitativ, pe
cheltuiala antreprenorului.
2.7.2. Prefabricate confectionate de antreprenor
a) Tiparele pentru serii mici, sub 50 bucati, vor respecta prevederile STAS 7721 -
90 si STAS 6657/1-89 inclusiv incadrarea in tolerante de forma si dimensiuni, fiind
obligatorie verificarea elementelor, precizate mai inainte, la fiecare intrebuintare.
b) Inainte de turnarea betonului in prefabricate, sunt obligatorii verificärile
prevázute de NE 012-99 (Buletinul construciiIor nr. 8-9/1999), privind verificarea
tiparelor, a armäturilor si profilelor laminate ce urmeazá a se ingloba in beton, atât
ca numär cat si ca pozitie NE 012-99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
c) Prepararea betonului, betonarea, vibrarea, accelerarea intäririi si decofrarea se va
face cu respectarea NE 012-99 (Buletinul constructulor nr. 8-9/1999).
d) Manipularea, transportul, depozitarea si receptia calitativä a prefabricatelor care
se pozeazä in opera sunt operatiuni care vor respecta prevederile paragrafului 3.7.1.
(aliniatele b, c, d, e i f) de mai sus.
2.7.3. Montarea prefabricatelor
a) Montarea elementelor prefabricate trebuie sä se execute in mod obligatoriu pe

baza unei fise tehnologice de montaj, fisä al carei continut este detaliat in NE 012-
99 (Buletinul constructiilor nr. 8-9/1999).
Operatiunea de montare se va derula, de asemenea obligatoriu, dupä prevederile
art.9.2 - 9.11, dându-se o atentie deosebitä asupra respectárii axelor si distantelor,
neadmitându-se tolerante mai mari decât acelea preväzute in NE 012-99 (Buletinul
constructorilor nr. 8-9/1999).
b) Orice abatere peste tolenantele admise, care implicä remedieri, se suportá pe
cheltuiala antreprenonului.
2.8. Executarea probei de etanseitate la recipientii din beton armat si beton

precomprimat, conform prevederilor STAS 4165-88 si Instructiuni P73-78
1. Verificarea etanseitatii recipientilor se face in mod OBLIGATORIU prin proba

de umplere cu apä, conform prevederilor STAS 4165-88.
2. Proba de etanseitate prin umplere cu apä se face IN MOD OBLIGATORIU
INAINTE DE APLICAREA TENCUIELILOR SI PROTECTIILOR pe radierul si
peretele recipientului.
3. Verificarea etanseitätii recipientilor se efectueazä in urmátoarele conditii:
-la 28-60 zile de la terminarea turnarii betonului pentru recipientii din beton armat;
-la 15-60 zile de la terminarea injectärii canalelor, la recipientii comprimati cu
fascicole inglobate;
-la cat mai scurt timp dupa examinanea precomprimärii, la rezervoarele
precomprimate cu armáturi exterioare (maxim 30 zile), astfel incât proba de
etansare sä se desfäsoare in intervalul de timp admis, pentru a nu incepe procesul
de corodare a sârmelor;
- inaintea executárii umpluturilor de pamânt in jurul rezervorului.
4. Apa de umplere pentru probä trebuie sá aiba calitatile conform STAS 790-84,
adicä sä fie curatä, färä suspensii si färä gräsimi, astfel incât tencuirea interioarä sä
se poatä face in conditiile corespunzätoare de aderentä la beton.
NU ESTE ADMISA FOLOSIREA APEI UZATE TRATATE, REZULTATA DE
LA STATIILE DE EPURARE.
5. Verificarea etanseitatii recipientului presupune cä acesta se aflä in urmätorul
stadiu de realizare:
- peretii sunt decofrati;
- s-a executat remedierea EVENTUALELOR DEFICIENTE ALE
BETOANELOR, VIZIBILE cu OCHIUL LIBER, CARE POT AVEA
CONSECINTE NEGATIVE ASUPRA ETANSEITATII.
Aceste deficiente trebuie REMEDIATE INAINTE DE PRECOMPRIMARE.
- pentru recipientii precomprimati s-a executat precomprimarea cablurilor si
injectarea canalelor acestora.
- In cazul recipientilor din beton precomprimat cu armaturä exterioarä, care se
protejeazá prin torcretare, executarea torcretului este INTERZISA NAINTE DE
PROBA DE ETANSEITATE.
- instalatia de aductiune si golire a apei la si din recipient (cel putin provizorie)
pentru proba de etanseitate este terminatä.
- umpluturile in jurul recipientului NU SUNT EXECUTATE.
6. Verificarea etanseitätii unui recipient implicä doua etape de realizare si anume:
6.1. In prima etapä se umple recipientul pâna la nivelul corespunzätor inältimii utile
si se completeazä apa in acesta, astfel incât recipientul sä rämânä permanent plin
pâna la nivelul indicat, TIMP DE 10 ZILE. In acest interval de timp se fac
verificäri in vederea eliminärii totale a pierderilor de apá din instalatia hidraulicä a
recipientului, sau prin piesele de trecere prin pereti.
Daca la finele primei etape se constatä pierderi de apä la exteriorul peretilor,
recipientul se goleste pentru efectuarea reparatiilor necesare. Zonele cu exfiltratii se
marcheazä, la exteriorul peretilor, la finele intervalului de 10 zile.
Dacá sunt zone care prezintä pierderi sub formä de supuräri sau izvorâri, recipientul
se goleste, färä a mai astepta scurgerea intervalului de 10 zile, pentru a se opera
reparatiile necesare. Umplerea cu apä a recipientului se va face lent (minimum in
24 ore) si se recomandä sä se evite mentinerea acestuia partial umplut cu apä, timp
indelungat.
Dupä executarea reparatiior se reia umplerea recipientului in conditlile preväzute
anterior.
6.2. In etapa a II-a se face proba de etanseitate propriu-zisä, care dureazä TOT 10
ZILE. La inceputul acestui interval se INCHIDE ALIMENTAREA cu APA A
RECIPIENTULUI. Etanseitatea recipientului se considerä corespunzatoare dacá,
dupä trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de apä observate, scäzând pierderea
prin evaporare, nu depäesc in medie 0,25 l/zi si mp de suprafata udatä. Pierderea
prin evaporare se masoarä cu dispozitivul prezentat in anexä, unde se indicä si
modul de mäsurare.
Se recomandä ca nivelul apei sa se mäsoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm, pentru a
asigura precizia necesarä.
Mäsurarea pierderilor de apa se face cu ajutorul unei rigle gradate, montatä cu o
pantä orizontalá de 1:10, astfel incât la o scädere a nivelului apei de 1 mm, ii
corespunde o citire pe riglä de 10 mm, märindu-se astfel de 10 ori precizia de citire.
Dacä conditia de etansare artatä mai sus este indeplinitä, se incheie proces verbal
intre constructor si beneficiar, care sä ateste acest fapt, urmând ca un exemplar sá
fie trimis proiectantului. Proba de etaneitate reprezintä faza determinantä in
executia recipientilor.
2.9. STAS — uri si Norme ce se vor respecta la executie
STAS 1275-88 - Incercari pe beton intärit. Determinarea rezistentelor mecanice

STAS 3515-86 - Determinarea rezistentelor la inghet-dezghet
STAS 2355-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii
civile, industriale si agricole
STAS 6657-89 - Controlul statistic de receptie al caracteristicilor geometrice C16-
84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a constructiilor si instalatiior
aferente
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitäti si receptia lucrärilor de constructii si
instalatii
C112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrärile de constructii
C169-88 - Normativ pentru executarea lucrärilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor la constructii civile si industriale
NEO12-99 - Cod de practicá pentru executia lucrärilor de beton, beton armat si
beton precomprimat
P10-86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor pe fundatii directe la
constructii
P73-78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton
armat si beton precomprimat pentru lichide
P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismicá a constructiilor de locuinte,
social-culturale, agrozootehnice si industriale
Intocmit
CAIETE DE SARCINI
RETELE DE
CANALIZARE
EXECUTATE DIN
CONDUCTE DIN PVC
-1-
CUPRINS
 CAPITOLUL I - GENERALITATI
◦ Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini
◦ Programul de executie
◦ Modificäri de proiect
◦ Trasarea lucrärilor
◦ Mostre de materiale
◦ Reteaua de utilitäti publice
◦ Relatiile cu alti contractanti
 CAPITOLUL II - CONDUCTE DIN PVC Reteaua de canalizare din PVC

◦ Generalitäti
▪ Proprietätile materialului PVC dur
◦ Caracteristicile conductelor si pieselor de legaturä pentru canalizarea din PVC
◦ Conducte si piese de legaturä, pentru canalizare, din PVC
◦ Prelucrarea conductelor din PVC dur
▪ Prelucrarea prin aschiere
 Pilire, rectificare
▪ Deformare la cald
◦ Transport si depozitare
◦ Tehnica montärii in santuri
◦ Instructiuni de montaj
▪ Trasarea si nivelmentul
▪ Executia canalului
▪ Executia cäminelor de vizitare
▪ Executia umpluturilor
▪ Incercarea de etanseitate
◦ Receptia lucrärilor
◦ Mäsuri de protectia muncii
◦ Standarde de referintä
 CAPITOLUL I - GENERALITATI
◦ Cadrul general de aplicare al caietului de sarcini Prezentul caiet de sarcini face parte
integranta din documentele pentru licitatie deschisa/restransa sau cerere de oferta, in
conformitate cu Cap 2 Documentatia de atribuire din Ordinul ANRMAP NR 155/2006
◦ Programul de executie
▪ Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de Autoritatea
Contractantä, grafic pe care Contractantul il prezintä spre acceptare Autoritätii
Contractante cu ordinea tehnologicá a executiei pentru fiecare obiect in parte.
▪ Graficul va indica clar urmätoarele:
 data (perioada) fiecärei activitáti, termenul propus pentru inceperea si
terminarea lucrärilor, ritmul de lucru si procentul prelevat a se termina in flecare
luna, pe categorii de lucräri;
 datele la care vor fi trimise planurile principale ce necesitä aprobarea
Responsabilului de proiect;
 Timpul necesar pentru lucrári conexe ale Autoritätii Contractante sau a altor
detinätori de retele subterane.
▪ Programul va fi insotit cu detalii, de exemplu:
 o situatie privind numárul si felul de responsabilitäti tehnice cu executia si
verificatori de calitate, de muncitori calificati si necalificati, utilizati in lucrare;
 o listä cu detalii privind utilajele de constructii, incluzând si vehicule pe care
Contractantul le propune la executie;
 detalii privind metodele de lucru ale Contractantului pentru fiecare operatie;
 o situatie privind propunerile pentru amplasarea si märirea bazei de organizare
de santier a Contractantului, locuinte, birouri, ateliere, depozite, etc;
 detalii privind programul lucrärilor de la data primirii scrisorii din partea
Responsabilului de proiect cä lucrarile pot incepe, având si sursele financiare
asigurate, precizându-se numárul de unitäti si timpul alocat pentru flecare utilaj de
constructii, materiale si fortä de munca.
◦ Modificari de proiect
▪ Orice modificare de proiect se va face numai cu acordul Responsabilului de
proiect, Autoritätii Contractante si al Proiectantului.
▪ Dacä “Autoritatea Contractantä” cere o lucrare care nu este prevazutä in contract,
atunci Contractantul are dreptul la o platá suplimentarä, cu mentiunea ca acesta
trebuie sa conviná cu Autoritatea Contractantá asupra pretului inainte de inceperea
lucrarii respective.
◦ Trasarea lucrarilor
▪ Contractantul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, in functie de axele
principale ale bazei de trasare.
▪ Contractantul este raspunzator de trasarea corectä a lucrarilor fata de reperele date
de Autoritatea Contractantä.
▪ Trasarea lucrärilor va fi verificatá de Responsabilul de proiect in care scop
Contractantul este obligat sä protejeze si sá pastreze cu grijá toate reperele, bornele
sau alte obiecte folosite la trasarea lucrärilor.
◦ Mostre de materiale
▪ Materialele trebuie sä fie de calitate prescrisä de documentatiile de executie si in
conformitate cu prevederile actelor normative, urmând sa fie supuse la diverse probe
atunci când Autoritatea Contractantä sau Responsabilul de proiect le solicitä.
▪ Inainte de a comanda vreun material, Contractantul va trimite Responsabilului de
proiect, spre aprobare, numele producätorului sau a firmei care il aprovizioneazä, o
specificatie privind acel material, locul de producere sau confectionare. Toate
materialele trebuie sä fie noi, in afara unor situatii exceptionale admise de
Responsabilul de proiect. Pentru materialele ce nu sunt produse dupä STAS,
agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind agrementul tehnic
pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997.
▪ Dacä Autoritatea Contractantä sau Consultantul comandá testari pe mostre
nepreväzute in documentatie, atunci costul acestora va fi suportat de Autoritatea
Contractantä.
▪ Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Contractanta pentru verificarea
unor lucräri sau materiale puse in opera vor fi suportate de Contractant, daca se
dovedeste cä materialele nu sunt corespunzätoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea
Contractantä va suporta cheltuielile.
▪ In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi,
elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de
certificatele de calitate sau actele normative, se va interzice sau sista imediat
utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Contractantä, Furnizorul si
Proiectantul.
▪ Contractantul va furniza Responsabilului de proiect probe ale materialelor mai
importante, conform solicitärii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese,
Contractantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu
exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne, etc., numai
cu acceptul Responsabilului de Proiect.
Probele respinse vor fi indepärtate de pe santier, iar cele aprobate vor fi pästrate de
cätre Contractant pe toata durata contractului.
▪ Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratatá, nu vor contine substante
care sä dauneze calitätii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aibä Avizul
Ministerului Sanätätii din România.
▪ Contractantul va lua mäsuri pentru localizarea, selectarea si prelucrarea
materialelor naturale, astfel incât sä corespundä conditiilor de calitate si va inainta
spre aprobare Responsabilulului de proiect toate informatiile privind sursele propuse,
cu 28 de zile inainte de inceperea lucrarilor.
▪ Probele de laborator efectuate de Contractant vor fi supuse aprobärii
Responsabilului de proiect, aprobare ce nu va fi data dacä apar intârzieri la obtinerea
rezultatelor sau dacä acestea sunt nereale.
▪ Contractantul va asigura extragerea probelor si transportul acestuia la un laborator
si va transmite prompt rezultatele la Responsabilul de proiect.
▪ Testarea calitativa a probebor este o activitate ce este organizatä de Contractant fie
in laboratoare proprii dotate corespunzätor, fie in laboratoare specializate, pe bazä de
platä. Acesta va retine rezultatele testelor si completärilor si va trimite copii
Responsabilului.
◦ Reteaua de utilitati publice

▪ Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile utilitätilor
publice privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscut Autoritätii
Contractante si Responsabiluiui de proiect.
▪ Inainte de a se incepe executia sapaturilor vor fi chemati in teren, dupa caz,
reprezentantii proprietarilor de instalaii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.), in
conformitate cu avizele de principlu primite de la acestia se vor chema reprezentantii
lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe parcursul executiei, de câte ori este nevoie.
▪ La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-primire
intre Responsabilul de proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinätorii de
instalatii subterane. Se va preciza, dupä caz, pozitia (conducte, cable, camine, camere,
etc.), adâncimea de montaj si mäsurile necesare pentru protejarea ori in timpul
executiei. Contractantul va notifica cu 7 zile inainte de inceperea lucrärilor, toate
autorizatiile publice locale, detinatorilor de retele edilitare si alti proprietari.
▪ Orice deteriorare produsa din cauza derulärii programului de lucräri, contractate la
retelele de utilitate publicä va fi suportata de Contractant in ceea ce priveste
cheltuielile pentru remedierea situatiei.
▪ Orice deviere sau modificare permanentä sau temporara a retetelor publice va fi
permisä numai dupä obtinerea aprobärii de la fiecare detinätor a utilitatilor respective,
cu insusirea solutiei de cätre Responsabilul de proiect.
▪ Devierile temporare si restaurarea retelelor se face pe cheltuiala Contractantul.
▪ Devierile definitive a retelelor care prin pozitia lor impiedicä complet constructia
obiectivului din cadrul contractului, vor fi plätite de cätre Autoritatea Contractantä.
▪ Contractantul are obligatia sä asigure prin mijloace materiale provizorii sau
permanente (suporti sau alte reazeme) sustinerea canalelor, conductelor, cablurilor
sau structurilor existente, care altfel ar putea fi susceptibile de deteriorare, din cauza
lucrarilor din cadrul contractului. Contractantul va acorda o deosebitä atentie
pozitionärii (impreuna cu delegatii intreprinderilor aferente) a instalatitilor subterane,
dupa repere existente la suprafata terenului (cämine, borne, rasuflatori de gaz, pozitia
bransamentelor de gaze, apa rece, canalizare, etc.). Atât másurile de asigurare
temporare, cat si mäsurile de asigurare definitivä pentru retelele de utilitate publicä
trebuie sä fie aprobate in scris in prealabil executiei lor, atât de detinatorul retelei, cat
si de Responsabilul de proiect.
▪ Pentru orice deranjament in retelele existente, Contractantul va lua imediat
urmátoarele mäsuri:
 va trimite o notä Responsabilului de proiect si propietarului instalatiei
respective in care va preciza natura deranjamentului, mäsurile propuse pentru
remediere in conformitate cu pretentiile companiei in cauzä si termenele de
realizare;
 va repara stricäciunea, astfel incât sä satisfacá pretentiile proprietarului
respectiv (de stat sau privat). Toate costurile vor fi suportate de Contractant.
Responsabilul de proiect poate emite dispozitii pentru repararea urgentä a oricarei
stricaciuni. Aceste dispozitii nu antreneazä nici o obligaie de platä a acestor
reparatii.
◦ Relatiile cu alti contractanti

▪ Contractantul general este obligat sä asigure toate conditiile pentru activitatea
celorlalti Contractanti, fie a Subcontractantilor, fie a Contractantilor angajati direct de
Autoritatea Contractantä, pentru realizarea lucrarilor din incinta santierului sau pentru
lucrari adiacente acestuia.
▪ Contractantul general va asigura acces adecvat si spatiu de lucru, in conformitate
cu directivele Responsabilului de proiect.
▪ Contractantul general va tine seama in devizul ofertä ca lucrärile mentionate la
punctele 1.7.1. si 1.7.2. sä fie incluse sub forma de costuri suplimentare.
▪ Contractantul general sau Contractantul este räspunzätor fatä de Autoritatea
Contractanta pentru respectarea de cätre Subcontractantii sai a prevederilor legale si
profesionale.Partenerii de contract ráspund fiecare pentru greselile proprii.
▪ Dacá in cursul derulärii contractului se produce o daunä unei terte parti, atunci
pärtile contractuale räspund solidar, dupá gradul de vinovátie al fiecärui partener,
daca in clauzele contractului nu s-a preväzut altfel.
▪ Litigiile dintre pärtile contractului sunt de competenta instantei judecätoresti in raza
cäreia se situeazä lucrarea respectivä.
▪ Litigiile näscute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin arbitraj, dacä
pärtile in litigiu convin astfel, arbitrii trebuind sa fie alesi de pärti de comun acord.
 CAPITOLUL II - CONDUCTE DIN PVC
Prezentul caiet de sarcini cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea subterana a conductelor
din PVC cu mufa, aferenta retelei de canalizare
 Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date

de producatorul conductelor pentru:
- Transportul conductelor si pieselor de legaturá din PVC;
- Stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera;
- Pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor
- Lansarea in sant si montarea propriu-zisá a conductebor, etc.;
- Proba de etanseitate;
- Instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenuiui de fundatie, de
pante accentuate, etc.).
 Se recomandä specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip
de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directä a unor
specialitati de la firma furnizoare.
2.1. Generalitati
La fabricarea produselor PVC se prepará un amestec corespunzätor, care, pe langä
pulberea PVC, contine diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucräri optime
(fiind cunoscut faptul cä felul si cantitatea aditivilor influenteazä proprietátile produsulul).
Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare tevi, iar prin turnare sub presiune
toatá gama de fitinguri.
2.1.1. ProprietäiIe materialului PVC
dur Densitatea: 1,38 — 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere: 45 — 55 N/mm2
Alungirea la rupere: 10— 60 %
Rezistenta la incovolere: 90 —100 N/mm3
Modulul de elasticitate: cca 3000 N/mm3
Coeficientul de transmitere a cäldurii: 0,15 W/mk
Coeficient de dilatare liniarä: 0,08 mm/mC
Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
La viteza mica de deformare (incarcare treptatä), PVC-ul se comportä plastic, iar la viteza
mare de deformare (incärcare cu socuri) ca un material de comportare elastica. In privinta
termodependentei PVC-ului, se poate afirma ca acesta are o comportare plastica la
temperature inalte si elasticá la temperaturi joase.
Duritatea de suprafatä la PVC dur — dupa metoda Brinell — 120 N/mm2.
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este de + 1°C (sub aceasta temperaturä, PVC-ui
dur este casant, devenind sensibil la solicitäri sub formä de lovituri).
Limita superioara de temperaturä este de 60°C. Intre 40°C si 60°C caracteristicile mecanice
scad. Peste 60°C se poate solicita 2-3 min, iar peste 80°C, PVC-ul dur devine moale.
Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele
solare.
PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozätoare. Este rezistent
fatä de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale),
rezistenta la agenti chimici, depinzând de temperaturä si incärcarea mecanicä.
2.2. Caracteristicile conductelor si pieselor de legatura pentru canalizarea din PVC
2.2.1. Durata de viatä in cazul unei utilizäri optime, durata de viatä este de 50 de ani.
2.2.2. Greutate mica Fiind de 20 de ori mai usor decât betonul, se poate transporta si
manevra mai usor.
2.2.3. Montare rapidä Datonitá greutatii mici si simplitatii imbinärii, se pot executa in
timp scurt, retele de canalzare fárä sä fie necesara o calificare superioarä.
2.2.4. Lungimi mari de montare Datoritä greutátii mici se pot monta conducte si de 5-6
m lungime.
2.2.5. Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa la apa si la
patrunderea radäcinilor. Rädacinile nu pot pätrunde prin conducte sau prin
imbinari, neavânid loc nici infiltratii si nici exfiltratii.
2.2.6. Proprietati de rezistenta Au rezistenta bunä la transport, depozitare, montare si
exploatare.
2.2.7. Rezistenta la coroziune Conductele de canalizare impreunä cu garniturile de
etansare rezista bine la actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si
freatice.
2.2.8. Rezistenta la uzurä Substantele solide in apele reziduale produc o uzurä mai mica
asupra conductelor PVC, decât asupra conductelor de beton si azbociment.
2.2.9. Perete interior neted Datoritá peretelui interior neted, pierderea prin frecare este
mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele
conductei.
2.2.10. Conducte si piese de legatura, pentru canalizare, din PVC
Mod de prezentare si domeniu de utilizare Conductele din PVC pentru
canalizare sunt executate din PVC rigid si au rolul de a colecta si evacua apele
uzate menajere si pluviale. Gama de diametre pentru realizarea retelei exterioare de
canalizare (gravitational — presiune de utilizare maxim 4 bar):
Dn 160mm - 160x3,6mm
Dn 200mm - 200x4,5mm
Dn 300mm - 315x7,7mm
Dn 400mm - 400x9,8mm
Dn 500 mm - 500 x 12,2 mm.
Conductele de PVC pentru canalizare se fabricä cu urmátoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m.
Sunt realizate cu mufá la un capat, iar etansarea lor se executä cu inele de cauciuc (inele de
etanare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn>200 mm).
Conductele de canalizare din PVC impreunä cu garniturile de etansare au o rezistentä bunä
la actiunea substantelor aflate in apele pluviale si menajere si la actiunea corozivä a solului.
2.4. Prelucrarea conductelor din PVC dur La montarea conductelor din PVC dur, de cele
mai multe ori este necesarä prelucrarea lor.
2.4.1. Prelucrarea prin achiere
2.4.1.1. Pilire, rectificare. Tevile din PVC dur se pot prelucra bine cu scule atât
manual cat si mecanic. La prelucrarea manuala cu bune rezultate se va folosi
pila, in timpul operatiei de pilire impunându-se ca din când in când sä se curete
de piliturä suprafata acesteia. Operatiie de pilire si rectificare se pot executa cu
masina de rectificat cu diametrul pietrei de 250 mm, cu turatie de circa 300-400
rot/min, in conditii asemänätoare prelucrärii metalelor usoare. Trebuie evitata
apäsarea puternicá a tevii pe piaträ, deoarece, din cauza incalzirii rapide, PVC-
ul se intinde pe piaträ. Operatia trebuie executatä cu intreruperi repetate, astfel
incât temperatura materialului sá nu depáseascá 60°C.
2.4.1.2. Debitare cu fierastrául Tevile din PVC dur se pot debita atât manual, când se
folosete fierästräul in coadä de vulpe, cat si mecanic, când se foloseste
fierästrául din industria lemnului. In cazul debitarii cu fierástrául, se vor
indeparta periodic aschiile formate.
2.4.2. Deformare la cald Deformarea la cald este o tehnologie specialä si se bazeazá pe
proprietatea PVC-ului, care, in urma solicitarilor mecanice la o temperaturä mai
mare decât cea de vitrificare, se deformeazä plastic, ireversibil. Cu aceastä metodä
se realizeazä lärgirea capetelor tevilor si curbarea tevilor drepte. Temperatura
optima pentru deformare la cald este intre 130-140°C. Dacá temperatura de
deformare este sub aceastä valoare, sau neomogenä, iau nastere tensiuni in
sectiunea tevii care deterioreazá teava in aceste portiuni. Se recomandä ca aceste
operatii sä fie executate de firma producätoare.
2.5.Transport si depozitare In timpul transportului, tevile trebuie sä se sprijine pe toata

lungimea lor. Se interzice incärcarea lor folosind piese cu muchii ascutite.
In cazul depozitarilor tevilor si fitingurilor in aer liber, pentru un timp mai lung de 2-3
luni, acestea se vor proteja contra razelor solare, prin acoperire. La depozitarea in vrac,
inaltimea de asezare in stivä nu va depäsi 1,5 m.
La depozitarea tevilor trebuie asiguratä asezarea acestora pe toata lungimea lor.
Garniturile de etansare din cauciuc se depoziteazä in locuri uscate si ferite de lumina
soarelui si se protejeazä sa nu vinä in contact cu substante chimice, uleiuri, combustibili.
Produsele din PVC sunt livrate in ambalaj special de protectie recomandându-se
depozitarea lor pe suprafete plane si rigide.
2.6.Tehnica montarii in santuri Tehnica montärii in santuri deschise a conductelor din

PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni:
2.6.1. Faze premergatoare:
2.6.1.1. Pregátirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a
lungul traseulul, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).
2.6.1.2. Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrárilor, in vederea
executiei lucrärilor.
2.6.1.3. Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de
executia lucrärilor.
2.6.2. Faza de executie:
2.6.2.1. Säparea transeelor manual, sau mecanizat, conform indicatiilor din
proiect. 2.6.2.2.Pregätirea patului de pozare a tuburibor.
2.6.2.3. Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si fitingurilor, etc.,
necesare.
2.6.2.4. Curätirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatorilor
furnizorilor de tuburi.
2.6.2.5. Imbinarea tuburibor din PVC cu mufä si inel de cauciuc.
2.6.2.6. Umplerea partialä a transeei cu pämânt (lasând mufele sau zonele de lipiturä
descoperite).
2.6.2.7. Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.
2.6.3. Faza de probe si punere in functiune:
2.6.3.1. Dupä terminarea lucrárilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au
ajuns Ia rezistenta proiectata, inainte de executia finala a umpluturilor, se
executä incercarea de etanseitate a canalelor inchise pe portiuni.
2.6.3.2. Prevederea lucrärilor pregatitoare pentru proba de etanseitate.
2.6.3.3.Efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in
vigoare.
2.6.3.4.Inlaturarea defectiunilor (in caz cä existä pierderi de apä) si refacerea probei.
2.6.3.5.Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere
(conform destinatiei initiale).
2.6.3.6.Punerea in functiune.
2.6.3.7.Receptia generalä a canalului.
2.7.Instructiuni de montaj
2.7.1. Trasarea si nivelmentul Având in vedere cä realizarea pantelor de pozare ale
canalului au o importantä deosebita in asigurarea functionärii acestuia, se va da o
atentie sporitä trasärii si stabilirii cotelor de nivel de referintä.
Operatia de trasare se executa in urmátoarea ordine:
 se picheteazä axul canalului;
 se executä un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice
permanente (capace, cämine, constructii, etc).
 se traseazä marginile transeelor pentru executarea canalului;
 se monteazä o scândurä asezatä pe muchie si orizontal, deasupra
fiecarui cämin.
Scândura numita si rigla se fixeazä pe doi stâlpi de lemn, fixati in pämânt, prin nivelment
de precizie si se verifica din timp in timp, si in special inainte de turnarea fundatiei canalulul.
Dupä montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalulul printr-un cui bätut.
In cazul in care säpatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executä dupä
terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului säpáturii, care se face manual.
Tot in cadrul operatiuunii de trasare se vor materializa prin tärusi si pozitia intersectiilor
canalului ce se executä cu alte retele existente in zonä.
Pentru identificarea transeelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in
prezenta delegatilor detinätorilor de retele, conform avizelor.
In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de cätre antreprenor conditiile
preväzute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrärilor pentru a se evita
deteriorarea sau producerea de accidente.
2.7.2. Executarea canalului Dupa executarea säpäturilor la cotele din proiect fundul
santului trebuie sá fie neted, fárä pietre si rädacini; se realizeaza patul de pozare
pentru canal din nisip, granulaie 1...7 mm, compactat cu mijloace manuale sau
mecanice (grad compactitate 90%). Grosimea stratului de nisip este de minim 15
cm sub generatoarea inferioarä a tubului de PVC. Lângä si deasupra conductei se
pune un strat gros de 30 cm de material granular cu granulatie maxima de 20 mm
(nisip), fara corpuri dure, compactat manual pânä la atingerea compactitätii de
85%.
Astuparea transeei si compactarea mecanicä a pämântului se pot face de la o
acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.
Deoarece rezistenta conductei de canalizare montate subteran si deformatia sunt
influentate de felul in care sunt ingropate, se recomandä ca unghiul de ingropare sä
fie intre 900 si 1800. Cantitatea de nisip necesará realizärii patului de pozare
este prevazuta pentru un unghi de ingropare de 120°. Montarea tuburilor se
face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezidu-se spre amonte, contrar
sensului de curgere al apei. Conductele se pot asambla si pe marginea santului.
Coborârea conductelor in sant se va realiza cu funii de cânepä, tuburile nu se vor
târi sau rostogoli pe pämânt. Imbinärile intre tuburi se realizeazá cu ajutorul mufei
si a inelelor de etansare. Capätul tubului care se introduce in mufä este tesit din
fabricä la 15°. Dacä din montaj este necesarä scurtarea unui tub pentru potrivirea la
pozitie, täierea se va realiza cu un fierästráu cu pasul dintelui de 2-3 mm. Capätul
debitat se teseste cu ajutorul pilei, respectându-se urmätoarele dimensiuni: La
capätul tubului, lungimea de introducere in mufä respectind valorile precizate de
furnizorul tuburilor. Garnitura de etansare, cat si peretii interiori ai mufei vor fi
curatati cu atentie, dupä care garnitura de cauciuc se introduce in canelura mufei.
Prin umezirea garniturii se usureazä asezarea in canelurä. Se unge cu un strat
subtire de sapun capätul tubului (nu se vor folosi produse derivate titeiului).
Capätul tubului pregätit, se introduce pânä la semn in mufa cu garniturä (tuburile
trebuie sá fie coaxiale). Pe retea sunt preväzute cámine de vizitare din beton STAS
2448 /82 la o distanta de maxim 60 m. Racordarea tubului PVC la caminul de
vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC care
asigurá o etanseitate corespunzätoare. Suprafata exterioara a “piesei de acces la
camin” (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafetele interioare ale
piesei si tubului, etanseitatea se asigurä cu inel de
cauciuc. Aceastá piesa asigura si o deviatie de 3 0 de la ax. La montare, capätul
interior al piesei trebuie sä fie in acelasi plan cu peretele interior al cäminului, iar
depäsirea sá fie permisä doar la capátul exterior. In cazul gurilor de scurgere STAS
6701 trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC (reprezentând racordul gurii de
scurgere la caminul de vizitare) se realizeazá prin intermediul unei piese speciale
de legäturä beton — PVC.
2.7.3. Executia caminelor de vizitare Constructia cäminelor de vizitare se va realiza
concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regulä din aval spre amonte.
Ordinea operatiunilor de executare a cäminelor de vizitare va fi urmátoarea:
2.7.3.1. turnarea partialä a fundatiei cäminului, respectiv pânä la cotele de montare a
tuburilor, vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul “piesei de acces la
cämin”;
2.7.3.2. pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, având Dn 100cm si a
cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufä) având Dn 80cm,
monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar M 100, inclusiv a pläcii
intre camera de lucru si cosul de acces (poz. 7 STAS 2448).
2.7.3.3. montarea pläcii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A3 sau A4 din
STAS 2448- 82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu
mortar de ciment M 100;
2.7.3.4. pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV,
Cu balama antifurt, carosabilá si monolitizarea ramei cu mortar de ciment M
100;
2.7.3.5. montarea scärilor de acces in cámin, exectate din otel beton Ø 20 mm, prima
treaptä urmând a fi fixata la maxim 50 cm distantä de capac, iar ultima la
maxim 30 cm distantä fatä de bancheta de lucru;
2.7.3.6. curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cäzute in timpul executiei
cäminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
Verificarea calitati cäminelor de vizitare si proba de etaneitate se va face
concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinând
cont de conditiile de exploatare a acestora.
2.7.4. Execuia umpluturilor Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare
de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va efectua in douä etape dupä
cum urmeazä:
2.7.4.1. prima etapä: umpluturi partiale in straturi de 15-20 cm grosime, compactate
manual, pentru a nu se produce deplasäri ale corpului canalului, pânä la o
inältime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu läsarea
descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuärii probei de etanseitate.
2.7.4.2. a doua etapä: dupa efectuarea probei de etanseitate, se executá umplerea totalä
a transeei, in straturi de 20-30 cm grosime, bine compactate, pânä la nivelul de
realizare a refacerii sistemului initial al terenului. Umpluturile transeei se vor
face cu pämânt máruntit, neadmitându-se bulgäri de pämânt sau bolovani.
2.7.5. incercarea de etanseitate Dupä terminarea lucrárilor de montaj, dupá ce betonul si
mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectatä, inainte de executia umpluturilor,
se executá incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni. In vederea incercárii,
care se face cu apä, se prevd urmätoarele lucräri pregätitoare:
2.7.5.1. umpluturi de pämint partiale, läsând imbinärile
libere; 2.7.5.2.inchiderea etansá a tuturor orificiilor;
2.7.5.3. blocarea extremitätilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de
deplasare in timpul probei,
2.7.5.4. incercarea la presiune internä cu apä (conform furnizorului de tuburi PVC).
Tronsoanele de conducte, se umplu cu apä intre douä cämine si se mentin cel
putin 2 ore la o presiune medie de 2 m coloanä de apa Dupä aceea se masoara
cantitatea de apa scursä efectiv in 15 minute si se comparä cu valorile calculate
cu urmátoarea formula:
Vcal.e = a x d x I + 1,3 x x
unde:
Vcal.e - cantitatea de apa scursä, [dm3];
a - constanta care depinde de materialul conductei si de felul montärii (pentru conducte
PVC: a = 0,5)
d - diametrul interior al tevii, [ml
l -lungimea conductei incercate, [km]
x - numärul cäminelor aflate pe tronsonul incercat. In cazul in care rezultatele
incercárii de etanseitate nu sunt corespunztoare, se iau masuri de remediere, dupä care
se reface proba.
2.8.Receptia lucrarilor Receptia lucrärilor pentru reteaua de canalizare gravitationalä se va

face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise
in “Regulamentul de receptie a lucrärilor de constructii si instalatii” aprobat prin H.G. nr.
273/14.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial nr. 193 partea I/28.07.1994.
2.9.Masuri de protectia muncii Au fost prezentate in memoriul tehnic.
2.10. Standarde de referinta. Cele mai importante standarde a cäror prevederi ghideazä
atât proiectarea, cat si execuia lucrärilor de retele de canalizare sunt urmätoarele:
STAS 816-80 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
STAS 1846-90 - Canalizäri exterioare. Determinarea debitelor de apá de canalizare
STAS 2308-81 - Capace si rame pentru cämine de vizitare
STAS 2448-82 - Canalizäri. Cämine de vizitare
STAS 3051-91 - Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de proiectare. STAS
3272-80 - Canalizári. Grätare cu ramä din fontä pentru guri de scurgere
STAS 6701-82 - Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit
STAS 8591-1-91 - Amplasarea in localitäti a retelelor edilitare subterane executate in säpaturä
Documentatiile tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC (ALFACAN, UNIDELTA,
PIPELIFE, etc).
Intocmit
TERASAMENTE
GENERALITATI
ART. 1 DOMENIU DE APLICARE
ART. 2 PREVEDERI GENERALE
CAP. I . MATERIALE FOLOSITE

ART. 3 PAMANT VEGETAL
ART. 4 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
ART. 5 APA DE COMPACTARE
ART. 6 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
ART. 7 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
CAP. II EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART. 8 PICHETAJUL LUCRARILOR
ART. 9 LUCRARI PREGATITOARE
ART. 10 MISCAREA PAMANTULUI
ART. 11 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
ART. 12 EXECUTAREA DEBLEURILOR
ART. 13 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
ART. 14 EXECUTIA RAMBLEURILOR
14.1. Prescriptii generale
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.3. Compactarea rambleurilor
14.4. Controlul compactarii
14.5. Profile si taluze
14.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stancos
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele zidariilor
14.10. Protectia impotriva apei
ART. 15 EXECUTIA SANTURILOR SI

RIGOLELOR ART. 16 FINISAREA PLATFORMEI
ART. 17 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
ART. 18 DRENAREA APELOR SUBTERANE
ART. 19 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
ART. 20 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
CAP. III RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 21 RECEPTIA PE FAZE
ART. 22 RECEPTIA PRELIMINARA
ART. 23 RECEPTIA FINALA
GENERALITATI
ART. 1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia

si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie
indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si
finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative in
vigoare, la data executiei, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate si
agreate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca
la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si
a celorlalte cerinte.
2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL I. MATERIALE FOLOSITE
ART. 3. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales
din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
ART. 4. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
4.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice
inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
4.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la
orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
4.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice locale
sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind
actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.
4.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele
(vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm 3), vor fi inlocuite
cu pamanturi clasificate ca bune sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusa de furnal, etc.).
Inlocuirea sau stabilizarea se vor face cu acordul inginerului si al proiectantului, pe toata latimea platformei,
la o adancime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele
sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3. Adancimea se va
considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, cu aprobarea
Inginerului.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min
15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu
materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei
de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe
considerente tehnico-economice, de catre Antreprenor .
4.7. Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale,
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu
continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant
inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de

pamanturi, clasificate conform STAS 2914-84
Tabel 1a
Indice de
Granulozitate Continut in parti plasticitat
Coeficient Calitate ca
fine in % din masa totala de neuni- e Ip Umflare
material
pentru: formitate pentru libera
pentru
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de Un fractiunea UL%
terasamente
Simbol
pamanturi sub 0,5
mm
<0,005 <0,05
<0,25
mm mm
mm
Pamanturi necoezive cu foarte putine parti fine,
grosiere (fractiunea mai mare neuniforme (granulozitate
de 2 mm reprezinta mai mult continua); insensibile la 1a >5 foarte buna
de 50% din masa) inghet-dezghet si la
variatiile de umiditate <1 <10 <20 0 -
Blocuri, bolovanis, pietris
idem 1a, dar uniforme
(granulozitate 1b 5 foarte buna
discontinua)
Pamanturi necoezive medii si cu parti fine, neuniforme
fine (fractiunea mai mica de 2 (granulozitate continua);
mm reprezinta mai mult de sensibilitate mijlocie la >5
2a foarte buna
50% din masa) inghet-dezghet,
Nisip cu pietris, nisip mare, insensibile la variatiile <6 <20 <40 10 -
mijlociu sau fin de
umiditate
idem 2a, dar uniforme
(granulozitate 2b 5 buna
discontinua)
Pamanturi necoezive medii si cu multe parti fine; foarte
fine (fractiunea mai mica de 2 sensibile la inghet-
mm reprezinta mai mult de dezghet , fractiunea fina
3a 40 mediocra
50% din masa), cu liant prezinta umflare libera
constituit din pamanturi (respectiv contractie) 6 20 40 - >10
coezive. redusa
Nisip cu pietris, nisip mare, idem 3a, dar fractiunea
mijlociu sau fin, cu liant fina prezinta umflare 3b >40 mediocra
prafos sau argilos libera medie sau mare
Tabel 1b
Indice de
Granulozitate plasticitate Ip Calitate ca material pentru
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi Simbol Umflare libera UL%
Conform nomogramei Casagrande pentru fractiunea terasamente
sub 0,5 mm
4.Pamanturi coezive: nisip anorganice, cu
prafos, praf nisipos, nisip compresibilitate si umflare
4a <10 <40 mediocra
argilos, praf, praf argilos-nisipos, libera reduse, sensibilitate
praf argilos, argila prafoasa mijlocie la inghet-dezghet
nisipoasa, argila nisipoasa, anorganice, cu
argila prafoasa, argila, argila compresibilitate mijlocie,
grasa umflare libera redusa 4b <35 <70 mediocra
sau medie, foarte
sensibile la inghet-
dezghet
organice, (MO>5%)* cu 70
compresibilitate si umflare
libera reduse, sensibilitate 4c 60 10 <40 mediocra
mijlocie la inghet-dezghet
anorganice, cu 50
compresibilitate si umflare 40
4d >35 >70 rea
libera mare, sensibilitate
mijlocie la inghet-dezghet
30
organice, (MO>5%)* cu
compresibilitate mijlocie, 4d
20
umflare libera redusa sau
medie, foarte sensibile la
4e <35 <75 rea
inghet-dezghet 4a
10 4c 4b 4e
organice, (MO>5%)* cu 0 10 20 30 40 50 60 70 80 4f
90 100 - >40 foarte rea
compresibilitate mare si axa x = limita de curgere Wc%
umflare libera medie sau 4f axa y = indicele de plasticitate Ip
mare, foarte sensibile la Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)
inghet-dezghet
ART. 5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie.
5.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta.
5.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea se va aduce la cunostinta in scris
Inginerului in vederea revizuirii si aprobarii inainte de data inceperii oricaror lucrari.
ART. 6. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile
pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste
pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART. 7. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
7.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute
in tabelul 2.
Tabel 2
Metode de
Caracteristici care se
Nr.crt. Frecvente minime determinare
verifica
conform STAS
1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5
2 Limita de plasticitate pamantului utilizat insa nu va fi 1913/4
3 Densitate uscata maxima mai mica decat o incercare la 1913/3
5.000 m3.
4 Coeficient de neuniformitate 730
5 Caracteristicile de compactare Pentru pamanturile folosite in 1913/13

rambleurile din spatele zidurilor si
pamanturile folosite la protectia
rambleurilor, o incercare la fiecare
6 Umflare libera 1.000mc 1913/12
O incercare la fiecare:
7 Sensibilitate la inghet-dezghet -2.000mc pamant pentru rambleuri 1709/3
-250ml de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
CAPITOLUL II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 8. PICHETAJUL LUCRARILOR

8.1. De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin
picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului.
Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului cel putin cate doi reperi pe km.
8.2. Informatiile pentru pichetarea lucrarilor sunt furnizate spre informare Antreprenorului odata cu documentatia -
Ridicari topo.
8.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si
completarea pichetajului, realizand o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre
acestea de 30m in aliniament si de 20m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si
pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si
sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le
reamplasa daca este necesar.
8.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si
raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
8.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
ART. 9. LUCRARI PREGATITOARE
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita
zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile
si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in
vigoare.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la
debleuri.
9.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.
9.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
9.5. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii pentru umplutura vor fi transportate si depuse in
depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus
intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
9.6. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general,
daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in
caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul
fiind in sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu
pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5
punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Acordul Inginerului trebuie solicitat in scris de catre Antreprenor , inregistrari care trebuiesc pastrate.
ART. 10. MISCAREA PAMANTULUI
10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu
umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului spre aprobare, o
diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de miscare a terasamentelor ), precum si toate
informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, (in sensul
prevederilor din art. 4), precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (in sensul
art. 4) vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut, pentru care
Antreprenorul va inainta in scris Inginerului, solicitarea de agreere a acestora.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa
fie supusa aprobarii “Inginerului”.
10.5. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este
incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoare,
privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna
imediat spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori
si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor
exploata.
10.6. La lucrarile importante, daca Inginerul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile
art. 4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini
speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului
provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul miscarii pamantului” care
defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de
imprumut. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere
a lucrarilor.
ART. 11. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
11.1. In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de
sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie
solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca
Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
- un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4 din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport
fiind in sarcina Antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de
imprumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor
proiectului;
- crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de imprumut;
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
- in albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o
bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
- taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel
de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
- in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si
in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru
ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea
drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor
naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau
prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de
aceste pagube.
11.5. Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati
aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri
suplimentare sau despagubiri.
11.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor
necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
ART.12. EXECUTIA DEBLEURILOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu,
precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
12.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea,
urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la
umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se
permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a
nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi
finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
12.5. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta
prevazuta, Inginerul de comun acord cu proiectantul va putea prescrie Antreprenorului realizarea unui strat de
forma pe cheltuiala sa. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor
Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor
Normal.
12.6. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului,
Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna
o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
12.7. Prevederile STAS 2914 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt
date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
1.0 : 1.5
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0
alterabilitate si de adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau
favorabila in ce priveste stabilitatea chiar in consola
12.8 In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii,
zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate de catre
proiectant si cu acordul Inginerului.
12.9. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
12.10. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri
imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Beneficiarul.
12.11. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de
30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
12.12. In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca
si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:
- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
- cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
12.13. Pe timpul intregii durate a lucrarilor va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie,
taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa
fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este
atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
12.14. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in
tabelul 4.
Tabel 4
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii
12.15. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este aprobata de catre Inginer la
solicitarea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe
cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art. 14.
12.16. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Antreprenorul se va
asigura ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca:
- in perioada ploioasa: extragere verticala;
- dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10
puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
12.17. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce
urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele pluviale. Va trebui in
special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor nu permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta
suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
ART. 13. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 si 9 sunt comune atat sectoarele de debleu cat si celor de
rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare descrise mai
jos.
13.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute
trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum
1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate conform DDE si prin metode agreate de Inginer.
13.2. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art. 8 si 9, sau pe terenuri de portanta
scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru
a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.
ART. 14. EXECUTIA RAMBLEURILOR
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini, sa
fie verificate si acceptate de Inginer. Toate solicitarile si aprobarile, obligatoriu se vor face in scris.
14.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet
de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa aprobarea “Inginerului” .
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a
platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si
granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe
latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga
latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
14.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru)
in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu
profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta
transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra
sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant;
- asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime
la partea superioara a rambleului.
14.2.4. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea
in opera astfel:
- cand umiditatea naturala a pamanului depaseste umiditatea optima de compactare, pamantul se va
lasa sa se zvante sau se va trata cu var pentru a-i reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea
optima;
- sau din contra, daca pamantul este prea uscat va fi stropit cu apa pentru a-l aduce la valoarea
umiditatii optime de compactare.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in
STAS 2914 conform tabelului 5.
Tabel 5
PAMANTURI
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE NECOEZIVE COEZIVE
PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu
inaltimea h  2.00 m 100 95 97 93
h > 2.00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleurilor la adancimea (h) sub patul
drumului: h  0.50 m 100 100 100 100
0.5 < h  2.00 m 100 97 97 94
h > 2.00 m 95 92 92 90
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub patul 100 100 100 100
drumului
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare de 50% si unde
raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a
fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe
tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea
lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea
(dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe
santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson experimental de minimum 30 m lungime
pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze
un nou tronson experimental, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit.
Rezultatele acestor incercari vor fi inregistrate in registrul laboratorului de santier si inaintate spre aprobare
Inginerului.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm
dupa compactare.
14.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub
celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare valori sub limitele de mai sus..
14.4. Controlul compactarii
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

a. controlul va fi pe fiecare strat;
b. frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
FRECVENTA MINIMALA A
DENUMIREA INCERCARII OBSERVATII
INCERCARILOR
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de
1 la 250 ml de platforma pe strat
apa(umiditatea)
Determinarea gradului de
3 la 250ml de platforma pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor,
determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari
au valori minime admise sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in
registrul de santier.
14.5. Profile si taluze
14.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate
cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare.
14.5.2. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea
inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7.
Tabel 7
H
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU (max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in
tabelul 5.
14.5.3. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00m,
inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului,
inclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. In cazul in care Constructorul identifica rambleuri mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile
majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate realizat de catre Antreprenor , cu un
coeficient de stabilitate de 1.3…1.5 , si insusit de Inginer.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea
1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice
ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna in grade
Panta terenului 5o 10o 15o
de fundatie b) Coeziunea materialului Kpa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:

- platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de +50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
14.6.1. Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea ordona
Antreprenorului urmatoarele:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de
umiditate convenabil;
- un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos
14.7.1. Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura
omogena si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile
mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul
rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va
putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea aestora in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de
materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de min 12-16 tone,sau cu utilaje cu senile de min. 25 tone.
Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:
Q – reprezinta volumul rambleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare;
S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita
pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa.
Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material
stancos, art.12 tabel.4.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea
lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le
proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris
(tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
14.8.2. Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe
intreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4. Aceste tolerante se
aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi
executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime
min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului de cariera, acceptat a fi folosit, va fi de
1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia, care vor
preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.
14.10.Protectia impotriva apelor
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a
caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
ART. 15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie
plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri
cazute.
ART. 16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si
in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
- +/- 0.05 m, fata de ax;
- +/- 0.10 m, pe intreaga latimea;
- la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata
transversal, urmarind realizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In
curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de
4%.
ART. 17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din
brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant
vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
ART. 18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational.
Lucrari de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de
santier de catre “Inginer” si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale,
conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART. 19. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de
remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari
datorita proastei executii.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a “Inginerului”, si
toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.
ART. 20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
20.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

- verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- controlul compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului;
20.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra
calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea
lucrarilor executate.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.
20.3. Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare
Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea
intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
20.4.Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1.Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatarea terenului, indepartarea stratului vegetal si
compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
20.4.2.Numarul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3
incercari pentru fiecare 2000 mp suprafata compactata. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc
umplutura.
20.4.3. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse,
specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere,
indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa
altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga) .
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia
elastica, corespunzatoare vehiculului de masurare se incadreaza in valorile din tabelul 8, admitandu-se depasiri in
cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc
in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 8.
20.4.7 Pentru determinarea capacitatii portante cu deflectometrul cu parghie este necesar ca vehiculul de masurare
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 osie simpla cu roti duble;
 sarcina pe osia din spate 65...115kN;
 presiunea de umflare a pneurilor din spate sa fie egala cu presiunea normala (6.25. .6.75 atm).
Se recomanda utilizarea unui vehicul de masurare cu sarcina pe osia din spate de 115KN sau cat mai apropiata de
aceasta.
20.4.8. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii conform pct. 20.4.2 se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta.
20.5. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabel 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa
corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la
compactare.
20.7. Verificarea compactarii umpluturilor
20.7.1. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand
acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25
cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum
de min. 1000 cm3 conform STAS 2914 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face
potrivit notei din tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate
in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta,
distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face
in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea
platformei, situate pe o lungime de maxim 250m.
20.7.2. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va
dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.
20.8. Controlul caracteristicilor platformei drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in
verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului
drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile
proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 13
(tabelul 4) si la pct. 14.5.6. din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN are valori mai mari decat cele
admisibile din tabelul 8, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate .
Tabel 8
Valoarea admisibila a deformatiei
Tipul de pamant conform STAS 1243-88 elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila 450
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi
si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89, frecventa incercarilor
va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime.
CAPITOLUL III. RECEPTIA LUCRARII
Art. 21 RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect
si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza’’ in care sunt specificate remedierile care
sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a
tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
Art. 22 RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare .
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de reeceptie pe faze
, intocmit in timpul executiei lucrarilor .
Art. 23 RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu
prescriptiile legale in vigoare.
Date 4/19/2023
Calcul luminescent Galati Zlatna
Created with DIALux

Table of Contents
Cover . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Table of Contents . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Luminaire list . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Product data sheets

Gewiss - ROAD[5] MEDIUM 6M HUGE 740 0.7A ST. ALONE CL. II (1x LED Module . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
740 @0.7A)
Unilamp - Small SIROCCO Optic - Area Light / Road Optic Double Sided (1x LED ......................5
............................
72W 4000K, 1x LED 72W 4000K)
Site 1
Luminaire layout plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Luminaire list . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
.............................
Calculation surface 3 / Light scene 1 / Perpendicular illuminance . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.
Calculation surface 4 / Light scene 1 / Perpendicular illuminance . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............................
12
Luminaire list
Φtotal Ptotal Luminous efficacy ΦEmergency lighting PEmergency lighting

140308 lm 1252.0 W 112.1 lm/W 57508 lm 640.0 W
pcs. Manufacturer Article No. Article name P Φ Luminous efficacy Index
4 Gewiss GWR5176 ROAD[5] MEDIUM 6M HUGE 740 153.0 W 20700 lm 135.3 lm/W 7245
0.7A ST. ALONE CL. II
4 Unilamp 7245-I-4- Small SIROCCO Optic - Area 160.0 W 14377 lm 89.9 lm/W
672-XX Light / Road Optic Double Sided
160.0 W 14377 lm (100 %) -
3
Product data sheet
Gewiss - ROAD[5] MEDIUM 6M HUGE 740 0.7A ST. ALONE CL. II
Article No. GWR5176
P 153.0 W
ΦLuminaire 20700 lm
Luminous efficacy 135.3 lm/W
CCT 4000 K
CRI 70 Polar LDC
Index 7245
Road [5] is the range of LED lighting devices which completes the
offer for urban and road lighting. The new range has been designed
to offer better lighting performances, simplify the installation and the
maintenance of the lighting devices and promote the maximum
energy-saving. Road [5] is the ideal solution to all types of urban and
interurban road lighting, round-about, large outdoor areas and
parking lots, both for new and already existing installations.
4
Product data sheet
Unilamp - Small SIROCCO Optic - Area Light / Road Optic Double Sided
Article No. 7245-I-4-672-XX
P 160.0 W
PEmergency lighting 160.0 W
ΦLamp 19800 lm
ΦLuminaire 14377 lm
ΦEmergency lighting 14377 lm Polar LDC for Light emission 1 and 2
η 72.61 %
Luminous efficacy 89.9 lm/W
CCT 4000 K
CRI 80
ELF 100 %
Description
SIROCCO is a family of floodlight, surface washer and area lighting.
Two types of light distribution, asymmetric and bi-symmetric.
Available with a range of mounting accessories including ground
mount base, pole top mount, and wall/pole mounting arm. It is
designed to operate with the high lumen output LED light source.
Reflectors for SIROCCO have been engineered utilizing the latest
technology and software for maximum performance. A calibrated
aiming unit provides accuracy of light distribution on any surface or
structure. SIROCCO is suitable to illuminate medium to large size
objects or areas such as signage boards, building facades, parking
lots, public parks, pedestrian, small streets and squares. Galvanized
steel pole and anchor unit for concrete foundation are also available.
SPEC
5
Product data sheet
Unilamp - Small SIROCCO Optic - Area Light / Road Optic Double Sided
•Designed, Manufactured and Tested according to IEC 60598-1, IEC

60598-2-1 and VDE regulations.
•LM6 Die Cast Aluminium body.
•Stainless steel screws.
•Nano Ceramic surface conversion.
•Double layer coating.
•Safety glass cover.
•Post-cured silicone gasket.
•High quality LED module and driver.
•Anodized aluminium reflector.
•Adjustable optic.
•GFR PA6.6 Terminal block.
•M16 cable gland or weather proof grommet.
•Pole light and flood light pre-wired with outdoor cable.
•Installation work has to be carried on according to the enclosed
product manual.
γ C0° C90° C0°- C360°
0°-180° 2637.40 3425.40 4119.40
60°-90° 2052.30 555.40 4119.40
Glare valuation table for Light emission 1 and 2 [cd]
6
Site 1
Luminaire layout plan
7
Site 1
Manufacturer Gewiss P 153.0 W
Article No. GWR5176 ΦLuminaire 20700 lm
Article name ROAD[5] MEDIUM

6M HUGE 740 0.7A
ST. ALONE CL. II
Fitting 1x LED Module 740

@0.7A
Index 7245
Individual luminaires
X Y Mounting Luminaire
height
53.350 m -2.773 m 4.000 m 1
53.096 m -44.806 m 4.000 m 2
110.535 m -2.545 m 4.000 m 3
110.200 m -45.100 m 4.000 m 4
8
Site 1
Manufacturer Unilamp P 160.0 W
Article No. 7245-I-4-672-XX PEmergency lighting 160.0 W
Article name Small SIROCCO Optic ΦLuminaire 14377 lm

- Area Light / Road
Optic Double Sided ΦEmergency lighting 14377 lm
ELF 100 %
Fitting 1x LED 72W 4000K,
1x LED 72W 4000K
Individual luminaires
X Y Mounting Luminaire
height
110.330 m -22.047 m 4.000 m 5
80.438 m -1.375 m 4.000 m 6
82.214 m -45.582 m 4.000 m 7
53.015 m -22.574 m 4.000 m 8
9
Site 1
Luminaire list
Φtotal Ptotal Luminous efficacy ΦEmergency lighting PEmergency lighting

140308 lm 1252.0 W 112.1 lm/W 57508 lm 640.0 W
pcs. Manufacturer Article No. Article name P Φ Luminous efficacy Index
4 Gewiss GWR5176 ROAD[5] MEDIUM 6M HUGE 740 153.0 W 20700 lm 135.3 lm/W 7245
0.7A ST. ALONE CL. II
4 Unilamp 7245-I-4- Small SIROCCO Optic - Area 160.0 W 14377 lm 89.9 lm/W
672-XX Light / Road Optic Double Sided
160.0 W 14377 lm (100 %) -
10
Site 1 (Light scene 1)

Calculation surface 3
Properties Ē Emin Emax g1 g2 Index
Calculation surface 3 21.6 lx 0.45 lx 262 lx 0.021 0.002 CG1

Perpendicular illuminance
Height: 0.000 m
Utilisation profile: DIALux presetting (5.1.4 Standard (outdoor transportation area))
11
Site 1 (Light scene 1)

Calculation surface 4
Properties Ē Emin Emax g1 g2 Index
Calculation surface 4 21.6 lx 0.45 lx 262 lx 0.021 0.002 CG2

Perpendicular illuminance
Height: 0.000 m
Utilisation profile: DIALux presetting (5.1.4 Standard (outdoor transportation area))
12
Numele si prenumele verificatorului atestat Nr. 3 3 -0412 023 ; Data 19.04.2023
dr. ing. Pavel ALEXA Conform registrului de evidenta
REFERAT
privind verificarea de calitate la cerinta A1 si 42 a proiectului
CONSTRUIRE CENTRU DE COLECTARE

PRIN APORT VOLUNTAR ORAS ZLATNA, SAT GALATI, JUD. ALBA
Faza DTAC + PTh ce face obiectul contractului
1. Date de identificare
o Proiectant general: ADAL SOLUTIONS SRL (Proiect nr.0412023 fazaDTAC+ PTh);
O PTOiCCtANt de specialitate / arhineclura: ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL
(Proiect rtr.0212023 fazaDTAC + PTh);
o Benefi.ciar: Orasul Zlatna;
. Amplasoment: oras Zlatna. sat Galati, jud. Alba, CF 79883;
o Data prezentarii Proiectului la verificare: 79 apr.2023.
2. Caracteristici principale ale proiectului si ale constructiei:
PROIECTAT:
1. Structura metalica de tip pergola.
Stalpi din otel;
Grinzi din otel;
Fundatii izolate sub stalpi.
3. Documente ce se prezinta la verificare:

o
Tema de proiectare: ......... ...;
o Proiect nr.0412023 fazaDTAC + PTh elaborat de ADAL SOLUTIONS SRl(proiectant
general) si ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL (proiectant arhitectura);
o Alte documente: ........
4. Concluzii
Se considera proiectul (faza DTAC + PTh) corespunzator, semnandu-s e s i stampilandu-s e
c onfor m indr um at orul ui.
Am primit 5 exemplare Am predat 5 exemplare

Investitor/Pro i ectant Verificator tehnic atestat.
dr. ing. Par,.el Alexa
., \ ,,:-
'' ,, f-r.
. .-t .tt
S.C. FLESCHIN CONSULT SRL Nr.64-1 aprilie din 2023
Reg. Com.114712005 C.F. 18044522
Alba lulia, str. Motilor 75B
REFERAT
privind verificarea de calitate la cerinta:

D1- igiena ,sanatatea oamenilor si protectia mediului;
a proiectuiui:CONSTRUIRE CENTRU DE COLECTARE DESEURI PRIN APORT
voLUNTAR, ORA$ ZLATNA, SAT GALATT, LiJOTTALBA
ORAS ZLATNA, SAT GALATI, JUDETULALBA, CF 79883
Faza:P.T., pr. nr.2912022, ce face obiectul contractului nr.6412023
1.DATE DE IDENTIFICARE
Proiectant general:S.C. ADAL SOLUTION S.R.L
Proiectant de specialitate:ATELIER ARHITECTURA NECHIMIS SRL,arh.Nechimis Stefan
Beneficiarul investiliei:ORAS ZLATNA,
Amplasament: oras Zlalna, sat Galali, CF 79883, jud. Alba
Data prezentarii proiectului pentru verificare:11.04.2023
2.CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI SI ALE CONSTRUCTIE!

Proiecttip prin care se propune construirea unui centru de colectare degeuri prin aport
voluntar, alcatuit dintr-o platforma pe care se vor amplasa mai multe constructii prefabricate si
se va construi o copertind pe structurd metalici.
-Dimensiuni: Sc totala =37 2.94mp ;
-Functiunea principala - containere,colectare deseuri prin aport voluntar
DOCUMENTE CE SE PREZINTA LAVERIFICARE

Certificat de urbanism nr. 69 din 18.10.2022, emis de Primaria orasului Zlatna
Planse desenate: A03,A04,A05
Memoriu tehnic arhitectura
4.CONCLUZII ASUPRA VERIFICARI!

Verificarea s-a efectuat exclusiv pe baza datelor din documentatia prezentata,
neavand un caracter exhaustiv.
ln urma verificarii se considera proiectul corespunzator pentru faza Pfh,
sem nindu-se si stampilindu-se conf. I ndrumatorului.
Am primit 2 exemplare Am predate 2 exemplare

INVESTITOR / PROIECTANT VERIFICATOR TEHNIC
arh. STELIAN FLE
ffi ,q,\
id \Y'
rr1i
w#
*l
I
tu l,
|- !!
ail

PT - Parte Scrisa

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

PT - Parte Scrisa

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

RL

Ponoran Date: 2023.04.20

Construire centru de colectare prin aport voluntar, orag

BENEFICIAR: Orasul Zlatna

ADRESA IMOBILULUI: oraq Zlatna, sat Galafi, jud. Alba, CF 79883

DENUMIRE PROIECT: Construire centru de colectare prin aport voluntar, oraq

PROIECTANT GENERAL: ADAL SOLUTIONS SRL

$EF PROIECT qi STRUCTURA: ing. Adrian llieLazilr

ARIIITECTURA: arh. $tefan Ovidiu Nechimig

INSTALAIII: ing. Alexandru Urca

MEMORIU TEHNIC GENERAT

CAP. I. DATE GENERATE

DENUMIRE PROTECT: CONSIRU/RE CENTRU DE COLECTARE DE$EUR\ pRtN A?ORT

AMPTASAMENT $r DrMENsruN, \i'l-'{+-11

cAP. 3. CARACTERTSTTCTLE tNVESTIT|Et pROpUSE

DESCRIEREA CONSTRUCTItOR PROPUSE

Plotformd corosobild pentru omplosoreo contoinerelor de tip ob-roll pentru degeuri 9i

Pe longd lucrdrile de omenojore descrise moi sus, plqtformo vo fi prevdzutd cu

P.O.T. propus = 0,62'/";

CATEGORIA DE tMpORTANTi A CONSTRUCTTET

CAP.I. DATE GENERALE

DENUMIRE PROIECT: CONSIRU/RE CENTRU DE COLECTARE DESEURI PRIN APORT

I.2. CARACTERISTICITE AMPTASAMENTULUI

1.2. CARACTERtSTTCtTE CONSTRUCTilTOR EXTSTENTE

1.3. CARACTERISTIC|tE CONSTRUCTItOR PROPUSE

Pe terenul descris moi sus se vor executo urmdtoorele lucrdri:

Pe ldngd lucrdrile de omenojore descrise moi sus, plotformo vo fi prevdzutd cu

cu HG 766197, cotegorio de importon[d o copertinei metolice este "C" -

T.4. ETEMENTE DE TRASARE

Constructio vo fi pozifionotd pe teren conform plonEei Plon de situolie

cAP. 2. DESCRTEREA FUNCTTONATA *;\

2.2. coNsTRucTtE pRopusA oEJ"i

Adifionol imprejmuirii detoliote moi sus, se vo reolizo gi imprejmuireo contoinerului

Supraf{i totde CF 698&l = 6345{.fi} m2

Pentru reolizoreo obiectivului se propun urmotoorele cotegorii de lucrori :

IUCRARI !NFRASTRUCTURA lo plotformo corosobild, plotformo betonotd, copertino metolicd 9i

LUCRARI SUPRASTRUCTURA lo copertino metolicd.

LUCRAR! DE FINISAJE lo copertino metolicd:

- montore jgheob si burlone.

tucRARr PTATFoRME St REFACERE TEREN (eXrrntOn) :

3.1. srSTEMUr coNsTRucTtv

3.2. iNcHrDERr EXTERtoARE St coMpARTtMENTART tNTERIoARE

Tompldriile exterioore pentru dotoreo de tip borocd destinotd biroului gi grupurilor

3.3. FINISAJE INTERIOARE

Copertino metolicd gi contoinerele vor oveo structuro metolicd oporentd.

3.4. FINISAJE EXTERIOARE

Copertino metolicd gi contoinerele vor oveo structuro metolicd oporentd.

3.5. ACOPERTSUT $t [ruVrUrOAneA

3.6. COSURT DE FUM

tnstolofiielectrice: lluminotul s-o proiectot respectondu-se normotivul NPO6I/2002

posibilitoteo comenzii in trepte o iluminotului, in funclie de sorcino vizuold gi

cAP. C. irOrplrNIREA CERTNTETOR DE CATTTATE

4.1. CERTNTAUAU - REZTSTENTA gt Srae[tTATE

Proiectotd in conformitote cu normotivul NP II2/04 - ,,Normotiv pentru proiectoreo

4.2. CER|NTA "B"- STGURANTAitt gXpt-Olrlnr

4.3. CER|NTA"C" - SECURTTATEA tA INCENDIU

Construclio (copertind metolicd) se incodreozd lo grodul ll de rezistenld lo foc. Se vor

4.4.t. tctENA g, si^rirA rEA oAMENILOR

4.4.2. REFACEREA g' PROTECT[A MED|ULU|

4.S.t. IaoLAREATERMICA g' ECONOM/iA DE ENERGTE

4.6. CERTNTA "F" - PROTECTIA tA ZGOMOT

cAP.5. MISURT DE PROTECTTE CtVtrA

Conform Legii 481/2004 qi HGR nr.37l2006, clddireo nu se incodreozd in cotegorio de