Tescul actuael versiuni reproduce edit Le litre des Mille nuits ete ‘mut, waducion iuérale et complied texte arabe pa ede J. C Merdras, Editions de la Revue Blanche, Patis, 1899, versiune coroborsti eu ‘raduceres in limba rusk Knigesisiat¢ eno! noch, peveved s arbskogo MM. A. Sale, Gosuéarstvennoe ladarestvo Hudojeswvennei Literati, Mosk, 1958. O MIE $I UNA DE NOPTI Yolumul V1 (Noprile 316-393) “Texc integral ‘Traducere gi nore de Haralambie GrimeseuDesign copercé: Carmen Lucaci llustrayis lon Manea © 2010 Edicura Bre Press, peneru prezentaeditie Edituca Ere Press Playa Presei Libere; nt 1, sector 1, Bucuresti Tel fixe 021.318.70.27, 021.318.70.28 afice @erepres.r0 comenai@erepressr0 wormerepresst0 Desreren CIP Biliteii Nafionale + Rominii (O tle una de nop! vd: Haralambie Grimeseu.- Beeutets Ere Pes, 2009 1S. ISBN 978-973-157-712-8 Val 6,- 2009, ISBN 978-975-197-7423 1.Grimesca, Harslambie (wa) 90141121 398(=411.20) 135.1 Editori: Ciprian Ene, Adriana Ene Redactori: Mihaela Pogonici. Diana Penes ‘Consilierliterar: Mihail Gramescu DTP: Elena Matin ‘Corectori: Raluca Sileudean, Ana-Maria Nedelea, Roxana Geanci Sicum ens cea dea irei ste saisprezecea noapte «»- micuya Doniazada, odata isprivité treaba sultanului cu Seherezada, strigi din ungherul unde sta ghemuité: ~O, sora mea, ma rog fie, ce mai astepti ca sa incepi povestea cea figiduitd cu frumoasa Zumurrud gi cu Alisar, fiul lui Glorie? Tar Scherezada, zambind, rispunse: = Nu astepr decit ingiduinga sulranului acesca bine crescut i bruit cu purciri alese! ‘Atunei sultanul Sahriar gra = Poti! $i Scherezada spusc: POVESTEA CU FRUMOASA ZUMURRUD SI CU ALISAR' S] © povesteste ci in vechimea viemilor si in trecutul ‘varstelor si al clipelor, in sara Khorassanului, era ‘un negustor tare bogat, pe care il chema Glorie' si care avea un fl, frumos ce luna plina, pe care il chema Aligat. Or, intr-o 2i, Glorie, negustorul cel bogat, de mule rare inaintar in varsti, se simti smreduit de boala mori. Ti chema la sine pe fiul siu si fi spuse: — O, fiul meu, iacitd ci este tare aproape sorocul ursitei mele gi ag vrea si te poviquiesc cui o povagil ‘Alisac, mahnic rau, spuse: ~ $i care este povaga, 0, taic& al meu? Negustorul Glorie spuse: —Te povasuiesc sa nu legi chelemet si si nu te incir- duicsti cu nimenea, intrucat lumea este asemenca cu un fierar: daci nu te arde cu focul de la covalia Ini ori Ta M.A. Salis pisttean numelearabal penonajuls Madd sad-din,6 mies una de napté ac nu-ti scoate un ochi sau pe amndoi cu scinteile de Ja nicovala lui, negresit c& are si te inabuse cu fur lui! Si-apoi a spus poet Nu teamagh cumva si crezi acai st-nidlnegti pe neagra cale Prieten credincios atunci ind soarta dasa te pravalet Singuneate, numai tu, O, seumpa sihastrie-adinci, Fi dai celui ce te-a-ndragit Puterea ceca ca de stained Deca pine pururi drumul dept Si deca deprinde cds mai bine Dibacial mesteguge sd rea Ineredere decat in tine! Un altul a spus: Lumea, edt va fs fe, doen ie Cine stie sa le-nvete, Prinde-reiipituna vie: Una al vanzarii pret Altai hide viclenie!" Un altul a spus: Degerticinni, prosi i fleacuri Pe lumea asta din belug. Dat daci- scoate-n cale soarte "LaM.A Sali, ovignas este formulas pun ale: epee lip gh hme, Vedat tbe doar fen Pretnd endina «finite A treiutesaisprezecea noapte 7 Un om ales, fi priterug Gu el. cici cu asereni prieten Se-rvagi-al vietii megtegig! Dupa ce aut ataespuse de latitinl su pe moare, tanarul Alisar rispunse: = O, parinte al meu, iti sunt ascultitor si supus! Ce mi mai povatuicsti? Glorie negustorul spus: ~ Fi binele, dack totusi iti sti in puting’. Sinu astepra si fii rispliticin schimb cu vreo mulgumire ori cu yreun bine asemenea. O, fiul meu, nu aver, vai, prilejul si savarsim bindle in fecare zi! $i Alisar rispunse: = Ascule simi supun! Da acestea ii sunt toate povejele? Glorie negustorul spuse: = Si nu irosesti avupile pe care ye las: nu vei i presuit decit in temeiul a ceea se afli sub puterea mainii tale! Ci sipoetul a spus: Pe vremea cétnd eram sérac ‘Niciun prieten nu aveam — Sisacuma iactut-i cum vin Sa-oni fie oaspeti la bairam! Abs, cgi duymani mi sat fecut Prieteni, stot vin s-apuce! Skcépi dugmani mi-es cépata Cand bugitia mi sear duce! Apo bite amd —Nu dale spate sfaturile oamenilor pititi, si nu socoti cumya cd ¢ zadarnic si ceri sfat de la cel care poate si te sfituiasci; cici poetul a spus: vga cag ee erin in ea Fi Aecan bie ois oct ‘Ain cid pa eee ie Catine fl peer pe eral8 O mie sé nade nopti Sa nu faci doar cum judeci Mai cere s-aleuia un sat! Caci, fe seul bun ori nu, Mai bine-i sa fii cugetat: Cand numai ochii vrei sa-fi vezi, Ajunge-osingurd oglindd, Dar daca vrei si-ti cercetezi ‘Si ceaft casa i-o cuprinda ‘Se cere-atunci si te perinzi Trapelna dout oghnaih Pe deasupra, fiul meu, mai am si-si dau cel de pe urmi sfat: Fereste-te de vin! El este pricina tuturor relelor. El poate si-fi fure mingile gi si te facé un lucru de ris si de batjocuri*. laciti acestea sunt poverele mele de pe pragul cel de pe urma. O, copilul meu, si-fi aduci aminte de vorbele mele! Sé fii un fiu strilucit! $i binecu- vantarea mea si te insoyeasca tn viagal ‘LaM. A. Sali Sistovele. ‘Sed Bln, ade en le ttc tbe! Fiala cejndu obi fac ed Gi pene rice mina sd dn cot de ‘Sorie tar af un tal ma pres! Sau slovele ua Ni aupr ras te cede rata tntinpvi Si perro asirioad et sub etd rzbunari Cn mendhia oi asapritl pinde cea te sre! Sinaiedtd ebiad egret Alles ri cl ma doar! BLAM. A Salis, eadangi fice frumoast exeslova pectalu: ‘Jus pe Mla ot niidaté ex wean md ib xvi, Crp wn ler a in rp, verb cag epi! Ni ares ma prindiva mea loam vial oda, Sint prism nom dat fac dc di coc uaa A tre cute saisprececea neapte 9 $i Glorie, negustorul cel bitean, dupa ce grii astfel, inchise o clipita ochii si se cufunda in sine. Apoi jj ridick degetul ardvicor in drepcul ochilor sist rosti mar- turisizea de credingé!. Dupa care se savarsi intru mila celui Preainalt. Si fix plans de fiul siu si de tof a lui $i se Bien 0 in— mormantare la care venira si mari si mici, si bogati si siraci. $i, dupa ce fu baigat in mang, i se scriserd stihu- rile acestea pe piatra de pe mormant: Tasint-am fost, i mi s-a dat vieapi, $i dub am cdpatat si-acuma iar Tot pind are intr depart Nici nag fi foe dects pavina doa Si iacd-aga cu negustorul Gloric. Da cat despre Alisar, fiul lui Glorie, iackti Dupa moartea parintel Alisar se ginu mai de- parte de negustotie in pravilia cea mai de seam’ din suk, si urmd cu sirg poverele pirintesti, mai ales in ce privea legiturile cu semenii sii. Da, chiar cand se implini un an si i, ceas la ceas, se list ispitic de baiegi cei telpizi nigte pui de lele, lepadaturi fir de rugine. $i se incardui cu ei pitimag, si le cunoscu pe mamele gi pe surorile lor, nigte stricate si niste odrasle de citele. Si se afunda pang la git in deamag, $i se ineci tn vin si tn risipa, peo cale cu totul potrivnic drumului cel drept. Intrucit, nemaifiind intr-o stare de minte teafira, isi facea atare socoteala ticaloasi: ,De vieme cc taic-meu mi-a lsat bogitiile sale, se cade si ma gi folosesc de ele, ca si nu le mai dau de mostenire altuia dup mine! $i yroi si mi bucur 2 musilmani de credings, resi adesea in cele O mera de nop este alcituts din expriomteaa doud ide smircurises: ck nu exis At dumnezeu in afar de Allah” st ,marcurisee ef Mahomed ese mis lui Allan”10 O mie gi roa de noppi de ceasul si de desficarea care trece, cici doar nu am si irdiesc de dou ori!“ Or, chibzuiala aceasta ii izbuti atata de bine, si Alisar urma atita de statornic a innadi ziua cu noaptea la apitiile lor, fara a precupeti nicio sminteala, incat se vizu curind adus si-si vind’ gi privilia, si casa, si lu- turile din casa, si toate hainele; si nu fi mai ramasera decét numai straice pe cate le avea pe el Pau atunci, cu deplina limpezime, si-si vada amu- rit toate riticir si ia aminte ce minunate fusese sfacurile pirincelui siu, Glorie. Prietenii pe care ti cinstise Sirbitoreste, sila usa cirora se duse si bata rind pe rand, roti gisiri cite vreun temed oarecare ca si se descororo” seasca de el. Incat, ajuns acuma la marginea cea mai de pe umm a siracici, fu nevoit, nemancind nimic din ajun, Si iash din hanul cel nevoinic in care se aciuase si si cergeuscd din poartd in poarti, pe ulite. Pe cand batea asa drumurile, ajunse la meidanul targului, unde vizu o mulrime mare strinsi ciotca. Se simti ispitit si se apropie i cl, ca si ia seama despre ce se perrecea, si vazu, in mijlocul roatel alcévuite din negustori, din misiti si din cump’ricor... {in clipica aceasta a istorsirii sale, Seherezada vizu ca se Jaminezei de ziud si teu sfelnic. Dar cind fc coa de a tri ste saptespresecea noapte Spuse: «Vint, in mijlocul roatei alcituite din negustori, din misiq si din cumparitori, o roaba alba si canara, zarifi si TAMA Sali aug: Te Alaa i bel prec pune pel Tela fi rnin amined a oa mee, Ea sme eo ff tnd Sia te desfepi cw 101 ce-ai strins din grew? A inc ute apresprezecea noapte u nurlie la boiu: un mijlocel ca de cinci palme, si nigte trandafiri drept obrijor, si niste sini bine alduifi, si ce dindiric Inca i se puceau potrivi, fara eam de greseali, stihurile poetului Ea s-a ivit din marricea curaua A frurusei fri de cusar: ‘Nui nici prea mica, nici pea mare nu 6 Nici grasa si nici slab, 3f-mprejur Rotuinduri de bosean side gutuie Asa-ncit insist Frumusefea arde De dragul frumusepi ei ce-mbie Prin strivezin-i nl prin carei come ‘Sfiosu! chip, cei pliniul de mandre Obrazat ef ¢ inst buna: boink: Matdigi-i, legdnati-n vine wors lar risflareacie mireasma dulce A bobutei de muse desftter Feacuta pare din margaritare Topite! Madularele ei sunt Attia de luc, ca se-oglindeste Inele lana de pe chipn-i bland, De par si ele-a fi un sir de lune. Dar care grai ar i vrcodatie-n sare Sécare limba s-ar pricepe-a spune Lumina strilucind ca 0 minune ‘A-ntregii ei fapturi strilucitoare? Cand isi arunei privirile asupra copilei cele frumoase, Alisar rimase uluit pan peste marginile uluiri, si fie ci inlemni de minunare, fie ci vru si-si mai uite o dlipita nevolnicia la privelistea frumuseyi, se bigi si dl printre Jumea stransé care se gi pregitea pentru vanzare. lar ne- gustorii si misigii ce se aflau acolo, si care inca habar nu