__

Redactor: Alice Raluca Peh€scu

Tehnoredacluc: Andrei Cirtoaje
Coperta: Walter Riess

Date riespreautori:
GABRIH,A.AL${APARASCHM- profesorgradui I la Colegiul
gcolare
Nationai ,,GheorgheLaz&'' di-nBucuresti,ooautorla auxiliate
pentru claseleV'-VIII, aLrtorric articoiein revisle de specialitate'
SLVIU DANBT - profesci gradul II la Grupul $colar Agriccl
qcolarepentru
,,ViaceslavHamaj" din Bucureqti,ccaulor la auxiliare
clasele '/-VIII, autor do alticole ?n revista,,Arhimede"'
Referent: L.ILIANA FLORICA VtJftAlxJ -- profesor 1a $coala
C et rerallr.r .7 0 , s e ei o r 3 , B , r c u r e $ ti.
DescdereaCIP a Bibliotecii Nafionalea Romdniei
DANET, SILVIU
Mitemafci: formule +i netiuni generale: clasele V-VEI I
Alina Paraschiva,Silviu Danel. - Bucrresti: Corint,2007
I S B N 9 7 8 - 9 7 3 ;- 3 5 - 1 4 5 - 2
l. Paruscldva,Alina
: , rt 07j. 3.t ) ( 0 8 3 . 5 ;
Dii.rzffe:
Splair,iiIndepenri.:nleinr. 202 A, seclor6' Buc+resti
' i. : 1. .: 119. f1 8 . 1 23,I 9 . 8 8 . : i 3 ,3 1 9 .8 8 .7 'Fi a x: 3 1 9 8 6 6 6
E-:na il : vanz;rri@editu;accrrnt.ro
Mag:rzinul virlual : www.edituracorint.ro
t S B N: 978 - 9 7 3 - 1 3 5 - 1 ' + 5 - 2
F,:n:nar:-121 61 x 86: Coii til'o: 4
Toate drepturile asi!pia acestei edilii sunt rezervate Editurii
CORINT. partecorlrLrneniaa GRUPUI-UI EDITOI1AL CORINT
iiparii h S.(. ilo,'l-S-iiF. S.F..L.Galali, Sti l Decenlbriel9lS. nr. 23
l,l. :::r: 0l--:6492587
Pregatireaelevilor. la matematica, atdt la clasa, cat $i in
'.3!ierea sustinerii unor exanene
$i concursud, hebuie sa
:orneasca de la cunoaqterea,in{elegerea qi retinerea
:'rtiunilor teoretice, far6 de care orice problemi rdmAne o
:irlgma nerezolvata".
Lucrarea este organizaid in doul pirfi, corespunzatoare
i;irr doudramuri ale studlului matematicii in claseleV_VII
- :lgebra gi geometrie -, 5i realizeazi o trecere in revrsta a
r*uror nofiunilor de matematica incluse in programa
s-:l:iri iiin curriculum nucleu 6i curriculum aprofundat
pe,--tn:gimnaziu. Noliunile sunt stmcturate qi inciuse in
c:litole. conform materiei studiaie, astfel incet elevui sa se
p'- .:-: orientau$or si, totodata,sa aibi la dispoziiietot arse-
r.r'.:l teoietic necesar,insotit de exemplificari prin cAteva
er-.i.ilii.
Considerdm ci prezentalucrare este un auxiliar tJidac_
tL 'rtil $i eficient, atat pentru elevi, cit qi pentru profesori,
pe::ru activitateacurentAdesfigurata acasasau ?nclasii, dar
s l€ntru exatnelle, reuqind sa acopere,in totalitate, intr_o
f: i:ri sinteticd, confinuturile programei de matematici
pr-:rru gimnaziu.
Autorii

-c+-
 __NF

lt- et*samA
=

L Capitolul I
M ullimeanumerelornaturale
Simbolwile 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 senumesccifre.
Numerelescriseastfel0,1,2, ...,9, 10, 11,.... foimeazd,
t'rul numerelor naturale,

I Observayie.$irul numerelornaturale este infinit.

hl = {0, l, 2,3, ...} - mullimeanumerelornaturale.

w* : {1,2,3,...}= tN\ {0}.
Numer eIe nat ur aIe srmt'.
. pere - se impart exactla2, se noteazdn :2k, k e N:
,. impare - nu seimpart exactIa 2, se noteazl n=
2/r+ 1, fr e N.
1. Operaliicunumerenaturale
1.'1
. Adunarea
termen+tefmen= sumd
Proprietdlile adundrii numerelor natarale:
a) Comutativitatea:a + b : b + a,V a, 6 e lN.
b)Asociativitatea: a+ (b+ c): (a+ b) + c,Y a,b, ce N.
c) Elementul neutru: a + 0 = 0 * a : a,Y a e N. (Numdrul
tratural 0 este element neutru fa{i de adunare.)
1.2. Scdderea

@
a - b =c , Y a , b e N , a >b .
Proba scdderii: a: b + c.

A
 ,-- --
j, Algebrd
Matematicd: fomule qi no{iuni generaie - clasele lr-VIII

1.3.inmultirea 2. Comparareati ordonarea numerelor naturale

deinmultit ' inmultitor = Pentru orice dou6 numere naturale a qi & existi una gi
Nota1ie: inloc de semnul ,, ' " care simbolizeazdinmulfire numai una dintre urmitoarele relafii:
se foiose;teqi ,,x". a <b a mai mic decAtb
sau
Proprietdfile inmullirii numerelor n aturale :
o.: b a egalcu b
a) Comutativitatea'. a ' b: b a,V a, b e ll.l.
b) Asociativitatea: {a' b) ' c = a' (b ' c),V a, b, c e N. a >b a mai mare decit,l
c) Elementul neutnr: c ' l: a,Y a e ili. (Numdrul nahrl
1 esteelementneutru fald de inmullire.) Pentru orice a, 6 e N avem unndtoarelereialii:
d)a'0:0 "Vd eh ,l. " a { b dacd qi numai dacda < b s; a: b;
e) Distributivitatea inmullirii faF de adunare: . a 2 b dacd.;inumai dacda> bqi a: b.
a ' {b + c): a ' b+ a' c , Y a, b, c € N'
f) Distributivitatea inmultirii fald de scidere: Egalitateaqi inegalitateanurnerelor nahirale au proprietatea
a ' (b - c)= a ' b - a' c , Y a, b, c e N, b> c ' de tranzitivitate:
. Dacd a < b qi b< c, atunci a < c,V a,b, c e N.
1.4.impdrlirea . Dacd a < D gi 6 ( c, atunci a 4 c,Y a,b, c e N.
:i'mDanltor=cat .Dacd a > 6 si 6> c, ahrncia> c,V d,b, ce N.
a: b:c,Ya,b etl.l,b * 0. .Dacd a > b pi b ) c, atuncia ) c,V a,D, ce N,
Proba impdrlirii: a: b ' c. . l)acd a = b qi b : c, atunci a : c,V a,6, ce N.

O bservalie :0: D:0 , Vb€ N, b+ 0

Relaliile
numerele naturale.
l]]]]]]]i]]@ltga!r{:i:i;*ik

Oricare ar fi numerele naturale a si b, b + 0, numit 3. Factorcomun

deimpdrlit gi,respectiv,impirfitor, existddoudnumerenatu
Pentru orice numere naturalea, 6 pi c avem:
rale q gi r, numite cAt Ei,respectiv,rest, astfel incdt
a . b *a - c =a - ( b +c l E i
a :b'q+ r , r < b.
a' b - a' c = a' (b * c),cu b > c.
Numereleq si r, determinatein acestecondilii, sunt aniri

rt-
4. Putereaunui numir natural
Definilii: erponen{iegali.
t) Se numegte puterea a n-a a numirului natural a a " =a ^ e n =m , Y a € N *, n , m e N .
numdruluia 'da tprin o " =g . a. a. . . . . 4, n22, a, ne hl, t) Dintre doud puteri cu baze diferite, dar av6nd acela;i
exponent(diferit de zero), estemai mare puterea care arebaza
unde: a - se nume$ten.ra p,.te.'ii;
:lal mare.
r?- senumeEteexponentul puterii.
a '<b 'e a <b , Y a , 6 e N *, n € l l . l *.
O Operalia matematicdprin care se obline puterea unul
numir senumegteridicare la putere. 5. Ordineaefectudriioperatiilor gi folosirea
4.1. Regulide calculcu puteri parantezelor
P ent r u oricea € Nqi or ic em , n e Nav em : Dacd intr-o expresie eisti parantezerotunde, drepte qi
l.at = a,Va e N* ; "colade,incepemcu efectuareacalculelordin parantezelerotunde.
2. ao:l,Vae h ,l* ; Dupi efecnrareaacestorca.lcule,parantezeledreptele transformdm
3,a^.a ,_a il+n ,V ae N* ; r parantezeroh.nde,iar acoladelein parantezedrepteqi continuim
4. a^ ..a, = an-n,Y a e N*, m ) n; :I'echrareacalculelor din noile parantezerotunde.
5.("^) "= 4 ",Va e h.l* ; in func1iede ordineain caie seexecutd,celor cinci operalii
6. (a " b)" : a' . b',Va, 6 e N*; :oatematicecunoscutepentru numerele nahrrale- adunarea,
7. (a : b)' : sn . bn,Va, b e N*; ;dderea, inmulfirea, impir{irea si ridicarea la putere li s-a
I
.locatunordin.
8 . a '= - l, V ae N*.
a'
Opera(ii Ordin
Obsenalie:00nu sepoateefectua.
Adunarea;i sciderea
Definilie: Puterea a doua a unui numdr natural se mai
Inmul{irea qi impdrfirea II
numesteqi pitratul aceluinumdr.
fudicareala putere ilI
4.2. Compararea
puterilor
t) Dintre doud puteri care au aceeaqibazd,estemai mare Daci un exerciliu conline operalii de ordine diferite, se
putereacareareexponenfulmai mare. e:'ectueazd mai intAi operaflile de ordinul III, apoi cele de ordinul
a ">a^ en >m,Y d€ [ { * , n, m e N. -l si, in final, cele de ordinul I.
 ---
=
J Matemsticd: formule ti noliuni generale - clasele Y-YIil Algebrd
-'
6. Descompunereanumerelornaturale.(inbaza10) 7,2. Criterii de divizibilitate
ab= a 'lO' +b'1 0" f Un num[r naturalestedivizibil cu 2, dacdqi numai dacd
uliima cifri a numirului esteo cifrd pard:0,2,4,6 si8
abc = a.1 02+ b '10 t + c ' l0o * Un numdr natural estedivizibil cu 5, dacd gi numai dacl
abcd =a.1 03 +b.1 02 + c ' 101+ d' 100 ultima cifrd a numirului este0 sau5.
unde a, b, c, d sunt cifte, a + 0. * Un numir natural este divizibil cu 10, dacd qi numai
dacdultima ci{rd este0.
Obsemalie: Orice numdrnatural sepoatedescompunedupd
* Un numir natural este divizibil cu 3 (sau 9), daci qi
modelul de mai sus.
numai dacdsumacifrelornumdrului estemultiplu de 3 (sau9).
7. Divizibilitatea 7.3.Numereprime si numerecornpuse
7.1. No-tiunigenerale DeJinifii:
Defini{ie: Un numdr natural a este divizibil cu b, dacd tl Sptrnemcd un numdr esteprim dacd are ca divizori pe 1
existi un numdr natural c asifel incdt o = 6 ' c- Numdru! a se gi pe el insuqi.
nume$ternultiplu de b, iat b senumette divizor al lui a. I Un numdr care are mai mult de doi divizori senumeste
Notatie: Secite;te: numir compus.
a se divide cu b
,l
Dla b il divide pe a Def.nilie: Spunemci d estecel mai mare divizor comun
a doudnumere naluralea qi b daci:
Pr oprietdfile divizibilit dlii : a)ala;
1. Reflexivitatea'. a : a,Y a e N. b)dlb;
2. Antisimetria : dacda i b ;i b i a, atunci a : b, V a, De lt'|. c) orice alt divizor comun / ai acelornumere estedivizor
3. Tfanzitivitatea: dacda i b qi b i c, atuncia: c,Y a,b,ceN- gi pentru d.
4. aii,Va e lN. Notalie: d: c.m.m.d.c.(a,b) = (a, b).
5. 0:. a,Va e N.
Observalie: C.m.m.d.c.seafld astfel:
6. Da cda :.b gi c ib , at unc i ( a! c ) i b, Y a, b, c e N.
{. Sedescompunnumerelea si b in produsde factori prirni.
l.Dacd, a i b, afrnci (a' c) i b,Y a, b, c e l|'1.
II. Se inmullesc factorii primi comuni, sclisi o singurd
8. Dacda t b g a i c, atuncia i (b' c),Va, 6, ce lN'
dat5.la outerilecelemai mici.
10 11
Matematicd: formule ;i noliuni generale - clasele V-VIil
Exemplu : CalculSm (300, 225). Capitolul II
r . 3 o o l2 ''5 ' ))5 | 5'z
- - - t- ^ Propozifii;i mulfimi
313 e13"
II 1t 1. Propozilii
2 2 5 :3 2 . 5 ' z Definilie: O propozi{ie esteun enunt careesteori fals ori
300 =2 2'3 '52
adevdrat.
I I . (300 ,2 2s1:5 2'3 =7 5
Dejinilie : Doud numete senumescprime intre ele daci cel
1.1.Valoareade adevSra unei propozi{ii
Dacd o propozilie esteadeviratdspunemci eaarevaloarea
mai mare divizor comun al lor este1.
de adevdr ,,adevdrul" gi o notdm cu A; daci o propozifie este
falsdspunemcd arevaloarede adevdr,,falsul"gi o notim cu F.
Dejinilie: Spunemc[ lrr estecel mai mic multiplu comun 1.2.Propoziliicompuse
a doud numerenaturalea ;i b dacS: Dacd p gi q sunt doud propozifii, atunci putem obline
a, a lm; urmdtoarelepropozilii compuse:

ffi
D blm; p 9i q, p sauq,1p.
c) orice alt multiplu comun nenul z'al acelornumere este
multiplu al lui rn. l . p E iq
no, Propozifap qi q esteadeviratdcdnd
Notalie: m = c.m.m.m.c.(a,b) = [a,b] .
propozifiilep ;i q sunt adevdrate.
Obsertayie:C.m.m.m.cseafld astfel:

ffi
I. Sedescompunnumerelea qi 6 in produsde factori primi.
2.psauq
II. Seinmulfesc factorii primi comuni ;i necomuni. scrigi
Propozi\ia p sau { este adevdratd
o singurddati, la puterile cele mai mari.
dacdcel pulin una dintre propozilllle p
Exemplu: Calculim 1320,1651. sauq esteadeviratd.
r. 32012-s 165| 11
r r l r5 .

ffi
t zl L rl r{lJl? J5 :. ! (se citeEtenonp)
lt 1l Propozilia lz estefalsd atunci cind
3 20: 26. 5 1 6 5 :3 ' 5 ' 1 1 p esteadevdratdgi adevdrati atunci cind
1 r.1 320,1651=2e' 3' 5 ' 1 1- l 0 5 6 0 . p estefals6.
12 l3
T_
! Matematicd; fotmule $i noliuni generale - clasele l:VilI l
Algebrd

2. Multimi
2 . 1 .N oliu ngi e n e r a le 2.3.Relaliiintre mullimii
O mullime este bine precizatd cdnd se cunosc obiectele Fiel siBdoudmuif,mi.
din careesteconstituita. I. Egalitatea
' DacdAeste o rnul.time,pentru orice obiect'r avem numai A: B dacdceledoudmuitimi au acelea$ielemente.
una dintre situatiile x € A sa:u xC A, unde e inseamnd Secite;te: A egal cuB.
aparline, iar f inseamni nu apar{ine. 2. Inelaziunea
A c B dacd.orice element din ,{ se gdsegtegi in,B.
Obsertafie: Multimea fird nici un element se nume$te
Se cite;te: A inclusin-8.
mulfimea vidi Ei senoteazdctO'
3. Reuniunea
Exempledemullimi: A U B = {x l x e A s a u . r € . 8 }.
A : {a, b, c, d I a, b, c, d e N}; Secite,ste: A reunit cuB.
B : {1, a, a2,a3i a e l}i};
4. [ntersee{ia
hr: {0,1,2,.".)t
ll,l*- {1,2,3,...\= N \ {0}. ,41-16= 1 - r - l x eA E i x € B j .
Se cite;te : A tntnrsectatcu B.
2.2. Cardinalulunei multimi 5. Diferenta
Defrnilii: t t B = {x l x e A q i x t B }.
r) Dacd numirul de elemente al unei mullimi se poate Se cite;te: A f*,e.:iB.
exprima printr-un numdr naturai, spunem ci mul{imea este 6. Produsul certezian
spunemcd mullimea esteinfiniti'
finiti. Daci nu, ah..rnci A x B = {( . r , y )j x e , 4 q i y e B }
I Numdrul natural care exprimd numirul de elemente al
unei multimi finiie senumeqtecardinalul mul{imii.
Notalie: Cardinalulmullimii I senoteazi card,4sau!l l'

Obsewatie:l7l=0.

L4 15
 Capitolul III
Multimeanumerelorintregi 7. f xf< a < +-4< r< n,Y a e Z* .
8. l xl > a(+ x< -d saux> -a,Y ae Z* .
1. Notiunigenerale
t) Mullimeanumerelor intregieste 2. Operatiicu numereintregi
V-=t . . . . - n.- . . . - 2. - 1 ,0 , l . 2 , 3 ,...,n ,...\ 2.1.Adunarea
I z * - - z\ {0 \ Pentru a aduna doud numere intregi proceddm asifel:
Avemincluziunea:N cZ. I. Dacd numerele au acelaqisemn,scrjem la rezultat semnul
.:elordoudnumere gi adunim valorile lor absolute.
1.1.Opusulunui numdrintreg
-a' II. Daci numerele.suntde semnecontrarq scriem la rezultat
Deiini1ie: Opusul unui numdr intreg a se rroteazd smnul numirului carearevaloareaabsoluti mai mare gi scidem
Observatie: Dacd a > 0, atunci -a < 0' '.aloareaabsolutd micE din valoarea absoluti mare.
Dacd a < 0, atunci -a > 0'
Proprietd{ile adundrii numerelor intregi :
1.2.Modulul unui num5rintreg a)Asociativitatea'.
a+ (b+ c7= @+ b)+ c,V a,b,ce Z.
DeJini1ie: Modulul sau valoarea absolutl a unui numir b) Comutativitatea'.a t b : b + a,V a, b e Z.
c) Elementulneutru:a f 0:0 + a: o, ya e Z. (Numdrul
l",da cd a> 0 htreg 0 esteelementneutrupentru adunare.)
intregaeste| dacda=0 .
"l= 10, 2.2.Sciderea
l-a, dacda<0 Rezultatul scdderii a doud.numere ?ntregi este rezultatul
Pr opri etdlil e m odalulai : dundrii descdzutului cu opusul scdzdtorului.
r . l ol> o,Ya e v. a - b =a +( - b ) , Y a , b e Z .

z . lo l=l- a |Yae z. 2-3.inmultirea

Pentrua inmulfl doui numereinhegi proceddmastfel:
t . l a' b l- -l ,l' lt l,Vo,o e z. I. Dacd numerele au acelagisemn,scriem la rezultat semnul
tl
- si inmullim valorile lor absolute.
+ l = 2 . v o 'be z.cub* o '
4 .ltbt
lDl II. Dacd numerele nu au acela;i semn, scriem la reztltat
s .Ia l-la l< la+ 6l< lol+lal,V a,be z. rrnnul - si inmultim valorile lor absolute.

16 t7
f Matematicd: formule qi noliuni generale - dasele V-I/III
Capitolul IV
Regula s emnelor la ?nmuQire :
Multirnea numerelor
(+) . (+): (+) (+)' (-): (-)
(-)' (-) = (+) (-)' (+): (-) Notiuni generale.f ractii
Proprietdlile inmu$ir ii num erelor intregi: Definilie: LIn raportdenumereintregi , Ue Z, b * 0,
= V' 'el f; ",
a) Asociativitatea:(a' b)' c a' (b' c),Y a, b, c e incAta nu seimparteexactla 6 estenumir ra{ional.
b) Comu tativitateaa'- 'b' = b' a, V a, be Z' l ^. 1
O= 1; I a,b e Z, b + 0 | - mul{imeanumerelor
c) Elementulneutru:,' | = 1' a = a,Y a € Z' (Numdrul to)
rafionale.
intreg 1 esteelement neutru pentru inmullire') Q* : Q \ t0l .
d) a ' (-1 ) = (-1)' a: - a, V ae Z" -{vemincluziunile:l},,1c Z c Q.
e) (-a) ' (-l) = (-1) ' (:-a): a,Y a e Z'
DeJiniyie:O expresiedeforma cu a,be h.lqib + 0, se
f) Distributivitatea inmulfirii fa.ti de adunare: f,
a' (b + c)= a' b + a' c , Y a"b, c e Z. frac(ie. Numdrul a senumestenumiritor, numirul
g) Distributivitatea inmulfirii tb!6 de scddere: senumeste numitor, iarraportul estecitul neefectuatal
a' (b - c)- a ' b - a' c , Y a, b, c € Z' f,
ia:b
2.4.impdrlirea Obserualii:
impiltirea numerelor intregi esteasemdndtoarecu cea l.Dacd, | > I , aruncifractiasenumegtesupraunitari sr
b
numerelornaturaleqi areaceleaqiproprietSli'
locrelaliaa>b.
LDacFt I , atu:ci fractia senumegtesubunitari Eiare
ft<
:elatia a < b.
3. Dacd = I , utun.r fraclia se nume[tc echiunitari
f Ei
irc.relztia a= b.
c
Definitie: Doud fractii I lt cv a, b,c, d€ IN,sunr
, 7
sau egale dacd qi numai dacda . d: b . c.
k scrie: * a.d = b.c .
i=i
 --
::
Mdtematicd: - clasele Y-VIII

fracfiilor Opusuluneifraclii
ti simplificarea
2. Amplificarea DeJinilie: Fie a, b e Z, b * 0. Elementulopusfracliei
Defnilii: E
- fr care
rraclia verinci =
O A amplilica o fraclie inseamnd a inmu\i 9i t.(- t)=(-i). ; t .
gi numitorul acesteiacu un numir diferit de 0'
o)5 Avern
-96=+=l-, ,V a,be Z,b+0.
20
f.xemplu:
3= n.
Operaliicufractii
I A simplifica o fraclie inseamnda impnr'ti 9i l. Adunareafrac-tiilor
gi numitorul acesteiacu un divizor comun al lor' Pentrua adunadoudfraclii procedim astfel:
36 Q', 3 1.Dacd fracfile au acelaqinumitoq atunci: g-.+ ! = t !
LXemPlU:rc- =A - :-. A
: em m m
tor Q.
mm
0 Fractia ireductibili este o fraclie care are a Daci fractiilen auacelaginumitor, atunci.mai intii seaduc
gi numitorul numere prime intre ele. numitorfracf,ilerespective gi apoi seface adunarealor.
Pr oprie tdli I e adun drii fr acfi i Ior :
3. Aducereafracliilor la acelaginumitor
a)comutativitateu' =
Pentu a aducedoui saumai multe fracfi la acelaqi i+ fr | +t, ot,f . t.
adici la cel mai mic numitor comun, proceddmastfel:
1. Afl6m cel mai mic numitor comun, care este,de f
*, (+ * +)*
b)Asociativitat + =+.( +. +),
a) D I J )
a c e- ^ \D \4
c.m.m.m.cal numitorilor.
Dd I
2, impar,tim numitorul comun la numitorul fiecdrei
qi amplificim fraclia respectiv6 cu cdtul obfinut'
c)Elementnlne"n
o+ft=f;*o=t,vf,eA.
7 ' .7 ralional 0 este element neutru pentru adunare.)
tt' tt li
Exanplu:A&tcemlaacelaqinurnitorfracSite
. ScEderea
fractiilor
.2 = 450 Pentrua scddeadoud frac{ii, adundm fraclia descdzutcu
[zs,t4,75]=52 fracfiei scdzdtor.
rrl3 25\7 ur 1
a c o.( c\
qioblinem
#,# ut b d
- +t
b
--
d)'
I v 9.9e a.
25' 18' /l
\ bc l
 - clasele V-VIil Alsebrd

5.5.impdrlireafracliilor
5.3.inmultireafracliilor
Pentru a imparli doud fraclii, inmullim prima fraclie cu
Pentru a inmulli doud sau mai multe fracqii,
inversacelei de-adoua.
numdrdtorii intre ei qi numitorii intre ei' Scriem:
a.c a d a-d
+ +=++.v9,9ea.
D AD A OA
; . - - ; '- =- .
b d b c
V 3 . 1 e Q . . b . c . d *0 .
b.c ' l ) 'd

Pr opri etd!il e ?nm uQi rii fr acl ii Ior : 5.6.Putereaunei fraclii

;=; t,v l,rea '
a)comutativitat*,1 (o\
t; | =i=,vleO.
D
lDl b"
b)Asociativitate
^,(t 5)i=t(, i),o Z,r,i. 6. Fractiiordinaregifractiizecimale
Orice numir rafional poate fi scris sub formd de:
t'f,=f, l=i, V f,e 0 '(N
c)Elementuinetnt: . frac{ie ordinari (ca raport de doudnumereintregi);
rational 1 este element neutru pentru inmullire') . frac(ie zecimald (finitd sauinfinitd periodicd).
d) Distributivitateainmutirii fald de adunareafrac{iilor:
a.{c +e \=9 -1+i 'i . v +"+,9eo. 5.1.Transformarea
fracliilorordinarein fraclii
b b d zecimale
bld f ) b d f- J
inmulSrii fa,ti de fracsilor:
scdderea Pentrua realiza aceastdtransformareseaplicd algoritmul
e) Distributivititea
deimpdrtjre a numerelor naturale qi seoblin diferite tipuri de
c ?
' =- ft\* '
o (c e) a c a e sa
racgiizecimale:
i la- f l=t ' a - r ' 7 ' ' b ' 7 7 I frac{ii zecimale finite - dupd virguld se afli un numdr
5.4.Inversulunui numdr ralionalnenul Snitde zecimale;
Defini(ii: ) 1'7
E xempl u:
i = 0.1; * = 2,125 .
I Fie a * 0 un numdr intreg. Spunemci b este -)6
I
:
sdu dacd gi numai dacda' b : 1. Inversul se va nota 0 frac{ii zecimale infinite periodice - dupi virguld se
:fld un numdr infinit de zecimale:
. fraclii zeciinale periodice simple - perioadaurmeazd
!
0 Inversauneifrac$i f, , cu a, b e Z* , estefracla :mediatdupdvirguli;
a .b ab r. ExemPlu:T = 1,333...
= i,(3) .
=_=; - =
D.A Dd
23
Matematicd:formule $i noliuni generale- clasele V-I/III
. fraclii zecimale periodice mixte - dupd virguld Capitolul V
urmeazd un numdr finit de zecimale care nu serepetii la infinit Multimea numerelor reale
(partea neperiodicd) gi apoi urmeazdperioada.
1. Noliunigenerale
Exemplu: nL=0,41666-.. = 0,4(6) . Pe l6ngd numerele raf,onale existi gi numere care nu sepot
scrie sub formi de raport (fraclii ordinare) cu numirltorul gi
o.z. rransfor'mareafractiilor zecimale?n fra4ii numitorul numere intregi. Asemenea numere se numesc
ordinare iralionale.
Numereleiralionale sunt;
I. Dacd 40€ [NSi a,, cu i = t3 , t*t cifre, atunci r numere care conlin radicali;
t 4r - 4 . ftaclri zecimaleinfinite neperiodice.
ao, apz..-ak= ao106l-0= .
Exempte:
Ji; Ji; Ji*J1; Ji-J1;3,r415e...;
;;-
1.010010001....
?,67 2267
- 2,267= 2ffi=T000
-
Exemplu: Totalitatea numerelor ira{ionale qi ra{ionale formeazd,
mulf,mea numerelorreale,simbolizati lR.
IL Dacd aoe N gi ai, cv i = 1,7 , t*r cifre, atunci: R : {ao,arar...I aoe Z, a cifre,cu i c [N*] - mulpimea
trutnerelor reale.
,
o 6,\{11 d2 . . - a*ooW
) ="gr - t, [: lR\ Q - muftimea numerelor rationale.
fon
Avem incluziunile: lN c Z c Q c lR.
De asemenea,Q U [: lR.
Exemplu:
7,(12\=7#.
2. Radicali
Definilie: Fie a € lR, a > 0. Se numeste radicalul lui a
III. Daci aoe lll qi 4,,cu i =1, k + p,P € lN*, suntcifre,
urmirul real pozitiv b careverificdrelaliaa2 = b.
J i = t , b >0 e a = b ', y a e l R ,a >0 .
ahmci: -) = orff##'
d0,q...ao(ao*,...a0
Pr op riet d{ile r adi cali Ior :
nn_n,_"orzlt L l a '=l a l , V c e lR.
4J2(13)=a
Exemplu:
sS*O 9900. 2. J*b =J;.Ji ,v o,t > o.
24 ,<
l-
I
Matematicd lbrmule si no[iuni generale - Y-AF
-
Algebrd
"lqp"ig
2. lntervale nernirginite sau semirnirginite, care se
3.^ E = + , Ya 7 o .b >0 . reprezintdpe axd sub forma unor semidrepte.
YD
'lb Fieae [R.Avem:
= Jn ,Y a,b2o.
t . a " {E I intenal deschisla stdnga;i nemdrginit la dreapta
( a , +- ; : {; e R l x >a }
b > 0.
s. --!--- - '(t-+JP) .y a, b€ lR,, + a2.
a'-b ) interval tnchis la stdnga;i ne,mdrginitla dreapta
a+ t l b
[ a , +- ; : {x e l R l x >- a }
6. --!-.---=-'(Ji+,in) .y a.b>a, a+b. I interv"aldeschisla dreapta;i nemdrginit la stdnga
a- D ( - *, a ) :
" la X,lb {x e l R l x <a }
b b, la . .
- . += ) intert,al fnchis la dreapta;i nemdrginit la stdnga
7 -'- , Y a, b> 0 . ( - *, a l : {; r e R l x <a }
4a a
3. Intervalede numerereale 3.2.Operaliicu intervale
Defini{ie: Intervalele sunt submulJimi de numere reatre, Intervalele sunt multimi de numere,de aceeacu intervale
carepct fi reprezentatepe axa numerelor ca segmentede <ireapti se pot efectua aceieagioperalii ca gi cu mulJimi: reuniune,
sausemidrepte. intersectie, diferen{d qi produs cartezian. Mai mult, doud
intervale sepot compara,in urma compardrii putAndfi: egale
3.1.Tipuri de intervale
unul cu altul, incluse unul in altul saudisjuncte.
l.Intervale mirginite, caresereprezintipe axd subforma
vnor segmentede dreaptd, cu capetesau fEri, in funcfe de
felul intervalului.
4. Rapoarte,procentegi proPorfii
F iea,be lR,a<b.Avem : 4.1.Rapoarte
) interval deschisla ambelecapete Definilie: Raportul a doud numere reale a qi b, c't b +0,
(a ,b)-- {re lRla< x < b} estecdtulimpdrtjrlia: b;isenoteaz6 . Nu*etele a gi b se
f
I intena! tnchis la ambelec,aPete numesctermenii raportului.
la,b l= {xe lRla( x { b}
) interval deschisla stdnga;i tnchis la dreapta 4.2. ProbabilitSli
(a ,bl= {xe Rla< x ( 6} Definilie: Se numeEte probabilitatea realizirii unui
I inter,*al inchis la stdnga;i deschisla dreapta evenimentl raportuldinte numinrt cazurilorfavorabiierealizirii
fo,b )= {xe lRla4x < b} evenimentului;i nwndrul cazurilor posibile ale experienlei.
26 27
rt
i
Matematicd: formule ;i noliuni generale - clasele Y-YIII

Se scrie: P =
nr. cazuri favorabile
nr. cazuri posibile
Algebrd

Pomind de la aceasta,putem si oblinem o serie de propor,tii

echivalente,numiteproporfiiderivate:, L
-

4.3. Procente 1. schimbdndmeziiintre ei: 4 = 2 o I -- 1 ;

bc l c d
Definilie:Un raportdeforma r. numepte
raport extremiiintreei, ! = 2 o I = 9 :
# 2. schimbdnd
; bdba

I
procentual
sauprocent.Vomnota cup%. 3. inversdndambelerapoarte:i = 4 o ! = 4,
ffi D daQ
Observalie:p% dintr-rurnumErreal pozitiv a se ob$ne I =1 e i : i ;
4. schimb6ndordinearapoartelot
'bdaD
calculdnd 5. adundnd sau scdzdndla numdretori numitorii:
#-t
e c a +b c *d
4.4. Proportii b =Z o b= d'
DeJinilie:Egalitateaa doudrapoartesenumeqte
propor,tie. 6. adunind sau scizAnd la numitori numdrdtorii:
ac acac
_=_:
:ir c , d e l R ,b ,d * 0 .
i= ; , c ua, b, h d"b+a d+c'
Numerelea, b, c gi d sunttermenii propor{iei, a qi d se a c .. a
-t. ==_:;=_i
a=c
_:_- - i .
numescextremi,iar b gi c senumesomezi. bdD D ta
8. amptficAnd sau simplificdnd unul dintre rapoarte;
Observafie: = 4 e o' d = b. c,Y a,b,c,d e R, b,d *0.
'bd I 9. inmul.tind sau impdrlind ambii numdrdtori (sau ambii
numitori) cu un numdr real nenul.

Fie a, b, c e lR+numere reale cunoscute Eix € lRun numdr

real necunoscut,pe care wem sd-l determinim din proportja V i = l,
x1,x2,...,x,,y1,y2,...,y^,cnyi+0,
Fienumerelereale .
"
_x=_sau
b,-,,a- b
_=_.Avem:
^
x b a. b. a _= _+
b x= a. c
;=i-r=; $1
b
, ',="=
\lzY"
cu a, b, c € lR* cunoscu{i.
Observalie: Un gir de rapoarteegaleesteegal cu raportul
dintre suma de numdrdtori gi suma de numitori corespunzetori.
,r
ac =r ,
Fie a, b, c, d e lR* care determind propor{ia It lz y, h+ ...+ /"
DA
28 29
Matematicd: fbrmule si notiuni senerdle - clasele V-YIII :
Algebrd
5. Medii 5.5. Inegalitateamediilor
5.1. Media aritmeticS Pentru Vx,, x, e lR cu x,, x, > 0 avem:
Definilie: Fie x' xr, ..., xo, n € lN*, n numere reale= u ''" *r r z
Numirulreai
*' * "'* *'
x' * x' "-V^t^z
-F;3rr ---'- '
n'o - adicd m, 4 mr 4 m,.
n
se numegtemedia arifunetici a numerelor x' x2, ."., x,.
5. Mirimipropo{ionale :
5.2. Media geometrice(proporlionalS)
, 6.1. Mdrimi direct proporlionale
Definitie : Fie x, $i x, doud numere reale pozitive. Numdrul Definidti:
real pozitiv I Doud mdrimi b qi a sunt direct proporfionale (d.p.)
mr=rl x r . x , ahrnci cdnd depind una de alta, astfel incdt daci una semiregte,
se numette media geometrici sau media propor{ionali a respecti%se mic;oreazi de un ntrnir n de ori qi cealaltd se
numerelorx, $i xr. mdreqte,respectiv,semicqoreazdde acelaqinumdr n de ori.
S e s c r i e : b =n . a , n c l R , n >0 .
5.3. Mediaaritmetic;ponderatd 0 Numerele reale ar, ..., an(n ) 2) sunt direct propor{io-
Definilie: Fie a,, ..., ail, n e N*, n numere reale cu nale (d.p.) respectiv cu numerele reale 6,, ..., D, dac6 existi
ponderilep,,pr,...,p,.Numdrul real ksL0 rcal astfelinc6t a,: k. b* ar: k ir, ., i)= t t,.
atpl + ...+ a,p,
't* = p3 _* 4 Sescrie;+ =? = =?= k,kelR*factordepropor-
or Dz D,
senume$temedia aritmetici ponderati a numerelor tonalitate.
aL,...,ancuponderilepp ...,p;.

5.4. Media armonic6 Exemplu: Din 3 kg de f6ini se oblin 4 pdini. Aflali cdte
Definifu: Fiex,gix,doudnumere
realenenule.
Numdrul
real ndini se obtin din 15 kg de fiinn.
Rezolvare:
*'=*-t=?# 3 kg faind.......4 pAini
1 5k g E i n a . . . . . . .x p i i n i
*t &7
3 4 4.15
se numestemedia armonicl a numerelor.n,qi x". pdini.
1 '- =; =r =_ j ==x =2 0
30
3I
Matematicd: formule qi noliuni generale - clasele V-VIII

6.2. M5rimi inverspropo{ionale

Regula de trei compusi antreneazd in rezolvarea
Definilii: unei
t) Doud mdrimi b gi a, a * 0, sunt invers proporfionale probleme gi mdrimi direct proporlionale qi
mdrimi rnvers
propor,tionale.
(i.p.) atunci cAnddepind una de alta, astfel incit dacduna semd-
re$e, respectiv,semicqoreazddeunnurndrn deori, ahurcicealald Exemplu: 10 {erani termini de sdpat 1500 ha de teren
in
semicgoreazi, respectiv, semdregtede acelaginumir n de ori. tr:tu cdte 8 ore pe zi. Aflafi cate hectarepot sapa
ll:h
Se scrie: n = n.!, z e R, n > 0. 15 lirani dacdlncreazl 6 ore pe zi timp de 12 zile.'

0 Nnmerelerealeat, a2,...,an (z ) 2) suntinvers propor- Rezolvare:

l0 { ........1500ha.......... t5 ale .......8h/n
Sonale (i.p.) reqpectivcunumerelercaleb*br,..., b, dacdexisti
15t.............xha................ 12ake.......6hld
br=k.+, br=k +,
k+}realastfelincit ,b,=k'+. Avem
q'a2-ar
a, a" a-
Jescne: =T=/r sau
i=T=
66 E
ar' b r: ar' b r= . . . : a, ' b, : k ,
fre lR* factor de propo4ionalitate.
dp
I t........
Exemplu: Dacd3 robinete umplu rm bazin in 12 ore, atunci de
aflali in cite ore umplu acelagibazin 4 robinete. -i#f.l,
11........ ha...........
t2 zite
.......6
r/"i
Rezolvare: J
3 robinete......12 ore
f:+ffi!:J2.f,r,".....
l5 1........ t2nte.......
aw,iJi'p'
4 robinete...... .r ore
Deoarece timpul de umplere a bazinului este o mdrime
invers propor{ionaldcu numdrul de robinete oblinem:
inconcluzie, t5 12=1350
ha.
"= i05.0jf
3 13x3. 12 =v ore.
4= n+4= n-x= 4
;
32 33
Maternaticd: formule $ noliuni generale - clasele Y-l4I!

7. Calculalgebric
( a - b ) ( a z +a b +b 2 ) =a '- b ' , V a , b e R .
inmultiriifa!5 de adunare
7.1. Distributivitatea 5. Sumdde cuburi:
9i scddere (a + b)(az - ab + b2)= a3+ b3, V a, 6 e lR.
6. Cubul binomului:
Produsul unui numir real cu o sumd (sau o diferenli) 0 sumi: (a + b)3 = a3+3a2b +3ab2 + b' .V a. b e R.
algebrici seefectaeazSinmulsnd numdrul cu fiecare termen al C diferenlS: (a-b)3 =63 *3a'b+3ab' -b,,Va.6e lR.
sumei (saudiferen{ei). 3. Descompunerea
in factori
a. {x + y) = a ' x I a ' !,Y a, x , Y e R' Seaplici proprietatea de distribitivitate a inmultirii fatn de
a' (x - Y) = a ' x - a ' Y, V a, x , Y € iR' qi scddere,formulele de restrdngere a pdkateior unui
a(x;* xr- xr+ ...)= a' x r + { t ' x 2- a' x s ' "' , saufttrrorrt,precumgi celelaltefonnule decalculprescurtat
Va€ lRsix.€ lR,i€ lN+.

Produsutrdintre doud sume algebrice se efectueazd 1. Restr6ngereapikatului unui binom:

inmulfnd fiecare termen al rurei sume(saudiferenle) cu fiecare a2+ 2ab + F : (a + b)z,y a, b e R;
termen al celeilaite. a2- Zab + b2= (a - b)2,y a, b e R.
(a - b + c:)k + y - z) : a ' x i a ' y - 4 ' z - b ' x - b ' y + 2. Restr6ngereapdtrahrlui uaui hinom:
* b. z + c . x * e' y - c ' 2. a 2+F + C +Z a b +2 a c +2 b c =( a + b + c y , V a , b , c e R .
3. Diferentp de pdtrate:
7.2. Formulede caicuiPrescurtat
az- bz: (a + b)(a - b),V a, b e R.
desumi;i diferen!6:
1.Pro<ius 4. Diferen{a de cuburi:
(a+ b ){a - b ) = a ' - b' , V a, b e lR'
a3- bt = (a - b)(a, + ab + b2),Va, 6 e lR.
2. Pd*ratulbinomului: 5. Sumade cuburi:
i sumd :(a+b)2 =a2 + 2ab+ bz ' v a, be
lR' a3+ bz: (a + b)(a, - ab + 61,V a, 6 e lR.
I dife ren li: (o-b )'= a' - 2ab+ bt lR' 6. RestrAngereacubului tinui binom:
' v a' be
3. Pdtratul trinomului : a3+ 3azb+ 3abz+ 6t : (a + b)t,V a, b e R;
(a + b + c)2 = a' + b' + e2+ 2ab+ 2bc + 2ac,Y a,b,ce k a3- 3a2b+ 3ab2- bi : (a - b)r,y a, b e R.
 Matematicd: formule $i noliuni generale - dtdsele !W!!--

Exemple: Capitolul VI
l. l2a3b2+l8o2b3=6a'bz(2a+3b). Ecuafii
2. 9az+6 a+I=(3 a+l) 2.
3. l6az -9b2 =(4a-3b)(4a+3b).
1. Ecualiade gradullnt6i cu o ne(unoscuta
1.1.Notiunigenerale
Obsenalie:Putem folosi mai multe formulein
,muiexercitiu. Definilii:
= ) Propozlfa ax + b : 0, ot a, b, x e R qi a * 0, se'numefte
Exemplu: 9a' -lzab + 4b' - 25 -- (3a- 2b)2- 52
. ccuafie de gradul lntii cu o necunoscuti.
= ( 3a- 2b+ 5 )(3 a -2 b -5 )
r - se numegtenecunoscutii,
a, 6 - senrunesccoeficien(i: a coeficienful necunoscuteix,
7.4. InegalitStide numere reale Dtermenul liber.
Din formulele de calcul prescurtat 9i din
t) Nwnirul real x0senumegtesolufie a ecualiei m+ fi: g,
mediilor(m, 4 mr< mo)tez'itiurmitoarele inegatti!
a" b, x e R, a * 0, dacdpropozifia axol [ = Q esteadevdrati.
t.d+ b222ab, Y a, b e F J '
tProcesul de aflarea solufiei senumEte rezolvarea ecua$ei-
2 . a+ b> 2J ib, Y a ,b e R (m" > m );
1.2.Rezolvareaecualieide gradul int6i
3 . o+ L> 2, Y ae R (m,>- mr)', Fie ecua,tiade gradul intdi ax + b:0, cu a, b e lR,a + 0.
4 .& + b2*C> - abt a c * bc,Y a, b, c e lR. Avems* 6= 0 + a"r: -b t = -! Spunem cd:
a
-
. solutja ecuayiei este numirul real x n =- - ib
-a

. multimea soluliilor ecualiei ert" S =

' {-4}
I aJ
Ecuatiade gradulaldoileacuo necunoscuti
1. Noliunigenerale
Definilii:
IPropozit).aa*-t-bx* c=0, ata, b,c,x e R si a + 0, se
iiI ecuatie de gradul al doilea cu o necunoscuti.
t
37
t
 formule $i noliuni generale- claselel'-YilI -
ir:fatematicd: Capitolul VII
-
x se numeqte necunoscuti, Inecuafiade gradulint6i cu o
a, b, c - se numesc coeficienti: 4 qi & co€ficientii necunoscutS
necunoscutei.r,c termenul liber.
I Numdrul real xosenumeqtesolu{ie a ecuafiei
1. Noliunigenerale
ax2'r bx + c = 0, a, b, c, x e lR,a + 0, dacdpropozilia
Definilii:
t) Propozilile de forma ax + b < 0, ax + b ( 0, c.r + 6 > 0
ax; + bxn* c = 0 este adevdrati'.
" sau an + 6 ) 0, cu a, b, x e lR,a * 0 se numesc inecuatii de
I Procesrl deaflarea solutieisen';meqterezolvarea ecua{id
gradul intdi cu o necunoscutd.
I Numdrul real L': b2- 4ac se numeqtediscriminantul
;r - senumegtenecunoscuti;
ecuatiei de gradul al doilea.
a, b - senumesccoeficientii necunoscuteix.
ecuatieide gradulal doilea
2.2. Rezolvarea I Solu{iite inecualiilor sunt intervale de numere reale.
1. Se calculeazddiscriminantul ecualiei: L= b2-4ac' I Procesul de aflare a solutiei se numeste rezolvarea
inecua(iei.
2. a) Dacd A < 0, ahrnci ecualianu aresolu,tiireale; mulSmea
soluliilor esteS: Z. 2. Rezolvareainecuafiilor
b) Dacd A = 0, atunci ecua$aare solu{iile confundate I. ax+b>0+ax2-b+
A f ,l
xr= xz=-f t- =I-T;J
;multimeasolu{iiloreste l*r-!.a dacsa>o
j
ir. [-.q,**),
a
dacia > o
_ L I
, t1
-l , ,a
c)DacdA > 0,atunciecualia
aresoluliil = -Jff dacd
a <o
.e (*.-*_1, dacd
a< 0
" 'r,t f,*-i, [
--t+61 2. ax+b40+ax4-b+
mullimea este, = {-'#
solu,tiilor ,
t-- )
Exemplu: Rezolvali ecualia x' -3x + 2 = 0,xe lR'
Rezolvare: d a c da <0
a = 1 , b = -3 , c = Z + L = ( - 3) ' - 4' l. 2 = 1+
Observaiie: In mod aseminitor se rezolvd Ei inecualiile
1+ l lx, =2 ax * $> 0 gi ar + b < 0, numai cd solu{ia e reprezentati de
= =:4 .{
-t, -
z lxz=l intervalenemirginitedeschise.

38 39
 Alsebrd
Capitolul VIII
Ecualii;i sistemede ecualiide gradul 2.2.Rezolvarea
sistemelor
de ecualiide gradulint6i
Existd doui metodeimportante de rezolvarea sistemelor:
int6i cu douSnecunoscute metoda reducerii Si metoda substituliei.
1.Ecuatiide gradulintAicudou5necunoscute
Definilii:
t) Propozifiaax + by + c = 0, cu a, b,c,x,ye lR,a + 0 gi lY
{ox+ty=c o{ab'x+bAy=sy
6 * 0, senumegteecua(iede gradulintii cu doui necunoscute. la'x + b'y = "' leq l-a'bx- bb'Y= -s'6
r, / - se numesc necunoscute;
a, b, c - se numesc coeficienfi: a coeficientul lui x, D
;o/-aut r=,a-"'u
coeficientul luiy, c termenul liber. ab'- a'b* 0, atunci*, =
Dacd"
I Perecheade numere reale (x0,./o)se nume$tesolufie a
m
Dacd,ab' - a'b = 0 qi cb' - c'b = 0, atunci orice numdr real
ecua{iei ax -t by 'f c -- 0, a, b, c, x, y e R, a, b * 0, dacd
,roestesolulie.
propozilia axo+ byo+ c = 0 esteadevdrati.
Dac6,ab' - a'b = 0 gi cb' - c'b + 0, atunci nu existl xnreal.
2. Sistemede ecualiide gradulintAicu + ty = c l'(-o') - a'by = -a'c
doui necunoscute [o, r- [-aa'x
2 . 1 .N o li ungi e n e r a le l a 'x +b 'y =" 'l . o ' l a a 'x +a b 'Y =s g '
-T48:7q:;7:7,
Definilii:
t) Doui ecuafiidegradulintAicudoudnecunoscute formea- ab'- a'b* 0,atuncin =
Dacd
zi un sistemdeecua{iidegradulintii cu doui necunoscute: fi{a 6
Dacd,ab' - a'b: 0 Siac' - a'c = 0, atunci orice numdr real
l a x + bv = c estesolufie.
G) 1 , :, , , a, b, a ' ,0 ' € l R * x, ,y ,c ,c ' e R . _rro
l a x +Dv=c Dacd ab' - a' b : 0 gi ac' - a' c * 0, atunci nu eris td,y
^real.
t) Perecheade numere reale (xo,/) se numeqtesolu{ie a Concluzie: Mul{imea solu{iilor sistemului este:
sistemului (s) daci propozifiile axo+ byo= c qi a'xot b'yo= g'
(i ,t t, , / \'\

sunt simultan adevdrate.

r s= l[ *:+ .# ab,_a' b+ o;
lf ,au.a
l\,aD-ao a0-ab))
0 Procesul de aflare a solu{iei sistemului se nume$te 0.i: {(x"yo) lx*yoe lR careverificd sistemul},dacd
rezolvarea sistemului. a b ' - a 'b : 0 , c b ' - c 'b : 0 g i a c ' - a 'c : 0 . ,
40 4l
Matematicd: formule si notiuni Eenerale - clasele Y-VilI Algebrd

I S: A, dacfat - a'b = 0 li cb' - Cb * 0 sarac' - a'c # O- Dacd ab' - a'b = 0 qi ac' - a'c = 0, atunci ]lo e lR ;i
l 3 x+ 2 v = 7 c-by"
--.
Exemplu:Rezolvalisistemul ^n
12, + l"v = S.
Daci, ab' - a'b= 0 gi ac' - a'c *A, afunci nu existAy-real,
Rezolvare:
deci sistemulnu are solulii.
f t x + zy= 71 '3 €+1lsx+6Y =2t
L Concluzie: lllul(imea soluliilor sistemului.este:
lu*ty=8 | (-2) |.-4x-6Y=-te (r ,t , \l
5x I =5 1x=7 o s =l[ +:+. or,_o,t+o;
. au"a
[\aa -ao
+:+ll
aD -a0
))

c s ={('-!Y",
y,'lly..ni,uu
()t
este,S:{(1,2)}.
Multimeasolutiilorsistemuiui (/
- \ 'l

s = .{1r,,' !' ab'- a'b : 0 qiac'- a'c = 0

ll"o e R f , dasd,
D
\" )" )
s a u c b '- c 'b : A .
l a x+b"v = c lax = c - b- y l r= ' -b Y
I <+{ {+< a a i S= @,dacdab'-a'b=A giaC- a'c+\'saucb'-c'b*0.
l a 'x+ b' Y = s ' la' x + b ' Y = c ' l a ,x + b ,y = g ,
t' ='^
Exemplu: Rezolvalisistemul [:-
l .='-b v I c -b v
l- *, , lx=-
€
l2x+Y=9
ei { e1 0
bf 4c' = or' Rezolvare:
lo'.c- +')b'v = ldc -dny + at'y
la fx-3v= 1 l * = l + 3y-< + l l x= 1+ 3v
'
'{ <+l e
I c-bv l 2x+ y= 9 l Lx+ y= 9 12.(1+ 3y)+ y= e
l^ --
€1 a
[x= l + 3r- f.r= l + 3v-ei " Iv= 1
ll(ab' - a'b)=ac' -dc I = ac, _a,c
e{ €){
I Y" --';---; 12+ 6y+ y= 9 l 7y= 7 l x= a
" o?,- o,?
Dacdab' * a'b +a,atunci { . Observa1ie: in rezolvareauzrralS
a sistemelor,celedoud
I c D- c o
metodesefolosescin modcombinat.
t " aD- c lo
42
 Capitolul X
Capitolul IX
problemelorcu aiutorul
Rezolvarea Funclii
ecuatiilor 1.Notiunigenerale
Defini(ii:
Pentru a rezolva o problemd cu ajutorul ecua[iilor sau a I Fie A Ei B doud mullimi nevide. Se numegtefunc{ie
sistemelorde ecualii separcurg urmdtorii pagi: definiti pe ,4 cu valori in.B o aplicalie care face ca oricdrui
Pas l: Alegereanecunoscutelor. elementdinl s6-i corespundi un unic elementdin8.
Pas 2: Scierea ecuaSeisauecualiilor problemei. Notalie: f : A -+ B saux e/(x), V x e A,f(x) e B.
Pas 3.'Rezolvareaecualiei saua sistemului. I - senumeqtedomeniu de defini{ie,
Pas 4: lnterpretarea soluliei obfinute. B - se numeqtecodomeniu.
)Fie f :A -+B o funcfie.Multimea
Exemplu: Suma a doud numere este 7. Aflali numerele
Gr: {(x,f(il| x e A sif(x) e.B} senumeqtegralicul func{iei I
gtiind ci diferenla dinhe triplul primului numir gi dublul celui
de-al doilea este6. Obserttalii:
Rezolvare: l.GrctrY3.
2. Areprezenta geometric graficul funcliei/inseamnd a
P as I : Fie x pimul numir qi y cel de al doilea numdr.
reprezentageometric, intr-un sistem de axe, punctele detormi-
( nate de perechile de numere din mullimea Gr. Pentru simpli-
Pas 2: I ficarea limbajului, in loc de reprezentarea geometrici a
l3x -2Y = $ graficului funcliei / se folosegtereprezentarea graficului
(-( funcfiei I
lx+y-t (+{ lx=r - y
Pas 3: I €
l3x-2y=6 l3( 7- y ) - 2y = $ 2. Funclialiniari
Definilie: Funclia /: lR-+ lR, /(.x) = ax + b, cu
n(
x= t- ! ll= s a, b e R, a * 0, senumeqtefunclie liniari.
<+l^-' ' €) <+{
l2r-3y -2y = 6 1 5= 5 y lx =4 Obsertafie : Denumirea de funcSe liniarlprovine din faptul
ci punctele graficului acestei funclii sunt coliniare, deci
Pas 4: Cele doud numere sunt 4 si 3.
determindo dreaotd.

44 45
Matematicd: formule si notiuni generale - clasele Y-YIII Algebrd
2.1. Monotoniafuncliei liniare tl r \l

Func{ia lini:'rd /: lR + lR,datd prin f (x) = ax + b, cu

G , io x = ll -s . o lf .
' I a ') )
a , b e R,d*0, este: Q Intersecyiacu *i Ay, Grn O),= i(0,^0))
I strict crescdtoare,daci a > 0;
" f ( 0 ) - - a '0 +b : b .
I strict descrescitoare,dacda < 0. Grffq: {( 0 , 6 ) }.
2.2. Semnulfunctiei liniare Observatie: Reprezentareagraficd a unei funcfii liniare
Fie fuacfia Iiniafi f : lR-+ ltl, datd prin f {x) : ax + b, cu f : D -+ fR,D C lRmu\ime, dataprin /(.x) = ox + b,cu a, 6 e lR,
a , b e R , a+ 0. a * 0, se face itr mai multe etape:
Ecuafia asociati funcfiei / este:/(,r) - 0. 1. Se alcStuiegletabelui de variafie in care se aleg dcud
punctedin domeniul de definilie.
/(.r)= 0= ax+b =0 1x=-:.
2. Se unesc punctele si se prelungeqtesegmentul pe
Semnulfunc$eiliniare / poatefi lo ot"lul umitor: domeniul de defini{ie al fiurcliei.
".rrlouti^, Reprezeniarea graficd a func{ iei l,irnare f : D + lR,D C lR
mul{ime, f(x) : ax -t b, cu a,6 e lR,a * 0, este o dreapt6,o
semncontrar r:"pul semidreapti, un segmentsauo mulfme de puncte din plan, in
f(x) 0 funcfie de tipul domeniuluj de definilie D.
lul d lur 4

grafic5a funcliei liniare

2.3. Reprezentarea 2.4. Exemplede funclii liniare
Deoarecereprezenitarcagrafici a unei funcfii iiniare
/: lR + lR,/(x) = ax + b, cu a, b € R, a * 0, esteo dreaptl, sunt
Existi doudsitualii:
suficiente doud puncte penti'u a realiza aceastdreprezerfizre.
I.a> 0
Obsenalie: Acestedoui punctepot fi tocmai puncteie de .b> a .b< 0
intersec$ealereprezenfiriigrcficeafimc$ei/cuaxele decoordonate. Tabeluldevariafe: Thbeluldevariatie:

) Intersectia cu axa Ox: GroOx t(%,0)lf(x,)=a|

Reprezentareagrafi ci este Reprezentareagra"ficd este
= = =+ =
"f(x) O+ axr+ 6 0 ;ro o dreapti. o dreaptl.
47
Matematicd: formule ti notiuni generale - clasele V-Vlll
Algebrd

Reprezentareagrafici esteo semidreapti inchisd cu originea

in punctul de coordonate(*,_f (n)): (m, am + b).
Exemplu:Reprezentaggrafic fi.rnc$a (*, !l; p,6u15
/:
pnnf@):2x+ 1.
Rezolvare:
I I .a< 0
Tabelul de variatie este:
.b>0 .b < 0
x l - - O ) +. .
Tabelul de varialie: Tabeluldevarialie: ffi
_!_ Jlx) | I s
a
Reprezentarea grafici a acestei
i.rncfii esteo semidreapti cu origineain
Reprezentareagrafi ci este Reprezentareagrafi cd este punctul de coordonate(2,5).
o dreaptii. o dreapti. Obser-r'ayie:Reprezentarca grafici a unei functii de forma
v f , (:,zr) + lR, f : (m, +*1-+ lR sau f : [m, +*1-+ lR, cu
m e lR,dati prin expresia/(x) = ax + b, ctta, be lR,a * 0, este
o semidreaptddeschisdsau inchisd (dupd cum mullimea de
definilie esteinterval deschis sauinchis), cu originea in punctul
de coordonate (m.am + g).

Exemplu: Reprezentafi grafic func{ia /: lR+ lR,dati prin Reprezentareagraficd esteun segmentde dreaptdinchis cu
f (x):x+ 1. capetelein punctele de coordonate(m, am + b) qi (n, an + b\.
Rezolvare:
Exemplu: Reprezentali grafi c funcla
Realizdmmaiint6itabeluldevariaf,e. f : [2,3] _+ lR,datn
prinf (x) =.r+ 1.
Rezolyare:
Thbelul
devaria,ti.
48 "rt", ffi
49
Matematicd: formule ti noliuni generale - clasele V-VIII sffiffiMffiyffiflffi
Graficul acestei func,tii este un Capitolul I
segmentalec5rui capetesuntprurctele
Un g h iu l
de coordonate(-2,*l) Ei (3, a).
Observalie: RePrezentarea 1. Noliunigenerale
graficda uneifuncli deforma (a':!)l Dejinifii:
s a u "%, I Figura geomehici formati din doui
i: @ .n l -+R, / : [ r n, n) + R
semidrepteinchise careau aceea$iorigine
f : (m, n) -> lR, cu rr, n € R', m < n, datd prin expresia
senumegteunghi. Cele doud semidrepte
f (r): ox * b, ct a,6 e R, a * 0, esteun segmentde dreaptd
deschisla un capdt gi inchis la celllalt sau deschisla ambele se numesc laturile unghiului, iar O
capete(dupe curn mu\imea de definilie e un interval deschisla originea lor comund,virful unghiului.
unul dintre capete sau la amindoui). Capetele segmeniului Notalii: lOA,lOB -laf:'xlle unghiului
sunt in punctele de coordonate(m, am + b) qi (n, an + b).
trdE <lOB -unehiul
"uu
0 Unitatea de mdsurd a unghiului estegradul ("). Numdrul
de grade al unui unghi se numegtemisura unghiului.
Reprezentareagraficd este o mulfime (discretd) de puncte Submultiplii gradului sunt:
din plan: . minutul ('): l' = a 60-aparte dintr-un gruO; t" = t' ;
'6{.0
G,= {(x,f(x))lxe D}.
. secunda("): 1" : a6}-apartedintr-un minut; \' t" = t" .
Exemplu : Reprezentali grafic funcf, a /: {-1, 0, 1, 2} + lR, -ou
dati prin f (x): x+ 2. Deci: 1o= 60'Ci l' -- 60".
Rezolvare: 4 ./^./
Tabeluldeva-iatieeste: Doudunghiurisuntcongruenteddcd
.a
0 I 2 auaceea;imdsurd. B/-J+
xl -l B( 0 ,2 )

"fk)l
-l o I 2 l( - 1 ,l) ;"' trEa=6rt daclt
m(trFi)=m15Er1
Reciproc: r'
Graficul acesteifunctii este
Dacd,
m(Gd)=m(bF),atunci
o mullime de puncte.
G r= {A(-1,1 );B(0, 2 ); C ( l, 3) ; DQ , 0) - =6EF
trEe tft1
50 51
Matematicd: formule si notiuni generale - clasele V-VIII Geometrie

Dejinilie: Bisectoarea unghiului este o semidreaptd 2.2.Perechide unghiuri

interioari unghiului, ce determind cu laturile acestuiadoui Existi patru tipuri de perechi de unghiuri:
unghiuri congruente. complemenlare - doudunghiuri
? complementare-
0 douaungnlun Al C/,
(oCc(AoB) p.enfu caresumamdsurilor lor estede 90".
| //
trdi =ddn ^(7aa)*-(ffi)=so"- | //
=r (OC- bisectoarea fr,. complementare. V/
-78i,,ffi uvg-
2. Clasificareaunghiurilor - doudunghiuri
I suplementare
2.1. Unghi impropriu,unghi propriu pentrucaresumamdsurilorlor este \\p
de 180'. c\
in func1iede misura lor, unghiurilepot fi:
C unghiimpropriu
^( Fid*^( 5Eil=l8o' + \
..unghinul- formatdedouisemi-
6---T-G-
- - + ABC. DEI' suplementare. A BE F
drepte(lahri)carecoincid;arem.dsLra
-......--
n(AOB) = 0" egaldcu 0o; tl adiacente * doudunghiuri
o zi\ r . unghi alungit - format de doud careauacelaqivdrf, o lahrd comund,
A o I iar laturile necomune sunt situate
semidrepte opuse; are mdsura egald
m(lOA) = 180" cu 180o. de o parte qi de alta a lafurii comune.
0 unghi propriu (care nu estenici nul, nici alungit) UnghiurileTD qi F6- sunt
adiacente.
\ . unghi asculit - are mdsura mat
I opusela vArf - doudunghiuri
micd decAt90o;
care au acelasivArf, iar latunle lor
. unghi drept - are misura egal6 suntperechi de semidrepteopuse.
n cu 90o; Unghiurile 1 qi 3, respectiv
. unghi obtuz - are mdsura mai i qi 4 sunt opusela vdrf.
/
___z
<.,
mare decAt90o.
Teoremd.Unghiurile opusela vdrf sunt congruente.
53
 Geometrie
Matematicd: formule {i noliuni generale - clasele Y'YIII
Tboreme:
2.3. Unghiuriformate in jurul unui punct
T1. Daci doud drepte paralele sunt 6iate de o secantE,
Unghiurileformateinjurulunuipunctauproprietdlile: atunci ele formeazi perechi de unghiuri:
. au toateacelasivdrf; . alterne interne congruente;
. orice punct al planului care nu apar,tinenici uneia dinte . alteme externe congruente; \
laturi apartjne interiorului unui singw unghi. . corespondentecougruente;
Teoremii: Svmamisurilor unghiurilor formate in jurul unui . interne de aceeagiparle a secantei,suplementare;
punct estede 360'. . externede aceeagiparte a secantei,suplemeirtare.
T2. Dacd doui dreptetiiate de o secantEformeazi unghiuri :
. alteme interne congruente
m(l) + m(2) +...+ m(n) = 3600 sau
. alteme exteme congruente
sau
. corespondentecongruente
2.4. Unghiuriformate de dou6 drepte tdiate de sau
. inteme de aceeagiparte a secantei,suplementare
sau
a, b - drepte
. externe de aceeaqiparte a secantei,suplementare
s * secanti
atunci dreptele sunt paralele.

Unghiurile formate de doud drepte tiiate de o secantdsunt

.a l te r neex t er ne:qi
1 7 ;2 g i 8 ;
.a l te r neint er ne: 4q l 6 ;: q i 3 ;
. interne de aceeagiparte a secantei:4 qi 5 ;3 q i 6 ;
. externede aceeaqiparte a secantei:i qi 8 ;2 q i 7 ;
. corespondente:i qi 3; ) ;i 6; i si I ; + E i0.
55
54
 Geometrie
Capitolul II
Triunghiul
Se cunosc misurile a doud unghiuri qi lungimea laturii lor
1.Notiunigenerale comune.
Definilie: Figura geometricd forrnatd din trei segmente Etape:
determinate de trei puncte necoliniare senumegtetriunghi. * se construieqte uo segment avAnd lungimea datd;
* se construiegte unul dintre unghiurile de misurd dati,
Elementele triunghiului: avdnd v6rful intr-unul dintre capetele segmentului ;i una din
. vdrfuri - prllllcteleA, B, C; laturi incluzind segmentul construit;
.laturi-AB,BC,AC; * de aceeagiparte a dreptei suport a segmentului se con-
c . unshiuri-6IC , frE , 6a . struieqte al doilea unghi, cu misura cunoscuti; vffirl acestuia
estein cel de-al doilea capdt al segmentului construit;
* seintersecteaz6laturile necomtrneale celor doudunghiuri
2. Construclia
triunghiurilor
construite,determinAndu-seal treilea vArf al triunghiului.
Sercakzeazd,folosind: rigla, echenrl, raportorul, compasul.

Cazuri de construc(ie:
Se cunosc lungimile a doui laturi Ei misura unghiului
dintre ele.
Etape:
# se construiegte,folosind raportorul, un unghi avdnd
mdsuradati;
* pe fiecare dintre laturile unghiului se construiegtec6te
un segment avdnd o extremitate fixatd in vArful unghiului qi
lungimea egald cu lungimea unuia dintre segmenteledate;
* seunesc celelalte doud extremiti,ti ale segmentelorante-
rior determinate,oblinAndu-sea heia laturd a triunghiului.
56
Se cunosc lungimile laturilor triunghiului.
Etape:
* se construieqteun segment avdnd lungimea egalScu
una dintre lungimile laturilor triunghiului;
* se traseazi un semicerc cu centrul intr-unul dintre
capetelesegmentuluigi avind hurgimearazei egal6cu lungimea
celei de-a doua laturi a triunghiului;
* se traseazdun al doilea semicerc (de aceeaEiparte a
dreptei suport a segmentului),cu centrul in al doilea capdt al
segmentuluigi av6ndlungimearazei egali cu lungimea celei
de-atreia laturi a niunghiului;
* intersecliacelor doud semicercuri determind al treilea
vdrfal triunehiului.
5/
Matematicd: formule si notiuni senerale - clasele V-VIII Geometrie
3. Clasificareatriunghiurilor
3.1. Clasificarea dupd mesuraunghiurilor r) triunghi echilateral- are toate A
demdsura
in func1ie unghiurilor, potfi:
triunghiurile a:b=c.
laturileegale:
/ \
I triunghi ascu{itunghic - are
toate unghiurile ascuSte. 4. Liniiimportantein triunghi
<eo',m1fl<eo".
m@;<eo',m1F; 4 . 1 .in S lt ime a
B'
B I triunghi dreptunghic - un Delinilie: inillimea este seg-
ungbial triunghiuluisstedrept. menhrl care une$te un v6rf al tri-
'B
Lafura care se opuneunghiului unghiului cu piciorul perpendicu-
dreptsenumegte ipotenuzi, iar cele- larei drse din acelvirfpe latraopus5"
lalte laturi senumesccatete.
a
In figurd, m(l) = 96' . Teoremd: indllimile unui triunghi suot concurente'
c\-=- r) triunghi obtuzunghic - un Punctul de intersecle al ind[imilor se noteazdcu -&[qi se
----r.- unghi al triunghiului esteobtuz' numeEteortocentrul triunghiului.
\
)-:" in figura.m12;> so".
4.2. Bisectoarea
dup5 misura laturilor
3.2. Clasificarea Defi.nilie: Bisectoarea unui
in funclie de mdsura laturilor, triunghiurile pot fi: unghi al triunghiului este seg-
A menhrl de pe bisectoarea unghiului

A(
B/ a \c
0 triunghi oarecare - lungimile
laturilor sunt diferite:a + b + c * a.
reqpectiv,segmentcuprinsinte vffirl
unghiuluigilaturaopusdacestuia. B

A
I triunghi isoscel- are doud laturi Teoremd: Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt
,/\ congruente; cea de-a treia laturi se concurente intr-un punct egal depdrtat de laturile triunghiului'
numeqtebazi.
Punctul de interseclie al bisectoarelor se noteazdcu.I si
nGc in figur 6, b= c .
estecentrul unui cerc numit cerculinscrisin triunghi.
58 59
Matematicd: formule $i noliuni genelal,e.- clasele Y-VIII Geometrie
4. 3 . Me d i a na Pozilionarea lui O in func{ie de tipul triunghiului:
A
n\ Definigie:$Iedianaestessg- Tip triunghi Pozitionare O Reprezentare
%-\ -\' mentul careuneqieun vdrf al tri-
unghiuluicumijlocullaturiiopuse'

"l--,4)\" ininteriorul
nor"i", asculitunghic
triunghiului
T1. Medianele unui triunghi sunt concurente.
Puncful de interseclieal medianelor senoteazi cu G gi se
numegtecentrul de greutate al triunghiului.
T2. Punctul G se afld pe fiecare mediani la doud treimi de
vdrf gi o treime debazd.
dreptunghic mijlocul ipotenuzei
ec =?r,al,si ca,= 1 oo' .
I
si GB,=iB a't
BG=+BB,
1
cc=!cc' qicc, =i c c '.
in exteriorul
4.4. Mediatoarea obtuzunghic
trirurghiului
Dejinilie: Mediatoarea laturii unui triunghi estedreapta
perpendiculari pe mijlocul segmentuiui ce reprezintE latura
respectivd.
5. ProprietSli
aletriunghiurilor
Teoremd: Mediatoareie laturilor unui triunghr sunt
concurenteintr-un punct egal depdrtatde vArfurile hiunghiului.
5.1.ProprietSlile isoscele
triunghiurilor
Triunghi isoscel: triunghi cu doul laturi conguente.
Punctul de interseclieal mediatoarelorsenoteazdcu O si VArful triunghiului isoscel = punctul comun al laturilor
este centrul unui cerc cdruia ii aparlin vArfurile triunghiului, congruente.
numit cercul circumscris triunghiului. Baza triunghiului isoscel= latura opusdvArfului.
60 61
Matematicd: formule si noliuni generale - clasele V-VIII Geometrie

Teoremi (proprietate) Reciproci triunghiurilorechilaterale

5.2. ProprietSlile
Daci un triunghi esteisos- Daci doui unghiuri ale Tiiunghi echilateral: triunghi cu toate lahrile congruente.
cel, atunci unghiurile aldturate unui triunghi sunt congruente,
bazei sunt congruente. atunci triunehiul esteisoscel. Teoremi (proprietate) Reciproci

Ipotezd: Inntazi Daci un triunghi esteechi- Daciun tiunghi arctoateun-

AIBCisoscel
utlABl=lAQ
Concluzie:
a =e
MBC cu
i=e
Concluzie:
[Afl =gq,
Bl 1\ lateral, ahrnci aretoate unghiu- ghiurile congruente,ahmcitiun-
rile congruente
Ipotezd:
MBCeclnlatercJ
ehiul esteechilateral.
Ipotezd:
MBCctt

deciMBCisosc I ) = i= e.
Concluzie: Concluzie:
Daci un triunghi esteisos- Daci unul dintre vdrfurile
cel, ahrncimediana,bisectoarea unui triunghi aparline media-
2=b=?. lABl=lAQ=IBQ,
deci M.BCechilateral.
qi inilJimea duse din v6rf pe toareilaturii opuse,atuncitriun- Avem:
bazi coincid gi sunt inciuse in ghiul este isoscel, iar media- mt2t=n(3)=m1a=6s"
medratnarcabazei. toareaestebisectoare,mediand
giinilfime. Atentie!
Ipotezd: Ipotezd: Trinnghiul echilateral este un caz particrtlat de triunghi
MBCisoscel MBCcn[AD] isoscel; prin urmare, toaie proprietdsle triunghiului isoscel sunt
otlABl=IAQ -mediatoare valabile qi pentru triunghiul echilateral putind consideraorice
lADl-medra- lattrdasacabazd.
toare
Concluzie: Concluzie:
lADl * indlfime, mediand, M.BC isoscel9i ftDl - innl-
bisectoare ,time,mediand,
bisectoare.

62 63
Matematicd: formule si notiuni generale - clasele V-Vttl Geometrie

5.3. Proprietbtiletriunghiurilor dreptunghice 6. Congruenlagi asemdnareatriunghiurilor

Triunghi dreptunghic = triunghi careareun unghi drept. 5.1. Noliuni generale
Teoremi (proprietate) Reciproci
Doud kiunghiuri sunt con- Douitriunghiwi sunt
in orice triunghi dreptun- Dacd intr-un triunghi c
dacd fiecare laturi a menea dacdintre ele existd o
;hic, lungimeamedianeidusd mediand arelungimea egal6cu estecongruoficuo lahrd asemd.nare. adicd dac6 au un-
lin vArful unghiului drept este jumdtatedin lungimealaturii
celuilalt gi fiecare unghi al ghiurile congruenteqi laturile
:galacujumdtatedin ipotenuz5. c or es punz dt oar eei. at unc i
dinhe tiunghiuri est€con- respectivproporlionale.
'potezd: AIBC C\ triunghiul estedreptunghic. cu un unghi al celuilalt.
^ | \.- Ipotezd:MBCcu C\ PentruM-BC qi M'B'C, PentruM,BC qi M'B'C,
cu m(l)=eO", I X'4
fA&4lmediand, dacdavemrelafiile: daci avemrelaliile:
lAMmedtart. l,/ \ \B | \z
Am
Arr=+
Rf | ,/\ 2 = i' , i= E ' , 0 = d , q r A = A ' , B = B ' , C = C ' E i
ioncluzie: l/ \
BC'
LAvr \B
lABl = lA'81,{AQ = lA'Cl, A B A C B C
Atut = _r_ . Concluzie:m(6trd1=gg", lBQ = lB'Cl, atuncispunem{d-=7e=ET"aNncl
deci AISCdreptunehic. triunghiurile sunt congru- spunemci triunghiurile sunt
Teoremaunehiulai de 3U
gi scriem asemenea gi scriem
Reciprocd
MBC=LA'EC. MBC-A'B'C.
Daci un triunghi drept- Dacdo catetda unui tiwrghi a,Vr----Vzc A
unghic are un unghi de 30", drephmghicarelungimea egald A A. ov----vc
D,
atunci lungimea catetei opuse cujumdtate din lungimea ipote- /\ \ /
n
/\\/
acestuiaesteegali cujumdtate
Cinlungimea ipotenuzei.
nuzei,ahmciwrghiulce seopune
acesteicatetearemisura de 30.
uA-,-X" y /
3A_A6'
\ \/
V
(potezd: MBC Perechile de rmghiuri con- Perechile de unghiuri con-
r. Ipotezd: MBCIU
se nnmesc unghiuri gruente se numesc unghiui
cu m(l) = 90" , A m12;=m", corespunzdlo are, laturile care cotespondente (salu omo-
^ = no\
m(C) 30'. t n= ! 9 se opun unghiurilor corespun- loage),pereclnlede latwi care
l- \ 2
Conclazie: \r; zdtoaresenumesclstari cores- seopun unghiurilor corespor-
,ah Concluzie: dente se numesclaturi cores-
BC
n D= rn(3;= 36".
2'
64
Matematicd: formule $ noliuni generale - clasele V'YIII Geometrie

ABC A'B'C + LABC=M'B'C A,B,C*M BC- M ,B,C

+ af + 4 +
":..::.-.'...:
ABC
4a+ + | +
: A( A
unghiuicorcpwAb@ -:::::=..i corespond*te
unghiuri /\ /\
\c ,aA \c'
P\
rA
6.2. Cazurilede congruen!5/asemSnare
Cazuri de congruen[i Cazuri de aseminare 2=i' II u.L.u. 2 = i' lu u
L.U.L. L.U.L. B=B' ^ ^l = MB C - M,B ' C ' .
Dacd doud triunghiuri au Dacd doud triunghiuri au f+ B=B')
dou6 laturi respectiv ProPor-
leaJ=La'n'))
cAtedoud laturi qi unghiul for-
mat de acestearespectiv con- fionale, iar unghiurile dintre l L A B C =M 'B 'C '-
gnlente, atunci triunghiurile acesteasunt congruente,atuncr
sunt congruente. triunghiurilc sunt asemenea. L.L.L. L.L.L.
AA' tl
Dacddou5kiunghiuri au Daci doui triunghiuri
toatelaturilerespectivcongru- laturile respectivpropor,ti
/\ , atunci triunghiurile sunt afuncitriunghiurilesuntase-
C B'A---+e---:g menea.
Unl:-lt'n'lEi]t u l ' f,l

[ac]=[r'c"]
i AB = sC l. .,. A ,!'
i=+ A'r rc S: /\ /\ /\
j /\ /\./\
h=E ' l i =F' CBl . \C a/ \c r/ \c
=+L ,4 B C= M ' B ' C' = +M BC - M' B' C ' .
fanl=L4p'11 A B _ 4 C _ _+A C' :
U.L.U. U.U. A'B' B'C' A'C'_
Daci doud triunghiuri au DacE doud triunghiuri au Vcl=La'c'll'3
+ MB C - M' B ' C .
cdtedoui unghiuri qi latura ior doud unghiuri respectiv con- fac]=La's'11
comundrespectivcongluente, gruente, atunci triunghiurile = +MB C = M' B ' C '
atunci triunghiurile sunt con- sunt asemenea.
gruente.

66
 Geometrie

6.3. Metodede determinarea triunghiurilor
congruente/asemenea
Metoda triunghiurilor
congruente este o metodd de
demonstra{iePecareo utilizdm
pentru a ardla cd doui seg-
mente sau doud unghiuri sunt
congruente.
7. Rezultateimportantein aseminarea
triunghiurilor
l. Teoremafundamentald a asemdndrii - T.F-4.
O paraleld dusdla una dintre lahrile unui triunghi formeazd
cu celelalte doud laturi (sau cu prelungirile lor) un hiunghi
Metoda triunghiurilor asemeneacu cel dat.
asemeneaeste o metodd de Ipotezd: MnC uMNllBC.
demonstra$ePecme o utilizdm Concluzie:MBC-MMN.
pentu a ardtacddoui segmente N':..""'tM A
/\
suntpropoltionalesaucd,doud /\
unghiuri sunt congruente. K
/\
8.+..C
.,' 1.

Gdsim doud triunghiuri Gdsim doud triunghiuri

pentru care Putemdemonstra pentru care Putem demonstra C c M!.....-..-"--.-..---..':,7y
ci sunt congruente Ei in care cd sunt asemeneagi in care 2. in doui triunghiuri asemenearaportul medianelor,
segmentelesauunghiurile ce segmentelesauunghiurile care raportul bisectoarelorgi raporhrl indllimilor corespunzdtoare
ne intereseazi sunt elemente ne intereseazdsunt elemente laturilor omoloage sunt egale cu raportul de asemdnarea
corespunzitoare. coresoondente. triunghiurilor. 4
Aten{ie! MBC-M'B'C,
Ipotizd.: ,fr\
. Cazurile de asemdnarese pot obline din cazurile de lADl,lA'D'l-inaltimiomoloage, / l\\ \
laturi cu
congruen!6,inlocuind relaliile de congruen{ddintre tAEl,LA'E]-bisectoareomoloage, / I \\ \
,.h!i d" p.opo4ionalitate, dar pdstrdnd neschimbate rela{iile
@na1ft'Iufl - mediane omoloag B'-'bifc
unghiuri. ".
de congruen$ dintre Conclazie:
.AtAt la congruenla triunghiurilor c6t 9i la asemdnarea A B _A D _A E _A M
scrise
acestoratrebuie sd linefi cont de ordinea in care sunt A ' B ' A ' D ' A ' E ' A ' M'
desemneazd vdrfurile, pentru a asigura o
literele ce
corespondenti corecti inte laturile 9i virfurile triunghiurilor' 3. Dacd douE triunghiuri sunt asemenea,afunci rapofful
. in cazul asemindrii, raportul a doud laturi omoloage ariilor lor esteegal cu pdtratul raportului de asemdnare.
formeazdraportul de aseminare a celor doui triunghiuri' 69
68
Matematicd: formule si notiuni senerale - clasele Y-YIII Geometrie

sV---Vt lpotezd: MBC-M'B'C Atenfie!

A
Cum in orice triunghi dreptunghic cel mai mare unghi este
/ \ \ \/ V, l** =(4+\' .
conctuzie:
A*'"'. unghiul drept, rezultd cd lungimea ipotenuzei acestuiaestemai
1 4 \AB')
9A---A6' mare dec6tlungimea oricdrei catetea sa.

8.Teoremeimportantein triunghiurioarecare T5. in orice triunghi, suma lungimilor a doud laturi este
mai mare decdtlungimeacelei de-atreia laturi.
T1. in orice triunghi, sumamisurilor tuturor unghiurilor
Ipotezd: MBC.
este 180".
Concluzie: AB + BC> AC
T2. Teorema unghiului exterior AB + AC> BC
M6sura unui unghi exterior unui triunghi este egali cu BC+ AC> AB.
sumamisurilor unghiurilor interioare neadiacente(nealStruate).
T6. Teoremalui Thales
Ipotezd: MBC,
A

r\
/\
trED -unghiexterior.
Concluzie:
O paralelSdusdla una dinhe laturile rmui triunghi determind
pe celelalte doud laturi (sau pe prelungirile lor) segmente
proporlionale.
#" n17E$=^16trc1+m1fr9
. Ipotezd:MBC cuMNllBC,Me (AB),Ne @q.
T3. In orice triunghi cu doud laturi necongruente,laturii Concluzie:
mai mari i seopuneunghiulmai mare. A

Ipotezd:
MBCwvq>VBl ,.A-----\.C
j :,,
Concluzie:
trFe,7d8. \..
,'
M! - --- --- -- -- --- --- --- --:' N
T4. in orice triunghi cu doud unghiuri necongruente, AM AN NA MA AB AC
unghiului mai mare i seopunelafura mai mare. MB NC AC AB BM CN
l^

lpotezd:MBCcu ABC > ACB . Aten{ie!

A ParalelaMNla una dinhe laturile hiunghiului (in acestcaz.
/ \ Concluzie:
lAq> IABI.
/\ la B Q poatefi dusdin trei moduri: in interiorul triunghiului.
BA------AC cieasuora vdrfului sausubbazd.
a1
70
Matematicd: formule si notiuni generale - clasele V-YIII Geometrie

T7. Reciproca teoremei lui Thales 9.Teoremeimportantein triunghiuri

Daci o dreapti determini pe doui laturi ale unui triunghi dreptunghice
(saupe prelungirile lor) segmenteproporfionale, atunci ea este
Tl, Teorema lui Pitagora
paraleld cu cea de-a teia laturd a triunghiului.
MBCcrMe (AB),Ne(Aqqi
Ipotezd: *"
#=# orice hiunghi dreptun- Dacd intr-un triunghi,
NA MA AB AC
itr r ghic, pitratul lungimii ipote- suma pdtratelor lungimilor a
AB "'
- =-
AC BM CN'
nuzei esteegal cu sumapitra- doud laturi este egali cu
Concluzic:MNllBC. telor lungimilor catetelor. pdtratul lungimii celei de-a
treia laturi, atunci triunghiul

"r\
A
T8. Teorema b isectoar ei
este dreptunghic (cu unghiul
in orice trirurghi, bisectoareainterioari a unui unghi imparte
drept in vArful care se opune
latura opusdin segmentepropor,tionale cu laturile ce formeazi BZ-------z-----\c
lahrii celei mai mari).
unghiul.
MBCculADlbisectoa- Ipotezi: MBCcu 42; = 96". Ipotezd: MBCIU
Ipotezd:
reaunghiuluil. Concluzie:BC = ABz+ AC B C =A B 2 +A C .

.BD AB= saua2:C + b2. Con cl uzie: MBC dreptunghic

Lonctuzre: . inA.
nc rc-
T9. in orice niunghi, produsul dinke lungimea indlfmii gi
lugimea laturii corespunzitoare ei esteconstant.
Ipotezd: MBCcttAA' LBC,
B E L A C q i C C L A B.
Concluzie:AA' ' BC=
= BB ' ' A C =
:C C .A B(:2 .A * u r).
T2. Teoremaindllimii
in orice triunghi dreptunghic, lungimea indlfmii corespun-
zitoare ipotenuzeiestemedia geometrici a lungimilor proiec$ilor
catetelorpeipotenuzd.
Ipotezd:MBC cn m(2; 96' ,
-
AD LBC(D € [Bq).
Concluzie:AD = J BE cD ,ou
AD2_-BD. CD.

72
Matematicd: formule s,i noliuni generale - clasele V'YIII Geometrie

T 3. Recipro cele teorem ei in dQimii 10. Rapoarteconstantein triunghiuri dreptunghice

(elementede trigonometrie)
Ipotezd: MBCUADLBC Ipotezd:MBC cu m(l) = !Q" I Sinusul unui unghi ascu{it=
(D e LBq), FiAD'z= BD' CD _ lungimea catetei opuseunghiului
AB= BD'CD. (D € LBq). lungimeaipotenuzei
Concluzie: m(2; = 99" . Concluzie:AD LBC I Cosinasulunui unghi ascutit=
Aceastdpropozi$ere.cipro- Aceastdreciprocdnueste _ lungimea cateteialdt',rrateunghiului
cd esteadevdratd $i senume$te adevdratd. lungimeaipotenuzei
reeipro ca teore ntei in dQimii. I Tangentaunui unghi ascu{it:
lungiqea catetei opuseunghiului
T4. Teoremacatetei
ln orice triunghi dreptunghic, lun- lungimea catetei aliturate unghiului
C5-D
) Cotangenta unui unghi asculit :
I p--- gimeaunei cateteestemedie geomekice
---r"- inhe lungimea'ipotenuzeisi lungimea _ lungimea catetei aldturateunghiului
V \B
Av | proieclieicateteipe ipotenuzA. iungimea cateteiopuseunghiului
in concluzie:
Ipotezd: MBC cu m(2) = 90" 9i AD r BC (D € lBq). h
s i n B =: , si nC = 9. cfr
Concluzie:AC =J BC .CD sauAC = BC' CD: e l\
AB =JBC. B D s auAB2: BC' BD. cosB= 9. cosc= 9, | \
d'

T5. Reciprocele teoremei cstetei h !bl\

teB = !- tcc=9, | \
o, l\
cts.B = 3. clgt =-.ot-\
Ipotezd: MBCUADLBC Ipotad: M-BCcu m(l) = 90" t)
/.l---?---\A

{ De W q\ ,i AC = BC ' C D in general,V.r e [0', 90"], avem:

A C: B C. CD.
Concluzie:m12; = 99".
Aceastd propozilierecipro-
qisenumeqte adevdratd.
cdesteadevdralri'
reciproca teoremeicatetei.
(D e Wq ).
Concluzie:AD L BC.
Aceastdreciprocdnueste
. sin2x* coszx: 1; . ctgr = tg(90"- x);
. sinx cos(90" r);
_ " \ - _ sjn.r
.t g
- - 'c o s 'd +u :
. c o s x =s i n ( 9 0 " - x ) ; '
c o sx
" tglr: ctg(90"--r); c t g x =- . s t n \ : *u
- s1ll -Y
Matematicd: formule $i noliuni generalg - clasele V-VIII Geometrie

alefuncfiilortrigonometrice
11.Valoriparticulare 2. Ariaunui tiunghi in funclie de doud laturi gi unghiul a
dintre ele:
)s* 0" 30" 45" 60" 90" . Cazulct < 90o:
laruri.laturd.sina
. C a z u l c >9 0 o :
I
J' Jz
-T . , latLri.latr^rd'sin(l80'-ct)
stDx 0 z 2,
I a
'-a =-
2 4

cos.r 1 -T
1,J ,12 I 0 t\
a 2 I
q\ \A

tgr 0 q 1 .6 nu
exis6
\\
,tr----z---\c
nu ?
crg' existi J-ry I 0 . a . 6 's i n C
A*uc =---T-= t
.
'-MBC
---
a . c 's i n ( I 8 0 '- B )
2
Aten{ie! b 'c . s i n A a . b .sinC b 'c 's i n A
. Sinusul gi cosinusulunui unghi asculit sunt mereu ntlmere =2c=2
.a.stnB
22
reale cuprinse inte 0 gi 1, deoarecereprezinti rapoarte dintre o
cateti aunui triunghi dreptunghic ai ipotenuza acestuia. 3. Aria unui triunghi in funclie de toate cele trei laturi:
. Tangenta gi cotangenta unui unghi asculit sunt numere A; = ,l p@ -laaxa 1)(p -lattra2)(p - latura3) ,
realepozitive, oricit demari. undep = semiperimetrultriunghiului.
pentruariatriunghiului
12.Formule A*u, = - r)(p - b)(p- r)
Triunghiuri echivalente = triunghiuri cu arii egale' "tp@
12.1.Formulepentruariaunuitriunghioarecare
L.Aria unui hiunghi in flnclie
a +b +c
cu p=---T-.
"/)<---.
de o lahrd giindlSmeacorespruza- 4. Aria unui triunghi in func{ie de
toare acesteia: toate cele trei laturi gi de raza cercului
. baza'indltimea circumscris triunghiului :
,rA -----;-
u
A-
laturd.latura.laturd
'
a.h - b'h , c'h 4.raza cercului circumscris
1 =:--::!- = ----9- =-----S- , a.b.c
" M B C22 2 auuc = --4F-

76
 Matematicd: formule st notiuni Eenerale - clasete V-VilI

5. Aria unui kiunghi in funcfie de Capitolul III

semiperimetru gi de raza cercului inscris Patrulatere
inhiunghi:
C lo: semiperimetru.raza cercului 1.Nofiunigenerale
A M B .: p 't' inscris. Deftnilii:
I Figura geometrici formati din reuniuneasegmentelor
12.2.Formulepentruariaunuitriunghidreptunghic inchise determinate de 4 puncte distincte, astfel inc6t oricare 3
.BN 1. Aria unui triunghi drept- dintre ele sdfie necoliniaresenumegtepatrulater.
| \ , _b.c ungfucinfuncliedecatete.
ttarcc=-T O Spunernci unpatulater estecoz-
1 \ / _cateta.cateta ra dacdprelungind oricare dintre laturi,
ru-r----:c ^o---T-'
toate celelalte sunt situate de aceeagi
2. Aria unui kiunghi drept- Dartea acesteia.
unghic in f-uncfiede ipotenuzdqi

\ o**=Y de indl!mea corespunzdtoare ei:

Teoremd:In orice patrulaterconvex,sumamdsurilor
unghiurilorinterioareeste360'.
,Lt, , _ ipotenuzd.indllime
^^ ------ 2
--'-- -
2. Paralelogramul
12.3.Formulepentruariaunuitriunghiechilateral 2.1.Noliunigenerale
Aria unui triunghi echilateral in functie Delinilie: Patrulaterul convex cu laturile opuseparalele se
numegteparalelogram.
, t lJ
de lat'.rrasa: __A A

CDparareros,ram
AB <+
Aten{ie! Ifft,rrt:,
Triunghiurile drephnghice, respectivechilateralesuntcazuri ^'r4"
particulare de kiunghiuri oarecare;prin urrnare, toate formuiele
de arie prezentatein cazul triunghiului oarecaresunt valabile gi
pentru triunghiurile dreptunghice,respectivechilaterale.
78 79
Matematicd: formule $i no.tiuni generale - clasele V-VIII Geometrie

2.2. Proprietdlileparalelogramului Proprieti{ile dreptunghiului

Condi$i necesareqi suficienteca un paralelogramsi fie
Condilii necesareqi suficiente ca un patrulater convex sd
dreptunghi:
fieparalelogram:

A=C,B=D lAtsl=lCD),IBQ=IADI

Aten(ie!
. Dreptunghiularetoateunghiurilecongruente,
Dini=E=e =6 rezulti
rcnBD = {o\ =r"1fr;=
m12; =m(D)= eo'.
=loQ, lBol= -(0)
. Dreptunghiul este un caz particular de paralelogram, deci
are toate proprieti$le aceshria.
2.3. Paralelograme
Particulare

Dejinilie: Paralelogramul care are un unghi drept se Defini{te: Paralelogramul care are doui lahrri aldturate
nume$tedreptunghi. congruente se numegte romb.

/BCD dreptunghi<+
l.aACOparalelogram
I'laco paralelogram ABCDrombe
el lp,fl=fac]
[m(l) = 99"

80 E1
Matematicd: fort:ule Fi noliuni generale - clasele Y-VIII Geometrie
Proprieti$le rombului 3.Trapezul
Conditji necesareqi suficienteca safieromb:
3.'1.Noliunigenerale
ABCD paralelogram ctt ABCD paralelogram ctt
dia gonal ele p erp endi cul ar< Defmilii:
toate latuile congilente
0 Patrulaterul
convexcarearedoui laturiparaleleqicelelalte
ABCD paralelogram ABCD paralelogram doud neparalele se numette trapez.
'taBl = ACIBD
IBC'I = ICD'I = lAD. eallcn)
x*x
>\ -/<
. * ,r__ i
ADncB I
+ ABCDtrapez

I Latwileparalele ale hapezului senumescbaze.

ABCD paralelogram ca I listanla dinte bazeletapezului esteilri{imea Fapezului.
ABCD paralelogrant
cu diagotalele diagonalele bisecto'are
axe de simetrie ale unghiurilor
ABCD paralelogran
ABCD paralelogram rmui trapez srmt congruente, neparalele ale unui tapez este
AC bisectoarea2 si e
AC, BD axe de simetrie acesta se numette trapez perpendiculardpe baze, acesta
AC bisectoareaA gi C
senumeqtefapez dreptunghic.
Aten{ie!
Rombul este un caz particular de paralelogram, deci are

Delinifie: Patrulaterul care este 9i dreptunghi !i romb se

numefte pitrat. 3.2. ProprietSliletrapezului isoscel
ABCD paralelogram Condilii necesareqi suficienteca un trapez si fie isoscel:
diagonalele
ABcDpiLtratem(2;=es"
unghiurile aldarate
sunt congluente unei baze sunt congruente
I t l.nnl=[nc] vq=IDBJ ffi= 6) .6d=66
Atentie!
Toateproprietdlile de la paralelogam, dreptunghi 9i romb
y ABCD trapez /
seregesescla Patrat. \ isoscel ,/
83
 Geometrie
Matematicd: formule $i noliuni generale - clasele Y-YIII
4.3. Perimetrul ti aria rombului
4. Perimetrulgiaria patrulaterelorstudiate A B = B C = C D :D A :l
4.1.Perimetrul 5i ariaparalelogramului A C = d,B D :d,
A B : DC= L A E : h.
B C: A D: I 0 Perimetrul: P :41
AC : dp BD: d, I Aria in func,tie de lungimea unei
ED: h" , B F = h, A ianri qi de in5\imea corespunzitoare ei:
A:1.h.
I Perimetrul: P=2(L+ D.
I Aria in func$ede lungimile lafirilor qi demisura unghiului
i Aria in funcSe de lungimea unei laturi 9i de indllimea
ascufit)format de acestea A : 12. sin cr .
corespnnzdtoareei: A: L'hr:I' h.
I Aria in funcSe de lungimile diagonalelor
lAriain flurcte delungimilelaturilor qi demEsuraunghftnui
format de acestea(unghi asculit): - d ''d '
^^_ 2
A: l"l' s ina.
I Ariain funclie de lungimile diagonalelor 9i demisura 4.4. Perimetrulti aria pdtratului Do-----,c
unghiului format de acestea: AB=BC:CD=DA:l: AC=BD:d. l\,/l
d" d" P=4t.
A :- ' SlnU '
I Perimetrul: I X f
0 Ariain funcliedelungimea
laturii:
I \
4.2. Perimetrul 5i aria dreptunghiului A:1" . )2
AB : DC: L 0 Aria in funcgiedelungimeadiagonalei:A :7 .
BC- - A D= l
4.5. Perimetrul ti aria trapezului
AC: d. B D = d
A B :B ; C D = b; D E = h; D N -J---X
I Perimetrul: P=2(L+ D AC=d,,BD=d,
I Aria in func$edelungimilelaturilor:
0Perimetrul:
/i,,>A*\
F
A= L' 1. ./Ao,
0 Aria in funclie de lungimile diagonalelor qi de misura
P = A B + B C + C D + A D , A ffi O -.-
unghiului format de acestea: I Aria in funcliedelungimilebazelorqi deindllime:
-
,q=41'si'u. A -@ + !)' h .
2 85
84
 Geometrie
Capitolul IV
Liniamijlociein triunghigi trapez
Daci o dreaptdtrece prin Dacd o dreapti trece prin
mijlocul unei lahri a triunghiu- mijlocul unei laturi neparalele
Segmentul care unegte Segmentul care une$te lui gi esleparaleldcu alti laturd a unui trapez qi este paraleld
mijloacelea doui lahri ale unui mij loacele laturilor neparalele a acesfuia,atunci ea trece prin cu bazele acestuia,atunci ea
triunghi se numeqte linie ale unui trapez se numeqte mijlocul celei de-ateia laturi. treceqi prinmijlocul celeide-a
mijlocie in triunghi. /lrre mijlocie in trapez. doua laturi nbparalele.
Ipotezd: Ipotezd:
lnMBC,Me lABl, ABCDtrapez,Me lADl,
N e LAq, @Ml = [MB], Ne [ B q , lA A a l= lMDl ,
MNllBC. MNllAB.
Concluzie: Concluzie:
[AM]=lwlf +tr4lt lirue lAMl=lMDll
' '| =+ IMM Iinie lANl=lNQ. [CN] = [NB].
IttNl=lliQl [BN]=[NQ I
mijlocie in triunghi. mijlocie in hapez.
Teorema liniei mijlocii in Tborem a liniei mii locii ?n
trianghi trapez,
in orice triunghi, linia in or ic e t r apez , linia
mijlocie determinatdde doud mijlocie a acestuiaestepmaleli
laturi este paraleld cu a lreia cu bazeleqi arelungimea egald
laturd qi are lungimea egal6 cu cu semisuma lungimilor
jumdtatedin lmgunea acesteia. bazelor.
Ipotezd: [MM linie mijlocie Ipotezd: IMM linie mijlocie
inMBC,Me lABl, in x apez:,lAB CD, M e lADl,
Ne 1.4q. N€ [Bq.
MN llBC1i
Concluzie: Conctuzie: co ll au ll n qi
p(- AB+DC
MN =:::- . = --------=--
tult\ .
a z

86 87
 Capitolul V Geometrie

Cercul . interiorul cercalui - mul,timea punctelor din plan cu

proprietatea cd distanfa de la cenkul cercului la ele este mai
1.Noliunigenerale micd decdtr aza cercului.
Defini{ie: Mu$imea tuturor punctelor din plan situate la IntC(O,r)=
{PlOe. ry
aceeaqidistanfi fali de un punt fix senumeqte cerc. . discul -reuniunea dintre un cerc interiorul siu.
Ei
Elementele cercului: D(O, r) = 4O, r) U lntQO, r)
. centrul cerculzi - punchrl fix; . exteriorul cercului - mullimea punctelor din plan cu
. raza cercului - distanla de la centru cercului la orice proprietateaci distanfa de la centrul cercului la ele este mai
punct de pe cerc; mare decdlr azacercului
. coardd - segmentul determinat de orice doud puncte ExtQO,')= {Nl ON>r}
distinctede pe cerc; Cercul sepoate caracterizaqi ca un loc geomefrc: Locul
. diametru - arice coardd care trece prin centrul cercului
geometric alpungtelql din plan situatela aceeagidistanfafaln
(diamekul estecoarda cu cea mai mare lungime);
de un punct fix este un cerc.
. arc de cerc-por,tiunea dint-un cerc cuprinsiintre doud
punctedistincteale acestuia; 2.Poziliirelativeale uneidreptefati de un cerc
. semicerc - po:(iunea de cerc deterrninati de diametru;
. puncte diametral opuse - doud puncte de pe cerc care Fie QO,r) 9i a o dreaptd.
Distanla de la centrul cercului la dreaptd = lungimea
sunt ;i capeteleunui diametru.
perpendicularei coborite din centrul cercului pe dreaptd.
Nota{ia C(Q r) reprezinti cercul cu centrul O qiderazdr'.
OMIa)
C(o,r\: {M I oM = r} |+ OM = distanfa de la O la dreapta a.
exierioml .r, Mea I
cercului ltY O- centrul cercului
..---ll-\
/ ' i. ! : \a oA,OB,OM-raze
c( ", , / \ o A = o B:o M= r
A X- | 'la-aiamefii,AB=2r Dreapta a este
\\ ,/o.-J,rz AC-coardd OM> r erterioard
\./ rntenorul / _
\cercului-,{ lC -arcmicdecerc cercului
v \CerC
C(O,r) A-fuIC - arc mare de cerc slgo-,:):
9)
88 89
Matematicd: formule $i noliuni generale - clasele V-YIll Geometrie

ah-.,
t o,,l,lro,)
V,-rrlto,or.
a rrt ,,
cercuri
secante
\-)g
p-B] - coardd comund

Dreaptaa este
secantd.lacerc a,\
Ynce,r)= tA,B| cercun
aB L Op2
C,(Ou r,) ft Cr(O, rr)= {A, B}

OrOr: r, - r, tangente
3. Poziliirelativea doui cercuri interioare
Cr(O, rr) n Cz(Oz,
rr)= {T}
Fie C,(o,, rr) $ Cr(O, rr) doud cetcwi c\ r\+ rz'

Pozi,tie
Condilie Reprezentare
relativi cercuri
oror<lrr* rrl
interioare

OrOr) rr-t r,
cercun
extertoare
Cr(O' rr) n C2(O2,rr) = A
i
Cr(o,,r,) n Cz(o, rr): Q oror: o cercufl

O rOr= rr't r,
cercuri
tangente
rk\
\__43l
Cr(O, rr) n C2(oz,rr) = {T\

90 91
Matematicd: formule si notiuni generale - clasele V-VIII Geometrie
4. Unghiuriconstruiterelativla cerc
tr^
M
. Dacd centrul cercului esie exterior
4.1.Unghila centru :nghiului, atunci:
Definilii:
I Unghiul la centru este unghiul cu
vArful in centrul cercului. laturile sale fiind
.-a:-::. *'':
n(AMB) =
*781
z ^\li )
V
razeale acestuia.
I Mdsura unui unghi la centru este
4,3. Unghi cu verful in interiorul cercului
egal6 cu mdsura arcului mic de cerc Definifi:
determinat de lahrile unghiului. I Unghiul cu virfulin interiorul cercului esteunghiul
;eterminat de doui coardeale unui cerc, coardecare seinter-
n(trdD=m(78) =cteazi in interiorul acestuia. Vdrful unghiului va fi punctul
4.2. Unghi inscrisin cerc :e intersecSeal coardelor.
Defuilii: I Misura unui unghi cu virfulin interiorul unui cerc
I Unghiulinscrisin cercesteunghiulcuvArfulpeur rse egal6cu semisumamisurilor arcelor cuprinse inhe laturile
cerc,laturile salefiind coardein cercul respectiv. -ohiului qi prelungirile acestora. ]-C
I Misura unui unghi inscris in cerc estejum6tate din
mdsura arcului de cerc curpins inhe laturile sale. n1ffiE1-ntThln(eDt ( M\
Existd mai multe situalii: Ac n BD= tM| \ /"\ )
. DacE una dintre laturi ftece prin .\IelntC(O,r) ,\_Y
centrul cercului, atunci:
1.4. Unghi cu verful ?n exteriorulunui cerc
n(fifrh=ry D$nifii:
l} Unghiul cu virfulin exteriorul unui cerc esteunghiul
rs:3:minat de doui coarde ale unui cilrc, coarde care se
. Dacd centrul cercului este interior rma-cteazd in exteriorul acesfuia;vdrful unghiului va fi prmctul
unghiului, atunci: r ::tersecgie al coardelor.
O Misura unui unghi cu vArfulin exteriorul unui cerc
.--:::.= AIE)
n(AMB) "'':' l<. :gald cu semidiferentamEsuriloracelorcuprinseinhe laturile
'
^/.
'r,g:r.rlui.
93
MaLgmaticd: formule ;i noliuni generale - clasele V-VIil Geome*ie

. Dacd unghiul esteobtuz, atunci:

m(,ra)-mttDl
m(1fr8\_ 2 ^rTit 1 > 90o .
m(,aLS) = :::::jj-
ACnBD= {tq
M e ExtC(A,r)
5. Teoreme referitoare la arce gi coarde
Cercuri congruente = cercuri avdndr aze egale
4.5. Unghi cu varful pe cerc Coarde congruente : coardeav6nd aceeaqilungime
Arce congruente : arce de cerc determinatede
Delinifii:
I Unghiul cu virful pe cerc este t'nghiul format de o coaroe congfuenrc
secantdqi de o tangentdla un cerc. T1. in acelaqi cerc, sau in cercuri
i Misura unui unghi cu vArful pe cerc este egald cu congruente,Ia arce congruentecorespund
jumdtate din mdsura arcului cuprins inhe laturile sale. coardecongruentegi, reciproc, la coarde
congruentecorespundarcecongruente. I
Fie {AI\ o secantdla cerc gi [,]{ tangentala cerc in Z.
7 E= 6 De lA B l= [ CD] .
Existd mai multe situafii:
T2. Diametrul perpendicular pe o M
. Dacd unghiul esteascutit, atunci:

*,7?i, _m17i1
;oard.dimpartecoardagi arcele(mic Eimare)
determinate de eain pdrf,i congruente. rJe 't
- 1- < v v ,^^"
| \
m ( x . fDr = Iptezd: lABl - coardi,; [MN] - diametru; loil
\:t
M N L A B ; M N n A B : {P }.
IAP)=IPBI; fu =frE ;
Concluzie: \_-/
n/
Ifi =frE.
. Dacd unghiul estedrept, atunci:
/v,
e4'
T3. Arcele cuprinseintre doui
:oardeparalelesuntcongruente. A
^rtrit/ - 90o .
m(17.S) - "'\'-=-
Wei : lABl, tCDl - coarde;AB ll CD.
z
Concluzie:7a =60 . c\---./
o<
Matematicd; formule si noliuni generale - clasele Y-YIII
T4. Coardeleegaldepdrtatede centru
sunt congruente $i, reciproc, coardele
n congruente suntegal depArbte de centru.
d(o,AB): d(o, CD)e lABl= ICDJ
tlnde d(O, AB) : drst(O, AB).
5. Figurigeometriceinscrisein cerc
6.1.Unghiinscris
in cerc
Definifu : Unghiulinscrisin cercesteunghiulavAndvArfuI
Geometrie
Atenlie!
Oricetip detriunghi poatefi inscrisintr-un cerc.
6.3. Patrulater inscrisin cerc
Deftnifie:Patrulaterul inscrisin cerc estepatrulaterul
avdndtoatev6rfurilepeun cercdat,numit cercul circumscris
patrulaterului.
Atenfie!
Un patrulater nu poate fi inscris intot-
deaunainh-un cerc, ci doar afunci cind

o
peun cercdatC(O,r), iar laturilecoardein acelaqicerc. esteconvex. D

"d-\
A( Io )
Orice patrulater convex care poate fi
inscris intr-un cerc senumegtepatrulater
inscriptibil.

\t-l B
Condilii necesareqi suficiente ca un patrulater convex sd
fie inscriptibil:
1. Un patulater convex esteinscriptibil dacaqi numai daci
doui unghiuri opuse sunt suplementare.
6.2. Triunghiinscrisin cerc
Deftnilic: Trfiinghiul inscris in cerc estetriunghiul av6nd ABCD inscriptibil <+ m(2) + m(8) = t tO"
toate v6rfurile De un cerc dat. numit cercul circumscris saum(i1+m(6)=tso'

'A\ :A"
triunghiului. 2. Un patrulater convex esteinscriptibil dacdgi numai daci
.:nghiu11s formate de diagonale cu doud laturi opuse sunt

't"
:oDgruente.
eSie =dB-D,o, fr)=68.
ABCDnsciplbil
\bl Aten{ie!
R C Dintre patrulaterele studiate (paralelogram, dreptunghi,
\_/
::mb, pdtrat, trapez) sunt inscriptibile doar: pdtratul,
MBCascutihnghic MBCdreptunghic AI,BCobtuzunghic r eptunghiul 9i trapezul isoscel.
96 97
Matenatlcd: formule {i noliuni generale - clasele Y'IiIl Geometrie

7. Poligoaneregulate 7.3. Cazuriparticularede poligoaneregulate

7.1. [\o]iuni generale inscrisein cerc
Definilie: IJnpoligon convex care are toate lahrile ;i toate Triunghi Hexagon
Pitrat
unghiurile congruentese numegtepoligon regulat. echilateral regulat
Aten{ie! Latura l, = RJj to= RJi lr= R
Orice poligon regulat sepoate inscrie intr-un cerc' Acest
cerc estenumit cercul circumscrtspoligonuhti respectiv' ft . _ RJ ' , _ RJ i
-{potema az= T "o- 2* "2
Un poligon regulatl, 4r... A,
avdnd n laturi gi inscris in cercul P r= 3l r= 3R Jl P 4= 4t4= 4R Jt Pu=6lu= $P
C(O,r) areurmdtoareleelemente:
. latura,culungimea Aria A r = 3 Rt + Ao= 2R' 4 = to ' +
1Rno
I , = 2Rs in_)
Aten{ie!
din . Dreptunghiul nu este poligon reguiat
' apotema- PenPendiculara deoarecenu are
centrulpoligonului pe una Iinhe laturile acestuia;cu lungimda tate laturile egale.
. Rombul nu este poligon regulat deoarece
o - = R' . or l8oo; nu are toate
n inghiurile congruente.
cu
' unghi"i la cenh'u corespunzdtar fiecdrei laturi,
34' . 8.Lungimigi arii intAlnitein cerc
rnEsuiad"
Fie C(O, r) un cerc de oenb:rrO
7.2. Perimetrulti aria unui poligon regulat *nzd"r.
Ferimetnil qi aria unui poligon regulat sepot calcula astfel: i) Lungimea cercului este
{ Perimetrul poligonuluiregulatArA, -. A,este'. L -2nR.
:rlen = 3,14.
Po'o'n^= n'1" = n 2Rsin-:-:- '
9 Lungimea arcului de cerc corespunzdtorunui unghi
0 Aria poligonului regulatI,l, - . A a --entrude z" este:
^este'.
= n.A*,r. = r' !o?= n' n' rmI 8;0' , 2nR.no nRno
=J6b;-=
A.n,u,...o, !*"**
"o,# lKJ.
98 99
 ticd: formule
Matematicd: ,oliuni generale
li noliuni
.formute Si clas"le V'I4II
generol" - clasele hWil
Capitolul VI
t DiDiscul de razi R este mulfimea punctelor din pla
riti de cercul de razi R gi are aria:
mnrginitn Unghiula dou5 dreptein planpi spaliu
A^*:r.P.
Sectt de cerc esteporfiunea din interiorul unui cs
I Sectorul
L In plan
si intre doud raze ale cercului; cdnd sectorului de cerc
cuprinseint
,undeun arc de cerc cu misura de zo are aria:
corespunde Fie d, 9i d, doui dreptein plan.
. fiRz'no
A"n*=-ffi. ?ozifia dreptelor Reprezentare Unghi
&epteconfundate
unghinul
d,: d" d2

&epteparalele
nuformeazdunghi
d,lld,

hepteconcurente 4unghiuri,2cite
4nd2={w 2 opusela vdrf

in spaliu
Fie d, gi d, doui drepte in spafu.

Pozi{ia
Reprezentare qi construcfii
dreptelor
d , s i d "z | -
' ,' I seregdsesc
-
cele trei situalii din plan
ooplanare |
--J-

101
100
Matematicd: formule si notiuni generale - clasele Y-YIII Gean*k

d, qi d, . Prinh-unpunct al drepterd Observalie: Doui unghiuri cu laturile respectiv pareldc

rseconstuiegte (in plan sau in spaliu) sunt:
necoplanare o paraleld la dreaptadr; unglnul format de
- congruente (dac6 ambele sunt ascu,titesau ambele sunt
aceastdparaleli cu d, esteunghiul cerut.
obtuze);
Med , . M ed"l
sau
-. ,, -' ,' | + m(d,, dr) = m(d,, di)
dilld,,u e di I - suplementare (dacd unul este asculil iar celdlalt obtuz).

\\__-

. Printr-unpunct nesifuatpe nici una dintre

y-----
drepte se construiescparalele la dreptele
date; unghiul format de cele doud paralele
esteunghiul cerut.
Me dv Me drl
ailla,.
ue ai' l l-^<{it=m(4}i)
a : , ll a ,,u e a i J
/,h
/ /'n'

/-----,5-------42
dy' ,;M
d,

Aten{ie!
+
DacE m(d,, dr)=90", atunci spunem c6 dreptele sunt
perpendiculare.Sciem d, L dr.
103
 Capitolul VII
Perpendicularitate
in plan ti spaliu
1.Notiunigenerale

Doui drepte sunt per- O dreapti este perpe>

pendicularedacdformeazd
un diculari pe un plan dacde*
unghidrcpt. Aten{ie!
perpendiculardpe doun dre@
Daci o dreapti este perpendiculari pe un plan, atunci ea
a !drdacd,m1{i,1=9g" concurente din acel plan.
esteperpendiculari pe orice dreaptii con$nuti in acel plan.
dr , dr c a l
4nd2={M}l 3. Proiecfii de puncte, segmente 9i drepte
l+ d _Ld
a L ctt I
3.1. Proiecliide puncte
aLd,
)
Defuilii:
r) Proiecfiaortogonalia unuipunctpeo dreaptieste
piciorul perpendiculareidusedin acelpunctpedreapt6.
in functie de locul undeseafltr punctulin plan (in afara
drepteisaupe dreaptd)existiidoui situalii:
2. Teoremerelativela perpendicularitate A ed A ed

lA
I
Teoremd:Dint-unpunct Teorem d: Dintr;ln punct I A'
exterior unei drepte se poate exterior unui plan se poate dn
duce o singurd perpendiculard duce o singurd perpendiculard A'
pe aceadreapti. A e d+ proA = .{
pe acelplan. A ed+ prrA = ' { otA ' e d
qrA = A ' e d
105

t
 Matematicd: generale - clasele I|-VII
-fgrmule ;i noliuni Geometrie
I Proieclia ortogonald a unui punct pe un plan este
piciorul perpendicularei duse din acel punct pe plan. ' tABl/ ct,ABn a= {P} =+
= pr = [A'g] cuAB> A'B'.
in frrncfe de locul unde se afldpunchil in spa(iu (in afara "IABJ
planului sauinplan) existl doud situatii:
A ea Aea 3.3.Proiecliide drepte
]A Proieclia unei dreptepe unplan *teun ptt"rct sauo dreapti,
/l in funcf e de pozi,tia dreptei fap de plan.

/ Ah I A B c a +P r . A B =A B /_
Ia
(dreapta coincide cu proieclia sa). B :B '
AQ . u+ pr . A = A ' Ae a + p ro A = ,{ /A = A '
cttA'E a" c u A: A' e u AB
3.2. Proiecliide segmente
Proieclia ortogonald aunui sqgmentpe un planestermpmct
I ABtra
.lBll c+pr AB=A'B'cn t1 T
sau un segmen! in fi.rncfie de pozilia segmentului fa,ti de plan.
ABIIA'B'. / "f f i
I lABl c a = prolABl=l,ABl ,IE
(segmentulcoincide cu proieclia sa). . ABLa+prlB={P}cu
ABns.:14. ll"
/" PF
I lABlZa

ffi
--T--
. LABlll a + pr"lAB)= [A'B'] cu
lABl= lA'Bl qiea ll,a'n'. ' A B ,{ a,A B n0:{P } +
+ prnAB= A'B'.

. tABl Lu+ pr"[AB7=

{p} cu Atenfie!
ABnu= Q|. Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de
dreaptdcu proiecfla ei pe planul considerat.
L07

I*
 fiI
Matematicd: formule {i noliuni generale - clasele v-Vlil Geometrie
I
11 -
4 . Un g hidiedr u; ungh i p l a n d i e d ru Aten{ie!
Unghiul planelor c, 9i p estecongruelrtcu unghiul plan
Definilii:
al diedrului, dacd acestanu este obtuz, sau cu suplementul
0 Unghi diedru saudiedru estefiguraformatddedoui
acesfuia,in caz contrar:
semiplanedelimitatedeaceeagidreaptA
d,semiplaneaflatein
m(trfr$(90',atunci
. dacd =n(1fr8);
doudplanediferitececon{ind.
. dacd, -(;,8)=$0" -m(ffi) '
m(fu) >90o,atunci
"(A;b
E lementele angh ia lai die dra :
. muchia diedului - dreaptad; 5.Teoremacelortrei perpendiculare
.fetele diedului - semiplanele a qi Tborema celor trei perpendiculare (TjJ)
B. Fie o dreapti dperpendiculard pe un plan c. Prin piciorul
ei ducem o dreapti a, conlinuti in plan' perpendiculari pe o alti
I Unghi plan diedru este unghiul format de perpendicu- dreaptd6, conlinutEtot in plan. O dreapt6c care unesteun punct
larele duse in cele doud semiplane,pe muchia diedrului, in Maparlindnd drepteidcupunctull de
acelaqipunct. intersecseal perpendicularelor din plan
esteperpendiculard Pe dt e aPtad.
onp= {d}
Med
A MId ,A e a l+
t^
AMB -unghi
Ipotezd.:d La, a Lb, a, b ca -
Concluzie:c Lb.
Atentie!
nlandiedru.
B M L d ,Be $ J Distan{a de la un punt la o dreaptd este egald cu distanfa
dintre prurctgi piciorul perpendiculareidin punct pe aceadreapt6:

I Prin misura unghiutui a doui plane secante se d(M'DY dist(M'b):MA'

infelege numdrul unic, egal cu cea mai micd dintre mdsurile Reciprocele teoremei celor trei perpendiculure
unghiurilordiedredeterminatedeplanele cr gi g. SchimbAnd oricare dinte cele dou6 propozilii de
Notalie: perpendicularitatedin ipotezateoremei celor trei perpendrculare
-(;;B). cu concluzia teoremei, eventual int5rind ;i cu alt'epropozilii, se
oblin reciproce ale acesteiteoreme.Doar doud dintre acestea
sunt;i adevdrate.
108 109
 Matematicd: formule;i noliuni generale - clasele Y-VilI Capitolul VItr
Prisma
Ipotezd: L Notiunigenerale
d L a ,c Lb, a, bc a. c Lb, aLb, a, bc u, Definigie:Pnsma estecorpul geometric determinatpe doud
d La. poligoane plane identice, sihratein plane paralele, numite baze
Concluzie:a L b. Concluzie: d Ls,. qi de o dreapti neparaleli cu ele, numiti generatoare. Paralelele
<iuseprin virfurile corespunzdtoareale bazelor determind
muchiile prismei.
Prisma se numeqte dupd poligonul de bazd: prismd
triunghiulard, patrulaterd, hexagonald etc.
2. Prismadreapti
Definifii:
0 Prisma dreapti este prisma cu muchiile laterale
perpendiculare pe planele bazelor.
I Figurile geometrice congruenteaflate in planele paralele
sunt bazele prismei.
0 Orice muchie laterald poate fi considerati inilfime a
prismei.
A.ten(ie!
Fefele laterale ale unei prisme sunt dreptunghiuri.
2.1. Aria gi volumul prismeidrepte
Penfu orice prism6 dreapti avem cd:
0 Aria laterali esteA,= Pu' h.
I Aria totali estel, : Ar+ zAb.
I Volumul esteV: At. h.
unde {-perimetrulbazei;
ft -indllimeaprismei;
A-- ariabazei.
i 1 10 111
[,
b.
 Matematicd: formule si notiuni eenerale - clasele V-WII
Geon&b
2.2. Cazuriparticularede prisme drepte . t) Prisma patrulateri regulatii - prismadreaptiicubaza

m
i Paratelipipeddreptunghic- prismadreapti cnbaza pdbat.
dreptunghi. A,:4lh

F:-V A,=2(Lh + th) 4 = 4l h+ 212

(+-:J lh A,=z(Lh + th+ LD Y=P'h
v:
1 .i..-z-.:'.....-[..)
'''...V t- t- n ,t
diagonalad =,lr: * I\ h' ., O Prisma hexagonalilregulati * prismadreaptiicubaaa
l;i
L hexagonregulat.
t) Cubul - prismadreaptiicu toatefetelepdtrate. AF6lh N r .tl

A,= 4P
M, A, = 6lh+3l"li | | : ,t,t ttt
I t_ ; ,t ; I

A ,= 6 P n14
f/: P v = 1,\, .h
lj:/l / d =tJj
I

V__:V I

2.3. Cazuriparticularede prismeregulate

Deftnilie:Prismaregulati esteprismadreaptistbaza
poligonregulat.
I Prisma triunghiulari regulati - prismadreaptiicu
bazatiunghi echilaieral.
A,= 3ih
l\-----71

l\aa l' u=3th*t'f

,=#o
l " -" l" -' t -" "' " , J

x/
L12 t13
L
L
 Geonqv
Capitolul IX
Piramida I Volumul este, r - A r 'h
1.Notiunigenerale unde Pr-perimekul bazei;
a- - apotern piramidei;
Defuif,e:
io-uiabazei;
0 Piramida estecorpul geomekic determinat deunpoligon
plan, numit bazd, qi de un punct care nu se afld in planul ft -ind$meapiramidei.
aceshria,numit virf. 2.2. Cazuriparticularede piramideregulate
Piramida se denumeEtedupd poligonul de baz6:p iramidd I Piramida triunghiulari regulati ._ piramida regulati
tiunghiulard, patrulaterd, hexagonald etc. cu bazatriunghi echilateral.
I tnil(imea unei piramide esteperpendicularacobor6ti m2: h2'f Rz,n - muchia bazei
din vdrfirl piramidei pe bazd. = h' + ol , au- apotemabazei
4
2. Piramidaregulatd ',
I 1l;v J ,.
ou=
Defui$c: I t,l-laturabazei
I Piramida regulati estepiramida cu bazapoligonregular 3l ' a^
gi pontru care piciorul inilfimii piramidei coincide cu centrul A,= i
poligonului de bazd.
I Apotema piramidei regulate esteindl$mea corespunzi-
t = 31'a oo* l ' JjA
'1

toare muchiei bazei dusdin orice fa6 laterald.

, , t ' J j, t t'nJj
Aten,tie! ' 4 "3 12
. Toatemuchiile lateralealemei piramide regulatesuntegale
I Piramida patrulateri regulati
. Felele laterale sunt triunghiuri isoscele, congruente. - piramidaregulati ot bazapdt at.
2.1. Aria gi volumul piramideiregulate m2= h2* Rz,n - muchialaterald
=
PentruoricepiramiGregulati avemcd: 4 h' + oi , au- apolemabazei
I
ao=1,1-lattxabazei
0 Aria laterali esteA, ='-+
z 4l.a-
I Aria totali esteA : A. + A.. A , =-
2=
lt4
 I
Matematicd: .formule $i noliuni generale - clasele V-YIII Capitolul X

4-
4l.a o
+ 12 Trunchiulde piramidi regulat5
2
y =-
lzh il Definifii:
I Tlunchiuldepiramidi regulatiestecorpulprovenit
3
t) Piramida hexagonali regutati -piramida I din seclionarea unei piramide regulate cu un plan paralel cu
regulati cu
baza hexagon regulat. i baza gi lndepdrtareapdrlii superioare.
0 tnilfmea trunchiului estedistanladintre celedouibaze.
m2= h2i R2,m - muchialaterali 1
0 Apotema trunchiului de piramidi regulati este
=
4 ht + o1,,ao-apotemabazei inil,timea unei fefe laterale.
tli
oo=T,/-laturabazei Atent-ie!
. Fefele laterale sunt hapeze isoscele congruente'
6l. a- . Muchiile laterale sunt congruente.
A'=i . Bazele sunt figuri geometrice asemenea.

-o1
_6t.ao*3tzJl 1. Aria pivolumultrunchiuluide piramidE
22
regulatS
3t'z,li
, =--T _ .n r =_
, .1 I'1.hJj
-T - Pentru orice trunchi de piramidi regulati avem cd:
(PB+ a'
t) Tetraedrut regulat - pfuamidatriunghidarnregulatii 0 Aria laterali este l, - !b)' .
cu toatemuchiilecongruente. I Aria totali esteQ = '4,+ 'l o7 ,lu .
Atenlie!
v =lQ,+a +$ A)
r) votumuleste
Toatefelelesuntfriunghiuriechilaterale.
flli unde Po -perimetul bazei mari;
1,4.t P, - perimetrul bazei mici;
tr-
c, - apotemafunchiului;
A'= t'Jj A"-ariabaz.eimari;
t'J, tJ6 | t'J, Ar-ariabazeimici;
'= 4'3'1=n ft - trillimeatrunchiului.
117
 Geonetric
Mdtematicd: formule si notiuni generale - clasele V-YIil
I Tlunchi depiramidi hexagonaliiregulati -frunchiul
2. Cazuriparticularede trunchiuri
depiramidi cubazelehexagoaneregulate.
t) Trunchi de piramidi triunghiulari regulati -
o l : h '+( a " - a o ) z
trunchiuldepimmidi cubazeletriunghiuriechilaterale.
o l : h ' + (a " - a )z m ' =-tzl
o l- i( + \
\/
7 7 ( t-t\t
m - = at + l
\/ "
t2t
I n,=Y#=3(L+t)a,
o. _ 3 (L + I)- a ,
--t
2 A,= 3( L+!) .a,.1
$*l $
, 3(L+t).a,. L,Ji , PJj (L2+ 12+ LDJT
+= Z - 4 --T y = n, '- - -
2-
h U] +t'z+LD'JI
, =2.--
4
0 Trunchi depiramidd patrulateri regulati-kunchiul
depiramidicubazelepdtrate.
o ? = h ' + (a u -a )2
, .( L -l \'
m"-= a i + l r I

4 (L + t).a ,
'o
-t
2
4 (L + l \.a .
4 =----Z-+ I: + r

Y =l.g: +t2+ Lt)

119
118
 Geometrie
Capitolul XI
Ariile gi volumelecorpurilorrotunde 3. Trunchiulde con circulardrept
intr-un trunchide concirculardreptavem:
* :h2+ (R -r)' .
1. Cilindrulcirculardrept este:
I Aria laterali
inft-un cilindru circular drept genera- A,--ng(R+r)
toarea esteegali culniltimea:
0 Aria totali este:
G = h.
A,= A,* Ao+Ar+ A,= ng(R+ r) + Nl2+ nt2
0 Aria laterali este:
A t = P { ha A , = ) v P 6 . O Volumul este:
0 Aria totali este: Y= +,to+,!7"' to) r,=t<n' + r' + Rr1'
*(A" -
A, = A,+2Ao+ 4 = 2nR(G+ R).
0 Volumul este: 4. Sfera
V = A ; h+ V = n R z h.
Fie o sferi deraziR.
2. Conulcirculardreft O Aria este:
At= 4tcll''
lntr-un concirculardreptavem:
e= h2+ R 2 . O Volumul este:
I Aria laterali este:
A,:nRG.
/ t = T4nR3
O Aria totali este:
A r = A ; A o+ l, = n R (G+R ) .
O Volumul este:
lt - L
V =!!!-V = - nRzh
33

t20 tzl
 Geometrie
CapitolulXII
. La Eansformareaunei mitili de mdsurdmai mari intr-una
Ufiitiili de misur6
mai micl inmullim cu 102,I ff, 106,... .
1. Unititide m5surdpentrulungime .Alteuniti{i desfolosite: arul (ar), 1 ar = 1 dam'z;
Unitatea de mdsurS,interna,tionalrecunoscutd,pentru hectarul (ha), I ha= I hm'?.
lungimeestemetrul, simbolizatm.
Multiplii qisubmultipliimetrului sunt: 3. Unitefide misuri Pentruvolum
Unitateademdsur5" recunoscuti'pentu volwn
internalio'nal
estemetrulcub,simbolizat m
Multiplii qisubmultipliimetruluicub $tfi:

Atenfie!
. Sdgelile indici sensul de transformare.
. La hansformarea unei unitifi de mdsuri mai mici int-una
mai mare impirlim la 10, 100, 1 000, ... ,
. Lakansformareaunei unitifi de mdsurdmai mari intr-una Atenlie!
. Lahansformareaunei unitiqi de misurimai mici int-una
mai micdinmultim cu 10, 100, I 000, ... .
mai mare impirlim la 103,106,10e,... .
2. Unititide misuri pentruarie . Latransformareaunei unit6d demdsurdmai mari intr-una
Unitatea de mdswd, internafional recunoscutS,pentru arie mai micd inmullim cu 103,106,10e,... .
estemetrulpitrat, simbolizat m2.
Uzual este folosit litrul, simbolizat L, ca unitate de mdsurd
Multiplii gi submultiplii metrului pdtrat sunt'.
penfuvolum.
Rela{ia de legituri inte cele doudunilE$ de mdsurdpentru
volum este:1 dm3: 1 L.
Muttiplii ti submultiplii litrului s$ti

Aten{ie!
. La transformareaunei unit5{i de mdsuri mai mici intr-una
mai mare impirfim la 102,l0a, 106,... .
t22
Matemalicd:formule fi noliuni gener,a.le
- claselelr-VilI
Atenlie! Cuprins
. Latansformareauneiunitifi de mdsurdmai mici int-una Prefa!i
mai mare impdr.timla 10, 100, 1 000, ... .
. Lakansformareaunei uniti! demdsurdmai mari inn-una ATGEBRA
I. Multimeanumerelornaturale
mai micd inmullim cu i0, 100, 1 000, ... .

4. Unitdtidemisur5pentrumasa
Unitatea de misuri, interna{ional recruroscuti, pentru mas6
estegramul, simbolizat g.
Multiplii gi submultiplii gramulai sunt:

Atentie!
. Uniti(ile demdsuricresc/descresc din 10in 10.
. Suntdesfolosite: quintalul(q), I q: 100kg;
tona(t), I t = l0 q: I 000kg.
IV. Mullimea numerelor ralionale 79
5. Unititi de m6suripentrutimp I . Nofiunigenerale. Frac(ii...............
............................1
9
Unitatea de misurd, internafional recunoscuti, pentru timp 2. Amplificareaqi simplificareafracliilor...................::
estesecunda, simbolizati s. 3 . Aducereafractiilorla acelaginumitor.....................
:t
.Alte unitii{i desfolosite: minuhrl (min), t min : 60 s: 4. Opusulunei fracfii....... ..................
I l
5. Operaliicu fraclii ...........................
: i
or a( h) , 1h= 60m in;
6. Fracliiordinareqi fraclii zecimale.........................
: -:
ziua (d), 1 d:24h. r<
V. Multimea numerelor reale
|. Notiuni generale
2. Radicali : -'
3. Interval e de numere real e.................
t24
Matematicd: formule gi nogiuni generale - clasele V-VIil cllP!!!!
7 '........6 I
5 . Proprietili ale triunghiurilor ,...........................
0 6. Congruenla gi asemdnareatriunghiurilor ........'...... 65
I ?. Rezultate importante in aseminarea triunghiurilor ..'69
4 8. Teoreme importante in triunghiuri oarecare,'........ 70
VI. Ecuatii ..-.,......... 7 9. Teoreme importante in triunghiuri dreptunghice'.73
1. Ecualia de gradul int6i cu o necunoscuti...............3 7 10. Rapoarte constante in triunghiurile dreptunghice
2. Ecua;ia de gradul al doilea cu o necunoscutn........3 1 75
(el ementede tri gonometri e)"......'..........'................
VII. Inecuafia de gradul lntAi cu o necunoscuti...,.,......,..3 9 I 1. Valori partiouiare ale funcliilor trigonometrice .....7 6
l. No l i u n i g e n e r a l e 9
.....,....,...................3 76
12. Formul e pentru ari a tri unghi ul ui ...................'.........
2. Rezolvarea inecualiilor 9
.............."....3 ..79
III. Patrulatere....'...,...'....'.
WII. Ecua{ii li sisteme de ecua{ii de gradul intAi
1. N ol i uni general e '..'....'.....'.'.....'.....'79
2. P aral el ogramul ..................'.'. 9
...'.'--...'i
l. Ecualii de gradul intdi cu doui. neounoscute.........40 ..........'...-..'83
3. Trape2ul ..........................
2. Sisteme de ecualii de gradul intii cu doui 84
4. Perimetrul qi aria patrulaterelorstudiate..'..'.'.....'...
ne c u n o s c u t e 0
...........4 IV. Linia mijlocle in triunghl $i trapez ....'.'........".....'......'86
IX. Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecua{iilor...-..4 4 V, Cercul...'..... ..---.."""""88
x. Funcfii - 3
1. N ol i uni general e ..'..'.....'..'......'....-...88
2.PoziIii relative ale unei drepte fald de un cerc.......89
3. Pozilii relative a doui cercuri ...""'90
4. Unghiuri construite relativ la cerc ....-.................""' 92
G E O ME T R IE
I. Unghiul....... 5l 5. Teoreme referitoare ia arce qi coarde........".,......'...95
6. Figuri geometrice inscrise in cerc ....'...................... 96
7. P ol i goane regul ate............ .......'...-...98
II. Triunghtul 99
8. Lungi mi qi ari i i nti l ni te i n cerc.......'.....'.............""'
56
l. Noliuni generale ...........................,..56 VL Unghiul a doui drepte in plan 9i spaliu...........'..'....101
2. Construcliatriunghiurilor... 104
VII. Perpendicularitate in ptan Ei spafiu........................"
............56
3. Clasificareatriunghiurilor 1. N ol i uni general e 1 04
..........'..'..........."
..............58
4. Linii importanteln triunghi 1 04
2. Teoreme relative la perpendicularitate.'........'......

126 r27
Matematicii: fornule si notiuni Eenerale - clasele Y-VIII

3. Proieclii de puncte,segmenteEi drepte...............I 0 5

4. Unghi diedru;unghi plan diedru......................... I 08
5. Teoremacelor trei perpendiculare I 09
.......................
VIII. Prisma .11
1. Notiuni generale lll
2. Prisma dreapti ...-....... lll
IX. Piramida 114
l. Noliuni generale ............................114
2. Piramidaregulati ..........................
ll4
X. T?unchiul de piramidi regulatl .......117
' 1. Aria qi volumul hunchiuluide piramidi regulati...117
2. Cazrti pErticularede trunchiuri............................
1I 8
XI. Ariile gi volumele corpurilor rotunde ........,.........r.120
l. Cilindrul circulardrept..........................................
I20
. 2. Conulcirculardrept...............................................
120
3. Trunchiulde con circulardrept............................
121
4. Sfera...........
XII. Unittti de misuril ...........-.................
122
l. Unitili de misuri pentnrlungime........................ 122
2. Unit6ti de miisuri pontruarie................................
122
3. Unitdti de m6suri pentruvo1um...........................123
4. Unitili de misuri pentrumasi .............................
124
5. Unitfii de mlsuri pentrutimp .............................^
124

t28