Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Leipzig
in Libreria l'India
1823
cuntenutu
surghjenti
Prima Chapter Di la Division di Logica
Pure Elementarlehre u penseru logicu
Chapter Dui Da la lggica di li cosi e li carattiristichi
CAPITULU III Di la cima liggi d pinzeru
Chapter Four di li cuncetti in generale,
Chapter Five di lu quantit di patti
Chapter Six di a qualit di u nivellu
Chapter Seven di l 'industria modality di patti
Page VIII Di i ghjudicamenti, a su slitu
Chapter Nove di i ghjudicamenti categorical
Chapter Ten di u sameness, , opposizioni f svi i ghjudicamenti categorical
CAPITULU XI Di u hypothetical e disjunctive ghjudicamenti
CAPITULU XII Di li diffirenzi di ghjudicamenti e Frasi relative a so significatu
CAPITULU XIII Di la tour in insbesondre ginirali e categorical
surghjenti
Macari si la menti umana h un enti smplice a cui unu p distingua n tempu o
qualche spaziu, tantu chi la pigghi a secunnu di li vari tipi d 'attivitati chi si esprimi,
pi e ricchezze ellu, ch sar, circava li basi di issi attivit. In u primu locu, un
cuntalli ch facult ideational o diversit cugnitiva, u dipartimentu di a brama,
ognunu h siparata di novu in u salottu u cal. U mitacugnizioni cima h ntirissati a
raghjoni ( Passer ), la menti ( intellect ) cu l 'rtima parti maggiuri, Discernment tr
di elli, puru siddu si chjamanu spessu tutta a intellect fantasia supranu o ragiuni in un
altru sensu; u dipartimentu bassa di a cunniscenza h u (aperta) piacere
( sensualitas ), e cunteni li sensi foras e lu sensu internu, ch quessu p beirechnen
fantasia. - Cu la ricerca a prisintazioni di i leghji urighjinariu di u spannamentu
fantasia o di a cunniscenza, Impiega punkt, cu la liggi facult urighjinariu di a brama
praticu.
U piacere in generale h un megliur a percezioni ( perceptiones ), ch h capitu
tuttu chiddu ca un datu uggettu (uggettu objectum ) par a so prisenza va direttamente
noi. So l 'aghju pigliata veru un rburu siddu tali, leva parl davanti m, esse
vistu o si' ntisi par m, mi s avvistu un chef de quandu I parl di soffre lu stissu, na
cima, s'ellu si parl ntisi h pigliatu da u mio arechja; quannu mi deranu un arvulu, un
funziunalit, ch n h micca mudific assuciata inc u nivellu, chi voli pi fari, comu
si fideghja luntanu, si p d, ch'ellu Gazzetta da u stessu; nantu l 'altra banda ch
circar u intelligenza di i carattiristichi ca sunnu essinziali pi la criazzioni di u so
termine, in particulare par gira a so attinzioni issu, si p d, ch'ellu liati nantu
elli. Per esempiu, si la menti, avi la visioni di parsoni in biancu neru, vistutu nudu
in fronte di ellu, far di a stu lu trmini umana di tuttu, tandu n ci h di u culore
neru biancu di sti genti, tantu abstracting sanu cum' da u so vistimentu, o
unbekleidetsein perch sti espressioni p esse incluse in lu cuncettu di pirsuni cu
nuddu, picch vasinn si putssiru ssiri cumuni a tutti omi; nantu u cuntrariu ch'ellu
h nantu i carattaristichi chi hannu lu ppulu in biancu neru, vistutu nudu in
cumunu, riflittendu, per esempiu nant' u capu, mani pedi, mente, etc.
Ti Vurria m ca chji carattiristichi cumuni u cuncettu chiamatu vulint, a so
volta cun tutti li cumminazzioni. A vulint h sempre sfarente da u riflessu: Pirch si
p riflette o look at una funzione una intuizione, perch m'h parsu a prima vista
pienu, la criazzioni di u cuncettu, o unu n ancu sap s'ellu h pienu, o nun ssiri
adattu a pudia ci ch vo ghjustu oghji vulemu da scopra u riflessu p, ma h riittatu
comu inabili. Per esempiu, quandu I primi so riflissioni nantu u sputicu di u culore
biancu, comu si avissi vulutu a prima vista, cum' s'ellu si fussi incluse in lu cuncettu
di pirsuni cu, o mi v ssu s'ellu apparteni a lu cuncettu di l'omu; p, ma trovu ch ci
s i Neri, accuss I ch i so vulint di u pins micca piaciutu, ma abstracting ritornu
di u culore peddi bianca; s n aghju fattu, pir liati nantu u capu di u ppulu,
av trovu ch tutti i populi ch appartene veramenti na testa, ca tantu lu lassai seguit i
so vulint di u pins, ch aghju pigliata veramenti u tipicu di la testa cu li trmini
umani valdi iddu cu l 'utri carattiristichi ca ju ava dighj ricivutu. Da sti vari si
distnguinu li dichiarazzioni attivit h un curriculum, reflectivity, e cumbinazioni
Determinationsvermgen b ancu in la cumprinzioni. - Incidentally, h a nutari bonu
ca la menti n h micca in capacit sulu di la Sicilia sutta da percezioni par
cullezzione di a so termini cumuni carattaristichi, ma ca iddu stissu p f altri
elementi din da li cuncetti di novu, par liati nantu e so caratteristiche
cumune. Per esempiu, da a ghjustizia, bunt, una longa dulcezza, l 'altru bona
propriet di u ppulu, ch s u nivellu inherently, iddu sa fira, par ci ch appartene
tutti nzmmula, ricapituler o cumbinatu, formanu lu cuncettu di virt. Un antru
esempiu: S' calchissia guarda nu certu nmmiru di individuale nsetti, si p summon
listessa ticnolugga d cumunitati, e si furm lu cuncettu di insecte tuttu; In seguita,
quandu si vede parechji acelli, si p f u cuncettu d 'acellu tutti di sti din; oltri li
trmini di pisci, Sugtier ecc.; ma av, si p din circ tutti i diversi termini,
insecte, acellu, pisci, etc. inc a so intelligenza, avvicinendu nsemmula lu
interrugatu elli caratteristiche cumune, si formanu lu cuncettu, animale; si oghji h
arregistratu furmavanu la pianta trmini, si p dames inseme aduttari lu
caratteristiche cumune di li cuncetti di l 'animali i pianti, da u cuncettu d' una
forma essiri AB ecc .., tantu chi unu si viri dunqui comu la menti sempri supiriuri a so
dispusizioni p alz nzinu a lu infini vene nantu assai ginirali, ca sunnu cumuni a
tutti li prupitati, comu lu cuncettu d 'essiri. - Li menti devi essa aiutata in tutte e so
attivit da u tribunale. Unu p pens solu d e rbbriche di iddu stissu, ma din di a
rilazioni altre idee. Per esempiu, una casa, I p micca pins per elli ma surtantu
par; ma mi p creda ch si basa supra lu culuri gialluggnjulu; in u primu casu, aghju
solu sia lu cuncettu pura, o u pura intuizione di a casa, ma, comu aghju messu i
rapporti tr i culori gialli, a casa l 'altru casu, a vi dicu: I ghjudicher accuss comu
la casa, gialli o a casa h n gialli o tutti i casi s gialle, etc. sunnu frasi. H a
prumettiri vistu ca l 'animu e cumbinazioni veru ghjustu un tribunale, dunque u
dirittu, ancu voi pudete s'aspittava a intelligenza, ca cumprenni li so attivit. - Cerca
av i basi di un tribunale in un altru, cus, passa le unu da l altru da, tantu stu veni
chiamatu U Muvrinu. Per esempiu, quandu ti dicu ca tutti l'omi AB s vivi, u cane h
un enti AB, e cusc u ghjacaru h rinvivitu; Aghju chjusu; pirch ju nun haiu la
sintenza: U ghjacaru h vivu, u tribunale: Tutti l'omi AB s vivi, dirivatu. A custu,
l'attivit particulari di la ragghiuni, e comu un tribunale ancora ncertu s' a so verit
a issiri dirivatu d o sante da un altru, cum' noms de si p traduce solu da tali un ci
ch h ginirali, di primura in stissu - altrimenti putssiru aviri a so verit n ti chiudu
stessa di novu - unu scrivi puru la ragiuni la cuscenza di l 'assuluta generale u so
rapportu u ligatu specifichi , chjamatu din b tali unconditional trmini ginirali
un idea, ch h u pi, sinu ch u spiritu umanu p f. Sti subheadings cumprendi l
'idee Diu, a libert.
Nta l 'azzioni di la menti, lu putiri di giudiziu e la raggiuni, ca nta la Sicilia sutta li
cuncetti, ghjudicamenti e inferences h pensatu, appartene dunque solu u culmu di a
fantasia, picch l' piacere ch d i mezi di u so percezioni surtantu li matiriali di
pinzeru. Av si p taliari a lu pensare in dui modi; ancu nacque da. l 'idei ch
cumparisce in a riflissioni, cunzidirata a so relazione d' iddi, senza fa rifirimentu a li
stissi suggetti in parte, ch vi sar prisentatu da Per esempiu, quandu vi dicu ch omu
h quella raziunale, o: L 'animali n h micca bonu, accuss ti p cus waive la
prupitati ch s presentati da u nivellu umanu, animale razziunalitati, tuttu, di
pagari attenti sulu pi agghicaru un termine h veramenti basatu annantu l 'altru,
cum' in u primu casu, o s'ellu n h prisentatu cum' micca riligatu comu lu
secunnu casu si usa, o armenu na palora eni giniralmenti riguardanti un altru (per
esempiu, tutti omi s murtali) o in generale (per esempiu, certi l 'omi s murtali), etc.,
accuss ca si face dunque senza sfarenza qu, di ci voci i parl, perch mi piace sulu
la forma di u filaru, s'ellu si tratta affirmative, negativi, ginirali o particulari, etc. in
imbusche. In stu rispettu, dunque, u meziornu: Diu di trou, l 'animali cunnilingus,
u legnu verde, u so tutti li stissi, picch di cc li idei putenti, cunnilingus, tuttu virdi a
la stissa razza l' idei Diu, animale, rbulu riguardanti, Purtantu, animale, rbulu, etc.
sunnu assai diffirenti di l 'autra. Cunsidirari a pinzari sulu di sta pagina, ci h
chjamatu una riflissioni furmali o di a logica, ancu prubbabbirmenti a pinzari par
antunumasia; Qu unu nun azzarda circa la s prupitati ch s pensatu, ma sulu a lu
modu in cui cunnessu l 'idei. Ma s' no pigli u stessu tempu, quannu pinsava nantu
i sugetti di imbusche, ch s pensatu, cunzidiratu comu lu rapportu di idee n tra d
'iddi (comu a pensare a logica), ma a so' suggetti, veni chiamatu na materiali o di a
riflissioni di sintesi, o mancu ricunnosce, quandu a riflissioni philologica, pinzari e
chiamatu par. Pi sta ragiuni la verit furmali h a distinguiri a riflissioni di la verit,
substantive. A sintenza p esse forte forte assai a diritta veru, s'ellu n h indignant
prima Chapter
Di u Division di Logica
+
nonene ) contru ci ch puru n p ancu esse pinsau di. A cosa ghjusta assurdu
deve esse distintu da li cosi veri e nonentities b, di u quali l 'antica in u mondu di
spirienza veramenti a trovi, lu sicunnu micca.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp ca illustrate sta? A. An animale, ch a
forma di un dracuni, o una diminsioni ch avia chi ci scinnia di la luna c u so ritornu,
saria una cosa ghjusta perch noi impedisce di qualcosa, avemu pins un tale
animale; nantu l 'utra parti si saria una vera assurdu, perch n h tantu si ritrova in
u mondu di u blog. A crculu piazza ma, o un fogghiu ca avissi a lu stissu tempu, e lu
stissu postu verde, e nun verde, unu avissi avutu a tniri micca solu di veri, ma ancu
per absurdities u penseru logicu, picch accuss puru n pudia ancu esse pussutu
imagin. Un p vede da sti asempi, ca tanti cosi u penseru logicu forse, ch n s
micca e cose vera, quessa; manu, tocca ogni cosa vera, picch avi cu rispettu noi,
p ssiri simpricimenti comu na cosa ghjusta, picch vasinn si nun si puta pinzari
di, e dunqui di noi oltri ca comu foru n ci h. - Par la via, h una cosa romanu - e
sulu accuss po in l 'affare di u penseru - tuttu summatu era nunda di pi di un
cuncettu, o puru un' idea di la menti.
Q. Chi fa parsi 'na cosa?
A. Attraversu funziunalit.
affirmative, pirchi de espressai beni ca 'na cosa intreccia esisti; par, uncolored, n s
e caratteristiche negativu callu, pirchi spazz propriet da l 'esistenza di na cosa. Se
nu nigativu una funzione ricusa di novu, cus si fonda un dispusitivu affirmative; per
esempiu, n undyed h quant' macchiatu di a funzione affirmative.
Q. Qualessi s i particularit di primura e non-di primura? A. carattiristichi Main
( essentialia, attributa ) sunnu chiddi ca hannu vinutu pi li cosi pensatu da ogni
tempu e uttinu indispensvule s lu trmini nun calmu un altru esse da i cosi
stissi. In cuntrastu, features, non-di primura ( accidentalia ), ch h chjamatu din
incerta, di lu tipu ca iddi nun aviri na oggettu cu resistenza, dunque si p pensau
puru da la stissa, senza cambi a so cuncettu in generali. Cus, per esempiu, u tipicu
di u muvimentu benivulenti una struttura in animali, parch lu pigghia tutti l
'animali cus universalmente esigenza, ch una criatura chi mancava issu dispusitivu
putssiru ssiri mpurtanti di no, animale, ma una pianta o quarchidunu avissi a ssiri
quarchi cosa; pir, a funzione di quattru pedi un veru travagliu di primura in
animali, perch n ci s din l 'animali c pi o menu di quattru pedi, e lu cuncettu di
l' animale si mantene generalmente micca cambiatu, lu stissu, siddu ju nun criu lu
suprannomu di quattru pedi a. - Li carattiristichi di primura di na cosa pigliatu inseme
f i so muschi, e sunnu stu cosi sia appartenant parta ( attributa propria ), o vinissi
macari utri uggetti , ( attributa communia ); accuss la caratteristica di u
muvimentu vuluntaria nantu a terra, u mnimu, li criaturi, animale prubitariu
sclusivamenti; lu tipicu di primura di nourrisson, ma vene ancu i pianti. Caratteristiche fisica si p mancu materiale, pirchi surtantu de espressai e rilazione di
utri uggetti, ma chistu p canciari.
Q. Qualessi s i particularit originali dirivatu? A. carattiristichi Original
( notae originariae, primitivae, radicales ), s quelli ch s deduced micca solu da
altri fattori, dirivatu ( derivativae s. Consecutivae ) nantu u cuntrariu, quellu e
cose cum' e cunsequenze di altre funziunalit territriu sar campatu. So l 'assu h
una caratteristica urighjinariu di un strumentu punta, u so cuntrariu capacit sparte
utri corpi, basata supra sta canuscenza; un elementu uriginale di un circulu h ch
tutti i so punti STRUSCIASTE quidistant da un datu puntu; ch'ellu h una ligna
metallo, basata supra sta canuscenza.
Q. Qualessi s i particularit direttu e ndirettu? A. subitu, o dopu, features, s
quelli ch s u sughjettu nanz' stissa risolta, ndirettu o contru luntanu, quelli ch h a
prima vota nzinu a lu supra un antru elementu di u sughjettu, solu quandu u artculu
stissu si rifirisci. Per esempiu, u linzolu saria una funzione direttu di lu pinu, picch si
tratta di cunnannari pi l 'arvulu stessu; u cuntrastu di culuri virdi territriu una
funzione nu tantu, picchi chistu si rifirisci sulu pi lu linzolu, e sulu pi menzu di l
'rbulu.
Q. Qualessi s i particularit fertili nfertili? A. features, fertili sunnu chiddi ca
frmanu assai utri carattiristichi p issiri dirivatu d, e chi p perci essiri usatu pi
distnguiri n oggettu da utri uggetti.carattiristichi nfertili, par, sunnu chiddi a cui sta
n accade.
Chapter Three
Text original
Chapter Four
Di u nivellu in generale,
Q. Cosa h un termine? A. A trmini ( notio, conceptus ) ch intravene c a
cuscenza ligame parechje caratteristiche cumune o rapprisentanu li guardi l 'unit di
l' inseme. H furmatu da comparation (paraguni di parechji idei), curriculum (Price di
i carattiristichi territriu), riflessione (biancu pirmittennu nantu i so carattiristichi
cumuni); Risolutu (n'h di i carattiristichi cumuni l 'inseme a furmari), e
cumbinazioni (Associu di carattiristichi ricevute u mondu), comu discutitu in i
surghjenti. Incidentally, sti vari cosi storti di u intelligenza n s ripudiata in realt
ch'elli s mintuvate qu; piuttostu, si a purtata di nzemi di dd, e s indicati traballat
solu da noi di u nome di faciulit di riguardu ch'omu deve.
Q. Cosa h vulia d da u nivellu astrattu e pompe? A. S' no termine un tantu
pura set apart per s stessu, tandu n ci h chjamatu un cuncettu astrattu; pompe,
ma comu unu ca pnzanu ca ancora cci culligatu cu l 'utri idei, o cu rispettu certi
ughjetti. Cus, per esempiu virt par pensamentu, un cuncettu astrattu; Mind si ci
pensu, un omu virtuous, tantu ci pensu lu cuncettu di virt cuncreti; par u pinsava cu l
'idia di l' omu, ellu culligatu cu rispettu a chiddi. Similaire, lu cuncettu di culuri virdi,
addirittura parsi un cuncettu astrattu; ma lu pinzeru di una foglia, h cuncreti. - A
'ogni cuncettu h astratta, postu ch'ellu h ghjustu furmati da abstracting, Single,
regarder luntanu da i sfarenti conceptions di iddu; Iddu si, per, da rifletta, ma in
rapportu, spicificamenti; in din stu rispettu, li trmini, comu iddi sintevanu diri
solu pr di noi concretely riguardanti a li suggetti.
Q. In ci ch manere semu avvezzi guard u nivellu di f i so natura, u penseru
Text original
Contribuu a millorar la traducci
logicu accumpagna?
so modality.
Chapter Five
Di lu quantit di i tarmini
Q. Cosa h a quantit di 'na parola? A. In lu nzemi d' idei ca pinzasti liata da
ellu. Chistu p av essa sia a quantit di taglia o quantit di u cuntenutu di un
cuncettu.
Q. Ch h u so circulu cuntenutu di un cuncettu? A. U so circulu o sfera di nu
cuncettu ( ambitus di notionis sphaera. ) Make tutti ddi cosi fora, ci ch u cuncettu
si p custru cum' una funziunalit;par, li cuntinuti di nu cuncettu ( notionis
complexus ) h custituitu in quelli idei ch s pensatu u stessu com' cumminata.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp di sta? A. Da lu cuncettu omu, u so
circulu h u eurupei, Saritura in piscina, africani, americani Sdindier, per via di
tutti sti, l 'omu trmini veni riguardanti cum' una funziunalit; nantu u cuntrariu f
u cuntenutu sanu sanu di u cuncettu di l'omu, u capu idei, pettu, pitturina, mani
pedi, mente, mutivu, lingua, ecc, per via di tutti sti espressioni make up sulu li
pirsuna trmini. F cus ch u so circulu di u termine s forma Quercia ranni, parchet,
tanne, arburi, etc., nantu u cuntrariu u so cuntenutu, a rdica, u gambu, i casci,
etc.
Q. ? Cosa h per esse stata a sottu una cuncizzioni, in un cuncettu A. Di li
cosi ca fannu lu allargamentu di un cuncettu, a cui lu cuncettu p esse cus ottinutu
com' una funzione, si p d: Tu si 'sutta lu termini faca, da ci altra banda, to make
up u cuntenutu di un cuncettu, iddi sunnu nclusi nta lu termini. So liccia, parchet,
pinu sunnu nclusi nta sutta lu pinu termine in lu casu di supra; cuntrastu, rdica,
gambu, lassa lu in u termine. Pensa si un termine sottu un altru, vale d,
subsuming sottu.
Q. Cosa h u raportu cacci i cuncetti u nivellu di i so quantit un antru?
A. U pi grande u allargamentu di un cuncettu, l 'urigginariu u so cuntenutu, e
viciversa. Per esempiu, u so circulu di la palora omu h pi grande ch u so circulu di
lu trmini Negro Ci s sottu u nivellu omu fora di u N cuntena ancora tanti utri tipi
di pirsuni; pir, lu significatu di lu trmini Negro h pi grande ch quellu di u
termine umanu pirch lu Negro hannu ancora la peddi nura esce da u altre
caratteristiche di un essaru umanu din, u maculata capiddi etc. Similaire, lu circulu
di lu trmini cchi forti di lu funnu di lu cuncettu di trianguli; per via ch'ella
cuntene in elli stessi, o p esse basata supra lu cum' un dispusitivu, nun sulu tutti i
trianguli, ma ancu di chiazzi, pentagons, forma tonda, etc. In u cuntrariu, u cuntenutu
sanu sanu di u cuncettu triangulu h pi grande ch quellu di u caratteru termine per
via ch'ella cuntene micca solu a funzione di spaziu chjusu limitata, ch appartene u
pirsunaggiu, videmma lu ca sti cunfini sunnu furmati d tri linii rilazione c parechje
u cuntenutu sanu sanu pi chjuca, ch si pudia esse riligatu tutti speci di li suggetti
comu una funzione, n dunque in craru tr di elli. Nt frattempu lu chiamaru, pi altu
nivellu rispittivamenti generica cumprisi chiddi chi sunnu assai uti solu in un certu
numaru di e cose. So h u pi altu termine genericu di tutti i prugetti individuali
vittorie, lu trmini 'omu, puru siddu si veramenti stessa leva sutta lu cuncettu di nu
pcciulu biulogica.
F. come stabilisca Naturalisti li classi cchi pviri e supiriuri? A. U genaru, ch
cuntene u principiu parechji genera bassu mezu elli, ordini h chjamatu ch
cuntene parechje cunfraterne mezu elli, di classi, cuntene parechji corsi tr di
elli, un regnu di natura ,
Q. Qualessi s i austriaca ntirmediu, dopu genera e genera luntanu? A. Tr
genera ( mdia genera ), s quelli ch s supiriuri a unu, ma prufunnu di lu altre
spezie, tantu tengu tr elli chjapp. Per esempiu, albero, h un genaru di li ntirmedi
tr arburi pianti, per via ch'ella h altu ch u genaru d 'arburu, frutta, h prufunnu di
lu pianta generica; chiddi ca cumprenni tra d 'iddi; sottu stu iddu stissu . - U genaru
sutta quali una spezia h chjamata direttamente di stu i paisoli ( genaru proximum ),
ca, cumunqui, sutta lu quali dispunibbili solu, din traversu genera ntirmediu, una
rigioni ( genaru remotum ).
Q. Cosa h MASSIGNAC i termini? A. cuncetti subburdinati ( notiones
subordinatae ), s quelli ch ci stanu sottu un altru trmini. Per esempiu, i termini d
'acelli, pisci, u nivellu animale s subalternu. Ghj per quessa, tutti li tipi d 'austriaca
e tutti li classi cchi pviri sunnu lu dipinnenti supiriuri. Lu trmini, ca dipinnenti
l 'altru , u bassu o narrower ( angustior nfiriuri s. ); ma quellu ch cuntene l 'utri tra
d' iddi, lu supranu o di pi ( di supranu. latior ). L 'omu h un cuncettu supiriuri
francese negro e Kalmuck; Pianta un altu ch rburu e piante. Lu trmini Lingua
italiana cumprenni l 'unu bassu tutti. - Cuurdinati termini ( Not coordinatae. , S
quelli ch s tempu cuntatu in u stessu tempu o un terzu trmini). So insecte e
pisci s cuurdinati termini picch chissi sunnu tutti dui faca sutta li trmini,
animale; ancu, foglia, a rdica s cuurdinati termini picch chissi sunnu nclusi nta lu
pianta trmini. Mess termini adjunctive nun ponnu attruvari esse tempu
subordinated e viciversa. Secondu cuurdinati termini s genera o di e razze, h
chjamata a razza sicundariu o di e razze, Op. So s rodents animali ruminante Sparti
di genera; Mouse, rat, par-vie. - Lu trmini cchi longu puru lu cchi utu cuncettu
generica, havi la scala pi grande, p esse subalternu l 'altru, n attaccari pruvisoriu,
ma tuttu h subordinated tr di elli.
Q. Ch di dumand li liggi cu riguardu u nivellu altu bassu? A. Ch appartene
u nivellu o contradicts ch vene o contradicts tutti sottu u nivellu bassa
supiriuri; o in altre parolle: Ch appartene tutta a sfera di un cuncettu o contradicts,
vinevanu
truvari
o contradicts tutti li parti di stu settore. Esiste: Ch appartene tutti
Contribuu aamillorar
la traducci
i patti, o contradicts bassu chi vene o contradicts so cuncetti supiriuri. Li primi liggi
Nasci da l ', disegnata da u ghjocu di univirsali cunchiusioni ugualit ch ci ch h
vera di i carattaristichi di un cuncettu, e lu cuncettu ci vole dumand robba: A causa
di lu cuncettu supiriuri h simpliciamenti unu ch cuntene tutti i bassi tr di elli, e
Text original
dunca com' un elementu in u dritta hann'a ssiri capaci d 'esse uttenuta. L 'altra lege
Nasci da u fattu; ca lu purtava all'ariu cuncettu di chiddu chi cria da u ligame h u
carattiristichi cumuni di li s cundizzioni bascia; Di cunsiguenza, ci ch h cumunu
tutti i patti bassa, esse nicissariu in u nivellu Lingua italiana deve esse ancu trovu. Par la via, assai carattiristichi p esse trova nantu u nivellu bassu chi nun pigghiamu
l 'supiriuri; S'ellu h ghjustu a puntu per via di a so ridutta a so cuntenutu h pi
grande.
Chapter Six
Da a qualit di i tarmini
Q. Cosa h aspittatu in i qualit di i termini? A. Lu gradu di a cuscenza, c ci
ch si pensa u nivellu idee ellu assuciatu. Dopu sta distinzioni u nivellu chjaru,
spertu, info e cumpleta o perfetta.
Q. Cosa h a tralucenza ( claritas ) un termine? A. In ch gradu di cuscenza di i
carattaristichi di un cuncettu, pi mezzu di li quali unu per distingue u so oggettu da
utri uggetti, in generale. Secondu u av, u numeru di e cose ch l 'uggettu di l'
cuncettu p esse distintu, grandi o chjuchi, sicondu i cumplissiva d cuncettu di
rinaghju tamantu salvaticu o prus. A lu cuntrariu di nu cuncettu chjaru na scura
(micca. Obscura ). So tanti pirsuni hannu nuzione solu scuru di chiddu filusufa, ci
ch h a logica; Per indettu, si nun lu sacciu sti scienzi si riferighjenu differ da
altri. Stacc un cuncettu decisi, veni chiamatu, ellu ghri a crsciri.
Q. Cosa h cambiata par distinctness ( perspicuitas ) i termini? A. Quiddi livelli
di cuscenza di i carattaristichi di un cuncettu, pi mezzu di lu quali h capace, ghjustu
a distinguiri i carattaristichi di l 'autra vota. U cumplissiva d cuncettu ci h dunque
nunda di pi c u tralucenza di a so carattiristichi e havi puru diversi livelli. A lu
cuntrariu di chiarizza, a mancanza di tralucenza ( imperspicuitas ) ch h din a
vergogna ( confusio ) chiama quannu e caratteristiche di un cuncettu n ancu decisa
fasgianu da ogni altri ma. Ghj per quessa, nu cuncettu chjaru n vale esse
chjaru. So mi po 'sapiri comu a distinguiri abbastanza da l' utri scienzi, lizzioni, ma
forsi nun calcul u carattiristichi ca frmanu l 'essenza d filusufa, picch u sacciu ca
nun ponnu ssiri siparati e distinti. So in stu casu, mi pirmittissi 'na cuncizzioni chjaru
chjaru o micca di u filusufa. - Conversely, nu cuncettu chjaru devi ssiri tutti chjaru:
perch termini p esse distintu solu per via di u cuscenza di carattiristichi elli; e sta
presa di cuscenza h nicissariu in u cumplissiva ancu pi forte ca vannu li brividi
tralucenza.
Q. In ch li rilazzioni ppo ssiri cunzidiratu lu cumplissiva d trmini? A. The
cumplissiva d nu trmini p rifririsi a lu cuntinutu, oltri ca comu si raportanu u
allargamentu di un cuncettu. Quiddi ch h din a tralucenza scentifiche o
philologica, veni pruducitu pi decomposition di un termine u prughjettu di cuali h
cumpostu u sviluppu di chisti; chistu, largu o di sintesi chiarizza, par esit u nivellu
Text original
Chapter A Sposa
Da l 'industria modality di patti
Q. : Ch h l 'industria di u tarmini? A. In quelli ch viveri di li trmini, ca li der
solu in parte o di altri termini; So a lu rapportu pr di chisti. Stu prezzu p av esse
Text original
Contribuu a millorar la traducci
Chapter Eight
Di u ghjudicamenti in generale,
Q. Cosa h un tribunale A. A sintenza ( judicium ) h u so vulint di u raportu o
di u raportu ch si passa tr datu palchi; e si palesa da e parolle, un
ghjocu (propositio, enuntiatio ). A vi dicu comu l 'omu murtali, accuss I
difinizzioni di cc, i rapporti tra omu e la murtalit cus sia ghjdice.
Q. Cosa p t distnguiri ogni filaru? A. Materia e Forma. Li elimenti di u
tribunale, veni d f l 'idei, tra cui li rapporti unu imagineghja, sopra omu e la
murtalit; ma la furma lu modu comu lu rapportu ntra sti cuncetti h pensatu. A
logica ch d a natura, di u fastidiu di i ghjudicamenti da tutti cunzidiratu
insignamentu di lu pinzeru formali surtantu la forma di lu stissu.
Q. In ci ch manere semu avvezzi guard i ghjudicamenti elli in forma scuntr
si voi? A. Comu lu cuncetti u nivellu di i so quantit, di qualit, trattendu si di e
modality. A quantit di definisce u so circulu di u sughjettu in un giudiziu, a qualit di
a natura di u predicate; trattendu u tippu di a lea tr i utu gegebnen un idei appillari,
u modality, u prezzu ch i ghjudicamenti s attaccati u nostru facult
cugnitiva. On schicklichsten si, si misi li rilazzioni a quannu cunsidirari la cunnanna
di tuttu summatu era.
F. come a distinguiri i ghjudicamenti nantu i so rilazioni?
hypothetical, disjunctive.
A. In categorical,
Chapter Nine
Da i ghjudicamenti categorical
Q. Cosa h un tribunale categorical? A. A sintenza categorical (nsidiamentu
sintenza) h unu a cui li parenti nu cuncettu com' (unu affirmative o di u negativu)
funzione nantu l 'utri. Vergogna ghjudicamenti s spessu chjamati din
ghjudicamenti par antunumasia. La sintenza, sopra: omu murtali, h un categorical,
picch lu trmini murtalit h fundata in un dispusitivu supra lu cuncettu di l
'omu.Tutti i ghjudicamenti ch n s ancu terminus s omancu cumpostu di
categorical, da u funziunamentu di a logica particulari, lmiti, n solu u hypothetical
e disjunctive ghjudicamenti nasciri. A quantit qualit di i ghjudicamenti lija
cumenciu solu categorical.
Q. ? Cosa h u sughjettu, predicate e copula in un tribunale categorical A. enti
chiamatu ca 'idea di ci ch l' utri h riferiti cum' una funziunalit; Ma predicate,
) cumposta
b) tuttu lu Pe
) Ausschlieungsstze
sclusivamenti a lu senzu strittu
b) exzeptiv
) restrizzione Lunatic
a) stretti a lu senzu strittu
reduplikativ b).
a)
Text original
Chapter Eleven
Di u hypothetical e disjunctive ghjudicamenti
Q. Cosa h un tribunale hypothetical (tribunale inferential)? A. Li elimenti di
hypothetical sintenza h custituita di dui ghjudicamenti categorical; l 'usu e l' essenza
di u listessu in lu fattu ca sti dui ghjudicamenti categorical comu causa effettu
riguardanti l 'utri. Asemp d hypothetical ghjudicamenti sunnu: Quannu lu pianeti
movi versu lu suli, accuss i so paci solu apparente; Esiste, siddu la pirsuna avi
ragiuni, iddu din sar. In tutti dui esempii, u primu tribunale categorical cunteni
puru la ragiuni pirch l 'utri s'appronta; l 'rtimi h dunque esse cunsidarati com'
un numeru di u primu.
Q. Ce distingui i ghjudicamenti hypothetical? A. The antecedent (antecedent,
cundizione, ipotisi, prezzu, conditio, membrum prius di antecedens. ), E chi
custituisci la imaginariu cum' un tribunale di basi; e lu consequent (l 'hindlimb,
Simple, tsi, rationatum, membrum occipitalis s. consequens ), ch cuntene u
cunchidiri di u antecedent. U tribunale accuss: Quandu un omu h virtuous, tantu
ch'ellu h una bona cuscenza; h statu u primu filaru di u antecedent, lu secunnu di lu
Nazista. Unu p, par, f puru u rimorca di u primu; per esempiu, l 'omu ch h una
bona cuscenza s'ellu n h virtuous; stu scancia da surtantu la forma di la filaru (u
muntanti, spressu in parolle, sopra), ma micca u tribunale iddu stissu. Li particeddi,
si tantu, ca sunnu di slitu usati pi discrviri la furma di lu hypothetical
tribunale 1)sunnu consecutivae particulae in chiamatu.
1)
You crergu micca a parolla, s' accuss, siddu la forma stessa; ancu servinu sulu pi nnicari lu stissu.
Text original
Chapter Lavoine
Mentri la lggica si prisenta intreccia nantu i dati, o l 'utru e l' urggini di lu ghjudicamenti l
'intelligenza; ma ma n si p Camera dumandassi in sta volta calcosa circa; comu succedi nta la maggiuranza
di babbone di lggica.
Text original
Contribuu a millorar la traducci
Page tredeci
Di u tour in generale, in particulare u categorical
Q. Cosa h un cunchiusioni ( ratiocinium, syllogismus )? A. A virit di un sempri
imaginariu cum' u dirittu ncertu di un certu imaginariu cum' pruvinenza.
murtalit in Major premisa di u populu; ma poi a lu minor, lu jattu nun veni ricivimu
u so circulu di lu cuncettu di l 'omu, nanzu spazz si, accuss fannu chiddu ca veni
predicated di u populu, senza rifarenza lu jattu, e chistu putissi ssiri murtali o
micca, si p diri circa nunda da i loca infer. Tandu vene fciule per vede ch u
incapaci infer calcosa da issi loca; ferma lu stissu, siddu avemu pigli umani,
murtali, jattu, pigli li cuncetti ca vo vulete.
Q. Ce regula h appiecatu da u muvimentu di cuegghi categorical s'ava fattu?
A. It h direttu, in u rispettu di a so qualit, secondu a sintenza sapete, in u rispettu
di a so quantit dopu u minorenni.Per esempiu, si ju nun haiu i loca: No bestia avi
ragiuni, tutti i misgi s animali, ci vole av a purtari l 'sintenza finali negatively
universale; picch i grandi premisa (in termini di qualit) negativi, u subset h (in
u nivellu di a quantit) univirsali. I ti dunque ricacci i cunclusioni: Cus n ci h
gattu havi menti. (No supprimuti a dciri francu a na parola, 'na lu nigazziunismu
ginirali di). Puru siddu putissi macari infer da i loca: So parechji i misgi ne vogli'and
Canteraghju; induve h a sintenza finali saria particularista; ma traduce in stu modu
h troppu picca; loyal sbagghiatu, ma fussi la cunchiusioni s'e vulia metta ellu in lu
affirmative: So tutti i misgi s menti.
Q. Ch h dettu di li cuncetti funnamintali a cuegghi categorical? A. It n s
micca di pi c tener tri, e li Mitbegriff deve dunque esse pigliata in u Major, in u
listessu sensu cum' in li reperti archiolggichi; altrimenti vo avete intreccia quattru
cuncetti basi; siddu dui s lassatu da lu stissu parolla. In un tali casu, lu predicate h
basatu nantu una funzione assimigghiava a li maggiuri premisa, comu chiddu di
l'ci ch u sughjettu h subordinated in li reperti archiolggichi; dunque u predicate di
i grandi premisa n vale a ssiri livatu nicissariu nantu u sughjettu in u muvimentu
s'ava fattu, comu chistu ha statu purtatu in ogni modu in i so sfera. A ferrari circuit in
ch stu duminiu n h micca osservatu, veni chiamatu amphiboliae ambiguitatis di
Sophismes. ; e si ponnu spissu assai ridiculu, sciocchi esce, comu li siquenti sunnu
asemp mostra: Ch h 'me, stinks; Caius h svugliatu, ca stinks Caius. U Rose h
una malatia; stu fiore h una rosula, tantu stu fiore h una malatia. Quale h lalala,
bisogna acquist un rifirimentu, stu veranu h lalala, tantu stu primavera devi uttena
una rifarenza. - 'N apparenza, a lu primu asempiu di li trmini mediu me in i grandi,
unni a ddiri accuss tantu cum' decaying, pigliata in un significatu cumpritamenti
diversi c in li reperti, induve h quant' indolent; dunque Caius n h purtatu nantu
i so circulu di una digester in li reperti, par ch t'h u cuchn cum' una funziunalit,
e lu dunque n p esse basata nantu u Caius in u ghjocu in finale.
Q. In ch manera u antichi nzignarisilli a mimoria di formi, circava chi p capitari
'na cunchiusioni categorical supra la quantit qualit di i ghjudicamenti cuntenute in
lu, s'eddu h veru u codici di raghjoni, secondu ? A. Iddi furmavanu l' mpurtanti
sti paroli, ch li vucali hannu lu significatu datu u ghjudicamenti; veni d, ch A
un affirmative ginirali, E si un giniralmenti negativu una sintenza;Sugnu 'na assai
affirmative, O un sapuri particularmenti negativu.
Barbara (Tutti i corpi sunnu pisanti, tutti li muniti d 'av lu corpu, accuss tutti li petri
sunnu pisanti.)
Text original
Chapter tude
Di u hypothetical e disjunctive cuegghi
Q. What does un hypothetical facennu? A. Also tr codici, i premisa Major,
premisa minor, e ni fa cunchidiri s stati chjamati, u primu di u quali h un tribunale
hypothetical. Li principali termini ma oterminated pi c tr truvava ppuli.
Q. Cosa h u duminiu di basi di lu hypothetical cuegghi? A. S' i cundizioni o
la raghjoni h ghjustificatu, accuss macari lu Simple o la siquenza s'appronta, s' la
cundiziunati o la siquenza h adupratu, h din i cundizioni o la ragiuni
repealed. Latinu comu: A veritate rationis A ad veritatem inquadramentu natif, un
rapportu falsitate amanti A ad falsitatem rationis parking consequentia . - U validit
di sta rgula eni basata supra lu principiu di la ragiuni bast, pi mezzu di li quali na
cunnissioni necessariu tra peni e effettu rializata.
Q. Ch tanti tipi di hypothetical cuegghi si ci h? A. Dui tippi; un affirmative
( modas ponens ) nu nigativu ( modu di tollens ). Dopu u primu tipu de mengianu
unu di la verit di la tradizzioni, fronte, in i grandi premisa supra lu quali lu membru
Text original
Text original
Contribuu a millorar la traducci
Chapter Cardelline
Di u tour tuttu
F. How to sensu distinguiri li quattru cumposta tour? A. A smplice circuit
( monosyllogismus ) h unu ch si componi di unu sulu ca facennu; un ferrari circuit
tuttu o seria circuit ( polysyllogismus, seria syllogistica ) induve parechji cuegghi
tengu fora comu nascenu effetti cu iddi; in un tali manera ca li cunchiusioni d una,
h sempri usatu comu nu nsemi generica di l 'autri. Per esempiu, 1) All 'omi s
murtali; tutti eurupei sunnu genti, accuss tutti eurupei h murtali. 2) All eurupei h
murtali; tutti tedesco s eurupei, accuss tutti tedesco s murtali; 3) Tutti Tedesco s
murtali; Caius h un tedesco, dunque Caius murtali.
Q. Cosa h Vorschlu e Nachschlu? A. Vorschlu ( prosyllogismus ) h sempri
unu ca facennu, chi ni fa cunchidiri, veni fattu u premisa di un altru circuit, e stu
dopu h Nachschlu ( episyllogismus ).Cus, per esempiu, sopra 1) i Vorschlu of 2) e
2) la Nachschlu di 1); Esiste, 2) u Vorschlu of 3) e 3) lu Nachschlu of 2). U
Vorschlu bisogna tutti cuntenenu a basi di Nachschlusses.
Q. Ch h 'ss' ura prugrissiva e rgressif? A. A prugrissiva, o prugrissiva
(prosyllogistische) seria Final h unu unni ti pare u Vorschlusse vene u
Nachschlusse; di u quali u seria ferrari circuit sopra, s un esempiu; a
(episyllogistische) seria rgressif o retrograde, par, unu unni ti pare da u
Nachschlusse, si pesa lu sforza. Unu h solu pone u seria sopra, tantu ca lu
cuegghi dopu l 'ordini d' 3), 2), 1) seguit, tantu vo avete un esempiu di una seria
rgressif.
Q. Cosa h un Epicherem? A. 'na cunchiusioni unni unu o dui attelli a varit di
basi h particularmente sulu pi picca tempu, senza rende si ferrari circuit
spiciali. Per esempiu, i eurupei h murtali, picch tutti eurupei h murtali; Ora tutti i
tedeschi eurupei, accuss tutti tedesco s murtali.
Q. Cosa h un cunchiusioni d catina o sorites? A. A ferrari circuit catina
( sorites, syllogismus concatenatus, syllogismus acervatus inclusu) Nasci quandu tour
abbreviated parechji enthymematisch su cunnessi tra d 'iddi, ca lu so antecedents
contiguous, e' na cunchiusioni cumuni . Per esempiu, Caius h un tedesco; quale h
un inglese ch h din un europea, ch h un europea, ancu un essaru umanu;ch h
una persona ch h din una persona AB; quale h un essaru AB, murtali; dunque
Caius murtali. Chistu n'asempiu di nu ferrari circuit catina strasurdinariu o
cumunu, ch ponu esse figurata da lu siquenti schema:
From A vera B
-B-C
-C-D
-D-E
- E - F.
_____________________________
So veru di A F.
- A - B _ ____________________________
So s A F.
Text original
Chapter Cardelline
Di u tour tuttu
F. How to sensu distinguiri li quattru cumposta tour? A. A smplice circuit
( monosyllogismus ) h unu ch si componi di unu sulu ca facennu; un ferrari circuit
tuttu o seria circuit ( polysyllogismus, seria syllogistica ) induve parechji cuegghi
tengu fora comu nascenu effetti cu iddi; in un tali manera ca li cunchiusioni d una,
h sempri usatu comu nu nsemi generica di l 'autri. Per esempiu, 1) All 'omi s
murtali; tutti eurupei sunnu genti, accuss tutti eurupei h murtali. 2) All eurupei h
murtali; tutti tedesco s eurupei, accuss tutti tedesco s murtali; 3) Tutti Tedesco s
murtali; Caius h un tedesco, dunque Caius murtali.
Q. Cosa h Vorschlu e Nachschlu? A. Vorschlu ( prosyllogismus ) h sempri
unu ca facennu, chi ni fa cunchidiri, veni fattu u premisa di un altru circuit, e stu
dopu h Nachschlu ( episyllogismus ).Cus, per esempiu, sopra 1) i Vorschlu of 2) e
2) la Nachschlu di 1); Esiste, 2) u Vorschlu of 3) e 3) lu Nachschlu of 2). U
Vorschlu bisogna tutti cuntenenu a basi di Nachschlusses.
Q. Ch h 'ss' ura prugrissiva e rgressif? A. A prugrissiva, o prugrissiva
(prosyllogistische) seria Final h unu unni ti pare u Vorschlusse vene u
Nachschlusse; di u quali u seria ferrari circuit sopra, s un esempiu; a
(episyllogistische) seria rgressif o retrograde, par, unu unni ti pare da u
Nachschlusse, si pesa lu sforza. Unu h solu pone u seria sopra, tantu ca lu
cuegghi dopu l 'ordini d' 3), 2), 1) seguit, tantu vo avete un esempiu di una seria
rgressif.
_____________________________
So veru di A F.
So s A F.
Text original
Contribuu a millorar la traducci
Text original
Chapter Twenty
Di u divisioni
Q. Cosa h un classfica? A. Classifica ( divisio ) h un'indicazione di a diversit
ch h contu in u puntu di nu trmini, appena si h fattu in un modu ca l 'idei di punta
(contradictory o cuntrariu) s thereby dimustratu siparatu da ogni altru , So Dissolve
quandu dividendu u termine supiriuri a li bassi cuntatu sutta lu, u genaru di l 'essenza
nantu u cuntrariu, lu trmini veni dcortiquer in u spiegazione u prughjettu
cuntenute ind'a lu. Lu cuncettu supiriuri, ca veni divisu, chjamata u mondu Tutto
( totum divisum ); u nivellu pi bassu, a cui veni spartutu u bulu, i membri di a
classa ( membra dividentia ); e lu tipicu di e quali n ci vole prima scelta, l 'classfica
basi ( fundamentum divisionis ). Cus, in Linnischen pianta sistema pianta
lu divisum totum ; u singulu individuu genera pianta e razze dividentia membra ;lu
nmmiru e pusizioni di l 'stamens, dopu u gruppu h fattu, u divisionis
fundamentum .
Q. Cosa h vulia d da classa parola, classa b, fragmentation Traduzioni,
addunita? A. Parola classfica o uguale ( divisio verborum di MANDUCAREIS. ) Is
un'indicazione di i diversi significati di na palora; passa u so circulu di na
particulari sprissioni, ma micca una caratteristica thereby cuncettu stissu; dunca
apparteni chiuttostu ca la grammatica di lggica. cosi tali: attu rapprisenta un
portamuniti, inveci di pelli longhi o certi predator Traduzioni o una malatia di l
'Istitutu Steel. gruppu I Love, par, u distaccu veramenti u penseru logicu pigghia
lu postu di un termine in genera e razze. Per esempiu, i bestii I. feline ( membrum
divisum ) sunnu lu lione, u tigre, u gattu, etc. ( membra dividentia ). - Decomposition
o fragmentation Traduzioni ( Partitio ) n h micca analisi di u so circulu di nu
trmini, o nfurmazzioni supra distintivu di ca a cui lu termine dispunibbili cum'
una funziunalit; dunque di a classa cuncertazione ( divisio ) a distinguiri; piuttostu,
n ne semi ch insign i cumpunenti di un inseme tuttu ( Totius compositi ); per
esempiu: U gattu fora di la menti, corpu, pedi, coda, etc. Lu gruppu o ch h
spartuta di na linia d pinzeru h ancu situazioni ( dispositio chiamatu). Per esempiu,
un trattatu di i misgi pudia riceve i servizii muntagni chi unu. Prima di l 'uggetti
fsici', secunnu, di a vita di chisti, Infine, di i benefici u male ch'elli incausatu, eranu
parl
F. How to sensu distinguiri li Pavel u nivellu di u numeru di i membri h
spartuta? A. In dui-banchina ( dichotomae ) e multi-unit ( polytomae ), ch quessu
averebbe da esse francese tripartite tantu, quattru membri. Graduations c i membri
di cauciu adversarial s nicissariu dichotomy, c anzi si po 'essiri polytomisch. Per
esempiu, i seguenti classfica di la genti: People s bianchi o micca biancu, avissi
micca di pi c dui membri di a; nantu l 'utra parti: Lu ppulu s bianchi, neri,
marrone, avia polytomisch.
Q. Cosa h divisioni lu sitturi sicunnariu e subdivisions? A. 'N agghiunta a
divisioni ( codivisiones s. Divisiones coordinatae esempiu) s'ellu si dividi un termine
per parechji mutivi classfica. Per esempiu, u ppulu, secondu u culore divisi in
biancu, neru, etc., poi, secondu a so 'forzi intelligenza in graduations lato, assinnatu,
tasca, sali, etc., avissi a essiri. - (Subdivisions . Subdivisiones di divisiones
A ogni modu, n ci s din sfarenti suchju di a carri certi animali di stu tipu.
CAPITULU XXII
Da i tistimunianzi
Q. Cosa h una pezza ( argumentatio, probatio )? A. Lu (significa tour in corso)
derivative di la verit, di na cugnizzioni da un antru com' veru presupposed, o la
discrizzioni di lu mutivu di li nicissit di 'na cosa. U ghjudicamenti da ch
testimunianze h arricugghiutu, f u so matiriali ( materia ), a natura di a so lingua,
ma a so forma ( entrata ) d; i parti h una nicessit interiore, tantu luntanu comu si va
a lu modu particulari, di a prova stessu, sia una luce, istituziunale quandu quessa h
di definisce i sprissioni di i servi par serii. U
mutivazzioni ( fundamentum argumentationis s. Probationis ) h ch u dirittu, da ch,
cum' un sap f a issiri dirivatu d comu li cunnizzioni di veru e veni rapprisintatu in
Text original
CAPITULU XXIII
Da i malatii di u penseru logicu (Pathology romanu)
F. Cosa ci capisce sutta lu nomu di malatie u penseru logicu?
A. slip e
errore. Logically legi dipoi tant'anni dopu, na vota chi avemu tutti li stissi idei di a
materia dell'arte idei diffirenti, o di parechji suggetti. Faremu cu tali ghjudicamenti
erroneous, ch avemu cridutu s veri, veni chiamatu sti sbagli.
Q. Cosa h a vera causa di l 'errore? A. In u inevitevuli di a mitacugnizioni
umanu. Dciri francu, s' i nostri menti capaci saria a scannagghiari tuttu in u so
cundizioni majurmenti cuimmurciutu, accuss nuddu tesurieru, dunqua senza errore
si tener per ellu. Ma comu a nfruenzi numarose disturbari lu attivit senza e
liggttimu di i nostri aiani dighj, a ditarminazioni di u tribunale di falzi
ghjudicamenti, in particulare quandu si h debuli, o inexperienced di a natura, o,
siddu nun lu tonu attinzioni h statu datu i muri valutatu. Q. Qualessi s i nfruenzi ca sunnu n gradu di pruducia Penelope ghjusta
messagi? A. Here appartene prima di tuttu lu significatu. U sensu di s stessu, par,
p ch vultacci apparenza, nun sbagghiu, perch n ci ghjudic. Vecu comu un pezzu
di 'na malata me' occhi si gialli, ch h primurosu di virdi; accuss stu h una
illusione, perch I di parechji ogetti (un veru gialle una foglia verde) cc arrivare
tutti li stissi idei. S' m, ma din u fogghiu mi pari veru gialli, tantu po 'ma' poviru
menti o me ragiuni, guidati da cuegghi, d ch u Journal n h veramenti gialli, per,
ca mi pari a mia accuss; tantu in stu casu vi vene in senza sbagghiu, perch n vogliu
micca ch seriu a essiri ditirminata di i ghjudicamenti di male da i legi sensu. Ma
aghju ghjudicheghja ch rivista, ch aghju erroneously appari gialli, veru di stu
culuri, mi aia da essa fattu un sbagghiu. Si vede da qu ch, quandu i sensi n anu u so
', ma di a so influenza nantu a facult cugnitiva supiriuri ponnu causari
sbagghi. Chistu p mudific da essa fattu par u stessu esterni, quandu i corpi a ch'elli
s assuciati, n s micca in u statu currispunnenti, o aviri lu rapportu currispunnunu
lu postu giustu parente l 'affari essa missu in anda; mudific, traversu u sensu
internu da qu spessu in moods darken l 'idei di l' uggetti, o idee sensu internu, per
via di u so impetu eccessivu putissi pariri comu esternu. Certi d 'i sbagli A vostra
spassighjata ( errores paupires ) ancu Beschleichungsfehler ( vitia subreptionis ),
picch la menti h fate comu lu surpris, o quali traversu u mio menti.
Q. Ce nfruenzi s ancu capaci passiuneghjani sbagli? A. S l 'idei memoria di
gehabten n hanu cunsirvatu vera, o h troppu liturale, ch n s pi n idee
visualized c a causa di tralucenza, o simplicimenti imgini mentale ch'n cumparisci
comu li prupitati veri; o s' a putenza di a memoria, ch h a arricanusciri li torna li
idei gehabten (istituziunale quandu quessa h a memoria di mini, lu stissu na duppia
trove) n p agisce b, cus ancu in stu modu p truvari oa l'uperazione; chi unu,
siddu iddi eranu veramente da memoria, errori, memoria, o errori, ( errores
memoriales ) chjama, einbilderische errori, ( errores imaginarii ), par, come luntanu
u funziunamentu di erroneous di la fantasia di lu ju a pigghirisi. L'associu di idee o
abitudine associu d 'idei pi mezzu di li quali unu nta la menti, chiuttostu ca s'ammint
stu ricchi ponnu causari la nascita di l' altru, quannu lu in d'(debout in cuntrastu) sia
simile, o c i so ACCAVALLIAMO, o mancu una volta in la menti a cuntattu cu un
fattu u so avia; Averete nfruenza supra lu granni di sbagli; da par idei ca nun si
scrivenu inseme, liata diffirenti ideii nun ponnu ssiri cunfusu.
Text original
Contribuu a millorar la traducci
XXV Chapter
Da l 'acquistu di cunniscenze in particulari l' espirienza
Q. Qualessi s i modi in a quale simu vince a cunniscenza?
riflessu.
A. The spirienza e
Text original
CAPITULU XXVI
tramandera
Q. d'Cosa so e sperienza altri '? A. mo sperienza chi unni voci di nui stissi,
straniero, duv'elle s ch cunniscia par d' altri.
Q. Qualessi s spicfichi e ricerca travaddi?
A. assirvazzioni ( observationes )
CAPITULU XXVII
Da u riflessu
Q. Cosa h a riflissioni ( meditatio )? A. In a direzzione curruzzioni di la menti
supra nu certu oggettu di sap p insign appaghj la stessa. Dopu sta a so trenu di
pensamentu, h una sperienza diretta, ma seguit un stranu lu trenu di lu pinzeru, una
riflessione ndirettu. Li vecchi h din a pinzari a lu senzu strittu, o pinzari par
antunumasia.
Q. Chi facisti fighjulatu u pensamentu immediata? A. Bisogna methodically
viaghj secondu u regulamentu di pinzeru qu; so ogni parola, ch si faci mentri a
pinzari, regarder decisi di f ch tocca u so cuntenutu e so circulu, prima di lu bon
Text original
XXVIII Chapter
Da i cumunicazioni di a cunniscenza
Q. Ch li tipi di cumunicazzioni di la canuscenza p esse distintu? A. The
chondrodysplasia induve una cuntribuzioni solu una parte di a pulitica di l 'utri, e lu
ricprucu, unni tutti dui partiti cuntribuisce cumprinzibbili u so sennu. Li vecchi
succeri quannu insignava; l 'rtima parti a lu dialugu.
F. come p succede lizioni?