Sei sulla pagina 1di 58

catchisme

Logica o di a riflissioni duttrina


dicisa
Self- educazioni
cu li siquenti sunnu asemp illustrative
di
MG Cascavel. Fechner

Leipzig
in Libreria l'India
1823

cuntenutu
surghjenti
Prima Chapter Di la Division di Logica
Pure Elementarlehre u penseru logicu
Chapter Dui Da la lggica di li cosi e li carattiristichi
CAPITULU III Di la cima liggi d pinzeru
Chapter Four di li cuncetti in generale,
Chapter Five di lu quantit di patti
Chapter Six di a qualit di u nivellu
Chapter Seven di l 'industria modality di patti
Page VIII Di i ghjudicamenti, a su slitu
Chapter Nove di i ghjudicamenti categorical
Chapter Ten di u sameness, , opposizioni f svi i ghjudicamenti categorical
CAPITULU XI Di u hypothetical e disjunctive ghjudicamenti
CAPITULU XII Di li diffirenzi di ghjudicamenti e Frasi relative a so significatu
CAPITULU XIII Di la tour in insbesondre ginirali e categorical

Chapter tude Di u hypothetical e disjunctive cuegghi


CAPITULU XV Di la tour abbreviated
CAPITULU XVI Di la tour Benvenuta
CAPITULU XVII Di la tour tuttu
Chapter Ottucentu miscarriage e fallacies
mitudulugga u penseru logicu Pure
CAPITULU XIX Of Science, System e Appruntera
CAPITULU XX Di li dichiarazzioni
CAPITULU XXI Di la divisioni
CAPITULU XXII Di li tistimunianzi
Elementarlehre Applied
CAPITULU XXIII Di i malatii di u penseru logicu (Pathology romanu)
CAPITULU XXIV Di li rimedi romanu (lgica DUVIEUSART)
capitulu XXV di l 'acquistu di cunniscenze in particulari l' espirienza
CAPITULU XXVI cuntinuvatu
CAPITULU XXVII Di lu pinzeru
capitulu XXVIII de la cumunicazzioni di la canuscenza

surghjenti
Macari si la menti umana h un enti smplice a cui unu p distingua n tempu o
qualche spaziu, tantu chi la pigghi a secunnu di li vari tipi d 'attivitati chi si esprimi,
pi e ricchezze ellu, ch sar, circava li basi di issi attivit. In u primu locu, un
cuntalli ch facult ideational o diversit cugnitiva, u dipartimentu di a brama,
ognunu h siparata di novu in u salottu u cal. U mitacugnizioni cima h ntirissati a
raghjoni ( Passer ), la menti ( intellect ) cu l 'rtima parti maggiuri, Discernment tr
di elli, puru siddu si chjamanu spessu tutta a intellect fantasia supranu o ragiuni in un
altru sensu; u dipartimentu bassa di a cunniscenza h u (aperta) piacere
( sensualitas ), e cunteni li sensi foras e lu sensu internu, ch quessu p beirechnen
fantasia. - Cu la ricerca a prisintazioni di i leghji urighjinariu di u spannamentu
fantasia o di a cunniscenza, Impiega punkt, cu la liggi facult urighjinariu di a brama
praticu.
U piacere in generale h un megliur a percezioni ( perceptiones ), ch h capitu
tuttu chiddu ca un datu uggettu (uggettu objectum ) par a so prisenza va direttamente
noi. So l 'aghju pigliata veru un rburu siddu tali, leva parl davanti m, esse
vistu o si' ntisi par m, mi s avvistu un chef de quandu I parl di soffre lu stissu, na
cima, s'ellu si parl ntisi h pigliatu da u mio arechja; quannu mi deranu un arvulu, un

colpu o sonu solu in generale, mi avissi a pinsari senza essiri NANOPARTICULES


da a so prisenza nantu m, si nun fussi spetta purt fora. Dapoi i voci ch no n s
avvistu tutti veramenti bisognu esse prisente, accuss putemu capiri facili ca sempri
c certi elementi spcifique, p esse ch cunniscia, nunda, ma cchi di li cumuni a si
piglia o cunnessi therefrom; tutta, unu h capace distintivu di la percezioni o idee di
nva di li cuncetti idei (conceptions di l 'intelligenza raghjoni). Li siquenti sunnu
asemp vi illustrate sta.
Quandu vecu un libru particulari, tantu intesu l'idea, ca veni thereby risanatu in m
u nva , h un pircizzioni, per via ch'ella h stata prudutta da a prisenza di u libru
ser in m, ghj un libru spcifique, single, ci ch I pins. S' aghju avutu, ma ora
vistu parechji libri, ma a funziunalit, ch tutti accordu sta abgemerkt, e poi in lea c a
me menti, e accussi I viri da a cumminari pinzari chistu, tutti gesehnen di u mo libri
fusioni p suppona caratteristiche, n la pircizzioni di un libru perch micca un libru
particulari pigghiti lu core lu in m, ma u cuncettu d 'un libbru, ca p pigli postu
in u mio anima viaghja indipindente di ogni sngulu libru spcifique, ch vo sete si
ricunnosce, picch macari lu cuncettu di nu libbru mai nantu ci vole pienu tutti li
libbra, accuss ca dd nun p nacque pens una sola vera.Similaire, quandu aghju
intesu una certa aria, tantu stu sciuri di 'na pircizzioni di lu in m; s'e ma capisti
parechji toner, e pigliata da sti percezioni quelli caratteristiche inseme, li retti tutti
listessi, tantu ricevu din par a cumminari li stissi nun la pircizzioni di un certu tonu,
ma un 'idea di u tonu di i tavulini, m mi p f senza un sonu da a so assai presenza,
u mio core pigghia pi cumpritari.
U percezioni sunnu o intuitions ( intuitiones ) o sentimenti ( senationes ), a segunda
l'idea ch excites un oggettu direttamente da a so presenza, di pi nantu u perceiver
ellu stessu (u sughjettu di la pircizzioni) o a cosa ch cunniscia i (l 'uggettu di la
pircizzioni) si basa. Pirci ti dicu: I circ di 'na casa, un arvulu, un sonu on (parch a
filosufia a parolla intuizione nun surtantu di percezioni ch avemu i mezi dariti lu
senzu di vista, usatu), nantu u cuntrariu, mi sentu un colpu, mi sentu binist, etc. . in
stu casu, cum' in stu, trasu idee di prisenza immediata di l 'uggetti stessi, vale d
ssa miludia, ma n ci mangianu a natura o di statutu di u duminiu, a casa, rbulu o
sonu di pi in u mio cuscenza, mi si rifiriscinu solu u mio scopu nantu quessa,
pensate di sti suggetti, ma micca m, mentri in lu sicunnu casu, quandu i carciarati
mangianu u me bastonu, u perceiver, u statu, di pi in a cuscenza, aghju rifririsi a lu
scopu di pi di seriu, seriu f a argumentu di a mio prisentazione, ma micca i cosi ch
n volse.
U piacere o mitacugnizioni conceives sottu u stessu foras e lu sensu internu. Lu
stessu esterni sunnu chiddi cchi pi menzu chi no duvimu u Statu di u mondu fisicu
e sentu, e iddi sunnu iddi stissi liatu scupi di pisu; Chisti sunnu li strada citadine
chiamatu cincu sensi, la fsica sensu cumunu; ma u sensu internu h u adozioni, c
noi, ci ch si passa in a nostra nima, 'ssa miludia. Cus n ci h un pircizzioni di la
me 'sensu internu, quandu I custata a mmia, ca ju sugnu cuntenti, o tristi, o liati. U
core po 'essiri spetta cu lu stessu livellu, per mezu di a quale simu conceptions arisen
da assenza, o micca di u tuttu primurosu di prupitati attuali a nostra menti miludia.

S no avemu avutu ch a capacit di percezioni, tantu no saria capaci alcunu di


trmini ginirali ca ottene pi uggetti di nzemi ottense, per esempiu, i cuncetti di virt,
biddizza e accuss fussi capaci n truv in noi, perch ch'elli s mai sulu, luntanu n
vede, n p miludia; S no n avissi ancu di pud avvicinassi da oggetti bon sensu un
termine. Picch siddu ju ava p. B. taliarisi 'na casa, n aghju vulsuta ancu sapete, ci
ch si balla ch h appartinutu una casa, ci ch'e cus ncurpuratu nta lu cuncettu di a
casa ci ch'e avissi lunged lu. S mi pirmittissi 'na casa, e vistighe gialle cum' c
un tettu, chiana, lu pircizzioni dnanu m insign pi nunda, ma ca tali una casa
veramenti tengu davanti m, i culori gialli, u tettu, a miccia si cum' i punti di
primura di pigli postu nantu u mo intuizione, comu lu muri u tettu, i tavulini, chi
mi nota nantu u listessu. Saria intuizione cuncettu lu stissu, accuss ti avissi a
pigghiari nantu una casa, lu volume, in la nuzzioni ca una casa esse gialla e 'ndannu
i tenunu un tettu baja pocu, ch n h micca necessariu ancora, accadia di campagna
videmma utri culura e cu prus tetti s. Cu ogni novu upinioni So u mio cuncettu
avissi canciari, ju chi avissi pigliatu da una casa, aghju fineva su n sapia ci ch'e
avissi a creda ch sottu un tali ginirali. Av l 'anima luntanu da u dipartimentu di
intuizione sentimenti ch and solu s uggetti, a capacit incasci i
carattaristichi di u singulu individuu percezioni, unni si cunfidirazzioni cu l'
utri; chistu, parechji percezioni pi culligari fusioni p suppona caratteristiche in
craru in unu. Quessa h statu federale di carattiristichi ca sunnu percezioni pi
cumunu, veni chiamatu sulu nu cuncettu ( notio, conceptus ) e la capacitati di furmari
li cuncetti, la menti. Per esempiu, si ju nun haiu omi pi AB, ch'eddi fussini, ch
cunniscia da u sensu esterni o di a fantasia, salutau, tantu me menti ti lu parauni, a
nutari ca certi di sti omi AB ottene pi carattiristichi in cumunu, tali. As radice,
gambu, rami, casci, i fiori, di legnu, cuntrastu, altre funziunalit p esse differente
elli. Li carattiristichi cumuni ora ti coglini i menti, unific, e si formanu lu cuncettu
di l 'arbulu ca nun sunnu cumuni a manu features, amazes da lu cuncettu di l' arbulu,
ca la pircizzioni iddu stissu nun po 'jiri di l ch tocca pigli ogni bagagliu comu si
h i so rigali. U sensu capisci com' un arburi c foglie nutari fiori bianchi; la
menti, ma la Zackigsein i casci u culore biancu di i fiori, n h micca in cuntattu c
u cuncettu di l 'arbulu ca si forma a, vasinn un arburi ch n lascia nutari fiori
bianchi s, e di li quali ci sunnu ancora nuddu arvulu saria s'iddu spicificatu accitt a
tutti l 'utri carattiristichi di li cuncetti dighj furmati di u legnu. - Sta attivitati di la
menti in virt di cui iddu cumpostu interrugatu carattiristichi e cumminatu, cumuni,
in modu di furmari li cuncetti, chjamatu l 'attivit discursivu di la menti, picch iddu
passa thereby attraversu li carattiristichi di li s prupitati, comu lu ( discurrit )
leghje da u corrispondenza. Forzu Si pensa s.
Stu pinzari, o, furmendu di termini si p av torna sensu distinguiri li atti o atti di
menti diffirenti. Veni d, si s dati una pluralit di percep-regule, da u quali la menti
avissi a furmari nu cuncettu, si p, dopu u sopra, n vale tutti li carattiristichi ca
sunnu nclusi nta lu singulu percezioni, si nun sunnu cumuni a tutti l 'asempiu di li
trmini a furmari la casa, nun lu culuri gialluggnjulu a furmari lu cuncettu di l'omu,
micca u so Negru One, anchi si sti espressioni in parechji percezioni diffirenti, ca
sunnu la cumprinzioni tenute da u piacere outfitted. Cus, da u intelligenza di ste

funziunalit, ch n h micca mudific assuciata inc u nivellu, chi voli pi fari, comu
si fideghja luntanu, si p d, ch'ellu Gazzetta da u stessu; nantu l 'altra banda ch
circar u intelligenza di i carattiristichi ca sunnu essinziali pi la criazzioni di u so
termine, in particulare par gira a so attinzioni issu, si p d, ch'ellu liati nantu
elli. Per esempiu, si la menti, avi la visioni di parsoni in biancu neru, vistutu nudu
in fronte di ellu, far di a stu lu trmini umana di tuttu, tandu n ci h di u culore
neru biancu di sti genti, tantu abstracting sanu cum' da u so vistimentu, o
unbekleidetsein perch sti espressioni p esse incluse in lu cuncettu di pirsuni cu
nuddu, picch vasinn si putssiru ssiri cumuni a tutti omi; nantu u cuntrariu ch'ellu
h nantu i carattaristichi chi hannu lu ppulu in biancu neru, vistutu nudu in
cumunu, riflittendu, per esempiu nant' u capu, mani pedi, mente, etc.
Ti Vurria m ca chji carattiristichi cumuni u cuncettu chiamatu vulint, a so
volta cun tutti li cumminazzioni. A vulint h sempre sfarente da u riflessu: Pirch si
p riflette o look at una funzione una intuizione, perch m'h parsu a prima vista
pienu, la criazzioni di u cuncettu, o unu n ancu sap s'ellu h pienu, o nun ssiri
adattu a pudia ci ch vo ghjustu oghji vulemu da scopra u riflessu p, ma h riittatu
comu inabili. Per esempiu, quandu I primi so riflissioni nantu u sputicu di u culore
biancu, comu si avissi vulutu a prima vista, cum' s'ellu si fussi incluse in lu cuncettu
di pirsuni cu, o mi v ssu s'ellu apparteni a lu cuncettu di l'omu; p, ma trovu ch ci
s i Neri, accuss I ch i so vulint di u pins micca piaciutu, ma abstracting ritornu
di u culore peddi bianca; s n aghju fattu, pir liati nantu u capu di u ppulu,
av trovu ch tutti i populi ch appartene veramenti na testa, ca tantu lu lassai seguit i
so vulint di u pins, ch aghju pigliata veramenti u tipicu di la testa cu li trmini
umani valdi iddu cu l 'utri carattiristichi ca ju ava dighj ricivutu. Da sti vari si
distnguinu li dichiarazzioni attivit h un curriculum, reflectivity, e cumbinazioni
Determinationsvermgen b ancu in la cumprinzioni. - Incidentally, h a nutari bonu
ca la menti n h micca in capacit sulu di la Sicilia sutta da percezioni par
cullezzione di a so termini cumuni carattaristichi, ma ca iddu stissu p f altri
elementi din da li cuncetti di novu, par liati nantu e so caratteristiche
cumune. Per esempiu, da a ghjustizia, bunt, una longa dulcezza, l 'altru bona
propriet di u ppulu, ch s u nivellu inherently, iddu sa fira, par ci ch appartene
tutti nzmmula, ricapituler o cumbinatu, formanu lu cuncettu di virt. Un antru
esempiu: S' calchissia guarda nu certu nmmiru di individuale nsetti, si p summon
listessa ticnolugga d cumunitati, e si furm lu cuncettu di insecte tuttu; In seguita,
quandu si vede parechji acelli, si p f u cuncettu d 'acellu tutti di sti din; oltri li
trmini di pisci, Sugtier ecc.; ma av, si p din circ tutti i diversi termini,
insecte, acellu, pisci, etc. inc a so intelligenza, avvicinendu nsemmula lu
interrugatu elli caratteristiche cumune, si formanu lu cuncettu, animale; si oghji h
arregistratu furmavanu la pianta trmini, si p dames inseme aduttari lu
caratteristiche cumune di li cuncetti di l 'animali i pianti, da u cuncettu d' una
forma essiri AB ecc .., tantu chi unu si viri dunqui comu la menti sempri supiriuri a so
dispusizioni p alz nzinu a lu infini vene nantu assai ginirali, ca sunnu cumuni a
tutti li prupitati, comu lu cuncettu d 'essiri. - Li menti devi essa aiutata in tutte e so
attivit da u tribunale. Unu p pens solu d e rbbriche di iddu stissu, ma din di a

rilazioni altre idee. Per esempiu, una casa, I p micca pins per elli ma surtantu
par; ma mi p creda ch si basa supra lu culuri gialluggnjulu; in u primu casu, aghju
solu sia lu cuncettu pura, o u pura intuizione di a casa, ma, comu aghju messu i
rapporti tr i culori gialli, a casa l 'altru casu, a vi dicu: I ghjudicher accuss comu
la casa, gialli o a casa h n gialli o tutti i casi s gialle, etc. sunnu frasi. H a
prumettiri vistu ca l 'animu e cumbinazioni veru ghjustu un tribunale, dunque u
dirittu, ancu voi pudete s'aspittava a intelligenza, ca cumprenni li so attivit. - Cerca
av i basi di un tribunale in un altru, cus, passa le unu da l altru da, tantu stu veni
chiamatu U Muvrinu. Per esempiu, quandu ti dicu ca tutti l'omi AB s vivi, u cane h
un enti AB, e cusc u ghjacaru h rinvivitu; Aghju chjusu; pirch ju nun haiu la
sintenza: U ghjacaru h vivu, u tribunale: Tutti l'omi AB s vivi, dirivatu. A custu,
l'attivit particulari di la ragghiuni, e comu un tribunale ancora ncertu s' a so verit
a issiri dirivatu d o sante da un altru, cum' noms de si p traduce solu da tali un ci
ch h ginirali, di primura in stissu - altrimenti putssiru aviri a so verit n ti chiudu
stessa di novu - unu scrivi puru la ragiuni la cuscenza di l 'assuluta generale u so
rapportu u ligatu specifichi , chjamatu din b tali unconditional trmini ginirali
un idea, ch h u pi, sinu ch u spiritu umanu p f. Sti subheadings cumprendi l
'idee Diu, a libert.
Nta l 'azzioni di la menti, lu putiri di giudiziu e la raggiuni, ca nta la Sicilia sutta li
cuncetti, ghjudicamenti e inferences h pensatu, appartene dunque solu u culmu di a
fantasia, picch l' piacere ch d i mezi di u so percezioni surtantu li matiriali di
pinzeru. Av si p taliari a lu pensare in dui modi; ancu nacque da. l 'idei ch
cumparisce in a riflissioni, cunzidirata a so relazione d' iddi, senza fa rifirimentu a li
stissi suggetti in parte, ch vi sar prisentatu da Per esempiu, quandu vi dicu ch omu
h quella raziunale, o: L 'animali n h micca bonu, accuss ti p cus waive la
prupitati ch s presentati da u nivellu umanu, animale razziunalitati, tuttu, di
pagari attenti sulu pi agghicaru un termine h veramenti basatu annantu l 'altru,
cum' in u primu casu, o s'ellu n h prisentatu cum' micca riligatu comu lu
secunnu casu si usa, o armenu na palora eni giniralmenti riguardanti un altru (per
esempiu, tutti omi s murtali) o in generale (per esempiu, certi l 'omi s murtali), etc.,
accuss ca si face dunque senza sfarenza qu, di ci voci i parl, perch mi piace sulu
la forma di u filaru, s'ellu si tratta affirmative, negativi, ginirali o particulari, etc. in
imbusche. In stu rispettu, dunque, u meziornu: Diu di trou, l 'animali cunnilingus,
u legnu verde, u so tutti li stissi, picch di cc li idei putenti, cunnilingus, tuttu virdi a
la stissa razza l' idei Diu, animale, rbulu riguardanti, Purtantu, animale, rbulu, etc.
sunnu assai diffirenti di l 'autra. Cunsidirari a pinzari sulu di sta pagina, ci h
chjamatu una riflissioni furmali o di a logica, ancu prubbabbirmenti a pinzari par
antunumasia; Qu unu nun azzarda circa la s prupitati ch s pensatu, ma sulu a lu
modu in cui cunnessu l 'idei. Ma s' no pigli u stessu tempu, quannu pinsava nantu
i sugetti di imbusche, ch s pensatu, cunzidiratu comu lu rapportu di idee n tra d
'iddi (comu a pensare a logica), ma a so' suggetti, veni chiamatu na materiali o di a
riflissioni di sintesi, o mancu ricunnosce, quandu a riflissioni philologica, pinzari e
chiamatu par. Pi sta ragiuni la verit furmali h a distinguiri a riflissioni di la verit,
substantive. A sintenza p esse forte forte assai a diritta veru, s'ellu n h indignant

i leghji di a riflissioni furmali, ma roba sbagghiatu. Quandu a vi dicu, per


esempiu: Tutti i fiori s bianchi, tantu sta sintenza h cunsigliata forte currettu picch
na tali rapportu ginirali d 'idei nun conflicting su come chistu p parl da essa fatta
secondu a lege di a riflissioni furmali da bianchi a li ciuri, ghj qu tutti i stissi
dubb si lu fiore idei o rbulu o biancu o neru casu minzogna a lu fundamentu, damu
sulu ca l 'idei elli s culligatu un altru in un modu di dirittu, dunque u tribunale
h una forma diritta. A materia h ma o sutta la liggi di a mitacugnizioni di u filaru:
Tutti i fiori s bianchi, tortu, parch s'e veru prifiriscinu li s prupitati imaginariu iddi
stissi, ciuri e di culuri biancu in cunzidirazzioni, aghju trovu ch n s tutti i fiori s
bianchi. Ma li prupone: Animal n h micca animale, saria forte forte di mali, picch
si p arristari smetti di mali si ti piglia animale mette una cosa, chi mi sulu mai
vulsutu;tantu chi dunque a so falsity p qu n sia mancu a causa di la natura di l
'uggettu, ma in u tippu gattivu di cunnessione di l'idei elli stessi, quessa deve esse in
forma di un tribunale. - Apart da sti dui tipi di articuli, guard idei o nacque in
rilazzioni tra d 'iddi o, pi junta, a pratic trattendu si di a so ughjetti, pudete ancu
guard a chiddu ca arrvanu l' idei d 'arcuni di li suggetti un sintimu di piac o
displeasure suscit noi, comu p'asempiu u riguardu ch'omu deve di una bella piac
visu, o puru un 'maravigghia grimace ladiu, ind'e noi; dciri francu chiamatu
susceptibility pi tali tipu di piac lu duluri, ci ch idei passiuneghjani noi
persunali.
Doppu sti tri modi di fighjulendu i nostri idei, U l 'punkt nta tri parti principali, la
lggica chi Offerte cu la liggi urighjinariu di a riflissioni furmali, e a riflissioni
insignava Schlechtweg; mitafisica, ch Offerte cu la liggi urighjinariu di i materiali
o di a riflissioni di a mitacugnizioni, e dunqui macari attruvari veni
chiamatu; finalmenti in u centri o la tiuria di gustu, ch h a lege di rapprisintanza e la
canuscenza di li suggetti, comu si suscit un sintimu di piac o displeasure in noi.
Sighit da u foregoing, di sicuru, ca la lggica p micca u vostru par nantu a
natura di uggetti insign noi stessi, pirchi nun fannu li idei in trattendu si di a tali, ma
solu pratic trattendu si di l 'utra. Par la lggica di qualunqui nova virit, p
dunque esse trovu, ma, pudete verific ch i verit ch vo capiri, simmu aghju trovu
intreccia currisponde a natura di u nostru pens facultati ma; si p vede u modu
d'vennu da virit, veramenti trovu altri seguit a manu dritta, n viaghjavanu pi ca
un bilanciu da un cunfusa, dichjarazione di a riflissioni uncover. L 'affare n ci p
insign a pinsari, ma siate puru malignu, ma i leghji par ci ch u penseru h fattu,
decisi, ci misi accura, e accuss ci mette in una pusizioni a uncover quandu n
fighjul lu stissu, li sbagghi, ingagiatu; ch'elli ci p f vede ci ch' no avemu di
pagari s' no vulemu da esamin a verit furmali di un cuncettu, Urteiles o pirdennu.

prima Chapter
Di u Division di Logica
+

Quistioni. Cosa h a logica? Munnu. Logica la parti d filusufa teorichi, ch


ci si prisenta i leghji di u pensamentu (furmali o di a logica). Ma ch'elli n
guard u pensamentu, picch si lija a certi elementi, ma rica sulu li liggi d
pinzeru in ginirali, indica dunque i primi tempi in cui deve esse parsi tutti i
muri, s'elli n eranu mai tantu diffirenti. N quantu tali, h ora cunziddiratu na
duppia u modu di pinzari a iddu stissu, ci h ancu dettu ch si prifiriscinu
surtantu la forma di pensamentu in parte, da l'altra banda da u fastidiu, di a
riflissioni, sutta cui unu Cunteni li veri uggetti imaginariu, disregard o
curriculum.
F. Cumu f sparte a logica?
A. A uguale h a prima di tutti la lggica
ginirali specifichi. Li vecchi parra cu la forma di pensamentu in generale, h
chjamata ancu la lggica elementari, l'rtimi sunnu rguli di a pinzari a scienzi
particulari, dunque n p esse prisentatu da fora da isse.
F. come si divide u lggica ginirali?
A. Prima di tuttu in i nettu e la
incruchjata. lggica Allende, li rguli d pinzeru supra a tutti di quantu si appi
urrggini di tener in supiriuri a mitacugnizioni ca appricamu contra lu absorbs li vari
cunnizzioni in parte, di u quali l 'applicazzioni di sti rguli dipende; per esempiu
nantu i cundizioni ch ci p purt a gattiva ghjudicamenti, forestall i mezi tali.
F. Cumu h divisu a logica pura?
A. Nta lu (nettu) insignamentu elementari
u mitudulugga (nettu). Li vecchi cunsidareghja l'azzioni di la menti, comu li
cuncetti, ghjudicamenti e inferences lea, specifies li rguli di lu quali cumu f
accuss; l 'rtimi insegna purt un spechju di tonu travagliu di quelli ch u
funziunamentu di i nostri canuscenzi scintfichi u sap f pinzari a forma degne,
cus h ch vede c ci ch si p veda dichiarazzioni, dispositions
testimunianze.
F. Cumu f sparte u lggica si rifiriscinu a?
A. Ancu in un (appricamu)
insignamentu elementari na mitudulugga (appricamu). Li vecchi si ntirissati a la
tiura di l 'urggini di l' errore vene ghjusta nota (Pathology ghjusta), e la duttrina di
u voline contr' errori, (Multilingua romanu); l 'rtima parti parra di l' acquistu a
cumunicazioni di a cunniscenza.

Pure Elementarlehre u penseru logicu


seconda Chapter
Da i cosi ghjusta i carattiristichi
Q. Cosa h un cose ghjusta un absurdities u penseru logicu? A. A cosa ghjusta
( brickies logicum ) h ci ch si p pinsau di a secunnu la liggi di la menti, siddu nun
veru si ritrova in u mondu di sperienza; un assurdu u penseru logicu ( logicum

nonene ) contru ci ch puru n p ancu esse pinsau di. A cosa ghjusta assurdu
deve esse distintu da li cosi veri e nonentities b, di u quali l 'antica in u mondu di
spirienza veramenti a trovi, lu sicunnu micca.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp ca illustrate sta? A. An animale, ch a
forma di un dracuni, o una diminsioni ch avia chi ci scinnia di la luna c u so ritornu,
saria una cosa ghjusta perch noi impedisce di qualcosa, avemu pins un tale
animale; nantu l 'utra parti si saria una vera assurdu, perch n h tantu si ritrova in
u mondu di u blog. A crculu piazza ma, o un fogghiu ca avissi a lu stissu tempu, e lu
stissu postu verde, e nun verde, unu avissi avutu a tniri micca solu di veri, ma ancu
per absurdities u penseru logicu, picch accuss puru n pudia ancu esse pussutu
imagin. Un p vede da sti asempi, ca tanti cosi u penseru logicu forse, ch n s
micca e cose vera, quessa; manu, tocca ogni cosa vera, picch avi cu rispettu noi,
p ssiri simpricimenti comu na cosa ghjusta, picch vasinn si nun si puta pinzari
di, e dunqui di noi oltri ca comu foru n ci h. - Par la via, h una cosa romanu - e
sulu accuss po in l 'affare di u penseru - tuttu summatu era nunda di pi di un
cuncettu, o puru un' idea di la menti.
Q. Chi fa parsi 'na cosa?

A. Attraversu funziunalit.

Q. Qualessi s i particularit? A. Pictures ( notae ) s idei, ca sunnu nclusi nta


comu parti di l 'utri idei, thereby permettenu pi idei differ da ogni altru. Per
esempiu, u castagnu, l 'foglia h unicu postu ch'ellu h un idea ch h stata a ssiri
parti di li prisintazioni di u mondu, albero, e iddi si p distinguiris da l' idei d 'una
casa animale accuss carattirstica. Si chjamanu i carattaristichi ancu b propriet di
reguli, volume, predicates parsunaghji. Solu istituziunale esse stallati com' un tali
cosa si p, salutau, e 'na cosa ca nuddu casu unni putssiru aviri campatu com' puri
micca di i nostri menti, nun si puta cridianu.
Q. How can you distinguiri i carattaristichi? A. Nt nternu luce, affirmative
negativa, armuniosa, non-di primura, uriginale dirivatu, direttu e ndirettu, fertili
nfertili.
Q. Qualessi s i particularit interna mezzi? A. Inside o caratteristiche assuluta,
s quelli ch, pigliatu una cosa a iddu stissu, ditarminendu; U prughjettu foras, ma chi
veni chiamatu puru o caratteristiche rapportu o inquadramentu parente, ditarminendu
solu u rapportu o u rapportu ch h l 'uggettu a n'avutru e cose. Cus, gambu, radice,
foglia, fiore, features, interno di lu pinu, comu si definisce u cuncettu di li stissi,
senza mancu riguardu utri uggetti; contra lu fattu ca lu pinu h cultivata in a terra,
o ch i so trib h una certa direzzione contru un altru, albero, s e caratteristiche
esterni o rapportu, pirchi ghjustu appughj un rapportu ntra di chisti l 'autri cosi
fora. A cosa a cui lu rapportu significheghja u rapportu Merkmales h spressu, com'
in lu casu di supra, a terra, ch n Mitbezogene o CORRELATE. Ghj per quessa
carattiristichi esterno bisognu di tutti un CORRELATE.
Q. Qualesse s e caratteristiche affirmative negativa A. e caratteristiche
Affirmative o pusitivi s quelli traversu chi unu pocu com' imagineghja parl
scrivenu a li cosi; cuntrastu nigativu o negativu traversu a quale simu spazz
quarchi cosa di 'na cosa. Per esempiu, i rossi, callu, viloci s e caratteristiche

affirmative, pirchi de espressai beni ca 'na cosa intreccia esisti; par, uncolored, n s
e caratteristiche negativu callu, pirchi spazz propriet da l 'esistenza di na cosa. Se
nu nigativu una funzione ricusa di novu, cus si fonda un dispusitivu affirmative; per
esempiu, n undyed h quant' macchiatu di a funzione affirmative.
Q. Qualessi s i particularit di primura e non-di primura? A. carattiristichi Main
( essentialia, attributa ) sunnu chiddi ca hannu vinutu pi li cosi pensatu da ogni
tempu e uttinu indispensvule s lu trmini nun calmu un altru esse da i cosi
stissi. In cuntrastu, features, non-di primura ( accidentalia ), ch h chjamatu din
incerta, di lu tipu ca iddi nun aviri na oggettu cu resistenza, dunque si p pensau
puru da la stissa, senza cambi a so cuncettu in generali. Cus, per esempiu, u tipicu
di u muvimentu benivulenti una struttura in animali, parch lu pigghia tutti l
'animali cus universalmente esigenza, ch una criatura chi mancava issu dispusitivu
putssiru ssiri mpurtanti di no, animale, ma una pianta o quarchidunu avissi a ssiri
quarchi cosa; pir, a funzione di quattru pedi un veru travagliu di primura in
animali, perch n ci s din l 'animali c pi o menu di quattru pedi, e lu cuncettu di
l' animale si mantene generalmente micca cambiatu, lu stissu, siddu ju nun criu lu
suprannomu di quattru pedi a. - Li carattiristichi di primura di na cosa pigliatu inseme
f i so muschi, e sunnu stu cosi sia appartenant parta ( attributa propria ), o vinissi
macari utri uggetti , ( attributa communia ); accuss la caratteristica di u
muvimentu vuluntaria nantu a terra, u mnimu, li criaturi, animale prubitariu
sclusivamenti; lu tipicu di primura di nourrisson, ma vene ancu i pianti. Caratteristiche fisica si p mancu materiale, pirchi surtantu de espressai e rilazione di
utri uggetti, ma chistu p canciari.
Q. Qualessi s i particularit originali dirivatu? A. carattiristichi Original
( notae originariae, primitivae, radicales ), s quelli ch s deduced micca solu da
altri fattori, dirivatu ( derivativae s. Consecutivae ) nantu u cuntrariu, quellu e
cose cum' e cunsequenze di altre funziunalit territriu sar campatu. So l 'assu h
una caratteristica urighjinariu di un strumentu punta, u so cuntrariu capacit sparte
utri corpi, basata supra sta canuscenza; un elementu uriginale di un circulu h ch
tutti i so punti STRUSCIASTE quidistant da un datu puntu; ch'ellu h una ligna
metallo, basata supra sta canuscenza.
Q. Qualessi s i particularit direttu e ndirettu? A. subitu, o dopu, features, s
quelli ch s u sughjettu nanz' stissa risolta, ndirettu o contru luntanu, quelli ch h a
prima vota nzinu a lu supra un antru elementu di u sughjettu, solu quandu u artculu
stissu si rifirisci. Per esempiu, u linzolu saria una funzione direttu di lu pinu, picch si
tratta di cunnannari pi l 'arvulu stessu; u cuntrastu di culuri virdi territriu una
funzione nu tantu, picchi chistu si rifirisci sulu pi lu linzolu, e sulu pi menzu di l
'rbulu.
Q. Qualessi s i particularit fertili nfertili? A. features, fertili sunnu chiddi ca
frmanu assai utri carattiristichi p issiri dirivatu d, e chi p perci essiri usatu pi
distnguiri n oggettu da utri uggetti.carattiristichi nfertili, par, sunnu chiddi a cui sta
n accade.
Chapter Three

Di a so cima liggi d pinzeru


Q. Can la menti a chi caratteristiche pigliatu u pins e cose di arbitrariet free, o
ci h liatu da certi leghji? A. Iddu , comu nenti chi succri nta lu munnu, senza
codici, intravatu da certi li liggi, ca iddu ci vole osservanu s' a so riflissioni a me
virit (furmali). Quale si faci stu h stabbilitu, u penseru logicu pinzari inaccurate o
sgarratu. A la lggica nni dici nun sulu li assirvazzioni di sti liggi; ma piuttostu ch'elli
si stabiliscenu tantu assai attivu in a natura di i nostri intelligente ch si ognunu ancu
seguitata Passiunatu, quandu si h ricivutu u strasurdinariu sensu cumunu. A logica
qu n h nunda altru f ch di f u nostru corpu chjaru.
Q. Qualessi s i cima liggi di penseru logicu? A. U principiu di contradizioni o
viulenti ( principium contradictionis di repugnantiae. ); u principiu di a so parit
universale ( Princip identitatis absolutum.); u principiu di a sclusione di l 'bbica o
Third ( PR. exclusi medii s. tertii ) e lu principiu di la ragiuni bast ( PR. rationis
sufficientis ). Sti quattru principii s tipicamenti pigghia comu la liggi di basi di lu
pinzeru. Krug chjamatu u principiu di contradizioni in u principiu di na tsi, e lu
metti un principiu di antitesi, lu principiu di la ragiuni bast, par, iddu veni chiamatu
puru ragione di na sntisi, nu nsemi di proportionate o rapportu aghju altri ugualit
pura com' u principale rgule di a logica la fiche ,
Q. ? Cosa h u principiu di contradizioni A. One p ricacci lu stringiu tantu:
None cose vinutu e caratteristiche contradictory, o: Any cose avvena caratteristiche
unanimit. Veni d si chjama caratteristiche contradictory accuss, unu di i quali
cancels guasi ci ch l 'altru h stallatu, ch p esse pensatu dunque mai assuciata
un cose. Vergogna e caratteristiche contradictory sunnu comu verde, e nun
virdi; murtali, n murtali. Unu p ancu fiurita stu principiu di a siguenti manera: n
ci p esse n A pinsari chi iddu fussi A lu stissu tempu; ch'ellu A mai ogni casu, o
cosa, chi unu solu p voli mai esse capitu.
Q. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp chi illustrate u principiu di
contradizioni A. Secunnu lu principiu di la contradizioni unu n p pins una
cosa h a lu stissu tempu annata n annata; una cosa h din un tavulinu e nun una
tavula, una frutta, fruttu, stissu tempu, micca frutti. Tuttu chistu fussi upposti,
unni putssiru abuliri un dispusitivu ca l 'altru h fissatu.
Q. Ch n ti chjamanu ci ch p esse pinsau di u principiu di contradizioni,
secondu a, o h veramenti vulia d? A. p esse creatu secondu ci ch li stissi,
logically pussibule, tantu luntanu n h veramenti pinsava logically vera o una cosa
ghjusta. Quissa h una cosa ghjusta, ma nun lu stissu comu a lu munnu di sperienza
h vulsutu prisent vorfindend h mintuatu sopra. - Quale si faci u principiu di
contradizioni apparentimenti ava mai, dunque apparenti cuntradizioni di a diri, cci
parsi di sciocchi.
Q. Cosa h sempre custata a lege di contradizioni, ca iddu nun putissi ssiri pi
sbagghiu? A. It puta di carattiristichi mezzi ca esprimi mera rilazzioni e rilazione
ch parenu comu s'avissiru i so pinsamenti ancu contradictory uniti in una cosa. Per
esempiu, vi prubbabbirmenti dettu da u listessu omu: d'appressu, in parechji modi
torna: n h micca mai. Ma u primu tempu vi vdelu, forsi a rilazioni un an, a

seconda volta in rilazioni un elefante; Gaffory dunque qu ch un raportu micca


nantu ci ch h statu stabilitu da l 'utri, comu contru l'omu puntali, par granni,
contra l' elefanti n grossi, e lu contradizioni apparenti h dunque solu in i sprissioni,
micca in b. S'avissi a nutari, pi junta, ca lu principiu di la contradizioni vlidu solu
da u stessu tempu, stissu spazziu, picch na pirsuna ponnu, per esempiu oghje n
dumani esse simpaticu e cmicu; o in la facci rossu e braccia, n russu. A ogni modu,
si propriu cchi possibbili, un omu di pins ch diventer ancu esse divertenti, n
eru, russu a lu stissu picu micca rosse.
Q. ? Cosa h u principiu di a so parit universale, o sameness A. It appoghja lu
like this: Ogni cosa h uguali a iddu stissu, o: Ogni cosa h listessi ccu iddu stissu, o
ancu: Un h A. dciri francu, pirch sulu na cosa p esse pensatu traversu features,
sar un cuntu novu per u funziunalit assuciata di lu cuncettu di li cosi sana; oltri a la
prima e caratteristiche di una cosa imaginariu lu cuncettu di lu stissu devi essa
cumplitamenti uguali. Next, stu principiu nun significa nenti. Per esempiu, u termine:
circulari, e la ticnolugga, over, sia in ogni locu quidistant da un puntu luntanu,
pigliatu inseme, avemu tutti esce da a unu; pirch mi pari appena pi, finu u
chjerchju; par I craru la funziunalit mintuatu.
Q. ? Cosa cuegghi p essa tiratu da u principiu di sameness A. A cosa ch veni
tutti i carattaristichi di un cuncettu, chi cunteni macari lu cuncettu stissu deve esse
risolta, e ca ci manca lu carattiri, la nun pozzu mancu lu trmini stissu; Esiste, ci ch
h veru di e caratteristiche di un cuncettu, ch h vera di i stissi cuncetti, , s e
caratteristiche s sfarenti, lu cuncettu stissu h sfarente.
Q. ? Cosa h u principiu di a sclusione di terza partiti, o d Mediu A. H
chjamatu din u principiu di la so vulint universali e appoghja it out like this: Per ci
ch puntu una cosa h dicisa cuncipita cum' esigenza, deve esse datu ellu da ogni
pussibbili e caratteristiche quasi lu cuntrariu unu. So una cosa devi sia intornu o nun
annata, comu bianchi o non-biancu, si stenni a ssiri vivu o micca vivu. Da tali un
tipu loyal oppostu o contradictory di la menti h sempri furzatu sceglie unu, e
pratic una cosa (tutti dui a lu stissu tempu ch'ellu ci vole dopu u primu principiu n
h micca), n ci h nimu terzu o menzu capace di ci ch'ellu su pigghiari unu di i
dui upposta puteva pigghiari a lu cuncettu; vinni lu nomu di stu principiu. Unu p
ancu fiurita stu principiu di a siguenti manera: Ogni imaginariu, dicisa comu esigenza
bene ci vole o mand ogni casu, o n.
Q. Cosa h a lege di u mutivu bastatu? A. One mette stu modu: Link ognunu
positing un presupposed cum' un mutivu o Augusto Posa nunda, senza mutivu. Dopu
u principiu di nanzu d ogni cose di dui carattaristichi contradictory ci vole
veramente arrivare unu; i menti da mancanu i mezi arbitrariu chidiri unu di li cosi,
ma si deve esse addurmisciutu o insignamentu di calcosa, o unu o l 'utru, sia verdi o
micca, verde, vivu o micca vivu, decide di e cose per esempiu. Stu ora chiddu ca ti
fa la menti a chi p cri una funzione priurit di u prima di l 'utri, h u mutivu, e, a
segunda sta ragiuni, lu risurtatu. Stu principiu secunnu li dumandava di qualchissia
ch si dici calcosa, ancu sap perch affunnassi li mani; quellu ch vulia a pratic
una cosa qualcosa, senza pud d una ragiuni iddu avissi Titre prufananu la liggi di lu

pinzeru. Ghj per quessa, bisogna ancu a praticari in recriminations (disputations) n


p, cummattiu cu i, i, e no, no, ma u so par a difesa di lite, e li nnimici pruv
rebut par mutivi. - Lu mutivu logica h u modu d'esse distintu da u veru mutivu: l
'antica sunnu na duppia l' occasioni ca quarchi cosa accuss e nun spicificatu pensatu
h, ma u sicondu ch calcosa h veru in un certu modu.
Q. Cosa h u principiu di antitesi? A. It po ssiri spressu di a siguenti manera:
Sottu determinations cuntrariu di na cosa si deve mette unu sulu, e si chistu nu
gruppu, accuss ti la altre Pick. Stu principiu di antitesi seguita da u principiu di a tesa
o l 'uppusizzioni.
F. ? Cosa h u principiu di rapportu sviu o proportionate ugualit A. Ci h
spressu: Dui termini ch cunfidirazzioni cu 'na terza vota, o in lea, di cumunic inc
ogni altri in u stessu Data; o altr, dui li cosi ca 'na terza listessu, listessu per voi.
Allora
s'a chi
cosa
A uguali a li cosi X, e la cosa X agguagghia i cosi B, oltri a la
Contribuu
millorar
la traducci
prima cosa B sar uguali a li cosi A. Stu ragione dipende di l 'oggettu assemi a lu
principiu di la causalitati, perch u ugualit di i cosa X con i cosi e li cosi A B, cc
lu mutivu ca mancu A B stessa lu stissu.

Text original

Chapter Four
Di u nivellu in generale,
Q. Cosa h un termine? A. A trmini ( notio, conceptus ) ch intravene c a
cuscenza ligame parechje caratteristiche cumune o rapprisentanu li guardi l 'unit di
l' inseme. H furmatu da comparation (paraguni di parechji idei), curriculum (Price di
i carattiristichi territriu), riflessione (biancu pirmittennu nantu i so carattiristichi
cumuni); Risolutu (n'h di i carattiristichi cumuni l 'inseme a furmari), e
cumbinazioni (Associu di carattiristichi ricevute u mondu), comu discutitu in i
surghjenti. Incidentally, sti vari cosi storti di u intelligenza n s ripudiata in realt
ch'elli s mintuvate qu; piuttostu, si a purtata di nzemi di dd, e s indicati traballat
solu da noi di u nome di faciulit di riguardu ch'omu deve.
Q. Cosa h vulia d da u nivellu astrattu e pompe? A. S' no termine un tantu
pura set apart per s stessu, tandu n ci h chjamatu un cuncettu astrattu; pompe,
ma comu unu ca pnzanu ca ancora cci culligatu cu l 'utri idei, o cu rispettu certi
ughjetti. Cus, per esempiu virt par pensamentu, un cuncettu astrattu; Mind si ci
pensu, un omu virtuous, tantu ci pensu lu cuncettu di virt cuncreti; par u pinsava cu l
'idia di l' omu, ellu culligatu cu rispettu a chiddi. Similaire, lu cuncettu di culuri virdi,
addirittura parsi un cuncettu astrattu; ma lu pinzeru di una foglia, h cuncreti. - A
'ogni cuncettu h astratta, postu ch'ellu h ghjustu furmati da abstracting, Single,
regarder luntanu da i sfarenti conceptions di iddu; Iddu si, per, da rifletta, ma in
rapportu, spicificamenti; in din stu rispettu, li trmini, comu iddi sintevanu diri
solu pr di noi concretely riguardanti a li suggetti.
Q. In ci ch manere semu avvezzi guard u nivellu di f i so natura, u penseru

Text original
Contribuu a millorar la traducci

logicu accumpagna?
so modality.

A. In u nivellu di a so quantit, a so qualit, a so industria u

Chapter Five
Di lu quantit di i tarmini
Q. Cosa h a quantit di 'na parola? A. In lu nzemi d' idei ca pinzasti liata da
ellu. Chistu p av essa sia a quantit di taglia o quantit di u cuntenutu di un
cuncettu.
Q. Ch h u so circulu cuntenutu di un cuncettu? A. U so circulu o sfera di nu
cuncettu ( ambitus di notionis sphaera. ) Make tutti ddi cosi fora, ci ch u cuncettu
si p custru cum' una funziunalit;par, li cuntinuti di nu cuncettu ( notionis
complexus ) h custituitu in quelli idei ch s pensatu u stessu com' cumminata.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp di sta? A. Da lu cuncettu omu, u so
circulu h u eurupei, Saritura in piscina, africani, americani Sdindier, per via di
tutti sti, l 'omu trmini veni riguardanti cum' una funziunalit; nantu u cuntrariu f
u cuntenutu sanu sanu di u cuncettu di l'omu, u capu idei, pettu, pitturina, mani
pedi, mente, mutivu, lingua, ecc, per via di tutti sti espressioni make up sulu li
pirsuna trmini. F cus ch u so circulu di u termine s forma Quercia ranni, parchet,
tanne, arburi, etc., nantu u cuntrariu u so cuntenutu, a rdica, u gambu, i casci,
etc.
Q. ? Cosa h per esse stata a sottu una cuncizzioni, in un cuncettu A. Di li
cosi ca fannu lu allargamentu di un cuncettu, a cui lu cuncettu p esse cus ottinutu
com' una funzione, si p d: Tu si 'sutta lu termini faca, da ci altra banda, to make
up u cuntenutu di un cuncettu, iddi sunnu nclusi nta lu termini. So liccia, parchet,
pinu sunnu nclusi nta sutta lu pinu termine in lu casu di supra; cuntrastu, rdica,
gambu, lassa lu in u termine. Pensa si un termine sottu un altru, vale d,
subsuming sottu.
Q. Cosa h u raportu cacci i cuncetti u nivellu di i so quantit un antru?
A. U pi grande u allargamentu di un cuncettu, l 'urigginariu u so cuntenutu, e
viciversa. Per esempiu, u so circulu di la palora omu h pi grande ch u so circulu di
lu trmini Negro Ci s sottu u nivellu omu fora di u N cuntena ancora tanti utri tipi
di pirsuni; pir, lu significatu di lu trmini Negro h pi grande ch quellu di u
termine umanu pirch lu Negro hannu ancora la peddi nura esce da u altre
caratteristiche di un essaru umanu din, u maculata capiddi etc. Similaire, lu circulu
di lu trmini cchi forti di lu funnu di lu cuncettu di trianguli; per via ch'ella
cuntene in elli stessi, o p esse basata supra lu cum' un dispusitivu, nun sulu tutti i
trianguli, ma ancu di chiazzi, pentagons, forma tonda, etc. In u cuntrariu, u cuntenutu
sanu sanu di u cuncettu triangulu h pi grande ch quellu di u caratteru termine per
via ch'ella cuntene micca solu a funzione di spaziu chjusu limitata, ch appartene u
pirsunaggiu, videmma lu ca sti cunfini sunnu furmati d tri linii rilazione c parechje

altre, issiri dirivatu d therefrom. - Lu mutivu di stu rapportu tra lu circulu


cuntenutu di un cuncettu ca si unu piglia parechje caratteristiche in u cuntenutu di
un termine, tutti ddi cosi hannu a ssiri cacciatu fora da u artighjanali, ch n si
riferighjenu stu dispusitivu. S' unu eranu, per esempiu in u essaru umanu trmini
ancu u culore biancu calidadi, tantu cresce a quantit di u so cuntenutu, accuss poi
stu omu trmini avissi a facciu pi esse basata nantu u Negro, da tandu si avissi
spazz da u nivellu, u so circulu avissi territriu si riduci.
Q. Cosa h u nivellu semplice cumposta, u nivellu individuale termini
cumuni? A. A smplice frase ( notio Simplex ) h quellu ch u cuntenutu h tantu
nichi ca, si componi solu d'una sola features, ch h par nudda anlisi ponnu
addividrisi nta parechji idei; un tuttu ( micca. varius ) nantu u cuntrariu h cus,
unni 'na tali decomposition in parechje caratteristiche o Libbru sempre pigli
postu. Da u sopra h a siguenti manera ch u nivellu smplice u nemicu lu scala pi
proportionate. A sola frasa ( notio individualis ) eni nu trmini ca so circulu h tantu
nichi ca, h cuncernatu idei nun remanded pi tra d 'iddi; un ginirali o cumuni (
micca. universalis ) nantu l 'altru manu, sottu u sempri cuntatu idei. patti
Individuale aghju abbastanza hannu lu cchi granni cumpiacenza.
Q. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp ca illustrate stu A. Lu cuncettu d 'essiri
h un cuncettu semplice ch vi imparevule n p dissect in pi carattiristichi; Ma
ghjustu a puntu per via di a so mancanza di cuntenutu h u so circulu cchi vasti:
Pirch si p cuntari a tutti li cosi i carattaristichi di essiri o esistenza. Lu cuncettu di u
muvimentu h digi un tuttu: Pirch ti p lu distinguiri i carattaristichi di
cambiamentu di Zeitlichsein e Rumlichsein perch u muvimentu h un foregoing in
tempu variet francese spatial. Ma u muvimentu h statu din un circunfirenza cchi
curtu; perch ch'elli n ponu articulu tutte e cose cum' una funziunalit. - A sola
Tali trmini lu trmini di na particulari di a natura, comu 'na certa pianta, un animali
spcifique, ma ca nun avissi a ssiri cunfusu cu nu intuizione, per via ch'ella h micca
direttamenti liatu l' argumentu individuale, micca da a so azzione immediata nantu
u piacere, ma din solu in lu capisci, si cria l 'attori di a so carattiristichi
individuale. A trmini cumuni ogni termine ch p rifiriscinu a li suggetti diversi.
Q. Cosa h a razza-e sutta lu trmini genricu? A. Tutti dui termini rifririsi a lu
circulu di lu termini. A cuncettu di e razze ( notio s'panouir ) h quellu ch cuntene
surtantu li cosi individuale tra d 'iddi;un tipu o di cuncettu generica ( notio
generalis ), per, nu trmini ca cumprenni li cuncetti spicficu ntra d 'iddi. So li
trmini gigghiu nu cuncettu razze; dipoi u so circulu cumprenni sulu cosi
individuale, ch tutti i prugetti individuali pi maravigliosi tra d 'iddi; pir, la pianta
trmini eni nu trmini genricu; per via ch'ella cuntene i cuncetti specifichi gigghiu,
rosula, colore, etc. tr di elli. Lu trmini genricu sunnu dividuti 'n bascia e lu purtava
all'ariu. patti dciri francu pi termini p esse stata a sottu un sfarente nivellu
generica di novu, e chistu per via di u bulu termine genericu; tantu i cuncetti
generica insecte, pisci, acellu, etc. sar stata a sutta lu trmini genricu pi sempri,
animale; u genericu di u nivellu animali i pianti sottu u mancu Lingua italiana:
criatura biologica. - Lu cuncettu generica pi maiori h quiddu ch cuntene tutte e
altre termini genricu tr di elli, ch'ellu h dunque la scala cchi granni, ma avemu

u cuntenutu sanu sanu pi chjuca, ch si pudia esse riligatu tutti speci di li suggetti
comu una funzione, n dunque in craru tr di elli. Nt frattempu lu chiamaru, pi altu
nivellu rispittivamenti generica cumprisi chiddi chi sunnu assai uti solu in un certu
numaru di e cose. So h u pi altu termine genericu di tutti i prugetti individuali
vittorie, lu trmini 'omu, puru siddu si veramenti stessa leva sutta lu cuncettu di nu
pcciulu biulogica.
F. come stabilisca Naturalisti li classi cchi pviri e supiriuri? A. U genaru, ch
cuntene u principiu parechji genera bassu mezu elli, ordini h chjamatu ch
cuntene parechje cunfraterne mezu elli, di classi, cuntene parechji corsi tr di
elli, un regnu di natura ,
Q. Qualessi s i austriaca ntirmediu, dopu genera e genera luntanu? A. Tr
genera ( mdia genera ), s quelli ch s supiriuri a unu, ma prufunnu di lu altre
spezie, tantu tengu tr elli chjapp. Per esempiu, albero, h un genaru di li ntirmedi
tr arburi pianti, per via ch'ella h altu ch u genaru d 'arburu, frutta, h prufunnu di
lu pianta generica; chiddi ca cumprenni tra d 'iddi; sottu stu iddu stissu . - U genaru
sutta quali una spezia h chjamata direttamente di stu i paisoli ( genaru proximum ),
ca, cumunqui, sutta lu quali dispunibbili solu, din traversu genera ntirmediu, una
rigioni ( genaru remotum ).
Q. Cosa h MASSIGNAC i termini? A. cuncetti subburdinati ( notiones
subordinatae ), s quelli ch ci stanu sottu un altru trmini. Per esempiu, i termini d
'acelli, pisci, u nivellu animale s subalternu. Ghj per quessa, tutti li tipi d 'austriaca
e tutti li classi cchi pviri sunnu lu dipinnenti supiriuri. Lu trmini, ca dipinnenti
l 'altru , u bassu o narrower ( angustior nfiriuri s. ); ma quellu ch cuntene l 'utri tra
d' iddi, lu supranu o di pi ( di supranu. latior ). L 'omu h un cuncettu supiriuri
francese negro e Kalmuck; Pianta un altu ch rburu e piante. Lu trmini Lingua
italiana cumprenni l 'unu bassu tutti. - Cuurdinati termini ( Not coordinatae. , S
quelli ch s tempu cuntatu in u stessu tempu o un terzu trmini). So insecte e
pisci s cuurdinati termini picch chissi sunnu tutti dui faca sutta li trmini,
animale; ancu, foglia, a rdica s cuurdinati termini picch chissi sunnu nclusi nta lu
pianta trmini. Mess termini adjunctive nun ponnu attruvari esse tempu
subordinated e viciversa. Secondu cuurdinati termini s genera o di e razze, h
chjamata a razza sicundariu o di e razze, Op. So s rodents animali ruminante Sparti
di genera; Mouse, rat, par-vie. - Lu trmini cchi longu puru lu cchi utu cuncettu
generica, havi la scala pi grande, p esse subalternu l 'altru, n attaccari pruvisoriu,
ma tuttu h subordinated tr di elli.
Q. Ch di dumand li liggi cu riguardu u nivellu altu bassu? A. Ch appartene
u nivellu o contradicts ch vene o contradicts tutti sottu u nivellu bassa
supiriuri; o in altre parolle: Ch appartene tutta a sfera di un cuncettu o contradicts,
vinevanu
truvari
o contradicts tutti li parti di stu settore. Esiste: Ch appartene tutti
Contribuu aamillorar
la traducci
i patti, o contradicts bassu chi vene o contradicts so cuncetti supiriuri. Li primi liggi
Nasci da l ', disegnata da u ghjocu di univirsali cunchiusioni ugualit ch ci ch h
vera di i carattaristichi di un cuncettu, e lu cuncettu ci vole dumand robba: A causa
di lu cuncettu supiriuri h simpliciamenti unu ch cuntene tutti i bassi tr di elli, e

Text original

dunca com' un elementu in u dritta hann'a ssiri capaci d 'esse uttenuta. L 'altra lege
Nasci da u fattu; ca lu purtava all'ariu cuncettu di chiddu chi cria da u ligame h u
carattiristichi cumuni di li s cundizzioni bascia; Di cunsiguenza, ci ch h cumunu
tutti i patti bassa, esse nicissariu in u nivellu Lingua italiana deve esse ancu trovu. Par la via, assai carattiristichi p esse trova nantu u nivellu bassu chi nun pigghiamu
l 'supiriuri; S'ellu h ghjustu a puntu per via di a so ridutta a so cuntenutu h pi
grande.

Chapter Six
Da a qualit di i tarmini
Q. Cosa h aspittatu in i qualit di i termini? A. Lu gradu di a cuscenza, c ci
ch si pensa u nivellu idee ellu assuciatu. Dopu sta distinzioni u nivellu chjaru,
spertu, info e cumpleta o perfetta.
Q. Cosa h a tralucenza ( claritas ) un termine? A. In ch gradu di cuscenza di i
carattaristichi di un cuncettu, pi mezzu di li quali unu per distingue u so oggettu da
utri uggetti, in generale. Secondu u av, u numeru di e cose ch l 'uggettu di l'
cuncettu p esse distintu, grandi o chjuchi, sicondu i cumplissiva d cuncettu di
rinaghju tamantu salvaticu o prus. A lu cuntrariu di nu cuncettu chjaru na scura
(micca. Obscura ). So tanti pirsuni hannu nuzione solu scuru di chiddu filusufa, ci
ch h a logica; Per indettu, si nun lu sacciu sti scienzi si riferighjenu differ da
altri. Stacc un cuncettu decisi, veni chiamatu, ellu ghri a crsciri.
Q. Cosa h cambiata par distinctness ( perspicuitas ) i termini? A. Quiddi livelli
di cuscenza di i carattaristichi di un cuncettu, pi mezzu di lu quali h capace, ghjustu
a distinguiri i carattaristichi di l 'autra vota. U cumplissiva d cuncettu ci h dunque
nunda di pi c u tralucenza di a so carattiristichi e havi puru diversi livelli. A lu
cuntrariu di chiarizza, a mancanza di tralucenza ( imperspicuitas ) ch h din a
vergogna ( confusio ) chiama quannu e caratteristiche di un cuncettu n ancu decisa
fasgianu da ogni altri ma. Ghj per quessa, nu cuncettu chjaru n vale esse
chjaru. So mi po 'sapiri comu a distinguiri abbastanza da l' utri scienzi, lizzioni, ma
forsi nun calcul u carattiristichi ca frmanu l 'essenza d filusufa, picch u sacciu ca
nun ponnu ssiri siparati e distinti. So in stu casu, mi pirmittissi 'na cuncizzioni chjaru
chjaru o micca di u filusufa. - Conversely, nu cuncettu chjaru devi ssiri tutti chjaru:
perch termini p esse distintu solu per via di u cuscenza di carattiristichi elli; e sta
presa di cuscenza h nicissariu in u cumplissiva ancu pi forte ca vannu li brividi
tralucenza.
Q. In ch li rilazzioni ppo ssiri cunzidiratu lu cumplissiva d trmini? A. The
cumplissiva d nu trmini p rifririsi a lu cuntinutu, oltri ca comu si raportanu u
allargamentu di un cuncettu. Quiddi ch h din a tralucenza scentifiche o
philologica, veni pruducitu pi decomposition di un termine u prughjettu di cuali h
cumpostu u sviluppu di chisti; chistu, largu o di sintesi chiarizza, par esit u nivellu

pi bassu, ch ci stanu in lu purtava all'ariu. Li vecchi si passa traversu spiigazioni,


stu risultatu di divisioni. Grazia ch u cuncettu di filosufia avissi divintatu chjaru
m, tantu ca ju sacciu pi distnguiri lu stissu da tutte e altre scienze, aghju vulsutu, ma
chi iddu mi dnanu extensively e intensively mudific; I putssiru circatu di sensu
distinguiri li in u nivellu di u so duminiu di i diversi scienzi chi sunnu nclusi nta sutta
la filusufa termini; So prima di tuttu, u punkt pratica; si avissi a essiri m
extensively ancu clearer, n aghju vulsuta in punkt, la lggica, mitafsica, centri; a
distnguiri 'n prtica la duttrina ligali ca murali e religione insignamentu di studiu; u
cumplissiva cuntinueghja cacci ancu, mi si vede di a nuddu di vota 'sti scienzi i
parti pura par appricamu a vutru, cetara cetara., in stu modu putissi fari la
filusufa extensively o synthetically mudific o li fcenu. Per m av, ma din l
'filusufa trmini chjaramente putssiru intensively o ANTICAPITALISMO, mi
rumpia fal in u so caratteristiche; ca la filusufa na scienza e chi si cerca di l 'ultima
raghjone u prugettu di a cunniscenza l' attivit umani. Per ghjunghje ne un ancu
altu gradu di intensi chiarizza, vi facssi la scienza termini, apposta inglese dissect
canuscenza, l 'attivit, mutivu di novu, e accuss arrivanu par cuntinuvatu dissecting
i sculi supiriuri a livelli di chiarizza, da spiec u cuncettu di pi in pi. - Cuncetti
Simple facciu cumplissiva scentifiche, puru siddu cumplissiva pussede: Postu ch'elli
n cuntene ogni variet di carattiristichi a iddu stissu, dunque, ponu esse cuncetti
smplice, comu chidda d 'essiri, micca spiec: termini sola, par, p vene micca
troppu ristrittu chiarizza, avendu n cuntene variet di e cose tr di elli, dunque n
p esse divisu. - U cumplissiva d quali h statu discutitu qu, , u penseru logicu,
intellettuale o discursivu, u cuntrariu u omi sinsuali, o esteticu, ch h un vividly
f di ci ch h statu giniralmenti iniziatu, par via di un dettu, comu h spessu
com' in stu numaru succri mai.
Q. Cosa h verbosity e completeness o perfettu di termini? A. Sa s livelli
supiriuri di tralucenza. A tecnica di un cuncettu ch h custituitu tandu c a chi
licenza di a cuscenza di a so caratteristiche, pi mezzu di lu quali h capace, ghjustu
dissect
stia millorar
espressioni
daccapu, dunque in u clearness di u prughjettu iddi stissi. Cus,
Contribuu
la traducci
in l'esempii di supra, l 'filusufa termine a tecnica u nivellu di u so circulu
dissected. Dapoi u pudete cuntinuv l 'analisi di i carattaristichi di un cuncettu
nantu, cus la tecnica h u so livelli. U pi altu gradu di comprehensiveness logica h
u completeness o perfettu di li trmini, ddocu pigghia lu locu, quannu unu ha vinutu
traversu Analisi permanente di tali termini, ch n p esse pi inglese
dissect; tucchendu u cuntenutu sanu sanu in una smplice, sola nantu u nivellu
cum' u so circulu.

Text original

Chapter A Sposa
Da l 'industria modality di patti
Q. : Ch h l 'industria di u tarmini? A. In quelli ch viveri di li trmini, ca li der
solu in parte o di altri termini; So a lu rapportu pr di chisti. Stu prezzu p av esse

di tipu Quatruplici; h, cum' l 'sameness e diffarenza, u caca e lu cunflittu, di l'


internu, esterno, la mpurtanza e forma d trmini.
Q. Ch u nivellu h chjamatu fastidiu, o lu stissu? A. Chiddi ca ci hannu tutti i
carattaristichi in cumunu. - Termini simili o relative ( . Not cognatae ), s quelli ch,
puru siddu nun tutti, ma assai di e caratteristiche in cumunu. Any termini caldi in u
rispettu di i caratteri ch n s cumune. - Ghjocu ch sianu mpurtanza o listessi, s
chjamati cuncetti ricprucu; perch t arbitraria si p mette in locu di l 'utri.Pudete
solu istituziunale di pi di criterii fari quannu si manifisteghja genti diverse, o pi lu
stissu ppulu unni tanti voti, o ser a pinsari comu ritrova nantu e cose sfarente,
utru venunu purtati agghiri addvintassi unu sulu e lu stissu cuncettu.
Q. Cosa h cuncetti unanimit conflicting? A. 'unanimit ( consentientes,
convenientes ) sunnu chiddi ca ponnu essiri assuciata a li rapprisintazzioni di nu
uggettu inseme. Incantu S'elli s di punta o conflicting citatu in un certu sensu
dimarchja. L 'uppusizzioni p av pigli locu o direttamente o din. Nta lu primu
casu si h chjamatu l 'uppusizzioni pura o perfetta ( oppositio contradictoria,
diametralis d per simplicem negationem. ), la manu upposta in stu nivellu
manera: conflicting, u nivellu contradictory, negativi, diretta, o quasi lu cuntrariu. H
dipoi tant'anni, quannu unu di i cuncetti si n'h simpricimenti un ngation di ci ch
h statu stabilitu in l 'altri termini. Da u nivellu direttamente upposta ( micca.
Contrariae, s. Contrarie oppositae, oppositae per positionem alterius ) ca veni
chiamatu puru cuntrariu, custruttivamenti o din s'oppone, scularu unu l 'altru par
mera ngation, ma ancu da e so caratteristiche s versi pusitivi. Da u nivellu
conflicting sempri solu dui s ppuli, unu di li tocca ogni uggettu vinutu sottu la
liggi di lu rifiutu di l 'bbica. Da u nivellu surtantu conflicting pi ch dui p pigli
locu, ch'elli ponu tuttu ser pensatu luntanu da un oggettu.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp di spiig l 'anzianu e cose? A. Round
bianchi si pnnu unanimit; picchi si p esse in ogni spettaculu unific quandu ci
pensu una cosa, ma n h dfendu par u pi chjucu ca mi ne vogliu din cunnosce stu
mulleri mia. Round n annata ma o biancu e nun biancu, si pnnu contradictory o
direttamenti lu cuntrariu, per via di una guasi ricusa ci ch i altre serii; si p esse sia
cuncipitu solu in unu lu stissu scopu; sia in u stessu tempu pari luntanu, n si
p. Round e tondu o filici e tristi sunnu li cuncetti conflicting, picch lu fattu ca ju
misi calcosa cum' tundu, I impediscenu ca nun ponnu ssiri simultaneously cri
cum' un quatratu; Lu stissu casu h tristu e ca si vidiva ormai.
Q. ?: Ch h l 'internu, esterno di nu trmini A. The dintra di nu cuncettu h
custituitu tandu in u so prughjettu di primura; u cuntrastu esterno in u so
manifisteghja Strutture nonessential ( affectiones ) o ratios ( relationes sunnu). Di l
'internu di u cuncettu h un animale; ch ghj un essaru AB ch si movi da arbitrariet
free, u so cibu da distribu interrugatu; u cuntrastu esterno lu trmini animale
cumprenni lu casu di quattru pedi, o di vita in la campagna.
Q. Cosa h a materia furmata di lu termini? A. Li elimenti di lu trmini in
quelli idei, ch s assuciati da a stessa unit, ma la furma. In u manera di i so
cunnissioni Dapoi u lggica di ci ch h prisentatu da i termini, v'h da luntanu,

Text original
Contribuu a millorar la traducci

cum' un ochju cchi vicina a l 'utru venunu n si scrivenu in lu stissu.

Chapter Eight
Di u ghjudicamenti in generale,
Q. Cosa h un tribunale A. A sintenza ( judicium ) h u so vulint di u raportu o
di u raportu ch si passa tr datu palchi; e si palesa da e parolle, un
ghjocu (propositio, enuntiatio ). A vi dicu comu l 'omu murtali, accuss I
difinizzioni di cc, i rapporti tra omu e la murtalit cus sia ghjdice.
Q. Cosa p t distnguiri ogni filaru? A. Materia e Forma. Li elimenti di u
tribunale, veni d f l 'idei, tra cui li rapporti unu imagineghja, sopra omu e la
murtalit; ma la furma lu modu comu lu rapportu ntra sti cuncetti h pensatu. A
logica ch d a natura, di u fastidiu di i ghjudicamenti da tutti cunzidiratu
insignamentu di lu pinzeru formali surtantu la forma di lu stissu.
Q. In ci ch manere semu avvezzi guard i ghjudicamenti elli in forma scuntr
si voi? A. Comu lu cuncetti u nivellu di i so quantit, di qualit, trattendu si di e
modality. A quantit di definisce u so circulu di u sughjettu in un giudiziu, a qualit di
a natura di u predicate; trattendu u tippu di a lea tr i utu gegebnen un idei appillari,
u modality, u prezzu ch i ghjudicamenti s attaccati u nostru facult
cugnitiva. On schicklichsten si, si misi li rilazzioni a quannu cunsidirari la cunnanna
di tuttu summatu era.
F. come a distinguiri i ghjudicamenti nantu i so rilazioni?
hypothetical, disjunctive.

A. In categorical,

Chapter Nine
Da i ghjudicamenti categorical
Q. Cosa h un tribunale categorical? A. A sintenza categorical (nsidiamentu
sintenza) h unu a cui li parenti nu cuncettu com' (unu affirmative o di u negativu)
funzione nantu l 'utri. Vergogna ghjudicamenti s spessu chjamati din
ghjudicamenti par antunumasia. La sintenza, sopra: omu murtali, h un categorical,
picch lu trmini murtalit h fundata in un dispusitivu supra lu cuncettu di l
'omu.Tutti i ghjudicamenti ch n s ancu terminus s omancu cumpostu di
categorical, da u funziunamentu di a logica particulari, lmiti, n solu u hypothetical
e disjunctive ghjudicamenti nasciri. A quantit qualit di i ghjudicamenti lija
cumenciu solu categorical.
Q. ? Cosa h u sughjettu, predicate e copula in un tribunale categorical A. enti
chiamatu ca 'idea di ci ch l' utri h riferiti cum' una funziunalit; Ma predicate,

chiddu ca sumigghianti a li suggetti comu un dispusitivu. So omu h sopra u


sughjettu, u murtali predicate. U sughjettu h di solitu usanu un filaru, ma si ponu
din, senza cambi a so essenza in qualcosa, sar pusatu daretu u predicate, per
esempiu, omu, unni poi lu nzemi veni chiamatu na Guigard murtali. Copula o di la
parola cumposta in ghjudicamenti categorical h nunda altru ch a parolla, ancu s' h
spessu solu cuntena truvava ammucciatu. Per esempiu, a frasa: omu n h menti, veni
disignatu logically: Omu h spiritu-Do. - spessu, copula, predicate s'ammiscau
nta na sula parola. Per esempiu, un omu pensa; ch h quant' un omu h un
penseru. Certi esempio parenu u nemicu suggettu, comu lu thunders, lu
mai. Tuttavia, nimu h a mulleri mia predicate assuciata c u minimu un sughjettu
jardinier ma qu. Vergogna esempio s chjamati logically subjunctive.
Q. Quantu dilogu tribunale categorical n ci h in u nivellu di a quantit?
A. Tre. Veni d, i predicate si manifisteghja cunnessi solu una sola sughjettu, o cu
tanti suggetti di un certu tippu, o di tutti i sugetti di un certu tippu u primu casu, h
u tribunale una sola o individuales, mentri nni lu secunnu na spiciali o, particulate. lu
terzu h un ginirali, o univirsali. Guttenberg nvintatu l 'arte di stampa una sola
sintenza; parechje persone campanu di manciari, mezzo, un spiciali; tutti l 'animali s
immutivata, un ginirali. Signa chi indicanu sulu a secunnu di l 'argumentu, lu
pronomi issu, unu, listessa, etc. di u singulu individuu ghjudicamenti.; di u statutu:.
certi, certi, tanti, a multiplicit, eccetra; di lu ginirali: tuttu, nuddu, nuddu, etc.
ghjudicamenti Raucherbereich, s quelli ch u sughjettu h un parsunaghju perifricu
di stu tippu per se, h, unmarked, unni si ci manca. Certi ghjudicamenti ( . JUD
determinata ) h chjamatu u ghjudicamenti generale, individuale; nditerminativu
( indeterminate ) specifichi.
Q. Quantu dilogu tribunale categorical n ci h in u nivellu di a qualit?
A. Also tr: affirmative o affirmative, negativi o negativu e nfinitu, stretti, o
limitative. In i ghjudicamenti affirmative u predicate veni pigghiatu comu veru u
cuntenutu sanu sanu di u sughjettu, o di ci ch h u listessu, u sughjettu prisentata
cum' purtatu ni la sfera o di lu circulu di u predicate; in esempio nigarlu u sughjettu
h pensatu, fora di u settore di u predicate; in lu nfinitu, h stabilitu in u settore di un
cuncettu ch h fora di u settore di n'utra; o chiddu ca lu stissu dici, pi menzu lu
nigazziunismu di un dispusitivu un altru s'appronta in u cuntenutu di u sughjettu.
F. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp di stu A. ghjudicamenti Affirmative
sunnu: Lu lione forti; pianta h verde, ch in i dui casi ch u sughjettu h in a sfera o
di lu circulu di u predicate, midu, di culuri virdi; o quelli in contu cum' ritrova in
u cuntenutu di u nivellu leone, pianta. ghjudicamenti Negative contra lu s: A oru
n h biancu, u suli cchi nun t'arrisetta attornu a terra; picch di cc lu suggettu da lu
circulu di u predicate o lu predicate h cacciatu fora da u cuntenutu sanu sanu di u
sughjettu. ghjudicamenti Limitative sunnu: L 'anima umana h immurtale; i vestiti
undamaged. Qu I purt u sughjettu par ngation di murtalit in u settore di a vita
eterna; i vestiti di nigannu lu dannu sutta la sfera di nterit. - Lu giudiziu limitative
cus distintu da u negativu in tantu luntanu comu a l'antica chi fa lu suggettu di la
sfera di un trattu affirmative cacciatu fora, ma micca purtatu ni la sfera di un altru
trattu affirmative; s'appronta l 'rtimi, ma sulu pi lu rifiutu di la sfera di un trattu

affirmative in la altre affirmative.


Q. Ce cortu nomu ha statu datu u bilans categorical comu a so quantit qualit?
A. Iddi hannu lassatu lu primu quattru vucali; tantu ch A nu ginirali e, stissu
tempu affirmative; E 'na ginirali e, stissu unu negativu tempu, aghju una spiciali a
lu stissu tempu affirmative, O esprimi na particulari ancu negativa unu
tribunale. Ghj per quessa, u versu latinu:
Asserit A, negat E S sed universaliter ambo;
Assarit I, O S sed negat particulariter ambo.
U ghjudicamenti limitative individuale qu s able, per via di a cuegghi in u
rispettu di u quali h issu filmu di appillazioni h sceltu, u singulu individuu
ghjudicamenti di lu ginirali e li limitative s i affirmative nanz' stimati: Esempii di
appillazioni di stu s:
A. Tutti animali s di l'omi biulogica.
E. No, animale p camp senza manciari.
I. Certi pirsuni vninu nzignati.
O. Parechje persone n s insignati.
Q. ? Ch h dettu di u modality di ghjudicamenti categorical A. S ancu
determinate tr formi di giudiziu: u prubbrimticu, assertoric e apodictic. In u primu,
lu rapportu tra sughjettu predicate h surtantu prisentata cum' feasible
francese; Nta l 'utri veramenti fatti presentati cum' fattu; fattu in u terzu comu
nicissariu. Asemp d ghjudicamenti prubbrimticu sunnu: L 'a vita di l'omu p pigli
pi di centu anni; la guerra pudia entra fora prestu; di assertoric: vita curta; la
guerra ha ruttu fora; di apodictic: L 'omu deve more; la guerra, ci vole rompe fora.
F. Rumenia prubbabbirmenti altri scali impurtante, fora di mintuv u nivellu di
quantit, di qualit modality di u dilogu tribunale categorical, scopre ,? A. Li
principali forme di ghjudicamenti categorical sunnu cchi minirali nta sti
avvicinamenti. In stu rispettu, per, comu la ghjudicamenti spressu di palori, accuss
sia rates, si p sempri di sensu distinguiri li formi verschiedne nantu elli, ch ponu
esse figurata da lu siquenti schema. U dopu meziornu:
1) basi ( propositiones simplices )
2), cumpostu ( va. Compositae )
a) apparentimenti ava cumpostu da
esempio
) Vergleichungsstze

) cumposta

b) tuttu lu Pe
) Ausschlieungsstze
sclusivamenti a lu senzu strittu
b) exzeptiv
) restrizzione Lunatic
a) stretti a lu senzu strittu
reduplikativ b).

a)

Q. Cumu f i semplici tuttu di u tariffu differ? A. A gruppu h smplice, in ch u


sughjettu h tempu u predicate duppia d 'un cuncettu principali, sippuru lu termini
di sughjettu predicate n s facili, e la sintenza h particulare o h universale; nantu
l 'utra parti si lu' argumentu o predicate o di tutti dui sunnu a multiplicit, h
cumposta di u ghjocu, per via ch'ella h custituita di parechji ghjudicamenti
cunziddiratu abbastanza; ch h per quessa vi puru exponibel u chjamanu in lu vastu
senzu, e la cumpusizioni na pizzicata, exponibel in i quaterni di u sensu.
Q. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp di stu A. esempio Simple sunnu: Lu
picciottu docili; populu amuri lu piac. A un'epuca tuttu h: Lu populu animali s
attruvari armali viventi; pirch effittivamenti si componi di li dui frasi: People s
attruvari armali viventi; L 'animali s attruvari armali viventi. Also: Lu vitru
debbule trasparente, veni, logically pruggittatu: Lu vitru dilicata; Lu vitru
trasparente.
Q. Cosa s rapportu o esempio ANNULATI e Vergleichungs- o esempio
cumparativu, in cui unu Ardu u viotu o altri? A. In u esempio ANNULATI parechji
sugetti o predicates s fubbi; in lu cumparativu na cosa h capace faca c a pi
grande universit c un altru. Esempii di frasi ANNULATI, i so sugetti alincati a
risposta di nanzu; esempio cumparativu sunnu: Lu tigre h duru cum' u lionu; U
zitellu h scintfica ca l 'omu. Sti rates, putssiru ssiri sviluppatu calda: U lionu
crudeli; U tigru h pi duru. L 'omu h un certu gradu di forza; U zitellu h una
licenza bassa di a forza.
Q. Cosa h Ausschlieungsstzen o chjosa rates, limitannu o stretti? A. chjosa
o chjosa in un sensu pi larga, lu cunnanna a chi un rifiutu di tuttu, stretti a lu largu
sensu, in u quali l 'restrizzione h bona tutti. S u suggettu a lu rifiutu di tutti l 'utri
cosi simuli ellu qualcosa si cunchiudu sulu, e cusc u ghjocu h solu in i quaterni di
u sensu, ma s'ellu u sughjettu sulu a lu rifiutu di un certu parti di lu cosa h risolta, e
cusc u ghjocu h exzeptiv; cum' un ghjocu di stretti in u sensu narrower s' u
restrizzione h fattu in un dannati spiciali; reduplikativ altra banda, s'ellu n h
surtantu palesa da un prossimu.
F. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp di stu A. solu in i quaterni di u sensu si
la frasi: U trente sulu lascia a so acelli Magnum da altri; Solu fiori djevica dar la
simenza. La maiuranza di sintenza fussi cumplettamente sviluppatu, tantu calda: Tanti
fiori s djevica; ch'elli portanu la simenza, l 'altri, n portanu la simenza. esempio
Exzeptive sunnu: Li Greci, quand'ellu h tantu cu arti, francu u
Lacedaemonians. Spassighjate e bugliticce, francu a mala la mto. Stretti s in lu
senzu strittu: U Sciences, taliati comu l 'attivit ecunomica, ma n p valuriz. I soldi
cum' un spechju a bona estremit h gran valuri. esempio Reduplitative sunnu: Lu
ginirali comu cumannanti devi essa i so custumi. U prezzu, cum' prezzu h sempre
eranu rispunsevuli. - Rates, Bonacina, ch s stretti in i quaterni di senzu, si esprimi
lu, ch ci ch h dettu dumand solu in certi salut. Par esempio reduplikative
contra lu fattu ca la parola ch h ripetutu, h per esse pigliatu e proprie pi littrale,
lu significatu di primura, ch p spiig l'esempii citatu.
Chapter Ten

Da u sameness, , opposizioni f svi


i ghjudicamenti categorical
Q. Ce ghjudicamenti s chjamati a materia o cunnannari impedita ( identica,
aequipollentia )? A. Viaghju in ch conta e furma sunnu li stissi. Ghj per quessa
ghjudicamenti Homognit p esse distintu solu in tantu luntanu comu si s
disciplinatu da a Lege di diversi paroli; So f sbocca diffirenti; o istituziunale quandu
quessa ch'elli s parsi di diffirenti pirsuni o tanti voti.
Q. : Ch h l ' di ghjudicamenti? A. ghjudicamenti unni chjare di u sughjettu
predicate in tramindui u modu lu stessu termini; a unu di li quali la circunfirenza di l
'argumentu h u pi grande, per, ca a l' utru, si s chjamati nfiriuri
( subalterna ); veni d l'unu giudiziu, ch u sughjettu h u altre termini, i
subordinating ( subalternans ); ma ch in lu quali h u pi bassu, u zitellu
( subalternatum ). Cus, i servizii di esempio s subalternu: 1) U eurupei h
vistutu; 2) Li tudischi, s rivistutu; 3) Lu pioli s vestite. Eurupei h un antru trmini
comu li tudischi; pirchi sunnu nclusi nta sutta lu; Da tandu, s cunfrontu quannu 1)
2); 1) l 'subordinating, 2) u tribunale zitellu. In cuntrastu, s'ellu 2) e 3) sunnu n
cunfrontu, h 2) u subordinating e 3) lu zitellu; picch lu cuncettu di l 'argumentu
tedesco cchi largu ca di lu Sassonia, u sughjettu. - Must vene dopu a lege, sopramintuatu, ch ci ch u cuncettu Lingua italiana apparteni, ancu tutti i scritti stanu
sutta lu, custituisci a verit di subordinating u tribunale di u zitellu.
Q. What does. ? Unu sutta ghjudicamenti unanimit lu cuntrariu
A. ghjudicamenti unanimit ( consentientia ), s quelli ch in ogni casu si p pinsau
di comu manc'appena u stessu tempu; ma, o cuntrariu conflicting ( opposita,
repugnantia ) chiddi di cui cancels ci ch l 'utri serii; di quali p dunque esse,
pinsau di una sola cosa a essiri veru. L 'uppusizzioni di i ghjudicamenti p av esse
un immediata, direct, adversarial, o ndirettu, ndirettu, anzi, secondu i
termini. Contradictorily h quandu in u tribunale un nunda succri, comu lu ngation
di ci ch h stallatu in diffirenti appillari; menti cuntrariu s'ellu h adupratu da scinni
calcosa in un giudiziu (vale d micca par ci ch' no ngation), ca fu chiddu ghjocu
in diffirenti appillari.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp di sta? A. ghjudicamenti unanimit:
Omu ama a vita; Omu murtali. Direttamenti di punta: omu murtali; L'omu n h
micca murtali. Contrarian: Sta casa h solu di petra; Sta casa h cumplitamenti di
legnu. - Ghjudicamenti direttamenti di punta ogni vota sulu dui pussibuli; e unu d
'iddi avi a essiri veru quannu ogni cuntene dighj un contradizioni a iddu stissu.Per
esempiu, saria di i ghjudicamenti l 'anima quadrangular h murtali, l' anima
quadrangular n h murtali, n di li veru, dipoi u cuncettu d 'un' anima quadrangular
h conflicting a stessa; ghjudicamenti contradictory p pins pi ch dui senza unu d
'iddi avssiru a ssiri usatu cutiddianamenti comu vera.
Q. Qualessi s i ghjudicamenti subkontrre? A. Quessa h, di cui unu affirms 'n
particulari chiddu ca li altri ricusa' n particulari (vale d I O); esempiu: Certi
animali s carnivuri; certi animali n carnivuri; o Most st'armali fannu li padi, certi
st'armali fannu nudda mprissioni pedi. H a prumettiri vistu ca ghjudicamenti

subkontrre tramindui p esse vera.


Q. Cosa h cambiata par REVERSING ( conversio ) di u serii? A. A pona Pntiti
i mezi f i predicate in u sughjettu lu suggettu a la predicate. Stu cambiamentu h
oghji in tr modi, tenu 1)simpliciter () siddu la quantit qualit di u essiri cuntrariu
puderi s littra, o di manca finz'a finz'a; 2) peraccidens siddu lu quantit di u
tribunale, 3) Via pusizzioni Buttacavoli, s' a qualit di u tribunale, h cambiatu. U
tribunale, c i quali unu face u cambiamentu, pruposta in i dui primi casi lu riversu,
o conversum ca a cui unu converts h ch REVERSING o convertens . Quandu
Contraposition h u primu giudiziu, lu contraponierte, l 'altri i contraponierende.
F. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp di stu A. te, s ripresa: No, animale h
discretu; No fait h un animali; Certi Tanti s virtuous; certi virtuous s cuntenti. (Di
rgula: No A B; n B h A. Certi A s B, certi B sunnu A.) Per accidens s ripresa:
Tutti
i pianti
s laditraducci
l'omi AB; certi omi AB s piante; Tutti i misgi s carnivores; certi
Contribuu
a millorar
Musei s i misgi. (General: All A B; arcuni B h A.) By Contraposition s ripresa:
Tutti l 'omi s murtali; senza Morbid h un essaru umanu; tutti l 'animali s vivi, no
cosa non-vivant h un animali. (General: All A B; non-B h A.)

Text original

Chapter Eleven
Di u hypothetical e disjunctive ghjudicamenti
Q. Cosa h un tribunale hypothetical (tribunale inferential)? A. Li elimenti di
hypothetical sintenza h custituita di dui ghjudicamenti categorical; l 'usu e l' essenza
di u listessu in lu fattu ca sti dui ghjudicamenti categorical comu causa effettu
riguardanti l 'utri. Asemp d hypothetical ghjudicamenti sunnu: Quannu lu pianeti
movi versu lu suli, accuss i so paci solu apparente; Esiste, siddu la pirsuna avi
ragiuni, iddu din sar. In tutti dui esempii, u primu tribunale categorical cunteni
puru la ragiuni pirch l 'utri s'appronta; l 'rtimi h dunque esse cunsidarati com'
un numeru di u primu.
Q. Ce distingui i ghjudicamenti hypothetical? A. The antecedent (antecedent,
cundizione, ipotisi, prezzu, conditio, membrum prius di antecedens. ), E chi
custituisci la imaginariu cum' un tribunale di basi; e lu consequent (l 'hindlimb,
Simple, tsi, rationatum, membrum occipitalis s. consequens ), ch cuntene u
cunchidiri di u antecedent. U tribunale accuss: Quandu un omu h virtuous, tantu
ch'ellu h una bona cuscenza; h statu u primu filaru di u antecedent, lu secunnu di lu
Nazista. Unu p, par, f puru u rimorca di u primu; per esempiu, l 'omu ch h una
bona cuscenza s'ellu n h virtuous; stu scancia da surtantu la forma di la filaru (u
muntanti, spressu in parolle, sopra), ma micca u tribunale iddu stissu. Li particeddi,
si tantu, ca sunnu di slitu usati pi discrviri la furma di lu hypothetical
tribunale 1)sunnu consecutivae particulae in chiamatu.
1)

You crergu micca a parolla, s' accuss, siddu la forma stessa; ancu servinu sulu pi nnicari lu stissu.

Q. WHAT ELSE su mancu ca s'addunau di lu hypothetical ghjudicamenti? A. On


a natura di i ghjudicamenti categorical ca frmanu lu prufunnu di lu hypothetical,

siasi lea, in generali, affirmative o di u negativu, ecc, sunnu, in u riguardu ch'omu


deve u penseru logicu di u hypothetical ghjudicamenti micca in parte; perch l
'lggica elli Neri surtantu la forma di ghjudicamenti, ch h sottu hypothetical in u
funziunamentu di a logica via di i dui ghjudicamenti categorical, tutti lu stissu,
siddu la ghjudicamenti categorical saria a stessa tantu diffirenti; si suffices a girari li
ittau 'na hypothetical giudiziu ca iddi sunnu comu causa effettu riguardanti tra d'
iddi; e stu prezzu h a ssiri sulu ci spiega solu. - Si lu hypothetical tribunale di pi
ch dui ghjudicamenti, h un tuttu; Per esempiu, si l 'omu virtuous lu cchi curnutu
era sempri filici e sempri, meda, tantu aia da essa senza mritu a praticari la virt e
evitari morsa.
Q. : Ch h l 'essenza di una manera precisa disjunctive (appellu opposition)?
A. S' ditarminatu ch parechji prisenti e caratteristiche di punta unu c a sclusione
di l' autri esse basata supra nu cuncettu senza spicificannu per ca, tantu
precipitating un tribunale disjunctive , Esempii ghjudicamenti disjunctive sunnu: Lu
piaciri si manifisteghja sighi una permessa o micca u dirittu ; St'omu h sia un
francese, o nu ngrisi, o un francese. Qu aghju veramente ch hanu vucazione unica
comu tantu ca di li carattiristichi di punta, tedesco, inglese, francese (ch'elli s
oppositely, din, o cuntrariu) devi mand un omu, ma n h ch; a lu stissu tempu
indettatu da u principiu ca na vota un dispusitivu h veramenti incluse in li trmini,
allura l 'altri, arbanisi, ca ju nun l' omi, siddu ju veramenti u pins com' un ngrisi,
mancu a raggiunari, comu francese simultaneously, ch in ogni casu pi mezzu di la
natura di lu termini contradictory n saria pussibuli.
Q. Cosa h pi divirsamenti da i ghjudicamenti disjunctive cun rispettu a so
materia, di furmari? A. Li elimenti di ghjudicamenti disjunctive intreccia
custituitu da parechji upposta ghjudicamenti categorical. U predicates upposta
truvava chjamatu i membri siparazzioni ( membra disjuncta accuss) cum' sopra,
tedesco, inglese, francese s. U unu inquadramentu di i membri di siparazzioni, unu
di cui si deve esse da veru u tipicu di l 'oggettu valutatu, ch face a forma di u
tribunale disjunctive h dicisa da u particeddi sia, o ( particulae in
disjunctivae stessu, o lassatu) ancu prubbabbirmenti sulu par unu.Li membri distaccu
p esse trova direttamenti lu cuntrariu, comu parmessu, sopra, micca u dirittu, o,
din, cum' tedesco, francese, inglese; in u primu casu n ci h pi c i dui membri
distinzione; cognomi n ci p essa parechji.
Q. : Ch p esse cun riguardu u modality di u hypothetical e disjunctive
ghjudicamenti pensi? A. Your banni si ritrovani ind'i lea prubbrimticu; Ma si vidi
comu un inseme sicondu a so forma, ca sunnu dogmatically, vale d ch'elli s date
esse
nicissariu.
Intraducci
u hypothetical ghjudicamenti, unn h u antecedent h in fatti hanu
Contribuu
a millorar la
vucazione di a ssiri nicissariu, e mancu lu ramu balti; ma prubabilmente in rapportu
tempu comu causa effettu. So pensate i ghjudicamenti disjunctive nun veru
statutu di u singulu individuu di punta u dirittu categorical, da cui veni faciutu,
comu nicissariu; tuttu u tribunale, ancu cri com' necessaria, picch sta definisce
solu perche chi di diversi prisente carattiristichi pussibule unu devi arriv l 'oggettu.

Text original

Chapter Lavoine

Da la diffirenza di ghjudicamenti e Frasi relative a so significatu 2)


2)

Mentri la lggica si prisenta intreccia nantu i dati, o l 'utru e l' urggini di lu ghjudicamenti l
'intelligenza; ma ma n si p Camera dumandassi in sta volta calcosa circa; comu succedi nta la maggiuranza
di babbone di lggica.

F. come ghjudicamenti philologica di sintesi differ? A. Gazzetta ghjudicamenti


sunnu chiddi unni unu, ne cumporta una funzione ch era pensatu digi cuntenute in u
cuncettu di lu suggettu a stu comu un predicate. L 'altra di sintesi calda. Per esempiu:
A nutritura fatta pr di a cunsirvazioni di lu criaturi, h un pattu di a logica, picch
lu trmini manciari I dighj pens c u dispusitivu ch carattirizzata criaturi s
trasmissi par. u cuntrariu, i sintenza fussi: Lu manciari sunnu sapuriti, synthetically,
perch u dispusitivu di u palatability n h ancu u nivellu di manciari. So avissi la
sintenza: U lume un bellu sole, a logica, perch in u nivellu di lume aghju dighj
pens la Terra comu un dispusitivu cu faca; contra: U lume sveltu, un pattu di viotu
di sintesi parch, comu lu cuncettu di vitezza fussi digi in u lume. - In i cartulari a
logica s Efface dunque una caratteristica da lu cuncettu di lu suggettu stissu e si
cullega lu du comu un predicate accuss; in unu di sintesi pigghia lu nasciri in altr. Tautalogisch h un pattu di a logica, quandu u sughjettu culligatu a iddu stissu
comu lu predicate; cum' u pane u pane; una criatura vivant campa. - H facile, ch
a nostra cunniscenza veramenti nun si p sviluppata da furmendu ghjudicamenti
philologica; dipoi ch'elli vlenu d solu ci ch no sapemu digi; ma, nantu i stessi
i nostri attente di pi faete di trasmetta a funziunalit particulari di un cuncettu cus
essa prumuvu l 'cumplissiva d pinzeru. Si p parl allargarla u duminiu di i nostri
scuperti nacque da furmendu ghjudicamenti di sintesi.
Q. How do sbocca teorichi pratica differ? A. Quiddi ch s ch calcosa
makeshift di sap; chisti chi diri quarchi cosa di la espedienti di l 'azzioni.
Q. Qualessi s i rates, indemonstrable e demonstrable? A. U primu s ingaghjati
certu, vale d quelli ch n dirivatu da altre propositions u quale a verit
(manifestanti) p esse, ma h chjara a iddu stissu. U altri s din in certi, pruposta
quelli ch a verit p issiri dirivatu da altre Frasi e mustu.
Q. Cosa h un principiu? A. principiu, Canzone, o idea h subitu certe ragione
teorichi, ch ponu esse cus dirivatu da a qualunqui avutra, ma macari usatu ppi utri
vennu di i cartulari h. F cus ch u leghji sopra di pinsamentu, di l 'uppusizzioni, lu
ugualit universale, etc. principii. Asemp d s princp di matematica s ch dui lini
ritti nun cunta un spaziu; ddu stissu cuntinu a sapiri, sunnu li stissi.
Q. Cosa h un postulate? A. ragione postulate o tuttu u mondu h sottumessu
una pratica, ch mosciani ch calcosa deve esse purtatu, e cc, comu subitu certe
presupposes ch'ellu n ci pudia puru ssiri pruducitu. Vergogna Postulate s: a
girari 'na lina cuntnua tra dui punti; ingrand na lina cuntnua indefinitely. Nuddu
p veni d pruv ch' stu fattu mi pari pussibbili (veni d istituziunale quandu
quessa h mintuatu senza provi par mistieri); dunque ma nimu h sempre d ch sta
duna la libirt a un pocu sciocchi, h necessariu; dipoi ch ugnunu h cunvintu di u so
cirtezza immediata di u practicability di forza. - Da sti Postulate in un cinquinu sensu

s a distinguiri li accuss diciuti Postulate di raghjoni praticu, ch n dumandu di


quarchi cosa di fari; ma chiuttostu, quarchi cosa ca nun ponnu ssiri pruvati, a cridite
senza prova l 'intaressu murali sar; comu l 'asistenza di Diu di a libart umana.
Q. Cosa h un pattu o performance un compitu o di prublema? A. 'anzianu h
un pattu teorichi u quale a verit deve esse dirivatu solu da altri; lu sicunnu nu nsemi
pratica ch definisce u esicuzzioni di nu partitu, deve esse di ca schiarisci solu ch
pudia esse faete. Un esempiu di un arbre h; ca lu diedrali in ogni triangulu rectilinear
nzemi dui contu diritta, perch n devi essa p custruiscia solu da altre theorems
matimatica; n'asempiu di nu compitu h: An trianculu iquilatiru ricevute. Per un
problema un'he 1) i Qustion. Di modu nu gruppu ca specifies ci ch h
eseguitu; 2) lu pirmissu ca la manera di l 'esicuzzioni indica; 3) a manifestazione, ch
deriva da altri ricordi ch u Required'll veru figghiu fussi struitu da lu mtudu
pricisatu a la risuluzzioni. - In i JO surtantu li tesi e manifestazione s di primura, i
anzianu di ch cuntene u filaru esse dimustratu, l 'rtimi evidenza - Pi fari lu stringiu
tantu di novu e so rrichi, cortu, una Canzone sulu arcuni teorichi, un postulate un
colpu sicuru, set praticu. un arbre un certu nu tantu, o mustra ssiri capaci in bisognu
di teorichi; un prublema di u cum' kit di cmuda. - S'avissi a nutari ca chisti, e li
siquenti sprissioni straniera Corolarium, Lemma, Scholion esse soprattuttu spissu
usatu in matematica.
Q. Cosa h un mtre, o Corolarium, ancu b-canusciutu Porisma o
Consektarium? A. A gruppu, ca p ssiri vistu a prumettiri direttamente da ci ch li
s venuti i lizzioni, dunque ci vole micca a prova stradale. Cus puderete u pattu
ch in ogni triangulu rectilinear i tr diedrali inseme fari dui dritti, com' cri
Scholion; ch s' un triangulu h una diritta o un ottusu (u pi grande ch una manu
dritta), angle, dipoi tant'anni, l 'utri dui angles, ognunu deve esse indic (menu di un
dirittu).
Q. Cosa h un Lehnsatz (micca domma) o Lemma? A. A gruppu chi facianu pi
in a prisentazione di scienza, da altre una scenza, parch a so verit h digi stata
impiantata n ci h micca una pezza putrfier.
Q. Cosa h un Scholion o un cumentu? A. A set of micca assai intesu in u
cuntestu di a prisintazioni di un scentificu, ma si gir solu nantu un mutivi
ulterior; maggiuri parti a lu avanti purtatu a spiegari u pi.
Q. Cosa h un tribunale rialit? A. Tale quale a verit h basatu nantu
testimunianze da i mistieri, ma micca da altre ghjudicamenti.

Text original
Contribuu a millorar la traducci

Page tredeci
Di u tour in generale, in particulare u categorical
Q. Cosa h un cunchiusioni ( ratiocinium, syllogismus )? A. A virit di un sempri
imaginariu cum' u dirittu ncertu di un certu imaginariu cum' pruvinenza.

Q. Ce distingui i cuegghi? A. Materia e Forma. L 'utru o pi l Tissu fari lu


ghjudicamenti ca frmanu la ferrari circuit; di u furmulariu, par la cunchiusioni
multiplic pricisamenti in lu leia particulari di ghjudicamenti, pi mezzu di li quali h
distinatu l 'na sintenza quantu li basi di la verit, di l' utru. Sta forma face parte di a
parolla dunque ( Novu indettatu qu).
Q. Cosa h sfarente in u fastidiu, di a cuegghi A. Quiddi ghjudicamenti ch
comprise li basi di issiri dirivatu, s, picch iddi sunnu lu fronte tour modu regulare
chi s'avanzanu minuziosu, u premisses o iputesi ( propositiones
praemissae chiamatu); u filaru, ma ch cuntene i palri, la cunchiusioni o lu
Conklusion ( conclusio, conclusum ). Per esempiu, in i cunclusioni: tutte e pvira
genti sunnu infelice, Sac era na pirsuna ca malu; So Nero era, meda, li primi dui
sunnu esempio l 'attelli o antecedents; lu sicunnu lu Conklusion o la cunchiusioni.
Q. ? Cosa h a diffarenza tr i forma nternu luce di u cuegghi A. The forma
internu si riferisce l 'leia di ghjudicamenti in tour, comu appi urrggini di sicuru
jrisi a la menti; u luce, ma la diffirenza u nivellu di i sprissioni traversu esempio.
F. How to sensu distinguiri li cuegghi di a so forma internu? A. Secondu u
primu premisa (i grandi premisa) h un tribunale categorical, hypothetical o
disjunctive, in categorical, hypothetical, disjunctive.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp di sta? A. A cunclusioni categorical h:
Tutti l 'omi s murtali, Caius h un' omu, dunca Caius murtali. Nascit su siquenti
arc: Quandu Caius h un 'omu, si h murtali, ora Caius h un omu ch, tantu ch'ellu h
murtali; si puteva essiri na cunchiusioni hypothetical; e disjunctive ch'ellu saria s'iddu
pinsata: Caius si manifisteghja murtali o ch'ellu n h micca un omu ch, av Caius
h un omu ch, tantu ch'ellu h murtali.
Q. ? Chi mi 'nteressa' na cunchiusioni cumpleta categorical A. Prima di tutti i tr
codici ( propositiones ), u primu di u antecedent o di u putere ( . Volubile Major ) Is
( l 'asempiu, sopra: Tutti l' omi s murtali); l 'altru di u ct, u assumtion o
subsumption ( volubile, Op. ) (Caius h un omu); lu terzu di l 'sintenza finali
( conclutio ) (vale d h Caius murtali). Sti tri pripara lu menu ora avemu tr
cuncetti principali ( Termini include); veni d i dui termini ch rapportu un altru h
dicisa in lu ghjocu in finale, unu di i quali u sughjettu o di lu trmini Minor ( gara
minorenni ); l 'utri u predicate o lu preamble (gara Major ) h. Stu deve esse
agghiunceru li medio trmini ( gara latinu medius ). Ogni cuncettu principali vene in
una cunclusioni categorical cumpletu prima di dui voti; u preamble (murtali) in u
muvimentu di maggiuri, e s'ava fattu, tutti dui volte cum' una predicate; u termine
narrower (Caius) in u muvimentu minor, e 'ura, tempu volte cum' un suggettu; lu
trmini mediu (umanu) in i grandi premisa e li reperti, n ci comu sughjettu, qu
cum' un predicate. U preamble nomu e Langzeit move dunque, perch l 'preamble
slitu cunteni la supiriuri, la palora bassa pi bassu, in la cunchiusioni sulu l di
lu trmini bascia a issiri dirivatu d sutta la preamble, traversu l' interventu di lu
trmini mediu, da i grandi premisa.
F. ? Par ch schema p ricacci la pusizzioni di li cuncetti di lu in pulito e cumpleta
categorical cunchiusioni A. The preamble o lu nomu sughjettu h S, lu trmini M

mezzu, u Langzeit o lu predicate P, e accussi si ghjuntu in i servizii maneri sunnu a:


M=P
S=M
S = P.
Q. On ca di solitu chi spera a varit di u cuegghi categorical? A. On li paroli
appressu: Ch u dispusitivu di una cosa ch appartene o contradicts ch vene o
contradicts li cosi stissi; o, ci ch n'h a listessa cosa ca nu sanu genaru ch
appartene o contradicts ch contradicts tutte e razze e donne di u stessu; U Balculu e
razze-cuncetti s a dciri francu, a lu nzignamentu chiaru comu chjaru da u nivellu di
u alincati, caratteristiche ginirali di tutti li cosi ca sunnu sottu elli. So in veni lu fa
cunchidiri, sopra u predicate murtali u dispusitivu di Caius, omu, , dunqua ancu u
Caius stessu; o, in autri paroli; u dispusitivu, murtali, vene tutta a classe di parsoni,
fr i Caius, ch h un individuu di stu tipu. A verit, di sta rgula p issiri dirivatu da
u principiu di a so parit universale. Latin ch'elli s state spressu as:francese nota
notae h dumandata francese nota francese rei ipsius; o quicquid De Cantoris
parking, parking Etiam De quibusdam Et singulis Et quidquid De Passeri parking,
culti De quibusdam culti De singulis parking ( l 'accuss-chiamatu dictum De
Cantoris Et Passeri ), o quicquid parking De ladine, parking Etiam De specie,
quicquid repugnat generi, repugnat Etiam speciei.
Q. Ce regula di primura h fighjulatu i grandi premisa a cuegghi categorical?
A. ch'ellu deve esse generale. (Ghjudicamenti Individuale sunnu di lu cuegghi
ginirali; limitative la parit di affirmative).Picch siddu lu preamble n h basatu
nantu u web circunfirenza di lu trmini mediu, n applicrisi utri senza eccezzioni
a iddu; cus n ponu esse relazione cu cirtizza u sughjettu ch s'appronta cum'
nentr' sutta la circunfirenza di lu trmini mediu. Per esempiu, avissi la cunchiusioni:
Arcuni studiusi sunnu lu poviru, lu canciu fu 'na vita, accuss lu canciu fu ddu
mischinu, tortu, parch i preamble h mischinu qu nantu tutta a circunfirenza di l'
solitaria media trmini, ma solu nantu una parte c u rispettu di chisti, comu la
palora arcuni metafonesi; Ma av, h pussibili ca li trmini negativu canciu, n h
micca ghjustu in contu sottu 'ssu pezzu, i miseria h riferiti cum' una
funziunalit; dunque trasu traversu sta cunchiusioni senza cirtizza cumpleta ca lu
canciu fu veramenti mischinu. R Di I dirittu di d ch tutti i studiusi sunnu lu poviru,
lu canciu fu una solitaria, si avissi piaciutu cu cirtizza incontrovertible ca lu canciu fu
videmma lu poviru, picch cc a puvert nantu u web circunfirenza di l 'solitaria
media trmini, sutta cui unu ca pnzanu ca lu canciu comu ava, si basa, e accuss
un' secondu u dettu liggi, ch ci ch i carattaristichi di una cosa ch appartene,
ancu e cose ch si deve vene, canciu ci spieca essenziali di lu poviru.
Q. come ci vole sculin u ct a cuegghi categorical? A. La basa nun avi a essiri
nu nigativu, si misi; chiuttostu la di lu cuncettu di bassa deve esse veru cuntatu sutta
lu trmini mediu a iddu; tantu chi li agenti apparteni termini, pudia esse tandu
nustrale, anche da u termine bascia. Da u premisa: Tutti l 'omi s murtali; lu jattu n
h micca un essaru umanu; avaristi quant' qualcosa cunchidiri, parch s'e sprime

murtalit in Major premisa di u populu; ma poi a lu minor, lu jattu nun veni ricivimu
u so circulu di lu cuncettu di l 'omu, nanzu spazz si, accuss fannu chiddu ca veni
predicated di u populu, senza rifarenza lu jattu, e chistu putissi ssiri murtali o
micca, si p diri circa nunda da i loca infer. Tandu vene fciule per vede ch u
incapaci infer calcosa da issi loca; ferma lu stissu, siddu avemu pigli umani,
murtali, jattu, pigli li cuncetti ca vo vulete.
Q. Ce regula h appiecatu da u muvimentu di cuegghi categorical s'ava fattu?
A. It h direttu, in u rispettu di a so qualit, secondu a sintenza sapete, in u rispettu
di a so quantit dopu u minorenni.Per esempiu, si ju nun haiu i loca: No bestia avi
ragiuni, tutti i misgi s animali, ci vole av a purtari l 'sintenza finali negatively
universale; picch i grandi premisa (in termini di qualit) negativi, u subset h (in
u nivellu di a quantit) univirsali. I ti dunque ricacci i cunclusioni: Cus n ci h
gattu havi menti. (No supprimuti a dciri francu a na parola, 'na lu nigazziunismu
ginirali di). Puru siddu putissi macari infer da i loca: So parechji i misgi ne vogli'and
Canteraghju; induve h a sintenza finali saria particularista; ma traduce in stu modu
h troppu picca; loyal sbagghiatu, ma fussi la cunchiusioni s'e vulia metta ellu in lu
affirmative: So tutti i misgi s menti.
Q. Ch h dettu di li cuncetti funnamintali a cuegghi categorical? A. It n s
micca di pi c tener tri, e li Mitbegriff deve dunque esse pigliata in u Major, in u
listessu sensu cum' in li reperti archiolggichi; altrimenti vo avete intreccia quattru
cuncetti basi; siddu dui s lassatu da lu stissu parolla. In un tali casu, lu predicate h
basatu nantu una funzione assimigghiava a li maggiuri premisa, comu chiddu di
l'ci ch u sughjettu h subordinated in li reperti archiolggichi; dunque u predicate di
i grandi premisa n vale a ssiri livatu nicissariu nantu u sughjettu in u muvimentu
s'ava fattu, comu chistu ha statu purtatu in ogni modu in i so sfera. A ferrari circuit in
ch stu duminiu n h micca osservatu, veni chiamatu amphiboliae ambiguitatis di
Sophismes. ; e si ponnu spissu assai ridiculu, sciocchi esce, comu li siquenti sunnu
asemp mostra: Ch h 'me, stinks; Caius h svugliatu, ca stinks Caius. U Rose h
una malatia; stu fiore h una rosula, tantu stu fiore h una malatia. Quale h lalala,
bisogna acquist un rifirimentu, stu veranu h lalala, tantu stu primavera devi uttena
una rifarenza. - 'N apparenza, a lu primu asempiu di li trmini mediu me in i grandi,
unni a ddiri accuss tantu cum' decaying, pigliata in un significatu cumpritamenti
diversi c in li reperti, induve h quant' indolent; dunque Caius n h purtatu nantu
i so circulu di una digester in li reperti, par ch t'h u cuchn cum' una funziunalit,
e lu dunque n p esse basata nantu u Caius in u ghjocu in finale.
Q. In ch manera u antichi nzignarisilli a mimoria di formi, circava chi p capitari
'na cunchiusioni categorical supra la quantit qualit di i ghjudicamenti cuntenute in
lu, s'eddu h veru u codici di raghjoni, secondu ? A. Iddi furmavanu l' mpurtanti
sti paroli, ch li vucali hannu lu significatu datu u ghjudicamenti; veni d, ch A
un affirmative ginirali, E si un giniralmenti negativu una sintenza;Sugnu 'na assai
affirmative, O un sapuri particularmenti negativu.
Barbara (Tutti i corpi sunnu pisanti, tutti li muniti d 'av lu corpu, accuss tutti li petri
sunnu pisanti.)

CElArCnt (No animale h di lingua, tutte e scimmie, s animali, accuss nudda


lingua, scimmia.)
Darius (Tuttu biulogica i nosci fiddoli, roba nantu a terra AB, tantu agalabata h
quellu nantu a terra.)
FERIO (No pianta si movi cun arbitrariet, certi omi AB s piante, cus certi omi Bi
n chie arbitrarie.)
Lu primu vucali a ogni parola esprimi tutti i carattaristichi di i primi premisa, lu
secunnu ca di l 'utru, a terza chi di l' urtimu muvimentu, a parolla santa
barbara indica dunque ch in un categorical cunchiusioni Major premisa, minor,
Contribuuea ni
millorar
la traducci
premisa
fa cunchidiri
p esse generale, rinfurz a lu stissu tempu ; a
parolla Celarent ch premisa e ni fa cunchidiri giniralmenti negativu, u ct, ma si
p esse generalmente in u affirmative, cetara cetara -. Ogni cunchiusioni
categorical ch n p esse purtatu unu di sti quattru formi, a secunnu la liggi di la
lggica, o sbagghiata furmali, quannu forse ci ch h cuntatu in u ultimu
filaru; pietusa a dricci a vera. S'e avissi spazz, per esempiu: Tutti l'omi AB s i
nosci fiddoli, no petra una natura AB, accuss nudda petra nosci fiddoli; si avissi,
par, accasu vera ch a petra h micca nosci fiddoli, ma chistu nun seguit da u
premisses, e la cunchiusioni avissi a verit dunque quessa a materia, ma senza furmali
(sd! circa la diffirenza di lu matiriali, a verit furmali Soire);pusseda logically
sbagliate. Veni d, auturi di dui sbagli in sta cunchiusioni; primu, ch u ct h
nigativu; n secunnu, ca la cunchiusioni n h direttu, in a so qualit di i grandi
premisa; l 'ordine di vucali fussi in sta facennu accuss: AEE; comu si faci in a nuddu
di li palori alincati, s' t voli pi fari diffirenti cunchiusioni doppu na tali forma, e lu
diri munzignarii avissi poi facili satari nta l 'occhi: per esempiu Tutti l' omi s
murtali; senza animale h un umanu, accuss nuddu animale murtali. Nuddu
contru a verit a materia di premisses certi si s alzate, tantu ch'ellu deve esse in li
formi di lu fa cunchidiri ca lu dirivatu da elli noms de muvimentu h sempre tortu.

Text original

Chapter tude
Di u hypothetical e disjunctive cuegghi
Q. What does un hypothetical facennu? A. Also tr codici, i premisa Major,
premisa minor, e ni fa cunchidiri s stati chjamati, u primu di u quali h un tribunale
hypothetical. Li principali termini ma oterminated pi c tr truvava ppuli.
Q. Cosa h u duminiu di basi di lu hypothetical cuegghi? A. S' i cundizioni o
la raghjoni h ghjustificatu, accuss macari lu Simple o la siquenza s'appronta, s' la
cundiziunati o la siquenza h adupratu, h din i cundizioni o la ragiuni
repealed. Latinu comu: A veritate rationis A ad veritatem inquadramentu natif, un
rapportu falsitate amanti A ad falsitatem rationis parking consequentia . - U validit
di sta rgula eni basata supra lu principiu di la ragiuni bast, pi mezzu di li quali na
cunnissioni necessariu tra peni e effettu rializata.
Q. Ch tanti tipi di hypothetical cuegghi si ci h? A. Dui tippi; un affirmative
( modas ponens ) nu nigativu ( modu di tollens ). Dopu u primu tipu de mengianu
unu di la verit di la tradizzioni, fronte, in i grandi premisa supra lu quali lu membru

arrire cumpresi: Quandu Caius h un 'omu, si h murtali; Av Caius h un omu; So


ch'ellu h murtali; dopu un antru chiudi di u falsity di lu ramu balti nantu u falsity
di a porta, fronte, comu si Gaius fussi na mmagini suprema, iddu era immurtale; Av
Caius n h immurtale, tantu ch'ellu n h micca un essaru sommu. Issi dui spezii di
chiudiri hypothetically, si sar u distinu da u principiu ch a hypothetical cuegghi.
Q. Prunelli micca un attaccu di li falsity di a porta, fronte, in i grandi premisa
hypothetical supra lu quali lu ramu balti, e la virit di lu ramu balti nantu a porta,
fronte? A. Inn, per via ch'ella p esse fatta di quarchi cosa vera, puru siddu nenti
di mali, ma forsi quarchi nutizzia volte, p traduce certi a verit; ancu s' n h micca
tandu causa di la ragiuni mintuatu s sbagliate veru, ma p micca av una vera
raghjoni spicificatu. Per esempiu, s'ellu doppu la maggiuri premisa hypothetical di un
inference saria: S' tutti i pianti me fiori bianchi, oltri ca comu lu gigghiu ha fiori
bianchi; accuss la antecedent fussi martu completamenti, postu ch ci s piante din
c altre ch fiori bianchi; ma un veru hindlimb fu sante; siccomu lu gigghiu
cuntinueghja veramenti fiori bianchi. Eranu ch'e infer da u munzignarii di la porta
davanti l 'elementu arrire in un tali modu av: Giustu, micca tutti, piante, fiori,
bianchi, ntra chisti lu gigghiu h mancu un ciuri bianchi, cus la cunchiusioni, comu
putiti vidiri, fussi di mali; e spirisci eni sbagghiatu I chiudia siddu ju vuliva
cuntinuari a vennu di la verit di la porta, fronte da u ramu balti in un tali modu: Ora
lu gigghiu ha fiori bianchi, compresi tutti i pianti me fiori bianchi.
Q. Cosa h una cunclusioni disjunctive? A. Also da un grandi premisa, premisa
minor, u muvimentu s'ava fattu, u primu di u quali h un tribunale disjunctive. Di
novu, per esempiu, di pi c tr cuncetti principali.
Q. On ca di solitu chi spera a varit di u cuegghi disjunctive? A. Nta l 'cchstu,
ch s' l'elementi siparazzioni in un tribunale disjunctive unu s'appronta comu veri,
allura l' altri, deve esse luvatu comu falzi, e ca si unu di i membri di siparazzioni
s'appronta esse gattiva, appoi unu di l 'utri, (vale d, induve si p truv solu dui
membri distinzione nveci, l' altru) deve esse cus u veru. Lat . A positione lateris in
contradictorie oppositorum A ad negationem alterius, un negatione lateris in inglese
ad positionem alterius parking consequentia (Sta signuria Latin possinu nacque
dumand da tali tour disjunctive duva solu solu dui elementi siparazzioni direttamenti
di punta pigli locu, ma n h ancu istituziunale giniralmenti a causa di parechji
membri siparazzioni di punta ndirettu unu sempri u diretta lu cuntrariu ci vole u
riposu esse pigliatu inseme; per esempiu, saria u i membri siparazzioni biancu, rossu,
neru, comu s rossu neru n bianchi; bianchi rossi n neri ;. notte negra bianca
micca rosse)
Q. Ch tanti tipi cuegghi disjunctive sunnu dd? A. A syllogism disjunctive ,
unni chiusi par ngation una o pi membri di siparazzioni nantu u jardinier isse
scelte di lu restu di li membri d siparazzioni, un modu di Mandat tollens unni lu
isse specifichi di unu o di l 'articulu isse scelte di pi membri di siparazzioni tutti l
'utri chjusu u fermu ngation. Un esempiu di i primi disjunctive di cunchiusioni
lu siquenti: St'omu si manifisteghja sighi una vita o di un 'artisan, o un suldatu; Av
ch'ellu n h micca una solitaria, tantu ch'ellu h un artigianatu o surdatu; o; Av

ch'ellu n h micca una solitaria, n craftsmen, tantu ch'ellu h un surdatu. Un


esempiu di la secunna di cunclusioni h: A terra move versu u sole sia, o di u sole,
intornu a terra, o si sia suspesu; Ora a terra si movi versu lu suli, o h at a
standstill; So di u sole n movi versu la terra; o; Ora a terra move attornu a lu suli
salutari; So di u sole n movi versu a terra, ma n sia suspesu. Q. Cosa h un buf o ferrari circuit curnutu ( Lonchura )? A. N'esempiu di tali
ch, quandu i scritti di i Grechi s tinti, iddi avssiru a sonai a cadiri dintra o di a so
lettura, c'ora esse ancu accadutu; av, ch'elli n s micca stallati, a so lettura h
micca av p ancu accadutu; So ch'elli n s micca male. Cc c' lu grandi premisa
culligari un tribunale hypothetical c una disjunctive; par u sicondu cunsisti la
hindlimb di hypothetical tribunale; ancu u falsity di tutti l 'elementi siparazzioni
cuntenute in i grandi premisa h accusatu in u subset; infini surtitu da stu falsity di i
membri di siparazzioni di lu ramu balti nantu u falsity di a porta, fronte, in i grandi
premisa hypothetical. In sti pezzi sulu l 'essenza di u buf. So ch'ella h una
cunclusioni hypothetical, c ndrizzu principali premisa cuntene un hindlimb
disjunctive dopu modu tollens chiudi. - S i membri di siparazzioni di pi c dui,
signu tali ca facennu na vielgehrnter o Polylemma.
Chapter Quindici
Da u tour abbreviated
F. How to sparte u cuegghi cu riguardu u so aspettu esternu? A. In furmali e
non-furmali. Quiddi ch s i paroli, a lu stissu tempu cuegghi giustu, comu eranu
tutti li siquenti sunnu asemp citatu cus luntanu; sta parti sanu, abbreviated o piattu
( crypticae ) s' elli qualcosa primurosu di a cunchiusioni appartniri,
scarsa; mudific tremenda, perversa, cuegghi si figura o figure finali; siddu la
pusizioni di i so frasi o di u nivellu principali diffirisci di u trenu naturali di lu pinzeru
in alcunu rispettu.
Q. Ch spezie cunchiusioni si spetta u tempiu e abbriviatu? A. Stu subheading
zufrderst chiddi unni la cunchiusioni di u contu di a so validit, sar accumpagnata
sulu pi picca tempu; di virt cum' per esempiu Bisogna Diligence perch noi
S'omu cchi vicina a lu scopu di a nostra vita. Eccu, dapoi u sintenza finali di u
fronte, cus tali inferences sunnu tutti dui sbagghiatu. In seguita di sicuru cca
chiamatu Enthymemata, vale d cuegghi in cui si s mai un premisa; e un si
distnguinu in Enthymemen a prima o siconda ordini, a segunda a prima o siconda
premisa ch ci manca. - Un esempiu di Enthymema u primu penseru h: Caius h un
omu; So ch'ellu h murtali; unu di l 'unu di l' ultimu modu: Tutti l 'omi s
murtali; dunque Caius murtali. In ordini di fari 'sti cuegghi vasciu; unu avissi a
custrnciri a lu primu casu: Tutti l 'omi s murtali; a lu secunnu: Caius h un
omu. Vergogna Enthymemen s i mumenti palu discursu a permissione na vota si
p suppona a dciri ca lu litturi o lu listener u premisa omessu pudia ch esse parsi ca
aviss'a duvutu capiri lu.
Q. WHAT ELSE capitu sutta cuegghi diretta o intellettuale? A. A uguale era
tempu in certi casi prubbabbirmenti ora inferences ndirettu o aristutlici, cum' tuttu

ci ch eranu digi alincati, inferences o cuegghi immediata menti. Lu nomu di lu


sicunnu a statu unu tali, di lu quali era pensatu ch si pudia issiri dirivatu d senza
mediating tribunale nacque da un premisa; ch avianu bisognu ancu ma surtantu nu
premisa, per via di i mera a cunversione di i mezi di l 'attivitati di l' intelligenza di u
sintenza finali f affacc seguita sosula pudia. Unu avi a m'aspettu Enthymemen u
primu penseru stu tipu di tour, par, picch nta tutti di iddi putissi pinsari s mai na
picca premisa hypothetical h cumu u stessu h qu luce nantu tutti i sfarenti av a
spezia Curie.
Q. Ch tanti tipi di inferences immediata sunnu dd? A. 1) La tour ugualit
( pariationis ratiocinia s. Aequipollentiae )
2) tour ( surci.
Subordinationis )
3) tour l 'uppusizzioni ( surci. Oppositionis )
4) tour
un'inversione ( surci. Conversionis )
5) Modalittsschlsse ( surci.
modalitatis ).

Q. Qualessi s i cuegghi ugualit? A. Tale, unni la viritati o falsity di una fraza


da un altru h sante chi li paroli si diverse solu par quidda di. Vergogna cuegghi
ugualit sunnu li sicuenti: Tutti i cosi s Ersatz, e accussi si nun sempri stari a lu
stissu statu; Stu omu h arrubatu calcosa, tantu ch'ellu h un latru.
Q. Qualessi s i cuegghi ? A. Tale, dunni nu rapprisintanti di la verit, di un
pattu ginirali ca na particulari pi curruzzioni, ch h subburdinati a ddu; o da u
munzignarii di una ragione spiciali, lu falsity di lu ginirali, ca lu particulari pianu
supranu. Li siquenti sunnu asemp di stu s: Tutti i corpi sunnu pisanti, tantu certi
corpi sunnu pisanti; Certi pirsuni nun vninu nzignati, accuss tutti omi n s
insignati.U validit di stu di cunclusioni h basata annantu u principiu esiste digi
dettu ch ci ch un pezzu sfera apparteni, ci vole ancu mand tutti i parti di stu
settore, dunque, s'ellu n h nantu tutta a sfera apparteni, din intornu a sfera n
p vene. Latin: A veritate universalis propositionis A ad veritatem particularis; un
falsitate particularis A ad falsitatem universalis parking consequentia. S'avissi a
nutari bonu; ca unu nun avissi a cumprendi riversu di u falsity di un pattu ginirali u
munzignarii di ch h sottu u particulare, o la virit di lu tassu spiciali pi la virit di
lu sopra ellu, generale.
Q. Qualessi s i cuegghi opposizioni? A. Tale, unni unu deduces a verit o
falsity di una fraza da un antru opposta lu. Iddi sunnu o contradizioni o cuegghi
Kontrarittsschlsse; segunda lu cuntrastue dipoi tant'anni direttamente o din. Per
quelli ch mi chjuderaghju a la verit, di un filaru u falsity di l 'utri, o, viciversa, a
secunnu la liggi di lu rifiutu d terzu partiti; per esempiu, accuss: la virtuous s
cuntenti; Pirci nun sunnu di malumori. In Kontrarittsschlssen putssimu
cunchidiri solu da u veru fondu di una sintenza nantu u falsity di l 'autri; ma n
viciversa; postu ch tempu po 'essiri sbagghiatu.I pudete per esempiu incrudunu: Stu
verbi di lignu, e accuss nun di petra; ma nun sugnu accuss: Stu tavulinu n h
micca di petra; So h di legnu, per via ch'ella si p sempri essa di tantu utru.

Q. Qualessi s i un'inversione tour? A. Tale, unni lu stissu cuncludi, c un


tribunale par mera cambiamentu di ci ch p succede doppu la prima Specified in tr
modi : simpliciter per accidens da contrapositionem . Li casi unni li rguli di f
svi p calcul ch ddu vecchiu scholastics, ma nun saputu pi quasi un cumplettu,
comu palesa da i servizii pocu puema:
m & c I simpliciter convertitur, E TB A per accidens ;
A St 0 per Buttacavoli; Sic meddu conversio EC .
Pirtantu, da E e I p esse chjusu da pura cambiamentu; da E A per accidens ; da A
0 per contrapositionem .
Q. Qualessi s i Modalittsschlsse? A. Tale, unni unu veni di la verit, di un
dirittu di bassu modality di una manera precisa di un modality supiriuri. Unu avi cc,
altru nudda era di fari, c a fari 'na sintenza apodictic risirvata, o puru un assertoric
unContribuu
prublemu.
Pilaisempiu,
l'omu deve more pocu tempu, e accussini la pirsuna mri
a millorar
traducci
pagu de tempus; o ch omu mori quarchi vota, e accussini la pirsuna ponnu mori ogni
mumentu. Conversely, pir, unu ci vole micca chi vennu da un tribunale di bassu
modality unu di supiriuri; vale d u dirittu assertoric di un prubbrimticu o apodictic
un assertoric; induve a rgula latinu: Ab voix A ad Posse parking consequentia, un
Fratello A ad voix cada parking consequentia .

Text original

Giovanni Pierluigi da Palestrina Chapter


Di u tour Benvenuta
Q. Cosa h figura tour (figure finali, imbasciatore, cuegghi storta).
A. Veramenti tali cuegghi, in u quali l 'impatrunisciasi rates, o di u nivellu al dil di
modu lu pinzeru naturale, senza, cumunqui, nun la verit, u penseru logicu di a
cunchiusioni stissa figure cambiatu, h. Cumunimenti si spetta, par, puru li forma
finali urdinaria cum' una figura di finali. - Per esse divirsamenti, incidentally, ca li
furmi finali sunnu cunfinati nacque in i loca cuegghi categorical, ch seranu
sottumessi u pi cambiamenti.
A. In ch modu i cambiamenti mai p esse fattu ca p puru causari furmi finali a
prucedura? A. n ti dissi sulu i loca, senza cambi qualcosa in u scopu di i
principali cuncetti cuntatu a iddi; o ti surtantu ampar u nivellu principale, senza ch u
postu di l 'attelli di canciari stessa; o ripigli u partial tramindui in u rispettu di i loca
davanti u nivellu principali. Lu primu tipu spustamentu sunnu (a quartaredda)
figura finali DILUVIASTI; u sicondu h u furmi antithetical; u terzu di u
sintesi. Vasinn ti figura di solitu solu u furmulariu strasurdinariu di inference e tr
figure antithetical causata da ci ch' no lu spustamentu di li cuncetti principali, ch
u restu di la nuttata.
Q. Quantu furmi finale n ci s, cumu p esse chjaru generalmente chjare?
A. S' no calculari lu forma ferrari circuit ghjustu c a li figuri, ci s i so ottu 1) u
strasurdinariu, 2) u DILUVIASTI, 3) . tr antithetical, 4) tr di sintesi u schema, c
quale si p cunzari, h a siguenti manera: Duva M medie-trmini, P l 'predicate o lu

preamble, u sughjettu S o di lu trmini narrower.


Urdinaria DILUVIASTI antithetical Synthetic
forma finali figura Figures
12345678
MP SM PM MP PM SM MS MS
SM SP SM MS MS PM PM MP
SP
A riduzzione di qualunqui pirsunaggiu tali finali ( reductio syllogismi figurati ) casca
a chi unu, per via puntu instructs ogni filaru u so ellu li cuncetti doppu la furma
finali annuale di novu. Chissu p ssiri fattu u antithetical di sintesi solu par
REVERSING la cunnanna, puru siddu nun sempri pura o simpliciter , ma spissu
puru pi accidens o attraversu contrapositionem deve esse fatta; ci ch h, par,
ch'elli n sianu secunnu reuli ginirali, siccomu lu spissu anchi si vole f u
significatu di la filaru da ch disregards la lggica. In a mai parte di i casi, stu
cunduceranu pudete prisent u tour un'inversione di pett' Verschen.
Q. Qualessi s li siquenti sunnu asemp di i figuri finale? A. To 1) la figura finali
ordinariu: Tutti l'omi AB s murtali; tutti omi s di l'omi AB, ch tutti l 'omi s
murtali. A '2) di u corpu prosthetic: Tutti l' omi s di l'omi AB; tutti omi AB s
murtali, ch tutti l 'omi s murtali. To 3) u prima figura antithetical: No Morbid h un
essaru AB; tutti omi s di l'omi AB, cus nimu h immurtale. To 4) Tutti l'omi AB s
murtali; n pocu 3) essaru h un essaru umanu, ch tutti l 'omi s murtali. At 5) No
Morbid h un essaru AB; micca a natura pocu na pirsuna, cus nimu h
immurtale. To 6) di i primi figura di sintesi: Tutti l 'omi s di l'omi AB; nimu Morbid
h una natura AB, cus nimu h immurtale. To 7) No a natura pocu umanu; tutti omi
AB s murtali, ch tutti l 'omi s murtali. A 8) No a natura pocu umanu; nimu
Morbid h una natura AB, cus nimu h immurtale. - Tutti sti furmi finali 2) a l '8),
puru siddu hannu perfettu forza cunchiusioni u penseru logicu; ma dumand una
cunclusioni tonu; ognunu havi a ssiri stata attribuita 1).
3)

Lu funnamentu n h nigativu qu; perch dui negations affirmative.

Text original
Contribuu a millorar la traducci

Chapter Cardelline
Di u tour tuttu
F. How to sensu distinguiri li quattru cumposta tour? A. A smplice circuit
( monosyllogismus ) h unu ch si componi di unu sulu ca facennu; un ferrari circuit
tuttu o seria circuit ( polysyllogismus, seria syllogistica ) induve parechji cuegghi
tengu fora comu nascenu effetti cu iddi; in un tali manera ca li cunchiusioni d una,
h sempri usatu comu nu nsemi generica di l 'autri. Per esempiu, 1) All 'omi s
murtali; tutti eurupei sunnu genti, accuss tutti eurupei h murtali. 2) All eurupei h

murtali; tutti tedesco s eurupei, accuss tutti tedesco s murtali; 3) Tutti Tedesco s
murtali; Caius h un tedesco, dunque Caius murtali.
Q. Cosa h Vorschlu e Nachschlu? A. Vorschlu ( prosyllogismus ) h sempri
unu ca facennu, chi ni fa cunchidiri, veni fattu u premisa di un altru circuit, e stu
dopu h Nachschlu ( episyllogismus ).Cus, per esempiu, sopra 1) i Vorschlu of 2) e
2) la Nachschlu di 1); Esiste, 2) u Vorschlu of 3) e 3) lu Nachschlu of 2). U
Vorschlu bisogna tutti cuntenenu a basi di Nachschlusses.
Q. Ch h 'ss' ura prugrissiva e rgressif? A. A prugrissiva, o prugrissiva
(prosyllogistische) seria Final h unu unni ti pare u Vorschlusse vene u
Nachschlusse; di u quali u seria ferrari circuit sopra, s un esempiu; a
(episyllogistische) seria rgressif o retrograde, par, unu unni ti pare da u
Nachschlusse, si pesa lu sforza. Unu h solu pone u seria sopra, tantu ca lu
cuegghi dopu l 'ordini d' 3), 2), 1) seguit, tantu vo avete un esempiu di una seria
rgressif.
Q. Cosa h un Epicherem? A. 'na cunchiusioni unni unu o dui attelli a varit di
basi h particularmente sulu pi picca tempu, senza rende si ferrari circuit
spiciali. Per esempiu, i eurupei h murtali, picch tutti eurupei h murtali; Ora tutti i
tedeschi eurupei, accuss tutti tedesco s murtali.
Q. Cosa h un cunchiusioni d catina o sorites? A. A ferrari circuit catina
( sorites, syllogismus concatenatus, syllogismus acervatus inclusu) Nasci quandu tour
abbreviated parechji enthymematisch su cunnessi tra d 'iddi, ca lu so antecedents
contiguous, e' na cunchiusioni cumuni . Per esempiu, Caius h un tedesco; quale h
un inglese ch h din un europea, ch h un europea, ancu un essaru umanu;ch h
una persona ch h din una persona AB; quale h un essaru AB, murtali; dunque
Caius murtali. Chistu n'asempiu di nu ferrari circuit catina strasurdinariu o
cumunu, ch ponu esse figurata da lu siquenti schema:
From A vera B
-B-C
-C-D
-D-E
- E - F.

_____________________________

So veru di A F.

Qu ci isti a dciri francu lu suggettu di la cunchiusioni (murtali, A) nu trmini, e


liata u listessu falsi verschiedne predicates (B, C, D, E, F,) cum' un nivellu i mezi
par escia un si riferisce l 'altru, finu a quannu se rendre ch predicates, ch h a
essiri liata comu un preamble a li suggetti (murtali cu tedesco, a F). Stabbilitu stu
modu di loca in ordine, tantu ca la cunchiusioni di li truppi stissu, lu risurtatu nu
ferrari circuit riversu o goklenianischer catina, ca scrrinu li siquenti schema:
Da E sugettu F
-D-E
-C-D
-B-C

- A - B _ ____________________________

So s A F.

Per esempiu, tutti l'omi AB (E) s murtali (F);


Tutti i populi (D) s di l'omi AB (E);
tutti eurupei (C) sunnu pirsuni (D);
tutti tedesco, (B) sunnu eurupei (C);
Caius ( a) h una tedesco (B).
So Caius (a) murtali (F).
Dunqui si tu lu cunchiusioni d catina di sta forma:
S' A h, tandu B
-B---C
-C---D
- D - - -A
- E - - - F _____________________________
Av h A; cumpresi F (secondu i ponens modu ), o:
Av F cus ancu micca A (dopu u modu di tollens ). U risultatu h un fini
millorar la traducciterritriu. Stu rsultats in u modu di dicendu ch nunda h
dContribuu
catina ahypothetical
cambiatu in u furmulariu di primura di u tour catina, s' t li dai pi o menu di
membri c ci sunnu cc a lu in alternanza.

Text original

Chapter Cardelline
Di u tour tuttu
F. How to sensu distinguiri li quattru cumposta tour? A. A smplice circuit
( monosyllogismus ) h unu ch si componi di unu sulu ca facennu; un ferrari circuit
tuttu o seria circuit ( polysyllogismus, seria syllogistica ) induve parechji cuegghi
tengu fora comu nascenu effetti cu iddi; in un tali manera ca li cunchiusioni d una,
h sempri usatu comu nu nsemi generica di l 'autri. Per esempiu, 1) All 'omi s
murtali; tutti eurupei sunnu genti, accuss tutti eurupei h murtali. 2) All eurupei h
murtali; tutti tedesco s eurupei, accuss tutti tedesco s murtali; 3) Tutti Tedesco s
murtali; Caius h un tedesco, dunque Caius murtali.
Q. Cosa h Vorschlu e Nachschlu? A. Vorschlu ( prosyllogismus ) h sempri
unu ca facennu, chi ni fa cunchidiri, veni fattu u premisa di un altru circuit, e stu
dopu h Nachschlu ( episyllogismus ).Cus, per esempiu, sopra 1) i Vorschlu of 2) e
2) la Nachschlu di 1); Esiste, 2) u Vorschlu of 3) e 3) lu Nachschlu of 2). U
Vorschlu bisogna tutti cuntenenu a basi di Nachschlusses.
Q. Ch h 'ss' ura prugrissiva e rgressif? A. A prugrissiva, o prugrissiva
(prosyllogistische) seria Final h unu unni ti pare u Vorschlusse vene u
Nachschlusse; di u quali u seria ferrari circuit sopra, s un esempiu; a
(episyllogistische) seria rgressif o retrograde, par, unu unni ti pare da u
Nachschlusse, si pesa lu sforza. Unu h solu pone u seria sopra, tantu ca lu
cuegghi dopu l 'ordini d' 3), 2), 1) seguit, tantu vo avete un esempiu di una seria
rgressif.

Q. Cosa h un Epicherem? A. 'na cunchiusioni unni unu o dui attelli a varit di


basi h particularmente sulu pi picca tempu, senza rende si ferrari circuit
spiciali. Per esempiu, i eurupei h murtali, picch tutti eurupei h murtali; Ora tutti i
tedeschi eurupei, accuss tutti tedesco s murtali.
Q. Cosa h un cunchiusioni d catina o sorites? A. A ferrari circuit catina
( sorites, syllogismus concatenatus, syllogismus acervatus inclusu) Nasci quandu tour
abbreviated parechji enthymematisch su cunnessi tra d 'iddi, ca lu so antecedents
contiguous, e' na cunchiusioni cumuni . Per esempiu, Caius h un tedesco; quale h
un inglese ch h din un europea, ch h un europea, ancu un essaru umanu;ch h
una persona ch h din una persona AB; quale h un essaru AB, murtali; dunque
Caius murtali. Chistu n'asempiu di nu ferrari circuit catina strasurdinariu o
cumunu, ch ponu esse figurata da lu siquenti schema:
From A vera B
-B-C
-C-D
-D-E
- E - F.

_____________________________

So veru di A F.

Qu ci isti a dciri francu lu suggettu di la cunchiusioni (murtali, A) nu trmini, e


liata u listessu falsi verschiedne predicates (B, C, D, E, F,) cum' un nivellu i mezi
par escia un si riferisce l 'altru, finu a quannu se rendre ch predicates, ch h a
essiri liata comu un preamble a li suggetti (murtali cu tedesco, a F). Stabbilitu stu
modu di loca in ordine, tantu ca la cunchiusioni di li truppi stissu, lu risurtatu nu
ferrari circuit riversu o goklenianischer catina, ca scrrinu li siquenti schema:
Da E sugettu F
-D-E
-C-D
-B-C
- A - B _ ____________________________

So s A F.

Per esempiu, tutti l'omi AB (E) s murtali (F);


Tutti i populi (D) s di l'omi AB (E);
tutti eurupei (C) sunnu pirsuni (D);
tutti tedesco, (B) sunnu eurupei (C);
Caius ( a) h una tedesco (B).
So Caius (a) murtali (F).
Dunqui si tu lu cunchiusioni d catina di sta forma:
S' A h, tandu B
-B---C
-C---D
- D - - -A
- E - - - F _____________________________

Text original
Contribuu a millorar la traducci

Av h A; cumpresi F (secondu i ponens modu ), o:


Av F cus ancu micca A (dopu u modu di tollens ). U risultatu h un fini
d catina hypothetical territriu. Stu rsultats in u modu di dicendu ch nunda h
cambiatu in u furmulariu di primura di u tour catina, s' t li dai pi o menu di
membri c ci sunnu cc a lu in alternanza.
mitudulugga u penseru logicu Pure
CAPITULU XIX
Da li scienzi, sistema e lu mtudu
Q. Cosa h scienza? A. Science h una variet di a tistimunianza ca dopu una
certa idea di basi (su primu principiu) s urdinatu, cus chjare un unit, furmendu
concordant sana; o: Dapoi un tali scopu nun p nesciunu fora da i so custumi
osservatore di reguli a logica o intelligenza. Scienza h una variet di a tistimunianza
ca custituiscinu nu, secondu a regula logica sana cunnessi. Unu avi a distinguiri sta
sustanza forma ogni scenza. Lu sustanza pricisamenti a multiplicit di gegebnen
a cunniscenza di scienza chi era addivintatu longu comu si ancora crudu,
disurdinata, Soledad, veni chiamatu na aggregate; di u furmulariu, par, u cuntestu
unit concordant di modu regulare in u quali s purtati sti bellissima.
Q. Cosa h u sistema? A. System pi tutti li sfilanu ogni forma ch un multiplicit
di parti thereby ottense, ch n h urdinatu da un certu principiu. A forma di scienza
h cus ripetuta, , pudete din chjama scenza stissa tutta a cunniscenza
sistimticu. Spissu chiamatu puru prubbabbirmenti la scenza stissa (vale d, conta e
furmanu nzmmula) sistema, e ca iddu stissu nomu n a utri uggetti, supra lu quali
hannu na forma sistimticu. - An aggregate di la canuscenza p esse ch una scienza,
si h purtatu in usu sistimticu. - Metti lu sapia vuliri li reguli di a pinzari in generale,
in particulare in u rispettu di li cuncetti, ghjudicamenti e cuegghi; si avissi
carattirizzatu lu matiriali di lggica. Quale dopu tutti, pudia quarcunu scrissi sta
sustanza un libru; ma tantu ca lu in tutti inseme mischjatu; par forse u pensamentu
stabilitu in u nivellu di cuncetti; allura allura prestu usi c i leghji ginirali d pinzeru,
di novu di li trmini, e in tra senza mancu un ordine di u finals, prestu di i
ghjudicamenti; si avissi purtatu un aggregate di sap in stu libru; ma micca una
scenza. Saria ora ma un altru, e h urdinau ca sti scuperti tantu ca sulu cu li liggi d
pinzeru in ginirali di lu; poi fici per ogni individuu tipu di pens; ca si chiddu ca era
unu di li cuncetti, ghjudicamenti e cuegghi, ogni abhandelte inseme, din qu, in
bona ordini; accuss stu unit pudia elli s messi in la canuscenza ca ci dissi: avia
datu una forma sicura, dannucci la scienza fattu.
Q. Cosa ti chiamu u prucessu da ch un realisazione di massa dialettu o una
aggregate h datu u furmulariu omicidiu? A. prtica; cumu a dciri francu lu
mtudu significa ogni tipu di modu regulare di a prucedura.
Q. Ch tanti tipi di lu mtudu veni, sicondu a quali li scuperti ponu esse assuciati
un tuttu differente? Scentificu A. The logica (e decisioni, invent, heuristic,
retrograde, rgressif chiamatu) di sintesi (te, scientificu, scientifische, parta,
prugrissiva ).

Q. In ch manera si viaghj in lu mtudu a logica? A. It cumencia da un nmeru


di virit, ndividuali e si sinta. Dopu av vistu sta b, elli comparing cu iddi, cerca
di lu nantu a iddi li stissi, cus si ritrova traversu divisa di lu stissu virit,
ginirali. Parechji tali verit universale, s cunfrontu di novu, ancora cerca pigli
virit, pi generale, da elli, si move in la stessa manera continu, finu a quannu
nfini ghjunghja tali virit, ginirali, ca hannu statu subordinated tutti prisenti
aggregate di certi scuperti. So ti nni vaju cu lu mtudu a logica u particulare u
generale; cumu spiciali poni essa cunsidarati com' sempri i mutivi ginirali, unu di
punti di u cunnizziunata o Macchja u nivellu e raghjone.
F. How to viaghj in lu mtudu di sntisi, cumu faci lu stissu a l 'logica? A. In
lu mtudu di sntisi vi pare ghjustu u modu lu cuntrariu di lu philologica. Stu sulu e
ricerche nantu i principii o principii generale, a prima di una scenza di i
particulari; lu mtudu di sntisi nantu u cuntrariu scularu di principii, Mascagni
spiciali da lu. Si pripara o virit, ginirali di nanzu, o face usu di, trovu da a pratica a
logica, li metti in a so dumanda i casi particulari chjare. Are sti casi spiciali ancora
virit, ginirali, quantisticu mostra una volta di novu qualcosa spiciali in ci ch'edda
h risultati finu ch'ella h infini subordinated tutta a realisazione di massa i
principii pi altu. - Lu mtudu a logica h stata u invent chiamatu pirch la menti
umana h sempre u so seguitata da u SCATENACCIASTE di virit, generale; a manu
di sintesi h din cunsideratu u so nomu di scentifica o scientifischen perch dopu vi
p ssiri rapprisintati cumplettamente fittest e zusammenhngendsten una
duttrina; sulu nun ci vole mente ch n h tantu entusiasticu, ghjuntu i principii da
a quale simu ci cuminciamu cu na rapprisintanza di tali di sintesi solu
ANTICAPITALISMO unu. - Stu numaru h, cum' a isse si permette di u vistimentu
di lu in l'cuntenutu scritta di lu mtudu di sntisi. Ci s dati solu in i leghji ginirali d
pinzeru, tandu dimustratu a so particulari l 'applicazzioni pi li cuncetti,
ghjudicamenti e cuegghi; stati mandati nanzu i particulari, ancu in issi
individuale e rbbriche sempri lu cchi ginirali. S'e cuntrastu prucedura di tantu ca ju
nun haiu sulu u nivellu sngulu paragunatu deduct from la liggi di lu pinzeru di u
nivellu di slitu solu truv comu puru pi paraguni di individuale liggi e razze giudiziu
e cunclusioni di ghjudicamenti e cuegghi in generale; avssiru ripigghiau par
comparing la liggi di lu pinzeru in termini, ghjudicamenti e cuegghi, la liggi di lu
pinzeru in un modu generale, e ora si figurava secreted sulu comu principii, accuss ti
avissi philologica prucessu. - In Discorsi di usu scentificu usa sempri lu mtudu di
sntisi parch rica pi veda a l 'utri a so pr di a dipindenza u cuntestu di u
scuperti; in Discorsi insignamentu a so babbone ma unu spessu truv si rifiriscinu a
pratica a logica, induve h attore in u so locu, per via ch'ella cardiovasculaires la
menti, ani circatu di virit, anchi ginirali. - Unu di i principali regule di u mtudu di
sntisi intesu ch sbocca micca a arbitraria aduttatu metti comu lu principi corti di la
verit, di cui unu nun havi nudda cunvinzioni da quella raziunale; e chi poi tutta la
scienza seguit a manu dritta (cu so cuerenza) deduce da lu principi di na vota:
prumovi. S' unu h cus incapaci, tandu n ci h un signu ch i principii siddu nun
sbagghiatu, ma stannu supra a terra Siacca, un esaminazioni pi primurosu di
mmiscallu davanti unu cuntinueghja in a struttura di sintesi di scienza.

Q. : Ch h tenutu u pi di u statu presentatu metudu di na scienza? A. U


cuntenutu, circulu u cuntestu di i dati a so scuperti Bisogna esse accunciati comu
si nun s'aspittava; u primu h fattu traversu assirvazzioni, la secunna u risultatu di
divisioni, a terza par i tistimunianzi.
Chapter Twenty
Di u dichiarazzioni
Q. Cosa h vulia d da una dichjarazione ( declaratio ) di un termine? A. Un
ghjocu, o di na cumminazzioni di a multiplicit di sbocca nantu, allora e
caratteristiche di lu cuncettu s dati nta na manera ca sti p dunque esse distintu da
altri. Lu suggettu ch e caratteristiche s sar pricisatu pricisamenti, lu signu di pi
( declaratum ); e lu predicate, ci ch t comu indicativu, di a so funzione-devessenu
(declarans sc. membrum ).
Q. Ch n pudete f di una sfarenza tr spiegazione, Lacu di e definizione, tutti i
tipi di frasi verschiednen? A. Spiegazioni ( explicatio ) veni chiamatu nu nsemi, a
cui unu pocu sulu ci spiega ch h bastatu certi espedienti; Description ( descriptio )
quannu spicificannu parechje caratteristiche di un termine in ordini di sensu
distinguiri li stissi faciulit di l 'autri; Difinizzioni ( definitio ), ma s' vo sarete intruti
solu i dui carattiristichi principali di li quali unu, pigghianu lu geniri ( genaru )
mintuvendu sutta cui lu chiamau apparteni, mentri l 'utri , ( francese nota s'panouir
s. Diffarenza Specific ) mintuvendu thereby ch dichjar da u altre spezie di lu stissu
sessu eni diffirenti.
Q. ? Qualessi s li siquenti sunnu asemp di stu A. Quale mi parrava di a siguenti
manera di l 'filusufa: A filosufia brightens i nostri menti, iddu abbituatu, nun surtantu
essendu fora di e cose dormir, ma sicondu a so nternu, a ssu so' ragiuni; exerts ellu
nachzusuchen u Generale partutu in particulari, e to strive micca solu in u so scuperti,
ma din a so azzione in ogni locu in un unit da quella raziunale, etc., accuss ti avissi
aviri na spiegazione di u filusufa termine pratic trattendu si di li cunsiquenzi
beneficent ch i so studii in u esprimi la nostra menti, datu. - I Wanted furniscia una
discrizzione cumpleta di lu filusufa, accuss ti avissi avutu tutti i prugetti individuali
carattiristichi ca jungi mancu specific a; Per, comu sta altrimenti ch da u so
rapprisintazzioni chinu di la filusufa nun succedi macari comu semu avvezzi lu
stissu comu si putissi rifirrisi a scenza stu trmini pi cc cuincideva lu Lacu cu la
rapprisintazzioni di la cosa stessa; ellu gira contru u pi friquenti in u uggetti
naturali. S mi vulia discrive un arvulu per esempiu, vi facssi calcul u prughjettu
ch s i so casci, gambu, rdica, etc. particulari. Per d una definizione di a filusufia, I
d'd t avia una scenza ch cuntendu di l 'ultima raghjone u prugettu di a
cunniscenza l' attivit umani. Qu h u genaru, scienza; u diffarenza spcifique , o la
diffirenza spcifique, ma, traversu lu da utri uggetti, ch u termine di scienza
cum' genaruapparteni, h sfarente. U dispusitivu chi h Offerte di cu l 'ultima
raghjone, etc., perch stu dispusitivu n h micca altre scienze. So li famiggh
definizione: libert a facult di self-risolutu, a capacit di ugenaru ; lu tipicu di selfanimu ma d li a libert di lucca fussinu h sfarente, l ' diffarenza specifichi. - Fonti

cuntinuatu u sviluppu di un cuncettu in parechji salut, esse un spaziu di ragiunata o


di dibattiti ( expositio ).
Q. Cosa h cambiata par affirmazioni philologica di sintesi? A. 'affirmazioni
Synthetic s fatti, pir, la datu u nivellu a logica. Sutta-fattu u nivellu d quelli chi s
stati furmati sulu di la cumpusizioni di certe funziunalit iddi stissi, l 'utri calda
datu. S'e comu lu features, ligna e Gleichweitabstehen zusammenvereinige tutti i so
punti da un certu puntu, tantu mi sentu ci andava par tumuri e lu cuncettu di lu
crculu; e poi, quannu mi cunt u quartieru comu na linia, si stende u so par tutte e
quidistant da un puntu, iu ci anu datu una sintesi (by cumpusizioni favurvuli) rei
stranizzi d territriu. I pigli ma comu trmini comu di Gis e di la libertati, o
anima, comu chiddi termini s m esse propriu datu, e iu, e si nun sunnu pi tutti li
quattru termini ch n s micca tutti i spiigazioni, p solu ANTICAPITALISMO ci
spiega par I dissolve a so carattiristichi verschiednen (verra).
Q. Cosa h a dichjarazione di nomu, dichjarazione di a prupriet e dichjarazione
d'origine? A. The spiegazione nomu o di a discrizzioni parola ( d. Nominalis s.
Verbalis ) h u significatu di una parola par altri termini sinnimu di certific senza
sapiri nenti circa la natura di lu cuncettu stissu. You zweckt da nacque impidiscia a
vergogna di spressione, n lu cuncettu stissu. So si saria una dichjarazione nomu,
quannu mi dissi: Ch h l 'imprissioni sensu chi no ricivimu, pi menzu di l'
occhi. Nant'a sta dichjarazione, avemu fattu vitti quasi nunda in u ci ch h
primurosu di basa di a natura, di a visione, ma nun si sapi ora, ca avemu a cuntari a
visione trmini. - A prupriet o veri spiegazione ( . D Realis ) induve unu indica u
principale caratteristiche di lu cuncettu stissu, nun la parola di e parolle, ma lu
cuncettu eni diffirenti di lu termini. Vergogna e cose cum' u spiegazione di u
filusufa lu supradittu. - An dichjarazione urighjini o urggini o spiegazione geneticu
( . D gentica ) h unu ch specifies i modi d 'urggini di na cosa; comu h a siguenti:
Li vuci na fiura chi veni criata, quannu na linia h ligata l 'unu fini, si gir versu a
l' utri nzinu a lu me torna a so anzianu insignante. - S'avissi a nutari ca a matematica
u spiigazioni geneticu veru, u veru s chjamati GDP.
Q. Cosa h a spiegazione Moltu pi principali spiegazione? A . spiegazione
Main ( d. PRIMARIA ) h ci ch a dichjarazione stessa particularit immediata lato
( d. Secundaria ), cumunqui, mintuvendu u caratteristiche ndirettu di un
cuncettu. Unu p viaghj c i spiigazioni Moltu pi finu unu Ghjuntu a
funziunalit smplice; Nta stu modu, nu cuncettu h sviluppatu di pi in pi.
Q. Ch u nivellu n p esse vera a spiegari? A. The smplice, perch si p
calcul sti ogni tipu. So nimu ti dugnu 'na diffirenti, comu' na discrizzioni parola di lu
cuncettu di essendu; dicendu: circa, era quant' esisti; comu a picca mi pari pussbbili
sulu un veru spiegazione di a vita. Solu a spiegari p esse u nivellu semprici, chi per
certi rilazione c e caratteristiche di elli.
Q. ? Ch parti di la bona definizione di un termine A. You devi essa 1) jeudi
( adaequata ), vale d n troppu luntanu ( latior S sc nous definito. ), Nor ristrettu
( angustior ); 2) misuratu ( PRAECISA );3) nun lu stissu ( napulitani pi napulitani
declarans ); cus cortu smplice pussibule, senza disguises grafichi.

Q. ? Cosa h troppu vastu sia troppu stretta, un definizione A. A troppu vastu


definizione unu in u quali s date troppu pochi di funziunalit; dunque i stessi nantu
altri elementi ca p micca pienu in u definisce u, e tu pi chissu nun ponnu
distnguiri dunca da quelli ch ellu. Quessa h bella straziata a grossi definizione saria
per esempiu: 'omu h un essaru AB; perch dopu a so foru macari di scimmie,
Battesti u ppulu. Ristrettu una definizione, par, induva s date troppu
funziunalit; dunque intreccia appartinni a lu termini ch definiscenu pi parti mezu
u so dilimitatu, cacciatu fora, ma solu perch ch'elli n pussede u sputicu partinu
mughj. So dopu saria ristrettu una definizione: omu h un ncignusu cu raggiuni, cu
putri suprannaturali e cu 'na peddi bianca. Qu Evidentimenti la peddi bianca calidadi
saria troppu, almenu vogghiu u Negro tanti ssiri alzate. - A definizione po 'in un
sensu troppu luntanu, in un antru esse troppu stretto, di a siguenti manera: omu h un
enti biulogica cu' na peddi bianca.
Q. Cosa h ch una definizione avissi a ssiri misuratu? A. You nun avissi incerta
dirivatu ma solu di primura urigginali unni pussibule cumprendi caratteristiche
affirmative voce. So putssiru rimettimu stu duminiu, si, cum' un vechju filosofu,
lu ppulu difinutu comu 'na bestia du-puntelli senza pinni. Perch in u primu casu di i
dui ghjambi i b immatiriali inveci u populu altrimenti putssiru ogni ball chi si
pglia u suldati in u so mutivazione, ellu si cumportanu l'umanit; e poi din una
funzione negativu h ncurpurata. - Caratteristiche Negative s dunque n li piace
pigli in una definizione supra picch lu nenti si p mette l 'essenza di a cosa
appartiniri a listessa in li trmini, par, qualch volta n si p essi a distinguiri li
cuncetti assai sumigghianti cumplitamenti scanzati. - A funzione dirivatu I putssiru
aviri lu plurali di l 'definizione sopra di u circulu, s'e avia dettu ch'ellu era na fiura
annata. Per quessa ch'ellu ci vole annata, seguita da u fattu ca tutti li punti di chisti
quidistant STRUSCIASTE da un certu puntu.
Q. Cosa h vulia d da difiniscia listessi? A. Ci chjama un tali affirmazioni ciclu
( cornu s. Circulus in definiendo ). H dipoi tant'anni, quannu lu stissu chiamau, si
nun mancava di dricci a lu menu, o in un manifestu, favurendu l dunque unu voli
purt traversu ci ch deve esse dichjarata sulu iddu stissu, l 'affirmazioni da
trasmette. Vergogna avissi, per esempiu: u circulu h una figura circulari. Vita in u
liturale attivit di criaturi biulogica. H a prumettiri vistu ch un cuncettu n p vince
u minimu cumplissiva e distinctness par tali Stories; ma spissu innamur untrained
in u fallimentu f usu di u stessu.
Q. Perch ci vole micca a definizione sprissioni Cm distinati? A. Pirch si p
creda ch c un tali variet, e pirtantu lu cuncettu n h micca b definitu, spartutu
di lu stissu. Li siquenti sunnu asemp di sti tipi di Stories sunnu: Friendship h una
catena
di aanima;
Contribuu
millorar la Jugend
traducci h u branu di a vita. As comparisons pueticu cunzidiratu,
comu esempio p u so 'nveci trovu, cum' no comu na spiecazzioni ch s u
sviluppu di i muschi di un cuncettu. In opere usu scentificu unu bisogna dunque
cuntena a so.

Text original

Chapter Twenty

Di u divisioni
Q. Cosa h un classfica? A. Classifica ( divisio ) h un'indicazione di a diversit
ch h contu in u puntu di nu trmini, appena si h fattu in un modu ca l 'idei di punta
(contradictory o cuntrariu) s thereby dimustratu siparatu da ogni altru , So Dissolve
quandu dividendu u termine supiriuri a li bassi cuntatu sutta lu, u genaru di l 'essenza
nantu u cuntrariu, lu trmini veni dcortiquer in u spiegazione u prughjettu
cuntenute ind'a lu. Lu cuncettu supiriuri, ca veni divisu, chjamata u mondu Tutto
( totum divisum ); u nivellu pi bassu, a cui veni spartutu u bulu, i membri di a
classa ( membra dividentia ); e lu tipicu di e quali n ci vole prima scelta, l 'classfica
basi ( fundamentum divisionis ). Cus, in Linnischen pianta sistema pianta
lu divisum totum ; u singulu individuu genera pianta e razze dividentia membra ;lu
nmmiru e pusizioni di l 'stamens, dopu u gruppu h fattu, u divisionis
fundamentum .
Q. Cosa h vulia d da classa parola, classa b, fragmentation Traduzioni,
addunita? A. Parola classfica o uguale ( divisio verborum di MANDUCAREIS. ) Is
un'indicazione di i diversi significati di na palora; passa u so circulu di na
particulari sprissioni, ma micca una caratteristica thereby cuncettu stissu; dunca
apparteni chiuttostu ca la grammatica di lggica. cosi tali: attu rapprisenta un
portamuniti, inveci di pelli longhi o certi predator Traduzioni o una malatia di l
'Istitutu Steel. gruppu I Love, par, u distaccu veramenti u penseru logicu pigghia
lu postu di un termine in genera e razze. Per esempiu, i bestii I. feline ( membrum
divisum ) sunnu lu lione, u tigre, u gattu, etc. ( membra dividentia ). - Decomposition
o fragmentation Traduzioni ( Partitio ) n h micca analisi di u so circulu di nu
trmini, o nfurmazzioni supra distintivu di ca a cui lu termine dispunibbili cum'
una funziunalit; dunque di a classa cuncertazione ( divisio ) a distinguiri; piuttostu,
n ne semi ch insign i cumpunenti di un inseme tuttu ( Totius compositi ); per
esempiu: U gattu fora di la menti, corpu, pedi, coda, etc. Lu gruppu o ch h
spartuta di na linia d pinzeru h ancu situazioni ( dispositio chiamatu). Per esempiu,
un trattatu di i misgi pudia riceve i servizii muntagni chi unu. Prima di l 'uggetti
fsici', secunnu, di a vita di chisti, Infine, di i benefici u male ch'elli incausatu, eranu
parl
F. How to sensu distinguiri li Pavel u nivellu di u numeru di i membri h
spartuta? A. In dui-banchina ( dichotomae ) e multi-unit ( polytomae ), ch quessu
averebbe da esse francese tripartite tantu, quattru membri. Graduations c i membri
di cauciu adversarial s nicissariu dichotomy, c anzi si po 'essiri polytomisch. Per
esempiu, i seguenti classfica di la genti: People s bianchi o micca biancu, avissi
micca di pi c dui membri di a; nantu l 'utra parti: Lu ppulu s bianchi, neri,
marrone, avia polytomisch.
Q. Cosa h divisioni lu sitturi sicunnariu e subdivisions? A. 'N agghiunta a
divisioni ( codivisiones s. Divisiones coordinatae esempiu) s'ellu si dividi un termine
per parechji mutivi classfica. Per esempiu, u ppulu, secondu u culore divisi in
biancu, neru, etc., poi, secondu a so 'forzi intelligenza in graduations lato, assinnatu,
tasca, sali, etc., avissi a essiri. - (Subdivisions . Subdivisiones di divisiones

subordinatae ), s quelli ch accade quandu un membru spartuta h divisu


daccapu. Per esempiu, s' vo avete fattu spartiu lu bistiali in herbivorous, carnivuri,
etc., accuss si p sunari-fmi di l 'animali herbivorous subdivisions par elli di Ghjes
in einhufige e Ardu mehrhufige ecc. Sti subdivisions ma, pudete cuntinuv sulu finu a
ghjenti, ch tandu sulu Spartuta auturiz. - U listinu di tutti i pussibule in u rispettu di
nu trmini ca ogni dui e subalternu divisioni si chjama un sistema di li cuncetti o un
cunsigliu generale.
Q. Qualessi s i reguli di dividendu? A. 1) Studia jurant devi essa cumplitamenti
esauritu da i membri di cauciu francisi, n h mancu membru di cauciu francisi, ci
ch h veru cuntenute in i allargamentu di un cuncettu, cacciatu fora, mancu 'na cosa
di fora la arrvanu u cuncettu h a ssiri strascinatu in un membru di cauciu. 2) Li
membri Spartuta ci vole spazz ogni altri; ch h, si deve esse impussibile mette un
pocu di una classa ramu sottu un altru membru Spartuta; un terzu per esempiu a
classa di i casci manca in tundu, lungarina, diffuse, perch n ci p esse allungatu
roundish mezu foglie dentate; dunque unu nun facissi sapiri sutta quali elementu
classa unu avissi a fari 'na tali RE ch diventer tramindui diffuse comu lungarina. Sta
rgula si p veda ch stabilisci cuntrariu s'ellu contradictorily o contrarily i membri di
a classa. 3) Lu gruppu, ci vole spust in permanenza; u subdivisions n ci vole issiri
mmiscatu cu l 'alta, micca francatu significa classa. I spartuti l 'animali in
mammifira, aceddi, pisci, amphibians animali white-ciuruta, accussi putissi Maimes
u bulu i membri di cauciu francisi, animali white-ciuruta cupertu etc. nantu un
livellu inc u bassu Sugtier, acellu, per via ch'ella era orvu pigli postu li accuss:
Lu animali s divisi in rotbltige biancu-Piscinas, tra lu russu-bugs in bistiali,
aceddi, pisci e amphibians; u weibltigen in nsetti, molluschi, mollusks e
vermi4) . A pling a la classfica I putssiru aviri fattu s'e aghju avutu l'animali redbugs divisu munimenti altr' tantu i cavalli, boi, plat, serpi, parch in 'ssa manera i
membri di a classa cintrali, comu chiddi, acellu, pisci, anfibio foru francatu. 4) Ci
vole espedienti, riguardanti ragioni classfica los s ritenuti ca arresta chiddu difinitu
d natura di einzuteilenden cosa. Quale h ch, per indettu, genti at a l 'assirvazzioni
di storia naturale lmiti di i vestiti ch'elli purtavanu, spartutu!
4)

A ogni modu, n ci s din sfarenti suchju di a carri certi animali di stu tipu.

CAPITULU XXII
Da i tistimunianzi
Q. Cosa h una pezza ( argumentatio, probatio )? A. Lu (significa tour in corso)
derivative di la verit, di na cugnizzioni da un antru com' veru presupposed, o la
discrizzioni di lu mutivu di li nicissit di 'na cosa. U ghjudicamenti da ch
testimunianze h arricugghiutu, f u so matiriali ( materia ), a natura di a so lingua,
ma a so forma ( entrata ) d; i parti h una nicessit interiore, tantu luntanu comu si va
a lu modu particulari, di a prova stessu, sia una luce, istituziunale quandu quessa h
di definisce i sprissioni di i servi par serii. U
mutivazzioni ( fundamentum argumentationis s. Probationis ) h ch u dirittu, da ch,
cum' un sap f a issiri dirivatu d comu li cunnizzioni di veru e veni rapprisintatu in

parolle, un principiu ( principium ). Chistu si manifisteghja sighi un rilievu, noms de,


assulutu, s'ellu si p issiri dirivatu da nunda, tantu di sicuru h aduprata subbitu, o di
un parente, s'ellu n h lassa fora principii ancu supiriuri a s urggini; ma ma di u
casu particulari, senza un toccamanu schiarisci sulu comu un veru cunnizzioni. U
valore probative di u cinma o l 'anima di l' identit in ( Funiculus s. Vis
argumentationis s. Probationis ) h custituitu tandu in lu contenu principal di u filaru,
o esempio da ch h sante esse dimustratu.
F. How to sensu distinguiri li tistimunianzi da quella raziunale, spirienza,
determin? A. A pezza da quella raziunale, o provi un priuri ( al. Rationalis ) h
tali induve noi deduce calcosa da i metudi di schedari ricunnisciuti da a nostra facult
cugnitiva principii comu nicissariu. An testimunianze sperienza di testimunianze
segna o una pezza un casque , par, u induve parechji di percezioni sensory (facts,
di spirienza) h p custruiscia. Cus ghj una prova un priuri quandu I dartue da i
leghji di seriu, u bisognu di ch'e aghju vistu, prima, ch in una petra ch h falatu da
una certa autizza, hannu na certa quantit di tempu vulsutu verific longhi nantu a
terra. A prova casque cuntrastu saria s'e listessa aia da pruv ch' veramenti dopu
u vintu di stu tempu chi haiu avutu a petra vidi ghjunghjini supra la terra.
Q. Cosa h un, immediata, testimunianze ostensive diretta un ndirettu,
consequential o apagogical? A. 'anzianu h una prova in a custituzione ch quasi
dartut esse dimustratu da u veru fondu di lu mutivu testimunianze, l' ultima manu, li
si puru deductio A ad Tauch chiama, tali unni unu di i deduces a verit determin e
cunfine di u falsity di u so cuntrariu. Lu primu tipu a prova h generalmente lu
sicunnu preferable. On ca si vidi lu rapportu tra peni e effettu in una; Stu deve
veramente esse furzatu a verit, lu pruvati, ma ch'ellu n ricunnosce micca u mutivu
per quessa ch'ella h cus, micca spicificatu. A logica aghja impetrata da a strada
solu quelli testimunianze ndirettu di valevule, unni la virit di lu veni sante di
sicurezza in u so fora di i diri munzignarii di u so cuntrariu direttu; pirchi vulia,
ch'elli cunchidiri da u falsity di un contrarian cuntrariu, accuss tu nun bedchte
ch'ellu n ci pudia esse Capitulo pi contradictory, ca forsi un zukme la verit, senza
bisognu di u to be i unu supra lu quali testimunianze lu veru luntanu. Rarissimi,
spissu la matimtica di deduzzione upirvanu 'assurdu , ch si p truv in elementi
d'Euclide hinlngliche li siquenti sunnu asemp; Zeb I. 7. 14
F. How to sensu distinguiri li dimustrazzioni, nuviziatu testimunianze di
gattiva? A. manifestazione o provi apodictic ( , demonstratio
quaterni di sensu ) unu ch h guidati da i so custumi nicissit, dunqua di permette
micca a sfera discretu; Probazion ( probatio quaterni di sensu ), par, simpricimenti
na pezza, ch luntanu da u sivirit di l 'argumentu. A prova wahrschein1icher (al.
Probabilis ) h tali dunni si porta ragi di pi in pi impurtanti di u cuntrariu una
manera, senza pud purt lu a cirtezza cumpleta.
F. How to sensu distinguiri li tistimunianzi ca giniralmenti impedita (?????????, A
ad veritatem ) di la forza speciali (????????????, Fe )? A. U primu h una tale ca
simpricimenti e cussu fattu ragioni necessaria h valevule, ca purtava a so cridibilit
in elli stessi, ch ferma sempre veru, ancu s'ellu n h cridutu di nuddu; ma l 'utru

ca a iddu stissu sbagghiatu, ma si cumporta tantu ch'ellu qualchissia, o ghjenti pi


pricisu ch n sanu micca scopre, i falzi aspettu universu, cunvinta di a verit di u
testimunianze a cunfina. Pirch fortimenti inghjustu stu tipu di testimunianze
canadese groom adupr friquintimenti, iddi foru chiamati puru Advokaten- o
pettifoggers testimunianze.
Q. come n unu di sensu distinguiri li provi cun riguardu u so aspettu esternu?
A. In smplice (monosyllogistische) altri (polysyllogistische); in scholastic o
furmali e senza o nun furmali; in tuttu o in longu a manu, micca sanu o ch
abbreviated. - Li significati di sti termini s famusu subitu da i paroli iddi stissi.
Q. Qualesse s e regule seguit quandu i provi? A. Zufrderst tutti li rguli b
osservanu qu ch ani dighj statu pricisatu in u finals dipoi u mondu argumentu h
basatu nantu inferences. Ma tandu ci vole pianpianinu di survigli contru i
servizii
One o erschleiche erbettle nunda ( petitio principu di fallacia
Contribuuerrori:
a millorar1)
la traducci
quaesiti medii. ). Stu unu n si unu presupposes quarchi cosa comu basi di
testimunianze, ch si manifisteghja loyal tortu, o almenu self-cirtizza ancora
mancava. 2) One ligarmenti nunda altru ch ci ch h per esse pruvati, o nta utri
palori, domicile u puntu quistioni ( francese punctum quaestionis micca) di u
pezza; picch vasinn u assai mutivazione di l 'identit in sar mancava. Lu sbagghiu
ti penalized da ignuranza di u puntu quistione di cuncertazione di stu duminiu
,ignoratio elenchi chjamatu; par, li pass' veni arbitrariu territriu elenchi mutatio ,
e la cunchiusioni ferma, favurvuli Sophismes mutationis elenchi . 3) Si avissi a
evitari testimunianze ch voglia in un cerchju; chi quelli induve l 'essiri lu quali
comu basi di testimunianze di s stessu ci vole ( lunar in demonstrando, diallelus
s. ????????????). 4) Care deve esse pigliata da cracks in evidenza ( saltus in
demonstrando un probando. ); ch h, unu nun vennu di nu gruppu di l '' altri senza u
ghjudicamenti apparatus assuciati e cuegghi. In i servizii esempiu, testimunianze
fussi un santu: omu n h un corpu, accuss iddu murtali; picch cc nun c' mancu
ghjudicamenti mediating: Lu corpu umanu suggettu a tutti la liggi di li corpi
biulogica tutti li corpi biulogica murtali. - Per, si la libirt a s mai di fari 'na
bona ch'elli ogni facirmenti yet pensa di s stessu, h cunsideratu ch un tali santu di
permits interrugatu da u cum' a prtanu la italiano di sprissioni. 5) Care deve esse
pigliata, addimustrannu troppu;Per indettu, pi evitari argumenti, d quali pir pareva
la virit di raggiuni a ghjustific di e cunfine puta, ma ancu sempri permettenu l
'utri falzi cuegghi; poi doppu l 'antichi p seguit da certi nudda viritati
sbagghiatu, appoi unu avissi a spiegari comu mutivazzioni scunnusciutu e cu iddu
tutti li tistimunianzi. Quale h, per esempiu, u fenomenu ch u suchju di a
risurrezzione in u pianta nta l'aria, circannu a spiegari da un attrazioni di lu suli,
avissi frici lu troppu, perch lisciu corre tandu nurgnici, secrete duvia ancu in altri,
ghj ci ch'ellu h da un tali attrazioni.

Text original

CAPITULU XXIII
Da i malatii di u penseru logicu (Pathology romanu)
F. Cosa ci capisce sutta lu nomu di malatie u penseru logicu?

A. slip e

errore. Logically legi dipoi tant'anni dopu, na vota chi avemu tutti li stissi idei di a
materia dell'arte idei diffirenti, o di parechji suggetti. Faremu cu tali ghjudicamenti
erroneous, ch avemu cridutu s veri, veni chiamatu sti sbagli.
Q. Cosa h a vera causa di l 'errore? A. In u inevitevuli di a mitacugnizioni
umanu. Dciri francu, s' i nostri menti capaci saria a scannagghiari tuttu in u so
cundizioni majurmenti cuimmurciutu, accuss nuddu tesurieru, dunqua senza errore
si tener per ellu. Ma comu a nfruenzi numarose disturbari lu attivit senza e
liggttimu di i nostri aiani dighj, a ditarminazioni di u tribunale di falzi
ghjudicamenti, in particulare quandu si h debuli, o inexperienced di a natura, o,
siddu nun lu tonu attinzioni h statu datu i muri valutatu. Q. Qualessi s i nfruenzi ca sunnu n gradu di pruducia Penelope ghjusta
messagi? A. Here appartene prima di tuttu lu significatu. U sensu di s stessu, par,
p ch vultacci apparenza, nun sbagghiu, perch n ci ghjudic. Vecu comu un pezzu
di 'na malata me' occhi si gialli, ch h primurosu di virdi; accuss stu h una
illusione, perch I di parechji ogetti (un veru gialle una foglia verde) cc arrivare
tutti li stissi idei. S' m, ma din u fogghiu mi pari veru gialli, tantu po 'ma' poviru
menti o me ragiuni, guidati da cuegghi, d ch u Journal n h veramenti gialli, per,
ca mi pari a mia accuss; tantu in stu casu vi vene in senza sbagghiu, perch n vogliu
micca ch seriu a essiri ditirminata di i ghjudicamenti di male da i legi sensu. Ma
aghju ghjudicheghja ch rivista, ch aghju erroneously appari gialli, veru di stu
culuri, mi aia da essa fattu un sbagghiu. Si vede da qu ch, quandu i sensi n anu u so
', ma di a so influenza nantu a facult cugnitiva supiriuri ponnu causari
sbagghi. Chistu p mudific da essa fattu par u stessu esterni, quandu i corpi a ch'elli
s assuciati, n s micca in u statu currispunnenti, o aviri lu rapportu currispunnunu
lu postu giustu parente l 'affari essa missu in anda; mudific, traversu u sensu
internu da qu spessu in moods darken l 'idei di l' uggetti, o idee sensu internu, per
via di u so impetu eccessivu putissi pariri comu esternu. Certi d 'i sbagli A vostra
spassighjata ( errores paupires ) ancu Beschleichungsfehler ( vitia subreptionis ),
picch la menti h fate comu lu surpris, o quali traversu u mio menti.
Q. Ce nfruenzi s ancu capaci passiuneghjani sbagli? A. S l 'idei memoria di
gehabten n hanu cunsirvatu vera, o h troppu liturale, ch n s pi n idee
visualized c a causa di tralucenza, o simplicimenti imgini mentale ch'n cumparisci
comu li prupitati veri; o s' a putenza di a memoria, ch h a arricanusciri li torna li
idei gehabten (istituziunale quandu quessa h a memoria di mini, lu stissu na duppia
trove) n p agisce b, cus ancu in stu modu p truvari oa l'uperazione; chi unu,
siddu iddi eranu veramente da memoria, errori, memoria, o errori, ( errores
memoriales ) chjama, einbilderische errori, ( errores imaginarii ), par, come luntanu
u funziunamentu di erroneous di la fantasia di lu ju a pigghirisi. L'associu di idee o
abitudine associu d 'idei pi mezzu di li quali unu nta la menti, chiuttostu ca s'ammint
stu ricchi ponnu causari la nascita di l' altru, quannu lu in d'(debout in cuntrastu) sia
simile, o c i so ACCAVALLIAMO, o mancu una volta in la menti a cuntattu cu un
fattu u so avia; Averete nfruenza supra lu granni di sbagli; da par idei ca nun si
scrivenu inseme, liata diffirenti ideii nun ponnu ssiri cunfusu.

Q. Cosa h vulia d da linguistica o simbolichi errori, ( errores linguistiques s.


Sermocinales )? A. Quessi s quelli ch vene da a indiferenza di palori o frasi. Lu
granni a diversit ambiguit di e parolle elli nascenu friquintimenti; n particulari
comu la lingua e parsunaghji s unu di i principali significa a spartera a nostra
bellissima.
Q. : n h u dipartimentu di a brama e capacit di 'ncaddu' na surgenti di
sbagli? A. effetti. L 'in moods di a nostra capacit Begehrungs- e sintimentu avemu
assai influenza nantu i dicisioni ca avemu fari, e p f noi pi propensi tena issu o
ch, senza raghjone hinlngliche veri o fusi, a secunnu comu lu vene c u nostru
statu di la menti, o n. F cus ch u auf cridi a so passioni (eccessivu primure
sensuale) matruzza, soldi, i boni pi maiori; accuss l 'omu dismal vede tuttu a luce
neri. Also in moods particulare di a nostra menti p distrarre a nostra primura, da e
rbbriche, a dciri comu cuncerna arapisti lu stissu sulu supra li concordant elli,
thereby causari ch idei craru, cinese, o loyal sbagghiatu da quelli arisen in noi.
F. d Can ancu circunstanze b esterni a creazione di illusione occasioni
sbagliu? A. I. cumpusizioni corpu, cum' l 'istruzzioni, rilazzioni suciali, patria, a
vita, usi di tutti li tipi e quantu utru p esse omancu cunzidiratu causi luntanu di
errori, mettendu in l'attivit di a nostra menti direttamente o, din una direzzione
spiciali unu-Ciclopi.
Q. Cosa h preghjudiziu ( praejudicia )? A. s Sti sbagli ch a mio zitella da una
pruposta di legi ch h statu incausatu da circunstanze esternu (s. U merre
dumanda). So tanti i preghjudizii traversu l 'istruzzioni, usi, ecc, nascenu, di u quali
l' vita d'ogni ghjornu ci v li siquenti sunnu asemp. Stu subheading preghjudizii in i
cunfronti di a nova nubilt, di u Statu, prejudices, chi custu o ddu paisi lu megghiu,
etc.
Q. Veni prubbabbirmenti distingua un travaddi regnu di un pregiudiziu?
A. effetti. A sintenza travaddi ( .. J praevium di bugettu di travaddi ) h a dciri
francu unu chi unu frombu, senza pud d ragi ancu hinlngliche di a so validit; ma
cu riserve, si cuntinueghja guard.
Q. Cosa h errori, raziunale? A. Quessi s quelli ch a mio zitella da una
dumanda dichjarazione di i leghji di l 'intelligenza o di ragiuni; comu, s' vo da u
fattu ca dui cosi in tempu farimi un altru, i cunclusioni faci, ca unu di li ragiuni, l
'autra era ( articulu suitable; Novu propter suitable ); o si unu deduces qualcosa da
una gattiva prova cunziddiratu abbastanza.
F. How to sensu distinguiri li sbagghi funnamintali ( errores Principales, radicales,
originarii, ??????????) e sante ( anu derivativi. )? A. Li vecchi sunnu chiddi fusi
ghjudicamenti da ch altri s sbagliate cunclusu; lu risurtatu ca sbagli sante calda
dirivatu. Ogni sbagghiu, cumu si veni usatu comu un principiu, h l 'errore
fundamentale, e p issiri pi daveru OPPUGNATE in ch h usatu vennu di nu
munzeddu d' utri sbagghi.
F. How to sensu distinguiri li sbagghi teorichi o speculativa pratica?
A. 'anzianu, s quelli ch discrimin surtantu la virit di i nostri sap f; l 'rtima parti

chiddi chi hannu influenza nantu a nostra azzione. So avissi la pratica in un


sbagghiu ca t'avissi guard a s morti per permits.
CAPITULU XXIV
Di u penseru logicu di rimedi (DUVIEUSART romanu)
Q. Per ci ch puntu h u avidit? Errore A. Pirch ogni essiri umanu h un
limitatu u nivellu di a so capacit di a cunniscenza, picch ogni nfruenzi tudischi si
puntanu, ch p cuntribuisce a generazione di sbagghi, oltri ca comu ogni persona in
generale, suggettu a Design. - Ma ogni errore Nasci da una pruposta di legi, si st
messi preda tuttu summatu era sulu l 'attivit senza di nostri giudiziu, s'edda voli pi
fari sta pruposta di legi un colpu, cus luntanu ogni sbagghiu di na primurosu di
prucessu prubbabbirmenti avidit. Giniralmenti dunque esse in ogni, puru u populu
wisest e smartest oa li casi unni iddu sbagghiatu; ma chi nuddu po 'Kricketspiel
dicennu chi iddu avia a essiri sbagghiatu, perch u disert giniralmenti si nun
evitbbili oddi a stu o stu casu spicficu individuale.
F. How to sensu distinguiri li voline contru errore ( remedia erroris )? A. In
preventive ( remed, praeservantia ) miraculosa ( sanativa remed. ); lu primu
impediscenu a nascita di errore; l 'utri pesa lu sbagghiu digi cuntrattu.
Q. Qualessi s i preventives contru errore? A. 1) cunniscenza inc i nostri
puteri cugnitiva, la liggi di li jammi, i limiti di a so dumanda. 2) a cunniscenza di i
sfarenti fonti di errore. 3) gradi, prudenza u riguardu ch'omu a ghjudic. 4) aise
(???) di applausi, in tutti i casi doubtful. - L 'urtimu rgula dici ca unu avissi siddu
unu nun havi' na bona raggiuni bastatu per a verit di u tribunale, h ancu assumeri lu
stissu comu tali venia di e cause, ma piuttostu Lassu pinsari undecided.
Q. Qualessi s i citadine miraculosa di sbagli in generali? A. Just a scuperta e
decisioni di i legi ch cre u errore, comu tali applicrisi utri cunnizzioni. Sta
pruposta di legi h scupertu, quannu tu se rendre cunnosce i causi cus interessante
di errore in u casu particulare; risolta quandu i sfarenti idei ca eranu parsi a essiri tutti
li stissi, sfarente, i listessi idei ch s ritinuti esse differente, arricanusci di a
materia.
F. come putiemu sapiri nzo chi unu h cunsideratu in errore, s dunque ubbligatu
f lu? Tu ma A. Subitu subitu un fasgianu di ogni uperazione, spcifique, sta
sicuru ca nun canusci, picch vasinn iddu avissi diffunnutu n sianu pi sbagli
quandu u so munzignarii putssiru aviri vistu. Ma picch avemu sempre Piazza
Dante la cuscenza ch si s sottumessi comu genti in generali a Design, accuss ci
tocca ogni dirittu nni facemu, almenu guard i pussibilit ch h una erroneous,
traversu ripetutu essai e tenit i ghjudicamenti altri avvinta sar di sicuru esse
cherche.
Q. Qualessi s i mezi u sopra ogni tipu di sbagghiu? A. Li cumposti nacque in
lu tonu usu di prima e date indettatu qu per u riso, di cure di i strazi e rgule
individuale casi.

Text original
Contribuu a millorar la traducci

XXV Chapter
Da l 'acquistu di cunniscenze in particulari l' espirienza
Q. Qualessi s i modi in a quale simu vince a cunniscenza?
riflessu.

A. The spirienza e

Q. Ch n vulimu riri da sperienza? A. Avemu dunque d ch avemu una


sperienza, quandu, comu quarchi cosa significheghja a miludia u significatu.
Q. : Ch f ti chjamanu i experiential, nantu a unu Ghjuntu a cunniscenza?
A. U modu segna, da u verbu grecu Empiria ch sperienza significa. U scuperti elli,
ch s da pigli traversu a spirienza, chiamata la rialit, o un sap casque , quella
raziunale, o cunniscenza un priuri cuntrariatu, chi , quelli ch n s micca da pigli
par via di sperienza; dunque, s'ellu n ci s tali, nascierru gi sunnu d 'urggini noi,
o sunnu ancora mediated traversu u aiani sempri.
Q. Di ci ch natura sunnu li scuperti rialit? A. testimunianze segna p comu
tali hannu validit mai cumpritamenti universale nicissariu. Caprioli insegna sempre
a dciri sulu One; s'ellu ci avia mancu ochji, o si 'ntisi accuss tantu One; tantu no vi
guardu d nudda nfurmazzioni supra di li cosi ca putssiru nun piaciu ochji, o si
'ntisi. A sperienza p esse, usu di parl, m, intreccia cuntinuatu insign nunda,
ma ca sta o ch a prupriet di li vari cosi ca iu cci para, arrivatu, s'ellu si trova din
nant' cose ch n vogliu micca ch cunniscia, ma n p verbali; e mancu ca fussi
nicissariu a prisentazione di e cose ch cunniscia. U nostru ragiuni iddu stissu p
pigli da sperienza cuegghi n universale nicissariu; Pudete altrimenti putssiru
un'inversione tour pigli duni a lu modu chi na particulari sintenza h un generale,
un risirvata pudia issiri dirivatu d apodictic. Ma tippi cum'-circuit n h u dirittu
dumandassi.
F. S vo avete micca spezie added finali ch circar fora li particulari individuali o
di l 'universali e vennu nicissariu? A. I. Quessi s i cuegghi doppu la nnuzzioni,
omu, ca p per ch mutivu sia mera prubabilit n cirtizza, ma i so custumi, pirchi
partendu da sperienza. Iddi s fundate nantu u pens un drittu universali di a
natura ch i nostri menti, si senti impelled a accittari.
F. How to jog in di cunchiusioni? A. S no avemu s'asserva ca nu affirmative o
negativu una funzione assai cose ind' un tippu TO cumpari cuntruversa, avemu
ghjudicher da lu mtudu inductif, u listessu dispusitivu h ancu esse presente in tutti
i altre chi canusci di lu stissu tipu, ch'eddi fussini h uguali n sapendu in u
stessu; e lu stissu inductif di cunclusioni h ancu pigghiau lu mutivu ca nu
dispusitivu, s'ellu apparteni a parechje razze d'un genaru, tutte e altre spezie di stu
genaru vinar quandu h uguali nun veru, ch cunniscia a iddi. unu Short p
ricacci u principiu di la nnuzzioni ca. Cosa h vera di tanti cosi appartniri a un
arburettu o genaru, vera ancu di l 'utri. - Asemp d tour inductif s'intendi c tutti i
pianti chi 'aghju vistu, avia foglie verde; So i pianti ch n aghju mai veramenti vistu,
foglie verde, ti dar. Tutti i parsoni, fr i quali aghju statu insignatu da a so spirienza,
a so, o straneru eranu murtali, accuss in generali, ogni populu sar murtali. - H a

prumettiri vistu chi sti cuegghi p accittari la forma nternu strasurdinariu di


aristutlici, perch i grandi premisa p arristari particularista. A prubabilit, par, p
spissu ssiri assai granni, ca veni ottinutu par stu inductif di cunchidiri, ma unu n
devi av fattu troppu picca spirienza, di cui unu chiudi; callirisi p esse conducive a
tali cuegghi prucessu, oltri ca succedi ogni ghjornu.
F. How to sensu distinguiri la nnuzzioni cumpletu puru ncumpreta?
A. Matematiche la nnuzzioni, h una induve unu h fattu di tutti i canusci di fari 'na
bona, o di tutti i prugetti individuali e spezie di un genaru da sperienza ch ogni
funzione elli TO cumpari cuntruversa, cuncludi, ch h din tuttu u genaru TO
alba. Stu di cunchiusioni pi la nnuzzioni matimtichi hannu, quantu vulissi siddu si
stabiliscenu i mistieri, supra lu quali vinni stabbiluta, ancu validit universale
nicissariu; ma ella, primurosu di truv a nuddu postu, perch cumu p sapiri ca 'unu
era veru prticu c tutti chiddi chi canusci e tipi di spezie, o genaru di l' espirienza voi
per via; postu ch nunda impedisce ca oltre li altri postu ch cunniscia. nnuzzioni puru
ncumpreta h simplicemente chjamatu u pi di u sopra, era lu discursu, unni unu
cumprenni sulu li multiplici-Ginirali.
F. How to jog in di cunchiusioni par omu? A. Sicondu ella, si h cunclusu ch e
cose si fussiru cunfidirazzioni in parechji di li carattiristichi b cunnisciutu- l 'utri
sar a accordu, puru siddu l' incontru n h ancu sapendu chjaramente
cuncessi
Allorala traducci
s' t s dopu la nnuzzioni, lu to put rnninu assai tempu, e accussi
Contribuu ,a millorar
mengianu Unu in parechji modi tantu a tutti; accuss si t'assetti e tali a manu da l
'omu: Parechje cose a unu; So tuttu in stu una. A prubabilit ch d l 'omu (perch
cirtizza si p uttene par lu mancu, com', par via di la nnuzzioni), h tuttu u pi
grande in ognunu di parechji pezzi chi cosa si capisci a quali unu face la cunchiusioni
h stata osservata coincident cu lu, da ch a fari la cunchiusioni. Asemp d tour
simulate sunnu: cci vidu na cosa AB ch c parechje altre cose AB lu accordu ca lu
nomu havi fiori, foglie, cascione; perch av ch'elli anu ancu una lingua latina,
accuss I cunchidiri ca macari ca ponnu aviri na rdica. So h una cunclusioni par
omu, s'e cunchidiri ca genti chi d 'accordu a so carattiristichi di facial, ti accordu a
so caratteru. - L 'omu di cunchiusioni d causa di tuttu summatu a lu fattu ca si dica
ca lu statu di ci ch accordu cu iddi in parechji pezzi, esisti una terra meda; n ci
deve esse seguitata di i stissi raggiuni macari lu stissu, cus sar ancu sti cunsequenze
cumuni di basi cumunu di e cose in ogni, aghju micca solu viiculata cu la fattura ch
cunniscia. - A, filosofia L'identit di u Je novu f la filusufa naturale, ch ricunnosce
ma surtantu nu veru terra, di tutte e ricerche, a pi friquenti determin per mezu
analugii.

Text original

CAPITULU XXVI
tramandera
Q. d'Cosa so e sperienza altri '? A. mo sperienza chi unni voci di nui stissi,
straniero, duv'elle s ch cunniscia par d' altri.
Q. Qualessi s spicfichi e ricerca travaddi?

A. assirvazzioni ( observationes )

sunnu na dilibbirata, cu attenzioni assuciati percezioni datu fenomenu, senza cambi


arbitrariu territriu; Tintativi (Experimenta ), cumunqui, apposta pi quarchi
canciamentu cu datu li suggetti ca sunnu fatti a arbitraria di i prugetti di na
particulari prupriet di chisti ampar qualchi cunnosce ogni altri; par passa
therethrough tali canciamenti pud fighjul elli da parechji lati, in parechji
statura. Sa assirvazzioni spicfichi e sperienze srviri pi dari lu bonu di sicurit
sperienza cirtizza, deve esse, unni pussibule, sempri cunnessi cu l 'utri.
Q. Ch vi tocca f s' unu voli adupr sperienza straniera di lu ritmu di a so
cunniscenza A. One deve esamin u raportu, ch altre bilanciu nantu cumu
avivanu, ch cunniscia a cridibilit di lu servi (Testimonium) Di; accuss tu nun i u
risicu di f sbagli, o untruths drici straniera pusseda sbagghi. Qu, si p av p
ved in u tempu l 'internu, u cridibilit foras de la tistimunianza.
Q. Cosa h cambiata par cridibilit interna mezzi? A. The cridibilit nternu d
'un certificatu medicale ch dipende s'ellu la cosa si parla di a listessa cosa, a stessa h
pussibule, o di gattiva. Faid'a calchissia per esempiu, ch'ellu avia vistu una dicina
cubits grandi li gicanti, accuss si sta storia, lascia tuttu per quantu vuleranu interna,
s'ellu si fussi l 'omu ch h t'h ditta spicificatu comu un bon sensu Cynthia
cunnisciutu. - U quantu vuleranu mezzi di na tistimunianza supra lu cuntrariu dipende
di: 1) Da u fundale ( dexteritas ) le tmoin s'ellu h veru (mente sano, e la menti) i
bisogni di na pircizzioni curretta, s'ellu h una testimunianza diretta (tmoin) o
simplicimenti ndirettu (earwitness) perch l 'antica ha cridibilit di pi in pi mezzi
per elli, cum' l' ultimu-chjamatu. 2) De La sincerit ( dipoi ritas ) i tistimoni perch
assai di lu lbbiru arbitriu, o custrinciuti ricusa a virit quannu si u so equivalenti
cuscenti.
Q. Cosa h una legenda? A. A storia ca si basa supra nuddu chjaru tistimunianzi
ca lu dunque n p ancu guard b riguardu i so cridibilit esternu. H un mitu
propagated par parechji parsoni et, veni chiamatu na tradizioni ( Nulla traditio ),
una volta ch'elli eranu uguali in cumenciu si basa supra senza provi chjaru, h tandu
fausa chi dica ( fausa chi dica ).
Q. Cosa ti chiami a fede accurdata a sperienza stranera?
Historica ).

A. fede Storia ( Fides

CAPITULU XXVII
Da u riflessu
Q. Cosa h a riflissioni ( meditatio )? A. In a direzzione curruzzioni di la menti
supra nu certu oggettu di sap p insign appaghj la stessa. Dopu sta a so trenu di
pensamentu, h una sperienza diretta, ma seguit un stranu lu trenu di lu pinzeru, una
riflessione ndirettu. Li vecchi h din a pinzari a lu senzu strittu, o pinzari par
antunumasia.
Q. Chi facisti fighjulatu u pensamentu immediata? A. Bisogna methodically
viaghj secondu u regulamentu di pinzeru qu; so ogni parola, ch si faci mentri a
pinzari, regarder decisi di f ch tocca u so cuntenutu e so circulu, prima di lu bon

prumove a riflissioni, da lu risurtatu therefrom spiecazione e Pavel deve circaranu


pigli inferences, thereby un scopu cuscente di u quale a causa si s tiratu; ci vole
ancu li l l 'uggettu di pensamentu ch si raportanu idei inseme tale manera ch'elli si
formanu un mondu riali culligatu a prumettiri-cherche.
Q. In ch manera si p fari postu a riflissioni ndirettu? A. parte da lettura
( lectio ), sia da sente ( auditio ); ascolto, face un 'imprissioni vivi; lettura, par,
parmessu o pi deliberation e Stationary arbitrariu f e so riflessione in tr
cummedia senza.
Q. Chi faceva a unu chi voli migliur, sintendu a so un'immersioni fighjulatu
ca? A. ch'ellu ci vole nantu u sughjettu nantu u quale si voli insign da st
sente a priparari ( praeparatio ), o scegli un sap f travaddi circa di modu pud
seguit u sente ancu u maestru c i so pinsamenti; ch'ellu ci vole entre, mentri sente
Eight ( attentio ), dopu torna ci ch sntenu ( repetitio ) impidiscia lu da einprge
a so memoria pudia essa cunsidarata da ellu ancu mature, e cusc u
dicendu repetitio h dumandata Mater studiorum . U sente, ci vole mai esse un mera
apprehension mortu di zoccu dici un altru, ma u so propriu pensamentu immediata
deve thereby essa sempri in azzione ricunnosce ci ch si sente.
Q. Cosa ci vole esse investigated in una lettura impurtante primu di tutti? A. 1)
S vo avete i paroli di cuncertazione di un accusatu scritturi davanti ad ellu, 2), ch
h da veru u sensu di ste parole; Lu primu ch'esamina lu critica, a seconda
hermeneutica (Exegetics, Auslegekunst).
F. How to sensu distinguiri li critichi? A. In un bulu, una bascia. A critica
Insignamentu interrugatu u ghjenuinit (a sputichezza) di un FONT cum' un inseme
a so parti principali, u bassu, a sincerit (sincerit) territriu, in u rispettu di ch si
trovani in a so individuale e parolle e frase. So i critichi Lingua italiana averemu da
das Hren macht einen lebhafteren Eindruck;
esamin
h statu attaccatu u Ciceroni, veramenti tutti di u s'eddu
Contribuu s'ellu
a millorarulasente
traducci
libri A ad Herennium etc., intreccia scritta, com' i scrittori di cui iddu veni chiamatu
lu bassu critica s'ellu sta o ca parola, spintu sta o ch puntu, Stampa, o h sfurtuna,
etc. i critichi Lingua italiana ch'esamina u sputicu di signature in particulare da
paragun u stili particulari, spritu di lu stissu cu li unu ca prevails in altre scritti di
sicuru da veru da u listessu autore, urdinendu; i critichi prus is rtimus comparisons a
multiplicit di copi, traduzzioni e di Campersalle ch s outfitted da i scritti test di a
altre opere aiut; u dirittu s'ella si p av parte perfettu cirtizza sta faci micca,
Speculation ( conjecturae ) circa la vera natura di u strattu.

Text original

XXVIII Chapter
Da i cumunicazioni di a cunniscenza
Q. Ch li tipi di cumunicazzioni di la canuscenza p esse distintu? A. The
chondrodysplasia induve una cuntribuzioni solu una parte di a pulitica di l 'utri, e lu
ricprucu, unni tutti dui partiti cuntribuisce cumprinzibbili u so sennu. Li vecchi
succeri quannu insignava; l 'rtima parti a lu dialugu.
F. come p succede lizioni?

A. Sa ucca, in scrittura; ma li reuli la lggica

sunnu li stissi di tutti dui tipi di articuli. Principarmenti lu l 'istruzzioni nantu i


primi tempi di nzignamentu ( methodus didactica ) a, vale d, la furma di lu statu
presentatu, chi unu ghjova lint i scuperti; h in parte un internu, comu si lija a la
natura di la situazioni rilatandu di pinzeru iddu stissu, e in parti nu puntu di luce si
lija a lu vistimentu la rapprisintazzioni di idee traversu palori e frasi.
Q. Ch tanti tipi di conversazione, un uguale cun riguardu a forma internu?
A. Prima di tuttu, u sicondu i pinsamenti s ricitatu lijata a sintesi o di a logica
mtudu di sntisi a logica. - Rifirimentu la Custituzioni di lu suggettu di
tropp'assai a quali u prisentazione si jittau, si na manera ditirminata academically o
lingua standard nazziunali; chi avemu di quelli ch vulete f acquist una cunniscenza
Galateu e di la scenza esse purtati, u sap f nicissariu di f cus; sta pi chiddi chi
vonnu to penetrate troppu assai attivu in u scenza senza, senza ch u sap f
nicissariu l'amparera di s pussede u stessu, ma vogghiu marit certi
un'immersioni in u stessu, in generale, ch h, per u unlearned, per u populu. A
prisintazioni scholastic h ancu scholastic, purtroppu, scientificu, scientifische,
omicidiu, akroamatische, esutrichi. Iddu seguita un ordini di usu u penseru logicu,
ch circar ghjunghje ne u cchi granni pricisioni fel completeness, adopra a
so parolle artificiali ( termini tecnicu ) un trattu degne di i pinsamenti ch qualch
volta differ da l 'usu cumuni di lingua in u so significatu assai. A prisintazioni
uniformi naziunale h ancu chjamata a pupulari, exoteric. Iddu ci vole per lu nome di
tralucenza parch presupposes sempri materia da educazione menu prupiziu,
subside da lu mtudu usu u penseru logicu, numarosi l 'usu discursu strasurdinariu,
cercanu exemplify la purtati pussibuli; ch'ellu h u so insignamenti nantu e cose
di custruisce, di u quali si p esse capitu chi iddi sunnu macari li unlearned dighj
cunnisciuti, e spissu fari adupr luntanu pi parolle ch i primi tempi duttrina
scientifische, fu chiddu forsi spressu in una manera micca capitu da f altre
spressioni e frase ch vedenu. - Lu mtudu matimticu di prisentazione utru ca lu
mtudu scientifische, si rifiriscinu a matematica. Ch u so esempio s thereby alincati
di slitu sutta lu ttulu spicficu, n h nunda di primura, chiuttostu si rifirisci a la
forma esterni.
Q. Ch tanti tipi di u statu presentatu p esse distintu, in tarmini di li forma luce?
A. A ruttu (fragmentary, aphoristic, rhapsodistische) s' unu recites i so pinsamenti
solu in esempio cortu, comu lu casu in Magrini Francesca aphorisms filusficu di
salute Platner, un contiguous (cuntinua, kohrierende) s' i pinsamenti s
mintuvate a cunnessione analysis; - A unbildliche, diretta figuratu, Parabolic,
ndirettu, ric, enigmatic; segunda s'ellu si esprimi primurosu di i so pinsamenti, o
clothe in images, parbule, raccunti enigmatic; - A monolingual (monologue)
bislingua (dialogu); l 'ultimu, s'ella h solu quistione risposte esse cambiatu qu,
ancu i erotematische, e appoi vni a sonai catechetical o Socratic (dopu Socrati
chiamatu accuss, ch era in stu tipu di erotematischen visite Master), a segunda s'ellu
iddi surtantu la memoria o la menti di materia in availing; in lu mtudu catechetical
h a dciri na duppia queried u learner ci ch'ellu sapia, o hannu a sapiri; u
cuntrariu, e dumande Socratic s stallatu tantu ca pari svilupp a stessa in ci ch si
dumanda ci ch'ellu vulia d u questioner. Per av li siquenti sunnu asemp di stu,

unu face megliu di leghje memorable o dialughi di Anabasi di Platoni, nt quali


Socrati veni ntruduciuti comu lingua francese. - Next noi distinguiri li formi
epistolarische induve una prisentazione di u scrittu veni tiratu all'ariu in la forma di
lttere; u syllogistic, induve h scritta a cuegghi furmali; u tumultuous o desultory,
s'ella h tantu aggalabbata, cunfusu spessu da un oggettu di un altru and Priscilla; u
rambling, digressive, s' vo spissu passa da u sughjettu principale di u visite stia in
u voci latu.
Q. Cosa ci vole pigli postu si lu Salentu h a servinu cum' un pinsera missaghju
ricprucu a cunniscenza perfettu? A. Li parraturi sotta ci vole strive to and
traversu sti muri in u rispettu di u quali u so ghjudicamenti s sfarenti, salv u
rispettu, tantu chi si in tniti la viritati. Dapoi a so par nantu a vera presa di i subparraturi ognunu, in u principiu di u mnimu, - vasinn iddu avissi mancu esse u so
par - accuss ognunu si cerca purt u utri significati ca, (l 'altru) tralasci u so par
, e Endorse, da ellu stessu, (l 'ex) h. Dapoi u pigli postu stu scantu da ogni latu
sicuru, v cerca un cuntrastu attivi fr i sub-picci, ca pariva-menti o raggiuni litige
streit ( intellectualis pugna s. LOGICA ) veni chiamatu.
F. Comu si p svorgi lu core armatu? A. Sia in la forma di nu dialugu privatu
( familiare colloquium ) o comu 'na battagghia publicu e carrabbinera upinione
( disputatio Papae Marcelli ).
Q. Qualessi s i reguli di tutti dui tipi di i pinsamenti situ, s'ellu si tratta di a
cundotte rationally? A. You deve sempre tene u scopu di lu dialugu in menti, vale
d a triunfari la verit, traversu a resistenza ricprucu. Ghj per quessa ch nimu h
tuttu pudere di ricusalli nun sulu li pratesi di a so coscia avversa, ch h in qualchi
manera, aduprendu u weaknesses di la coscia avversa, cerca purt stu u silenziu,
ma par ragioni ginirali ellu refute. Unu avi a cuntruversia iddu stissu lu puntu di
sdignu ( controversiae so statutu ), Di a ditarminazioni di l 'uggettu, a cui rispitt i
ghjudicamenti s sfarenti, s'ella h pussbule, n alluntanassi da lu; unu devi essa
nant' i principii chi avissi a srviri comu li basi di lu cuntrastu, unific perch S'
qualchissia testimunianze di un principiu di punta calcosa nimu p refute l 'altru,
finu ch'ellu h cunfutati u principiu stessu; Putissi, s' vo n eranu in accordu nantu
i principii, basendusi nant' u solu st'ora qu davanti voi duvite cuntesta circa
esse tracciata da lu cuegghi. Faci ch u pruverbiu: principia Buttacavoli negantem
cada disputari potest . - Ci v din evitari nutuli situ virbali o Logomachieen; n
sciarriavanu pi li cosi ca nun p essiri identificatu, pirchi trapassa i limiti di u nostru
sap f; micca nantu quelli ch, passati basendusi nant' n s valuri ( De lana Italia
caprina L ). - Li provi di u nimicu h micca nacque guard qu i so furmali, ma din
di a so accuratezza materie, e dunni veni scupertu un errore, ci vole din esse fatta a
cunuscenza di la surghjente di errore. - Si unu h cunfutati la prova di un pattu di, noi
ci vole micca finta di cunfutati da la casa discugrfica iddu stissu, o s ancu p
custruiscia u correctness di a so propria upinione di voi; picch luntanu da i
tistimunianzi impugnant la coscia avversa p aviri utri paisa di pi abbastanza in
gamba di a so sintenza. L 'situ deve esse infini fattu c l' umanit, senza passione.

Potrebbero piacerti anche