Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Fede.
di
Fechner.
Leipzig,
Stampate, bessiu Breitkopf & Hartel.
1863rd
Prface.
Ognunu h u so campu di a fede; mudific cummogghia li diffirenti lochi, certi di li
macchi luntanu. True a cunniscenza, par, unu sulu; n h micca una sola u veru a
fede? Certi d piuttostu ch'ellu n h dirittu giustu ca ognunu avia i so particulari di
a fede.
A quistione h sopra tuttu: Cosa h a fede contru a cunniscenza? Pirch 'na parti
di l' essenza di tramindui h sempre in a so rilazione inc iddi. Ser un fraterne,
simpatica, ostili? H a cunniscenza di u servitore di a fede esse una fede o pi
ammucciari stessi da a luce di a cunniscenza, comu lu jacabu? S quelli stapled comu
li dui testi di Janus 'nfaccia, accuss ca ognunu lu Vescamu in una direzzione sfarente,
ogni ved sulu a chiddu d' altri n vedi? Or si vidi sulu un'antra manera c l 'altru,
ognunu h u so altri natura, la stissa cosa?
Chisti sunnu un vecchiu e dumande, h un vechju cuntrastu, ch oghje h sempre
m'aspetta di u sfogu. Mmeci lu ma qu, curriculum vitae stu Buonarotti ci va luntanu
da u hassles una manera di travagli, n ci h micca alz u cuntrastu, picch la
risposta sar quasi davanti i quistioni. Cosa h a so altri voli?
Allura granni la zona di fede u spaziu di u pi fidu, chi scuru, h, tanti tanti
maneri marchj in li inseme qualch volta, qualch volta luntanu. Qualchi mai
pensu, ch h per quessa ch'ellu si crede ci ch si crede, chi a picca si pretende
crede ci ch si crede, uni pochi di frilu sosula i diritti tanti perde supra lu pinzeru
ancu u fede, pirchi nun hannu scontra u drittu , Stu abbeccedariu a ddu ha
crisciutu fora di rifletta ci ch h diritta u pegnu di diritti in quistioni di a fede,
e so voglie arr pi cumannari la strata a riflissioni, h affaccatu noi cum' u dirittu,
un percorsu supra lu quali a fede piuttostu vinciu c h persu.
Pocu mi chiamu lu compitu di stu librettu di and vede quantu a fede Cresce fora
cuntenutu
I. Faith e cunniscenze in generali.
II. A zona riliggiusa in lu senzu strittu.
III. Motives e motivi (principi) di a fede in generali.
IV. Principiu Historical, praticu e teorichi di a fede in generali.
V. U principiu storicu.
VI. Lu principiu praticu.
VII. Lu principiu teorichi.
L'idea di u spiritu.
Lu argumentu da u corpu.
bundenza a cunniscenza di a forza quasi uguali a chi iddu avissi ancu di pi in gamba,
dunque no duvimu h ancu cum' un fastidiu di i nostri sap f, i, cum' un fastidiu
di i so custumi, di u sap esattu.
In a mai parte di ci ch si chjama a cunniscenza, ma u sintimu h un
conditionally, quannu la canuscenza si basa supra li cunnizzioni di quarchi cosa
parli. So faci tuttu a nostra fede storica canuscenza a cridibilit di lu funti, tutti i
nostri sperienza di scienza la cridenza ca vidi utri abbastanza, solu ci ch'elli anu
vistu aright, cunt tutti i nostri psiculugia, tantu luntanu n h surtantu ca di 'na sula
individuale h, a fede in altre persone umani nanzu. ci ch p arristari di tutti i
nostri li scienzi, quandu tutta sta fede cadiri.
So ancu l 'omu di a cunniscenza n p esse troppu disprezzanu la fidi. tutti i so
sap f h pocu di sparte a fede; ellu priv di la stessa rividiri a cunniscenza
stessa. Micca mand a fede, ma a fari sustituiri quant' pussbule traversu a
cunniscenza, forse u so compitu cum' un omu di a cunniscenza. As luntanu
pussibuli. nun basta un sap rimpiazz una cridenza, accuss p essiri la quistioni
di diversa p'agghicari 'cridenza h mai ersetzlich o micca, rinasce u compitu partinu
Kaataa ellu da u latu a cunniscenza, o, siddu nun si ghjusti, ma sustegnu.
S' dopu tutti i nenti cridenza pi ch una cunniscenza subjunctive?
Ma ch diventer significa ricunnosce la natura di la fidi mali. N'anticchia comu ci
ch si pensa di 'na cosa sempri supra zoccu sapemu di quessa, si stendi, u
determinants di a fede prisente in u nivellu generale di u sap po l' inespirenzia di l
'rtima parti, ch si trova in ogni fede, par altri determinants esse rinfurzata. Tantu ca
un assent la cosa vene pi pud. Fermezza ci chi spera in u ragioni di la
canuscenza, spissu nun nfiriuri e la cirtizza la virit di la canuscenza, n s listessi,
ma u duminiu scales cirtizza particulari p truv Ch h un cirtizza ca lu sintimentu ca
si puta ssiri altrimenti, chiana accuss luntanu, ca una cuscenza chjara, n pudia
essa altrimenti abilitatu. In quantu u veru omu religiosa, nunustanti lu ca l 'esistenza
di quelli ch s prupitati di a fede vinci a l' asistenza di Diu, cus dura comu la natura,
credi Mussulman a lu celu cu lu Huri di a lu universality di la liggi di natura tutti i
mistieri tutte e matematica. Prunelli ma Determinants di a fede cu tanta canuscenza
intreccia ghjuntu in u cunflittu, e spissu si prupostu. O picch tanti 'na parola di la
Bibbia lu valuri di tutti li spirimenti di li scienzi naturali, tutte e la filusufa
speculativa. Da Luther iddu havi la sprissioni: "la Sorbona h stabilitu u
insignamentu di scherzu reprehensible, ch ci ch f stabilitu a verit a filosufia, ci
vole dumand din in tiulugga cum' a verit," e la Chiesa Babbu Tertullian ancu
dettu frange: "Credo ., Quinguri Tauch h dumandata " vulia d: i mo ragi crede ci
s micca solu nantu u mutivu di sap; ch'elli li cuntrariu ancu.
No menu c u ragioni di permette u cunsequenze di a fede e fruntiere di u sap.
A fedi h micca ma surtantu criatu; Iddu tistimunianza ancu di novu, dui figghi
masculi, malfatte e cuegghi, dui fimmini, speranza timore. A putenza di i so
pruduttori i so figlioli s in idea in u passatu, ghjustific a so forza. Amuninni a
vidite a, e cusc u mondu azzione, a riflissioni, truvannusi umana h assai pi
ditirminata di la fidi traversu sti scions di a fede ch da a cunniscenza; picch
divinitati; sigretu si trova Plutoni, poi jiri a l 'mmira Rime; Zeus nantu lu Munti
Olimpu, allura lu happiest di miti cus ancu i so cumpagni di i dii. So ancu ghjuc
i dii, altre luna jason mraz munnu e cupartu in parti cerca in ogni altre. O Ibis,
vacca esse revered cum' divinu, h a permissione di purt l 'animi, dopu a morte in l'
animali. in parechje nazioni mmiscatu, alleatu, i tavulini di u serviziu mortu
cunfusu cu lu serviziu dii, in una manera ch avemu cridutu esse sicuru, sopra e
fruntiere.
In cortu, u mondu spirituali di li cosi cchi utu e noms h un mondu cuirenti a
iddu stissu, comu lu munnu veru di li cosi scritti cumuni a cui nun si sapi sulu un altu
ch stu munnu bascia.
Time Nassima, di cc e di dd, unu o l 'utru, coperto i tr mumenti di a fede da u
gruppu p; - Per sempre in tutta a fede di l'umanit n p succede - ma tandu sulu
pi lu stissu tutta caduta da una fede o cum' un risdui di tutta a fede stissa riceve
SCANTY solu; picch ognunu p t'ani a so putenza solu traversu u raportu cu l
'utru, comu ogni membru expires, l' separar di u mondu. ogni entity o mancanza di
u sviluppu di unu o un antru mumentu h sempri cunsidaratu com' un dfaut ch
rutazioni macari supra iddu stissu; a fede n ponu st vicinu, ci vole evolughjani o
un altru di purcillana trasparenti.
I Ghjudei anu tantu cridia Diu, nanzu ch cridiani tantu di una vita dopu a
morte, ancu s' a so sughjornu era un 'idea stunted. Oghje si crede in Paradise e lu
Nfernu, e speru di una volta vene in senu d'Abrhamu. So cuncede una fede
abbrica, nun cchi 'mperi su chi Stunt.
U Buddhists crede in una vita otherworldly mezi calzi in un Diu persunale, certi,
ma din av a so idoli, tempii, di prieri. Lu stessu Buddha Spostu, parl comu
idola; - Unni Diu h assenza, idoli n p esse facirmenti manca; - Ma ch'elli n ha
Diu u so idoli, unu di i mutivi sar ch a fine di a ghjurnata vi mancanu buddisimu; e
tutti l 'utri mutivi sunnu cchi o menu dipinnenza di sta. Fr noi, certi crede in Diu,
mezi calzi in un dopu e li spirdi persunale, tr noi, Diu; ma comu mortu, friddu,
astrattu, viotu, helpless stu sintimu; si crede in Diu, tantu pi parrari sulu pi carit di
Diu, ch perde a lu mischinu di Diu, nun tantu.
-Sintinedddi, A vita, di ricchezza, biddizza, sublingual di cunvinzioni riliggiusi
dipende di u cuirenti a iddu stissu postu di sviluppu di i so tr minuti. H una
riligione o dnomination gi arrivatu a l 'idiali a chistu fattu? S n vede certi li idiali
piuttostu in i pi grandi Stunt pussibule c pi u sviluppu pussibule di un mumentu?
III.
Motives e motivi (principi) di a fede in generali.
U Determinants di la fidi, tantu dissimu, a manu nantu u sap; e doppu lu granni
shortcoming di u determinants di a cunniscenza inc riguardu i cosi cchi utu e
noms puru cus di medicina fussi miraculosu e putenti cridenza avemu avutu
determinants putenti assai bisognu di a cridiri a sti cosi. Ch si po 'essiri?
A Luna di lu sonu veni facili a compii c a so risposta. Cridenza in sti cosi veni
stessa palesu da Diu omu. Ebb, in l 'ultimi tutti liturale cirtamenti priurit di
cridenza in Diu da Diu, puru assai. S ogni vera fede dipende in un certu sensu
nant' a parti di 'na rivilazzioni di l' asistenza di zoccu si dica. Or cumu pudia esse
cridutu cogently a l 'asistenza di mancu un arvulu, e s ch mai intesu, o vistu quellu
un linzolu. Not cogent ma la cridenza nta l'asistenza di Diu si puta, ch n h micca a
so asistenza una certa manera, in intruti in u nostru recognizable; sulu ca nun l
'esistenza di l' inseme di Diu p accade in recognizable in l'esistenza di u picculu
populu sbitu, ch h i cridenti Rivilazione n significheghju micca. Cus n ci h
veramenti u Diu, in i quali avemu cridutu, ci vole ancu cridutu ca iddu ava pi cocchi
vota tantu rivilatu noi, tantu chi si p crede in ellu, e eni cridenza in un veru Diu
di mancu 'na cridenza in un vera lu sonu. A sola quistione h in ci ch manera
geschahe lu sonu. Diu Language cu 'omu comu' na pirsuna? Perch
micca? Nizziarmenti s; h cus in a Bibbia iddu dici chi credi in parolla di u Bibbia; e
di pi, h fattu lu mezu di u so figliolu c u pocu ancu. par ispirazioni putri
suprannaturali di prufeti, evangelists, apstuli, Papi, santi, cuncili, Reformers Ma
postu ch tuttu chistu macari sulu sulu un tentativu di a fede, per altri din, tule un
tentativu di certitude, tantu sunnu li motives e ragioni di tali fidi, induva ci s, s
ancu mezu i motives e ragi di a fede ginirali, ca no guard qu sottu ci vole,
truv, n pudemu principi c u pens lu.
Canzona d'esse chjara: The Luna sonu ch sbitu nantu a parolla di a Bibbia, forsi
anchi di Luteru, o di u papa, comu tali relies nantu un scogliu, da u quale nimu
lumps cascar, nant' un tutale di scantu, lu tuttu a fede h, sta hannu a affruntari in
tutta a pusizioni di l 'oggettu da u fronte. Iddu nun ponnu suppurtari ci ch'ellu ora lu
teni ancu per i radicali avranu pututu fissu di tutti i puderi di i pi alti nantu tuttu
u male, n ti si sottuponghenu ogni griglia di e quistione; per ellu n ci h n putere
di f cus. precis, ch'ellu h dirittu, qualcosa piace dumand i religione; Cc
nni iddu stissu pi appoi fari sta dumanda; ma s'ellu si h digi dd pi iddu, tantu
dumand qualchissia altru s'ellu induve h qu; outputs puru assai di
disclosure. La quistioni all senza risposta; ma putemu rispunniri sulu pi lu
desideriu, ca dumanna, vulemu aiuta a ricerca, ch cerca.
, Pi pricisamenti, unu p definisce raggioni a ccittari sinza pinzari a motives , chi a
fede ricupartu , i mutivi ch a but distingua. Lu manifestu di un mutivu si chjama
un argumentu . Motives e raghjone nsemmula o li cumuna di u motives e ragi, cum'
aghju dettu, s princp di fede.
H ora b, tantu, pudete u nizziu di dumand, a fede nenti tranni motivi o pi
ragioni, tranni chiddu chi andat in ellu a cunniscenza, ci ch f mai ncontra 'na
cirtizza?
In verit, ch'ellu n h raghjone ch n s micca riligatu i quannu s'avissa
cumpritatu la motivi, cus n ch i provi, sulu chiddi chi sunnu bastatu di
cunvinzione, vasinn iddu nun sacciu e nun vulennu cririri. Cosa fa tantu sempri u
sintimu p esse ghjustificata sustinutu, dubbitu di cuntrastu latu a cunniscenza di st
pussibuli; u dubbitu p esse fisseria, ma sempri si ferma sempre pussibule, senza
avvicin si u cunflittu c a logica e sperienza; ch ghj nantu u puntu. Da tuttu ci
tantu facili e accuss macari crudu si generalized. Siccomu avemu a motives di a fede
ch cambia di cc e di dd, tantu fari e accussi p. Ma chi da tutti i populi ch hanu
pisatu sopra u livellu di animality, la cridenza in un essaru divinu si i populi ch
stu sintimu h in ogni locu in tutti i massimi e noms de affari annunci senza ellu
rividiri la sucitati umana ca l 'urtima un'immersioni p truv a so cunclusioni solu in
un tali cridenza in u sanu a natura di e cose mentale fisica, pi disputi di a fede,
micca cum' scambiamentu, n la cosa si p s d'un'antra manera disignatu, e priurit
di noi folgends ntenni cu raggiuni tali mutivu ,
U scogliu n h micca un diu, u legnu h micca Diu, lu sirpenti n h Diu, u mari
n h micca un diu, l 'aria cu li trona e di li lampi: h micca un Diu, la terra, lu suli, la
luna h micca Diu, ci ch i Negro, L'Egizziani, li Greci, chi credi Heide in
eternu. Ma h tutta sta fede nu sbagghiu nettu? Pagliacci, tutti inseme, avete u
mondu. Ser u Diu? Ma pensa ch u transmute, ca di tutti 'ch contani Diu? Iddu
dissi sulu chi idda era un rinunciu daretu si ammucciatu lu putiri spirituali, smili a
lu so, sulu pi la so 'arrivari fora. ci h un sbagghiu ca lu munnu la fanteria di un
piattu daretu putiri spirituali divinu?
Lu sbagghiu ca tutti individuale fede h dunque solu ca tali a tecnica, in Single
l'h messa, ch n'avemu micca solu in u mondu chi spera. Ajouter la fidi di tutti i
nazioni, par iddi stissi, u ligame h in ch' vo, knpfest lu putiri spirituali divinu chi
si piglia u particulare u mondu, quand'ella vi pare da veru una fede. Piazz u altra
banda, a putenza di l'individuu, lu expands u mondu, a misura di dirittu fal,
quand'ella vi pare torna la vera fede. Ogni oggettu naturale, ma h una parte di la
forza di mittirisi maneggiando in tutte e cose Diu ghjucassi di tuttu umanu, solu
ch'ellu h micca u mondu, noms de, cchi utu.
Puru la fidi ella di li nazzioni nun lu sulu a fede; da l'altra parte, ci h una
cridenza in Diu comu un spiritu si pristava, ch h risuscitatu altu sopra u mondu di
a materia , si, a so rumenzule h a so banchittu, a so discindenza. S' in Heide fede
havi lu misi giustu 'unitati di l' essenza divina, cus scarsa in sta allegru raportu c a
natura; ma unu p esse rinfurzata c l 'altru, currettu in ci ch h scarsa ognunu e
allora ogni assenza; e accuss la cridenza h arisen un prisente dapertuttu, tutte epuliticanti a natura di Diu comu veru fede, tutti i cristiani, dopu aviri cunfissatu li
paroli par senza rende sicura, dirittu Ernst c e parolle.
S no avemu digi ricenti di basa nascita di a fede, furn h una vera, p esse stata
attribuita l 'esistenza di zoccu si dica, almenu, addividrisi stu core e cumunu in i so
effetti subitu in parechji determinants o motives. Unu p pruv vecchia P'acchianari
a dipindenza di sti motivi di a fede in lu cosi cchi utu e finale di l 'asistenza di sti
cosi, ma tandu ci vole l' asistenza, e mudalit di esistenza di sti cosi presuppose ancu
cum' un datu ch cundizione, ma a ssiri sulu pi menzu a cullezzione di disegni h a
ghjusti la vera raghjone. So 'nveci di' accuminzari comu nu datu l 'esistenza di e cose
pi altu infini e vennu di lu motives e ragi di a fede therefrom, avemu piuttostu c
a chi fari cu lu motives di a fede cum' un datu, hereinafter i mutivi di a fede d
noi ch avemu sempre populamenti senza quandu piantazioni chjaru di cridendu a l
'asistenza, un certu modu di esistenza di e cose pi altu noms de si p truv
cummattenti ci ch'elli s.
Altri motives a ccittari sinza pinzari a l 'animi vicinu nun si ponnu attruvari; ghjustu
issu e senza utri fattura, serenit, ch prestu ci sponi a ccittari sinza pinzari a li nostri
animi cunfinanti pi di quessa, oramai da a ddu latu, m din ch noi but f pobbe
ch'elli s abbastanza pigliatu, sulu ca p cuntesta ch i so u vegne finu a versione i
dicisioni di male fattu da i dicisioni ligali pigliatu p veni 'n cunflittu c tra d' iddi e
malati vinutu. A versione in diritta h infini essa l 'unu ca Efface lu cunflittu. Pure
una raghjone priuri pi chistu ca cridi ca nun almenu si basa di a favori di l 'ideoluggi
susu, e ragioni di i tavulini, i heraustrten da u sopra, n ci h micca.
Ma ci ch h veru in stu rispettu di a fede di li nostri animi vicini ora sacciu cchi
la cosa vali calmu cum' per a fede di i fantasimi pi altu infini, ancu u sintimu a
li cosi di ogni tipu. Avemu roccia ginirali.
Text original
Contribuu a millorar la traducci
IV.
Principiu Historical, praticu e teorichi
di a fede in generali.
Chi nomu puru amuri, Sant'Agata li motives di a fede ci ch'ella pudia ancu
dumand crede ch'elli portanu a durari tr Ain ritornu, I mit diffiranu comu un
storicu, vita aperta, e nizziarmenti sulu ca prinu, in ordine Dopu a fari
accuminciari la esattu, accuss discrittu barrette incalfate.
mutivu storicu . H sempri pinsatu, chi nni diciunu ci ch h statu pinsatu prima di
noi h pinsatu noi.
mota pratica . H sempri pinsatu ch cum' noi crede , avails.
mutivi teorichi . Crede ci ch ci si ritrova determinants a spirienza e la raggiuni.
Nisunu di sti disegni informal reducible l 'utri. Puru siddu li vota storicu da
certi aspetti micca previstu; perch ch quarchidunu p quellu u mio fede, ci h ancu
statu serenit fattori anu a fede messagiu di fedi, sar dumandemu di chiddu; s'ellu
p esse torna in una cumunicazione ricevutu da andersher, lu posticipatu a quistione
solu prumove torna, e poi mi pari ch u sughjettu teorichi praticu ch noms de
occasioni di a fede messagiu di a fede sughjurn. Ma in u nivellu di una cridenza
specifichi lu sonu lu primu a cumunicazioni di Diu ellu stessu h accadutu l
'umanit direttamente o da u filu putri suprannaturali e, doppu ca lu mutivi strichi
saria u allerursprnglichste piuttostu; noi ch tutta a quistione di scura di
la prima nascita di a fede in l'umanit in disparti, dumandu cumu oghje a fede vene
prima in ogni persona umana, tandu n ci h certa vi cuntinuv truv u so
esicuzzioni, ch u zitellu, ch li fidi h cumunicatu c genitori i prufessori, n ci
accunsente causa di li mutivi teorichi praticu, ma dnanu simpliciamenti, per via
ch'ella h datu ellu, tantu ch in ogni casu, in particulare, u sughjettu storicu oghje,
per ognunu i pi uriginali.
Inveci di a dipindenza chondrodysplasia h unu di i disegni h piuttostu finu certi
limiti cambi sicondu a arricanusciri tutti di oggi. U friscalette, generu di la fidi chi
avi, cu pruduzzioni litteraria pussibilitati, ca nascu traversu un bellu effettu di u
sughjettu teorichi pratica di na rivilazzioni diretta porta altu a storia di colpu, nantu
a l'umanit nova entrants. Per a fede esse caricate in ogni daccapu par mera
interventu di sughjettu teorichi pratica cus debuli, poviru e ambigua aia da essa,
pensate comu si avissi un pocu mai ghjuntu circa. Tutta la capitali a fede di
l'umanit inherits un sana e di granni parti tener nzemi a l 'umanit cuntinuau a
storia. Da l 'autru latu, ma s'ella n li mutivi teorichi praticu chjapp la fidi,
propagate svilupp a iddi stissi ubbligatu, accuss si curanu u storicu a so effettu, la
capitali, unni si sempre in prinipiu a esciuti cunsuma dwindle. H comu c u
sangue; u Umtrieb di ci ch h digi dd, d forza, a vita a forza, n lu
manciari; ma n p pigli forza, a vita a forza di u so Umtriebs iddu fici lu
sangu; h bisognu di lu pastu.
So li nuttani storica vermchte accussi picca, senza ch u teorichi vita comu a
pagari la cuntrariu, nimu h fattu u sviluppu di e cuncezzione di a fede, sulu fattu
nantu s stessu. Ma ccuci ch u co-funziunamentu a vergogna di motives n
impediscenu micca, ma seguit l 'azzioni di ogni indipindente ancu fin' certi
limiti; i sap ci ch'elli travagli inc e menzu tra d 'iddi, unu havi a sapiri nzo chi
ognunu si prisenta u so latu. H sopratuttu cum' l 'incontru, ca facannu capiri ca li
tri motivi in generale, u mondu di a fede nurse di tuttu, ghjudicati, a tecnica a
pratic trattendu si di u singulu individuu di a fede n esisti micca. Invece, avemu
vede qu, in tecnica quessa, n ci ca mota vorwaltend o ancu solu, tantu ca erunu
ostili a lu altri, isciuta, e lu cunflittu di motives comu spissu comu lu so
trattati. Quandu Index e urtudossa Protestantism u principiu di storichi, u
maiuranza, i teorichi quandu Neukatholizismus i duttrini filusfichi di religione, in
li nzignamenti di Cunfuciu e la riliggiuni statu di vita comu tali. Cosa li mutivi
strichi un' ci crede, voli la vita e teorichi n s micca abbastanza, par raghjoni n a
nostra salvezza di interessante, a la natura di li cosi, pare noi. Da l 'autru latu, nunda
di pi cumunu c u coddu di u sughjettu storicu pratica u sughjettu teorichi
dunque nunda di pi cumunu c u cuntrastu tr a fede di sap; torna nunda di pi
frequenti c chi unu di l 'utri dui dreie vi effet sottu u so pastoghje. So li in
arruganza chondrodysplasia storica chjama l 'na vota dura ch h divintata circa lu
Heilloseste ch necessariu per a salvezza di e voli lu tuttu chiddu scenza nant' funi; u
praticu, dicisa monitored secondu u so prugettu, u maestru i duttrina, cus a
direzzione di u propagation storicu di la fidi e la forti nfluenza di scienza casca; i
punti teorichi quibbles nasci a fede storica in u so natura di sacrific i so b, a
verit.
Nun sulu cu iddi pi cummattiri contru li guerri di tr figlioli, anchi si pigliaru
ognunu la stessa; e comu lu pesante intra u sects spissu chi chi la riliggiuni, ch si
prupone , h c u hassles di motives.
So sustina la mota di storica in la cridenza in u Kettani e la Bibbia, ci torna a la fidi
di l 'Shiites e Sunnis, qu, in fidi di u papa, Luther Calvin; praticu in u generu di u
Faith On a parte di i sacrificadori i magistrati di u so benefiziu u nostru cumunu
salvamentu, u favuri di cc di dd chi latu di i so benefizii; i teorichi in u duttrini
cunchiusioni in una vista supiriuri arquantu truv in u corsu di i servizii classi par
iddi stissi.
Ciascuna di i tr disegni p esse trance un veru, pronounceable in argumenti
addiv tuttu summatu era, cus f custruitu u liscii, la divisioni, lu cunflittu, li
straying e cunfusioni, anchi si ferma nunda di pi c ci ch avemu dettu, u pi altu
generalisation, astrattu, cima, clarification, pusizioni di currezzione, cortu cumpritatu
di a un'ala e limitazzioni authoritative nantu un altru latu di un currispundente
mutivi. Ciascuna di l 'tri argumenti h bastatu per s stessu, ghjusti a fede tene, ma
solu in finora ch ogni misi di punti principali l' altri ponu f oghje; cum' essendu
ma l 'utri bisogni, ancu entre in u serviziu di altri tantu di novu, fidi' n scutu l
'arrestu china si sustituisci u solu per via di u unanimity di i tr; So unu avissi a
mantniri solu esse pruvata ellu resta.
Si p esse dimustratu ca havi lu dirittu di esse basata annantu ci U ghjucadore in
a storia, ancu amarore di ci ch vi Simona lu futuru, circ in lu ricenti altalena
spenniri; ma sulu pi mostranu ch sulu sulu a chiddu chi currisponde u mutivu la
natura di li cosi e li bisogni di la genti ca po 'n scutu Simona e addivintari ognuna
mantene, ancu ci h una simpatia cuntinuari. Si p esse dimustratu ch h dirittu
tene u megliu per u pi veru; ma a veniri a la canuscenza di chiddu ca era megghiu di
tuttu, di tutti i tempi, u Fuens h bisognu di u sap f in a storia sviluppatu di lu l
'movendi raggiunevuli un'immersioni in la natura di la genti e cose. Si p esse
dimustratu ch era destra, nun sulu comu bona, ma da dumand a cunsidirari i cosi
pi altu noms de prima di tuttu, sopra tuttu u natura pi bon sensu viulinu di
experiential di cosi, comu a la cchi nica e cchi cumuni; ma cumu limitata, a
raghjoni individuale a so cunniscenza experiential di la natura di li cosi; accuss ci
voli dumand torna, arrimbendu ci nantu u diferenza storica, e supra lu quali a
m'appoghju cu dda, comu lu cchi currettu a cunniscenza di ci ch h, avemu ancu
megliu serve i nostri li rilazzioni, ripresa ci ch noi megghiu serve , lu cchi
currettu h.
Tutti i liti tr i disegni punta storica, teorichi pratica dunque dissolves
finalmenti in the past, ragiuni pratica aperta nella categoria ognunu d'iddi, e la
mosse porta a stessa u nivellu di stu stabilimentu.
In a lettura vanu cuncretiz a fede u puntu di unu di sulu li tr ragi. A Luna
sonu ch vole s'appoghjanu solu nantu lu sonu diretta da Diu, ci vole sempre
ghjusti a varit di lu sonu di s stessu, altri traversu u puntu pratica di vista
stricu, ca un tali cridenza particularmenti, li chiama altrimenti palesu o bonu, chi era
megghiu. Quellu ch strive per u megliu riligione di tutti, ch'ellu crede ch'ellu li
riliggiuni d 'amuri, lu megghiu naturel voli par tutti, iddu ava mmintatu iddu stissu,
s'ellu n so avia trovu par Cristu? So ma ch'ellu ci vole u sustegnu storica. Or si
vede sopra i cca, prima di Cristu le nazioni ch in ogni locu, s'ellu si era cus
fciule invent sta religione. Invece, sulu ca iddu stissu statu allivatu in ella, era u
puntu pi altu pratica ellu truv lu stissu e si der. E chi vole custruisce, parta
nantu quissa, spirienza, ca vitti intornu u cumunit liberu materialists chi basta
stu principiu, ma stu principiu, quantu si ritrova sempri la cridenza in Diu, a vita
eterna dd.
Chiu tostu discard unu di i tr materiali bastimentu, avemu mettela a volta; ma
di pi nantu ch ci tocca isari e petre lea.
V.
U principiu storicu.
Un omu dici a l 'utri. Chistu lu brevi trmini di lu principiu di storichi. Parlata,
scritta, la lingua e` la stissa. Nta sta manera, la fidi di lu populu h propagated u
ppulu. Ma cumu si prima ghjuntu l'umanit?
Da u prima, si p and partutu sulu andati, s' vo t'aveti u sensu; ma ci vole
principi c u ginirazzioni cchi tardu, senza sapiri lu, vede s'ellu h trova-turns i
mezi nantu u primu. U agenti s'ava fattu a lu primu nascita di a fede, ma h sempre
st tantu ncertu cum' u primu origine, lu primu Statu, u primu di sviluppu di l'omu
ellu stessu, a scelta tr u SCUDISCIASSERO assai oppostu a passari lu sopra, a
sola cosa h sempri vogghiu stari 'na cridenza, no nun cridi a lu mutivi giniralmenti
qu, ma cunnoscu. tantu avemu aspettatu almenu ch quistione di a turnar pi tardi
c certi celui; e 'nveci di dumandendu a prima comu a fede primu ghjunse l'
umanit, avemu a prima dumandu ghjustu cum'ellu a prima vene ognunu u nostru
tempu.
H c a nascita di a fede cum' inc tutti cosi. In tuttu, a manera a prima
generazioni di a strada spartutu e so variet diverse, cum' a nascita di u repeats
cosa. L 'na vota cuntrattu dopu sparagnati tantu d ch u spechju costu di a so
prima nascita a la nova furmazzioni, induve n calmu, ma la parti cchi mpurtanti e
cchi mpurtanti, par ch cuntenenu quessa, li cunnizzioni di u rptition di a so
esistenza d in a so asistenza, comu ad av repealed.
Ch n era fr elli, una statua, una pittura, un puema di cre una erstesmal. S u
travagliu na vota di dd, si h facile scacci una millaia di volte, cunseguenza,
ricitati e ristampatu.
Solu dopu millai, prubbabbirmenti milioni, billions d 'anni, chi a terra , pudia
svilupp una coppia umanu. Era unu sulu dd, tantu era facile ghnchinu la terra, e
prestu si sar difficiuli difende i so overpopulation.
Comu lu lingue urighjinaria, nuddu lu sapi, e nuddu si saria in gradu di l'invent
New; Av ch'elli s inventata ogni zitellu po ampar si podit.
Chi mi 'nteressa lu costa tanti voti di emergenza, pi addumari lu focu, in lu
fornu. S' ardi di novu, piglialu: ecculu dd a primura ch n offre a casa.
l 'elaburazione di una malatia, di slitu la vinci l' arte umanu a dampen k n menu.
In u Allen si p dopu u primu mutivu di tematiche esistenza, e tu nun ti trova
pi; la causa di la vita dopu h facile truv; ch'ellu h simplicemente prisente in ci
ch h digi dd.
In una lettera Dr. Haug d'. da Puna in uccidintali Est Indies. Sept. 7, 1861. Foreign 1862. No. . 5
felicit effaces, l 'omu scimproriu si mantene, u piaci lu, e cale di u raziunale solu
per via di sacrific a raghjoni. Avemu micca millaie millaie di numarosi favuli
sparghji in la stissa manera; e avemu a vidiri supra la fedi di i populi; ch'ellu n h
micca cumplettamente manifestazione errore fata fvuli? n face una cridenza
contra l 'altri? Pisci spata, sacrificadori i magistrati anu inventata spenniri; Ora iddu
va traversu u mondu.
Sti objections s nantu a superficia; Ma andemuci un pocu forti.
H vera ch fede h accettatu da ogni primu, senza raghjone; Zoccu nun lu
suggettu teorichi praticu, h ubligatoriu, ma si tener in generale, micca senza
raghjone. Da u zitellu in Bonifacio, u primariu i ppuli prus n; ma ch n h ci ch
ci runi sicurezza a li longhi scappu. U zitellu n ferma micca zitellu eterna, u ppulu,
crisciri, in ogni nazione crescia una parti supra l 'utri, e na parti di lu ppulu supra
l' altru mondu, u generale guvernar i figlioli, a fede di i zitelli di a parte di u
populu ch ferma nantu livellu di u zitellu. In generale, ma a fede h pass u so
analise. Sapete, ch'ellu n esisti micca, spessu a tecnica, ma ch'ellu h, h sempri
nantu u mondu. Iddu h firmatu una Rivuluzione francese, perch h un annu eranu
1848 firmatu l 'aspittatu attaccu di l' materialists di tutti i tempi; ellu vi parmetta
tuttu. s' certi sacrificiu, dopu una longa esaminazioni cun cussu puru ragiuni, di
cridiri ca ci avi a essiri luntanu da lu mutivu pi dari lu mutivi principali di a fede iddu
stissu. S', sopra tuttu sacrificadori i dirigenti cercanu pona lu, quannu puru chiddi
striving hair si, chi nun hannu lu in elli stessi, accuss ci deve esse assai viva e
ginirali ragioni Temperance pona ellu. cus sia u scopu storicu a stessa micca di
pi adequately raghjoni chjapp u forte postu di veru, ma po s vultati u scopu
publicu furzatu nantu raghjone generale solu.
E di novu, siddu la cridenza in a storia propagated in generale, In Lingua piena e
fuli, a fede contra l 'utri corre, i viveri di cunfigurazioni di a fede di u par
generali, di fid spcifique, s esse distintu territriu. U ispensata parente lu fattu
ca si tratta di divinu supra e otherworldly d l 'umanu stu mondu, a salvezza di
pi altu infini ch l'omu era messa in rilazzioni a par pocu impremenu e nazioni,
arquantu una maraviglia. So vole ancu therefor, micca per multilinguism fine situ a
fede, h necessariu : generality e compulsion di la ragiuni. quant' noi piace d u
particulare di cunfigurazioni di prezzu a fede, avemu dunque micca abbandun tutta a
fede. Unu avissi a dari nuddu si sona cu lu bathwater; s' no distribuisce Diu c l
'acqua lu bagnu?
Lu gran uttinuti di upposti ca si mostranu a cunniscenza, n h micca a righjittatu a
cunniscenza, ma prumove , cum' per qualsasi altru suluzione di na canuscenza
contradizioni alza un passu di lu purtava all'ariu. S'eddu aia da essa micca sfarente in
u fede?
S' unu dici ca la storia di Diu di u dopu aoggi, comu tutti l 'utri miticu
scrivutu lu timbre, di ogni altra Fable, accuss lu assai fattu di diffusioni stessa h cus
in opposizioni how much. O utru lu Fable, a storia, i altrimenti rializatu da tali
travadd com' a durata tantu, per cridenza si pruduce. Mentri ci sunu
prubbabbirmenti certi fuli e favuli, animale ch voi circari di l 'et in India dittu
comu cun noi; ma ca sunnu puru di Rarities assai particulari, a so diffusione sulu
assai accolta contru u d cridenza in Diu, ci ch h la cosa principali ca tutti li
teni in India qu per favuli. N'anticchia vermchte mutivu storicu, micca f pass
u gran Fable di Diu di u dopu tantu luntanu accuss longa a trsiri intra lu putiri,
s'ellu si fussi veramenti un Fable. Pirch si faci qu, i seguenti ussirvazioni, spone
espone infini a la mutivazzioni da lu suggettu.
Error di verit tenint in cumunu ch'elli ponu esse propagated in a storia, e ca la
distribuzioni h tuttu lu cchi smplici, u pi, h pigliatu radica, una fede metti cchi
facili, u pi, h statu tener; ma h a diffarenza ch vene c a verit indefinitely, inc
u sbagliu di sulu finu a certa limita, par la vera fidi, comu lu Tende, qualcosa
arricchisci Corsets e conducive , quarchi cosa di jiri risistenti u tortu, ci ch c i
diffusioni a durata di a fede Cresce ancu e nfini nicissariu, cunsidarendu i benefizii
di u vera fede. n h dura truv.
Cumu avemu chjama una cridenza vera bona? Pirch si currispunni a la natura di
li cosi e li bisogni di a ghjente. Cumu h tortu e male? Postu ch'ellu tengu cus a
contradizioni. Ch a siguenti manera da sta gi un priuri ? A fedi di pi Tende, u pi
longu h dura, lu cchi uppurtunit ch vi porghju truv u sviluppu di a so Assent
o di u so cunflittu c a natura di e cose, u ppulu a frici; p ghri solu in
cunfurmit c a so diffusioni a durata di u stessu, l 'effetti principali e cunsequenze
ancu. Da l 'ispensata sfavuriggiava h per , da u cunflittu counteraction contr' deve
nesciunu i so studii sparghjera a cunsirvazioni cchi, ca ci crisci cu la diffusioni a
durata. In una parolla, ghj u rapportu c u principiu teorichi praticu, ch definisce u
successu finali. U principiu, storico, vene u b di u male, veru, gattiva fedi
uguali a equip; ma n h riguardanti lu in una cundizioni di punta di lu principiu di
teorichi pratica. U scopu finale h truvatu tutti in tutti i raporti; e si p truvari
difinitivamenti solu in un veru bona fede, inveci.
H din qu, c a fede cum' c u focu. u focu h cunsideratu cus beddu pi faciuli
p ottene, i pi luntanu, h statu resorted , ma ancu di cunsum di pi tardu a so
materia; e avissi a essiri longu surtita da nantu a terra, siddu nun sempri
nachwchse novu sustanza. Cus, una cridenza ca materiale non sempri novu Cresce
fora di a natura di e cose, un veru e ginirali 'bisogni di i populi, n s'intestanu u
longu scappu. Lu cchi lu sussiste, u pi luntanu ca aoggi u pi i so cunflitti c a
natura di genti e cose so elaburazioni, a so cunsequenze incantu accumuler
diffusioni, u pi vicinu si movi i so punti allegria, e accuss si vidi nuddu un'errore,
innamur Fable dopu un altru, a verit, ma tempu pi d forza, entre in terra,
salvaticu firmer.
Ogni male a fede ogni mala fedi si juncu na vota ogni mumentu quelli ch puntu
in parechji di cavallieri ch i so studii sparghjera a so durata luntanu, aumenta li
cunnizzioni di u so revocation nantu u so crescita. Allora Candu si veni a lu
nvintariu di a fede da termini assai ginirali, pi tutta l 'A au fede malati. A u principiu
powerless contr' a putenza di i so ispiratori principiu storica battennusi principii
teorichi pratica si avanzava in terra, i pi, u pi lu stissu cu novi armi di u principiu
di storichi, punta di a quantit Dracula o putenza solu di discursu e malfatte, p
nun cridi a tutti i genti a Diu. Unu avi a fari li mutivazzioni di a fede accussi picca ca
tutti cridiri lu stissu comu na dicisioni in u statu ch tutte e esamin u stessu. Ma quasi
tutti e lu pisu a voglia di voti bisogna conti di calcosa. Av si p esse assai difficiule,
u cunflittu tr ci ch pi ghjenti ci ch li megghiu e wisest vulemu per esamin e
mancu sulu pi dicidiri ca sunnu lu megghiu e wisest in unu statu spessu. So sparte u
Uniti d'America da, sti lasci sempre i pi pesu monarchicu nant' u pesu ch ripone
Republican di pi nantu u nmeru di voti di novu per esamin u nmeru chi sunnu
comu hannu lu megghiu e wisest pisu applicrisi, quelli di a pisu si prutrassi gehends
truv, unni era statu ritinutu. Ma stu cunflittu n h micca furtuna, la cridenza in
Diu. Non solu marca u pi seriu, ancu u wisest megliu, o almenu di u wisest
megghiu cchi genti crede in Diu, ancu s' t voli d individuale Gotteslugnern ci
ch in un certu sensu, ma un contradizioni in adjecto h ch h u wisest e megghiu si
podint agatai. Ch tutta a saviezza, la justizza piuttostu nantu u latu di Diu di fidi
ca lu atheists, ch'elli s difficiule ricus stessu; e si voli nig, ma a so voci n
aghju nunda dumand pricisamenti picch di i so picculi numari i so
weightlessness Average in Republican comu li munarchi.
Av, h cumunu ca u listessu chi tniri la maggiuranza di li voti in u statu di a
giustizia sopra tuttu, u raprisintanti di u supranit assuluta di li genti, spissu a lu stissu
tempu sunu atheists ch n ancu scantati, avvinta, ch'elli s in stu grande lingue
minuritarie in quistioni di a fede , Si lu megghiu si ponnu attruvari na maggiuranza di
li voti in affari di statu, perch micca a quistioni di a fede ch cus bona nunda di u
populu devi esse raziunale per elli, cum' i veri Statu. Qu h un inconsistency
immensa.
Si p din spessu u cunflittu asista tr i punti di quellu primitivu di i populi, ch
in un certu sensu, avemu lu vantaggiu di na vista pi di Pisticci navet, quelli di un
et avanzata. Ma stu cunflittu n h micca cun rispettu a cridenza in Diu, ma solu c
u rispettu di u generu di stu sintimu. Li populi di quellu primitivu comu li nazioni di
curtura cridite solu in versi, Diu.
A ogni modu, si p issiri usatu a lu stissu argumentu comu lu storicu di la cridenza
universale in Diu, ancu di viveri didattica spcifique, sulu ca u pi sicura General
messi in ch ogni spicialit. cum', h cum' per la cridenza in Diu di l 'utri pezzi
principali di a fede. Next l 'esistenza di na mmagini divinu p esse in parte o di lu
pisu, ca duvu ssiri sicuramenti lu voci di li ppuli e volte, vista, i servizii di punti
particulari di l' argumentu storica per esse b trouvs.
1) L'unit, sumiglia di l'esistenza ri Ddiu, ca veni esigenza di schedari
ricunnisciuti da u pi sviluppatu, in educazione lu cchi avanzata, lu futuru di u
pianeta indisputably duminanti, e nazioni, po 'aviri arcuni strati i radicali di u
riligione polytheistic elli par u uniformi nizziali cuncipita esistenza divinu sulu doppu
trasfurmata da splitting up o figments in un multiplicit, certi ancora truvari un
accostu in a prisentazione di tutti li altri dii, Diu supranu.
2) Parse in una vera murali si sprimi tra omu e Diu, e tra 'omu da Diu, ca iddu
stissu in la riliggiuni subjunctive fin' certa limita, da appiec u so circulu azzurru
uttinutu effettu u latu murali, ma in la riliggiuni cristiana h statu.
Text original
VI.
Lu principiu praticu.
Man crede ci ch piace crede ellu, serve, avails, era u cortu and di u sughjettu
praticu.
Ora nun nni piaci di na liggi di custumi, l 'unu pi vulinteri cum' esistenti o
prussimu, ch pudia crede ancu ch u so asistenza no li piacia, difende, h Pious; a
fede elli si porta dirittamenti o attraversu u so effettu nant' u nostru piac c, e la
simpatia per stu piac s involuntarily un mutivi crede da.
Da l 'iniziu, ancu s' unu ci pinsari ca un tali mutivi puta u populu b per azzione
furniscia o sculin u satisfacente, ma n a fede, comu si era digi fattu,
ditarminendu; ma spirienza rica lu in un'antra manera, ancu in l 'affari di a vita ogni
ghjornu.
n vi scurdate, comu li spiranzi di li pirsuni sunnu suprattuttu ditarminatu da a so
brame, comu si crede tuttu ci ch accittonu Appellu a 'sti primure, di tena a cridite
ch elli contradicts, comu iddu musters so ssiri vistu truv ragioni in ca a
resistenza di stu senzu, thereby turnatu stissa deceives p ingann. Nuddu, per, la
lingua e` la genti stata difficiule truv ragioni di quannu fu cherche, e la notti scura:
quannu l 'ria unni si movi lu, li cchi picca spirienza u dirittu Dec, lu cchi granni
filsufi divdinu la ciucciata di ste raghjone, o lu cchi smplici ch'ellu crede senza
nisun raghjone.
Una volta ved granni culoni nantu u pretenzioni di pradiletti fora contru t s
distruzzioni in terri assai luntanu; h u mutivi praticu, ch nimu si a ruina. You
speranza credi circa lu futuru la distanza fra i quali n offre u prisente. Ghj per
quessa, u li livreri tesoru di ghjochi,, quacks, alchemists, charlatans di tutti li tipi fari
comu bonu los; sfruttavanu li i mutivi pratica di u ppulu, i pi facili cci ditarminatu
a fede, sempre di pi ESPUGNATE pari ch ghj a cridite; e chi prumetti a Pinocchiu
lu cchi outdoes l 'utri.
Ma lu stissu cosa comu addimustrannu granni putiri a lu regnu di superstition, Offri
li stissi, s ancu di pi, a putenza in spazii di a fede in lu cosi cchi utu e noms de,
accuss ca si p dumand a fronte, di sicuru, s'ellu n h ancu pi grande
superstition , Li cundizioni di li jammi di u sughjettu qu s i pi boni, e accuss i
benefici sunnu li stissi di cc li cchi granni.
Nun sulu sunnu sti ogetti di a fede u sporcu, folta trapassa i pi esperienza; n h
solu u facennu cc, cchi ncertu, u so circulu di punti di a lu puntu cchi, ma a fede
u mutore di a fede e havi macari lu cchi mpurtanti prufondu influenza nantu u
currenti u piac di u ppulu, comu lu cchi mpurtanti e cunsequenze praticu. In cortu,
h qu, di u sughjettu pratica in tutti i salut l 'attaccu cchi ficaci, di limu. Unni
nuddu aiutu umanu abbastava cchi, unu populu corsu di una divinu, e picch unu
yearns cridia ella, credi sempri lu in quandu n ci h micca ghjuntu in a
cumpetizione di tutte e preghiera; si pigghia sulu l 'utri fidi aiut ci ch h micca
Diu, in sta vita, ch'ellu vi dar a' na vita futuru; e noi din credi in un altru
vita. Qual'h ch refute a nostra fede? O senza provi h, n h micca un
refutation.So fede vi s offerte fede calmu, f cresce e sustegnu di l 'utri. Ch
omu voli vede pi, pi chjucu vistu, si cridi di lu cchi, e eni cridenza religiosa
chjaramente senza cateri.
So Paul dici (Low XI 1..): "Ma la lingua e` la fidi una certa libert di u quali si
mette a vostra cuntrollu ghjudiziariu, n dubbit ci ch n si p vede." - Pascal
altri crede ci ch' no piaci, veni usatu, avails f crede, manifisteghja sighi c i
mutivi egocentricu, quannu a so fede prumminti se vantaghji, o scanzari frommend
ancu tena lu quantunqua noi stessi frommend agisce secondu un mutivi statutu,
nun veni nni lu stissu di lu so 'bona. mentri sia motives a tecnica spessu cuntrariu
dura, si cussu accordu tutta nsemmula calmu comu longhi cum' u so benefiziu di a
fede ci va cu lu ginirali.
Truv, prete in u so vantaggiu ca lu ppulu di crede in Diu; parch i so pristiggiu, a
so putenza, u rivinutu dipendi. U regents trova in a so vantaggiu chi u ppulu di crede
in Diu pirch lu scantu timore di machja alta n p asista s'idda sparisci prima di
lu cuvirnanti perch a fede in Diu li d i mezi, a so dignit comu unu d Diu usatu la
liggi chi si d a rapprisintari comu sanatorium di Diu; pirchi sentimu asgiata ch li
mantene l'ordine suciale, ch s incaricatu di elli, ch u so mantenimentu dipende,
h liata u curatu di cunvinzioni riliggiusi. Sacrificadori i magistrati trova in a so
vantaggiu ca lu ppulu di crede in una roccia, c un cinquinu avvene deter da
castiu avvene, induve u filu di stu latu nun cc' h bastatu, comu si po soprattuttu ch
u celu a 'nfernu cu na manu accuss seduzzione, nantu l' altru manu comu 'na
Deterrent, culore culurata, arrist comu un cumannu, la sapie ne fait per senza mutivu
c ghjustu e deter; voi sapiri nzo chi un densita effetti s state uttene cun ella.
Sacrificadori i magistrati s a lu frunti di la genti ca scurri educazione territriu,
urganisazioni di i classi ; e accuss putemu vidiri anchi chiddi chi si cridinu a nenti,
f didattica ch fede religiosa p essiri sarvata e propagated mezu u ppulu. Iddu
un istitutu pulitica Parechje sulu ca iddi arrivare unconcerned circa la viritati di
chiddu ca veni cridutu, per nisun altru mutivu in forza, comu pirchi truv tali
interessante. Quantu Papi, n ci p essa statu quelli ch crdenu nenti, e 'erisia
extirpate ancu chjam c eretichi. Napuliuni venia di cridutu nudda, com' a so
stella, n h lint la riliggiuni. quand'elli s'arrinniu, duranti la rivuluzzioni
francisi, era sulu lu cultu di raghjoni, dritti di l'omu, u capu di i ripresentanti di stu
cultu si ficiru lu stissu cognomi a tniri sulu cu sona-stabilimentu di riligione.
Fmuci sente ci ch Robespierre in i cunventi di lu mumentu cchi bruttu
spaventu Age (7 di maghju di u 1794), comu si era Pinocchiu girannusi versu li umbri
di i abominate Anglini e Eloots disse 1) :
"Cosa pudia Invitanu voi per annunzi u ppulu, ch n ci h nimu Diu? Perch
h lu in i vostri ochji, tandu interessante di f cunvince a ghjente ch una forza ceca
vinciutu h sopra u so destinu, a arbitraria prestu morsa, prestu castig virt? ch a
so anima era una pccula amarore, di perda a iddu a la porta di la tomba? ellu Infuses
circa lu pinzeru di a so distruzzioni par wahnsinn e pi eddu sentimenti unu, comu lu
pinzeru di li so 'eternit? iddu cci duna cchi rispettu di i so pari per elli ? to defy
pi omaggiu a la patria? cchi tosta di a tirannia di i? pi disprezzu di a morte,
lussuria? voi ch site a so lamenta un amicu virtuous, tu nun cridennu ca sutta a parti
pi di a so essenza h scappatu a morte? voi ch ti pienghje nantu i spaddi di nu
figghiu o di moglia, si voi poi cunvintu da certi gossips ca nenti di elli, arrestanu
comu Case a polvara? chi ti fal sottu i colpi di un assassinu, u vostru noms de
suspiru n h micca una chiamata a ghjustizia eterna ? Lu servu supra lu insce renni
lu tirannu supra lu biancu carru. Cosa ci p sta quannu lu stissu tomba foru giranno
sulu dintra li frasturnava, u guvernu? Case sophist, par ci ch manca vuliti di un
servu u bastone di raghjoni masturbarsi penzu a li mani di morsa, hannu un velu
neru nantu a natura, avvicinendu di svintura a la disperazioni, clap u focu maltratti e
la virt, demean umanit ? U pi sintimentu e lu Patrun'i omu unita, lu cchi si h
attaccatu nantu idei ch cresce a so essenza addiv i so cori. E pirch t'avissi n tali
idei verit? I almenu n capisce u funziunamentu di l 'omu naturale pudia strumenta
fictions, ch s pi interessante ch tutti li virit. In l 'ochji di u Tetra h tuttu veru
fondu, ci ch in u mondu h bona, solu in u ghjuvevule. L 'idea di nu cuvirnanti
Essa e lu eternit di l' anima una d 'eterna di la giustizia; Iddu h micca solu
sucialmenti, ma din Spagnolu ripubbricanu. Ch n li cuspiratura, avemu punitu,
mette in lu locu di Diu, u facia di i tempii? Cosa utru ca li lotti, nenti, a morti! "
1)
priari e cantari; tutte e chi nunda stu pezzu; nantu quantu pi interessante di
lassari lu tempu, voline cuntattu i pinsamenti. Da una ghjesgia puta custruiri lu
granni casi, u Prdicateur putissi, 'nveci di travagli camp altri, aiutannu li u
travagliu, o travagliu di partenza. I, quantu p esse interessante adupr li petri,
chi serbit a li funnamenta di la casa, unni si prufitt di nuddu; si puta custruiri la
casa, di un inseme pianu, sopra; si avissi avvena; e accuss macari lu palazzu di la
sucitati umana putssiru esempiu, si unu ci avissi priv u mutivu religiosa, di sicuru,
tantu prufunnamenti impegnati in ca cchi genti chi campanu in u bastimentu, nun lu
viju.
na vota ti leghje un racontu, pricisamenti n vogliu n si n'invinia nimu; din vene
nunda nantu. Re Alexander era un r barbareschi tr cacciatura di razza noblest
pagatu. Ava una in i so casottu di lu cani, animale lasciate un cervu a fari
accussi; U ghjacaru ripone tranquillamenti; Alexander in zerga supra l 'animale
sluggish AGG urdin tumb u cane. Di listessa manera era cu lu secunnu; lu terzu
gruppu si ancora. Quannu si 'ntisi lu Re barbareschi, Ghjes disse Lisandru: "ti
facisti agghiuttiri un cervu in lu casottu di lu cani; ch un leone, o tigre in, e ti nni vidi
ci ch vi tocca i cani". So una fede religiosa ferma truvava in u picculizzi la vita, e
la matina a la pi grande energia, u salvaticu h.
Chiunque crede ch ci h un Diu, ma micca in lu corsu di lu tempu, tutti i
dittagghiaru in stonde u megliu, li forzi si attruvau 'forzi e dispelling male stissu
macari noms de face u spechju di megliu, un Diu ch accuss granni, comu lu male
esse cunciliari accuss grossa, pi di-juncennu da sta vita a la roccia, i mezi dalli a
extinguish, una vulint saviezza ch cus vai a manu in manu, h, di mpastati in
burrasca e hailstorms, ch devastate i campi di la so 'bona furtuna, in cunfidanza
Diu, comu a na giacca, e biancu, u sole in u celu, ch n h dunque ulmpicu , u so
splendore beddhu di novu; ch n crede in Diu, n ci h micca a prutezzione, si
sbucina in iddu stissu, e vitti a la disperazioni, o vinni dipunutu lu so Temperatur
ruttu e barometers, li cui Picbille, avissi a fari sustituiri ellu u cumandu di u celu.
di sicuru di u ghjornu, l'ora, lu raiu, l 'occhiu tirreni di guessing, i stessi u tirrenu e
risorse timpurali lu megghiu, e cose cum' di male, ch elli si rimpiazza cu cuntrollu
ghjudiziariu in Diu. Ma quasi tuttu a tecnica ntuvinari, si ne cumporta tutta a nasciri
Unpredictable in u mondu induva n teni sulu un punto, fattura, pirfettu di sicurit
comudi, at a liscii cuscienti suprema ci away i legi cum' un inseme in corsu di u
tempu tutti li megghiu vuluntariamenti e capaci.
H vera lu principi di l 'umanit, u sensu di u spannamentu dignit umani finu
certi limiti, na bona Lichid pratica di pirsuni chi nun hannu nuddu fede, lasslli
lbbiri. Ci s murarmenti irreproachable, u travagliu di u cuntrollu di u so cumpagnu
ti humains, genti chi credi n in Diu, n eternit. Ma ancu qu s piuttostu eccezzioni
c una regula; pussibili li reguli di atheists s Entre populu inglese depravity e
unbelief attaccanu tantu cumunu inseme, incuragisce valuriz cumprinzibbili tantu
ca inglese depravity a gattivera sar beata iquivalenti. Siconda, avissi quelli ch s
princp di l 'umanit, ch sensu di dignit umana, ca avissi a fari sustituiri religione,
p micca svilupp, comu pi crisciri e educazione una nazione, ch'elli eranu prticu
da cantu riligione. Ch a iddi, ca cridinu a tali crudelt, o crede vuliti, ma circ in
psiculugia, o storia, siasi u Lichid n pudia chiddu a fari sustituiri quessa, a mio
zitella, puta tniri o h tener unni. Invece, nuutri viriemu allwrts tutta l 'umanit
c u riliggiusu in agnuna di cunnessione, sorghja, caduta, caduta.
L 'aria n h ringrazi milli voti, ch'ella h cumuna d allwrts, lu suli nun ca lu
fa a luce, n religione, ch si cunsidareghja di a suciet umana. U scopu suciale
accuss picch; tantu veni nfatti cunziddiratu self-evidenti ch h cul. Ch l 'aria, s'
vo avete u soffiu; ci ch religione, s' vo avete a l 'umanit!
H sicura ch certi Certu, senza fede in Diu, in omu n pudia truv, munimenti
altr' sicuru ca sti stissi sentimenti ch s, induve e persone si senti, pisendu a pi,
fattu iddu lu cchi granni, megghiu, li cchi beddi cosi storti s impauriti. Av ch'ella
h soia, a cumannari lu populu a lu senzu di dignit umana, e ca si tagghiau ca a cui
sintimu umanu p ancu e addivintari ognuna lu cchi granni dignit. Cus bella, cus
la grotte s i sentimenti d'amuri, si fida chi avemu a purtari a giuvanotta, in carica,
amichi, mi davanti tutti i criaturi; i sentimenti ch avemu a purtari Diu, avemu
cridutu spicificatu calmu in Diu, protrude di l, comu la palma ombrello nantu i
fiori, erba, p esse paragunatu nunda di tuttu lu sculin e rimpiazza; e li omi pi
amatu iddi stissi nun ponnu poi iddhu scinnia. dans le volte di pi bisognu di crede in
te voi, ma solu per quellu ch, si parrava di tutti dui patruni tuttu stranu, Cridendu in
un tali havia a nuutri viriemu certi pirsuni gottvertrauende traversu G matinu
magre, cirtamenti na bona mira s'ellu si nni jemu in un certu sensu pusitivu, e comu
ogni notte c i cunniscenzi sentimenti ch a tengu in manu di Diu, 'na minzogna fal
e in tali fidi infini muriri. A vista cun eddu! Lu rusciu de lu cunzidiranu chi ghjaci
fal in i sentimenti di a so dignit umana senza a fede in supiriuri a prutezzione di e
esistenza avvene mori. A vista tristu!
Li rapprisintanti di lu principiu di l 'umanit n s despisers arti. Lu arte
appartenenu u megliu a risorsa educazione di u ppulu, i mumenti cchi mpurtanti
di l' umanit stissa Giustu allura, si misi a so principiu di l 'umanit in lu locu di a
fede religiosa, e vidi zoccu l' arte u fervori di u artistu ferma sempre. Tutti i cpuli
cadunu o mai attruvatu; i dii, grecu, mutivi di tutti i tempi, putissi nun esisti; di u pesu
di Raffaeli, Michelangelo era ingrandatu nun c' cchi materiale; una pittura storica
fretu h u pi altu di l 'arti; pirch tuttu u caldu ancu u so rapprisintazzioni storica
prufanu h sempre a so surghjente appiattu in a fede in un pi ch aghjunte surtantu
umanu; e no duvimu vicina, allura veru, u tuttu arte h evultisi da u principiu
religiosa di. Av, unu putissi jjc dopu tutti, n i dii, greca, e mancu la Madonna
Christian aghju sempre campatu in u archetipu; ma la cridenza in un altu esistenza
spirituali di l 'omu avia a raghjone di tuttu, hervorzutreiben sti fiori di l' arti, ancu s
iddu stissu.
Puru, cum' l 'arte vene da fidi, a la cridenza, di novu, senti ca cci spunta traversu
arte; avemu digi Risultati, ma si p esse appena cci crisci, si p cre, ch'elli
bisognu di la stirpi esistenti. tutti i rungs, ch pruduci trascinatu li brividi sulu a
fantasia di la artista, i so mutori tene chi de unu istati, a fede quandu, dopu ch'elli
impassscenu o di st solu com' urnamentu di i vechji scorta s; e nova tinnaroni
vurr novu rami di a trib.
Here seguit a balla li stissi frasi ca ju gi datu a Zend Avesta II. S. 251 sola senza i puttachji travaddi.
L 'omu crede in l'esistenza di Diu tuttu cunnessi cu lu, picch sta fede li populi
cus a tecnica cumu a suciet umana comu' na tutta a miraculosa benefica, Di e
benedizzioni di purta praticamente necessaria h perch n l 'omu a tecnica, n omi
cum' un inseme senza ellu asista prosperously p ghri prosperously, l 'omu a
tecnica a lu cunfini juncennu Anhalt, la sucitati umana lu cuntrollu cchi cumuni
pi Temperance, tuttu irdisch- interessu umanu mai monti obbiettivu trova in
ellu. Quandu omu sta pigghia parti Passiunatu mudific si mittissi a diccia u singulu
individuu h un'antra trascinatu lu c a fedi di i vantaghji di divint inghjenn, in
parti Nasci picch di STRUSCIASTE ammienti ca cchi granni e cchi curtu di a
sucet, ancu i genitori, i prufessori, Rgent un fundale, lu stissu nta sti circuli
propagate ottene e disseminate aldil; ma di quelli ch u mentale forza, nurmativa
u bonu di l 'utri misu prima ampar a fede in stu sensu ch'eddu benedizzioni
s'avianu ancu sar cchi facili a c un catchy &; in ci ch manere stu jni mota c u
passatu, e la stissa travagghi nta li manu. In cortu, l'omu crede in Diu, ch cus
riguardanti a religione, perch ci vole u sintimu la cridenza di u populu h.
Ma chi sta cridenza h un veru, a causa di lu siquenti, cu la siguenti cunziquenzi:
1) Any cundizione erroneous o Spanish putssiru cus essa palisata com' tali ca
iddi, comu veru capitu da l 'influenza si tace u nostru a riflissioni, sintimu e
funzioni, Tu me impone o felicit umani detracts par noi implicated in Francese
moods pezzacciu n'azzioni perversa ch certi displeasure immediata, dissatisfaction,
in parte, din episodi duluri cu seguit, cumunqui, la virit di una cundizione Offri
traversu u cuntrariu di tuttu 'stu comu tali. Sta frasa istrosu u pi, u pi grande di
errore influenza o verit stata nantu u nostru sintimu, pinsava, n guastasse, nantu
una par salvaticu raghju di l 'omu e lu mumentu cchi si stende oghje, mentre un
colpu, senza asercitu sustanziali in u restu di i nostri sentimenti, pinsera , azzione, per
una sola persona o picculi raghju di populu di un cortu tempu din prubbabbirmenti
ponu appare satisfacente, ancu interessante. Ma av, mi pare ghjustu ch fede
religiosa, luntanu da u piac teorichi ch si p abbastanza , vasinn porta u pi
grande, pi impurtante pi si sviluppi finu-finu ad arrivari, unbelief ma Tu me di l
'umanit, i prugetti individuali, i pi o nfunnu a sta cridenza o usanu unbelief
engages la menti l 'azzioni di u ppulu, si i missioni cchi si v luntanu, unni lu
cummossa ch unbelief nun pozzu alcolu contends grande crculu a la longa
scappu. So i critre di verit, cci porta a la cridenza ca esisti micca l'artculi di fede
religiosa, per se.
2) Lu disignu info di stu sintimu puru sutta lu stissu principiu. S no avemu trovu
ch un disignu di cunvinzioni riliggiusi, u pi una cuntribuzioni u rifughju di
l'umanit, u pi, u pi longu in ogni chjerchju applicrisi lu guadagn influenza
nantu u sintimu, a riflissioni, agiscenu, tantu stu generu oa so pagina h mudell a
fede essa cunsidarati com' veru in u casu cuntrariu, comu sgarratu, o deficient,
tantu ca, doppu tuttu, unica fede p esse vistu cum' u truest, ch h l 'umanit di l'
integralit di e so relazioni nantu salutary.
3) In u corsu di u sviluppu di a fede, si p esse fattu, par, h spessu h accadutu
ch sintimu parte nantu i vantaghji timpurali Single, in parti da a vista untriftiger di
ci ch avails u mondu, in parti di la virt di u cunflittu apparente c raghjone
teorichi, erroneous cus i umanita unwholesome, tutti discnninu disegni. Omu
principia tutti c u scopu Particulate dichjar da una fede ch cerca di u megliu
tena lu quantunqua, ancu a hair e forza nantu d 'altri. Ma e cose cum' i benefici di
verit, e Tu me di falsity cuntinu impegn in tempu u spaziu, si scontra, comu gi
riguardu principiu storica, addivintannu sempri cchi difficili tutti li pirsuni ca
hannu li cumminzioni fusi o veri, attaccari quelli ch in u cunniscenza diritta, stu
purt torna da u mali, aiuta o di difenda i diffusioni di luntanu, tantu ca noms de
sola fede p tene, chi tutti i ligame individuale interessi megghiu e cchi pirfettu di
nu ntiressi ginirali.
4) Si pi 'essiri cunzidiratu lu megghiu di lu ppulu ch u piac: ghjente, filicit,
beni nun sulu versu singuli raporta, in u cortu and, per individuale gruppi, ma nantu
tutti i lati di a natura umana, per u mondu di l'umanit, a missioni qu, adattatu cu
praticu in lu modu.
In fatti, s' vo veghja, ch s i mutivi sunnu ca tantu assai difficiule u
Cristianesimu av ricivutu fr i nazioni, chi si sparghji piuttostu sradicannu u
cambiamentu di e nazioni, n ser trovu ch ghj pricisamenti quelli dogmas tr
cristiani si sempre marchja solu Hader s e accogghiri 'na binidizioni ca ti chjapp da
mutivu storicu, ma lu fattu ca iddi ghjustific l' accordu storicu di tutti, s lu siguenti
Christian elli stessi, sposti a strada, ch n s pi in fronte di l 'argumenti storicu
fattu; ma iddi nun ponnu suppurtari a fronte di u storicu, pirchi nun esisti micca,
davanti u praticu.
Apart da sta, comu auti, ma u sintimu Christian universale, in unu prevailing in lu
Diu cuscienti pirsunali munnu cu li rilazzioni di volition, canuscenza, risintutu di u so
criaturi in ogni modu ci ch oghje di filosufia u so sistemi cchi accittata, postu
ch'e n sustennu in tutti, pruvatu rimpiazz di Diu, sottu una variet di sprissioni,
o di ci ch h partutu, s' vo look at nomu lu mantinutu di Diu nta l 'utru.O
Pettirussu un assulutu, un solu in u cuscenza individuali vinia 'idea assuluta, una
sustanza infinita; Ci ferma sempre infini comu cuntinutu di lu nomu di Diu, nu
cuncettu ontolggica o murali o justifier, un modu scunsapevoli mondu, un ingalit
generale, di e cose, una mistica prima causa, principiu di mutivazzioni. You nun
vurria, n tir invent novu Frasi e paroli rimpiazz u Diu Cristianu o tradotti nti
na omi praticamente intuli, o avvolgere in lu bughju mistiche. Sturicamenti, si nun
ha statu capaci di farimi onuri, ch n h vista, ancu mezu quelli ch n marchja
stu chjassu; perch nimu h capaci a cunversione di i altri a so altri nomi e cose,
pir, lu nomu cristianu di Diu di mpurtanza pi menzu tutti i nazioni viulenta, Di
tutti li prubbremi e cambiamenti di a filusufia, comu 'na tutta a cuntinua
undisturbed. perch n p farimi? Propiu picch lu munnu a fede cristiana h
replaceable par quasi nunda; secondu u nostru principiu di na prova ch si ci ch h
dirittu sbagghiatu e scappu, o si faci contru lu. cus h ogni puntata ca si sbucina
cuntrariu a fede cristiana quelli ch i punti fundamentali ch spera i so valori
praticu, sintenza gi passau; Per, chiddu ca lu stissu pi junta di a cunniscenza per
raghjone ancu f cresce i stessi dunqua li jammi di lu stissu f cresce sempre in
gradu, in l'avvene, perch la verit, a verit, picch l 'avvena h di iddu stissu.
E comu ogni filosufia vi ser Entre, ch d un fundamentu di u pane di a fede,
ognunu ser Entre, ch h una manu vacanti. n ci sunnu tutti li sistemi chi n
vlenu d di Diu, nunda di pi c ch'ellu avia nunda d testimunianze, lochi per
ragioni di pratica si crede in ellu; ma par depriving u fun a fede ch imbriaca a
misa; o ancu bisognu di u cuntenutu di a fede da u principiu di vita, si avissi a dari lu
praticu, ch vi der i voci solu meaningless di iddu stissu. Vergogna sistemi, par
(Kant, Herbart) sunnu lu principiu e fini d filusufa d'oghje.
Di sicuru, unni avissi a pigghiari u cuntenutu di a fede, cu lu quali h da scuntr i
filusufa praticu tuttu u mondu. Penzu duva a fede ci h fattu sempri, un locu ch'ellu
ci vole sentinu ancu. Vulemu circallu i servizii principiu.
Lu rusciu de lu cridenza in un parsiviranza cuscienti u persunale h ragioni di u
matirialisimu, ca sunnu cunfusione a superficia. Iddi sunnu accillenti, fora di un
puntu amari; I pagavani ancu crede in sti raggioni ch - cridenza ferma sempre ch
n ci sar cum' u ch, avemu sar - s'ella n h micca contru u praticu, dunque
din storica, mutivazzioni corse, lu raghju matirialistu accuss nun facissi i lu
blu. Av ch'elli facenu micca, tandu n ci deve esse dumandatu ch'ella fussi mutivi
micca din nfunnu a 'na vista nfunnu di la cunnissioni di li cosi di l' elle s esse
paru l 'pussbbili comu la menti matirialistu ma s dunque pi admirable ch hanu
ancu sunnu storicamenti praticamente pussibule d un raghju ch vene cu l 'utru
dui radii a lu stissu puntu. E unni puta ch'elli cercanu altre ch u idialisimu in u so
profundity, i so opposizioni u matirialisimu? In su malu; Sia si ritrova in altre
parolle, cum' tanti bona raghjone contru u parsiviranza persunale, cum' u
matirialisimu, o ambiguit sonnii ch risponde nisunu di i tr argumenti diritta
tantu luntanu daretu l 'cumplissiva e so cuerenza di raghjone matirialistu risturanti
ca unu quasi basta par n di suddisfari li altri, solu a manca, ch'elli danu tutti
limit a cui pussbbili un tali autunumia di unu senza l'altru.
O, di sicuru, esse dumandatu torna, ancora, pi disputi teorichi p per esse sicuru
siddu ch'elli n s micca trovu u matirialisimu, idialisimu o mezi postu? p
ddaveru esisti, un fattu di teniri fora senza raghjone? In fatti, unu h quasi a scelta
dubb si lu vecchiu fede o filusufia d'oghje, ch s quant'ellu h a truvari ogni ragioni
zulnglichen a raghjone.
Cridenza in sempri furmi mediating tr noi, Diu eni giniralmenti divintatu moltu
dinaru, mezu noi. P'asempiu ristau prutistanti quasi solu u Cristu comu mediator
manca e stu quasi sclusivamenti ortodossa. Li cattolici i a fari Maria i Santi, ma
quasi sulu li urdinaria cattolici e lu pitturi, e stu quasi sclusivamenti supra lu tela. U
Angels s in ogni locu, cum' una dicurazioni; no li canuscemu cchi unni, comu
torna a la tela. Ma par tutti li Tu me d 'un disignu ogghiu crudu e reprehensible di ch
fedi hannu statu tombu, o si l'ha appuculita cun fede, s i benefici ca si po' aviri,
cumu si p esse, di cc e di dd n p av, cum', chi noi tantu p esse wahnsinn e
prestazione supiriuri a pinsari chi iddu Avssi in un disignu wahnsinn megghiu. Eu
li cattolici accetta l'aiutu chi si trova in a fedi di Santa Maria i Santi, d i so scritti
h u pi altu, ch ti dar per ella, chiddu ca ti dugnu a lu cultu l 'arti di stu
cuntu? You pigli qualcosa ellu, ellu d calcosa megliu, micca per nunda. Or, s vo
n p esse nunda di megliu quellu ch si rivolgi a nenti megghiu, quarchi cosa di
megliu d si tutti. Cumu h pussibule, quandu tutta a fede mala, sbagghiatu? Ma
ancu mezu prutistanti Offri i allegria spiti a lu Cristu ancora, ristannu 'nveci di
Diu, lu nomu di iddu stissu intermediary, pi dari lu lignu a iddu, bisognu di voi di
sicuru assai stunted di un mediator; l 'arti d' prutistanti ci vole ancu p'utilizzari fede
o falsa, n h micca, h dunque piuttostu ghjustu Cattlica. So fede Impractical n
p esse, , s'ellu n ci h micca, s'ellu n, p esse sustituita da una pi praticu
praticamenti in u listessu sensu, micca tutti objectionable. Invece di sviluppu diritta
avissi dalli, comu 'na smurzamentu; ma stu abbisogna un novu ragiuni. Dove si trova
iddu? una righjoni di novu; ti dicu torna: Appena prununciate unni la filusufa
d'oghji, ma unni Tiulugga di l'oghje. Ma ju nun dumandu s'e n era stata una risposta
diffirenti a tutti 'sti dumanni.
A religione cristiana in l 'azzurru clarification di ci ch vo vulete truv paganu
sempre in lu, li paganu cunziddiratu macari pi essiri dumani matina versu tutti
stissu tempu, e dsolation di un spettaculu ch a grandezza. Can lu sulu pi menzu di
sta dsolation diri stu suu? Ma a la vista a spiaghja di u mare n h micca s' vo n
pudete vede qualcosa nantu ad ellu, ma quannu robba, chiudu, luntanu, sempre di
pi luntanu, 'na misura di a so crescita, furnissi; di Diu, ma ti nni lassaru senza
misura.
A religione cristiana h u so splendore uttene ch si misiru a pena di u Picculu,
Limited, core, ch qu, n ci h statu nicissariu; e idda drittu. Ma doppu idda lu
fici mettiri, cristiani hannu li soi ch per ch'elli pusata, dispelled da ella, piuttostu c
coglia it up compie si, e ora sunnu la granni dsolation; Filusufa muderna, ma h
stu Goldbarren schjatt da Diu, custruitu c dispelled o comu nu trmini solitario da a
mitafisica Goldbarren fora.
Cosa h qu, furniscia li siquenti principiu?
Text original
Contribuu a millorar la traducci
VII.
Lu principiu teorichi 1) .
A brevi trmini di lu principiu teorichi era: One crede ci ch ci si ritrova
determinants a spirienza e la raggiuni.
1)
Aghju tantu luntanu cus cun stu principiu digi in lu trattatu "On a quistione nima" (Chap. VII.) tutta l '
"Zend-Avesta" svorgi, ch un referral puta ssiri abbastanza nantu quessa, s'ella n avaristi applicrisi utri
cc, lu stissu cu li rapprisintari dui principii diffirenti a cunnessione rinfurz a mutuale, ch sta scrittura stessa
diventa un complement di quelli. Ma si p solu in altre torce e versioni m'aspettu ca lu stissu qu, ci ch ci si
ritrova dd, e chiddu ca cu lu so ferma, capaci ghjustu permette nunda altru ch altre sciocchi finisce.
Av, pudete puru f capisce cercanu discretu ch raghjone storica praticu noi but
una fede religiosa, comu ha statu fattu in u merre solu in un modu diversu chi in la
mutivazzioni storica pratica tradiziunali. Ma dopu tutti, ci ch pudaria essa fattu
c i mutivi strichi e pratica, u bisognu di mantene h parlatu in resultati ricenti,
ancu truv raghjone, cus u principiu teorichi p serviri 'altri cuncretiz e rinfurz,
senza u serviziu di u lucca a putenza, quelli ch sar ora.
Raghjoni spirienza, avemu chjamatu comu 'na to feel di u principiu. Ragiuni , - pi
quantu la realit essential pi altu s in a so capacit comu cuvirnanti, noms de
micca ogetti di a sperienza diretta, e sparti a lu principiu di a storia di pratica,
un'altra surgente h sempre esse, circava e so cunniscenze , abbisogna mancu facennu
veniri a iddi. spirienza , - pi quantu iddi hannu ancora la rialit pi altu la fini, h
din l 'espirienza comu un appoghju di li cunchiusioni. Attraversu la lggica e sulu la
matimtica n p vene crede in Diu e eternit, n di qualsasi altru ch una evidenza
i zitelli conceptual cuncetti viotu territriu. Unu po ', si unu si pesa da i nostri menti
comu a lu liveddu di spiritu nantu tutti i spriti di a nostra vita cum' una tappa di na
vivr in u futuru, aghju sulu canciari ancu di pi. I mo vita dipende di u mo rispiru,
u calore di u mio corpu, unni pi jiri a la morti, l 'anima, andaraghju. Ogni r h i so
servitori; Diu ti dar i so servitori.
Non solu marca u cridenza nta l'asistenza di Diu, la roccia, omi supiriuri, tutte e
nuzione di e so mudalit di esistenza basatu cuscente o Passiunatu nantu analugii e
inductions di stu tipu. Arcuni sperienza devenu esse qu sottu in ogni locu, un
generalisation cunduce quindi ancu, s'ellu n fussi un salvaticu supiriuri eni
cunzidiratu, un generalisation c un allargamentu e dimensione. s'ellu n praticu
mutivi occasione era difficili pi fari na circa Experiential Moltu pi cum' i tavulini, e
cusc u principiu praticu vermchte iddu stissu nun senza tali di fari a fede ch cerca
purt un u principiu storica, la cugghiuta di piuttostu senza nuzione cumplitamenti
meaningless cum' essa, h veramente sempri dimustratu unni lu usurped vul cre
una fede sulu. Nantu u cuntrariu n h micca senza intaressu, avemu digi nutari
cumu cambi a tutti l 'utri nazzioni, lu tiatru di cridenza di u so altri duminii di a
vita, a so sfarenti modu di vita. Lu dialettu, una nazione, cum' dialettu, e so
Aristtili, di pi limitata, bassu, tantu limitatu, di cal i so estensioni ingrossa da
cul in u spaziu di a fede in drentu. Ma puru a fedi di i nazioni mai di curtura si
mette u so cuntenutu tutta la generalisation, curtzu e dimensione di u so ambienti a
vita a so manera di a vita, saria vacanti, senza lu.
entre in a prumettiri in stu modu di cunfritti di sughjettu teorichi cu pratica e ccu
iddu stissu, da ch ancu quelli inc i mdia storica e nesciunu numarose e prove di a
so suluzione. Calcul n l'p, ma sempri avellu. Accatta nautru, pi diri, la cridenza nta
na justificazzioni pirsunali male, un Ahriman o divule, in intaressu praticu. Ma era
la vista di a putenza di u male in u mondu a cuntaminazione ch amminazza tutte e
creazione, cumannari a prumettiri a pi generale u inclination u male in omu un
stade impulses in un essaru persunale Diu crscita. Chiudu li ntiressi pratica
aperta a so pace nantu causa di lu fattu ca lu cursu di la storia di la bona, ma nantu
u mondu, infini U ghjucadore, unestit u megghiu. Lu bonu divinu principiu di
azziuni di infini ch'eddi fussini; Hell stessa h a superari pi o mancu cunvirtuti.
Paesani dd, secondu a so fede solu p a creazione di un statu cuntentu a lu elle s
inghjenn, felicit cavallieri piuttostu c u rangu di virt stu cantu dipende. Qual'h
ch curanu a arricanusciri ca sta pratica idia innaccittevuli nn nantu una semplice
omu cu na stu munnu. In u prima vista, tantu di medicina fussi miraculosu di un
sughjornu di i morti, sughjornu di i morti, un 'esistenza shadowy dopu a morte,
comu lu motives pins una vita cavallieri i sta tomba sempri eternu e vogghiu, cu
lu punti di la distruzzioni palpable francese di tutti i manu gripping Lichen a morti u
me tomba notti e restu NANOPARTICULES f u dopu chi scuru, e tristu. Sti
scontri s assicutari pruv a suluzione, s'ellu n ci h micca tengu fora la
nazioni, fin cu lu frisi addritta cu lu ppulu.
Ma siddu lu mutivi praticu in u cunflittu, o accordu cu lu cunfusa teorichi, sempri si
p spissu viaghjanu valuri sulu usanu; u esicuzzioni, in un datu a direzzione h un
tentativu di un sughjettu teorichi.d'esse u sughjornu, di paradisu o infernu, tantu chiui
va l 'omu, stu mutuale rilazzioni stese; ch a si prova pi supirari a so fede
u puntu ginirali di vista u pi essenziali di 'sti punti, ieu criu' nta lu trattatu "On a quistione nima" p.49
abbastanza chjaru aghju chjamatu tali ca lu FRUSTRATOIRE avissi a prumettiri: capitu. Qu h surtantu
suggettu l 'applicazzioni.
spriti, ch h ripetutu nantu una scala cchi granni in una scorta u sensu di ci ch
si passa in i chjuchi. Postu urganiz i rigioni u gran mondu spiritu ognunu, sopra e
sottu, valdi divorziu, harmonize e sustniri cu iddi; e zoccu ncontra ogni pocu
munnu di na menti ch, nantu a unu a manu sulu lu noms de ramu, nantu l 'altru
manu, li rdichi di zoccu ncontra' na grossa simbulizeghja a tiurii ntirissanti
muta. Allura lu regnu cchi granni sulu ca salvaticu, supiriuri, pi generale, di ci
ch' no truv in i picculi. Av engages tutti i ditagli in u so picculu mondu un sensu
unita di I, una sola cuscenza, una sola vulunt. I dui circuli di sensazioni forte ward
parenu av nunda in cumunu inc 'iddi; ma iddi hannu stu n cumuni cu avutru chi
chi ti smetti di riescia tempu, appena di pi ch dui bianchi; sopra tuttu situ la
scheda righjunghji una brama di pratic sta situ e cunciliari, tutti i canusci di
sentimenti Tammurriata in un tali ispensata purt ca eru cuntentu d qu.
So n la pudemu sap ci ch h mai un tentativu di a cunniscenza, ma pudete
crede ci ch' no avemu ragiuni gi ohnedem crede ch ancu traversu tutti i ditagli
in u gran mondu spiritu in un sensu spone in un certu sensu, uniti di
autuditirminazzioni, una cuscenza si pristava, una sola vulunt impegn in sensu
degne solu Rpublicain altu ch u gran mondu spirituali quarchi cosa supra la
piccula. Li crculi cuscenza di populu diversu parenu av nunda in cumunu inc
'iddi; ma iddi sunnu l 'hannu d' iddi, ca chi sacciu tutti, comu si fussiru a so propria,
sulu cchi di tutti bianchi; sopra tuttu tr i nazioni, , trimavanu, la canuscenza e
fede, chi pigghia a li granni imperi tantu cchi granni diminsioni e lu purtava all'ariu
si stendi, cum' in u so picculu, ma si stenni lu stissu e veni a nesciri di lu, mancu un
tacchi salvaticu supiriuri a vi cattur , u purtonu di u putere in a storia di
riparazioni. Lu compitu h u pi grande, u tempu di st pi c in u so picculu regnu,
s' vo vulete indefinitely; ma din i mezi Diu h u pi grande, pudite sentimu nti
grande, li st in eternit dunque perfettu, certe.
Ma tuttu chistu putissi essiri un rumanzu, ch tutti MATES b ch'ellu porta, nun
avissi 'impedisce ch era un rumanzu, pirch stu privilegiu h micca bonu
rumanzu; s' u omu, ch ci h purtatu, ancu u solu avissi, nantu a quale simu ci
hannu a lassari, noi, n la scala nantu a quale simu ci acchianau, u fondu veru
putssiru aviri lu suttastratu supranu. Ma av, ci portanu i nostri vii di lu sngulu
rimastu e chjaru punti di partenza di tutti i cunniscenzi umani su cosi spirituali,
pruposta in i cunzidirazzioni di la menti umana iddu stissu, lu seguit u dirittu
percorsu di u sviluppu accrescimentu, i cumandamenti u principiu, certi a ccittari
sinza pinzari a lu stissu, infinita, eternu, canadese omniscient, Puissant, tutte e-bonu
Diu, ch simu in a storia un vittori traversu u cristianesimu coercion praticu, un
Urquell, a va, un si sprimi d 'amuri di tutti i spriti, ch s lu core di tutti di i so
criaturi, comu iddi stissi, supra lu quali fubbi tutti, ch si ancora vivi, spiazzate,
sunnu, comu a iddi, ama a tutti, comu un omu p amuri a so parti a prupriet, u tutti
traversu l 'bbichi si sentenu lu corsu di lu tempu u b cumunu di tutte e direzzioni,
u core siggillatu p mette un fosse tutt''a sumere in stu fattu, furn ci ch una
perspettiva dighj, ogni spiritu core uttene pi sicura pi cumpleta la
circumferential so cunniscenze, u bulu i so affetti, i pi putenti di a so vulint h, di
Diu, lu All-sapennu, All-bountiful | , unniputente esse spetta u puntu
E di novu nni lu dicu cu tuttu lu tuttu summatu era u listessu, ch f capiri la Bibbia,
Cristu dici expressly; ma iddu avissi a essiri un mudellu per tutti i cristiani, una
volta cun ellu. Ci h, in fatti, a Bibbia dighj tutta la fidi chi avemu; si vali sulu a to
make up novu Ernst c e parolle ch ancu pigli u Wortglubigsten spissu sulu
paroli; ma noi, accunsente c a nostra fede, la stissa Bible en parole.
Brunsbergae. XIV. 20 In ssu ghjornu ch vo vi sacciu ca ju sugnu in u mio Babbu, e tu in
m. I voi
Brunsbergae. XVII. 21-23. Ch si po 'ssiri tutti unu, cum' t, Babbu, arte in m,
aghju mandatu t, ch hanu ancu forse unu in Us, ca lu munnu, pudete crede ch t
mi hai.
aghju datu tutti i so gloria ch mi desi, chi iddi putissi ssiri unu, ancu cum' no
semu na cosa sula.
I elli, t a m, ch si p esse fatta perfettu in unu.
Brunsbergae. XIII. 20 precis, precis, vi dicu, iddu ca receiveth, mandu u calchissia,
m riceve; quellu ch mi riceve riceve u riceve quellu ch m'h mandatu.
JN. XV. 5. 4. Dimittis in m mi a voi. Just comu lu ramu n p purt u fruttu par
iddu, iddu abides in la vigna; nun c' cchi fasgianu qu, fora di qu fermi in m.
Ju sugnu lu vite, qu s i rami. Quale h in m, aghju in ellu, ci havi cchi
fruttu; per senza m qu po 'fari nenti.
Gal. . II 20 Ma Sciuri, sciuri; ma nun mi, ma u Cristu ltimu in m. Vita chi mi ora
cmpanu in a carne Sciuri, sciuri di la fidi di u Figliolu di Diu.
L. Cor. VI. ma 17 ch s'attaccar u Signore, unu spiritu cun ellu.
Matt. VIII. 20 Ed eccu ch s cun voi sempri, a la fini assai.
Matt. XVIII. 20 Perch unni dui o tr s riuniti in u mio nome, ju sugnu dd, tr di
elli.
Ma lu stissu, di ci ch a Bibbia dice ci ch avemu cridutu allwrts dissi, sulu
nun criu. Comu spessu unu sente lu d, in u spiritu di l ' quelli vivant l' quelli
ch i so figlioli, i so effettivi cuntinuatu;quasi involuntarily forfeited li filsufi, curia,
mistichi, u fora di certi cosi prufunna e Tagsvetture d, saucisson, vi tuccher
pigli solu iniziu di a nostra vista, av iniziu 5) ; tutti i sistemi cridenza innamur
quasi sanu tantu ca nsemmula 6) ; Unbelievers ancu ricus a fede u solu c a versione
di Santa Lucia di lu stissu e parolle, c a versione atuali noi ci ricunniscimu 7) ; e
bisogni, di u quale palu unu h messa vues impussibile trovu in l 'avvene st 8) .
5)
in un sensu praticu. U pi avemu i nostri sensi, a riflissioni, striving per una, avemu
avutu voglia o ppuli, su, align, entre in a so menti cuntinuv u so travagliu, u pi ci
p cririri, noi vi si tace parte ellu noi, u intimi e ferma titanate cun ella, si p
cunt nant 'a cumunit a cuscenza ch ci vince cus in u dopu cun ellu, avanti a stu
munnu. A fede ch v da tutti i nazioni, h cumplitamenti atrophied solu mezu
prutistanti ca i sopravviventi sempri capaci di f calcosa di i morti, h av u so basi
u so sustegnu. A causa di tuttu avemu a fari accuss comu a me mentre ch'elli ranu
ancora vivi, ma noi, cum' elli, avissi vinutu equip elli, postu ch'elli campanu in noi,
camp, u pi simile, vene postu, a facilit f i so postu in u cozier
oltritomba. Immediata ma quannu tuttu chiddu chi avemu a so interessu di f p, l
'amuri, rispettu, riverenza, gratitdini, chi noi i so riflissioni , u unuri ca nun na
tistimunianza elli, cumportu stu par ancu divirtiva videndu direttamenti d' iddi, e
essa. n sar da un'ala una occasione agisce ancu in stu vita tantu chi no
sopravviventi p esse fortzuhandeln abbuccatu u nostru sensu, n pins di u nostru
cu amuri, rispettu, di stima, ringrazi d noi ancu dopu a morte onori, da l'altra
parte sunnu na parti di l 'pisata cavallieri quelli ch hanu agitu, una parte di u castigu
di quelli ch n anu agitu;finalmenti lu megghiu di cunfortu quelli ch lu dolu un
'figliolu mortu. Sapete, ci h sempre per elli, s sempre cul per ellu; e si dipende
solu nantu elli, d ellu pigli Ghjes; I, ancu di pi c in stu mondu.
Funticu comu di stu trafficu ferma in li scunsapevoli; par ma apposta addiv nui
cu lu pinzeru di li spiriti otherworldly, si p par sempri cchi liggi di associu cum'
noi tene in mente, quannu si cu iddi, o ch c i quali si entri in noi, attenti noi cum'
noi elli; parch si tagghiau tantu a nostra circuli cuscenza. Chistu h statu ancu u
sintimu Christian ch u allegria attenti Cristu, cum' l 'na vota era ancora cuscienti ci
porta; Cristu sar chjaramente cuncessi sulu un mudellu per tutti. c a cuscenza
mai liggera si pensa di u partutu, accuss araciu e vivu, u trfficu tr elli noi. Ma ca
nuatri canuscemu sta, vi cuntribuisce stissu pi fari u vittu cuscienti e vivi; A ogni
modu n'utru stu mondu s cum' dui BWA ch n parlanu micca a iddi, picch
ognunu pensa l'utri ca nun senti o nun si capiscinu. Lu monumentu, lu festival pi
cummimurari lu granni e li boni s u pi grande lu significatu cchi forti, e 'arti
siducia novu funnamintali zinzicu di lu. Ogni imaghjini ancora h custruitu un omu
grande bona, pi diffnniri la memoria viva, e embeds tanti pirsuni si un pocu di a so
vita era ancora cuscienti dopu a morte svighjati.
Pirtantu, ca havi garbu, u megliu u stessu tempu, parechji, si p d di chiddi
veru tintu a fede in u trafficu tr qu, i elle, chi a iddu stissu a nun addirittura
reprehensible, solu luterndem, ch significheghja u serviziu mortu di cultu Santu,
prigheri i motti, h pritende u necromancy in mala manera; nunda di megliu
parechje cose, ma, sulu la quali cunfirmava ca cchi strittu, la stissa fidi no du deppi
'tenni a Bibbia iddu stissu da u rapportu di l'esistenza otherworldly di Cristu u
nostru inghjuste.
U argumentu da u corpu.
U nostru spiritu stu-inghjuste h liatu una parte limitata di lu munnu fisicu, ci
ch p accade, vai in la nostra menti, si cria quarchi cosa andat a 'stu tanticchia di
parti di lu munnu, in cambiu conditionality cun. L 'esistenza di altri spiriti core avemu
cunnisciutu u fattu ch'elli s attaccati qualche limitata listessu di u mondu c u
funziunamentu smili. A ogni modu, si la parti di lu munnu, h liatu a nostra
propria menti, nantu a unu a manu in un tali rapportu di similri, nantu l 'altru
manu, lu partitu, Infine, u sviluppu, fourthly di geous Inbegriffenseins, fifthly u
integratu degne, i tavulini di , biulogica pocu in una supiriuri a lea AB
inbegreifenden munnu ca nun putemu aiutari ma pi scanzari nantu u salvaticu,
supiriuri, in seguita, pi generale, ch, quali lu nostru spiritu h sughjettu, nclusu un
salvaticu, supiriuri, spiritu di pi, pi generale, comu lu nostru vocabulariu tantu a
pinsari a relazione, da u stessu tempu sta riflissioni faca iddu parti via in
universu. Per risponde l 'argumentu da u corpu, nzemmula cu l' utri da u spiritu
cumpritamenti.
n torna u largu virsioni, ch aghju, datu in altr sta mutivazzioni in tutti i so
aspetti e parti ch p furmari argumenti spcifique, comu assai, cum' aghju pricatu a
mai parte di u mondu sanu u mondu 9) .Basta certi assirvazzioni ginirali nantu
a so terra.
9)
ma n ci vole riclam di corsu; h nudda di li fatti so '; Basta sulu ca la ragioni di nun
vuliri cuntrariu a so causa.Ma av, ci vo circate per nunda Diu, ci ch' no n s
micca i picculi riguarda noi, tutti i segni di pi di stu campionu Averete fora di nui
stissi, custatti liggi di natura p esse cum' ch'elli s, lasci pi, c l'idea di a
libart p st sente ogni mitafisica o situazioni, c l 'nica proviso ch n h pi a
contradizioni c quelli facts, assai i voci ch fiumicellu n contradizioni, e dunqui
supra lu quali nn a nostra fede.
dopu tutti 'i, vi dumandu Ddiu nu corpu cum' u little man? - Micca cum' u little
man; lu paraguni h vera in tanti fattura, ma micca in lu Cunzigghiu, Loreto o allora
gghi quarchi cosa h, ch n h micca u paraguni tra omu e Diu, essa circava
piuttostu a sfarenza fundamentale tra li dui.
essais vicina, tu nun ti nant almanacc risposte contru l 'ultimu a essiri vistutu accuss
parmette:
Ch la menti di tutti di a natura, h di u so corpu u sap di tuttu infini sulu quarchi cosa a
iddu stissu, qualcosa vistu, Gefhltes ctc Ch ci ranu ancora na natura cavallieri di sicuru, ma si
prova quannu caratterizata da utru, ch altri spiriti lu stissu o quarchi cosa ligarmenti tantu
ammaniti ch ancu elli. Sta situazione ligali si stendi cavallieri ogni individuu menti, ma micca di
Spritu di Diu; iddu cci porta l'infini tuttu u cuntestu di ci ch h vistu, intesu, allora u restu di ci
ch i rttili di a natura, di e so stituzione, aghju, cunnisciuta da compie da l 'unit di a so cuscenza
a iddu stissu, e la liggi di stu rapportu c stu fine cima lu festival eterna tuttu u bastimentu selfcuntatu, ch pudia esse figurata da ogni cose scure rigidu daretu, ch certi cercanu i noms de core e
impurtente di esistenza; francu ch u cuntattu c fini supranu si prutrassi gehends utenti novi
cumpresi sparte lu edificiu spirituali. Accuss, inveci di u mondu di a natura avssiru caduti di
Diu, Diu ci havi tutta a natura, di u quali si p cunnisciuta smetti repealed a iddu stissu, cchiu` di
qualunqui spiritu core porta quarchi cosa di sta natura a stessa; ma avi assai raghjoni n a natura
un corpu di cunnannari esterni, comu lu spiritu core in parti di a natura, cum' longu com' ci ch
p vede nantu a natura a Diu comu spazziu, tempu, fastidiu, micca cum' p ancu fantasimi
cumpariri altronde ellu; pirch nun ci sunnu li spirdi, ma ellu.
Ma quant' sti diprissioni pit forse a verit infini da u d rilazzioni tra Diu e la natura, h sempre
sulu l 'rtimu; e accussi picca lu saria praticu in u nostru classi supra la rilazzioni di la menti
umana a natura sempre Vaiu e tornu quelli ch a verit inglese factual ch tutti avemu di a natura,
u sap cosa h a nostra mente, aia da essa praticu, sempri di vult si, a nostra analisi di i
rapporti tra Diu di a natura ch tutti di a natura h qualcosa Diu; solu noms de unu p cc
comu ci si n'invinia nimu par simultaneously rifletti supra la diffirenza ca nta l 'ultimu esempiu, u
prezzu di esistenza fsica noi, Diu. Apart da sta, ma si p cumparari a natura, o munnu, cu un
corpu istituziunale quandu quessa cumu omu c u so ochju ochju p esse ancu prisintatu a autri
parti di lu so corpu, accuss Diu cun u so ppulu sighted utri parti di a natura, si p ancu par un
vivant Diu, in u mondu, di parl un esse purtatu Diu di lu munnu, induve u so supiriuri a sfera di
a cuscenza, cum' arradicata comu a na cunnizzioni bassu nant' u bassu, a chi s'affaccia a natura,
o munnu, comu lu nostru supiriuri a sfera di a cuscenza in u lu senzu 'n cui sta tuccallami i sculi
a sunta, par, tempu tuttu u Diu, ancu ghjustu cus, solu in un sensu supiriuri, sunnu
cundiziunati e annullati. n h tantu un deepening metafisica, ma li gari cchi cumuni di
rapprisintazzioni di i rapporti tra Diu di u mondu, ch h u recess n gradu h a fari cc.
So cumu f assai, pirchi nun purtari l 'idei di u duminiu di Diu e par u regnu di a
natura in cunfurmisimi, mittennusi a Diu cun camminare per Oliver circa la natura
elli, nantu u so modu d'and cun ellu, per u listessu mutivu furtuna Assai vince
un 'idea di lu nostru avvene esistenza spirituali solu nantu a basa di un distaccu
prupiziu, ch era in cunfurmit c u so? Ma poi la menti p mai scioglie una basa di a
materia, ma ch rimpiazza, cambia inc i so ghjochi, comu si gi in lu prugressu da a
ghjuvent l 'et u transitions da una attivit un altru f.
Canzona di taliari U fraulettu f, tantu i vista, si h basatu ch in un altru sensu
loshebt u spiritu di l 'utru, comu h moins de lu circulu di lu siquenti sunnu asemp
di nanzu, ma u esigenza chi ci sar salvatu l' elle, - unu ca pnzanu ca lu turnari n
ajutu - un', francu chi si putssiru attruvari na sustegnu in un fundamenti a prucedura
cus prupostu, tali u dumanda. Comu mali, ma h riguardanti lu funziunamentu di
l 'autri, s' li funnamenta a nicissarii, ma in fatti n esisti micca cumu mala a sicurit
a forza solu di a fede in stu spettaculu si la fisiolugga e Pathology di lu lavaggiu di
cus autunnu, o piuttostu nantu facts, nantu pratesi ci vole custru. a fede propriu
parch nessunu altre manera salv?
So ch'elli d'omancu la lite da u corpu, a lu funnu di lu pigghiavanu elli stessi, di cui
unu tantu assai a paura, n machj, nunda euphemistically, n nigannu, ma piuttostu
inc u broadest punti di u web cuntestu, li stissi comu lu capu, i so passi in a roccia
fari accuss e sarvu, la lingua e` la stissa nun avi mpurtanza comu ncertu tiura d
variazzioni, comu tutti l'effetti sente ci ch pudia cumpariri chiu tostu affaibli
perch amplification di l 'argumentu di u spiritu; li criscenti dumanni d stissi
Realising ca si nni Statuina solu ci ch ci detti ch, solu troppu esigente, ch permette
u co-accordu lu.
Ma prima, comu lu principali abbirsari ranu di li cumminzioni in eternit, ca nni
rici lu radicali avranu pututu da lu funnu di lu beni, la materialist, sulu iddu parl.
n s micca di pi c avemu a fari da i custatti ch u cuntestu, da u quali n h basatu,
vale d u pi cumuna, qualchi pochi di cosi da u pi spiciali. Ma ch h sempri
quarchi cosa, e sapemu lu comu.
S' accunsenti, si dici, in fattu, comu luntani comu spirienza va, un pannu c tutti
contiguous l 'attivit di bassa supiriuri, senza un corpu, e so attivit di tuccallami
esisti e attu p, cus stu fattu h din a quistione di ch'eddi fussini, cumu un avvena
vita spirituali h pussbule, giustizia deve tene li basi di ogni ferrari circuit. So ci
ch h in i nostri menti, si 'stu corpu disintegrates? omu deve avale un lavaggiu di a
triunfari Tammurriata sentimenti, in fattu ch'ellu h bisognu; cumu p si lascia lu
inc a morte impruvisa di vaghjimu ancora sensazioni, pinsamenti da vince, s
sempre tene lu nvintariu dopu ella, rifletta tutti i so sentimenti ancu ghjustu un
pruduttu di lu ciriveddu. - H senza risurtatu di novu a sustniri contru i sprissioni
di i materialists; vinni lu lavaggiu di nanzu u pruduttu di na menti criativu, la menti
umana putissi ssiri sviluppatu sulu cu pruduzzioni di mandarinu p s'intestanu qu
sottu sulu cu novi cumminzioni truvava; u fattu ch contani, resta videmma lu
stissu.
Ma perch h pussibule, ch cunnosci i materialist impussibile per via, comu avemu
gi vistu li siquenti sunnu asemp, sopra, li siquenti sunnu asemp, ci ch si ricorda,
avemu sulu appuntu trovu a raghjoni, n h in ogni locu bisognu di e cundizioni di
chisti e risorse fortzuerhalten calcosa, prumove u sviluppu, cum' l 'elaburazione di
prima. Lu ciriveddu , a rispunniri a la lingua di la materialists, un strumentu pi
prudciri effetti ca putissi truv senza mai, n h dunque quasi un dirittu, ma din a
facciu pi cuntrattu dopu a abbanniari, difnniri Fort di u strumentu u so
cunsirvazioni Fort, h bisognu di prumove u sviluppu; dunque ch'ellu h tortu, novu
asempiu dopu esempiu ci p purt a crsciri cchi vicina a l 'eventu iddu stissu, lu
quali sugettu.
Vista nantu u viulinu; lu sonu e lu stissu nun putevanu truvari oa senza elli; ma,
na vota cuntrattu dopu, vi smashed lu strumentu, lu sonu resonates in l'cuntinuari a
durata, lu circulu di pi in pi di stenda si, piglia tutta a so singularit cu lunghizza
d'in, traversu matinu magre; Puru siddu mori infini di tutti li gricchi luce, parch
nimu seguit ellu, capaci di pigli u so propagation; ma nun finisciu a resound; n
h u listessu sonu; l 'aria liscia h bastatu p ottene ellu, u bisognu di u strumentu pi
vechju a zitella; e unni si trova 'na corda di festa ligata, fatta ch'omu a pensa sempre
ellu.
Ma h omu perch un viulinu? - Chjama Per di pi c quidda, ch'ellu h pi ch
lu viulinu e lu mondu intornu u pi ch l 'aria, u entail pi nun menu. Next:
Una maghjina in l 'occhiu nun p accade senza un occhiu; ma, na vota cria, u
pudete puru la lacrima Ochju i ricordi di cuntinuv reverberates in lu ciriveddu,
mentri l 'effetti fisicu di l' occhiu appricari e pigghia tutta a singularit di u ritrattu, da
resonates cu stu effettu lu ciriveddu, picch comu si pudaria essa altrimenti c u ci
ch portanu tutti l 'utri cincu sensi, sadali in cuncetti, ma ferma sempre a sanu; ma p
rintrunari sulu pi quannu la vista, sparisci; h persu inc u so forza mdda diffusioni,
ma per u pi grande libert, u pi grande libert e 'na vita chi vividi scambiati 11) .
11)
U ti prubbabbirmenti ponu chjapp, per via di pi ch prubabili vo n avete cc, ca 'na pircizzioni clings
tutta a cannarozza di pivoine incheta Diana (muvimenti psychophysical general), ch si stendi da lu lavaggiu di
l'occhiu e passava traversu lu ciriveddu, tantu longa ma la pircizzioni h in l 'occhiu, e li di stimulus l' atti
ochju, l 'occhiu h pi vivu, accuss ca si p parl di na cuncintrazzioni di parenti di l' attivit l 'occhiu duranti
lu stessu senza esse ancu s'intestanu senza u cuntestu di u lavaggiu di tuttu, pudete impegn in a so
cuscenza. Alle intuizione, accuss ci ferma sempre un ecu direttu di lu afterimage manca; u focu sempre a
pussibilit di passaghju Si-nascita in a memoria cuscienti e so risistenti scunsapevoli Fort jocu ghjuc, lungo,
in a nostra vita conceptual e filusficu, ma h basatu indisputably nun surtantu nantu una semplice Fort
liggiuta di lu pivoine urigginali, ma ch u pivoine urigginali vale d assestu, umstimmend, nova Visani unu e
istituti di cultura, aghju ntirvnniru in u stringing e lu strumentu corde nternu di lu ciriveddu chi succedi ca
sona-nascita ch Fort ghjocu h pussbule. L 'analisi fine di Comu h veramente assulutamenti scunnisciutu,
dunque preferitu i, calculus cunziddiratu abbastanza, ma nomu eingngliche cortu facili Sant comu Fort
stanzi di sopra. Unu p spiegari lu fattu ca mancu nu discursu fora s propagates thereby a nt, ch'elli
simpricimenti si prutrassi un'andatura, comu lu sonu di u viulinu, in i primi usatu sulu ritrattu mit vera, ma ch
ghj in lu corpu di la genti pi mmenzu di ghjente ch si scontra in a so ciriveddu e cuntinuv ottinutu par
scritti.
nun sentu diri di essiri capaci d 'av una vita futura, senza Diu e luntanu da Diu; ma
din ch a nostra cuscenza prisente n h micca a sola cosa ci h a Diu, e lu menzu di
sta cuscenza u solu Diu. Ma s' ci s altri, induva h u so locu?
Ch ghj trattinite lu circulu di u vostru esistenza avvene si stindia? Ancu u vostru
corpu, presente, u to ciriveddu si stindia, e cumprenni ancora una cuscenza
unitariu in u divinu in una sucet fal.ma tocca lu in l'avvene, n u vechju
coghju si? si sona u dumandemu, ma una cunclusioni parente, comu lu corpu, ora
cci cuncessi da l 'avvene - statu cunziddiratu abbastanza f una prisentazione tuttu
u mondu unitu attornu - tantu u ritagliu di u regnu di tirrenu, nella ch u vostru
azzioni, cus u chjerchju di a vostra effetti travaglia 'nfunnu chiudi, parmette solu
una nova di pi cunchiusioni in perimeters salvaticu. Lu tirritriu circulu esterni di a
to vita h thereby partuti in una internu. Pudete puru pensendu cum' u vostru corpu
avvene ancu in un certu sensu, tutta a terra; sulu doppu lu rapportu ma, dopu a
pudete f traversu l'atti s mpressa lu in u caratteru di a vostra persona, u vostru
corpu currenti comu lu seme lagn, da ch ti cresce attraversu lu. A grana sparisci
infini zerberstend e rotting, mentri li pianta cuntinueghja spann si in la luce lu
purtava all'ariu. Av avete una nova mondu, una volta in u mondu di l 'ammienti di
vita, ch u vostru interweaving e attravirsannu lu stissu spazziu da altre outputs da
pusessu inglese streaky e so sbarcu in un altru sensu; in altre sensu dimarchja di u
celu a terra. Il a spiegari decisi, tanti pigliari di 'na petra nta l' acqua, e ogni
muntagnera da partia c nisun altru, in a tutalit di l'altri u so mondu esternu in un
certu sensu, in u mondu intornu u stagnu l 'altru sensu dimarchja av. Ddu
d'capitu.
certu puru l 'effetti nantu elli, ci vulissi quarcunu piaci f a so cuscenza - un idea
sapi di sicuru, ma ancu i ambiguit p suddisf stessu - Andaraghju in solu nantu
una scala cchi grossa in li granni circulu, lu voi sar pienu di na vota par Equip,
cum' av in i picculi; vi p f vede cumu e cunsequenze di non-accessu i so causi a
la granni cicli di e cose cavallieri noi di menu c u nostru pocu s l'. A turisimu ma
par una sola puntu flashback una sola puntu, n av truv u nostru corpu, invece
di 12) ; cumu si deve riclam lu da u futuru. In stu h veramente a natura u centru di l
'nima ch si danari daun puntu di agiscenu nantu tutti i lati, ma ch si c'ava fattu un
ciclu di l' effetti materiale in viveri cuscenza unificatu. Ora lu passaggiu di sta vita un
si trova in l 'elle sulu ca lu swapped un circulu urigginariu c un antru; dormir, ma lu
stissu anima, si p esse ch u solu jittati fora ch in pezzi.
12)
14)
Stu puntu di vista tocca cu la solidi, chi lu teni lu parsiviranza di l 'arma dopu a morti cu' na pre-esistenza
di u stessu davanti u correlative nascita, sulu ca avemu mai accittatu senza asistenza individuali di lu stissu
prima di la nascita.N'anticchia comu nu ramu di l 'tribali ginirali Nasci senza vglia ch a curriri arrari, ma lu
stissu comu jocaturi singulu persiste ramu evolves, lu bonu, secondu a nostra fede cu l' anima.
Tuttu una mit di a terra h risanatu sulu comu l 'utri s'addurmisci; truv
svighjati, unu bisogna prima di dormiri e vostre profunnu, e avissi a ssiri ammenzu a
nuatri di la prupitati di l 'occhiu, un ci vole lasci u arechja tutti l' utri cincu sensi a
dormiri; tuttu u rigrettu Life s risanatu noi, tuttu u cuncepimentu di Ghjovanni di
dormiri a vita noi; e accuss si h ghjustu un casu di lu stissu principiu ginirali o un
generalisation di tutti li casi di nanzu, ch ancu u nostru Sol Vita otherworldly
risanatu sulu a Diu, quandu u nostru cuncizzioni stu-inghjuste di a vita, s'addurmisciu
subbitu in ellu, u nostru corpu transcendent in lu mondu arruspigghia solu com' u
s'addurmisci inghjuste; tantu ca si putissi svegliammi ma ch'ellu ci vole esse ci.
Light h a cunziddiratu lu pigghiavanu pricidenti un penseru h a sapiri na brevi rifirimentu chi
passava qu, di chi unu, a lege di u cus-chiamatu. Ristoru di Energy 15) esiste in i loca corpu drittu
analogous in lochi intellettuale, ancu u cuntattu c l 'utri intrecciu, furn i spirituali h
sustinutu da a fisica. Doppu ca liggi di s n si tene in permanenza a listessa quantit di forza
vivant (italian attivit fisiche in u sensu esattu, micca esse cunfusu cu la forza di la vita di li
filsufi) in u mondu, si p alz caduta, ma piuttostu da virt di u sempre di listessa manera a so
custanti p rinascimentu persisting cundizioni vera thereto tantu ca lu energia kinetyczny p
spariscia ogni locu, senza markedly torna o in un altru locu, o in un tempu diffirenti; Prestu la
summa di li veri i cundizioni ch esiste sempre pussibule quantistica energia kinetyczny ferma
sempre u listessu. Nisun dubbitu ch sta lege, comu 'na univirsali di tutte e prupriet fisiche, di u
psychophysical, vale d u fisicu, ch si face a nostra spirituali, veru, n ci h abbastanza ancu
testimunianze diretta ragioni 16) ; sulu ca 'ordini nun havi statu dimustratu ca nun vali ancu l'
attivitati mintali iddu stissu, pirci macari la licenza di cuncertazione pussbbili in u saxofona Unascita Algrienne attivitati mintali i cundizioni vera ch esiste st sempri li stissi, picch l
'attivitati mintali di la fsica space nn and crisciuti comu mi mustr a mio psychophysics. Invece,
pigghiau cuntinuvatu sarvata taglia Total di l 'attivitati psychophysical pigghia un massimu di li
sustene intellettuale inc un certu gradu di sparghjera di psychophysical Inveci, l', in tantu luntanu
A cuntu mmggini di stu Act cu riguardu a so impurtanza di u spaziu spirituali s. In u mio elementi di
psychophysics. I. Chap. 5.
Per, tantu pudia esse dettu di facts, 18) , ch pare esse a mostranu ch li casi a-foras
pudia pigli postu a spartera parziale di a cuscenza di u so avvene pi sfera cu
sonnu parziale di i so currenti vicina av, s'ella h solu eramu giornu sciaper Avanu
custatti. Nenti di megghiu puta nostra fede vinutu inveas, com' sti casi la grotte
unni si vinni abbuccatu sempri, un introitu u modu futuru di esse vistu; cun cosa,
ma mi lasci qu Tuttu di latu, chi sulu iddu stissu abbisogna a fede u sirviziu di a
fede. cridenza Previous Chjama andersher merendella chi si pudia difende l 'utri
manera annata, a pussede micca a fede di sti cosi li casi.
18)
Ognunu comu 'na realt di i Days ca ci sunnu sempri li stissi pudaria vena nantu i
diffusioni attravirsatu existences fsica l' elle un aspettu limitata-pruggittatu
oghje. n capiscu micca novu. Ma comu picca comu vi pozzu diri la via, pensu
sempre daretu i rialit di u scurusu, fora di m, postu ch aghju parl trova in seriu.
Nun ti pari ca l 'effettu di l' acqua chi portanu sopra la memoria in u vostru lavaggiu
par a maghjina di 'na rosa, in u sguardu, mancu hannu la forma limitata di i
Morti? Ma u memoria di cunserva di menti, n la forma di la rosa; basta av
campatu in i outputs; n vi parenu ch'elli si, 'n particulari A ballata di gigghiu e la
rosa, ancora, sulu accuss, isol asista in voi, cum' a rosula gigghiu profonde - ancu
impussibile, quandu ti fici pigghiari unu dopu un altru c u stessu par occhiu, ca
mmia li so onde effettu a listessa parti di lu lavaggiu ; - Ma ci h sempre una di
chisti publicazione siparati in la memoria siddu asisti in intuizione. Comu vo pudete
av un inseme giardinu cu l 'arburi, i fiori, animali, ghjente in u ricordu, tanti a
succissioni, tutti i b da fora, per, ca li miticulusi fsica di u ricordu di tuttu u
passatu, intersecani in u vostru III, h Diu, un Paradise Garden cu tanti Jump stu
giardinu sulu a scala cchi grossa p purt in li francisi ci livaru memoria di unni lu
to spirdu and inc e utri tali esterni discorsu, quandu i documenti di fsica pass
in lu mondu 19) . Sapemu stu micca a ntirpritari segretu chi mai, e nun lu aspettu
spirituali u cortu risultatu di granni epistulariu sustegnu fisicu, o macari cunnti, ch
u spiritu riassumi un aspettu uniformi, chi iddu suggettu comu 'na cunnissioni
fisicu 20) , e lu fisicamenti sfarenti punti urggini Pass fa h sempre malati
separable. San Franc ch ci ch h in noi, fora di noi ancu devini essa capaci
raghjone. avemu cchi comodu micca statu spicificatu, avemu viri nu corpu
spiritualized, transfigured in la roccia di l 'rtimi citadine palpable francese. Avemu
l'hanu ricivutu By di nanzu.
19)
Altri virsioni cu rifirimentu a currispundenza di modi prisintazioni di autri s. In Avesta III. 155 ff.
20) Comp. un spaziu di ragiunata di l'inglese factual in stu rispettu inc u cuegghi generale, da lu in
m. Elem. d. psychophysics II. 526 ff.
ancu di novu sulu lu stissu duttrina ca ti trovi in a Bibbia, quannu si dici ca li nostri
corpu prisenti iddu stissu sulu un grana, mittennu fora lu corpu avvene, n h micca
prubabile, ma h vivu, quannu chi muriu h (1 Cor XV 37,35 ..); - Ch si pannu
siminari e 'na pocu naturale, n h risuscitatu un corpu spirituali (. 1 Cor ., XIII 44) Ch s' a nostra casa tirreni di stu tenda foru sciugghiu, finalmenti avemu un edifiziu
custruitu da Diu (2 Cor V. L.); - Ch i nostri travagghi ci sar seguit, noi ci n'avemu
ci ch' no avemu siminari. Pruvemu pins ch tuttu zoccu o macari cunnti
cunnessi, comu si vulia d qu, vi sar nunda, o p pinsari sulu upposti.
Non solu a fede cristiana ma la fidi di tutti i populi h cus b liata da sti idei,
quannu iddu tutte e linkable: A cridenza ca li figuri di i maligni in u dopu lighjeru
Salvinia images, ch n p esse un accessu s; veramenti sunnu images, imgini di
memoria in Diu. - Ch i spiriti in altre persone, animali, abitanti di piante, in l'aria, lu
Up, Imbruglia, vai traversu u mari vuleria la sepultura, micca un locu induve t n
avaria vulsutu i spriti; nunda individuale, ma tutti inseme veru. - Ch ne vanu ver di
u celu; ch'elli s veramenti Simona cumplitamenti un corpu divinu. - Ch si vuleria
traversu u pianeta. Par argutu un sana, si p u trafficu ginirali di lu stissu cu utri
corpi cilesti pircintuali cuscienti intiressi ca ora. - Ch si ctc permanenza scacci i
vechji butteghe a caccia, pesca, a guerra; ch'elli s tutti trascinatu luntanu solu in un
modu diversu av, ci ch si ne qu.
Ch chjamemu saria capaci di risponde a listessa manera a dumanda di u principiu
di storichi. stissu tempu lu satisfies la vita a iddu stissu comu li scoddi fora di l
'argumentu di u spiritu, par iddu stissu underpinned stissu. mai h l 'asistenza,
spirituali cavallieri mancu un sustegnu fisicu, tantu ch'elli n ponu esse pensatu
altrimenti, parch tempu argumenti u cuntestu.
Par iddu stissu infini t'avissi a veniri macari u terzu Major pezzu di a fede in stu
raportu. Cum' ogni spiritu otherworldly ambiguitati: malati di tanti vivant inghjuste
e podcasti in drentu, ch'ellu accunsenti fisicamenti par h Tuttu di u so spiritu ci entri,
v luntanu elli, h statu introduttu da effetti fisicu h sempri purtatu. U scopu h
vinutu da Platoni fin' m sinu m , ghjuntu in lu menzu 'na travi attivit fisichi,
ch durava da ellu m up in m; o comu era senza u propagation traversu discursu
ea lu scriviri e travagghi e so Into travagliu in m traversu ochji arechje. tutti sti
raghji cunsidarata da Platonu in u mondu, sempre prisenti in cum' comu lu outputs
inseme, cum' l 'onda, in coppiu contiguous u ghjetta in la petra, stagno in u so
broadest antigen, malgratu tutte e PLURIANNUELS e Zurckwerfungen ch piace
camp. in ch parte di a ghjente quarchi cosa comu ingrand di tali, jet, ch'ellu
diventa un membru di u corpu otherworldly di Platoni, cumpresi in u sensu broadest,
cuncorre Tuttu surtita da ellu nantu stu cantu, e nun havi nudda limitu; ma chiddu di
a cuscenza ch porta i muvimenti pensa in ellu, seranu capaci cuntinuv a so vita era
ancora cuscienti, d la basi fisicu in lu senzu strittu.
torna u duttrina pari stranu; ancu di novu nunda, ma significa la Bible cchi
giustu duttrina. Pirch dopu u ritornu, danu pi utterance di la Bibbia, Cristu, di la
transizzioni u nostru mudellu di u dopu, u Cristu, in cui cristiani s essa dopu a
morte, u corpu a so assemblea; Ci sunnu tanti i membri, u corpu h unu 21) ; i corpi
di i membri chiesa elli s i membri di stu corpu, 22) ; Oltri a chistu, lu pani e lu vinu
cunsacrata da ellu, nni godiu in memoria di ellu, furmendu a so cumunit menti stissa
intreccia chiamatu Ges Cristu esse u corpu, u sangue; ci ch Luther altri di
Cristu, l 'attribuisci corpu in a so crescita ubiquity 23) Per, s'ellu Cristu campa a so
assemblea inghjuste assemi a unu corpu, ghj ma ancu c un' assemblea otherworldly
ch isc, di stu latu, in una ci livaru Lingua italiana camper nant' stu ,
21)
L. .. (Cor XII 12-17 20 27 -. Rom XII 4.5 -... Ephes I. 22 23 IV 4 11-16 29-32 V. -.... Elementi Di I. 21u II
19 -. Gal II 20 III 27 28 ..
22) 1. Cor. VI. 15.
23) Voir. Avesta III. 376th
25) A la justificazzioni info e esicuzzioni, cum' l 's. In u 1u parte di u Zend Avesta e lu 9 capitulu. i Minuti di
a quistione anima.
Cus, tuttu h pussibule, no, nun sacciu autru a pensu di dirittu tutti, lungo, ci ch'
no n currisponde altrimenti, tutti i palori veri cu lu sonu sapemu altrimenti ch
ghjuc.
H abbastanza; Aghju vulsutu qu tutti, n h tantu a fede cum' u sviluppu di u
motives argumenti di a fede; sulu ca lu sviluppu di ogni fede-mutivazzioni isulata
deflects in un sviluppu di a fede.
Socrati: "Ch h a natura di i corpi di tutti i vivi, a terra, u focu, l'acqua, aria, truv
ancu in i so cumpusizioni di u mondu; d 'ogni mezu sti si trova in a nuatri sulu fari
pocu e cose, tintu, indocu quarchi cosa pura a so natura a so forzi
cumplittamenti in prtica per esempiu di focu noi, in u mondu, ma noi solu
ella, debuli tintu focu ... ma ch in u mondu h admirable, assai b, in piena
forza h in u focu. Quiddu focu chjappu in noi, ma Per, h duminata creatu da u
focu di u mondu. ch h ci ch deve esse dettu di a terra, in u omi vivi di a terra,
situatu nantu u mondu, cum' l 'acqua l'aria Tuttu quannu avemu Associazione h
liata ogni cosa in unu. ghjustu mintuatu, avemu chjamate u corpu. Tutti in u
listessu modu si p vidiri di lu munnu, ca cumpostu di li stissi cumpunenti,
chiamatu lu corpu. siddu ora prubabilmente da u corpu, u nostru corpu, o di a nostra
lu corpu chi i nosci fiddoli? " - Protarch: "chistu nun lu valuri di quistioni." Socrati: "? Ma faci micca u nostru corpu, un 'anima ch'elli n hanu ricivutu si, s'ellu
n lu corpu interu stati inspirati da quella copia di ricchi comu iddu, e anchi
admirable"
Man durari Lexen sulu li trmini mala; si p d noi: Ch n h mancu lu putiri e
alcun 'valori.
An astronomu h dettu ch'ellu avia tutta a celu e strade, ch Diu n p esse
trovu; Di sicuru, comu nun si p truv in u spiritu a nostra ciorbeddu cun tutti
microscopic Attraversu di ricerca; ma u penseru h s'ellu si p truv qualcosa
pesciu sinu a morte, mentri cunsistenti quali cunzerva a so urganizazione Fort iddu
stissu. Ma lu contradicts u psychophysics per via di a fisica, nu corpu AB di
imponderable picci pins per u pi una brama pi forte ca l 'acqua liquidu par
rumpia di lu biccheri ferma sempre u so usu anticu; ancu di pi tantu, lssalu
custru un novu, senza l 'aiutu di l' anticu corpu ponderable; unni unu vistu nunda
comu un sonnu ch resta tali e pussibulit. Puru stu scopu pigghia lu spiritu significa
sulu a cuntattu c u mondu fora, in rapportu, chiu tostu di quelli un
allargamentu. Di novu, u cuntrariu di a nostra fede, ch u nostru corpu avvene ser
una isciuta cultivata da attornu prisente solu salvaticu sistema di ponderable e
imponderable, disse nunda impedisce, ma propriu comu ora, ma in priurit ellu
assuciatu l 'pivoine di u imponderable pins u pivoine anima;solu ch una
urganizazioni di i imponderable, micca fabric in i dui casi, senza ch u
TERTULLIANUS ponderable.
Parrannu 'n ginirali, ancora una bugia ammucciatu un ternu tesoru ch l'avvene h
f in a nostra ignuranza Galateu e di la rilazzioni funnamintali di u corpu
anima. Matirialisimu, h cum' una Cerbaru stu tesoru, quandu vegu chi iddu macari
caContribuu
iddu avissi
nla traducci
patriote frittered, luntanu, ma n religione, pisendu a triunfari,
a millorar
picch iddu stissu sar pisatu tantu gnuranti supra la grannizza e impurtanza di stu
tesoru. Bad sorgi di la fidi, siddu avissi pigli a so Bestande a so vita tanticchidda
sulu stu tesoru; ma u bisognu ti crescia a sapiri lu pratesi di a fede crescia; brutalit
risurtatu ca ti vene u so elli esalt;cum'ellu h bellu, sar waived par la cridenza in
un sap di pi, pi; a fede, ma ca unu sulu un passu supiriuri a passu nantu ad ella.
Text original
IX.
Issues, cum' a fede primu ghjunse l 'umanit,
comu lu motives e ragi di crdiri nta l'asistenza di Diu nta l'asistenza di Diu s
arradicata.
'N squitu, uni pochi paroli su' sti dumanni ca mittemu di latu, tantu luntanu, puru
siddu iddi stissi furzatu di a lu nizziu. Nuutri nun caca ritornu di vincere ch si p
scuntr inc enfasi cumplissiva c in cumenciu elli av, inc enfasi, anchi si era tantu
china. Pirch upinione, cridenza, a cunniscenza curriri, mentri ancora in parechji casi
ch oghji, in particulare in i primi; avemu solu primura ch'elli n Scennu oghje.
Lu primu si toccani, tandu n ci h nterra cumuni cchi vicinu a pinsari chi la
cridenza in Diu, ch pruduci da principiu surtantu pi mezzu di u sughjettu teorichi
pratica s prudutte da poi propagated a storia. So i mutivi strichi appi urrggini di
sulu lu secunnu postu. Da l 'autru latu, si la mota di storicu h statu u primu tempu
av, ci ch p crede ogni omu a Diu, nun avissi vinutu in lu fronte, hannu statu u
primu? Micca cum' av genitori di a fede in Diu implanted i zitelli, puru prima di
truv u mutivi teorichi pratica un puntu attaccu elli, s elli din a prima
dimustratu a fede in lu pigghiavanu comu lu patri di la genti nta na manera diretta
Diu? So u principiu storica nun avissi partendu da stessa; ma l 'utri principiu si
prutrassi solu u so spittaculu par lamponu per i vegetali di furmazione di bastone
direttamente a ghjente implanted da Diu, a fede.
ci era sempri senza insign ch Diu misu supra a lu celu, lu munnu putissi cadiri fora
di Diu; omu pudia sempre cridutu in i vivi, si a taliari manu dritta e turnau a taliallu; e
senza mancu sapennu lu nomu di Diu, cci puta cci counteract, raporta a cuscenza di
purt sentimenti ellu ch h a natura di u zitellu mmiri di i so parenti, e tuttu
chistu sulu svilupp di pi in l 'umanit arisen.
Di comu lu sintimentu di u zitellu mmiri i genitori di u principiu i pi intimi,
einigste e einstimmigste per tutti i zitelli, ma a lu stissu tempu h unentwickeltste, li
piacia lu sintimentu di li culligamenti di l 'omu a Diu, di ballu a vita in e cu Diu, da
u principiu usavanu lu stissu carttiri; - Quale h di sicuru voli vinissi a sosula
empathize nachbeschreiben comu si era ora; - C u sviluppu mperu rumanu, ma din
u decomposition, francese aberration e accuminzaru a vergogna di u umanit h solu
pocu ritruv.
Stu sensu h atta tene u pi currettu, cum' no p pins, l'urggini e lu primu statu
di l 'omu, e sulu la miseria, a tutti' mpurtanti ma pocu difinitu subalternu dumande
senza d ch'ellu sia u sensu di u raportu cu a Diu, gi in lu primu umana
cuscienti 'idea di nu scopu esistenza divinu maestri, statu sente a prima, forsi
cchi, athletic natari cchi lestu, ch ghjera digi capaci accede u primu
aberrations, o solu assai pocu pocu da l'umanit ghjunse lu; agghicaru li primi di
sviluppu di u principiu di cundottu qualchi Diu, o polytheism; s'ellu si passava da
una coppia umanu o ghjente supra qualunqui avutra o sviluppatu indipindente di cc e
di dd. Ma a pi parte di sti dumanni, siddu nun tutti, p essa com' a picca a segunda
prisentallu decide di quandu a quistione di u primu Statu, l 'unitati urigginali o
multiplicit, l' urggini di li cursi di e lingue di i populi, ch'elli s riguardanti. Pensieri
One p f riflette, ma tena lu quantunqua menti.
H vista, l'Darwin veru vantanu o tendenu ch tutti i rttili di pi parfettu
s'aivulviu supra milioni di anni da u subjunctive, omu h un figghiu avia lu porcu e lu
scimmia tanti Naturalisti, cus si capisce ch riliggiuni micca in u primu omu, vale
d u ghjustu Difatti lu liveddu di lu scimmia, ma pianu pianu ghjuntu l 'umanit di
sviluppu era ancora cuscienti; ancu puru in u Negro h sempre suttana. Anzi a
cunsidarazioni ch n h micca a count di u porcu scimmia, ma di lu regnu tirrestri
ca, ma una volta i primi antenati di scimmie, avianu a hannu attiratu a Alzu di una
seria maiori di i sculi novi criazioni cus luntanu in u so travagliu a creazione
infini. in una noms de mpegnu, avemu chiamari iddi lu noms de lu prucessu di
evoluzioni tirreni, a purtari a la criazioni di l'omu, di lu stissu sulu Lingua italiana
intumescent ginirali Borne, da u geschahe lu primu a creazione cum' omu h
chjaramente u mondu in rapportu fini, cus ancu e forze di u regnu nteru tirreni avia
appena raghjunghje a so creazione, n Giuseppe nacque da appiec traversu
prugrissivu di migliuranza di genti.
Sutta sta cundizione, lu primu omu da i so altri origini, l 'urggini freschi da u
grande creazione ginirali Borne era, fa ancu certi di pi accillenti caratteristiche
fisiche mentale, comu lu cchi tardu-populu, di pi in pi intimi canuscenza e
rilazione emutivu in particulare a natura Diu, prima di tuttu, unni si vene da, pi
rapportu direttu avi, comu tutti mimetisimu; u figliolu di u babbu h pi cunniscenza
Text original
X.
Li ortodossa e pusizioni senza.
Mi vogghiu fari un rinesci aperta.
Pi libbirari lu postu chi mi chjare in stu ducumentu, s raprisintati scritti di
nanzu, l 'aghju ma u ortodossa, ch l'aghju scontra in altr, s'ella n h in ogni locu,
u minimu, pi cum' i medii pi mai, c lu dizziunariu ; , Pi c lu cchi
raggiunevuli neukatholischen critica distruttiva e cumune micca sempre cum' in
calore ddu vicchiaraddu, a sulidarit ferma pi riparu cridenza a parolla di a
Bibbia, ancu s' Arca di Nu inc a fauna tutte l'oghje u standstill di u soli nantu u
ghjornu di la caduta di a cit c passonu ch s cuntenti, lu cane, muntagnera, o ancu
u pastore puder custruisce, cus fal preda Wolfe, almenu comu quandu
arrestanu na banda, cum' l 'erba di lu stissu campu h abbastanza pi scanzari
inseme. Ma n parlaraghju micca cus involuntarily prubitariu di punti di u appillari?