Sei sulla pagina 1di 95

l

Tre motives e motivi


di

Fede.
di
Fechner.
Leipzig,
Stampate, bessiu Breitkopf & Hartel.
1863rd

Prface.
Ognunu h u so campu di a fede; mudific cummogghia li diffirenti lochi, certi di li
macchi luntanu. True a cunniscenza, par, unu sulu; n h micca una sola u veru a
fede? Certi d piuttostu ch'ellu n h dirittu giustu ca ognunu avia i so particulari di
a fede.
A quistione h sopra tuttu: Cosa h a fede contru a cunniscenza? Pirch 'na parti
di l' essenza di tramindui h sempre in a so rilazione inc iddi. Ser un fraterne,
simpatica, ostili? H a cunniscenza di u servitore di a fede esse una fede o pi
ammucciari stessi da a luce di a cunniscenza, comu lu jacabu? S quelli stapled comu
li dui testi di Janus 'nfaccia, accuss ca ognunu lu Vescamu in una direzzione sfarente,
ogni ved sulu a chiddu d' altri n vedi? Or si vidi sulu un'antra manera c l 'altru,
ognunu h u so altri natura, la stissa cosa?
Chisti sunnu un vecchiu e dumande, h un vechju cuntrastu, ch oghje h sempre
m'aspetta di u sfogu. Mmeci lu ma qu, curriculum vitae stu Buonarotti ci va luntanu
da u hassles una manera di travagli, n ci h micca alz u cuntrastu, picch la
risposta sar quasi davanti i quistioni. Cosa h a so altri voli?
Allura granni la zona di fede u spaziu di u pi fidu, chi scuru, h, tanti tanti
maneri marchj in li inseme qualch volta, qualch volta luntanu. Qualchi mai
pensu, ch h per quessa ch'ellu si crede ci ch si crede, chi a picca si pretende
crede ci ch si crede, uni pochi di frilu sosula i diritti tanti perde supra lu pinzeru
ancu u fede, pirchi nun hannu scontra u drittu , Stu abbeccedariu a ddu ha
crisciutu fora di rifletta ci ch h diritta u pegnu di diritti in quistioni di a fede,
e so voglie arr pi cumannari la strata a riflissioni, h affaccatu noi cum' u dirittu,
un percorsu supra lu quali a fede piuttostu vinciu c h persu.
Pocu mi chiamu lu compitu di stu librettu di and vede quantu a fede Cresce fora

di a so motives, ch u motives di a fede crisciutu raghjone, cus f la fidi 'iddi a


crisciri.
Li principali ogetti di a fede sunnu tri, e accuss semu din tr motives principali e
risultatu di ricerca, tr ragi principale di a fede, ma n differ, secondu a li suggetti,
ma pi la banna musicali, chi iddi hannu a la natura di li cosi, 'na cassetta cresce a
ghjente.
U Sindicatu di motives e raghjone I unific sutta lu nomu di s princp di a fede, e
accuss ti p d ch'ellu ser qu i principii di a fede.
N'avemu assai babbone di a fede; iddi vninu nzignati solu di pi a. N'avemu digi
testimunianze di l 'asistenza di Diu, di la roccia e l'nghjuli; ma iddi sunnu sulu sulu
di la studiusi dd, e fede per tutti dd. n h ancu f i mutivi di a fede Allen, induve
e catchy &? ma li molti n p crede solu; ch'elli ti ampar a fede da u so babbone, o
dopu i libri in custruzzioni ca cci vula lu fattu, si la mancanza di assassin? Ma in stu
libru h una prova di trasmetta a fede custru una fede senza u management di
babbone o di u statu di i libri di privata ci vole .
H tuttu cus smplice, chjaru, capiscitoghju ch nanzu dopu antecedents
cunfusione quasi v senza dicendu ch I Mulateri Di L'arrivare corsu, vi piacia troppu
vede cum' troppu picca, dopu esse abbituatu a truvari spicificatu tantu sfarente a sti
cosi. macari la parola cridenti su cuntentu ca ti purtamu via li palori chiavi, a cui si
cridi, parl appena e parolle di a ragiuni i cridenti tantu ch aghju pigliata tutti di la
via di la ragghiuni, e li unbelievers tantu ca ju so 'ragiuni di unbelief iddi stissi isari a
raghjone religiose; dipoi u principiu l 'uppusizzioni tra i tr, in u quali l' a vita di movi
anellu fede, guasi pi c in altri h lu fattu ca iddi sunu i certu n f ghjustizia, in
ch'elli cercanu a so ghjustzia oghje.
S' infini u prugressu ch fede dares qu nantu a so pusizioni di nanzu di l s
rimessu u solu dopu l 'pietosu m'aspettu ca lu ritirati fissu di a fede a so essenza?
So Getrste pag una piccula assemblea, l'rburu di a ghinda s'addurmisci. Ti
piace un picculu foglia fussi lu germs di stu arvulu.

cuntenutu
I. Faith e cunniscenze in generali.
II. A zona riliggiusa in lu senzu strittu.
III. Motives e motivi (principi) di a fede in generali.
IV. Principiu Historical, praticu e teorichi di a fede in generali.
V. U principiu storicu.
VI. Lu principiu praticu.
VII. Lu principiu teorichi.
L'idea di u spiritu.
Lu argumentu da u corpu.

VIII. Position di na scienza esattu di u corpu anima (cu riguardu a quistione di


nervi) la quistione di fede.
IX. Issues, cum' a fede primu ghjunse l 'umanit, comu lu motives e ragi di
cridenza nta l'asistenza di Diu nta l'asistenza di Diu s arradicata.
X. Li ortodossa, i pusizioni senza.
XI. Recensione, Panoramica, aspettative.
XII. Final.
I.
Faith e cunniscenze in generali.
Cum' tutti li cuncetti ginirali si ponu din mischj a fede in larghezza
diversu. Chiu tostu di sustniri, par, mentre ch'ellu era sacciu, avemu da spiec ci
ch avemu qu capisce e prunu comu sutta stu nomu. San Franc s' no cus fermani
ind'a i limiti di l 'usu di a lingua, e quelli in leia c l'ochji fissati solu per i scopi di i
servizii di discussione, mentre ch'elli tniti l' evuluzzioni di l 'usu.
P dassi ch no n f b, spessu a prucdinu comu lu ventu cumunimenti.
In u sensu broadest ora unu mi capisce par fede un assent ci ch n h
attraversu la spirienza e inference, ca cumprenni lu matimticu di sicuru.
Soccu elle din a spiegari chiddu ca havi garbu, di presa di veru, spirienza, ferrari
circuit la lggica, matematica? Ma si p vede assai b ch n aghju compia, o nun
avissi vinutu u principiu di chi a quale si pensa f qu. L 'usu di a lingua, u
cuntestu, lu ussirvazioni in cundizioni deve vene f li capisce masculine ci ch
deve esse capitu da lu; prontu masculine si duvia esse qu.
Se ju vuliva cuntinuari a scriviri na mitafisica di fede, di sicuru, aghju a sorte di
tutti i lati and nfunnu a rilazione trmini, ricoddani u pi astrattu, ch venenu da l
'rtima parti, comu si fussi lu primu. Ma zoccu si puta purtari? Dopu mi paria ch
tutte e mitafisica, domma, la mistica e Mythik di a fede cum' cust da u bughju
piuttostu in u bughju, ju nun sugnu parmessu entre in a so prufundit. Cosa circamu
h pi grande ch stu tremenda.
Nta ddu largu senzu 'n cui avemu a prima anch'ella u fede, u so cuncettu eni n h
primura Di a so cuntenutu. Unu p crdiri ca esisti un Diu, ch'ellu n ci h un
divule, a pace o guerra sar, di Argumenta, pus u tavulinu, a sta 'annu unu di
solitu mori; tantu ch n si p crede tuttu. Incridibile h ci ch si dica tuttu in u
mondu; e di tuttu chiddu ca si cridi lu cuntrariu si dica. U superstition pi blatant
cridenza sempri in stu broadest sensu di a fede.
Ma in un certu sensu strittu, quannu, z. B. A fede, Amore, Hope compiles nantu a
fede com' u ppulu noms de aggrottu h, da Benedettu Are par fede, par trttanu di
fedi, fede Sources Luna leghjendu, litturi mia picciliddi, capisce I creda c a
cridenza in u pi altu noms de cose Di Diu, dopu, supiriuri existences spirituali. A
manu nantu pi di tuttu h a ddi maneri di sicuru, ch h per quessa stamu

parrannu cca, in priurit di a fede. So a fede in la stretta sensu solu u pi spaziu di


a fede in un certu sensu dimarchja.
Da tempi i pi antichi, u ppulu di i cundizioni di salvezza sentinu stessi liata l
'esistenza di uggetti di stu sintimu a fede vulia la banna cchi utu e cchi cumuni
in tali fidi. In stu rispettu si veni chiamatu puru religiose fede distinchnnuli d s a
fede vulgari.
Per sta cridenza in i quaterni di senzu, si ntiraggscinu qu in priurit; ma siccomu
iddu cumuni largu in i cundizioni generali e caratteristiche di a fede, ch s
nnipinnenza di la natura di ci ch si cridi, n h di dumand pigli stu n
cunzidirazzioni di u tempu essendu.
Dopu certi, h sicuru, pari ca la cridenza a li cosi cchi utu infini in generale,
antitesi di a natura, assai diversi fonti e cunsequenze s, ma u sintimu, in carchi ch
l'utri cosi, a chiddu di cc e di dd ci ch dumane o Usu sar, o nun essiri l 'annu
ch'ellu era quarchi cosa vole clicc o ancu primaire, qualcosa spcifique, in ogni
modu. E avissi a ddaveru p sapie ne pigli u superstition in unu? - Ma prima di tuttu,
una fede di e cose pi altu noms de una assent l 'esistenza a natura di li cosi a
lu quali si rifirisci, comu tutti l' utri fidi, senza av esse fatta da a logica
spirienza, di sicuru p, cus cosa ha ma conceptually tantu cumunu, ghj iddu stissu
a parti di u rolu di i servizii addimustranu ca la natura specifichi di la cridenza a li
cosi cchi utu infini h solu solu in lu fattu ca sti cosi sunnu li cchi utu e noms
de, u pi altu noms de lu dont ma induve vita no tiremu tutti piglieti u motives e
ragi di tutti l 'utri fidi tantu culminati nta rilazzioni a lu cchi utu, cchi lu nzemi
e' arrivata. So rimastu p esse senza fede, comu a fede in sti cosi accuss
resoundingly senza motives, li senza ragioni di tantu luntanu e prufundamenti senza
cunsiquenzi. Picch? Propiu picch lu motives, ragiuni, e cunsequenze di a fede in lu
cchi ginirali, cchi utu e noms de cose dar a natura di a so ughjetti, u, pi altu
cognomi a essiri la cchi cumuni d quali dit punticchiu, ma in ch si basa tutta a
nostra vita, prova e traspurtati.
A fedi h cum' un altu piramide. U motives e raghjone di tuttu fede lanciatu da un
surrisu basi di la fidi riliggiusa comu a 'na punta di l' ultima nsemmula, e lu stissu
assai mali, ch studi lu culmu di la piramide cum' qualcosa Secreted sopra i
piramide, ch n ricacci una vista nantu a basa , mezzo, sbagghiu a menzu u
scularu.
Unu p crdiri ca quarchi cosa h, credi chi quarchi cosa di la foi; tandu a fede
h un cuntrollu ghjudiziariu. Pi stu senzu, h spessu a fede in la Bibbia. H arradicata
in le uni fede, cumu pudia ricus cridennu ca eni quarchi cosa di fiducia, di cui unu
n ancu cridutu ca si tratta. So a Bibbia dici: "Senza fede h piciri a Ddiu, picch
chiddi ca vanu Diu vole crede ch'ellu h, quelli ch u cercanu, un rewarder'll"
Macari (Low XI. 6.) abbisogna a fede in u primu sensu ancu di una crscita di
determinants a essiri l 'rtimu; ma avianu a crisciri fora di la cridenza dirittu i diritti
da elli stessi. n h dunqua nicissariu pi siparari li imbusche cu rispettu thereto.
Ch a cunniscenza h opposta a fede ora?

troppu qu h di novu, a distnguiri 'na vicina, e pi impurtanza. Lu Cantoni, in u


sensu narrowest e rispettu, cus ricci e essendu Certi versu noi crede ch ci ch
impussibule pens, secunnu lu principiu di l 'identit un'antra manera, o riflette,
ch d'ogni mezu diretta spirienza, inference valevule o lu sicunnu nantu duvuta a l
'antica arricanusciuti.
Sapendu in stu sensu di sapiri ca na STACEY di russu, virdi, giarnu in u mondu, si
mi sentinu mmia; picch nenti puru lagni; ci ch ci h ch ci h. Ju sacciu ca ogni
triangulu cumprenni dui diedrali diritta in Summa; picch iu nun ponnu pinsari
altrimenti, senza avvicin si u cunflittu c i cundizioni prconu di u triangulu; I
sap nantu u listessu ragiun in una sfera chi at sacciu da sperienza ch h u so
circulu u so cuntenutu. Ma siddu l 'utri, arancia, ch h in fronte m, cum' gialle
cum' vecu, mi ponu micca cunnosce, usu di parl; Credu ch h ghjustu quasi
comu dura cum' s'ellu mi s avvistu ch ci e mani; e pi quantu nun ancu
ricunnisciutu a varit di una inference u penseru logicu, ricunnisciutu i impussibilit
di dissenters legni, dopu i pratesi di l 'ispensata conceptual sta pi mmia, I p ancu
crede, ma nun lu sacciu ca si tratta cogent cus dirittu d'Urban.
In issu mentre, ci ch' no sapemu di certi francu, par, assai granni epistulariu
ricca di virit e matematiche tuttu summatu era puchissima, per pigli nantu tutte
e virit, e matematiche da ogni modu, in parti ca si solu una quistioni di i so custumi
a cunniscenza di menu, cchi o menu di l 'altri a materia di a fede s, in parti, ch si
p d nunda per se pruvrinni l 'asistenza, ma d solu ch, s'ellu h cus, ghj
cus. Matematica n p ghjustific ch'ellu n ci h un spaziu di tr dimensioni, in lu
solcu trettu, p esse messi limiti da ch, circuli s trianguli, ma solu ch, s'ellu ci h
un spaziu, trianguli, circuli moins de lu significatu a difinizioni , da ci ch h datu
stu ch seguita. Tuttu ci ch h statu fattu nanzu noi, ne sar di a noi, mai
ghjunghje sin' noi esisti la cirtizza di la canuscenza di noi vene da a ch u rispettu u
sensu di a cunniscenza; ch'elli n s micca abbastanza di a so termini stabiliu in i zoni
di perceptible nantu u colpu di spirienza e analyzable u so penseru logicu Moltu pi
contenu combinable e developable.
In issu mentre, ci s princp di generalisation di i passi di spirienza, liggi ca iddi
hanu vinta sola da generalisation di spirienza moderating, u pi tantu di novu
cunfirmatu a spirienza, u pi longu u pi, u pi s no li cuntinuazione. Sti
principii leghji di ci ch seguita da lu solitu, pudete pensendu un sensu pi
larga u spaziu di a cunniscenza noi p pensendu hereinafter. U friscalette,
scienza ca succedi ch dani un tali un sap, puru siddu la canuscenza cus caricate in l
'ultima analisi dipende sempre nantu la cridenza chi li generalisation, induve noi s
fundate a cuegghi disegnata da elli s ancu si cunfirmau comu quelli ch esiste in
lu circulu di spirienza moderating trovu. Per n da a logica, n sperienza p esse
dimustratu ca tali avissi ghjughjenu.
Quale p d ch'ellu f pruvati cu la spirienza e matimatica, o dui inseme o provable,
ca la liggi di seriu h appiecatu traversu tutti i cammari, tasse per tutta a tempu. Ma
n h dimustratu abbastanza in gamba, comu luntanu e pi quantu nni fru capaci di
seguit lu traversu u celu, di li tempi. U evidences una fede ch faci u pi

bundenza a cunniscenza di a forza quasi uguali a chi iddu avissi ancu di pi in gamba,
dunque no duvimu h ancu cum' un fastidiu di i nostri sap f, i, cum' un fastidiu
di i so custumi, di u sap esattu.
In a mai parte di ci ch si chjama a cunniscenza, ma u sintimu h un
conditionally, quannu la canuscenza si basa supra li cunnizzioni di quarchi cosa
parli. So faci tuttu a nostra fede storica canuscenza a cridibilit di lu funti, tutti i
nostri sperienza di scienza la cridenza ca vidi utri abbastanza, solu ci ch'elli anu
vistu aright, cunt tutti i nostri psiculugia, tantu luntanu n h surtantu ca di 'na sula
individuale h, a fede in altre persone umani nanzu. ci ch p arristari di tutti i
nostri li scienzi, quandu tutta sta fede cadiri.
So ancu l 'omu di a cunniscenza n p esse troppu disprezzanu la fidi. tutti i so
sap f h pocu di sparte a fede; ellu priv di la stessa rividiri a cunniscenza
stessa. Micca mand a fede, ma a fari sustituiri quant' pussbule traversu a
cunniscenza, forse u so compitu cum' un omu di a cunniscenza. As luntanu
pussibuli. nun basta un sap rimpiazz una cridenza, accuss p essiri la quistioni
di diversa p'agghicari 'cridenza h mai ersetzlich o micca, rinasce u compitu partinu
Kaataa ellu da u latu a cunniscenza, o, siddu nun si ghjusti, ma sustegnu.
S' dopu tutti i nenti cridenza pi ch una cunniscenza subjunctive?
Ma ch diventer significa ricunnosce la natura di la fidi mali. N'anticchia comu ci
ch si pensa di 'na cosa sempri supra zoccu sapemu di quessa, si stendi, u
determinants di a fede prisente in u nivellu generale di u sap po l' inespirenzia di l
'rtima parti, ch si trova in ogni fede, par altri determinants esse rinfurzata. Tantu ca
un assent la cosa vene pi pud. Fermezza ci chi spera in u ragioni di la
canuscenza, spissu nun nfiriuri e la cirtizza la virit di la canuscenza, n s listessi,
ma u duminiu scales cirtizza particulari p truv Ch h un cirtizza ca lu sintimentu ca
si puta ssiri altrimenti, chiana accuss luntanu, ca una cuscenza chjara, n pudia
essa altrimenti abilitatu. In quantu u veru omu religiosa, nunustanti lu ca l 'esistenza
di quelli ch s prupitati di a fede vinci a l' asistenza di Diu, cus dura comu la natura,
credi Mussulman a lu celu cu lu Huri di a lu universality di la liggi di natura tutti i
mistieri tutte e matematica. Prunelli ma Determinants di a fede cu tanta canuscenza
intreccia ghjuntu in u cunflittu, e spissu si prupostu. O picch tanti 'na parola di la
Bibbia lu valuri di tutti li spirimenti di li scienzi naturali, tutte e la filusufa
speculativa. Da Luther iddu havi la sprissioni: "la Sorbona h stabilitu u
insignamentu di scherzu reprehensible, ch ci ch f stabilitu a verit a filosufia, ci
vole dumand din in tiulugga cum' a verit," e la Chiesa Babbu Tertullian ancu
dettu frange: "Credo ., Quinguri Tauch h dumandata " vulia d: i mo ragi crede ci
s micca solu nantu u mutivu di sap; ch'elli li cuntrariu ancu.
No menu c u ragioni di permette u cunsequenze di a fede e fruntiere di u sap.
A fedi h micca ma surtantu criatu; Iddu tistimunianza ancu di novu, dui figghi
masculi, malfatte e cuegghi, dui fimmini, speranza timore. A putenza di i so
pruduttori i so figlioli s in idea in u passatu, ghjustific a so forza. Amuninni a
vidite a, e cusc u mondu azzione, a riflissioni, truvannusi umana h assai pi
ditirminata di la fidi traversu sti scions di a fede ch da a cunniscenza; picch

accuss picca ci ch' no mi cunnosci. E nuutri viriemu U fraulettu f, tantu


ghjustu criatu la cridenza a li cosi cchi utu e urtimu ca la nostra cunniscenza di l
pi, u pi forte effetti pussibuli. E nuutri viriemu puntualmenti, accuss unu di li
principali effetti di sta tarra, tuttu a canuscenza circa impurtanza, a fede stessa, a
prumuzione di u sap, per via ch n li Cristiani, vitti ca li turchi!
H vera, ferrovie e machini n p custruisce a fede; ch'ellu ci vole lasci u sap,
puru siddu la cridenza in benefici chi nun hannu ancora ghjuntu, e spissu nun veni,
ma la custruzzioni aguali a cunniscenza pena solu. Ma ci sunnu granni effetti di a
fede, di u sap withdraws cumpletamenti o pi t'avissi u easement di fede.
Quiddu sintimu h ch h purtatu a li Cruciati hundred- e ma na cintinara di
migghiara da a ovest a est e supra lu treni, di u crescente da a est a ovest, ch mette u
papa nant' u tronu e lu Riuzzu si misa sutta i pedi era ca li cit e so Dome, i paesi so
chjese, di li muntagni, stradelli e footbridges i so cappelli e croix si faciani Grecia
pupulatu da statue e monasteri c i monachi.
Pinsati a li turturi mposti supra li coccia di ghjente a fede entr da tanti martiri di
una quantit eremitici elli hannu statu impostu; quantu genti hannu statu tumbatu
brusgiatu ancu in u racontu di a fede, av tumbatu esse brusgiatu, anu elli stessi
misi ni ju a morte.
" ci ch p mi d di pi - cuncludi, Paul 1) , avennu statu assai tallied lu stissu
effettu - u tempu fussi troppu cortu per m, s' vi dicu di s'enfuir, Barak, Samson,
Jephthah, David, Samuel, i prufeti.
1)

Low. XI. 32 ff.

Ch traversu a fede suttamisi regni, a ghjustzia mostri, uttinni lesta, si furmau la


foci di Leoni;
quenched lu putiri di lu focu, la spata, entronnnen; si furtificava fora di la
dibbulizza di stomacu, ca addivint putenti a guerra, l'armata straniera m'hanu
prostrate;
Pinzava na me disprezzu scourgings, catene e prigione;
Iddi sunnu? Ali, hacked, giumitria, assassinatu da la spata; Partinu, circa c e
goatskins, puverelli, affrittu, viria;
E si nni j a miseria in i deserti a muntagna, in tane e boss di a terra;
Sti tutti hannu vinutu bonu rapportu traversu a fede. "
n ci h n sap u mondu ch p prudciri effetti tali, pi diri accuss a superari pi
la morti, veni d u lu scantu di la morti e lu scantu di ammazzannu lu defenseless,
perch n ci h n sap ch overcomes morti stessu, vale d u pudete frantumi lu
scantu di li minzogni morti assicur a sicurit di a na vita megghiu di l. Ch h a
fede andersher pigli, pigli a so putenza da un'altra surghjente. A paura di a morte h
spiccatu; comu putenti tutti sacculi; la cridenza ha crisciutu, ma si p acqua piovana
lu scantu di la morti.

Ma ci ch p d un putenti, luntanu passatu, la canuscenza, e spissu furu megghiu


di lu stissu tutti determinants, determinants di a so fede, n gradu di pruducia l'effetti
di tali puntu a forza? ci sunnu assai currente mistiche, p esse nunda di lu
mostranu? A lu cuntrariu, abbastanti chiaru, Arata pe l'magri, sulu ca la Mamma chi
si vede ogni ghjornu, facile n vede, li Malaavia piuttostu, dopu ch ghjustu daretu
l 'altru, cum' vistu da u vicinu di casa, e lu cantu stannu dd fideghja da a un'ala.
Ma prima ci arrinesci prima remoter u prossimu, ma a viriri stu da tutti i lati,
truviamu una seconda errore doppu lu primu accuss momentous comu si po 'essiri lu
primu, ch par iddu stissu havi nu pirudu di tri lati, mostra ch si qu sottu h
precisamente ser tantu di putrilu cunziddirari.
So sbagghiatu aia da essa pruv f a fede surtantu ragioni di sap dipindenti,
voir par fede h nunda, ma un sap f subjunctive accuss mali saria spazz la
ragioni la canuscenza di l 'determinants di a fede tuttu ancu una cosa ma surtantu
extrinsic u Altri vede. In a nostra cunniscenza Meistes avemu trovu un pocu di a
fede in tecnica; conversely, ci ch' no sapemu di una manera, hannu assai impurtante
idea di a nostra fede, havi spissu anchi si sulu piattu parte quindi h in u cunflittu c
altre determinants di a fede iddu stissu comu tali o c un pesu c i quali outweigh
circunstanze p esse outweighed.
A sputichezza di a fede stessa di u barbarian dialettu, ch s nunda di circa l
'astronuma, lu suli si ssinu dumani, comu si capisci oghje? Solu si s ch'ella h
oghji, eri, ghjornu nanzu eri, pisatu ogni ghjornu dapoi tempi i pi antichi. Vergogna
la nnuzzioni voddu essa cumpleta; ma puru ncumpreta a iddu stissu sacciu chi si
spera, intigr isulata di na liggi di custumi, u pi insurers a fede pi impurtente, h
vulsutu una rinfurz i sculi cchi vasciu.
Cosa ci lassa a nostra nima, lu sulu chiddi d quali nui sacciu credi in un 'anima di
tutti l' utri genti? Ca stamu assistennu a so corpi e Pifania fisicu di i nostri stissi ci
ch' no spiritu e 'attivitati ntillittuali, liatu cunnosce. Stu omu p jnciri comu a
picca, comu chidda di la canuscenza inference inductif in u sensu rispettu; ma ci ch
ci manca, si sentenu daretu, cum' certu di a fede.
A cridenza a li cosi cchi utu e finale n h micca sicuru di un tali natura chi s'aia
sulu chiddi ragioni di sap complement particulari debuli neglecting noi m'aspettu chi
si riteni a cunniscenza stessa. Li mutivi permette a cunniscenza di cc e tantu menu
luntanu, utri mutivi fede vince da luntanu a manu supranu; ma ch'elli si senza u
serviziu di ragioni di sapienti s micca abbastanza volta mai vinutu senza interessu.
So din l 'omu di a fede nun ci piaci a cunniscenza disprezzanu troppu. A so fede
ch, senza una frase viotu o bladderdock.
Dopu tutti, n h micca a mancanza di ragioni di cunniscenza, ma u inespirenzia
di lu stissu na canuscenza parfettu, o un cirtizza scopu in u sensu di supra e rinfurz
stu eu par custumi, o utri mutivi larga si carattirizza la fede; e spinu, no p parl di a
mancanza di cunniscenza ti la fidi, quannu, comu spissu, contr' altre raghjone
religiose n p truv.
Par inserisce u determinants di a cunniscenza in li fidi cu la cridenza sempri a

serenit fattori, h din l 'aria ntera di a fede h assai pi c quidda di a cunniscenza,


prisenta a so influenza nantu a vita, sintimentu, a pinzari di u sap, sulu a fede
micca abbastanza a cunniscenza di i tavulini di e cose pi altu noms de unu av
mutivu basta vede una fede subjunctive c viciversa piuttostu a cunniscenza,
piuttostu a ch'iddu li fidi comu sapennu la pusizioni di supiriuri, siddu nun tutti sunnu
'situ circa lu primacy ci ch h solu inc e menzu tra d 'iddi, a tutti a ghjurnata,
saria un fallimentu a ricanusciri lu rapportu diritta. Tantu a fede supraneghja u sap,
di purtari tutti li canuscenza, e vo avete superstition solu pura; s mancu la sustanza a
superstition; Pagliacci, di u sap tutte e fede, e vo avete a s esciute matematiche solu
a ricchezza matirialistu, i impegni di tutti c a vostra anima in u mondu senza un
anima, accanto, sopra, davanti dopu voi. Chissu eni chiamatu a fede, rbu nfaccia
a so sap; iddu veramenti contru u sap f di quantu omu orbu so ochji supra, ch
h luntanu da i so ochji; di u sap diritta ma sunnu di l 'ochji diritta di a fede. So si
trova a fede, ma solu per via di u sap f di a so manera?Ma p pone l 'occhi, senza
tutti i populi di truvari na manera? Ma n vogliu micca imgini accumuler di cui si p
dumand s'ellu e quantu luntanu ch'elli anu, per ci ch. Nt stissu chjaru
qualchissia ch senti un chjaru vista di i rapporti tr a cunniscenza a fede
Ancu voi vi p vidiri ca la verit di tuttu, Certi solu d u pac di li quali ci sunnu
li cchi e di cc esse invoked, la cridenza a li cosi cchi utu e noms. Chi po
parch a cunniscenza? Dici lu A: Rien; So avemu dumandalli di nunda qu; - L
'altra: Comu p essiri cc nun sannu mai nenti, tantu dipenni ancu superstition. f
cus ch p sap f di l'A, l 'utri frombu fede interamente c in pricisamenti e cose in
cui sulu li megghiu unione di tutte e forze p purtari a lu stissu tempu lu truest,
megliu, pi altu.
II.
A zona riliggiusa in lu senzu strittu.
S ancu i fede J li cosi cchi utu e noms de tutti l 'utri fidi sutta lu stissu cuncettu
ginirali, si ferma sempre linguistique qualcosa Ungemeines quasi tutti l' utri fidi e
Chjama Per in cumunu a iddu stissu, ma senza altra.
Prima di tuttu ch'ellu h in cumunu ch, ch'ella h una cridenza in spiriti; parch
ancu in u dopu s fantasimi; e certifies ca iddu, omancu nantu stu cantu, sempri
cridenza h dicisa dormir, siccomu ogni stu cantu p sempri si cunnoscenu di a so
anima inghjuste h; mentri ca ci sunnu diffirenti e credenze, u pi fede a
cunniscenza matina, o di u laziu f ellu a cunniscenza, ma prumminti successu
redi.Quessa h a riescita di cc lu cosa a essiri mpussibili.
In issu mentre, ellu n h u solu cridenza in spiriti cus n u solu unu, di cui
chistu veru. Lu stessu h vera di a fede in altre persone umani, animi di animali,
ogni persone vicinu tutti; a so 'esistenza p essiri comu a picca, comu chidda di Diu,
u spritu, da ddi paraggi e supiriuri fatta da sperienza diretta, inference sicuru; e
accuss putissi essiri cuntrariu, l 'esistenza di sti particelli ugguali ca certu; e ci voli
'ntenniri chi noi in fattu hannu raggiuni assai Bandera di a fari accuss.
Ma ferma di una cridenza sempri quarchi cosa di un livellu altu ch l 'altri; i

raggioni per un bisognu di un allargamentu, cresce a ssiri pi disputi di l 'utri, e


scopu di na turri, sopra, ca di l' utru.
Cridenza in altre persone umanu h per noi dopu, spezialste a ddi animi, animale e
ogni persone, piante, dighj chjinatu pi persone nantu altre corpi cilesti Lu
farthest solu interessu Super; la cridenza in u puteri suprema, infini spirituali, ma
meisterndes una nantu tutte sse cose, ogni sintimu in tutti circa putenti, accostu,
tutti appesi celui interessi, pi generale, pi altu infini, teorichi pratica interessu di
u populu picch lu s prupitati pinsatu av tali, u farthest ma sulu picch a s:
generality lu sacciu cchi chi pinsari remotest cun.
In u Diu chiudi avemu cridutu l 'esistenza di u web mondu spiritu, infatti u mondu
in ginirali, da, truv u so gruppu, a so testa, a so terra, uriginali, i so principiu si
truvava; chi de famille unu putissi bisognu di ellu circ quelli ch sfilanu u pi u
mondu. In Days u cumpiimentu di i scopi, si spetta foul di u shortcomings di tuttu
a vita di 'stu munnu. Di u difettu tr noi mediations Diu sia sugnatu in spiriti
supiriuri. A tutalit di sta cunvinzioni, ma h dimustratu a pinsari, sentimu, attu di l
'umanit la nfruenza cchi bruttu e cchi mpurtanti e lu quali h oghji.
Cus si verifica ancu davanti a vita di u ghjornu, par, avanzava thereby influenza
ancu nantu i nostri interessi paisoli spezialsten, ma sulu di lu Belvedere pi
generale, pi altu la fini, conversely, la cridenza nta l 'animi di u nostru prossimu, in
statu, murali abitdine, si alza nteressi e pi generale, tantu ca cchi utu
interessi cchi ginirali, anzi si sviluppa si sviluppa traversu lu; ma solu in lu
outputs di la rilazzioni spezialsten di a famiglia assemblea. So a sfarenza h solu
parenti, ma rilativamenti h; induve n ci h nunda di divorziu assuluta, ch n
esisti micca, pi so 'furtuna, qu din u parente, n a so manu dritta e lu so' duviri.
In u so altezza cumunu sopra tutti l'utri cosi, lu articuli di a fede in lu so custumi
'attaccari u sensu di chiudiri a supra iddu stissu a fede iddu stissu ca penni inseme
thereby.
Dopu a fede cristiana Diu cu nghjuli e persone otherworldly h u so residenza
cumunu in u celu; i pittori Filetta: anchi si lu purtaru, sopra i nivuli l 'animi
purtatu daretu a morte ellu da angeli. Li santi ca cci nisciva di stu munnu, ni la
roccia e l'nghjuli ch campavanu cun Diu, da u principiu h ch prtanu una nantu l
'occasioni spiciali, l'utri ranu tra noi, Diu; S parechji seculi otherworldly fal in
parti nzmmula cu nghjuli iddi stissi. Lu din da i morti u celu trascinatu ma
Cristu, sia ghjdice di i vivi di i morti, din un mediator tr noi, Diu e si unu cun
Diu. So ripete iessiri a stessa h tuttu in lu regnu di u celu; Qual'h ch infini ancora
unraveling u liatu di modu titanate. ci s certi cristiani, ca cridi a nenti si nun p
capitu, si cridi, ma s'ellu si credi sempri quarchi cosa ca l 'azzione di u ppulu, ch h
a pi in cunfurmit c a vulint di Diu, ch h ci ch h u megliu cundizioni di a lu
coddu dopu, expected un pi parfetta a cunniscenza di e cose divinu u pi grande
unione cu Diu, in u dopu.
Li nazzioni hannu fattu un numaru di quellu ch Diu suprema, inveci Angels Tr i
dii, 'nveci di ummri quanti persone fisiche. Imbruglia, quelli Seitab l' isuli di u
biatu, ancu certi ch, cunduce di pi c i surghjenti to top Tutti u mondu h un li

divinitati; sigretu si trova Plutoni, poi jiri a l 'mmira Rime; Zeus nantu lu Munti
Olimpu, allura lu happiest di miti cus ancu i so cumpagni di i dii. So ancu ghjuc
i dii, altre luna jason mraz munnu e cupartu in parti cerca in ogni altre. O Ibis,
vacca esse revered cum' divinu, h a permissione di purt l 'animi, dopu a morte in l'
animali. in parechje nazioni mmiscatu, alleatu, i tavulini di u serviziu mortu
cunfusu cu lu serviziu dii, in una manera ch avemu cridutu esse sicuru, sopra e
fruntiere.
In cortu, u mondu spirituali di li cosi cchi utu e noms h un mondu cuirenti a
iddu stissu, comu lu munnu veru di li cosi scritti cumuni a cui nun si sapi sulu un altu
ch stu munnu bascia.
Time Nassima, di cc e di dd, unu o l 'utru, coperto i tr mumenti di a fede da u
gruppu p; - Per sempre in tutta a fede di l'umanit n p succede - ma tandu sulu
pi lu stissu tutta caduta da una fede o cum' un risdui di tutta a fede stissa riceve
SCANTY solu; picch ognunu p t'ani a so putenza solu traversu u raportu cu l
'utru, comu ogni membru expires, l' separar di u mondu. ogni entity o mancanza di
u sviluppu di unu o un antru mumentu h sempri cunsidaratu com' un dfaut ch
rutazioni macari supra iddu stissu; a fede n ponu st vicinu, ci vole evolughjani o
un altru di purcillana trasparenti.
I Ghjudei anu tantu cridia Diu, nanzu ch cridiani tantu di una vita dopu a
morte, ancu s' a so sughjornu era un 'idea stunted. Oghje si crede in Paradise e lu
Nfernu, e speru di una volta vene in senu d'Abrhamu. So cuncede una fede
abbrica, nun cchi 'mperi su chi Stunt.
U Buddhists crede in una vita otherworldly mezi calzi in un Diu persunale, certi,
ma din av a so idoli, tempii, di prieri. Lu stessu Buddha Spostu, parl comu
idola; - Unni Diu h assenza, idoli n p esse facirmenti manca; - Ma ch'elli n ha
Diu u so idoli, unu di i mutivi sar ch a fine di a ghjurnata vi mancanu buddisimu; e
tutti l 'utri mutivi sunnu cchi o menu dipinnenza di sta. Fr noi, certi crede in Diu,
mezi calzi in un dopu e li spirdi persunale, tr noi, Diu; ma comu mortu, friddu,
astrattu, viotu, helpless stu sintimu; si crede in Diu, tantu pi parrari sulu pi carit di
Diu, ch perde a lu mischinu di Diu, nun tantu.
-Sintinedddi, A vita, di ricchezza, biddizza, sublingual di cunvinzioni riliggiusi
dipende di u cuirenti a iddu stissu postu di sviluppu di i so tr minuti. H una
riligione o dnomination gi arrivatu a l 'idiali a chistu fattu? S n vede certi li idiali
piuttostu in i pi grandi Stunt pussibule c pi u sviluppu pussibule di un mumentu?
III.
Motives e motivi (principi) di a fede in generali.
U Determinants di la fidi, tantu dissimu, a manu nantu u sap; e doppu lu granni
shortcoming di u determinants di a cunniscenza inc riguardu i cosi cchi utu e
noms puru cus di medicina fussi miraculosu e putenti cridenza avemu avutu
determinants putenti assai bisognu di a cridiri a sti cosi. Ch si po 'essiri?
A Luna di lu sonu veni facili a compii c a so risposta. Cridenza in sti cosi veni

stessa palesu da Diu omu. Ebb, in l 'ultimi tutti liturale cirtamenti priurit di
cridenza in Diu da Diu, puru assai. S ogni vera fede dipende in un certu sensu
nant' a parti di 'na rivilazzioni di l' asistenza di zoccu si dica. Or cumu pudia esse
cridutu cogently a l 'asistenza di mancu un arvulu, e s ch mai intesu, o vistu quellu
un linzolu. Not cogent ma la cridenza nta l'asistenza di Diu si puta, ch n h micca a
so asistenza una certa manera, in intruti in u nostru recognizable; sulu ca nun l
'esistenza di l' inseme di Diu p accade in recognizable in l'esistenza di u picculu
populu sbitu, ch h i cridenti Rivilazione n significheghju micca. Cus n ci h
veramenti u Diu, in i quali avemu cridutu, ci vole ancu cridutu ca iddu ava pi cocchi
vota tantu rivilatu noi, tantu chi si p crede in ellu, e eni cridenza in un veru Diu
di mancu 'na cridenza in un vera lu sonu. A sola quistione h in ci ch manera
geschahe lu sonu. Diu Language cu 'omu comu' na pirsuna? Perch
micca? Nizziarmenti s; h cus in a Bibbia iddu dici chi credi in parolla di u Bibbia; e
di pi, h fattu lu mezu di u so figliolu c u pocu ancu. par ispirazioni putri
suprannaturali di prufeti, evangelists, apstuli, Papi, santi, cuncili, Reformers Ma
postu ch tuttu chistu macari sulu sulu un tentativu di a fede, per altri din, tule un
tentativu di certitude, tantu sunnu li motives e ragioni di tali fidi, induva ci s, s
ancu mezu i motives e ragi di a fede ginirali, ca no guard qu sottu ci vole,
truv, n pudemu principi c u pens lu.
Canzona d'esse chjara: The Luna sonu ch sbitu nantu a parolla di a Bibbia, forsi
anchi di Luteru, o di u papa, comu tali relies nantu un scogliu, da u quale nimu
lumps cascar, nant' un tutale di scantu, lu tuttu a fede h, sta hannu a affruntari in
tutta a pusizioni di l 'oggettu da u fronte. Iddu nun ponnu suppurtari ci ch'ellu ora lu
teni ancu per i radicali avranu pututu fissu di tutti i puderi di i pi alti nantu tuttu
u male, n ti si sottuponghenu ogni griglia di e quistione; per ellu n ci h n putere
di f cus. precis, ch'ellu h dirittu, qualcosa piace dumand i religione; Cc
nni iddu stissu pi appoi fari sta dumanda; ma s'ellu si h digi dd pi iddu, tantu
dumand qualchissia altru s'ellu induve h qu; outputs puru assai di
disclosure. La quistioni all senza risposta; ma putemu rispunniri sulu pi lu
desideriu, ca dumanna, vulemu aiuta a ricerca, ch cerca.
, Pi pricisamenti, unu p definisce raggioni a ccittari sinza pinzari a motives , chi a
fede ricupartu , i mutivi ch a but distingua. Lu manifestu di un mutivu si chjama
un argumentu . Motives e raghjone nsemmula o li cumuna di u motives e ragi, cum'
aghju dettu, s princp di fede.
H ora b, tantu, pudete u nizziu di dumand, a fede nenti tranni motivi o pi
ragioni, tranni chiddu chi andat in ellu a cunniscenza, ci ch f mai ncontra 'na
cirtizza?
In verit, ch'ellu n h raghjone ch n s micca riligatu i quannu s'avissa
cumpritatu la motivi, cus n ch i provi, sulu chiddi chi sunnu bastatu di
cunvinzione, vasinn iddu nun sacciu e nun vulennu cririri. Cosa fa tantu sempri u
sintimu p esse ghjustificata sustinutu, dubbitu di cuntrastu latu a cunniscenza di st
pussibuli; u dubbitu p esse fisseria, ma sempri si ferma sempre pussibule, senza
avvicin si u cunflittu c a logica e sperienza; ch ghj nantu u puntu. Da tuttu ci

ch di l 'asistenza di Diu, dopu tuttu ci ch parla u universality di la liggi di


natura, doubtful ma la natura materialist nantu l'esistenza di Diu, lu theologian
ortodossa u: generality di la liggi di natura, tantu ch'ellu n saraghju micca ma
surtantu ch'ellu ricusa. Unu di sicuru po 'ssiri accuss scimproriu c l' altru, ma
ferma sempre u listessu pussibuli; l 'errore di quellu ch p esse pruvati pi c quidda
di l' utri. Solu a so pazzia p tutta, thereby capisce ch ellu ch appartene u pi
altu gradu, chi utru allwrts beata pazzia.
Un scopu di i ricerche luntani, di la sucit ppulu in u modu in cui si p speranza
scuntr solu u listessu pazzia ausnahmsweiser; Run le so porte. Un scopu di ch li
piaci praticalita` u dannusu, ancu dichjaratu h di pi interessante ch u pi
interessante; unu appena a so porte. Goal di ch circar u mutivu di cirtezza in lu
cchi prubbbbili; unu incertezze so intellect.
Imposta Ma appena a quistioni di a fede, di sicuru, certi l 'altru, veru, u cuntrariu,
scala. U tenia tutte e persone chi crideva davanti ad ellu, riflette ellu, ci ch ellu
stessu n credi, di e porte; di quelli ch n prifiriscinu li certitude dannusu a fede u
pi interessante cun ellu e dici: Credo Quinguri Tauch h dumandata.
Per tuttu chistu nun c' argumentu. Di tutti l 'argumenti di a fede in gradu di
s'appoghjanu nant' u fattu ch ci ch h veru in lu cosi cchi nica e commonest
cum' a scimit comu a saviezza sprime e comu tali ancu in i cosi cchi utu e
noms solu, in stu sensu la motives di a fede ancu addiv raghjone.
In fattu, per, un uggettu li funnamenti di lu chistu sar a viriri comu lu mutivi ca
but u bucchinu a fede, solu u pi generalisation, riassuntu, di culmination,
clarification, pusizioni a currezzione di i motives ch elli cacci a fede, in cortu, ci
ch mi chjamate u cumpiimentu mutivi d, s; So chi omu u quale contu ghjustu,
tantu ci vole crede tuttu ci ch u contu deve, per u quale palu si veramenti cridi; - E
quantu beddu bonu, h ch h cus. Ma pi fari capiri puru ca nu fascinant duminanti,
rectification, cess territriu h cuntenuta da ognunu di s stessu chjaramente
cuncessi simultaneously. Cosa mit e lea bcia e anchi untriftig h, pi disegni s
cul, p cumplitamenti, cumplettamente part in u pi grande suppulu publicu piena
validit, pigli la mit di chiddu ca li pirsuni ca guida di cc e di dd pi la fedi di i
so Untriftigkeit discard palu, unu h piuttostu a varit piena solu rinfurz e quannu
v'affacciati. Ch un mumentu that page, comu parti di, comu un passu di u mondu, o
tutta h a so verit veru, si ponu tuttu, unni li monti sar di male untriftig; piglialu:
ecculu dd a discard u so palu Untriftigkelt, unu havi a la licenza cuali h cogent,
muti, solu limitate. Stu limiti agisce cus, ma li vari motives stessi pagari.
U Negro crede ch un scogliu, un arvulu, un serpi o di qualcosa cum' un
diu. Picch? Li parrini e li anziani dissi lu stringiu tantu; ch'ellu ci vole a fede in
qualcosa ch h e forze nant' u Moltu pi umana unni li forzi genti nun sunu cchiu
'bastatu, n m'aspettu aiutu s da a magia, sacrificiu, o preghiera da ellu; perch n
li forzi di a natura, nun lu sacciu, ma tantu beni di lu sapi chi lu in a manu nantu a
so, pirch t'avissi a stessa nun essiri comu boni comu tutti l 'utri sughjettu di i
muschi, a sarpi, la petra, u legnu, a cui si pigghiau lu Ci vulia una fede doppu nuddu,
putissi ssiri sosula incerta, associu attacatu l'idea di a maest di lu. L 'omu crudu,

tantu facili e accuss macari crudu si generalized. Siccomu avemu a motives di a fede
ch cambia di cc e di dd, tantu fari e accussi p. Ma chi da tutti i populi ch hanu
pisatu sopra u livellu di animality, la cridenza in un essaru divinu si i populi ch
stu sintimu h in ogni locu in tutti i massimi e noms de affari annunci senza ellu
rividiri la sucitati umana ca l 'urtima un'immersioni p truv a so cunclusioni solu in
un tali cridenza in u sanu a natura di e cose mentale fisica, pi disputi di a fede,
micca cum' scambiamentu, n la cosa si p s d'un'antra manera disignatu, e priurit
di noi folgends ntenni cu raggiuni tali mutivu ,
U scogliu n h micca un diu, u legnu h micca Diu, lu sirpenti n h Diu, u mari
n h micca un diu, l 'aria cu li trona e di li lampi: h micca un Diu, la terra, lu suli, la
luna h micca Diu, ci ch i Negro, L'Egizziani, li Greci, chi credi Heide in
eternu. Ma h tutta sta fede nu sbagghiu nettu? Pagliacci, tutti inseme, avete u
mondu. Ser u Diu? Ma pensa ch u transmute, ca di tutti 'ch contani Diu? Iddu
dissi sulu chi idda era un rinunciu daretu si ammucciatu lu putiri spirituali, smili a
lu so, sulu pi la so 'arrivari fora. ci h un sbagghiu ca lu munnu la fanteria di un
piattu daretu putiri spirituali divinu?
Lu sbagghiu ca tutti individuale fede h dunque solu ca tali a tecnica, in Single
l'h messa, ch n'avemu micca solu in u mondu chi spera. Ajouter la fidi di tutti i
nazioni, par iddi stissi, u ligame h in ch' vo, knpfest lu putiri spirituali divinu chi
si piglia u particulare u mondu, quand'ella vi pare da veru una fede. Piazz u altra
banda, a putenza di l'individuu, lu expands u mondu, a misura di dirittu fal,
quand'ella vi pare torna la vera fede. Ogni oggettu naturale, ma h una parte di la
forza di mittirisi maneggiando in tutte e cose Diu ghjucassi di tuttu umanu, solu
ch'ellu h micca u mondu, noms de, cchi utu.
Puru la fidi ella di li nazzioni nun lu sulu a fede; da l'altra parte, ci h una
cridenza in Diu comu un spiritu si pristava, ch h risuscitatu altu sopra u mondu di
a materia , si, a so rumenzule h a so banchittu, a so discindenza. S' in Heide fede
havi lu misi giustu 'unitati di l' essenza divina, cus scarsa in sta allegru raportu c a
natura; ma unu p esse rinfurzata c l 'altru, currettu in ci ch h scarsa ognunu e
allora ogni assenza; e accuss la cridenza h arisen un prisente dapertuttu, tutte epuliticanti a natura di Diu comu veru fede, tutti i cristiani, dopu aviri cunfissatu li
paroli par senza rende sicura, dirittu Ernst c e parolle.
S no avemu digi ricenti di basa nascita di a fede, furn h una vera, p esse stata
attribuita l 'esistenza di zoccu si dica, almenu, addividrisi stu core e cumunu in i so
effetti subitu in parechji determinants o motives. Unu p pruv vecchia P'acchianari
a dipindenza di sti motivi di a fede in lu cosi cchi utu e finale di l 'asistenza di sti
cosi, ma tandu ci vole l' asistenza, e mudalit di esistenza di sti cosi presuppose ancu
cum' un datu ch cundizione, ma a ssiri sulu pi menzu a cullezzione di disegni h a
ghjusti la vera raghjone. So 'nveci di' accuminzari comu nu datu l 'esistenza di e cose
pi altu infini e vennu di lu motives e ragi di a fede therefrom, avemu piuttostu c
a chi fari cu lu motives di a fede cum' un datu, hereinafter i mutivi di a fede d
noi ch avemu sempre populamenti senza quandu piantazioni chjaru di cridendu a l
'asistenza, un certu modu di esistenza di e cose pi altu noms de si p truv

pins fruit, comu da stu pudia b vai lu motives e ragi noi.


Parrannu 'n ginirali, e comu aghju dettu, s i motives e ragioni di a ccittari sinza
pinzari a sti cosi, pruposta in u pi altu infini existences spirituali, n cchi n menu
ogni existences spirituali, s, cosi in ghjinirali; cresce quasi tutti l 'utri, di chisti
finu. perch n avemu 'n scutu Lingua italiana e unu Spritu Suprema di menu
tene l' esistenza di certi comu l 'esistenza di li nostri spiriti prossimu, s' no sulu
cresce motives e ragioni di chisti finu nt sfurtunata currispundenza, trova. S'elli s,
ch'elli n p tantu cunfusione a superficia, cum' per quelli ch di sicuru, ma ci voli
dumand a canciari lu nostru sguardu supiriuri tene pi a so altezza, comu siddu la
cridenza in u spirdu vicinu, senza ma, una certa manera, a lassari l 'ria di l' motives e
raghjone ch h stu sintimu. Puru, n ci s micca ostaculi chi tengu pi fede in u
spritu, supiriuri e lu cchi utu spiritu in lu modu, comu nni la cridenza in u spirdu
vicina, s'ellu n h pi nn grossa quantit di motives e raghjone.
Diu, viri, nuddu; accuss picch crede in ellu? Ma tu vidi l 'anima di u vostru
fratellu? ma criditimi; So p ogni evenimentu ch t n vedi un Diu, a lu munnu,
senza mutivu cci sunnu menu crede in ellu cum'. A anima di u vostru fratellu A
prtiri di stu micca una volta vi dumandu a vidissi; di Diu, lu parenu bisognu di
qualchi crede in ellu, perch mocks u laziu, si mock Diu. A verme h assai
diffirenti e si movi assai un'antra manera ch vo; ma t credi in un 'anima u verme. So
puru lu fattu ca lu munnu si prisenta assai sfarente da voi i vostri vita n nachtut lu
Granni, senza mutivu cci sunnu menu di un Diu, a lu munnu, comu un 'anima un
match crede. U verme ma h un corpu erbrmlicheren cum' vo e si movi
disgraziati ch vo; So ti pensu puru un 'anima verme erbrmlichere cum' voi. Lu
munnu eni nu corpu unspeakably cchi granni e pi putente ch' a toia. Chiudi u
vostru corpu, a vostra vita, ma di la storia e furtune di tutti i populi ancu c, e vi
sacciu sulu 'na particeddi disgraziati territriu. Pudia micca voi tandu cum' b credi
in un spiritu di taglia grander a lu munnu, comu un 'anima erbrmlichere verme?
Ma ju avissi n crede in l'anima di u mio omi, n u verme, s'ellu n aghju avutu
din determinants pusitivu di lu. Ora nun nni vidi spticu par la spirienza, ci ch p
mai crede in animi umana noi, circ pi luntanu, quantu ci truver u vucabulu e
Insignamentu quandu supiriuri a fede.
Avemu cridutu: 1) perch a nostra fede h implanted da naive. Induista e autri
populi crudu credi in animi, piante, pirchi cridenza h implanted da naive, avemu a
fari micca, perch noi u cuntrariu h implanted.
2) Picch avemu bisognu di a fede altre persone umani truv piac accuss nun
puta fari prtica, senza mai. In animi animale e persone pianta stu mutivu comu l
'utri menu contends; induve a cridenza h menu cumunu. Ancu persone animale s
veramente cuntestazione di cc e di dd.
3) A causa u omu, cuegghi sperienza tutti, raggiuni supra la basi di spirienza in
currispundenza ummira nni lassa u nostru spiritu a utri corpi accetta. no bramemu
n piena similri utru corpu cu lu nostru corpu accett l'anima in lu, tantu avemu
bisognu, ma certi nantu punti, di a quale simu incaric ch'elli s caratteristica di la
vita anima, ch admittedly p sempre dumand e sustniri, veramenti lu

cummattenti ci ch'elli s.
Altri motives a ccittari sinza pinzari a l 'animi vicinu nun si ponnu attruvari; ghjustu
issu e senza utri fattura, serenit, ch prestu ci sponi a ccittari sinza pinzari a li nostri
animi cunfinanti pi di quessa, oramai da a ddu latu, m din ch noi but f pobbe
ch'elli s abbastanza pigliatu, sulu ca p cuntesta ch i so u vegne finu a versione i
dicisioni di male fattu da i dicisioni ligali pigliatu p veni 'n cunflittu c tra d' iddi e
malati vinutu. A versione in diritta h infini essa l 'unu ca Efface lu cunflittu. Pure
una raghjone priuri pi chistu ca cridi ca nun almenu si basa di a favori di l 'ideoluggi
susu, e ragioni di i tavulini, i heraustrten da u sopra, n ci h micca.
Ma ci ch h veru in stu rispettu di a fede di li nostri animi vicini ora sacciu cchi
la cosa vali calmu cum' per a fede di i fantasimi pi altu infini, ancu u sintimu a
li cosi di ogni tipu. Avemu roccia ginirali.

Text original
Contribuu a millorar la traducci

IV.
Principiu Historical, praticu e teorichi
di a fede in generali.
Chi nomu puru amuri, Sant'Agata li motives di a fede ci ch'ella pudia ancu
dumand crede ch'elli portanu a durari tr Ain ritornu, I mit diffiranu comu un
storicu, vita aperta, e nizziarmenti sulu ca prinu, in ordine Dopu a fari
accuminciari la esattu, accuss discrittu barrette incalfate.
mutivu storicu . H sempri pinsatu, chi nni diciunu ci ch h statu pinsatu prima di
noi h pinsatu noi.
mota pratica . H sempri pinsatu ch cum' noi crede , avails.
mutivi teorichi . Crede ci ch ci si ritrova determinants a spirienza e la raggiuni.
Nisunu di sti disegni informal reducible l 'utri. Puru siddu li vota storicu da
certi aspetti micca previstu; perch ch quarchidunu p quellu u mio fede, ci h ancu
statu serenit fattori anu a fede messagiu di fedi, sar dumandemu di chiddu; s'ellu
p esse torna in una cumunicazione ricevutu da andersher, lu posticipatu a quistione
solu prumove torna, e poi mi pari ch u sughjettu teorichi praticu ch noms de
occasioni di a fede messagiu di a fede sughjurn. Ma in u nivellu di una cridenza
specifichi lu sonu lu primu a cumunicazioni di Diu ellu stessu h accadutu l
'umanit direttamente o da u filu putri suprannaturali e, doppu ca lu mutivi strichi
saria u allerursprnglichste piuttostu; noi ch tutta a quistione di scura di
la prima nascita di a fede in l'umanit in disparti, dumandu cumu oghje a fede vene
prima in ogni persona umana, tandu n ci h certa vi cuntinuv truv u so
esicuzzioni, ch u zitellu, ch li fidi h cumunicatu c genitori i prufessori, n ci
accunsente causa di li mutivi teorichi praticu, ma dnanu simpliciamenti, per via
ch'ella h datu ellu, tantu ch in ogni casu, in particulare, u sughjettu storicu oghje,
per ognunu i pi uriginali.
Inveci di a dipindenza chondrodysplasia h unu di i disegni h piuttostu finu certi

limiti cambi sicondu a arricanusciri tutti di oggi. U friscalette, generu di la fidi chi
avi, cu pruduzzioni litteraria pussibilitati, ca nascu traversu un bellu effettu di u
sughjettu teorichi pratica di na rivilazzioni diretta porta altu a storia di colpu, nantu
a l'umanit nova entrants. Per a fede esse caricate in ogni daccapu par mera
interventu di sughjettu teorichi pratica cus debuli, poviru e ambigua aia da essa,
pensate comu si avissi un pocu mai ghjuntu circa. Tutta la capitali a fede di
l'umanit inherits un sana e di granni parti tener nzemi a l 'umanit cuntinuau a
storia. Da l 'autru latu, ma s'ella n li mutivi teorichi praticu chjapp la fidi,
propagate svilupp a iddi stissi ubbligatu, accuss si curanu u storicu a so effettu, la
capitali, unni si sempre in prinipiu a esciuti cunsuma dwindle. H comu c u
sangue; u Umtrieb di ci ch h digi dd, d forza, a vita a forza, n lu
manciari; ma n p pigli forza, a vita a forza di u so Umtriebs iddu fici lu
sangu; h bisognu di lu pastu.
So li nuttani storica vermchte accussi picca, senza ch u teorichi vita comu a
pagari la cuntrariu, nimu h fattu u sviluppu di e cuncezzione di a fede, sulu fattu
nantu s stessu. Ma ccuci ch u co-funziunamentu a vergogna di motives n
impediscenu micca, ma seguit l 'azzioni di ogni indipindente ancu fin' certi
limiti; i sap ci ch'elli travagli inc e menzu tra d 'iddi, unu havi a sapiri nzo chi
ognunu si prisenta u so latu. H sopratuttu cum' l 'incontru, ca facannu capiri ca li
tri motivi in generale, u mondu di a fede nurse di tuttu, ghjudicati, a tecnica a
pratic trattendu si di u singulu individuu di a fede n esisti micca. Invece, avemu
vede qu, in tecnica quessa, n ci ca mota vorwaltend o ancu solu, tantu ca erunu
ostili a lu altri, isciuta, e lu cunflittu di motives comu spissu comu lu so
trattati. Quandu Index e urtudossa Protestantism u principiu di storichi, u
maiuranza, i teorichi quandu Neukatholizismus i duttrini filusfichi di religione, in
li nzignamenti di Cunfuciu e la riliggiuni statu di vita comu tali. Cosa li mutivi
strichi un' ci crede, voli la vita e teorichi n s micca abbastanza, par raghjoni n a
nostra salvezza di interessante, a la natura di li cosi, pare noi. Da l 'autru latu, nunda
di pi cumunu c u coddu di u sughjettu storicu pratica u sughjettu teorichi
dunque nunda di pi cumunu c u cuntrastu tr a fede di sap; torna nunda di pi
frequenti c chi unu di l 'utri dui dreie vi effet sottu u so pastoghje. So li in
arruganza chondrodysplasia storica chjama l 'na vota dura ch h divintata circa lu
Heilloseste ch necessariu per a salvezza di e voli lu tuttu chiddu scenza nant' funi; u
praticu, dicisa monitored secondu u so prugettu, u maestru i duttrina, cus a
direzzione di u propagation storicu di la fidi e la forti nfluenza di scienza casca; i
punti teorichi quibbles nasci a fede storica in u so natura di sacrific i so b, a
verit.
Nun sulu cu iddi pi cummattiri contru li guerri di tr figlioli, anchi si pigliaru
ognunu la stessa; e comu lu pesante intra u sects spissu chi chi la riliggiuni, ch si
prupone , h c u hassles di motives.
So sustina la mota di storica in la cridenza in u Kettani e la Bibbia, ci torna a la fidi
di l 'Shiites e Sunnis, qu, in fidi di u papa, Luther Calvin; praticu in u generu di u
Faith On a parte di i sacrificadori i magistrati di u so benefiziu u nostru cumunu
salvamentu, u favuri di cc di dd chi latu di i so benefizii; i teorichi in u duttrini

filusfichi, n ci h tantu di u so.


Tuttu u risultatu fidi di l 'omi lu risurtatu di cuuperazione u cunflittu azioni di li
tri motivi cu iddi in elli stessi. Ci ferma nantu u mondu un risultatu massiccia
statua di u pusitivu; s u partitu adversarial di motives aiuta ancu f lu
tempurale. H u casu di i sculi-cambiendu e fluctuating, Era pienu di novu di a so
evapurazioni iddu stissu, tuttu lu cchi putenti di l 'lutta di a so onde, di lu mari.Comu
gh a tecnica per cambiassi in ellu e staggers, si ferma nantu u mondu un mare,
eterna da u quali vennu di tutti i fiumi ammucciuni to pour la kannelieren i scopi di u
barile ritornu in drentu. ancu ci ch h corsa in unu contru un altru, ma ca penni
assemi e tuttu summatu era un tuttu.
Qu, ci faci di un materialist e dici: Nun c' Diu. Chistu significa ca si sar
applicrisi i chjuchi seau di a so cunclusioni, sfrutt lu mari e l 'avia
purtatu. Com'h campatu finu di lu principiu e ti raghjone per sempre; i picculi
friscalettu E comu si recoup stancu; ci ch si pag fora, passa traversu l 'aria daretu
u mare.
Materia di a storia etnografia di cunvinzioni riliggiusi, li tocca esse seguit u
duminiu di tr disegni di stu sintimu tutta l 'bbichi e nazioni, i mutivi di a so
cuncezzione particulare in la nfruenza di lu precedents storica, e rilazione ricprucu, e
rilazione c a natura, i pianti di bisogni vedere i populi nantu sti disegni, a
taliarlu da un puntu di largu, un tentativu di un grande interessu, ma ch n h u
compitu di cc. Nanzu si p vecchia P'acchianari a li causi ch anu trascinatu dopu a
fede in l'umanit, in u nivellu generale, ci vole definisce a so natura, i so rapporti
tra d 'iddi cu chiarizza, e chista a prima di tuttu u compitu. Per stu scopu, ma si s
sopra tuttu sacciu pirch l 'occhiu, unni si prisent u ussirvazioni subitu chjara fora
di dubbiu, ca comu si agisce u cuscenza di populu, pazzu suppurtari li scorci
attornu a na cuscenza di Diu o p mondu ginirali o idea di la storia e cose radichi, ch
ci h Nebbiu, ma noms de ricerca di e so radiche, o lu mutivu di a so trenu ginirali.
Perch h cus ch noi la sola effettu u listessu in cumpagnia di a scinni a lu
imbusche di u motives di a fede, n a diri ca la cridenza di ripligli in l'umanit da un
summation | atomistic di u motivi in u singulu individuu; ma sulu li disse ca lu
ginirali, testa, arrivannu, pi disputi di l 'appillativu fede trascinatu l' umanit, ch'elli
sanu, aghju fattu in ogni sutta la nfluenza di lu stissu ppulu divinniru sti motives
pritende; ma sti ghjughjenu direttamente in i mistieri; sulu chistu si p mancu invint
cuegghi nantu a natura di i ragioni di pi cumuna, ch h carattarizatu comu
caracteris spicificatu scura durata ch, par i so effetti. So apparteni Prima, vogliu
cumenciu l 'occhiu a ghjudicher, micca f la partendu spiculazioni misticu a
ghjurnata ch u ruling presuppose sulu di la motives e raghjone; dopu cuali h
micca solu free, ma si gira fora da stessa, u bisognu and da azioni di i sugetti in
cumpagnia di Caster generale in l 'umanit, ci ch' no vi prontu truv solu in un'
esistenza parli pi altu noms de cosi stissi.
So n h cacciatu fora c i nostri ussirvazioni experiential di a natura, l 'azzioni di
u motivi a so tecnica, u so cumminazzioni e lotte, un racontu cuirenti e supiriuri a
cuncizzioni di u so travagliu in umani, o rimpiazza; ma pripar e underpinned; e li

cunchiusioni in una vista supiriuri arquantu truv in u corsu di i servizii classi par
iddi stissi.
Ciascuna di i tr disegni p esse trance un veru, pronounceable in argumenti
addiv tuttu summatu era, cus f custruitu u liscii, la divisioni, lu cunflittu, li
straying e cunfusioni, anchi si ferma nunda di pi c ci ch avemu dettu, u pi altu
generalisation, astrattu, cima, clarification, pusizioni di currezzione, cortu cumpritatu
di a un'ala e limitazzioni authoritative nantu un altru latu di un currispundente
mutivi. Ciascuna di l 'tri argumenti h bastatu per s stessu, ghjusti a fede tene, ma
solu in finora ch ogni misi di punti principali l' altri ponu f oghje; cum' essendu
ma l 'utri bisogni, ancu entre in u serviziu di altri tantu di novu, fidi' n scutu l
'arrestu china si sustituisci u solu per via di u unanimity di i tr; So unu avissi a
mantniri solu esse pruvata ellu resta.
Si p esse dimustratu ca havi lu dirittu di esse basata annantu ci U ghjucadore in
a storia, ancu amarore di ci ch vi Simona lu futuru, circ in lu ricenti altalena
spenniri; ma sulu pi mostranu ch sulu sulu a chiddu chi currisponde u mutivu la
natura di li cosi e li bisogni di la genti ca po 'n scutu Simona e addivintari ognuna
mantene, ancu ci h una simpatia cuntinuari. Si p esse dimustratu ch h dirittu
tene u megliu per u pi veru; ma a veniri a la canuscenza di chiddu ca era megghiu di
tuttu, di tutti i tempi, u Fuens h bisognu di u sap f in a storia sviluppatu di lu l
'movendi raggiunevuli un'immersioni in la natura di la genti e cose. Si p esse
dimustratu ch era destra, nun sulu comu bona, ma da dumand a cunsidirari i cosi
pi altu noms de prima di tuttu, sopra tuttu u natura pi bon sensu viulinu di
experiential di cosi, comu a la cchi nica e cchi cumuni; ma cumu limitata, a
raghjoni individuale a so cunniscenza experiential di la natura di li cosi; accuss ci
voli dumand torna, arrimbendu ci nantu u diferenza storica, e supra lu quali a
m'appoghju cu dda, comu lu cchi currettu a cunniscenza di ci ch h, avemu ancu
megliu serve i nostri li rilazzioni, ripresa ci ch noi megghiu serve , lu cchi
currettu h.
Tutti i liti tr i disegni punta storica, teorichi pratica dunque dissolves
finalmenti in the past, ragiuni pratica aperta nella categoria ognunu d'iddi, e la
mosse porta a stessa u nivellu di stu stabilimentu.
In a lettura vanu cuncretiz a fede u puntu di unu di sulu li tr ragi. A Luna
sonu ch vole s'appoghjanu solu nantu lu sonu diretta da Diu, ci vole sempre
ghjusti a varit di lu sonu di s stessu, altri traversu u puntu pratica di vista
stricu, ca un tali cridenza particularmenti, li chiama altrimenti palesu o bonu, chi era
megghiu. Quellu ch strive per u megliu riligione di tutti, ch'ellu crede ch'ellu li
riliggiuni d 'amuri, lu megghiu naturel voli par tutti, iddu ava mmintatu iddu stissu,
s'ellu n so avia trovu par Cristu? So ma ch'ellu ci vole u sustegnu storica. Or si
vede sopra i cca, prima di Cristu le nazioni ch in ogni locu, s'ellu si era cus
fciule invent sta religione. Invece, sulu ca iddu stissu statu allivatu in ella, era u
puntu pi altu pratica ellu truv lu stissu e si der. E chi vole custruisce, parta
nantu quissa, spirienza, ca vitti intornu u cumunit liberu materialists chi basta
stu principiu, ma stu principiu, quantu si ritrova sempri la cridenza in Diu, a vita

eterna dd.
Chiu tostu discard unu di i tr materiali bastimentu, avemu mettela a volta; ma
di pi nantu ch ci tocca isari e petre lea.
V.
U principiu storicu.
Un omu dici a l 'utri. Chistu lu brevi trmini di lu principiu di storichi. Parlata,
scritta, la lingua e` la stissa. Nta sta manera, la fidi di lu populu h propagated u
ppulu. Ma cumu si prima ghjuntu l'umanit?
Da u prima, si p and partutu sulu andati, s' vo t'aveti u sensu; ma ci vole
principi c u ginirazzioni cchi tardu, senza sapiri lu, vede s'ellu h trova-turns i
mezi nantu u primu. U agenti s'ava fattu a lu primu nascita di a fede, ma h sempre
st tantu ncertu cum' u primu origine, lu primu Statu, u primu di sviluppu di l'omu
ellu stessu, a scelta tr u SCUDISCIASSERO assai oppostu a passari lu sopra, a
sola cosa h sempri vogghiu stari 'na cridenza, no nun cridi a lu mutivi giniralmenti
qu, ma cunnoscu. tantu avemu aspettatu almenu ch quistione di a turnar pi tardi
c certi celui; e 'nveci di dumandendu a prima comu a fede primu ghjunse l'
umanit, avemu a prima dumandu ghjustu cum'ellu a prima vene ognunu u nostru
tempu.
H c a nascita di a fede cum' inc tutti cosi. In tuttu, a manera a prima
generazioni di a strada spartutu e so variet diverse, cum' a nascita di u repeats
cosa. L 'na vota cuntrattu dopu sparagnati tantu d ch u spechju costu di a so
prima nascita a la nova furmazzioni, induve n calmu, ma la parti cchi mpurtanti e
cchi mpurtanti, par ch cuntenenu quessa, li cunnizzioni di u rptition di a so
esistenza d in a so asistenza, comu ad av repealed.
Ch n era fr elli, una statua, una pittura, un puema di cre una erstesmal. S u
travagliu na vota di dd, si h facile scacci una millaia di volte, cunseguenza,
ricitati e ristampatu.
Solu dopu millai, prubbabbirmenti milioni, billions d 'anni, chi a terra , pudia
svilupp una coppia umanu. Era unu sulu dd, tantu era facile ghnchinu la terra, e
prestu si sar difficiuli difende i so overpopulation.
Comu lu lingue urighjinaria, nuddu lu sapi, e nuddu si saria in gradu di l'invent
New; Av ch'elli s inventata ogni zitellu po ampar si podit.
Chi mi 'nteressa lu costa tanti voti di emergenza, pi addumari lu focu, in lu
fornu. S' ardi di novu, piglialu: ecculu dd a primura ch n offre a casa.
l 'elaburazione di una malatia, di slitu la vinci l' arte umanu a dampen k n menu.
In u Allen si p dopu u primu mutivu di tematiche esistenza, e tu nun ti trova
pi; la causa di la vita dopu h facile truv; ch'ellu h simplicemente prisente in ci
ch h digi dd.

H inc tutti li cosi accussi; h ancu la cridenza ca.


Comu a fede h a prima cria, nuddu lu sapi, si p pins st'ora ch dighj. Unu p
din dumand vede s'ella fussi pussibule truv lu in l'novu o invent. Av, h
rinvivitu, veri o fusi, ma propagates comu omu propagates comu lingua propagates
comu lu focu propagates comu lu contagion propagates. l'omu dumanda: Perch
ch'ellu pensa cus h una, n l 'rtimu luntanu, ma lu prossimu na parti mpurtanti
di tutta la impurtante, d la: Pirch era cridutu, davanti m, h pinsatu m.
In fatti, unu avissi anu assai siddu avemu pensatu ch l'omu h cridutu surtantu a
cuegghi o di bisognu. Invece, ogni persona cumincia dighj tene finu a iddu stissu
p f solu sensu basta a lege, a cridenza prubbabbirmenti la maggiuranza di genti,
quale ellu sia solu par cicinnus cuntinueghja. Di novu, chista nun la cridenza in u
pi altu noms de cosi particulari; si forma appena micca eccezzioni di ci ch h in
generale.
Nuddu nati c a fede in Diu, ma qualchissia c un investimentu tali ginirali e
unconditional crede Tuttu vi dicu, iddu nati, ca si tratta di modu naturali ch si crede
in Diu, si unu di sti tipi di nnu ;dunque per tutti i nazioni, per via di pi o di menu
nfruenzi educazione unanimit puntanu, h din un bilingue di pi o di menu, di l
'utri nazzioni diffirenti but fede diffirenti.
In fatti, pudete u zitellu, ch ogni zitellu, mez' tutti i Any biancu. D u
zitellu: A luna h uguali fal da u celu, e si ti vede u celu chiddu di fari. diricci:
Stu cane, vi mittite subitu a parrari; H hinhorchen, e sulu essa stunatu ch'eddu n
cuminci.
H micca So forsi l 'umanit in lu so fede zitiddina in Diu sapi statu fattu, riceve
cuntinui sulu picchi veni fattu cunnosce a Usu New ogni zitellu, omu n h calmu
comu h a pussibilit di essa u cada-asistenza di Diu, nantu u di u fracicume di
nuvole comu la luna n fal, u ghjacaru n parlanu micca. H sopratuttu quandu vo
fate lu sapiri lu trona h voce di Diu, da i nuvuli, e chistu cuncretiz a fede
traversu a fede? U zitellu lu cchi famusu credi u pi una expected di Ghjes
crede.
Per tuttu cridenza, ch h implanted in u zitellu, u zitellu n h bisognu di
raghjone; i ma n ci capisce i mutivi. N ci h la biddizza, la grannizza, lu
wholesomeness ch Trstlichkeit di a fede, quale h dicisa crede. Si credi veramente
pi ripete in fantasimi, i pi unu tenga a paura. A cosa comu si sona u
psychologically: Si mpara la parola, capisce u discursu sulu pi attaccamentu a
custatti; Av si h liata Inversamenti l 'Nfatti la parola chi discursu. Or: U zitellu n
face u generale tutte e accuss longa, dopu sinu ch'ella h stata cumprata imitannu
lu ngegnu e capacit pi jiri arreri ch, e tantu si stabbiliu, tantu parl di ellu stessu a
iddu. So din a fedi di francese generale face u zitellu. Lassai, ma st permette
qualchissia sacciu cchi li basi psiculoghjche di l 'Nfatti puru lu sciccareddu. Qu h
solu u fattu comu 'na ragiuni, ca lu mutivu daretu u fattu.
Invece di destinata ampar a fede nzinu a lu picciriddu ci vole unlearned fede; e
chi succedi pocu pocu, quannu l 'omu spirienzi ripetutu, la palora p diri' na

minzogna. Allura lu self-evidenti l'associu di i veri triggers supra la parola in u,


pocu pocu a fede, p dur cambia di colpu, ancu in u cuntrariu. Ma u pi una
parsona si mantene u liveddu di zitellu, una parte di u populu resta sempri vicinu
vicinu ella, i pi si tira la fidi uncritical. Li fimmini in particulare di st in quistioni
di a fede sempre zitelli, a fede di li massi p esse di qualchi prufeta cu 'na vuci
micca abbastanza forti, di f epressioni liturale a putenza di discursu comu n'
abbiviratura ch 'acqua traversu una manghjatoghja.
H sopratuttu in lu campu di e cose, duv'ellu n spirienza, nuddu lu finominu di un
errore di i custatti pussbbili. Peus salv a la fidi di lu ppulu quandu edda h
spiazzatu da tutti i lochi spirienza. u menu ragioni di l 'gnuranti h di a so fede, i
menu si vede di raghjone, u primu si p tumb ch'ellu sughjrisce altri di morti,
parch tandu n si p f la menu counterarguments contra lu suttumette.
Ma ellu ch menti devi essa traversu spirienza, a riflissioni, ch h amparatu
dubbit l'influenza di u sughjettu storicu n h revoked; u par d'ellu, li auturitati
supra d 'iddu exerts una putenza abitudine supra d' iddu, e nun fcili a turnari nta tutta
la fidi persu, ch era implanted in ellu cum' un zitellu, piuttostu definisce stissa
involuntarily assai di lu dava a so intelligenza cuegghi.
H sopratuttu quandu h ci ch trapassanu u so circulu d'ogni ferrari circuit inc
tutti i so sperienza; e noi ancu vede parechji di i pinzatura short dopu una lotta
fruitless a ditarminazioni di la verit, i megliu u campu di li cosi cchi utu e
noms da a so propria ragiuni, finalmenti lu despairingly, a rassignrisi a lu novu c
vulunt cuscienti di lu putiri di lu principiu storica, elli ch u ritornu di paci e libert
di i prumessi zitellu. F cus ch u fini di vult u principiu.
Qu avemu vidiri comu la pratica di creativit a ghjughjenu f rinviviscia u
patrimoniu storicu d forza. circ din per te, u pianta la fidi qualchissia altru, di
f u pi occasioni da u konkurencj di l 'utri motives; Ma si 'stu mutivu storicu
Servizi cu l' utru disegni, accuss lu riversu ca spirisci eni veru. U populu, u zitellu
n'y a pas de raghjone di a fede h urdinatu a salvezza di liata a fede, e si cridi di lu
mutivi, cridi a prumessa, la minaccia, senza lu so 'esaminazioni credi assai storica.
Vogliu purt un asempiu di comu I lighjiti:
"The Old Man di la Muntagna era (in i tempi di i Cruciati) la testa di na setta
degenerate di i musulmani ch campava nantu e muntagne tra Damascu e Antiochia,
u so nomu Heissassin (Assassin) ogettu di u termine genericu di assassini in
parechji lingui europei. u pblicu di l 'omu vechju di i muntagni iddu revered comu
un diu vivant o cum' un diu-man, unni lu Cristu ava embodied. si scontra i zitelli
di u sfruttamentu di tenderest c una fede accuss forti e liturale in u Gis di l' omu
vechju di a muntagna u mritu di ppuli cecu i so ordini, ca assai genti avanu
Megghiu moriri chi voli camp, senza scruple a jetti a so magia di rocci, o turri o
corpu in altre rinunzi unavoidable di a vita. si vo vinciu lu Old Man di a muntagna
c i soldi, cus li mand assassini davanti a so daggers di sicuru n era un r in u
prufundit di u so palazzu, micca un tribunu, in u mezu di i so guerrieri. Heissassins
c'avanu statu acciduti d re tudiscu Curradu di Girusalemmi, e di assai utri dui
principi di Muslim Christian e signori. L 'assassini: barbari fanticu n h paura di

unermeidlichsten a morti crudeli, pirchi avanu la spiranza, per, ca sbbutu


sbbutu a lu filici di paradisu di novu svighjati, o comu' na bedda forti, populu,
cuntenti aia da essa nati di novu. "(Storia d'Meinert di Relig. PAGHJELLA 338; ......
par Arnold III sans 148. 149. VII, c 10 sans 204. ancu Marin I. 297 fF).
Qu si p vidiri comu la suttumissioni blindest pudia esse creati a vulint di
supiriori, li boldest 'energia e la cumpreta firmest par la spiranza Amarr di un dopu,
ch era qu, ma ancu caricate interamente c da u principiu storicu da i brividi
implantation principiu; e comu cca cu la fidi poorest h sfarente wards cun quellu
avemu raggiunari h u megliu.
In un tali modu si vidi la fidi di l 'anziani pass nantu i zitelli in i scoli, si sparse
da u predicadore, par missiunarii, par prufeti apstuli, veru s sbagliate cuntinu
nantu e supra. u pi luntanu ch'ellu h digi si sparghji, u pi fciule si trova a pi
pass cum' u focu, cattur u Ciak cchi facili a si i pi luntanu ch'elli anu dighj si
sparse in. Quale p dur ancu messi un arrestu?
Per sta nfruenza nta li propagation di a fede puru la durata di cunnannari li
putenti. Nantu ci ch i genitori, i babbi, i primi genitori cridutu dares non podit
dubbitu. Pocu pocu la cridenza Cresce inseme accuss tutta a natura a vita di u
populu, ch si avissi a rinunziari ancu abbandun a iddu; quasi sempri nnu cci
duna sulu cu lu so suttamissioni e cuntaminazione. Lu megghiu pi disputi di dari
nimu a sperata solidified comu cunvinta comu a fede untriftiger h perch a fede a
chiudere, iddu stissu un prublema mai surghjenti di a ghjustizia di a via, in
particulare in a so roba. f cus ch a fedi di i cristiani si tener da u cunnessione u
listessu tempu cu tutti li fidi ellu i so pedi.
"Lu cchi no - comu aghju lettu in un raporti missione da La Agricultura in
Cina 1) - sunnu canusciuti u ppulu, i pi apparenti noi l 'influenza putenti ch u
ecc prevailing e pi lu scantu di chiamarlu pi l' uppusizzioni a stissa comu Joseph,
esercitani casca. lu fattu smplice ch idolatry h statu cumuni di tanti seculi tr di
elli, una pezza assai bastatu di lu reliefs cumplitamenti u bisognu pruv di l
'immensa majuranza di li classi cchi pviri. "
1)

Calwer Missionsbl. 1847 1u di lugliu. No. . 13

in altr 2) : Aghju fattu un Brahmans nantu i nunda di male di idolatry


attinzioni, a cui siquu ch'ellu ci arrispunniu So fattu i nostri antichi, cus ci vole
f la b; n una vera Bramahne p lasci la riligioni di i so babbi, Ogni trib h e so.
a so religione, u Padre (missiunarii) avianu, avemu a nostra ch. "
2)

In una lettera Dr. Haug d'. da Puna in uccidintali Est Indies. Sept. 7, 1861. Foreign 1862. No. . 5

Ma ci ch h iddu, ora lu empio dumanna di na ragiuni, una fede di valuri e


rivindicazione a validit, ddocu pigghia lu locu nta sta manera, sicunnu a lu stissu
principiu comu un focu, s k diffusioni di l 'umanit; una fede ch h i so principali
radiche in i credulity, veni accittata da u zitellu la ghjenti senza mutivu, si sparse
par quelli ch n s micca nnu spissu ellu stessu, e resta accuss cunvinta comu

felicit effaces, l 'omu scimproriu si mantene, u piaci lu, e cale di u raziunale solu
per via di sacrific a raghjoni. Avemu micca millaie millaie di numarosi favuli
sparghji in la stissa manera; e avemu a vidiri supra la fedi di i populi; ch'ellu n h
micca cumplettamente manifestazione errore fata fvuli? n face una cridenza
contra l 'altri? Pisci spata, sacrificadori i magistrati anu inventata spenniri; Ora iddu
va traversu u mondu.
Sti objections s nantu a superficia; Ma andemuci un pocu forti.
H vera ch fede h accettatu da ogni primu, senza raghjone; Zoccu nun lu
suggettu teorichi praticu, h ubligatoriu, ma si tener in generale, micca senza
raghjone. Da u zitellu in Bonifacio, u primariu i ppuli prus n; ma ch n h ci ch
ci runi sicurezza a li longhi scappu. U zitellu n ferma micca zitellu eterna, u ppulu,
crisciri, in ogni nazione crescia una parti supra l 'utri, e na parti di lu ppulu supra
l' altru mondu, u generale guvernar i figlioli, a fede di i zitelli di a parte di u
populu ch ferma nantu livellu di u zitellu. In generale, ma a fede h pass u so
analise. Sapete, ch'ellu n esisti micca, spessu a tecnica, ma ch'ellu h, h sempri
nantu u mondu. Iddu h firmatu una Rivuluzione francese, perch h un annu eranu
1848 firmatu l 'aspittatu attaccu di l' materialists di tutti i tempi; ellu vi parmetta
tuttu. s' certi sacrificiu, dopu una longa esaminazioni cun cussu puru ragiuni, di
cridiri ca ci avi a essiri luntanu da lu mutivu pi dari lu mutivi principali di a fede iddu
stissu. S', sopra tuttu sacrificadori i dirigenti cercanu pona lu, quannu puru chiddi
striving hair si, chi nun hannu lu in elli stessi, accuss ci deve esse assai viva e
ginirali ragioni Temperance pona ellu. cus sia u scopu storicu a stessa micca di
pi adequately raghjoni chjapp u forte postu di veru, ma po s vultati u scopu
publicu furzatu nantu raghjone generale solu.
E di novu, siddu la cridenza in a storia propagated in generale, In Lingua piena e
fuli, a fede contra l 'utri corre, i viveri di cunfigurazioni di a fede di u par
generali, di fid spcifique, s esse distintu territriu. U ispensata parente lu fattu
ca si tratta di divinu supra e otherworldly d l 'umanu stu mondu, a salvezza di
pi altu infini ch l'omu era messa in rilazzioni a par pocu impremenu e nazioni,
arquantu una maraviglia. So vole ancu therefor, micca per multilinguism fine situ a
fede, h necessariu : generality e compulsion di la ragiuni. quant' noi piace d u
particulare di cunfigurazioni di prezzu a fede, avemu dunque micca abbandun tutta a
fede. Unu avissi a dari nuddu si sona cu lu bathwater; s' no distribuisce Diu c l
'acqua lu bagnu?
Lu gran uttinuti di upposti ca si mostranu a cunniscenza, n h micca a righjittatu a
cunniscenza, ma prumove , cum' per qualsasi altru suluzione di na canuscenza
contradizioni alza un passu di lu purtava all'ariu. S'eddu aia da essa micca sfarente in
u fede?
S' unu dici ca la storia di Diu di u dopu aoggi, comu tutti l 'utri miticu
scrivutu lu timbre, di ogni altra Fable, accuss lu assai fattu di diffusioni stessa h cus
in opposizioni how much. O utru lu Fable, a storia, i altrimenti rializatu da tali
travadd com' a durata tantu, per cridenza si pruduce. Mentri ci sunu
prubbabbirmenti certi fuli e favuli, animale ch voi circari di l 'et in India dittu

comu cun noi; ma ca sunnu puru di Rarities assai particulari, a so diffusione sulu
assai accolta contru u d cridenza in Diu, ci ch h la cosa principali ca tutti li
teni in India qu per favuli. N'anticchia vermchte mutivu storicu, micca f pass
u gran Fable di Diu di u dopu tantu luntanu accuss longa a trsiri intra lu putiri,
s'ellu si fussi veramenti un Fable. Pirch si faci qu, i seguenti ussirvazioni, spone
espone infini a la mutivazzioni da lu suggettu.
Error di verit tenint in cumunu ch'elli ponu esse propagated in a storia, e ca la
distribuzioni h tuttu lu cchi smplici, u pi, h pigliatu radica, una fede metti cchi
facili, u pi, h statu tener; ma h a diffarenza ch vene c a verit indefinitely, inc
u sbagliu di sulu finu a certa limita, par la vera fidi, comu lu Tende, qualcosa
arricchisci Corsets e conducive , quarchi cosa di jiri risistenti u tortu, ci ch c i
diffusioni a durata di a fede Cresce ancu e nfini nicissariu, cunsidarendu i benefizii
di u vera fede. n h dura truv.
Cumu avemu chjama una cridenza vera bona? Pirch si currispunni a la natura di
li cosi e li bisogni di a ghjente. Cumu h tortu e male? Postu ch'ellu tengu cus a
contradizioni. Ch a siguenti manera da sta gi un priuri ? A fedi di pi Tende, u pi
longu h dura, lu cchi uppurtunit ch vi porghju truv u sviluppu di a so Assent
o di u so cunflittu c a natura di e cose, u ppulu a frici; p ghri solu in
cunfurmit c a so diffusioni a durata di u stessu, l 'effetti principali e cunsequenze
ancu. Da l 'ispensata sfavuriggiava h per , da u cunflittu counteraction contr' deve
nesciunu i so studii sparghjera a cunsirvazioni cchi, ca ci crisci cu la diffusioni a
durata. In una parolla, ghj u rapportu c u principiu teorichi praticu, ch definisce u
successu finali. U principiu, storico, vene u b di u male, veru, gattiva fedi
uguali a equip; ma n h riguardanti lu in una cundizioni di punta di lu principiu di
teorichi pratica. U scopu finale h truvatu tutti in tutti i raporti; e si p truvari
difinitivamenti solu in un veru bona fede, inveci.
H din qu, c a fede cum' c u focu. u focu h cunsideratu cus beddu pi faciuli
p ottene, i pi luntanu, h statu resorted , ma ancu di cunsum di pi tardu a so
materia; e avissi a essiri longu surtita da nantu a terra, siddu nun sempri
nachwchse novu sustanza. Cus, una cridenza ca materiale non sempri novu Cresce
fora di a natura di e cose, un veru e ginirali 'bisogni di i populi, n s'intestanu u
longu scappu. Lu cchi lu sussiste, u pi luntanu ca aoggi u pi i so cunflitti c a
natura di genti e cose so elaburazioni, a so cunsequenze incantu accumuler
diffusioni, u pi vicinu si movi i so punti allegria, e accuss si vidi nuddu un'errore,
innamur Fable dopu un altru, a verit, ma tempu pi d forza, entre in terra,
salvaticu firmer.
Ogni male a fede ogni mala fedi si juncu na vota ogni mumentu quelli ch puntu
in parechji di cavallieri ch i so studii sparghjera a so durata luntanu, aumenta li
cunnizzioni di u so revocation nantu u so crescita. Allora Candu si veni a lu
nvintariu di a fede da termini assai ginirali, pi tutta l 'A au fede malati. A u principiu
powerless contr' a putenza di i so ispiratori principiu storica battennusi principii
teorichi pratica si avanzava in terra, i pi, u pi lu stissu cu novi armi di u principiu
di storichi, punta di a quantit Dracula o putenza solu di discursu e malfatte, p

armannu. Unbelief p in sti tempi induve u principiu storicu perde u so vechju lu


putiri di na vota cerca di cc e di dd, righjunghji u fede, mentri una mansa di vechji
citation cuntrari a lu strittu di cchi la gula, insieme ellu chart sutta la bandera di u
principiu, storico, finu u dicisi a scunfitta di certitude u overgrowth di l 'antica
fede da u novu up. altrimenti, la lingua e` la affaibli pruvisoria di a fede in u
periodu di passaggiu pi comu comu l 'acqua a purtata di un tempu pi ecunmica
tpica di lu pi dopu occhi.
So tanti fidi scimproriu e dannusu, n avissi ancu dur comu quandu e comu siti,
quannu nun inseme senza prucessu cu maggiuri parti bona e 'veru, tempu pudia
esse cus fciule chjara ripudiata, h stunatu din in a cunnessione a rdica
umanu. Comu dissi na tutta la vera megliu a fede puru l 'attuali s'avissi pututu
canciari, e ca havi a superari pi tutta la putenza di cicinnus, chi duna lu principiu
storica la fidi na vota esistenti. Stu sciuri di u paradossu ch u scimproriu e dannusu,
in una cridenza di u principiu teorichi vita, mentre ch'ellu h curriri, ma p essa
mantinutu; sulu cchi vicina, n si mittia a iddu stissu, ma da virt di a so volta inc
certi si parrava principarmenti virit, i so b, micca per sempre, ma finu u Corsi
corsi in lu latu cum' un inseme si ritrova bessseren fede.
Da l 'autru latu, in u principiu storica veni puru cu iddi' n cunfrittu par h la natura
di la fidi mali e mali puru u riposu nantu ragioni di l 'animu chondrodysplasia e
dunca nun giniralmenti pud. So una fede un brionu contru a fede si sciarriavanu,
cu vrazza e definizione e armi veramente; i pirsuni stissi lamp per a fede;
participeghja u b di u veru a fede noms salv a manu supranu, per via di u b
di u veru a fede ancu certi di saviezza, forza putere s in parti riguardanti lu ci
ch ci parmetti di saviezza, a putenza a forza. O percentuale di fal i nazioni, sutta la
spada di cristiani, e azziuni di l 'Ovest supra lu orienti. Spicificamenti, p pigli postu
c a vittoria di a verit bona eccezzioni, decliners muvimenti; longu lu cursu di la
storia, ma seguit da stu puntu.
, Pi pricisamenti, Nasci rinasce u principiu storicu di a fede di a siguenti manera:
Si na cridenza h a l 'asistenza di calcosa ch n h micca direttamente suggettu a la
spirienza, accuss nuddu bisognu di u populu esse attenti o scunsapevoli, n guastasse
l' esistenza di spazii a raghjone esce ragioni, ca quistu sta cridenza, o bisognu di genti
vachi sin' , Ognunu, ancu u irrigste, a fede h raghjone di stile, ci nun sempri
giniralmenti zulngliche ma spissu na duppia unu-Ciclopi, partial, ammci, ch dani
un energia elettrica da undue generalisation sovrappeso o untriftige i falzi cridenza o
fede sbagghiatu. U zafranu u adequacy di la ragiuni, cus di i validit a qualit di
a fede dipindenti di ancu pi grande h alimentatu:
1) listessu u pi, pi diversi genti, populus, volte climi, li cundizzioni, la
cridenza forterstreckt da una fede cus sustituitu da u pi larga, pi pulivalenti,
uccasioni di pi u so cunfurmisimi cu tutta la natura di li cosi e li bisogni generali
durvule determin populu, o f i so opposizioni si dici cus.
2) Li parenti, unanimit, stbbili, forti e vere ricchi ingrand traversu elli da issu
modu lu di mira, mantena, unanimity, lu putiri veni dimustratu l 'a la natura di li cosi,
di i mumenti di raghjunamentu umani di a fede.

3) Lu Uninhibited e unprejudiced cunsidareghja u pi grande u so talentu naturale,


u pi largu di u sap, u pi parfettu li cunnizzioni di murali, lu bulu in generale, u
livellu culturale di ghjenti i populi, attraversu lu quali si stenni pi stu modu nantu l
'unu a manu' na vista pi cumpleta di justificazzioni i mumenti di a fede, h
ubligatoriu, h pruvati nantu l 'utra parti lu FRUSTRATOIRE e bunt di a fede in a
so cunsequenze.
casi individuali di marital o fede desviacin a ghjenti ancu i ppuli e volte p
cunsirv contru a supranenza di un parapiglia da u tempu curriri e evolving a fede
n vene in parte, istituziunale quandu quessa h par un travagliu chondrodysplasia o
parziali di nuddu mutivu, ci ch h u ginirali cunnissioni revoked, si p spieg, par,
li giniralmenti vastu stabbirmenti cuntinuvatu puteva sustiniri a fede nu cumuni, e
vuluta, azioni pirmanenti di raghjone presupposes.
'N squitu, unu po' fari 'na cunchiusioni comu a la viritati e bunt di a fede, senza
ch'ellu n sia necessariu chi l' esistenza di spazii chjinatu, u sviluppu di a omu li
mutivi effettu-down, unu di li quali lu stissu dipende di u chiarizza, par i so azzioni
stessa Offri i so esistenza. cus u mutivazzioni storicu da teorichi praticu, ch no
ti cuntinuari a parrari diffirenti. H qualsiasi u effettu di i mutivi di a prisenza di
raghjone, ma, luntanu da i pussibilit di dunkelen lu sonu urigginali, durari sulu li
stissi, da quali sante l 'argumenti teorichi pratica cuscente ligarmenti. Ma h a lu
granni fatica trava, ancu impussibilit, tutti di la raggiuni ca caricate la fidi cuntinu
i so e di dimustr a tecnica, apprupriati a l 'argumenti, ch u sap si basa di chisti, a
aviri videmma na mutivazzioni , ch si lija a l 'effettu di lu stissu sustegnu.
Avemu Close hereinafter li mutivazzioni cumenciu cu rispettu a l 'uggettu
uppermost di a fede da.
Siccomu la cridenza nta l'asistenza di Diu, la diffusioni di pi cumuna traversu i
nazioni di la terra, comu iddu havi sulu comu prisenti da i primi tempi, cum' u
penseru ottinutu in lu corsu di lu tempu, postu ch'elle si faci micca solu cum' un
chjucu-naturale in tutti i ppuli hraut, ma c pochi eccezzioni, ancu quelli ch li
nazzioni ca a capacit unu p dubbit cultura, siccomu iddu a-sicondu u sviluppu
culturale prugrissiva di l'umanit ser piuttostu nantu u sviluppu di decreases picch
iddu fendu circa la visioni situ Perfume, s'ella n h a so disegni spiciali, ma la so
basi Bestande , s'ella n h a tecnica, ma nantu u mondu, i mai, cun eddu, ch
ellu stessu h u Caraccia cchi cumuni di tutti i populi nantu a terra, u sistema,
mostra, cuntinu di pi esse ci, perch u so mightiest putiri mai par effetti durata
ch prova ch finalmenti a dricci la individuale casi di marital solu eccezziunalmente
e sulu a ghjenti, i populi, tempi o di poca investimentu l'aducazzioni e di a
direzzione chondrodysplasia, accuss tutti aspetti di l 'argumentu storica unific a
favuri di cridenza in Diu; I, u spaziu esistenza n cuntene un contradizioni in
termini si sta fede in accuss granni: generality stese rutazioni cu tanta forza a
voglia, putssiru ricviri cuntinu di sviluppu, senza voglia ragioni universale
super lu.
H ghjudicatu statu l 'argumenti storica, comu lu has been surgente-parlatu certi
voti, "picch tutti i populi di crede in Diu, issa fedi devi essa in la natura" alzate ca

nun cridi a tutti i genti a Diu. Unu avi a fari li mutivazzioni di a fede accussi picca ca
tutti cridiri lu stissu comu na dicisioni in u statu ch tutte e esamin u stessu. Ma quasi
tutti e lu pisu a voglia di voti bisogna conti di calcosa. Av si p esse assai difficiule,
u cunflittu tr ci ch pi ghjenti ci ch li megghiu e wisest vulemu per esamin e
mancu sulu pi dicidiri ca sunnu lu megghiu e wisest in unu statu spessu. So sparte u
Uniti d'America da, sti lasci sempre i pi pesu monarchicu nant' u pesu ch ripone
Republican di pi nantu u nmeru di voti di novu per esamin u nmeru chi sunnu
comu hannu lu megghiu e wisest pisu applicrisi, quelli di a pisu si prutrassi gehends
truv, unni era statu ritinutu. Ma stu cunflittu n h micca furtuna, la cridenza in
Diu. Non solu marca u pi seriu, ancu u wisest megliu, o almenu di u wisest
megghiu cchi genti crede in Diu, ancu s' t voli d individuale Gotteslugnern ci
ch in un certu sensu, ma un contradizioni in adjecto h ch h u wisest e megghiu si
podint agatai. Ch tutta a saviezza, la justizza piuttostu nantu u latu di Diu di fidi
ca lu atheists, ch'elli s difficiule ricus stessu; e si voli nig, ma a so voci n
aghju nunda dumand pricisamenti picch di i so picculi numari i so
weightlessness Average in Republican comu li munarchi.
Av, h cumunu ca u listessu chi tniri la maggiuranza di li voti in u statu di a
giustizia sopra tuttu, u raprisintanti di u supranit assuluta di li genti, spissu a lu stissu
tempu sunu atheists ch n ancu scantati, avvinta, ch'elli s in stu grande lingue
minuritarie in quistioni di a fede , Si lu megghiu si ponnu attruvari na maggiuranza di
li voti in affari di statu, perch micca a quistioni di a fede ch cus bona nunda di u
populu devi esse raziunale per elli, cum' i veri Statu. Qu h un inconsistency
immensa.
Si p din spessu u cunflittu asista tr i punti di quellu primitivu di i populi, ch
in un certu sensu, avemu lu vantaggiu di na vista pi di Pisticci navet, quelli di un
et avanzata. Ma stu cunflittu n h micca cun rispettu a cridenza in Diu, ma solu c
u rispettu di u generu di stu sintimu. Li populi di quellu primitivu comu li nazioni di
curtura cridite solu in versi, Diu.
A ogni modu, si p issiri usatu a lu stissu argumentu comu lu storicu di la cridenza
universale in Diu, ancu di viveri didattica spcifique, sulu ca u pi sicura General
messi in ch ogni spicialit. cum', h cum' per la cridenza in Diu di l 'utri pezzi
principali di a fede. Next l 'esistenza di na mmagini divinu p esse in parte o di lu
pisu, ca duvu ssiri sicuramenti lu voci di li ppuli e volte, vista, i servizii di punti
particulari di l' argumentu storica per esse b trouvs.
1) L'unit, sumiglia di l'esistenza ri Ddiu, ca veni esigenza di schedari
ricunnisciuti da u pi sviluppatu, in educazione lu cchi avanzata, lu futuru di u
pianeta indisputably duminanti, e nazioni, po 'aviri arcuni strati i radicali di u
riligione polytheistic elli par u uniformi nizziali cuncipita esistenza divinu sulu doppu
trasfurmata da splitting up o figments in un multiplicit, certi ancora truvari un
accostu in a prisentazione di tutti li altri dii, Diu supranu.
2) Parse in una vera murali si sprimi tra omu e Diu, e tra 'omu da Diu, ca iddu
stissu in la riliggiuni subjunctive fin' certa limita, da appiec u so circulu azzurru
uttinutu effettu u latu murali, ma in la riliggiuni cristiana h statu.

3) La cumminazzioni di cridenza in Diu, cu la cridenza in eternit, ch n s tutti di


u Navarro d 'h sempri nantu tutte e cultura dialettu, stage vivu ancora, ma h in
ogni locu arricchitu terra, in u prugressu u sviluppu di sintimu religiosi, , unni lu
casu, nun torna p pessi.
4) Parse in tali e rilazione tr a vita presente avvene ch a strada di l 'omu ch
sbocca nantu a so vita nantu stu cantu, e cundizioni di a so mudalit di asistenza, in
la vita macari unni macari h scontru a fedi di i nazioni rawest e cchi civili.
5) Parse in l'esistenza di l'omi li ntirmedi persunale, tr noi ch Diu, c quale
interventu tr noi u preparatu a rilazione spiciali par iddu stissu chjaramente
cuncessi la cridenza paganu a sub-dii, miti, i dimnii, c i cristiani un mediator
divinu chi, in nghjuli, di i santi blesseds ca sunnu cchi vicina ch noi Diu
scontri. Ogni religione porta macari nu mumentu di unitati, e un mumentu di
multiplicit a stissa, sulu ca priduminanti in i cristiani, abbrica, musurmanu, l 'unitati
in u veru paganu a multiplicit, e tutti dui chjapp la riligioni, ind in scunnisciutu
intricciatu, in l' equilibriu ,
In cortu, stu pezzu principali pezzi cumpunenti di magicoreligiose eni sceltu da l
'aspettu pi generale di u listessu par la lite storica; s' n ci s in ogni sughjettu lu
stissu e pi sicuru shot fidi, cum' in sughjettu uppermost puntu a fede, ch si lija a la
vita divinu in generale; puru tu, comu fu abbitata comu si vota puru cu ddi punti
principali u Generale, cum' l 'individuu, ci ch ancu fatta da u puntu di vista di u
principiu storica, lu cchi granni incertezze. guverner p'asempiu rapportu di u Real
Diu, a natura u ppulu, i circustanzi di a nostra esistenza otherworldly a natura
di i mezi esse cus sfarente conceptions nun sulu tra i populi di diffirenti livellu di a
cultura, ma din fr i ppuli cchi civili in lu senu di u stessu stessu, u verdi h
tantu craru e contradictory a iddu stissu, e la riliggiuni cristiana iddu stissu havi
accuss picca Nfatti lu diterminativu e seguru stabilisce ch e anchi cu riguardu u
pesu in priurit, ci ch' no avemu a pratic u cristianesimu, a storia nunda p esse
pigliata cum' una decisione nant' sti punti. Invece, di u principiu di teorichi vita
ancora lu compitu di risolviri u cunflittu storicu, lu megghiu manera pussbbili a
unificari li vari i sensi ch s ben, e quarchi cosa a storia di definisce fine
penetrazione.
Si p sempre dumand s'ellu pusizzioni chi no pigli per sapianu n s infini a
superari. U sponta sviluppatu si podit Difatti, vult finalmenti in forma raffinatu; e
dopu un cunflittu immubiliare u cimiteriu.
Finu certi limiti aumenta cu lu liveddu educazione di u ppulu, u prugressu di a
cultura u pesu di a so voci di a fede. Ma un muvimentu Marita rializata. Macari si
l'impurtanza scala e ricchezze di a cunniscenza l 'canadese sharpness argutu di u
studiu aiutatu da certi quartieri un intelligenza cumuna di u catalogu
esistenza; ligami Corsi tr e cose, in u tremenda di e cose, abstractions da grossi
circuli di e cose s ripigli, a mancanza di cunniscenza crudu; u nostru tempu u
fattu unspeakably contr' ogni nanzu di nanzu; par altri, ma h crescia a lu stissu
tempu lu periculu di quand'ellu si perdi in i Individuale e splintering, i pi nicissaria
classa expectant di travagghiu cu nu gruppu di l 'oggettu di travagghiu, li mtudi

sempri cchi putenti distinzione cu distinzione ch abstractions spntanu sempri


supiriuri a cu' esseri supiriuri ch a stessa maestro cu cunfnninu elli ci ch esiste
digi, cus u risicu, u vera unit di esistenza di perdiri. Stu risicu h ancu forse di
pi ch qualsiasi nfiriuri nanzu u nostru tempu, e supra sta cantu, una sponta
sviluppatu cunsidirari ca sipara Friends, ci ch'elli n diffirisci ancu decisi a picca,
sparti, abstracted, esse in benefiziu di diritti contru un mumentu avanzatu; duranti
lu monti u scopu di u prugressu sar litic cu lu cchi granni accrescimentu ottinutu
in lu corsu di u prugressu chjaru uguale di tutti i banni e li lati di l 'asistenza, stissu
tempu, e addivintari ognuna cchi a lea cchi cummirciali, cus, secondu a lege di u
cuntattu di sbanditu in un certu sensu, cum' per vinar, partennu di novu, unni a un
altru sensu u pi grande deviation h arrivatu lu. Corpu e anima, core spiritu,
biulogica pocu, omu, a terra, a terra di u celu, omu e Diu, Diu di u mondu, di
cc e di l, core, nfinitu s oghje micca solu mini ma ripudiata in una manera
mudific ancu juxtaposed assai da i primi tempi sapia nenti, e l 'rtimu nunda pariu
cu ti vogghiu sapiri.
O ora dopu un cunflittu vues chjucu-naturale ch piglia postu l 'et di pi
avanzata, sia necessariu, prima di tuttu a pagari attente a natura di u populu. Li
punti di quellu primitivu di e nazioni, nant' un tutale di cui h sviluppatu u
prugressu, ti p chiamari cu na vista assai diffirenti ca chiddi ca, comu l
'Fetischanbeter, sunu simpricimenti cunnannatu a lasci i prugressi di a cultura,
traversu a so infirmit developmental stessa e so inghjustizie hannu a storia
schiarisci; A ogni modu, lu fattu ca tutti chiddi ca fu funnatu lu prugressu, fa pari ca
lu possibili ca sta sulu di tempu pass un pocu persu da u Belvedere detti ch esistia
dighj in isciuti a diritta. av, a sfarenza h secunnu esse vistu da a natura. Ser a
fattura, veramenti cunzistenti nta quali pudia essa persu a natura di u prugressu, o
'u fattori ch pudia esse uttenuta solu per via di u prugressu di oggi li scienzi
esattu. Bisogner qualch quelli ch nantu cuali h u tempu di u prugressu ancu in a
so unit, di tralucenza o di ci ch a discorda, una a vergogna. In stu rispettu,
differ In fin'di contu, vues di li scienzi muderni assai par una fossa criatrici sughjettu
ch si raportanu u rapportu di Diu di u mondu, arma e corpu e cose tuttu lu
supradittu ripete stabbilutu. Qu si p accade ch no averemu a tanti salut u
einzukehren isciuta di novu; H u mio sintimu ch ci voli un ghjornu, succede, ma
solu per via di una partenza da un novu principiu-point di novu avvinta senza ma da
av a perdiri unu o l 'utru, unit di novu.
Dopu mai sulu li funnazzioni cchi ginirali di la fidi cun riguardu p esse
cunsidarati com' ripete stabbilutu, u prugressu, pi in u sviluppu nova azzioni di a
fede nant' sta basa h sempre venia di tutti.Chi tipu h forse, ci vole tumblr a
resistenza stbbili di u principiu di storichi, prima di diventa un prugressu storica; ma
fici ludari di li Simona, seranu din Italiana prima o doppu, propagate, si diffunnu,
pigli rdica, s'ella n h ancu i primi tintativi - picch tutti curanu a prima prove - e
tira, tira determin a storia ancora. A cridenza o unbelief ma ch h cumu u materialist
mannu sempri solu in seguitu in a cumpetizione di l 'uccasioni di f pass mai un
publicu h sparghji o chjapp u mostru, n a fccia fa impignassi, h cus fattu a
storia u so Untriftigkeit schiarisci.

No menu c u unbelief materialist tanti i sensi, o formi di fede spiciali u tribunale


di l 'iniziu da par parl ca vi tocca d, n si p Simona in a storia, u pietistic ch,
tuttu inghjuste, siguita di aromi, rinscita l' anima rietta u ortodossa c'avianu
espirenzia st stark cridenza in miraculi, ogni dogmatic Christian a tutti, chi s'oppone
ancu u Eingnglichkeit mezu i pagani, mezu Cristiani n esci da u cuntrastu
iddu stissu. Contru sta ci h un prublema mai imbusche aspetta dipindenti di u
Cristianesimu 3) , foglie di cui dicu, si p micca i soli, ci vulia un ghjornu
giniralmenti Simona, dopu ch'elli anu digi statu quissa ch u Cristianesimu traversu
ghjudaisimu paganism h sylvie tantu luntanu, ci ch inc tutti i Konfesssionen e
sects quarrels tr cristiani, elli stessi ancora una unit cuntinueghja riceve sottu
elli. Solu sta penetrazione, u megliu h sola pud pigli postu ch hanu rinunziatu a
la associu a sulidarit, a cui tutti quanti ponnu passau pi dogmas ca nun sunnu di
penetrazione ginirali n gradu.
3) Avesta II. P. 38.39. , , Nantu u Soul Dumanna S. 193rd

Puru a ddi rami d cristiansimu ma ch n giniralmenti Simona e dunca nun


ch'elli s capaci s'intestanu, n ci sar sempri quarchi cosa ch'elli s arradicata in la
natura di li cosi e li bisogni di la genti, spicificatu avissiru essiri n cria, hannu sempri
a durari comu longa; ci ch h sta a natura, in una riligione perfettu truv a so
parte pi cumpleta in u rispettu di ci ch a faiths criatrici di punta solu in un altru
latu di la natura di li cosi e bisogni di la pirsuna umana h arradicatu, cum' av in u
cunflittu c lu. Ma perch cum' nimu di 'sti sensi, l' utri elli p furz a currisponde
cun ella, si prova pricisamenti accuss ca idda comu h, n la tucc, chiuttostu pi
suttamttirisi mancu ancora, in un sensu.
U unbelief matirialistu stissa saria in gradu di n rispett vinaranu e hannu tantu
longa e tantu spissu hannu daccapu p oggettu, s'ellu n avia, ma altri sensi di punta
prupostu parechji cogent. Solu ch a so latu nigativu, ma un latu pusitivu n h, chi
teni 'na idialisimu one-Ciclopi e spiculazioni mistiche Satanassu. n ci h u
principiu storicu h statu cus h ch c quale ellu h in u drittu, din vede u generu
pusitivu di una fede perfettu essiri liggi ancora chi perfettu in cunfurmisimi c i
diritti di punta, cum' av in u cunflittu c lu.
Cumu, unu a righjoni, tuttu chistu avissi statu pussbbili sulu? Ch un utopia di a
fede h discrittu qu? Ma ch si p cunzidirari lu in un utopia, stissa Offri pi
strikingly, ch u cumpiimentu di a fede, ch h tenutu, n h ancu cul. A quistione
h,Contribuu
ci cha millorar
altre laprincipiu
ponnu pagari la scola, un ghjornu a storia purt.
traducci

Text original

VI.
Lu principiu praticu.
Man crede ci ch piace crede ellu, serve, avails, era u cortu and di u sughjettu
praticu.

Ora nun nni piaci di na liggi di custumi, l 'unu pi vulinteri cum' esistenti o
prussimu, ch pudia crede ancu ch u so asistenza no li piacia, difende, h Pious; a
fede elli si porta dirittamenti o attraversu u so effettu nant' u nostru piac c, e la
simpatia per stu piac s involuntarily un mutivi crede da.
Da l 'iniziu, ancu s' unu ci pinsari ca un tali mutivi puta u populu b per azzione
furniscia o sculin u satisfacente, ma n a fede, comu si era digi fattu,
ditarminendu; ma spirienza rica lu in un'antra manera, ancu in l 'affari di a vita ogni
ghjornu.
n vi scurdate, comu li spiranzi di li pirsuni sunnu suprattuttu ditarminatu da a so
brame, comu si crede tuttu ci ch accittonu Appellu a 'sti primure, di tena a cridite
ch elli contradicts, comu iddu musters so ssiri vistu truv ragioni in ca a
resistenza di stu senzu, thereby turnatu stissa deceives p ingann. Nuddu, per, la
lingua e` la genti stata difficiule truv ragioni di quannu fu cherche, e la notti scura:
quannu l 'ria unni si movi lu, li cchi picca spirienza u dirittu Dec, lu cchi granni
filsufi divdinu la ciucciata di ste raghjone, o lu cchi smplici ch'ellu crede senza
nisun raghjone.
Una volta ved granni culoni nantu u pretenzioni di pradiletti fora contru t s
distruzzioni in terri assai luntanu; h u mutivi praticu, ch nimu si a ruina. You
speranza credi circa lu futuru la distanza fra i quali n offre u prisente. Ghj per
quessa, u li livreri tesoru di ghjochi,, quacks, alchemists, charlatans di tutti li tipi fari
comu bonu los; sfruttavanu li i mutivi pratica di u ppulu, i pi facili cci ditarminatu
a fede, sempre di pi ESPUGNATE pari ch ghj a cridite; e chi prumetti a Pinocchiu
lu cchi outdoes l 'utri.
Ma lu stissu cosa comu addimustrannu granni putiri a lu regnu di superstition, Offri
li stissi, s ancu di pi, a putenza in spazii di a fede in lu cosi cchi utu e noms de,
accuss ca si p dumand a fronte, di sicuru, s'ellu n h ancu pi grande
superstition , Li cundizioni di li jammi di u sughjettu qu s i pi boni, e accuss i
benefici sunnu li stissi di cc li cchi granni.
Nun sulu sunnu sti ogetti di a fede u sporcu, folta trapassa i pi esperienza; n h
solu u facennu cc, cchi ncertu, u so circulu di punti di a lu puntu cchi, ma a fede
u mutore di a fede e havi macari lu cchi mpurtanti prufondu influenza nantu u
currenti u piac di u ppulu, comu lu cchi mpurtanti e cunsequenze praticu. In cortu,
h qu, di u sughjettu pratica in tutti i salut l 'attaccu cchi ficaci, di limu. Unni
nuddu aiutu umanu abbastava cchi, unu populu corsu di una divinu, e picch unu
yearns cridia ella, credi sempri lu in quandu n ci h micca ghjuntu in a
cumpetizione di tutte e preghiera; si pigghia sulu l 'utri fidi aiut ci ch h micca
Diu, in sta vita, ch'ellu vi dar a' na vita futuru; e noi din credi in un altru
vita. Qual'h ch refute a nostra fede? O senza provi h, n h micca un
refutation.So fede vi s offerte fede calmu, f cresce e sustegnu di l 'utri. Ch
omu voli vede pi, pi chjucu vistu, si cridi di lu cchi, e eni cridenza religiosa
chjaramente senza cateri.
So Paul dici (Low XI 1..): "Ma la lingua e` la fidi una certa libert di u quali si
mette a vostra cuntrollu ghjudiziariu, n dubbit ci ch n si p vede." - Pascal

circa (penses sans 243rd): mutivu n p esamin s'ellu ci h un Diu, o n. Partennu


di sta pagina, pudete Epargne in u s'ellu ci h un Diu, o n. Ma unu ha da camp, era
Diu, ch cmpanu in sta fidi, perch t vince cu stu tutti, s' Diu h vera, ma perde
nunda s' Diu, n h vera ch n ci h nunda vince u scumessa, Diu, n h micca
s'ellu si sona u dirittu; e tuttu chiddu a perdiri puru s' vo n avete dirittu. - Cato
(senectut De la birritta 23rd.) In Ciciaronu; "Quodsi in suitable Erro, quod animos
hominum voix immortales credam, lubenter Erro, culti, mihi hunc errorem, quo d
delector, D dum oba, extorqueri Volo."
Tutti i chiamau la fidi traversu a so mutivi pratica; e comu si iddu stissu si cc
cuscente, si pesa allwrts Passiunatu.
In fatti, senza lu mutivi praticu vulemu tutti motives teorichi micca tantu
ntricati; pir nun hannu statu in prighj Esitu di sughjettu pratica u ghjocu pi
faciule, spessu abbastanza cntanu e naive in u so spettaculu, iddi nun si veramenti
bisognu, ch'elli eranu micca f. H abbastanza fora ch vi tuccher fede, e chistu
basta a crede in qualcosa interessante.
Si nun avemu a fari la sapie ne fedi era in Diu, comu avissi a ghjughjenu noi da
un Diu, invisibili mezu noi circ noi noi cum' pussibule truv ellu. Av ci
tocca Diu, ci vo circate di iddu e cci truv e ritruvari la raggiuni, mala, bona, o
bisognu ghjustu senza altru mutivu ca avemu bisognu di iddu; Ma a fari senza ellu,
n si trova oghje, perch noi n ci h circatu; e quantu quellu ch h persu ella,
trovu torna, picch iddu avia bisognu. Ma s' no avemu trovu Diu, nni facemu li
nostri idei di ellu in lu sensu ch n ci s i pi suddisf senza riguardu l 'altre ragi
larga.
Stranu, ch putere in stu fattu, i mutivi pratica, prova. Fmuci taliari a lu munnu, si
vede u male in disignu thousandfold, la diffusioni di pi larga spissu a giustizia cu a
voglia di forza, fisicu, murali, a pesta, a fami, a guerra, hydrogen- e Feuersnot, vidi lu
disastru in u ghjustu trattamentu impostu, vedere i pi Pious prieri, senza esse
intesu, vede i zitelli francu a punizioni di la curpa di i genitori riguardu.Voir le
sparduni, i viulenti, pusessu di ricchezza a putenza, voir la verit, assicutatu; i ch
tutti noi n veda ci ch culpisce leghjendu palpably in i so ochji contra l 'esistenza di
na added-putenti, tutte e-accortu, tutta-bonu Diu. Eppuru, si vede a duttrina di u
Puissant tutte e-maghi tutti i-bonu Diu allwrts in lingua italiana annunziatu da u
predicadore millaie millaie di persone anu sustinutu a so ultima solu e chjese
cunfortu nantu u cridenza in un tali Diu. Picch? Pirch l 'omu di' stu Trost vole.
No diffirenti cu la cridenza in un dopu.
Tuttu ni viriemu cuntrariu a 'stu sintimu d'parcorsi; pirch tuttu expires cu la
morti, siguita di la vita di l'anima Orgia chjaramente. Cuscenza fades ancu s'ella h
solu u sangue cresce in lu ciriveddu, oghje spariti, abbasta ca falters. sia, sangu e
lu ciriveddu, li vechi vasciu a morte. L 'occhiu cu unni si vidi lu arechja, ci ch
avemu sente, ch ne sar di elli? Ma omu voli cuntinu camp, di cuntinuv
sente, si prutrassi pensu prugressu; ch'ellu ci vole a fede in una roccia di cunsulazione
in li suffirenzi di stu munnu, e comu un testu, mittennu li vigori in stu munnu, comu
'na per u megliu, a deter male a stu munnu. f cus ch ellu rutazioni u laziu di

camp, u bisognu di f camp a spiranza ottena una bona direzzione a vita, a


fede fora di la morti.
Ma quellu ch crede in eternit, poi puru certi cundizioni ch n s micca pigliati da
ellu da a natura di e cose, di cui iddu lu sapi nenti, ma da a natura di i so
brami. Nuddu si voli c'avemu, quellu ch'ellu h amatu qu, guariri, e nuddu a
rinunziari a la memoria di i nimu av assai, vistu a so suffirenzi inghjustificati di i
praticheghja a ricumpensa. Unu ch vular u sole, u altri Venus, un terzu putssiru
pigli un caminu in tuttu u celu; mentri ca lu disu tenni, din, a fede tenni; pi, par,
n h micca in u celu ch si vede sempre degnu di u b basta tirribili di i gattivi
nant' a Tarra; e accussi si crede in Paradise e lu Nfernu; e ogni nazione spera in
Paradise nant' e li fa paura di ci ch pari ca a iddu li megghiu e cchi gravi.
So Bellevue ci h fattu u curiosu Sognacciu chi. In u paesi caldi, induve unu h a
soffriri tantu da u caldu, l 'infernu sar sempri prisentatu cum' calda, fretu l'
incuntrariu, unni lu friddu si stabbiliu pi ch u male pritende cum' un locu di
friddu s' nun tutti, almenu in u mediu veru Sognacciu.
U vechju Norse, ch pugnacity e gloria sopra tuttu andava, ch a cunniscia ma a
billezza ancu u piac di u piattu, bedda e donne, tandu pittatu din da a so Pisa; n
ci h sempre in lotta, tavulinu, biendu, u Walkyren, Vrgini fiera, chjapp un
cornu cannila-pienu.
Quannu lu missiunarii u Greenlanders pigli u so celu marcatu, u celu, Christian, si
dissi a iddi: "a to celu, u vostru piac spirituali p esse abbastanza b per voi, ma per
noi putssiru ssiri Foratura Ci vole sigilli, pisci l 'acelli, di. a nostra anima nun c'
cchi p esisti micca senza ella, cum' i nostri curpi, noi n ci vede sse cose u
vostru celu, cus ch' no vulemu da lasci celu euern voi i banni, gattivu di u
Greenlanders ;. ma ch' no vulemu fala Torngarsuk, induve no simu un
accumulated truv di tuttu, senza u minimu sforzu ". (Da u Naturgesch
d'Diaconescu.)
Lu rusciu de Platoni pinsatu ch un studiu d scritti di li virit eterna u senza
arbor dont l 'corpi cilesti immensa tutti ci sia scunnisciutu, o ancu enigmatic
stunatu di a natura vi beseligen l' animi pura debonded.
Puru, Platuni pinsatu comu l 'utri, ci ch'ellu vulia, e lu sulu sfarenza era ch ci
volse supiriuri, statutu, megliu ch l' Greenlanders.
Ma ch crede e cavallieri micca bisognu di Diu, ch n crede pi di spenniri; in
generale vede quelli ch pretendenu Sa ancu tutti i sforzi atti mustr ch' no n
vale tempu, anchi si sta fermu sempri eccezzioni; perch l 'inseme di l' effettu di l
'argumentu praticu, cunsidarendu crisciuti in favore di u sintimu religiosi.
No cchi picca di a produzzione, abbanniari, difnniri e prisentazione di a fede in
ogni persona per elli stessi i propagation territriu a utri sutta la nfruenza d
suggettu pratica a 'sta lea cu u principiu storica addipenni lu cchi granni successi
di tutti dui.
H ritinutu nun sulu iddu stissu, ci ch' no comu veni usatu, avails ma faci din

altri crede ci ch' no piaci, veni usatu, avails f crede, manifisteghja sighi c i
mutivi egocentricu, quannu a so fede prumminti se vantaghji, o scanzari frommend
ancu tena lu quantunqua noi stessi frommend agisce secondu un mutivi statutu,
nun veni nni lu stissu di lu so 'bona. mentri sia motives a tecnica spessu cuntrariu
dura, si cussu accordu tutta nsemmula calmu comu longhi cum' u so benefiziu di a
fede ci va cu lu ginirali.
Truv, prete in u so vantaggiu ca lu ppulu di crede in Diu; parch i so pristiggiu, a
so putenza, u rivinutu dipendi. U regents trova in a so vantaggiu chi u ppulu di crede
in Diu pirch lu scantu timore di machja alta n p asista s'idda sparisci prima di
lu cuvirnanti perch a fede in Diu li d i mezi, a so dignit comu unu d Diu usatu la
liggi chi si d a rapprisintari comu sanatorium di Diu; pirchi sentimu asgiata ch li
mantene l'ordine suciale, ch s incaricatu di elli, ch u so mantenimentu dipende,
h liata u curatu di cunvinzioni riliggiusi. Sacrificadori i magistrati trova in a so
vantaggiu ca lu ppulu di crede in una roccia, c un cinquinu avvene deter da
castiu avvene, induve u filu di stu latu nun cc' h bastatu, comu si po soprattuttu ch
u celu a 'nfernu cu na manu accuss seduzzione, nantu l' altru manu comu 'na
Deterrent, culore culurata, arrist comu un cumannu, la sapie ne fait per senza mutivu
c ghjustu e deter; voi sapiri nzo chi un densita effetti s state uttene cun ella.
Sacrificadori i magistrati s a lu frunti di la genti ca scurri educazione territriu,
urganisazioni di i classi ; e accuss putemu vidiri anchi chiddi chi si cridinu a nenti,
f didattica ch fede religiosa p essiri sarvata e propagated mezu u ppulu. Iddu
un istitutu pulitica Parechje sulu ca iddi arrivare unconcerned circa la viritati di
chiddu ca veni cridutu, per nisun altru mutivu in forza, comu pirchi truv tali
interessante. Quantu Papi, n ci p essa statu quelli ch crdenu nenti, e 'erisia
extirpate ancu chjam c eretichi. Napuliuni venia di cridutu nudda, com' a so
stella, n h lint la riliggiuni. quand'elli s'arrinniu, duranti la rivuluzzioni
francisi, era sulu lu cultu di raghjoni, dritti di l'omu, u capu di i ripresentanti di stu
cultu si ficiru lu stissu cognomi a tniri sulu cu sona-stabilimentu di riligione.
Fmuci sente ci ch Robespierre in i cunventi di lu mumentu cchi bruttu
spaventu Age (7 di maghju di u 1794), comu si era Pinocchiu girannusi versu li umbri
di i abominate Anglini e Eloots disse 1) :
"Cosa pudia Invitanu voi per annunzi u ppulu, ch n ci h nimu Diu? Perch
h lu in i vostri ochji, tandu interessante di f cunvince a ghjente ch una forza ceca
vinciutu h sopra u so destinu, a arbitraria prestu morsa, prestu castig virt? ch a
so anima era una pccula amarore, di perda a iddu a la porta di la tomba? ellu Infuses
circa lu pinzeru di a so distruzzioni par wahnsinn e pi eddu sentimenti unu, comu lu
pinzeru di li so 'eternit? iddu cci duna cchi rispettu di i so pari per elli ? to defy
pi omaggiu a la patria? cchi tosta di a tirannia di i? pi disprezzu di a morte,
lussuria? voi ch site a so lamenta un amicu virtuous, tu nun cridennu ca sutta a parti
pi di a so essenza h scappatu a morte? voi ch ti pienghje nantu i spaddi di nu
figghiu o di moglia, si voi poi cunvintu da certi gossips ca nenti di elli, arrestanu
comu Case a polvara? chi ti fal sottu i colpi di un assassinu, u vostru noms de
suspiru n h micca una chiamata a ghjustizia eterna ? Lu servu supra lu insce renni

lu tirannu supra lu biancu carru. Cosa ci p sta quannu lu stissu tomba foru giranno
sulu dintra li frasturnava, u guvernu? Case sophist, par ci ch manca vuliti di un
servu u bastone di raghjoni masturbarsi penzu a li mani di morsa, hannu un velu
neru nantu a natura, avvicinendu di svintura a la disperazioni, clap u focu maltratti e
la virt, demean umanit ? U pi sintimentu e lu Patrun'i omu unita, lu cchi si h
attaccatu nantu idei ch cresce a so essenza addiv i so cori. E pirch t'avissi n tali
idei verit? I almenu n capisce u funziunamentu di l 'omu naturale pudia strumenta
fictions, ch s pi interessante ch tutti li virit. In l 'ochji di u Tetra h tuttu veru
fondu, ci ch in u mondu h bona, solu in u ghjuvevule. L 'idea di nu cuvirnanti
Essa e lu eternit di l' anima una d 'eterna di la giustizia; Iddu h micca solu
sucialmenti, ma din Spagnolu ripubbricanu. Ch n li cuspiratura, avemu punitu,
mette in lu locu di Diu, u facia di i tempii? Cosa utru ca li lotti, nenti, a morti! "
1)

BECKERS Weltgesch. XII. S. 321st

Li parraturi cunclusu u so statu presentatu da dicori un dicretu di u cuntenutu: "U


populu francese ricunnosce l'esistenza di un cuvirnanti Essa e lu eternit di l 'anima;
si po' sapiri chi lu cultu cchi dignit li cuvirnanti Essa u funziunamentu di li
funziuna di l 'omu ... . Trenta-sei festival deve esse assestati di rammint, u populu
in a divintati di Gis e la dignit di a so persona, "etc.
So fede A au Diu e eternit era in da dicreti, sopra u principiu spticu utilitariu
comu altre ghjente in generale interessante. ancu oghje n ci h nunda di pi
cumuni e spissu nunda di pi ghjustu ch u qualcosa contru i guverni ch si devi a
stu o ch a direzzione religiosa di nuddu utru mutivu ca si cunvene l 'interessi di
guvernu di pi, u ppulu, cus faciule sguass inseme cum' una banda, esse
generali.
Ma av, si usa lu di modu suciale ch abbisogna a fede religiosa, lu scantu di un
cuvirnanti supra la testa, nun sulu di la riggenti e parrini, si sviluppi u populu iddi
stissi, o forsi c'avemu a diri, si facenu u ppulu di u salvamentu; quannu nun avemu
mdichi gratitdine da u puntu pi altu di a capiscitura ch' vo n canusciuta pi
benefici. hereof U un'immersioni e l 'idia ca f sempre altu cum' un b timpurali e
tirreni a la fidi di lu ppulu ch ponu tandu a ditarminazioni di sacrificadori i
magistrati di mutivi statutu, si p almenu comu spessu u casu ch da u menu
nobile, la fidi se rendre u ppulu di pigli tutti da manghj pussibuli f. L 'omu
pi mutivi scuntr in fattu qu, in u scopu di tale manera ch'elli si s spessu distintu in
outputs piovi.
u motives praticu tandu pass u spechju pratica di sparghji la fidi. Ebb di pi
ghjente cunvertiti di lu focu spada ca di cunvinzione, pudaria ancu u focu i
ppuli spada li cunvinzione, n a pona, ancu uttniri lu scopu storicu. A storia parla
di i r paganu ca vnniru cummirtutu cristianit in ordine p ottene una principessa
Christian, u ppulu appi a Bianca-nilly cu cunvertiti; oghje, figliole Prince Accantu
da una riligione l 'altru divent empresses da Principesse. Priest di custruisce
nantu a Strada di la minaccia di castigu, eterna, a la cridenza ca prumetti di f
avvene, thereby compel micca solu u deliriu di cori, ma ancu f spiriti forti in

certitude dubitandum. Teatrini s brusgiatu; li parrini ortodossa arrivare i pi boni


lochi. s' tuttu stu attaccaticcia direttamente sulu picca l 'elaburazione di a fede, mi
pari nu munzieddu straordinariu p ottene ellu in a storia.
A tutti 'sti disegni praticu, di i quali a fede expected i so urighjini i so scambi, n
si ferma u pi fciule u sivirit di l' autri motivi stessi luce, la brama cu cui lu core
criativu di lu pueta e la artista in u generu dicurazioni di idee religiosi storti, e lu
pccula Eingnglichkeit ch ti venu da. Spannamentu lu ma dopu un tali design,
fantasia Ti pisciulia a ssiri caricate di biddizzi o par granni e favore di u core, ch
trova un tantu di u so funziunamentu ancu in i ghjambi taliallu, lu disideriu, da ch'elli
stessi creatu, in u corpu di novu, mentri era a lu stissu tempu par a so spressione vivi
facilit cunsidareghja grossi cumunit cumunicatu sbitu esse fortpflanzbar
attraversu li sculi. Vale d ch ancu i mutivi strichi e praticu cooperates
chjaramente.
Ma ci ch, tandu, tutta a fede di l'umanit si rivolgi a arr rinasce di u valore
impurtanza? A fede, la cosa principali in i sacrificadori i magistrati anu fattu e
stabilitu a so propria, u ppulu vantaggiu palu, comu si avissi vulutu elli av
ghjustu esse u benefiziu, eppo pi bella i pueti artisti a so pratesa di u populu
pusitivamenti av, cum' pi nimu ghjustu megghiu li paria, e in cui genti iddi stissi
suddisf i so benefizii e cagione di piac. Una cosa su veru perch noi, o altri fede
usa lu o nni li piaci crdinu ca lu nomu era vera. Chi adupr purt un altra c a
verit? n h micca sta lu viziu cchi, cchi nun disidirata spissu cchi vera? S'
genitori di tena un sparitu in u luntanu un picciriddu ancora vivi, usvanu stu sintimu
di suddisf; h dunque vera? So boni si p tene un zitellu traversu u timore di Diu,
da u male, si p esse da lu scantu di na bugbear; So chista chidda vera fede ch l
'altri? n h micca a fedi di l'umanit veramenti tantu sulu un istituzione pulitiche
masini puetica, arripusatu in una puisia ch, cum' l 'imaginariu in matematica,
inferences interessante cunvinciu circa, ma micca menu ferma qualcosa imaginariu.
I, si p dumand, n h micca u so benefizii ser, di cui lu putiri p f pass u
fede, piuttostu una figura di 'na vera, e dunca la fiction: supra lu quali chi spera in a
so sparghjera, un lettu; o n s micca outweighed a so prestazione almenu di a so Tu
me? In fatti, avemu digi ricurdata comu lu unbelievers Ricusa tuttu u bisognu
wholesomeness di fede religiosa per l'umanit. U nivellu di i cosi putri
suprannaturali ch sbocca nantu quelli di a diritta Fate da lu tirrenu venenu i
tirreni, a lu quali havi a terra move a nostra vita; l 'idei fede incantatu i menti, a'
immerse stessi di classi raggiunevuli e demonstrable in sacre iunti; u sensu di dignit
umana di u prugettu di spighe struitu averebbi p sustituiri la scccia ch vo circate
a cunvinzioni riliggiusi; l 'azzioni fora di imbusche di a pisata avvene punizioni
avvene v contru un principiu di murali pura; u atrucit ca hannu statu ingagiatu in
u nomu di la riliggiuni e s devoti oghje, sunnu na tistimunianza ca ddu mischinu di u
wholesomeness di cunvinzioni riliggiusi. Quandu presa in Ghjerusalemme da u
cristiana centu mila pirsuni foru tumbera in u nomu di u Cristu. U ricordi orribili
Trenta Years War si svorgi nta lu nomu di la riliggiuni. U prighjone di l'Inquisizioni,
primureghja di eretichi, li pirsicuzzioni di l'Huguenots, i monasteri ammansanu c i
monachi a ghjurnata, mnachi ch self-la turtura di la fakirs, tuttu dipende di a fede,

nantu a benedizzione h forecast. U prestazione di i sacrificadori magistrati n


h litic; ma u ppulu di u so palu ci h?
In tutti i minzogni di novu da u principiu assai di Penelope. In modu pi fari capiri
ca ponnu ancora s'appoghjanu nant' i mutivi pratica la jurnata, chi avemu a mustrari
Zweies: Prima, ch i benefici di a fede n h micca ma surtantu, salutau, o
outweighed par Major scorda; n secunnu, ca, si nun i benefici ma a benedizzione di
una fede paisana parl di a so verit; par sulu sulu lu sbagghiu cchi, cchi utu e
Sicherstellendste di ci ch individuale e prestazione h sottu a benedizzione
capisce.
Av ch u primu h cuncernatu, tantu po cussu d, Prima, vogliu , ca tutti li pena ca
si pensa cunvinzioni riliggiusi, in l 'umanit supra lu quali dipende di ci ch h
sempre tortu a fede o in u pelu dipindenti da ellu, e chi li Tu me n p esse elli stessi
raghjoni rifiut a fede, ma sulu pi migghiurari Mentre ch'elli s veramente palesa a
stu effettu sempri supra lu mondu lu granni; secunnu , ca, comu assai fisseria, tortu,
a fede reprehensible di un populu ancu p super, h sempre luntana megliu c iddu
avissi aviri nuddu; l Tu me putssiru cus micca una perdita, ma a crisciri; Infine , ca
lu Lichid ch vi prupunimu ch, per u sintimu abbastanza utu pudia truv di chisti
sulu sutta la nfluenza generale in parti micca u listessu ghjunghje sin' e sustituiri li
jammi p remotely.
Tuttu chistu di sicuru, cum' nantu u ghjornu ch si sintia bisognu di mustrannu,
tutta a mostranu nunda ch p aiut ca nun lu vogghiu viriri cu li so 'acchi
sbarracati.
H in terra cumuni tanti atrucit hannu statu ingagiatu in u nomu di u Cristu; Pero`
si sti cunsunanti sunnu devoti a lu significatu di u Cristu? Si Cristu era dignu di lu
massacru in Ghjerusalemme, u pyres e turturi di i prucessi Inquisizioni e scantari, u
tazzeghji di i Trenta Anni 'guerra rapprisintatu? H cu viata ch u sacrifiziu umanu
self-turtura ci nn' tanti riliggiuni qualcosa tantu tintu e scimproriu; di a listessa
raggiuni, sti religione, n s micca presa, ma sunnu dispersi da una riligione di amuri
e la raggiuni, e sunnu dispersi la parti di lu. Cuncirnendu a tali, ci viju 'istituzioni
prubbabbirmenti caritatevuli, caritatevuli cori' accurdate ca campvanu self-di
sacrific per altri, u pi rializazioni di l 'arti, a nu schermu di li liggi supra l' umanu,
ma micca di quelli ch si scorda ca si mntinu magicoreligiose a carica, lu ma
surtantu cupartu u so mancanze timpurali e spatial i risultati, di li quali ci sunnu
sulu sulu religione abbastanza in gamba, n aa, lu rilievu, u pi deve f da li jammi di
u sughjettu vita stessa sempre di pi.
perch pensa ch u tazzeghji di guerra i Trenta Anni 'avia statu senza una riligione
cristiana, senza una riligione di u tuttu, ammazzata? Ci avissi statu cuntinueghja
cresce, per via ch'ella fussi micca vinutu nta nu statu di la stadda di a sucit, aia da
essa ogni resistenza contra l 'autri; e veru in ogni nazione, ogni pi tantu contra l
'utri, lu menu religione n ci h a lu paisi; picch tutti i principii generale, di
civilizzazzioni, addipenni direttamente o din assemi a religione.
O do you, la Tu me di nu statu disordered facssi cuntntu, lu stringiu tantu assai
cirtizza ppulu in ogni casu, lu stissu putssiru ssiri jittati ancu senza riligioni

esalt. Ma ch h cum' s' t voli diri, li Tu me chi addipenni la mancanza di u


sangue in u corpu facssi cuntntu, tali i voci ch u count putssiru macari pare senza
sangue. S'edda era senza fede, Napulione Robespierre sicuru ch avaria pruvatu tutti
l 'utri menzi chiu tostu cridnnusi. Ma u pi glaring assulutista di e Ripubblicani
aghju trovu u colpu, abbisugnava pi mantniri lu modu in u Statu.
In viaghju sali l'Bacher a North America (in u 1842) i servizii si h dettu ch: Lu
atheists eranu e sunnu ancora parti a Pieva di New armunia in u Statu di Indiana
supra li rivi di lu ciumi Wabash, ch si scalava nna l 'Ohio, ch tirritoriu Rubbertu
Dale Owen nt stissa purtatu a causari na sucit di freethinkers, ch u seguitava da qu
un tipu di migliur mondu, i so principii anti-riliggiusa ca nun ranu intruti in
Inghilterra truv u americana Focetta tarra, a durata a distribuzioni . Insignava ch
tutte e riligione s fundate nantu nunda, ma Speculation, oltri ca comu lu
cristianesimu, ma a bugia, li cui urggini h un Fable di nettu di murali e lu sviluppu
di la menti umana prontu sulu 'ostaculi. ellu per n loca di cultu d' un diu o ancu
scontri c i mutivi riliggiusi, nicissarii, accuss iddu din dunqua paru l
'vorfindliche ancora in lochi Chiesa crea un attellu, e accuss cuntinueghjani l' annari
si custruiva un ballerinu e un cuncertu salone, cum' un appartement di Discorsi
filusficu. H prestu trovu stessi mehrerlei pirsuni di tutti dui trimavanu ch sparte sti
sintimenta cun ellu, sopra tuttu dipoi ch'ellu cus raghjunghje un murali micca assai
rigorse cumpleta altri ugualit pura prupriet cumuna di prupriet
pruclamatu. Avisu, Tramp, Maria Cristina, gattivi 'me cuntaru ca iddi sunu i
membri di a sucet pudia esse sapuriti per un certu tempu in u spesi cumunit. Li
cchi mgghiu-minded, ch avia cunsumata i pochi purtatu soldi, ma s stati ritrovi in
u so spiranzi arrubatu, eranu guardannu, infelice c i so assai lasci i so cumpagni.
"
cus tutti i cummunit abominate vi finiscinu; s'iddi n s cumunit free,
disgraziati basta veramenti, moins de la nscita di nu cchi granni cumunit di fede di
cc e di dd esisti micca - e quantu tempu ch'elli ti cuntinuari a raghjone? - H
propriu comu a picca Hollows di marmura ponu esse fatti in un ambiente fissu.
Ancu in un tempu mezu un populu, unni nun c' cchi ghjenti h cridutu quarchi
cosa, ma u bagnu di i so modi di cridenza avissi sempri servinu in u Statu di lasslli
lbbiri un frenu admittedly debuli spenniri; u sintimu di la dibbulizza di stomacu,
cumunqui, avissi sempri purtari a la fidilit di la fidi cus una forte ambra nternu
h spissu lu risurtatu in i tempi, ca cci parva di and scuntr ch chjocca.
Di sicuru, comu a benedizzione d'un veru bona fede religiosa eccede ogni altre
benedizzione, tantu sunnu li Tu me d 'una gattiva salvaticu, pi cruci e pi prufondi
ch quella di l' utri fidi; e chistu ci ch face ch si p mette un pisu
magicoreligiose comu assai. Ma ancu i poorest magicoreligiose, u pi degnu di lu
nomu , a vi dicu, u benefiziu di u mondu u pi grande ch u inconvenente a
tecnica; h megliu di pettu crede nunda di u tuttu, ci ch una ruttura, na spiranza,
un aiutu, un gruppu di supra lu tirrenu e funziunalit timpurali, a cridiri nenti tranni
chiddu chi n h micca, p ghjustific.
Lu cuvernu britannicu supra lu Gold Coast na vota pigghi 'occasioni, in una

grande addunita di N lu Lug- e sistema latrucime di i so curati boobs da


testimunianze cuciu auszudecken in i so ochji. "L 'mprissioni ca chiudi un contu fr i
quali si fici supra la menti, era un successu. Ci era impussibile per u solu sustegnu,
tanta cus piene di i bars, di sti populi senza av cumpassione per elli. Parechje lassau
lu palazzu tristi e dipressu e si sente ogni altre parolle, ci ch si p f av in i
malatii e stranu, quali si p f per aiutu, i nostri dii, n s numi e li parrini ci aghju
tradutu ... "(da a costa d'oru di Cruikshank, u strangeru? 1854. No. 9).
So l 'N elli eranu sempre in a so fede sosula crudu pigli una ruttura, n era certu di
un'usina c una unspeakably megliu veramenti nun puta fari, senza, senza
sintimentu sosula rottu. Ma ci ch h in u listessu sensu una fede megliu ponnu
pagari!
Canzona di taliari U fraulettu f, tantu sunnu li prufitta di binidizioni, a salvezza,
ch venenu da una bona fede - sulu, ma a prutezzione di tali un sustegnu p dur u
compitu esse - mai sonanu da aspettu a duppia. Una volta ch si trova in a tutalit di
tali una fede un puntu di accordu, secunnu ognunu un puntu di ruttura lu puntu di
distinazione; una volta h u so unit, u mantenimentu, i scopi di un benefiziu davanti
u fossa, i wavering, i verdi stradelli, senza 'na meta, una seconda, ma ch accordu,
mantenimentu, n'un scopu anticapitalista av pigli postu in un certu sensu pusitivu,
in bona direzzione , All di sti vari vantaghji, o piuttostu pagine di a fede benedizzione
ma s riguardanti par cambi conditionality da u fattori cumunu ca tutti ci
s'applicanu a li culligamenti cchi utu e noms di omini di l 'umanit.
Il a facile, ma n s sbagghiu, pirchi sunnu vistu o investigated, unni iddi nun
sunnu dd. U individuale una cura pocu primura, u tuttu in lu vantaghju ch hanu
vucazione a quale ellu stessu ogni jornu quannu si pensa mancu ghjornu per via di
sparte picch a parte s'arrivela nun supra di iddu; Parechje e vidi li gran dispone di a
fede u putianu a tecnica, micca unu, per via ch'ellu n ci pi chjuca n face mancu,
postu ch solu ch'ellu p f li cchi granni, furn ch'ellu disprezza ancu a pagari a pi
chjuca. Perch quandu a fede in u pi altu noms ci ch'ellu d u anchi si sviluppi l
'rtimu d rilazzioni pi altu ; l 'mili, Engen, Short, Small n p av circ di voi
essi. Invece vantaghji pudete sempre messi alayhi.
Faith n inchiri li cucchiara, n la balata, ma lu catu chinu. Si stabilisci, h
differente, u dirittu, un si sprimi in tr tutte e persone nantu tutti i strisci ri umana,
lu teni na liggi ghjustu sopra tutti i leghji umani, justifies u mantenimentu di liggi
umani iddi stissi, diritti Eide prisintatu nantu u so noms de aggrottu, la alliances
matrimoniu s i primi , i genitori libert l 'ultimu, la munarcha, lu cchi utu
consecration; ch'ellu parmette u scentificu arte, u pi uggetti, features, idei; par
va di a pace, di sicurit, di sperenza, cuntrollu ghjudiziariu in tutta a vita di u singulu
individuu; cunsola lu populu, duv'ellu n cunsulazione tirreni abbastava pi, u poi
addifenni da succidu e cunfunniri; ma iddu duna la fami senza pani, n ci h micca
inchiri lu cas, si nun spnniri.
A lu cuntrariu, lu fede religiosa chiama milla vittimi, offerte di u tempu, vittimi di i
pinsamenti, vittimi di risorsi ch ci tocca sfrancassi da u compra tirreni, lu Espazo
tirrenu. U scopu h a arrivare italiana e chjese remunerates Pastors a jiri a chiesa a

priari e cantari; tutte e chi nunda stu pezzu; nantu quantu pi interessante di
lassari lu tempu, voline cuntattu i pinsamenti. Da una ghjesgia puta custruiri lu
granni casi, u Prdicateur putissi, 'nveci di travagli camp altri, aiutannu li u
travagliu, o travagliu di partenza. I, quantu p esse interessante adupr li petri,
chi serbit a li funnamenta di la casa, unni si prufitt di nuddu; si puta custruiri la
casa, di un inseme pianu, sopra; si avissi avvena; e accuss macari lu palazzu di la
sucitati umana putssiru esempiu, si unu ci avissi priv u mutivu religiosa, di sicuru,
tantu prufunnamenti impegnati in ca cchi genti chi campanu in u bastimentu, nun lu
viju.
na vota ti leghje un racontu, pricisamenti n vogliu n si n'invinia nimu; din vene
nunda nantu. Re Alexander era un r barbareschi tr cacciatura di razza noblest
pagatu. Ava una in i so casottu di lu cani, animale lasciate un cervu a fari
accussi; U ghjacaru ripone tranquillamenti; Alexander in zerga supra l 'animale
sluggish AGG urdin tumb u cane. Di listessa manera era cu lu secunnu; lu terzu
gruppu si ancora. Quannu si 'ntisi lu Re barbareschi, Ghjes disse Lisandru: "ti
facisti agghiuttiri un cervu in lu casottu di lu cani; ch un leone, o tigre in, e ti nni vidi
ci ch vi tocca i cani". So una fede religiosa ferma truvava in u picculizzi la vita, e
la matina a la pi grande energia, u salvaticu h.
Chiunque crede ch ci h un Diu, ma micca in lu corsu di lu tempu, tutti i
dittagghiaru in stonde u megliu, li forzi si attruvau 'forzi e dispelling male stissu
macari noms de face u spechju di megliu, un Diu ch accuss granni, comu lu male
esse cunciliari accuss grossa, pi di-juncennu da sta vita a la roccia, i mezi dalli a
extinguish, una vulint saviezza ch cus vai a manu in manu, h, di mpastati in
burrasca e hailstorms, ch devastate i campi di la so 'bona furtuna, in cunfidanza
Diu, comu a na giacca, e biancu, u sole in u celu, ch n h dunque ulmpicu , u so
splendore beddhu di novu; ch n crede in Diu, n ci h micca a prutezzione, si
sbucina in iddu stissu, e vitti a la disperazioni, o vinni dipunutu lu so Temperatur
ruttu e barometers, li cui Picbille, avissi a fari sustituiri ellu u cumandu di u celu.
di sicuru di u ghjornu, l'ora, lu raiu, l 'occhiu tirreni di guessing, i stessi u tirrenu e
risorse timpurali lu megghiu, e cose cum' di male, ch elli si rimpiazza cu cuntrollu
ghjudiziariu in Diu. Ma quasi tuttu a tecnica ntuvinari, si ne cumporta tutta a nasciri
Unpredictable in u mondu induva n teni sulu un punto, fattura, pirfettu di sicurit
comudi, at a liscii cuscienti suprema ci away i legi cum' un inseme in corsu di u
tempu tutti li megghiu vuluntariamenti e capaci.
H vera lu principi di l 'umanit, u sensu di u spannamentu dignit umani finu
certi limiti, na bona Lichid pratica di pirsuni chi nun hannu nuddu fede, lasslli
lbbiri. Ci s murarmenti irreproachable, u travagliu di u cuntrollu di u so cumpagnu
ti humains, genti chi credi n in Diu, n eternit. Ma ancu qu s piuttostu eccezzioni
c una regula; pussibili li reguli di atheists s Entre populu inglese depravity e
unbelief attaccanu tantu cumunu inseme, incuragisce valuriz cumprinzibbili tantu
ca inglese depravity a gattivera sar beata iquivalenti. Siconda, avissi quelli ch s
princp di l 'umanit, ch sensu di dignit umana, ca avissi a fari sustituiri religione,
p micca svilupp, comu pi crisciri e educazione una nazione, ch'elli eranu prticu
da cantu riligione. Ch a iddi, ca cridinu a tali crudelt, o crede vuliti, ma circ in

psiculugia, o storia, siasi u Lichid n pudia chiddu a fari sustituiri quessa, a mio
zitella, puta tniri o h tener unni. Invece, nuutri viriemu allwrts tutta l 'umanit
c u riliggiusu in agnuna di cunnessione, sorghja, caduta, caduta.
L 'aria n h ringrazi milli voti, ch'ella h cumuna d allwrts, lu suli nun ca lu
fa a luce, n religione, ch si cunsidareghja di a suciet umana. U scopu suciale
accuss picch; tantu veni nfatti cunziddiratu self-evidenti ch h cul. Ch l 'aria, s'
vo avete u soffiu; ci ch religione, s' vo avete a l 'umanit!
H sicura ch certi Certu, senza fede in Diu, in omu n pudia truv, munimenti
altr' sicuru ca sti stissi sentimenti ch s, induve e persone si senti, pisendu a pi,
fattu iddu lu cchi granni, megghiu, li cchi beddi cosi storti s impauriti. Av ch'ella
h soia, a cumannari lu populu a lu senzu di dignit umana, e ca si tagghiau ca a cui
sintimu umanu p ancu e addivintari ognuna lu cchi granni dignit. Cus bella, cus
la grotte s i sentimenti d'amuri, si fida chi avemu a purtari a giuvanotta, in carica,
amichi, mi davanti tutti i criaturi; i sentimenti ch avemu a purtari Diu, avemu
cridutu spicificatu calmu in Diu, protrude di l, comu la palma ombrello nantu i
fiori, erba, p esse paragunatu nunda di tuttu lu sculin e rimpiazza; e li omi pi
amatu iddi stissi nun ponnu poi iddhu scinnia. dans le volte di pi bisognu di crede in
te voi, ma solu per quellu ch, si parrava di tutti dui patruni tuttu stranu, Cridendu in
un tali havia a nuutri viriemu certi pirsuni gottvertrauende traversu G matinu
magre, cirtamenti na bona mira s'ellu si nni jemu in un certu sensu pusitivu, e comu
ogni notte c i cunniscenzi sentimenti ch a tengu in manu di Diu, 'na minzogna fal
e in tali fidi infini muriri. A vista cun eddu! Lu rusciu de lu cunzidiranu chi ghjaci
fal in i sentimenti di a so dignit umana senza a fede in supiriuri a prutezzione di e
esistenza avvene mori. A vista tristu!
Li rapprisintanti di lu principiu di l 'umanit n s despisers arti. Lu arte
appartenenu u megliu a risorsa educazione di u ppulu, i mumenti cchi mpurtanti
di l' umanit stissa Giustu allura, si misi a so principiu di l 'umanit in lu locu di a
fede religiosa, e vidi zoccu l' arte u fervori di u artistu ferma sempre. Tutti i cpuli
cadunu o mai attruvatu; i dii, grecu, mutivi di tutti i tempi, putissi nun esisti; di u pesu
di Raffaeli, Michelangelo era ingrandatu nun c' cchi materiale; una pittura storica
fretu h u pi altu di l 'arti; pirch tuttu u caldu ancu u so rapprisintazzioni storica
prufanu h sempre a so surghjente appiattu in a fede in un pi ch aghjunte surtantu
umanu; e no duvimu vicina, allura veru, u tuttu arte h evultisi da u principiu
religiosa di. Av, unu putissi jjc dopu tutti, n i dii, greca, e mancu la Madonna
Christian aghju sempre campatu in u archetipu; ma la cridenza in un altu esistenza
spirituali di l 'omu avia a raghjone di tuttu, hervorzutreiben sti fiori di l' arti, ancu s
iddu stissu.
Puru, cum' l 'arte vene da fidi, a la cridenza, di novu, senti ca cci spunta traversu
arte; avemu digi Risultati, ma si p esse appena cci crisci, si p cre, ch'elli
bisognu di la stirpi esistenti. tutti i rungs, ch pruduci trascinatu li brividi sulu a
fantasia di la artista, i so mutori tene chi de unu istati, a fede quandu, dopu ch'elli
impassscenu o di st solu com' urnamentu di i vechji scorta s; e nova tinnaroni
vurr novu rami di a trib.

Pi ch i brividi sulu a lu principiu di l 'umanit, comu nni la cridenza in una bona


nantu u mondu p mondu senza un riprisentante pirsunali cuscienti di stu ordini di
pagari pi rapprisintari lu spettaculu di sintimu religiosi di un tali i ripresentanti,
ghjustu micca u pi priziosu megghiu. Par ricerche c termini rimpiazz i
sentimenti unersetzlichsten, n si p f u spiritu in u stessu modu, chini, ricupartu di
vttimi di l 'amuri, pi strumenta opere d'arte. Postu ch'ellu h in a natura di e cose ch
u pi altu crscita di a cuscenza si fer solu in lu sensu di una cuscenza suprema di
tuttu cuscenza, tuttu ci ch vo vulete per sceglie di stu h acqua in u focu.
H in stu fattu cu la cridenza nta na menti cuscienti circa m n f nunda altru ch
la maison cuscienti dopu m, ma la stissa cosa, solu in un certu sensu lu purtava
all'ariu. Da a cuscenza di utri genti vecu cus pocu ch da u cuscenza di Diu. Ma
cum' la cridenza ca genitori, in carica, amichi una cuscenza comu a ma ca puta
ssiri rapprisintati guasi da u sintimu ch'elli s nacque in u sensu di un attu di modu
mondu espedienti cum' elli stessi m, ch'elli n; i sentimenti e scccia u pi
priziosu ser persu accuss, accuss picca po la cridenza ca esisti un Diu cu na
cuscenza di tuttu, sopra tuttu, s raprisintati da a fedi di qualunqui puru cus
cmuda di modu scunsapevoli munnu; i monti di tutti quelli ch sentimenti ch aia da
essa persu.
E comu picca comu un Diu attenti c rapportu a nostra cuscenza , truv la
cridenza in una vita avvene cuscienti inc e rilazione di a nostra vita presente una
Province, ci ch pudaria u listessu da un puntu di pratica di vista, a fari sustituiri,
tantu chi remotely a listessa cosa avevanu vermchte. On Esempii di Assassin
avemu vistu ci ch p ghjunghje una roccia di effetti di la fidi poorest, u poorest, di
sicuru, ma lu cchi; accuss macari lu megghiu di cridenza in un dopu pruduce lu
megghiu ancora e 'effetti cchi forti, ch h caricate. Lu pinzeru di fama p fari
quarchi cosa; n vogliu micca nig; Ma cumu debuli u pensamentu ch altri cu
amuri, rispettu, fetta di i nostri ch s pinsava sempri morti, contra l 'idea ca si pensa
per elli, inc quelli ch c i quali a cuntintezza, rinviviscia, e cunsequenze di a
nostra azzione iddi stissi inghjenn.
Tuttu Risultati ma ci ch bona fede opere, accuss infini dumanna di novu: Ch
prova si di a so verit? Ch la bunt di a fede u so verit aparta? n s ste duie cose
assai incongruente? Nimu h a verit, cerca impartially e senza riguardu e
cunsequenze di ci ch t trovi; cum' unu p spergu di truv elli. O interessu stissu
vali, l 'omu h cecu.
So mi sente assai d, spissu la ricerca in stu senzu, pi l 'intiressi di palu di la
verit, comu si sia pudia cuntrariu luntanu da tuttu ci ch a ghjente vogghiu veru
interesse. E p l'altri tempi era fattu d 'esse ancu di novu in altu conversazione circa la
cuincidenza di bunt, la biddizza, a verit i so mutivi essential; n ci st sente, ch
unu n p av u puntu nudelli di l 'incontru fideghja.
Di sicuru, unni l 'intiressi di li genti stissu vali, h cecu u pi altu di virit; ma n
si trovani in a so custumi ch si seguitanu u so interessu in uppusizzioni a lu veru, ma
ch'ellu n seguit i so interessi abbastanza par siquenti cortu interessi suttana
m'appelle u dannu di u salvaticu Lingua italiana altre pi pirmanenti, ch dur u

mantenimentu, assicurendu u mutivu di quelli ch si spera; o chi iddu, comu li ginirali


di a siguenti manera i so interessi particulari, sia ci e naturel interessu inbegreift
contiguous; cum' Ghjes h in cuntrastu inc a verit.
In ogni locu si trova oghje altrimenti, chi lu cchi currettu a cunniscenza di ci ch
h, u populu h megliu facenu ancu avanti ellu ch sbocca nantu megliu. Come s' no
n cunchidiri conversely ca chiddu ca li pirsuni sunnu megghiu sirvutu, ellu ch
sbocca nantu megliu, ancu u truest h. Avemu trovu stu principiu di tutti li pi
cunfirmata a ognunu di prumove u sviluppu stamu cerca di u so currieru, i pi
falendu cun ella, da u singulu individuu Adupr tuttu, p dunque pensendu a so
prova clearest, si nni vai avali h piena sana. A sola scursale n p un individuu
tempu-va a curcari suddisf; u pi in un si diffunnu misconception, i pi populi si
sentenu in a so menti, pensu, attu, u pi luntanu un accessu nfunnu a so
cunsequenze praticu, ogni lingua si sviluppa in tali, la cchi grossa cchi luntani dijuncennu s i so scorda di tutti. Chistu nun veni disert mitafisica, frase, Gaetano
viotu, Pienotto unni rurma, ma simpliciamenti chjaru pronouncement di un fattu
universali. A lu cuntrariu a vlenu d di a verit. elle sar pi sicura chi a verit di
ci ch pensa di essiri veru di tuttu, d 'accunsentu, pinsannu, pinsannu naturel garba
tantu ca si nesciunu i pi i rimprvari, cunziquenzi cchi benefica per tutti, di tutte e
di l' umanit. no chiamu tali fidi li megghiu, e dunca la megghiu a fede deve esse u
truest. Ma perch cum' u megliu a fede h un ideale di l'umanit, una fede ch
accust u idiali di la verit tutti li pi tantu u pi ch'ellu li idiali di avvicinamenti di
qualit.
Ci h micca litic la cridenza, comu Cherish i genitori, un sparitu in u zitellu
distanza era ancora n vita, nun da veru ca si cunsola i genitori. ma ch'ellu porta
macari cu sta sola putenza lu carttiri di virit, a pratica principiu di dumanni, ch n
h micca abbastanza individuale servizii? Invece, s' tutti li pirsuni s cchi
indefinitely a fede, ci cumportu, u Parchettu era sempri vivu, tantu lu voglia Tu me
avissi a crisciri accuss grassu, u pi longu u pi ch'elli praticamente dnanu la
fede Di cunsiguenza, ch comudi i genitori, si avissi nantu u lunghizza n
addritta. Stu dipende di a so munzignarii. u pi putssiru duminanti cunsequenze
incantu s' tutti li pirsuni s cchi indefinitely a fede, ci cuntu, tantu camp un Diu
ch n veru populu vivu, e iddi stissi vivr in u futuru, chiu tostu ca si veramenti sar
mortu; a cunsulazione ch l 'umanit di un tempu era digi certi, avissi macari cchi'
mperi. So un travagliu assai cchi granni lu sbagghiu saria crede in un Diu vivant
una vita eterna di tuttu, comu si sparghji una sola omu vivi di a so vita timpurali
tantu enormously saria assai pi grande Tu me di tutti, u pi di i sculi impurtente
ch'ellu era arradicata, i pi s'elli palesanu a crisciri. Ma u cuntrariu, lu cippu cchi
usatu, a durata seculi, effettu pi praticu di a fede in Diu e la roccia par va di li cchi
granni, ersetzlichen par utru, benedizzione, u pi, h passatu, u pi vinca
Invintariu.
U principiu di nanzu d 'accordiu mancu, , c l' espirienza generale, ch si p f, u
listessu tempu ogni intarpritazioni discretu ch u so putemu dari, cuntrariu.
Ch putenza pudaria essa sempri criatu 'omu, fattu ch'ellu ci h tantu criatu chi si

p raghjone svilupp prosperously; ma solu s'ellu ci aggiri bonu, secunnu lu


cuntestu unni veni criatu; s'ella n h, ch'ellu h trascinatu da cons, a ci e mani; a so
menti stissa vole aiut ellu si cumpurtava sempri tantu da furnisce u so contu di ci
ch h in stu cuntestu, sar. Paggina unu, chi putenza avanu ancora accuss cci
criatu chi iddu sulu p asista ligarmenti e evolughjani calmu ancu s'eddu
eccezziunali in u rispettu di s, u putere criativu e so, u ppulu noms de ughjettivi u
so contu nantu a machja n p esse, p si pudia essa in u sensu di u putere n p
cre criaturi c un tali i mezi ch'elli n ponu asista ligarmenti, senza fede in un spiritu
criativu? Fussi scioccu; ma tene qualchi stu assurdu di a saviezza.
t'aghju lettu comu la larva di u masciu scarabeo h una fetta allampanatu, ca
vulanu a so pupation, comu avianu bisognu di a chini in inc u so corpu
zusammengekmmten, tantu ca un jornu li corna di svilupp hannu puru u
spaziu. Chi mi 'nteressa la larva di u so avvene vita, a so corna avvena, pi ch noi in
a nostra vita avvene a nostra manera avvene di essendu; ma ella, dirigiu la so casa
digi nant' ella, senza ch u vermchte micca dirittu svilupp sinu
tandu. Paggina unu, u stessu putiri ca criaru lu scarabeo e la genti chi hannu misa la
verit, scarabeo da stintu omu si trovani in a fede ch pirmetti ellu custru u so vita
oghjinca digi in u sensu di u futuru di cre pi c altrimenti putssiru ssiri lu casu,
una fede ch h creatu ghjustu cus nicissaria l 'umanit, u sviluppu di l' umanit
nicissariu sviluppati c quidda istintu in la larva, ci vole u so sviluppu.
Di sicuru, a ogni sngulu essaru umanu n h tantu nicissaria sviluppatu u cridenza
in eternit, cum' in ogni istintu di scarabeo. Ma in l'umanit si sviluppa ancu tantu
nicissaria, e lu ghjustu ch'ellu h sopra u instincts ch'ellu rispittari di tuttu fini
cumunu lu puntu di testu di dda vita sviluppatu da u cuntestu di a vita era ancora
cuscienti fori di ci ch a stessa noms de raggiuni, ca la vita scarabeo, u so istintu.
Doppu tuttu 'stu I resumiere sulu doppu lu mutivi praticu, pa a li mutivazzioni
praticu 2) .
2)

Here seguit a balla li stissi frasi ca ju gi datu a Zend Avesta II. S. 251 sola senza i puttachji travaddi.

L 'omu crede in l'esistenza di Diu tuttu cunnessi cu lu, picch sta fede li populi
cus a tecnica cumu a suciet umana comu' na tutta a miraculosa benefica, Di e
benedizzioni di purta praticamente necessaria h perch n l 'omu a tecnica, n omi
cum' un inseme senza ellu asista prosperously p ghri prosperously, l 'omu a
tecnica a lu cunfini juncennu Anhalt, la sucitati umana lu cuntrollu cchi cumuni
pi Temperance, tuttu irdisch- interessu umanu mai monti obbiettivu trova in
ellu. Quandu omu sta pigghia parti Passiunatu mudific si mittissi a diccia u singulu
individuu h un'antra trascinatu lu c a fedi di i vantaghji di divint inghjenn, in
parti Nasci picch di STRUSCIASTE ammienti ca cchi granni e cchi curtu di a
sucet, ancu i genitori, i prufessori, Rgent un fundale, lu stissu nta sti circuli
propagate ottene e disseminate aldil; ma di quelli ch u mentale forza, nurmativa
u bonu di l 'utri misu prima ampar a fede in stu sensu ch'eddu benedizzioni
s'avianu ancu sar cchi facili a c un catchy &; in ci ch manere stu jni mota c u

passatu, e la stissa travagghi nta li manu. In cortu, l'omu crede in Diu, ch cus
riguardanti a religione, perch ci vole u sintimu la cridenza di u populu h.
Ma chi sta cridenza h un veru, a causa di lu siquenti, cu la siguenti cunziquenzi:
1) Any cundizione erroneous o Spanish putssiru cus essa palisata com' tali ca
iddi, comu veru capitu da l 'influenza si tace u nostru a riflissioni, sintimu e
funzioni, Tu me impone o felicit umani detracts par noi implicated in Francese
moods pezzacciu n'azzioni perversa ch certi displeasure immediata, dissatisfaction,
in parte, din episodi duluri cu seguit, cumunqui, la virit di una cundizione Offri
traversu u cuntrariu di tuttu 'stu comu tali. Sta frasa istrosu u pi, u pi grande di
errore influenza o verit stata nantu u nostru sintimu, pinsava, n guastasse, nantu
una par salvaticu raghju di l 'omu e lu mumentu cchi si stende oghje, mentre un
colpu, senza asercitu sustanziali in u restu di i nostri sentimenti, pinsera , azzione, per
una sola persona o picculi raghju di populu di un cortu tempu din prubbabbirmenti
ponu appare satisfacente, ancu interessante. Ma av, mi pare ghjustu ch fede
religiosa, luntanu da u piac teorichi ch si p abbastanza , vasinn porta u pi
grande, pi impurtante pi si sviluppi finu-finu ad arrivari, unbelief ma Tu me di l
'umanit, i prugetti individuali, i pi o nfunnu a sta cridenza o usanu unbelief
engages la menti l 'azzioni di u ppulu, si i missioni cchi si v luntanu, unni lu
cummossa ch unbelief nun pozzu alcolu contends grande crculu a la longa
scappu. So i critre di verit, cci porta a la cridenza ca esisti micca l'artculi di fede
religiosa, per se.
2) Lu disignu info di stu sintimu puru sutta lu stissu principiu. S no avemu trovu
ch un disignu di cunvinzioni riliggiusi, u pi una cuntribuzioni u rifughju di
l'umanit, u pi, u pi longu in ogni chjerchju applicrisi lu guadagn influenza
nantu u sintimu, a riflissioni, agiscenu, tantu stu generu oa so pagina h mudell a
fede essa cunsidarati com' veru in u casu cuntrariu, comu sgarratu, o deficient,
tantu ca, doppu tuttu, unica fede p esse vistu cum' u truest, ch h l 'umanit di l'
integralit di e so relazioni nantu salutary.
3) In u corsu di u sviluppu di a fede, si p esse fattu, par, h spessu h accadutu
ch sintimu parte nantu i vantaghji timpurali Single, in parti da a vista untriftiger di
ci ch avails u mondu, in parti di la virt di u cunflittu apparente c raghjone
teorichi, erroneous cus i umanita unwholesome, tutti discnninu disegni. Omu
principia tutti c u scopu Particulate dichjar da una fede ch cerca di u megliu
tena lu quantunqua, ancu a hair e forza nantu d 'altri. Ma e cose cum' i benefici di
verit, e Tu me di falsity cuntinu impegn in tempu u spaziu, si scontra, comu gi
riguardu principiu storica, addivintannu sempri cchi difficili tutti li pirsuni ca
hannu li cumminzioni fusi o veri, attaccari quelli ch in u cunniscenza diritta, stu
purt torna da u mali, aiuta o di difenda i diffusioni di luntanu, tantu ca noms de
sola fede p tene, chi tutti i ligame individuale interessi megghiu e cchi pirfettu di
nu ntiressi ginirali.
4) Si pi 'essiri cunzidiratu lu megghiu di lu ppulu ch u piac: ghjente, filicit,
beni nun sulu versu singuli raporta, in u cortu and, per individuale gruppi, ma nantu
tutti i lati di a natura umana, per u mondu di l'umanit, a missioni qu, adattatu cu

riguardu a tutti li cunziquenzi, pi prutettu a prumuzione, u criau a prima manera


truest fede ch p esse chjamatu a lu stissu tempu megghiu, e puru pi tutti li f fora di
u b di a fede u cunchiusioni a so verit.
5) Stu pigghia lu sviluppu di e cuncezzione di l 'idei riliggiusi stissu tempu a l'
industria pi armuniosu pratica u sviluppu di a murali, di tutte e vita, perch u
omusessuali di murali a vita ci vaiu, ch sprime priserv ci ch li omi nantu i
rimprvari, gedeihlichsten 3) . L 'idei religiosa esempiu, ma doppu lu disignu unni si
monta sottu l'influenza di u principiu di vita, ancu quandu i cundizioni scritti pi
impurtanti di una urganizazione di posti di murali di a vita per via di u nivellu di i
so generu sulu si veni ca canuscevanu li vlidu chiddu fici aspetti suprema deve av u
broadest e pi impurtante influenza salutary nantu u mondu umanu.
3)

Voir. Prupsitu di lu puntu cchi bonu."

6) Pudete mette li mutivazzioni di nanzu c u dopu un rapportu o azzione in u


dopu.
Faciami una fede religiosa n tocca quandu u uggetti di chisti nun avissi . Perch
s' omu h fattu la cridenza, perch ci vole ellu, ellu n h mancu fattu u fattu ch'ellu
ci vole fidi a so prspira Bestande h ubbligatu dunque f lu in attraversu lu
running. A generazione di stu sintimu da u populu ci vole dunque esse a causa di la
stissa natura vera di e cose, ch h pruduttu u ppulu, i so bisogni iddi
stissi.Tuttavia, aia da essa rimbursatu la natura di li cosi a chidiri un assurdu, qualch
volta si v contru i mistieri tantu luntanu comu p f ch a natura avia stabilitu u
populu essa capaci valuriz sulu cu cridi a machja, ci ch n si.
Mai s' qualcosa si pruvati cu spirienza, la lingua e` la mutivazzioni pratica di a
fede. f cus sicuru noi seguitata da a lege di seriu, ch n h tantu luntanu pruvati
bast comu a spirienza, tena com' sempri in gamba, mentri n ci h pi abbastanza,
ci vole ancu mmeci mutivazzioni ch effettu senza cateri valevule. E sulu accuss si
noi h di cuntintizza accuss granni mpurtanza ca lu noi dopu u so nuviziatu
generale, traversu a spirienza, tantu luntanu comu si capisce, u nuviziatu di tuttu ci
ch seguita da ella, rapprisenta pi menzu spirienza in lochi unni l 'sperienza h pi
abbastanza e cus ch u cunchiusioni teorichi di manca esattu, sustituitu da u
exactness di una vita.
Quantu p vene di disegni teorichi di la fidi duranti lu siquenti principiu di lingua,
cumu cogent comu lu aspettu di a so, ca riassumi la mutivazzioni si pesa, si basta,
ma n h micca abbastanza ghjusti a fede giornu sciaper Avanu un pudia
campavanu Tuttu altr, o n essa; i pussibulit a logica sperienza assai
risturanti. Ma par av po fini fici sulu ca lu stissu tiura Statuina ci ch h
praticamente nicissarii. Affinch'ellu bbia parte stu ghj da solu unu tutti li
carattiristichi.
A cunclusioni teorichi ncertu di punta u sonu storica stissa dichjara cum'
timuni; ma ch in ogni altre religione arriclama tranni timuni. Ch ci h? ha vinutu lu
mumentu, ca praticamenti nun noi n burlatu.
Dopu tutta a l 'antica cose, si avissi a ssiri pi tutti li pussibbilitati pi fari a fede in

lu cosi cchi utu e noms de senza cunsidirari di tuttu, ci ch h statu pinsatu, a


priscinniri di tutti li mutivi teorichi cuegghi u iniziu da sbbutu doppu la
Belvedere cum'ellu ci vole, ca lu megghiu sirvutu u mondu di l 'umanit di l' industria
pi altu la fini, s'ella h solu p a cunniscenza di ci ch vi serve cus senza quelli
ch diventi robba pussibuli. Lu ma n h pi. Invece, a dumanda cambiamentu n h
micca a scurdari, dopu u principiu di pratica, h particelli ugguali ca si basa supra l
'utri principiu inc, comu sta contr' un'antra parti a chi, abbasta ca chiddu ca a cosa
megghiu crede di l' umanit, comu pi menzu di la storia tali solu mostranu e frici,
in ordini di lu triftig disciuplic, spustatu , nt, ancu av a facilit u tappe in prima
di u sviluppu di bona fede, pi fari matura e cusc u paga pi fari lu ancu megliu; chistu
sulu cu riguardu un pi currettu la canuscenza di la natura di la genti e cose h
pussibule, par. Da l 'aspettu pratica ma surtantu astrattu di e pussibilit fede ch
munimenti altr' tanti fermani, ch da duppia teorichi o stricu. Ma av p durari sulu
cumposti, ch h tempu una uccasione teorichi storicu. Santuzza aghjustatu ch, e
si ferma torna da solu unu tutti li carattiristichi.
Cacci da la circunfirenza di na sfera di tr radii. Pudete cre elli nti diversi punti
e supra a ogni visita nmmiru nfinitu di punti; ma lu puntu di unni si scontra h
sempre sulu unu.
In issu mentre, comu sapemu tutti eranu capaci di tene digi a dicisioni u principiu
storica manches sulu li cchi ginirali di e pi impurtante di a fede da u puntu di
vista di 'stu principiu, sulu, cu sulu la memoria ch a decisione storicu pudia esse
purtati sulu pi causa di l' utri principiu ma; accuss putemu attruvari quarchi cchi
bruttu e cchi mpurtanti da u puntu di vista di u principiu di vita vale solu dicisi di u
ramenta di punta chi li nostri raggiuni praticu solu pudia maturit tantu luntanu
nantu a basa di u sviluppu storicu un avveda si impurtanza di la natura di la genti
e cose un tali dicisioni precipitate. Ma no ti vede cumu naturale ch ci ch tantu
dicisi da un latu praticu, sulu sulu lu stissu di novu, ci ch' no erani capaci di tene
digi historischerseits dicisioni e zoccu semu theoretischerseits deve truv, a
riunione diritta in lu punti di la china Maurice pigli postu. Si p purt un solu u
principiu di vita av ancu di truv u pratica di chisti si i piantazioni storica teorichi
di a fede, pudite truv lu cchi smplici, unu Vacci in parechji una cu cu 'altri c u
principiu di punta, induve u pegnu di l' altru elementu principale h mancante ,
rinfurz a lu chiaru di la vita.
Sans ora vulete f imbarc added entre Pi ch h digi partutu, I cunchidiri,
inc parechji riflessioni annantu u postu di u principiu di pratica u Cristianesimu
la filusufa cu rispettu a li tri pezza principale di a fede.
In tantu luntanu ch noi tene l 'insignamentu privatu di Cristu, u Cristianesimu
ritrova u pi altu esigenze vita comu pienu nu puntu ca nenti si p pinsau di l, tantu
ca Cristu p essa esse chjamatu u ciclu di l'umanit; s'ellu h purtatu a riligione
heilbringendste primurosu in u mondu; in lite praticu Diu, arradicata p micca
astrattu viniti a la stissa, ma ghjustu par incarnat in la cuscenza di l 'umanit. Ma u
Cristianesimu h pigliatu in u so sviluppu storicu assai di cui nun si p diri la stissa
cosa l'altru prugressu storica, leva in u modu, cum' longu com' a chidda di fs

praticu in lu modu.
In fatti, s' vo veghja, ch s i mutivi sunnu ca tantu assai difficiule u
Cristianesimu av ricivutu fr i nazioni, chi si sparghji piuttostu sradicannu u
cambiamentu di e nazioni, n ser trovu ch ghj pricisamenti quelli dogmas tr
cristiani si sempre marchja solu Hader s e accogghiri 'na binidizioni ca ti chjapp da
mutivu storicu, ma lu fattu ca iddi ghjustific l' accordu storicu di tutti, s lu siguenti
Christian elli stessi, sposti a strada, ch n s pi in fronte di l 'argumenti storicu
fattu; ma iddi nun ponnu suppurtari a fronte di u storicu, pirchi nun esisti micca,
davanti u praticu.
Apart da sta, comu auti, ma u sintimu Christian universale, in unu prevailing in lu
Diu cuscienti pirsunali munnu cu li rilazzioni di volition, canuscenza, risintutu di u so
criaturi in ogni modu ci ch oghje di filosufia u so sistemi cchi accittata, postu
ch'e n sustennu in tutti, pruvatu rimpiazz di Diu, sottu una variet di sprissioni,
o di ci ch h partutu, s' vo look at nomu lu mantinutu di Diu nta l 'utru.O
Pettirussu un assulutu, un solu in u cuscenza individuali vinia 'idea assuluta, una
sustanza infinita; Ci ferma sempre infini comu cuntinutu di lu nomu di Diu, nu
cuncettu ontolggica o murali o justifier, un modu scunsapevoli mondu, un ingalit
generale, di e cose, una mistica prima causa, principiu di mutivazzioni. You nun
vurria, n tir invent novu Frasi e paroli rimpiazz u Diu Cristianu o tradotti nti
na omi praticamente intuli, o avvolgere in lu bughju mistiche. Sturicamenti, si nun
ha statu capaci di farimi onuri, ch n h vista, ancu mezu quelli ch n marchja
stu chjassu; perch nimu h capaci a cunversione di i altri a so altri nomi e cose,
pir, lu nomu cristianu di Diu di mpurtanza pi menzu tutti i nazioni viulenta, Di
tutti li prubbremi e cambiamenti di a filusufia, comu 'na tutta a cuntinua
undisturbed. perch n p farimi? Propiu picch lu munnu a fede cristiana h
replaceable par quasi nunda; secondu u nostru principiu di na prova ch si ci ch h
dirittu sbagghiatu e scappu, o si faci contru lu. cus h ogni puntata ca si sbucina
cuntrariu a fede cristiana quelli ch i punti fundamentali ch spera i so valori
praticu, sintenza gi passau; Per, chiddu ca lu stissu pi junta di a cunniscenza per
raghjone ancu f cresce i stessi dunqua li jammi di lu stissu f cresce sempre in
gradu, in l'avvene, perch la verit, a verit, picch l 'avvena h di iddu stissu.
E comu ogni filosufia vi ser Entre, ch d un fundamentu di u pane di a fede,
ognunu ser Entre, ch h una manu vacanti. n ci sunnu tutti li sistemi chi n
vlenu d di Diu, nunda di pi c ch'ellu avia nunda d testimunianze, lochi per
ragioni di pratica si crede in ellu; ma par depriving u fun a fede ch imbriaca a
misa; o ancu bisognu di u cuntenutu di a fede da u principiu di vita, si avissi a dari lu
praticu, ch vi der i voci solu meaningless di iddu stissu. Vergogna sistemi, par
(Kant, Herbart) sunnu lu principiu e fini d filusufa d'oghje.
Di sicuru, unni avissi a pigghiari u cuntenutu di a fede, cu lu quali h da scuntr i
filusufa praticu tuttu u mondu. Penzu duva a fede ci h fattu sempri, un locu ch'ellu
ci vole sentinu ancu. Vulemu circallu i servizii principiu.
Lu rusciu de lu cridenza in un parsiviranza cuscienti u persunale h ragioni di u
matirialisimu, ca sunnu cunfusione a superficia. Iddi sunnu accillenti, fora di un

puntu amari; I pagavani ancu crede in sti raggioni ch - cridenza ferma sempre ch
n ci sar cum' u ch, avemu sar - s'ella n h micca contru u praticu, dunque
din storica, mutivazzioni corse, lu raghju matirialistu accuss nun facissi i lu
blu. Av ch'elli facenu micca, tandu n ci deve esse dumandatu ch'ella fussi mutivi
micca din nfunnu a 'na vista nfunnu di la cunnissioni di li cosi di l' elle s esse
paru l 'pussbbili comu la menti matirialistu ma s dunque pi admirable ch hanu
ancu sunnu storicamenti praticamente pussibule d un raghju ch vene cu l 'utru
dui radii a lu stissu puntu. E unni puta ch'elli cercanu altre ch u idialisimu in u so
profundity, i so opposizioni u matirialisimu? In su malu; Sia si ritrova in altre
parolle, cum' tanti bona raghjone contru u parsiviranza persunale, cum' u
matirialisimu, o ambiguit sonnii ch risponde nisunu di i tr argumenti diritta
tantu luntanu daretu l 'cumplissiva e so cuerenza di raghjone matirialistu risturanti
ca unu quasi basta par n di suddisfari li altri, solu a manca, ch'elli danu tutti
limit a cui pussbbili un tali autunumia di unu senza l'altru.
O, di sicuru, esse dumandatu torna, ancora, pi disputi teorichi p per esse sicuru
siddu ch'elli n s micca trovu u matirialisimu, idialisimu o mezi postu? p
ddaveru esisti, un fattu di teniri fora senza raghjone? In fatti, unu h quasi a scelta
dubb si lu vecchiu fede o filusufia d'oghje, ch s quant'ellu h a truvari ogni ragioni
zulnglichen a raghjone.
Cridenza in sempri furmi mediating tr noi, Diu eni giniralmenti divintatu moltu
dinaru, mezu noi. P'asempiu ristau prutistanti quasi solu u Cristu comu mediator
manca e stu quasi sclusivamenti ortodossa. Li cattolici i a fari Maria i Santi, ma
quasi sulu li urdinaria cattolici e lu pitturi, e stu quasi sclusivamenti supra lu tela. U
Angels s in ogni locu, cum' una dicurazioni; no li canuscemu cchi unni, comu
torna a la tela. Ma par tutti li Tu me d 'un disignu ogghiu crudu e reprehensible di ch
fedi hannu statu tombu, o si l'ha appuculita cun fede, s i benefici ca si po' aviri,
cumu si p esse, di cc e di dd n p av, cum', chi noi tantu p esse wahnsinn e
prestazione supiriuri a pinsari chi iddu Avssi in un disignu wahnsinn megghiu. Eu
li cattolici accetta l'aiutu chi si trova in a fedi di Santa Maria i Santi, d i so scritti
h u pi altu, ch ti dar per ella, chiddu ca ti dugnu a lu cultu l 'arti di stu
cuntu? You pigli qualcosa ellu, ellu d calcosa megliu, micca per nunda. Or, s vo
n p esse nunda di megliu quellu ch si rivolgi a nenti megghiu, quarchi cosa di
megliu d si tutti. Cumu h pussibule, quandu tutta a fede mala, sbagghiatu? Ma
ancu mezu prutistanti Offri i allegria spiti a lu Cristu ancora, ristannu 'nveci di
Diu, lu nomu di iddu stissu intermediary, pi dari lu lignu a iddu, bisognu di voi di
sicuru assai stunted di un mediator; l 'arti d' prutistanti ci vole ancu p'utilizzari fede
o falsa, n h micca, h dunque piuttostu ghjustu Cattlica. So fede Impractical n
p esse, , s'ellu n ci h micca, s'ellu n, p esse sustituita da una pi praticu
praticamenti in u listessu sensu, micca tutti objectionable. Invece di sviluppu diritta
avissi dalli, comu 'na smurzamentu; ma stu abbisogna un novu ragiuni. Dove si trova
iddu? una righjoni di novu; ti dicu torna: Appena prununciate unni la filusufa
d'oghji, ma unni Tiulugga di l'oghje. Ma ju nun dumandu s'e n era stata una risposta
diffirenti a tutti 'sti dumanni.
A religione cristiana in l 'azzurru clarification di ci ch vo vulete truv paganu

sempre in lu, li paganu cunziddiratu macari pi essiri dumani matina versu tutti
stissu tempu, e dsolation di un spettaculu ch a grandezza. Can lu sulu pi menzu di
sta dsolation diri stu suu? Ma a la vista a spiaghja di u mare n h micca s' vo n
pudete vede qualcosa nantu ad ellu, ma quannu robba, chiudu, luntanu, sempre di
pi luntanu, 'na misura di a so crescita, furnissi; di Diu, ma ti nni lassaru senza
misura.
A religione cristiana h u so splendore uttene ch si misiru a pena di u Picculu,
Limited, core, ch qu, n ci h statu nicissariu; e idda drittu. Ma doppu idda lu
fici mettiri, cristiani hannu li soi ch per ch'elli pusata, dispelled da ella, piuttostu c
coglia it up compie si, e ora sunnu la granni dsolation; Filusufa muderna, ma h
stu Goldbarren schjatt da Diu, custruitu c dispelled o comu nu trmini solitario da a
mitafisica Goldbarren fora.
Cosa h qu, furniscia li siquenti principiu?

Text original
Contribuu a millorar la traducci

VII.
Lu principiu teorichi 1) .
A brevi trmini di lu principiu teorichi era: One crede ci ch ci si ritrova
determinants a spirienza e la raggiuni.
1)

Aghju tantu luntanu cus cun stu principiu digi in lu trattatu "On a quistione nima" (Chap. VII.) tutta l '
"Zend-Avesta" svorgi, ch un referral puta ssiri abbastanza nantu quessa, s'ella n avaristi applicrisi utri
cc, lu stissu cu li rapprisintari dui principii diffirenti a cunnessione rinfurz a mutuale, ch sta scrittura stessa
diventa un complement di quelli. Ma si p solu in altre torce e versioni m'aspettu ca lu stissu qu, ci ch ci si
ritrova dd, e chiddu ca cu lu so ferma, capaci ghjustu permette nunda altru ch altre sciocchi finisce.

Av, pudete puru f capisce cercanu discretu ch raghjone storica praticu noi but
una fede religiosa, comu ha statu fattu in u merre solu in un modu diversu chi in la
mutivazzioni storica pratica tradiziunali. Ma dopu tutti, ci ch pudaria essa fattu
c i mutivi strichi e pratica, u bisognu di mantene h parlatu in resultati ricenti,
ancu truv raghjone, cus u principiu teorichi p serviri 'altri cuncretiz e rinfurz,
senza u serviziu di u lucca a putenza, quelli ch sar ora.
Raghjoni spirienza, avemu chjamatu comu 'na to feel di u principiu. Ragiuni , - pi
quantu la realit essential pi altu s in a so capacit comu cuvirnanti, noms de
micca ogetti di a sperienza diretta, e sparti a lu principiu di a storia di pratica,
un'altra surgente h sempre esse, circava e so cunniscenze , abbisogna mancu facennu
veniri a iddi. spirienza , - pi quantu iddi hannu ancora la rialit pi altu la fini, h
din l 'espirienza comu un appoghju di li cunchiusioni. Attraversu la lggica e sulu la
matimtica n p vene crede in Diu e eternit, n di qualsasi altru ch una evidenza
i zitelli conceptual cuncetti viotu territriu. Unu po ', si unu si pesa da i nostri menti
comu a lu liveddu di spiritu nantu tutti i spriti di a nostra vita cum' una tappa di na

secunna vita. H ma ghjustu ancu cullatu micca ci ch h l 'espirienza


direttamente riguardanti dormir, s'ella h ci ch vinci a so natura, tutti i sensi . Tr
sti dui sbagli, ma fluctuates ancu oghje u generu di a fede in u mutivu teorichi ch u
principianu troppu picca di a rialit tangible, errori, oggi la filusufa tiulugga, o chi
vi impidisci troppu errore di i pagani, materialists passa. Sia manera, ti cantu sia in
tutti i Diu, o tutta a cumpiacenza o circulu di Diu, e nfini s'abba acchianari macari
tutta a principiu di Murat ci ch h intrudottu i avvicinamenti perdita ,; ma sulu pi la
so 'appiecazione reprehensible h riittatu.
Ch di solitu religiosa chiamatu spirienza, cunsistenti sulu la spirienza nternu di
rutazioni pratica effetti di a fede. Cum'ella h una tarra di a fede basatu av, era
fora, in u principiu di nanzu di cent'anni fa self-experiential. Ma qu campatu in un
sensu pi larga, l 'altru a direzzione si pritende. Micca una sperienza di l 'prove di l'
esistenza di e cose pi altu infini ch s in li nostri bisogni di a fede in ella, e
cunsequenze di a fede h finitu qu, ma ch, chjinata in u beni cchi ginirali di l
'asistenza, a priscinniri di siasi noi vogghiu cridiri digi credi o micca, a puttari a fede
dunqua p pigghiamu l 'espirenza riliggiusa spessu unu-Perfume pritende aiut.
Ma, prima di noi vede cum'ellu svarieghja stu h fattu in argumenti teorichi, h
vera, u motives ca putssimu cunchidiri in lu rializ hannu a cunzidirari.
Canzona di vede cumu mi s trovu, ch'elli s tutti mitafisica, ci ch u filosofu vole
cuncretiz la cridenza ca iddu ti pussede un altru, tantu luntanu pussibuli. No
pruduzzioni litteraria da li cuncetti astratti di l 'Essa, la Assolutu, u ego ego, la cosa a
iddu stissu, u pi parfettu cus a pi vera persona, i cosi simplici, i causalitati
assulutu di materialize impussibilit genti ha purtatu lu populu a la cridenza in
Diu.Tuttu comu veni complied solu c a fedi senza i so cunsiquenzi fede mai novu
pud acchiappari a vucca, quannu nun si puta ssiri strinciri, rigulari da ellu; in
parechji casi, h sana sana li cchi annintra.
Invece, ci ch si duvia esse cummirtutu disegni storica praticu Campu Tondu
pruducia i so fede a forma, h un ni fa cunchidiri ca omu in a vita deve cutidianu
cuscente comu scunsapevoli stinza u dica cus ogni uccasioni di tutta da robba in
ellu tira, e pi chissu lu trmini ginirali h: Picch chistu , chi fu, tantu quellu ch
era, sar issu; per via di quessa, comu fu, h, o ser sta, ca a essiri vistutu
accuss. Ognunu casu, si mittia duna omu involuntarily ragiuni e testimunianze
purt un so aspittavanu di utri casi ch siguita di spetta i cundizioni uguali o
unequal uguali o cunziquenzi unequal dopu u forte unequal in i cundizioni di la
stessa unequal in li cunziquenzi, in lu listessu sensu va manch'ellu da li cunsiquenzi
pi li causi. Man chiudi tantu in u campu di i cosi cchi cumuni, inclusa din cus in u
campu di i cosi cchi utu e noms de, o pi magliu diri da ddu campu in sta e accuss
infini tutti i so cuegghi da. I mo casa h custruitu da calchissia, di u mondu ch s
stati custruiti da qualchissia.Lu munnu grassu cchioss di la mio casa, tandu n ci
sar ancu esse una persona pi grande ch h custruitu u mondu. I mo corpu movi
sottu l'influenza di u mio sintimu ti, ancu u soli, la luna, lu mare, lu ventu ander
sutta tali influenza, ma sutta la nfruenza di nu sintimentu putenti sar, per via ch'elli
s ancu pi putente. Sciuri, sciuri, av mi canciari sulu da un ghjornu l 'altru; I

vivr in u futuru, aghju sulu canciari ancu di pi. I mo vita dipende di u mo rispiru,
u calore di u mio corpu, unni pi jiri a la morti, l 'anima, andaraghju. Ogni r h i so
servitori; Diu ti dar i so servitori.
Non solu marca u cridenza nta l'asistenza di Diu, la roccia, omi supiriuri, tutte e
nuzione di e so mudalit di esistenza basatu cuscente o Passiunatu nantu analugii e
inductions di stu tipu. Arcuni sperienza devenu esse qu sottu in ogni locu, un
generalisation cunduce quindi ancu, s'ellu n fussi un salvaticu supiriuri eni
cunzidiratu, un generalisation c un allargamentu e dimensione. s'ellu n praticu
mutivi occasione era difficili pi fari na circa Experiential Moltu pi cum' i tavulini, e
cusc u principiu praticu vermchte iddu stissu nun senza tali di fari a fede ch cerca
purt un u principiu storica, la cugghiuta di piuttostu senza nuzione cumplitamenti
meaningless cum' essa, h veramente sempri dimustratu unni lu usurped vul cre
una fede sulu. Nantu u cuntrariu n h micca senza intaressu, avemu digi nutari
cumu cambi a tutti l 'utri nazzioni, lu tiatru di cridenza di u so altri duminii di a
vita, a so sfarenti modu di vita. Lu dialettu, una nazione, cum' dialettu, e so
Aristtili, di pi limitata, bassu, tantu limitatu, di cal i so estensioni ingrossa da
cul in u spaziu di a fede in drentu. Ma puru a fedi di i nazioni mai di curtura si
mette u so cuntenutu tutta la generalisation, curtzu e dimensione di u so ambienti a
vita a so manera di a vita, saria vacanti, senza lu.
entre in a prumettiri in stu modu di cunfritti di sughjettu teorichi cu pratica e ccu
iddu stissu, da ch ancu quelli inc i mdia storica e nesciunu numarose e prove di a
so suluzione. Calcul n l'p, ma sempri avellu. Accatta nautru, pi diri, la cridenza nta
na justificazzioni pirsunali male, un Ahriman o divule, in intaressu praticu. Ma era
la vista di a putenza di u male in u mondu a cuntaminazione ch amminazza tutte e
creazione, cumannari a prumettiri a pi generale u inclination u male in omu un
stade impulses in un essaru persunale Diu crscita. Chiudu li ntiressi pratica
aperta a so pace nantu causa di lu fattu ca lu cursu di la storia di la bona, ma nantu
u mondu, infini U ghjucadore, unestit u megghiu. Lu bonu divinu principiu di
azziuni di infini ch'eddi fussini; Hell stessa h a superari pi o mancu cunvirtuti.
Paesani dd, secondu a so fede solu p a creazione di un statu cuntentu a lu elle s
inghjenn, felicit cavallieri piuttostu c u rangu di virt stu cantu dipende. Qual'h
ch curanu a arricanusciri ca sta pratica idia innaccittevuli nn nantu una semplice
omu cu na stu munnu. In u prima vista, tantu di medicina fussi miraculosu di un
sughjornu di i morti, sughjornu di i morti, un 'esistenza shadowy dopu a morte,
comu lu motives pins una vita cavallieri i sta tomba sempri eternu e vogghiu, cu
lu punti di la distruzzioni palpable francese di tutti i manu gripping Lichen a morti u
me tomba notti e restu NANOPARTICULES f u dopu chi scuru, e tristu. Sti
scontri s assicutari pruv a suluzione, s'ellu n ci h micca tengu fora la
nazioni, fin cu lu frisi addritta cu lu ppulu.
Ma siddu lu mutivi praticu in u cunflittu, o accordu cu lu cunfusa teorichi, sempri si
p spissu viaghjanu valuri sulu usanu; u esicuzzioni, in un datu a direzzione h un
tentativu di un sughjettu teorichi.d'esse u sughjornu, di paradisu o infernu, tantu chiui
va l 'omu, stu mutuale rilazzioni stese; ch a si prova pi supirari a so fede

therefrom, vene solu da un altru latu n o puru da attornu a lu scopu di fora.Comu


scrianzati fantasia piaci sempri agisce, si p f lu ma solu c materiali e forme ch
vi h urdinatu a li mutivi teorichi.
S vo circ oghji, di sicuru ci ch h mai statu truvatu in stu modu, si avissi a
prima di tuttu a fede addispiratu. Lu cchi sciocchi vues contradictory di Diu, dopu,
angeli, veri divuli si carattarizeghja statu purtatu circa, e ancora cchi largamenti
trovu, cum' ci ch i raghjoni di u pi bonu pi numinari; parch satisfies, mancu un
individuu d'altri. n dunque da a lege, ch h dettu ch a surghjenti di a fede in lu
cosi cchi utu e finale n h micca in tutti i missioni qu, ma piuttostu franc. I
avete micca classi, comu lu siquenti sunnu propriu dritta:
Puru a vita urdinaria ci anu u ghjornu, par secondu analugii e inductions da qu
oghje, da A da ellu da So e So da a distanza, ca veni ca vulemu tu m'aimais
altri; comu putemu avemu dunque curagiu i cosi cchi utu e noms de unni lu
compitu aumenta lu perdita l 'ajutu chi dispunibbili pruv lu rich a cunfirmari la
cunchiusioni l' agenti custu, attraversu la spirienza e rectify, per istrada, avemu
piuttostu sempre in l' fortzuschlieen unsafe, sunnu ancora ubbligatu custruisce, di
menu prutettu a suffrenza sgranidd. Tutti quelli ch cuegghi hannu mai la natura di
lu casu sulu a so circulu d'core l 'articuli di fede religiosa piuttostu dar u caratteru
di l'infinitu.
Eppuru, h una cosa strana, ch omu rende involuntarily sempri sta surghjente, e
puru chiddi ca ricinu ca lu in principiu, n p dari nimu a girari da lu quannu vonnu
diri da li cosi cchi utu e noms de mancu un pocu di pi quandu edda h ci
grannissima; e vonnu lu f puru u salvamentu di ci ch si p d ch parlanu. Si na
fonti vole esse reprehensible. In verit, putemu diri no Quandi o micca, ci tocca tene
u principiu teorichi; ma comu sapemu tutti praticamenti nun p discard si, accuss
avemu a piglialu: ecculu dd a lu modu megghiu e po 'u ghjocu c i autri principia.
In fatti, ma h c u ghjustu n differente ch l 'altri principii. Micca ch avemu
bisognu di sicuru, ma n pudia essa abbastanza o ch avemu bisognu di lu tortu,
qualle reprehensible. Ancu in e cose di a vita di tola, n h mancu l'usu di i mezi di
nun prdiri ca offri spirienza e la raggiuni, ca ci tira sbagghiatu; avemu vulsutu
Drop it, ci avaristi anu vasciu; ma ch no n ti serebbe abbastatu o ch elli chi ancora
usamu e incorrectly; u megliu, ma, comu di pi, megghiu si ghjunghje. Av solu
ch'ellu h sfarente di e cose pi altu la fini, ca lu meanest, na vota ca nun semu
sempre cus c ci ch' no riccu in sti e la cchi facili cchi tortu cu lu, la cchi no
parenu, p ghjunghje sin' u sensu; So ci tocca crescia i mezi f cresce, chiuttostu
ca li jittari all'ariu. din, ch una nuviziatu experiential di statu deduced da a so
natura, qu micca chjam a causa di u spirituali, sopra m pi ch per u
spirituali, accantu m av tutti. Allura avemu a - h n h micca abbastanza
ripetiri - sustituita da la cumminazzioni di l 'atmosfera has been deduced c i vostri
bisogni cunseguenze di l' utru elementu principale. Una altra manera di nuviziatu
n ci h, di sicuru; Ma ccuci ch u ci.
Ma av, tuttu u fundamentu teorichi e cuncezzione di a fede n viaghji quessa quasi
sempri in una di i dui falaises, fr i sbagli ci mustr entre, quillu chi nuddu, na punta

di e cose pi altu noms de nant' i lochi cumuni conceptual o inglese factual, o


dui, comu si iddi ava nenti n cumuni cu lu, ch'elli s cunfusu cu bassu o ancu
cumuni, comu si iddi fussiru sulu picca, tra l 'utri, chiu tostu di annulled i bassi u
bulu cunchidiri carattirizzata. di sicuru, s' Diu veru cu tuttu in u so mondu,
strappati da u mondu, sopra ad ella, u mondu s'arrinniu, luntanu da Diu hovered
incomparably sutta d'iddu, comu l'Parechje creda ch u mondu in a quale simu
aspettatu u nostru esperimenti, tantu putssiru senza cunchiusioni da permette di ellu,
senza cunchiusioni pussibule da u Gnie di u nostru picculu mondu spirituali, in una i
nantu i cunclusioni di tuttu lu munnu spirituali, in un ti, di u duminiu unseers menti
supra una piccula parti di lu munnu fisicu a duminazione di spiritu nantu mondu
corpu interu. Ma noi asicutiva mancanu i raghjoni a accittari lu cchi utu asistenza,
fora di a cunnessione conceptual e inglese factual inc tutti 'asistenza, un diu h guasi
intuli, n h mancu raporta assignable e traceable u so mondu a so criaturi, e
cci ha a storia sempri statu a tali raporta statu 'ntruduciutu; quellu ch n flla, ma lu
fattu.
di sicuru, s'ellu Days di u passaggiu fattu francu comparability inc tutti i
transitions in u qu oghje, in u dopu stissa spone e li liggi si firmau ca s'applicanu a
'stu munnu, tantu nimu saria u cuegghi pussibule ch' no Pigliaraghju da una nantu
l'altru. Ma sempri hannu statu circava analugii di lu passaggiu a lu elle in u qu
creatu l 'idei di l' a vita futura, duvutu a lu prisenti; avemu bisognu di 'n prtica una
fede ch cuntinueghja a riceve i raporta u qu av in u roccia; e quindi utru
attruvamu Diploma a la prisenza di li cundizioni di lu futuru cuntene e chiudi comu
luntanu pussibule da u futuru. Ebb abbastanti sicuru a nostra capacit mancu apre
fora comu li pianti di la fogliame, la farfalla, da u verde, una vita dopu a nascita di a
vita prima di nascita, un ci ramenta da u intuizione a siguenti manera;comu ti dicu, ci
duvia esse in gradu di st'articulu, cum' una vita dopu a morte da stu latu a siguenti
manera? Ma avemu a vidiri, ca lu Orange seguita da u fogliame, la farfalla, da u
verde, una vita dopu a nascita di a vita prima di nascita, un nustalgicu di a visione,
nunustanti lu chi nun sapemu comu lu siguenti manera; accuss ci voli dumand solu,
in trmini ginirali di la rilazzioni cuncertazione tr nascenu e cunsequenze in sta vita,
stenda si d pi vicinu a currispundenza tr u mondu oghjincu a vita
consequent; e lu stissu scurusu sti raporta di cc e di dd un momentu in cui u rispettu
di sarr.
U numarosi i scuogghi, stissu tempu finalmenti avemu ti salva, e movi da i
disegni teorichi di argumenti aperta supra 'cchstu principiu 2) .
2)

In i minuti di u p.116 anima quistione di la Catina.

"H impurtante f la partendu da i rigistri crculu pussibule di spirienza


moderating in lu regnu di esistenza, par generalisation, curtzu e dimensione di i
fattori ch a mio zitella qu apre la vista di ci ch cavallieri l 'altru, pi e supiriuri
a rigioni di asistenza t'h, u racontu di u so distanza nostra sperienza n h micca
abbastanza, o la larghizza e autizza prisentatu a nostra spirienza e cavallieri f solu
in u sensu a direzzione di gradi, l 'generalisation, curtzu e crscita di l' ria di l

'agghiunta perceptible, u gi h vistuti moins de la perceptible iddu stissu, tantu


pigghiari sulu pi l 'utri prumove varii, supiriuri di speranza, esse in gamba da
guard ci ch generalizes u pi imparu, aumenta u pi, supiriuri a duvimu di a
campu experiential , e l 'aspetti di a sfarenza, ch h veramente da u pi grande
distanza, larghezza, autizza di l' ria di pigli pienu cuntu novu.
Stissa comu ora a la forma di la jurnata i ducumenti a prucedura, ch s u
Parchettu wholesomeness publichi di a fede, ci vole capitu o esse cunnisciutu o
'n particulari indic a sprime u principiu di a storia di pratica, oltri ca comu di u
vul di u principiu teorichi i ducumenti chjinata in li campi di l'amparera
cunchiusioni pi li cosi cchi utu e noms. Ma induve truv elli, s'ella n h a
raghjone, comu aghju dighj indettatu qu, quelli ch raghjone, ch tr u storicamenti
divintatu praticamente nicissarii, cridenza in un Diu persunale, c rapporti a cuscenza
c a so criaturi, un avvena parsiviranza di fondi persunale, noi essendu cuncretiz e
Diu da u latu a cunniscenza, puntidd o ancu cresce micca, p ghri?
invent i chjerchji: invent dopu u so babbone dogmatic di la curia, I cuntu a li
raddicali in u pulpits, u schoolmasters in i scoli, i prufessori nant' i catheters; I
Accantu fora di u rationalists u urtudossa e pietists e di novu; I rummage attraversu
li tistimunianzi purvirusi di l 'asistenza di Diu; I studi i sistemi filusfici di Kant,
chihuahua, Schelling, Teatrini, Herbart, Schopenhauer. H nata. n trovu nunda ch
ancu certi mantenimentu prisintatu o micca piuttostu c u prufile risistente
cumbattutu per a fede. Ma ju nun sugnu puru Taliannu a lu stissu tempu per nunda,
unni putissi truvari un intelligenza chjaru, ch dumanda cogent di u principiu di
nanzu; I truvari sulu un wavering tra dui o di na cumminazzioni di dui principali
errori di a so dumanda, fallimentu prestu nantu unu prestu autra a lu scogliu. Ma
comu veni attraversu misconduct o accordi di u so principiu in ballu un argumentu
sonu.
Nantu l 'esistenza di Diu , cum' l' argumentu storicu pratica ellu dumanda:
cumu in u cuntestu l 'utri uggetti principali di a fede pigli cura di s stessu, si p
ghjudic da u principiu teorichi in dui modi e sulu a dui maneri, puru siddu ognunu di
dui maneri: in a so pubblicu macari na maggiuranza di li modi spiciali. Una volta, da
u mondu di a nostra mente, lu sulu chiddi di cui nun si sapi direttamente, traversu u
mondu di i spriti, in a quale simu crede tantu ripete l 'inseme di i tr ragi, cum'
no sacciu: ed, u mondu di un spiritu spntanu n secunnu, pi lu fattu ca lu nostru
corpu a lu stissu tempu, rifletti un spiritu orsi, di novu, cullatu u solu canuscenza lu
casu di stu tipu i risultati in lu mondu sanu specchiu sustegnu di un spiritu in un
certu sensu lu purtava all'ariu.
Pirch l 'sti sunnu lu sulu li punti di partenza ch avemu lu latu a cunniscenza di
chiudiri micca da puru nta la s esciute ma da ferma, in u Fuller, apertura, cus, su la
cridenza u so cuntenutu, u solu passi in u quali l' argumentu cum' s'avissa cumpritatu
la motives teorichi p persunaliz secondu u principiu di supra.
Segunda no ora vorschreiten da u primu di punti di partenza cc nacque in a sfera
intellettuale, o proceeding pigghiati di lu secunnu corpu, comu nu specchiu e
accettanu lu anima l 'occhiu, ci s duie poste mai parti, e pagine, forme o

sprissioni di mutivazzioni teorichi p esse distintu, ti prestu prestu chjama la lite da u


spiritu u corpu. Tuttu summatu u inferences di mantene una sola argumentu.
Cianci a so furmazioni, na picca paroli.
Parechje volte era occasioni di dimustrari ca ogni sulu di na sula arma ca
prubitariu, sapete direttamente da sperienza. U risultatu h ch per u ferrari circuit d
'altri animi, spiriti s'ellu neighborly o supiriuri, nun la nnuzzioni, lu quali pigghia la
maggiuranza di li stissi casi comu na basa, ma solu omu cummandu. L 'omu, ma n
p manc in stu dipartimentu. Di comu sulu un 'idea di nu spiritu accantu o sopra
a nostra menti sacciu cchi senza attaccamentu a spirienza di u so menti.
Av ogni omu h statu deceitfully di iddu stissu, ma h u cunchiusioni di li nostri
animi vicinu li. f cus ch si valer? Canzona di vede i zitelli riclam utru,
ma sulu lu cchi granni di li cunchiusioni Ingrand. Lu fattu ca iddu era sulu ca
pgghiunu lu pocu anima nsemmula, chi vuliti jittari all'ariu la 'cchi granni, e putissi
summon up, su solu in la scala pi grandi. Perch n ci h micca sola omu sempri
summa d analugii, isol, supra chi pidamentu si basa - cunta un' cunchidiri ca la
furma statua, mezzi ca na vota firita fighjul u ferrari circuit internu in cumunu c
m; megghiu di tutti, s sempre sola arma senza cappottu; - Invece ch ci h un
furmendu sistema cuntatu cuirenti e concordant di omu di tutti li punti chi sunnu li
stissi, cu rispettu a li so 'natura di l' anima, di mirroring e birrerie traversu u corpu
certa lagn; 3) - e nfini lu fattu chi stu sana sistema d 'omu h din un sistema di u
sistema di i nostri pratesi pratica storicu.
3)

u puntu ginirali di vista u pi essenziali di 'sti punti, ieu criu' nta lu trattatu "On a quistione nima" p.49
abbastanza chjaru aghju chjamatu tali ca lu FRUSTRATOIRE avissi a prumettiri: capitu. Qu h surtantu
suggettu l 'applicazzioni.

Chistu, thereby sulu li cunchiusioni nantu l'esistenza di u picculu animi vicini


umani cumplitamenti cummigghiata e facennu comu a so mudalit di esistenza di u
tuttu pussbbili. La mitafsica n h purtatu e nun po 'purtari. ma utru, ma 'ntra lu
cchi granni, nun lu Meno di elli, avemu da dumand a cunchiusioni Ingrand u
regnu di i maligni, a farisi un modu cchi granni. La mitafsica n h purtatu e nun
po 'purtari. Omu p, cum' little miss qu h lea cum' vulpera; u sugettu di
cunnannari a nu sistema di omu a iddu stissu e cu lu cuegghi dumanni di l 'autri
principia.
In cunclusioni l 'altre persone umani girari analugii, renni lu sistema stessu, tantu
parl di ellu stessu un pocu omu h cus picculu noi tantu usatu journalistes, accuss
decisi. Tuttu circa h noi i primi e vistighe prticu. Par Diu, supiriuri e di spriti
otherworldly Tuttu h grandi larga u principiu ca non canusci, t'h u raportu
ch, ci ch, circ di a viriri sulu pi fari tuttu chjaru prticu solu. Ma n h micca
p tutti, u teatru, a un tempu comu h infini pigli nantu una volta unu, cus h
micca a riclam sbitu cus. U mutivazzioni di lu codici cum' u corpu, p ghri sulu
a 'na succissioni di li mumenti cchi; nunda individuale ch'ellu porta

li; P'aggiuntari h in u gruppu, nun sulu la scheda di ognunu di i dui argumenti, e


tutti dui vari sunnu sulu dui li lati di na jurnata; micca solu in stu vulumi, in vulume
di sta mutivazzioni cu l 'utri dui; infini u fattu ch i tr argumenti d tutti i tr pezzi
principali d cridenza nta l 'unu e lu stissu clientelisimu. So la forza li si sviluppa
cu ogni passu, ma n h n di passi, h traversata di u viaghju.
Hijo de stu nachgehn cunnessione, vi sentinu a lu finiri, e nfini la outputs tuttu lu
modu aviri lu ngressu di na vista mondu in u quali a fede a cunniscenza a prutistari
toller trovu unu l 'altru di prumuzioni favori; chi si prisenta di u risultatu di i
cunclusioni in u so pussbule, a casa in una petra, n avar mai aviri.
Also picch a arricurdari ca lu stissu omu ch daremu da u Small e vasciu, a cui nun
si sapi crede in un salvaticu supiriuri, mentri lu Small e Low in u pi grande,
Pablo Neruda cancels, di u sap accuss sulu a lu puntu di stu vinci quandu edda h
simultaneously zappatu comu sanu sanu u fede.
Par iddu stissu ferma d'un rampicante, grassettu, arditi, ci porta da in ghj
quass; Quale vozi mu dici ca era sicuru. Ma avemu a arricurdari ca la scala munt
n h micca a mera aria, da u cima tinia com' da in ghj. Da sopra ch si porta u
stessu spaziu di a fede, ch avemu bisognu storica pratica, pir, da lu fondu ch si
po si prisenta i rialit tangible d. Contru ci ch u matirialisimu, incrdula nantu
una scala solu tener si pesa da in ghj, u idialisimu glaubensde fala nantu una
scala tener solu da sopra.
ma bisognu di la lite teorichi di stu sustegnu traversu u pratica storicu, tantu
ch'ellu face ancu di la so 'bona serviziu di evitendu u eccessi di u sughjettu pratica
aperta, ch n mutivazzioni p esse fatta.Cosa l 'omu micca tutti di a dumanda Diu
ch'ellu n esse nicissarii; Per comu si vuleti a volenu a robba cuntenuta in u mondu
stessa, ca lu cuvirnaru pi Diu, tantu ca iddu nun vogghiu; ci ch ci h infini
firmavanu in un Diu, un mondu crede Quand'ellu vole, s'ellu n h pi u bisognu
rispitt i dumanni di mutivazzioni praticu e stricu a lu stissu tempu, quelli di i
teorichi. Ma perch cum' i teorichi permits sulu un tali vista di Diu di u mondu, ch
p esse fatta in avanzu la vista di a rialit c tutti i so difetti e gattive azzioni,
puru in argumentu di a naturalmente pratica storicu, sicondu a quali tempu ch n
h vera, ci ch omu di cc e di dd, pi chistu o ddu tempu, ch vular o h vulutu e
rinasce cridi o cridutu, comu chiddu cridutu esse veru di l 'inseme di l'umanit
sempre, in gradu di avvi i so riflissioni, sintimu, n guastasse cus ch i pi preziosi
statu di l 'omi cum' un inseme si seguitanu, n ci s micca piantazioni, h a jiri
arreri. Vistu ma ci vole propriu esse accittatu cum' vera verit;perch u solu omu
modu p pi purt un cuntrastu, p aviri la lunghizza di impiegati.
U argumentu di u spiritu.
U nostru spiritu stissa prisenta comu un imperu di a diversit di e cambiendu di
sensazioni, ricordi, idee, cuncetti, pinsamenti, impulses, aspirazioni, susteni ca ogni
care urganiz, mischj indipindenti, harmonize e pblica. H un picculu mondu a
verit.
'Stu tintu mondu di li dittagli in turnu h solu una tecnica in i grandi mondu di

spriti, ch h ripetutu nantu una scala cchi granni in una scorta u sensu di ci ch
si passa in i chjuchi. Postu urganiz i rigioni u gran mondu spiritu ognunu, sopra e
sottu, valdi divorziu, harmonize e sustniri cu iddi; e zoccu ncontra ogni pocu
munnu di na menti ch, nantu a unu a manu sulu lu noms de ramu, nantu l 'altru
manu, li rdichi di zoccu ncontra' na grossa simbulizeghja a tiurii ntirissanti
muta. Allura lu regnu cchi granni sulu ca salvaticu, supiriuri, pi generale, di ci
ch' no truv in i picculi. Av engages tutti i ditagli in u so picculu mondu un sensu
unita di I, una sola cuscenza, una sola vulunt. I dui circuli di sensazioni forte ward
parenu av nunda in cumunu inc 'iddi; ma iddi hannu stu n cumuni cu avutru chi
chi ti smetti di riescia tempu, appena di pi ch dui bianchi; sopra tuttu situ la
scheda righjunghji una brama di pratic sta situ e cunciliari, tutti i canusci di
sentimenti Tammurriata in un tali ispensata purt ca eru cuntentu d qu.
So n la pudemu sap ci ch h mai un tentativu di a cunniscenza, ma pudete
crede ci ch' no avemu ragiuni gi ohnedem crede ch ancu traversu tutti i ditagli
in u gran mondu spiritu in un sensu spone in un certu sensu, uniti di
autuditirminazzioni, una cuscenza si pristava, una sola vulunt impegn in sensu
degne solu Rpublicain altu ch u gran mondu spirituali quarchi cosa supra la
piccula. Li crculi cuscenza di populu diversu parenu av nunda in cumunu inc
'iddi; ma iddi sunnu l 'hannu d' iddi, ca chi sacciu tutti, comu si fussiru a so propria,
sulu cchi di tutti bianchi; sopra tuttu tr i nazioni, , trimavanu, la canuscenza e
fede, chi pigghia a li granni imperi tantu cchi granni diminsioni e lu purtava all'ariu
si stendi, cum' in u so picculu, ma si stenni lu stissu e veni a nesciri di lu, mancu un
tacchi salvaticu supiriuri a vi cattur , u purtonu di u putere in a storia di
riparazioni. Lu compitu h u pi grande, u tempu di st pi c in u so picculu regnu,
s' vo vulete indefinitely; ma din i mezi Diu h u pi grande, pudite sentimu nti
grande, li st in eternit dunque perfettu, certe.
Ma tuttu chistu putissi essiri un rumanzu, ch tutti MATES b ch'ellu porta, nun
avissi 'impedisce ch era un rumanzu, pirch stu privilegiu h micca bonu
rumanzu; s' u omu, ch ci h purtatu, ancu u solu avissi, nantu a quale simu ci
hannu a lassari, noi, n la scala nantu a quale simu ci acchianau, u fondu veru
putssiru aviri lu suttastratu supranu. Ma av, ci portanu i nostri vii di lu sngulu
rimastu e chjaru punti di partenza di tutti i cunniscenzi umani su cosi spirituali,
pruposta in i cunzidirazzioni di la menti umana iddu stissu, lu seguit u dirittu
percorsu di u sviluppu accrescimentu, i cumandamenti u principiu, certi a ccittari
sinza pinzari a lu stissu, infinita, eternu, canadese omniscient, Puissant, tutte e-bonu
Diu, ch simu in a storia un vittori traversu u cristianesimu coercion praticu, un
Urquell, a va, un si sprimi d 'amuri di tutti i spriti, ch s lu core di tutti di i so
criaturi, comu iddi stissi, supra lu quali fubbi tutti, ch si ancora vivi, spiazzate,
sunnu, comu a iddi, ama a tutti, comu un omu p amuri a so parti a prupriet, u tutti
traversu l 'bbichi si sentenu lu corsu di lu tempu u b cumunu di tutte e direzzioni,
u core siggillatu p mette un fosse tutt''a sumere in stu fattu, furn ci ch una
perspettiva dighj, ogni spiritu core uttene pi sicura pi cumpleta la
circumferential so cunniscenze, u bulu i so affetti, i pi putenti di a so vulint h, di
Diu, lu All-sapennu, All-bountiful | , unniputente esse spetta u puntu

uttinutu; sulu ca nun abbisogna i mumenti ci si spetta, in u quali u so custumi eterna


ca cumpienda. H cust ch u nostru vii di pi in u listessu sensu cuntinua, ca veni a
storia digi pigliata, h pruvati esse i pi praticu-pruvava ancu, s cridendu novu
stonde di sviluppu.
Ch pi nimu esse ch d'oghje s cuncizzioni Christian pocu Ernst faci cu li paroli
chi tutti i menti, comu iddi hannu attruvatu da Diu, campanu ancu Diu, spiazzate e
raghjone, ma in contradictory di maneri lu stissu dichiarau curpvuli testi dopu ch
manera di ricus, i spiriti core u divinu, faces armenu comu si iddi sunnu tra d 'iddi
p a pull down s stessu in a natura core di u cuntrariu luce; tantu no ora ti mancu
ch'elli arrivare seriu c i paroli di u nostru argumentu. H di lu stissu cu lu chiaru
dictum schiarisci a lu fonti di Christian insignava u bisognu almanacc risposte
contru un 'idea, chi consolidates din traversu a nostra cunchiusioni Sciroccu
prutesta. Aller ma ancu subitu da i nostri menti, idee, senza movendi thereby da u
spiritu; solu istituziunale quandu quessa p Diu nostru pinsera pi sapiri comu avemu
intesu; e quandu i spriti basendusi nant' a Diu, tantu dipenni ancu essa u listessu in
un certu sensu supiriuri, ci ch avemu trovu digi in la nostra menti quannu
basendusi nant' particulars, sentimenti, Tammurriata in i rughjoni di bassa di la
menti ancu cuntrariu d significatu e custumi tutta a menti pblica, sulu ca a lu sulu
p cuntesta tutti i spriti noi mumenti ma surtantu spirituali; in Diu h sopra noi
simu sottu Diu, lu pianu sutta la turri. U spiritu drittu, ma si teni sulu la so 'vita ti
bolis purtari tuttu a trovu cu iddi, e cu la so vulunt, cima, ancu trovu u so turnu pi
altu f ci e mani;Spritu di Diu, l 'eternu-vivant, h l' cunzidiratu lu cchi utu e
noms de nai, e la menti core ti ghjunghje ne lu stissi solu per via di u custatu di la
menti di Diu.
Par cus abbastanza c a nostra jurnata a la cuncizzioni di la Maist Divina Essa l
'aspettu pi generale di u Cristianesimu, ancu i pi diversi i sensi in cui lu stessu h
avelli cus, si una autunumia cumuna di li quali tutte e pussibilit.
H cus u mistica abbastanza accatta nautru, pi 'immerse cumplittamenti in Diu,
in lu pi Tinimuci Cari interrugatu u piac pi perfettu in Diu. Iddu si trafalatu gi a
Diu; solu Lassalu chianciri: havi a s'ampara ch ghjera n bast Diu, scuntr
Diu, a truvari la cuntintizza pi perfettu perch piuttostu ponu furnisce quelli h
digi Entre da u nostru pocu spiritu, ch fala com' un 'idea in ellu, si vulia a
eliminari Ce si udi u sintimu, tantu pi grande, in spiritu di Diu; ch s piuttostu h a
ricanusciri lu significatu di Diu pi li culligamenti cchi utu e noms de vedenu
scuntrallu. Cus solu sar ch'ellu sia u inghjenn piena salvamentu ch ci voli pi fari
facili accidente u sintimu di esse ch mai in Diu.
H cus u rationalists abbasta, ch abbisogna un modu discretu, p ghjunghje sin'
Diu e 'na pricisa di iddu. Una manera semplici Diu, comu lu nostru argumentu, u
mutivu n vede, idei clearer quannu lu garantu puru, n triunfari. Solu cussu ti dar
d, n vul scinni da lassatu astrattu Diu, ma cullatu da a terra ferma, a ellu,
micca s'appoghjanu nant' stu rampicante, nantu a so propria, ma sulu comu si
ssinu, ca macari a so 'obligations u esigenza di storica pratica si scontra.
H cus u sonu abbastanza di iddu stissu fidili sar ma 'primuri, par un filu di u so

spritu, piaca la cumunicazioni da u pi altu di virit, Diu. Postu chi, sippuru li


chjuchi n la menti umana ogni pensamentu, si ntisi tuttu lu so persona n devi,
ogni stonda di a so vita h mustrannu lu modu di tuttu, o solu per un gran risultatu, n
ognunu h u pi altu noms de rilazzioni; ma ci s quelli digi in picculi spiritu
umanu a vita; accuss ci h u spiritu nfinitu 'nveci di nichi stati mumenti di picculi
spiritu tutti i spiriti ch torna sunnu, ma li mumenti cchi di li Granni Spritu Santu, in
u quali l heureuse, a cunniscenza, a natura di u spiritu divinu a la rilazzioni pi altu
cognomi in una influenza nantu u tuttu o una gran numeru davanti altre operata,
ch s esse prufessori di e guide di lucca spiriti.Vergogna eccezzioni a la stissa
cursu di la storia, unu p avti a essiri qualificatu comu Pifania di Diu in
vorzugsweisem sensu; sulu ca unu d'iddi avi a essiri vistu in senza eccezzioni a la
natura di li cosi spirituali evenimenti spirituali, ma solu u funziunamentu di pi
attenti a pi altu.
Stu Allen, lu seriousness di a fede assicura ch n simu luntanu da Diu in Diu. Ci h
ancu una cridenza, attaccatu nant' u grande terri ca arrestanu di sicuru stunted
persu, pi quantu la seriousness di a fede stunted persu a fede u stissu nni resta sulu
na semprici jocu; in a nostra jurnata ma ch h impussibule per via ch'ella si h solu a
cunnessione sulidarit c stu sintimu pass. Un ci vole micca solu ellu stessu
impassscenu par errori, tali ch no rividiri a Diu voli la ndipinnenza e la libbirtati di li
nostri pcciulu. Picch nun avissi a nostra vulunt di rispett a so self-putenza sottu
vulint superiore di Diu, ancu u prufile risistente ellu, ogni modu, ch ci h di u
listessu spiritu, cum' tantu self-putenti h pruduttu in lochi bassi di la nostra menti a
resistenza di a nostra vulint vai, abbasta sulu ca lu dirittu, acchianava e lu puntu
cchi ti, doppu tuttu, tene a manu supranu. Or ch u piccatu di a nostra vulint u
reluctance a vulunt di Diu, pi jiri a Diu, u piccatu, ch no semu Diu. Pirch u
peccatu si rifirisci surtantu a la vulunt di lu tuttu la menti, ch n p esse direttu,
contru s. Avemu da vince c a fede in Diu, pi essiri dumani matina versu lu stissu
tempu, sentu un rapportu di pi intimi inc Diu traversu Diu d 'iddi, canusciri
a salvezza di core da ogni male assicur a nostra cuscrittu dereinstigen un billet
supiriuri di esistenza. U primu, di sicuru, s'ellu ci sentimu accuss comu un inghjenn
diretta signu di un spiritu; lu secunnu, basta ch h in a natura di la menti, senza
ungehoben rottu u male, unreconciled, a suppurtari a iddi stissi, u spiritu nfinitu s
din un tempu nfinitu e nfinitu e risorse a lu cumannu; lu terzu tira, tira ca ti vidi
quannu dont le seguenti pezzu mai di a fede.
Av si p dumand sulu: Perch scularu Diu unniputente, Most Bounteous, Most
Wise u male n trattu? cuntinueghjanu dumand, perch h u male, tuttu cu unu,
in un tali Diu, ci h?
Siccomu avemu a ccittari sinza pinzari, parch si p cririri nenti megghiu e cchi
bon sensu ch l'esistenza di u male, u impussibilit s elli calmu comu ingrandatu u
so animu messa in risaltu di i cundizioni di finale di esistenza, comu lu scantu e la
prugrissiva a parte di i brami di u so messa in risaltu cun i muschi intimu di la menti,
ca di esistenza prevails. Ma ch viol luntanu da u cuncettu di male in incasci a Diu,
n vi scurdate ch ci ch no limit inghjenn di a so natura, pare in una zona di
bassa comu u male, per ellu cum' accuss lu stissu significatu nun ca si h solu i

mutivi Angle cunduce u so supiriuri a lana liscii di f ancu senza quessa,


ghjunghje sin' e prima di pud pi sustiniri. Ma Dunqua qualchissia stabiliscia una
fede megghiu e cchi raziunale stu fattu, h statu scrittu l 'insignamentu di stu
fogghiu 4) .
4)

In lu 8 capitulu. i Minuti di a quistione di nima, pensu chi lu objections ch vo pudete oggettu u


immanence di spiriti core in ispritu divinu sempre, cunzidirata a prufundit bast. a me a accuntantu qu c u
mottu di sopra.

Avemu parlavanu ch di Diu; ma cumu h c i elle? Duva n si trova oghje in li


nostri argumenti per quessa? Diu lu elle s riguardanti ma; cusi a so mutivi?
induve u mutivu di quelli maligni, acchianava e m'acchiana tra Diu nni Mediate da u
dopu stu mondu? n avemu bramatu cosa stessa di tutti i parenti da veru? - Ma ju
nun significa, ghjustu indocu cum' in u nostru casu si h trovu. Par iddu stissu, ci h
a unu cu l 'utru; veramente n p d l 'unu senza l' autri; tantu ripete iessiri h u
regnu di i celi qu.
Comu la persona h natu, a so menti scularu simultaneously da sopra, da qu
sottu, da sopra, c tutta a so unit di a cuscenza, da in ghj cu la scheda di
spassighjata intuitions, sensazioni, sentimenti, instincts; nunda di pi. In tra di
spinghja si in l 'mediations prugressu vita a. U Level Spritu Santu, ci ch' no u
chiamanu, senti ca cci spunta Lingua italiana mediations Ascend tra u fondu cima di
a distanza menti Cresce, u pi un'idea ch h crescente, spunt da elli. E accuss iddu
vinci u mediations tr tr sopra e sottu? Cosa h intrutu in u piacere, lu vadi a fari arr
in locu; ma ci ch v fora, si pesa sin' un novu livellu, in una nova capaci
intellettuale ch ulmpicu stessa di basi, tantu ca si p rintrunari, habite Oramai
cuntinuvatu in i ricordi, atti cuntinuau a li fantasi, l 'ecu spirituali di u un'andatura
pricidenti intuitions estinta, sensazioni, sentimenti, impulses, in li cuncetti Lingua
italiana e idei cumposti urgnichi idee so mutivazione, volitions, strivings serenit
determinable una; liata tantu da u castigu di Divers basi sensuale in i sensi sfarenti,
stissu tempu a iddu stissu e cu la punta spirituali. Agunia clings la memoria ogni
male a brama, e videmma, comu la gioia di la bona. Picch un expected u spiritu da
sopra c da sottu, u memoria ritrova u Palazzu di supranu.
Cus avemu una seconda mondu supiriuri, d quali la secunna da u primu fora
Cresce, tantu pi parrari, cu l 'animi, ca stvanu nti da i corpi di i primi sorghja digi in
la nostra menti supra nu munnu bascia.Hot primu mondu cortu intuizione, u secondu
di u mondu di memoria, puru siddu lu nomi s troppu stretta per a causa.
f cus ch no simu crede ci ch torna a so natura, p esse un fastidiu di a
cunniscenza a mai, cum' no tantu ghjustu torna crede ch ci ch avemu da un antru
mutivu latu crede ch ci h una in degne solu supiriuri a li sensi ispritu divinu vi
daraghju mondu ci ramenta attraversu lu munnu intuitive, affinch a nostra tutta stainghjuste manifestazione umanu a vita mimoria stessa ch appartene ch u mondu
bassu in Diu; po 'cridiri ca a lu munnu di li Granni Spritu ogni spiritu in lochi
supiriuri, in un altu Zustndlichkeit ancora supravivu dopu u eliminazioni di

umschrnkten cundizioni tirreni sinsuali di u so asistenza, fortwirken, cuntattate puru


u spritu, pricidentimenti peus divorcee in un altu ch u cullettivu inghjuste e ti
cuntribuisce a cunfurmit c a so Trachtens inghjuste di u sap turmintatu oa
felicit di lu.
All 'pudia torna esse un rumanzu, n p esse torna per raghjone simile, da u quali
si nun po' essiri la cridenza accunciati comu si h legittima assai: a Diu; Iddu ci d
torna ci ch ci detti la storia, ci ch ci vole riclam. Pirch nun avemu micca d
ancu spicificatu almanacc risposte contru i morti in un regnu Lingua italiana
scuntr noi ci c i nostri passi amatu, truv grossa di dd, e nun cci sta fede? O,
di sicuru noi femu spicificatu la guarantisci ch spiriti indipendente in Diu, cum' in
gradu di cullatu in una roccia, comu 'na dipinnenza di li mumenti cchi menti a noi
ch avemu micca n f cresce c un tali accrescimentu in l'lassatu drentu. Doppu
putemu, ma accuss, truverete tuttu e travi lu in nisun altru modu, ci ch avemu
avutu prima, e abbisugnava, ci ch hinders, a sola manera ch parmetti, ancu di pi
pussibule di fidrisi? Di sicuru, postu ch avemu a fari micca tutti i maligni cun un
regnu supiriuri a lu in noi, quelli ch p micca cullatu in noi. Ma h secunda Diu,
sopra i stessi spiriti core c lu fattu ca iddu vi puru un tali regnu a cchissu si duvia
esse in gradu di cullatu u menu, comu 'na dipinnenza di li mumenti cchi menti a
noi dopu l' indipindenza di i spiriti Diu, h solu un parente comu a mancanza di la
ndipinnenza di stonde menti a noi.
Or deve mancu si cunsuma la cridenza in u dopu noi ch ci imponi a fede in Diu,
a nostra essendu in Diu. Invece, ca nni 'na tutti quelli ch ragiun stu sintimu h
un tempu forza l' utri. S'elli ci eranu veramenti nudda Diu, in cui li nostri spiriti
camp, muvimentu, s cus ch'elli n pudia cullatu Diu, zerflsse a nostra
cuscenza cu la morti a li vacanti; n ci saria micca dopu, Diu avissi iddu un altu a
cuscenza Insignia barra.
Ser tutti ogni tecnica ca happi na vota a nostra cuscenza, affacciati capaci comu
un ci ramenta ch'ellu porta; cumu si la stissa cosa vera di tutti i prugetti individuali
viveri di a nostra cuscenza, nun applicrisi utri attraversu tutta a nostra cuscenza,
s'ella h solu un spiritu pi grande cul, in lu quali a s vota ntrasi arr comu una
tecnica. Cus h chjaru, stissu tempu quantu avemu bisognu di lu nostru avvene a
vita d 'esse in Diu, oltri ca comu assicurendu l'avvene u fattu ca gi li currenti veni
purtatu in Diu. noi vene av in Diu, u sensu di a so propria r'individdualitati
cumpreta - ch Diu h circa micca distruttu a nostra - accuss si nun ti jungi menu
ancu i nostri ricordi rinascimentu a iddu; picch tutti memoria di l'accunsentu i
particularit di ch da u quali si susiu, ccu iddu stissu. Viciversa, ma nun milu Spiritu
Divinu, nun fidrisi ogni tecnica di nui comu memoria di cuscienti di novu, perch n
avemu in stu riguardu e bellezze di pi putente ch noi; siccomu no tiremu tutti
avemu a m'aspettu ca nun lu stissu cu noi, ma sempri parechji di li piace di Diu. L
'anima pianta ch n h mimoria, l' armali, u zitellu nati debuli; u memoria di aumenta
a tiurii ntirissanti termini con la livellu mentale di lu criaturi; So noi p cuntinuv f
cresce sinu u Criaturi spirituali. Ma quantu pari asicutiva unsurely ci ch avemu
cullatu cus; h vera; avemu a ricunquistari la it up torna da u so scontru c a
dumanda praticu, ch a so volta chjamanu i cuncissioni teorichi.

no bramemu di finalmenti a scumparsa di i cundizioni tirreni sinsuali di a nostra


vita inghjuste filusficu novu di u nostru supiriuri a memoria di st Diu, dumandu
induva iddi sunnu, tantu avemu da dumandassi ma sulu siddu sapemu digi per
memoria di stu munnu sta categoria noi, tuttu u mondu micca ch simu scioglie a
quistione di salvaticu davanti l 'urigginariu. Ora, nun sacciu i cundizioni fisica, di a
vita in memria noi stessi, accussi picca ca quarchi dubbiu fu abbisugnava pi tutti
tali; ma un nustalgicu di a vita noi cul, cus h u pi tali p esse ci a Diu, senza
sapemu li cunnizzioni fsica e priscinniri di l s'ellu ci vole cum' sempre. Certi assai
ginirali, ma nun si sapi veru da u ballu fisicu cundiziunati i nostri ricordi; ch'elli n
tepida, ma in lu vacanti; si stanu in lu ciriveddu; Iddi stissi attaccari comu a li
cunziquenzi di ci ch h stapled intuizione, sia ci ch'ella h, n s micca in
quistioni ponu li a li cuncetti idei senza i circuli di i so effetti invariant liata
krperlicherseits. Comu si p ancu quessa, u vucabulu cum' tuttu in stu settore
Larger m'aspettu ca lu nostru avvene ricordi Life in Diu, si sar trovu da u corpu,
duranti vari. Ma av, avemu lu Francisi di mutivazzioni da menti ancu f u so noms
de passu in ordine p ghjunghje sin' u terzu principali pezzi di cridenza e chiudiri lu
cu l 'utri dui in u listessu gruppu.
U regnu di i nostri vues p micca sempre novu matiriali a nostra memoria habite
Ascend e engages cu novi da manghj in lu stissu unu, ma ricivi viveri cuntrariu,
amministrazione, impurtanza, domani gestione da cul, i associu h veramente filati
cun ella. In tutti nuutri viriemu h a memoria di tutti, tantu ca un contiguous i so
parenti avemu mai vistu, implicitly, face cus la patch, verde, a furesta, u biancu
finu a la casa; quarchidunu avissi a occhiu nunda, ma meaningless macchie culore
viotu. U friscalette, vista, merre di a vita attaccaticcia ntirpritazzioni a so un'andatura
in l'avvene; stissa memoria di alleatu tanti idei par ci ch'ella h tantu cumunu, tanti
ricordi di mischj c autra pi dari l 'idei novi e signfica ca classify la cunnissioni
spirituali. I, tuttu u cuncepimentu di Ghjovanni prisente-ghjornu di a vita p sulu
sulu ieri par stabbirmenti cuntinuv, ch tuttu u cuntestu di i ricordi di nanzu si e
supra a li cuncetti mdia idei cuntinueghja agisce u prisente. Ma mentri tali
anzianu a vita cuntinueghja traversu lu menzu di memoria di st in u prisente pi
sviluppatu in u precedente, u sensu, u ricordi di a vita in u stessu tempu di riceve novi
da manghj da i prisenti.
So a vita memoria di rutazioni i so radichi a lu funnu di la vita filusfica in drentu,
da u quali si tira u so suchju; ma h oramai u listessu tempu to top su cavallieri e
avi, comu la curuna di lu pinu attraversu li radichi, a so regnu. Invece di cullemu in
quelli prucedure in u quali u sensu di a vita, si alza in la Abgezogenheit territriu di
massima splendore, u cuirenti a iddu stissu a cuscenza. Comu h cunsidaratu
assuciata e poi elaborated ci acceded solu da munnu intuizione; cumu, ma ch tutti
memoria di a vita stessa aumenta a mai pi grande alture, si pigghia puru torna da una
nutevole altura rispettu la vita filusfica ritornu.
f cus ch no ci vole torna crede ci ch n si p sapiri chi ci sar in un certu
sensu supiriuri a lu regnu di Diu. U friscalette, cultura intellettuale di u passatu una
cuntribuzioni u prisenti circa agiscenu nantu ogni novu omu da u principiu
cuntinueghja gehends usanu ognunu mette sulu sempri daccapu cu o contru o

d'aghjunghje ci ch'ellu h ricevutu in u passatu, in a pianeta. Ma Diu lu sapi tuttu, i


spiriti di i partutu, ch si ne cull in ellu, h purtatori di cuscenza di sti effetti in ellu,
ch u so oltritomba engages essiri stu munnu, ogni unu sulu di ci ch spetta di
Ghjes, u sviluppu di ci ch Perch hanu principiatu qu inseme ancu di pi inc
l'aiutu di Diu e l'aiutu di Diu, in u qu av, ma micca liatu u vechju cateri. Tuttu
ci ch p vede siparatu da idee altri effetti di un spiritu chi tempu vissutu, in a
cuscenza di stu munnu di migghiara ora vivant, alleatu a cuscenza da quandi u
listessu spiritu da u quali lu detti, e stu liata tantu ch i spiriti inghjuste. u cuscenza
inghjuste di a pruduzzioni litteraria ci vole prima sar ulmpicu solu davanti u
otherworldly p rintrunari li cunsiquenzi; par l 'unu sulu wakened sulu comu l' utri
lighjittimu universu, forse i spiriti inghjuste di u ligame elli a cuscenza di spiriti
otherworldly miludia comu a picca, comu lu stissu di li spiriti cuntrariu, par, ma
ognunu di u so cuntenutu di a cuscenza qualcosa ellu brutalit nnu ricevi dunca.
So ogni spiritu partutu ellu assuciatu tutta a ghjente diaspro aiut li u
purtonu, h scontru si truvava armuniosu o basendusi nant' c altri spiriti ne
vultonu, cumunqui, nun si p viaghj stall tuttu un populu, e ogni ogni solu in ca
in ca si p purt fora s stessu. Mentre ch'ellu era ellu casca in a so direzzione, quantu
a isse si p, ellu riceve ancu da manghj traversu a so vita, pari cun traversu a so
ochji, sente cun attraversu l'arechja u mumentu di a lu nzemi stissu e accunsentu
l'idea, iddu u h decisa iddu retuned ritornu. Per l 'omu inghjuste n h micca ma
surtantu nu Balagne Passive spiriti otherworldly, par qualle intreccia ch n h dicisa
in quantit li cosi di l' effetti di nanzu Fort spiriti; i ch p spticu a siparari ci
ch'ellu h di s stessu dunqua; H ghjustu per stu mutivu impussibile a siparari
spticu dd picch ancora nun veni spticu ripudiata. Inn h una quistioni di a fede, prubbabbirmenti Shall distinguilla - ca tanti ex spiriti travagli in ogni umana da i
so effetti Fort, piuttostu fatti in u quali devini essa cuncipiti i fidi; sulu chistu un
tentativu di a fede, ci ch f u rialzamentu di i beni di a cuscenza di stu mondu nantu
u filu di omu t'h bisognu di cu 'sti custatti ch ci era din una cuscenza
otherworldly di stu penseru influenza.
Roots Ma roccia la roccia, cum' in stu munnu, comu i nostri ricordi di a vita in u
nostru pircizzioni di la vita, ci vole ancu cridutu ci ch di sicuru, n p esse un fattu
di a cuscenza inghjuste stissa vota, ca iddu avissi a purtari 'na currispunnunu a curona
di l, e supra la vita d spiriti si ssinu in la roccia in micca e vostre entri in u ballettu
in u qu av. N'anticchia comu lu core passa in u nostru pi vivu pi altu in
Abgezogenheit u sensu di a vita, comu puru lu cchi utu e azzurru di lu sviluppu di l
'avvene a vita di i spiriti pigli postu in cima Abgezogenheit d'Diu da inghjuste
tirrenu, e notte, u sonnu di stu munnu, puru la mpurtanza lu rintrunari di lassari; comu
gi cridenza pupulari dici ca li spiriti vai di notte.
So cumu Diu campa in lu senzu cchi utu e cchi ginirali di a noi e si movi e havi,
e no in ellu, cus, secondu a tutti l 'ultimu, li spiriti di i partutu noi l'avemu a li da i
raporta spiciali nnu cun noi, Diu , e sunnu propriu accuss midiatura tr ellu
noi. Li menti pi grande megliu ma n h ancu essa u pi grande megliu u sensu,
u pi altu rilazzioni religiosa di cristiani su Tuttu u Cristu, addirittura ghjudicatu
chjama di u mediator.

E di novu nni lu dicu cu tuttu lu tuttu summatu era u listessu, ch f capiri la Bibbia,
Cristu dici expressly; ma iddu avissi a essiri un mudellu per tutti i cristiani, una
volta cun ellu. Ci h, in fatti, a Bibbia dighj tutta la fidi chi avemu; si vali sulu a to
make up novu Ernst c e parolle ch ancu pigli u Wortglubigsten spissu sulu
paroli; ma noi, accunsente c a nostra fede, la stissa Bible en parole.
Brunsbergae. XIV. 20 In ssu ghjornu ch vo vi sacciu ca ju sugnu in u mio Babbu, e tu in

m. I voi
Brunsbergae. XVII. 21-23. Ch si po 'ssiri tutti unu, cum' t, Babbu, arte in m,
aghju mandatu t, ch hanu ancu forse unu in Us, ca lu munnu, pudete crede ch t
mi hai.
aghju datu tutti i so gloria ch mi desi, chi iddi putissi ssiri unu, ancu cum' no
semu na cosa sula.
I elli, t a m, ch si p esse fatta perfettu in unu.
Brunsbergae. XIII. 20 precis, precis, vi dicu, iddu ca receiveth, mandu u calchissia,
m riceve; quellu ch mi riceve riceve u riceve quellu ch m'h mandatu.
JN. XV. 5. 4. Dimittis in m mi a voi. Just comu lu ramu n p purt u fruttu par
iddu, iddu abides in la vigna; nun c' cchi fasgianu qu, fora di qu fermi in m.
Ju sugnu lu vite, qu s i rami. Quale h in m, aghju in ellu, ci havi cchi
fruttu; per senza m qu po 'fari nenti.
Gal. . II 20 Ma Sciuri, sciuri; ma nun mi, ma u Cristu ltimu in m. Vita chi mi ora
cmpanu in a carne Sciuri, sciuri di la fidi di u Figliolu di Diu.
L. Cor. VI. ma 17 ch s'attaccar u Signore, unu spiritu cun ellu.
Matt. VIII. 20 Ed eccu ch s cun voi sempri, a la fini assai.
Matt. XVIII. 20 Perch unni dui o tr s riuniti in u mio nome, ju sugnu dd, tr di
elli.
Ma lu stissu, di ci ch a Bibbia dice ci ch avemu cridutu allwrts dissi, sulu
nun criu. Comu spessu unu sente lu d, in u spiritu di l ' quelli vivant l' quelli
ch i so figlioli, i so effettivi cuntinuatu;quasi involuntarily forfeited li filsufi, curia,
mistichi, u fora di certi cosi prufunna e Tagsvetture d, saucisson, vi tuccher
pigli solu iniziu di a nostra vista, av iniziu 5) ; tutti i sistemi cridenza innamur
quasi sanu tantu ca nsemmula 6) ; Unbelievers ancu ricus a fede u solu c a versione
di Santa Lucia di lu stissu e parolle, c a versione atuali noi ci ricunniscimu 7) ; e
bisogni, di u quale palu unu h messa vues impussibile trovu in l 'avvene st 8) .
5)

S. Avesta III. 78. 345 Et seqq.

6) Ebensdas. S, 59 ff. 79 ff. 8 ff.


7) Ebendas. S. 334.
8) Ebendas. S. 344th

Ma in fatti, ci ch una bedda e salutariu di sviluppu di stu sintimu h ancu capaci

in un sensu praticu. U pi avemu i nostri sensi, a riflissioni, striving per una, avemu
avutu voglia o ppuli, su, align, entre in a so menti cuntinuv u so travagliu, u pi ci
p cririri, noi vi si tace parte ellu noi, u intimi e ferma titanate cun ella, si p
cunt nant 'a cumunit a cuscenza ch ci vince cus in u dopu cun ellu, avanti a stu
munnu. A fede ch v da tutti i nazioni, h cumplitamenti atrophied solu mezu
prutistanti ca i sopravviventi sempri capaci di f calcosa di i morti, h av u so basi
u so sustegnu. A causa di tuttu avemu a fari accuss comu a me mentre ch'elli ranu
ancora vivi, ma noi, cum' elli, avissi vinutu equip elli, postu ch'elli campanu in noi,
camp, u pi simile, vene postu, a facilit f i so postu in u cozier
oltritomba. Immediata ma quannu tuttu chiddu chi avemu a so interessu di f p, l
'amuri, rispettu, riverenza, gratitdini, chi noi i so riflissioni , u unuri ca nun na
tistimunianza elli, cumportu stu par ancu divirtiva videndu direttamenti d' iddi, e
essa. n sar da un'ala una occasione agisce ancu in stu vita tantu chi no
sopravviventi p esse fortzuhandeln abbuccatu u nostru sensu, n pins di u nostru
cu amuri, rispettu, di stima, ringrazi d noi ancu dopu a morte onori, da l'altra
parte sunnu na parti di l 'pisata cavallieri quelli ch hanu agitu, una parte di u castigu
di quelli ch n anu agitu;finalmenti lu megghiu di cunfortu quelli ch lu dolu un
'figliolu mortu. Sapete, ci h sempre per elli, s sempre cul per ellu; e si dipende
solu nantu elli, d ellu pigli Ghjes; I, ancu di pi c in stu mondu.
Funticu comu di stu trafficu ferma in li scunsapevoli; par ma apposta addiv nui
cu lu pinzeru di li spiriti otherworldly, si p par sempri cchi liggi di associu cum'
noi tene in mente, quannu si cu iddi, o ch c i quali si entri in noi, attenti noi cum'
noi elli; parch si tagghiau tantu a nostra circuli cuscenza. Chistu h statu ancu u
sintimu Christian ch u allegria attenti Cristu, cum' l 'na vota era ancora cuscienti ci
porta; Cristu sar chjaramente cuncessi sulu un mudellu per tutti. c a cuscenza
mai liggera si pensa di u partutu, accuss araciu e vivu, u trfficu tr elli noi. Ma ca
nuatri canuscemu sta, vi cuntribuisce stissu pi fari u vittu cuscienti e vivi; A ogni
modu n'utru stu mondu s cum' dui BWA ch n parlanu micca a iddi, picch
ognunu pensa l'utri ca nun senti o nun si capiscinu. Lu monumentu, lu festival pi
cummimurari lu granni e li boni s u pi grande lu significatu cchi forti, e 'arti
siducia novu funnamintali zinzicu di lu. Ogni imaghjini ancora h custruitu un omu
grande bona, pi diffnniri la memoria viva, e embeds tanti pirsuni si un pocu di a so
vita era ancora cuscienti dopu a morte svighjati.
Pirtantu, ca havi garbu, u megliu u stessu tempu, parechji, si p d di chiddi
veru tintu a fede in u trafficu tr qu, i elle, chi a iddu stissu a nun addirittura
reprehensible, solu luterndem, ch significheghja u serviziu mortu di cultu Santu,
prigheri i motti, h pritende u necromancy in mala manera; nunda di megliu
parechje cose, ma, sulu la quali cunfirmava ca cchi strittu, la stissa fidi no du deppi
'tenni a Bibbia iddu stissu da u rapportu di l'esistenza otherworldly di Cristu u
nostru inghjuste.
U argumentu da u corpu.
U nostru spiritu stu-inghjuste h liatu una parte limitata di lu munnu fisicu, ci
ch p accade, vai in la nostra menti, si cria quarchi cosa andat a 'stu tanticchia di

parti di lu munnu, in cambiu conditionality cun. L 'esistenza di altri spiriti core avemu
cunnisciutu u fattu ch'elli s attaccati qualche limitata listessu di u mondu c u
funziunamentu smili. A ogni modu, si la parti di lu munnu, h liatu a nostra
propria menti, nantu a unu a manu in un tali rapportu di similri, nantu l 'altru
manu, lu partitu, Infine, u sviluppu, fourthly di geous Inbegriffenseins, fifthly u
integratu degne, i tavulini di , biulogica pocu in una supiriuri a lea AB
inbegreifenden munnu ca nun putemu aiutari ma pi scanzari nantu u salvaticu,
supiriuri, in seguita, pi generale, ch, quali lu nostru spiritu h sughjettu, nclusu un
salvaticu, supiriuri, spiritu di pi, pi generale, comu lu nostru vocabulariu tantu a
pinsari a relazione, da u stessu tempu sta riflissioni faca iddu parti via in
universu. Per risponde l 'argumentu da u corpu, nzemmula cu l' utri da u spiritu
cumpritamenti.
n torna u largu virsioni, ch aghju, datu in altr sta mutivazzioni in tutti i so
aspetti e parti ch p furmari argumenti spcifique, comu assai, cum' aghju pricatu a
mai parte di u mondu sanu u mondu 9) .Basta certi assirvazzioni ginirali nantu
a so terra.
9)

Zend-Avesta Cascavel. I e II. E 'anima quistioni cap. IX.

U mutivazzioni merre detti lu cristianesimu a so manu dritta, chistu paganism a


so manu dritta, e stu nomu havi a ssiri manu dritta, n h dopu cuali contradicts l
'idei di basi di lu cristianesimu, ma dopu ci ch p cancillari lu in sti idei; ma
hannu sti nostri idei supra a li cateri ch no li tir, un allargamentu, e stu estensione,
SPIP h chiacchiari di li mutivazzioni realit.
Comu Diu si sustituu a l 'Africa, vue Christian di i spiriti, h padigliuni da a
natura, ch paganism nun sulu luvatu cumpletamenti ellu trafalatu, ma in lu quali
ellu cleaves e squartatu. Stu fattu di Diu, c a natura, stu split up e fragmentation
Traduzioni in a natura u piccatu di paganism, quelli severing arruganza supra a
natura ca di lu cristianesimu.
Puru in la vue Christian Si parla di u spirdu tutte e-puliticanti Diu, senza un
capeddu di i nostri capi, mancu 'na foglia frombu da un arvulu; ma h cus ch cum'
a picca comu li paroli chi noi camp in Diu, squires, s, Ernst fattu; caduti piuttostu
di a natura di Diu, a fccia s'arribillaru contra d 'iddu, e idda, si digi aduttata da lu in
a so casa, ma av, n vulia d chjapp mancu lu so' forzi; puru ci era un tempu,
quannu si facani parte di u stile Christian f cresce Diu pi menzu sosula spechju
dgradation di a natura. ma din u nostru argumentu Ernst lamparaghju s'havi a cu
ddi paroli, lu minimu parlani di Cristu p micca, ma par u stessu tempu c'arrisorvi
cuntraddizzioni e clarifies ch n lssalu diventatu grave.
U nostru corpu vinciutu inseme solu tuttu v cum' a, siddu nu spirdu h; u
materialist ellu stessu n p nig, n ci h micca cambi ca lu menti pi magliu diri
na lista di cunsiquenza, comu un principiu di u ligame, comu si prifiriscia a chiamari
lu; cus ponu sguass nsemmula cu stu risultatu, tutte e vai a lu restu d corpu. So u
mondu h ghjustu bastone inseme e tutti and in s un sffiu h; e si nun cancia di
novu, vuleva ca lu materialist ancu stu spiritu de famille un risultatu, cu l 'autru si

chiama la terra primurdiale divene nicessaria noi, chjama u principiu rilatandu


suprema di u mondu. L 'utru ca si mantene u listessu.
Chistu lu aspettu pi cumuna di omnipresence e omnicausality Diu, in a natura,
ch n spazz la pussibilit ca si mette in lu puru doppu ca pi distnchiri.
Av si faci qu, contru ch tuttu u mondu nanzu lu teni inseme, tuttu v
secondu a lege di a natura. Ma lu nostru corpu vinciutu inseme, tuttu v secondu a
lege physiological ch si riferighjenu l 'lege di a natura. Ma qu, h un spiritu,
ferma vera ch teni sulu accuss longa, un spiritu qu. Cus n si p lutt contru l
'altru. Invece, l'esistenza di quelli ch leghji iddu stissu, in virt di li quali lu corpu
lu teni inseme, dopu ch'ellu si passa in vita, sulu cu l 'esistenza di u spiritu in umani
fades u corpu di l'omu comu lu spiritu ellu mbrunirisi. cus h u leghji ginirali di
lu munnu fisicu, lu quali iddu stissu subordinates a l 'asistenza di nu spiritu ginirali,
ca subordinates l' umanu, riguardanti; iddi attaccatu inseme naturalmente.
H micca u spritu u so latu di ingalit - n si sia u casu, com' n ci h logica e
psicolugga - a s vota, di sicuru, ch cum' u corpu u spiritu Apposta anu fattu i
coexist vi compatible, leghji like this.Iddi do it de facto, putissiru altrimenti corpu e
menti iddu stissu nun esisti inseme vai; h decisi tempu u principiu mutivazzioni
in cumunu. Sage av matirialistu, u spiritu h intravatu da sti liggi o patriote, ch'elli
anu u spiritu a natura, dipoi ch'ellu ci fu datu; lu fattu lu ci h f qu h di novu u
listessu: U cuntestu noi n ci; e iddu noi per via, comu si p deve infini essa
in i cavallieri noi ch, da u quali lu nostru corpu e menti stessu f induva iddu h
sempre qualchi modu inclusu.
Lu roggiu v veramente sicondu a leghji naturale, senza un spiritu h qu. Ma idda
apparteni a la so manera ghjuridicu l 'inseme di a natura, ch h un spiritu, e pudia
and senza mancu pi ch unu liata l' usanzi di u castagnu, una caduta capiddi da u
vostru capu. Prova pins di lu in un'antra manera, e ti nni hannu a essiri cuntrariu
omnipotence di Diu, o la liggi di natura; si accordu inseme.
Ma av, si p d, inc tutti i leghji di u spiritu ma ancu un essaru free, e avemu
bisognu di un Diu, senza. U caratteru di a libart umana ni viriemu in l 'azzioni senza
di pirsuni ca sunnu adequately ci spiega da ogni leghji di u spiritu a natura; induve
s i segni di una currispundenza a libert di Diu?
Lu suprannomu di una currispundenza in u stessu tempu, stissa banna, comu
trattati nta la cumpagnia di ogni quannu la pirsuna eingetan c a so libert ancu
Diu; circa, ma calmu degne di lu purtava all'ariu. Per comu picca comu putemu dari
na spiecazzioni a azzione senza di ghjente vinuta da li liggi canusciuta di u spiritu a
natura mezi, cum' ella, ancora menu, la criazioni di s stessu omu, lu corsu
incalculable di a storia in l'umanit, s' no avemu, cum' in a storia di u spiritu
individuale tantu p foresee dopu un lawfulness ginirali, ghjustu n qualcosa, ma u
veru travagliu novu, quali iddu stissu avi a ripone raggiuni a nova aspettative. ma
Assigns Quessa h attente a libert di i cristiani, perch micca ci ch h veru di u
mondu di l 'umanit, pensate di tuttu lu munnu di criaturi, a libert circa lu tuttu a
libert creaturely umani , picch nun lu la storia di lu munnu, da p aghjunghje i
sentimi azzione di i cristiani. av a suppurtari una certa manera, i legalism c a

libert in omu, n ci h in fatti, n h pi calmu comu puru p suppurtari lu? Idda,


accunsenti cum' linguistique pobbe unu nun voli parl di a libert.
Quale ricusa h cappiatu in omu in ogni di 'sti mutivi, h ghjustu cus vole ricus a
Diu. Ma cum' si p ricus i menti, a vulint, una occasione di scelta, l 'azzioni ca
chiamanu altre free, n u so cuntestu, i so cunsiquenzi ch u nigava, perch ch'elli
s intreccia, ci ser in gradu cun Diu, solu u cunsidareghja la terra finale di tutti i
voli dumand sfarente c Diu comu cu la cumpagnia. A quistione di asistenza di
Diu, a so carattaristichi di primura, ch a so impurtanza ch'elli anu per noi, ferma
sempri indipendente di a quistione di a libert metafisica, par assai vo tinite caru
arrub a tralucenza di na quistioni di l 'ambiguit di l' utri.
f cus ch noi fin' l'usu dirittu di u nostru principiu st'articulu sempri lu
inglese factual sulu supra li inglese factual, u liveddu di lu purtava all'ariu cchi
granni e, doppu ca dumand a vidiri lu cchi granni e lu purtava all'ariu di li chjuchi
umili, ci ch' no avemu, tutti di rispunniri nantu u cuntrastu tr idialisimu u
matirialisimu, a libert a nicissit, a lotta, u sistema filusficu fruitless; face stu
hassle senza per, no, nun vogghiu hole; ma la manu teni sempri nantu i fatti, da
cust casa lu sposa, mentri l 'utri cci sbattiva cura.
Next:
S' tuttu u nostru corpu, lu teni propriu inseme, vivu, sulu pi quantu chiui va,
accuss longa, un spiritu qu, in stu sensu, a nostra menti h prisenti allwirksam in
u nostru corpu, accuss ca n h micca sempre cuscente in particulare c qualsasi
emuzioni intimu di lu nostru corpu; u soffiu v, u sangue h da corre, la sustanza
scancia Passiunatu; h solu in u capu h assai comu passa lu core e lu core tocca un
bun di stu curridori; u cuscenza cchi vivi h in ogni novu a creazione intellettuale
si sintiva mviri la testa a vita cchi vivi nantu. f cus ch cum' i venti ch vai
traversu u fiumi, u focu, tr cambiamentu mondu biulogica nurgnici, senza la
cuscenza divinu c u specifics in lu propriu accuss spiciali va longu, par, sempri
in pinseri c u generale, h finanzatu da u mondu. Ma era sicuru Diu cu lu chi fotti
a cuscenza u primu a creazione di u so criaturi animatu h la vita cchi vivi in a
natura fu arreri a pocu, si face oghje c a cuscenza in lu la storia di lu stissu, e so
pinsamenti scelti cum' una basa di l 'feuillure sta storia.
Ma finarmenti, sintannusi:
In u reame umani stissa Per far a mit o piena unconsciousness, ci ch era
accatastatu sulu cu tinzioni di cuscenza. In un tali modu la spinner spins, scrivi lu
scritturi, jeux, lu cantanti. Sutta la nfruenza di primura, sar favuriz funziunali s
furmati noi, u pi tardi Ditta la participazzioni di a cuscenza, h avutu spiritu u
corpu ser stallatu in a cunnessione u lavaggiu di e mani di u spinner e lu jocaturi
stissu tempu, inc u so spiritu. I, tutta a nostra educazione h statu purt un sottu
l'influenza di l'infrastrutture cuscenza noi ampar di pi in pi, nantu a basa ca
hannu addivintatu scunsapevoli poi ascends la cuscenza l 'attivit nove lu purtava
all'ariu. E accuss comu tutta la situazioni attuali di lu munnu, ca avemu vene cum'
un sanu, c i so distaccu di l'elementi di regnu biulogica nurgnici, a struttura di l
'unu e l' utru, a la criazzioni di la leibesfrucht, a so robba su ciorbeddu, cum' tutta

a ordini di ci ch ogni attivit era ancora cuscienti di pi av ci vole ghjughjenu


espedienti a raghjone a and ancu av tali la parti di Diu si mette u so primu
urighjini, a srviri ora cum' una underlay un passu u sviluppu di un'attivit
cuscienti in u mondu. custattatu din solu in ch principiu ginirali, ca lu primu origine
di e cose h a natura sfarente in ogni locu, comu lu rptition. Cus, cumunqui, la
attivit era ancora cuscienti di Diu porta sin' u primu stabilimentu di e cose in
daretu, s'ellu si p parl di qualcosa d'First micca in tuttu n mi h mandatu parl
cus: la ci ch tempu vi look at l 'ordine di u mondu, un' attivit attenti fruit sottu
u quale influenza si h ghjuntu.
Cu tuttu chistu ancora lu dumanni arrestanu quantu sti attivit sempri stata a lege,
quantu libiru comu pi tutti li liggi e la libbirtati toller conceptually praticamenti in
lu mondu, infini, comu h urdinatu cu lu primu a creazione di a materia.
Av, ci ch li quessu h agriculi, di sicuru sempre una cchi granni, picch cchi
fertili e fcili pi satisfacente da una risposta, interessu ae arrestanu arripusatu nant' a
quistione di ci ch sparghje lu munnu fu urdinatu sempri e veni cuvirnata oggi, comu
p'asempiu lu statu primu cuntrattu dopu , o ancu s'ellu n h mai na vota, evidenti. U
R sapemu lu, di sicuru, tandu n ci saria bona, accuss picch nun dumannari lu. Solu
stu n p esse cogently allora Manche Search lu culmini di cogency, ma h bona
sottu unu di sti dui sbagli, fundamentali ch prufananu lu principiu f la partendu
da dogmas o spiculazzioni circa la criazioni di lu mondu, u prezzu di u mondu criatu
Diu, la natura di li cosi deduce, ch h, ch'elli si movi da ci ch i nostri sap f h
farthest, a chiddu ca cchi vicinu a iddu; perch ch h a prima statu sempri trovu
sulu di st'urtimi anni. n ci h tantu qu un chjassu di a cunniscenza, ch'ellu h un fari
a direzzione riversu; ma s'ellu ci ne h unu?
cum' per a quistione di a libert h cintratu, n h mai ti pirmetti di dicidiri
nantu a basa di facts, ma din l 'aspettu praticu p dubbit diversa p'agghicari'
impussibilit in a quale simu ritrovi, na liggi fissu determin in tutti i manifistazioni,
basata annantu u fattu ch u principiu di legalism par mittennusi in un principiu
supiriuri a stessa p esse annullati o ragioni cun ellu ch coprenu sulu lu liveddu di lu
nostru capienza.
U R sapemu lu, di sicuru, tandu n ci saria torna bona; accuss picch nun
speculate? 10) . Solu ch in stu casu, o circava acellu in la manu cu li falcone, per
cacci nantu u tettu, n ci vole mente ch spiculazioni p esse custruitu per, ca
nenti difinitiva, ma micca custru lu.
10)

sammu abbituati a spiculazioni si p truv in u Minuti di l 'anima Dumanna S. 217th

noi, sustinennu ora tantu dapertuttu, cridenza in unu in u mondu u nivellu di u


prugettu di cuscente ordini puliticanti Diu, ma sulu a puliticanti-mondu ci ch'
no di lu beni di lu matiriali e spirituali mondu noi traversu noi da u principiu
puru veru sap ci ch ferma infini, allora a fede cus-based, e dumannau li accade a
contradizioni cu lu scopu di nun menu nantu facts, solu in a direzzione di altre
scienze, favurendu, e unni la parti di scienza, stu sintimu cuntrariu. Ca fu funnatu lu,

ma n ci vole riclam di corsu; h nudda di li fatti so '; Basta sulu ca la ragioni di nun
vuliri cuntrariu a so causa.Ma av, ci vo circate per nunda Diu, ci ch' no n s
micca i picculi riguarda noi, tutti i segni di pi di stu campionu Averete fora di nui
stissi, custatti liggi di natura p esse cum' ch'elli s, lasci pi, c l'idea di a
libart p st sente ogni mitafisica o situazioni, c l 'nica proviso ch n h pi a
contradizioni c quelli facts, assai i voci ch fiumicellu n contradizioni, e dunqui
supra lu quali nn a nostra fede.
dopu tutti 'i, vi dumandu Ddiu nu corpu cum' u little man? - Micca cum' u little
man; lu paraguni h vera in tanti fattura, ma micca in lu Cunzigghiu, Loreto o allora
gghi quarchi cosa h, ch n h micca u paraguni tra omu e Diu, essa circava
piuttostu a sfarenza fundamentale tra li dui.
essais vicina, tu nun ti nant almanacc risposte contru l 'ultimu a essiri vistutu accuss
parmette:
Ch la menti di tutti di a natura, h di u so corpu u sap di tuttu infini sulu quarchi cosa a
iddu stissu, qualcosa vistu, Gefhltes ctc Ch ci ranu ancora na natura cavallieri di sicuru, ma si
prova quannu caratterizata da utru, ch altri spiriti lu stissu o quarchi cosa ligarmenti tantu
ammaniti ch ancu elli. Sta situazione ligali si stendi cavallieri ogni individuu menti, ma micca di
Spritu di Diu; iddu cci porta l'infini tuttu u cuntestu di ci ch h vistu, intesu, allora u restu di ci
ch i rttili di a natura, di e so stituzione, aghju, cunnisciuta da compie da l 'unit di a so cuscenza
a iddu stissu, e la liggi di stu rapportu c stu fine cima lu festival eterna tuttu u bastimentu selfcuntatu, ch pudia esse figurata da ogni cose scure rigidu daretu, ch certi cercanu i noms de core e
impurtente di esistenza; francu ch u cuntattu c fini supranu si prutrassi gehends utenti novi
cumpresi sparte lu edificiu spirituali. Accuss, inveci di u mondu di a natura avssiru caduti di
Diu, Diu ci havi tutta a natura, di u quali si p cunnisciuta smetti repealed a iddu stissu, cchiu` di
qualunqui spiritu core porta quarchi cosa di sta natura a stessa; ma avi assai raghjoni n a natura
un corpu di cunnannari esterni, comu lu spiritu core in parti di a natura, cum' longu com' ci ch
p vede nantu a natura a Diu comu spazziu, tempu, fastidiu, micca cum' p ancu fantasimi
cumpariri altronde ellu; pirch nun ci sunnu li spirdi, ma ellu.
Ma quant' sti diprissioni pit forse a verit infini da u d rilazzioni tra Diu e la natura, h sempre
sulu l 'rtimu; e accussi picca lu saria praticu in u nostru classi supra la rilazzioni di la menti
umana a natura sempre Vaiu e tornu quelli ch a verit inglese factual ch tutti avemu di a natura,
u sap cosa h a nostra mente, aia da essa praticu, sempri di vult si, a nostra analisi di i
rapporti tra Diu di a natura ch tutti di a natura h qualcosa Diu; solu noms de unu p cc
comu ci si n'invinia nimu par simultaneously rifletti supra la diffirenza ca nta l 'ultimu esempiu, u
prezzu di esistenza fsica noi, Diu. Apart da sta, ma si p cumparari a natura, o munnu, cu un
corpu istituziunale quandu quessa cumu omu c u so ochju ochju p esse ancu prisintatu a autri
parti di lu so corpu, accuss Diu cun u so ppulu sighted utri parti di a natura, si p ancu par un
vivant Diu, in u mondu, di parl un esse purtatu Diu di lu munnu, induve u so supiriuri a sfera di
a cuscenza, cum' arradicata comu a na cunnizzioni bassu nant' u bassu, a chi s'affaccia a natura,
o munnu, comu lu nostru supiriuri a sfera di a cuscenza in u lu senzu 'n cui sta tuccallami i sculi
a sunta, par, tempu tuttu u Diu, ancu ghjustu cus, solu in un sensu supiriuri, sunnu
cundiziunati e annullati. n h tantu un deepening metafisica, ma li gari cchi cumuni di
rapprisintazzioni di i rapporti tra Diu di u mondu, ch h u recess n gradu h a fari cc.

So cumu f assai, pirchi nun purtari l 'idei di u duminiu di Diu e par u regnu di a
natura in cunfurmisimi, mittennusi a Diu cun camminare per Oliver circa la natura
elli, nantu u so modu d'and cun ellu, per u listessu mutivu furtuna Assai vince
un 'idea di lu nostru avvene esistenza spirituali solu nantu a basa di un distaccu

cumpletu da u ducumentu fisicu. Be, ma av u supiriuri a vita spirituali, in noi, u


spiritu in i quaterni di u sensu, micca cum' l 'anima bassu vostra spassighjata in lu
senzu strittu, fmmina attaccata a un' attivit fisichi, un svantaghju ma Salvinia
altamente a cosa, e la morti Avissi sulu 'u numeru ch ghj c parolle Dahinterlassung
li basi di lu significatu infini sosula like this eva luna, isari lu; esse lu din, ch li
menti torna una nova ricerca, o ancu feranu elli stessi, o da u tiulugga pupulari ancu
u vechju infini truv. Cu tali fidi Tuttu h smplice; poi la lite satisfies u
spiritu; jurnata di lu so corpu h dunque di tirari; quale h impiantata sta fidi, ca
po 'sarvari di' cchstu. Also unu p dumand s'ella n h micca tutti i megliu, a
purtava da ch lite, ch ghj dighj abbastanza per a quistione di sulu u dopu. u nostru
pud, ma puru l 'esistenza di u nostru spiritu inghjuste di i nostri corpi inghjuste
micca ricunnosce quand'ellu n simu nantu stu latu di la spirienza ch scrivenu
inseme aviri lu stissu; Saria dunque ancu essa tutti impussibile detect prima
spirienza otherworldly u spiritu otherworldly in u so sustegnu, s'ellu n h u nostru
principiu, da qu u generalizing di l, di stenda si d vicina, noi n der un klu
a. Ma cumu calculus h stu testimunianze dopu una sempre nantu i principali
cundizioni da ch st'articulu, spiecanu ch tutta a tiuria h u rapportu tr u corpu
anima sempri in utter. tutti info ci ch' no vulemu aprenu per via di i ducumenti
utu zulnglicherer, comu cci nni sunnu, un' solu u ghjocu di anatomia e la
fisiolugga, ch n h prubabilmente bisognu da a cumunit scentifica, ma da a vita; si
saria ghjustu n avia bisognu di a vita di a fede esse tandu interessante di u stessu.
So li mutivazzioni p f u corpu di u dopu tutti n u listessu dirittu di sicurizza
ancora Eingnglichkeit ch u pede nantu facts, in quattru facili demonstrable di
mutivazzioni a cuscenza da u spiritu n facirmenti and u ppulu. Ma s'ellu si p
sempre aiut sti n'aspettu sempri cchi ginirali di la cridenza in un dopu in u listessu
fattu generale, u cunnissioni tra la menti u corpu, u unbelief materialist basatu, a
festa st'artculu cumpletu da basendusi nant' u spiritu h micca per quessa p ma
usamu li materialists contru cum' raffurzannu sustegnu di a fede, chi utru comu na
forti un'arma contr' ellu torni. Per quantu p lu suli, spiecanu contru quelli
itimuloggia indipendenza di u supiriuri a vita spirituale di a vita ciriveddu, ch p essa
prubbabbirmenti disregard ci ch n h refute piovi chicaner, lassa lu materialist,
micca u materialist; how much di un Lisca l 'altru separability comu conceptual di
un spiritu un sensu anima narrower; e ca tanta fatica si p supirari cu la putia cchi
diri dropping name u ducumentu fisichi, ch n h micca ghjustu un novu forti ci
nantu sunari-di ricerca, di creativit, truvari; dopu quindi altr, un novu corpu
cra sulu pi menzu di na vecchia.
nterra Common ca lu significatu di nu libbru nun addipenni nantu i prugetti
individuali littri, ma cus senza ch'ellu Populu Corsu sopra i prugetti individuali
littri, accuss antu fattu spirituali, in nisun altru sensu imponi una cumbinazioni
siquenza diffirenti li littri e parolle. Ci h micca litic nun addipenni lu nt miluda e
armunia di un ghjocu corde nantu ognunu di u filu i muvimenti un filu; ma
chjama per u pi altu nt miluda e armunia l'altru azioni un antru filu episodiu u
ghjocu. Si, si p sfarente c u spirituali, in noi, u filu cuncerna e vide di u nostru
ciriveddu? S'ella h micca a pi prubabili, picch cchi raggiunevuli e lu beni cchi

prupiziu, ch era in cunfurmit c u so? Ma poi la menti p mai scioglie una basa di a
materia, ma ch rimpiazza, cambia inc i so ghjochi, comu si gi in lu prugressu da a
ghjuvent l 'et u transitions da una attivit un altru f.
Canzona di taliari U fraulettu f, tantu i vista, si h basatu ch in un altru sensu
loshebt u spiritu di l 'utru, comu h moins de lu circulu di lu siquenti sunnu asemp
di nanzu, ma u esigenza chi ci sar salvatu l' elle, - unu ca pnzanu ca lu turnari n
ajutu - un', francu chi si putssiru attruvari na sustegnu in un fundamenti a prucedura
cus prupostu, tali u dumanda. Comu mali, ma h riguardanti lu funziunamentu di
l 'autri, s' li funnamenta a nicissarii, ma in fatti n esisti micca cumu mala a sicurit
a forza solu di a fede in stu spettaculu si la fisiolugga e Pathology di lu lavaggiu di
cus autunnu, o piuttostu nantu facts, nantu pratesi ci vole custru. a fede propriu
parch nessunu altre manera salv?
So ch'elli d'omancu la lite da u corpu, a lu funnu di lu pigghiavanu elli stessi, di cui
unu tantu assai a paura, n machj, nunda euphemistically, n nigannu, ma piuttostu
inc u broadest punti di u web cuntestu, li stissi comu lu capu, i so passi in a roccia
fari accuss e sarvu, la lingua e` la stissa nun avi mpurtanza comu ncertu tiura d
variazzioni, comu tutti l'effetti sente ci ch pudia cumpariri chiu tostu affaibli
perch amplification di l 'argumentu di u spiritu; li criscenti dumanni d stissi
Realising ca si nni Statuina solu ci ch ci detti ch, solu troppu esigente, ch permette
u co-accordu lu.
Ma prima, comu lu principali abbirsari ranu di li cumminzioni in eternit, ca nni
rici lu radicali avranu pututu da lu funnu di lu beni, la materialist, sulu iddu parl.
n s micca di pi c avemu a fari da i custatti ch u cuntestu, da u quali n h basatu,
vale d u pi cumuna, qualchi pochi di cosi da u pi spiciali. Ma ch h sempri
quarchi cosa, e sapemu lu comu.
S' accunsenti, si dici, in fattu, comu luntani comu spirienza va, un pannu c tutti
contiguous l 'attivit di bassa supiriuri, senza un corpu, e so attivit di tuccallami
esisti e attu p, cus stu fattu h din a quistione di ch'eddi fussini, cumu un avvena
vita spirituali h pussbule, giustizia deve tene li basi di ogni ferrari circuit. So ci
ch h in i nostri menti, si 'stu corpu disintegrates? omu deve avale un lavaggiu di a
triunfari Tammurriata sentimenti, in fattu ch'ellu h bisognu; cumu p si lascia lu
inc a morte impruvisa di vaghjimu ancora sensazioni, pinsamenti da vince, s
sempre tene lu nvintariu dopu ella, rifletta tutti i so sentimenti ancu ghjustu un
pruduttu di lu ciriveddu. - H senza risurtatu di novu a sustniri contru i sprissioni
di i materialists; vinni lu lavaggiu di nanzu u pruduttu di na menti criativu, la menti
umana putissi ssiri sviluppatu sulu cu pruduzzioni di mandarinu p s'intestanu qu
sottu sulu cu novi cumminzioni truvava; u fattu ch contani, resta videmma lu
stissu.
Ma perch h pussibule, ch cunnosci i materialist impussibile per via, comu avemu
gi vistu li siquenti sunnu asemp, sopra, li siquenti sunnu asemp, ci ch si ricorda,
avemu sulu appuntu trovu a raghjoni, n h in ogni locu bisognu di e cundizioni di
chisti e risorse fortzuerhalten calcosa, prumove u sviluppu, cum' l 'elaburazione di
prima. Lu ciriveddu , a rispunniri a la lingua di la materialists, un strumentu pi

prudciri effetti ca putissi truv senza mai, n h dunque quasi un dirittu, ma din a
facciu pi cuntrattu dopu a abbanniari, difnniri Fort di u strumentu u so
cunsirvazioni Fort, h bisognu di prumove u sviluppu; dunque ch'ellu h tortu, novu
asempiu dopu esempiu ci p purt a crsciri cchi vicina a l 'eventu iddu stissu, lu
quali sugettu.
Vista nantu u viulinu; lu sonu e lu stissu nun putevanu truvari oa senza elli; ma,
na vota cuntrattu dopu, vi smashed lu strumentu, lu sonu resonates in l'cuntinuari a
durata, lu circulu di pi in pi di stenda si, piglia tutta a so singularit cu lunghizza
d'in, traversu matinu magre; Puru siddu mori infini di tutti li gricchi luce, parch
nimu seguit ellu, capaci di pigli u so propagation; ma nun finisciu a resound; n
h u listessu sonu; l 'aria liscia h bastatu p ottene ellu, u bisognu di u strumentu pi
vechju a zitella; e unni si trova 'na corda di festa ligata, fatta ch'omu a pensa sempre
ellu.
Ma h omu perch un viulinu? - Chjama Per di pi c quidda, ch'ellu h pi ch
lu viulinu e lu mondu intornu u pi ch l 'aria, u entail pi nun menu. Next:
Una maghjina in l 'occhiu nun p accade senza un occhiu; ma, na vota cria, u
pudete puru la lacrima Ochju i ricordi di cuntinuv reverberates in lu ciriveddu,
mentri l 'effetti fisicu di l' occhiu appricari e pigghia tutta a singularit di u ritrattu, da
resonates cu stu effettu lu ciriveddu, picch comu si pudaria essa altrimenti c u ci
ch portanu tutti l 'utri cincu sensi, sadali in cuncetti, ma ferma sempre a sanu; ma p
rintrunari sulu pi quannu la vista, sparisci; h persu inc u so forza mdda diffusioni,
ma per u pi grande libert, u pi grande libert e 'na vita chi vividi scambiati 11) .
11)

U ti prubbabbirmenti ponu chjapp, per via di pi ch prubabili vo n avete cc, ca 'na pircizzioni clings
tutta a cannarozza di pivoine incheta Diana (muvimenti psychophysical general), ch si stendi da lu lavaggiu di
l'occhiu e passava traversu lu ciriveddu, tantu longa ma la pircizzioni h in l 'occhiu, e li di stimulus l' atti
ochju, l 'occhiu h pi vivu, accuss ca si p parl di na cuncintrazzioni di parenti di l' attivit l 'occhiu duranti
lu stessu senza esse ancu s'intestanu senza u cuntestu di u lavaggiu di tuttu, pudete impegn in a so
cuscenza. Alle intuizione, accuss ci ferma sempre un ecu direttu di lu afterimage manca; u focu sempre a
pussibilit di passaghju Si-nascita in a memoria cuscienti e so risistenti scunsapevoli Fort jocu ghjuc, lungo,
in a nostra vita conceptual e filusficu, ma h basatu indisputably nun surtantu nantu una semplice Fort
liggiuta di lu pivoine urigginali, ma ch u pivoine urigginali vale d assestu, umstimmend, nova Visani unu e
istituti di cultura, aghju ntirvnniru in u stringing e lu strumentu corde nternu di lu ciriveddu chi succedi ca
sona-nascita ch Fort ghjocu h pussbule. L 'analisi fine di Comu h veramente assulutamenti scunnisciutu,
dunque preferitu i, calculus cunziddiratu abbastanza, ma nomu eingngliche cortu facili Sant comu Fort
stanzi di sopra. Unu p spiegari lu fattu ca mancu nu discursu fora s propagates thereby a nt, ch'elli
simpricimenti si prutrassi un'andatura, comu lu sonu di u viulinu, in i primi usatu sulu ritrattu mit vera, ma ch
ghj in lu corpu di la genti pi mmenzu di ghjente ch si scontra in a so ciriveddu e cuntinuv ottinutu par
scritti.

Ma omu h pi ch u so ochju di u mondu mpinci ellu inc un migghiaru III di


pi ch a so ciriveddu, u pi sar una parechje cose.
f cus ch vo pudete infini tiranu lu ciriveddu, senza ch n i ricordi, n pudia
truv i pinsamenti, i vostri tutta sta-inghjuste cuncizzioni di a vita n pudia
truv; din tutta sta pircizzioni di la vita ti cuntinuari a stanzi di pigli in u mondu, un
terzu di l'effetti di stende lu stessu, e lu stissu li tutta a singularit; sulu macari essiri

capaci svegliammi comu un nustalgicu di a vita di u so propriu sulu quannu lu


expires vita comu filusficu; e pi la perdita di la forza sensory pricisamenti quelli ch
si stindia link leeway ch pi i strazi di a vita spirituali, chi avemu digi ricunnisciutu
com' una causa di Days li mutivazzioni di u spiritu. F cus ch u dumanda di na
libbirazzioni di u spiritu h fattu par cateri fisicu micca abbastanza senza ancu
siparari lu spiritu da u certu pisu.
s' lu ciriveddu h micca un 'aria liscia di pi, in cui lu serpente Populu Corsu
liscia luntanu, po u sviluppu di una vita supiriuri a la struttura di scherzu h
urganizatu chiuttostu la tour memoria di a lu scontru cu iddi, e cu idei novi, comu lu
munnu intornu voi cun prati, fureste , campi, chiesa, ricivutu statu, di scienza,
cummerciu, lu cummerciu, s, tutta a concatenation e attravirsannu tutti i circuli vita
umana, nta chidda ca quiddi di u singulu individuu III sulu comu stonde e pi
intervene, ancu menu un aria liscia; e li circuli dopu stu Burrows scherzu h
urganizatu, micca u nostru presente cuntrariu, ma cu ch'ella di u prisente, veru p
micca truv una basa prupizia ch a vita spirituali, supiriuri, ci ch'elli Patrunu Du
fin' scontranu un altru a vita di stu ammienti mondu. Per risponde l 'argumentu
da u corpu c u spiritu tutti inseme.
Si stendi veru, ma di tutta a vostra pircizzioni di la vita chi mi porta oghji, un
circulu di effetti travaglia in u mondu umanu fora di circa voi equipagiu
ingrand da ognunu di i vostri effetti intuitions in u vostru su ciorbeddu e in pi, un
circulu u so cuntestu, u so rapportu l 'urighjini caratteru di stu origine p essa
com' a picca mai perde, comu lu crculu onda attornu a lu itt nta la petra stagno,
comu la scuma sonu di u viulinu, comu lu circulu di effetti, da l' imagine l 'occhiu a
to your lavaggiu d'ingrand. You can sulu la cunnissioni e nun cuntinuazione di i
rapporti cuntinuatu tutta, a so origine manci comu a piccula circuli. voi pensanu
chi l 'pivoine nima s in u vostru corpu, ch si vede presente purtatu da u corpu fina
ochji o pivoine etheric, e so azzioni macari cunnessi cu lu dipende? Dove si esisti
micca, cus sia, ochji ch'elli s, a Cantine, in cunnessione c u vostru azzioni in u
mondu, chi rapprisenta l 'aria intornu u viulinu, cu maggiuri e prestazione di u
vostru corpu, o duve si deve tira, tira liggiuta, e ti cuntinuari a jnciri un corpu anima
narrower in u vostru pi ind; u mutore di stu corpu, invisibili, ma vultendu e so
sprissioni esterni sulu p truvari sulu a lu crculu videvule di effetti travaglia c a so
furmazioni in cunnissioni si forma. So p seguit a fede ogni ipotisi, a disgrazia ma
nimu ipotisi. Pirch si ddi core e invisibili ora nun esisti nta lu nostru corpu, ch si
vede, essa sempri nicissariu di a nostra vita av, oltri a so mantinimentu n esisti
micca, u fora, sempre esse necessariu per l'avvene.
Av s u mondu mortu versu t, tantu di sicuru la ae arrestanu li tutta a circulu nta
chidda ca converts u vostru stu-inghjuste crculu vita, ancu morti, e aia da essa cus
fatta c a to vita, o avissi truv a vostra vita otherworldly li funnamenta a materia pi,
cus la mutivazzioni da u corpu senza Anhalt di pi. ma viva Diu, in u mondu sanu,
t camp dighj Diu, ch'ellu conta, vinisti vissutu, n di a to vita - ma ci ch ci h
aiutata da u argumentu di u spiritu - ancu u ricordu di a to vita chi u vostru avvene
renni a vita ellu, naturalmente di custruisce nantu a tutalit di ci ch u mondu si
ricorda, ch h appena u chjerchju di CLAMPATES di voi effetti i valori. You sulu

nun sentu diri di essiri capaci d 'av una vita futura, senza Diu e luntanu da Diu; ma
din ch a nostra cuscenza prisente n h micca a sola cosa ci h a Diu, e lu menzu di
sta cuscenza u solu Diu. Ma s' ci s altri, induva h u so locu?
Ch ghj trattinite lu circulu di u vostru esistenza avvene si stindia? Ancu u vostru
corpu, presente, u to ciriveddu si stindia, e cumprenni ancora una cuscenza
unitariu in u divinu in una sucet fal.ma tocca lu in l'avvene, n u vechju
coghju si? si sona u dumandemu, ma una cunclusioni parente, comu lu corpu, ora
cci cuncessi da l 'avvene - statu cunziddiratu abbastanza f una prisentazione tuttu
u mondu unitu attornu - tantu u ritagliu di u regnu di tirrenu, nella ch u vostru
azzioni, cus u chjerchju di a vostra effetti travaglia 'nfunnu chiudi, parmette solu
una nova di pi cunchiusioni in perimeters salvaticu. Lu tirritriu circulu esterni di a
to vita h thereby partuti in una internu. Pudete puru pensendu cum' u vostru corpu
avvene ancu in un certu sensu, tutta a terra; sulu doppu lu rapportu ma, dopu a
pudete f traversu l'atti s mpressa lu in u caratteru di a vostra persona, u vostru
corpu currenti comu lu seme lagn, da ch ti cresce attraversu lu. A grana sparisci
infini zerberstend e rotting, mentri li pianta cuntinueghja spann si in la luce lu
purtava all'ariu. Av avete una nova mondu, una volta in u mondu di l 'ammienti di
vita, ch u vostru interweaving e attravirsannu lu stissu spazziu da altre outputs da
pusessu inglese streaky e so sbarcu in un altru sensu; in altre sensu dimarchja di u
celu a terra. Il a spiegari decisi, tanti pigliari di 'na petra nta l' acqua, e ogni
muntagnera da partia c nisun altru, in a tutalit di l'altri u so mondu esternu in un
certu sensu, in u mondu intornu u stagnu l 'altru sensu dimarchja av. Ddu
d'capitu.
certu puru l 'effetti nantu elli, ci vulissi quarcunu piaci f a so cuscenza - un idea
sapi di sicuru, ma ancu i ambiguit p suddisf stessu - Andaraghju in solu nantu
una scala cchi grossa in li granni circulu, lu voi sar pienu di na vota par Equip,
cum' av in i picculi; vi p f vede cumu e cunsequenze di non-accessu i so causi a
la granni cicli di e cose cavallieri noi di menu c u nostru pocu s l'. A turisimu ma
par una sola puntu flashback una sola puntu, n av truv u nostru corpu, invece
di 12) ; cumu si deve riclam lu da u futuru. In stu h veramente a natura u centru di l
'nima ch si danari daun puntu di agiscenu nantu tutti i lati, ma ch si c'ava fattu un
ciclu di l' effetti materiale in viveri cuscenza unificatu. Ora lu passaggiu di sta vita un
si trova in l 'elle sulu ca lu swapped un circulu urigginariu c un antru; dormir, ma lu
stissu anima, si p esse ch u solu jittati fora ch in pezzi.
12)

Provi di s. In u (elementi di psychophysics. II. Chap. 37th

Av, di sicuru mi pari essa persu per voi ci ch h cavallieri prsenter; ma n si


perdi; Diu h pisatu lu in a iddi, e vi purtalla cu un sulu a cuscenza, ch fades a to vita
presente. Par via di cunsiquenza n ci h tuttu prontu dd a solu s'ella h micca per
voi in ellu a diccia dd; isari lu l'bisognu di nenti cchi di chissu, nun fari l
'attinzioni luntanu; si gira ma solu tandu, par iddi deducting da a to vita presente,
tantu ch v da u otherworldly risanatu.
Also u nostru corpu prisente era prontu, prima ch'ellu era natu in u prisente a vita,
era ancora cuscienti sulu nati doppu l 'scupi cu lu quali era arradicata in u senu

maternu, a nasciri trascinatu u mortu. So i nostri corpu futuru; gi lu ci h, ma micca


sempre a vita era ancora cuscienti dd; sta a muriri di u prisenti. 13) Av, cum' l 'altri
parenu ch a cuscenza nascita rekindled in u zitellu, par, a morte sulu un
cambiamentu di u so sediu sfilanu i mu. Ma nuutri viriemu spicificatu cuscenza
generali truv sulu comu dwindling in altr, o doppu si era digi spariti (in u
sonnu), spariscia, com' h stata criata in altr, o avvene sunari-cunflitti, ca nni
putiti vidiri na liggi ginirali si truvava, sottu u la spartera di a cuscenza in u dopu
quandu sorte in stu mondu, subordinates, ancu quelli primu origine di a cuscenza di
nascita facili comu si p ntirpritari apparenti. Picch lu suffices pins ch calcosa h
lighjittimu da u generale, soutenu par le Monde cuscenza divinu cu ogni novu a
nascita di un umanu in a spicialit di a cuscenza umana. 14) Cus, nun sulu la prima a
creazione di l'omu, ma ogni nascita di un novu prisente di parsoni futuru in a vita li
strumenta Tung, una parte di a materia ca rist sulu cascatoghja, a spartera, da Diu.
13)

cuntata di stu omu f. In u librettu di a vita dopu a morte (von Mises).

14)

Stu puntu di vista tocca cu la solidi, chi lu teni lu parsiviranza di l 'arma dopu a morti cu' na pre-esistenza
di u stessu davanti u correlative nascita, sulu ca avemu mai accittatu senza asistenza individuali di lu stissu
prima di la nascita.N'anticchia comu nu ramu di l 'tribali ginirali Nasci senza vglia ch a curriri arrari, ma lu
stissu comu jocaturi singulu persiste ramu evolves, lu bonu, secondu a nostra fede cu l' anima.

Tuttu una mit di a terra h risanatu sulu comu l 'utri s'addurmisci; truv
svighjati, unu bisogna prima di dormiri e vostre profunnu, e avissi a ssiri ammenzu a
nuatri di la prupitati di l 'occhiu, un ci vole lasci u arechja tutti l' utri cincu sensi a
dormiri; tuttu u rigrettu Life s risanatu noi, tuttu u cuncepimentu di Ghjovanni di
dormiri a vita noi; e accuss si h ghjustu un casu di lu stissu principiu ginirali o un
generalisation di tutti li casi di nanzu, ch ancu u nostru Sol Vita otherworldly
risanatu sulu a Diu, quandu u nostru cuncizzioni stu-inghjuste di a vita, s'addurmisciu
subbitu in ellu, u nostru corpu transcendent in lu mondu arruspigghia solu com' u
s'addurmisci inghjuste; tantu ca si putissi svegliammi ma ch'ellu ci vole esse ci.
Light h a cunziddiratu lu pigghiavanu pricidenti un penseru h a sapiri na brevi rifirimentu chi
passava qu, di chi unu, a lege di u cus-chiamatu. Ristoru di Energy 15) esiste in i loca corpu drittu
analogous in lochi intellettuale, ancu u cuntattu c l 'utri intrecciu, furn i spirituali h
sustinutu da a fisica. Doppu ca liggi di s n si tene in permanenza a listessa quantit di forza
vivant (italian attivit fisiche in u sensu esattu, micca esse cunfusu cu la forza di la vita di li
filsufi) in u mondu, si p alz caduta, ma piuttostu da virt di u sempre di listessa manera a so
custanti p rinascimentu persisting cundizioni vera thereto tantu ca lu energia kinetyczny p
spariscia ogni locu, senza markedly torna o in un altru locu, o in un tempu diffirenti; Prestu la
summa di li veri i cundizioni ch esiste sempre pussibule quantistica energia kinetyczny ferma
sempre u listessu. Nisun dubbitu ch sta lege, comu 'na univirsali di tutte e prupriet fisiche, di u
psychophysical, vale d u fisicu, ch si face a nostra spirituali, veru, n ci h abbastanza ancu
testimunianze diretta ragioni 16) ; sulu ca 'ordini nun havi statu dimustratu ca nun vali ancu l'
attivitati mintali iddu stissu, pirci macari la licenza di cuncertazione pussbbili in u saxofona Unascita Algrienne attivitati mintali i cundizioni vera ch esiste st sempri li stissi, picch l
'attivitati mintali di la fsica space nn and crisciuti comu mi mustr a mio psychophysics. Invece,
pigghiau cuntinuvatu sarvata taglia Total di l 'attivitati psychophysical pigghia un massimu di li
sustene intellettuale inc un certu gradu di sparghjera di psychophysical Inveci, l', in tantu luntanu

comu h ma surtantu nu quistione di smplice di sensazioni sensuale ch saria uniformi, c


imbusche ma in u fenomenu, supiriuri nonuniform added scunnisciutu 17) . S'e u mondu
cuntinueghja gehends tendini tali distribuzioni, ch p esse per av n inglese assert n dicisti ca
lu liveddu di attivitati mintali in u mondu avissi a crisciri pocu pocu, senza ch u fisicu
cambiatu in tuttu, o un periodically; sulu la distribuzioni avissi a canciari. Nant' stu puntu, e lu
principiu ca li cuntinuti di cuscenza pi tardi spiriti a mai parte di l 'l' copre nanzu, i pussibilit di
a creazione di novu spiriti mai pututu ripusari psychophysically senza cuntinuvatu crescita
cuntinua di energia kinetyczny in u mondu matiriali, senza nesciri di l 'ex ummira. Solu un
prugressu psychophysics ma cchi cirtizza luce nantu sta mpurtanti, a so cunsequenze cc cu
n'appi, quistioni spetta.
15)

A cuntu mmggini di stu Act cu riguardu a so impurtanza di u spaziu spirituali s. In u mio elementi di
psychophysics. I. Chap. 5.

16) S. Psychophysics. PAGHJELLA 37 ff.


17) S. Psychophysics. Chap. 21 29th

Per, tantu pudia esse dettu di facts, 18) , ch pare esse a mostranu ch li casi a-foras
pudia pigli postu a spartera parziale di a cuscenza di u so avvene pi sfera cu
sonnu parziale di i so currenti vicina av, s'ella h solu eramu giornu sciaper Avanu
custatti. Nenti di megghiu puta nostra fede vinutu inveas, com' sti casi la grotte
unni si vinni abbuccatu sempri, un introitu u modu futuru di esse vistu; cun cosa,
ma mi lasci qu Tuttu di latu, chi sulu iddu stissu abbisogna a fede u sirviziu di a
fede. cridenza Previous Chjama andersher merendella chi si pudia difende l 'utri
manera annata, a pussede micca a fede di sti cosi li casi.
18)

A piccula frutta di s. In Avesta III. 87. 95, 206. 215th

Per mantene un misteru scurusu tutti; ch li piaci nig; Ma quale h ch ancu


nigatu ca tuttu 'u silenziu ci ch avemu cridutu u nostru avvene a Diu, veru ghjustu
una scala nica, in un certu sensu di pi limitata, macari a la prisenza noi, noi
dunque assicur ch solu u pi grande di un fattu in u pi grande diu quale ci vole
crede, credi.
Quale p spiegari ca accuss tanti circuli cuscenza, suggettu a cum' tanti cruci
sbattuleghja sfera fisicu di l 'azzioni, undeterred a vergogna ch esisti. Ma av, cattur
u listessu settore di l 'attivit, di i quali vi scantati, chi iddi putissiru ne avete voi l, in
voi nantu stu cantu, ma s sbagliati tu porti pi magliu diri iddu stissu a l' cuntenutu,
u sviluppu di a to vita attenti ; ci ch si p canciari, ca iddi stissi purt din una
cuscenza, ch voi sapiri nenti sulu picch tu nun sannu mai nenti di a cuscenza
straneri. s' vo a cuncerti pienu un arechja libari da fora, di tutte e onde
GUAICURIAN di sonu a sente ogni cima dighj, comu avissi a lu nun tantu megliu
distnguiri quali di u so propriu a distinguiri a so essenza s capaci. s'ellu u
memoria in u distinguishes pocu pocu capaci svegliammi c altri, h necessariu,
ch i ducumenti fisicu intersecani tutti in u vostru stissu lu lavaggiu; cumu pudaria
essa stu sensu h atta lu cchi granni e supiriuri a lu munnu, assai pi grande
supiriuri custruzzioni.
Quale p dari na spiecazzioni sulu comu na pussibilit smili, ca si li chiacchiari di

Ognunu comu 'na realt di i Days ca ci sunnu sempri li stissi pudaria vena nantu i
diffusioni attravirsatu existences fsica l' elle un aspettu limitata-pruggittatu
oghje. n capiscu micca novu. Ma comu picca comu vi pozzu diri la via, pensu
sempre daretu i rialit di u scurusu, fora di m, postu ch aghju parl trova in seriu.
Nun ti pari ca l 'effettu di l' acqua chi portanu sopra la memoria in u vostru lavaggiu
par a maghjina di 'na rosa, in u sguardu, mancu hannu la forma limitata di i
Morti? Ma u memoria di cunserva di menti, n la forma di la rosa; basta av
campatu in i outputs; n vi parenu ch'elli si, 'n particulari A ballata di gigghiu e la
rosa, ancora, sulu accuss, isol asista in voi, cum' a rosula gigghiu profonde - ancu
impussibile, quandu ti fici pigghiari unu dopu un altru c u stessu par occhiu, ca
mmia li so onde effettu a listessa parti di lu lavaggiu ; - Ma ci h sempre una di
chisti publicazione siparati in la memoria siddu asisti in intuizione. Comu vo pudete
av un inseme giardinu cu l 'arburi, i fiori, animali, ghjente in u ricordu, tanti a
succissioni, tutti i b da fora, per, ca li miticulusi fsica di u ricordu di tuttu u
passatu, intersecani in u vostru III, h Diu, un Paradise Garden cu tanti Jump stu
giardinu sulu a scala cchi grossa p purt in li francisi ci livaru memoria di unni lu
to spirdu and inc e utri tali esterni discorsu, quandu i documenti di fsica pass
in lu mondu 19) . Sapemu stu micca a ntirpritari segretu chi mai, e nun lu aspettu
spirituali u cortu risultatu di granni epistulariu sustegnu fisicu, o macari cunnti, ch
u spiritu riassumi un aspettu uniformi, chi iddu suggettu comu 'na cunnissioni
fisicu 20) , e lu fisicamenti sfarenti punti urggini Pass fa h sempre malati
separable. San Franc ch ci ch h in noi, fora di noi ancu devini essa capaci
raghjone. avemu cchi comodu micca statu spicificatu, avemu viri nu corpu
spiritualized, transfigured in la roccia di l 'rtimi citadine palpable francese. Avemu
l'hanu ricivutu By di nanzu.
19)

Altri virsioni cu rifirimentu a currispundenza di modi prisintazioni di autri s. In Avesta III. 155 ff.

20) Comp. un spaziu di ragiunata di l'inglese factual in stu rispettu inc u cuegghi generale, da lu in
m. Elem. d. psychophysics II. 526 ff.

In un antru sensu, ma di novu, comu avemu gi indicatu, una bella pi mai, pi


putente, pi forte, unzerstrbareren, greiflicheren, ghjustu n umgreiflichen c a
nostra piccula manu umana, u corpu cilesti, lu s granni corpu di a terra, inc i so
prati, fureste, campi, citt, ni cunta u. l . Cme., una di tuttu u corpu cumunu, no ti
Simona u futuru, ancu ogni h u so solu dopu u rapportu dopu ch'ellu h sparsi
cca e vi puru ghinchi.
Strange duttrina! S vo chjamate fora, unheard di a ogni modu! Ch tuttu si truvava
in it!
tuttu stu stranu stranu ntricati vestuti di duttrina nn ma sulu a dui esempio
smplice: Socialize u mantinimentu di ci ch a to cuscenza h ora cci attaccaru, u
futuru tramandera di a vostra cuscenza; crede in a scala cchi granni cavallieri voi,
veramenti chiddu ca ti trovi in u so picculu vogu cun t. tutta sta duttrina ginocidiu

ancu di novu sulu lu stissu duttrina ca ti trovi in a Bibbia, quannu si dici ca li nostri
corpu prisenti iddu stissu sulu un grana, mittennu fora lu corpu avvene, n h micca
prubabile, ma h vivu, quannu chi muriu h (1 Cor XV 37,35 ..); - Ch si pannu
siminari e 'na pocu naturale, n h risuscitatu un corpu spirituali (. 1 Cor ., XIII 44) Ch s' a nostra casa tirreni di stu tenda foru sciugghiu, finalmenti avemu un edifiziu
custruitu da Diu (2 Cor V. L.); - Ch i nostri travagghi ci sar seguit, noi ci n'avemu
ci ch' no avemu siminari. Pruvemu pins ch tuttu zoccu o macari cunnti
cunnessi, comu si vulia d qu, vi sar nunda, o p pinsari sulu upposti.
Non solu a fede cristiana ma la fidi di tutti i populi h cus b liata da sti idei,
quannu iddu tutte e linkable: A cridenza ca li figuri di i maligni in u dopu lighjeru
Salvinia images, ch n p esse un accessu s; veramenti sunnu images, imgini di
memoria in Diu. - Ch i spiriti in altre persone, animali, abitanti di piante, in l'aria, lu
Up, Imbruglia, vai traversu u mari vuleria la sepultura, micca un locu induve t n
avaria vulsutu i spriti; nunda individuale, ma tutti inseme veru. - Ch ne vanu ver di
u celu; ch'elli s veramenti Simona cumplitamenti un corpu divinu. - Ch si vuleria
traversu u pianeta. Par argutu un sana, si p u trafficu ginirali di lu stissu cu utri
corpi cilesti pircintuali cuscienti intiressi ca ora. - Ch si ctc permanenza scacci i
vechji butteghe a caccia, pesca, a guerra; ch'elli s tutti trascinatu luntanu solu in un
modu diversu av, ci ch si ne qu.
Ch chjamemu saria capaci di risponde a listessa manera a dumanda di u principiu
di storichi. stissu tempu lu satisfies la vita a iddu stissu comu li scoddi fora di l
'argumentu di u spiritu, par iddu stissu underpinned stissu. mai h l 'asistenza,
spirituali cavallieri mancu un sustegnu fisicu, tantu ch'elli n ponu esse pensatu
altrimenti, parch tempu argumenti u cuntestu.
Par iddu stissu infini t'avissi a veniri macari u terzu Major pezzu di a fede in stu
raportu. Cum' ogni spiritu otherworldly ambiguitati: malati di tanti vivant inghjuste
e podcasti in drentu, ch'ellu accunsenti fisicamenti par h Tuttu di u so spiritu ci entri,
v luntanu elli, h statu introduttu da effetti fisicu h sempri purtatu. U scopu h
vinutu da Platoni fin' m sinu m , ghjuntu in lu menzu 'na travi attivit fisichi,
ch durava da ellu m up in m; o comu era senza u propagation traversu discursu
ea lu scriviri e travagghi e so Into travagliu in m traversu ochji arechje. tutti sti
raghji cunsidarata da Platonu in u mondu, sempre prisenti in cum' comu lu outputs
inseme, cum' l 'onda, in coppiu contiguous u ghjetta in la petra, stagno in u so
broadest antigen, malgratu tutte e PLURIANNUELS e Zurckwerfungen ch piace
camp. in ch parte di a ghjente quarchi cosa comu ingrand di tali, jet, ch'ellu
diventa un membru di u corpu otherworldly di Platoni, cumpresi in u sensu broadest,
cuncorre Tuttu surtita da ellu nantu stu cantu, e nun havi nudda limitu; ma chiddu di
a cuscenza ch porta i muvimenti pensa in ellu, seranu capaci cuntinuv a so vita era
ancora cuscienti, d la basi fisicu in lu senzu strittu.
torna u duttrina pari stranu; ancu di novu nunda, ma significa la Bible cchi
giustu duttrina. Pirch dopu u ritornu, danu pi utterance di la Bibbia, Cristu, di la
transizzioni u nostru mudellu di u dopu, u Cristu, in cui cristiani s essa dopu a
morte, u corpu a so assemblea; Ci sunnu tanti i membri, u corpu h unu 21) ; i corpi

di i membri chiesa elli s i membri di stu corpu, 22) ; Oltri a chistu, lu pani e lu vinu
cunsacrata da ellu, nni godiu in memoria di ellu, furmendu a so cumunit menti stissa
intreccia chiamatu Ges Cristu esse u corpu, u sangue; ci ch Luther altri di
Cristu, l 'attribuisci corpu in a so crescita ubiquity 23) Per, s'ellu Cristu campa a so
assemblea inghjuste assemi a unu corpu, ghj ma ancu c un' assemblea otherworldly
ch isc, di stu latu, in una ci livaru Lingua italiana camper nant' stu ,
21)

L. .. (Cor XII 12-17 20 27 -. Rom XII 4.5 -... Ephes I. 22 23 IV 4 11-16 29-32 V. -.... Elementi Di I. 21u II
19 -. Gal II 20 III 27 28 ..
22) 1. Cor. VI. 15.
23) Voir. Avesta III. 376th

Tutti i veri, chjaru, in quattru capiscitoghju ch nanzu, quannu la duttrina merre


h vera; dici s nunda di pi c ghjustu u listessu; Tutte e so rrichi, cuntradizioni
immensa, s'ellu n h vera.
Par tantu da stu latu di la isciuta jurnata a la vue Christian di mediations persunale,
ch si suvrapponnu da u dopu stu munnu, a cuntattu, sviluppa da un altru latu di l
'argumentu qu, h una vista di supiriuri existences mediating tr noi ch Diu, c u
cridenza paganu in a divintati di Gis di i corpi cilesti cu la cridenza Christian in
nghjuli, ch h cun ellu una origine storicu, ancu in a Bibbia o mmiscatu cu lu h
cunfusa 24) , custruiuta puru inseme, mediated h rimessu in la cridenza in a unu
Ddiu. U mondu poi nuddu cchi un scrollwork baddi di morti; ma tutta a stu cantu e
la vita spirituali di ogni corpu divinu liata elli, cum' in un unit di a cuscenza di u
stessu sottu u divinu, cum' l 'inseme di intuizione memoria di a vita d' ogni
criatura in un unit sottu u so corpu cilesti 25) ; e chiddu ca si cridi o h detta,
invece ch'ell'n face micca ti sona-cridutu h vera ch un nghjulu nni porta nantu
stu cantu nantu tutti i nostri modi, infini noi di purt in li elle; sulu ca avemu a
pinsari sapia a iddu zoccu si parsi externally, comu lu stissu vali ancu i nostri raporti
c Diu e la roccia; micca un altru anghjulu cul per ogni altre persone, ma di
qualunqui avutra spiriti Cumunitati in lu celu. Ma l'nghjuli ch porta ogni populu in
particulare, o piuttostu la sucitati umana particulari i sensi, p in u so parte a stu
spiritu, i spiriti di i partutu, regarder, fr i quali si p purt fora s stessu.
24)

Voir. Avesta I. 244, f.

25) A la justificazzioni info e esicuzzioni, cum' l 's. In u 1u parte di u Zend Avesta e lu 9 capitulu. i Minuti di
a quistione anima.

Cus, tuttu h pussibule, no, nun sacciu autru a pensu di dirittu tutti, lungo, ci ch'
no n currisponde altrimenti, tutti i palori veri cu lu sonu sapemu altrimenti ch
ghjuc.
H abbastanza; Aghju vulsutu qu tutti, n h tantu a fede cum' u sviluppu di u
motives argumenti di a fede; sulu ca lu sviluppu di ogni fede-mutivazzioni isulata
deflects in un sviluppu di a fede.

ch h a grosse, infrastruttura sti argumenti ch si d i tarreni di i cosa a lu stissu


tempu lu mutivi di u sviluppu di a causa. Mudific, l 'argumenti tradiziunale nantu i
dita sunnu ammustrati, ma cumu si sunnu ammustrati, si sona u fattu cun elli.
Incidentally veru di tuttu argumenti u cuntestu di tutti li cosi ca vnniru parrati d
strici: si mantene U General sicura carattirizzata dumandatu, comu si p vdiri lu
particulari fmi lu. Ma ca penni lu General inseme accuss forti a iddu stissu ca
quarchi cosa si sta rumpendu di sta volta, u fundamentu di tuttu ruttura fede.
Ma Si stu mutivu na vota criata comu cutidiana, micca franca, tantu p
prubbabbirmenti and da Equip sempri ricumincia nant' ellu, u cuntrastu nantu
canusci; diffunnutu dritta hann'a ssiri accussi;picch vasinn si h cun fede comu lu
primu tour; solu da u situ e Miverstande custruite si susi tira, tira fissu, su comu un
munimentu di riparazioni.
Allora una parola ci vole pi a nutari cu e paure ancora, e cusc u agnuna
fede; francu ch ognunu ser Entre, ch n h micca nantu a terra di li tri
argumenti; perch ch h stissa u fundamentu di a fede a so prugressu eterna
ripete. tuttu stu libru h solu in lu vul esse di sta fede festival e nenti comu essiri
guardata da ellu.
VIII.
Position di na scienza esattu di u corpu anima
(c imbusche di a quistione di nervi) la quistione di fede.
Cosa aghju dettu inseme, ma sulu di tutti l 'argumenti, vali ancu in particulare fora
di ci ch' no avemu di st'urtimi impiegatu subitu subitu, li mutivazzioni da u
corpu; si mantene u generale pi sicura carattirizzata dumandatu, cum' l 'individuu
p frilu; e mancu tanti dumanni pudia, pose u listessu da u puntu di vista, senza
esse digi rispostu da u puntu di vista di u listessu, fora di e pussibulit
nditerminativu o analugii ch s troppu isol vuluntarii di sicurit. An scienza esattu
di la cunnissioni tra corpu e menti, ju nun haiu Psychohysik chjama, vi custituiscini
fissu sulu e hannu a ssiri arrivatu a cchi granni sviluppu attraversu pi primurosu
pi precisamente vulint di i custatti liggi di sta volta a nostra a picca a vita e un
ramu, comu lu casu oghje vuluntarii forse difinitiva, e Entwickelungsmomente
basendusi nant' u corpu di sta volta in una vita u pi grande otherworldly e un
ramu a. Ma di sicuru u tempu ch un ghjornu vinutu duve vo cunnisciuta
subordinating i chjuchi i mai, in a forma di Various, in stu campu sulu Belvedere
e liggi comu cumuni, com' in li zoni corpu nettu la caduta di lu pumu e lu
muvimentu di la Terra attornu a lu suli, Fasciu, la luci e lu Fasciu, u
un'andatura; cum' in l 'altri unu saparanu dopu nant'. Ma av, h particulari, ch
quelli ch n avia ancu da stu esigenza ginirali anchi di i primi principii di tali
insignava klu, vi dictate u stragneru, e unni lu pocu incheta Diana genti, sta forma
assai limitata, in cui polzu di u corpu, p propping un spiritu, n anu vede, a mo casa,
n ci p esse n cultura ancu di Diu, u dopu, altre persone.
Comu palpable francese a t h ch infers da u sustegnu di trou sustegnu di l
'anima, ju nun haiu nantu pi di unu lochi dimustratu 1) . Ma comu si dici di a

natura, furca expellas, recurret Letauka, accuss si p diri ca lu sta cunchiusioni. I


ch'elli u riposu la furchetta. Iddu ti turnari cchi langhi di unbelief, ch'ellu prova
un circulu, tenia ellu ghjustu una vista limitata di u mondu si ritrova sempre un
sustegnu benvenuta ellu; sulu ca unu si vota dumandassi comu 'na tali vista, nantu
un tali sustegnu pudia dur cus longu. In i tempi nanzu, f cunsidaratu com' un
Canzone ca li corpi ingurdizia p avanzari solu in circuli; listessu rolu comu ora stu
Canzone una volta l 'Canzone ch u muvimentu anima p and solu nantu a basa
di i muvimenti incheta Diana di Equip, ghjuc.
1)

U Cuscionu S. 37 FF -. On la p.27 FF Soul Dumanna.

eranu incheta Diana vole tantu ch'elli n ci manca u fundamentu cumuna di u


divinu u mondu di l. Invece, 'nveci di' na sula sistema h un sistema di sistemi
incheta, par pivoine, i punti di e parolle da unu l'altru cuntinu nantu, ancu di
pi c ch'elli liatu u sistema internu, realizatu da quelli ch ammaistreghjanu tr tutti
i soli l'annuariu. Ma perch pivoine di stu tipu tr sti sistemi d 'essiri menu prupizia
prtanu e referenze spirituali internu, comu pivoine, ch flanu tr i tori francese
ganglion; e lu sistema ginirali di polzu di u imponderable menu bonu ch a forza di
purtarla cuncipitu spiciali un spiritu ch circar anchi na traccia di una prova esattu
di materialists e idealists ghjovanu ch, malgratu tutte e cunflittu in e parolle tantu
beni a la vista mondu geistbeschrnkendsten dunque scontranu in u so sustegnu.
Comparisons voi, ma tantu ca stu tipu di Ghjovanni Battista naturale ch mettenu i Socrati a
bocca di Platoni, in unu di i so dialughi (Philebus) 2) .
2)

Secunnu na traduzzioni di l 'Museum tedesco, 1862. No. 41st

Socrati: "Ch h a natura di i corpi di tutti i vivi, a terra, u focu, l'acqua, aria, truv

ancu in i so cumpusizioni di u mondu; d 'ogni mezu sti si trova in a nuatri sulu fari
pocu e cose, tintu, indocu quarchi cosa pura a so natura a so forzi
cumplittamenti in prtica per esempiu di focu noi, in u mondu, ma noi solu
ella, debuli tintu focu ... ma ch in u mondu h admirable, assai b, in piena
forza h in u focu. Quiddu focu chjappu in noi, ma Per, h duminata creatu da u
focu di u mondu. ch h ci ch deve esse dettu di a terra, in u omi vivi di a terra,
situatu nantu u mondu, cum' l 'acqua l'aria Tuttu quannu avemu Associazione h
liata ogni cosa in unu. ghjustu mintuatu, avemu chjamate u corpu. Tutti in u
listessu modu si p vidiri di lu munnu, ca cumpostu di li stissi cumpunenti,
chiamatu lu corpu. siddu ora prubabilmente da u corpu, u nostru corpu, o di a nostra
lu corpu chi i nosci fiddoli? " - Protarch: "chistu nun lu valuri di quistioni." Socrati: "? Ma faci micca u nostru corpu, un 'anima ch'elli n hanu ricivutu si, s'ellu
n lu corpu interu stati inspirati da quella copia di ricchi comu iddu, e anchi
admirable"
Man durari Lexen sulu li trmini mala; si p d noi: Ch n h mancu lu putiri e
alcun 'valori.
An astronomu h dettu ch'ellu avia tutta a celu e strade, ch Diu n p esse
trovu; Di sicuru, comu nun si p truv in u spiritu a nostra ciorbeddu cun tutti
microscopic Attraversu di ricerca; ma u penseru h s'ellu si p truv qualcosa

avvinta. Ed iu vi dicu ch aghju sbulicatu psychophysics, n aghju avutu, picch cu


chista era nicissaria pi custruiri lu, n truv nunda ch v contru Diu, a
roccia; ma solu perch aghju cumplitamenti sbulicatu, tantu luntanu comu si capisce
tantu luntanu, e hannu fattu scopra un pocu nfunnu di lu scalpel Francese di u
anatomist e la vista di lu physiologists matirialistu abbastanza.
Ma 'na stidda stissu tempu nun ponnu suppurtari di cc e di dd, lu Ptolemaic e
sistema Copernican ch emissioni Undulationssystem tempu, n p esse
simultaneously veru, in stu sensu la viritati d scenza ch mai unu h, h u
psychophysics ch u principi avi tuttu lu matiriali a mit cumuni cu idda, solu unu ; e
quannu lu psychophysics ponnu pagari sulu picca a noi guida in li modi di lu rilievu,
e cose essential c, in u so propriu d'vulunt mai abili, comu si chiudi ma un certu
modu priuri ca a causa di l 'uppusizzioni c fini cunfirmati in a so verit tocca purt
tortu e p ssiri sulu unu ca nni la sfilata, aperta, ricuar u patrimoniu storicu
praticamente riclamatu a fede. Tutti quelli ch analugii cu cui si circava da omu Diu
da stu munnu, a la roccia, cu lu passari di lu cirina e unequals, stenda si d accessu
, nun sunnu dispunbbili di psychophysics; par tali i mezi ch'elli n p custituiscia,
n ci s e pussibulit solu assai luntani; ma ci sunnu ancora modi ca mancu aspetti di
chisti p ssiri subalternu, i pi ch e pussibulit s 3) , s u solu modu di abbicinari
li cumminzioni religiosa c u sap f psychophysical in cunfurmisimi; altrimenti, u
matirialisimu, ch rietta a fede, diritta. Contru quessa, n ci s altri verdi ch vo
circate da u latu u corpu cuncretiz a fede cu cui sunnu puru Psycho fisicamenti
impussibile, renda impussibuli scuntr li dumanni storica pratica a fede.
3)

psychophysics II. Chap. 45th

So quelli assai rapprisintati, sicondu a quali ogni anima h u so sede qu sottu un


puntu di u corpu l'appi comu 'na cosa metaphysically smplice, siasi cum' un viaghju
fsicu, custumi, inwards, Atom, ci ch una cosa semprici o atomu c a morte libbirari
da u so largu conchiglia fisicu. L 'esattu cuntrariu di a nostra fede, dopu dighj u
residenza currenti di l' anima nu granni epistulariu custruzzioni fisichi, ch n h
liata externally, ch'elli s assuciata l 'internu, li futuri otherworldly un sempri pi
custruzzione, e la stava di Diu, nfini la weitste custruzzioni, ca cumprenni tutti sti
Burrows.
Ma h impussibili chjapp ch vista da un cuntu pusatoghji arma senza c c u
firmest custatti psychophysics a contradizioni 4) ; l 'asistenza, elle sia di stu mondu
fattu, senza elli rimpiazz da altri, o puru da un principiu di cumpensu di tutti i
fondi; esse di Diu, a lu discursu - ma comu unu simule h parl di Diu - h
cum' l 'altri spiriti un residenti puntu o stain, o di u numeru di lampassi in un
clientelisimu di i punti ch n h mancu a so unit di a cuscenza, quannu lu facilit di
u puntu h a grapiri li stissi. Qu, troppu, u assai oppostu di u nostru sintimu, secondu
a chi significa sulu la vita u locu vince u so divinu chi dannu.
4)

psychophysics II. 381 ff.

Vale d ch, vista h micca menu spissu rapprisintatu ca nu corpu etheric di


imponderable picci in u nostru coarser prisenti c veni imbarcati in un ospiti, u

pesciu sinu a morte, mentri cunsistenti quali cunzerva a so urganizazione Fort iddu
stissu. Ma lu contradicts u psychophysics per via di a fisica, nu corpu AB di
imponderable picci pins per u pi una brama pi forte ca l 'acqua liquidu par
rumpia di lu biccheri ferma sempre u so usu anticu; ancu di pi tantu, lssalu
custru un novu, senza l 'aiutu di l' anticu corpu ponderable; unni unu vistu nunda
comu un sonnu ch resta tali e pussibulit. Puru stu scopu pigghia lu spiritu significa
sulu a cuntattu c u mondu fora, in rapportu, chiu tostu di quelli un
allargamentu. Di novu, u cuntrariu di a nostra fede, ch u nostru corpu avvene ser
una isciuta cultivata da attornu prisente solu salvaticu sistema di ponderable e
imponderable, disse nunda impedisce, ma propriu comu ora, ma in priurit ellu
assuciatu l 'pivoine di u imponderable pins u pivoine anima;solu ch una
urganizazioni di i imponderable, micca fabric in i dui casi, senza ch u
TERTULLIANUS ponderable.
Parrannu 'n ginirali, ancora una bugia ammucciatu un ternu tesoru ch l'avvene h
f in a nostra ignuranza Galateu e di la rilazzioni funnamintali di u corpu
anima. Matirialisimu, h cum' una Cerbaru stu tesoru, quandu vegu chi iddu macari
caContribuu
iddu avissi
nla traducci
patriote frittered, luntanu, ma n religione, pisendu a triunfari,
a millorar
picch iddu stissu sar pisatu tantu gnuranti supra la grannizza e impurtanza di stu
tesoru. Bad sorgi di la fidi, siddu avissi pigli a so Bestande a so vita tanticchidda
sulu stu tesoru; ma u bisognu ti crescia a sapiri lu pratesi di a fede crescia; brutalit
risurtatu ca ti vene u so elli esalt;cum'ellu h bellu, sar waived par la cridenza in
un sap di pi, pi; a fede, ma ca unu sulu un passu supiriuri a passu nantu ad ella.

Text original

IX.
Issues, cum' a fede primu ghjunse l 'umanit,
comu lu motives e ragi di crdiri nta l'asistenza di Diu nta l'asistenza di Diu s
arradicata.
'N squitu, uni pochi paroli su' sti dumanni ca mittemu di latu, tantu luntanu, puru
siddu iddi stissi furzatu di a lu nizziu. Nuutri nun caca ritornu di vincere ch si p
scuntr inc enfasi cumplissiva c in cumenciu elli av, inc enfasi, anchi si era tantu
china. Pirch upinione, cridenza, a cunniscenza curriri, mentri ancora in parechji casi
ch oghji, in particulare in i primi; avemu solu primura ch'elli n Scennu oghje.
Lu primu si toccani, tandu n ci h nterra cumuni cchi vicinu a pinsari chi la
cridenza in Diu, ch pruduci da principiu surtantu pi mezzu di u sughjettu teorichi
pratica s prudutte da poi propagated a storia. So i mutivi strichi appi urrggini di
sulu lu secunnu postu. Da l 'autru latu, si la mota di storicu h statu u primu tempu
av, ci ch p crede ogni omu a Diu, nun avissi vinutu in lu fronte, hannu statu u
primu? Micca cum' av genitori di a fede in Diu implanted i zitelli, puru prima di
truv u mutivi teorichi pratica un puntu attaccu elli, s elli din a prima
dimustratu a fede in lu pigghiavanu comu lu patri di la genti nta na manera diretta
Diu? So u principiu storica nun avissi partendu da stessa; ma l 'utri principiu si
prutrassi solu u so spittaculu par lamponu per i vegetali di furmazione di bastone
direttamente a ghjente implanted da Diu, a fede.

Ma aghju vulsutu d: As pocu av tocca difende i tr principiu pigli qualch


prevalenza; si putianu p pagari solu ci ch'elli f, da a so cunnissioni e so fiducia
nantu un antru; It devi essa statu u principiu di a; piuttostu u principiu di u so
primu e tightest nodi di entanglement, in a quale simu eccu ch av statu. p avemu
lagn Diu, cum' Babbu di l'omi - all'alba, per, sulu cu la diffirenza chi Diu,
piuttostu ch testimunianze di a so 'figghi, e duna vita - accuss putemu vidiri lu
modu in cui a fede in Diu, prima in l'umanit vinni, lu parauni ancu a so manera di
fede vene prima i genitori, i genitori i zitelli, n comu cridi in Diu sia ghjuntu
prima da genitori figlioli; e la generazioni di a fede in Diu da Diu sar piuttostu essa
una interna cum' esternu.
I creda lu ma stu:
H in terra cumuni fu la natura chi nasceru li genti di lu principiu di calculata di
fallu u putere di a arricanusciri rinoma, e abbasta ca nun eni unu di so 'menti da u
corpu i astrattu pensamentu, dipoi ch'ellu sia urighjine senza sfarenza, ancu senza
mutivu a la menti a 'astrattu da a natura; u sole, u celu h cadutu, tena di menu
attivu, quannu caminava drittu 'ncapu la terra; Solu putenti, cun eddu, culura ch'ellu
avia vulsutu tene. n pudia comu a depurare u ghjornu da apre u fiori matura lu
fruttu. Per ch'ellu tene u li trona di quarchi cosa scintfica e Toteres comu a so voce, a
timpesta di quarchi cosa scintfica e Unlebendigeres cum' u so rispiru, lu marei mare
di qualcosa Mechanischeres cum' i so punsu? Ch noi dopu u curriculum di u
spiritu di a natura, i puteri di la menti, una volta fattu cu li forzi di a natura,
arquantu prticu, era, prima di veniri a stu, calmu mpussbbili, e comu impussibule
ch un omu c un tali curriculum messe. Ma u bisognu era naturalmente cacci u
ppulu rinunci, c u putere o di puteri, sottu u quale influenza si truv e 'ntisi
mette in una zusagendes prumittu, u omu, comu lu nomu havi a stu casu, agisce
contru u ppulu ellu avvi ci. Stu caratteru h diffunnutu tutti religione naturale.
chjaramente cuncessi vede i primi effetti di u sughjettu teorichi pratica.
Ma ora, s' Diu dwells in a natura la vita e 'opere, ppulu ch cmpanu in Diu,
squires, s; tantu era stu modu subitu cum' l 'asistenza di Diu di i so omi pi altu di
lu sintimentu o la cuscenza di a prima aufdrang, cum' u prima lingua naturali di Diu,
a ghjente ch u intelligente cchi sulu nuutri ora prticu; cus ch u sughjettu
storicu par pena a so partenza in un sonu primitivu di Diu, da i teorichi pratica u
principiu e nun pottiru divorziu. n h micca stessu u so aspettu teorichi vita, in u
Urwirkung Diu esistenza di ntrammi li lati di la kannelieren in a so natura, era
ghjustu u sonu urighjinariu di Diu, emanated tutti propagation storicu di la fidi di lu,
tutti i nostri disegni teorichi pratica s venuti cum' sumente ,
So u zitellu ricunnosce a prima i genitori in diretta fighjulendu u cumpurtamentu
verso iddi stissi e to self iddu stissu nun 'ntisi-rende raporta praticu ch ci ch'elli s
ellu. Nanzu si capisce una parolla, si capisce dighj u sonu, l 'ochju, u ochju, i facci, u
surrisu a minaccia ch tutti capitu dirittu da i genitori di nascita; si parla cun ellu,
all'iniziu, senza altra lingua; Fattu sta ca li paroli si trovani in u so locu.Diu, n menu,
standing Italian ch si vede c i quali si ncontra cavallieri i so criaturi, prima 'omu,
a so putenza, a li rilazzioni pratica cu iddi nun hannu statu li cchi' ntisi. Dapoi n

ci era sempri senza insign ch Diu misu supra a lu celu, lu munnu putissi cadiri fora
di Diu; omu pudia sempre cridutu in i vivi, si a taliari manu dritta e turnau a taliallu; e
senza mancu sapennu lu nomu di Diu, cci puta cci counteract, raporta a cuscenza di
purt sentimenti ellu ch h a natura di u zitellu mmiri di i so parenti, e tuttu
chistu sulu svilupp di pi in l 'umanit arisen.
Di comu lu sintimentu di u zitellu mmiri i genitori di u principiu i pi intimi,
einigste e einstimmigste per tutti i zitelli, ma a lu stissu tempu h unentwickeltste, li
piacia lu sintimentu di li culligamenti di l 'omu a Diu, di ballu a vita in e cu Diu, da
u principiu usavanu lu stissu carttiri; - Quale h di sicuru voli vinissi a sosula
empathize nachbeschreiben comu si era ora; - C u sviluppu mperu rumanu, ma din
u decomposition, francese aberration e accuminzaru a vergogna di u umanit h solu
pocu ritruv.
Stu sensu h atta tene u pi currettu, cum' no p pins, l'urggini e lu primu statu
di l 'omu, e sulu la miseria, a tutti' mpurtanti ma pocu difinitu subalternu dumande
senza d ch'ellu sia u sensu di u raportu cu a Diu, gi in lu primu umana
cuscienti 'idea di nu scopu esistenza divinu maestri, statu sente a prima, forsi
cchi, athletic natari cchi lestu, ch ghjera digi capaci accede u primu
aberrations, o solu assai pocu pocu da l'umanit ghjunse lu; agghicaru li primi di
sviluppu di u principiu di cundottu qualchi Diu, o polytheism; s'ellu si passava da
una coppia umanu o ghjente supra qualunqui avutra o sviluppatu indipindente di cc e
di dd. Ma a pi parte di sti dumanni, siddu nun tutti, p essa com' a picca a segunda
prisentallu decide di quandu a quistione di u primu Statu, l 'unitati urigginali o
multiplicit, l' urggini di li cursi di e lingue di i populi, ch'elli s riguardanti. Pensieri
One p f riflette, ma tena lu quantunqua menti.
H vista, l'Darwin veru vantanu o tendenu ch tutti i rttili di pi parfettu
s'aivulviu supra milioni di anni da u subjunctive, omu h un figghiu avia lu porcu e lu
scimmia tanti Naturalisti, cus si capisce ch riliggiuni micca in u primu omu, vale
d u ghjustu Difatti lu liveddu di lu scimmia, ma pianu pianu ghjuntu l 'umanit di
sviluppu era ancora cuscienti; ancu puru in u Negro h sempre suttana. Anzi a
cunsidarazioni ch n h micca a count di u porcu scimmia, ma di lu regnu tirrestri
ca, ma una volta i primi antenati di scimmie, avianu a hannu attiratu a Alzu di una
seria maiori di i sculi novi criazioni cus luntanu in u so travagliu a creazione
infini. in una noms de mpegnu, avemu chiamari iddi lu noms de lu prucessu di
evoluzioni tirreni, a purtari a la criazioni di l'omu, di lu stissu sulu Lingua italiana
intumescent ginirali Borne, da u geschahe lu primu a creazione cum' omu h
chjaramente u mondu in rapportu fini, cus ancu e forze di u regnu nteru tirreni avia
appena raghjunghje a so creazione, n Giuseppe nacque da appiec traversu
prugrissivu di migliuranza di genti.
Sutta sta cundizione, lu primu omu da i so altri origini, l 'urggini freschi da u
grande creazione ginirali Borne era, fa ancu certi di pi accillenti caratteristiche
fisiche mentale, comu lu cchi tardu-populu, di pi in pi intimi canuscenza e
rilazione emutivu in particulare a natura Diu, prima di tuttu, unni si vene da, pi
rapportu direttu avi, comu tutti mimetisimu; u figliolu di u babbu h pi cunniscenza

c i figliulini. Da l 'aspettu pricisu ma una vista prubbbbili si p guasi d cum'


impussibule comu l' utri. Eppuru, ci vole crede unu di i dui impossibilities,
n'asempiu di comu a fede p furz a cunniscenza.
In vista di Darwin di li forzi umbildenden lentu e lu lentu Umbildungsfhigkeit
assestu di un circulu tuttu a misura di sperienza deve pi di accriditatu pitzus de una
forza mai scunnisciutu in par di i rivuluzioni di a terra, e Rivuluzioni di Corsica
senza paru di a terra, s sempre adupratu da i cambiamenti di realit. Quiddi ch,
vista, ponu esse assuciati malavia quelli di u prisente, u prticu; cu lu webs linee
inductif chini di vulumi; sulu ca nun linee ingrand Istuveni ch'elli s ricchi, lu tempu
unspun si perdi a iddu stissu, e micca a causa di l 'immensa mansa di evidenza li
tistimunianzi libre. L 'altra vista h nunda quelli di u prisenti, di custruisce qualcosa
prticu; esse basata solu, primu, nant' i n menu preziosu cirtizza ca li forzi
scunnisciutu ch ci vole, puru doppu ca vista, ch ricusa e so azzione ripetutu, un
erstesmal avereti travagliatu. Dopu, nant' u alimentatu mmistuti, e Rivuluzioni di s
stessu h micca ligarmenti canusciutu a natura avereti subisci lu regnu nteru tirreni
veramenti nun mancava di dricci a cunnessione o cchi granni puntu; - Ripitiu, ma
tali e Rivuluzioni ancu av in li scienzi di i muntagni, di sicuru, unni sulu esalt lentu
e opara di qualchi vota u spaziu inc i tempi spaccatu lochi. Infine, nant' u
riguardu ch'omu deve ch u cuntestu mutivazzioni, la struttura architetturale, u
tantu caratteristica di organism periodicity di u regnu di tirrenu face parl lu un
organismu paragunabbili sulu. Puru, ogni nova generazione, nascita di un essaru
umanu, ma, ancu tutti i eruzzioni di nu novu dente dipoi tant'anni, da e forze ch, in u
strasurdinariu di e cose, s'addurmisciu subbitu, durmia da tempu a lu tempu, e
sullivonu tutta a count di novu; n par reworking un vechju zitellu o vechju
dente. Par li forzi Carlu; pudete micca cont 'edda! ma compels lu fattu crede; ma
torna a sulu doppu tantu cchi di novu; e accuss si p vult dopu tantu in tantu ancu
pi in a terra, com' i so membri; ma ci campanu in i tantu in tantu. Sulu ca lu
munzeddu di sti analugii p d una scienza, pricisamenti accuss picca, comu Intantu
ch, pile di Darwin di inductions, ch p d nascita a muntagna di u topu in un certu
sensu, u nostru analugii in un altru sensu a muntagna dar u topu.
U pi faciule i principii ch tendini essa suvitatu in tali casi di l 'acqua di esattu,
i pi degne avissi ad elle, l' urggini di l 'omu, comu di l' esatta di ricerca scurusu di
ricus i sculi, dichjar u umanu ghjennaru di non-cc'. Avemu ancu f senza,
avemu cuntinuv delve in una quistione ch n si p austiefen.
A siconda quistioni cumu i tr motives e raghjone di l'esistenza di Diu, in radiche
esistenza di Diu, quandu ci h chjaru ch n simu luntanu da Diu ch in Diu
asistenza, una quistione di quali iddu stissu subordinates a pi generale, cum' tutta a
nostra vita mintali in i radichi divinu, cus una quistioni di psiculugia divinu.
Sopra tuttu meraviglie: Cumu ponu lu bisognu di nuddu mediations particulare di a
fede in Diu moins de Diu ellu stessu, cumu h un dubbiu l 'asistenza di Diu, in Diu
si pussibili ca nun esisti spessu in omu cus Diu, si porta u populu
cumpresi; incertezze din calchissia a so asistenza? I, u mancu un dubbitu ancu ch
Diu ci h datu a stessa ghjusti?

H in terra cumunu, nimu n p dubbit a so asistenza, cus ancu Diu; ma n


simu Diu, parch si ha Diu, micca st'articulu, cum' Diu nni cumprenni di novu
tutti omi c un ego ego, ch l'idea di unasupiriuri , nimu ch s di dubbiu, lu gradu,
ma s eiu, cus e anchi lu primu parcu di sti tipi di l'omi, tuttu lu nomu havi a
essiri un primu passu. So si p per noi prubabilmente bisognu di mediations spiciali a
veniri a fede in u bulu autuditirminazzioni, ch n ci h mancu bisognu di noi vene
a fede in u nostru stessu, e li so 'ci h mancu bisognu di Diu, in modu da nun cririri a
a so cunfienza vene, ma sulu a lu puntu cchi sfera di a so cuscenza micca. I mo
ochji arechje inc u so ambienti sensu I pirsuna si p insign nunda ch u me ego
ego h nantu elli; iddi sunnu di i sculi SBUCCIAI; ch'elli anu nunda ma u
sensu. Tuttavia, Diu p ci dugnu, e lu fattu ca sunnu circa lu nostru circuli senzu, a
puttari a cridenza in, e na parti di lu so travagghiu a guid e cridenza di
l'autuditirminazzioni bassu in a so suprema autuditirminazzioni. Ma quandu si nni
ponnu purtari, no nun grapu nzinu a doppu analugii, ma u fattu noi piace stu
prima. Cunsidarendu i motives e raghjone, ch'elli s; avemu fattu, cus aghju ancu
fattu un'immersioni in lu rapportu ntra la psicolugga umani e divinu.
Chistu, di sicuru micca tuttu si licinziau. Just comu la psicolugga umani pudemu
st cul, u individuu b da manghj di l'anima externally sa crsia a corpi; Invece,
h a mustrari la cunnissioni nternu li cunnizzioni cumuni di chisti; h u divinu p
tene,
debout,
unlaomu
voli cchi mai a tali. So din u cunnissioni internu di i tr
Contribuu
a millorar
traducci
motives e ragi di a fede in Diu, in u inputs e di psiculugia umanu a ssu cchi
prufunnamenti sottu u divinu, e so mutivazione auszuholen cu entrata nfunnu in
psiculugia umani iddu stissu. Ma n p tutti chiddi ca nta na vota e a lu stissu
locu. Qu n era pi di u risicu di un psiculugia divinu chi iddu stissu, in u quali l
'motives e ragi di a fede ch cumportu comu li mumenti cchi nterna, ma u
ragiunamentu di l' idea a pussibilit ginirali di da ste stonde. Perch n ci h u Diu,
avemu a francisata troppu vistu, e avemu trovu tra d 'iddi accuss ca puru a Diu,
avemu dunque trovu u apprucci si versu a tali duttrina.

Text original

X.
Li ortodossa e pusizioni senza.
Mi vogghiu fari un rinesci aperta.
Pi libbirari lu postu chi mi chjare in stu ducumentu, s raprisintati scritti di
nanzu, l 'aghju ma u ortodossa, ch l'aghju scontra in altr, s'ella n h in ogni locu,
u minimu, pi cum' i medii pi mai, c lu dizziunariu ; , Pi c lu cchi
raggiunevuli neukatholischen critica distruttiva e cumune micca sempre cum' in
calore ddu vicchiaraddu, a sulidarit ferma pi riparu cridenza a parolla di a
Bibbia, ancu s' Arca di Nu inc a fauna tutte l'oghje u standstill di u soli nantu u
ghjornu di la caduta di a cit c passonu ch s cuntenti, lu cane, muntagnera, o ancu
u pastore puder custruisce, cus fal preda Wolfe, almenu comu quandu
arrestanu na banda, cum' l 'erba di lu stissu campu h abbastanza pi scanzari
inseme. Ma n parlaraghju micca cus involuntarily prubitariu di punti di u appillari?

H p quissa qu; I smaravigliati, per, comu veni accuss la cosa h bella.


U riligione in l 'ultimi ghjorni, mi pari m, h u sintimu firmest ch n ci p esse
micca, caricate par u pi perfettu u piac di i tr principii. U universality e unanimity,
cuali h a ssiri lu megghiu e truest dumand perch ddaveru , n cre incertezze
in u ditagliu di manu, storica pratica latu. Par cumminari i piac di ragiuni a tutti la
stissa raggiuni, h ubligatoriu lu surpasses ogni sngulu mutivu ca si puta ssiri
pruducitu pi casu di stu Meeting tutte e-annata i tr principii, ancu di mancu li di
stu unu davanti e cunfine pinsau a lu storicamenti solidified fidi u putere di u so
fonti di purt. Pi 'stu fattu a forza di a fede in stu tutti vacillation in lu cosi cchi utu
infini su mittennusi di raghjoni individuale c u risultatu finali di Waltens di
raghjoni divinu a storia ma un spettaculu ch benedizzione sar impicc. Quandu vecu
ch certi sti benedizzioni digi gudiri tantu luntanu, di stampa in menti l 'azzioni,
chi h pussibule in u tempu di u cada-dette da par iddu stissu comu puru in parti supra
lu bisognu di ch benedizzione iddu stissu, in parti di la verit, e la justizza sustinennu
li punti funnamintali di la riliggiuni cristiana, accuss mi lustru cu rispettu tranquillu e
cu la cuntintizza. A vecu da un latu di i sprissioni, par altri un linchi di u significatu
u sensu di una riligione perfettu, un linchi, ma sulu p pigli postu sulu picch comu
riliggiuni t'h dighj tutti di ci ch'elli anu i so scopu dopu tutti e la fonti strichi
sunnu li stissi di cutidiana. n ci sunnu ancora finutu solu punti di spinu, minor,
impurtanza ch n s pi.
Ser ora, ma, comu vi p venia di dumand n preferable stu sulu accittari lu
modu h veru, a lu stissu tempu a arricanusciri a qualit di a terra e la mpirfizzioni u
sviluppu di a religione, a ccittari sinza pinzari a so fonti Tuttu bonu e believable e pi
iddi stissi emancipate da la cridenza in u restu; So n di i sbagli di scienza ch si
trovani in a Bibbia, a accittari, n viaghjavanu pi palpable francese di u tipu n ci
s in u sensu; dumandemu ci ch quindi circa di l 'rdini di l' azzioni, u
Einkleidungsweisen d 'idei di locu, tempu si puta pruvuc, n avia ancu esse
carattarizeghja c a causa n a nesciri cch di locu, tempu; 'nveci di ammucciatu
sutta li cuntraddizzioni in a Bibbia, a cover up, apartu, chjaru pigli in l' occhiu e
dari na spiecazzioni, e cuntradizioni n ci s in u sensu; cortu in ogni locu dirittu da a
tortu, lu salutariu da l 'h primura DISPARURENT divorziu c megliu i sforzi di
raghjoni.
I p, ju sugnu puru assai a stu signe, n a superari, simpricimenti pi diri, si h
preferable, quandu I circ in giru m, ci ch vene fora di sti tipi di fanga, i
surghjenti cridenza cumunimenti, c cumpreta distruzzioni di ch benedizzione
cridenza, in la cumunit a forza di a fede , h u prima cundizione di tutti i so
benedizzioni; a vidiri comu a picca lu ppulu ogettu di megliu, cuntentu, cuntentu,
vitti a chi ti fici lu in sse cose mogliu c u latti di raghjoni. Religione deve mancu
furniscia li ragiuni di individui, cima, pi sicura, aspettu cchi forti; Ora la sola
raghjoni h u compitu a disciplina elli migliur, per ghjudic, a cernigliavvi; ch
h l'affare foliacea, per l 'aaniim finali ch avemu riclam da religione, av vene
l' utri piantazioni di disaccordu ch avemu, la cunfusioni e lu ciuffu di a riligioni
stissa e veni facili tutte e religione persu.

f cus ch per quessa, nun ti fari cu la vista di a fede unconditional in la storia ca


ha divintatu? Ma nun ti pozzu, na cintinara e migghiara, nun po '; u principiu
teorichi face din i so diritti, e ci si sprime. s' a fede assolutu in la vota da appiec
u so essa rimpiazzati da e prestazione qualcosa av aviri lu pigghiavanu comu si
faci cu li impussibilit ca hannu lu tuttu, li ragiuni vi sacrific a fede in ogni locu, ma
din un compitu diversi in u Storia: l 'uggettu ca lu vantaghju ch quelli ch una volta
di u duminiu cumuni di quasi sulu eccezziunalmente e ancora nun ponnu aviri la
lingua nostra pi perfettu, picch si vidi la riliggiuni inachev dighj di compie da u
mantinimentu attuale di a riligione si u cumpiimentu di tuttu, i so chinu puteva
arrivari 'altizza. Pi chistu ci vole infini vinemu 'na vota la stissa raggiuni,' nveci di
dumandendu u sacrifiziu forti di la fedi di i so, infini Get pienu piac cuntribuisce
cuncretiz la cridenza di u Succhi av. Plus di sicuru, ci h la pussibbilit di pusizioni
senza in a storia, i brami di un Statu fasciati da senza mutivu dogmas fissu e so forti
forti, in ci ch tira, tira deve caduta di novu, h ubligatoriu di i pi grandi sta di lotta
mutuale di disturbu di a mai parti di chisti i sforzi pr di exhaustion e si misiru
luntanu tutti i falzi chjassi di manu dritta dormir ripete la, s prontu
manca. Ch tuttu, n deve truv locu in lingua italiana e chjese; di u populu - ci vula
di aduttari lu mio spiegazione di ci ch i scrittori - n ci h, i testi migliuranza di a
fede particip, ma a so prestazione a dispusizzioni, comu vulianu ch'elli ci s; e lu
prugressu di la fidi nun ghiu fora di lingua e chjese, ma sulu fini hineinzudringen
dd, e nun si perdi, senza una rivuluzione ch h sempre di pi ch la cridenza in
sugettu quistioni. cumu ella ch sar, ci ch ti poi tene core manca di tuttu contr' u
cumminzioni veiculi contr' un altru sforzu pedagogicu di raggiuni supra pusizzioni
senza; quantu pocu ci ch ser ghjucatu like this cridenza. Invece, a mai parti di lu
H l'ochji fissati sulu a l'addritta tantu da i quali era lu mutivu u numeru di unreason
scuzzulata, stu fittu, ser ghjudicata anu cuntribuitu a creazione finalmenti lu.
So un cunflittu custanti tra li dumanni e lu vantaghju di dui pusizioni
dispunibbili. Comu lu isari a stu mumentu? n h micca a addiv, nzinu a stu
tempu cum' u cumpiimentu di riliggiuni ellu s'h pisatu in a storia di iddu stissu;
ch'ellu h micca sempre statu rimossu, si prova, ch religione n h ancu
compie. Sin' tandu, ci sar b ch u ortodossa, ch'ellu n ci h la pusizioni senza,
unu ch avemu a dari, i benefici spighe senza la Tu me me tutta, pud tira, tira
dopu u patrimoniu storicu-praticu principiu cumpritatu tocca tene a fede.
XI.
Recensione, Panoramica, aspettative.
Fideghja daretu, n ser trovu ca a la priparazioni, di discussione e scantu di lu
principiu di storica pratica di a fede n fid tantu luntanu p parl di una cridenza
signe generale stessu nantu la data hereof in chrtient, h partutu. Picch vi pudete
din di truv tanti cosi d'un'antra manera ANNALISA dissi, lukewarm, recast l
'argumenti di a fede iddu stissu, vidi, e accussi sar ancora cchi vidiri la cosa nunda
di pi c ci ch qualchissia ch h nantu u puntu di vista di a fede d'oghji, ch'eddi
fussini ortodossa o razziunalista, cattolicu o prutistanti, iddu vula sulu sempre una
cunvinzioni riliggiusi, nun vogghiu vuliti, cum' spessu pussibule, disse, lukewarm

comu adequately pussibule, ghjustificata da tanti tanti i lati pussibule, vede. I


cacci certi cosi chi nun po 'jiri a ghjenti o individuale fraction di u prisente
pusizzioni.
cuntrariu di surgente-alliacciata a lu terzu, u principiu teorichi di a fede, ch h
fattu in u so preparazione, i siti FAQ tantu luntanu, sopra la pusizioni di nanzu ch i
vechji i vechji signe ci ch h diventatu n podit essiri capaci di seguit o cum';
i corsi lingue a dirggiri li scoli. H u listessu effettu di cc surtita da riflette ch in
versione mo scritti sulu 'universu si n'and cavallieri puru ca datu in Hints nantu u
populu di stu principiu di i dui altri, da l' ordini divisa vera sustegnu pr di tutti,
passa ogni altra guarisce s.
in priurit teorichi Published? Aghju curputu spiigheti: n ci h nimu la sarsa di
spenniri; i sarsa nantu u mantinimentu, a fede sar sparta in tutti i tr. Ma i
teorichi h dipoi statu pi sbagghiu, annullatu e zerworfen cchi; pigli da stu latu, a
fede abbisogna sempre u pi aiutu. Dopu tutti, era ci ch'e vulia vede qu.
1) A fedi h capaci esempiu, nun sulu a lu funnu di lu principiu storica pratica
a raghjone; ma ci vole l'aiutu di principiu teorichi. ma chi va comu a picca per elli
stessi cose di a fede, ma piuttostu c a cuuperazione complementarity cu ddi dui.
2) Ci h sempre travagliatu in sta volta cum' una mutivi; agisce cum' un
fundamentu, cun evitendu i dui sbagli di punta di u so effettu comu un mutivi di
quali I agitu, si devi esse trattati comu gurdia spartu, ch h, pruduzzioni litteraria da
a tutalit di ci ch' no sapemu di l 'asistenza, ma n ci ch no sapemu di core
circuli esistenza limitata a trasfiriri direttamente l 'infinita eterna', a chi avemu a
cridiri, ma vai in la stissa dirizzioni in a quale simu digi sapennu a pi luntanu da i
circuli vita narrower bassi supiriuri, allarga e d lu stringiu tantu a nesciri fora ca
avemu cus ghjunghja idei di l 'ambienti pi cumuna, pi ricenti esistenza
modi d' essiri, ca parrari di lu cunseguenze dumanni di l 'utri dui principiu di na
manera assai cmuda. Avemu cus cumpensu, unu a manu lu incertezza di pi di u
circulu spirienza, ca ferma sempri supra lu latu la canuscenza, e lu misi 'altra banda, u
sintimu-based, praticu storica ch accettanu sottu quali si sanu di pi di lu latu a
cunniscenza.
3) Nta stu modu, li punti funnamintali di la cridenza, d u pi altu noms de
cose, chi si rapprisentanu c simbulu stu documentu, cumpresi quiddi ch trapassa la
pusizioni di realit, cum' nicissariu.Perch n ci h nudda altru modu rispitt i
cuegghi pratesi di tutti i tr principiu di a cunghjunzione di u rispettu, comu
menzu di 'sti punti.
4) Li currenti pusizioni di a fede, ma h solu in tantu luntanu supirau sempri
accuss comu si pensa simultaneously dunqua ferma, dopu u so aspettu pi di
primura i punti di pi contradictory ch anu fattu a storia voci ch s cus b
integrata par c l 'uppusizzioni permette di lu stissu. Li palori cchi significanti
misteriosu di a Bibbia a clarify cun ella, cus truv una intarpritazioni di pi
littrale, comu parti di a parolla fidu iddi stissi.
Ma h stu tantu, tantu din, sicondu i principii generale di a Scrittura, iddu stissu,

infini elle pense da quelli ch i punti ch s li cunnizzioni di cumpatibulit di tutti i tr


principii a fede, in u cuntestu di a ch'elli s, a storia cus u postu di nanzu, n h
tantu cadiri comu amparendu.
You sar, ju sugnu lu tranquillu e sicuru.
ci ch vol 'd a diri ca iddi nun lu fazzu tuttu nta na vota, di colpu! U unusidedness e cuntradizioni di i punti di attuali sunnu storicamenti arradicata, i brami
di un Menschleins brooding nantu tavulinu studiu, s troppu debuli na to feel a
uproot una vista mondu sbitu, trascinatu luntanu quasi nu pocu cca hannu i so
radichi in stu unu-sidedness e cuntradizioni, u firmest h trascinatu in la puisia e lu
pinzeru di pueti e iddi stissi pinzatura e arradicata cu li peri ca di tutti li genti. A ogni
modu, ca sunnu di lu accostu di una to feel, u brooding zitti lu volu e canzuna di
una nova acellu, sopra; nanz' a unu n ci vole vulete.
XII.
Final.
In u Diu, chi spera a mio nima
Pirch Diu campa, I vivi;
di iddu sulu havi a vita;
I nun ponnu suppurtari fiancu u sensu;
Iddu nun mi p f.
In u Diu, chi spera a mio nima;
voi di parl, ch si capisce par;
Aviu u ceppu senza preoccupa;
a ssiri sempri salvaged,
l 'ora h ellu.
In u Diu, chi spera a mio nima,
tuttu u mo Curriculum Vitae
h revoked in ellu;
na vota si stenni to top
tutta a anima.
In u Diu, chi spera a mio nima,
l 'anima n viditi;
dipoi a viriri u Signore Diu,
iddhu Giova,
Cristu, avanti ca luci.
In u Diu, chi spera a mio nima;
L'nghjulu tutta a banda
a so razza pura tranger
russa luce vecu and,
un mi purtava ancu.
In u Diu, chi spera a mio nima;
Iddu lu gruppu anima;

per fede, affettuosu, sperandu


Ward sulu l 'arma, aperta,
picch chissi ricanusciutu lu dirittu.
In u Diu, nn mio anima,
ch'ellu tene di a stessa u Cunsigliu
di a verit, bellezza, bunt,
Ch unit in a menti
e sparu di l 'amata.
In u Diu, chi spera a mio nima;
? Cosa p una piccula parti
! Come luntanu, ci ch mi quandu
Be animi sulu micca a paura;
Cuntrariusamenti vene a salvezza.
In u Diu, chi spera a mio nima,
Diu, pesa a fora;
A so vulunt u mio Shall;
mi vogghiu, postu;
ma ch'ellu porta cacci lu fora.
In u Diu, nn mio anima.
Lu stissu faci micca u piccatu,
Elisa, ma inc u so zitellu
Aggiungi ancu u piccatu
pena lu noms de turnu.
In u Diu, chi spera a mio nima,
! O cunsolu a cchi granni duluri,
Diu n p suppurtari lu in a iddu stissu,
ma h sultantu di cortesia la cuntintizza;
Speru u mio tempu.
In u Diu, chi spera a mio nima;
Ch l 'urtima parola;
s'ellu luntanu da u portu ird'schen,
ti p sempre vanu funnu;
Iddu u mo' s portu eterna.

Potrebbero piacerti anche