-PROIECT-

INSTALATII ELECTRICE

Profesor:
Conf. dr. ing. Ghiur Ioan

1
 Cuprins

Tema de proiect si Breviarul de calcul...............................................................................................pg. 3

Date initiale.......................................................................................................................................pg. 4

1. Calcul preliminar al curentilor prin bare…………………………………………………………………………..pg. 5

1) Alegerea din catalog a tipo-dimensiunilor de bare pentru tronsoane………………………………pg. 6
2. Calculul exact al curentilor din fiecare bara…………………………………………………………………..pg. 9
3. Legerea din catalog a curentilor de alimentare, a cutiilor de derivatie si a elementelor de
capat pentru tronsoanele de bare………………………………………………………………………………….pg. 11
4. Alegerea sectiunilor cablurilor conductoare conectate la cutiile de derivatie………………...pg. 13
5. Planul de montaj si lista de componente……………………………………………………………………….pg. 14
6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentelor de cuplare si protective afferent fiecarui
consummator;
1) Sigurante fuzibile………………………………………………………………………………………………….…pg. 16
2) Contactoare…………………………………………………………………………………………………………….pg. 17
3) Relee termice………………………………………………………………………………………………………….pg. 18
4) Disjunctoare…………………………………………………………………………………………………………...pg. 19

Variante de configuratii a echipamentelor de protective………………………………………………..pg. 21

a. Varianta 1: Siguranta fuzibila – Contactor – Releu termic……………………………………….…pg. 20

b. Varianta 2: Disjunctor – Contactor ……………………………………………………………………………pg. 21
c. Varinata 3: Disjunctor modular – Contactor………………………………………………………………pg. 22
d. Tabelul 14 – Variante de cuplaje pentru protectia consumatorilor……………………………pg. 22
7. Instalatia electrica pentru prize si iluminat…………………………………………………………………….pg. 23
a. Figura 16 -Tabloul electric de distributie general……………………………………………………..pg. 25
b. Aspecte privind implicarea C.E. in posibilitatea blocarii calculatoarelor, retelelor de
echipament informatic & palparii ecranelor acestora………………………………………………pg. 26
8. Configurarea sistemului:
1) Calculul puterii reactive necesare pentru compensarea factorului de putere de
cosφ1=0.83 la cosφ2=0.95…………………………………………………..……….pg. 27
I. Stabilirea valorilor treptelor de compensare…………………………………………….pg. 28
II. Alegerea transformatorului de alimentare………………………………………………..pg. 29
2) Calculul puterii aparente la scurtcircuit (Ssc) si a frecventei de rezonanta (fr) a instalatiei
in prezenta treptelor bateriilor de condensatoare de compensare………………………..pg. 30
3) Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala si strategiile
de evitare a frecventei de rezonanta armonica……………………………………………………..pg. 33
I. Metode evitare sau limitare a regimului deformant…………………………………pg. 34

2
 Tema de proiect

Sa se proiecteze instalatia electrica de alimentare cu energie a unui spatiu de productie cu datele

initiale:

 Numarul spatiilor tehnologice din hala: 4;

 Numarul consumatoriilor din fiecare spatiu tehnologic: 3;
 Consumatorii sunt utilaje si agregate utilate cu motoare electrice asincrone;
 Puterea instalata a consumatoriilor din fiecare spatiu tehnologic:
 Tensiune nominala: 𝑈𝑁 = 400 V;
 Factor de putere: 𝑐𝑜𝑠𝜑1 = 0.83;
 Coeficient de reducere: 𝛼 = 0.9;
 Un numar de circuite principale (din fiecare spatiu tehnologic);
 Sistemul de distributie a energiei electrice este cu bare capsulate suspendate la 3m inaltime
de pardosea, pe suporti fixati de plafon, montajul barelor fiind facut pe muchie.
 Nu exista pod rulant in hala

Breviar de calcul

1. Predeterminarea estimativa a curentiilor din cele 5 bare pe baza consumatoriilor, alegerea

din catalog a tipodimensiuniilor standardizate de bare.
2. Calculul exact al curentiilor din fiecare bara & verificarea tipodimensiuniilor alese la punctul
1, iar acolo unde e cazul, alegerea unei tipodimensiuni superioare & alegerea variantei
optime.
3. Alegerea din catalog a cutiilor de derivatie & elementelor de capat.
4. Alegerea din catalog a sectiunii cablurilor dintre bara principala & cele 4 bare din spatiul
tehnologic, respectiv dintre bare si consumatori.
5. Desenarea planului de montaj cu numerotarea fiecarei componente & intocmirea listei de
componente.
6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentulor de cuplare si protectie aferent fiecarui
consummator.
7. Dimensionarea tabloului de distributie general care va asigura alimentarea grupului de prize
industriale din hala, circuitele de iluminat si prizele aferente birourilor, precum si circuitele
apartamentului de la etaj, alcatuit din 2 camere, o bucatarie si o baie.
8. Presupunand ca valoarea factorului de putere impus de furnizorul de energie electrica este
cos 𝜑2 = 0.95 se cere:
8.1. .Calculul puterii reactive necesare pentru compensarea de la cos 𝜑1 = 0.83 la cos 𝜑2 =
0.95, folosind un sistem de cuplare individual in trepte a condesatoarelor de
compensare, alegerea din catalog a transformatorului de alimentare si a valoriilor
treptelor de compensare.
8.2. Calculul puterii aparente la scurtcircuit (𝑆𝑠𝑐) pe bazele retelei de joasa tensiune si a
frecventei de rezonanta proprie (𝑓𝑟 ) a instalatiei, in prezenta treptelor bateriilor de
condensatoarelor de compensare.
8.3. .Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala si stategiile
de evitare a frecventei de rezonanta armonica.

3
 Datele initiale
Puteri Spatii tehnologice
Spatiul I Spatiul II Spatiul III Spatiul IV
P1 [kW] 5.5 17.3 27.5 40
P2 [kW] 4.6 12.5 22 30
P3 [kW] 3.5 4 16.5 20

Tabelul 1. Puterile consumatorilor din fiecare spatiu tehnologic.

20cm
L1 L2

L3 L4

30cm

Figura 1 – Schema halei cu dimensiunile tronsoanelor de bare.

𝑘=7

𝐿1 = 22.3 + 0.4𝑘 = 22.3 + 0.4 ⋅ 7 = 22.3 + 2.8 = 25.1𝑚

𝐿2 = 37.8 + 0.4𝑘 = 37.8 + 0.4 ⋅ 7 = 37.8 + 2.8 = 40.6𝑚

𝐿3 = 26.5 + 0.4𝑘 = 26.5 + 0.4 ⋅ 7 = 26.5 + 2.8 = 29.3𝑚

𝐿4 = 32.9 + 0.4𝑘 = 32.9 + 0.4 ⋅ 7 = 32.9 + 2.8 = 35.7𝑚

𝐿5 = 46.9 + 0.4𝑘 − 0.2 − 0.3 = 46.9 + 0.4 ⋅ 7 − 0.5 = 46.9 + 2.8 − 0.5 = 49.

4
 1. Calculul preliminar al curentilor prin bare

α ⋅ Pi ⋅ b
𝐼b =
√3 ⋅UN ⋅cos φ 1
Ib – curentul in bara;

α – coefficient de reducere: α = 0.9;

Pi – suma tuturor puteriilor consumatorilor dintr-un spatiu tehnologic;

b- coefficient de alimentare (bilalateral – 0.5 unilateral -1): b = 1;

UN – tensiunea nominala: UN = 400V;

cosφ 1 – factor de putere: cosφ 1 = 0,83;

Spatiu tehnologic I:

PI = 5.500 + 4.600 + 3.500 = 13600W

α ∙ Pi ∙ b 0 , 9∙ (5.500∙ 4.600 ∙ 3.500)∙ 1 12.240

IbI = = = = 21,28 A
√3 ∙ UN ∙ cosφ 1 √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83 575 ,04
Spatiu tehnologic II:

PII=17.300 + 12.500 + 4.000 = 33.800W

α ∙ PII ∙ b 0 , 9∙ (17.300∙ 12.500 ∙ 4.000)∙ 1 304.20

IbII = = = = 52,9 A
√3 ∙ UN ∙ cosφ 1 √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83 575 ,04
Spatiu tehnologic III:

PIII=27.500 + 22.000 + 16.500 = 66.000W

α ∙ PIII ∙ b 0 , 9∙ (27.500∙ 22.000 ∙ 16.500)∙ 1 59.400

IbIII = = = = 103,29 A
√3 ∙ UN ∙ cosφ 1 √3 ∙ 400 ∙ 0 ,83 575 ,04
Spatiu tehnologic IV:

PIV=40.000 + 30.000 + 20.000 = 90.000W

α ∙ PIV ∙ b 0 , 9∙ (40.000 ∙ 30.000∙ 20.000)∙ 1 81.000

IbIV = = = = 140,85 A
√3 ∙ UN ∙ cosφ 1 √3 ∙ 400 ∙ 0 , 83 575 ,04
Ibara total=Ibv=II + III+IIII+IIV=21,28 + 52,9 + 103,29 + 140,85 = 318,32A

IbI [A] 21,28

IbII [A] 52,9
IbIII [A] 103,29
IbIV [A] 140,85
IbV [A] 318,32
Tabel 2 - Curentii preliminari prin tronsoanele de bare;

5
 Alegerea din catalog a tipo-dimensiunilor de bare pentru tronsoane

La proiectarea sistemului de distributie a energiei electrice, se considera utilizarea barelor de tip

BD01 sau BD2, in mod uniform, pentru alcatuirea tronsoanelor din spatiile tehnologice, datorita
incompatibilitatii fizice intre cele 2 modele, necesitand cabluri de alimentare suplimentare pentru
inchiderea circuitului.

Sistemele de bare de alimentare la putere inalta sunt utilizate in mod normal intre transformator si
tabloul general sau intre tabloul general si tabloul de distributie, ambele tronsoane, de alimentare si
de distributie fiind disponibile in 2 forma:

 Conductoare izolate PVC/aer, inchise intr-o carcasa metalica, care functioneaza ca

impamantare.
 Modelul compact, cu izolare individuala pentru fiecare conductor si montate in tip
“sandwich” in suporturi izolate, fixate de carcasa metalica, acesta prezentand o
rezistenta mecanica ridicata cu o cadere de tensiune scazuta.

Avantajele sistemului cu bare capsulate de distributie:

 Proiectare simpla si asamblare rapida;

 Sistem de iluminare flexibil;
 Contacte de imbinare si deviatie din cupru argintat;
 Materialul izolant nu contine halogen (nociv la evaporare);
 Grad de protectie ridicat (IP54 – pentru utilizare in mediu industrial sever);
 Conceptie constructiva inovativa care compenseaza dilatarea in blocul de imbinare;
 Rezistente proprii de valoare mica datorita incalzirii relativ mici a barelor (caldura fiind
dispersata);
 Sistemul BD2 este echipat cu bariere antifoc;
 Sistem modular cu dimensiuniile standardizate, usor de depozitat:
 BD01: 2m, 3m;
 BD2: 1.25m, 2.25m, 3.25m;

Curent bara[A] Combinatie tip Pret total Lungime finala Lungime impusa

module bara [€] Bara [m] Bara [m]

8xBD01-40-3-0.5 8x107=856 3x8=24

12xBD01-40-2-0.5 12x86,5=1038 12x2=24

7xBD01-40-3-0.5 7x107+2x86,5 7x3+2x2=21+4

IbI = 21,28 A 2xBD01-40-2-0.5 =922 =25 L1=25,1

6xBD01-40-3-0.5 6x107+3x86,5 6x3+3x2=24

3xBD01-40-2-0.5 =901,5

5xBD01-40-3-0.5 5x107+5x86,5 5x3+5x2=25

6
 5xBD01-40-2-0.5 =967,5

 Ofera posibilitatea proiectarii inca de la inceput a distributiei de energie fara cunoasterea

exacta a amplasarii consumatoriilor.
13xBD01-63-3-0.5 13x121=1573 13x3=39
11xBD01-160-3-0.5 11X247+198 11x3+1=35
9xBD01-63-2-0.5 9x121+6x98,5 9x3+6x2=39
1xBD01-160-2-0.5 =2915
6xBD01-63-2-0.5 =1680
12xBD01-160-3-0.5 12x247=2964 12x3=36
IbII = 52,9 A 10xBD01-63-3-0.5 10x121+5x98,5 10x3+5x2=40 L2=40,6
10xBD01-160-3-0.5 10x247+3x198 10x3+3x2=36
5xBD01-63-2-0.5 =1702,5
3xBD01-160-2-0.5 =3064 L4=35,7
12xBD01-63-3-0.5 12x121+2x98,5 12x3+2x2=40
9xBD01-160-3-0.5 9x247+4x198 9x3+4x2=35
2xBD01-63-2-0.5 =1649
4xBD01-160-2-0.5 =3015
8xBD01-63-3-0.5 8x121+8x98,5 8x3+8x2=40
8xBD01-160-3-0.5 8x247+6x198 8x3+6x2=36
8xBD01-63-2-0.5 =1756
6xBD01-160-2-0.5 =3164
9xBD01-100-3-0.5 9x154+1x122 9x3+1x2=29

1xBD01-100-2-0.5 =1508

7xBD01-100-3-0.5 7x154+4x122 7x3+4x2=29

4xBD01-100-2-0.5 =1566

IbIII = 103,9 A 5xBD01-100-3-0.5 5x154+7x122 5x3+7x2=29 L3=29,3

7xBD01-100-2-0.5 =1624

8xBD01-100-3-0.5 8x154+3x122 8x3+3x2=30

3xBD01-100-2-0.5 =1598

10xBD01-100-3-0.5 10x154=1540 10x3=30

IbIV = 140,85 A

7
 14xBD2-315-SB-3 14x650+495+30 14x3,25+2,25
3
1xBD2-315-SB-2 +1,25=49
=9898
1xBD2-315-SB-1

13xBD2-315-SB-3 13x650+3x495 13x3,25+

IbV = 318,32 A 3xBD2-315-SB-2 =9935 3x2,25=49 L5=49,2

14xBD2-315-SB-3 14x650+3x303 14x3,25+

3xBD2-315-SB-1 =10.009 3x1,25=49,25

12xBD2-315-SB-3 12x650+8x303 12x3,25+

8xBD2-315-SB-1 =10.224 8x1,25=49

11xBD2-315-SB-3 11x650+6x495 11x3,25+

6xBD2-315-SB-2 =10.120 6x2,25=49,25

Tabel 3 - Variantele alese a combinatiilor de bare pentru tronsoane;

2. Calculul exact al curentiilor din fiecare bara

Luand in considere ca la punctul (1) s-au obtinut cu aproximare curentii prin cele 5 tronsoane,
trebuie inclus in calcul efectul randamantului (η) asupra curentiilor absorbiti de fiecare consumator,
fapt ce modifica formula de calcul al curentului nominal:

Putere utila Putere mecanica

𝜂= =
Putere consumata Putere electrica
PN
IN =
√3 ⋅UN ⋅cosφ 1 ∙ η
In mod normal, randamantul se obtine ca rezultat a diverselor probe de functionare, dar in cazul
acesta este extras in functie de puterea consumatorului din tabelul urmator:

P[kW 1,1 1.5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55

]
𝜂[%] 74 74 78 80 83 86 87 87 88 88 92 92 92 93 93
Tabel 4 - Randamentul in functie de puterea nominala;

Astfel, puterea instalata si randamentul corespunzator acesteia, pentru fiecare consumator in cele 4
spatii tehnologice se regaseste in urmatorul tabel:

I 𝜂 [%] II 𝜂 [%] III 𝜂 [%] IV 𝜂 [%]

P1 [kW] 5,5 86 17,3 88 27,5 92 40 92
P2 [kW] 4,6 83 12,5 87 22 92 30 92
P3 [kW] 3,5 83 4 83 16,5 88 20 92
Tabel 5 - Puterile instalate si randamentele corespunzatoare acestora;

Curentii de pe fiecare bara, din fiecare spatiu tehnologic (𝐼𝑏𝑖) se obtin prin adunarea curentiilor
nominali ai consumatoriilor (𝐼𝑁𝑖) din fiecare spatiu tehnologic aferent, iar suma curentiilor prin bare
este curentul total, care trece prin bara principala (𝐼𝑏𝑉) :

𝐼b1 = 𝐼N11 + 𝐼N12 + 𝐼N13

8
 5 , 5 ∙1000 5500
IN11= = = 11,12A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 86 494,5351
4 ,6 ∙ 1000 4.600
IN12= = = 9,63A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 83 477,2839
3 , 5 ∙1000 3.500
IN13= = = 7,33A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 83 477,2839
=>Ib1=28,08A
17 , 3 ∙1000 17.300
IN21= = = 34,18A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 88 506,0359
12, 5 ∙1000 12.500
IN22= = = 24,98A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 87 500,2855
4 ∙ 1000 4.000
IN23= = = 8,38A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 83 477,2839
=>Ib2=67,54A
27 , 5 ∙1000 27.500
IN31= = = 51,98A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92 529,0375
22 ∙1000 22.000
IN32= = = 41,58A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92 529,0375
16 , 5 ∙1000 4.000
IN33= = = 32,6A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 88 506,0359
=>Ib3=126,16A
40 ∙ 1000 40.000
IN41= = = 75,6A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92 529,0375
30 ∙1000 30.000
IN42= = = 56,7A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92 529,0375
20 ∙1000 20.000
IN43= = = 37,8A
√3 ∙ 400 ∙ 0 , 83∙ 0 , 92 529,0375
=>Ib4=170,1A
Ib5= Ib1+ Ib2+ Ib3+ Ib4=391,88A

Curentii I II III IV V
IN1i[A] 11,12 34,18 51,98 75,6
IN2i[A] 9,63 24,98 41,58 56,7
IN3i[A] 7,33 8,38 32,6 37,8
Ibi[A] 28,08 67,54 126,16 170,1 391,88

Tabel 6 - Curentii nominali ai consumatoriilor si curentii din bare;

9
 Curent bara [A] Combinatie tip Pret total Lungime finala Lungime impusa
Module bara [€] Bara [m] Bara [m]
7xBD01-40-3-0.5 7x107+2x86,5 7x3+2x2=25
2xBD01-40-2-0.5 =922
Ib1=28,08A 5xBD01-40-3-0.5 5x107+5x86,5 5x3+5x2=25 L1=25,1m
5xBD01-40-2-0.5 =967,5
3xBD01-40-3-0.5 3x107+8x86,5 3x3+8x2=25
8xBD01-40-2-0.5 =1013
12xBD2-100-SB-3 12x243+218 12x3,25+2,25
BD2-100-SB-2 =3134 =41,25
Ib2=67,54A 11xBD2-100-SB-3 11x243+2x218 11x3,25+2x2,25 L2=40,6m
2xBD2-100-SB-2 =3109 =40,25
9xBD2-100-SB-3 9x243+5x218 9x3,25+5x2,25
5xBD2-100-SB-2 =3277 =40,5
9xBD2-160-SB-3 9x295=2655 9x3,25=29,25
Ib3=126,16A 8xBD2-160-SB-3 8x295+265+161 8x3,25+2,25+1,25 L3=29,3m
BD2-160-SB-2 =2786 =29,5
BD2-160-SB-1
8xBD2-160-SB-3 8x295+3x161 8x3,25+3x1,25
3xBD2-160-SB-1 =2843 =29,75
16xBD2-250-SB-2 16x301=4816 16x2,25=36
Ib4=170,1A 15xBD2-250-SB-2 16x301+2x183 15x2,25+2x1,25 L4=35,7m
2xBD2-250-SB-1 =4881 =36,25
14xBD2-250-SB-2 14x301+3x183 14x2,25+3x1,25
3xBD2-250-SB-1 =4763
15xBD2-400-SB-3 15x835=12.525 15x3,25=48,75
Ib5=391,88A 14xBD2-400-SB-3 14x835+637+389 14x3,25+2,25 L5=49,2m
BD2-400-SB-2 =12.716 +1,25=49
BD2-400-SB-1
13xBD2-400-SB-3 13x835+3x637 13x3,25+3x2,25
3xBD2-400-SB-2 =12.766 =49
Tabel 7 - Varianta finala a combinatiilor de tronsoane de bare pe baza curentiilor in functie de
randament.

Dupa cum se poate observa, aparitia unor diferente majore intre tronsoanele alese pe baza
curentiilor calculati in mod preliminar si cele alese pe baza curentiilor in functie de randament se
datoreaza maririi curentiilor ca rezultat al randamentului masinilor electrice folosite, si datorita
incompatibilitatii cutiilor de derivatie necesare pentru utilizarea utilajelor in parametrii nominali,

10
astfel in cazul tronsoanele de bare L2, L3 si L4 se inlocuiesc cu tronsoane formate din bare de
tipodimensiunea BD2, care pot suporta valoarea curentiilor Ib2, Ib3, Ib4, respectiv Ib5.

3. Alegerea din catalog a cutiilor de alimentare, a cutiilor de derivatie si a

elementelor de capat pentru tronsoanele de bare

Din cataloagele oferite, se aleg cutiile de alimentare si elementele de capat necesare,

capabile de a sustine curentii de pe fiecare tronson de bare din fiecare spatiu tehnologic
(𝐼𝑏𝑖), care sa corespunda si sa fie compatibile cu tipo-dimensiuniile de bare folosite (BD01
sau BD2), respectand ordinea de amplasare a acestora:
 Cutiile de alimentare se monteaza la inceputul tronsonului de bare, avand rolul de
alimentare cu energie electrica a consumatoriilor din circuitul electric al fiecarui spatiu
tehnologic.
 Elementele de capat se monteaza la capatul tronsonului, avand rolul de a inchide circuitul,
legatura dintre faze si nulul de lucru.

Nr. Crt Ibi[A] Cod cutie de IN cutie [A]

alimentare
1 Ib1=28,08 BD01 – E 100
2 Ib2=67,54 BD2 – 100 – EE 100
3 Ib3=126,16 BD2 – 160 – EE 160
4 Ib4=170,1 BD2 – 250 – EE 250
5 Ib5=391,88 BD2 – 400 -EE 400

Tabel 8 - Cutii de alimentare

Nr. Crt Ibi[A] Cod element IN cutie [A]

de capat
1 Ib1=28,08 BD01 – FE 100
2 Ib2=67,54 BD2 – 100 – FE 100
3 Ib3=126,16 BD2 – 160 – FE 160
4 Ib4=170,1 BD2 – 250 – FE 250
5 Ib5=391,88 BD2 – 400 – FE 400

Tabel 9 - Elementele de capat.

11
 Pentru alimentarea fiecarui tronson de bare si consumatorii aferenti acestora, este necesara
stabilirea unei legaturi de alimentare de la tronsonul principal la cutiile de alimentare, astfel
e necesara alegerea cutiilor de derivatie, care au acest rol, pastrand in considerare
necesitatea compatibilitatii cu tronsonul principal si cutiile de alimentare, pe care acestea le
conecteaza la reteaua electrica a halei.

Nr. Crt. INii, Ibi [A] Cod cutie derivatie IN cutie [A]
1 IN11=11,12 A BD01-AK01X/2S 16 A
2 IN12=9,63 A BD01-AK1M1/A101 10 A
3 IN13=7,33 A BD01-AK1M1/A101 10 A
4 IN21=34,18 A BD2-AK3X/L40-3 40 A
5 IN22=24,98 A BD2-AK2M2/A323 32 A
6 IN23=8,38 A BD2-AK1/A163 16 A
7 IN31=51,98 A BD2-AK2X/CEE635S33 63 A
8 IN32=41,58 A BD2-AK2X/CEE635S33 63 A
9 IN33=32,6 A BD2-AK3X/L40-3 40 A
10 IN41=75,6 A BD2=AK3X/L80-4 80 A
11 IN42=56,7 A BD2-AK2X/CEE635S33 63 A
12 IN43=37,8 A BD2-AK3X/L40-3 40 A
13 Ib1=28,08 A BD2-AK2M2/A323 32 A
14 Ib2=67,54 A BD2=AK3X/L80-4 80 A
15 Ib3=126,16 A BD2-AK41/GS1 250 A
16 Ib4=170,1 A BD2-AK41/GS1 250 A

Tabel 10 - Cutii de derivatie

4. Alegerea sectiunii cablurilor conductoare conectate la cutiile de derivatie

Datorita faptului ca intregul sistem de alimentare si distributie prin bare capsulate are ca
scop furnizare de energie electrica catre consumatorii folositi in procesul tehnologic, acestia
trebuie conectati la reteaua creata prin cabluri conductoare capabile de sustinere a
curentiilor necesari, atat in legatura dintre consumatori si barele secundare (𝐼𝑁𝑖𝑖), cat si intre
cutiile de derivatie conectate la bara principala si cutiile de alimentare conectate la barele
secundare (𝐼𝑏𝑖 ). Cablurile utilizate pentru indeplinirea acestor criterii sunt cele de tipul
CYYAbY4, cablu de energie cu conductor din cupru, cu izolatie din PVC, manta interioara de

12
 PVC, armatura din banda de otel si invelis exterior din PVC, alcatuit din 4 conductoare, din
care 3 sunt fazele si un nul

Nr. Crt. INii, Ibi [A] Cod conductor Sectiune (mm2) IN cutie [A]
1 IN11=11,12 A CYYAbY4-1,5 1,5 18 A
2 IN12=9,63 A CYYAbY4-1,5 1,5 18 A
3 IN13=7,33 A CYYAbY4-1,5 1,5 18 A
4 IN21=34,18 A CYYAbY4-4 4 34 A
5 IN22=24,98 A CYYAbY4-2,5 2,5 25 A
6 IN23=8,38 A CYYAbY4-1,5 1,5 18 A
7 IN31=51,98 A CYYAbY4-10 10 60 A
8 IN32=41,58 A CYYAbY4-6 6 44 A
9 IN33=32,6 A CYYAbY4-4 4 24 A
10 IN41=75,6 A CYYAbY4-16 16 80 A
11 IN42=56,7 A CYYAbY4-10 10 60 A
12 IN43=37,8 A CYYAbY4-4 4 44 A
13 Ib1=28,08 A CYYAbY4-2,5 2,5 34 A
14 Ib2=67,54 A CYYAbY4-16 16 80 A
15 Ib3=126,16 A CYYAbY4-35 35 130 A
16 Ib4=170,1 A CYYAbY4-70 70 200 A

Tabel 11 - Sectiuniile cablurilor conductoare pentru alimentare.

5. Planul de montaj si lista de componente

Alcatuirea si desenarea planului de montaj (Figura 2) are ca scop evidentierea amplasarii si

pozitionarii elementelor tehnologice in cadrul halei, distingerea dintre spatiile tehnologice si
consumatorii acestore, si componentele care alcatuiesc ansamblul de distributie si
alimentare al energiei electrice, pentru obtinerea unei imagini de ansamblu a intregului
sistem.
Lista de componente are rolul de centralizare a tuturor elementelor necesare pentru
alcatuirea sistemului din planul de montaj, respectand ordinea din acesta, fiind regasit in
tabelul urmator:

13
Poz. Determinare Cod Nr.
Nr. Buc.
1 CUTIE DE BD2-400-EE 1
ALIMENTARE
2 TRONSOANE DE BARE BD2-400-SB-3 14
3 TRONSOANE DE BARE BD2-400-SB-2 1
4 TRONSOANE DE BARE BD2-400-SB-1 1
5 Element de capat BD2-400-FE 1
6 CUTIE DERIVATIE BD2-AK2M2/ 3
A323
7 CUTIE DERIVATIE BD2-AK3X/L80-4 3
8 CUTIE DERIVATIE BD2-AK41/GS1 2
9 CUTIE DE BD01-E 1
ALIMENTARE
10 TRONSOANE DE BARE BD01-40-3-0,5 7
11 TRONSOANE DE BARE BD01-40-2-0,5 2
12 Element de capat BD01-FE 1
13 CUTIE DERIVATIE BD01-AK01X/2S 1
14 CUTIE DERIVATIE BD01-AK1M1/ 1
A101
15 TRONSOANE DE BARE BD2-100-SB-3 11
16 TRONSOANE DE BARE BD2-100-SB-2 2
17 CUTIE DERIVATIE BD2-AK2X/L40-3 3
18 CUTIE DERIVATIE BD2-AK1/A163 1
19 CUTIE DE BD2-160-EE 1
14
 ALIMENTARE
20 TRONSOANE DE BARE BD2-160-SB-3 9
21 Element de capat BD2-160-FE 1
22 CUTIE DERIVATIE BD2-AK2X/ 3
CEE635S33
23 CUTIE DE BD2-250-EE 1
ALIMENTARE
24 TRONSOANE DE BARE BD2-250-SB-2 14
25 TRONSOANE DE BARE BD2-250-SB-1 3
26 Element de capat BD2-250-FE 1
Tabel 12 - Lista de componente

15
16
 6. Calculul si alegerea din catalog a echipamentulor de cuplare si protectie
aferent fiecarui consummator

Pentru protectia sistemului impotriva efectelor daunatoare care pot aparea in timpul exploatarii
(scurtcircuit, suprasarcina, supraincarcare, supracurent la pornire, etc.) sunt necesare atasarea la
sistem a diferitelor echipamente electrice de protectie (sigurante fuzibile, contactoare, relee termice
si disjunctoare), astfel in functie de conditiile de exploatare a utilajelor si a sistemului de alimentare
si destributie cu bare capsulate, se pot utiliza diferite configuratii de echipamente de protectie.

Sigurante fuzibile:
 Dispozitive de protectie utilizate in circuitele electrice pentru a preveni daunele cauzate de
curentul electric excesiv, proiectate sa se topeasca si sa intrerupa circuitul in cazul in care
curentul depaseste o anumita valoare, protejand astfel echipamentele si cablurile de
suprasarcina si scurtcircuit.
 Compuse din fuzibil, partea sensibila a sigurantei care se topeste la o anumita valoare a
curentului, realizat dintr-un material conductor cu punct de topire scazut, si carcasa
sigurantei, care contine elementul de fuziune si asigura izolarea electrica a acestuia fata de
mediul inconjurator, confectionata din sticla, ceramica sau material plastic.
 Pentru atasarea la sistem a sigurantei, trebuie considerate conditiile de operare si
compatibilitatea acesteia la atasare in soclu si cu piesa de calibrare, daca aceasta e
necesara.
 Caracterizate de curent nominal, valoarea curentului la care siguranta poate functiona in
mod normal fara a se declansa si timpul de declansare, durata necesare pentru topirea
fuzibilului in conditii de suprasarcina sau scurtcircuit, care poate varia in functie de tipul de
siguranta, aplicatie sau consummator.
 La functionarea in conditii de scurtcircuit, procesul de incalzire al fuzibilului se considera
adiabatic deoarece durata intreruperii curentilor de scurtcircuit este foarte mica.
 Functionarea in conditii de suprasarcina este in general nedorita, aceasta revenind releelor
si declansatoarelor bimetalice, astfel pentru o operare corespunzatoare impreuna cu
acestea, trebuie cunoscuta caracteristica de protectie a sigurantelor (timpul de functionare),
deoarece suprasarcinile sunt caracterizate de curenti relativ superiori (1-1.6𝐼𝑁 ), actionarea
sigurantei devenind lenta.
 Dupa caracterul constructiv, se pot distinge sigurantele cu cutite, folosite in mediu
industrial, cu suruburi, folosite la fixarea acestora, tubulare si cele cu filet, iar clasificate
dupa timpul de actionare, acestea pot fii lente, folosite pentru protectia motoarelor
asincrone, lente-rapide, rapide si ultrarapide, folosite pentru protectia semiconductoarelor.

17
 Figura 4 – Siguranta fuzibila cilindrica (CC) Figura 5 – Patron siguranta fuzibila
(CA)

Contactoare:

 Aparat de comutatie cu actionare mecanica, electromagnetica sau pneumatica, cu o singura

pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe curentii in conditii normale de
exploatare ale unui circuit, inclusiv curentii de suprasarcina, folosite in cazurile unde
conectarea si deconectarea are loc in mod frecvent, cum ar fi instalatiile electrice de forta.
 Functioneaza prin conectarea circuitului la primirea unei comenzi si mentinerea conexiunii pe
durata comenzii, pana la intreruperea aceseia, revind in repaus, comanda contactoarelor
realizandu-se prin alimentarea infasurarilor de excitatie cu ajutorul unui buton, buton dublu de
comanda care are si un buton pentru decuplare, la alimentare folosindu-se contactul normal-
deschis iar la decuplare cel normal-inchis.
 Acestea se impart in mai multe categorii, in functie de conditiile de explatare, diversificanduse
in contactoare pentru curent continuu sau alternativ, mono sau multifazice, si contactoare cu
miscare de translatie sau rotatie, folosite datorita arcului electric a curentului continuu, care in
aceste conditii este stins mai greu.
 In afara contactelor principale, se regasesc contactele secundare, ale bobinei de actionare,
contactele auxiliare, care comuta impreuna cu cele principale, cu rolul de semnalizare a pozitiei
de inchis sau deschis a contactorului prin alimentarea unor becuri, si camerele de stingere ale
arcului electric prin suflaj.
 In schemele electrice, legatura mecanica dintre contactele unui contactor si electromagnet
sunt simbolizate printr-o bobina, evidentiata prin gruparea contactelor in jurul bobinei, unite
de linia intrerupta, bobinele contactoarelor fiind interschimbabile usor, pentru a putea utiliza la
un contactor la alimentarea prezenta.
 Caracterizate de tensiunea nominala, dupa care se dimensioneaza izolatia aparatului si
distantele pentru strapungere sau conturare, curentul nominal, suportat de circuitul principal
fara aparitia incalzirii, si frecventa de actionare, numarul de actionari posibile intru-un interval
de timp.
 Printre contactoarele existente, se pot recunoaste contactoarele TCA, de curent alternativ cu
miscare de translatie tripolare, BC, bipolare de curent continuu, si MC, monopolare cu miscare
de rotatie in curent continuu, acestea fiind utilizate in aplicatii pentru comanda iluminarii,
interschimbarea intre combinatiile stea-triunghi sau contactor-inversor, comutarea frecventei
unei retele sau reversarea motoarelor.

18
 Figura 6 – Schema electrica a contactorului (Fig. 7) Figura 7 – Contactor trifazic
(CA)

Relee termice:
 Releul simplu este un simplu intrerupator electromecanic, alcatuit dintr-un electromagnet si un
set de contacte si este folosit la comandarea puterilor mari.
 Protejeaza impotriva suprasarcinilor de durata, functionand prin indoirea lamelelor bimetalice
interne la trecerea curentiilor, iar la cresterea excesiva a acestora, in caz de avarie a
consumatoriilor, curentul termic creste proportional si aceasta provoaca o indoire lamelelor
bimetalice, pana la intreruperea contactelor care asigura legatura la retea cand valoarea limita
este depasita.
 Permite protectia impotrica suprasarciniilor, defectelor cu origine mecanica, caderilor de
tensiune, dezechilibrarii fazelor, si lipsa sau caderea unei faze prin supravegherea curentului care
trece prin conductoarele de alimentare, astfel fac parte din grupa dispozitivelor de protectie
dependente de current.
 Caracterizat de intensitatea maxima suportata de contactele de putere (curentul de reglaj),
tensiunea maxima de izolatie intre contactele de putere, numarul si tipul de contacte,
reanclansare manuala sau automata, compensarea termica sau absenta acesteia, si timpul de
declansare, dependent de intensitatea curentului si preincarcarea releului, valoarea acesteia fiind
situata sub cea a timpului de avarie a izolatiei motorului.
 Pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit dar si pentru protectia la tensiune minima se
poate folosii releul electromagnetic, alcatuit din bobine parcurse de curentul supravegheat

19
 dispuse pe miez magnetic, cu o armatura mobila, un resort si unul sau mai multe contacte
electrice.

Figura 8 – Releu termic

Disjunctoare:
 Asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor (disjunctorul termic), scurtcircuitelor
(disjunctorul electromagnetic), defectelor de izolatie (disjunctorul diferential), prin intermediul
releelor termice si/sau electromagnetice incorporate, care indeplinesc stabilesc, suporta si
intrerup curenti normali si curenti de scurtcircuit, similar cu sigurantele fuzibile fara ca actionarea
acestora sa duca la distrugerea lor, cu o eficienta ridicata din punctul de vedere al protectiei, cu
capacitatea de a supraveghea unul sau mai multi parametri iar pe o perioada limitata, acestea
pot suporta un timp determinat o suprasarcina.
 Caracterizate de tensiunea si curentul nominala suportata de aparat, curentul de reglaj suportat
fara a declansa, curentul de rupere care provoaca declansarea, capacitatea de rupere, cel mai
mare curent de scurtcircuit pe care disjunctorul il poate intrerupe, capacitatea de limitare care
impiedica trecerea unui curent inferior celui de scurtcircuit, si numarul de poli.
 Disjunctorul termic este folosit pentru asigurarea protectiei conductoarelor unui circuit impotriva
suprasarcinilor prin incalzirea unui bimetal la treversarea curentului prin aparat, iar la incalzirea
excesiva, acest bimetal se declanseaza si provoaca o intrerupere a curentului, dar este
caracterizat de timpi de reactive mari care duc la reactii lente.
 Disjunctorul magnetic este folosit pentru asigurarea protectiei impotriva defectelor, suprasarcinii,
scurtcircuitul si lipsa de tensiune, prin detectia defectelor la scaderea impedantei circuitului pana
la valoarea admisa, moment in care armatura mobile este atrasa de miezul bobinei care duce la
intreruperea instantanee a circuitului.
 Disjunctorul electromagnetic care este un hibrid intre disjunctorul termic si magnetic pentru
protectia la scurtcircuit si termic pentru protectia la suprasarcina.
 Disjunctorul diferential asigura protectia oamenilor la contactul indirect cu circuitul retelei si
poate fii folosit ca protectie suplimentara a echipamentelor contra curentilor de fuga generati de
un contact imperfect sau de un defect a izolatiei.
 Pe suprafata disjunctorului se poate observa un buton, care la actionare, inchide contactul si se
stablieste o conexiune intre bare si contactorul, si un buton de reglaj, care controleaza valoarea
de declansare a contactelor la curentul de reglaj, iar in interiorul acestuia sunt pozitionate doua
declansatoare, primul la suprasarcina (0.6-1IN) şi al doilea la scurtcircuit (14IN).

20
Figura 9 – Disjunctor tip PKZM0 Figura 10 – Schema disjunctor

Variante de configuratii a echipamentelor de protectie

Varianta 1 – Configuratie: siguranta fuzibila – contactor – releu termic

In aceasta varianta, siguranta fuzibila asigura protectia impotriva curentiilor de scurtcircuit in

timp ce releul termic protejeaza impotriva curentiilor de suprasarcina iar contactorul realizeaza
cuplarea la retea a consumatorului, in modul prezentat in figura urmatoare:

Figura 11 – Schema monofilara a variantei 1

Pentru protejarea adecvata a consumatorului, siguranta fuzibila trebuie dimensionata in mod

adecvat pentru curentul nominal prin fuzibil (𝐼𝑛𝑓) care variaza in functie cu raportul dintre
curentul de pornire (𝐼𝑝), care e considerat a fiind in contextul actual de 7 ori mai mare ca si
curentul nominal (𝐼𝑁), si coeficientul de siguranta (𝐶 ), care la randul acestuia depinde de durata,
timpul si numarul de porniri a consumatorului.

21
 Pentru o aproximare estimativa a coeficientului de siguranta, trebuie considerati parametrii
generali ai consumatorului dupa urmatoarele categorii:
 C = 2.5 la porniri usoare si rare (𝑡 < 5𝑠 ) ⇒ la puteri nominale 𝑃 ≤ 5𝑘𝑊;
 C = 1.6...2 la porniri usoare si rare (𝑡 = 5 … 10𝑠 ) ⇒ la puteri nominale 𝑃 = 5. .25𝑘W;
 C = 1.5 la porniri usoare si rare (𝑡 > 10𝑠 ) ⇒ la puteri nominale 𝑃 ≥ 25𝑘W;
Pentru dimensionarea corecta a contactorului trebuie considerata valoarea curentului nominal
(𝐼𝑁) care il parcurge, valoarea acestuia necesitand includere in gama de curenti pe care acesta il
poate suporta, astfel se alege un contactor cu o valoare maxima superioara apropiata curentului
nominal, iar pentru dimensionarea releului termic in functie de consumator e necesara
determinarea valoriilor curentiilor de suprasarcina (𝐼𝑠𝑠), care similar cu contactorul, este ales
astfel incat curentul de suprasarcina sa fie inclus in gama de curenti suportati, cu valoare maxima
superioara apropiata acestuia, care este calculat folosind formula urmatoare:

Varianta 2 - Configuratie: Disjunctor – Contactor

Dupa cum a fost mentionat anterior, disjunctorul electromagnetic este un aparat de siguranta
care asigura protectia impotriva suprasarciniilor si scurtcircuitelor, fiind un hibrid intre
disjunctorul termic, care functioneaza prin incalzirea unui bimetal la treversarea curentului prin
aparat, iar la incalzirea excesiva, acest bimetal se declanseaza si provoaca o intrerupere a
curentului, si disjunctorul magnetic, care detecteaza defectele de circuit prin scaderea
impedantei circuitului pana la valoarea admisa, moment in care armatura mobile este atrasa de
miezul bobinei care duce la intreruperea instantanee a circuitului.
Dupa cum se poate observa si din figura 12, acesta asigura protectia la scurtcircuit si
suprasarcina, la praguri diferite, in functie de valoarea curentuliilor care parcurg aparatul, care
pot avea valori intre 0.6 si 1 din valoarea curentului nominal (𝐼N) in conditii de suprasarcina, si
valori de pana la 14 ori curentului nominal in conditii de scurtcircuit, dar in functie de tipul sau
modelul disjunctorului folosit, pragurile de declansare pot fi ajustate pentru a marii sau micsora
zonele de declansare.

Figura 12 – Caracteristica de declansare a unui disjunctor

22
In aplicatia curenta, se considera folosirea disjunctoarelor de marca Moeller, de tip PKZM0,
PKZM4 si NZM7 pentru dimensionarea corecta a protectiei in functie de valoriile posibile a
curentiilor de suprasarcina sau scurtcircuit produse de consumator, asigurandu-se o gama larga
curenti pentru protejare a diversilor consumatori, folosind contactoarele mentionate in Varianta
1.
Disjunctoarele de tip PKZM0 opereaza la curenti nominali situati intre 0.21 si 25A la o putere
nominala de utilizare situata intre 0.06 si 12.5kW, cu un domeniu de reglaj al declansatorului de
sarcina intre 0.1 si 25A, care poate fi reglat la o valoare intre 0.6 si 1 din valoarea curentului
nominal neintrerupti (𝐼𝑢) si declansator de scurtcircuit fix setat la o valoare de 14 ori mai mare
decat valoarea curentului nominal neintrerupti (𝐼𝑢), cu o capacitate de rupere de 16kA la 415V,
sensibil la pierderea fazelor.
Disjunctoarele de tip PKZM4 opereaza la curenti nominali situati intre 11.3 si 63A la o putere
nominala de utilizare situata intre 5.5 si 34kW, cu un domeniu de reglaj al declansatorului de
sarcina intre 10 si 63A, care poate fi reglat la o valoare intre 0.6 si 1 din valoarea curentului
nominal neintrerupti (𝐼𝑢) si declansator de scurtcircuit fix setat la o valoare de 14 ori mai mare
decat valoarea curentului nominal neintrerupti (𝐼𝑢), cu o capacitate de rupere de 50kA la 400V,
sensibil la pierderea fazelor.
Disjunctoarele de tip NZM7 opereaza la curenti nominali neintrerupti (𝐼𝑢) de pana la 250A, cu
declansatoare reglabile pentru suprasarcina si scurtcircuit, utile in protectia trensformatoarelor,
motoatelor si generatoarelor, pana la tablouri si cabluri electrice.

Varianta 3 – Configuratie: Disjunctor debrosabil – Contactor

Diferenta intre varianta anterioara si cea curenta, este faptul ca in loc de disjunctoarele normale,
in aceasta varianta se folosesete disjunctoare debrosabile, care ofera posibilitatea de a fii
inlocuite, folosind un sistem de cuple pentru extragerea si schimbarea blocuriilor in cazul
defectelor sau daunelor aparute in timpul explotarii consumatoriilor.
Disjunctoarele de tip PKZM2 opereaza la curenti nominali de utilizare de 40A, cu o capacitate de
rupere de 30.3kA la 400V, cu declansatoare reglabile pentru suprasarcina si scurtcircuit, si
sensibil la pierderea fazelor.

23
Figura 13 – Modularitatea disjunctorelor de tip PKZM

24
Nr. Siguranta fuzibila – Disjunctor - Disjunctor debrosabil -
Crt Cosumatori Contactor - Releu Contactor Contactoar
Releu
Siguranta fuzibila Contactor termic Contactor Contactor
Iss Piesa Iss Disjunctor
P[kW] In [A] Ip [A] C Inf [A] Soclu Capac Fuzibil I Cod Cod Disjunctor I Cod I
[A] calibrare [A] debrosabil
Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-BD2/ 10 - Z00- PKM0-16/ PKZ2/ZM-
1 5,5 11,12 77,84 2 38,92 13,34 12 DIL00AM-10 12 DIL00AM-10 12 DIL00
SOCKEL/3 PE-50 SIKA SE-50 16 16 S00-11 16
Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-BD2/ 10 - Z00- PKM0-16/ PKZ2/ZM-
2 4,6 9,63 67,41 2,5 26,96 11,55 12 DIL00AM-10 12 DIL00AM-10 12 DIL00
SOCKEL/3 PE-35 SIKA SE-35 16 16 S00-11 16
Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-BD2/ 5- Z00- PKM0-16/ PKZ2/ZM-
3 3,5 7,33 51,31 2,5 20,52 8,79 8,8 DIL00AM-10 8,8 DIL00AM-10 8,8 DIL00
SOCKEL/3 PE-25 SIKA SE-25 10 10 S00-11 10
NH- 40 - Z1-
4 17,3 34,18 239,26 1,8 132,92 41,01 LTS 160/00 36 DIL1AM/22 PKZM4-58 36 DIL1AM/22 36 DIL1A
00/160 57 57
NH- 24 - Z1- PKZ2/ZM-
5 12,5 24,98 174,86 1,7 102,85 29,97 LTS 160/00 30 DIL1AM/22 PKZM4-40 30 DIL1AM/22 30 DIL1A
00/160 40 40 32
Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-D02/ Z7-BD2/ 10 - Z00- PKM0-16/ PKZ2/ZM-
6 4 8,38 58,66 2,5 23,40 10,05 8,8 DIL00AM-10 8,8 DIL00AM-10 8,8 DIL00
SOCKEL/3 PE-25 SIKA SE-25 16 16 S00-11 16
NH- 60 - Z1-
7 27,5 51,98 363,86 1,5 242,57 62,37 LTS 250/1 58 DIL2AM/22 NZM7-80S 58 DIL2AM/22 58 DIL2A
1/250 75 75
NH- 40 Z1-
8 22 41,58 291,06 1,5 194,04 49,89 LTS 250/1 43 DIL2AM/22 PKZM4-58 43 DIL2AM/22 43 DIL2A
00/160 - 57 57
NH- 24 - Z1- PKZ2/ZM-
9 16,5 32,6 228,2 1,8 126,77 39,12 LTS 160/00 36 DIL1AM/22 PKZM4-40 36 DIL1AM/22 36 DIL1A
1/250 40 40 40
NH- 70 - Z5-
10 40 75,6 529,2 1,5 352,8 90,72 LTS 400/2 85 DIL3AM85/22 NZM7-100S 85 DIL3AM85/22 85 DIL3A
2/400 100 100
NH- 60 - Z1-
11 30 56,7 396,9 1,5 264,6 68,04 LTS 400/2 58 DIL2AM/22 NZM7-80S 58 DIL2AM/22 58 DIL2A
2/400 75 75
NH- 40 - Z1-
12 20 37,8 264,6 1,9 139,26 45,36 LTS 160/00 43 DIL2AM/22 PKZM4-58 43 DIL2AM/22 43 DIL2A
00/160 57 57

25
26
 7. Instalatia electrica pentru prize si iluminat

Pentru a se asigura alimentarea grupului de prize industriale din hala, circuitele de iluminat si prizele
aferente birourilor, precum si circuitele apartamentului de la etaj, alcatuit din 2 camere, o bucatarie
si o baie, trebuie realizata dimentionarea tabloului de distributie general care sa contina urmatoarele
consideratii generale:

 La consumatorii alimentati direct de la retea, instalatia se executa direct in distributie

monofazata pentru curentipana la 30 A si trifazata pentru situatia in care curentul in regim
monofazat depaseste 30 A.
 Instalatiile electrice interioare se alimenteaza din reteaua publica de joasa tensiune prin
disjunctor de bransament.
 Circuitele de iluminat normal sunt distincte de circuitele de prize.
 Circuitele si dozele de iluminat normal sunt distincte de cele ale iluminatului de siguranta.
 Sarcina se va repartiza pe cele trei faze, cat mai egal pentru a evita dezechilibrarea retelei.
 La prizele monofazate se va considera o putere instalata pe circuit de 2kW, iar in locuinta,
receptoarele cu putere maxima de 2.5 kW (masina de spalat, instalatie de climatizare)
trebuie prevazut un circuit de prize separate.
 Spatiile de locuit trebuie echipate cu cel putin 2 prize in fiecare incapere.
 Intreruptoarele, comutatoarele si butoanele de sonerie se monteaza numai pe
conductoarele de faza.
 Stabilirea numarului de circuite de iluminat normal:
 In conditia de a nu se depasi o putere totala instalata de 3kW pe un circuit
monofazat si 8kW pe unul trifazat, cu exceptia circuitelor de lumina din locuinte
unde puterea totala pe un circuit de lumina este de 1.5kW, in cazul in care puterea
instalata pe apartament e pana la 9kW.
 Numarul maxim de corpuri de iluminat racordate la o faza este de maxim 30, la
instalatiile de iluminat industriale, iar in locuinta, un circuit de lumaina va fi incarcat
cu maxim 12 corpuri de iluminat, exceptie fiind circuitele de din spatiile comune, la
care admit 15 corpuri de iluminat.
 Un corp de iluminat se racordeaza la o singura faza chiar daca e prevazut cu mai
multe lampi si se recomanda corpurilor de iluminat cu lampi fluorescente amplasate
in vecinatate de la faze diferite pentru diminuarea efectului stroboscopic.

Notiunea de protectie diferentiala reprezinta unul sau mai multe dispozitive de masurare care are
functia de a detecta o diferenta intre curentul de intrare si cel de iesire dintr-o anumita parte a
instalatiei, in timp ce protectia diferentiala reziduala este protectia impotriva acelui curent de defect,
numit si curentul diferential rezidual (𝐼Δ), care nu se inchide la sursa prin conductoare active, ci pe un
traseu anormal constituit in general din diverse elemente conductoare (carcasa metalica, corpul unei
persoane, pamant).

27
 Tabloul de distributie general

Se va alimenta in distributie trifazata, direct de la retea, pentru prize industriale, birouri si

apartamente, deoarece curentul in regim monofazat nu depaseste de 30 A iar printr-un disjunctor
diferential de bransament, de tip 3P + N, de 32 A cu 𝐼𝑑 = 30 mA, se vor alimenta cele 4 grupuri de
prize monofazate din hala, distribuite uniform pentru asigurarea unei incarcari echilibrate, asigurand
pe fiecare grup de prize un consum de 2,5 kW protejate de cate un disjunctor diferential de 16A, pe
un conductor tip 3x2.5𝑚𝑚2 , circuitul de iluminat folosind un conductor de tip 3x1.5 𝑚𝑚2 .

Tabloul electric pentru birouri

Este alimentat de la sistemul trifazat printr-un disjunctor diferential de 3P+N de 25A cu 𝐼𝑑 = 30 mA,
care alimenteaza circuitele de iluminat apartamentul si separat in baie prin disjunctoare diferentiale
de tip 1P+N de 16A, pe un conductor de tip 3x1.5𝑚𝑚2 , cu prizele si climatizarea repartizate pe
conductoarele de tip 3x2.5𝑚𝑚2 conectate separat prin disjunctoare diferentiale de tip 1P+N de 16A.

Figura 14 – Schema unui dispozitiv diferential rezidual ;Figura 15 – Simboluri tablou electric

28
Figura 16 – Tablou electric de distributie general

29
 Aspecte privind implicarea C.E. in posibilitatea blocarii calculatoarelor,
retelelor de echipament informatic & palpairii ecranelor acestora

Explicitarea diferentelor dintre nulul de protectie (N) si nulul de lucru (PN):

 Conductorul PE asigura legatura la pamant (ideal 0Ω ) a aparatelor, echipamentelor si

instalatiilor electrice a caror componente sunt accesibile peronalului uman de deservire ,
care se pot afla acidental incarcate cu o anumita sarcina electrica (carcase masini electrice,
transformatoare, electrcasnice, tabloul general de distributie si cel de forta, etc.
 Scopul initial al legarii la pamant a protectiei:

 Asigurarea protectiei bunurilor (necesita existenta unei cai de curent cu o sectiune mare si o
impedanta relativ scazuta la frecventele fundamentale) astfel incat tensiuniile aparute in
conditiile unui curent de defect mare sa nu fie periculoase.
 Este usor sa se realizeze o legatura la pamant sigura cu o impedanta mica, unde se necesita
un conductor cu o conductivitate mare, rezistent la coroziune (cuplu perfect), ingropat in sol
la o adancime suficienta pentru a nu ingheta sau functiona intr-un mediu foarte uscat.
 Nulul de lucru se aplica in situatia unui sistem trifazat legat in stea si la care consumatorii
sunt monofazati, prin care se va inchide curentul, intre o faza si nulul de lucru.
 Referitor la curentul din nulul de lucru, se fac urmatoarele precizari:
 Acest curent rezulta ca suma fazoriala a curentiilor de linie, in cazul unei sarcini
liniarea monofazate (necapacitive si neinductive) repartizate simetric astfel incat sa
rezulte un sistem trifazat simetric de curenti sinusoidali, a caror suma fazoriala este 0
(𝐼𝑁 = 0).
 In situatia in care pe fiecare faza sunt consumatori diferiti dar liniari, curentul de nul
e diferit de 0 dar are o valoare relativ redusa.
 Daca sarcina e neliniara (PC, redresoare monofazate, etc.) chiar daca e echilibrata pe
cele 3 faze, 𝐼𝑁 va avea o valoare importanta.
 La curenti sinusoidali, curentii de rang 3 si armonicile acestuia ale curentiilor de faza,
au toate aceeasi faza (de segvanta omopolara) si se aduna aritmetic, nu fazorial, din
aceasta cauza 𝐼𝑁 va avea o valoare considerabila (1.6...1.7𝐼𝑓).
 La cladiri multietaj cu conductoare PE radiale lungi apare fenomentul de rezonanta
corespunzatoare lui 2/p4, corespunzator etajului respectiv apar si diferente de
potential (Δ𝑈 ).
 Reteaua tip plasa Cu (de cupru) asigura o infinitate de cai de curent cu diferite
lungimi echivalente, conexiunea la masa realizandu-se cu o impedanta scazuta
pentru diferite frecvente, ceea ce e un bun plan echipotential.

30
8.1 Calculul puterii reactive necesare pentru compensarea factorului de putere
de la cos 𝜑1 = 0.83 la cos 𝜑2 = 0.95

Determinarea puterii reactive pentru compensarea consumatoriilor este necesara pentru reducerea
consumului si costurilor de exploatare a utilajelor, survenite din partea furnizorului de energie
electrica, din moment ce puterea electrica reactiva este contorizata si necesita plata aditionala,
deoarece absorbtia acesteia de la reteaua locala are efecte si consecinte negative asupra retelei de
transport si distributie a energiei electrice, si a consumatoriilor din aval si amonte fata de hala.

𝑄 = 𝑃𝑎 ⋅ (𝑡𝑎𝑛𝜑1 − 𝑡𝑎𝑛𝜑2 )

𝑄 − 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟;

Pa − 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢i;

tan 𝜑1 − tan𝑔𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒 cos 𝜑1 = 0.83;

tan 𝜑2 − tan𝑔𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒 cos 𝜑2 = 0.95;

Din aceasta relatie se poate deduce ca relatia depinde de concomitenta motoarelor in functionare,
astfel se merge pe principiul puterii reactive constante, din moment ce factorul de putere individual
al consumatoriilor este necunoscut, ca urmare pentru determinarea puterii reactive maxime (𝑄𝑚𝑎𝑥)
se insumeaza puteriile utilizate ale consumatoriilor, aflati prin utilizarea formulei urmatoare:

Pai - 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙;

Pni - 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙;
𝜂i - 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑣𝑖𝑑𝑢𝑎l;

P1n 5,5 P7n 27 ,5

Pa1 = η 1 = 0 , 86 = 6,395kW; Pa7 = η 7 = 0 , 92 = 29,891kW;

P2n 4,6 P8n 22

Pa2 = η 2 = 0 , 83 = 5,542kW; Pa8 = η 8 = 0 , 92 = 23,913kW;

P3n 3 ,5 P 9n 16 , 5
Pa3 = η 3 = 0 , 83 = 4,216kW; Pa9 = η 9 = 0 , 88 = 18,75kW;

P 4n 17 , 3 P 10 n 40
Pa4 = η 4 = 0 , 88 = 19,659kW; Pa10 = η 10 = 0 , 92 = 43,478kW;

P5n 12 ,5 P 11n 30
Pa5 = η 5 = 0 , 87 = 14,367kW; Pa11 = η 11 = 0 , 92 = 32,608kW;

P6 n 4 P 12 n 20
Pa6 = η 6 = 0 , 83 = 4,819kW; Pa12 = η 12 = 0 , 92 = 21,739kW;

31
 12

Pa =∑ Pai = 225,377kW
1

Nr. Pni(kW) 𝜂i(%) Pai(kW)

consumator
i
1 5,5 86 6,395
2 4,6 83 5,542
3 3,5 83 4,216
4 17,3 88 19,659
5 12,5 87 14,367
6 4 83 4,819
7 27,5 0,92 29,891
8 22 0,92 23,913
9 16,5 0,88 18,75
10 40 92 43,478
11 30 92 32,608
12 20 92 21,739

Tabel 15 - Puteriile electrice ale consumatoriilor;

Q = Pa ∙( tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 225,377 ∙ (0,672004 – 0,328684) = Q = 77,529kVAr

Stabilirea valoriilor treptelor de compensare

Pentru folosirea unui sistem de cuplare individual in trepte a condesatoarelor de compensare,

trebuie dimensionata bateria de condensatoare de compensare comparativ cu valoarea puterii
reactive (Q) rezultata anterior, prin alegerea configuratiei de condensatoare individuale, regasite in
tabelul urmator, astfel incat valoarea rezultata sa fie cat mai apropiata cu cea care necesita
compensatie, diferenta dintre acestea reprezentand eroarea de compensare (e).

32
Tabel 16 - Valoriile individuale ale condensatoarelor de compensare.

Figura 17 – Configuratia bateriei de condensatoare pentru

compensare.

C 4 ∙ C 4 16 ,7 ∙ 16 , 7 278 , 89
Q1 = = = = 8,35 kVAr
C 4 +C 4 16 ,7 +16 , 7 33 , 4
C 7 ∙C 7 30∙ 30 900
Q2 = = = = 15 kVAr
C 7+C 7 30+30 60
Q3 = 21kVAr

Q4 = 33,3kVAr

Qr = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 = 77,65kVAr

Eroarea de compensare (e) ca urmare a conectarii bateriei de condensatoare este:

e = Qmax – Qr = 77,52 -77,65 = -0,13kVAr

Alegerea transformatorului de alimentare

Dimensionarea transformatorului de alimentare se face in functie de valoarea puterii active (𝑃𝑎)

calculate la punctul anterior, in raport cu factorul de putere al halei (cos 𝜑1), pentru calculul puterii
aparente totale, folosind valoarea acesteia pentru selectarea unui transformator superior valorii
calculate, din tabelul urmator:

33
Tabel 17 - Parametrii transformatoarelor de alimentare.

Pa 225,377
Snecesar = = = 271,538kVA
cosφ 1 0 , 83
Ca urmare a calculului de determinare a puterii aparente totale necesare (𝑆𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟) pentru alimentarea
tuturor consumatoriilor conectati la reteaua halei, e necesara suportarea unei valori de 271,538kV,
astfel se alege transformatorul numarul 6, care debiteaza o putere aparenta totala de 315kVA, cu un
curent nominal de 455A si o tensiune de scurtcircuit de 4%.

Conectarea bateriei de condensatoare se face prin contactoare speciale (Figura 18), care contin
rezistente cu descarcare rapida (R1) care elimina pericolul de schimbare rapida a polaritatii la
inchideri rapide si repetare, si rezistente bobinate, care se inchid prin contactele ND in avans si
limiteaza curentul absorbit la conectarea bateriei de condensatoare.

Figura 18 – Configuratia bateriei de condensatoare pentru compensare.

8.2 Calculul puterii aparente la scurtcircuit (𝑆𝑠𝑐) si a frecventei de rezonanta (𝑓𝑟) a

instalatiei in prezenta treptelor bateriilor de condensatoarelor de compensare

Conectarea bateriilor de condensatoare pentru compensarea puterii reactive la reteaua electrica

invoca probleme critice daca in retea este prezenti curenti armonici cu regim deformant, care au o

34
frecventa de rezonanta proprie si produc fenomenul de rezonanta armonica, ducand la amplificarea
regimului deformant cu o crestere semnificativa a tensiunii armonice pe bare si a curentiilor din
inaintea acestora, respectiv in retea, producand o deteriorare a condensatoarelor, care pe termen
indelunat pot duca la avarii si daune majore, atat pentru utilaje cat si pentru personalul care le
opereaza.

Acest fenomen e datorat circuitului RLC, creat de capacitatea (C) la conectarea condensatoarelor de
compensare, impreuna cu secundarul transformatorului (L) la caracterul rezistiv al retelei (R), caruia ii
corespunde o frecventa de rezonanta (𝑓𝑟 ), dependenta de puterea aparenta la scurtcircuit (𝑆𝑠𝑐) a
barelor de joasa tensiune si a puterea reactiva a condensatoarelor de compensare (𝑄𝑟 ).

Din formulele enuntate anterior, se poate observa variatia puterii reactiva, astfel in functie de
numarul de consumatori activi, frecventa de rezonanta are valori diferite, valoriile nocive si
periculoase fiind celor in apropierea multipliilor de 50, in intervalul 250 si 450Hz, numita si plaja de
sensibilitate.

Pentru determinarea frecventelor de rezonanta a retelei in prezenta condensatoarelor de

compensare, se va considera o conectare treptata a consumatoriilor la retea, incepand cu puterea
activa a primului consumator (𝑃𝑎1) si adaugand ceilalti condumatori treptat, pana se ajunge la
puterea maxima, suma totala a consumatoriilor, in aceasta perioada, determinandu-se puterea
reactiva (𝑄𝑟 ) si frecventa de rezonanta.

𝑃𝑎1 = 6.395𝑘W
𝑄1 = 𝑃𝑛1 ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 6.395 ⋅ (0,672 – 0,328) = 2,199kW

𝑓𝑟1 = 50
√ Ssc
Q1
= 50
√7735000
2199
= 2965,42Hz

𝑄2 = (𝑃𝑛1 + 𝑃𝑛2) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 4,106kW

𝑓𝑟2 = 50
√ Ssc
Q2
= 50
√7735000
4106
= 2170,15Hz

𝑄3 = (𝑃𝑛1 + 𝑃𝑛2 + 𝑃𝑛3) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 5,556kW

𝑓𝑟3 = 50
√ Ssc
Q3
= 50
√7735000
5556
= 1865,6Hz

35
𝑄4 = (𝑃𝑛1 + 𝑃𝑛2 + 𝑃𝑛3 + Pn4) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 12,319kW

𝑓𝑟4 = 50
√ Ssc
Q3 √
= 50
7735000
12319
= 1251,88Hz

𝑄5 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛5) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 17,261kW

𝑓𝑟5 = 50
√ Ssc
Q5 √
= 50
7735000
17261
= 1058,44Hz

𝑄6 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛6) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 18,919kW

𝑓𝑟6 = 50
√ Ssc
Q6 √
= 50
7735000
18919
= 1010,99Hz

𝑄7 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛7) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 29,201kW

𝑓𝑟7 = 50
√ Ssc
Q7 √
= 50
7735000
29201
= 813,76Hz

𝑄8 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛8) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 37,427kW

𝑓𝑟8 = 50
√ Ssc
Q8 √
= 50
7735000
37427
= 718,79Hz

𝑄9 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛9) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 43,877kW

𝑓𝑟9 = 50
√ Ssc
Q9 √
= 50
7735000
43877
= 663,86Hz

𝑄10 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛10) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 58,834kW

𝑓𝑟10 = 50
√ Ssc
Q 10
= 50
√
7735000
58834
= 573,3Hz

𝑄11 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛11) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 70,051kW

𝑓𝑟11 = 50
√ Ssc
Q 11
= 50
√
7735000
70051
= 525,4Hz

𝑄12 = (𝑃𝑛1 + … + 𝑃𝑛12) ⋅ (tan 𝜑1 − tan 𝜑2 ) = 77,529kW

𝑓𝑟12 = 50
√ Ssc
Q 12
= 50
√
7735000
77529
= 499,42Hz

Nr. Crt Pa[kW] Qr[kVAr] fr[Hz]

1 6,395 2,199 2965,42
2 5,542 4,106 2170,15
3 4,216 5,556 1865,6
4 19,659 12,319 1252,88
5 14,367 17,261 1058,44
6 4,819 18,919 1010,99
7 29,891 29,201 813,76

36
 8 23,913 37,427 718,79
9 18,75 43,877 663,86
10 43,478 58,834 573,3
11 32,608 70,051 525,4
12 21,739 77,529 499,42

Tabel 18 - Valoriile consumatoriilor la conectarea treptata.

Figura 19 – Dependenta frecventei de rezonanta de puterea active.

8.3 Determinarea zonei de sensibilitate armonica a instalatiei electrice din hala si stategiile
de evitare a frecventei de rezonanta armonica

Compensarea factorului de putere in prezenta armonicilor sau a consumatoriilor neliniari creeaza

multiple efecte nocive care dauneaza atat retelei cat si consumatoriilor, ducand la scurtarea
perioadei de exploatare a spatiilor tehnologice, printre acestea enumerandu-se:

 Deformarea puternica a retelei sinusoidala, afectand circuitele de comanda si control

sincronizate cu reteaua.
 Efectul pelicular al curentului de traversare doar a suprafetei exterioare la frecvente mari.
 Supraincalzirea conductorului nul de lucru la trecerea armonicilor de ordinul 3 si multiplul
acesteia.
 Necesitatea de utilizare a echipamentelor specializate si calibrate pentru masurarea
curentiilor de sarcina cu armonici, aparatele standard subapreciind valoarea cu pana la 40%.
 Incalzirea transformatorului datorita curentiilor turbionari.
 Aparitia fenomenului de rezonanta paralela.

37
In absenta condensatoarelor de compensare, reteaua are caracter inductiv, impedanta (Z) variind
liniar cu frecventa, iar in prezenta condensatoarelor, aceasta creste accentuat in apropierea
frecventei de rezonanta proprie a circuitului, astfel daca in retea exista curenti armonici cu valori
apropiate frecventei de rezonanta (𝑓𝑟 ), acestia produc caderi mari de tensiune armonici si o
amplificare a regimului deformant definit de formula urmatoare:

Ca urmare a acestor efecte, frecventa pana la care se resimte amplificarea regimului deformat la
montarea condensatoarelor de compensare este dat de formula:

Metode de evitare sau limitare a regimului deformant ca urmare a instalarii bateriilor de

condensatoare de compensare:
 Limitarea circularii curentiilor armonici produsi in reteaua furnizorului de catre un
consumatorul deformant.
 Procedee naturale: la nivelul fabricii de echipamente se impuni limitari in utilizarea
convertoarelor statice cu indice de pulsatie ridicat.
 Folosirea convertoarelor alimentate prin transformator la care conexiunea secundara
sa fie conectata in stea sau thriungi, prin care sa se scurt-circuiteze armonicile de
ordinul 3 si multiplul acesteia.
 Evitarea utilizarii redresoarelor semicomandate (care injecteaza in retea armonici de
frecventa joasa, mai ales cele de rang par), respectiv redresoarele monofazate (care
injecteaza armonici consistente de rang 3).
 Filtrarea curentiilor armonici, cand regimul deformant depaseste nivelul admisibil, in
imediata apropiere a mariilor consumatori deformanti se plaseaza filtre absorbante de
armonici, cu solutia simpla formata dintr-o bobina in serie cu un condesator (filtul
trecebanda de ordinul 1 [FTB1]).
 Acestea se conecteaza in paralel cu receptorul, pentru fiecare armonica de curent ce
se doreste scurtcircuitata folosindu-se un astfel de circuit resonant.
 Elementele schemei se dimensioneaza astfel incat pentru fiecare frecventa de
rezonanta a ciruitului care coincide cu frecventa armonicii de curent care se doreste
scurtcircuitata, trebuie asigurat ca impedanta 𝑍𝑘 = 0.

 Stabilirea valoriilor L si C din filtre se face prin algoritmi ce se pot diferentia in

functie de rolul filtrelor din punctul de vedere al compensarii puterii reactive pe
fundamentala.

38
  Toate circuitele rezonante vor avea pe frecventa fundamentala caracter capacitiv,
producand implicit si o compensare capacitive.
 Circuitele cu rol principal de filtrare se folosesc rar cand regimul deformant este
foarte pronuntat.

 Pentru circuitele cu rol dublu (compensare si filtrare), filtrele se dimensioneaza astfel incat pe
langa suntarea curentiilor armonici, realizeaza si compensarea puterii reactive la nivelul
dorit, nefiind necesara prezenta suplimentara a unei baterii de condensatoare/
 Filtrarea unei armonici individuale (𝐼𝑘) si compensarea Q.

 Filtrarea multipla ce va contine mai multe circuite rezonante pentru fiecare armonica
in parte, puterea reactiva necesara fiind distribuita intre acestea, fiind disponibila si
folosirea metodei de montare a aceleasi bobine pe fiecare circuit resonant.

39