G. CALIGRAFIE, TIPARITURI (Scriere ornamentald) Scrisul a fost inventat cu mii de ani inaintea erei noastre, astizi nu putem sti cu precizie c&rui popor fi revine aceasta inventic. Scrie- rea greceascd s-a dezyoltat din cea feniciand si, la rindul ei, a servit drept bazi pentru cea latina. Din alfabetul latin s-au dezvoltat scrie- rile occidentale gi nordice, ca si scrierea se creti a preotilor nordici: runele. Alfabetul latin a fost introfus in Germania o dati cu crestinismul. In evul mediu timpuriu, formele literelor au fost” tratate cu totul arbitrar. Pe Tinga serierea originard, constind numai din asa-numitele litere mari sau majuscule, apar, prin scurtarea si simplificarea acestora, litere mici_ corespu minusculele (compara literele E, Mi U in alfabetul 1 din plansa 288), Pe Iinga alfabetul capital cu litere drepte si unghiula: cel uncial cu litere de forme roti bere (compara literele E, Msi din plansa 288). Pe lingd serierea verticald intra in uz si cea cursiva sau aplecatd. Perioada goticd introduce pe linga scrierea unciald scrierea intrerupti, fracturata sau texturatd (plansele 291, 292 si 293). Inca 32 ‘din aceastA* perioada, ‘schimbirile treptate ‘ajunseser’i atit de departe incit recunoasterea originii:fiecirei forme era aproape imposibila ja prima vedere. Cu cit devenea mai compli- catd serierca fracturat&, cu atit era mai grcu de citit, asa incit trebuie si se considere drept o tmprejurare fericitA faptul ci Renasterea a Promovat in mai multe privinfe o simplificare a fracturilor si pe lingi aceasta a reintrodus vechiul alfabet latin (compara alfabetul 1 pe planga 294)."Un moment capital in dezvolta- rea serlerii a fost inventarea tiparului in anul 1440, Decadenja artistica de dup Renastere a atras dupa sine si deciderea caligrafiei, ceea ce apare cel mai evident la jumdtatea secolu- Mui al: 18-lea. De atunci incoace si mai ales in vremurile cele mai recente, se constatd. un adevarat progres in ameliorarea situatiei, chiar daci_nu trebuie si omitem faptul ci nu toate Incercirile au fost incununate de succes. Tre- buie si tinem necontenit seama de faptul cd pe ling Intura estetica a serisului, nu trebuie uitatd cea practici, mai cu seama intr-un domeniu atit de important cum este scrisul. Nu trebuie sd uitim ca principala cerinté in acexsté privinti este usurinta citirii si ca aceasta este conditionatd tocmai de simplita- tea formei. x In ceea ce priveste deci latura ornamentala, avind in vedere cA aici ne ocupam, in primul rind, de scrierea ornamentala (caligrafia), tre- buie s& observa mai inti cd antichitatea nu 4 aplicat principiul ornamentarii scrisului, fie A pe atunci nimeni nu s-a gindit ca scrisul poate fi infrumusetat, fie ci antici erau con- stienti de faptul ca scrisul trebuie sa fie citet, fic «4 aveau alte motive necunoscute noua. Ulterior insi aproape in toate perioadele de Cultura si la majoritatea popoarelor cultivate a existat, intr-o mai micd sau mai mare masurd, Preocuparea pentru caligrafie. Ornamentarea Scri2rii poate urma doud directii diferite. Fie itera ca atare, in partile ei componente,este orriamentatd, ceea ce, in cazuri extreme, — duce 1a construirea traseului literei din forme de pesti, pisdri sau omenesti, in cele mai cor torsionate pozitii cu putint3, fie cA litera, in forma ei obignuitd, este decorati ornamental prin addugiri decorative, seu prin incadrarea i intr-o rami decorativa, conferindu-i aspec- tul unui ornament liber, fie ca o imagine de sine st&tdtoare. Col de al doilea tip de orna- mentare este adecvat pontru literele de inceput, adic pentru asa-numitele initiale; se ajunge adesea la combinatii foarte ingenioase : de exemplu for.ditl decorat poate constitui ilus- tratia capitolului pe care il incepe initiala res- pectiv (figura 2, plana 295). Aceste dou tipuri de decoratie pot fi. combinate. Primul tip de-decoratie poate duce adesea la pierde- rea caracterului literei ; in cazul celui de al doilea, se intimpli frecvent ca litera si frac- tioneze sau sd acopere imaginea intr-o manierd neplicuti, fie viceversa. Culoaren este un fac- tor important in ornamentarea literelor. Au- rul, argintul, precum si o mare varietate de culori, dar fnaintea tuturor aurul si rogul, pe ling ‘negrul fundamental, joack un. rol. im- portant in pictura miniaturald a caligrafiiloy ca si in tiparituri. Din picate, lucrarea de fata nu, poate ilustra acest aspect al. scrierii In evul mediu mai ales cilugarii si célugi- ritele s-au consacrat artei serisului ; din seco- Jul al 13-lea incoace a fost ins practicata si de persoane laice. Am putea enumera o serie intreaga de caligrafi renumiti. O data cu intro ducerea tiparului, caligrafia a cunoscut 0 in volutie treptaté ;' dar pe de alti parte, unii dintre cei mai buni artisti ai Renasterii, cum este Holbein si altii, nu au socotit sub'dem- nitatea lor sd deseneze initiale si alte litere pentru tipografi, dup’ cum o dovedesc nenu- maratele carfi vechi. Deoarece crestinismul a fost introdus in Germania de irlandezi, pot fi identificate in scrieri influente nordice. Pind in secolul al 10-lea ornamentica literelor pAs- a “caracterul decorului de antrelac si al figutilor de animale incolicite unvl intr-altul ; dar'tncepind cu aceasti perioada se dezvolta de perspec. tiva, deformind casetele si titlurile cdrtilor noastre prin agezarea lor in locutl ‘si ‘govitd Posibile si imposibile, este mai bine si ‘aster- nem valul caritabil al tacerii. Comparate cu asemenea greseli de stil, trascele de scriore formate din dulcege ghirlande de trandafiri u-ma-uita ale ebocii ‘pastoritelor — rococo — sint realizdri care se pot bucura totuside oare- care apreciere. In coea ce priveste nenumératele denumiri tchnice ale tipurilor de scriere actuale vom Spune numai, cd in acest domeniu domnests fonfusie, asa incit este mai bine si renunté Ja enumerarea lor. Cine doreste si 7 infor. meze In aceastd privinta, poate consulta un a Ge modele al unei ‘turnitorii de litere nea de timpuriu a apirut preocuparea con- Gruirii alfabetelor intr-un sistem determinat, gulaia wee desenul literelor intr-o retea re~ Indltimng 5 go, etabilt_astfel renorturile dintre st dotaii’. jatime, precum si dintre ansamblu + Intre altii, s-a ocupat si Diirer de orastfel de. probleme. Spatiul nu ne ingidui> si redim aceste constructii ; in planga 207 tate doar esantioane ale unora dintre aceste constructii ale diferitelor tipuri de scrieri, Notarea numerelor cu cifre dateazi de In sfirsitul evului mediu. Cifrele sint o inventic arabi, de unde si denumirea acestora. Planga 297 arati’ doud ansambluri de cifre din peri cade mai vechi, care, in parte, se deosebese de cele actuale. Inainte de generalizarea folo- sirii cifrelor, dupa cum este cunoscut, erau intrebuintate litere din alfabetul latin pentra notarea numerelor (cifrele latine). Este de re- marcat faptul ci acest din urma aparat se mai foloseste si astdzi, in ciuda inadecvirii sale. Tn inche‘ere notém citeva observatii si des- pre monograme. Sint desemnate cu acest. tor- men litere sau impletiri de litere care inlo- cuiese sau semnificd un nume. Monogram poate fi format din litere izolate, ornamen- tate, de obicei initialele prenumelui si numelui de familie (plansa 297, figurile 5—7) sau din toate literele unui cuvint (planga 297, 10). Nu toate literele trebuie s& fie de aceeasi marime sau tip, iar In caz extrem, pot fi folosite si litere vazute in oglinda. adic& rasturnate, O monogram trebuie si fie originala si echili- brat compusd, dar inainte de toate, sA fic clara, asa incit s& nu trebuiascd si fie desci- fraté’ ca o ghicitoare. La monogram se pot adduga atributele si insemnele de rang, obti- idu-se astfel un efect fericit. Simtul artis tic si priceperea trebuie s& inlocuiascd, in acest caz, regulile. Numeroase monograme ‘bine or- namentate pot fi glsite in Gerlach, Das Gewwer- bemonogramm. Exist& diferite publicatii cu privire la scrie~ ro, precum si numerosse culegeri de initial si alfabete. Mentionam : Petzendorfer, (Schrif- tenatlas (Stuttgart, Hoffmann) si Hrachowina, Initialen, \ Alphabete und Randleisten (Viena, 316. Graeser)..O tratare mai aprofundati a scrierii vechi~se~gaseste in studiul dr. Lamprecht, “Initial-Ornamentik des 3.13. Jahrhunderts (Leipzig, A. Diirr). SCRIEREA ROMANICA (Plansa 288) PLANSA 288 A Alfabet de Ja inceputul secolului al WB-lea, Evangheliarul sfintului Cuthbert, British Muscum, Londra (Shaw). -2-Alfabet din secolul al 10-lea, manuscris « gola British Museum (Shaw). ‘TW nitlalé din secolul al 12-lea, Muzeul din Berlin. 4. Initial d?v secolul al 12-lea, Brevia- rius Cassinense, Bibliothique Mazarine, Paris (L’art pour tous). 4, Initiala din secolut at 9-1ea saw al 10-Lea. 6. Initial din secolul al 12-lea, Muzeul din Berlin. 7, Initiali din sccnlul al 1 Knoll). 8, Initial din secolul al 12-lea 10. Initiale din anul 990, Evangheliarul din Echternach, Biblioteca din Gotha (Lam- precht). -lea (Arnold si Se GOTICA UNCIALA (Plansele 289— PLANSA 269 1, Alfabet din anul 1349, S. Margaret’ bs 349, S. Margaret's, 5. King’s Lynn, Anglia (Shaw), . Initiale din anul 1480, Rouen. 7. Litere de la stranele din corul cap lei St. George, Windsor, sfirsitul seco- luluj al 15-lea (Shaw). 8. Initial gotica, Initials Boticd din anul 1494. Initial din anul 1480, Liber Ponti- ficale ale iui Johann ‘il Ti-lea, arhi- episcop de Trier (Shaw).