' A. Benzi sau registre 1B: Ornamente libere sau terminatii C. Suporturi D. Ornamente inchise sau panouri E, Ornamente repetitive sau texturi a OBSERVAJII_ PRELIMINARE A doua sectiune a lucrarii se ocupa cu or- namentul asa cum este aplicat in compozitii de- corative. Acestea vor fi aranjate dupa functiile lor si tratate in conformitate cu raporturile re- ciproce dintre forma decorativa si aplicatiile ei. Oricine este familiarizat cu ornamentica trebuie si fi remarcat faptul cA oricit de dife- rite ar fi motivele sau oricarui stil ar apartine decoratia unui obiect sau unei parti a acestuia ea urmeazi acelasi principiu. In ornamentica, ca si in alte domenii, de altfel, nu exista solutii general valabile. Fiecare obiect, chiar si cel mai neinsemnat, negesita o forma si o decoratie adecvate, iar artistul, care se conformeaza unui stil, va gdsi solutiiie corespunzdtoare, adesea chiar in mod inconstient ; in unele cazuri pri- meaza& instinctul artistic, in altele studiul. In orice caz, esentiale sint raporturile dintre elementele ornamentale. Un ornament de soclu nu poate fi pur si simplu rasturnat si folosit drept cornisa, fara modificari; 0 coloana, care arata frumos si chiar delicat in arhitectura monumentala, poate produce un efect greoi daca este micsorata si aplicaté la o mobila; in arhitectura, nimeni nu ar putea obiecta ca aceasta are 20 sau 24 de caneluri, dar jumatate din acestea ar fi mai mult decit de ajuns la 185SRR ay: coloanele tinui cabinet, gi’ aga‘ mai departe? Réea- lizirile acelor perioade, in care legdtura intima dintre forma, destinatie si material a fost fie necunoscuta, fie uitata, sint asa cum ne gi pu- tem astepta. Stilul Empire, de exemplu, care a copiat antichitatea, la cererea unui personaj au- gust, a produs lucrari clasice prin manierismul lor. Un templu grecese si un fotoliu sint doud lucruri diferite, fiecare are trasaturile sale par- ticulare, si trebuie fasonat si decorat in mod corespunzator. Este imposibil sa dai o formula pentru fie- care caz in parte; aceasta nici nu este intentia acestei lucrari. Dar vom incerca s& deslusim citeva grupuri importante in cadrul vastului domeniu al ornamenticii, si cu ajutorul acestora sa ilustram principiile desenului decorativ : or- dine si legitate. ' Formele care incadreaza si marginesc o suprafata au fost reunite in grupa benzilor, sau registrelor ; cele care incheie (in jos) sau inco- roneazd (in sus) o suprafaté sau un obiect, in cea a ornamentelor libere sau terminatiilor ; - membrele cu rol~~portant au fost grupate ca suporturi; ornamentul plat a fost subimpéartit in ornamente inchise, sau panouri, si in orna- mente repetitive, sau texturi. A. BENZ! SAU REGISTRE Grupul benzilor sau re istrelor cupri pet - — ornamentale care ne — expresie ideii i su legate sorter de margine, ancadrament otivele sint in parte eometri ii organice, mai ales in regcens: ; ever fee folosite mai rar. : _ Banda nu are ,,sus“ si Jos, ci - dinta spre interior sau as a al limite in ceea ce Rriveste lungimea ; dar in general este un ornament ingust ca o panglica ; Aplicatia proprie a-benzilor este aceea de a inchide cimpul central al plafoanelor, peretilor podelelor, Panourilor, de a decora membrele de arhitectura, abacele si plintele coloanelor, < iagte si, de jur imprejur, fusul acestora din hon Ulterior au. fost folosite drept tiv sau . Sa Penton ‘mbracaéminte, covoare si alte # xtile ; in-chip de chenar sau ancadrament in tpografie, pe buza farfuriilor si platourilor, sau ca sa separe. fundul de buza etc, : srincipalele ornamente in acest grup sint (ghiosiul) = lanturile si motivul impletit ee enzile foliate informele variate ale i, palmetei, florii, frunzei si vrejului ete. 187