TPoint tiré (punto tirato). Se scot, in’ parte, fire din pinza de in, servind drept ‘fond, cele rimase sint reunite si cusute impreuni. Point coupé (punto a reticella). Grupuri de fire intinse longitudinal si transversal ca o refea, sint rasucite si reunite cu acul. Point noué (punto a groppo). Produs prin impletirea si innodarea firelor. i Point lace. Firele sint cusute impreund, urmérind modelul, si reunite, grup de grup, prin bride‘, Acesta este aproape. singurul gen de dantelé care mai poate fi gisit acum pe masa de lucru a doamnelor. : PLANSA 118. BORDURA DE DANTELA 1. Chipiura venetian’, dup’ o veche carte de modele. 2. Point noué, sfirsitul sec. al 15-lea 3-4. Dantel point lace veche. 5—7, Danteli moderna. 8. Dantel& point noué moderni cu fran- juri. ic SUPORTURI Toate acele elemento ale limbajului artistic ornamental care exprima ideea de a suporta sau de a purta sint aici.cuprinse intr-un grup special, po cae fl numim_,suporturi*, Suporturi, in sensul strict al cuvintului, sint pilele si coloanele. In cadrul lucririi de fati nu vom trata aceste forme din punct de vedere arhitectural, si nu vom intra in ami. nunte cu privire Ya particularitatile si propor- tile asa-numitelor ,,ordine de arhitectura, Informatii privitoare’ 1a. aceste ,probleme pot fi obtinute din lucrérile specialistilor in. arhi- fectura: Bétticher, Tektonik der Hellenen, Mauch si Lohde, Die Architektonischen Ord. nungen, R. Phené Spiers, The Orders of Ar- chitecture, Vignola, Laurey, Durm $i altil Asadar vom asa de 0 parte formele nedeco. tate si vom discuta numai detaliile decoras tive ale acestor suporturi. Asa cum un arbore consti din ridicini, trunchi si coroani, pilele si coloanele au tn wrod necesar ca piirti componente baza, fusul Inteahitelul. (Coloana dorici este 0 exceptic Intructt nu are baz.) Pilelor si coloanelor le 267“@rept model natural trunchiul de ar- Sera plit in forma cilindrica sau prismatic Canelurile si striurile fusului unui suport au Grept. model natural muchiile si sAntuirile plantelor tubulare. In timp ce suporturile de tipul pilelor si coloanclor sint destinate si poarte o sarcina considerabila si sint mai solide, avind o struc- tura cilindricd sau prismaticd, in general in- gustindu-se spre virf, formele fundamentale ale candelabrului, care suport numai o greu- tate neinsemnata, precum lampi, felinare etc. sint mai libere, mai variate, si prezinté un cimp mai larg pentru decoratie decit formele grupului anterior. Si candelabrul este alci- tuit din baz sau picior, fus si capitel. Pusul, in schimb, este adesea compus din citeva parti distincte. ‘Candelabrul ca intreg va forma obiectul unor consideratii mult mai amanun- tite in Sectiunea a Ill-a (Ustensile). Mici stilpi, de forma unor pilastri sau co- Joane sau a unui candelabru, sint folositi mai ales la constructia balustradelor ; in acest caz, acestia nu au de suportat decit o placd acope- ritoare — mina curenta. Acesti stilpi mici au o formA compacta in timp ce balustrii, dimpotriva, sint forme de revolutie, zvelte, profilate dupa modelul can- delabrelor, ornamentate adesea cu elemente vegetale in forma de vrej. Tipuri speciale de suporturi sint trapezo- forii sau picioarele de mas antice ; picioa- rele de mobili moderne seaman mai mult cu stilpii mici sau cu hermele. Herma sau terminus sint suporturi care se subjiazi spre extremitatea inferioar’, adic& invers unui obelise, si se termina sus cu un bust sau un capitel. Pe ling’ formele fundamentale geometrice sau vegetale, si forma omeneascd a servit drept. motiv pentru suporturi. Elementele 268 portante masculine poartd numele de atlanti, iar cele feminine pe cel de cariatide. In esentA si multiplele forme de console apartin tot grupului suporturilor. SUPORTURI CU ORNAMENTE FOLIATE (Planga 119) Am mentionat mai sus ci lumea vegetala oferi modele pentru formele suporturilor, Stuful si trestia, trunchiurile,d® copac cu noduri, pre- cum si arbustul de. acant au servit in anti- chitate drept prototipuri. Picturile murale de la Pompei prezinta arhitecturi usoare, cu suporturi extrem de subtiri, foliate. Candelabrele si lampadarele do bronz, destinate sé poarte lampi, sint adesea imitatii directe ale unor trunchiuri de plante, in timp ce candelabrele de ceremonie sint ade- sea decorate cu frunze de acant stilizate. Epo- cile mai ‘tirzii nu au adus schimbiri radicale in aceasta: privinté; se poate spune cd din punct de. vedere al'simtului masurii in apli- carea formelor naturale, arareori s-a ajuns la inaltimea modelelor antice, care au rimas de neintrecut. ‘ PLANSA 119, SUPORTURI CU ORNAMENTE FOLIATE : 1. Virful_ monumentului choragic al ~’ lui Lysicrates, Atena:(pe care se aseza un trepied de’ bronz), ‘grecesc. fo 2. Detaliu din fusul unui candelabru de ceremonie roman, marmurd, Musei -Va- ticani, Roma. . |. Fragmente de suporturi dupa picturi murale din Pompei (Jakobsthal). Sfegnic greco-italic, bronz. Partea superioard'a unui fus de can=~ delabru greco-italic, colectia Bréndsted (WVulliamy). 3ay Whe Planga 119, sie SUPORTURI CU ORNAMENTE FOLIATE _ CANELURILE (Pianga 120) Coloane, pilastri, candelabre si alte suporturi aseminatoare au adesea profile concave sau caneluri, precum si rotunjiri spre exterior — baghete. Acestea insufletesc fusul neted si ex- prim principiul purtarii unei sarcini ; aceasta este valabil mai ales pentru caneluri. La ordinul doric conelurile plate, putin dinei (figurile 1 si 2) se invecineazi imediat, ind despartite doar de o muchie ascutita. Co- loanele si pilastrii ionici si corintici au caneluri mai adinci (figurile 3 si 4), despartite prin baghete inguste, plate, crutate din suprafata netedd, circulara a fusului, asa-numitele ci- riri, La cap&tul superior, canelurile se termina in nis&, cu arce semicirculare sau aplatizate (fig. 5). Mai rare sint solutiile naturaliste ca in figura 13. Terminatiile inferioare sint ase- méanatoare celor reprezentate in figurile 6—8. Numérul canelurilor pe fus variazS intre 18 si 24. Pe-constructiile mai mici, ca si pe mobilier, balustri etc, numarul lor este de cele mai multe ori redus, dar rareori scade sub 8 caneluri..Canelurile se ingusteazi propor- tional cu fusul. Pilagtrii si hermele au un nu- mar de 39 canelurisin timp ce In arhitectura propriu-zisd, canelurile mai bogat profilate si combinate cu baghete mai mult stric& -decit folosesc, sint de eféct 1a candelabre, ca si-in cavitatea simei — adici in asa-numita vuta. In general, acolo unde canelurile sint folo- site la decorarea profilelor convexe —' toruri Sau! concave caveté —, se poate consi- dera valabil principiul ca torurile pot ‘avea Sintuiri, iar cavetele baghete. PLANSA 120. CANELURILE 1— 2. Sectiune prin caneluri dorice. - 3— 4. Sectiune prin caneluri ionice si corintice. 5— 6. Constructia terminatiilor canelurilor pe un fus cilindric. m