‘$A. 237. DIVERSE UNELTE ‘$I INSTRUMENTE 1. Clocan ceremonial italian, argint aurit sec. el 16-lea, daruit de papa Grigore al XUf-lea ducelui Emest al Bavariei, Utterior in proprietate privatd la Lands- hut. Acum in Nationalmuseum, Miin- chen. Sub blazonul smaltuit se afla in- scriptia: ,fulius II Pont. Max. Iubi- Jaeum VIII condidit feliciter MCCCCCL*, Relieful de pe spate fl reprezinté pe Moise fécind sa tisneasc& apa din stinca Joviti cu toiagul; dedesubt cuvintele : »Percussit petram’ et fluxerunt aquae“ (Kunsthandwerk). 2, Cleste de fier, lucrare german’, Germa- nisches Museum, Nurnberg. 3, Mucarnita de alam’, Renastere german, Germanisches Museum, Nurnberg. 45. Vedere frontal si lateral a unui com- pas, bronz cizelat, gravat si aurit, Re- nasterea germani, sec. al 16-lee, juma- tate din mérimea natural, 6. Robinet din alamA turnati si cizelats, Renastere germani, sec. al 16-lea, Jun- gimea 30 cm (Vorbilder fiir die Klein- Kunst in Bronze). 7. Suport de chibrituri, alam. mn MOBILIER ‘Termenul de mobilier (de la mobilis — mobil) desemneazi, In sens larg, ensamblul pieselor mobile pentru amenajarea interiorului casei. In sens restrins cuprinde mobilele propriu- zise, scaune, mese, dulapuri etc. Dar chiar si fin acest sens restrins exemplarele de mobilier sint atit de numeroase inclt nu poate fi des- cris si discutati tn parte fiecare variant ti- Pologicé in cele numai 20 de plange afectate acestui grup. Nici qu este necesara 0 astfel de tratare individual4, deoarece scopul nostru este acela de a oferi doar o imagine de ensam- blu cu privire la aplicarea decoratiei la mobi ier. Am inclus in traterea noastra sistematici doar_cele mai importante tipuride mobilier, ‘omifind de exemplu piantil, comoda ete. Sint astfel grupate incit plangele 238 si 247 s& cu- prinda diferitele tipuri de mobile de gezut, in timp ce urmatoarele 10 plange sint afectate meselor, cabinetelor, paturilor, leaginelor etc. Exemplele au fost selectionate mai cu sea- ma din antichitate, Renastere si din vremurile moderne ; fn timp ce evul mediu, barocul si ro- cocoul au fost Iuate in considerare doar epi- sodic si sporadic. S-a acordat o atentie deo- sebité Renasterii germane gi aceasta pe te- 10jelul c& aceasti perioadA sa afirmat in mod ‘eosebit prin realizirile ef In domeniul deco- rrafiei bogate a mobilierutui, Tocmai in cadrul acestui capitol sar im- pune unele observajii de ordin stilistic si is forle cu privire la dezvoltarea formei tecto- nice in diferitele perioade de art; in acest scop insi ar trebui si renuntim la concizia textului, pe care am respectat-o pind acum ; asader, ‘vom trimite la observatiile lui Sem- per din Der Stil si la lucrarea deosebit de in- teresant& a lui Georg Hirth : Camera german in gotic, Renastere, baroc, rococo si Zopfstil (Das Deutsche Zimmer der Gothile, Renais- sance, des Barock-, Rokoko- und ” Zopfstils (G. Hirth, Minchen und Leipzig). Informatii cu privire la mobilierul egiptenilor, asirienilor, grecilor si romanilor se gasesc in La vie privée des anciens de Ménard si Sauvageot, cu pri- vire la cel din evul mediu in Dictionnaire rai- sonné du mobilier francais de Viollet-le-Duc, din care am preluat exemple. Mai recoman- dim gi publicajiile moderne, care apar intr-un. flux continu, incft nici mécar nu pot fi amin- tite toate aici, a. Mobile de sezut In ceea ce priveste mobilele de sezut, sau seaunele in general, destinatia lor speciala si modul de viatA cu variatiile lui au influentat forma de baz’, ier gustul artistic al epocii si materialul folosit au influentat detaliile. Ade- sea se intilnese alaturi de formele fundamen- tale, altele noi, care apar sporadic, arbitrar, aga incit am Incercat o clasificare de ansamblu pe baza formelor fundamentale. Cea mai simpla si mai primitivA forma de scaun, faré spatar, este taburetul, care este multifunctional, dar in acelasi timp si cel mai putin practic, Aceast pies’ de mobilier de- vine mai confortabilé prin addugirea unui 168 i spltar si ator brate sau cotiere (scaun,. lt gi fotoliu).. Tot; in” aceastd categorie intra. si tronul ceremonial, care, tinind seama de des- tinafia lui, este mai fastuos si mai monumen- + tal in privinfa materialului si formei. Scau- nele turnante, pliante sau balansoarele sint re- zultatul unei ‘adecvari functionale specializate. Stranele si scaunele de rugdciune — prie-dieu, ricordie — au detalii caracteristice, pro- prii, in misura in care au si o alti funcliona~ litate.’Banca si canapeaua sint subsellia, pe care se'poate sta atit asezat, cit si culcat, si e care se pot ageza mai multe persoane in acelasi timp. Indiferent de marea varietate a formelor, indlfimea sezutei este, in mare, aceeasi. In- trucit picioarele trebuie, pentru’a sta confor- tabil, s& ating’ pimintul, indjimea trebuie si fie de 45—50 cm. Oscilatii mai mari suferd adincimea sezutel, care variaza intre 35—70 em. Inaltimea spdtarului variazd de la 85 cm in sus, pentru aceasta intrind in socoteala faptul c ‘spatarul trebuie s& constituie un suport pentru cap, atunci cind ecesta sta inclinat pe spate si devine incomoda sprijinirea chiar pe marginea superioari a acestuia. Marginea su- perioaré a bratului (sau cotierelor) este la o distanta de 65—78 cm de la sol. Linia dreapt, verticalé a spitaruilui, este, de la sine inteles, mai putin confortabild decit cea curb, care este adaptatd la forma corpului. In mod’ asemand- tor, sezute plate, orizontale, nu sint la fel de comode cum sint cele arcuite descendent spre “spatar. Principalele materiale sint lemnul,’ trestia si metalul ; piatra, teracota etc. sint mai rare. Avind in vedere ci un material dur face neplé-* cut sederea indelungatd, inca de timpuriu s- recurs la impletituri din terestie sau benzi flexibile tensionate, piele, perne, precum si la tapifare. In decursul timpului, scaunele au deve nit mai confortabile pe mésurd ce confortul a crescut in general. Subliniem faptul cd scau-jle-cele mai frumoase $i mai bogate decorate mu sint si cele mai practice ; alte observatii, mai ales cu privire 1a partea formal, tsi vor gsi locul in cadrul tratdrii fiecirei forme in parte. SCAUNUL (Plansele 238—240) Scaunul (de la latinescul scamnum) este mobila de sezut cu spitar. Forma, obisnuiti prezinta patru picioare, dintre care cole din fata sint mai joase, iar cele din spate supraindltate. Reunirea picioarelor prin cadre corespunzi- toare formeazi sezuta si spitarul. Adesea pi- cioarele sint reunite intre ele prin bare de legatura drepte sau diagonale (travers sau eruce). Sezuta are, in general, forma unui dreptunghi, a unui patrat sau’a unui trapec paralel cu laturi drepte sau arcuite. Sezute ro- tunde sau poligoanele sint mai rare. (Din se- colul al 13-Lea provin scaune cu sezute hexa- gonale sau octogonale, avind un numir cores- Punzitor de_picioare, dup’ cum la anumite Scaune din Renastere apar sezute de forma unor poligoane regulate seu semirégulate — plansa 239, 3, 5 si 6). Picioarele cu muchii sau cele strunjite se termina adesea in gheare de animale, iar picioarele posterioare, care se pre- lungese In sus si suport sptarul, se termina {in butoni, capete de animale sau fn m&sti gro- testi (plansa 238, 1; 239, 1; 240, 4, 5, 6). Sca- unele de lemn din Renastere au adesea in lo- cul picioarelor tablii de lemn decupate gi sculp- tate, asezate fie lateral, fie in fata si in spate (Plansa 239, 3, 5, 6). Atunci cind spatarul este ‘aiat si sculptat dintr-o singuri scindura, ca Ja scaunele din Renastere’ sau la modernele scaune de cizciuma, atunci picioarele posteri- are au aceeasi dimensiune si forma ca si cele anterioare. Adeseori spétarul este tratat ca un cadru (plansa 238, 5, 8, 10) sau incovoiat ci- lndric, aga cum este cazul 1a grecescul. klismos 170 (plansa 238, 6, 7) sau ta scaunul de stil Em- pire, ‘care este o imitatie a acestuia (plansa 238, 11). La spatarele sculptate dintr-o singura piesa de lemn sint practicate deschideri In ve- derea unei minuiri mai comode a scaunulul (planga 239, 7, 8, 9). Dack extremitatea supe- tioara a spatarului este orizontala, atunci este ‘adesea incoronaté cu o cornisi sau un orna- ment (planga 239, 6; 240, 9). Cind sezuta, sin- gurd sau impreund cu spatarul, este din trestie impletita, sau capitonata, scaunul se numeste scaun de trestie sau scaun tapitat. Citeodata nu numai spitarul si sezuta sint capitoante, ci intreaga structur este acoperita. cu. mate rial textil, dup cum exist scaune in intregi- me impletite din trestie de bambus sau din richit’. Scaunele tapitate sint decorate fie prin ‘ imbricare cu. stofe sau piele presata, fie cu broderii aplicate (planga 240, 6). Incrustarea metalului in lemn se intilneste in stilul asiri- an, iar izolat si in perioadele ulterioare ; scau- nele de ceremonie din evul mediu, in special {in stilul bizantin, sint deseori decorate cu pie- tre colorate ; un ‘procedeu similar poate fi ob- sevat la scaunul din Renastere (figurile 5 si 6, plansa 239). Pe lingi decorarea lemnului — care pentru scaugul obisnuit, ramine materia- ul principal — prin sculptare, apar si orna- mentatii prin incrustafii cu os, metal etc. (asa-numita decoratie Certosina din secolul al 15-lea). PLANSA 238, SCAUNUL 1—2. Scaune egiptene simple dupa Ménard si Sauvageot. °3, Scaun egiptean bogat ornamentat. Pic-+ turd murald din mormintul faraonului Ramses III de la Teba (Ménard si Sau- vageot). 4. Scaun egiptean cu tapiterie cu decor esut, British Museum, Londra. 5. Scaun egiptean, British Museum, Lon- ira, m