Pe coperta : Fiala ct baldachin cu trasee gotice, clus Foto: Yon Miclea ‘Toate drepturite asupra prezeniei citi $n mba romana sint rorervate Editurll Meridiane CUVINT TNAINTE Ornamentica lui Franz Sales Meyer, a cirei prima editie a aparut in 1888, constituie incd de indelungaté vreme o lucrare de referinti pentru domeniul artelor decorative. Tradusi in mai multe limbi si depisind in limba ger- mana 12 editii, cartea a contribuit la forma- rea a numeroase generatii de artizani si de- coratori, pastrindu-si actualitatea. Acesta este, de altfel, unul dintre temeiurile pentru care Editura Meridiane prezintA astizi publicului larg versiunea romAneascd a acestei mult cir- culate lucrari. Faptul cd in curind se vor implini o suta de ani de la aparitia primei editii a Orna- menticti implica o modificare importanté a valorii si semnificatiei continutului acesteia. La analiz& se dezvaluie mai multi factori care au determinat aceasté modificare. Unul dintre ci il constituie aparitia unor materiale noi.cu alte proprietiti formale decit cele clasice, lemnul, bronzul, fierul forjat, metalele si pie- trele pretioase si semipretioase, ceramica si sticla. Materiale noi — aluminiul si otelul pre- luerat special, plicile aglomerate din lemn, masele plastice si adezivii sintetici — au ge- nerat schimbiri tehnologice importante, inles- nind productia in serie de bunuri de consum cu aspect decorativ si oferind posibilitati noi 5in domeniul decoratiei, indeosebi in ceea ce priveste culorea si calitatile suprafetei obiec- telor. Toate aceste fenomene si procese au ge- nerat ample probleme tehnologice tocmai in sfera prelucrarii decorative a obiectelor de larg consum, probleme nu lipsite de implicatii estetice. Astfel finisarea mobilierului din placi aglomerate din lemn cu ajutorul melaminate- lor fixate cu adezivi sintetici a dus la apa tia unor tehnologii prin care poate fi imitata decoratia sculptata clasica ajungindu-se la as- pecte de adevarati virtuozitate, dar, evident, lipsite de autenticitate, de vibratia si de mi- cile neregularitati specifice prelucrarii artiza- nale, manuale. Cazul prezentat pe scurt mai sus este acela tipic al materialelor moderne sintetice, care nu au prin natura lor nici o proprietate plas- tic-decorativa, dar care, cu ajutorul unor teh- nologii si proceduri adecvate pot primi o de- coratie care imita modele clasice pind foarte aproape de perfecta iluzie. Extrapolind, se poate afirma ci acest tip de decoratie ,,iluzio- nista“ nu are, pe de o parte, decit limite de costuri, iar pe de alta, atit designul cit si con- ducerea executiei pot fi cu usurinté compute- rizate, Acest din urma aspect permite afirma- tia cA reproducerea ,,iluzionista* a tipurilor de decoratie consacrata in materiale noi, sintetice, prin natura lor neadecvate unei astfel de or- namentari, deschide perspective nelimitate, fi- ind doar o problema de perfectionare si rafi nare ale tehnologiilor existente. Cu ajutortl computerului se pot modela pind si diferente jindividuale* in cadrul unei productii care ré- mine, in esent&, de serie mare. Iar cheltuielile cu care se poate obtine aceastd diversificare formal sint, virtual, infinit mai reduse decit cele pentru productia artizanala. Aceastd perspectiva ridicd o foarte intere- santa problema de estetica artei decorative. Unul dintre principiile de mult admise si cel 6 mai adesea respectate cu strictete ale acesteia il constituie corelatia relativ strinsd si riguroasi dintre materiale si tehnicd pe de o parte, $i formele decoratiei, pe de alta. Ori, reproduce- rea practic nelimitata si cu un grad inalt de fidelitate a oricdrui tip de decoratie, com- portind orice aspect de finisaj superficial, Intr-un material sintetic lipsit de proprietati Plastic-decorative, submineaza fundamental toc- mai acest principiu. Fara indoialA faptul nu este lipsit de precedente. Decoratia curentu- lui Seccession — precum si aceea dezvoltata in cadrul curentelor derivate din acesta — a transgresat adesea, intr-o anumiti masura, acest principiu. Antecedente ale unor aseme- nea transgresdri se regisesc si in baroc. In sfirsit, ,,traduceri* ale unor forme decora- tive dintr-un material si o tehnicd de origine in altele mai putin adecvate se rogisesc destul de freevent atit in artele preistorice cit si in cele populare din zilele noastre. Acestea sint fapte pe care o esteticd normativa le poate condamna, dar de care una criticd si analiticd nu poate sa nu tind seama. ‘Din acest punct de vedere nu se pune pro- blema daca experienta istoricd in materie de arti decorativa poate sau nu furniza modele artei decorative actuale, care opereaz cu ma- teriale sintetice lipsite de proprietiti plastic decorative, dar beneficiazi de o largé gama de tehnologii ,,iluzioniste“, permitind reproducerea nelimitata a oricdrei decoratii, ci aceea a cri- teriilor dup& care aceste modele trebuie si pot fi selectate si adoptate. Din punct de vedere estetic, pe primul plan se afli criteriul cores pondentei stilistice cu ambientul local sau ge~ neral-cultural in care bunul cu aspect deco- rativ urmeazd si se inscrie. Dar in egala mi- sur pot interveni si criterii partial sau inte- gral extraestetice, cum ar fi relatia coerenti cu o anumité traditie artisticd sau general cul- tural sau calitatea ,reprezentati a obiee- 7tului fie pentru persoana care-1 foloseste, fie pentru institutia pe care o impodobeste. Fara indoiali, jocul tuturor acestor crite- rii transforma problema selectiei modelelor d corative dintr-una de esteticd intr-una de so- ciologie a culturii — cel putin partial. Dar din- colo de acest aspect, insiisi necesitatea de a alege un model dintre mai multe posibile im- pune reale cunostinte istorice, estetice si de limbaj artistic, si aceasta cu atit mai mult cu cit dezlegarea de determinismul tehnico-mate- rial confer formelor decorative o valent sim- bolic& sporiti. Toata discutia anterioard nu a luat in con- siderare fenomenul creatiei in domeniul artei tive, ci a dezbatut doar problema re- in cadrul dat de miodele decorative is- toric consacrate. Oricit de mare ar fi ponderea acesteia din urmi in cadrul vielii sociale con- temporane, ea nu va putea lua niciodata locul creatiei propriu-zise. In schimb, dati fiind, pe de o parte, tocmai vasta experient& istoric& in materie de arti decorativa, iar pe de alta, nu- mirul limitat de variante functionale pentru fiecare tip de obiecte utilitare, creatia in acest domeniu pare si devina din ce in ce mai mult 0 remodelare, plecind de la un num&r mare, totusi limitat’ de elemente formale, mai mult decit o ,,inventie* pe loc gol asa cum a fost in indepirtatele vromuri ale neoliticului sau chiar la inceputul marilor perioade stilistice — antichitatea clasicd sau Renasterea, In acest cadru, este evident ci activitatea de proiec tare in domeniul artelor decorative, fie cd are caracter de creatie, fie doar de variatie pe teme consacrate, trebuie apropiati de artele inter- pretative. Ca si acestea, este conditionatd de informatia accesibilA desenatorilor, de pregiti- rea si de exercitiul acestora. Din acest punct de vedere, chiar dacd aceasti lucrare apare uneori lacunara din punct de vedere pragma- tic, ea dobindeste o noua valoare ca instrument didactic, fundamental pentru invajarea grama- ticii elementare a ornamenticii. Organizarea ei sistematic& si prelucrarea exemplelor ilustrate la nivelul unor modele de design o recomanda in acest scop. In aplicarea gramaticii clementare a orna- menticii propuse de Meyer trebuie si se tina cont de faptul cA pe de o parte productia ar- tizanala traditionala — avind calitati artistice, dar fiind costisitoare si restrinsd cantitativ — iar pe de alta cea industrial bruti — seriald si ieftina, dar lipsiti de calitati artistice sau chiar de-a dreptul grosolana — au fost inlo- cuite printr-o productie de design, adica dustrial si seriald, avind la baz o proiectare rationala a formelor utile, urmirind deopotriva adecvarea functionala si punerea in valoare a virtutilor estetice ale acestora. Rezultatul ime- diat a fost 0 productie de obiecte utile, ieftine, serializate, care satisfaccau un minimum de exi- gente estetice, derivate direct din adecvarea functionald, remarcindu-se prin puritatea for- melor si detaliilor formale, prin proportiile fe- ricite ale ansamblului si detaliilor precum prin punerea in valoare a virtutilor expresiv-func- fionale ale materialelor din care erau confec- fionate obiectele. Dar toate aceste produse de design se.caracterizau in mod inevitabil, prin- tr-o oarecare monotonie, erau lipsite de cali- t&ti_,reprezentative* si nu se puteau raporta lao tradifie, ci cel mult puteau genera una sui-generis. Din acest motiv, decoratia, in sen- sul traditional al termenului, nu a fost inlo- cuité de design, ci cele doud au coexistat si coexist pin’ astizi, atit sub forma revalori- zirii traditicl in cazul pieselor istorice sau folclorice, cit si sub forma productici de piese »stil*, fie c& este vorba de inscrierea lor in- tro traditie _manufacturierd proprie, fie de adoptarea unor modele consacrate, populare pe Piati. Este evident ci, in cadrul dinamicii so- cietatii si culturii contemporane, designul tra- 9