4, Profil cu frunze trilobate; Efehteionul din Atena. . Profil cu motivul corupt al frunzelor trilobate de apa (Bétticher). 7. Profil cu frunze de acant roman (Ja~ Kobsthal). 8. Ove si limbute, grecesc, Erehteionul din Atena. 9. Ove si limbute, profil de la un monu- ment grecesc din Italia, colectia Cam- pana [Luvru, Paris). 10. Ove si frunze colosale, templul Jui Tu- piter tonans, Roma. 11. Ove si sulite, romanic, catedrala din Arles (Raguenet) 12-13. Ove si sulite, Renastere (Raguenet). 14. Ove si sulite, modern (Raguenet).. | B ORNAMENTE LIBERE SAU TERMINATII Acele forme ornamentale, care aplicate consec= vent stilistic exprima ideea de terminatie, pot fi clasate intr-un grup care, potrivit unei expre- sii Inc& de mult in circulatia general, este de- numit: ,ornamente libere#, atributul ,,liber* implicind nu o banda sau panou riguros inea- drat, ci un ornament de virf tratat liber, con- form unei ,solutii® stilistice adecvate, ‘si nu unei formule rigide. : Terminatia poate fi orientata intr-o directie ascendenta, intr-una descendent sau intr-una laterala ; caracterul ornamentirii va fi depen- dent de aceste conditii. Terminatiile cu directia ascendenté. predomina ;'‘ si,-cum -plantele;-cu cresterea “lor fireasc’i "in ‘directia ascendenta, sint cele mai adecvate ca model, ornamentul foliat este preferat ca decor al acroterelor, an- tefixelor, stelelor, crestelor, fleuroanelor $¢ vir- furilor. 2 Crucile, protuberantele, rozetelé $i pandan- tivii sint ‘ornamente libere independente care, in general, sint tratate geometrizat. La ciucuri si franjuri, care formeazA termi- nati in directie descenienta, motivul vegetal este, desigur, exclus : in timp ce dantela (tesuta 27+ sau fmpletits) recurge la ambele motive, folo- ‘sindu-le fie separat, fie combinat, ‘Crosetele sint excrescente ale motivului fo- iat in stilul gotic, ca ornament al terminatiilor gi ca nervuri ale cladirilor. Garguile (asa se numesc aruncitoarele de apa de ploaie care se intilnese atit de frecvent in arhitectura evului mediu si a Renasterii) sint, de asemenea, ornamente libere cu directia lateral ; ele au adesea forma unor figuri si mai rar pe aceea a unui canal decorat. TERMINATI DIN ELEMENTE CONJUGATE (Plangele 101-102) Terminatia din elemente conjugate, avind ca- racterul unei desfagurari continue, este astfel numita datorita frunzelor care crese transver- sal, fiind legate intre ele prin vrejuri si circei, aga cui verigile unui lant se conjuga intre ele. Din aceasta clas fac parte diverse decoratii de cornise si creasta fn arhitectura, precum si dan- telele si-franjurile, in-artele textile. In afara de acestea, terminatia cu elemente conjugate care poate fi extinsd dupa caz $i are o directie definité, ascendentd sau descendenta, este fo- losita, intr-o modalitate asem4ndtoare benzilor, drept chenar de covor, de farfurie sau de pa- nou ; drept chenar pentru pereti, pavaje si pla- foane (in acest caz terminatiile se dezvolta in- variabil spre exterior) ; pe gitul, corpul si pi- ciorul vaselor, precum si freevent pe frize ar- hitecturale. Mai ales frunzele in palmetd, legate intre ele prin cercuri sau verigi, sint adecvate pen- tru decorul terminatiilor. Forma tipicd se ga- seste pe frizele si vasele antice ; forme premer- gatoare acestora au fost sesizate tn frizele de stil egiptean $j asirian cu flori i calicii de lotus conjugate. Terminatia din elemente conjugate se ga- seste in toate stilurile, atit in relief, cit si in 228 ene zt ORNAMENTE LIBERE SAU TERMINATIL iN pear /\ \\ ee Planga 101 CHENARUL DIN ELEMENTE CONJUGATEORNAMENTE LIBERE SAU TERMINATIL Planga 102. TERMINATI DIN ELEMENTE CONJUGATE ornamentul'plat, precum si adesea tn imple- tituri. Terminatiile sint compuse, in general, din elemente identice, repetate simetric. Formele asimetrice si naturaliste sint mai rare (planga 101, 10). PLANGA 101. CHENARUL DIN ELEMENTE CONJUGATE 1, Detaliu dintr-un basorelief asirian, policro- mat, Khorsabad. Buza, fata exterioara, a unui cylix grecesc (Lau). . Hidrie greceasci (L’art pour tous). . Sima greceascd. . Decor in mozaic bizantin, San Marco, Ve- netia (Musterornamente). . Picturé muralé medieval dintr-o biseric& suedezi (Racinet). E 7. Broderie veche, Eisleben (Vorbilder fiir Fabrikanten und Handwerker). 8. Chenar pictat pe lemn, domul din Bran- denburg (Vorbilder fiir Fabrikanten und Handwerker). 9, Inluminura dintr-un Coran, mormintul sul- tanului El-Ghury, Delfi,’ sec, al 16-lea (Prisse d’Avennes). 10. Platou de maiolic&, chenar pe buzi, Ger- manisches Museum, Niirnberg. 11, Platou de maiolic&, chenar pe buza, al- bastru pe fond slbastru deschis, sec. al 16-lea (Kunsthandwerk). 12, Motiv modern, Eisenlohr si Weigle, Stutt- gart (Gewerbehalle). PLANSA 102. TERMINATIL DIN ELEMENTE* CONJUGATE 1. Friz& sculptatA greceascd, Erehteion, Atena. 2. Frizi romana, restaurati (Fragments de Parchitecture antique). 3. Frizé romanica, sec. al 13-lea (Musterorna- mente), : fee 2