S Pat de paradi francez din vromea barocului, dupa Daniel Marot. : 4, Tablia de cApitii al unui leagin bogat " sculptat, Renastere francezi, sec. al 17-lea, ornamente aurite pe fond rogu (L’art pour tous). D. RAME SI ANCADRAMENTE Termenul si notiunea de rami sint foarte cu- prinzatoare. In ‘cel mai larg inteles poate fi inclus orice chenar, orice bordurd, orice buzi de farfurie pictati. In urmatoarele zece planse, afectate-ilustririi. ramelor si ancadramentelor, vor fi prezentate numai_acele obiecte ale ror rame au o structurd complexi, constituie un scop in sine si formeazi un intreg carac. teristic. Ramele ‘si ancadramentele apar in toate domeniile tehnicilor artistice si cuprind cele mai variate materiale si procedee. In Plansele 258—267 am selectat din acest dome- niu unele tipuri deosebit de importante : aces- tea sint ancadramentele arhitecturale ; ramele Propriu-zise pentru tablouri, oglinai etc. apoi cartusele ; chenarele tipografice care sint intre- buintate tn carti si alte lucrari scrise, precum si chenarele pentru cadrane de ceas, de far- furii, talere si cupe etc. Este deosebit de interesant si urmaresti dezvoltarea ancadramentelor pe baze arhitec- turale, treptata lor transformare si_adaptarea lor Ja produsele artelor decorative. In aceasta Privinta trimitem la remarcile ale lui Semper (Der Stil, §§r .ct_de vedere stilistic si istoric vom face Nici doar urmitoarele observatii : ancadramen- ful gl rama, in sensul fn care le intelegem aici, apar in antichitate si in evul mediu doar rar $i izolat. I-a revenit Renasterii misiunea de a cultiva acest gen si de a-l conduce pe cele mai inalte culmi, Nu putem ins nega faptul c& in multe cazuri apar exagerari dincolo de un scop bine definit. In primul rind, o- rama trebuie sA aiba legatura si sa fie proportionala cu obiectul de inrémat. SA confectionezi si s& plasezi o rama acolo unde nu este nimic de fnramat este un nonsens. Totusi, in Renag- terea tirzie, in baroc si rococo, gisim nenumi- rate forme de ancadrament nefunctionale, gra- tuite, care nu au nici un alt sens decit pe acela de a decora incadrind suprafete goale. De altfel, este de presupus c& acesta a fost temeiul pentru care in stilurile mai vechi ramele se gasesc atit de rar. ANCADRAMENTE -ARHITECTURALE (Plangele 258—259) Ancadramente — respectiv rame — arhitec- turale se numesc acele ornamente care sint intrebuintate in arhitectura, precum gi fn alte domenii, de exemplu la mobilier, prezentind o structuré arhitecturalé. In domeniul arhi- tecturii, trebuie si mentionim ancadramentele de ferestre si usi, ancadramentele lunetelor, panourilor, tAblitelor pentru inscriptii, meda- lioanelor, niselor, casetelor etc. La mobilier sint cunoscute panouri cu functie de rama la usi si la sertare care sint acoperite cu intarsie, sculptura sau alt decoratie asemAnatoare, dar si altele care sint folosite doar ca decoratie fard sd incadreze ceva anume, fn mare, distin- gem doud tipuri de ancadramente, care pot intra aici in discutie si in care putem cuprinde toate exemplarele individuale, in ciuda varie- tfii detaliilor formale. Primul tip de ance- - 228 dramente este axial si prezintd un soclu, de obicei_de forma unui triunghi suspendat. In aceasta forma se exprima idea de suport (de tipul consolei), precum si cea de ornament liber, orientat in jos. Soclul este legat de coro- nament prin coloane, . semicoloane, ~pilastri, herme sau alte tipuri de suporturi laterale cu inserarea membrelor orizontale necesare. La rindul sau, coronamentul formeazd un or- nament liber orientat in_sus, de forma unui triunohi, Ancadramente de acest tip sint re- date in figurile 2,8, 9, 10 si 11 din plana 258. Cel de al doilea tin de ancadrament prezinti © dispozitie centrala. Cimpul care trebuie in- rimat. fie el un cere, un pitrat, un dreptunghi s.am.d,, este Inconjurat cu un ornament liber care se dezvolt& omoren pe toate laturile, fara tind serma de sus sau jos. orientat radial dinspre-centru c&tre exterior. In aceste.cazuri, dup cum observi Semper, ovele, vrejurile cu frunze si altele asemanitoare care au o orientare verticalé precis’, trebuie s& fie ast- fel plasate incit partea lor superioara si fie orientaté spre exterior. Rame alratuite dup’ acest principiu sint ilustrate Ia figurile 4—7 din planga 258 si 5, 8 si 9 din plansa 259. Cele doua principii'amintite nu sint intot- deauna atit de evidente ca in exemplele pre- zentate, iar uneori pot apirea combinate ; totusi, intotdeauna unul sau celalalt va pre- domina. PLANSA 258, ANCADRAMENTE ARHITECTURALE 1, Ancadrament frontal de lucarna, Rouen, Renastere francezi, sec. al 17-lea (L’art * Pour tous). 2. Ancadrament arhitectural modern in stilul Neorenasterii italien. 3. Soclu cu decor de ancadrament, arhi- tectural, Renastere italiand, Genova (Owen Jones)