Sectiunea a Ill-a ORNAMENTICA APLICATA Platou, porielan chinez . 18, Muzeu! Bran. (Foto : JON MICLEA) Toate drepturile asupra prezentel editii n limba roménd sint rezervate Editurii MeridianeA. Vase - a. Vase-recipient (vase de provizii) b. Vase de scos si umplut c. Vase de turnat d. Vase de baut B. Obiecte de metal — ustensile a. Corpuri de iluminat b. Instrumente de cult c. Ustensile de razboi arme d. Ustensile de masa e. Diverse ustensile casnice si de toaletd si vindtoare — C. Mobilier a. Mobile de sezut b. Mese ¢. Dulapuri d. Diverse D. Rame de ancadramente E. Bijuterii F. Heraldica G. Caligrafie, tiparituri (Scriere ornamen- tala) OBSERVATII PRELIMINARE A treia_sectiune este intitulat’ ,Ornamentica apli- cata", Ea va ardta, pe de o parte, in ce mod si conform cAror principii este aplicata decoratia la obiecte (In completarea celor ardtate in sectiunea a dowa), iar pe de alta, va depasi limitele ae propriu-zise, infeleasd ca subdiviziune a esteticii va intra in’ sfera tectonicii, prezentind -o trecere in revisté a.constructiei, profilarii si conceptiei generale ‘a anumitor -produse artistice, precum vase, ustensile, mobile, ete. Prin aceasta, precum si prin dorinta de a oferi © tratare cit mai cuprinzdtoare si mai practicA a fiecdrui subdomeniu luat in parte, se explicé i cluderea si a unor obiecte care nu sint decorate. In orice oaz se poate reprosa mai putin lucrarii, dacd izolat, isi depaseste cadrul, decit daca ar trata’ unele grupe de obiecte doar fragmentar si incomplet. Prin aceasté includere volumul c&rfii va creste, dar bo- gatul material va fi restrins, pe cit posibil, prin selectarea acelor exemplare care ilustreaz principiile decoratiei. 7A. VASE Grupa vaselor, care deschide aceasta sectiune a cir{ii, este una dintre cele mai interesante si mai importante din cadrul acesteia. Gott- fried Semper, care, in lucrarea sa epocala Der Stil, a tratat’ in chip stralucit domeniul cera- micii, scrie in introducerea la capitolul cores- punzitor : ,,Produsele artei ceramice s-au bu- curat in toate vremurile si la toate popoarele de o deosebita atentie, au cipitat o semnifica- tie simbolic-religioasi cu mult inaintea timpu- rilor_ in’ care s-a dezvoltat arhitectura monu- mental’, iar aceasta din urmi a fost puternic influentaté de primele, mai intii direct, pentru cA produse ceramice serveau la constructia si la decorarea monumentelor si apoi indirect, prin preluarea in arhitecturé a_principiilor fundamentale ale frumosului si stilului, si chiar a unor forme ca atare, care fuseserd an- terior dezvoltate in lucrari de ceramica si sta- bilite mai inti de artistii olari, inaintea timpu- rilor arhitecutrale‘... ,,Ele sint cele mai vechi si mai elocvente documente ale istoriei. Ard- tati-ne olria pe care un popor a produs-o si ‘vom putea spune, in general, ce fel de popor era $i la ce nivel. de cultura se afla‘,.Profe- sorul Gmelin, care in eseul siu Die-Urformen und Gestaltungsprinzipien der Tépferei si in lucrarea sa Die Elemente der Gefassbildnerei, a incercat cu mult succes si popularizeze te- oriile lui Semper, scrie in aceasti privint: yExisti o parte a invataturii lui Darwin care se manifesta si in sfera mestesugurilor : faptul 4 dezvoltarea omului a fost influentata de climat, caracterul solului, hrana ete. isi gaseste paralela in domeniul ceramicii, in faptul ci forma vaselor este conditionati de modul de intrebuinfare, material si tehnica.“ Cit de departe inapoi in timp urcd olaria in preistorie este dovedit de calculele virstelor depozitelor aluviale ale Nilului si de conditiile geologice ale coastelor Scandinaviei, care in- died respectabila virsta de 10000—12000 de ani pent olariile descoperite in aceste locuri. mprejurarea ca, in afara de satisfacerea ne- voilor vietii zilnice, oliria a fost folosit si pentru rituri religioase si funerare, si in mod deosebit faptul cd au aprut obiceiurile de a aseza vase in morminte, sau de a inchide in urne cenusa mortilor inainte de a o incredinta pamintului, au facut ca anumite tipuri de old- tie, cel putin, sj se piistreze, din care, altfel, n-ar mai fi rimas decit cioburi. Cuprindem in notiunea de ceramici nu nu- mai olaria propriu-zisa, ci intreaga productie de vase. In afar de materiale prime ca lutul si_argila, sticla si metalul, au mai fost in- trebuintate mai frecvent ‘piatra, lemnul si fildesul, pe ling& alte materiale mai putin folosite. Fiecare dintre aceste materiale a imprimat vaselor un caracter specific; teh‘ nica corespunzatoare a conditionat sau’ chiar a schimbat tipologia formelor acestora. Un vas de metal trebuie si primeasca alti forma si_alt decor decit unul asemandtor din sti- cla sau porfelan; un vas de lut nu poate fi transpus pur si simplu in marmura, fara ca principiul stilistic si nu sufere o for- 9 <