c. FORME ARTIFICIALE Pe linga elementele geometrice si formele re- produse dup’ natura, arta ornamental se ser- veste si de formele obiectelor ertificiale, fie luate separat, fie tn combinatii cu cele mai fnainte numite. Dar acestea nu includ folosi- rea intimplatoare a tot felul de articole in opere cu caracter simbolic sau in natura sta- tic, ci do-r vasele, uneltele, armele, instr: mentele, scuturile, \nodurile, panglicile etc. folosite ca ornamente. Este lesne de inteles ci varele folosite la rite religioase au trecut in decoratia ‘ilor de cult, temple si biserici. In stilul entic, altarele, tripozii, candelabrele, securile de sacrificiu, ustensile de stropit (matduzur:) etc, iar in stilurile crestine simbo:ul ervcii, semnele demnitatilor preotesti, instrumentele Patimilor etc. decoreaza frize, pereti si p:novri (comp. Planga 75, fig. 2 $i 6). Grupuri decorative de echipament de vi- nitoare si rdzboi sint denumite trofee, iar ace- lea compuse din unelte: embleme ; acestea sint inrudite cu emb!emele b:eslelor si com- paniilor. . \ 164 Capitolele urmatoare vor trata in amanun- time aceste teme si motive, pe linga altele pu- tin freevente, care apartin de asemenea aces- tei sectiuni. TROFEUL (Plangele 71—72) Era un obicei al grecilor s4 atirne de un trunchi de arbore ermele pe care dusmanul fugirit le aruncase pe cimpul de lupta. Aceste semne ele vietoriei, sau trofee, au gasit si ele un loc adecvat, in decoratie. Romanii au ridicat trofee artifi- ciale, simbolice din piatra sau bronz in forma de coloane, piramide gi structuri arhitecturale aseminatoare. Incepind din vremea lor, tro- feele au fost folosite nu numai pentru’a decova toate monumentele legate de razboi si de vic- torie, d.e. arsenale, localurile ministerelor_de razboi, corpuri de garda, cazArmi si arme, in special scuturi, dar ele au fost folosite, pind in vremurile noastre, si in scopuri decorative, in chip de arme de lupti elegant aranjate in arhitectura castelelor si palatelor, a primérii- lor si pe morminte, in intarsiile Renasterii, in materiale fesute si pe tapete in chip de vig- nete si, indeosebi, in sculptura ornamentala. In mod firesc\au aparut trofee constituite din arme de vindtoare, care se aseam&na cu armele de lupté, precum gi trofee de marina. Intelesul originar al cuvintului (tropaion = semn de victorie, de la trope = intoarcere, fuga) s-a pierdut in cazul acestor aplicatii. PLANSA 71. TROFEUL 1— 6. Decoratia cu trofee a unui platou din metal cizelat, Renastere. T— 8 Decorajie cu trofee a unor capace de cess de arama, Renastere francezd, stil Louis XIII (Liévre). 9—10. Panouri de poart&, aripa Otto-Heinrich a castelului de la Heidelberg, Renastere germana (Pfnor). 165FORME ARTIFICIALE FORME ARTIFICIALE Plansa_ 72, Plansa 71. TROFEUL | ‘TROFEULPLANSA 72. TROFEUL. icy 1, Panou de pe mormintul lui Galeazzo Pan- dono, San Domenico maggiore, Napoli, Renastere italiani (Schiitz). 2, Detaliu dintr-un panou de pilastru, Re- nastere italiana. 3. Detaliu din panoul unei strane din lemn sculptat, Dordtrecht, Renastere olandeza. 4. Piedestalul monumentului unui mark- graf, Pforzheim, de Hans von Trarbach, Renastere germana. 5—6, Panouri de pe fatada dinspre chei, Tuile~ ries, Paris (Baldus). 7. Trofeu din proiectul unui monument de J. Ch, Delafosse. EMBLEMA (Piansele 73—77) Gruparea de unelte si instrumente, care si simbolizeze o anumita idee, a dus la constitui- rea emblemelor. Printre. acestea gisim, daci lisim Ja o parte pe cele ale razboiului si vi- natorii, pe care le-am tratat ca trofee, embleme, ale artei, atit ale artei in general cit si ale fiecdrei arte in parte: muzica, pictura, sculp- tura, arhitectura etc. ; embleme ale stiintei, In general si ale diferitelor stiinte : matem-tici, astronomie, chimie etc. ; embleme ale transpor- turilor, ale comertului, ale stiintelor -tehnice si in Sfirsit ale meseriilor si breslelor. Cintecul, de exemplu, este simbolizat de o lird cu sau fair partituri; muzica instrumen- tal prin viori, flaute, cornuri, naiuri etc. ; dansul prin tamburind si casteniete ; testrul prin mésti; pictura prin pensuld si. paleta ; sculptura prin ciocan, dalta si lucrari de sculp- tura, busturi, torsuri; arhitectura de patrat, echer si compas, de obicei in combinatic cu un capitel. Calea ferat& si masinile cu aburi prin roata inaripata, telegraful prin colacii de sirma din care ies raze de lumina. Comertul 168, BrOr este reprezentat:prin 182i gi baloturi peste care este agezat caduceul lui Mercur, iar agricul- tura prin plug, secera, coasa etc. ; viticultura prin teascul de vin. Diferitele meserii gi-au_ales_emblemele parte dintre uneltele lor specifice, parte dintre produsele care le caracterizeazi; breslele si companiile de meseriasi din secolele trecute au introdus o anumita sistematizare in aceste in- semne exterioare ; un mare numér de insemne de breasli, multe dintre ele foarte frumoase si ingenioase, sint pastrate in muzeele de arti industriala a timpurilor moderne. O tratare mai amAnuntité si mai cuprin- zitoare a emblemelor decit in lucrarea de fata poate fi gasit’ in Allegorien und Embleme de Gerlach, din care am prelucrat un numar de ilustratit. PLANSA 73. EMBLEMA 1, Ornament de colt din salonul de teatri al Ministerului de Stat, Luvru, Paris (Baldus). Ornament de la Luvru, Paris’ (Baldus). . Emb!ema breslei constructorilor de viori, Klingenthal, 1716 (Gerlach, Allegorien und Emblege). 4—5, Panouri moderne Fomilini din Florent 6—9, Medalioane moderne, sculptor Lehr din Berlin. PLANSA 74. EMBLEMA 1, Coronament de us sculptat in lemn, francez, sec. al 18-lea (L’art pour tous). « 2-3, Emblemele moderne ale. sculpturii si pic- turii de sculptorul Hauptmann, Dresda. 4, Detaliu dintr-un program de expozitie de R. Seitz, Miinchen, 1876. 5. Antet de hirtie de corespondenté a unei fabrici de cerneala, desenat de Dir, Ham~ mer din Nurnberg. de pilastru, sculptor