ler-Leuzinger, exemplare realizate dupa Pcchitele lui gasindu-se adesea si pe masa noastra in ultimile decenii, iar Lomeyer din Viena a dobindit un insemnat renume in do- meniul sticlei cu slif, a smalturilor, gravarii cu acid si irizarii arti iale. Speram ci odata cu revirimentul mestesugurilor artistice, si in acest domeniu se vor obtine din nou rezultate de seamé. 7, PLANSA 208. PAHARE MODERNE 1—1l. Diferite pahare moderne pentru api, vin gi bere, din sticlé incolora sau co- lorati. Plangele 189208 prezinté 50 de tipuri de vase prin intermediul a cirea 500 de exemple. In cluda acestui vast material nu am putut cuprinde toate formele existente. Am acordat intlietate grupurilor clar definite si formelor conventionale, des” intil- nite: in timp ce acelea mat arbitrare, sporadice, accidentale si baroce au fost excluse. Exemplele se- lectate oferé ins o imagine de ansamblu asupra artei ceramice si a prelucrarii. artistice a vaselor. Pentru un studiu mai aprofundat recomandam nu: meroasele Iucr&ri si periodicele de specialitate. Anil B. OBIECTE DE METAL — USTENSILE Ustensilele sint atit de diversificate, tncit~o tratare exhaustiva a acestui domeniu in ca- drul prezentei lucrari nu este posibilé. Mai mult decit atit, mare parte dintre ustensile este in aga fel conceputa incit orice decoratie ornamental a acestora este exclusi sau nu este intrebuintaté decit cu titlu de exceptic. ‘Totusi anumite subclase ale acestui grup s-au impus pentru cA reprezentantii lor au cunos- cut, in toate vremurile sau numai in unele pe- rioade, o prelucrare artistici si ca atare pot fi ordonate intr-un sistem. ‘Astfel, daci pe de o parte, unele piese-izo- late de acest fel nu si-au gisit locul in plan- sele atribuite grupului, pe de alta, au putut fi constituite unele subgrupe relativ inchise, independente. Astfel plangele 209-218 cu- prind interesantul domeniu al corpurilor de iluminat ; plangele 219—222 pe cel al instru- mentelor de cult; plangele 223—227 ustensi- ele de razboi si vintoare ; in timp ce plan- sele 228—232 ilustreazA ustensilele de masi, iar 233-237 diferite obiecte de toaletd i de uz casnic etc. 008a. Corpuri de iluminat Corpurile de iluminat, atit de intrebuintare ritual cit si domestic, sint extrem de nu- meroase. S-au bucurat de mare atentie si de prelucrare artisticd in toate stilurile, dar mai ales in antichitate. Nu amintim decit cande- labrele antichitatii si Renasterii, lmpile gre- cesti, coroanele de lumini ale evului mediu ete, Forma de baz si prelucrarea diferitelor corpuri de iluminat s-au schimbat de-a lungul timpului, corespunzitor schimbérilor radicale pe care le-a cunoscut modul de iluminat. Iu- minatul cu ulei si cu limpi, cel cu facle sau luminari, cel cu gaz, in sfirsit modernul ilu- minat electric,.cer toate forme diferite, mai mult sau mai putin specifice, de suporturi_si de aparate. Materialul folosit cu precidere a fost me- talul, far, pe ling acesta, teracota si sticla, in timp ce materialele inflamabile, cum este lemnul, sint. prin insdsi natura lor excluse, fn cea mai mare masura. Amintim aici de diferenta existenta intre corpurile de iluminat antice si cele ale peri- oadelor moderne. Diferenta consti in faptul c& primele sint desdvirsite din punct de ve- dere artistic, dar in mare parte nepractice, in timp ce corpurile moderne de iluminat le sint superioare din punct de vedere tehnic si func- tional, dar nu au frumusetea lor. In cele ce urmeazi vom lua in considera- tie candelabrul, lampa antic&, sfesnicul cu pi- cior, cel portabil, aplica, lampa suspendata, felinarul, coroanele de Aumini si limpi_mo- derne, in ordinea de mai sus. CANDELABRUL (Plansele 209—210) Candelabrul (de la candela —, luminare) .952 cum si numele o spune, a servit initial ilumi- atului_cu, luminari, yDeoarece in antichitate, a ca iluminatul cu lumindri, asemeni celui cu fa- clii de ragind si cu masalele de smoald, a ce- dat in fata lampii cu ulei, avind mai ales ros- turi sacrale ee rituale, candelabr santie a fost sek in ca suport. fampi, i. Seeker pa ‘De aceea Scrnae ae prevazut la extremi- tatea superioard cu bazine in forma de cup (pentru masalele cu smoala), uneori cu_fepi, sau cu dulii cilindrice (pentru luminri), al- | teori cu talere sau cu cirlige sau circei (pen-— tru a fixa sau atirna ldmpi). Acest tip este cel | care apare cel mai frecvent. Candelabrele de | ceremonie, servind cultului, poarta cupe sisint | vexecutate din 1 anu Fun UN astfel de candelabra roman, de forma conventionala, este ilustrat in ico “U9, figura 2. Candela~ brele-de-intrebuintare domestica erau facute din bronz. Sint cunoscute doua variante dife- rite ca inaltime dup& cum urmau sé fie folo- site : agezate pe sol _sau_pe masa Prima va- “Hanh are SOONG. etre da aval (plansa 209, 1)_si_o. inaltime_medie” 1,50 m.Cea_de_a_dowa_varianta 1 (candelabrum humile) este mai_put atinge 0: inaltime_de “cel mult 0,50_m-4Con Fat cau ‘candelabrelor_antice este ip t tonicyfie mai mult sau mai putin iit eet acon: turali ‘elul in care, in primul caz, sint de- corate piciorul, fusul si caliciul, a fost discutat deja la plangele 133135. La'cea de a doua clasé_apar_adesea figuri-stind in -picioare sau_ czate. din cave se dezvolls fustl candelabri—— r= fii sau pe care acestea tl poarti(planga 209, 2 aT, ‘preciim sf suporturi aa ‘forma dé Sup shee te GSE parsorfe agezate' stu puri_figurale (pl 209, 4). Au fost gasite si citeva exemplare astfel construite incit pot fi demontate si ajustate la diferite inaltimi (plenga 200, 7).\Malortates_candelebrelor an tice de origine etrusci.jPlansa” “209 ery sapte ee aie bo- gatul material. ”Plansa209, OBIECTE DE METAL CANDELABRUL ANTIC PLANSA 209. CANDELABRUL ANTIC 1. Candelabru antic de bronz pentru suspen- dat limpi (lychnuchus, lampadarium), des- coperit la Pompei, Muzeul din Berlin. 2. Candelabru etrusc de bronz, Bibliotheque nationale, Paris. 3. Candelabru antic de bronz, descoperit la Chiusi (Ménard si Sauvageot). 4, Lampader antic de bronz descoperit la Her- culanum. 5. Candelabru antic de bronz pentru luminiri sau faclii (Ménard si Sauvageot). 6. Lampadar scund (Candelabrum humile) de bronz, Museo Nazionale, Napoli. 7. Partea superioar’ a unui candelabru antic de bronz cu dispozitiv de ajustare 1a dife- rite indltimi, descoperit 1a Herculanum. O dat& cu reinvierea traditiei antice in vremea’ Renasterii, a revenit la loc de cinste gi candelabrul. Renasterea a preluat forma anticd, in general, dar a remodelat-o in felul el. Incepind din 'aceasté vreme, candelabrul cunoaste nenumirate metamorfoze ca pies ceremoniala sau utilitard, cu destinatii profane sau bisericesti. El nu mai este ins& suport de limpi, ci de luminifri fixate fie intr-o teapa conic&, fie, mai rar, intr-o dulie cilindrica. In- deosebi biserica catolicd, al cirei serviciu re- ligios cere luminari aprinse, recurge la noile forme de candelabre din metal sau din lemn sculptat innobilat prin pictura si aurire. Cele maj frumoase exemplare de acest fel, adeva- rate modele ale genului, se gasesc in bisericile si palatele din Italia. PLANSA 210. CANDELABRUL DIN RENASTERE 1. Candelabru de altar din biserica benedicti- nilor din Villingen, lemn, aurit si argintat, Renastere tirzie germana, originalul inelt de 1,15 m, ” .