Cuprins:

1. Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine”(Traducere şi adaptare de Ion Dafinoiu),

p.3-4
2. Autoaprecierea voinţei (după E. Rudenski), p.4-5
3. Probă de evaluare a nivelului stimei de sine (scala Rosenberg, în varianta oferită de
Cristophe Andre şi Francois Lelord), p.6
4. Metodica de studiere a încrederii în sine , Romek V.G., p.7-10
5. Tehnica „Aveţi încredere în forţele proprii?” (Traducere şi adaptare de Jeni Suntion,
Filaret Suntion), p.11-13
6. Chestionar de studiere a egoismului (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-
Napoca, 2005), p.13-15
7. Tehnica de studie re a stărilor depresive (Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2,
Cluj-Napoca, 2005), p.15-17
8. Test pentru studierea inteligenţei emoţionale (adaptat de Mihaela Roco după Barn şi
D. Goleman) ,(tineri şi adulţi), p.17-20
9. Scalele diferenţiale ale emoţiilor, K. Izard, p.21
10. Ce atitudini adoptaţi cel mai frecvent ?(elaborat de Fabrice Lacombe, trad. de Pelea
Alina), p.21-27
11. Metodica de diagnosticare a nivelului capacităţilor e mpatice , (V. V. Boico), p.28-30

12. METODICA "SIMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESULUI",p.30-31

13. Test: „Controlul stării de stres”, (Victor Bodo, Teste de personalitate,

ed.2, Cluj-Napoca, 2005), p.31-33
14. Testul Thomas-Kilmann, Privind comportamentul în situaţii conflictuale , p.33-38
15. Metodă de diagnosticare a relaţiilor interpe rsonale (T. Leary), p.40-47
16. Diagnostica nivelului de anxietate şcolară Fillips, p.47 -52
17. Metoda determinării stilului de conducere (Juravleov), p.52-55
18. Studie rea orientărilor valorice (metoda M. Rokeach), p.56-59
19. Diagnosticarea tipului de motivaţie la studenţii contemporani, p.60-62

20. Testul de studiere a structurii intelectului (Rudolif Amthauer), p.62-84

21. Studierea relaţiilor interpersonale în colectivul de elevi Sociometria,p. 85-86

22. Chestionar caracterologic (H.Leongard, H.Schmieschek),p.87-91
23. Accentuarea tipurilor de personalitate , Licico, p.91-110

1
24. Chestionarul de diagnosticare patocaracte rologic (CDP), p.111-116
25. Riscul dezadaptării sociale Scala lui Iu. V. Popov, N. I. Ivanov, p.117-118
26. Metodica „Comportame ntul” (E.V. Saenco), p.118-119

2
 Metodica “Autoaprecierea imaginii de sine”
(Traducere şi adaptare de Ion Dafinoiu)

Scopul: autoaprecierea imaginii de sine (a „eului actual‖ şi a „eului ideal‖).

Organizarea „eului‖, modul în care o persoană se defineşte ea însăşi se exprimă prin
avansarea unei „scheme a eului". Dacă un sentiment pozitiv este asociat cu conceptul de sine al
unei persoane, atunci înregistrăm o stimă de sine elevată. Dacă stima de sine este slabă,
înregistrăm un concept de sine asociat unui sentiment negativ.
Instrucţiunea: „Pentru a vă ajuta în obţinerea informaţiilor despre eul dv. actual şi eul
ideal, vă prezentăm o listă de 32 adjective reprezentând o trecere în revistă a unor caracteristici
pozitive şi negative. Utilizarea unei astfel de liste îşi are originea în practica şi ideile lui C.
Rogers. Sincer vorbind, lista nu este un test; ea nu conţine răspunsuri bune sau greşite, ci doar
informaţii despre felul în care vă vedeţi dv. înşivă. Citiţi adjective le notate mai jos. Plasaţi un X
în coloana intitulată „Cum sînt în prezent‖, în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea dv.,
exprimă o trăsătură ce vă caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-aţi făcut, recitiţi
lista. De această dată însemnaţi cu 0 în coloana intitulată „Cum aş dori să fiu‖ fiecare cuvânt care
exprimă însuşirea pe care aţi dori să o aveţi dacă aţi putea fi o persoană ideală‖.

Fişa de răspuns
Metodica: „Autoaprecierea imaginii de sine”
Numele, prenumele ___________________________ Vârsta________ clasa_________
Instituţia _________________________ Data realizării_______________________

Cum sunt în Cum aş dori Cum sunt în Cum aş dori

prezent (X) să fiu (0) prezent (X) să fiu (0)
Emotiv Vesel
Impresionabil Invidios
Plin de umor Energic
Independent Politicos
Prietenos Liniştit
Ambiţios Iscusit
Interesant Sigur
Cinstit Maleabil
Atrăgător Interiorizat
Rezervat Fragil
Entuziast Sincer
Mediu Relaxat
Sensibil Puternic
Demn de Cinic
încredere
Inteligent Impulsiv
Comod Apatic

Inte rpretarea re zultatelor:

Cantitativ: __________________
Calitativ: ____________________________________________________________________

Inte rpretarea re zultatelor:

3
 Cantitativ: Pentru a afla scorul fiecărui elev, acordaţi un punct pentru fiecare adjectiv notat
în ambele coloane („Cum sunt în prezent" şi „Cum aş dori să fiu"), respectiv cu zero puncte
pentru cele care în ambele coloane nu au primit nici un semn. Dacă un adjectiv este notat doar în
una din coloane, el nu primeşte nici un punct. Pentru obţinerea notei totale, faceţi suma
punctelor.
Calitativ: Examinarea imaginii de sine prin acest procedeu nu presupune scoruri precise.
Vă propunem ipoteza că existenţa unui acord de cel puţin 75% (un punctaj de cel puţin 24)
sugerează un nivel rezonabil al confortului psihic pe care îl are subiectul. Dar nu este exclus ca,
deşi având o notă mare, inexistenţa unui acord asupra unor calităţi considerate de el importante
să provoace sentimente puternice de frustrare, după cum o notă mică să- i asigure un echilibru
psihic rezonabil, ceea ce înseamnă că a învăţat să accepte aşa cum este, mai mult sau mai puţin
departe de modelul ideal la care aspiră.

Autoaprecierea voinţei
(după E. Rudenski)

Scop: determinarea nivelului autoaprecierii voinţei;

Materiale: fişa de răspuns, stilou;
Instrucţiuni: răspunde-ţi, vă rog, cât mai sincer la întrebările care urmează prin „da‖, „nu ştiu‖
sau „nu‖.

1. Sunteţi în stare fără eforturi deosebite să duceţi p ână la capăt o activitate, care nu vă este
interesantă, ne cătând la faptul că aveţi posibilitatea s-o întrerupeţi şi mai apoi să reveniţi ?
2. Depăşiţi fără eforturi deosebite rezistenţa internă atunci când aveţi de efectuat ceva neplăcut
pentru dvs.?
3. În caz că nimeriţi într-o situaţie de conflict, sunteţi în stare să vă luaţi în mâini ca să priviţi
realist şi obiectiv situaţia?
4. Dacă vă este indicată o dietă, veţi fi capabil să depăşiţi toate ispitele culinare?
5. Veţi găsi puteri să vă sculaţi dimineaţa mai devreme ca de obicei, după cum aţi planificat de cu
seară?
6. Rămâneţi la locul unei întâmplări pentru a depune mărturie ?
7. Răspundeţi repede la scrisori ?
8. Dacă vizita dentistului vă provoacă frică, veţi reuşi fără dificultăţi să depăşiţi această emoţie şi
să nu vă schimbaţi intenţia în ultimul moment ?
9. Veţi consuma un medicament extrem de neplăcut, la recomandarea insistentă a medicului ?
10. Veţi îndeplini o promisiune pripită, chiar dacă îndeplinirea ei vă va aduce multă bătaie de cap,
cu alte cuvinte vă ţineţi de cuvânt ?
11. Fără îndoieli vă deplasaţi într-un oraş străin?
12. Respectaţi cu stricteţe regimul zilei: ora deşteptării, ora mesei, pregătirea temelor etc.?
13. Nu vă place să aveţi datorii la bibliotecă ?
14. Cea mai interesantă emisiune televizată nu vă va impune să a mânaţi executarea unei activităţi
urgente şi importante ?
15. Veţi reuşi să întrerupeţi cearta şi să muţiţi, chiar dacă vă par foarte usturătoare cuvintele
‖inamicului‖?

Prelucrarea rezultatelor:
La cele 15 întrebări se va răspunde prin „da‖(2 puncte), „nu ştiu‖(1 punct), „nu‖(0 puncte).

Inte rpretarea re zultatelor:

0-12 puncte relevă un grad scăzut al dezvoltării voinţei.

4
 Subiectul alege doar activităţi interesante şi lesne de îndeplinit chiar dacă acest
fapt îi poate dăuna. Este indiferent faţă de obligaţiuni. Orice instrucţiune,
obligaţiune o percepe ca o povară. Este posibilă existenţa egoismului. E necesară
schimbarea atitudinii faţă de persoanele din jur şi modificarea unor trăsături de
caracter.
13-21 puncte denotă un grad mediu al dezvoltării voinţei;
În cazul apariţiei unui obstacol acţionează pentru al depăşi. Însă dacă există
posibilitate, alege calea de a- l ocoli. Se străduieşte să îndeplinească promisiunea.
Cu greu, dar îndeplineşte munca neplăcută. Nu-şi asumă obligaţiuni suplimentare
din propria iniţiativă. Este necesară exersarea voinţei.
22-30 puncte indică un grad înalt al dezvoltării voinţei.
Persoană pe care te poţi bizui. Nu se sperie nici de însărcinările care- i înfricoşează
pe alţii. Însă e nevoie de atras atenţia la aşa trăsături, precum flexibilitate, toleranţă,
bunătate.

5
 Probă de evaluare a nivelului stimei de sine
(scala Rosenberg, în varianta oferită de Cristophe Andre şi Francois Lelord)

Scop: Cercetarea nivelului stimei de sine.

Vârsta: Începând cu vârsta de 15 ani
Instrucţie: „Chestionarul oferă o imagine despre nivelul stimei dvs. de sine. Citiţi cu atenţie
fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie
cel mai mult de punctul dvs. de vedere ac tual.‖
Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor:
1. Calculaţi punctajul după următoarele indicaţii:
• Pentru răspunsurile la întrebările 1, 3, 4, 7, 10:
"Total de acord"- 4 puncte;
"De acord"- 3 puncte;
"Dezacord"- 2 puncte;
"Total dezacord"- 1 punct.
• Pentru răspunsurile la întrebările 2, 5, 6, 8, 9:
"Total de acord"-1 puncte;
"De acord"- 2 puncte;
"Dezacord"- 3 puncte;
"Total dezacord"- 4 puncte.
2. Faceţi suma tuturor punctelor.

Notele ce se pot obţine la acest chestionar se situează între 10 (cea mai scăzută notă posibilă a
stimei de sine) şi 40 (cea mai ridicată notă posibilă a stimei de sine).
• Un scor cuprins între 10 şi 16 tinde să indice o stimă de sine mai degrabă scăzută.
• Între 17 şi 33, sunteţi în grupul subiecţilor cu stimă de sine medie.
• Între 34 şi 40, aparţineţi fără îndoială grupului de persoane cu înaltă stimă de sine.

Fişa de răspuns
Probă de evaluare a nivelului stimei de sine
Nume, prenume ______________________________ vârsta ________
Instituţia ________________________________ Data realizării __________________

Total De Dezaco Total

Între bările chestionarului de dezacor
acord acord rd d
1. În general, sunt mulţumit de mine
2. Uneori mă gândesc că nu valorez nimic
3. Cred că am o serie de calităţi bune
4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca ceilalţi
5. Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu mândru
6. Uneori mă simt realmente inutil
7. Mă gândesc că sunt un om de valoare, cel puţin la fel ca alte
8. Mi-ar plăcea să pot avea mai mult respect faţă de mine
9. Ţinând cont de toate, am tendinţa să cred că sunt un ratat
10. Am o părere pozitivă despre mine

Numărul total de puncte: _____________

Inte rpretarea calitativă a re zultatelor: _______________________________________________

6
 Metodica de studiere a încrederii în sine
Romek V.G.
Scopul: determinarea nivelului încrederii în forţele proprii, abilitatea de a avea curaj în
plan social şi capacitatea de a întreţine relaţii interpersonale.
Vârsta: pentru subiecţii de la 14 ani în sus.
Instrucţii: „Vă propunem un test alcătuit din 30 de itemi, pentru a vă face primă imagine
despre disponibilitatea dv. De a avea încredere în forţele proprii şi studiază capacitatea Dvs. De a
întreţine relaţii interpersonale adecvate. Alegeţi din cele trei variante de enunţuri doar una, care
reflectă în cea mai mare măsură propria părere în raport cu afirmaţiile prezentate mai jos.
Enunţurile din coloniţa B, străduiţi- vă să le utilizaţi cât mai rar posibil (nu mai des de 1 dată la 3
– 4 întrebări).‖

Chestionarul

№ Afirmări Enunţuri
A B C
1. Chiar dacă nu am dispoziţie, am grijă să nu - i adevărat mi- i greu nu- i adevărat
indispun pe ceilalţi. să spun
2. În prezenţa unei persoane autoritare (de ex. adevărat mi- i greu nu- i adevărat
directorul şcolii) mă sfiiesc uşor. să spun
3. Eu sunt o persoană destul de independentă. adevărat mi- i greu nu- i adevărat
să spun
4. Atunci când apare o contradicţie dintre mine şi deseori câte o foarte rar
o persoană apropiată, prefer să cedez pentru a dată
evita cearta.
5. Dacă în timpul lecţiei, învăţătorul se apropie de nu câte o aproape tot
banca mea, mă simt incomod. dată timpul
6. Eu destul de uşor aleg acea strategie adevărat mi- i greu nu- i adevărat
comportamentală, care îmi oferă cele mai mari să spun
posibilităţi de a obţine ceea ce mi-am propus ca
scop.
7. Circumstanţele sunt mai puternice ca mine, deseori câte o foarte rar
ceea ce mă face să mă refuz de la mai multe dată
lucruri.
8. Mă incomodez, dacă alţii îmi propun ajutor. adevărat mi- i greu nu- i adevărat
să spun
9. Pot spune că, în general, eu îmi dirijez soarta. adevărat mi- i greu nu
să spun
10. Îmi este dificil să comunic altora despre adevărat mi- i greu nu- i adevărat
propriile sentimente, trăiri. să spun
11. Sunt impus de a mă lupta cu propria timiditate. permanent câte o foarte rar
dată
12. Sunt multe lucruri cu care mă pot mândri. adevărat mi- i greu nu- i adevărat
să spun
13. Sunt nevoit de a-mi ascunde propriile deseori câte o foarte rar
sentimente, trăiri. dată
14. Dacă în timpul discuţiei apare o pauză, atunci mă simt ceva de neapărat
incomod mijloc găsesc ce să
spun
15. Decizia o iau repede, fără multe calculări „pro‖ adevărat ceva de nu- i adevărat
şi „contra‖ mijloc

7
16. Reuşesc uşor să cer executarea cărui va lucru nu- i mi- i greu da
adevărat să spun
17. Cînd mă confrunt cu careva probleme şcolare adevărat mi- i greu nu- i adevărat
mă sfiesc să mă adresez dirigintei sau altei să spun
persoane competente.
18. Sunt sigur că pe mine se poate miza în cele mai adevărat mi- i greu nu- i adevărat
dificile situaţii. să spun
19. Dacă am nevoie de prietenul meu, îl sun chiar şi adevărat câte o nu- i adevărat
la miezul nopţii. dată
20. Nu am curajul să sun careva instituţii oficiale adevărat mi- i greu nu- i adevărat
să spun
21. De regulă, obţin ceea de ce am ne voie. nu- i mi- i greu da
adevărat să spun
22. Îmi este foarte greu să iniţiez discuţia cu o adevărat mi- i greu nu- i adevărat
persoană necunoscută. să spun
23. Dacă o rudă sau o persoană apropiată mă să ascund ceva de să o anunţ
inervează, atunci eu prefer aceasta mijloc despre
aceasta
24. Am aptitudini şi destulă energie pentru a realiza adevărat mi- i greu nu- i adevărat
ceea ce îmi planific. să spun
25. Evit să spun lucruri care ar putea obijdui pe adevărat mi- i greu nu- i adevărat
cineva. să spun
26. Dacă cineva mă priveşte când fac ceva, atunci aceasta ceva de nu atrag
mă mijloc atenţia
încurcă
27. Câte o dată îmi apar gânduri despre deseori foarte rar niciodată
inferioritatea mea.
28. Am grijă să nu deranjez prietenii cu problemele adevărat mi- i greu nu- i adevărat
mele. să spun
29. Mă sfiez atunci când primesc complimente. deseori câte o foarte rar
dată
30. Aşi putea spune că eu mă stimez adevărat în general, nu- i adevărat
e adevărat

Cotarea răspunsurilor şi interpretarea re zultatelor: Se acordă punctaj în funcţie de

varianta aleasă conform ceiei testului. Valoarea brută afiecărei scale se calculează prin adunarea
punctajului pentru varianta aleasă la întrebările potrivite scalei corespunzătoare.
Cheia testul încrederii în sine (Romek V.G.)

Nr. Scala Nr. Punctajul pentru varianta aleasă

scalei întrebării
A B C
I. Încrederea în sine (ÎS) 3 3 2 1
6 3 2 1
9 3 2 1
12 3 2 1
15 3 2 1
18 3 2 1
21 1 2 3

8
 24 3 2 1
27 1 2 3
30 3 2 1
II. Curajul social (CS) 2 1 2 3
5 3 2 1
8 1 2 3
11 1 2 3
14 1 2 3
17 1 2 3
20 1 2 3
23 1 2 3
26 1 2 3
29 1 2 3
III. Iniţierea contactelor sociale (ÎCS) 1 1 2 3
4 1 2 3
7 1 2 3
10 1 2 3
13 1 2 3
16 1 2 3
19 3 2 1
22 1 2 3
25 1 2 3
28 1 2 3

Pentru a transforma valorile brute în cele standard se utilizează următorul tabel de mai
jos. Indicii 1,2,3,4 corespund nivelului scăzut; indicii 5,6,7 - nivelului mediu; indicii 8,9,10 -
nivelului înalt.

9
 Scala Valori standard (nivelul)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Încrederea în sine 10-13 14-15 16-1718-20 21-22 23-2425-26 27-28 29 30
Curajul social 10-13 14-15 16-1819-20 21-22 23-2425-26 27 28-29 30
Iniţie rea contactelor 10-12 13-14 15-1617 18-20 21-2324 25-26 27-28 29-30
sociale

Fişa de răspuns.
Numele, Prenumele__________________________ Data examinării_________________
Clasa______________________________________
Data naşterii________________________________

Scalele

ÎCS CS ÎS
Nr. Răspunsul Punctajul Nr. răspunsul Punctajul Nr. Răspunsul Puncta
itemului itemului itemului jul
1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
22 23 24
25 26 27
28 29 30
Total Total Total

Concluzie_____________________________________________________________________
________

10
 Tehnica „Aveţi încredere în forţele proprii?”
(Traducere şi adaptare de Jeni Suntion, Filaret Suntion)

Scopul: Cercetarea nivelului de încredere în forţele proprii.

Vârsta: Începând cu vârsta de 15 ani.
Instrucţie: „Pentru fiecare întrebare /enunţ alegeţi - fără a vă gândi prea mult varianta de
răspuns care vi se potriveşte în cea mai mare măsură. Însemnaţi varianta aleasă prin semnul „X‖
în fişa de răspuns‖.

Între bările testului:

1. Cum definiţi insuccesul?
a) o incapacitate de sesizare a ocaziilor favorabile;
b) o forţă adversă, implacabilă;
c) un hazard nefericit: insuccesul trebuie acceptat cu resemnare.
2. Vorbiţi în public şi vă pierdeţi şirul ideilor. Ce faceţi?
a) îmi pierd cumpătul;
b) îmi cer scuze, mă bâlbâi, îmi caut notiţele;
c) cu puţin umor, depăşesc momentul.
3. Sunteţi invitat la o petrecere unde nu cunoaşteţi pe nimeni şi unde participanţii se cunosc
destul de puţin între ei. Cum procedaţi?
a) adopt o atitudine de observare şi aşteptare;
b) mă ataşez unui mic grup;
c) relansez o conversaţie iniţiată de altcineva;
d) părăsesc petrecerea
4. Sunteţi la cafenea, restaurant sau în alt local unde se servesc bucate şi vi se aduce un fel de
mâncare pe care nu l-aţi comandat. Cum reacţionaţi?
a) nu spun nimic;
b) cu amabilitate atrag atenţia ospăta rului, dar accept ce mi s-a adus;
c) calm, îl rog pe ospătar să- mi aducă ceea ce am comandat.
5. În cursul unei expuneri, atunci când răspundeţi la o lecţie, la un seminar, vă deranjează
auditoriul care vă urmăreşte în tăcere?
a) da, mă simt stingherit;
b) nu prea agreez situaţia;
c) nu mă deranjează, ba dimpotrivă: pot evalua astfel impactul spuselor mele.
6. Un coleg vorbeşte despre dv. destul de puţin elogios. Cum reacţionaţi?
a) îi cer imediat explicaţii;
b) încerc să înţeleg ce mi se reproşează;
c) accept situaţia, în fond nu pot să plac tuturor;
d) mă simt foarte jignit.
7. La orice discuţie mai aprinsă vă simţiţi stânjenit?
a) da, suport greu situaţiile conflic tuale;
b) nu, mă lasă indiferent;
c) dimpotrivă, mă stimulează.
8. Puteţi să întrerupeţi un interlocutor prea vorbăreţ?
a) nu, mi se pare foarte neplăcut acest gest;
b) o fac uneori, dar este neplăcut;
c) o fac destul de frecvent şi cu multă uşurinţă.
9. Sunteţi de obicei optimist cu privire la viitorul dv. ?
a) da, viaţa oferă suficiente soluţii pentru a fi optimist;
b) nu, sunt mai degrabă o fire neliniş tită, pesimistă.
10. Sunteţi la rând la un ghişeu şi se înaintează foarte încet. Ce faceţi?
a) citesc un cotidian preferat;

11
 b) intru în conversaţie cu un vecin;
c) le spun celorlalţi cit de incapabili sunt funcţionarii de la ghişeu;
d) cer să vină şeful.
11. În colectivul dv., majoritatea nu este de acord cu o propunere pe care o faceţi. Cum
procedaţi?
a) renunţ la propunere;
b) încerc să conving unul - doi colegi să- mi susţină propunerea;
c) persist în opinia mea;
d) îmi adaptez propunerea.
12. Sunteţi în vizită la un prieten şi întâlniţi o persoană importantă. Îi vorbiţi aces teia despre
dvs. şi despre posibilităţile dv. ?
a) da, nu ratez această ocazie;
b) nu, nu cred că este cazul;
c) da, dacă persoana îmi este simpatică.
13. Cum aţi proceda dacă ar apărea un conflict între două persoane asupra cărora aveţi
autoritate?
a) i-aş chema pe amândoi la mine şi aş stabili cine este vinovatul;
b) aş discuta cu fiecare în parte;
c) aş aştepta ca situaţia să se rezolve de la sine.
14. În cadrul unei serate mai plicticoase, încercaţi să o animaţi, să creaţi o atmosferă mai
plăcută?
a) da, adesea procedez astfel;
b) uneori am făcut acest lucru;
c) nu, nu fac asta.

Inte rpretarea re zultatelor:

1.Cantitativ: fiecare variantă de răspuns se va cota cu următorul punctaj:

Numărul Varianta de răspuns Numărul Varianta de răspuns

întrebării a b c d întrebării a b c d
1 5 1 2 - 8 1 2 5 -
2 1 2 5 - 9 6 1 - -
3 2 5 5 1 10 1 3 5 5
4 1 2 4 - 11 1 3 5 2
5 1 2 4 - 12 5 1 2 -
6 3 1 5 1 13 5 3 1 -
7 1 4 5 - 14 4 2 1 -

Calculaţi punctajul acumulat la toate întrebările.

2. Calitativ:
Dacă aţi obţinut:
Sub 36 de puncte: „Încrederea dv. în forţele proprii este extrem de scăzută. Vă lăsaţi foarte uşor
impresionat de ceilalţi, consideraţi că ei sunt mai competenţi, mai inteligenţi. Faceţi un efort şi
depăşiţi- vă complexele; defectele dv. nu sunt mari, dar dovediţi- vă calităţile! Pentru început,
propuneţi- vă obiective mai facile; o dată cu primele succese, ridicaţi ştacheta. Nu vă comparaţi
tot timpul numai cu cei mai buni.‖
Între 36 şi 50 de puncte: „Aveţi suficientă încredere în sine pentru a fi eficient, dar fără a vă
„strivi" colegii, cu personalitatea dv. dominantă. Sunteţi un individ flexibil, accesibil opiniilor şi
nu respingeţi ideea de reconsiderare a unor probleme: acest lucru vi se pare normal şi benefic.

12
Sunteţi persoana ideală pentru munca în echipă. Dacă veţi acorda atenţia corespunzătoare
pregătirii profesionale, veţi fi un om eficient şi de succes. După caz, asumarea responsabilităţilor
conducerii şi perfecţionarea în acest domeniu vor face din dv. un manager incontestabil.‖
Peste 50 de puncte: „Nu treceţi neobservat în nici o situaţie! Ştiţi să vă afirmaţi personalitatea şi
să vă valorificaţi opiniile în orice condiţii. Vă descurcaţi cu uşurinţă în situaţii sociale, pare că
nimic nu vă inhibă. Atenţie însă! Prea multă încredere în sine se poate transforma uşor în
orgoliu, ceea ce ar putea dăuna capacităţii dv. de adaptare şi relaţiilor cu ceilalţi: aceştia vă vor
evita şi încet- încet veţi rămâne singur. În plan funcţional, dacă persistaţi să nu luaţi în
considerare opiniile şi informaţiile celor din jur, vă veţi confrunta cu mari dificultăţi.‖

Fişa de răspuns
Test: „Aveţi încredere în forţele proprii?”
Numele, prenumele ___________________________ Vârsta________ clasa_________
Instituţia ______________________________ Data realizării ___________________

Numărul Varianta de Numărul Varianta de

întrebării răspuns întrebării răspuns
a b c d a b c d
1 8
2 9
3 10
4 11
5 12
6 13
7 14
Inte rpretarea re zultatelor:
1. Cantitativ ______________________
2. Calitativ __________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Chestionar de studie re a egoismului

(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005)

Scopul: Cercetarea nivelului de manifestare a egoismului

Instrucţie: „Vi se cere să răspundeţi, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare
din ele există 3 variante de răspuns: „Da‖, Nu‖, „Nu sunt sigur(?).‖ Fiecare întrebare necesită
onestitate maximă. Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu
semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖
Chestionar
1. Mai întâi vă gândiţi la propria persoană şi abia apoi la ceilalţi?
2. Evitaţi să ţineţi cont de doleanţele celor din jur când luaţi o hotărâre?
3. Rar împărţiţi ceva cu cei din jur?
4. Consideraţi că ceilalţi sunt mai prejos decât dumnea voastră?
5. Cel mai important lucru pentru dumneavoastră este să vă satisfaceţi propriile plăceri?
6. Puţin vă pasă ce sunt ceilalţi?
7. Majoritatea banilor pe care îi aveţi îi utilizaţi pentru propria persoană?
8. Banii economisiţi, nu prea vă convine să- i cheltuiţi nici măcar cu cei foarte apropriaţi?
9 În general nu prea săriţi în ajutorul altora?
10. Participaţi la activităţi caritabile doar dacă sunteţi obligat?

13
 11. Sunteţi în competiţie cu cei din jur?
12. Trebuie să câştigaţi din orice întotdeauna?
13. Ceilalţi vă reproşează că nu ştiţi să pierdeţi?
14. Faceţi ceva pentru ceilalţi numai dacă sunteţi răsplătit?
15. Într-o dispută verbală aveţi impresia că numai dumneavoastră aveţi dreptate?
16. Indiferent despre ce este vorba, nu sunteţi dispus să cedaţi?
17. Vă este greu să vă adaptaţi anturajului?
18. Aveţi tendinţa de a- i neglija pe cei din jur?
19. Vă eschivaţi de la greutăţi şi le lăsaţi pe seama altora?
20. Ceilalţi trebuie să renunţe la multe din cauza dumnea voastră?
21. Vi se reproşează des că sunteţi egoist?
22. Vi se reproşează des că sunteţi nerecunoscător?
23. Sunteţi foarte materialist?
24. Vă displace să auziţi că alţii au succes?
25. Vă simţiţi bine chiar dacă ceilalţi lucrează şi dumneavoastră staţi sau vă distraţi?
26. Evitaţi să simţiţi compasiune pentru cei care suferă?
27. Consideraţi că prea multa generozitate este o slăbiciune?
28. Sunteţi un om puţin sociabil?
29. În relaţii cu prietenii vă manifestaţi posesiv?
30. Dacă ceva nu vă interesează, înseamnă că nu are nici o importanţă?
31. De obicei, suferinţa celorlalţi vă lasă rece?
32. Minţiţi des ca să vă salvaţi pielea?

Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor:

Notaţi cu - l punct răspunsurile afirmative, cu +1 punct cele negative şi cu 0 cele nesigure.
25-32 puncte: Sunteţi un om altruist, dotat cu mult bun simţ. Fiind generos din fire, de multe
ori cădeţi pradă egoismului celor din jur.
17-24 puncte: În general evitaţi să fiţi egoist, dar de multe ori consideraţi că puţin egoism nu
strică. La dumneavoastră echilibrul dintre egoism şi altruism înclină totuşi spre altruism, chiar
dacă nu întotdeauna.
9-16 puncte: Sunteţi un om plin de contradicţii. Uneori sunteţi extrem de egoist, altă dată
extrem de altruist. Dacă aţi fi mai constant, relaţiile cu cei din jur s-ar îmbunătăţi mult.
0-8: Doar foarte rar puteţi sa renunţaţi la egoismul acerb care vă caracterizează. Şi dacă faceţi
acte de binefacere le faceţi de ochii lumii.
Punctaj negativ: Păreţi lipsit de orice umbră de omenie. Aveţi mari probleme în legătură cu
integrarea în societate. Ar fi indicat să consultaţi psihologul.

14
 Fişa de răspuns
Chestionar de determinare a egoismului
Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______
Instituţia ______________________________________ data realizării ________________

Nr. Varianta de Nr. Varianta de Nr. Varianta de Nr. Varianta de

întreb. răspuns întreb. răspuns întreb. răspuns întreb. răspuns
da nu ? da nu ? da nu ? da nu ?
1 9 17 25
2 10 18 26
3 11 19 27
4 12 20 28
5 13 21 29
6 14 22 30
7 15 23 31
8 16 24 32

Numărul total de puncte _____________

Inte rpretarea calitativă a re zultatelor: ___________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Tehnica de studiere a stărilor depresive

(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005)

Scopul: Cercetarea nivelului de rezistenţă la situaţiile stresante, a existenţei stării de depresie

la moment.
Instrucţiuni: „Vi se cere să răspundeţi, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare
întrebare există 3 variante de răspuns: „Da‖, Nu‖, „Nu sunt sigur(?).‖ Citiţi cu atenţie fiecare frază
şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult
de punctul dvs. de vedere.‖

Chestionar
1. Sunteţi o fire pesimistă?
2. Sunteţi majoritatea timpului o persoană nehotărâtă?
3. Suferiţi de multe neîmpliniri?
4. Nu ştiţi să vă bucuraţi de viaţă?
5. Stările depresive ţin mult?
6. Sunteţi o persoană care tinde să se izoleze de ceilalţi?
7. Consideraţi că ceilalţi vă sunt superiori?
8. Un eşec vă marchează profund?
9. Suferiţi mult din cauza plictiselii?
10. Aveţi o viziune sumbră asupra vieţii?
11. În general nu vă place ceea ce faceţi?
12. Modelul de comportament al celorlalţi vă afectează profund?
13. Aveţi multe stări de apatie în care nu doriţi să faceţi nimic?
14. În general vă mobilizaţi greu din cauza moralului scăzut?
15. Succesele celorlalţi vă deprimă?
16. Aveţi tendinţa de a vă plânge oricărei persoane ce este dispusă să asculte?
17. Consideraţi că nu primiţi nimic din ceea ce doriţi?

15
 18. Simţiţi că sunteţi într-o situaţie care nu are nici o ieşire?
19. În general nu prea aveţi încredere în oameni?
20. Sunteţi neîmplinit pe plan sentimental?
21. Consideraţi că totul este sumbru?

Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor:

Notaţi cu „minus un punct‖ răspunsurile afirmative, cu „un punct‖ răspunsurile negative şi cu
„0 puncte‖ răspunsurile îndoielnice.
15-21 puncte: Sunteţi o persoană care stă bine cu moralul. Având o perspectivă optimistă, vă
integraţi uşor în viaţă.
8-14 puncte: În general nu aveţi depresii, dar există momente în care vă vine să lăsaţi totul
baltă. Nedreptatea şi lipsa de înţelegere o suportaţi extrem de greu.
0-7 puncte: Moralul oscilează de la un pol la altul. Sunteţi un om nehotărât care nu ştie ce
vrea de la viaţă. În consecinţă, şi stările de spirit sunt la fel. Ar fi cazul să vă hotărâţi ce vreţi şi să
acţionaţi fără nici o amânare. Lăsaţi nehotărârea la o parte.
Punctaj negativ: Depresia de care aţi suferit a devenit cronică. Există metode de a
trata depresia fără medicamente. Aveţi nevoie de consilierea psihoterapeutului

16
 Fişa de răspuns
Tehnica de studiere a stărilor depresive
Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______
Instituţia ______________________________________ data realizării ________________

Nr. Varianta de răs puns Nr. Varianta de răs puns

întreb. da nu ? întreb. da nu ?
1 12
2 13
3 14
4 15
5 16
6 17
7 18
8 19
9 20
10 21
11

Numărul total de puncte _____________

Inte rpretarea calitativă a re zultatelor:
___________________________________________________________________________
__
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____

Test pentru studie rea inteligenţei emoţionale

(adaptat de Mihaela Roco după Barn şi D. Goleman)
(tineri şi adulţi).

Scopul: furnizează date mai semnificative despre capacitatea intelectuală generală a

subiectului, derivînd dintr-un fel de îmbinare intimă între procesele cognitive şi asociatele
lor afectiv- motivaţionale şi volitive.
Vârsta: de la 18 ani.
Instrucţiune: Vă prezentăm zece situaţii (scenarii) în care se poate afla orice om.
Imaginaţi- vă că vă aflaţi în situaţiile respective şi arătaţi cum veţi proceda în mod concret,
alegând şi bifănd în fişa de răspuns, una din cele patru variante de răspuns:

1) Sînteţi într-un avion care intră brusc într-o zonă de turbulenţă şi începe să
se balanseze puternic într-o parte şi alta. Ce faceţi?
(a) Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film, dând puţină atenţie turbulenţei
(b) Vă îngrijoraţi, urmăriţi stewardesa şi citiţi fişa cu instrucţiuni în caz de
pericol.
(c) Câte puţin din a) şi b).
(d) Nu observaţi nimic.

17
 2) Mergeţi în parc cu un grup de copii de patru ani. O fetiţă începe să plângă,
deoarece ceilalţi nu vor să se joace cu ea. Ce faceţi?
(a) Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema.
(b) Vorbiţi cu ea şi o ajutaţi să găsească o modalitate de a- i face pe ceilalţi să se
joace cu ea.
(c) Ii spuneţi cu o voce blândă să nu plângă.
(d) încercaţi să- i distrageţi atenţia şi îi arătaţi câteva lucruri cu care se poate juca.
3) Imaginaţi- vă că sînteţi student şi doriţi să obţineţi o medie mare pentru
bursă. Aţi constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceţi?
(a) Vă faceţi un plan special pentru a vă îmbunătăţi nota la cursul respectiv, fiind
hotărît să urmaţi planul.
(b) Vă propuneţi ca în viitor să luaţi note mai bune la acest curs.
(c) Consideraţi că nu contează mult ceea ce aţi făcut la acest curs şi vă concentraţi
asupra altor cursuri, la care notele dumneavoastră sînt mai mari.
(d) Mergeţi la profesor şi încercaţi să discutaţi cu el obţinerea unei note mai mari.
4) Imaginaţi- vă că sînteţi agent de asigurări şi telefonaţi la clienţi pentru
prospectare. Cincisprezece persoane la rînd v-au închis telefonul şi sînteţi descurajat. Ce
faceţi?
(a) Vă spuneţi: "Ajunge pentru azi", sperând că veţi avea mai mult noroc mâine.
(b) Vă evaluaţi calităţile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a
face vânzări.
(c) încercaţi ceva nou la următorul apel telefonic şi vă străduiţi să nu vă blocaţi.
(d) Găsiţi altceva de lucru.
5) Sînteţi managerul unei organizaţii care încearcă să încurajeze respectul
pentru diversitatea etnică şi rasială. Surprindeţi pe cineva spunînd un banc rasist. Ce faceţi?
(a) Nu-1 luaţi în seamă — este numai o glumă.
(b) Chemaţi persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a- i face
observaţie.
(c) Vorbiţi pe faţă, pe loc, spunînd că asemenea glume sînt nepotrivite şi nu vor fi
tolerate în organizaţia dumneavoastră.
(d) Ii sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze un program de şcolarizare
privind diversitatea.
6) încercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care era să-1 accidenteze
foarte grav. Ce faceţi?
(a) îi spuneţi să uite evenimentul pentru că nu a păţit nimic.
(b) încercaţi să- i distrageţi atenţia de la acest eveniment vorbindu- i despre
lucrurile care- i plac foarte mult sau care îl interesează.
(c) îi daţi dreptate, considerînd, ca şi el, că celălalt i-a pus în pericol viaţa.
(d) îi relataţi că şi dumneavoastră vi s-a întîmplat mai demult ceva asemănător,
dar după aceea v-aţi dat seama că, după cum conduce, şoferul va ajunge în mod sigur la
spitalul de urgenţă.
7) Dumneavoastră şi partenerul de viaţă (prietenul) aţi intrat într-o discuţie
aprinsă, care a devenit foarte repede un meci de ţipete. Sînteţi amîndoi furioşi şi, în focul
furiei recurgeţi la atacuri personale pe care într-adevăr nu le înţelegeţi, dar le continuaţi.
Care este cel mai bun lucru de făcut?
(a) Luaţi o pauză de 20 de minute şi apoi reluaţi discuţia.
(b) Opriţi cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul
dumneavoastră.
(c) Spuneţi că vă pare rău şi îi cereţi partenerului să îşi ceară la rîndul lui iertare.

18
 (d) Vă opriţi un moment, vă adunaţi gîndurile şi, apoi, vă precizaţi punctul
dumneavoastră de vedere.
8) Imaginaţi- vă că aţi fost numit şeful unei noi echipe care încearcă să
găsească o soluţie creativă la o problemă sîcîitoare de serviciu. Care este primul lucru pe
care îl faceţi?
(a) Notaţi paşii necesari pentru rezolvarea rapidă şi eficientă a problemei.
(b) Cereţi oamenilor să-şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine între ei.
(c) începeţi prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cît
timp ideile sînt proaspete.
(d) începeţi printr-o şedinţă de dezlănţuire a ideilor (brainstorming), încurajînd pe
fiecare să spună orice idee îi vine în minte, indiferent cît de fantastică pare.
9) Fiul dumneavoastră este extrem de timid şi a fost foarte sensibil şi un pic
înfricoşat de locurile şi oamenii străini, de cînd s-a născut. Ce faceţi?
(a) Acceptaţi că are un temperament sfios, timid şi căutaţi căi de a-1 proteja de
situaţii care să-1 tulbure.
(b) îl duceţi la un psihiatru de copii.
(c) îl expuneţi intenţionat la mai mulţi oameni şi în locuri străine, astfel încît să-şi
poată infringe frica.
(d) Organizaţi o serie neîntreruptă de experienţe care să-1 înveţe pe copil să ia
treptat contact cu oameni şi situaţii noi.
10) Consideraţi că de mulţi ani aţi dorit să reîncepeţi să practicaţi un sport pe
care l-aţi încercat în copilărie, iar acum pentru distracţie, în sfîrşit, v-aţi hotărît să începeţi.
Doriţi să vă folosiţi cît mai eficient timpul. Ce faceţi?
(a) Vă limitaţi la timpul strict de exerciţiu în fiecare zi.
(b) Alegeţi exerciţii care vă forţează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele).
(c) Exersaţi numai cînd, în mod real, aveţi dispoziţie.
(d) încercaţi exerciţii care sînt cu mult peste abilităţile dumneavoastră.

Cotarea răspunsurilor şi interpretarea rezultatelor: Se adună punctele la cele

10 răspunsuri conform cheii testului.
Semnificaţia scorului global este:
- pînă la 100: sub medie; -100-150: mediu;
- peste 150: peste medie;
- 200: excepţional.

Cheia testului:

Nr. ite m Răspuns Puncte Nr. ite m Răspuns Puncte

1 a 20 6 a 5
b 20 b 5
c 20 c 20
2 b 20 7 a 20
3 a 20 8 b 20
4 c 20 9 b 5
5 c 20 d 20
10 b 20

Fişa de răspuns.

19
 Numele, Prenumele___ Data examinării
Clasa
Vârste

Nr. ite m Notarea răspunsurilor Nr. ite m Notarea răspunsurilor

Răspuns Puncte Răspuns Puncte
1 a 6 a
b b
c c
2 a 7 a
b b
c c
3 a 8 a
b b
c c
4 a 9 a
b b
c c
5 a 10 a
b b
c c

20
 Scalele diferenţiale ale emoţiilor
K. Izard

Scopul: determinarea emoţiilor dominante care permit descrierea calitativă a dispoziţiei;

Materiale: fişa de răspuns, stilou;
Instrucţiuni: „Apreciaţi în ce măsură fiecare noţiune descrie starea dvs. în acest moment
indicând cifra corespunzătoare. Semnificaţia cifrelor:
―1‖ – deloc nu corespunde;
―2‖ – cred că este aşa ;
―3‖ – aşa este.

Scala emoţiilor în noţiuni

I. atent concentrat stăpânit
II. delectat fericit bucuros
III. mirat uluit uimit
IV. abătut trist înfrânt
V. înfuriat mânios bezmetic
VI. simt ură simt repulsie simt scârbă
VII. dispreţuitor sfidător îngâmfat
VIII. înfricoşător straşnic în panică
IX. timid şovăielnic pudoare
X. regrete vinovat părere de rău

Se va calcula suma punctelor în fiecare rând. Datele obţinute se inserează ―suma‖.

Astfel se scot la iveală emoţiile dominante care permit descrierea calitativă a dispoziţiei.
Apoi după formula de mai jos se va determina indicele dispoziţiei.

K (dispoziţia) = (suma emoţiilor pozitive C1 + C2 + C3 + C9 + C10) /

(suma emoţiilor negative C4 + C5 + C6 + C7 + C8)
K mai mare ca 1 – dispoziţie pozitivă;
K mai mic ca 1 – dispoziţie negativă.

În cazul dispoziţiei negative autoaprecierea scade.

Ce atitudini adoptaţi cel mai frecvent ?

(elaborat de Fabrice Lacombe, trad. de Pelea Alina)

Scopul: Identificarea tipurilor de atitudini.

Instrucţiune: Această grilă vă permite să analizaţi modul dumneavoastră de a comunica,
însă orice test are limitele pe care i le trasăm noi. Şi acesta va avea limitele pe care i le veţi
stabili dumneavoastră. Această autoevaluare nu vă poate spune cine sunteţi, ea este menită să
vă ajute să vedeţi mai bine cum acţionaţi. Nu vă grăbiţi. Alegeţi un loc liniştit. Nu există
răspunsuri bune sau greşite. Rezultatele vor descrie felul dumneavoastră de a comunica.
Pentru fiecare afirmaţie, alegeţi unul dintre răspunsurile urmă toare :

21
Sunt de acord 3
Tind să fiu de acord 2
Tind să nu fiu de acord 1
Nu sunt de acord 0

Trebuie să alegeţi un răspuns într-un sens sau în celălalt.

Nr. Afirmaţii 0 1 2 3
1. Deseori, evit să îmi arăt prea devreme intenţiile şi
aceasta nu mă împiedică să obţin ceea ce vreau.

2. Când sunt într-un grup, îi las pe ceilalţi să hotărască: de

cele mai multe ori, ei sunt mai la curent ca mine.

3. Câteodată nu serveşte la nimic să te porţi cu mănuşi.

Trebuie să fii ferm şi gata.

4. Am tendinţa de a mă simţi repede complexat în prezenţa

celorlalţi, dar aceasta nu înseamnă că mă devalorizez.

5. La începutul unei noi acţiuni, mi-e uşor să îmi spun că

totul va merge bine. Nu e nici o problemă.

6. Mi se întâmplă frecvent să fac cum fac ceilalţi şi să mă

conformez grupului, chiar dacă acţiunea acestuia nu
corespunde exact dorinţelor mele.

7. Pentru mine este mult mai uşor să acţio nez pe ocolite

decât să cer direct.

8. În caz de dezacord, îi las pe alţii să se descurce şi să

găsească o soluţie.

9. Per ansamblu, am mare încredere în oamenii din jurul

meu.

10. Mă interesează să fiu bine văzut de ceilalţi, am nevoie să

mă simt acceptat.

11. Contrazic repede oamenii, ceea ce împiedică

discursurile conformiste şi face discuţia să înainteze.

12. De multe ori mă tem să nu greşesc faţă de ceilalţi şi

22
 uneori acest lucru este un handicap pentru mine.

13. Îmi place să fiu liniştit, apreciez o anumită distanţă

în relaţiile mele.

14. Apreciez exercitarea autorităţii atât pe plan profesional,

cât şi în situaţiile ce presupun luarea de decizii.

15. Mi se întâmplă prea des să accept să fac ceva, deşi

aş vrea să refuz.

16. De multe ori, mă enervează când mi se spun

lucruri lipsite de interes.

17. Nu îmi este greu să îi arăt interlocutorului că se

contrazice. Este o atitudine eficientă pentru că astfel el
se simte în inferioritate.

18. Arăt foarte rar că sunt nemulţumit sau furios.

19. Îmi este foarte uşor să le arăt celorlalţi ce simt şi

ce gândesc.

20. Nu-mi place să fac lucruri prea neobişnuite. Sunt

mai degrabă adeptul rutinei.

21. De multe ori, am impresia că nu sunt apreciat

la adevărata mea valoare.

22. Nu ezit să le arăt celorlalţi cum mi se par. Nu mă

calcă ei pe mine în picioare!

23. Îmi este uşor să vorbesc în cadrul unui grup. Mi

se întâmplă deseori să mă simt lider.

24. De multe ori, evit să le spun celorlalţi ce gândesc şi

le spun ceea ce vor să audă.

25. Sunt ironic destul de frecvent.

26. Sunt în stare să îmi schimb uşor felul de a

comunica, în funcţie de situaţie sau de interlocutor.

27. Sunt considerat un tip descurcăreţ. Ies uşor dintr-

o situaţie jenantă.

28. De multe ori, mă irită cei care dirijează sau care fac pe

23
 şefii.

29. Sunt foarte sensibil la judecăţile şi atitudinea

celorlalţi atunci când iau cuvântul în cadrul unui
grup sau atunci când mă exprim.

30. Merg până în pânzele albe atunci când hotărăsc să

fac ceva şi rareori mă dau bătut pe parcurs.

31. Evit discuţiile şi îmi este destul de uşor să fiu de acord

cu interlocutorii mei.

32. Obţin destul de uşor ceea ce vreau fără să cer. Este

o adevărată artă.

33. Viaţa este o adevărată luptă şi cred că trebuie să

fiu puternic ca să nu fiu înfrânt.

34. După părerea mea, totul ar merge mai bine

dacă oamenii ar respecta regulile de politeţe.

35. Într-o discuţie, de multe ori fac în aşa fel încât să

am ultimul cuvânt şi, de altfel, îl şi am în
majoritatea cazurilor.

36. Când urmează să negociez ceva, îmi spun de multe

ori că persoana cealaltă va fi uşor de „dus".

37. Când apare o problemă în relaţia mea cu cineva,

analizez atent situaţia, mă bazez pe fapte şi caut să văd
cum putem găsi împreună o cale de a ne înţelege şi de
a face să fie bine pentru ambele părţi.

38. Îmi este uşor să-mi găsesc locul într-un grup unde
nu cunosc multă lume.

39. Când am dreptate, am dreptate. Discuţiile nu mai

au nici un rost şi mă cam enervează.

40. Foarte des, nu are rost să spui care e problema.

Celălalt va înţelege repede că lucrurile nu merg bine.

41. In relaţiile mele, adopt o strategie destul de ambiguă,

dar reuşesc să obţin un minim din ceea ce îmi doresc.

42. Deseori, prefer să nu spun nimic, deşi mi-ar fi uşor să

îl „pun la punct" pe cel care vorbeşte.

24
43. Mă întreb de multe ori ce aşteaptă celălalt de la mine.
44. Îmi este greu să suport un interlocutor
nemulţumit, morocănos sau antipatic.

45. Apreciez schimbările în relaţiile cu ceilalţi şi îmi

place să întâlnesc oameni noi.

46. Simt deseori că îmi sunt înşelate aşteptările.

47. În general, accept remarcile care mi se fac, chiar
dacă nu sunt justificate. Nu îmi place să fac caz.

48. Sunt foarte deschis la idei diferite de ale mele, chiar şi

în cazul unui puternic dezacord.

49. Sunt mai degrabă îndrăzneţ, nu sunt uşor

de intimidat.

50. În general, sunt bine informat şi la curent cu bârfele.

51. Nu mă tem că aş putea fi influenţat de ceilalţi şi
ştiu exact ce vreau.

52. Îmi este greu să particip la discuţiile din cadrul unui

grup. Oamenilor le este greu şi le ia mult timp să cadă
de acord.

53. Găsesc uşor elementul pozitiv al unei situaţii

aparent total negative.

54. Sunt foarte exigent faţă de mine însumi şi ceilalţi

ar trebui să fie la fel.

55. Sunt foarte disponibil faţă de ceilalţi şi îmi este uşor

să îi ascult.

56. Sunt mai degrabă genul actor şi seducător în relaţia

cu interlocutorii mei.

57. Apreciez contactele cu oamenii, fie că e vorba

despre prieteni sau despre persoane pe care le
cunosc foarte puţin.

58. Consider că oamenii nu ascultă suficient, aşa că

trebuie să ştii să îţi impui punctul de vedere.

25
 59. Când sărbătorim ceva în familie, vreau să le fac
impresie bună rudelor.

60. Cred că am o oarecare carismă, pentru că oamenii

mă ascultă fără probleme.

61. Îmi găsesc uşor scuze ca să nu mă implic

într-o situaţie delicată.

62. Seducţia este secretul unei bune comunicări şi, de altfel,

încerc foarte frecvent să îmi seduc interlocutorul.

63. De multe ori, în relaţiile mele mă comport cu o anumită

rigoare. Mă asigur că ne-am înţeles bine asupra a ceea
ce facem sau hotărâm.

Cotarea răspunsurilor şi interpretarea rezultatelor:

Rezultatele acestui test ilustrează calitatea modului dumnea voastră de a comunica din
perspectiva celor şase tendinţe relaţionale descrise în paginile precedente:
1 - atitudine deschisă: afirmare a propriei persoane, influenţă, empatie, înţelegere a
celuilalt, încredere, claritate funcţională;
2 - atitudine de dominaţie agresivă: atac, maliţiozitate, duritate, lipsă de politeţe;
3 - atitudine de manipulare: distragerea atenţiei, confuzie, urmărirea unui obiectiv
ascuns;
4 -atitudine de supunere pasivă: repliere, retragere în sine, acceptarea fără
discernământ, fugă pasivă;
5 - atitudine de supunere activă: evitarea confruntării, fugă activă;
6 - atitudine de supunere agresivă: retragere în sine într-o opoziţie pasivă, cinism, luare
în râs.
Folosind tabelul de mai jos, stabiliţi numărul de puncte cores punzător fiecărui răspuns,
iar apoi faceţi totalul pentru fiecare coloană.

Exemplu: dacă aţi dat răspunsul 3 la întrebarea 10, atunci puneţi 3 puncte în dreptul
numărului 10.

26
 Cheia testului:
Deschidere. Agresivitate Manipulare. Supune re Supune re Supune re
. pasivă. activă. agresivă.
4 5 3 1 2 8 16
9 14 11 7 6 10 21
19 23 17 27 13 12 25
26 30 22 32 15 18 28
37 38 33 36 20 24 34
45 48 35 41 31 29 40
51 53 39 50 43 44 42
55 57 49 56 47 59 46
60 63 58 62 52 61 54
Există de două ori mai multe răspunsuri vizând comportamentul deschis. Aşadar, împărţiţi la doi
punctajul obţinut la această rubrică.

Strategia dumneavoastră dominantă Strategia dumneavoastră de reze rvă

= =

Vizualizaţi rezultatele cu ajutorul unei histograme

Pentru a vă vizualiza mai bine rezultatele, puneţi punctajele obţinute într- un grafic cu coloane.

Deschidere Agresivitate Manipulare Supunere Supunere Supunere

pasivă activă agresivă.
27
24
21
18
15
12
9
6
3
0

Remarcă: Aceste punctaje scot în evidenţă nişte tendinţe care vă pot ajuta să aveţi o
percepţie mai corectă asupra propriei persoane. Am preferat să nu ofer nici o indicaţie privind
importanţa vreuneia dintre cele şase tendinţe relaţionale, deoarece fiecare va şti să evalueze
tendinţele şi să vadă în ce măsură corespund modului în care se percepe el însuşi. Faceţi-vă
timp să recitiţi afirmaţiile în care vă recunoaşteţi (la care aveţi punctaj mare), fiindcă acest
lucru vă poate ajuta să vă percepeţi mai corect.

27
 Metodica de diagnosticare a nivelului capacităţilor e mpatice
(V. V. Boico)
Scopul: studierea nivelului de dezvoltare a diferitor tipuri de empatie la profesori.
Material: foaia de răspuns, pix.
Instrucţiune: „Citiţi atent fiecare afirmaţie. Dacă corespunde comportamentului Dvs,
atunci pe foaia de răspuns în dreptul numărului afirmaţiei puneţi semnul „+‖, dacă nu –
semnul „- „.
Fişa de lucru / Foaia de răspuns

Afirmaţia Răspunsul
1. Am deprinderea de a studia atent faţa şi comportamentul oamenilor,
pentru a le înţelege caracterul, înclinaţiile, aptitudinile.
2. Când cei din jur manifestă semne de nervozitate, eu de obicei rămân
calm.
3. Am o mai mare încredere raţiunii mele, decât intuiţiei.
4. Consider că este destul de corect din partea mea să mă interesez de
problemele casnice ale colegilor mei.
5. Pot uşor să obţin încrederea altui om, dacă de asta este nevoie.
6. De obicei eu chiar din prima întâlnire ghicesc „sufletul apropiat‖ în
omul nou.
7. Din curiozitate, de obicei, încep discuţia despre viaţă, muncă, politică cu
persoane întâmplătoare în tren, avion, autobuz.
8. Pierd echilibrul sufletesc dacă cei din jur sunt deprimaţi.
9. Intuiţia mea este un mijloc mai sigur de înţelegere a celor din jur decât
cunoştinţele şi experienţa.
10. Este lipsă de tact dacă manifeşti curiozitate faţă de lumea internă a altor
persoane.
11. Deseori prin cuvintele mele eu ofensez oamenii apropiaţi, neobservând
aceasta.
12. Uşor pot să- mi imaginez un anumit animal, să simt starea lui.
13. Rareori reflectez asupra cauzelor faptelor oamenilor, care au faţă de
mine a atitudine nemijlocită.
14. Rareori primesc aproape de inimă problemele prietenilor mei.
15. Deseori presimt cu câteva zile înainte, că cu o persoană apropiată poate
ceva să se întâmple, şi aşteptările se îndreptăţesc.
16. În comunicarea cu partenerii de afaceri încerc să evit discuţia despre
probleme personale.
17. Uneori apropiaţii îmi reproşează că sunt neatent faţă de ei.
18. Uşor mi se primeşte să copii intonaţia, mimica altora, imitându- i.
19. Privirea mea curioasă deseori îi sfiieşte pe parteneri.
20. Zâmbetul străin deseori mă contaminează.
21. Deseori, acţionând la întâmplare, găsesc abordarea corectă faţă de
persoană.
22. Este o prostie să plângi de fericire.
23. Sunt capabil să mă contopesc totalmente cu persoana iubită, de parcă m-
aş dizolva în ea.
24. Rareori am întâlnit oameni, pe care să-i înţeleg fără multe cuvinte în
plus.
25. Deseori fără să vreau ori din curiozitate ascult discuţiile persoanelor

28
 străine.
26. Pot rămâne liniştit, chiar dacă în jurul meu toţi se neliniştesc.
27. Îmi este mai uşor să simt inconştient esenţa omului, decât să- l înţeleg ,
„aranjând totul pe rafturi‖.
28. Am o atitudine calmă faţă de micile neplăceri care se pot întâmpla cuiva
din membrii familiei mele.
29. Mi-ar fi greu să vorbesc sufleteşte, deschis cu o persoană închisă în sine.
30. Sunt o persoană creativă – poetică, artistică.
31. Fără o curiozitate deosebită ascult mărturisirile noilor cunoscuţi.
32. Mă neliniştesc când văd o persoană care plânge.
33. Gândirea mea este mai degrabă concretă, consecutivă, decât intuitivă.
34. Când prietenii încep să vorbească despre neplăcerile lor, eu prefer să
schimb tema discuţiei.
35. Dacă văd că cuiva din persoanele apropiate îi este greu pe suflet, de
obicei mă abţin de la întrebări.
36. Îmi este greu să înţeleg, de ce lucrurile simple pot întrista foarte tare
oamenii.

Prelucrarea rezultatelor.

Se calculează numărul de răspunsuri corecte (care corespund cheii) la fiecare scală, apoi
suma generală:

Cheia:
1. Canalul raţional al empatiei: +1, +7, -13, +19, +25, -31;
2. Canalul emoţinal al empatiei: -2, +8, -14, +20, -26, +32;
3. Canalul intuitiv al empatiei: -3, +9, +15, +21, +27, -33;
4. Montajele care contribuie la empatie: +4, -10, -16, -22, -28, -34;
5. Aptitudinea pătrunzătoare în empatie: +5, -11, -17, -23, -29, -35;
6. Identificarea în empatie:+6, +12, +18, -24, +30, -36.

Inte rpretarea re zultatelor.

Se analizează indicii scalelor separate şi suma generală care indică nivelul empatiei.
Punctajul la fiecare scală poate varia între 0 – 6 şi arată importanţa parametrului concret în
structura empatiei.

Canalul raţional caracterizează orientarea atenţiei, percepţiei, gândirii celui care

empatizează la esenţa oricărui altui om – la starea, comportamentul, problemele lui. În acest
component nu trebuie dă căutat logica ori motivaţia interesului faţă de altul. Partenerul atrage
atenţia prin simplitatea lui, ceea ce îi permite celui care empatizează nepreconceput să
evidenţieze esenţa lui.
Canalul emoţional. Se fixează capacitatea celui care empatizează de a intra în rezonanţa
emoţională cu cei din jur – să coretrăiască, să coparticipe. Cordialitatea emoţională în acest
caz devine mijlocul de pătrundere în câmpul energetic al partenerului. Înţelegerea lumii lui
interne, prognozarea comportamentului, interacţiunea eficientă este posibilă numai în cazul
dacă a avut loc acordarea energetică cu persoana empatizată.

29
 Canalul intuitiv. Capacitatea respondentului de a vedea comportamentul partenerului, de a
acţiona în condiţiile deficitului de informaţie despre el, bazându-se pe experienţa păstrată în
inconştient.
Montajele care contribuie ori încurcă la empatie, corespunzător facilitează ori
îngreunează canalele empatice. Eficienţa empatiei probabil scade, dacă omul încearcă să evite
contactele personale, consideră greşit de a manifesta curiozitate faţă de altă persoană, s-a
convins pe sine că trebuie să aibă o atitudine calmă atunci faţă de trăirile şi problemele celor
din jur. Şi din contra, dacă nu ar fi piedici din partea montajelor persoanlităţii, canalele
empatiei ar acţiona mai activ şi mai sigur.
Aptitudinea pătrunzătoare în empatie este apreciată ca fiind o aptitudine comunicativă
importantă a omului, care permite să e creeze o atmosferă deschisă, de încredere, sufletească.
Relaxarea partenerului contribuie la empatie, dar atmosfera încordată, superficialitatea,
suspiciunea împiedică empatiei.
Identificarea – este capacitatea de a înţelege pe altul pe baza coretrăirii, punerii pe sine în
locul partenerului.

Punctajul general:
30 puncte şi mai mult – nivel foarte înalt al empatiei.
29 – 22
21 – 15 puncte – nivel scăzut al empatiei;–;
14 puncte şi mai puţin – nivel foarte scăzut al empatiei.

METODICA "SIMPTOMELE PSIHOLOGICE ALE STRESULUI"

Scopul: Determinarea randamentului de manifestare a indicilor stresului.
Instrucţiunea: însemnaţi, vă rog, punctul respectiv, în cazul când simptomul apare
deseori, cu regularitate sau în permanenţă, în privinţa primelor 7 simptome, ar trebui să
consultaţi un bun
prieten sau prietenă, deoarece e foarte uşor să vă înşelaţi în mod inconştient asupra lor dacă
nu le-aţi identificat conştient până acum Poftim începeţi!
1. Iritare frecventă.
2. Animozitate.

3 Comportament excesiv de autoritar sau impuls dominator.

4 Permanentă schimbare a centrelor de interes, a hobby- urilor sau a câmpului
de activitate/locului de muncă.
5. Atitudini fluctuante în materie de religie sau de credinţă. 6 Pierderea în
determinarea capacităţii de decizionare.
7. Pierderea controlului sau a autodisciplinei.
8. Acte de violenţă a Depresiune sau stări puternic depresive fără motive exte rioare.

10. Indiferenţă faţă de muncă, de hobby-uri sau chiar faţă de membrii familiei, care n-
ar trebui să ne fie indiferenţi.
11. Apatie (incapacitatea de a resimţi sentimentele).
12. Fluctuaţii bruşte ale dispoziţiei, de la euforie la tristeţe în decursul câtorva ceasuri.
13. Sentimentul însingurării, acela de a fi părăsit(ă) chiar în sânul cercului familial,
al prietenilor sau colegilor.
14. Impulsul de a se ascunde.
15. Sentimentul unui gol interior ("La ce folos?").
17. Anxietate, nesiguranţă, inhibiţii sau nervozitate absurdă îndreptate asupra unor
persoane, animale sau obiecte. Senzaţia de "plutire", de a "pierde pământul de sub picioare".

30
 18. Impuls de retractitate în plan social, intelectual sau afectiv.
19. Sentimentul de a fi ameninţat, opresat (oprimat) sau culpabilizat.

20. Dezorientare (lipsă de motivaţie).

21. Sentimentul de a fi asaltat din toate părţile, încolţit.
22. Sentimentul de "a nu fi la înălţimea situaţiei", de a nu putea face faţă anumitor
persoane.
23. Sentimentul că situaţiile care în trecut erau depăşite uşor, devin acum
constrângătoare.
24. Incapacitatea de a memora lucruri importante.
25. Dificultate de asimilare intelectuală.

26 Dificultate de concentrare.
27 Tresărire puternică la soneria telefonului sau când cineva se adresează pe
neaşteptate.
28 Lipsă de motivaţie faţă de anumite lucruri pe care am
dori, totuşi, să le facem.

Interpretarea re zultatelor:
Mai puţin de trei simptome însemnate: Nu sunteţi încă afectat de stres. Aţi putea evita
eventualele deteriorări.
Singura primejdie ar fi de a ignora importanţa "fenomenului stres" şi în consecinţă a nu
lua în considerare, deoarece vă simţiţi
(încă) bine.
3-6 simptome. Atenţie! Nu mai e vorba de măsuri pre ventive, ci de un program anti-
stres propriu-zis. Ar fi bine să consultaţi un medic pentru un check-up complet.
9. 7 sau mai multe simptome însemnate: Atenţie mărită! In primul rând, ar trebui să
faceţi un control general al stării dumneavoastră de sănătate, iar în al doilea rând, cartea
de faţă v-ar putea ajuta să ocoliţi consecinţele nedorite ale stresului.

Test: „Controlul stării de stres”

(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005)

Scop: Cercetarea nivelului de control al stărilor de stres, al echilibrului sistemului nervos.

Instrucţie: „Vi se cere să răspundeţi, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare
întrebare aveţi posibilitatea să răspundeţi alegând una din cele trei variante de răspuns: „Da‖,
„Nu‖, „Uneori.‖ Citiţi cu atenţie fiecare frază şi răspundeţi în cel mai scurt timp, marcând cu
semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖
Între bările testului:
1. Sunteţi o fire calmă?
2. Supărarea vă trece repede?
3. Cultivaţi armonia cu cei din jur?
4. Ştiţi să aplanaţi conflictele cu cei din jur?
5. Atunci când e cazul ştiţi să lăsaţi de la dumneavoastră?
6. De obicei faţa dumneavoastră exprimă seninătatea?
7. Aveţi grijă ca programul zilnic să nu vă extenueze?

31
 8. Atunci când sunteţi obosit(â), ştiţi să vă refaceţi energia pierdută?
9. Vă feriţi de un program monoton?
10. Vă face plăcere să munciţi?
11. Aveţi obiceiul să vă deconectaţi după eforturile fizice şi intelectuale?
12. Evitaţi să vă descărcaţi nervii pe cei din jur?
13. Evitaţi să acţionaţi în pripă?
14. Vă feriţi de persoanele şi de situaţiile care vă provoacă agitaţie?
15. Vă place să vă refugiaţi în locuri liniştite?
16. Cunoaşteţi metode de relaxare profundă?
17. Somnul vă este odihnitor?
18. Evitaţi consumul de substanţe toxice?
19. Aveţi obiceiul ca în weekend să ieşiţi în natură?
20. Consideraţi sănătatea mai importantă decât o anumită acţiune pe care nu o agreaţi?
21. Aveţi obiceiul să ascultaţi muzică relaxantă?
22. Lectura unei cărţi vă relaxează?
23. Aveţi o viaţă în care realizarea activităţilor zilnice vă aduce satisfacţie?
24. Viaţa din familie vă aduce multă mulţumire?

Cotarea şi inte rpretarea re zultatelor:

Notaţi cu un punct răspunsurile afirmative, cu - l cele negative, cu 0 puncte pe cele la care
aţi răspuns uneori.
17-24 puncte: Ştiţi să vă controlaţi stările de stres. Sunteţi o fire echilibrată. Activitatea
zilnică vă aduce multe satisfacţii. Relaţiile cu cei din jur sunt armonioase. Ştiţi să vă
deconectaţi şi să vă relaxaţi.
9-16 puncte: Aveţi izbucniri de nervozitate, pe care ştiţi să le eliminaţi. Stările de tensiune apar
în primul rând atunci când sunteţi nemulţumit. Cu persoanele antipatice nu ştiţi să vă purtaţi şi le
provocaţi destul de des. Ar fi indicat să fiţi mai diplomat. Cu prietenii realizaţi relaţii
armonioase.
0-8 puncte: Vă enervaţi destul de des. Oscilaţi prea uşor de la o stare la alta. Activităţile pe
care le realizaţi vă displac profund. Faţă de ceilalţi trebuie să fiţi mai calm şi mai înţelegător.
Daţi mai multă importanţă relaxării şi deconectării. Încetiniţi ritmul alert în care vă aflaţi
momentan.
Punctaj negativ: Sunteţi un om irascibil, iritabil, impulsiv. Aveţi obiceiul să vă descărcaţi
pe cei din jur. Nimic nu vă place. Cei din jur vă suportă greu. Ar fi indicat să consultaţi
psihologul.

Fişa de răspuns
Test: „Controlul stării de stres”
Nume, prenume ________________________________ Vârsta __________ clasa _______
Instituţia ______________________________________ data realizării ________________

Nr. Varianta de răs puns Nr. Varianta de răs puns

întreb. da nu Uneori întreb. da nu uneori
1 13
2 14
3 15
4 16
5 17
6 18

32
 7 19
8 20
9 21
10 22
11 23
12 24

Numărul total de puncte _____________

Inte rpretarea calitativă a re zultatelor:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
____

Testul Thomas-Kilmann
Privind comportame ntul în situaţii conflictuale
Indicaţii.
Consideraţi nişte situaţii, în care dorinţele dvs. diferă de cele ale altei persoane. Cum
reacţionaţi de obicei în astfel de situaţii?
În paginile următoare sunt mai multe perechi de afirmaţii care descriu posibile reacţii
comportamentale. Pentru fiecare pereche, vă rugăm încercuiţi afirmaţia „A‖ sau „B‖ care vă
caracterizează cel mai bine propriul comportament.
În multe cazuri, nici afirmaţia „A‖, nici afirmaţia „B‖, pot să nu fie tipice pentru
comportamentul dvs., dar vă rugăm să alegeţi răspunsul care vi se pare cel mai probabil a fi
folosit.
1. A. Sunt momente în care îi las pe alţii să-şi B. Decât să negociez lucrurile cu care nu
ia responsabilităţile în rezolvarea unei suntem de acord, caut să subliniez acele
probleme. lucruri cu care amândoi suntem de acord.
2. A. Caut să găsesc o soluţie de compromis. B. Încerc să pun de acord punctele lui
de vedere cu ale mele.
3. A. De obicei sunt ferm în urmărirea B. S-ar putea să încerc să liniştesc
obiectivelor mele. eventualele resentimente ale celuilalt
şi să păstrez relaţiile cu el.
4. A. Caut să găsesc o soluţie de compromis. B. Uneori îmi sacrific propriile
dorinţe pentru dorinţele celuilalt.
5. A. Caut permanent ajutorul celuilalt în B. Caut să fac ceea ce este necesar pentru a
găsirea unei soluţii. evita tensiuni fără rost.
6. A. Caut să evit crearea unor neplăceri B. Încerc să- mi câştig poziţia.
pentru mine.
7. A. Încerc să amân problema pînă voi avea B. Renunţ la cîteva puncte în schimbul
timp să mă gîndesc la ea. altora.
8. A. De obicei sunt ferm în urmărirea B. Încerc imediat să fac cunoscute
obiectivelor mele. toate preocupările şi problemele.
9. A. Simt că diferenţele nu merită B. Fac oarecare efort să mă descurc.
întotdeauna să mă îngrijoreze.
10. A. Sunt ferm în urmărirea obiectivelor B. Caut să găsesc o soluţie de compromis.

33
 mele.
11. A. Încerc imediat să fac cunoscute toate B. S-ar putea să încerc să liniştesc
preocupările şi problemele. eventualele resentimente şi să păstrez
relaţiile cu el.
12. A. Uneori evit să iau atitudini care ar crea B. Îi accept unele puncte de vedere dacă şi
controverse. el mi le acceptă pe ale mele (unele).
13. A. Propun o cale de mijloc. B. Fac presiuni pentru a impune
punctele mele de vedere.
14. A. Îi comunic ideile mele şi i le cer pe ale B. Încerc să îi arăt logica şi
lui. avantajele gîndirii mele.
15. A. S-ar putea să liniştesc eventualele B. Caut să fac ceea ce e necesar pentru
resentimente ale celuilalt şi să păstrez a evita tensiunile fără rost.
relaţiile cu el.
16. A. Încerc să nu rănesc sentimentele B. Încerc să conving cealaltă persoană de
celuilalt avantajele gîndiri mele.
17. A. De obicei sunt ferm în urmărirea B. Încerc să fac ce este necesar pentru a
obiectivelor mele. evita tensiuni fără rost.
18. A. Dacă asta îl face fericit pe celălalt, s-ar B. Îi accept unele puncte de vedere dacă şi
putea să- l las să-şi menţină punctele el mi le acceptă pe ale mele (unele).
de vedere.
19. A. Încerc imediat să fac cunoscute toate B. Caut să amân problema pînă voi
preocupările şi problemele. avea timp să mă gîndesc la ea.
20. A. Încerc imediat să rezolv punctele B. Încerc să găsesc o soluţie corectă punând
noastre de vedere diferite. laoaltă atît dezavantajele cît şi avantajele
pentru amîndoi.
21. A. În negocieri, caut să iau în consideraţie B. Întotdeana înclin spre discutarea directă a
dorinţele celeilalte persoane. problemei.
22. A. Caut să găsesc o soluţie intermediară B. Îmi susţin dorinţele.
între a lui şi a mea.
23. A. Mă preocupă adesea satisfacerea B. Sunt momente în care ăi las pe alţii să-şi
tuturor dorinţelor noastre. ia responsabilităţile în rezolvarea unei
probleme.
24. A. Dacă poziţia celuilalt pare foarte B. Încerc să- l conving pentru o soluţie
importantă pentru el, aş căuta să- de compromis.
i îndeplinesc dorinţele.
25. A. Încerc să- i arăt logica şi avantajele B. În negocieri, încerc să iau în consideraţie
gîndirii mele. dorinţele celeilalte persoane.
26. A. Propun o cale de mijloc. B. Aproape întotdeauna mă preocupă
satisfacerea tuturor dorinţelor noastre.
27. A. Uneori evit să iau atitudini care să B. Dacă asta îl face fericit pe celălalt, s-ar
creeze contraverse. putea să- l las să-şi menţină punctele de
vedere.
28. A. De obicei sunt ferm în urmărirea B. De obicei caut ajutorul celuilalt în găsirea
obiectivelor mele. unei soluţii.
29. A. Propun o cale de mijloc. B. Simt că diferenţele nu merită
întotdeauna să mă îngrijoreze.
30. A. Încerc să nu rănesc sentimentele B. Totdeauna împărtăşesc problema cu
celuilalt celuilalt, pentru a găsi împreună o
soluţie.

34
 Prelucrarea datelor testului Thomas

Nr. 1 2 3 4 5
1. A B
2. B A
3. A B
4. A B
5. A B
6. B A
7. B A
8. A B
9. B A
10. A B
11. A B
12. B A
13. B A
14. B A
15. B A
16. B A
17. A B
18. B A
19. A B
20. A B
21. B A
22. B A
23. A B
24. B A
25. A B
26. B A
27. A B
28. A B
29. A B
30. B A

35
 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40 30% 20 10% 0%
% %

Confruntare 12 11-10 9-8 7 6 5 - 4 3 2 1-0

Colaborare - 12-11 10 9 - 8-7 - 6 5 - 4-0

înalt

Nivel mediu

Nivel jos
Compromis 12 11-10 9 8 - 7 - 6-5 - 4 0-3
Nivel

Evitare 12 11-10- 8 7 - 6 - 5 4 3 0-2

9

Adaptare 12 11-10- 6 - - 5 4 - 3 - 0-2

9-8-7

36
Лист для ответов
Nr. 0 1 2 3 4 5 6
никогда очень редко иногда часто очень всегда
редко часто
1.
2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

37
Foaie de răspuns
Nr. 0 1 2 3 4 5 6
niciodată foarte rar rar uneori frecvent foarte întotdeaun
frecvent a
1.
2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

38
 Instrucţiuni

Citiţi atent afirmaţiile şi determinaţi- vă modul de a vă simţi la locul de muncă. Dacă nu a-

ţi avut sentimentul indicat atunci specificaţi acest lucru în foaia de răspunsuri la poziţia 0 –
niciodată. Dacă aţi avut acest sentiment atunci indicaţi cât de des s-a întâmplat acest lucru
prin bifarea cifrei care corespunde frecvenţei trăirilor acestor stări.
Chestionar:
1. Mă simt pustiit emoţional.
2. La sfârşitul zilei de muncă mă simt ca o lămîie presată.
3. Mă simt obosit când mă trezesc dimineaţa şi trebuie să plec la serviciu.
4. Înţeleg bine ce simt colaboratorii şi clienţii mei şi folosesc aceasta în interesele
serviciului.
5. Simt că comunic cu unii clienţi ca cu obiectele (fără căldură şi deschidere către ei).
6. Mă simt energic şi inspirat emoţional.
7. Pot găsi soluţie corectă în relaţii conflictuale.
8. Simt oboseală şi apatie.
9. Pot influenţa pozitiv clienţii şi colaboratorii mei.
10. În ultimul timp am devenit mai uscat în relaţiile cu cei care lucrezi.
11. De regulă, cei cu care lucrez sunt persoane puţin interesante, care mai mult mă
obosesc decât mă bucură.
12. Am multe planuri pe viitor şi cred în realizarea lor.
13. Am foarte multe decepţii în viaţă.
14. Simt indiferenţa şi pierderea interesului faţă de multe ce m-au bucurat anterior.
15. Se întâmplă că cu adevărat mi- i indiferent ce se întâmplă cu unii clienţi sau colaboratori.
16. Doresc să mă refugiez şi să mă odihnesc de toţi şi de toate.
17. Pot uşor crea o atmosferă de bunăvoinţă şi colaborare în colectiv.
18. Comunic uşor cu oamenii indiferent de statutul şi caracterul lor.
19. Reuşesc să fac multe.
20. Mă simt la hotarul posibilităţilor.
21. Pot să obţin încă multe în viaţa mea.
22. Se întâmplă că clienţii şi colaboratorii transferă asupra mea greutatea propriilor
probleme şi posibilităţi.

Cheea: subşcala 1 (эмоциональное истощение) 1,2,3,6,8,13,14,16,20

Субшкала 2 (деперсонализация) 5,10,11,15,22
Субшкала 3 (редукция личностных и профессиональных достижений)
4,7,9,12,17,18,19,21
Субшкалы Низкий уровень срудний уровень высокий уровень
1 0-16 17-26 27 и больше

2 0-6 7-12 13 и больше

3 39 и больше 38-32 31-0

39
 Metodă de diagnosticare a relaţiilor interpe rsonale (T. Leary)
Descrierea metodei
Această metodă a fost creată de T. Leary, pentru cercetarea reprezentărilor subiectului despre
sine şi Eu ―ideal‖, studiind relaţiile reciproce a grupurilor mici. Cu ajutorul acestei metode se
evidenţiază tipul dominant de atitudini faţă de oameni în autoaprecierea reciprocă.
Pentru studierea relaţiilor interpersonale această metodă se aplică în diferite ţări.
În cercetarea relaţiilor interpersonale se folosesc cel mai des doi factori ―dominare-
subordonare‖ şi ―prietenie-agresivitate‖. Aceşti factori determină impresia generală despre om în
procesul percepţiei interpersonale. Ei sunt numiţi de către M. Argailo în calitate de componenţi
principali în analiza stilului comportamentului interpersonal, după conţinut ei pot fi corelaţi cu două din
cei trei piloni ai diferenţierii semantice ―notă‖ şi ―putere‖.
În cercetarea ce a durat mai mult de 20 ani, efectuată de psihologi americani sub conducerea
lui B. Balez, comportamentul membrilor grupului se apreciază după 26 variabile, studiere propusă de
autori în trei dimensiuni spaţiale, formate din trei axe:
 tendinţă de ―dominare-subordonare‖
 tendinţă de ―amabilitate-neprietenos‖
 tendinţa ―emoţional-analitic‖
T. Leary a elaborat o schemă pentru a prezenta orientările sociale de bază, sub formă de cerc
împărţit în sectoare. În acest cerc, pe axa orizontală, cât şi pe cea verticală sunt patru orientări:
―dominare-subordonare‖ şi ―prietenie-agresivitate‖. La rândul lor aceste sectoare sunt împărţite în 8
atitudini individuale faţă de oameni. Cercul poate fi împărţit şi în 16 sectoare, dar cel mai des se folosesc
sectoarele ce se referă la cele două axe principale.
Autorii remarcă că măsura atitudinii dintre cele două variabile este funcţia descrescândă a
distanţei lor faţă de circumferinţă. Suma punctelor fiecărei orientări se traduce în indicele unde domină
axa verticală (dominare-subordonare) şi axa orizontală (prietenie-agresivitate). Distanţa indicilor de la
centrul circumferinţei arată adaptarea sau extremitatea comportamentului interpersonal.
Chestionarul conţine 128 opinii de apreciere, la fiecare din cele 8 tipuri de relaţii – 16 puncte,
reglementate după intensitatea ascendentă. Metoda este construită astfel încât op inia îndreptată spre
evidenţierea oricărui tip de relaţie este aşezată nu într-o ordine, ci după o imagine deosebită: ele sunt
grupate câte patru şi se repetă după o anumită perioadă. La interpretare se adună numărul fiecărui tip de
relaţie.
T. Leary propune aplicarea metodei pentru aprecierea comportamentului indivizilor,
aprecierea comportamentului celor ce ne înconjoară, pentru autoapreciere, pentru evaluarea oamenilor
apropiaţi.

40
 În corespondenţă cu aceste niveluri de diagnosticare se schimbă instructajul. Nota maximă
este la nivelul de 16 puncte, dar ea este împărţită în 4 grade de relaţii evidenţiate:
 0-4 puncte – nivel scăzut
 5-8 puncte – nivel moderat (comportament adaptiv)
 9-12 puncte – nivel ridicat
 13-16 puncte – extremitate (comportament extrem, până la patologie)
Diverse direcţii de diagnostic permit determinarea tipului şi compararea datelor cu alte
aspecte. De exemplu, ―eu social‖, ―eu real‖, ―partenerii mei‖ s.a.
Metoda poate fi prezentată individului sau în grup. Subiectului i se propune să indice acele
afirmaţii care corespund reprezentărilor lui despre sine, referitoare la alt individ sau idealului său.
În rezultat se face totalizarea punctelor din fiecare sector cu ajutorul cheii din chestionar.
Totalul punctelor se trece pe discogramă, distanţa de la centru corespunzând numărului de puncte din
sector (0-16). Capetele vectorilor se unesc şi se formează profilul personalităţii. După formule speciale
se determină indicii după doi factori de bază (―dominare-subordonare‖ şi ―prietenie-agresivitate‖).
Analiza cantitativă a datelor se face prin comparaţia discogramelor ce arată reprezentările
diferiţilor indivizi.

Tip autoritar
Până la 8 puncte, conducătorul manifestă încredere în sine, capacitatea de a fi bun
consultant, organizator, are calităţi de conducător. În cazul indicilor mai înalţi (12) el nu suportă critica,
supraapreciază capacităţile personale, iar în cazul indicilor şi mai ridicaţi (peste 12 puncte) aplică stilul
didactic de opinii, necesitatea imperativă de a comanda pe alţii. Peste 13-16 puncte are trăsături de
despotism, dictator, dominant. Totdeauna impune altora să procedeze aşa cum crede el.
Probleme: se ascultă numai pe sine, contează numai părerea lui, dar să cunoşti tot este
imposibil.
Tip egoist
Se evidenţiază prin stilul de relaţii interpersonale ca un conducător încrezut în sine,
independent, mereu în competiţie cu cineva (până la 8 puncte). E caracteristic pentru o persoană ce tinde
să devină lider (8-12), manifestând sentimentul de a- i domina pe cei ce- l înconjoară, tendinţa de a avea
o părere deosebită în comparaţie cu ceilalţi. Dacă indicii sunt mai ridicaţi (12-16 puncte) prezintă un tip
de relaţii egoiste cu oamenii. Predomină tendinţa de bază de a fi mai bun decât alţii. Se iubeşte numai pe
sine, îi place să se laude, problemele şi greutăţile le pune pe umerii altora. Asemenea oamenii au
probleme cu ei înşişi, tind să devină mai buni decât ceilalţi în toate situaţiile, dar aceasta este imposibil
de realizat. Nu este indicat ca oamenii să fia apreciaţi mereu cu ―foarte bine‖. El are probleme când
cineva încearcă să se evidenţieze; manifestă egoism şi tendinţa de a se autoafirma.
Tip agresiv
Dacă indicele este până la 4, manifestă puţină energie, agresivitate, încăpăţânare. De la 4 la 8
puncte, conducătorul este energic, încăpăţânat în dependenţă de situaţie. De la 8-12 este deschis la
suflet, hotărâtor, sincer. Posedă înclinaţii de a avea un caracter bărbătesc. Agresivitatea este energia

41
pentru existenţă manifestată în anumite forme. Ea trebuie transferată în formă socială binevenită. În
dependenţă de măsura manifestării indicilor, acest sector exprimă sinceritate, spontaneitate,
independenţă în atingerea scopului. Dacă indicii sunt mai înalţi (12-16), manifestă multă încăpăţânare,
irascibilitate, e neprietenos, duşmănos, brutal, îi învinovăţeşte pe toţi dacă nu poate dobândi ceea ce
doreşte.
Tip suspicios (sceptic)
Până la 8 puncte manifestă bază reală de analiza a faptelor, scepticismul şi nonconformismul
creşte, se transformă într- un mod de relaţii cu mediul înconjurător, foarte supărător. Manifestă
neîncredere cu înclinaţii către critică, nemulţumire de ceea ce- l înconjoară, suspiciune. De la 12-16
puncte, aceşti oameni sunt suspicioşi, se supără pe toată lumea, nu iartă nimănui nimic. Toată lumea
pentru ei este duşmănoasă şi rea. Le vine foarte greu să trăiască fiindcă li se pare că toţi sunt groaznici.
Le este greu şi celor ce sunt înconjuraţi de asemenea persoane. El vede aproape totul numai în culori
negre, ceea ce este dăunător pentru sănătatea lui. Pentru el culoare roz nu este prea binevenită.
Tip supus (timid)
Reflectă particularităţi ale relaţiilor interpersonale ca: modestie, timiditate, înclinaţia de a lua
asupra sa îndeplinirea obligaţiunilor străine. Se supune oricui, mai ales liderului. De la 8 -12 puncte,
supunerea este totală, sentimentul vinovăţiei e foarte ridicat, autodistrugere.
Tip dependent
Indicii 0-4 reflectă necesitatea de ajutor şi încredere, recunoaştere din partea celor din jur.
Indicii mai înalţi 8-12 arată superconformitate, dependenţă totală de opiniile celor din jur. Este foarte
neîncrezător în sine, neliniştit, îngrijorat. Nu se iubeşte pe sine din cauză că se teme de toţi. 12 -16
puncte, nu are încredere în sine, e receptiv la problemele celor din jur, se acomodează la situaţii.
Tip prietenos, cooperant
0-4 puncte evidenţiază stilul de relaţii interpersonale caracteristic persoanelor ce tind către o
colaborare strânsă cu grupul de referenţi, către relaţii prietenoase cu cei din jur. 8 -12 puncte
caracterizează persoana ca binevoitoare, ce nu creează probleme. 12-16 puncte arată abundenţa
manifestării stilului de relaţii interpersonale prin comportament compromis. Este prietenos cu toţi
oamenii. Interesele altora sunt mai presus decât cele personale. Se străduie să fie în relaţii bune cu
colegii şi cu cei ce- l înconjoară. Tinde către colaborare, este entuziast, energic, conştiincios. Ţine cont
de părerea majorităţii, face compromisuri. Problema sa este că doreşte să fie bun cu toţii, să atragă
atenţia tuturor. Este în stare să facă orice pentru colegi. Sunt preocupaţi mereu de a afla atitudinea
celorlalţi faţă de ei.
Tip altruist
Indicii cuprinşi între 0-4 arată dorinţa expresivă de a-i ajuta pe cei din jur; au un simţ al
responsabilităţii foarte dezvoltat. Indicii 8-12 arată că sunt responsabili, delicaţi, îi încurajează pe cei din

42
jur. Indicii 12-16 demonstrează că ţine sub tutelă pe cei ce- l înconjoară, manifestă sentimentul de
părinte, dar arată şi tendinţa de mascare. Altruismul cel mai extrem poate fi o formă de egoism.

Testul Leary

1) Puteţi fi plăcut?
2) Produceţi impresie asupra celor din jur?
3) Aveţi capacitatea de a ordona, comanda?
4) Sunteţi insistent?
5) Aveţi sentimentul propriei demnităţi?
6) Sunteţi independent?
7) Aveţi grijă de sine?
8) Puteţi manifesta independenţă?
9) Aveţi capacitatea de a fi crud?
10) Sunteţi riguros, dar cu dreptate?
11) Puteţi fi sincer?
12) Puteţi critica pe alţii?
13) Vă place să vă plângeţi altora?
14) Deseori sunteţi mâhnit?
15) Sunteţi capabil să manifestaţi neîncredere?
16) Deseori vă dezamăgiţi?
17) Sunteţi critic faţă de sine?
18) Sunteţi capabil să recunoaşteţi că nu aţi fost corect?
19) Vă supuneţi cu plăcere?
20) Sunteţi blând, îngăduitor?
21) Sunteţi recunoscător?
22) Sunteţi încântat şi aveţi tendinţa de a imita?
23) Sunteţi respectuos?
24) Aveţi nevoie să fiţi încurajat?
25) Sunteţi capabil de a colabora şi a acorda ajutorul?
26) Aveţi tendinţa de a trăi în pace?
27) Sunteţi binevoitor?
28) Sunteţi atent şi gingaş?
29) Sunteţi delicat?

43
30) Aveţi o atitudine încurajatoare faţă de cei din jur?
31) Reacţionaţi la cererea de ajutor a unei persoane?
32) Sunteţi dezinteresat?
33) Aveţi capacitatea de a- i face pe cei din jur să vă admire?
34) Aveţi respect din partea altora?
35) Posedaţi talent de conducător?
36) Vă place responsabilitatea?
37) Sunteţi încrezut în sine?
38) Sunteţi încrezut în sine şi dârz?
39) Sunteţi întreprinzător practic?
40) Iubiţi concurenţa?
41) Sunteţi stabil şi neînduplecat unde trebuie?
42) Sunteţi neînduplecat dar nepărtinitor?
43) Sunteţi supărăcios, iritant?
44) Sunteţi deschis la suflet şi sincer?
45) Nu suportaţi să vă comande?
46) Sunteţi sceptic?
47) Nu sunteţi impresionant?
48) Sunteţi sensibil la supărare?
49) Vă intimidaţi repede?
50) Nu aveţi încredere în propria persoană?
51) Sunteţi conciliant, îngăduitor?
52) Sunteţi modest?
53) Apelaţi deseori la ajutorul altora?
54) Vă place autoritatea?
55) Primiţi sfaturi cu plăcere?
56) Sunteţi credul, aveţi tendinţa de a- i bucura pe alţii?
57) Aveţi un comportament amabil în relaţiile cu ceilalţi totdeauna?
58) Preţuiţi părerea altora?
59) Sunteţi o persoană comunicabilă şi sociabilă?
60) Sunteţi mărinimos?
61) Sunteţi bun, reuşiţi să insuflaţi încredere altora?
62) Sunteţi gingaş şi bun la inimă?
63) Vă place să aveţi grijă de alţii?

44
64) Sunteţi generos?
65) Vă place să daţi sfaturi altora?
66) Creaţi o impresie de mare importanţă?
67) Creaţi impresie de şef poruncitor?
68) Sunteţi lider, iubiţi puterea?
69) Sunteţi lăudăros?
70) Sunteţi mulţumit de sine?
71) Vă gândiţi numai la dumneavoastră înşivă?
72) Sunteţi viclean, şiret?
73) Puteţi suporta greşelile altora?
74) Sunteţi prudent?
75) Sunteţi sincer?
76) Sunteţi deseori duşmănos?
77) Sunteţi înrăit?
78) Sunteţi tânguitor?
79) Sunteţi gelos?
80) Ţineţi supărarea pentru mult timp?
81) Aveţi tendinţa de a vă autopedepsi?
82) Sunteţi timid?
83) Sunteţi o persoană fără iniţiativă?
84) Sunteţi blând?
85) Sunteţi dependent, influenţat?
86) Vă place să fiţi o persoană supusă?
87) Daţi altora posibilitatea de a lua decizii?
88) Cădeţi uşor în capcană?
89) Cădeţi uşor sub influenţa prietenilor?
90) Sunteţi gata să credeţi în oricine?
91) Sunteţi predispus să fiţi binevoitor cu toţi indivizii?
92) Simpatizaţi toţi oamenii?
93) Sunteţi iertător?
94) Sunteţi prea sensibil?
95) Sunteţi generos şi răbdător la toate neajunsurile?
96) Tindeţi să-i ajutaţi pe ceilalţi?
97) Tindeţi către succes?

45
98) Aşteptaţi admiraţie de la fiecare persoană?
99) Daţi dispoziţii tuturor?
100) Sunteţi despot?
101) Aveţi atitudine exigentă faţă de cei ce vă înconjoară?
102) Sunteţi înfumurat?
103) Sunteţi egoist?
104) Sunteţi rece, dur, insensibil?
105) Sunteţi ironic, batjocoritor?
106) Sunteţi răutăcios, crud?
107) Vă înfuriaţi deseori?
108) Sunteţi indiferent, lipsit de sentimente?
109) Sunteţi ranchiunos, răutăcios?
110) Manifestaţi spirit de contradicţie?
111) Sunteţi încăpăţânat?
112) Sunteţi suspicios şi neîncrezător?
113) Sunteţi fricos, timid, sfios?
114) Sunteţi ruşinos?
115) Sunteţi amabil, îndatoritor?
116) Sunteţi molatec?
117) Nu puteţi refuza pe nimeni?
118) Sunteţi sâcâitor, cicălitor?
119) Vă place tutela altei persoane?
120) Sunteţi peste măsură de credul?
121) Tindeţi să dobândiţi acordul fiecăruia?
122) Reuşiţi să menţineţi relaţii cordiale cu toţi indivizii?
123) Totdeauna sunteţi prietenoşi cu toţi indivizii?
124) Iubiţi pe toată lumea?
125) Sunteţi prea indulgent faţă de cei ce vă înconjoară?
126) Vă străduiţi să liniştiţi pe oricine?
127) Aveţi grijă de alţii?
128) Sunteţi prea bun faţă de cei din jur?

46
 ER DD ER EI DR DI ER EI DR D ER EI DR
RI I
1 33 65 97
2 34 66 98
3 35 67 99
4 36 68 100
5 37 69 101
6 38 70 102
7 39 71 103
8 40 72 104
9 41 73 105
10 42 74 106
11 43 75 107
12 44 76 108
13 45 77 109
14 46 78 110
15 47 79 111
16 48 80 112
17 49 81 113
18 50 82 114
19 51 83 115
20 52 84 116
21 53 85 117
22 54 86 118
23 55 87 119
24 56 88 120
25 57 89 121
26 58 90 122
27 59 91 123
28 60 92 124
29 61 93 125
30 62 94 126
31 63 95 127
32 64 96 128

Diagnostica nivelului de anxietate şcolară Fillips.

Testul studiază nivelul şi caracterul anxietăţii legat de şcoală. Se aplică elevilor de

vârstă şcolară mică şi preadolescenţilor.
Testul conţine 58 întrebări la care elevii trebuie să răspundă prin „Da‖ sau „Nu‖.
Instrucţia: Acum vă propunem un chestionar care constă dintr-un şir de întrebări ce se
referă la felul în care vă simţiţi la şcoală. Daţi răspunsuri sincere. Aici nu sunt răspunsuri
corecte sau greşite. Dacă răspunsul la întrebare este afirmativ puneţi semnul „+‖, dacă negativ
– „ - ‖.

Textul chestionarului.

1. Îţi vine greu să te menţii la acelaşi nivel cu toată clasa?

47
2. Te nelinişteşti dacă învăţătorul îţi spune că are de gând să-ţi verifice cunoştinţele?
3. Îţi vine greu să faci faţă cerinţelor profesorului sau să înveţi la nivelul cerinţelor
învăţătorului?
4. Visezi câteodată că profesorul este furios din cauza că nu ai făcut temele?
5. S-a întâmplat ca cineva din clasa ta să te lovească sau să te bată?
6. Deseori ţi se întâmplă să-ţi doreşti ca profesorul să nu se grăbească să explice tema
nouă, să ai timp să înţelegi ceea ce el spune?
7. Te nelinişteşti mult când răspunzi sau îndeplineşti o sarcină?
8. Se întâmplă ca să te temi să te exprimi la lecţie deoarece te temi să nu faci o greşeală
prostească?
9. Îţi tremură genunchii când eşti chemat la răspuns?
10. Deseori colegii râd de tine când vă jucaţi în diferite jocuri?
11. Se întâmplă să fii notat cu o notă mai joasă decât te aşteptai?
12. Te nelinişteşte gândul că vei rămâne corigent?
13. Te strădui să eviţi jocurile, în care se face alegerea, deoarece de regulă pe tine nimeni
nu te alege?
14. Se întâmplă să tremuri când eşti chemat la răspuns?
15. Deseori apare senzaţia că nimeni dintre colegii tăi nu vrea să facă ceea ce vrei să faci
tu?
16. Te nelinişteşti mult înainte de a începe să îndeplineşti sarcina?
17. Îţi vine greu să fii apreciat cu notele la care se aşteaptă de la tine părinţii?
18. Te temi uneori că ţi se va face rău în clasă?
19. Vor râde de tine colegii dacă vei răspunde greşit la lecţii?
20. Semeni cu colegii de clasă?
21. După ce îndeplineşti sarcina te nelinişteşti dacă ai făcut totul corect?
22. Când lucrezi în clasă, eşti sigur că ai memorizat totul corect?
23. Visezi uneori că eşti la şcoală şi nu poţi răspunde la întrebarea profesorului?
24. Cu majoritatea colegilor eşti în relaţii de prietenie?
25. Lucrezi mai sârguincios dacă ştii că rezultatele tale vor fi comparate cu rezultatele
colegilor?
26. Deseori visezi ca să te nelinişteşti mai puţin când eşti întrebat la lecţie?
27. Te temi uneori să discuţi sau să dezbaţi un anumit subiect?
28. Simţi că inima începe să bată mai tare când profesorul spune că are de gând să-ţi
verifice temele?
29. Atunci când eşti înalt apreciat, crede cineva dintre colegii tăi că ai vrea să te dai mare
pe lângă profesor?
30. Te simţi bine cu colegii faţă de care elevii au o atitudine pozitivă deosebită?
31. Se întâmplă ca colegii în clasă să spună ceva ce te afectează?
32. Cum crezi, elevii ce nu fac faţă la învăţătură îşi pierd reputaţia?
33. Consideri că majoritatea colegilor nu-ţi acordă atenţie?
34. Deseori te temi să pari caraghios?
35. Eşti mulţumit de atitudinea profesorilor faţă de tine?
36. Contribuie mama ta la fel ca şi alte mame la organizarea seratelor şcolare?
37. A fost important pentru tine cândva ce cred despre tine cei din jur?
38. Ai speranţe ca pe viitor să înveţi mai bine?
39. Consideri că vestimentaţia ta şcolară este la fel de bună ca şi cea a colegilor tăi?
40. Deseori te prinzi cu gândul că te preocupă ceea ce cred despre tine colegii în timp ce
răspunzi?
41. Elevii dotaţi beneficiază de anumite drepturi pe care nu le au alţi elevi din şcoală?
42. Se supără unii colegi ai tăi când dai un răspuns mai bun decât ei?

48
 43. Eşti mulţumit de atitudinea colegilor faţă de tine?
44. Te simţi bine când rămâi de unul singur cu profesorul?
45. Râd uneori colegii pe seama ta şi a vestimentaţiei tale?
46. Crezi că te nelinişteşti de treburile tale preşcolare mai mult decât alţi elevi?
47. Simţi că îţi vine să plângi când nu poţi să răspunzi?
48. Seara, când eşti culcat, te frământă uneori gândul ce va fi mâine la şcoală?
49. Lucrând la o sarcină dificilă, ai senzaţia că ai uitat lucrurile pe care deja le ştiai bine?
50. Îţi tremură puţin mâna când lucrezi asupra sarcinii?
51. Simţi că începi să te enervezi când profesorul spune că are de gând să dea o sarcină
clasei?
52. Îţi este frică de verificarea temelor la şcoală?
53. Când profesorul spune că are de gând să dea o sarcină clasei simţi că ţi- i frică că nu
vei face faţă?
54. Visezi uneori că colegii de clasă pot face lucruri pe care nu le poţi face tu?
55. Când profesorul explică tema nouă, ţi se pare că colegii tăi o înţeleg mai bine decât
tine?
56. Te nelinişteşti în drum spre şcoală că profesorul poate să dea o lucrare de evaluare?
57. Când realizezi sarcina simţi, de regulă, că nu o faci bine?
58. Îţi tremură puţin mâna când învăţătorul cere să îndeplineşti sarcina la tablă în faţa
întregii clase?

Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor.

La prelucrarea rezultatelor se atrage atenţia la întrebările care nu corespund cu cheia
testului. Răspunsurile care nu corespund cu cheia denotă manifestarea anxietăţii. La
prelucrarea testului se calculează:
1. numărul total de necorespunderi ale răspunsurilor cu cheia testului. Dacă numărul este
mai mare de 50%, e vorba de anxietate mărită, dacă mai mare de 75% - nivel ridicat de
anxietate.
2. numărul de necorespunderi la fiecare factor evidenţiat din test. Nivelul anxietă ţii se
determină la fel ca şi în primul caz.

Raportarea întrebărilor la parametrii anxietăţii propuse de test.

Factorii NR. întrebărilor
1. anxietate generală şcolară 2,3,7,12,16,21,23,26,28,46,47,48,49,50,51,52,53,54,55,56,
57,58= 22
2. stresul social 5,10,15,20,24,30,33,36,39,42,44 = 11
3. frustrarea necesităţii în 1,3,6,11,17,19,25,29,32,35,38,41,43 = 13
realizarea succeselor
4. frica de automanifestare. 27,31,34,37,40, 45 = 6
5. frica de situaţia verificării 2,7,12,16,21,26 = 6
temelor pentru acasă.
6. frica de a nu corespunde 3,8,13,17,22 = 5
aşteptărilor altora.
7. rezistenţă fiziologică scăzută la 9,14,18, 23, 28 = 5
stres.
8. probleme şi frici în relaţia cu 2, 6, 11, 32, 35, 41, 44, 47 = 8
profesorul.

Cheia răspunsurilor „+‖ – da – 11, 20, 22, 24, 25, 30, 35, 36, 38,39,41, 43,44,

49
 „ - „ – nu – restul întrebărilor.

Caracteristica de conţinut al fiecărui factor.

1. Anxietate generală în şcoală – starea generală emoţională a copilului legată de
diferite forme de încadrare în viaţa şcolară.
2. Stresul social – starea emoţională a copilului pe fonul căruia se dezvoltă contactele lui
sociale (în primul rând cu semenii).
3. Frustrarea necesităţii în realizarea succeselor – fon psihic nefavorabil ce nu permite
copilului să-şi dezvolte necesităţile în succes, atingerea unui rezultat înalt.
4. Frica de automanifestare – emoţii negative ce însoţesc situaţiile care necesită
automanifestarea, demonstrarea posibilităţilor personale, autoprezentarea pentru alţii.
5. Frica de situaţii de verificare a cunoştinţelor – atitudine negativă şi anxietate în
situaţiile de verificare (mai ales publică) a cunoştinţelor, realizărilor, posibilităţilor.
6. Frica de a nu corespunde aşteptărilor altora - orientarea spre valoarea altora în
aprecierea rezultatelor proprii, a faptelor, gândurilor; anxietate legată de aprecierile
date de alţii, aşteptarea aprecierilor negative.
7. Rezistenţă fiziologică scăzută la stres – particularităţile psihofiziologice, ce
micşorează adaptabilitatea copilului la situaţiile provocatoare de stres, ce măresc
probabilitatea reacţiei neadecvate, distructive la factorul de mediu stresant.
8. Probleme şi frici în relaţia cu profesorul - fon emoţional negativ general de relaţii cu
adulţii în şcoală, ce micşorează eficienţa instruirii copilului în şcoală.

50
 E EI D DI E EI D DI E EI D DI E EI D
R R R R R R R R
1 33 65 97
2 34 66 98
3 35 67 99
4 36 68 10
0
5 37 69 10
1
6 38 70 10
2
7 39 71 10
3
8 40 72 10
4
9 41 73 10
5
10 42 74 10
6
11 43 75 10
7
12 44 76 10
8
13 45 77 10
9
14 46 78 11
0
15 47 79 11
1
16 48 80 11
2
17 49 81 11
3
18 50 82 11
4
19 51 83 11
5
20 52 84 11
6
21 53 85 11
7
22 54 86 11
8
23 55 87 11
9
24 56 88 12
51
 0
25 57 89 12
1
26 58 90 12
2
27 59 91 12
3
28 60 92 12
4
29 61 93 12
5
30 62 94 12
6
31 63 95 12
7
32 64 96 12
8

Metoda determinării stilului de conducere (Juravleov)

Metoda este prelucrată de V.P. Zaharov, în baza chestionarului A.L. Juravleov. Metoda de bază constă
din 27 afirmaţii care caracterizează diferite aspecte ale relaţiilor şi acţiunilor reciproce ale
conducătorului cu colectivul.
În rezultatul analizei indicilor aplicaţi în metoda de bază, V. P. Zaharov au evide nţiate trei
pleiade individuale referitoare la componentele stilului de conducere şi au fost selectate
afirmaţiile care nu au mai puţin de două legături de corelaţie cu celelalte afirmaţii ale
pleiadelor individuale.

Aceste afirmaţii au fost repartizate în 16 dimensiuni cu câte 3 afirmaţii în fiecare.

1. Strategia generală a conducerii
2. Capacitatea de a ordona
3. Alegerea adjuncţilor
4. Orientarea valorică de bază în îndeplinirea funcţiilor de conducere
5. Atitudinea faţă de iniţiativa şi independenţa subalternilor
6. Atitudinea faţă de critică
7. Atitudinea faţă de responsabilitate
8. Atitudinea faţă de primirea sfaturilor şi obiecţiilor
9. Caracterul comunicării cu subalternii
10. Forma de comunicare cu subalternii
11. Comportamentul în situaţii critice
12. Capacitatea de a fi de sine-stătător în rezolvarea noilor întrebări
52
13. Caracterul exigenţei faţă de subalterni
14. Controlul asupra activităţii subalternilor
15. Deprinderea şi mijloacele de a menţine disciplina
16. Dispoziţia subalternilor în activitate cu conducătorul.

INSTRUCTAJ
Chestuionarul conţine 16 grupe de afirmaţii ce caracterizează calităţile de afaceri ale
conducătorilor. Fiecare grupă conţine trei afirmaţii, notate prin literele A, B sau C. Dumneavoastră trebuie
să citiţi atent fiecare din cele 3 afirmaţii care se referă la o singură grupă şi să alegeţi una singură, care
după părerea dumneavoastră corespunde mai mult conducătorului. Notaţi această afirmaţie pe lista de
răspunsuri cu + sub litera corespunzătoare.

Test Juravleov

A B
1. Centralizează
conducerea: cere să- i se
dea informaţie numai lui
2. Întotdeauna dă
comandă, însărcinări,
insistă, dar niciodată nu
roagă pe nimeni.
3. Se străduie ca locţiitorii
lui să fie specialişti
calificaţi.
4. Îl interesează numai
îndeplinirea planului, dar
nu relaţiile între oameni.
5. Probabil e conservativ
pentru că se teme de ceva
nou.
6. La critică, conducătorul
de obicei nu se supără, dar
dă ascultare.
7. Se creează impresia că
conducătorul se teme să
răspundă de acţiunile sale,
vrea să micşoreze
răspunderea sa.
8. Permanent se sfătuieşte
cu subalternii mai ales cu
lucrătorii cu experienţă.
Se străduie să le hotărască
lucrurile împreună cu
subalternii, singur rezolvă
numai cele mai operative
întrebări.
Dă comandă în aşa fel că
subalternul cu plăcere
îndeplineşte.
Conducătorul este
indiferent cine lucrează la
el adjunct şi ajutor.
Lucrul nu-l interesează şi
de aceea are o atitudine
formală faţă de el.
Iniţiativa subalternilor nu
este primită de conducător.
Nu iubeşte când este
criticat şi nici nu ascunde
acest lucru.
Responsabilitatea este
repartizată între
conducător şi subalterni.
Subalternii nu numai că
dau sfaturi, dar pot da şi
indicaţii conducătorului.
C
Unele probleme
importante se hotărăsc fără
participarea
conducătorului, funcţiile
lui le îndeplinesc alţii
Nu poate da comandă.
Încearcă să obţină
supunerea şi îndeplinirea
sarcinilor de către adjunct
şi locţiitor fără discuţie.
Hotărînd însărcinările de
serviciu se străduie să
formeze atitudini bune în
colectiv.
Se străduie ca subalternii
să lucreze independent.
Critica o ascultă, încearcă
să ia măsuri, dar nu
întreprinde nimic.
Conducătorul singur
prelucreză hotărârile sau le
anulează.
Nu admite ca subalternii
să-i dea sfaturi sau, mai
mult, să aibă pretenţii.
5
3
9. De obicei se sfătuieşte
cu adjuncţii şi cei mai jos
puşi conducători, dar nu cu
subalternii de rând.
10. Întotdeauna se
adresează cu subalternii
amabil şi binevoitor.
11. În situaţii critice
conducătorul nu poate face
faţă însărcinărilor sale.
12. Singur rezolvă chiar şi
întrebările care nu sunt
bine cunoscute.
13. Probabil el nu este
chiar un om exigent.
14. Controlând rezultatele
întotdeauna observă partea
pozitivă şi îi laudă pe
subalterni.
15. Conducătorul poate să
ţină în mâini ordinea şi
disciplina.
16. În prezenţa
conducătorului subalternii
lucrează în încordare.
Permanent conversează cu
subalternii, vorbeşte
despre situaţia în colectiv,
greutăţile care e nevoie să
fie învinse.
În relaţiile cu subalternii
deseori manifestă
indiferenţă.
În situaţii critice
conducătorul, de regulă,
trece la metode mai aspre
de conducere.
Dacă nu ştie ceva nu se
teme să recunoască şi se
adresează după ajutor la
alţii.
El este exigent, dar
totodată e şi cu dreptate.
Întotdeauna controlează
foarte sever lucrul
subalternilor şi a întregului
colectiv.
Des le face subalternilor
observaţii şi mustrări.
Să lucrezi împreună cu
conducătorul este
interesant.
Pentru îndeplinirea
oricărui lucru nu de rareori
e nevoit să- i convingă pe
subalterni.
În adresare cu subalternii
poate fi sever şi netacticos.
Situaţiile critice nu
schimbă metodele lui de
conducere.
El nu poate acţiona singur,
dar aşteaptă
―imbolduri‖dintr-o parte.
Despre el se poate spune,
că poate fi foarte sever şi
chiar se agaţă de toate
mărunţişurile.
Controlează lucrul de la
caz la caz.
Nu poate acţiona asupra
disciplinii.
Subalternii sunt fără
supraveghere.

CHEIA

Nr A B C Nr. A B C
1 D K P 9 D K P
2 D K P 10 K P D
3 K P D 11 P D K
4 D P K 12 D K P
5 P D K 13 P K D
6 K D P 14 K D P
7 P K D 15 K D P
8 K P D 16 D K P

D – directiv
K – colegial
P – permisiv
54
Componenta directivă
- orientare după părerea şi aprecierea proprie
- tendinţa spre putere, încredere în sine, înclinaţie spre o disciplină severă, formală, păstrează
distanţa faţă de subalterni
- lipsa dorinţei de a-şi recunoaşte greşelile
- ignoră iniţiativa, activitatea creativă a oamenilor
- hotărăşte în nume propriu
- controlează strict acţiunile subalternilor

Componenta pasivă
- atitudine familiară în relaţia cu subalternii
- lipsa rigidităţii, a disciplinei severe şi a controlului
- tendinţa de a trece responsabilitatea şi luarea deciziilor în seama subalternilor

Componenta colegială
- cerinţele şi controlul coincid cu iniţiativa şi abordarea creativă asupra indeplinirii activităţii şi
respectarea disciplinei în mod conştient
- tendinţa de a delega obligaţiunile şi de a împărţi responsabilitatea
- democratizarea în luarea hotărârii

Studie rea orientărilor valorice (metoda M. Rokeach)

Sistemul orientărilor valorice determină latura orientării personalităţii şi constituie principiul

atitudinii personalităţii faţă de lumea înconjurătoare, faţă de alţi indivizi, de sine însuşi, baza concepţiei
despre lume şi nucleul motivaţiei, activismului vital, cât şi baza concepţiei despre viaţă şi filosofie a
vieţii. Metoda M. Rokeach adaptată de V. Iadov conţine două grupe de valori: te rminale şi instrumentale.
Valoarea metodei este universală, convenabilă şi economică în culegerea şi prelucrarea rezultatelor. Ea
este flexibilă fiindcă există posibilitatea de a varia ca stimul materialul (lista valorilor) şi instructajul.
Un neajuns major este influenţa dezirabilităţii sociale, posibilităţi de a nu răspunde sincer. De
aceea, un rol deosebit în acest caz îl are motivaţia examinării (de bună voie) şi contactul dintre psiholog şi
cel supus testării.
Analizând ierarhia valorilor trebuie să atragem atenţia la gruparea valorilor de către cei
experimentaţi, după diverse principii. De exemplu: valori ―concrete‖ şi ‖abstracte‖; valorile
―autorealizării profesionale‖ şi ―valorile vieţii‖, s.a.m.d. Valorile instrumentale pot fi grupate în valori
estetice, valorile comunicării, valori de afaceri, valori individuale şi conformiste, valori altruiste, valorile
autoafirmării şi valori adoptate de alţii, etc.
Acestea nu sunt încă toate posibilităţile contruirii subiective a orientărilor valorice. De asemenea,
în calitate de valori de bază, ele pot fi împărţite în trei orientări: la sine, la obiect, la grup. Derivate de la
orientările de bază pot fi şi orientările: la poziţie, la menţinerea relaţiilor, la autoafirmare, la altă persoană,
la activitate, autorealizare.
55
 Metoda M. Rokeach
(tabel de valori general-umane reformulat şi adăugit
de psihologul Iadov)

Valori finale Valori instrumentale

1. Viaţă activă (o viaţă plină şi Acurateţe (capacitatea de a întreţine
emoţională) lucrurile în ordine în afaceri)

2. Înţelepciune (maturitate în Politeţe, comportare manierată

gândire şi apreciere atinse din
experienţa de viaţă)

3. Sănătate (psihică şi fizică) Trebuinţe şi pretenţii înalte faţă de

viaţă

4. Activitate interesantă Viaţă plină (simţul umorului)

5. Apropiere de natură şi artă Punctualitate (disciplină)
6. Dragoste matură (dragoste Independenţă (capacitatea de a
spirituală şi fizică cu omul iubit) acţiona de sine stătător şi hotărât)

7. Viaţă asigurată material (lipsa Intransigenţă faţă de defectele sale

greutăţilor materiale) şi imperfecţiunea altora

8. Prietenii autentice (a avea prieteni Valoarea profesională proprie

buni şi adevăraţi) şi sociabilitate (orizontul larg de cunoştinţe şi o
cultură înaltă)

9. Recunoaştere socială şi atragerea Responsabilitate şi conştiinciozitate

respectului (orientarea la
susţinerea celor din jur)

10. Cunoaştere (posibilitatea de a-şi Raţionalism (capacitatea de a gândi

lărgi cunoştinţele, cultura a lua hotărâri raţionale)
generală, dezvoltarea intelectului)

11. Viaţă plină (realizare maximală a Autocontrol: stăpânire de sine,

capacităţilor şi posibilităţilor) disciplină

12. Dezvoltare (imaginaţie creativă şi Curajul de a-şi susţine propria

inventivitate, autoperfecţionare părere, încrederea în forţele proprii
permanentă)

13. Distracţiile, plăcerile Voinţă puternică (capacitatea de a

sta pe poziţia sa, de a nu ceda în
faţa greutăţilor)

56
 14. Libertatea (spiritul de Indulgenţă şi îngăduinţă (la părerea
independenţă, independenţă în altora, deprinderea de a ierta
apreciere şi fapte) greşelile altora)

15. Familie armonioasă şi unită Orizont larg şi receptivitate

(deprinderea de a înţelege punctul
de vedere al altora, stima şi
respectul faţă de alte deprinderi şi
obiceiuri)

16. Fericirea altora (baza materială, Cinstea, onestitatea

dezvoltarea şi perfecţionarea altor
oameni, popoare şi lumii întregi)

17. Creativitatea (posibilitatea de a Eficienţă în afaceri (dragostea de

acţiona creator) muncă, productivitatea înaltă a
muncii)

18. Încrederea în sine (armonia Colegialitate, sensibilitate (ajutor

interioară, absenţa conflictelor) acordat altora)

1. 1.
2. 2.

3. 3.

4. 4.

5. 5.

6. 6.

7. 7.

8. 8.

9. 9.

10. 10.

11. 11.

12. 12

13. 13.

14. 14.

5
7
 15. 15.
16. 16.

17. 17.

18. 18

Valori finale Valori instrumentale

1 1

2 2

3 3

4 4

5 5

6 6

7 7

8 8

9 9

10 10

11 11

12 12

13 13

14 14

15 15

16 16

17 17

18 18

58
 Diagnosticarea tipului de motivaţie la studenţii contemporani

Acest test ţine de motivul aflării tale la facultate! La fiecare întrebare te rog să raspunzi prin „da”
sau „nu” în tabelul de pe pagina următoare. Dacă eşti de acord cu afirmaţia dată încercuieşte numărul
din tabel corespunzător întrebării ,dacă nu treci la următoarea. Fii cît se poate de sincer pentru a
reflecta tabloul motivaţional real! SUCCES!!!

1. Cred că, liderul grupei trebuie să fie studentul care are rezultate bune la învăţătură.
2. Părinţii întotdeauna mă laudă pentru rezulate bune.
3. Îmi place mult să aflu lucruri noi.
4. Îmi place să- mi asum însărcinări dificile, să trec peste greutăţile îndeplinirii lor.
5. Vreau ca colegii să mă creadă un student bun .
6. Eu aspir la lauda profesorilor , dacă îndeplinesc corect sarcina.
7. Întotdeauna le vorbesc părinţilor despre succesele mele la facultate.
8. Mă nelinişteşte riscul de a fi exmatriculat pentru rezultate proaste.
9. Foarte des ascund rezultatele rele de părinţii mei pentru a evita pedeapsa.
10. Învăţ în primul rînd pentru că cunoştinţele imi vor folosi în viitor, îmi ajuta să- mi găsesc
un serviciu bun.
11. Facultatea pentru mine este în I rînd comunicarea cu prietenii.
12. Mi-ar plăcea să particip la mai multe manifestări artistice în universitate şi să nu pierd atîta
timp la ore.
13. Pentru moment , învăţătura pentru mine este cea mai importantă sferă unde eu pot să mă afirm.
14. Colegii mei au o atitudine negativă faţă de cei care nu învaţă , chiar dacă se descurcă bine în alt
domeniu.
15. Studiile mele des devin o temă de discuţie în familia mea.
16. Îmi place să fac propriile mele cercetări, să fac careva descoperiri.
17. Este important pentru mine să- mi dovedesc mie însumi că sunt capabil să învăţ bine.
18. Atunci cînd primesc o notă bună, mă strădui ca colegii mei să afle despre aceasta.
19. Mă întristez atunci cînd profesorul nu- mi apreciază munca şi străduinţa.
20. Depun efort la ore , atunci cînd ştiu că, părinţii mă vor răsplăti cu ceva.
21. Încep să învăţ cînd ştiu că rezultatele bune ale mele vor fi discutate la adunările profesorilor.
22. Depun mai mult efort ca să învăţ, atunci cînd ştiu că voi fi pedepsit de părinţi pentru rezultate
rele.
23. Este important pentru mine să devin un om inteligent şi dezvoltat.
24. Îmi plac acele ore unde am posibilitatea să lucrez în grup, să discut cu colegii materialul
la cursul dat.
25. Aş putea spune că mă interesează mai mult alte lucruri decît orele în timpul zilei.
26. Îmi place să particip la diferite conferinţe ,seminare deoarece îmi dau pos ibilitatea să mă afirm.
27. Colegii mei mereu se interesează despre rezultatele celorlalţi.
28. Pentru părinţii mei este foarte important să obţin rezultate bune la învăţătură.
29. Îmi place să inventez noi metode de pregătire a temelor.
30. Mi-ar plăcea să fiu cel mai bun student în grupă.
31. Vreau să mă prezint într-o lumină favorabilă în faţă colegilor, de aceea învăţ bine.
32. Îmi place cînd la sfîrşitul orei profesorul numeşte pe cei care sau prezentat cel mai bine .
33. Este important pentru mine ca părinţii să mă creadă un bun student.
34. Mă întristează notele proaste deoarece sunt sigur că profesorul mă crede un student leneş.
35. Mă întristez mult cînd părinţii cred că nu sunt capabil să reuşesc şi să am succes.
36. M-am gîndit mult atunci cînd mi-am ales facultatea.
37. Mă bucur mult cînd orele sunt amînate şi am posibilitatea să comunic cu colegii.
38. Aş vrea ca în zi să fie mai multe pauze decît ore.
39. Îmi place ca la ore să-mi spun punctul de vedere şi să- l apăr cu vehemenţă.

59
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
scalei 1a 1b 2 3 4a 4b 4c 5a 5b 6 7 8 9
Răspunsul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Participanţilor
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Suma
punctajului
Punctajul
conform
scalelor

Inte rpretarea re zultatelor

Scala 1a şi 1b: încă nu prezintă cu sine însuşi motivele învăţării, ci sunt indicatorii pres tigiului învăţării
în grupă şi familie. După ei noi putem judeca despre prezenţa sau lipsa importanţei pentru subiect a
procesului de învăţare.

Scala 1a : Prestigiul învăţării în grupă .Această scală demonstrează cît de important în colectivul grupei
este succesul în învăţare.După analiza rezultatelor individuale primim o demonstraţie subiectivă despre
fiecare participant, prin analiza rezultatelor grupei- rezultatul obiectiv al prestigiului acestei caracteristici.
Scala 1b: Prestigiul învăţarii în familie.Această scală arată, cît de important în familia tînărului este aşa
caracteristică ca succesul la învăţătură.
Scala 2:Interesul pentru a cunoaşte. Arată manifestările participantului la propriile cunoştinţe, la
infomaţiile noi . Participanţii cu interesul de a cunoaşte pronunţat primesc plăcere de la însuşi procesul
de învăţare , de cunoaştere a ceva nou.
Scala 3:Motivul atingerii scopului.Exprimă manifestările la participant a motivului atingerii scopului de a
fi cel mai bun, de a se cunoaşte pe sine ca capabil, deştept...Participanţii cu asemenea motivaţie învaţă în
primul rînd din dorinţa de a-ţi demonstra sie că sunt capabili de multe.
Scala 4: Motivul aprobării sociale. Demonstrează importanţa aprobării pentru subiect, recunoaşterea
din partea altora a succeselor sale.Aceşti studenţi învaţă în primul rînd pentru laudă, stimulare ,
încurajare. Scala 4a:Motivul aprobării sociale din partea colegilor. Vorbeşte despre importanţa pentru
subiect a aprobării colegilor.
Scala 4b :Motivul aprobării sociale din partea profesorilor.Pentru subiect este foarte importantă atenţia
profesorilor la succesele sale.
Scala 4c:Motivul aprobării sociale din partea părinţilor. Demonstrează importanţa pentru student
a aprobării succeselor sale de către părinţi.
Scala 5 :Frica de pedeapsă.Este factorul care vorbeşte despre frica subiectului de pedeapsă din partea
altor persoane .Aceştea luptă pentru a avea succese doar ca să nu fie pedepsiţi sau certaţi.
Scala 5a:Frica de poedeapsa profesorilor.Sunt motivaţi să înveţe pentru a nu fi pedepsiţi de profesori sau
negaţi de colegi .
Scala 5b:Frica de pedeapsă din partea familiei. Este vorba de frica studentului de a apărea incompetent
şi fără succes în faţa familiei, frica de pedeapsa părinţilor .
Scala 6:Conştientizarea necesităţii sociale.Demonstrează stăruinţa subiectului de a deveni un om cu
studii superioare. Subiecţii cu acest tip de motivaţie susţin că studiile sunt necesare pentru a avea un
viitor bine organizat.
Scala 7:Comunicarea.Arată tendinţa subiecţilor spre comunicare cu semenii.Studenţii cu o astfel de
motivaqţie sunt cointeresaţi mai mult de activităţile ce le permite comunicarea la maxim.

60
Scala 8:Motivaţia extrauniversitară.Demonstrează interesul subiecţilor faţă de activităţile ce nu ţin de
studiul la facultate ci mai mult ţin de activităţile artistice.Studenţii cu asemenea motivaţie sunt mult mai
activi la activităţile ce se petrec înafara orelor.
Scala 9:Motivul autorealizării.Demonstrează interesul studenţilor faţă de sfera propriei autorealizări,
aceasta oferindu- i posibilitatea de a-şi demonstra capacităţile.

Testul de studiere a structurii intelectului

(Rudolif Amthauer)
Rezultatul obţinut la acest test permite de a face concluzii despre dezvoltarea intelectuală a
elevilor, dar succesul îndeplinirii subtestelor separate – despre structura individuală a intelectului elevilor.
Însărcinările testului constau din material verbal şi numeric, care cer de la subiectul experimental
anumite cunoştinţe de a realiza anumite acţiuni logice, şi din imagini, care presupun un anumit nivel de
dezvoltare a gîndirii formale şi spaţiale.
Testul este destinat elevilor cu vîrsta cuprinsă între 13-17 ani.
După expirarea timpului la I- ul subtest trebuie să li se spună subiecţilor: ―Posibil nu aţi reuşit să
soluţionaţi toate însărcinările, dar dacă aţi rezolvat chiar numai jumătate din sarcini, acesta este un rezultat
bun.‖
Pentru administrarea testului este necesar caietul cu însărcinări, foaia de răspuns, secundomerul.
La administrarea în grup numărul persoanelor nu trebuie să depăşească 20-30. Testarea se
recomandă să se realizeze la lecţiile a 2-a – 3-a, cînd elevii nu sunt obosiţi.
Timpul necesar pentru îndeplinirea întregului test – 90 minute:
I subtest – 6 minute V subtest – 10 minute
II subtest – 6 minute VI subtest – 10 minute
III subtest –7 minute VII subtest – 7 minute
IV subtest – 8 minute VIII subtest – 9 minute
IX subtest – 3 minute pentru memorare
6 minute pentru reproducere.
Înainte de a începe cercetarea, experimentatorul trebuie să explice scopul testării şi să creeze un
climat emoţional favorabil.
Experimentatorul citeşte instrucţiunea pentru întreg testul, apoi propune elevilor să deschidă
caietul la instrucţia pentru subtestul 1, împreună cu ei tezo lvă exemplele. Cînd este convins că toţi au
înţeles, li se propune să deschidă următoarea pagină, se fixează timpul şi elevii trebuie să îndeplinească
sarcinile de la I subtest; şi aşa în raport cu toate subtestele.
Testul este alcătuit din nouă subteste, fiecare dintre care este orientat la măsurarea diferitor funcţii
ale intelectului:
Subtestul 1. Selectare logică.: studierea gîndirii inductive.
Subtestul 2. Determinarea însuşirilor comune: studierea capacităţii de abstractizare, generalizare,
operaţionare cu noţiuni verbale.
61
 Subtestul 3. Analogiile: analiza capacităţilor combinatorii.
Subtestul 4. Clasificarea: aprecierea capacităţii de a face concluzii, a generaliza.
Subtestul 5. Însărcinări matematice: aprecierea nivelului dezvoltării gîndirii practice matematice,
formării capacităţilor matematice.
Subtestul 6. Şirul de numere: analiza gîndirii inductive, capacităţii de a opera cu numerele.
Subtestul 7. Alegerea figurilor: studierea imaginaţiei spaţiale, capacităţilor combinatorii.
Subtestul 8. Însărcinări cu cuburile: studierea imaginaţiei spaţiale, capacităţilor combinatorii.
Subtestul 9. Însărcinări de evidenţiere a capacităţilor de concentrare a atenţiei şi
capacitatea de a memora.
Prelucrarea rezultatelor:
Se utilizează cheia:
1. 1d, 2c, 3e, 4e, 5c, 6a, 7d, 8e, 9e, 10c, 11b, 12e, 13c, 14a, 15b, 16e, 17c, 18b, 19e, 20d.
2. 21d, 22b, 23a, 24d, 25b, 26d, 27c, 28d, 29e, 30d, 31e, 33a, 34c, 35c, 36c, 37a, 38d, 39b, 40d.
3. 41c, 42e, 43b, 44e, 45c, 46d, 47b, 48c, 49b, 50d, 51d, 52b, 53b, 54c,.55d, 56d, 57d, 58d, 59b, 60d.
4. 61(3,5), 62(3,6), 63(4,6), 64(3,5), 65(4,6), 66(2,5), 67(2,5), 68(1,6), 69(1,5), 70(4,6), 71(1,3), 72(3,6),
73(2,4), 74(3,6), 75(2,4), 76(1,2), 77(1,2), 78(1,5), 79(2,6), 80(2,5).
5. 81(65), 82(360), 83(235), 84(24), 85(12(, 86(60), 87(35), 88(50), 89(270), 90(48), 91(7), 92(9),
93(45), 94(60), 95(16), 96(26), 97(36), 98(5), 99(24), 100(4).
6. 101(27), 102(26), 103(25), 104(16), 105(26), 106(13), 107(15), 108(7), 109(8), 110(12), 111(2),
112(13), 113(24), 114(19), 115(13), 116(17), 117(15), 118(17), 119(36), 120(14).
7. 121b, 122d, 123c, 124c, 125e, 126d, 127e, 128a, 129a, 130b, 131e, 132c, 133e, 134d, 135c, 136a,
137d, 138b, 139c, 140d.
8. 141b, 142b, 143c, 144a, 145d, 146a, 147b, 148e, 149c, 150d, 151a, 152b, 153e, 154d, 155c, 156b,
157e, 158a, 159c, 160e.
9. 161-4, 162-5, 163-4, 165-3, 166-5, 167-1, 168-1, 169-1, 170-2, 171-3, 172-2, 173-3, 174-2, 175-4,
176-4, 177-5, 178-5, 179-5, 180-4.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă cîte un punct. Se sumează punctajele obţinute la
toate subtestele. Apoi punctajul brut se transformă în date normative. (tabelul x).
Punctajul brut 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani
1-10 64 65 66 64 6
11-20 70 71 71 69 70
21-30 76 77 76 74 75
31-40 83 80 80 78 79
41-50 89 82 86 82 83
51-60 95 93 91 88 87
61.70 101 99 96 93 92

62
 71-80 107 105 101 98 96
81-90 114 110 106 102 101
91-100 119 116 111 107 105
101-110 126 122 116 112 109
111-120 132 127 121 117 114
121-130 138 132 126 121 118
131.140 144 139 131 126 122
141-150 151 145 136 131 127
151-160 157 150 141 136 131
161-170 163 156 146 140 135
171-180 170 160 150 145 140
Distribuirea statistică a indicilor intelectului
Nr/dr Semnificaţia intelectului Punctaju1
1 Intelect excpţional 150 şi mai sus
2 Intelect foarte înalt 140-149
3 Intelect înalt 130-139
4 Intelect moderat înalt 120-129
5 Intelect mediu cu tendinţă spre înalt 110-119
6 Intelect mediu cu tendinţa spre scădere 100-109
7 Intelect moderat-scăzut 90-99
8 Intelect scăzut 80-89
9 Intelect foarte scăzut 70-79
10 Intelect maximal scăzut 60-69
Pentru fiecare elev se poate de analizat reuşita la îndeplinirea diferitor tipuri de
subteste. Se poate de comparat rezultatele obţinute
Se poate de comparat rezultatele oţinute la subtestele vervale (1,2,3,4) şi la cele spaţiale (7,8).
În acest scop se adună punctajul obţinut la cele 4 subteste verbale şi se împarte la punctajul
maximal, care se poate obţine la aceste subteste, apoi se înmulţeşte cu 100 %.
Punctajul obţinut
R verb = ------------------------------------ X 100 %
Punctajul maxim
În mod identic se calculează şi reuşita la subtestele spaţiale.
Sunt posibile următoarele variante de rezultate:
1) R verbal  R spaţial. Acest fapt ne vorbeşte despre predominarea indicelui verbal asupra celui spaţial
2) R verbal = R spaţial – indicii sun aproximativi egali în dezvoltare.

63
3) R verbal  R spaţial – predomină reuşita la subtestele spaţiale în comparaţie cu reuşita la cele verbale.
Variantele de rezultate descrise mai sus depind de intensitatea (nivelul) dezvoltării la elevi a diferitor
aptitudini şi preferinţe, de influenţa mediului social şi intereselor extraşcolare , de nivelul de predare a
diferitor obiecte de studiu etc.
Cunoaşterea în fiecare caz pentru fiecare elev a nivelului de dezvoltare a aptitudinilor verbale şi
spaţiale trebuie să contribuie la evaluarea individuală a activităţii instructive a elevilor. Dacă însă un
anumit indiciu este scăzut la majoritatea elevilor din clasă, posibil asta poate fi influenţată de nivelul
neadecvat de predare a anumitor obiecte, de relaţiile interpersonale dintre anumiţi pedagogi şi clasa ori
alte cauze.
Rezultartele obţinute de elevi la subtestele 5 şi 6 corelează cu reuşita la obiectele din ciclul fizico -
matematic. În afară de aceasta ele vorbesc despre orientarea matematică a intelectului.
Este bine dacă se realizează analiza comparativă a îndeplinirii subtestelot aparte de către fiecare elev.
Pentru aceasta se calculează procentul îndeplinirii corecte (tabelul x) a sarcinilor la fiecare subtest. Cu
ajutorul datelor se construieşte pe foaia de răspuns (în colţul din dreapta de sus) graficul ce reflectă
structura individuală a dezvoltării intelectuale a elevului.
Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 13 ani)

Punctaj subtestele
brut
I II III IV V VI VII VIII IX
20 151 150 152 150 147 142 145 141 147
19 146 145 148 145 143 139 141 138 143
18 142 141 144 141 140 135 137 134 140
17 138 137 140 137 137 132 133 131 137
16 135 133 137 133 134 129 130 128 134
15 131 129 133 129 130 125 126 125 130
14 126 125 129 125 127 122 123 122 127
13 123 122 126 122 124 119 120 119 124
12 119 117 122 117 120 115 116 116 120
11 115 114 119 114 117 112 112 113 117
10 110 110 115 110 114 108 109 110 114
9 107 106 111 106 111 105 106 107 111
8 103 102 107 102 108 101 102 103 108
7 99 98 104 98 104 98 98 100 104
6 95 94 100 94 101 95 95 97 101
5 91 90 96 90 98 93 91 94 98

64
4 87 86 93 86 95 89 88 91 95
3 83 82 89 82 92 86 84 88 92
2 79 78 85 78 88 82 80 85 88
1 75 74 81 74 85 78 77 82 85
0 71 70 78 70 82 74 73 78 82
Transformarea punctajului brut în date normative
(elevii de 14 ani)

Punctaj subtestele
brut
I II III IV V VI VII VIII IX
20 148 146 147 146 147 143 139 142 138
19 145 142 144 142 144 139 135 139 135
18 141 138 140 138 140 136 132 135 132
17 137 134 137 134 137 133 129 132 129
16 138 130 134 130 134 130 126 129 127
15 129 127 130 127 130 127 123 125 124
14 125 123 127 123 126 124 120 122 120
13 122 119 123 119 123 121 116 118 117
12 118 115 120 115 119 118 113 115 115
11 114 112 117 112 116 115 110 111 112
10 110 108 113 108 112 112 107 108 110
9 106 104 110 104 109 109 104 104 106
8 102 100 106 100 105 106 100 100 103
7 98 97 103 97 101 103 97 97 100
6 95 93 100 93 97 100 94 94 97
5 91 89 96 89 93 97 91 90 94
4 87 86 92 86 90 94 87 87 92
3 83 82 89 82 86 91 84 84 88
2 78 85 78 82 88 81 80 85
1 75 74 82 74 78 85 78 77 82
0 72 70 78 70 75 92 75 73 79

Transformarea punctajului brut în date normative

(elevii de 15 ani)
Punctaj subtestele

65
brut I II III IV V VI VII VIII IX
20 142 141 142 141 140 138 133 140 128
19 138 138 139 138 136 135 130 136 126
18 135 134 136 134 133 132 127 133 123
17 131 133 133 133 130 129 124 130 120
16 128 127 129 127 127 126 121 127 118
15 125 124 126 124 124 123 118 124 115
14 121 120 123 120 121 120 115 120 113
13 118 116 120 116 118 117 113 117 110
12 114 113 116 113 115 114 110 113 108
11 111 109 113 109 112 112 107 110 105
10 107 106 110 106 109 109 104 106 103
9 104 102 107 102 106 106 102 103 100
8 101 99 104 99 103 103 99 100 97
7 97 95 100 95 100 101 96 97 95
6 93 91 97 91 97 98 93 93 92
5 90 88 94 88 94 95 90 90 90
4 87 84 91 84 91 92 87 86 87
3 83 81 88 81 88 90 85 83 85
2 80 77 84 77 85 87 83 79 82
1 77 74 81 74 82 84 80 76 80
0 73 70 78 70 79 81 77 73 77
Transformarea punctajului brut în date normative

(elevii de 16 ani)

Punctaj Subtestele
brut
I II III IV V VI VII VIII IX
20 134 139 135 139 137 131 130 135 126
19 131 136 132 136 133 129 127 132 124
18 128 132 129 132 129 126 125 129 121
17 125 128 126 128 127 123 122 126 118
16 122 125 123 125 124 120 120 123 116
15 119 121 120 121 122 118 117 120 113
14 116 118 117 118 119 115 114 117 110
13 113 114 115 114 118 112 111 114 108

66
12 110 110 112 110 113 110 109 111 105
11 107 107 109 107 110 108 106 108 102
10 104 104 106 104 107 105 103 105 100
9 101 100 103 100 104 103 100 102 97
8 98 97 100 97 100 100 98 100 95
7 95 83 97 83 98 98 95 97 92
6 92 89 95 89 95 95 92 94 90
5 89 86 92 86 92 92 90 91 87
4 86 82 89 82 89 90 87 88 84
3 83 79 86 79 86 88 85 85 82
2 80 75 83 75 83 85 82 82 79
1 77 72 80 72 80 83 79 79 76
0 74 68 77 68 77 80 76 76 73

Transformarea punctajului brut în date normative

(elevii de 17 ani)

Punctaj Subtestele
brut I II III IV V VI VII VIII IX

20 131 139 130 139 134 129 130 133 123

19 128 136 127 136 130 126 127 130 121
18 125 132 124 132 127 124 125 127 119
17 122 128 122 128 125 121 121 124 116
16 119 125 119 125 122 119 119 122 114
15 116 121 117 121 119 116 116 119 111
14 114 118 114 118 116 114 113 116 109
13 111 114 111 114 113 111 111 112 106
12 108 110 109 110 111 109 108 110 104
11 105 107 106 107 108 106 105 107 101
10 102 104 104 104 105 104 103 105 98
9 99 100 101 100 102 101 100 102 96
8 96 97 99 97 99 99 97 99 93
7 93 83 96 83 96 96 95 96 91
6 90 89 94 89 93 94 93 93 88
5 87 86 91 86 91 91 89 90 86
4 84 82 88 82 88 89 87 88 83

67
 -
.
81 79 86 79 85 86 84 85 81
78 75 84 75 82 84 81 82 78
75 72 81 72 79 81 79 79 76
0 72 68 78 68 76 79 76 76 74

Descrierea testului
Instrucţiune: TESTUL PROPUS CONSTĂ DIN NOUĂ COM PARTIM ENTE A CÎTE 16 -20 PROBE ÎN FIECA RE.
DESCRIEREA FIECĂREI PROBE ŞI MODELELE DE REZOLVA RE A LE LOR LE VEŢI GĂSI ÎN INSTRUCŢIUNILE CE
ANTICIPEAZĂ FIECA RE COMPA RTIM ENT. PENTRU LUCRUL ASUPRA PR OBELOR DIN FIECA RE COMPARTIM ENT ESTE
REZERVATĂ O PERIOA DĂ ANUM ITĂ DE TIMP, PE PARCURSUL CĂREIA DVS POSIBIL SĂ NU REUŞIŢI SĂ GĂ SIŢI TOATE
REZOLVĂ RILE, DAR NU E CAZUL SĂ VĂ FA CEŢI PROBLEM E ŞI EMOŢII. LUCRAŢI LINIŞTIT ŞI ATENT, REZOLVAŢI
PROBELE ÎN ACEA ORDIN E ÎN CARE VĂ SÎNT PROPUSE. DACĂ

PENTRU O A NUMITĂ PROBĂ NU REUŞIŢI SĂ GĂSIŢI RĂSPUNSUL, NU PIERDEŢI M ULT TIM P LA EA,
REZOLVAŢI URMĂTOAREA.
ÎNCEPUTUL ŞI SFÎRŞITUL LUCRULUI CU FIECARE COMPA RTIM ENT ÎL VEŢI ÎNDEPLINI ÎN
CONFORMITATE CU INDICAŢIILE PROFESORULUI.
TOT TESTUL DUREAZĂ 90 M IN.
Descrierea probelor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul I
Fiecare problemă reprezintă o propoziţie neterminată, în care lipseşte un cuvânt. Mai jos se dă o
listă din cinci cuvinte însemnate cu literele a), b), c), d), e). Trebuie să alegeţi din listă acel cuvânt, care
după părerea Dvs. se potriveşte cel mai bine pentru a completa propoziţia.
Fiţi atenţi: propoziţia trebuie completată în aşa mod, încît să aibă un sens (înţeles)
just. Modelul 1
1. Câinele seamănă mai mult cu....
a) mâţa b) veveriţa c) lupu d) vulpea e) ariciul.
Răspunsul corect: cu lupul. În lista răspunsurilor in compartimentul I, rândul 01 luaţi în cerc litera
"c". De exemplu:

Modelul 2
2. Antipodul speranţei este ....
a) tristeţea b) răutatea c) gingăşia d) amărăciunea e) disperarea.
]În lista răspunsurilor din rândul 02 trebuie luată în cerc litera "e" deoarece cuvântul "disperarea"
completează propoziţia corect.
În afară de unele cuvinte lista variantelor de răspunsuri poate conţine îmbinări de cuvinte şi
numere.

68
 Evidenţiind răspunsul în lista răspunsurilor ţineţi minte, că trebuie de luat în cerc numai o literă
deoarece toate problemele pot avea numai un singur răspuns. Dacă aţi greşit, tăiaţi litera însemnată cu
semnul (X) şi luaţi în cerc litera necesară.
Aşteptaţi indicaţiile de mai departe!
Compartimentul I (Probele 1-20)
1. Copacul întotdeauna are ...
a) frunze b) fructe c)muguri d) rădăcini e) umbră.
2. Comentariu este ...
a) lege b)lecţie c) explicaţie d)consecinţă e)aluzie.
3. Antipodul la trădare este ...
a) dragoste b)trândăvie c) şiretenie d) laşitate e)devotament.
4. Femeile ... sunt mai înalte ca bărbaţii.
a) întotdeauna b) de obicei c) deseori d) nici odată e)uneori.
5. Prânzul nu poate fi fără ...
a) masă b) serviciu c) mâncare d) apă e) foame.
6. Ocupaţia opusă odihnei este ...
a) munca b) grija c) oboseala d) plimbarea e) antrenamentul.
7. Pentru a face comerţ trebuie să ai ...
a) magazin b) bani c) tejghea d) marfă e) cântar.
8. Când disputa se încheie cu cedări din ambele părţi atunci aceasta se numeşte ...
a) convenţie b) compromis c) deznodământ d) înţelegere
e)împăcare.
9. Omul care are o atitudine negativă faţă de inovaţii î- l numim ...
a) anarhist b) liberal c) democrat d) radical e) conservator.
10. Feciorii ... întrec taţii după experienţa de viaţă.
a) niciodată b) adesea c) rareori d) de obicei e)întotdeauna.
11. La aceeaşi greutate cel mai multe albumine se conţin în ...
a) carne b) ouă c) grăsime d) peşte e) pâine,
12. Raportul dintre câştiguri şi pierderi în loterie dă posibilitatea de a aprecia ...
a) numărul de participanţi b)venitul c) preţul unui bilet d)numărul
de bilete e)probabilitatea câştigului.
13. Tanti ... e mai în vârstă ca nepoata.
a) întotdeauna b)rareori c)aproape întotdeauna d)niciodată
e)numaidecât.
14. Afirmaţia "Toţi oamenii sunt cinstiţi" este ...
a) greşită b)şiretlic c)corectă d)absurdă e)nu e demonstrată.

6
9
 15. înălţimea copilului de 6 ani e aproximativ de ... cm.
a)160 b)60 c)140 d)110 e)50
16. Lungimea bancnoteide un leu esteaproximativ de ... cm.
a) 15,0 b)10,15 c)6,0 d)ll,5 e)12,0

17. Afirmaţia care nu e complet dovedită se numeşte ...

a)cu două sensuri b)paradoxală c)ipotetică d) încurcată e)evidentă.
18. Din oraşele enumerate mai jos, cel mai nordic este ...
a) Novosibirsc b) Murmansc c)Krasnoiarsc d)Ircutsc e)Novosibirsk.
19. Propoziţia nu există fără ...
a) verb b)subiect c)adresare d)punct e)cuvânt.
20. Distanţa dintre Bucureşti şi Chişinău e aproximativ de ... km.
a)300 b)1000 c)700 d)480 e)210.
Descrierea probelor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul II
Vi se propune un rând din cinci cuvinte. Patru din ele pot fi unite într-o grupă semantică. Trebuie
să indicaţi al cincilea cuvânt, care nu intră în această grupă, adică cel care nu are nimic comun cu sensul
celor patru cuvinte.
Modelul 1
1. a) scaun b)masă c) hulub d) divan e) dulap.
Rezolvare: cuvintele cu literele a, b, d, e sunt obiecte de mobilă, iar cuvântul
cu litera "c" nu se Încadrează în această grupă semantică. În lista răspunsurilor din
compartimentul II în rândul 01 trebuie luată în cerc litera "c".
Modelul 2
2. a) a merge b) a goni c) a se târî d) a alerga e) a sta culcat.
Rezolvare: cuvintele cu literele a, b, c, d exprimă diferite tipuri de deplasare, iar cuvântul cu litera
"e" înseamnă staţionare. În lista răspunsurilor din compartimentul II în rândul 02 trebuie luată în cerc
litera "e".
Compartimentul II (probele 21-40)
21. a)a săpa b)a tăia c)a coase d)a citi e)a forja.
22. a)îngust b)colţuros c)scurt d)înalt e)larg.
23. a)bicicletă b)motocicletă c)tren d)tramvai e)autobus.
24. apus b)curs c)direcţie d)călătorie e)nord.
25. a)a vedea b)a vorbi c)a pipăi d)a mirosi e)a auzi.
26. a)a se culca b)a se ridica puţin c)a se lăsa în pirostrii d)a se rezema e)a se înălţa
puţin.
27. a)cerc b)elipsă c)săgeată d)arc e)curbă.
28. a)bun b)devotat c)puternic d)fricos e)curajos.

70
 29. a)a împărţi b)a elibera c)a lega d)a tăia e)a deosebi.
30. a)hotar b)pod c)societate d)distanţă e)căsnicie.
31. a)cortină b)scut c)năvod d)filtru e)perete.
32. a)marinar b)lemnar c)şofer d)ciclist e)frizer.
33. a)clarinet b)contrabas c)chitară d)vioară e)arfă.
34. a)reflectare b)ecou c)activitate d)răsunet e)imitare.
35. a)doctrină b)planificare c)antrenament d)dare de seamă e)reclamare.
36. a)invidie b)zgârcenie c)voracitate (îndopare) d)lăcomie e)hapsânie.
37. a)raţiune b)deducţie c)soluţionare d)decizie e)convenţie(înţelegere).
38. a)subţire b)slab c)îngust d)corpolent e)scurt.
39. a)gât b)dop c)picior d)spate e)mână.
40. a)neguros b)geros c)cu vânt d)mahmur e)ploios.

Descrierea probelor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul III

În fiecare problemă se dau trei cuvinte. Primul şi al doilea, despărţiţi prin două puncte ":", se află în
oarecare relaţii. După al treilea cuvânt - semnul întrebării "?". Din cele cinci cuvinte date mai jos şi
însemnate cu literele a, b, c, d, e trebuie de ales unul care corelează cu cuvântul al treilea la fel cum al
doilea corelează cu primul.
Modelul 1
1. pădure : pom luncă : ?
a)tufar b)păşune c)iarbă d)fân e) cărare;
Rezolvare: alegem cuvântul "iarbă", de aceea în lista de răspunsuri în compartimentul III rândul 01
luăm în cerc litera "c".
Modelul 2
2. întunecat : deschis ud : ?
a)ploios; b)mohorât; c)umed; d) jilav; e) uscat.
Rezolvare: deoarece cuvintele "întunecat" şi "deschis" sunt opuse după sens, D-voastră şi pentru
cuvântul "ud" trebuie să găsiţi unul opus după înţeles. Acesta este cuvântul "uscat".
În lista răspunsurilor D-voastră trebuie în rândul 02 să însemnaţi litera "e" cu un cerc.
Compartimentul III (probele 41-60)
41. Şcoala : director colectiv : ?
a) preşedinte b)membru c)conducător d) şef e)vizitator.
42. Ceas : timpul termometru : ?
a)aparat b)măsurare c)mercur d)căldură e)temperatură.
43. A căuta : a găsi a cugeta : ?
a)a memora b)a ieşi la concluzie c)a cerceta d)a săvârşi o faptă e)a-şi aminti.
44. Cerc : sferă pătrat : ?

71
 a)prismă b)dreptunghi c)corp. d)geometrie e)cub.
45. Acţiune : succesprelucrare : ?
a)marfă b)muncă c)finisare d)realizare e)preţ.
46. Animal : capră hrană : ?
a)produs b)mâncare c)prânz d)pâine e)bucătărie.

47. Foame : slăbiciune lucru : ?

a)efort b)oboseală c)entuziasm d)plată e)odihnă.
48. Luna : Pământ Pământ : ?
a)Marte b)stea c)Soare d)planetă e)aer.
49. Foarfece : a tăia ornament : ?
a)a coase b)a înfrumuseţa c)a crea d)a desena e)a ciopli.
50. Automobil : motor iaht : ?
a)bord b)chilă c)pupă d)pânză e)catarg.
51. Roman : prolog operă : ?
a)afiş b)programă c)libretto d)uvertură e)arie.
52. Brad : stejar masă : ?
a)mobilă b)dulap c)faţă de masă d)garderobă e)garnitură.
53. Limbă : amară ochi : ?
a)vedere b)roşu c)ochelari d)lumină e)ageri.
54. Hrană : sare lecţie : ?
a)plictiseală b)conspect c)umor d)limbă e)convorbire.
55. An : primăvară viaţă : ?
a)bucurie b)bătrâneţe c)naştere d)tinereţe e)învăţătură.
56. Rănire : durere mărirea vitezei : ?
a)distanţă b)proces- verbal c)arest d)accident e)rezistenţa aerului

57. Ştiinţa : matematica ediţie : ?

a)tipografie b)povestire c)revistă d)ziarul "Moldova Suverană" e)redacţia.
58. Munţi : trecătoarerâu : ?
a)luntre b)pod c)vad d)pod plutitor e)mal.
59. Piele : simţul pipăitului ochi : ?
a)iluminaţie b)vedere c)observare d)privire e)sfială.
60. Tristeţe : dispoziţie mânie : ?
a)tristeţe b)furie c)frică d)afect e)iertare.
Descrierea proble melor şi modelor de rezolvare a compartime ntului IV
În continuare Vă sunt prezentate şase cuvinte. Dintre ele trebuie să alegeţi două care au un sens
comun, o noţiune de gradul superior.

72
 Spre exemplu: 04. 1)cuţit 2)unt 3)ziar 4)pâine 5)ţigări 6)inel
"Pâine" şi "Unt"- este alegerea corectă, deoarece pot fi unite prin "produse alimentare" , deci
răspunsurile "2" şi "4" trebuie să le însemnaţi în foaia de răspuns în drept cu numărul probei respective.
Exemplu următor:
1) iarbă 2) secară 3) coptură 4) făină 5)grâu 6) copac
În acest exemplu decizia corectă este alegerea "2" şi "5", deoarece "secara" şi "grâul" pot fi generalizate
prin noţiunea "cerealiere".
Căutaţi întotdeauna şi găsiţi noţiunile cele mai generale.
Compartimentul IV (probele 61-80)
61. l)casă 2)uşă 3)masă 4)covor 5)scaun 6)perdea
62. l)sărăcie 2)primejdie 3)foame 4)boală 5)frică 6)sete
63. 1) mare 2) algii 3) meduză 4) delfin 5) gunoi 6) balenă
64. 1) ochelari 2) privire 3) nas 4) iritare 5) ochi 6) aromă
65. 1) punct 2) pisc 3) păşune 4) vale 5)turn 6) câmp
66. 1) cruce 2) moschee 3) turn 4) altar 5) biserică 6)clopot
67. 1)canistră 2) scrumieră 3) rucsac 4) urnă 5) vază 6) cratiţă
68. 1)iepure 2) fluture 3) broască 4) râmă 5) struţ 6) lup
69. 1) a spăla 2) a vopsi 3) a strânge 4) a lustrui 5) a curăţa 6) a usca
70. 1) istorie 2) filologie 3) biologie 4) economie 5) pedagogie 6)fizica
71. 1) aerodrom 2) pilot 3) pista de decolare 4) bagaj 5) semnal 6)maşinist
72. 1) cablu 2) telefon 3) robinet 4) turbină 5) siguranţă 6)izvor
73. 1) riglă 2) kilogram 3) vacuum 4) kilometru 5) temperatură 6)distanţă
74. 1) avertizare 2) lume 3) epocă 4) ziar 5) şcoală 6) termen
75. 1) pescuit 2) undiţă 3) carp 4) năvod 5) luntre pescărească 6)scoică
76. 1)obiect vestimentar 2) fermoar 3) zăvor 4) legătură de chei 5)geam 6) dulap pentru
rochii
77. 1) moale 2) tare 3) elastic 4) rotund 5) cald 6) lichid
78. 1) unt 2) ouă 3) pâine 4) orez 5) brânză 6) peşte
79. 1) cort 2) ruine 3) piatră 4) înarmare 5) odgon 6) capodopere de artă
80. 1) atelier 2) casă 3) turn pentru siloz 4) bancă 5) clădire 6)corabie
Descrierea proble melor şi a modelelor de rezolvare din compartimentul V
În continuare urmează blocul matematic.
În fiecare rând al probelor sunt scrise cifre de la 1 la 9 şi 0. De fiecare dată o parte din ele va
trebui să le tăiaţi şi anume acelea care sunt răspunsul corect. Ordinea lor nu are importanţă.
Modelul 1:
1. Cartea costă 25 de lei. Cât costă trei cărţi?

73
 Răspunsul corect este 75 de lei. Găsiţi şi tăiaţi cifrele respective în lista de răspunsuri din
compartimentul V, indiferent de ordinea în care se află ele.
Modelul 2:
2. Motociclistul merge cu viteza de 15 km/h. Ce distanţă va parcurge
Răspunsul: 60 km. Găsiţi-1 în rândul respectiv al compartimentului şi tăiaţi cifrele 6
şi 0.
Compartimentul V (probele 81-100)
81.Un băiat avea 100 de lei şi a cheltuit din ei 35 de lei. Câţi lei iau rămas?
82.Câţi kilometri va parcurge automobilul timp de 9 ore, dacă se mişcă cu viteza de 70 km/h?
83.15 lăzi cu fructe cântăresc 280 de kilograme. Fiecare ladă goală cântăreşte 3 kg. Cât cântăresc
fructele?
84.Şase oameni sapă un şanţ timp de 72 de zile. În cît timp vor săpa acelaşi şanţ 18 oameni.
85.Trei tocuri costă 5 lei. A câte tocuri de acest fel pot fi cumpărate de 60 de lei?
86.Un băiat a parcurs distanţa de 1,5m în 1/4 secunde. Ce distanţă el va parcurge timp de 10 sec?
87.Copacul se află cu 20m la nord de casă, iar casa se află cu cu 15m mai la nord de iaz. Ce distanţă este
dintre copac şi iaz?
88.3,5 m de pânză costă 70 de lei. Cât va costa 2,5m de pânză?
89.Patru muncitori au efectuat lucrul timp de 90 de zile. De câţi muncitori va fi nevoie pentru efectuarea
aceluiaşi lucru timp de jumătate de zi?
90.Un cablu de 48 cm încălzindu-se se lungeşte până la 56 cm. Care va fi lungimea cablului de 72 cm
după încălzire?
91.în atelier timp de 8 ore se confecţionează 280 de scaune. Câte scaune va produce atelierul timp de 1/5
ore?
92.Aliajul se alcătuieşte din două părţi de argint şi trei de părţi de cositor. De câte grame de cositor va fi
nevoie pentru a pregăti un aliaj de 15 gr?
93.Minai într-o zi câştigă 3 lei, iar Gicu 5 lei. Împreună ei au câştigat 120 de lei. Câţi lei a câştigat Minai?
94.În aceiaşi perioadă de timp secţia unu ţese 60 m de material, iar secţia doi -40m. Cât material va
produce secţia doi, atunci când secţia unu va ţese 90 m de pânză?
95.După ce Ion a dat a patra parte din banii săi pe timbre poştale şi de trei ori mai mult pe hârtie, I-au
rămas 8 lei. Ce sumă avea Ion până a face cumpărături?
96.43 de pahare sunt împachetate în două lăzi. În prima ladă au încăput cu 9 pahare mai mult decât în a
doua ladă. Câte pahare sînt în prima ladă?
97.O bucată de pânză cu lungimea de 60m a fost tăiată în două. Una din ea alcătuieşte 2/3 din cealaltă.
Care este lungimea bucăţii mai mari?
98.Uzina a exportat 1/3 din producţia ei după hotare, iar 1/5 a vândut-o în ţară. Câte procente din
producţie au rămas la depozitul uzinei?

74
99.Sucul care ocupă 6/7 din volumul butoiului costă 72 lei. Cât costă o jumătate de butoi cu suc?
100.Într-o familie fiecare fică are un număr egal de fraţi, iar fieca re fecior are de două ori mai multe
suruori decît fraţi.Cîte fice sunt în familie?
Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare din compartimentul VI
În cele ce urmează vi se propun şiruri numerice, aranjate într-o anumită ordine. Scopul Dvs.
estede a determina în care ordine sunt aranjate numerele în şirul respectiv pentru a găsi în continuare
numărul ce ar încheia şirul, reieşind din legitatea construirii acestui rând.
Modelul 1:
1. 2 4 6 8 10 12 14 ?
În acest şir numeric fiecare număr este mai mare cu două unităţi decât precedentul. Deci următorul
număr trebuie să fie 16. În foaia de răspuns trebuie să tăiaţi cifrele 1 şi 6 în rândul respectiv numărului
probei în cauză, indiferent de ordinea în care sunt ele.
Modelul 2:
2.9 7 10 8 11 9 12 ?
În acest rând din primul număr "9" s-a scăzut 2 şi s-a obţinut al treilea număr "7". La el s-a adăugat
3 şi s-a obţinut "10". Din el iarăşi s-a scăzut 2 şi s-a obţinut "8", la "8" iarăşi s-a adăugat 3, s-a obţinut
"11" ş.a.m.d.
Răspuns: 10, deoarece din 12 s-a scăzut 2. Deci în foaia de răspuns tăiaţi cifrele 1 şi 2, indiferent
de ordinea în care sînt ele.
Atenţie! În cadrul unor probe veţi efectua operaţii de înmulţire şi împărţire.
Compartimentul VI (probele 101-120)
101. 6 9 12 15 18 21 24 ?
102. 16 17 19 20 22 23 25 ?
103. 19 16 22 19 25 22 28 ?
104. 17 13 18 14 19 15 20 ?
105. 4 6 12 14 28 30 60 ?
106. 26 28 25 29 24 30 23 ?
107. 29 23 13 39 36 18 54 ?
108. 21 7 9 12 6 2 4 ?
109. 5 6 4 6 7 5 7 ?
110. 17 15 18 14 19 13 20 ?
111. 279 93 90 30 27 9 6 ?
112. 4 7 8 7 10 11 10 ?
113. 9 12 16 20 25 30 36 ?
114. 5 2 6 2 8 3 15 ?
115. 15 19 22 11 15 18 9 ?

75
 116. 8 11 16 23 32 43 56 ?
117. 9 6 18 21 7 4 12 ?
118. 7 8 10 7 11 16 10 ?
119. 15 6 18 10 30 23 69 ?
120. 3 27 36 4 13 117 126 ?

Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare a compartimentului VII.

La fiecare probă vi se propune o figură divizată în cîteva părţi arbitrare. Din succesiunea de
figuri propuse notate cu a), b), c), d), e), găsiţi-o acea care va semăna cu figura din proba respectivă dacă-
l veţi uni părţile divizate.
Model:

Rezolvare:
Unind elementele din figura 1, vom avea respectiv figura "a". Deaceia în foaia de răspuns urmează
să tăiaţi litera "a" în rîndul probei respective. Dacă unim părţile figurii 2, vom obţine figura "e". Unind
părţile figurii 3, vom avea figura "b". in cazul ultimei figuri 4 vom avea figura "d".
Compartimentul VII (probele 121 – 140)

76
Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare din compartimentul VlII
În primul rînd vă sunt prezentate cinci cuburi diferite însemnate cu literele a), b), c), d), e) Fieca re
cub are şase feţe din care se pot fi văzute doar trei.
În cadrul probelor 141-160 vi se propune unul din cele cinci cuburi însemnate cu a), b), c), d), e).
Găsiţi cu care model el se aseamănă, învîrtindu- l imaginativ.
Nici unul din cuburile a), b), c), d), e) nu se repetă. Semnele ce le veţi vedea pe cuburi sunt
aceliaşi, dar în altă ipostază.
Model:

77
 Modelul 1 ne prezintă poziţia schimbată a cubului "a". Deaceia în foaia de răspuns trebuie să tăiaţi
litera "a".
În modelul 2 este prezentat cubul "e", în al treilea model -cubul "b", în al patrulea - cubul "c", în
modelul 5 - "d".
Compartimentul VIII(probele 141 – 160)

Descrierea proble melor şi modelelor de rezolvare a compartimentului IX.

La fiecare probă vă va fi prezentată 1 literă la unul din cuvintele învăţate anterior. Trebuie să vă
aduceţi aminte semnificaţia cuvântului ce începe cu această literă: flori, instrumente, păsări, operă de artă,
animale. Reţineţi că cuvintele încep cu diferite litere ce nu se repetă.
Model 1
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5) animal
Deoarece din rândul cuvintelor memorizate cu litera "L" a fost doar "lalea", adică este o floare,
atunci în lista răspunsurilor în compartimentul IX rândul respectiv este tăiată cifra 1.
Model 2

78
 Cuvântul ce are prima literă "D" înseamnă :
1)pasăre 2)operă de artă 3)floare 4)animal 5)instrument
Deoarece cu "D" este cuvântul "daltă" adică instrument atunci trebuie să tăiem cifra 5.
Pentru rezolvarea problemelor la acest compartiment va trebui pentru început să învăţaţi un grup de
cuvinte. Apoi veţi primi probele cu ajutorul cărora veţi verifica cât de bine aţi reţinut cuvintele. După ce
veţi avea permisiunea să întoarceţi această pagină, căutaţi să memorizaţi bine rândurile de cuvinte expuse
în tabelă.
Aveţi 3 minute pentru a me moriza cuvintele expuse mai jos.
Flori Iasomie lalea Garoafă orhidee Albăstrele

Instrumente hârleţ ac Mătură ferestrău daltă

Păsări vrabie nagâţ Cucuvea botgros kiwi

Opere de artă poem simfonie Poveste roman tablou

Animale iepure zebră Elefant şarpe urs

Compartimentul IX
Probele 161-180 .
161. Cuvântul ce începe cu "P" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
162. Cuvântul ce începe cu "E" înseamnă:
1) instrument 2) floare 3) operă de artă 4)pasăre 5) animal
163. Cuvântul ce începe cu "H" înseamnă:
1) pasăre 2) animal 3) floare 4) instrument 5) operă de artă.
164.Cuvântul ce începe cu "Ia înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
165. Cuvântul ce începe cu "N" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
166. Cuvântul ce începe cu "l" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
167. Cuvântul ce începe cu "L" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
168. Cuvântul ce începe cu "G" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
169. Cuvântul ce începe cu "O" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
79
170. Cuvântul ce începe cu "M" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
171. Cuvântul ce începe cu "B" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.
172. Cuvântul ce începe cu "D" înseamnă:
1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) opera de artă 5) animal.
173. Cuvântul ce începe cu "K" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
174. Cuvântul ce începe cu "F" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
175. Cuvântul ce începe cu "R" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
176. Cuvântul ce începe cu "T" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
177. Cuvântul ce începe cu "U" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
178. Cuvântul ce începe cu "Ş" înseamnă:
1)floare 2) instrument 3) pasăre 4) opera de artă 5) animal.
17 9. Cuvântul ce începe cu "Z" înseamnă:
1)floare 2)instrument 3)pasăre 4)operă de artă 5)animal.
180. Cuvântul ce începe cu "S" înseamnă: 1) floare 2) instrument 3)pasăre 4) operă de artă 5) animal.

80
FOAIA DE RĂSPUNS
140
Data .......................................
Familia... ...............................
130
Numele ..................................
Data de naştere.....................
120
Studiile...................................
AI... .......................................
110

100

90

80

70

81
1/ a b c d e 2/a b c d e 3/ a b c d e 4/1,2,3 4,5,6.
41/ a b c d e 61/ ........................

l/a b c d e 21/a b c d e
42/ a b c d e 62/ ........................
2/ a b c d e 22/ a b c d e
43/ a b c d e 63/ ........................
3/ a b c d e 23/ a b c d e
44/ a b c d e 64/ ........................
4/ a b c d e 24/ a b c d e
45/ a b c d e 65/ ........................
5/ a b c d e 25/ a b c d e
46/ a b c d e 66/ ........................
6/ a b c d e 26/ a b c d e
47/ a b c d e 67/ ........................
7/ a b c d e 27/ a b c d e
48/ a b c d e 68/ ........................
8/ a b c d e 28/ a b c d e
49/ a b c d e 69/ ........................
9/ a b c d e 29/ a b c d e
50/ a b c d e 70/ ........................
10/a b c d e 30/ a b c d e
51/ a b c d e 71/. .......................
11/a b c d e 31/a b c d e
52/ a b c d e 72/ ........................
12/a b c d e 32/ a b c d e
53/ a b c d e 73/ ........................
13/a b c d e 33/ a b c d e
54/ a b c d e 74/ ........................
14/ a b c d e 34/ a b c d e
55/ a b c d e 75/ ........................
15/ a b c d e 35/ a b c d e
56/ a b c d e 76/ ........................
16/ a b c d e 36/ a b c d e
57/ a b c d e 77/ ........................
17/ a b c d e 37/ a b c d e
58/ a b c d e 78/ ........................
18/a b c d e 38/ a b c d e
59/ a b c d e 79/ ........................
19/a b c d e 39/ a b c d e
60/ a b c d e 80/ ........................
20/ a b c d e 40/ a b c d e

82
5/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 6/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 7/ a d c d e
81/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 101/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 121/a b c d e
82/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 102/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 122/ a b c d e
83/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 103/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 123/a b c d e
84/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 104/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 124/a b c d e
85/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 105/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 125/ a b c d e
86/1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 106/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 126/ a b c d e
87/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 107/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 127/ a b c d e
88/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 108/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 128/a b c d e
89/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 109/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 129/ a b c d e
90/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 110/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 130/ a b c d e
91/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 111/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 131/ a b c d e
92/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 112/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 132/ a b c d e
93/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 113/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 133/ a b c d e
94/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 114/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 134/ a b c d e
95/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 115/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 135/ a b c d e
96/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 116/ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 136/ a b c d e

8/ a b c d e 9/ 1 2 3 5
151/ a b c d e 161/ 1 2 3 45 171/ 1 2 3 4 5

141/ a b c d e
152/ a b c d e 162/ 1 2 3 4 5 172/ 1 2 3 4 5
142/ a b c d e
153/ a b c d e 163/ 1 2 3 4 5 173/ 1 2 3 4 5
143/ a b c d e
154/ a b c d e 164/ 1 2 3 4 5 174/ 1 2 3 4 5
144/ a b c d e
155/ a b c d e 165/ 1 2 3 4 5 175/ 1 2 3 4 5
145/ a b c d e
156/ a b c d e 166/ 1 2 3 4 5 176/ 1 2 3 4 5
146/ a b c d e
157/ a b c d e 167/ 1 2 3 4 5 177/ 1 2 3 4 5
147/ a b c d e

83
 Studierea relaţiilor interpersonale în colectivul de elevi
Sociometria
Utilizând tehnica respectivă, se determină popularitatea (nepopularitatea) elevilor
(statutul sociometric diferit), se evidenţiază microgrupele existente în clasă. Cu alte cuvinte,
sociometria dă posibilitate de a stabili cadrul structural al colectivului clasei.
Tehnica efectuării experimentului
Elevilor clasei li se distribuie foi mici de hârtie. În colţul de sus fiecare îşi scrie numele,
iar mai jos, una sub alta, scrie cifrele 1,2,3. După aceea practicantul pune întrebări de tipul: ―Cu
cine dintre colegi ai vrea să petreci revelionul?‖, ―Cu cine dintre colegi ai dori să stai în bancă la
lucrarea de control?‖, ―Cine în caz de conflict aplanează situaţia dificilă?‖
Întrebările pot fi diferite sub aspectul conţinutului, însă ele trebuie să respecte neapărat
condiţia: elevul îşi alege trei parteneri din clasa sa. Elevilor trebuie să li se explice de ce ei
urmează să aleagă anume trei elevi: în cazul, în care unul dintre ei nu va putea participa, locul
acestuia trebuie să-l ia al doilea, iar dacă din anumite cauze nici acesta nu va putea să accepte
propunerea locul lui îl va lua cel de-al treilea elev. Studentul va aduna şi prelucra foile
completate. Toate foile el le va aranja în ordinea alfabetică a elevilor care le-au completat şi le va
numerota.
Pe baza răspunsurilor date de elevi se completează matricea nr.1. ea se alcătuieşte în felul
următor: numele elevilor se înscriu în ordinea alfabetică la rubrica din stânga matricii. În rândul
de sus se înscrie numărul de ordine a elevului. Informaţiile de pe foi se trec în matrice: în
pătratele respective, prin semnul +, se indică opţiunea. De pildă, elevul care este înscris în
matrice sub nr.1 i-a ales pe elevii cu numărul 7 şi 15. La rândul elevului 1 trebuie căutate
pătratele, corespunzătoare acestor numere ( se va utiliza numerotarea de sus) şi se va înscrie în
aceste pătrate semnul +. Dacă elevii s-au ales unul pe altul (nr.1 l-a ales pe nr.7 şi 15, iar ei, la
rândul lor l-au ales pe nr.1) aceasta este o obţinute reciprocă şi ea se consemnează cu semnul .
Matricea 1
Numele, prenumele 1 2 3 4 7 15
1. Antoni V.  
2. Botezatu I.  
3. Chilara N + +
4. Enache O. + 
7 Peev N.  
15 Toma N.  
Numărul total de opţiuni 5 2 0 3 2 2

84
Numărul de opţiuni reciproce 3 1 0 1 2 2

După trecerea în matrice a datelor din toate fişele se calculează numărul de opţiuni pentru
fiecare elev. Bilanţul se notează sub fiecare coloană. Numărul de opţiuni constituie indicele
popularităţii elevului în clasă.
Pentru o ilustrare mai elocventă se va elabora sociograma colectivului constituită din 4
cercuri ale comunicării. În cercul 1 vor fi situate ―vedetele‖ – persoanele ce au obţinut 6 sau mai
multe alegeri. În cercul 2 – persoanele ―acceptate‖ deci, acele care au obţinut câte 3-5 alegeri. În
cercul 3 – aşa-zişii ―ignoraţi‖ (1-2 alegeri). Şi, în sfârşit, în ultimul cerc cei care n-au fost aleşi
de nimeni – ―izolaţii‖ (0-alegeri).
Matricea nr. 2 se alcătuieşte în felul următor. Schema va fi preluată de la matricea nr.1. se
trage o diagonală de la colţul stâng de sus la colţul drept al foii. Diagonala întretaie pătratele
corespunzătoare unuia şi aceluiaşi număr, pe orizontală şi verticală. Numerele şi numele nu se
înscriu în prealabil la rubricile corespunzătoare. După pregătirea acestei reţele se operează cu
matricea nr.1. din ea se alege numele oricărui elev cu opţiunea reciprocă. Numărul lui de ordine
din matricea nr.1 şi numele se înscriu pe rândul I al matricei nr.2. Acelaşi număr se înscrie şi în
primul pătrat de sus. Pe rândul al doilea se înscrie numărul de ordine şi numele acelui elev, faţă
de care cel înscris pe primul rând are opţiune reciprocă. Numărul de ordine al celui de-al doilea
elev din matricea 1 se înscrie în pătratul al doilea de sus. În pătratele corespunzătoare înaintea
acestor nume se pune semnul . După aceasta din matricea nr.1 se evidenţiază şi ceilalţi elevi
care au făcut opţiune reciproce cu elevul, al cărui nume este înscris pe rândul 1. Numerele lor de
ordine din matricea nr.1 sunt trecute pe rândurile 3 şi 4. Înaintea acestor nume, în pătratele
respective, se pune semnul . Acest semn se fixează în pătratele corespunzătoare primului elev.
Dacă elevul, al cărui nume este înscris pe rândul I, nu are opţiune reciprocă trebuie verificat dacă
are o asemenea opţiune elevul, al cărui nume este înscris pe rândul al doilea. Dacă opţiunea
aceasta există, numărul de ordine şi numele elevului se înscriu pe linia următoare, la fel cum s-a
procedat cu cei trei elevi anteriori. Tot aşa se va proceda până când va fi epuizat cercul de elevi
cu opţiune reciprocă. Semnele opţiunii reciproce vor fi dispuse de-a lungul diagonalei. Grupul de
elevi evidenţiat va fi luat între linii, obţinându-se un pătrat. Alte microgrupuri vor fi determinate
în mod similar.
Studentul va înlătura la caracteristică rezultatele studierii sociometrice a clasei (foile, pe
care sunt toate opţiunile şi ambele matrice vor fi anexate la zilnic). Studentul trebuie să scoată o
concluzie cu privire la gradul de dezvoltare al colectivului (drept reper vor servi următoarele
grade: grup difuz, grup asociaţie, cooperaţie, colectiv).

85
Testul „Desen liber”. Testul se adresează abilităţilor de imaginare, creare de noitablouri –
răspuns sau obiecte răspuns pornind de la o formă ovală care trebuie să constituie o parte a
tabloului sau a obiectului desenat.
Subiecţii sunt chemaţi să dezvolte prima idee care le vine în minte, astfel încât desenul –
răspuns al lor să fie cât mai interesant şi nimeni altul să nu se fi gândit la aşa ceva, iar apoi să dea
un titlu cât mai intelegent şi neobişnuit care să ajute la înţelegerea ideii desenului. Testul
depistează originalitatea şi elaborarea ca indici ai creativităţii.

Testul „Completarea desenului”. Testul se adresează potenţialului creativ şi solicită subiecţilor

să adaoge linii, detalii la figurile incomplete pentru a reprezenta obiecte sau tablouri interesante.
La fel li se propune să pornească de la prima idee apărută şi s-o dezvolte aşa cum n-ar fece-o
nimeni, iar sub desenul – răspuns să dea un titlu cât mai interesant. Ca figuri incomlete am
propus variantele elaborate de Torrance:

Testul „Linii paralele”. Testul se adresează abilităţilor de imaginare a unor obiecte răspuns
pornind de la două linii paralele de 25 mm înălţime dispuse pe trei pagini, câte trei perechi pe
rând, după modelul E.P. Torrance. Distanţa dintre liniile – perechi variază uşor (între 13 şi 18
mm), ele fiind aproape nesesizate de subiecţi (sau „neimportante‖), rolul scontat fiind acela de a
nu genera implicit monotonie sau uniformitate în soluţii grafice. Se subliniază că este necesar să
se înscrie denumirea desenului pentru a putea înţelege cu uşurinţă întenţia sau „subiectul‖.

Testul „Cercuri‖. În cadrul acestui test, subiectului i se oferă o foaie cu 42 de cercuri (şase
rînduri a cîte şapte cercuri) şi i se propune sî creeze cît mai multe obiecte adăugînd linii, detalii,
elemente, la cercurile prezentate (atât înăuntrul, cît şi în afara cercurilor). S ubiecţii sunt
încurajaţi să realizeze ideile cele mai îndrăzneţe, să se gândească la lucruri la care nimeni
altcineva nu s-ar fi gândit.
Utilizarea TTCT permite măsurarea nivelului performanţei creative prin intermediul a şase
variabile. Aşa cum am precizat în partea introductivă a acestui capitol, ele reprezintă variabile
operaţionale şi se definesc în sfera proceselor cognitive. Fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea
şi elaborarea sunt variabile care se definesc în sfera gândirii pe axa convergent-divergentă şi sunt
denumite de Guilford „factori intelectuali". Ultimii doi factori sunt: rezistenţa la închidere
prematură, care este definibilă la nivelul percepţiei; capacitatea de abstractizare semantică, ce se
defineşte la nivelul originalităţii verbale.
Cu ajutorul Testului de gândire imaginativă creativă putem depista şi informaţii despre
trăsăturile creative aşa ca: expresivitatea emoţională, gradul de complexitate al desenului,
mişcarea şi acţiunea în desen, expresivitatea titlului, combinarea a două sau mai multe figuri
incomplete sau combinarea a două sau mai multe seturi de linii, perspective vizuale interne şi
neuzuale, depăşirea limetelor induse de stimul, umor şi titluri în desene, bogăţia imaginilor,
coloristicii şi viteza de angajare în probă.
Chestionar caracterologic
(H.Leongard, H.Schmieschek)
Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. El este alcătuit din 88 întrebări
care, fiind clasate în 10 grupe (I-X), permit evidenţierea unor trăsături ―accentuate‖ ale
caracterului.
1. Grupa I-a, cu 12 întrebări, se referă la demonstrativitate.
2. Grupa II-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperexactitate.
3. Grupa III-a, cu 12 întrebări, se referă la hiperperseverenţă.
4. Grupa IV-a, cu 8 întrebări, se referă la nestăpînire.
5. Grupa V-a, cu 8 întrebări, se referă la hipertimie.
6. Grupa VI-a, cu 8 întrebări, se referă la distimie.
7. Grupa VII-a, cu 8 întrebări, se referă la ciclotimie.

86
 8. Grupa VIII-a, cu 8 întrebări, se referă la exaltare.
9. Grupa IX-a, cu 8 întrebări, se referă la anxietate.
10. Grupa X-a, cu 8 întrebări, se referă la emotivitate.
Instrucţiuni: ―Vi se prezintă un şir de afirmaţii, referitoare la caracterul Dvs. Citiţi cu atenţie
fiecare afirmaţie şi răspundeţi prin ―Da‖, dacă ceea ce se conţine în ea vi se potriveşte, sau prin
―Nu‖, dacă nu vi se potriveşte. Fiţi atenţi, nu lăsaţi nici o întrebare fără răspuns‖.
Utilizarea chestionarului poate fi individuală sau colectivă. Subiecţii nu sînt invitaţi să lucreze
repede. Timpul de lucru este liber, dar, în linii mari, variază între 30 şi 60 de minute, în
dependenţă de ritmul gîndirii şi gradul de înţelegere al fiecărui subiect. Nu se lucrează pe
sărite, ci la rînd, adică, se citeşte fiecare întrebare şi se răspunde imediat.
CHESTIONARUL CARACTEROLOGIC
1. În general sînteţi un om vioi şi fără griji?
2. Sînteţi sensibil la jigniri?
3. Vă dau uneori repede lacrimile?
4. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare, vi se întîmplă, totuşi, să vă îndoiţi că
aţi făcut bine şi nu aveţi linişte pînă nu vă convingeţi încă o dată?
5. În copilărie aţi fost atît de îndrăzneţi ca şi ceilalţi de o vîrstă cu Dvs?
6. Dispoziţia Dvs este schimbătoare – de la mare bucurie la mare deprimare?
7. De obicei, într-o reuniune amicală, sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi?
8. Sînt zile în care, fără motiv aparent, sînteţi îmbufnat şi iritate, încă este mai bine să nu
vi se adreseze nimeni?
9. Credeţi că sînteţi o persoană serioasă?
10. Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic?
11. Sînteţi foarte întreprinzător?
12. Uitaţi uşor cînd cineva v-a jignit?
13. Sînteţi foarte milos?
14. Atunci cînd puneţi o scrisoare la cutie, obişnuiţi să controlaţi cu mîna, dacă scrisoarea
a intrat cu adevărat?
15. Aveţi ambiţia, ca la locul de muncă, să faceţi parte din cei mai buni?
16. Vă este frică (sau v-a fost, cînd eraţi copil) de furtună şi de cîini?
17. Cred despre Dvs. unii oameni, că sînteţi un pic pedant?
18. Dispoziţia Dvs. depinde de întîmplările prin care treceţi?
19. Sînteţi totdeauna agreat, simpatizant de către cunoscuţii Dvs?
20. Aveţi, uneori, stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică?
21. De obicei vă simţiţi apăsat de ceva, deprimat?
22. Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)?
23. Vă vine greu să staţi pe scaun timp mai îndelungat?
24. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate, luptaţi energic pentru interesele Dvs?
25. Sînteţi în stare să tăiaţi un animal?
26. Vă supără faptul că, acasă, perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le
îndreptaţi imediat?
27. Cînd eraţi copil, vă era frică să rămîneţi seara singur în casă?
28. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv?
29. În activitatea Dvs profesională, sînteţi totdeauna cel mai capabil?
30. Vă înfuriaţi repede?
31. Puteţi fi, cîte odată, cu adevărat exuberant, voios?
32. Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină?
33. Cum credeţi aţi putea deveni un conferansie într-un spectacol umoristic?
34. De obicei, spuneţi oamenilor în mod deschis părerea Dvs?
35. Vă impresionează dacă vedeţi sînge?
36. Vă place o activitate cu mai mare răspundere personală?
37. Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o nedreptate?

87
38. Vă este teamă să vă duceţi într-o pivniţă, cameră întunecoasă?
39. Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor care pot fi făcute
repede şi fără migală?
40. Sînteţi o persoană foarte sociabilă?
41. La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii?
42. Aţi fugit vreodată de acasă, cînd eraţi copil?
43. Vi se părea grea viaţa?
44. Vi s-a întîmplat să fiţi atît de tulburat de conflicte sau supărat, încît v-a fost imposibil
să vă mai duceţi la lucru?
45. S-ar putea spune despre Dvs că, în general, nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţie
atunci cînd aveţi un insucces (nu vă reuşeşte ceva)?
46. Dacă v-a jignit cineva faceţi primul pas spre împăcare?
47. Vă plac animalele?
48. Vă întoarceţi din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul de muncă totul este în
regulă şi că nimic nu se poate întîmpla?
49. Sînteţi cîteodată chinuit de o frică nelămurită că Dvs sau rudelor Dvs li s-ar putea
întîmpla ceva rău?
50. Credeţi că dispoziţia Dvs depinde de starea vremii?
51. V-ar displace cumva să vă urcaţi pe o scară şi să vorbiţi în faţa publicului?
52. Cînd cineva vă necăjeşte de tot şi cu intenţie, aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă
încăieraţi?
53. Vă plac mult petrecerile?
54. Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii?
55. Vă place o muncă unde Dvs trebuie să organizaţi mult?
56. În mod obişnuit urmăriţi cu tărie scopul pe care vi l-aţi propus, chiar dacă întîmpinaţi
rezistenţă?
57. Poate să vă influenţeze într-atît un film tragic încît să vă dea lacrimile?
58. Vi se întîmplă să adormiţi cu greutate, pentru că vă gîndiţi la problemele zilei sau a
viitorului?
59. Ca şcolar aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după Dvs?
60. V-ar displace să treceţi prin cimitir în întuneric?
61. Vă îngrijiţi în mod deosebit ca, acasă, la Dvs., fiecare lucru să aibă un loc al lui?
62. Vi se întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi apăsat, stare care să dureze
cîteva ore?
63. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi?
64. Aveţi uneori dureri de cap?
65. Rîdeţi des?
66. Faţă de oameni pe care nu aveţi consideraţie, vă puteţi purta foarte prietenos, încît ei
să nu observe adevărata Dvs părere despre ei?
67. Sînteţi o persoană vioaie, plină de viaţă?
68. Suferiţi mult din pricina nedreptăţii?
69. Sînteţi un categoric prieten al naturii?
70. Aveţi obiceiul ca, atunci cînd plecaţi de acasă sau mergeţi la culcare, să controlaţi
totdeauna starea unor lucruri (de pildă, dacă gazul este închis, aparatele electrice sînt
scoase din priză, uşile sînt încuiate etc.)?
71. Sînteţi serios?
72. Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului?
73. Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere, în tinereţea Dvs., la cercuri teatrale de
amatori?
74. Vă este cîte odată foarte dor de depărtări?
75. În mod obişnuit, priviţi viitorul cu pesimism?

88
 76. Vi se poate schimba atît de puternic dispoziţia, încît să aveţi uneori un mare sentiment
de bucurie, pentru ca apoi să cădeţi într-o stare de amărăciune?
77. Vă vine uşor să creaţi buna dispoziţie într-o societate, reuniune?
78. De obicei, rămîneţi multă vreme supărată?
79. Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni?
80. În mod obişnuit, în caietele de şcoală scrieţi încă o dată o pagină, dacă se întîmplă să
faceţi o pată de cerneală?
81. Se poate spune că, în general, cu oamenii sunteţi mai mult prudent şi bănuitor decît
încrezător?
82. Aveţi des vise cu spaime?
83. Sînteţi deseori terorizat de gîndul că, fiind pe peronul unei gări, vă puteţi arunca
înaintea trenului împotriva voinţei Dvs?
84. În mod obişnuit, deveniţi vesel într-un loc plăcut?
85. În general, vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele?
86. Cînd consumaţi alcool deveniţi, de obicei, impulsiv?
87. În discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă, decît vorbăreţ?
88. Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală, aţi putea să vă însuşiţi atît
de bine rolul, încît pe scenă să uitaţi complet că sînteţi altul?

ANALIZA REZULTATELOR
Analiza se efectuează în două etape. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare
dintre cele 10 grupe de trăsături (I-X), conform cheii prezentate mai jos, aflîndu-se, astfel,
valorile brute individuale.
1. Grupa I-a Demonstrativ
―Da‖: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88.
―Nu‖: 51.
2. Grupa II-a Hiperexact
―Da‖: 4, 14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83.
―Nu‖: 36.
3. Grupa III-a Hiperperseverent
―Da‖: 2, 15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, 81.
―Nu‖: 12, 46, 59.
4. Grupa IV-a Nestăpînit
―Da‖: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
―Nu‖: -
5. Grupa V-a Hipertim
―Da‖: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77.
―Nu‖: -
6. Grupa VI-a Distimie
―Da‖: 9, 21, 43, 75, 87.
―Nu‖: 31, 53, 65.
7. Grupa VII-a Ciclotim
―Da‖: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84.
―Nu‖: -
8. Grupa VIII-a Exaltat
―Da‖: 10, 32, 54, 76.
―Nu‖: -
9. Grupa IX-a Anxios
―Da‖: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.
―Nu‖: 5
10. Grupa X-a Emotiv
―Da‖: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79.

89
―Nu‖: 25.
La etapa a doua în ―Tabelul de sinteză‖ se notează valorile brute pentru fiecare grupă pentru
fiecare grupă (I-X) . aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă în
parte, obţinîndu-se astfel un rezultat car poate varia de la 0 la 24. Cu cît acest rezultat este mai
mare (adică se apropie de 24), cu atît este mai mare şi gradul de semnificaţie a trăsăturii
respective, marcîndu-se astfel direcţia de ―accentuare‖ a personalităţii.
TABELUL DE SINTEZĂ
Grupa Nr. de Valorile brute Coeficientul Rezultat Procentaj
întrebări de înmulţire
I 12 2
II 12 2
III 12 2
IV 8 3
V 8 3
VI 8 3
VII 8 3
VIII 4 6
IX 8 3
X 8 3
Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucît, prin înmulţirea efectuată, se
obţin valori standard comparative. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%;
valoarea 18 indică 75%; valoarea 12 indică 50%; valoarea 6 indică 25%. Cu referire la
interpretarea rezultatelor, autorul chestio narului avansează ideea că se poate vorbi de a
―accentuare‖ în cazul numărului de răspunsuri semnificative trece de 50%.
Personalităţile ―accentuate‖ nu sînt patologice. Ele se caracterizează prin evidenţierea unor
trăsături pregnante de caracter.
DESCRIEREA ACCENTUĂRILOR DUPĂ LEONARD
1. Tipul demonstrativ: egocentrism, teatralism şi demonstrativitate comportamentală,
autoapreciere neadecvată.
2. Tipul hiperexact. Puncutalitate, acurateţe şi pedantism exagerat.
3. Tipul hiperperseverent: sensibilitate la obide, la s upărări, spirit răzbunător,
implicare emoţională de lungă durată în tot ce i se întîmplă.
4. Tipul nestăpînit: impulsivitate sporită, control scăzut asupra imboldurilor şi
tentaţiilor.
5. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună, spirit intreprinzător, activism înalt.
6. Tipul distimic: deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor subre ale
vieţii, inhibiţie ideomotoră.
7. Tipul ciclotimic: alternare a fazelor hipertimice şi distimice.
8. Tipul exaltat: trăirea intensivă, uneori nemotivată, a stărilor de bucurie, fericire,
satisfacţie şi alternarea frecventă a acestora cu stările de tristeţe şi disperat.
9. Tipul anxios: predispunere spre fobie, timiditate şi anxietate exagerată.
10. Tipul emotiv: sensibilitate, profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.

90
Cum mă simt?

1. totdeauna sunt într-o dispoziţ ie rea A-

2. totodeauna mă simt bine şi p lin de v iaţă – HMMd
3. săptămîn ile cu dispoziţ ia rea se succed cu săptămînile cu d ispoziţie bună C-
4. dispoziţia mea deseori se schimbă, uneori decîteva ori pe zi P-
5. aproape totdeauna ceva mă doare AA-
6. dispoziţia rea apare după unele probleme şi retrăiri - -
7. dispoziţia va apărea după aşteptarea insuccesului - -
8. uşor trec peste dureri şi suferinţe fizice C-
9. am acces de dispoziţie rea şi iritare cu sentiment de bostalgie NND
10. dispoziţia mea depinde de felul cu m ceilalţi mp percep - -
11. trec cu greu peste durere şo suferinţă fizică - -
12. nu-mi accept nici o afirmaţie OO

Dispoziţia

1. ca regulă sunt într-o bună dispoziţie HN-

2. dispoziţia mea repede se schimbă de la factori nesemn ificat ivi PM
3. la mine se strică dispoziţ ia cînd aştept un insucces, neîncrederea în sine - -
4. dispoziţia mea depinde de societatea în care mp aflu - -
5. aproape totodeauna sunt într-o dispoziţie rea - -
6. dispoziţia rea înseamnă că măsimt rău CA -
7. dispoziţia mea se îmbunătăţeşte cînd sunt lăsat singur Ş-
8. am crize de iritare profundă, care i afectează şi pe ceilalţ i - -
9. pot să fiu trist şi supărat, dar şi furios - -
10. micile probleme mă indispun SLd
11. perioadele cu dispoziţ ie bună se amestecă cu perioadele cu dispoziţ ie re a T-
12. dispoziţia mea de obicei este ca la cei din jur - -
13. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Somnul şi visele

1. dorm b ine, nu acord atenţie viselor HNHM

2. somnul meu este plin de vise colorate E
3. înainte de a adormi îmi place să-mi imaginez K-
4. dorm noaptea rău şi ziua mă simt adormit AdB
5. dorm puţin, dar mă scol vesel, visez rara C
6. dorm ad înc, dar uneori am coş maruri C-
7. am un somn greu, deseori văd coşmaruri A -
8. insomnia apare periodic fără vreo pricină anu mită - -
9. nu pot să dorm lin iştit, dacă dimineaţa trebuie să mă scol la o oră anu mită - -

91
 10. dacă m-a deranjat ceva, nu pot adormi LA -
11. deseori văd vise diferite – uneiru fru moase alteori coşmaru ri - -
12. noapte am crizede frică - -
13. deseori visez căcineva mă obijduieşte - -
14. pot să-mireg lez visele A-
15. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Deşteptarea

1. îmi vine g reu să mă trezesc la ora anu mită EL

2. mă trezesc cu un gînd fru mos, că trebuie să merg la lucru dau laşcoală K
3. în unele zile mă trezesc vesel şi bucuros, în altele trist şi supărat fără vreo pricină anu mite T
4. mă trezesc uşor cînd îmi trebuie C-
5. dimineaţa pentru mineeste cea mai grea parte a zilei - -
6. deseori nu vreau să mă trezesc F-
7. trezîndu-mă, deseori sunt agitat dece am văzut în vis LM
8. uneori mă simt p lin de v iaţă, alteori fără v lagă A -
9. dimineaţa mă trezesc plin de energie NN-
10. de dimineaţă sunt maiact iv şi mi-i mai uşor să lucrez decît seara - -
11. deseori s -a înt împlat că t rezindu-mă să nu mă dezemt icesc unde sunt d-
12. mă trezesc cu gîndul ce trebuie săfac azi – C-
13. trezindu-mă îmi place să mai stau în pat şi să-mi imaginez ceva - -
14. Nu accept nici o afirmaţ ie OO

Apetitul şi atitudinea faţă de mîncare

1. un climat urît, murdăria, d iscuţii despre lucrurile neapetisante niciodată nu mi-au încurcat să măn înc Ş-
2. periodic ma apetit bun de mîncare alteori nu pot mînca nimic T -
3. uneori mănînc puţin,chiar numic A CEM
4. apetitul meu depinde de ispoziţie mănînc cu p lăcere, alteori nu pot defel - -
5. iubesc dulciurile şi mîncarea bună LLP
6. deseori mă jenez să mănînc către persoane străine ST-
7. am un apetit bun, dar nu sunt gurmand M -
8. există mîncări pecare nu le pot suferi - -
9. iubesc să mănînc puţin, dar ceva bun - -
10. am un apetit rău - -
11. iubesc să mănînc bine N-
12. măn înc cu plăcere şi nu mă limitez p lăcerile - -
13. mă tem de mîncarea stricată şi totodeauna o expertizez cu atenţie - -
14. uşor mi se strică aptetitul - -
15. mîncareamă interesează ca mijloc de susţinere a sănătăţii - -
16. mă strădui să ţin diete, elaborate de mine - -

92
 17. greu trec peste foame – slăbesc repede C-
18. ştiu ceeste simţul foamei, însă nu ştiu ce înseamnă apetitul - -
19. mîncarea nu-mi face mare plăcere - -
20. nu accept nici o afimraţie OO

Atitudinea faţă de băuturile alcoolice

1. dorinţa mea de abea depinde de dispoziţie +2C

2. nu beau băuturi alcoolice, pentru a nu vorbi prea mu lt - -
3. periodic îmi p lace să beau, uneori nu pot bea defel M+1 -
4. îmi place săbeau într-o companie bună HH+2C-1
5. mă tem să beau, pentru că îmi este frică de a nu fi luat în rîs – 1+2
6. băuturile lacoolice îmi trezesc o dispoziţ ie veselă –1+1
7. băutura îmi t rezeşte repulsie S-3 CL+2
8. cu ajutorul băuturii mă trădui să-mi înec d ispoziţia rea, nostalgia +1F
9. mă strădui să nu beau pentru a nu mă simţ i rău şi a nu avea dureri de cap u lterior P -
10. nu beau defel, aceasta contravine normelor mele SŞP-3+1
11. băuturile alcoolice mă sperie – I
12. băînd puţin, lu mea o văd fiind maifru moasă Cd -
13. beau cu toţi, pentru a nu distruge compania A L
14. nu accept nici o afirmaţ ie OEO

Problemel sexuale

1. nu mă deran jează atracţia sexuală NNDM

2. o mică problemă îmi scade apetitul sexual – C
3. prefer să trăiesc cu gîndul la ceva fru mos,decît să mă dezamăgesc - -
4. perioadele cu apetit sexual c rescut sesuccede cu perioadele cînd apetitul sexu la lipseşte
5. mă excit repede,dar repede îmi trece – NN
6. în o familie armon ioasă nu există probleme sexuale serioase - -
7. am o atracţie sexuală crescută care nu o pot menţine – KB
8. timid itatea îmi încurcă deseori – II
9. nu aş ierta niciodată infidelitatea - -
10. consider că atracţie sexuală nu trebuie înăbuşită, deoarece ar duce la un lucru ineficient M -
11. îmi produce plăcere mai mult flirtul – LŞ
12. îmi place să-mi analizez co mportamentul referitor la problemele şi atracţii le secuale - -
13. nu cred că este normală atracţ ia mea sexuală, încesc s -o înăbuş TTTHL
14. cred că problemelor sexuale nu trebuie să lle acordăm o mare atenţie LI –
15. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de îmbrăcăminte

93
 1. îmi plac costumele stridente – AB
2. cred că totodeauna trebuie să fii b ine îmb răcat, deoarece „te întîlnesc după haină‖ - -
3. pentru mine este important ca hainele să fie co mode şicurate - -
4. îmi plac hainele neordinare, care involuntar îţi atrage privirea IIK
5. nu urmăresc moda, port ceea ce-mi place AS-
6. îmi place să mă îmb rac ca să-mi meargă KF-
7. nu-mi p lace să fiu la modă, cred că este bine să te îmbraci ca toţi - -
8. deseori mă deranjez, că costumul meu nueste în regulă - -
9. mă gîndesc puţin la haone - -
10. deseori îmi pare că ceilalţ i mă vorbesc dincauza costumulu imeu - -
11. îmi plac topurile închise - -
12. perioadele cînd vreau să măîmbrac strident se succed cu cele cînd nu vreau să mă ev idenţiez - -
13. nu accept nici o afirmaţ ie

Atitudinea faţă de bani

1. neajunsul banilor mă deran jează –M

2. nu mă interesează banii defel CEID
3. mă întristez mu lt,dacă nu-mi ajung bani - -
4. nu-mi place că din timp să-mi calcu lez cheltuielile, să iua bani în datorie, chiar dacă ştiu că degrabă o să -i
întorc
5. sunt foarte atent în chestiile ce ţin de bani, nu -mi place să dau cu împru mut –
6. dacă cineva mi-a luat bani cu împru mut. Mă jenez să-i cer înapoi LAI
7. Mă strădui să-mi fac rezerve de bani pentru zile negre - -
8. banii îmi trebuiesc doar pentru a supravieţui - -
9. mă strădui să economisesc, nu mă zgîrcesc, cheltui banii cu cap - -
10. totdeauna mă tem că nu-mi vor ajunge banii, deoarece uneori econo misesc
11. uneori chletui foarte mult, alteori economisesc excesiv - -
12. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de părinţi

1. mă tem sărămîn fără părinţi P -

2. cred că părinţii trebuie respectaţi,chiar dacă eşti supărat pe ei - -
3. îi iubesc mult, dar uneori mă supăr tare pe ei LLB-
4. la unele persioade m-au h ipertutelat, în altele – îmi pare rău că i-am ascultat şi le -am p rodu durere - -
5. părinţii mi-au dat de ce am nevoie în v iaţă EK
6. deseori le reproşez că nu au acordat atenţia cuvenită sănătăţii mele - -
7. iubesc mult părinţii- -
8. îi iubesc mult, dar nu suport ca ei să mă co mande EFF-
9. îmi iubesc mult mama şi mii frică să nu i se întîmp le ceva PP -
10. îmi reproşez deseori că nu-mi iubesc părinţii destul de mult M-

94
 11. totdeauna trebue să acţionez conform voinţei lor EHLPE
12. părinţii nu mă înţeleg şi mi se par străin i ŞE
13. mă simt vinovat faţă de ei Ed-
14. nu accept nici o afirmaţ ie OEO

Atitudinea faţă de prieteni

1. deseori m-am convins că unii p rietenesc doar avînd scopuri D-

2. mă simt bine alături de cel ce mă co mpătimeşte - -
3. pentru mine este mai important colectivul decît prietenul HDd
4. apreciez prietenul care ştie să mă asculte, să mă încurajeze K-
5. prietenii de care m-am despărţit, nu sunt nostalgic, repede i-am înclocuit cu alţii noi - -
6. mă simt foarte bolnav, că nici prietenii nu mă interesează – I
7. timid itatea mă împied ică să priet inesc cu cineva aş dori SS-
8. mă împ reitenesc uşor, dar deseori mă dezamăgesc - -
9. prefer prietenii, care îmi acordă mu ltă atenţie - -
10. singur îmi aleg prietenul şi singur mă dezic de el - -
11. nu-mi pot găsi un prieten de suflet - -
12. nu am dorinţa de a avea un prieten – D
13. periodic, îmi p lace co mpania prietenilor uar uneori mp irită - -
14. viaţa mă învaţă să fiu prea sincer cu prietenii L-
15. îmi place să am mulţ i prieteni A-
16. nu accept nici o afirmaţ ie OO

95
Atitudinea faţă de ceilalţi

1. sunt înconjurat dopar de proşti şi invid ioşi - -

2. ceilalţi mă invidiază, de aceea mă urăsc – EF
3. uneori îmi e bine cu oamenii, alteori ei mă irită - -
4. cred că nutrebuie să te evidenţiezi d intre ceilalţi - -
5. trăiesc astfel ca ceilalţ i să nu poată spune nimic rău despre mine MM -
6. cred că ceilalţ i se uită la mine de sus, chiar mă urăsc - -
7. repede relaţionez cu ceilalţi GS
8. cel mai mu lt apreciez atenţia celorlalţi - -
9. repede simt răutatea celorlalţi şi mă port la fel - -
10. mă cert repede, dar repede îmi trece BC
11. deseori mă g îndesc dacă am procedat sau nu corect faţă de ceilalţi –
12. societatea repede mă oboseşte şi mă irită - -
13. mă strădui să mă ţ in mai departe de societate –P
14. nu-mi cunosc vecinii şi n ici nu mă interesează - -
15. deseori,cred că ceilalţ i mă suspectă de ceva rău - -
16. amrăbdat mu lt rău de la cei din jur d -
17. îmipare că cei d in jur mă dezapreciază şi nu mă plac - -
18. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de persoanele străine

1. sunt foarte precaut cu necunoscuţii EEH

2. Se întîmplă ca o persoană necunoscută s -mi trezească încredere – EE
3. fud de persoane noi - -
4. persoanele străine nu-mi t rezesc încredere şi simpatie - -
5. înainte de a face cunoştinţă cu cinevacontează să cunosc mai b ine pe rsoana - -
6. nu am încredere în persoanele străine deseori s -a întîmp lat să am dreptate - -
7. dacă un străin mă tratează cu atenţie şi eu îmi arăt interesul faţă de el - -
8. persoanele străine mă irită CPH
9. îmi place să-mi fac cunoscuţi noi HCS
10. uneori îmi face plăcere să cunosc oameni noi, alteori nu - -
11. cînd sunt în dispoziţ ie bună fac uşor cunoştinţă, cînd sunt în dispoziţierea – fug de necunoscuţi
12. mă intimidează persoanele străine, nu vorbesc primu l cu ele niciodată SS -
13. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de singurătate

1. cred că persoanele nu trebuie să se rupă decolectiv NŞŞ

2. mă simt bine în singurătate ŞŞŞ -

96
 3. nu suport singurătatea şi tind să fie printre oameni HENSPŞŞŞ
4. uneori mie mai bine p rintre prieteni, iar alteori – în singurătate LA-
5. în singurătate vorbesc cu un interlocutor imaginar – EIB
6. în singurătate îmi lipsesc oamenii, în co mpanii repede mă obosesc d -
7. în mare parte vreau să fiu printre oameni, dar uneori şi în singurătate - -
8. nu mă tem de singurătate Ş-
9. mă tem de singurătate şi cu toate astea deseori sunt singur - -
10. îmi place singurătatea - -
11. trec uşor peste singurătate,dacă nu este legată de careva insuccese L-
12. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de viitor

1. visez la un viitor lu minos, dar mă tem de insuccese - -

2. viitorul îl văd trist şi fără perpesctivă - -
3. mă strădui să ăiesc asel, încît v iitorul să fie fru mos M -
4. pe viitor mă deranjează doar sănătatea - -
5. sunt convins că pe viitor planurile mele şi dorinţele se vor îndeplin i HH -
6. nu-mi p lace să mă îndesc mul la v iitor
7. atitudinea mea faţă de viitor deseori se schimbă, uneori ma p lanui u moase, alteori cele mai sumbre P -
8. mă liniştesc căvisurile mele se vor îndeplini E-
9. uneori involuntar mă g îndesc la posibelele insuccese, care s -ar putea întîmpla pe v iitor - -
10. planurile mele le gîndesc pînă la cele mai micidetalii şi să le îndeplinesc P-
11. sper ca în viitor să arăt ca am dreptate d-
12. trăiesc doar cu iedile, nu-mi pasă cum va fi v iitoru l meu - -
13. periodic viitorul îmipare fru mos, periodic foarte sumbru - -
14. nu acceptnici o afirmaţie OO

Atitudinea faţă de nou

1. peiodic ec uşo pese schimările din viaţa mea alteori mă înspăimîntează şi fug de ele - -
2. noul mă fascinează, cutoate astea uneori mă deranjează - -
3. îmi place noul înviaţa, noile imp resii, împrejurările noi - -
4. am mo mente cînd simt nevoia deceva nou, iar alteori le evit - -
5. îmi place săfac ceva nou singur, nu la fel ca alţ ii Ş -
6. noul mă atrage, dar deseori mă oboseşte –E
7. nu iubesc tot ce e nou, prefer controlul strict –ID
8. mă tem de schimbări în viaţa, o at mosferă nouă mă sperie d -
9. noul este plăcut,dacă îmi pro mite ceva plăcut LE-
10. mă atrage ce e nou, doar ceea cecorespunde principiilor mele PŞŞE
11. nu accept nici o afirmaţ ie OO

97
Atitudinea faţă de insuccese

1. insuccesele mele sunt alemele şi nu ar trebui să-i afecteze peceilalţi ŞBPPE

2. uneori la cele mai mici insuccese las mîinile în jos, iar alteori le înfrunt singur – EE
3. insuccesele mă indispun EB
4. insucceselel mp irită, ce face să mă „descarc‖ pe ceilalţi - -
5. dacă am un insucces, totodeauna caut cauza I-
6. insucceselel mă t rezesc la protest şi mă fac mai puternic - -
7. dacă cineva e vinovat de insucceselel mele, ar trebui să plătească Eed -
8. încaz de insucces vreau să fug undeva departe –L
9. uneori, un mic insucces mă indispune, alteori o problemă mare o trec uşor - -
10. insucceslele mă indispun,eu sunt vinovat de ele PC
11. insuccesele nu mă deran jează, ele nu-mi atrag atenţia - -
12. în caz de insucces mă gîndesc şi maimu lt la îndeplinirea planurilor mele - -
13. cred că insuccesele nu sunt distractive K-
14. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de risc şi perepeţii

1. iubesc perepeţiile,chiar şi cele periculoase, merg uşor la risc HSS

2. îmi ia mu lt timp să cîntăresc toate „pro‖ şi „contra‖, pentru a lua o decizie S-
3. nu-mi p lac perepeţiile dacă este inevitabil Sm-
4. nu-mi p lac perepeţiile, evit riscul - -
5. îmi place să mă gîndesc la perepeţii,dar în viaţă le evit – EE
6. uneori îmi place riscul, alteori merg cu g reu la risc B-
7. îmi plac perepeţiile doar dacă se termină cu bine, dar nu -mi place sărisc F-
8. nu caut perepeţii, însă cînd trebuie merg la risc - -
9. perepeţiile şi riscul îmi plac, doar dacă obţin locul de frunte H -
10. se poate întîmpla că riscul şi perepeţiile să nu mă atragă defel – LN
11. nu accept nici o afirmaţ ie

Atitudinea faţă de liderism

1. pot fi primul la şi nicidecu m la practică C-

2. nu-mi p lace să fiu primu l în co mpanie. Să dau ordine - -
3. îmi place să am grijă de cineva, care îmi place - -
4. totdeauna tind să-i învăţ pe ceilalţi să fie corecţ i –I
5. unora nevrînd mă supun, oar pe alţii eu îi co mand - -
6. periodic îmi p lace să fiu şef, uneori mă plictisesc de aceasta - -
7. îmi place să fiu primu l acolo unde mă iubesc, nu -mi p lace să mă bat pentru putere PP-
8. nu pot să comand cuceilalţi LS-

98
 9. nu-mi p lace să comand cu oamenii – responsabilitatea nu-mi este proprie –I
10. totdeauna se găsesc oameni, care acceptă autoritate mea şi ascultă de mine -
11. îmi place săfiu primul, pentrucă ceilalţ i să mă imite - -
12. urmez autorizatea celorlalţ i - -
13. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă decritică şi reproşuri

1. nu ascult crit ica şi reproşuri şi fac aşa cu m cred eu ŞŞEK

2. ascult critica şi reproşurile caut dezmintiri în favoarea mea, însă nu totodeauna le exteriorizez
3. critica şi reproşurile mă irită, îndeosebi cînd sunt obosit şi mă simt rău - -
4. critica şi reproşurile sunt mai bune decît ignoraţia - -
5. nu iubesc cînd cineva mă crit ică şi eu totdeauna pot răspunde înapoi El
6. cînd cineva mă crit ică, mă interesez - -
7. vreau să fug maideparte decritică NEd
8. la unele perioade critica o percep uşor, alte dăţi trec greu peste ea T-
9. critica şi reproşurile mă interesează rău, dacă este distructivă A -
10. încă nu am auzit o crit ică destoinică la adresa mea CPP
11. mă strădui să reacţionez normal la critică Cd
12. m-am convins că critica este folosită doar în scopuri meschine eI
13. dacă cineva mă critică sau îmi reproşează ceva, mi se pare căceilalţi audreptate, iar eu nu - -
14. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Atitudinea faţă de tutelare

1. ascult doar de cei, care au autoritateasupra mea, CPM -

2. ascult de indicaţiile, care tin de sănătatea mea EE-
3. mă irită, cînd mă tutelează şi hotărăsc pentru mine De-
4. nu amnevoie de ind icaţii e-
5. îi ascult doar pe cei, care mă iubesc - -
6. ascult indicaţiile folositoare CL-
7. uneori omit indicaţiile celo rlalţi, alteori mă înfurii că nu le -am ascultat - -
8. mă irită indicaţiile, dacă sunt spuse cu un tonautoritar e-
9. ascult şi îndeplinesc toate indicaţiile, atunci cînd sunt tutelat –I
10. ascult şi îndeplinesc indicaţiile ce -mi sunt plăcute, leevit pe cele neplăcute -
11. îmi place cînd sunt tutelat, şi nu atunci cînd mă co mandă - IIeFF
12. uneori îmi este greu să ripostez chiar şi atunci cînd indicaţiile nu -mi plac – I
13. indicaţiile mă fac să procedez invers FFF-
14. accept indicaţiile, nu mai nucînd este vorba despre treburile sufleteşti EFF-
15. nu accept nici o afirmaţ ie OeO

Atitudinea faţă de reguli şi lege

99
 1. cînd regulile şi leg ile mă încurcă, această mă irită eK
2. Este cunoscut că pentru ca activitatea să meargă bine este nevoie de diferite reguli şi leg i HHES
3. mă strădui să respect bază logică a regulilor - -
4. deseori mă tem. Că d in greşeală să nu fiu văzut ca o persoană ce încalcă regulile d H
5. nu iubesc regulile ce mă jenează eL
6. perioadele cînd urmez regulile sesucced cu perioada cînd încalc orice regulă
7. orice regulă îmi trezeşte tendinţa de a o încălca eC
8. totodeauna respect regulile şi legile –ddd
9. urmăresc ca totodeauna toţi sărespecte regulile –I
10. deseori îmi reproşez că am încălcat vreo regulă –d
11. mă strădui să respect regulile şi legile însă nu totdeauna e posibil LF -
12. respect doar regulile ce le consider corecte, lupt cu cele incorecte - -
13. nu accept nici o afirmaţ ie OeO

Evaluarea copilăriei

1. încopilărie erantinid şi p lîngăcios - -

2. singur compun diferite istorioare şi poveşti H-
3. încopilărie ev itam jocurile dinamice - -
4. nu mă deosebeam deceilalţ i copii –DC
5. periodic îmi pare că în copilărie eram un copil vesel, alteori căeram neastîmpărat - -
6. dincopilărie eram independent - -
7. din copilărie eram vesel HS
8. dincopilărie eram sensibil şi supărăcios SS-
9. din copilărie eram foarte vorbăreţ - -
10. încopilărie eram ca în prezent: mă supăram repede,dar îmi trecea la fel de repede L-
11. din copilărie t indeam spre acurateţe şi bunăstare –II
12. din copilărie iubeam să mă joc singur şi să privesc cum ceilalţ i copii se joacă – L
13. în copilărie iubeam mai mult să vorbesc cu cei maturi, decît cu semeni I-
14. încopilărie eram capricioşi şi iritabil EEL
15. încopikărie dormeam şi mîncam rău - -
16. nu accept nici o afimraţ ie OO

Atitudinea faţă de şcoală

1. înloc de lecţiile de la şcoală preferam să mă primblu şi să merg la film HEINN

2. mă dernajau notele care nu-mi conveneau EEEN
3. în clasele mici nu iubeam şcoala C-
4. periodic iubeam şcoala, periodic ea mă irita F-
5. nuiubeam şcoala, deoarece toţi profesorii secomportau urît cu mine - -
6. mă oboseau lecţiile de la şcoală - -

100
 7. iubeam lucru l obştesc din şcoală - -
8. iubeam şcoala pentru companiile vesele - -
9. nu iubeau să merg laşcoală, mă temeam de felul de percepţie a colegilor – I
10. nu iubeam educaţia fizică - -
11. participam cu bucurie la lucru l oşâbştesc din şcoală – ŞŞdd
12. nu-mi p lace at mosfera din şcoală - -
13. mă străduinamsă îndeplinesc toate cerinţele Cd
14. nu accept nici o afirmaţ ie OO

Evaluarea sinelui la momentul dat

1. nu-mi ajunge raţiune pentru judecată MH

2. uneori sunt mulţumit de sine, alteori mă cert pentru că sunt influenţabil şi indecis TT -
3. sunt foarte iritabil, mă deranjez pentru orice fleac A -
4. nu sunt vinovat că trezesc invidia celorlalţi - -
5. nu-mi ajunge răbdare - -
6. consider, că nu mă deosebesc cu nimic de ceilalţ i – PP
7. nu-mi ajunge putere de decizie - -
8. nu văd la mine mari neajunsuri EIA
9. în minutele bune sunt mulţu mit de sine, în minutele grele mi se pare că nu -mi ajung mai mu lte calităţi - -
10. sunt foarte irascibil –M
11. alţii văd la mine neajunsuri mari dar eu cred că ei preamăresc situaţia d -
12. sufăr deoarece unii nu mă înţeleg ŞI-
13. sunt foarte sensibil şi supărăcios SM
14. nu accept nici o afirmaţ ie OO.

101
102
 Conceptul de accentuare.

Conceptul de accentuare pentru I oară a fost introdus de către psihiatrul şi psihologul

german, profesorul de neurologie în clinica de neurologie din universitatea din Berlin (K.
Leonhard). Tot el a elaborat şi a descris clasificarearenumită a accentuării personalităţii, care a
fost propusă de mare psiholog, profesorul A. E. Liciko.
Într-un mod mai laconic accentuarea poate fi evidenţiată ca o dezvoltare dezarmonioasă a
caracterului, o evidenţiere hiperexagerată a unor trăsături, care condiţionează o slăbiciune a
personalităţii în relaţiile de un anumit gen şi care îngreunează adaptarea ei într-o anumită situaţie
.
Este bine de evidenţiat, faptul că este o slăbiciune selectivă, care se evidenţiază în una sau
alte situaţii de accentuare, care poate fi combinată cu o stăpînire sporită la laţi factori. La fel ca
dificultăţile de adaptare în unele situaţii specifice (acordat cu accentuare) pot fi combinate cu o
capacitate de adaptare normală sau crescută în alte situaţii. Cu toate acestea alte situaţii singure
sunt obiective şi mai dificile, dar să nu fie acordate cu această accentuare.
În lucrările lui K.Leonhard se foloseşte combiaea „accentuarea personalităţii‖ şi
„accentuarea trăsăturilor de caracter‖.
Dar totuşi principalul factor îl consideră „accentuarea personalităţii singură‖ clasificarea
personalităţilor accentuate.
La rîndul său, A.E. Liciko presupune că a fi mai corect să vorbim despre accentuarea
caracterului, deoarece esenţiale sunt trăsăturile de caracter şi tipologiile caracterului.
Se presupune, că ambele combinări sunt corecte şi accentuare personalităţii şi accentuarea
caracterului. În psihologia sovietică s-a format tradiţia de a diferenţia aceste 2 concepte
persoanlitate şi caracter. Cu toate acestea se are în vedere că conceptul de personalitate este mult
mai larg, care include în sine şi orientarea, mo tivele montajele, inteligenţa, aptitudinile. Însă în
psihologia apuseană vorbind despre personalitate se subînţelege caracterologie.
Pentru aceasta sunt unele temeiuri bine standardizate – fiindcă caracterul nu este numai
baza personalităţii, dar şi una integrativă. În caracter îşi găsesc loc nu numai orientările,
montajele şi sistemele relaţionale a personaliţii. Dacă se ne referim laaccentuare (fie din
perspectiva lui Leonhard sau a lui Liciko), atunci vedem că accentuarea se caracterizează prin
diferitele aspecte ale personalităţii.
Cele mai răspîndite gereşeli practice este tratarea accentuării ca a unei patologii
prestabilite. Dar nu este aşa. În lucrările lui Leonhard special se subliniază că accentuarea nu este
caracteristică a persoanelor bolnave mintal.

103
 În caz contrar norma ar fitrebuit considerată numai nivelul mediu, dar o altă abatere
oarecare să fie văzută ca patologie. Leonhard chiar presupunea că persoanele fără predispunere
spre accentuare, desigur nu este predispus spre partea negativă, dar este puţin probabil să fie
îndreptate pozitiv. Persoanelor cu accentuare, dimpotrivă sunt orientaţi spre socialul pozitiv, dar
şi spre socialul negativ de dezvoltare.
În concluzie, este evident că accentuarea nu este o patologie, dar o varianţă limită a
nor,ei.
După unele cercetpări, diversificarea accentuării în populaţie este foarte variată şi
depinde de mulţi factori.
La aceşti factori se referă: factorii socioculturali a mediului, factorii de vîrstă şi sex.
După Leonhard şi colaboratorii, în populaţia adultă care posedă accentuarea personalităţii
constituie 50%. Însă autorii psecial subliniază că raportul dintre persoane accentuate şi
neaccentuate poate fi altul.
Frecvenţa accentuării caracterului în populaţia de adolescenţi (H. I. Ivan)

104
 Contingentul Sexul
Masculin Femenin
Vîrsta 14-15 ani 52
cl. 8 – şcoală normală

Vrîsta 16-17 ani

Cl 9-10 – şcoală normală 50 38
Cl 9-10 – şcoală de matematică 52 67
Cl 9-10 – şcoală de engleză 88 79
An. I-II - şc. profesională 73 62
Şcoală de marinari 33 -
Şcoală pedagogică - 35
Şcoală de ed. fizică 68 58

Descrierea tiprilor de accentuare după A.E. Liciko.

Principala trăsătură – nedorinţa de a munci, nici să muncească, nici să înveţe o tragere
permanentă spre distracţii, plăceri, festivităţi. Fiind sup uşi unui control strict nu doresc să se
supună dar totdeauna caută să se eschiveze de la orice lucru. Principala trăsătură este calitatea
voinţei slabă.
Voinţa slabă se depistează cînd vine vorba să-şi îndeplinească sarcinile, îndatorările şi
obligaţiunile. Voinţa slabă şi insuficienţa iniţiativî este legată de supunerea în grup. Contactele
sunt de suprafaţă sunt indiferenţi referitor la viitorul lor, nu-şi construiesc planuri, trăiesc cu
prezentul. În legătură cu nedezvoltarea sferei calitive îşi lasă amprenta asupra inteligenţei.

105
 Tipul conformist

Principala trăsătură – clar evidenţiată dorinţa de a fi ca toţi. Această tendinţă se împrăştie

peste toate sferele de activitate – de la îmbrăcăminte, influenţa asupra propriilor idei, poziţii şi
comportament.
Devin produsele mediului imediat: în o bună împrejurare învaţă şi lucrează încea rea –
preiau manierele, obiceele, comportmanetul. Nu sunt critici la percepţia etaloanelor de
comportament colectiv, a valorilor şi a orientării informaţiei.
Lucrează mai bine, dacă nu se cere propria iniţiativă. Greu trec peste schimbarea stereotipului de
viaţă, renunţarea la colectiv.

Tipul şizoid.

Princpala trăsătură – închidere în sine, insuficienţa emoţiilor în procesul de comunicare.

Repede se apreciază în contacte, ceea ce duce la o mai mare închidere în sine.
Insuficienţa emotivă seexprimă în neputinţa de a înţelege sentimentele străine, a îneţelege
dorinţele şi gîndurile partenerului. Au fantezii erotice puternice ce se asociază cu o asexualitate
pronunţată externă. Retrăiesc cu greu situaţia, unde trebuie instaurate contacte emoţionale
neformale, cît şi intrarea unor persoane străine în propria lume.

Tipul epileptoid.

Principala trăsătură – o stare de supărare şi astensie, care creşte în continuu nivelul

asupra căruia ar putea fi răsfrîntă ura. Starea de afecteste puternică şi de lungă durată. Dragostea
estetotdeauna colorată de gelozie. Liderismul se manifestă prin dorinţa de a ordona de a controla
activitatea semenilor.
Se adaptează uşor încondiţiile unui regim disciplinar strict, unde prin îndeplinirea tuturor
cerinţelor şefului se străduie să preia controlul care l-ar putea extinde asupra altor persoane. Este
foarte minuţios, respectă foarte binetoate regulile. Ţine mult la rdine, predantism.

Tipul isteroid.

Principala trăsătură – egocentrism pronunţat, bine evidenţiată setea de atenţie la

propria persoană. Toate celelalte trăsături sunt legate decea principală.
Minciuna şi fantezia dezvoltată sînt instrumentele care servesc drept scop de
hiperbolizare, de atragere a atenţiei la propria persoană. Le este proprie „teatrarul‖ emotivitatea.
O capacitate scăzută la o activitate stabilă ce se leagă de o capacitate înaltă de planificare a
viitoarei profesii. Printre sămaşi tind să fie primii sau o poziţie înaltă. Schimbul de activităţi şi
hobby-uri este influenţată de dorinţa de a găsi o activitate, care I-ar oferi un statut mai înalt.

Tipul Asteno-nevrtic.

106
 Principala trăsătură – oboseala sportiă, iritabilitatea înaltă. Oboseala de obicei
seexprimă prin sarcini intelectuale şi dezbateri, rivalitate. Prin oboseala efectivă orice lucru
poate deveni focarde iritabilitate.

Tipul senzitiv.

Au 2 trăsături principale: o emotivitate înaltă şi sentimentul propriei interiorităţi, văd

în sine multe defecte, mai ales în sfera volitivă. Deseori se întîlnesc nesatisfaceri despre Eul
fizic (aspectul corporal).
Lichidarea însine, timiditatesunt bine evidenţiate cel mai des printre străini şi într-o
situaţie nouă. Cu persoanele necunoscute chiar şi cele mai de suprafaţă contacte, da r cu
persoanele pe care le cunoaşte, sunt destul de comunicabile. Greutăţi mari sunt create de
situaţiile negative sau învinuiri.

Tipul psihoastenic.

Principalele trăsături – nesiguranţa, iritabilitate (ce se referă la propriul viitor şi viitorul

apropiaţilor), tendinţe spre autoanaliză. Trăsăturile de caracter deseori se descoperă chiar din
şcoala primară. A răspunde pentru sine şi mai ales pentru alţii este o sarcină destul de grea.
Sigurnaţa de la evenimentele ireale servesc obiceiurile şi ritualurile imaginare. Nesiguranţa mai
ales se exprimă prin necesitatea de a face singuro alegere.

107
 Tipul hipertim.

Se deosebesc de obicei prin dispoziţia crescută, tonus vital înalt. Un nivel înalt
de activism ce se combină cu o tendinţă permanentă către liderism.
Răspund la tot ce este nou, dar interesele lor sunt instabile. Activismul înalt se combină cu
nesiguranţa în alegerea cunoscuţilor.
Se acomodează bine în companiile necunoscute, dar suportă cu greu singurătatea,
regimul strict, care este reglementat de disc iplină activitatea monotonă şi care necesită o
acurateţe minuţioasă.
Predispuşi spre o supraapreciere a propriilor puteri şi spre planuri grandioase spre viitor.
Tendinţs celor din jurul lor de a înăbuşi activismul lor deseori duce la iritări şi certuri.

Tipul cicloid.

Trăsătura caracteristică este deseori schimbul fazelor hipertimice şi celor de

subdepresie. În faza de sub depresie scade capacitatea de lucru, se pierde interesul, adolescentul
devine o persoană casnică, fuge de companie. Insuccesele, chia r şi cele mai mici eşecuri se
retrăiesc cu greu. Problemele, faptele care ar putea duce la înjosirea propriului Eu, îl duc la
sentimentul inferiorităţii şi netrebuinţei.
Este posibil suicidul. În faza hipertimică adolescenţii cicloizi nu se deosebesc de ce
i hipertimi. Durata fiecărei faze nu este mare (de obicei 1-2 săptămîni).
Între faze are loc o perioadă destul de mare de „neaccentuare‖, cu comportament
armonios.

Tipul labil.

Principala trăsătură a acestui tip – schimbarea prea deasă a dispoziţiei, care se schimbă
necondiţionat de factorii externi. De dispoziţia momentană depinde activismul, productivitatea,
comunicabilitatea. La adolescenţii labili enoţiile şi legăturile formate sunt destul de puternice şi
isncere.â, mai ales la persoanele care singure demonstrează iubire, atenţie şi afecţiune. Este
marenecesitatea decompatimire. Simt foarte bine relaţiile celorlalţi faţă de ei, chiar şi în
contactele de suprafaţă. Greu trec peste momentul pierderii său abandonării emoţionale din
partea persoanelor importante. Se deosebesc prin capacitatea de a-şi evalua bine caracterul.

Tipul amestecat.

Pe lîngă accentuările simple putem întîlni şi cazuri cînd se amestecă 2 trăsături. Aceste
tipuri amestecate, constituie jumătate din tipurile de accentuare.
Tipurile amestecate pot fi cauzate de factorii endogeni, trăsăturile genetice şi trăsăturile
dezvoltării timpurii.
La aceste tipuri de amestec se referă:
 conformist şi hipertim
 labil şi cicloid
 astenoneurotic şi senzitiv
 astenoneurotic, senzitiv şi psihastenic
 şizoid şi senzitiv
 psihastenic, epilepoid, isteroid.
 Isteroid şi epileptoid

108
 Aceste combinaţii poartă denumirea de tipuri intermediare.
Tipurile combinate se poate forma ca rezultat al comunicării în celulă a unor particule
endogene în puterea unor factori cronici de natură psihogenă. Aceste tipuri amestecate poartă
denumirea de amolgame. Nu putem vorbi de o compatibilitate între următoarele tipuri:
 Hipertism – şi labil, astenoneurotic senzitiv, psihastenic, şizoid, epileptoid
 Cicloid – cutoate tipurile, în afară de hipertism şi labil
 Labil şi hipertim, psihastenic, şizoid, epileptoid
 Senzitiv – hipertim, cicloid, epileptoid, isteroid, instabil
 Psihastenic şi hipertim, cicloid, labil, epileptoid, isteroid, instabil
 Şezoid – hipertim, cicloid, labil, astenonevrotic
 Epileptoid – hipertim, cicloid, labil astenonevrotic, senzitiv, psihastenic
 Instabil – cicloid, senzitiv, psihastenic.
Descrierea tipurilor de accesuntarea după K.Leonhard.

Tipul demonstrativ.

Principala caracteristică a personalităţii demonstrative – necesitatea şi tendinţa

permanentă de a produce impresii, de a atrage atenţia, de a fi în centrul atenţiei. Aceasta se
manifestă prin un comportament orgolios, deseori fiind special demonstrat. Elementele acestui
comportament sunt autolauda, povestiri despre sine şi fapte în care această personalitate ocupă
locul central. O doză semnificativă din aceste poâvestiri pot fi rosul fanteziei sau deseori o
povestire „înflorită‖.

Tipul iritabil.

Trăsăturile tipului iritabil este impulsivitate în comportament. Ma niera de promisiune şi

comportament în mare parte depinde nu de logica, nu de raţionala evaluare a propriilor fapte,
dar este consiţionată de impulsuri, atracţii instincte saufapte necontrolate. În sfera relaţionării
sociale, pentru ei este propriu un grad mic de răbdare în comunicare, care deseori se
caracterizează ca lipsa răbdării şi perseverenţei în general.
Tipul distimic.

Personalitatea distimică este opoziţia tipului hipertim. Distimicii de obicei sunt

concentraţi la loturile sumbre, triste alevieţii. Aceasta se exprimă întoate: în comportament, în
comunicare, în modul de percepere a vieţii, fapte şi alte persoane (individualităţi, social-
perceptive). De obicei aceste persoane sunt foarte serioase după natura lor.
Activismul şi hiperactivismul nu le sunt proprii acestor persoane.

Tipul exaltant.

Principala caracteristică a tipului excalant este o relaţie explozivă. Ei repede intră în extaz
de la faptele fericite şi se deprimă de la faptele triste. Pe ei îi deosebeşte sensibilitatea asupra
faptelor, fie bune sau rele. Cu toate astea sensibilitatea interioară şi retrăirea se combină cu
exprimarea externă bine pronunţată.

Tipul pedant.

109
 Caracteristicile cele mai pregnante aleacestui tip sunt acurateţea sporită, înclinată
spre curăţenie, neîncrederea şi siguranţa. Înainte de a face ceva, mult şi maănunţit gîndeşte
totul. Este evident că după pedantismul exterior stă nedorinţa şi neputinţa de a fi
flexibil.aceste persoane nu-şi schimbă locul de lucru fără necesitate, dar dacă trebuie, merg
cu greu la schimbare. Iubesc ceea ce fac, produsele propriei activităţi.

Tipul agitat.

Principala caracteristică acestui tip este agitarea mărită, iritabilitatea înaltă, frica de
posibile insuccese,agitare pentru prorpiul destin şi a persoanelor apropriate. Cu toate astea, fapte
fondate nu există de regulă sau sunt foarte neimportante. Se deosebesc prin timidităţi uneori
prin supunere. Agitarea permanentă în faţa cricumstanţelor externe se combină cu neîncrederea
în propriile puteri.

Tipul ciclotim.

Principala trăsătură a tipului ciclotim este schimbul tipului hipertimic şi celui

chistimic. Cu toate astea aceste schimbări nu sunt rare şi nu întîmplătoare. În faza hipertimică
comportamentul este tipic – faptele fericite trezesc nu numai emoţii pozitive, dar şi sete de
activitate, eficacitate, productivitate şi comunicare. Faptele negative trezesc emoţii pozitive. În
această stare sunt caracteristice încetinirea reacţiei gîndirii, încetinirea răspunsului emoţional.

Tipul hipertimic.

O trăsătură a tipului hipertim este o stare permanentă (sau deseori) cu dispoziţie înaltă.
Hipertismul poate fiîn o dispoziţie bună, necătînd la lipsa unor circumstanţe externe ce ar
susţine o dispoziţie înaltă se asociază cu activism înalt, setea de activitate.
Sunt caracteristici comunicabilitatea, privesc la viaţă în mod optimist, chiatâr şi cînn apar
greutăţile. Greutăţile deseori le trec fără greutăţi, datorită activismului.

Tipul încetinit.

Tipul încetinit se caracterizează cu o stabilitate înaltă a afectului, o durată mare a

emoţiilor, neretrăirilor. Înjosirea propriilor interese şi a orgoliului, de regulă deseori nu se iartă şi
greu se uită. În legătură cu aceasta ceilalţi îi caracterizează pe ei ca fiind persoane ce ţin minte
mult timp faptele rele şi sunt răsbunători.
Ei au întemeierea pentru aceste fapte: retrăirea afectului deseori este asociată cu
fantezia, coacerea planului pentrurăzbunare. O supărare bolnăvicioasă a acestor persoane, de
regulă este evidentă. Pe ei îi poţi numi sentimentali şi uşor supărăcioşi.

Tipul emotiv.

Principala lor trăsătură a tipului emotiv este sensibilitatea sporită şi reacţii profunde la
emoţiile puternice. Le este caracteristică bunăstarea, gratitudine, calităţi pozitive ce se manifestă
în situaţii diferite. O caracteristică evidentă este faptul că plîng foarte uşor.

110
 Tehnologia lucrului cu CDP.
Procedura de testare

Chestionarul de diagnosticare patocaracterologic (CDP) a fost elaborat în 1970 de A.E.

Liciko în institutul psihoneurologic din Leningrad B. M. Behterev.
Teoria ce stă la baza psihologică a relaţiilor a determinat procedura de testare şi modul de
construcţie a chestionarului.
Cercetările au demonstrat relaţia subiectului referitor la problemele de personalitate,
care au fost împărţite în 25 de teme. Fiecare temă conţine o listă de 10-19 răspunsuri posibile.
Subiectului i se propune să aleagă cea mai optimă variantă şi se poate chair o alegere multiplă,
chiar şi refuzul de la alegere.
Această procedură permite o stabilire mai corectă a diagnozei, decît la chestionarele
unde se proprun răspunsuri concrete.
Principala sarcină a CDP – stabilirea tipurilor de accentuare caracterologică şi tipurilor de
psihopatie. Acest chestionar mai permite diagnosticarea predispunerii psihologice către
alcoolism, delicvenţs, riscul de formare a psihopaţilor, dezvoltarea depresiei şi dezadoptării
sociale, stabilirea psihopaţilor de natură organică şi accentuarea caracterologică de a măsura
nivelul de sine nivelul reacţiilor de emancipare în conştiinţa de sine, nivelul şi manifestare a
calităţilor feminine – masculine în sistemul de relaţionare.
Analiza compaaivă a clasificării accentuării personalităţii (după K. Leonhard)
şi clasificarea accentuării caracterului (după A.E. Liciko).

Tipul accentuării după Tipul accentuării. Analiza asemănărilor acestor 2

K. Leonhard Clasificarea lui clasificări
Leonhard (după
părerea lui A.E.
Liciko)
Demonstrativ Isteroid Isteroid
Pedant Psihastenic Asemănări nu sînt. Parţial psihostenic şi
senzitiv
Încetinit Asemănări nu sîtn. Parţial epileptoid
Iritat Epileptoid Epileptoid (asemănăarea parţială)
Hipertimic Hipertimic Hipertimic
Distimic
Ciclotim Ciclotim Ciclotim, parţial labil
Exaltat Labil Nu au asemănări directe. Parţial labil
Emotiv Labil Nu au semănări directe, labil şi senzitiv
Agitat Senzitiv Nu au asemănări directe, senzitiv şi
psihastenic

În lucrul cu chestionarul trebuie să ţinem cont de următorii parametri:

H – tipul hipertim
C – tipul cicloid
L – tipul labil
A – tipul astenoneurotic
S – tipul senzitiv
P – tipul psihastenic
Ş – tipul şezoid
E – tipul epileptoid
I – tipul isteroid
N – tipul neastîmpărat
K – tipul conformist

111
O – indicele al atitudinii negative referitor la chestionar,cantitatea de nealegeri
D – indicele de disimulare
T – indicele sincerităţii
B – indicele psihopatiei organice şi accentuării
Dp – indicele riscului depresiei
e – indicele reacţiei de emancipare
d – predispunerea psihologică spre delicvenţă
M – indicele masculinităţii
F – indicele feminităţii
V – predispunerea psihologică spre alcoolism.
Aceşti parametri convenţionali se folosesc la prelucrarea testului în graficul de cotare.
Pentru petrecerea testării este nevoie de chestionarul CDP şi 2 blancuri pentru răspuns.
Testul chestionarului consta din întrebări care sunt grupate în 25 de teme, precedate de o
instrucţiune. Blancul de răspuns conţine numerele care pot fi suprapuse numărului întrebării
din chestionar. Testarea se petrece individual sau colectiv, ce include în sine 2 testări, fiecare
avînd de la 30-60 minute. Chestionarul este făcut pentru adolescenţii de 14-18 ani, deşi este
posibilă şitestarea persoanelor maitinere 11-12 ani.
Chstionarul nu trebuie administrat adolescenţilor cu o inteligenţă foarte scăzută sau
la care este depistată o stare psihoparică accentuată cu dereglări a conştiinţei şi undefect
psihic evident.
În I testarea subiecţii se fac cunoscuţi cu instrucţiunea şi apoi alege răspunsul optim
pentru itemii propuşi. În testarea II-a instructajul este acordat oral şi apoi în unul dintre
spaţii trebuie să aleagă răspunsul corect.
În ambele testări nu se poate de ales mai mult de 3 răspunsuri şi este permis să nu faci
nuci o alegere.
Deodată după testare este nevoie să fie controlate listele de răspunsuri.
Nu este permis mai mult de 3 alegeri la un item şi 6 nealegeri. Un număr mare
de nealegeri vorbeşte despre o dificultate de lucru cu chestionarl sau de o atitudine
negativă referitor la testare.

Instrucţiunea la I testare

Aveţi înfaţă unchestionar care este devizat în 25 de părţi. Fiecare compartiment conţine
de la 10 la 19 afirmaţii. Trebuie să alegeţi cea mai optimă afirmaţie pentru dumneavoastră care ar
corespunde în lista de răspunsuri. Dacă în unul dintre compartimente aveţi 2-3 nealegeri puteţi
avea şi unrăspuns multiplu.

Insrtrucţiunea la testul II.

Trebuie să mai treceţi odată peste toate afrimaţiile şi să alegeţi cea care nu corespunde cu
ideile dvs. Puteţi alege maimulte afirmaţii, dar se notează în lista de răspunsuri pentru al II- lea
chestionar.

Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor

Prelucrarea primară a rezultatelor se face cu ajutorul cheii de coduri a scalei. Cheia

conţine simboluri colorate a tipurilor şi indicii adăugători. Fiecare simbol corespunde unui
bal înfavoarea unindicator.

112
 O alegere corespunde mai multor laturi după mai multe
tipuri:

Balurile primite se fixează în graficul de baluri cu simbolul „X‖. Mai departe nota primită
şi grafic, are loc stabilirea graficului.
Graficul se petrece prin notarea unor baluri pe scala OS (scala obiectivităţii). Balurile se indică,
dacă în analiza OS se descoperă prezenţa următorilor indici:

Indicii graficului OS: Balurile indicate

H = 0 sau 1 P, S
C>6 L
A>4 K
P = 0 sau 1 N
N = 0 sau 1 P
K=0 ŞŞ, I
K=1 Ş
D>6 N
T<D PP, C
B=5 E
B>6 EE
E>6 Ş, I
d>5 Ş
O>6 S
M < F (la băieţi) S, Ş, I
V > -6 S

113
V > +6 I
1 greşeală E
2 greşeli/mai multe EE

Conformism: dacă K = O sau I, conformism mic, chiar conformism, K = 2, 3 conformism

moderat, K = 4,5 conformism mediu, K = 6 conformism înalt.
Atitudine faţă de testare. Ceea ce demonstrează indicele O=7 şi mai mare.
O posibilă predispunere spre dismilare:
Aici, acest indiciu se tretează ca tendinţa de anu povesti calităţile propriului caracter şi
atitudinea reală faţă de probleme. Dacă D este mai mare decît T cu 4 baluri sau mai mult, are loc
scăderea exactităţii diagnosticării şi exclude o diagnisticare corectă a tipurilor C şi K. Un C înalt
(6 şi mai mult) cel mai des se întîlnesc la tipurile N.
Deschiderea înaltă – Nivel înalt al indicelui T sau D, cel mai des se întîlnesc la tipurile C
şi P.
Posibilitatea psihopaţilor organice şi accentuării caractelogiei.
Dacă B este > 5, posibilitatea genezei organice a psihopatiei creşte. Dacă B< 5, nu scade
posibilitatea, ci doar se micşorează.
Exprimarea emancipării în conştiinţa de sine:
E=0 sau 1 – reacţie de menacipare slabă
E= 2 sau 3 – reacţie moderată
E= 4 sau 5 – reacţie mărită
E> 6 – reacţie foarte mărită.
O reacţie de menacipare mărită nu este caracterisitcă tipului C sau P. O slabă emancipare
se poate urmări la tipul H care reflectă această reacţie în comportament.

Predispunere psihologică spre delicvenţă.

Se depistează doar la adolescenţii de sex masculin, care au indicele d>4.
Excepţie este tipul Ş, la care acest indice este mărit fără o oarecare delicvenţă şi tipul N,
la care d este mic, dar are predispunere spre delicvenţa mare.
Exprimarea calităţilor feminin- masculine în sistema de relaţii.
Dacă diferenţa M-F este pozitivă, atunci în sistema de relaţii prevalează calităţile
masculine, dacă este pozitivă atunci – calităţi feminine. Prevalarea lui M la adolescenţii fete
deseori se întîlneşte în cazul psihopaţilor. Şi invers, dacă prevalează indicele F la adolescenţii
băieţi atunci putem vorbi de o psihopatie şi accentuare după tipul I, Ş, S.

114
 Predispunere psihologică spre alcoolizare.
Se stabileşte fără grafic. Se socoate suma algebrică a balurilor la tema 6 (atitudinea faţă
de băuturile alcoolice) după 1 şi a 2 testare. Dacă indicele V este negativ – predispunerea spre
alcoolism lipseşte, dacă V=0 sau 1 – rezultatul este incert, V > +2 – predispunere spre alcoolism,
V> +6 – rezultatul vorbeşte despre faptul că subiectul are predispunere şi doreşte să scoată în
evidenţă comportamentul său de alcoolic.

Risc mare de depresie

Acest indice lipseşte în cazurile OS. El se evidenţiază la analiza graficului. Mai întîi după Dp
se indică baluri pozitive la fiecare caz.
1. H < 2
2. C > 7
3. N < 2
4. T > D
5. M > F (la adolescenţi băieţi).
Apoi se scot baluri dacă:
1. H > 7
2. N > 7
3. M > 7
4. există disimularea relaţiei proprii
Cînd Dp este negativ riscul mare de depresie se exclude, dacă Dp=0 sau +1 rezultatul este
incert, dacă Dp >+2 există un risc mare de depresie.
Diagnosticarea tiprilor psihopatologilor şi accentuării caracterologice se petrece cu ajutorul
următoarelor reguli:
Regula O: Tipul se consideră incert, dacă după OS nu s-a acumulat numărul minim de puncte
nici după untip.
H=7, A-5, restul tipurilor – 6.
Regula 1: Dacă numărul minim pentru diagnosticare este atins sau prea mare pentru un
tip, atunci se diagnostichează acest tip (excepţie regula 2, 3).
Regula 2: Dacă s-a remarcat posibilitatea disimulării, atunci tipurile C şi K nu se
diagnostichează.
Regula 3: Dacă reacţia de emancipare reflectă în conştiinţa de sine, atunci tipurile S şi P
nu se diagnostichează.
Regula 4: Dacă numărul minim de puncte pentru diagnosticarea este prea mare pentru
tipul K, atunci tipul K nu se diagnostichează.
115
 Regula 5: Dacă după aplicarea regulilor 2, 3, 4 se evidenţiază că numărul minim de
puncte pentru diagnosticare este atins la 2 tipuri, atunci:
a. încazurile de maj se diagnosticheaztă untip combinat:
 HC, HN, NI
 LA, LS, LI, LN
 AS, AP, AI
 SP, SŞ
 ŞA, ŞI, ŞN
 EI, EN
 IN
b. în cazul în care alte combinări se diagnostichează prin acelaşi tip, în partea celui
ce primeşte cel mai multe baluri, decît numărul minim de diagnosticare (NMD).
c. Dacă în cazul în care la 2 tipuri incompatibile se obţine acelaşi număr de puncte
se conduce după următorul tip de dominanţă:

H+L=H C+N=N L+P=P S+E=E

H+A=A C+A=A L+Ş=Ş S+I=I
H+S=H C+S=S L+E=E S+N=N
H+P=P C+P=P A+Ş=Ş P+E=E
H+Ş=Ş C+E=E A+N=N P+I=I
H+E=E C+I=I P+N=N

Regula 6: Dacă unul dintipuri a acumulat mai multe puncte decît NMD mai mult decît la
alte tipuri şi cu 4 unităţi, atunci celelalte tipuri NMD se diagnostichează, dacă chiar combinarea
este compatibilă.
Regula 7: dacă NMD a fost considerat la 3 sau mai multe tipuri şi după regula 2,3,4 şi 6
nu este posibil de redus la 2, atunci se aleg doar 2 tipuri în favoarea cărora s-au primit cea mai
mare mărire de baluri şi mai departe lucrează regula 5.
Regula 8: În celelalte cazuri, în caz de necesitate se face alegerea între mai multe tipuri,
la care NMD este egal, se diagnostichează 1-3 tipuri, care în conformitate cu regula 8 este
compatibilă.

116
 Riscul dezadaptării sociale
Scala lui Iu. V. Popov, N. I. Ivanov

Diagnosticarea riscului dezadoptării sociale este posibilă,dacă s-a diagnosticat unul din
tipurile H, S, Ş, E, I, N. Dacă s-a diagnosticat un tip combinat, se orientează la acel tip, care a
acumulat cel mai multe baluri. Dacă numărul de baluri este acelaşi,atunci se foloseşte scala unui
dintre tipuri.
Pentru diagnosticarea riscului de dezvoltare socială trebuie să urmăm următorii indici de
diagnosticare:

Tipul de accentuare Indicii de diagnosticare

Hipertim H>11, E>7, N >8, D>5, E>5, H+N>9
Labil L>12, Ş>7, N>7, E>7, d >4
Senzitiv S>11, E>6, d>3, Dp - ambivalent
Şizoid L>6, Ş>12, d>5
Epileptoid Ş>7, I>8, N>8, E>5, d >5
Isteroid A>5, P>8, I>13, N>7, d >6
neastîmpărat C>6, N>10, B>5, A+S+P>7

Prezenţa măcar a unui indici vorbeşte despre riscul de dezadaptare.

Premisele formării psihopaţilor se calculează în următorul mod:

Tipul de accentuare Indicii de diagnosticare

Hipertim H>10, K=0, E>6
Labil A>6, Ş>7, K=0, D>6
Senzitiv S>12
Şizoid H<1, L<1, Ş>13, V>+4
Epileptoid H=0, C>8, K<1, d<6, 2 greşeli în alegere în
cazul cînd E>10

Isteroid A>5, O>6, E>6

neastîmpărat N>12, K<1, B>5, V<-6

În stabilirea formării psihopaţilor este important să urmeze următoarele reguli:

Regula 1: Lipsa simptomelor indicate nu poate servi contra diagnozei clinice a

psihopaţilor, la fel cum 30% din cazuri simptomele clinice a psihopaţilor pot să lipsească.

117
 Regula 2: Prezenţa acestor indici la adolescenţi cu devianţa de comportament este văzută
ca devalbă în formarea diagnozei clinice a psihopaţiei, însă nu este factorul decisiv al
diagnosticării.
Regula 3: Depistarea acestor simptome în administrarea colectivă nu poate servi ce indice
direct pentru o psihopatie posibilă. Însă aceşti adolescenţi necesită expertiză amănunţită şi
detaliată.
După ce a fost stabilit tipul de accentuare caracterologic şi au fost stabiliţi indicii,
psihologul poateface o conlcuzie. Înainte de a face o concluzie trebuie să fie propuse rezultatele
testării CDP şi datele analitice, primite de la rudele adolescentului.
Este important să primim datele la următorii parametri: fondul şi dinamica dispoziţiei
adolescentului, comportamentul în situaţii de relaţionare cu semenii, cu maturii (reacţia de
menacipare, grupare şi conformismul), imaginea de sine , situaţiile critice a adolescentului,
înclinaţiile şi interesele adolescentului, predispoziţie spre diferite reacţii adolescentine şi
copilăreşti, comportamentul social.
Anamneza trebuie prezentată în formă laconică.

Metodica „Comportame ntul”

(E.V. Saenco)
Instrucţia:
Metodica constă din şase situaţii, fiecare din care are câte trei variante de răsp uns.
Trebuie să alegeţi doar una.
Reguli:
–nu trebuie să pierdeţi mult timp pentru a medita asupra răspunsului; daţi acel
răspuns care vă vine primul în minte;
–nu recurgeţi la răspunsuri nedeterminate („nu ştiu‖, „mie greu să răspund‖);
–răspundeţi la toate întrebările în consecutivitatea prezentării;
–răspundeţi cinstit.
Situaţiile:
I. La traversarea străzii, circulă mult transport, iar D- voastră vă grăbiţi:
a) Aştepţi culoarea verde a semaforului şi apoi traversaţi repede strada.
b) Mergeţi până la mijlocul străzii, apoi lăsând să treacă transportul, traversaţi
strada.
c) Manevraţi printre transportul care trece, asigurându-vă siguranţa.
II. În ajunul testului la matematică aţi fost la o petrecere şi nu v-aţi pregătit. La lecţie
hotărâţi:
a) Să copiaţi soluţiile problemelor de la coleg.
b) Simulaţi o boală.
c) Recunoaşteţi cinstit că nu v-aţi pregătit pentru lucrare.
III. Acţiunile D- voastră, atunci când vă grăbiţi şi traversaţi strada la culoarea roşie a
semaforului, iar din cauza asta se accidentează două automobile:
a) Rămâneţi pe loc până la sosirea organelor de poliţie, salvarea.
b) Vă ascundeţi.
c) Încercaţi să telefonaţi de la cel mai apropiat taxofon să anunţaţi accidentul.

118
 IV. Vă grăbiţi la o petrecere într-un sector în alt colţ al oraşului, mergeţi pe motocicletă
cu prietena pe o stradă unde circulaţia este reglată de semafoare şi la o răscruce:
a) La rugămintea ei traversaţi la culoarea roşie („În faţa ei sunteţi cavaleri‖).
b) Nu atrageţi atenţie la rugămintea ei.
c) O convingeţi, că încălcarea regulilor circulaţiei de transport nu are consecinţe
din cele mai bune.
V. Împreună cu încă un grup de preadolescenţi „glumiţi‖ în ajunul unui test de
evaluare:
a) Faceţi un apel telefonic la şcoală pentru a anunţa că şcoala este minată.
b) Unul din preadolescenţi încearcă să vă facă să vă răzgândiţi şi să evitaţi
această intenţie.
c) Toţi cădeţi de acord cu el şi refuzaţi acest plan.
VI. După un accident rutier din cauza D-voastră:
a) Povestiţi prietenilor, cât de bine vi s-a primit să fugiţi, lăsând de pe D-voastră
scurta şi bereta, ca să nu aveţi probe, dovezi.
b) Povestiţi prietenilor doar despre ceea ce s-a întâmplat (despre accident).
c) Nu spuneţi nimănui nimic despre cele întâmplate.
Cheia
I situaţie: a – 1 puncte; b – 2 puncte; c – 3 puncte.
II situaţie: a – 2 puncte; b – 3 puncte; c – 1 puncte.
III situaţie: a – 2 puncte; b – 3 puncte; c – 1 puncte.
IV situaţie: a – 3 puncte; b – 2 puncte; c – 1 puncte.
V situaţie: a –3 puncte; b – 2 puncte; c – 1 puncte.
VI situaţie: a – 1 puncte; b – 3 puncte; c – 2 puncte.

Interpretarea:
6 - 8 puncte – nuivel înalt al comportamentului;
9 -10 puncte – comportament exemplar;
11 – 13 puincte – nivel mediu general al comportamentului:
11 puncte – mai suis de mediu,
12 – mediu,
13 – mai jos de mediu cu tendinţă spre deviant.
Mai mult de 14 puncte – comportament deviant.

119