Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
GRAMMATICA SICILIANA
Di U Sicilianu
Pagina
Introduzioni
Laffabetu
Li vucali
Cunsunanti
ORTOGRAFIA
Consunanti duppi
Digrammi
Para cuntrastanti
Articuli
Pripusizzioni
Avverbi
Congiunzioni
Lapostrufu
Lu geniri
Aggittivi
Diminutivu, Maggiurativu, Piggiurativu
Cumparativu e Assolutu
Aggittivi pusissivi
Aggittivi Quantitativi
Aggittivi dimustrativi
Pronomi Dimustrativi
Pronomi Pirsunali
Aggittivi e pronomi pusissivi
Pronomi Relativi
VERBI
Ausiliari
Modu indicativu di li verbi Aviri i essiri
Modu Congiuntivu
Modu Cundiziunali
Modu imperativu
Infinitu
Participiu
Gerundiu
Pagina
Pagina
Lingua Siciliana
Secunnu Giorgiu Piccittu l'ortografia di la lingua Siciliana avissi a essiri ditirminata di la pronuzia
di la lingua parrata. Chista fussi na bona regula, ma, comu nni ogni lingua, nni la lingua Siciliana ci
sunnu dialetti, gerghi e nflissioni. Veni a diri spissu li paroli sunnu diffirenti di un paisi a n'avutru e
la pronunzia varia assai di un puntu a n'avutru di l'isula
Anchi si assai genti chiamanu a lingua Siciliana dialettu, chistu sbagghiatu. Lu Sicilianu na
lingua e comu tali avi li s dialetti. L'unicu problema, ed un problema granni, ca nun avemu
reguli scritti di la nostra lingua: na grammatica, na sintassi, un trattatu di ortografia, pi farinni
assirri chi lu Sicilianu na lingua naziunali, o riggiunali, di la Sicilia.
Nuiavutri avissimu ad aviri reguli di grammatica e sintassi unni l'ortografia e la funetica avissiru a
essiri parti intigranti di lu prucessu.
Avemu tentativi di grammatica e di ortografia ma nun avemu nu studiu cuncritu e apprufunnutu
di sti
materi.
na cosa strana ca li straneri nnu dimustratu sempri ntiressi pi la nostra lingua, la nostra storia,
la nostra littiratura, li nostri tradizioni. ecc., mentri nui Siciliani avemu sempri pigghiatu comu na
cosa senza cuntu chiddu chi avemu, finu a lu puntu ca la nostra lingua sta murennu, e cu idda mori
puru lu nortu passatu, la nostra storia e li nostri tradizioni. Mi dispiaci diri chi tuttu chistu
simplicimenti virgugnusu. Nui Siciliani nni avissimu a virgugnari di trattari accuss a nuiatri stissi.
Appuntu pi chistu ora iu provu a scriviri un cursu brevi di lingua Siciliana, pi circari di fari
chiddu chi pozzu pi aiutari la nostra lingua, pi daricci quarchi ghiournu di vita di cchi, si
pussibili. Lu vogghiu fari pi ddi Siciliani chi dicinu chi nnu bisognu d'aiutu pi nzignarisi a scriviri
lu Sicilianu, e pi circari di sprunari a quarcunu, macari pulemicamenti, a scriviri na bona
grammatica, na sintassi, un trattatu di ortogragfia.
Vogghiu pruvari di stabiliri certi reguli quantu riguarda la lingua Siciliana scritta, aiutannumi cu
G. Piccittu, cu G. Pitr e cu lu m istintu di Sicilianu. La Sicilia na nazioni cu la s lingua, lu s
guvernu e li s liggi, e mentri tanti avutri riggioni di l'Italia nnu gi fattu appruvari lu dirittu di
aviri avutu la s lingua dichiarata lingua ufficiali di la propria riggioni, nui Siciliani semu ancora
nta nu statu litargicu e apateticu, comu di solitu,versu la nostra matri patria e chiddu chi idda
rapprisenta.
Pagina
L'Affabetu
L'affabbetu Sicilianu avi vintunu littri:
A a, B b, C c, D d, E e, F f, G g, H h, I i, L l, M m, N n, O o, P p, Q q, R r, S s, T t, U u, V v, Z z.
Li Vucali
Li vucali nta la lingua Siciliana sunnu cincu: a, e, i, o, u .
Sti vucali nnu un sonu curtu o un sonu longu, a secunnu la pusizioni di unni si trovanu nni
la parola. Esempi di vucali longa e vucali brevi. Li vucali accintati sunnu li vucali longhi,
li vucali senza accentu sunnu li vucali brevi:
vucali longa
e vucali brevi
prma palm
lccu
echo
fnu
fine
snu
sound
fsu
spindle
sapni
benssimu
minra
poplu
rusriu
soap
very well
mine
people
rosary
Cunsunanti
La b vi un sonu labiali
bgnu
bddu
bincu
bath
beautiful
white
dog
coffee
cook
key
clair
stutterer
Pagina
flower
wax
river
river
to smell
flower
La d vi un sonu denta:
diriu
diary
dinri
dnti
money
teeth
smoke
to do
fine
cat
to enjoy
throat
ice
cross-eyed
ball of tread
La g palatali davanti la e e la i:
givini
gmitu
gignu
young man
moan
June
ignorant
to plaster
ignominy
Pagina
linen
moon
wool
La m labiali:
mastru
mu
mgghiu
teacher
mine
better
La n palatali:
nsu
ndu
nnu
nose
nest
dwarf
La p labiali:
pittu
pnti
pmu
plate
bridge
apple
La q sempri siguita di la u:
quli
qunnu
cqua
La r semiliquida:
rma
rggia
rccu
tree-branch
outrage
rich
La s sibilanti:
satta
sccu
sli
arrow, thunderbolt
thin, dry
sun
La t semidentali:
tli
tmpu
timni
such
time, weather
rudder
Pagina
wine
will
flight
zone
zeal
zero
uncle
long hair
tick
Ortografia
Un libru di reguli di ortografia di la lingua Siciliana nun esisti. A causa di la forti nfluenza di avutri
lingui, la lingua Siciliana s' truvatu nta lu prucessu di evoluzioni, forsi, cchi di qualunqui
avutra lingua
Doppu quasi un seculu di l'urtima mpusizioni linguistica, chi fu chidda Taliana, finalmenti
avemu un tentativu di un trattatu seriu, ma assai curtu e incumpletu, pi stabiliri li reguli di
l'ortorafia di la lingua Siciliana
Stu tentativu fu fattu di Giorgiu Piccittu e lu pubbric nni lu 1947. Comu iu dissi,
mpurtanti ma troppu ristrittu
Stu cursu segui, pi quantu pussibili li reguli di ortografia di G. Piccittu
Consunanti Duppi
Giniralmenti certi cunsunanti quasi sempri nnu un sonu forti, spissu anchi si si trovanu a principiu
di parola. Per si sti cunsunanti sonanu duppi nni la parrata nun si usanu duppi nni la lingua
scritta.
Tali cunsunanti sunnu b, c, d, g, m, n, r, e z. Sti esempi chi vennu appressu sunnu sulu pi la
prununzia. Chistu sulu n'esempiu di lingua parrata.
bbbbu
bbddu
bbrttu
ddppiu
ddppu
dduttri
gggghiu
ggia`
ggirnu
ggiallmi
stupid
beautiful
ugly
double
after
doctor
eye lash
already
pale
yellowness
Pagina
murmur
escrement
enemy
name
sea urchin
wheel
mattock
gnat
uncle
long hair
cc
cci
them
cchi
ddcu
you dd
to him
here
to you, to
Mentri:
more
there, next to
there, next
Digrammi
Pi digramma si soli diri l'unioni di dui littri chi si iuncinu pi fari un sonu sulu. Chisti chi ci sunnu
appressu sunnu digrammi: gn, ch, gh, dr, tr:
gn
ch
gh
dr
tr
vi un sonu nasali:
vi un sonu gutturali:
vi puru un sonu gutturali:
vi lu sonu palatali:
vi puru lu sonu palatali:
gni, lgnu
chccu, chivu
ghicciu, ghitta
drga, drgu
trnu, trccu
Pagina
any, wood
stutterer, nail
ice, fish soup
drug, dragon
train, trick
dd
addumri
ddu
dda`
acddu
dr
drttu
drgu
drga
ddr comu na duppia dr: addrizzri
tr
trnu, trncu
ttr comu na duppia tr: attrci
to light
he, him
over there
bird
strait
dragon
drug
to make strait
train, trunk
actress
Para Cuntrastanti
Certi paroli n Sicilianu cancianu significatu agghiuncennu na cunsunanti chi nnu n cumuni.
Chistu significa ca si nnu na certa cunsunanti nnu un significatu e agghiuncennu n'avutra
cunsunanti la stissa pigghanu un significatu diffirenti:
nnu
lna
scanri
ppa
mna
pla
ndu
casta
cpia
mda
grdu
na
stuftu
abbilri
dwarf
nnnu
wool
lnna
knead
scannri
doll
pppa
mine
mnna
shovel
plla
naked
nddu
house-full
cassta
copy
cppia
fashion
mdda
yell
grddu
one
nna
stew
stufftu
to frustrate abbillri
Pagina
grandfather
tin
to slauter
stern
breast
ball
nobody
Sicilian cake
couple
spring
cricket
wave
fed up
to bautify
10
Articuli
N Sicilianu avemu dui tipi di articuli, lu diterminativu: lu, la, li, e l'inditerminativi un, nu, na .
St'articuli, pigghianu lu geniri e numaru di la parola a cui appartennu. Ponnu essiri masculini
lu (singulari) e li (plurali), o fimminini la (singulari) e li (plurali). Lu nditerminativu un, nu,
masculinu, na, fimmininu, sunnu sempri singulari.
lu cavddu
la csa
li cavddi
li csi
un cavddu
un mruni
na mnaca
na fmmina
the horse
the house
the horses
the houses
a horse
a tile
a nun
a woman
the horse
the house
the horses
the houses
Pripusizzioni
Li pripusizzioni ponnu essiri simprici e cumposti. Chiddi simprici sunnu:
a (to, at), di (of), cu (with), nni (to, by, in), nn (to, by, in), nn (to, by, in), pi (for), nta (in),
supra (over, above), davanti (ahead, in front) sutta (under), doppu (after), ecc..
Sti pripusizzioni si ponnu usari puru cu l'articulu diterminativu: a la (to the), di lu (of the), cu la
(with the), nni la (by, in the), ecc.:
Viu a la csa
La csa di lu frti
brother
Sgnu cu lu ziu
ranu nta la crsia
I psci ranu nni lu mri
I go to the house
The house is of the
I am with the uncle
They were in the church
The fish were in the sea
Pagina
11
Contrattu
Imu csi
Li csi snnu d frti
ramu ch zii
Iru nt crsii
We go to the houses
The houses belong to the
We were with the uncles
They went in the churches
Avverbi
N Sicilianu avemu avverbi di lcu:
stta (under), spra (above,on), cc (here), dda` (there), nni (where), ecc.
Mi msiru stta lu pnti
Iu dd nun ci iva
Mi mannru nni c'era pirculu
dangerous
Pagina
12
Di quantit: abbastnza (enough, plenty), pcca (little, few), assi (a lot, many), mnu (less) cchi
(more), tntu (so much), etc.:
Aiu pcca sordi, nun mi ncuitari
Di manera: cmu (like, as), bni (well), accuss (so, this way), ntili (uselessly), ammuccini
(secretly), etc.:
Tu travagghivi ammuccini, picch?
Fa cmu fzzu iu
Vgghiu chi lu fai accss
Avutri avverbi sunnu: ntnnu (around), siccmu (since), dntra (in), dnca (then, so), macri
(even), avnti (ahead, in front), mntri (while), vicnu (near), prmisi (first of all),
mmnzu (by means of), vrsu (toward), nvci (instead) alltu (near, beside), nznu (until),
etc.:
Ci firriva ntnnu a la casa
Era alltu l'rbulu
T'accumpgnu nznu a la csa
house
Mntri dormu mi sonnu
dreaming
around the
under the
in secret of (without the knowledge of)
near the
after the
over, above the
up to, until
differently fromPi mmnzu di by means of
beside the, near
less than
less than
in favor of
Pagina
13
Congiunzioni
Li congiunzioni sunnu parti di la parrata chi attaccanu nzemi dui proposizzioni, dui suggetti o dui
parti di na proposizzioni:
e (and), pru (too), sprti (besides), per (but), mncu (either), ancra (even now, still), nchi
(even), ma (but), pirch (because), sippru (even if), nvci (instead)etc.
Iu e tu
Si ci vi tu ci viu pru iu
Iddu vnni per dda no
Si nun cci vi tu mncu cci viu iu
Cci vi iu sprti d'ddu
You and I
If you go I will go too
He came but she did not
If you do not go, I will not go either
I went too besides him
L'apostrufu
L'apostrofu un signu graficu chi si usa quannu s'incontranu dui vucali:
L'anddu
L'azzru
L'ebbru
L'ida
L'cchiu
L'gnu
the ring
the steel
the Jew
the idea
the eye
the fingernail
Nna lu casu di eliminazzioni naturali di na vucali chi si trova a principiu di parola, nun nicissariu
usari l'apostrofu, picch, secunnu G. Piccittu anchi senza l'apostrofu la parola si capisci lu
stissu e livannu l'apostrofu, quannu si p, si eliminanu tutti sti signali nni la lingua scritta. Pi
la stissa raggiuni, sempri secunnu G. Piccittu, l'apostrofu nun s'vi mai a usari mancu nni la
cuntrazzioni di l'articulu nditerminativu picch lu senzu e chiaru:
na
nu
an
a
Pagina
14
in
He went to Sicily
Nna li paroli ca accumincianu cu i, unni la parola perdi la i, comu dissimu prima, l'apostrofu nun si
usa pi mustrari la perdita di la vucali:
Mpurtnti
important
Nnuccnti
Nzignnti
Nchinri
Ncignsu
ingenious
Nzivtu
Ntttu
Ntppri
to close
Ntsu
obeyed
Mparri
Mpiccictu
slow
innocent
teacher
to bow
greased
whole
to stop,
heard,
to learn
glued,
Nun ncurpri a ma
fault to me
Sta canzna mncu l'iu ntsu
song
Era ncatintu all'rbulu
the tree
Archimdi fu n'mu ncignsu
genius
Allura putemu diri chi l'articuli la, lu, li (the) e li pronomi la, lu, li (it, them) pigghianu l'apostrofu
comu puru l'aggittivi dimostrativi ddu, dda (that one), ddi (those ones), stu (this one), sti
Pagina
15
Iu vtti l'ecclssi
I saw the eclipse
Iddu nun l'abbruci
He did not burn it
Chima a dd'abbti
Call that abbot
Pgghiati ss'bbitu
Take that suit
St'abbsu lidu
This notice is bad
T'iu a dri na mnu
I have to give you a
hand
V'iu a pulizziri la csa
I want to clean your
house
Nn'ti a dri li srdi
You have to give the
money to us
S'innamur d'dda
He fell in love with her
Cc'ra s mtri
His, her mother was
there (with him, her, them)
Iddu l'ava ma nun dssi nnti He had it but did not
say anything
Si cci si ncontra cu la a, o, u l'apostrofu nun lu pigghia:
Idda cci ava itu a scla
She had gone to
school
Cci unt l'gghiu nta
cammsa
I stained the shirt with oil
Per sunnu pronunziati accussi vicinu, chi pari c'avissiru l'apostrofu.
Avutri frasi unni l'apostrofu si p usari sunnu:
C'avm'a fri = chi avmu a fri What can we do?
C'avm'a dri = chi avmu a dri What can we say?
C'avm'a fri si nun vli vniri
What can we do if he does not want to come
C'avm'a dri si la mtri nun vli? What can we say if the mother does not want
Nta certi casi unni la parola accumincia cu la i, l'apostrofu nun si usa:
Nun lu vgghiu fri ddu icu
Sta ina lida
Ssa ida nun mi pici
Ssu iardnu bddu ciurtu
Ddu iacntu veru bddu
Ddu incu grssu
Pagina
16
unu (masculinu) and una (femininu), sunnu usati comu nummmari cardinali e no comu articuli.
Quntu cni c'ranu? Unu.
How many dogs were there? One (only one)
Quntu fmmini arristru? Sulu una. How many women were arrested? Only one
Lu Geniri
N Sicilianu li paroli nnu lu geniri, veni a diri cchi li paroli si rifiriscinu a li suggetti comu si iddi
fussiru masculi o fimmini. Comu regula ginirali li paroli di geniri masculinu finiscinu cu la
u:
trnu
train
mru
wall
frru
iron
sntu
saint
Mentri li paroli di geniri fimmininu finiscinu cu la a:
lna
wool
acctta
hatchet
dttula
(fruit)
orcchia
date
ear
Pagina
17
duke
poet
executioner
umbrella
diadem
dogma
ghost
ring-
Certi paroli chi finiscinu cu ista ponnu essiri usati comu fimminini o masculini e puru comu
singulari o plurali:
comunsta
communist (s)
archivsta
(s)
machinsta
(s)
giurnalsta
(s)
prutagunsta
protagonist (s)
archivist
machinist
journalist
Plurali
Telfonu
Piccittu
telfuni
piccitti
Pagina
telephone(s)
young-man(s)
18
csi
disidri
nnni
case(s)
wish(s)
grand-
Femmininu
Singulari
Nnna
mother(s)
Rgula
Srra
Palmma
pigeon(s)
Farflla
plurali
nnni
grand-
rguli
srri
palmmi
rule(s)
saw(s)
dove(s),
farflli
butterfly(ies)
Plurali
cutdda
chiva
picurra
visctta
pma
firrra
andda
pgna
pla
catsa
gna
martdda
va
prna
knife(ves)
nail(s)
sheperd
biscuit(s)
happle(s)
blacksmith(s)
ring(s)
pine-tree(s)
hair(s)
large pipe(s)
finger-nail(s)
hammer(s)
egg(s)
plum(s)
Pagina
19
Plurali
Limni
Marni
Attri
Ballni
Vastni
Buffni
Muccatri
handkerchief(s)
Buttni
Cacciatri
Cafni
Campini
limna
marna
attra
ballna
vastna
buffna
muccatra
lemon(s)
tile(s)
actor(s)
balloon(s)
stick(s)
buffoon(s)
buttna
cacciatra
cafna
campina
button(s)
hunter(s)
uncouth(s)
champion(s)
duttri
duttura
Capni
Muratri
Cannni
Barni
Cirnitri
Passiatri
pathway(s)
Piccatri
Scanatri
board(s)
Cascini
Lapni
Zappni
mattock(s)
Nzitni
Cartni
physician(s)
capna
muratra
cannna
barna
cirnitra
passiatra
Iu ava un buttni
La partta e` di li campina
piccatra
scanatra
capon(s)
mason(s)
cannon(s)
baron(s)
sifter(s)
sinner(s)
kneading-
cascina
lapna
zappna
drawer(s)
hornet(s)
nzitna
cartna
boil(s)
carton(s)
Pagina
20
Si mi dni un limni ti dgnu tri buttna. If you give me a lemon I will give you three buttons
Assai paroli chi finiscinu cu la i, arrestanu accuss puru a lu plurali e ponnu essiri masculini o
fimminini:
Singulari
Plural
Sli (masc.)
Cirili ( " )
Chivi ( fem.)
Diamnti(masc.)
Utti ( fem. )
Vrpi ( " )
Ucchili (masc.)
Onri ( " )
Srti ( fem .)
Riazzini( " )
Lmiti (masc.)
Lti ( fem. )
Missli (masc.)
Pnti ( " )
Sli
cirili
chivi
diamnti
utti
vrpi
ucchili
onri
srti
riazzini
lmiti
lti
missli
pnti
salt(s)
cereal(s)
key(s)
diamond(s)
barrel(s), cask(s)
fox(es)
eye-glasses
honor(s)
luck
reaction(s)
limit(s)
argument(s)
missal(s)
bridge(s)
Plurali
brdura
crpura
czzura
cntura
fcura
Pagina
fringe(s)
body(s)
nape(s)
tale(s)
fire(s)
21
icura
mrmura
mrcura
play(s)
marble(s)
mnnura
nnmura
sngura
snnura
world(s)
name(s)
blood(s)
dream(s)
Lu m nmu sicilinu
Li s nmura snnu francsi
French
Mi sunni un snnu lidu
Si sunnru snnura bni
dreams
My name is Sicilian
Their names are
I had a bad dream
They had good
Femininu
dutturssa
abbatssa
doctor
abbot,
barunssa
baron,
puitssa
cuntssa
poet
count,
campiunssa
piccatrci
traditrci
attrci
sinner
traitor
actor,
22
Plurali
amci
antiptici
sarcstici
bisbtici
catlici
mnaci
Femmininu
Singulari
Plurali
amca
amchi
antiptica antiptichi
sarcstica sarcstichi
bisbtica bisbtichi
catlica
catlichi
mnaca
mnachi
friend(s)
unpleasant
sarcastic
extravagant
catholic
monc(s),
lrici
pruftici
lrica
pruftica
lyric
prophetic
lrichi
pruftichi
nichi
small,
ricchi
binchi
frischi
rich
white
fresh
My son is young
The rabbits were all little,
Your uncle was rich
The kings are all rich
The horse is white
The hoses are white
Pagina
23
Plurali
becchi
suchi
lstrachi
sacchi
sbarchi
scacchi
zucchi
he-goat(s)
juce(s)
terrace(s)
sac(s)
landing(s)
chess
trunk(s)
Tie the donkey to the tree
Put the sacs on the terrace
Put the juce in the bottle
larghi
longhi
ranghi
laghi
anghi
sirnghi
albrghi
wide
long
rank(s)
lake(s)
molar(s)
siringe(s)
hotel(s)
The river was long
He streets were wide
I had un molar pulled
I had two bad molars
The doctor uses siringes
Over there were many lakes
The hotels were full
Pagina
24
charity
tribe
generosity
city
property
sterility
humanity
poverty
Aggittivi
L'aggittivu un mudificaturi, veni a diri iddu mudifica lu nomu a cui si rifirisci e va d'accordu cu lu
nummaru e lu geniri di lu nomu a cui si rifirisci. Giniralmenti n Sicilianu l'aggittivu segui lu
nomu:
La casa bedda
Lu muru autu
La vucca china
L'arvulu nicu
Quarchi vota l'aggittivu veni misu prima di lu nomu chi mudifica pi daricci na enfasi cchiu` forti a
lu suggettu. L'aggittivi cchi comuni chi pigghianu sta regula sunnu:
Beddu
Bravu
Caru
Gran
Bruttu
Bon
good
vutru
Chidda na bedda piccitta
young lady
Iddu avi nu gran cavddu
Lu patri avi n'vutru cani
other(different)dog
beautiful
good
dear
big, great
bad
other
That one is (really)a beautiful
He (really)has a great horse
The father has an
Pagina
25
Arcuni aggittivi fannu eccezzioni a li reguli, veni a diri finiscinu cu la i, e stannu li stissi sia chi
sunnu masculini, fimminini, plurali o singulari:
Diagunli
Lucnti
Diamnti
Comni
Gnurnti
Dbbuli
Dicisini
Masculinu
Lu bordu diagunli
Li bordura diagunli
Lu vilu comuni
Li vila cumuni
diagonal
shining
daimond(s)
common
ignorant
weak
decision(s)
Femmininu
la lnia diagunli
li lnii diagunli
la strata cumni
li strati cumni
Avverbi
umanamnti
veramnti
sicuramnti
stranamnti
humanly
truly
certainly
26
siggitdda
masculddu
surzza
mischinddu
pizzddu
purticdda
pirddu
surdatddu
matrzza
plurali
casni
vicchini
casuna
vecchiuna
manni
fussni
pariddni
manuna
fussuna
paridduna
gaddinni
gaddinuna
chicken, big
Pagina
27
caszza
vicchizzu
manzza
pariddzza
gaddinzza
fusszzu
Cumparativu e Assolutu
Lu cumparativu n Sicilianu fattu di dui maneri: paragni di qualit agghiuncennu n'avverbiu:
comu (as, like), tantu e quntu (as much as):
Ddu libbru comu lu miu
Iu iu tantu pani quntu nn'i tu
La m casa bedda comu la tua
yours
Certi cumparativi, fatti di mgghiu (better) o pggiu (worse), nun pigghianu l'avverbiu cchi
(more):
Mgghiu di chiddu
Pggiu di l'vutru
Lu sacciu fari mgghiu d'iddu
Pi travagghiri pggiu di mia
Lu superlatvu relativu si forma agghiuncennu l'articulu diterminativu lu, la, li, all'avverbiu:
Li cchi nichi
Lu cchi forti
Li cchi chini
La cchi bedda
The youngest
The strongest
The fullest
The most beautiful
Pagina
28
very well
dearest
truly ugly (ugliest)
truly slow (slowest)
truly sweet (sweetest)
very rich
truly long (longest)
Lu conti riccni
Dda fmmina veru lida
Carssimu amicu, vui siti assi lentu
Sta strata veru longa
Aggittivi Pusissivi
L'aggittivi pusissivi sunnu:
Masculinu Singulari
Miu
mia
mine
Tou
yours
Sou
his, hers
Plurali
Nosrtu
ours
Vostru
yours
Soi
theirs
Femmininu
tua
sua
nostru
vostru
soi
my
your
Pagina
29
his, her
their
Mary's house
Peter's dog
Marc's horse
Whose? Joseph's
Aggittivi Quantitativi
L'aggittivi quantitativi indicanu quantit:
Quntu sunnu?
Quntu acchini tantu scinni.
down Quntu surdti c'ranu?
there?
fifty
.
Na dicna
Na cinchna
Un cintinru
Na cinquantna
about ten
about five
about a hundred
about
Na trintna
abou thirty
Qusi na vintna
About
twenty
Dammi na chilta
di pasta
Give me about a kilo of pasta
C'ranu na cinquantna d'armli There were about fifty animals
Pagina
30
Aggittivi Dimustrativi
L'aggittivi dimustrativi sunnu chiddi chi indicanu di cui o di chi parramu:
Masculinu
Chistu
Chissu
Chiddu
Femininu
chista
chissa
chidda
this
that
that
Chistu m patri
This is my father
Chissu e chissa sunnu li m zii
That one and that one are my aunt and
uncle
chista cc
chissa ddocu
chidda dd
us)
Chistu cc mi pici mgghiu
Chissu ddocu e cchi sapurtu
sweeter
Chiddu dda nun e miu
sta
ssa
dda
Pronomi Dimustrativi
Masculinu
Chistu
Fimmininu
chista
Pagina
31
chissa
chidda
Pronomi Pirsunali
Li pronomi pirsunali sunnu:
Singulari
Iu, mi
Tu, ti
Iddu, idda
I, me
you
he, him,
she, her
Plurali
Nui, nutri, nni
Vui, vuitri, vi
Iddi
we, us
you
they, them
Iu viu a Catnia
I go to Catania
Iddi lvanu li robbi
They are washing the clothes
Vuitri nun c'ravu a la cresia
You were not at church
Tu ci isti puru
You went too.
Iddi iru a chiamri a iddu
They went to call him
iu sonnu e mi va curcu
I am sleepy and I go to bed
Ti nni isti senza diri nenti
You went away without saying
anything
Nni mancimu tutta la frutta
We ate all the fruits
Vi nzignstivu la strata
You learned the way
Sti pronomi si ponnu usari puru cu na pripusizzioni:
Di mia
A tia
Nni iddu,
Di nui,
nni vui,
you
A iddi
them
of me
to you
a idda
cu nuitri
a vuitri
cu iddi
by him, to her
of us, with us
by you, to
to them, with
me
Pagina
32
them
mine
yours
his, hers
ours
yours
theirs
L'aggittivu pusissivu veni sempri prima di lu nomu a cui si rifirisci, lu pronomi pusissivu p stari
sulu:
Vaiu m (a la mia) casa
I go to my house
Lu t bicchri e la s buttgghia
Your glass and his, her bottle
Tu parti cu la t mchina,e iu cu la mia You leave with your car and I with mine
Iu mnciu lu m pani e tu lu t
I eat my bread and you yours
Pronomi Relativi
Li pronomi relativi si ponnu rifiriri a na pirsuna, a n'armalu o a na cosa:
Chi
Ca
Cui, c
Quali
which, whom
which. Who
whom
whom
Pagina
33
Verbi
Ausiliari
Li verbi ausiliari sunnu dui:
Pagina
34
To
To be
I have eaten
I am sweating
N Sicilianu, sti espressioni fatti cu lu passatu prossimu, nun si usanu o si usanu raramenti, mveci si
usa lu passatu rimotu nta la maggiuranza di li casi.
Li verbi sunnu organizzati a Coniugazzini, e li coniugazzioni snnu organizzati a Modi e
Tempi.
N Sicilianu nun nicissariu mettiri lu pronomi pirsunali prima di lu verbu, picch cu lu significatu
di la propusizzioni si capisci a quali pirsuna si rifirisci e si capisci puru si e` singulari o
plurali.
Comu ausiliari chiddu cchi usatu lu verbu avri.
I have
you have
he, she, it has
we have
you have
they have
I have a sister
sugnu
si'
semu
siti
sunnu
Iddu e` malatu
I am
you are
he, she, it is
we are
you are
they are
He is sick
Imperfettu
ava
avvi
were
ava
It was
avamu
were
avavu
were
avanu
were
I had
you had
era
eri
I was
you
era
he, she.
we had
ramu
we
you had
ravu
you
they had
ranu
they
Pagina
35
Passatu Prossimu
iu avutu
I have had
iu statu
I have been
Iu iu statu casa
I have been at the house
Passatu Rimotu
Appi
Avsti
Appi
ppimu
Avstivu
ppiru
Iddu appi li sordi
I had
you had
he,she,it had
we had
you had
they had
fui
fusti
fu
fomu
fstivu
foru
I was
you were
he, she, it was
we were
you were
they were
Trapassatu Prossimu
Ava avutu
I had had
ava statu
I had been
Modu Congiuntivu
Tempu Prisenti
chi iu Aiu
i
vi
Avmu
Avti
Annu
I (may) have
chi iu
you(may) have
he, she, it (may) has
we (may) have
you (may) have
they (may) have
sia
sia
sia
semu
siti
sanu
I (may) be
you (may) be
he (may) be
we (may) be
you (may) be
they (may) be
Imperfettu
Chi iu Avssi
Avssi
Avssi
Pagina
36
I was, might be
you were, might be
he, she, it was, might be
Passatu Rimotu
Avssi avtu
Avssi statu
Modu Condiziunali
Prisenti
Avirra
Avirrssi
Avirrssi
Avirramu
Avirravu
Avirranu
I would have
you
he, she, it
we
you
they
sarra (fra)
sarssi (fora)
sarra (fra)
sarramu (framu)
sarravu (fravu)
sarranu (franu)
Iu avirra a travgghiari
boni
I should work
good
I would be
you
he, she, it
we
you
they
Chisti sarranu
These should be
Passatu Prossimu
Avirra avutu
Avirra statu
Modu Imperativu
Pagina
37
Stai bonu
Be
Stati cueti
Be
L' imperativu negativu di la secunna pirsuna singulari n Sicilian furmatu di la nigazzione cchi
l'infinitu di lu verbu:
Un avri prescia
Do not be in a hurry
Infinitu
Avri
To have
Avri figghi
ssiri
To have children
ssiri poviri
To be
To be poor
Passatu
Avri avutu
To have had
ssri statu
To have been
To have been sick
Participiu
Passatu
Avutu
L'aiu avtu sempri
had
Statu
been
he has been in jail
Gerundiu
Prisenti
Avnnu
having
Essnnu
being
Passatu
Avnnu avutu
having had
Essnnu statu
having been
I am hungry
You are thirsty
Pagina
38
To
To
To
To
To
To
To
To
To
Pagina
I speak Sicilian
You finish talking
He is sleeping now
We are still eating
You are talking to
They finish working
39
Modu Indicativu
Prisenti
Parru
sleep
parri
sleep
parra
sleeps
parrmu
sleep
parrti
sleep
prranu
sleep
I speak
dormu
you speak
dormi
you
dormi
we speak
durmmu
we
you speak
durmti
you
they speak
drminu
they
he, she, it
Imperfettu
Parrvu
I spoke
slept
parrvi
you spoke
slept
parrva
he, she, it spoke
slept
parrvamu we spoke
slept
parrvavu you spoke
slept parrvanu they spoke
they slept
durmvi
durmvi
you
we
durmvavu
you
durmanu
Passatu prossimu
iu parrtu
I have spoken
iu durmtu
I have slept
Passatu Rimotu
Parri
parrsti
I spoke
you spoke
durm
durmsti
Pagina
40
I slept
you
drumu
he,she,it
we spoke
you spoke
durmmu
durmstivu
we slept
you
they spoke
durmru
they
Trapassatu Prossimu
Ava parratu
I had spoken
Ava durmutu
I had slept
Congiuntivu
Prisenti
Lu stissu di lu prisenti indicativu.
Imperfettu
Parrssi
I spoke, might speak
parrssi
parrssi
parrssimu
parrssivu
parrssiru
durmssi
durmssi
durmssi
durmssimu
durmssivu
durmssiru
Passatu Prossimu
Avssi parrtu
Avssi durmtu
Cundiziunali
Prisenti
Parrira
I would speak
sleep
Parrirssi
Parrira
Parriramu
Parriravu
Parriranu
durmira
durmirssi
durmira
durmiramu
durmiravu
durmiranu
Passatu
Pagina
41
I would
Avirra durmtu
Imperativu
Parra (tu)
Parrti (vui)
Speak (sing.)
Speak (plur.)
Dormi
Durmti
Sleep
Sleep
Infinitu
Present
Parrri
To speak
Durmri
To sleep
Passatu
Avri parrtu
To have spoken
Avri durmtu
To have slept
Participiu
Passatu
Parrtu
Spoken
Durmtu
Slept
Gerundiu
Prisenti
Parrnnu
Speaking
Durmnnu
Sleeping
Passatu
Avnnu parrtu
Having spoken
Avnnu durmtu
Chisti sunnu un pocu di verbi chi sunnu coniugati comu lu verbu parrri:
manciri
amri
truvri
sunri
instrument)
ciatiri
fumri
ammazzri
travagghiri
to eat
to love
to find
to play (an
to breath
to smoke
to kill
to work
Pagina
42
Having slept
to laugh
to finish
to enjoy
to die
to exist
to harvest
to hear, to feel
to press
N Sicilianu, comu nta qualunqui avutra lingua, ci sunnu verbi irregulari. Sti verbi cancianu la fini
assai voti duranti la cuniugazzioni. L'unicu modu di sapiri quali sunnu di nzignarisilli a
mimoria. Cc nni listamu un pocu e nni cuniugamu na para pi dari l'asempiu di comu si
cumportanu duranti la cuniugazzioni:
Diri (to say), vniri o vinri ( to come), sapri (to know), vulri ( to want), putri (to be able),
didciri (to deduce), iri (to go), dari (to do, make), vidri (to see)etc.
Cuiugazioni di li verbi vniri or vinri (to come) e vulri (to want):
Indicative
Prisenti
Vegnu
veni
veni
vinmu
vinti
vennu
I come
you come
he comes
we come
you come
they come
vgghiu
voi
voli
vulmu
vulti
vonnu
I want
you want
he, she, it wants
we want
you want
they want
Imperfettu
vina
vinvi
vina
vinvamu
vinvavu
vinvanu
I came
you came
he, she it came
we came
you came
they came
vula
I wanted
vulvi
you wanted
vula
he, she, it wanted
vulvamu
we wanted
vulvavu
you wanted
vulvanu
they wanted
Passatu Prossimu
Aiu vintu
i vintu
wanted
avi vintu
I have came
aiu vultu
you have come i voltu
he,she has come avi vultu
Pagina
43
I have wanted
you have
he, she, has
Passatu Rimotu
Vinni
vinsti
vinni
wanted
vinnmu
vinstivu
vinnru
I came
you came
he, she, it came
vosi
vulsti
vosi
I wanted
you wanted
he, she, it
we came
you came
they came
vsimu
vulstivu
vsiru
we wanted
you wanted
they wanted
Trapassatu Prossimu
Ava vintu I had come
Ava vultu
I had wante
Congiuntivu
Prisenti
Comu lu prisenti Indicativu
Imperfettu
Vinssi
want
vinssi
vinssi
she, iti
vinssimu
vinssivu
vinssiru
I might come
vulssi
I might
you
he, she it
vulssi
vulssi
you
he,
we
you
they
vulssimu
vulssivu
vulssiru
we
you
they
Passatu Prossimu
Avssi vintu
Avssi voltu
Cundizionali
Prisenti
vinirra
want
I would come
vurra
Pagina
44
I would
vurrssi
vurra
vurramu
vurravu
vurranu
you
he, she, it
we
you
they
Passatu
Avirra vintu
Avirra voltu
Imperative
Veni
(you)
Vegna
Vinmu
(we)
Vinti
(you)
Vgnanu
(they)
come (you)
voi
want
come (he)
come (we)
vgghia
vulmu
want (he)
want
come (you)
vulti
want
come (they)
vgghianu
want
Infinitu
Prisenti
To come
Vinri
Vulri
To want
.
Avri vintu
Passatu
To have come
Avri vultu
To have wanted
Participle
Passatu
Vintu
Come
Vultu
Gerundiu
Prisenti
Pagina
45
Wanted
Coming
Vulnnu
Wanting
Passatu
Avnnu vintu
Having come
Avnnu vultu
Having wanted
Formi Ntirrugativi
Li formi ntirrugativi, quasi sempri, mettinu lu suggettu a la fini di la proposizioni:
Ci u a scola Maria?
Unni sta Rosa?
M'ascti fgghiu?
son?
La lingua Siciliana usa dui modi di parrari, la forma familiari cu la famigghia e amici e la forma
curtisi cu li strani, genti anziana o genti a cui si voli amustrari rispettu. Nta lu primu casu si
usa la secunna pirsuna singulari di lu verbu, mentri nni lu secunnu casu si usa la terza
pirsuna singulari di lu verbu.
Familiari:
Pagina
46
Curtisi:
Vossa chima a me frati
Ci parrssi vossa cu iddu
Vossa mi fa n favuri
Call my brother
You talk to him
Do me a favor
Nni la forma parrata vossia po fari la cuntrazzioni a ssa, ma nun si usa nni la lingua scritta:
ssa chima a m ziu
ssa cci duna chistu a s cucinu
(please)
Alterazzioni di lu Participiu
La lingua Siciliana altera lu participiu passatu nni lu stissu modu chi li paroli si altiranu cu lu
diminutivu, maggiurativu e piggiurativu:
dispirtu
dispiratddu
desperate
dispiratni
desperate
dispiratzzu
desperate
desperate
a little
very
badly
Pagina
47
Formi Riflissivi
Nni la forma riflissiva lu verbu discrivi chiddu chi fa lu suggettu:
Mi divrtu
T'addummsci
Si lava
Nni susmu
Vi crcati
Si talanu
I enjoy myself
You fall asleep (you put yourself to sleep)
He is washing himself
We get ourselves up
You go to bed (put yourself to bed)
They look at themselves, each other
Li Misi Di L'Annu
Innru
January
Frivru
February
Mrzu
Aprli
Miu
Gignu
Lgliu
Astu
Sittmmiru
September
Ottviru
October
Nuvmmiru
November
Dicmmiru
December
March
April
May
June
July
August
Li Iorna Di La Simana:
Pagina
48
Friday
Li Staciuni di l'Annu
Primavra,
Spring
Stati,
Summer
Atnnu,
Nvernu
Winter
Fall
Nummari Cardinali
1 unu
2 dui
3 tri
4 quttru
5 cincu
6 sei
7 setti
8 ottu
9 novi
10 deci
one
two
three
four
five
six
sevn
eight
nine
ten
50 cinqunta
11 nnici
eleven
12 ddici
twelve
13 trdici
thirteen
14 quattrdici fourteen
15 qunnici
fifteen
16 sdici
sixteen
17 dicisstti
seventeen
18 dicittu
eghteen
19 dicinnvi
nineteen
20 vinti
twenty
21 vintnu
twentyone
22 vintidi
twentytwo
23 vintitr etc.
twentythree etc.
30 trenta
thirty
31 trentnu
thirtyone
32 trentadi
thirtytwo
33 trentatr etc.
thirtythree etc.
40 quarnta
forty
41 qurantnu
fortyone
42 quarantadi etc. fortytwo etc.
fifty
eighty
80 ottnta
Pagina
49
sixty
seventy
90 novnta
100 centu
ninety
one hundred
Li nummari vinti, trenta, quarnta, cinqunta, sissnta, sittnta, ottnta e novnta perdinu la
vucali finali prima di l'unu (one) e di l'ottu (eight)
Vintnu, vintttu, trentnu, trentttu, cinquantttu, sessantnu etc.
A lu centu si agghiuncinu li nummari di supra, e lu stissu si fa doppu 1000. Li numirali supra centu
si scrivinu comu na parola sula:
101 centunu etc.
one hundred and one etc.
111 centunnici etc. one hundred eleven etc.
121 centuvintnu etc.one hundred and twentione
200 duicntu
two hundred
300 triccntu
three hundred
400 quattrucntu
four hundred
500 cincucntu
five hundred
2300 duimilatriccntu twentythree
hundred
600 seicntu
six hundred
2500 duimilacincucntu Twentyfive
hundred
700 setticntu
seven hundred
3000 trimla
Three thousand
800 ottucntu
eight hundred
100.000 centumla
One hundred
thousand
900 novicntu
nine hudred
1000.000 un milini
One million
1000 milli
one thousand
1000.000.000 un milirdu One billion
1001 millienu
one thousand and one
1100 millecntu
elevenhundred
1300 millietriccntu
thirteen hundred
1700 milliesetticntu
seventeen hundred
1900 millienovicntu
nineteen hundred
2000 duimla
Two thousand
N Sicilianu li dati usanu i nummari cardinali, sulu lu primu iornu di lu misi usa lu nummaru
ordinali:
Lu primu di giugnu
Lu 7 di maiu
(May 7)
Nummari Ordinali
Primu
Secnnu
First
second
dudicsimu
tridicsimu
Pagina
50
twelfth
thirteenth
third
fourth
fifth
sixth
seventh
eighth
nineth
tenth
eleventh
quattordicsimu
vintitrisimu
vintcinchsimu
trentottsimu
quarantsimu
centsimu
cincucentsimu
millsimu
miliunsimu
fourteenth
twentithird
twentyfifth
thirtyeighth
fortieth
one hundredth
five hundredth
one thousandth
one millionth
Nna li nummari ordinali doppu lu decimu, si fa cadiri la vucali finali e si iunci lu suffissu esimu.
Sulu nna li nummari chi finiscinu cu la i la vucali arresta:
Vintitrisimu
Cinquantatrisimu etc.
23rd
53rd
25th
45th
Li nummari ordinali si cumportanu comu aggettivi e pigghianu lu geniri e nummaru di lu nomu chi
discrivinu:
Lu primu viggiu
Li primi acqui
La prima missa
Li primi casi
La qurta vota
Frederick the II
Henry the VI
Louis the IX
first
second
third
fourth
fifth
sixth
seventh
eighth
nineth
tenth
eleventh
Pagina
51
thirtieth
fortieth
fiftieth
sixtieth
ninetieth
five
1282
1492
1861
1929
1945
(Vespri Siciliani )
(La Scuperta di l' America)
(L'Unificationi d'Italia)
(Lu Cuncurdatu Vaticanu)
(Fini di la Secunna Guerra Mundiali)
MCCLXXXII
MCDXCII
MDCCCLXI
MCMXXIX
MCMXLV
U Sicilianu
Pagina
52