Grile BPC 83 Pag

GRILE EXAMEN PROGRAMARE
CAPITOLUL 1: ALGORITMI SI SCHEME LOGICE
1. Caracteristicile oricărui algoritm sunt: 1. Generalitate; 2. Complementaritate; 3.

Claritate; 4. Finitudine; 5. Recursivitate; 6. Iterativitate. a) toate; b) 1,3,4,5 şi 6; c) 1,2,3
şi 4; d) 1,3 şi 4; e) 1,2,5 şi 6.
Raspuns: d)
2. Un algoritm recursiv este: a) un algoritm care se autoapelează ; b) un proces repetitiv

static; c) un proces repetitiv dinamic; d) un proces repetitiv prin care valoarea unei
variabile se determină pe baza a cel puţin uneia dintre valorile ei anterioare; e) un
proces alternativ prin care valoarea unei variabile se determină pe baza a cel puţin uneia
dintre valorile ei anterioare.
Raspuns: d)
3. Blocurile dintr-o subschemă logică sunt etichetate cu una din informaţiile: 1)START;
2)citire; 3)scriere; 4)expresie aritmetică; 5)expresie logică; 6)expresie relaţională; 7)sir
de caractere; 8)atribuire; 9)salt necondiţionat; 10)STOP. a)oricare; b)1,2,3,5,6,8 sau 10;
c)1,2,3,4,8 sau 10; d)1,2,3,5,6,7,8 sau 10; e)1,2,3,4,6,8,9 sau 10
Raspuns: b)
4. Reprezentarea prin arbori este permisă numai pentru structurile: 1)BLOCK; 2)IF-
THENELSE; 3)CASE-OF; 4)WHILE-DO; 5)DO-UNTIL; 6)DO-FOR. a) toate; b)1,2,3,4 şi 5;
c)2,3,4,5 şi 6; d)1,2 şi 4; e)1,2 şi 5.
Raspuns: a)
5. Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalentă cu: a) BLOCK(v=vi,

DOUNTIL(BLOCK(v=v+vr,s),v>vf)); b) BLOCK(v=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=vvr),v≤ ≤≤ ≤vi));
c) BLOCK(v=vi, IF-THEN(v≤ ≤≤ ≤vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v+vr),v>vf))); d) BLOCK(v=vf,
WHILE-DO(v>vi,BLOCK(s,v=v-vr))); e) BLOCK(v=vi, WHILEDO(v<vf,BLOCK (s,v=v+vr)));
Raspuns: e)
6. Structura WHILE-DO(c,s) este echivalentă cu: a) DO-UNTIL(s, c); b)BLOCK(s,DOUNTIL(s,

c)); c)IF-THEN(c,DO-UNTIL(s,c)); d)BLOCK(s,IF-THEN(c,s)); e)DOUNTIL(IF-THEN(c,s), c)
Raspuns: e)
7. Un algoritm structurat este echivalent cu un algoritm pus sub una din formele:
1)BLOCK(s1,s2); 2)IF-THEN-ELSE(c,s1,s2); 3)IF-THEN(c,s); 4)CASE-OF(i,s1,s2,...,sn,s);
5)WHILE-DO(c,s); 6)DO-UNTIL(s,c); 7)DO-FOR(v,vi,vf,vr,s). a)1,2,3,4,5,6,7; b) 1,2,3,5,6; c)
1,2,5,6,7; d) 1,2,5; e) 1,2,6.
Raspuns: d)
8. Teorema de structură stabileşte că: a) orice schemă logică este echivalentă cu o
schemă logică structurată; b) orice schemă logică poate fi pusă sub una din
formele:BLOCK(s1,s2); IF-THEN-ELSE(c,s1,s2); WHILE-DO(c,s); c) corectitudinea unei
scheme logice structurate se verifică prin examinarea fiecărui nod din arborescenţa sa;
d) o schemă logică structurată poate fi descompusă în structurile privilegiate
Raspuns: a)
CAPITOLUL 2: Organizarea internă a datelor
1. O dată reprezentată VF algebrică pe 2o are valoarea maximă: a) 216; b)

216-1; c) 215-1; d) 215; e) 216+1.
Raspuns: c)
2. Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF algebrică este

10001111 este: a) 143; b) –15; c) –143; d) –113; e) 113.
Raspuns: A)
3. Operaţia de scriere desemnează: a) afişarea datelor pe monitor; b) scrierea

datelor pe suporţi magnetici; c) transferul datelor între zone de memorie
principală; d) transferul datelor din memoria principală pe suporţi externi;
e) transferul datelor în buffer.
Raspuns: d)
4. Structura de date se defineşte ca: a) o colecţie de date pe care s-a definit

un mecanism de selectare a componentelor; b) o colecţie de date la care o
componentă este independentă de celelalte; c) o colecţie de date compusă
din subcolecţii de acelaşi tip; d) o colecţie de date compusă din subcolecţii
de tipuri diferite; e) o colecţie recursivă de date.
Raspuns: a)
5. Masivul este o structură: a) recursivă; b) omogenă cu acces secvenţial; c)
omogenă cu acces direct; d) eterogenă cu acces secvenţial; e) eterogenă cu
acces direct.
Raspuns: c)
6. Articolul este o structură: a) dinamică; b) omogenă cu acces secvenţial; c)

acces direct.
Raspuns: e)
7. Stiva este o listă la care: a) inserarea şi ştergerea se fac la capul listei şi

citirea se face la baza listei; b) inserarea, ştergerea şi citirea se fac la capul
listei; c) inserarea, ştergerea şi citirea se fac la baza listei; d) inserarea se
face la capul listei, iar ştergerea şi citirea se fac la baza listei; e) inserarea şi
ştergerea se fac la baza listei şi citirea se face la capul listei.
Raspuns: b)
CAPITOLUL 3: Etapele rezolvării problemelor cu calculatorul
1. Într-o abordare schematică, enumeraţi etapele de realizare a sistemelor informatice.

Raspuns: Într-o abordare schematică, etapele de realizare a sistemelor informatice sunt
următoarele: studiul şi analiza sistemului informaţional actual; proiectarea de
ansamblu; proiectarea de detaliu; elaborarea programelor; implementarea şi
exploatarea sistemului.
2. Fazele dezvoltării programelor sunt: 1) editare; 2) verificare sintaxă; 3)
compilare; 4) editare legături; 5) lansare în execuţie; 6) testare. a) toate; b)
1,2,3,4 şi 5; c) 1,3,4,5 şi 6; d) 1,2,3 şi 4; e) 1,3,4 şi 5.
Raspuns: e)
CAPITOLUL 4: Caracteristicile limbajului C
1. Specificaţi cum va arăta secvenţa de cod următoare, după preprocesare: #define N 10

#define M 10 #define MAX (M+N) #define DIM(a,b) (a)*(b) char
v[N],v1[10+DIM(5+M,6)]; char v1[10*MAX]; char m[M][N];
Raspuns: După preprocesare, secvenţa de cod va deveni: char v[10],v1[10+(5+10)*(6)];
char v1[10*(10+10)]; char m[10][10];
2. 4.Specificaţi care va fi valoarea variabilei c. int a=7,b=9,c; c=(a>b)?a:b;
Raspuns: Variabila c primeşte valoarea maximă dintre a şi b, anume 9.
3. 5.Scrieţi secvenţele echivalente pentru următoarele exemple: y=x++; y=--x;

Raspuns: y=x++; este echivalent cu secvenţa x=x+1, y=x; y=--x; este echivalent cu
secvenţa x=x-1; y=x;
4. 6.Care din următoarele secvenţe nu realizează suma a n elemente ale unui vector: a) s=0;
for(i=0; i<n; i++) s+=x[i]; b) s=0; for(i=n-1; i>=0; i--) s+=x[i]; c) s=0; i=0; while (i<n) {s+=x[i];
i++;} ; d) s=0; i=n-1; while (i>0) {s+=x[i]; i--;} ; e) s=0; i=0; do { s+=x[i]; i++; } while(i<n);
Raspuns: d)
5. 7.Secvenţa: for(i=0; i<n-1; i++) {z=x[i]; p=i; for(j=i+1; j<n; j++) if(x[j]<z) {z=x[j]; p=j; } a=x[i];
x[i]=z; x[p]=a; } realizează: a) minimul dintr-un vector cu reţinerea poziţiei primei apariţii;
b) minimul dintr-un vector cu reţinerea poziţiei ultimei apariţii; c) sortarea unui vector
prin metoda bulelor; d) sortarea unui vector prin metoda selecţiei; e) căutarea unei
valori date într-un vector.
Raspuns: d)
6. 8.Triunghiul de sub diagonala secundară (inclusiv diagonala) unei matrice pătrate se

poate parcurge numai cu secvenţele: 1. for(i=0; i<n; i++) for(j=n-i-1; j<n; j++) ...; 2.
for(i=0; i<n; i++) for(j=n-1; j>=n-i-1; j--) ...; 3. for(i=n-1; i>=0; i--) for(j=n-i-1; j<n; j++) ...; 4.
for(i=n-1; i>=0; i--) for(j=n-1; j>=n-i-1; j-) ...; 5. for(j=0; j<n; j++) for(i=n-j-1; i<n; i++) ...; 6.
for(j=0; j<n; j++) for(i=n-1; i>=n-j-1; i--) ...; 7. for(j=n-1; j>=0; j--) for(i=n-j-1; i<n; i++) ...; 8.
for(j=n-1; j>=0; j--) for(i=n-1; i>=n-j-1; i--) do .... a) 1,2,5 şi 6; b) 3,4,7 şi 8; c) 1,2,3 şi 4; d)
5,6,7 şi 8; e) toate.
Raspuns: e)
7. 9.Următoarele secvenţe descriu algoritmi recursivi: 1) s=0; for(i=n-1; i>=0; i--) s+=x[i]; 2)
for(i=0; i<n; i++) y[i]=x[i]; 3) nr=0; i=0; while(i<n) {if(x[i]>0) nr+=1; i++; }; 4) for(i=0; i<n; i+
+) z[i]=x[i]*y[i]; 5) i=0; z=0; do {z+=x[i]*y[i]; i++;} while(i<n); 6) s=1; for(i=0; i<n; i++) s*=i;
a) toate; b) 1,3,5 şi 6; c) 2,4 şi 6; d) 3 şi 5; e) niciunul.
Raspuns: b)
fNumarul real in zecimal, a carui reprezentare interna in binary este 1110001,011 este:
d)113,375
Care din urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector
c)1,2,3,5
Reprezentarea prin pseudocod estw permisa numai pentru structurile :

a)1, 2,3,4,5 si 6 (toate)
Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(Vi<=Vs,s) este:

a)[(vf-vi)/vr]+1;
Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:

d)BLOCK(s,IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s));
Codul ASCII ale cifrelor 0 si 9 apartin intervalului:

c) 32-127
Functia de rang al unui element a(I, j, k) dintr-un masiv tridimensional a m+n+p, memorat
lexicographic este:
b)k+n(j-1+p(i-1));
Lista este o structura:

omogena cu acces secvential
Fazele dezvoltarii programelor sunt:

e)1,3,4 si 5.
Coada este o lista la care:

d)Inserarea se face la baza listei, iar stergerea si citirea se fac la capul listei
Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rand impar dintr-un vector:

S=0 for(i=1;i<=n;i++)
if(i%2!=0)
s=s+v[i]
Numarul zecimal a carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:

143
Functia de rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice An,m memorata lexicografic e data
de relatia:
a)m*(i-1)+j
Structura WHILE-DO(c,s) este echivalenta cu:

e) DO-UNTIL(IF-THEN(c,s),c)
O data este definita de urmatoarii parametri:
Identificator, valoare si atribute.
Deplasarea campului ck de lungime lk dintr-un articol este data de relatia

D(Ck)=D(Ck-1)+lk-1
Un algoritm iterative este

d) un process repetitive prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei
anterioare
Un cod ASCII este reprezentat:

Virgule fixa algebrica
In operatia de atribuire (v=e) e poate fi:

Variabila simpla, element de masiv, expresie aritmetica si expresie logica
Stiva este o lista la care:

Inserarea stergerea si citirea se fac la capul listei
O data reprezentata VF algebrica pe 2O are valoarea minima

-2^15
Secventa for(i=0;i<n-1;i++) (z=x(i);p=1; for(j=i+1;j<n;j++) if(x[j]<z) (z=x[j];p=j;) a=x[i];

x[i]=z x[p]=z; realizeaza:
Sortarea unui vector prin metoda selectiei
Structura de date se defineste ca:

O colectie de date pe care s-a defininit un mecoanism de selectare a componentelor
Urmatoarele secvente descriu algoritmi masivi:

d) 3 si 5
Numarul zecimal a carui reprezentare interna in VF algebrica este 10001111 este

143
Functia de rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice An,m memorata invers
lexicografic e data de relatia
c)m*(j-1)+i
Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalenta cu:

BLOCK(v=vi; IF-THEN(v<=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v+vr),v>vf)));
Codurile ASCII grafice apartin intervalului:

e) 128- 155
Blocurile dintr-o subschema logica sunt etichetate cu una din informatiile:
START,citire, scriere,expresie logica,expresie rationala,atribuire, STOP
Teorema de structura stabileste

Oricare schema logica este  cu o schema logica structurata
Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai

Toate
Reprezentarea prin arbori este permisa numai pentru structurile:

Toate
Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu

BLOCK(s,IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s)));
Masivul ester o structura:

Omogena cu acces direct
O data reprezentata VF algebrica pe 2o are val maxima:

2^15-1
Codurile ASCII de control apartin intervalului

0-31
Care din urmatoarele secvente nu realizeaza suma a n elemente ale unui vector
d) s=0; i=n-1; while(i>0) {s+=x[i];i--};

şi 4; d) 1,3 şi 4; e) 1,2,5 şi 6.
Raspuns: d)

Raspuns: d)
c)1,2,3,4,8 sau 10; d)1,2,3,5,6,7,8 sau 10; e)1,2,3,4,6,8,9 sau 10
Raspuns: b)
c)2,3,4,5 şi 6; d)1,2 şi 4; e)1,2 şi 5.
Raspuns: a)

Raspuns: e)

Raspuns: e)
1,2,5,6,7; d) 1,2,5; e) 1,2,6.
Raspuns: d)
Raspuns: a)

216-1; c) 215-1; d) 215; e) 216+1.
Raspuns: c)

10001111 este: a) 143; b) –15; c) –143; d) –113; e) 113.
Raspuns: A)

Raspuns: d)

Raspuns: a)
acces direct.
Raspuns: c)
acces direct.
Raspuns: e)

Raspuns: b)

1,2,3,4 şi 5; c) 1,3,4,5 şi 6; d) 1,2,3 şi 4; e) 1,3,4 şi 5.
Raspuns: e)

char v1[10*(10+10)]; char m[10][10];

Raspuns: d)
Raspuns: d)

5,6,7 şi 8; e) toate.
Raspuns: e)
Raspuns: b)
GRILE POZE:
1. Functia rang pt un elem A(i,j) dintr-o matrice An,m lexicographic e data de
relatie:
a. m*(i-1)+j
b. n*(i-1)+j
c. m*(j-1)+i
d. n*(j-1)+i
e. n*m*(i-1)+j
2. Structura while_do(C,D) e echivalenta cu:

a. Do_until(s,c barat)
b. Block(s, do-until(s,c barat))
c. If_then (c, do_until(s,c barat))
d. Block(s,if_then(c,d))
e. Do_until(if_then(c,d),c barat)
3. O data e definite de urmatorii parametrii:

1) Identificator 2) consistenta 3)valoare 4)attribute 5)semnificatie
6)paradigma
E 1,3 si4
4. Deplasarea campului ck de lungime lk dintr-un articol este data de rotatia:

∆(ck)= ∆(ck-1)+lk-1
5. Codurile ASCII ale caracterelor direct afisabile apartin interdului:

32-127
6. Dintre secventele de cod urmatoare sunt corecte numai:

1)if_then_else(c,∅, ∅) 2)if_then(c, ∅) 3)block(∅) 4)while_do(c, ∅) ) 5)do_until(∅) ,c)
6)do_for(v,vi,vf,vi, ∅) )
TOATE
7. Functia rang al unui element a(I,j,k) dintr-un masiv tridimensional a m+n + p memorat
lexico-grafic este:
K+n(j-1+p(i-1))
8. Operatia de scriere desemneaza: transferal datelor din memoria principala pe

suporti externi
9. Operatia de citire desemneaza: transferul datelor de pe suporti externi in memoria

principala
10. Un algoritm recursiv este un process repetitive prin care valoarea unei variabile se
determina pe baza a cel putin uneia dintre val ei anterioare
11. Structura de date se defineste ca o colectie de date pe care definit un mechanism de

selectare a componentelor
12. Metoda dublarii codurilor:
a. Se foloseste la structurarea alternativelor sau repetitivelor

b. Consta in dublarea ori de cate ori este nevoie a unui cod (a unei actiuni sau
conditii) a.i. sa se obtina nmai structure fundamentale
13. Un operand poate fi una din urmatoarele:

a. O constanta simbolica
b. O variabila simpla
c. Un literal
d. Numele unui masiv
e. Numele unui tip de data
f. Numele unei functii
g. Referirea unui element de masiv
h. Referirea unui camp de articol
i. Apelul unei functii
j. O expresie
Toate
14. O data reprezentata VF aritmetica pe 2 octeti are valoarea maxima: 216-1

15. Specificaţi care va fi valoarea variabilei c. int a=8,b=10,c; c=(a>b)?a:b; 10
16. Se numeste schema logica un graf orientat in care:
a. Exista un singur bloc START
b. Orice arc este etichetat cu una din urmatoarele informatii START sau STOP; o citire
sau o scriere;o atribuire; un predicat; in care caz extremitatea initiala a arcului este
extremitatea initiala a unui bloc de ramificatie
c. Orice arc face parte din cel putin un drum care incepe cu blocul START si se termina
cu blocul STOP
d. Exista un singur bloc STOP
e. Exista un singur bloc START sim ai multe blocuri STOP
1,2,3,4
1.Coada este o lista la care:

a) Inserarea si stergerea se fac in capul listei si citirea se face la baza listei
b) Inserarea, stergerea si citirea se fac in capul listei
c) Inserarea, stergerea si citirea se fac la baza listei
d) Inserarea se face la baza listei, iar stergerea si citirea se fac la capul listei
e) Inserarea si stergerea se fac la baza listei si citirea se face in capul listei
2.Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rang impar dintr-un vector:
a) 1
b) 1 si 3
c) 1 si 4
d) 1, 2 si 3
e) Toate
3.Numarul in zecimal al carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:
a) 143
b) -15
c) 103
d) -103
e) 25
4.Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata lexicografic este data de relatia:
a) M*(i-1)+j
b) N*(i-1)+j
c) M*(j-1)+i
d) N*(j-1)+i
e) N*m(i-1)+j
5.Structura WHILE-DO(c,s) este echivalenta cu :
a) DO-UNTIL(s,c)
b) BLOCK(s, DO-UNTIL(s,c))
c) IF-THEN(C,DO-UNTIL(s,c))
d) BLOCK(s,IF-THEN(c,s))
e) DO-UNTIL(IF-THEN(c,s),c) ???
6.O data este definita de urmatorii parametrii: 1. Identificator, 2. Consistenta, 3. Valoare, 4. Atribute, 5. Semnificatie, 6.
Paradigma
a) Toti
b) 1,3,4 si 5
c) 1,2,3,4 si 6
d) 1,3,5 si 6
e) 1,3 si 4
7.Deplasarea campului ck, de lungime lk, dintr-un articol este data de relatia:
a) D(ck)=d(ck-1)+lk-1
b) ∑D(ck)=D(ck)
c) D(ck)=D(c1)+(k-1)*lk
d) D(ck)=(k-1)*lk
e) ∑lk
8.Un algoritm iterativ este:
a) Un algoritm care se autoapeleaza

b) Un proces repetitiv static
c) Un proces repetitiv dinamic
d) Un proces repetitiv prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
e) E un proces alternativ prin care caloarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
9.Un cod ASCII este reprezentat:
a) Virgula fixa aritmetic pe 1 octet

b) Virgula fixa algebric pe 1 octet
c) Virgula mobila pe 1 octet
d) Cod invers
e) Cod complementar
10. In operatia de atribuire( v=e), e poate fi: 1.variabila simpla, 2. Element de masiv, 3.expresie aritmetica, 4. Expresie
relationala, 5. Expresie logica
a) Toate
b) 1,2,3 si 4
c) 1,2 si 4
d) 1,3 si 5
e) 1,2,3 si 5
11. Numarul real, in zecimal, a carui reprezentare interna in binar este 1110001,011 este:
a) -49,2
b) 49,3
c) 113,3
d) 113,375
e) -113,375
12. Care dintre urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
1.s=0, for (i=o;i<n;i++) s+=x[i]
2.s=0, for(i=n-1; i>0;i--) s+=x[i]
3.s=0;i=0;while(i<n) (s+=x[i]; i++)
4.s=0; i=n-1; while (i>0) (s+=x[i]; i--)
5.s=0; i=0; do(s+=x[i]; i++;) while(i<n)
a) 1,2,4 ,5
b) 1,3,4,5
c) 1,2,3,5
d) 2,3,4,5
e) 1,2,3,4
13.Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile:1.BLOCK;2.IF-THEN-ELSE,3.CASE-OF,4.WHILE-DO,5.DO-
UNTIL,6.DO-FOR
a) 1,2,3,4,5 si 6
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
14. Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(vi<=vf,s) este :
a) [(vf-vi)/vr]+1
b) 0
c) Nedeterminat
d) [vi-vf]+1
e) 1
15. Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:
a) WHILE-DO(c,s)
b) BLOCK(s, WHILE-D(c,s))
c) IF-THEN(c, WHILE-DO(c,s))
d) BLOCK(s, IF-THEN(c, WHILE-DO(c,s))
e) IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s))
16. Codurile ASCII ale cifrelor de la 0 la 9 apartin intervalului :
a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
17.Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai:1.IF-THEN-ELSE(c,ɸ,ɸ), 2.IF-THEN(c,ɸ), 3. BLOCK(ɸ), 4.WHILE-

DO(c,ɸ), 5. DO-UNTIL(ɸ,c), 6. DO-FOR(v,vi,vf,vr,ɸ)
a) Toate
b) Niciuna
c) 1,2,3,4 si 5
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
18. Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional a m*n*p, memorat lexicografic, este:
a) i+p(j-1+m(k-1))
b) k+n(j-1+p(i-1))
c) k+n(i-1+p(j-1))
d) i+n(k-1+p(j-1))
e) j+p(i-1+m(k-1))
19.Lista este o structura:
a) complementara
b) omogena cu acces secvential
c) omogena cu acces direct (masiv)
d) eterogena cu acces secvential
e) eterogena cu acces direct (articol)
20.Fazele dezcvoltarii programelor sunt:
1.editare, 2. Verificare sintaxa, 3.compilare, 4. Editare legaturi, 5. Lansare in executie, 6. Testare
a) toate
b) 1,2,3,4 si 5
c) 1,3,4,5 si 6
d) 1,2,3 si 4
e) 1,3,4, si 5
21. Stiva este o lista la care :
a) Inserarea si stergerea se fac la capul listei si citirea se face la baza listei

b) Inserarea, stergerea si citirea se fac la capul listei
c) Inserarea, stergerea si ditirea se fac la baza listei
d) Inserarea se face la capul listei, iar stergerea si citirea se fac la baza listei
e) Inserarea si stergerea se fac la baza listei si citirea se face la capul listei
22.O data reprezentata vf ALGEBRICA PE 2o ARE VALOAREA MINIMA:
a) -216
b) -216+1
c) -218+1
d) -218
e) 0
23. Secventa: for(i=0:i<n-1;i++)
{z=x[i]; p=i; for(j=i+1; j<n; j++)
if(x[j]<n) (z=x[j]; p=j;) }
a=x[i]; x[i]=x; x[p]=a; } realizeaza:
a) Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei primei aparitii

b) Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei ultimei aparitii
c) Sortarea unui vector prin metoda bulelor
d) Sortarea unui vector prin metoda selectiei
e) Cautarea unei valori date dintr-un vector
24.Structura de date se defineste ca:
a) O colectie de date pe care s-a definit un mecanism de selectare a componentelor

b) O colectie de date la care o componenta este independenta de celelalte
c) O colectie de date compusa din subcolectii de acelasi tip
d) O colectie de date compusa din subcolectii de tipuri diferite
e) O colectie recursiva de date
25. Urmatoarele secvente descriu algoritmi recursivi:

1.s=0; for(i=n-1; i>0; i--) n+=n[i];
2.for(i=0; i<n; i++) y[i]=x[i];
3.nr=0; i=0; while(i<n) {if (x[i]=0
26.Numarul in zecimal a carui reprezentare interna in VF algebrica este 10001111 este:
a) 143
b) -15
c) -143
d) -113
e) 113
27. Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata invers lexicografic este data de relatia:
a) M*(i-1)+j
b) n*(i-1)+j
c) m*(j-1)+i
d) n*(j-1)+i
e) n*m*(i-1)+j
28. Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalenta cu :
a) BLOCK(v=vi, DO-UNTIL(BLOCK(v=v+vr,s),v>vf))
b) BLOCK(v=vf,DO-UNTIL(BLOCK9S,v=v-vr),v<=vi))
c) BLOCK(v=vi, IF-THEN()v<=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v+vr),v>vf)))
d) BLOCK(v=vf,WHILE-DO(V>VI,block(c,v=v-vr)))
e) BLOCK(v=vi, WHILE-DO(v<vf, BLOCK(c,v=v+vr)))
29.Codurile ASCII grafice apartin intervalului:
a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
30.Structurile privilegiate sunt: 1.BLOCK(s1,s2),2.IF-THEN-ELSE(c,s1,s2),3.IF-THEN(c,s)
4.CASE-OF(i,s1,s2,…,sn,s),5.WHILE-DO(c,s),6.DO-UNTIL(s,c),7.DO-FOR(v,vi,vf,vr,s)
a) 1,2,3,4,5,6,7
b) 1,2,3,5,6
c) 1,2,5,6,7
d) 1,2,5
e) 1,2,6
31.Blocurile dintr-o subschema logica sunt etichetate cu una din informatiile :1.START,2.citire,3.scriere,4.expresie
aritmetica,5.expresie logica,6.expresie relationala,7.sir de caractere,8.atribuire,9.salt neconfitionat,10.STOP
a) Oricare
b) 1,2,3,5,6,8 sau 10
c) 1,2,3,4,8 sau 10
d) 1,2,3,5,6,7,8 sau 10
e) 1,2,3,4,6,8,9 sau 10
32.Teorema de structura stabileste ca:
a) Orice schema logica este echivalenta cu o schema logica structurata

b) Orice schema logica poate fi pusa sub unsa din formele:BLOCK(s1,s2);IF-THEN-ELSE(c,s1,s2); WHILE-DO(c,s)’
c) Corectitudinea unei scheme logice structurate se verifica prin examinarea fiecarui nod din arborescenta sa
d) O schema logica structurata poate fi descompusa in structurile privilegiate BLOCK, IF-THEN-ELSE si WHILE-DO
e) O schema logica structurata este formata numai din structuri fundamentale
33.Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai:
1.IF-THEN-ELSE(c,ɸ,ɸ), 2.IF-THEN(c,ɸ),3. BLOCK(ɸ), 4.WHILE-DO(c,ɸ), 5. DO-UNTIL(ɸ,c), 6. DO-FOR(v,vi,vf,vr,ɸ)
a) Toate
b) Niciuna
c) 1,2,3,4 si 5
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
34.Reprezentarea prin arbori este permisa numai prin structurile
1. BLOCK
2. IF-THEN-ELSE
3. CASE-OF
4. WHILE-DO
5. DO-UNTIL
6. DO-FOR
a) TOATE
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
35.Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:
a) WHILE-DO(c,s)
b) BLOCK(s,WHILE-DO(c.s))
c) IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s))
d) BLOCK(s,IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s))
36.Masivul este o structura:
a) Recursiva
b) Omogena cu acces secvential
c) Omogena cu acces direct
d) Eterogena cu acces secvential
e) Eterogena cu acces direct (articolul)
37.O data reprezentata VF algebrica pe 2o are o valoare maxima :

a) 216
b) 216-1
c) 215-1
d) 215
e) 216+1
38.Codurile ASCII de control apartin intervalului:
a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
39.Fazele dezvoltarii programelor sunt:
1.editarea
2.verificare sintaxa
3.compilare
4.editare legaturi
5.lansare in executie
6.testare
a) Toate
b) 1,2,3,4 si 5
c) 1,3,4,5 si 6
d) 1,2,3 si 4
e) 1,3,4 si 5
40. Care dintre urmatoarele secvente nu realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
a) S=0; for(i=0,i<n;i++) s+=x[i]

b) S=0; for(i=n-1; i>=0;i--) s+=x[i]
c) S=0; i=0;while(i<n) {s+=x[i]; i++}
d) S=0;i=n-1; while(i>0) {s+=x[i]; i--}
e) S=0;i=0; do{ s+=x[i]; i++} while(i<n);
41.Numarul real in zecial, a carui reprezentare interna in binar este 1110001,011 este
a) -49,3
b) 49,3
c) 11,3
d) 113,375
e) -113,375
42.Care din urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
1.s=0; for(i=-;i<n;i++) s=+x[i]

2.s=0; for(i=n-1;i>=0;i--) s=+x[i]
3.s=0;i=0; while (i<n) {s+=x[i]; i++}
4.s=0; i=n-1; while(i>0) {s+=x[i]; i--}
5.s=0; i=0; do{ s+=x[i]; i++;} while (i<n);
a) 1,2,3,4,5 si 6
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
43.Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile:1.BLOCK,2.IF-THEN-ELSE,3.CASE-OF,4.WHILE-DO,5.DO-

UNTIL,6.DO-FOR
a) 1,2,3,4,5 si 6
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
44.Numarul de iteratii intr-o structura while-do(vi<=vf,s) este:
a) [(vf-vi)/vr]+1
b) 0
c) Nedeterminat
d) [vi-vf]+1
e) 1
45.Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional a m+n+p, memorat lexicografic, este:
a) i+p(j-1+m(k-1))
b) k+n(j-1+p(i-1))
c) k+n(i-1+p(j-1))
d) i+n(k-1+p(j-1))
e) j+p(i-1+m(k-1))
46. O data este definita de urmatorii parametrii:1.identificator, 2.consistenta,3.valoare,4.atribute,5.semnificatie,6.paradigma
a) toti
b) 1,3,4 si 5
c) 1,2,3,4 si 6
d) 1,3,5 si 6
e) 1,3 si 4

e) Un proces alternativ prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
48. In operatia de atribuire (v=e), e poate fi 1.variabila simpla,2.element de masiv,3.expresie aritmetica,4.expresie

relationala,5.expresie logica,6.toate
a) Toate
b) 1,2,3 si 4
c) 1,2 si 4
d) 1,3 si 5
e) 1,2,3 si 5
 Care din următoare afirmații legate de tipul de dată articol sunt adevărate: 1) este o structură de date omogenă;
2) este o structură de date eterogenă; 3) este o structură cu acces direct; 4) este o structură cu acces secvențial;
5) este o structură de date externă; 6) este o structură de date internă; 7) articolul poate fi reprezentat sub formă
de arbore, ale cărui noduri sunt asociate componentelor structurii.
Alegeți o opțiune:
a. 2,3,5,7;
b. 2,3,6,7;
c. 2,3,6;
d. nicio variantă dintre cele patru;
e. 1,4,6,7;
 Secvența în limbajul C următoare: k=0; for (i=0; i<m; i++) {j=0; while (j<n && x[j]!=y[i]) j++; if (j==n) z[k++]=y[i];}
realizează:
k=0;
for (i=0; i<m; i++)
{
j=0;
while (j<n && x[j]!=y[i])
j++;
if (j==n)
z[k++]=y[i];
}
a. diferența (Y-X) a două mulțimi;
b. interclasarea a două mulțimi
c. intersecția a două mulțimi;
d. diferența (X-Y) a două mulțimi;
e. reuniunea a două mulțimi;
 Fie o matrice A(m,n). Să se stabilească ce realizează secvența următoare:
k=0;
for (j = 0; j<n; j++)
{i=1;
while ((i<m) && (a[i][j]>a[i-1][j]))
i++;
if (i==m)
poz[k++]=j;}
a. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict descrescătoare;
b. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict descrescătoare;
c. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
d. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
e. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine aleatoare;
Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalentă cu: 1) BLOCK(s,WHILE-DO(c,s)); 2) IF- THEN(!c,WHILE-DO(c,s)); 3) IF-

THEN(c,WHILE-DO(!c,s)); 4) BLOCK(s,IF-THEN(!c,WHILE-DO(!c,s)); 5) WHILE-DO(!c,s); 6) BLOCK(s,WHILE-DO(!c,s))
a. 4,6;
b. 3;
c. 1,6
d. 2;
e. 1;
Care din următoarele afirmații legate de transferul prin parametri în limbajul C sunt adevărate: 1) transferul datelor se
realizează nativ doar prin valoare; 2) transferul valorii este însoțit de eventuale conversii de tip (în
funcție de tipurile parametrilor); 3) transferul prin valoare permite transmiterea numai a parametrilor de intrare în
subprogram; 4) pentru parametrii de ieșire se simulează transferul prin adresă; 5) pentru parametrii de tip masiv, simularea
transferului prin adresă se face în mod implicit; 6) transmiterea parametrilor de ieșire implică utilizarea pointerilor.
a. 2,4,5,6;
b. 1,3,4;
c. nicio variantă dintre cele patru;
d. 2,3,4,5,6;
e. toate;
Secvența în limbajul C următoare:
k=0;
for (i=0; i<m; i++)
{j=0; while (j<n && x[i]!=y[j])
j++;
if (j==n)
z[k++]=x[i];}
realizează:
a. intersecția a două mulțimi;
b. reuniunea a două mulțimi;
c. interclasarea a două mulțimi;
d. diferența (Y-X) a două mulțimi;
e. diferența (X-Y) a două mulțimi

 Secvența în limbajul C următoare: a=x[0]; poz=0; for(i=1; i<n; i++) if (x[i]<a) {a=x[i]; poz=i;} calculează:
a. maximul dintr-un vector și ultima sa apariție;
b. minimul dintr-un vector și ultima sa apariție;
c. maximul dintr-un vector și prima sa apariție;
d. ultima apariție a unei valori mai mare decât prima valoare din vector;
e. minimul dintr-un vector și prima sa apariție;
 Secvența în limbajul C următoare:
for (j = 0; j < n; j++)
y[j]=0;
for (i=0; i<m; i++)
y[j]=y[j]+x[i]*a[i][j];
realizează:
a. înmulțirea la dreapta a unei matrice cu un vector;
b. suma elementelor pe fiecare coloană dintr-o matrice;
c. înmulțirea a două matrice;
d. înmulțirea la stânga a unei matrice cu un vector;
e. înmulțirea a doi vectori;

for (i=0; i<n-1; i++)
{ j=i+1;
while (j<n)
if (x[i]==x[j])
{
for (k=j; k<n-1; k++)
x[k]=x[k+1];
n=n-1;
}
else j=j+1; }
realizează:
a. sortarea unui vector prin metoda selecției;
b. numărarea elementelor duble dintr-un vector;
c. transformarea unui șir de numere într-o mulțime;
d. verificarea că un vector are elemente constante;
e. sortarea unui vector prin metoda inserției;

void secventa(float x[], int *n)
{int i, j, k;
for(i=0;i<*n-1;i++)
{j=i+1;
while(j<*n)
if(x[i]==x[j])
{for(k=j; k<*n-1; k++)
x[k]=x[k+1];
(*n)--; }
else j++; } }
este:
a. o procedură pentru compactarea unui vector prin eliminarea dublurilor;
b. o funcție pentru compactarea unui vector prin eliminarea dublurilor;
c. o funcție pentru numărarea dublurilor unui vector;
d. un program principal pentru numărarea dublurilor unui vector;
e. o procedură pentru numărarea dublurilor unui vector;

 Care dintre următoarele afirmații legate de recursivitate sunt adevărate: 1) recursivitatea presupune definirea
uneia sau mai multor formule de start; 2) recursivitatea presupune definirea unei singure formule de start; 3)
recursivitatea este procesul prin care rezultatul este obținut ca urmare a execuției repetate a unui set de operații,
de fiecare dată cu alte valori de intrare; 4) recursivitatea este procesul prin care rezultatul este obținut ca urmare
a execuției repetate a unui set de operații, de fiecare dată cu aceleași valori de intrare; 5) recursivitatea este
procesul iterativ prin care valoarea unei variabile se determină pe baza uneia sau mai multora dintre propriile ei
valori anterioare; 6) recursivitatea presupune definirea unei formule recursive.
a. 2,3,6;
b. 2,5,6;
c. 1,3,6;
d. 2,4,6;
e. 1,5,6;
 Fie o matrice A(m,n). Să se stabilească ce calculează secvența următoare scrisă în limbajul C:
p=0;
for (i = 0; i < m- 1; i++)
for (j = i+1; j < m; j++)
for (k=0; k<n; k++)
x[p][k]=a[i][k]*a[j][k];
p++;
b. produsul vectorial între fiecare două linii ale unei matrice;
d. produsul scalar între fiecare două linii ale unei matrice;
e. înmulțirea la stânga a unei matrice cu un vector;

Constantele obiect sunt:
a. literali cărora li se asociază identificatori;
b. șiruri de zero sau mai multe caractere, delimitate prin ghilimele;
c. variabile inițializate la declarare, pentru care se rezervă memorie la compilare, dar conținutul lor nu poate fi modificat pe
parcursul execuției programului;
d. mulțimi finite de elemente omogene;
e. secvențe text care pot fi proiectate și realizate independent;

k=0;
for (j = 0; j<n; j++)
{i=1;
while ((i<m) && (a[i][j]>a[i-1][j]))
i++;
if (i==m)
poz[k++]=j;}
b. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine aleatoare;
c. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
d. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
e. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict descrescătoare;

 Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF algebrică este 10001010 este:
a. –10;
b. 118;
c. 138;
d. –118;
e. –138;
[14:35, 13.01.2021] Alexandra An2 Ase: Secvența în limbajul C următoare:
for (i=0; i<m; i++)
z[i]=x[i];
k=m;
for (j=0; j<n;j++)
{i=0;
while (i<m && y[j]!=x[i])
i++;
if (i==m)
z[k++]=y[j]; } realizează:
b. interclasarea a două mulțimi;
 Numărul real, în zecimal, a cărui reprezentare internă în binar este 1111011,01 este:
a. –123,25;
b. 123,5;
c. 123,25;
d. –59,2;
e. 59,2;
for (i = 0; i < m; i++)
y[i]=0;
for (j=0;j<n;j++)
y[i]=y[i]+a[i][j]*x[j];
realizează:
b. înmulțirea a doi vectori;
c. înmulțirea la stânga a unei matrice cu un vector;
d. înmulțirea a două matrice;
e. suma elementelor pe fiecare linie dintr-o matrice;

 Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF aritmetică este 10001010 este:
a. –118;
b. 138;
c. –10;
d. 118;
e. –138;
 Fie o matrice A(m,m). Să se stabilească ce calculează secvența următoare:
p=a[0][1];
for(i=0; i<m-1; i++)
for (j=i+1; j<m; j++)
if (a[i][j]>p)
p=a[i][j];
a. maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);
b. maximul din triunghiul de sub diagonala principală (exclusiv diagonala);
c. minimul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);
d. minimul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (exclusiv diagonala);
e. maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (exclusiv diagonala);
p=0;
for (i=0; i<m; i++)
{j=1;
while ((j<n) && (a[i][j] == a[i][0]))
j++;
if (j==n)
x[p++]=i;}
a. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele constante;
b. determină toate coloanele care au elemente diferite de primul element;

c. determină liniile dintr-o matrice care au elementele constante;
d. determină elementele din matrice egale cu o valoare dată;
e. determină liniile dintr-o matrice care nu au elemente constante;

Secvența în limbajul C următoare:
k=0;
for (i=0; i<m; i++)
{j=0;
while (j<n && x[i]!=y[j])
j++;
if (j==n)
z[k++]=x[i];} realizează:
d. interclasarea a două mulțimi;
e. diferența (X-Y) a două mulțimi;
p=0;
for (i=0; i<m; i++)
{j=1;
while ((j<n) && (a[i][j] == a[i][0]))
j++;
if (j==n)
x[p++]=i;}
a. determină toate coloanele care au elemente diferite de primul element;
b. determină elementele din matrice egale cu o valoare dată;
c. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele constante;
d. determină liniile dintr-o matrice care nu au elemente constante;
e. determină liniile dintr-o matrice care au elementele constante;

for (i=0; i<n-1; i++)
{ j=i+1;
while (j<n)
if (x[i]==x[j])
{ for (k=j; k<n-1; k++)
x[k]=x[k+1];
n=n-1; }
else j=j+1; } realizează:
a. verificarea că un vector are elemente constante;
b. sortarea unui vector prin metoda inserției;
c. sortarea unui vector prin metoda selecției;
d. numărarea elementelor duble dintr-un vector;
e. transformarea unui șir de numere într-o mulțime;

 Secvența în limbajul C următoare: for (i = 0; i < m; i++) {y[i]=0; for (j=0;j<n;j++) y[i]=y[i]+a[i][j]*x[j]; } realizează:
a. suma elementelor pe fiecare linie dintr-o matrice;
e. înmulțirea la dreapta a unei matrice cu un vector

• Care din următoare afirmații legate de tipul de dată articol sunt adevărate: 1) este o structură de date omogenă;
a. 2,3,5,7;
b. 2,3,6,7;
c. 2,3,6;
e. 1,4,6,7;
• Secvența în limbajul C următoare: k=0; for (i=0; i<m; i++) {j=0; while (j<n && x[j]!=y[i]) j++; if (j==n) z[k++]=y[i];}
realizează:
b. interclasarea a două mulțimi
• Fie o matrice A(m,n). Să se stabilească ce realizează secvenţa următoare: k=0; for (j = 0; j<n; j++){i=1;while ((i<m)
&& (a[i][j]>a[i-1][j]))i++;if (i==m)poz[k++]=j;}
c. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
e. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine aleatoare;
[14:35, 13.01.2021] Alexandra An2 Ase: Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalentă cu: 1) BLOCK(s,WHILE-DO(c,s)); 2) IF-
THEN(!c,WHILE-DO(c,s)); 3) IF-THEN(c,WHILE-DO(!c,s)); 4) BLOCK(s,IF-THEN(!c,WHILE-DO(!c,s)); 5) WHILE-DO(!c,s); 6)
BLOCK(s,WHILE-DO(!c,s));
a. 4,6;
b. 3;
c. 1,6
d. 2;
e. 1;
• Care din următoarele afirmații legate de transferul prin parametri în limbajul C sunt adevărate: 1) transferul
datelor se realizează nativ doar prin valoare; 2) transferul valorii este însoțit de eventuale conversii de tip (în
funcție de tipurile parametrilor); 3) transferul prin valoare permite transmiterea numai a parametrilor de intrare
în subprogram; 4) pentru parametrii de ieșire se simulează transferul prin adresă; 5) pentru parametrii de tip
masiv, simularea transferului prin adresă se face în mod implicit; 6) transmiterea parametrilor de ieșire implică
utilizarea pointerilor.
a. 2,4,5,6;
b. 1,3,4;
d. 2,3,4,5,6;
e. toate;
a. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine aleatoare;
c. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict descrescătoare;
e. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
[14:35, 13.01.2021] Alexandra An2 Ase: Secvența în limbajul C următoare: k=0; for (i=0; i<m; i++) {j=0; while (j<n &&
x[i]!=y[j]) j++; if (j==n) z[k++]=x[i];} realizează:
a. intersecția a două mulțimi;

c. interclasarea a două mulțimi;
• Secvenţa în limbajul C următoare: a=x[0]; poz=0; for(i=1; i<n; i++) if (x[i]<a) {a=x[i]; poz=i;} calculează:
a. maximul dintr-un vector şi ultima sa apariţie;
b. minimul dintr-un vector şi ultima sa apariţie;
c. maximul dintr-un vector şi prima sa apariţie;
d. ultima apariţie a unei valori mai mare decât prima valoare din vector;
e. minimul dintr-un vector şi prima sa apariţie;
• Secvența în limbajul C următoare: for (j = 0; j < n; j++) {y[j]=0; for (i=0; i<m; i++) y[j]=y[j]+x[i]*a[i][j]; } realizează:
d. înmulțirea la stânga a unei matrice cu un vector;
e. înmulțirea a doi vectori;
• Secvența în limbajul C următoare: for (i=0; i<n-1; i++) { j=i+1; while (j<n) if (x[i]==x[j]) { for (k=j; k<n-1; k++)
x[k]=x[k+1]; n=n-1; } else j=j+1; } realizează:
a. sortarea unui vector prin metoda selecției;
c. transformarea unui șir de numere într-o mulțime;
e. sortarea unui vector prin metoda inserției;
• Secvența în limbajul C următoare: void secventa(float x[], int *n){int i, j, k; for(i=0;i<*n-1;i++) {j=i+1; while(j<*n)
if(x[i]==x[j]) {for(k=j; k<*n-1; k++) x[k]=x[k+1]; (*n)--; }else j++; } } este:
a. o procedură pentru compactarea unui vector prin eliminarea dublurilor;
c. o funcție pentru numărarea dublurilor unui vector;
• Care dintre următoarele afirmații legate de recursivitate sunt adevărate: 1) recursivitatea presupune definirea
a. 2,3,6;
b. 2,5,6;
c. 1,3,6;
d. 2,4,6;
e. 1,5,6;
a. 2,3,5,7;
b. nicio variantă dintre cele patru;
c. 2,3,6;
d. 1,4,6,7;
e. 2,3,6,7;
• Fie o matrice A(m,n). Să se stabilească ce calculează secvenţa următoare scrisă în limbajul C: p=0; for (i = 0; i < m-
1; i++) for (j = i+1; j < m; j++) {for (k=0; k<n; k++) x[p][k]=a[i][k]*a[j][k]; p++; }

b. produsul vectorial între fiecare două linii ale unei matrice;
d. produsul scalar între fiecare două linii ale unei matrice;
a. un program principal pentru numărarea dublurilor unui vector;
b. o funcție pentru numărarea dublurilor unui vector;
c. o procedură pentru compactarea unui vector prin eliminarea dublurilor;
d. o procedură pentru numărarea dublurilor unui vector;
e. o funcție pentru compactarea unui vector prin eliminarea dublurilor;
a. înmulțirea a două matrice;
d. înmulțirea a doi vectori;
e. înmulțirea la dreapta a unei matrice cu un vector;
a. o funcție pentru numărarea dublurilor unui vector;
c. o procedură pentru compactarea unui vector prin eliminarea dublurilor;
c. suma elementelor pe fiecare coloană dintr-o matrice;
• Constantele obiect sunt:
a. literali cărora li se asociază identificatori;
b. şiruri de zero sau mai multe caractere, delimitate prin ghilimele;
c. variabile iniţializate la declarare, pentru care se rezervă memorie la compilare, dar conţinutul lor nu poate fi modificat pe
parcursul execuţiei programului;
d. mulţimi finite de elemente omogene;
e. secvenţe text care pot fi proiectate şi realizate independent;
a. suma elementelor pe fiecare coloană dintr-o matrice;
b. înmulțirea la dreapta a unei matrice cu un vector;
d. înmulțirea a doi vectori;
e. înmulțirea a două matrice;
a. 2,3,6;
b. 2,5,6;
c. 1,3,6;
d. 1,5,6;
e. 2,4,6;
a. transformarea unui șir de numere într-o mulțime;
c. sortarea unui vector prin metoda inserției;
e. sortarea unui vector prin metoda selecției;
b. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine aleatoare;
c. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
d. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
e. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict descrescătoare;
a. 2,3,5,7;
b. 2,3,6,7;
d. 1,4,6,7;
e. 2,3,6;
• Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF algebrică este 10001010 este:
a. –10;
b. 118;
c. 138;
d. –118;
e. –138;
a. 2,3,4,5,6;
b. toate;
d. 1,3,4;
e. 2,4,5,6;
• Constantele obiect sunt:
a. şiruri de zero sau mai multe caractere, delimitate prin ghilimele;
b. secvenţe text care pot fi proiectate şi realizate independent;
c. variabile iniţializate la declarare, pentru care se rezervă memorie la compilare, dar conţinutul lor nu poate fi modificat pe
parcursul execuţiei programului;
d. literali cărora li se asociază identificatori;
e. mulţimi finite de elemente omogene;

a. 2,3,4,5,6;
b. toate;
d. 1,3,4;
e. 2,4,5,6;
[14:35, 13.01.2021] Alexandra An2 Ase: Secvența în limbajul C următoare: for (i=0; i<m; i++) z[i]=x[i]; k=m; for (j=0; j<n;
j++) {i=0; while (i<m && y[j]!=x[i]) i++; if (i==m) z[k++]=y[j]; } realizează:
b. interclasarea a două mulțimi;
a. 2,3,4,5,6;
b. toate;
d. 1,3,4;
e. 2,4,5,6;

a. –118;
b. 138;
c. –138;
d. –10;
e. 118;
a. 2,3,4,5,6;
b. toate;
d. 1,3,4;
e. 2,4,5,6;
• Numărul real, în zecimal, a cărui reprezentare internă în binar este 1111011,01 este:
a. –123,25;
b. 123,5;
c. 123,25;
d. –59,2;
e. 59,2;
• Secvența în limbajul C următoare: for (i = 0; i < m; i++) {y[i]=0; for (j=0;j<n;j++) y[i]=y[i]+a[i][j]*x[j]; } realizează:

e. suma elementelor pe fiecare linie dintr-o matrice;
• Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF aritmetică este 10001010 este:
a. –118;
b. 138;
c. –10;
d. 118;
e. –138;
• Fie o matrice A(m,m). Să se stabilească ce calculează secvenţa următoare: p=a[0][1]; for(i=0; i<m-1; i++) for
(j=i+1; j<m; j++) if (a[i][j]>p) p=a[i][j];
a. maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);
c. minimul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);
e. maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (exclusiv diagonala);
• Fie o matrice A(m,n). Să se stabilească ce realizează secvenţa următoare: p=0; for (i=0; i<m; i++) {j=1; while ((j<n)
&& (a[i][j] == a[i][0])) j++; if (j==n) x[p++]=i;}
a. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele constante;
b. determină toate coloanele care au elemente diferite de primul element;
c. determină liniile dintr-o matrice care au elementele constante;
d. determină elementele din matrice egale cu o valoare dată;
a. 2,3,6;
b. 2,3,6,7;
c. 1,4,6,7;
e. 2,3,5,7;
• Secvența în limbajul C următoare: k=0; for (i=0; i<m; i++) {j=0; while (j<n && x[i]!=y[j]) j++; if (j==n) z[k++]=x[i];}
realizează:
d. interclasarea a două mulțimi;
&& (a[i][j] == a[i][0])) j++; if (j==n) x[p++]=i;}
a. determină toate coloanele care au elemente diferite de primul element;
e. determină liniile dintr-o matrice care au elementele constante;
&& (a[i][j] == a[i][0])) j++; if (j==n) x[p++]=i;}
a. determină elementele din matrice egale cu o valoare dată;
b. determină liniile dintr-o matrice care au elementele constante;
d. determină toate coloanele care au elemente diferite de primul element;
• Secvența în limbajul C următoare: for (i=0; i<m; i++) z[i]=x[i]; k=m; for (j=0; j<n; j++) {i=0; while (i<m &&
y[j]!=x[i]) i++; if (i==m) z[k++]=y[j]; } realizează:
a. reuniunea a două mulțimi;
b. diferența (X-Y) a două mulțimi;
e. interclasarea a două mulțimi;
• Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalentă cu: 1) BLOCK(s,WHILE-DO(c,s)); 2) IF-THEN(!c,WHILE-DO(c,s)); 3) IF-

THEN(c,WHILE-DO(!c,s)); 4) BLOCK(s,IF-THEN(!c,WHILE-DO(!c,s)); 5) WHILE-DO(!c,s); 6) BLOCK(s,WHILE-DO(!c,s));
a. 4,6;
b. 1,6
c. 2;
d. 3;
e. 1;
• Secvența în limbajul C următoare: k=0; for (i=0; i<m; i++) {j=0; while (j<n && x[i]!=y[j]) j++; if (j==n) z[k++]=x[i];}
realizează:
a. diferența (X-Y) a două mulțimi;
e. interclasarea a două mulțimi;
• Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF aritmetică este 10001010 este:
a. 118;
b. –10;
c. –118;
d. 138;
e. –138;
a. verificarea că un vector are elemente constante;
b. sortarea unui vector prin metoda inserției;
c. sortarea unui vector prin metoda selecției;
d. numărarea elementelor duble dintr-un vector;
e. transformarea unui șir de numere într-o mulțime;
&& (a[i][j] == a[i][0])) j++; if (j==n) x[p++]=i;}
a. determină liniile dintr-o matrice care au elementele constante;
c. determină toate coloanele care au elemente diferite de primul element;
e. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele constante;
• Fie o matrice A(m,m). Să se stabilească ce calculează secvenţa următoare: p=a[0][1]; for(i=0; i<m-1; i++) for
(j=i+1; j<m; j++) if (a[i][j]>p) p=a[i][j];
a. maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (exclusiv diagonala);
c. maximul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);
e. minimul din triunghiul de deasupra diagonalei principale (inclusiv diagonala);

b. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
c. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict descrescătoare;
d. determină coloanele dintr-o matrice care au elementele în ordine aleatoare;
e. determină liniile dintr-o matrice care au elementele în ordine strict crescătoare;
e. înmulțirea la dreapta a unei matrice cu un vector;
b. înmulțirea la dreapta a unei matrice cu un vector;
c. înmulțirea a doi vectori;
a. –59,2;
b. 123,25;
c. 59,2;
d. 123,5;
e. –123,25;
a. –59,2;
b. 123,25;
c. 59,2;
d. 123,5;
e. –123,25;
a. 118;
b. 138;
c. –118;
d. –138;
e. –10;
fNumarul real in zecimal, a carui reprezentare interna in binary este 1110001,011 este:
d)113,375
Care din urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector
c)1,2,3,5
Reprezentarea prin pseudocod estw permisa numai pentru structurile :

a)1, 2,3,4,5 si 6 (toate)
Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(Vi<=Vs,s) este:

a)[(vf-vi)/vr]+1;
Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:

d)BLOCK(s,IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s));
Codul ASCII ale cifrelor 0 si 9 apartin intervalului:

c) 32-127
Functia de rang al unui element a(I, j, k) dintr-un masiv tridimensional a m+n+p, memorat
lexicographic este:
b)k+n(j-1+p(i-1));

omogena cu acces secvential

e)1,3,4 si 5.

d)Inserarea se face la baza listei, iar stergerea si citirea se fac la capul listei
Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rand impar dintr-un vector:

S=0 for(i=1;i<=n;i++)
if(i%2!=0)
s=s+v[i]
Numarul zecimal a carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:

143
Functia de rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice An,m memorata lexicografic e data
de relatia:
a)m*(i-1)+j
Structura WHILE-DO(c,s) este echivalenta cu:

e) DO-UNTIL(IF-THEN(c,s),c)
O data este definita de urmatoarii parametri:
Identificator, valoare si atribute.
Deplasarea campului ck de lungime lk dintr-un articol este data de relatia

D(Ck)=D(Ck-1)+lk-1
Un algoritm iterative este

d) un process repetitive prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare

Virgule fixa algebrica
In operatia de atribuire (v=e) e poate fi:

Variabila simpla, element de masiv, expresie aritmetica si expresie logica
Stiva este o lista la care:

Inserarea stergerea si citirea se fac la capul listei
O data reprezentata VF algebrica pe 2O are valoarea minima

-2^15
Secventa for(i=0;i<n-1;i++) (z=x(i);p=1; for(j=i+1;j<n;j++) if(x[j]<z) (z=x[j];p=j;) a=x[i]; x[i]=z

x[p]=z; realizeaza:
Sortarea unui vector prin metoda selectiei

O colectie de date pe care s-a defininit un mecoanism de selectare a componentelor
Urmatoarele secvente descriu algoritmi masivi:

d) 3 si 5
Numarul zecimal a carui reprezentare interna in VF algebrica este 10001111 este

143
Functia de rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice An,m memorata invers lexicografic e
data de relatia
c)m*(j-1)+i
Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalenta cu:

BLOCK(v=vi; IF-THEN(v<=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v+vr),v>vf)));
Codurile ASCII grafice apartin intervalului:

e) 128- 155
Blocurile dintr-o subschema logica sunt etichetate cu una din informatiile:

START,citire, scriere,expresie logica,expresie rationala,atribuire, STOP
Teorema de structura stabileste

Oricare schema logica este  cu o schema logica structurata
Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai

Toate
Reprezentarea prin arbori este permisa numai pentru structurile:

Toate
Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu

BLOCK(s,IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s)));
Masivul ester o structura:

Omogena cu acces direct
O data reprezentata VF algebrica pe 2o are val maxima:

2^15-1
Codurile ASCII de control apartin intervalului

0-31
Care din urmatoarele secvente nu realizeaza suma a n elemente ale unui vector
d) s=0; i=n-1; while(i>0) {s+=x[i];i--};
Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile:
1.BLOCK;2.IF-THEN-ELSE,3.CASE-OF,4.WHILE-DO,5.DO-UNTIL,6.DO-FOR
a. 1,2,3,4,5 si 6
b. 1,2,3,4 si 5
c. 2,3,4,5 si 6
d. 1,2 si 4
e. 1,2 si 5
Fie o matrice Anxm. Sa se stabileasca ce realizeaza secventa urmatoare: g=0; for(i=0;

i<n-1;i++) for(j=i+1; j<n,j++) if (a[i][j]!=0) g=1
a. Verifica daca matricea e nula
b. Verifica daca matricea este triunghiulara superior
c. Verifica daca matricea are numai elemente diferite de zero
d. Verifica daca matricea este triunghiulara inferior
e. Verifica daca triunghiul superior format de cele doua diagonale sunt elemente
diferite de zero
Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata invers lexicografic
este data de relatia:
a. M*(i-1)+j
b. N*(i-1)+j
c. M*(j-1)+i
d. N*(j-1)+i
e. N*m(i-1)+j
Metoda dublarii codurilor:

1) se foloseste la structurarea alternativelor sau repetitivelor;
2)conta in dublarea, ori de cate ori este nevoie, a unui cod(a unei actiuni sau conditii),
astfel incat sa se obtina numai structuri fundamentale;
3) se foloseste numai pentru structurarea alternativelor;
4) se introduce o variabila booleana
5) se foloseste numai pentru structurarea repetitivelor
a. 2,3
b. 2,4,5
c. 2,3,4
d. 1,2,4
e. 1,2
Codurile ASCII grafice sunt:

a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
Un operand poate fi una din urmatoarele constructii:
1) o constanta simbolica
2)un literal
3) o variabila simpla
4) numele unui masiv
5)numele unui tip de data
6) numele unei functii
7)referire a unui element de masiv
8) referirea unui camp de articol
9) apelul unei functii
10)o expresie
a. 3,5,7,8,10
b. 1,2,3,5,7,8
c. 1,2,3,4,5,6,7,8,10
d. Toate
e. 1,2,3,4,5,7,8,9
In operatia de atribuire( v=e), e poate fi: 1.variabila simpla, 2. Element de masiv,

3.expresie aritmetica, 4. Expresie relationala, 5. Expresie logica
a) Toate
b) 1,2,3 si 4
c) 1,2 si 4
d) 1,3 si 5
e) 1,2,3 si 5
Operatia de citire desemneaza:

a. Preluarea datelor de la tastatura
b. Preluarea datelor de pe suporti magnetici
c. Transferul datelor intre zone de memorie principala
d. Transferul datelor de pe suporti externi in memoria principala
e. Transferul datelor in buffer

a. complementara
b. omogena cu acces secvential
c. omogena cu acces direct
d. eterogena cu acces secvential
e. eterogena cu acces direct
Codurile ASCII ale caracterelor direct afisabile apartin intervalului:

a. 0-31
b. 0-32
c. 32-127
d. 32-128
e. 128-255
Un algoritm iterativ este:
a. Un algoritm care se autoapeleaza
b. Un proces repetitiv static
c. Un proces repetitiv dinamic
d. Un proces repetitiv prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei
anterioare
e. Un proces alternativ prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei
anterioare
O data reprezentata VF algebrica pe 2o are valoarea minima:

a. -216
b. -215
c. -216+1
d. -215 +1
e. 0
Structurile privilegiate sunt: 1.BLOCK(s1,s2),2.IF-THEN-ELSE(c,s1,s2),3.IF-THEN(c,s),

a. 1,2,3,4,5,6,7
b. 1,2,3,5,6
c. 1,2,5,6,7
d. 1,2,5
e. 1,2,6
Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice An,m memorata lexicografic este
data de relatia:
a. M*(i-1)+j
b. N*(i-1)+j
c. M*(j-1)+i
d. N*(j-1)+i
e. N*m(i-1)+j
Numarul de iteratii intr-o structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) se determina dupa relatia

a. |vf-vi|/vr+1
b. |(vf-vi)/vr|+1
c. [vf-vi/vr]+1
d. [|vf-vi|/vr]+1
e. [|vi-vf\/vr]+1
Constantele simbolice sunt:
a. Secventele text care pot fi proiectate si realizate independent
b. Siruri de zero sau mai multe caractere, delimitate prin ghilimele
c. Variabile initializate la declarare, pentru care se rezerva memorie, dar continutul
lor nu poate fi modificat pe parcursul executiei programului
d. Multimi finite de elemente omogene
e. Literari carora li se asociaza identificatori
Conceptele principale cristalizate in domeniul programarii structurate sunt:

1) proiectarea top-down;
2) proiectarea modulara;
3)proiectarea structurata;
4) proiectarea distribuita;
5) proiectarea orientata obiect
a. 1,3
b. 2,3
c. toate
d. 1,2,3
e. 1,3,4,5
O data reprezentata VF aritmetica pe 2o are valoarea maxima:

a. 2^16
b. 2^15
c. 2^16-1
d. 2^15-1
e. 0

a. O colectie de date pe care s-a definit un mecanism de selectare a componentelor
b. O colectie de date la care o componenta este independenta de celelalte
c. O colectie de date compusa din subcolectii de acelasi tip
d. O colectie de date compusa din subcolectii de tipuri diferite
e. O colectie recursiva de date
Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(vi<=vf,s) este :

a. [(vf-vi)/vr]+1
b. 0
c. Nedeterminat
d. [vi-vf]+1
e. 1
Specificati care va fi valoarea variabilei c, dupa realizarea urmatoarei secvente: int

a=8,b=10,c; c=(a>b)?a:b
a. 8
b. 1
c. 0
d. Niciuna din valorile mentionate
e. 10
Se numeste schema logica un graf orientat in care: 1) exista un singur bloc START 2)
orice arc este etichetat cu una din urmatoarele informatii: START sau STOP; o citire sau
o scriere; o atribuire; un predicat, in caare caz extremitatea initiala a arcului este
extremitatea initiala a unui bloc de ramificatie 3)orice arc face parte din cel putin un drum
care incepe in blocul START si se termina in blocul STOP 4) exista un singur bloc STOP
5) exista un singur blovc START si mai multe blocuri STOP
a. Toate
b. 1,2,4
c. 2,3
d. 2,3,5
e. 1,2,3,4
Numarul real, in zecimal, a carui reprezentare interna in binar este 1110001,011 este:
a. -49,2
b. 49,3
c. 113,3
d. 113,375
e. -113,375
Codurile ASCII ale cifrelor de la 0 la 9 apartin intervalului :

a. 0-31
b. 0-32
c. 32-127
d. 32-128
e. 128-255
Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai:1.IF-THEN-ELSE(c,ɸ,ɸ), 2.IF-

THEN(c,ɸ), 3. BLOCK(ɸ), 4.WHILE-DO(c,ɸ), 5. DO-UNTIL(ɸ,c), 6. DO-
FOR(v,vi,vf,vr,ɸ)
a. Toate
b. Niciuna
c. 1,2,3,4 si 5
d. 1,2 si 4
e. 1,2 si 5
Fazele dezvoltarii programelor sunt: 1.editare, 2. Verificare sintaxa, 3.compilare, 4.

Editare legaturi, 5. Lansare in executie, 6. Testare
a. toate
b. 1,2,3,4 si 5
c. 1,3,4,5 si 6
d. 1,2,3 si 4
e. 1,3,4, si 5
Reprezentarea prin arbori este permisa numai prin structurile
1. BLOCK
2. IF-THEN-ELSE
3. CASE-OF
4. WHILE-DO
5. DO-UNTIL
6. DO-FOR
a. TOATE
b. 1,2,3,4 si 5
c. 2,3,4,5 si 6
d. 1,2 si 4
e. 1,2 si 5
Codurile ASCII de control apartin intervalului:

a. 0-31
b. 0-32
c. 32-127
d. 32-128
e. 128-255

1.editarea
3.compilare
4.editare legaturi
6.testare
a. Toate
b. 1,2,3,4 si 5
c. 1,3,4,5 si 6
d. 1,2,3 si 4
e. 1,3,4 si 5
Care dintre urmatoarele secvente nu realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
a. S=0; for(i=0,i<n;i++) s+=x[i]
b. S=0; for(i=n-1; i>=0;i--) s+=x[i]
c. S=0; i=0;while(i<n) {s+=x[i]; i++}
d. S=0;i=n-1; while(i>0) {s+=x[i]; i--}
e. S=0;i=0; do{ s+=x[i]; i++} while(i<n);

Numarul in zecimal al carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:

a) 143
b) -15
c) 103
d) -103
e) 25
6. O data este definita de urmatorii parametrii: 1. Identificator, 2. Consistenta, 3. Valoare,

4. Atribute, 5. Semnificatie, 6. Paradigma
a) Toti
b) 1,3,4 si 5
c) 1,2,3,4 si 6
d) 1,3,5 si 6
e) 1,3 si 4

d) Cod invers
e) Cod complementar
In operatia de atribuire( v=e), e poate fi: 1.variabila simpla, 2. Element de masiv,

3.expresie aritmetica, 4. Expresie relationala, 5. Expresie logica
a) Toate
b) 1,2,3 si 4
c) 1,2 si 4
d) 1,3 si 5
e) 1,2,3 si 5
Secventa: for(i=0:i<n-1;i++)
{z=x[i]; p=i; for(j=i+1; j<n; j++)
if(x[j]<n) (z=x[j]; p=j;) }
a. Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei primei aparitii
b. Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei ultimei aparitii
c. Sortarea unui vector prin metoda bulelor
d. Sortarea unui vector prin metoda selectiei
e. Cautarea unei valori date dintr-un vector

a. O colectie de date pe care s-a definit un mecanism de selectare a componentelor
b. O colectie de date la care o componenta este independenta de celelalte
c. O colectie de date compusa din subcolectii de acelasi tip
d. O colectie de date compusa din subcolectii de tipuri diferite
e. O colectie recursiva de date
Iterativitatea este:
a) un proces prin care rezultatul este obţinut ca urmare a execuţiei repetate a unui set
de
operaţii, de fiecare dată cu aceleaşi valori de intrare;
b) un proces repetitiv static;
c) un proces repetitiv dinamic;
d) un proces repetitiv prin care valoarea unei variabile se determină pe baza unei valori
anterioare;
e) un proces prin care rezultatul este obţinut ca urmare a execuţiei repetate a unui set
de
operaţii, de fiecare dată cu alte valori de intrare.
3. Recursivitatea este:
a) un algoritm care apelează un alt algoritm;
b) un proces repetitiv static;
c) un proces repetitiv dinamic;
d) un proces iterativ prin care valoarea unei variabile se determină pe baza a cel puţin
uneia
dintre valorile ei anterioare;
e) un proces alternativ prin care valoarea unei variabile se determină pe baza a cel puţin
uneia
4. Asociaţi fiecărui punct una dintre caracteristicile principale ale unui algoritm:
a) algoritmul trebuie să prevadă modul de soluţionare a tuturor situaţiilor care pot apărea
în
rezolvarea problemei respective, într-o manieră fără ambiguităţi sau neclarităţi; claritate
b) un algoritm nu trebuie conceput pentru o problemă particulară, ci pentru o clasă
generală de
probleme; generalitate
c) operaţiile trebuie astfel concepute încât algoritmul să se termine într-un număr finit de
paşi,
cunoscut sau necunoscut. Finitudine
Blocurile dintr-o schemă logică sunt etichetate cu una din informaţiile:

a) START;
b) citire;
c) scriere;
d) expresie logică;
e) sir de caractere;
f) atribuire;
g) salt necondiţionat;
h) STOP
abcf
2. Se numeşte schemă logică un graf orientat în care:

a) Există un singur bloc START şi un singur bloc STOP;
b) Orice arc este etichetat cu una din următoarele informaţii: START sau STOP; o citire
sau o scriere;
o atribuire; un predicat, în care caz extremitatea iniţială a arcului este extremitatea
iniţială a unui
bloc de ramificaţie;
c) Există unul sau mai multe blocuri de START şi STOP;
d) Orice arc face parte din cel puţin un drum care începe cu blocul START şi se termină
cu blocul
STOP.
e) Orice arc reprezintă o subschemă logică structurată.
abd
3. Schema logică structurată (s.l.s.) se defineşte astfel:

a) Blocurile START, STOP, de intrare/ieşire şi de atribuire sunt scheme logice
structurate;
b) Subscheme: structură secvenţială, structura alternativă IF-THEN-ELSE, structura
repetitivă
WHILE-DO – sunt subcheme logice structurate
c) Numai subschemele: structură secvenţială, structura alternativă IF-THEN-ELSE - sunt
subcheme logice structurate
d) Orice s.l.s. se obţine plecând de la (a) şi aplicând de un număr finit de ori regulile (b)
e) Orice s.l.s. se obţine plecând de la (a) şi aplicând de un număr finit de ori regulile (c)
abd
Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional am*n*p, memorat
invers lexicografic este:
a. I+m(j-1+n(k-1))
b. J+m(k-1+n(i-1))
c. K+n(i-1+p(j-1))
d. I+n(k-1+p(j-1))
e. J+p(i-1+m(k-1))
Deplasarea campului ck, de lungime lk, dintr-un articol este data de relatia:
a) D(ck)=D(ck-1)+lk-1
b) ∑D(ck)=D(ck)
c) D(ck)=D(c1)+(k-1)*lk
d) D(ck)=(k-1)*lk
e) ∑lk
Care dintre urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
1.s=0, for (i=o;i<n;i++) s+=x[i]
2.s=0, for(i=n-1; i>0;i--) s+=x[i]
3.s=0;i=0;while(i<n) (s+=x[i]; i++)
4.s=0; i=n-1; while (i>0) (s+=x[i]; i--)
a. 1,2,4 ,5
b. 1,3,4,5
c. 1,2,3,5
d. 2,3,4,5
e. 1,2,3,4
Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rang impar dintr-un vector:

1. s=0; i=0; while (i<n) {s+=x[i]; i+=2;
2. s=0; i=n-1; while(i>=0) {s+=x[i]; i-+2;
3. int n; s=0; for(i=0; i<(n/2); i++} s=s+x[2*i];
4. int n; s=0; for(i=0; i<((n/2)+1); i++) s=s+x[2*i]
a) 1
b) 1 si 3
c) 1 si 4
d) 1, 2 si 3
e) Toate
Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional am*n*p, memorat
lexicografic, este:
a. i+p(j-1+m(k-1))
b. k+n(j-1+p(i-1))
c. k+n(i-1+p(j-1))
d. i+n(k-1+p(j-1))
e. j+p(i-1+m(k-1))
Urmatoarele secvente descriu algoritmi recursivi:

1. s=0; for(i=n-1; i>0; i--) n+=n[i];
2. for(i=0; i<n; i++) y[i]=x[i];
3. nr=0; i=0; while(i<n) {if (x[i]=0 nr=1; i++;}
4. for(i=0; i<n; i++) z[i]=x[i]+y[i];
5. i=0; z=0; do {z+=x[i]*y[i]; i++} while(i<n)
6. n=1; for(i=0; i<n; i++) z*=1;
a) toate
b) 1,3,5,6
c) 2,4,6
d)3, 5
e) niciunul
Secventa p=0; for(i=0;i<m;i++) {j=0; while((j<n)&&(x[i]!=y[j]))j++; if(j==n) z[p++]=x[i];}

realizeaza:
a. Operatia de intersectie dintre douamultimi
b. Toate aparitiile unei valori date intr-un vector
c. Operatia de reuniune a doua multimi
d. Diferenta dintre multimea y si multimea x (anume y-x)
e. Diferenta dintre multimea x si multimea y (anume x-y)
Secventa: for(i=0;i<n;i++) for(j=i+1;j++) if(x[i]==x[j]) {for(k=j;k<n-1;k++) x[k]=x[k+1]; n--;

j--;} realizeaza:
a. Sortarea elementelor unui vector
b. Duplicarea elementelor consecvente dintr-un vector
c. Eliminarea tuturor aparitiilor egale cu primul element din vector
d. Compactarea elementelor unui vector
e. Inversarea elementelor din vector

şi 4; d) 1,3 şi 4; e) 1,2,5 şi 6.
Raspuns: d)

Raspuns: d)
c)1,2,3,4,8 sau 10; d)1,2,3,5,6,7,8 sau 10; e)1,2,3,4,6,8,9 sau 10
Raspuns: b)
c)2,3,4,5 şi 6; d)1,2 şi 4; e)1,2 şi 5.
Raspuns: a)

Raspuns: e)

Raspuns: e)
1,2,5,6,7; d) 1,2,5; e) 1,2,6.
Raspuns: d)
Raspuns: a)

216-1; c) 215-1; d) 215; e) 216+1.
Raspuns: c)

10001111 este: a) 143; b) –15; c) –143; d) –113; e) 113.
Raspuns: A)

Raspuns: d)

Raspuns: a)
acces direct.
Raspuns: c)

acces direct.
Raspuns: e)

Raspuns: b)

1,2,3,4 şi 5; c) 1,3,4,5 şi 6; d) 1,2,3 şi 4; e) 1,3,4 şi 5.
Raspuns: e)

char v1[10*(10+10)]; char m[10][10];

Raspuns: d)
Raspuns: d)

5,6,7 şi 8; e) toate.
Raspuns: e)
Raspuns: b)
1.Coada este o lista la care:

2.Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rang impar dintr-un vector:
a) 1
b) 1 si 3
c) 1 si 4
d) 1, 2 si 3
e) Toate
3.Numarul in zecimal al carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:
a) 143
b) -15
c) 103
d) -103
e) 25
4.Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata lexicografic este data de relatia:
a) M*(i-1)+j
b) N*(i-1)+j
c) M*(j-1)+i
d) N*(j-1)+i
e) N*m(i-1)+j
5.Structura WHILE-DO(c,s) este echivalenta cu :
a) DO-UNTIL(s,c)
b) BLOCK(s, DO-UNTIL(s,c))
c) IF-THEN(C,DO-UNTIL(s,c))
d) BLOCK(s,IF-THEN(c,s))
e) DO-UNTIL(IF-THEN(c,s),c) ???
6.O data este definita de urmatorii parametrii: 1. Identificator, 2. Consistenta, 3. Valoare, 4. Atribute, 5. Semnificatie, 6.
Paradigma
a) Toti
b) 1,3,4 si 5
c) 1,2,3,4 si 6
d) 1,3,5 si 6
e) 1,3 si 4
7.Deplasarea campului ck, de lungime lk, dintr-un articol este data de relatia:
a) D(ck)=d(ck-1)+lk-1
b) ∑D(ck)=D(ck)
c) D(ck)=D(c1)+(k-1)*lk
d) D(ck)=(k-1)*lk
e) ∑lk

d) N proces repetitiv prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
e) E un proces alternativ prin care caloarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
9.Un cod ASCII este reprezentat:

d) Cod invers
e) Cod complementar
10. In operatia de atribuire( v=e), e poate fi: 1.variabila simpla, 2. Element de masiv, 3.expresie aritmetica, 4. Expresie
relationala, 5. Expresie logica
a) Toate
b) 1,2,3 si 4
c) 1,2 si 4
d) 1,3 si 5
e) 1,2,3 si 5
11. Numarul real, in zecimal, a carui reprezentare interna in binar este 1110001,011 este:
a) -49,2
b) 49,3
c) 113,3
d) 113,375
e) -113,375
12. Care dintre urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
1.s=0, for (i=o;i<n;i++) s+=x[i]
2.s=0, for(i=n-1; i>0;i--) s+=x[i]
3.s=0;i=0;while(i<n) (s+=x[i]; i++)
4.s=0; i=n-1; while (i>0) (s+=x[i]; i--)
a) 1,2,4 ,5
b) 1,3,4,5
c) 1,2,3,5
d) 2,3,4,5
e) 1,2,3,4
13.Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile:1.BLOCK;2.IF-THEN-ELSE,3.CASE-OF,4.WHILE-

DO,5.DO-UNTIL,6.DO-FOR
a) 1,2,3,4,5 si 6
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
14. Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(vi<=vf,s) este :
a) [(vf-vi)/vr]+1
b) 0
c) Nedeterminat
d) [vi-vf]+1
e) 1
15. Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:
a) WHILE-DO(c,s)
b) BLOCK(s, WHILE-D(c,s))
c) IF-THEN(c, WHILE-DO(c,s))
d) BLOCK(s, IF-THEN(c, WHILE-DO(c,s))
16. Codurile ASCII ale cifrelor de la 0 la 9 apartin intervalului :
a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
17.Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai:1.IF-THEN-ELSE(c,ɸ,ɸ), 2.IF-THEN(c,ɸ), 3. BLOCK(ɸ),

4.WHILE-DO(c,ɸ), 5. DO-UNTIL(ɸ,c), 6. DO-FOR(v,vi,vf,vr,ɸ)
a) Toate
b) Niciuna
c) 1,2,3,4 si 5
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
18. Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional a m*n*p, memorat lexicografic, este:
a) i+p(j-1+m(k-1))
b) k+n(j-1+p(i-1))
c) k+n(i-1+p(j-1))
d) i+n(k-1+p(j-1))
e) j+p(i-1+m(k-1))
19.Lista este o structura:
a) complementara
b) omogena cu acces secvential
c) omogena cu acces direct (masiv)
d) eterogena cu acces secvential
e) eterogena cu acces direct (articol)
20.Fazele dezcvoltarii programelor sunt:
1.editare, 2. Verificare sintaxa, 3.compilare, 4. Editare legaturi, 5. Lansare in executie, 6. Testare
a) toate
b) 1,2,3,4 si 5
c) 1,3,4,5 si 6
d) 1,2,3 si 4
e) 1,3,4, si 5
21. Stiva este o lista la care :
a) Inserarea si stergerea se fac la capul listei si citirea se face la baza listei

b) Inserarea, stergerea si citirea se fac la capul listei
c) Inserarea, stergerea si ditirea se fac la baza listei
d) Inserarea se face la capul listei, iar stergerea si citirea se fac la baza listei
e) Inserarea si stergerea se fac la baza listei si citirea se face la capul listei
22.O data reprezentata vf ALGEBRICA PE 2o ARE VALOAREA MINIMA:
a) -216
b) -216+1
c) -218+1
d) -218
e) 0
23. Secventa: for(i=0:i<n-1;i++)
{z=x[i]; p=i; for(j=i+1; j<n; j++)
if(x[j]<n) (z=x[j]; p=j;) }
a) Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei primei aparitii

b) Minimul dintr-un vector cu retinerea pozitiei ultimei aparitii
c) Sortarea unui vector prin metoda bulelor
d) Sortarea unui vector prin metoda selectiei
e) Cautarea unei valori date dintr-un vector
24.Structura de date se defineste ca:
a) O colectie de date pe care s-a definit un mecanism de selectare a componentelor

b) O colectie de date la care o componenta este independenta de celelalte
c) O colectie de date compusa din subcolectii de acelasi tip
d) O colectie de date compusa din subcolectii de tipuri diferite
e) O colectie recursiva de date
25. Urmatoarele secvente descriu algoritmi recursivi:
1.s=0; for(i=n-1; i>0; i--) n+=n[i];
2.for(i=0; i<n; i++) y[i]=x[i];
3.nr=0; i=0; while(i<n) {if (x[i]=0
26.Numarul in zecimal a carui reprezentare interna in VF algebrica este 10001111 este:
a) 143
b) -15
c) -143
d) -113
e) 113
27. Functia rang pentru un element A(i,j) dintr-o matrice Am,n memorata invers lexicografic este data de relatia:
a) M*(i-1)+j
b) n*(i-1)+j
c) m*(j-1)+i
d) n*(j-1)+i
e) n*m*(i-1)+j
28. Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalenta cu :
a) BLOCK(v=vi, DO-UNTIL(BLOCK(v=v+vr,s),v>vf))
b) BLOCK(v=vf,DO-UNTIL(BLOCK9S,v=v-vr),v<=vi))
c) BLOCK(v=vi, IF-THEN()v<=vf, DO-UNTIL(BLOCK(s,v=v+vr),v>vf)))
d) BLOCK(v=vf,WHILE-DO(V>VI,block(c,v=v-vr)))
e) BLOCK(v=vi, WHILE-DO(v<vf, BLOCK(c,v=v+vr)))
29.Codurile ASCII grafice apartin intervalului:
a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
30.Structurile privilegiate sunt: 1.BLOCK(s1,s2),2.IF-THEN-ELSE(c,s1,s2),3.IF-THEN(c,s)
a) 1,2,3,4,5,6,7
b) 1,2,3,5,6
c) 1,2,5,6,7
d) 1,2,5
e) 1,2,6
31.Blocurile dintr-o subschema logica sunt etichetate cu una din informatiile :1.START,2.citire,3.scriere,4.expresie
aritmetica,5.expresie logica,6.expresie relationala,7.sir de caractere,8.atribuire,9.salt neconfitionat,10.STOP
a) Oricare
b) 1,2,3,5,6,8 sau 10
c) 1,2,3,4,8 sau 10
d) 1,2,3,5,6,7,8 sau 10
e) 1,2,3,4,6,8,9 sau 10
32.Teorema de structura stabileste ca:
a) Orice schema logica este echivalenta cu o schema logica structurata

b) Orice schema logica poate fi pusa sub unsa din formele:BLOCK(s1,s2);IF-THEN-ELSE(c,s1,s2); WHILE-DO(c,s)’
c) Corectitudinea unei scheme logice structurate se verifica prin examinarea fiecarui nod din arborescenta sa
d) O schema logica structurata poate fi descompusa in structurile privilegiate BLOCK, IF-THEN-ELSE si WHILE-DO
e) O schema logica structurata este formata numai din structuri fundamentale
33.Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai:
1.IF-THEN-ELSE(c,ɸ,ɸ), 2.IF-THEN(c,ɸ),3. BLOCK(ɸ), 4.WHILE-DO(c,ɸ), 5. DO-UNTIL(ɸ,c), 6. DO-FOR(v,vi,vf,vr,ɸ)
a) Toate
b) Niciuna
c) 1,2,3,4 si 5
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
34.Reprezentarea prin arbori este permisa numai prin structurile
1. BLOCK
2. IF-THEN-ELSE
3. CASE-OF
4. WHILE-DO
5. DO-UNTIL
6. DO-FOR
a) TOATE
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
35.Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:
a) WHILE-DO(c,s)
b) BLOCK(s,WHILE-DO(c.s))
c) IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s))
d) BLOCK(s,IF-THEN(c,WHILE-DO(c,s))
36.Masivul este o structura:
a) Recursiva
b) Omogena cu acces secvential
c) Omogena cu acces direct
d) Eterogena cu acces secvential
e) Eterogena cu acces direct (articolul)
37.O data reprezentata VF algebrica pe 2o are o valoare maxima :
a) 216
b) 216-1
c) 215-1
d) 215
e) 216+1
38.Codurile ASCII de control apartin intervalului:
a) 0-31
b) 0-32
c) 32-127
d) 32-128
e) 128-255
39.Fazele dezvoltarii programelor sunt:
1.editarea
3.compilare
4.editare legaturi
6.testare
a) Toate
b) 1,2,3,4 si 5
c) 1,3,4,5 si 6
d) 1,2,3 si 4
e) 1,3,4 si 5
40. Care dintre urmatoarele secvente nu realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
a) S=0; for(i=0,i<n;i++) s+=x[i]

b) S=0; for(i=n-1; i>=0;i--) s+=x[i]
c) S=0; i=0;while(i<n) {s+=x[i]; i++}
d) S=0;i=n-1; while(i>0) {s+=x[i]; i--}
e) S=0;i=0; do{ s+=x[i]; i++} while(i<n);
41.Numarul real in zecial, a carui reprezentare interna in binar este 1110001,011 este
a) -49,3
b) 49,3
c) 11,3
d) 113,375
e) -113,375
42.Care din urmatoarele secvente realizeaza suma a n elemente ale unui vector:
1.s=0; for(i=-;i<n;i++) s=+x[i]
2.s=0; for(i=n-1;i>=0;i--) s=+x[i]
3.s=0;i=0; while (i<n) {s+=x[i]; i++}
4.s=0; i=n-1; while(i>0) {s+=x[i]; i--}
5.s=0; i=0; do{ s+=x[i]; i++;} while (i<n);
a) 1,2,3,4,5 si 6
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
43.Reprezentarea prin pseudocod este permisa numai pentru structurile:1.BLOCK,2.IF-THEN-ELSE,3.CASE-OF,4.WHILE-

DO,5.DO-UNTIL,6.DO-FOR
a) 1,2,3,4,5 si 6
b) 1,2,3,4 si 5
c) 2,3,4,5 si 6
d) 1,2 si 4
e) 1,2 si 5
44.Numarul de iteratii intr-o structura while-do(vi<=vf,s) este:
a) [(vf-vi)/vr]+1
b) 0
c) Nedeterminat
d) [vi-vf]+1
e) 1
45.Functia rang al unui element a(i,j,k) dintr-un masiv tridimensional a m+n+p, memorat lexicografic, este:
a) i+p(j-1+m(k-1))
b) k+n(j-1+p(i-1))
c) k+n(i-1+p(j-1))
d) i+n(k-1+p(j-1))
e) j+p(i-1+m(k-1))
46. O data este definita de urmatorii parametrii:1.identificator,

2.consistenta,3.valoare,4.atribute,5.semnificatie,6.paradigma
a) toti
b) 1,3,4 si 5
c) 1,2,3,4 si 6
d) 1,3,5 si 6
e) 1,3 si 4

e) Un proces alternativ prin care valoarea unei variabile nu depinde de valorile ei anterioare
48. In operatia de atribuire (v=e), e poate fi 1.variabila simpla,2.element de masiv,3.expresie aritmetica,4.expresie

relationala,5.expresie logica,6.toate
a) Toate
b) 1,2,3 si 4
c) 1,2 si 4
d) 1,3 si 5
e) 1,2,3 si 5

Grile BPC 83 Pag

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Grile BPC 83 Pag

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

GRILE EXAMEN PROGRAMARE

CAPITOLUL 1: ALGORITMI SI SCHEME LOGICE

1. Caracteristicile oricărui algoritm sunt: 1. Generalitate; 2. Complementaritate; 3.

2. Un algoritm recursiv este: a) un algoritm care se autoapelează ; b) un proces repetitiv

5. Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalentă cu: a) BLOCK(v=vi,

6. Structura WHILE-DO(c,s) este echivalentă cu: a) DO-UNTIL(s, c); b)BLOCK(s,DOUNTIL(s,

CAPITOLUL 2: Organizarea internă a datelor

1. O dată reprezentată VF algebrică pe 2o are valoarea maximă: a) 216; b)

2. Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF algebrică este

3. Operaţia de scriere desemnează: a) afişarea datelor pe monitor; b) scrierea

4. Structura de date se defineşte ca: a) o colecţie de date pe care s-a definit

6. Articolul este o structură: a) dinamică; b) omogenă cu acces secvenţial; c)

7. Stiva este o listă la care: a) inserarea şi ştergerea se fac la capul listei şi

CAPITOLUL 3: Etapele rezolvării problemelor cu calculatorul

1. Într-o abordare schematică, enumeraţi etapele de realizare a sistemelor informatice.

CAPITOLUL 4: Caracteristicile limbajului C

1. Specificaţi cum va arăta secvenţa de cod următoare, după preprocesare: #define N 10

3. 5.Scrieţi secvenţele echivalente pentru următoarele exemple: y=x++; y=--x;

6. 8.Triunghiul de sub diagonala secundară (inclusiv diagonala) unei matrice pătrate se

Reprezentarea prin pseudocod estw permisa numai pentru structurile :

Numarul de iteratii intr-o structura WHILE-DO(Vi<=Vs,s) este:

Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu:

Codul ASCII ale cifrelor 0 si 9 apartin intervalului:

Lista este o structura:

Fazele dezvoltarii programelor sunt:

Coada este o lista la care:

Urmatoarele secvente realizeaza suma elementelor de rand impar dintr-un vector:

Numarul zecimal a carui reprezentare interna in VF aritmetica este 10001111 este:

Structura WHILE-DO(c,s) este echivalenta cu:

Deplasarea campului ck de lungime lk dintr-un articol este data de relatia

Un algoritm iterative este

Un cod ASCII este reprezentat:

In operatia de atribuire (v=e) e poate fi:

Stiva este o lista la care:

O data reprezentata VF algebrica pe 2O are valoarea minima

Secventa for(i=0;i<n-1;i++) (z=x(i);p=1; for(j=i+1;j<n;j++) if(x[j]<z) (z=x[j];p=j;) a=x[i];

Structura de date se defineste ca:

Urmatoarele secvente descriu algoritmi masivi:

Numarul zecimal a carui reprezentare interna in VF algebrica este 10001111 este

Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalenta cu:

Codurile ASCII grafice apartin intervalului:

Teorema de structura stabileste

Dintre secventele urmatoare sunt corecte numai

Reprezentarea prin arbori este permisa numai pentru structurile:

Structura DO-UNTIL(s,c) este echivalenta cu

Masivul ester o structura:

O data reprezentata VF algebrica pe 2o are val maxima:

Codurile ASCII de control apartin intervalului

CAPITOLUL 1: ALGORITMI SI SCHEME LOGICE

1. Caracteristicile oricărui algoritm sunt: 1. Generalitate; 2. Complementaritate; 3.

2. Un algoritm recursiv este: a) un algoritm care se autoapelează ; b) un proces repetitiv

5. Structura DO-FOR(v,vi,vf,vr,s) este echivalentă cu: a) BLOCK(v=vi,

6. Structura WHILE-DO(c,s) este echivalentă cu: a) DO-UNTIL(s, c); b)BLOCK(s,DOUNTIL(s,

CAPITOLUL 2: Organizarea internă a datelor

1. O dată reprezentată VF algebrică pe 2o are valoarea maximă: a) 216; b)

2. Numărul în zecimal a cărui reprezentare internă în VF algebrică este

3. Operaţia de scriere desemnează: a) afişarea datelor pe monitor; b) scrierea

4. Structura de date se defineşte ca: a) o colecţie de date pe care s-a definit

7. Stiva este o listă la care: a) inserarea şi ştergerea se fac la capul listei şi

CAPITOLUL 3: Etapele rezolvării problemelor cu calculatorul

1. Într-o abordare schematică, enumeraţi etapele de realizare a sistemelor informatice.

CAPITOLUL 4: Caracteristicile limbajului C

1. Specificaţi cum va arăta secvenţa de cod următoare, după preprocesare: #define N 10