Church of God Minutes in Romanian 2000

Statutul de Organizare al Bisericii Penticostale - Church of God 1
______________________________________________________________________________________
CUPRINS
Mărturisirea de credinţă……………………………………………………………………..… p.3
Angajamente Doctrinare…………………………………………………………………….… p.4
Angajamente Etice……………………………………………………………………….….… p.9
Exemple spirituale……………………………………………………………………... p.9
Puritatea moralã………………………………………………………………………... p.10
Integritatea Personalã…………………………………………………………………... p.11
Responsabilitatea familialã…………………………………………………………….. p.11
Comportare moderatã………………………………………………………………….. p.12
Înfãţişarea modestã…………………………………………………………………….. p.13
Obligaţii sociale…………………………………………………………………….….. p.13
Organizarea Bisericii Locale……………………………………………………………….. p.14

Biserica localã în relaţie cu celelalte Biserici………………………………………..... p.14
Membrii Bisericii…………………………………………………………………….... p.14
Primirea membrilor…………………………………………………………………….. p.14
Drepturi depline de membru înseamnã…………………………………………..…….. p.15
Datorii de membru…………………………………………………………….……….. p.15
Respectul reciproc………………………………………………………………..…….. p.16
Transferul de membrii………………………………………………………………….. p.16
Disciplina Bisericii………………………………………………………….………….. p.16
Reprimirea membrilor excluşi………………………………………………………….. p.17
Retragerea calităţii de membru…………………………………………………………. p.17
Organizarea de noi Biserici. …………………………………………………………….. p.17
Încadrarea de noi Biserici în cadrul Bisericii „Church of God“…………………………..p.18

Neînţelegeri între membrii Bisericii………………………….………………………….. p.18
Neînţelegeri dintre Pastor şi Bisericã…………………………………………………….. p.18
Procedeul folosit când unul din membrii Bisericii este acuzat……………………………p.19
Învinuiri faţã de un lucrãtor spiritual…………………………………………………….. p.20
Comitetul Bisericii……………………………………………………………………….p.20
Secretarul Bisericii………………………………………………………………………. p.22
Casierul Bisericii………………………………………………………………..……….. p.22
Consfãtuirile Bisericii………………………………………………………..…….…….. p.23
Dirijorii şi liderii diferitelor grupe……………………………………………………….. p.23
Patrimoniul Bisericii…………………………………………………………..………….. p.24
Liderii Bisericii………………………………………………………………………………... p.25

Slujbele spirituale în Biserică.………………………………………………………….. p.25
Drepturi şi datorii generale ale lucrătorilor…………………………………………….. p.25
Pastorul………………………………………………………………………………….. p.26
Presbiterul……………………………………………………………………………….. p.27
______________________________________________________________________________________
Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

2 Statutul de Organizare al Bisericii Penticostale - Church of God
______________________________________________________________________________________
Diaconul…………………………………………………………………….………….. p.28
Conducãtorul de adunare……………………………………………………………….. p.29
Cum se fac propuneri pentru ordinare………………………………………………….. p.30
Lucrãtorii vinovaţi……………………………………………………………..……….. p.31
Motive pentru care se ridicã certificatul de lucrãtor…………………………..……….. p.31
Lucrãtorii cãzuţi în pãcatul desfrâului………………………………………………….. p.32
Neînţelegeri între un lucrãtor şi cei peste el în Domnul…………………….………….. p.32
Biserica Naţionalã…………………………………………………………………………….. p.33

Adunarea Generalã Naţionalã (Consiliul Bisericesc) ………………………………….. p.33
Consiliul Pastoral Naţional………………………………………………….………….. p.33
Comitetul Executiv Naţional………………………………………………..………….. p.33
Preşedintele Naţional (General Overseer) ……………………………………………... p.34
Vicepreşedinte Naţional………………………………………………….…………….. p.35
Secretarul General Naţional…………………………………………………………….. p.35
Casierul Naţional……………………………………………………………………….. p.35
Departamentul şcolii duminicale şi a tineretului……………………………………….. p.36
Lucrarea surorilor……………………………………………………………………….. p.36
Literatura creştinã……………………………………………………………………….. p.36
Seminarul Biblic……………………………………………………………..………….. p.37
Organizarea Internaţionalã……………………………………………………………………p.38
Biserica Penticostalã „Church of God“………………………………..……………….. p.38
Numele Bisericii………………………………………………………….…………….. p.38
Învãţãturile Bisericii…………………………………………………………………….. p.38
Felul de organizare………………………………………………………………..…….. p.38
Relaţia cu statul………………………………………………………………………….. p.38
Biserica localã în relaţie cu cea Internaţioanlã………………………………………….. p.38

Încorporarea de noi Bisericii…………………………………………………………….. p.38
Structura financiarã………………………………………………………………..…….. p.38
Adunarea Generalã Internaţioanlã a Bisericii Penticostale………….………………….. p.38
Consiliul Bisericesc Internaţional……………………………………………………….. p.39
Comitetul Executiv General Internaţional……………………………………………….. p.40
Preşedintele Bisericii Internaţionale ………………………………………………...….. p.40

Vicepreşedinte………………………………………………………………….……….. p.41
Secretarul General……………………………………………………………………….. p.41
Departamentul de misiune Internaţioanlă……………………………………………….. p.41
Directorul Departamentului Internaţional de Misiune……………………….………….. p.42
Asistentul Directorului Departamentului de Misiune……………………….……….….. p.42
Departamentul şcolii duminicale şi a tineretului……………………….……………….. p.42
Directorul departamentului şcolii duminicale şi a tineretului……………………….….. p.42
Asistentul Directorului şcolii duminicale şi a tineretului……………………….………. p.43
______________________________________________________________________________________

Statutul de Organizare al Bisericii Penticostale - Church of God
3
______________________________________________________________________________________
Marturisirea de Credinta
Noi credem:
1.In ispiratia verbala a Bibliei.
2.In existenta vesnica a lui Dumnezeu în trei persoane; anume, Tatal, Fiul si Duhul Sfânt.
3. Ca Isus Cristos e singurul Fiu al Tatalui, zamislit prin Duhul Sfânt, si nascut prin fecioara
Maria. Ca Isus a fost crucificat, îngropat, si ca a înviat din morti. Ca El s-a înaltat la cer si astazi
este la dreapta Tatalui ca Mijlocitor.
4. Toti oamenii au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu si ca pocainta e poruncita de
Dumnezeu pentru toti si ca este necesara iertarea de pacate.
5. Marturisirea, regenerarea si nasterea din nou sunt primite prin credinta în sângele lui Isus
Cristos.
6. Sfintirea în urma nasterii din nou, prin credinta în sângele lui Cristos; prin Cuvânt, si prin
lucrarea Duhului Sfânt.
7. Sfintenia este cerinta lui Dumnezeu sa fie standardul de viata a poporului Sau.
8. In botezul cu Duhul Sfânt ca urmare a curatirii inimii.
9. In vorbirea în alte limbi ca semn al botezului cu Duhul Sfânt.
10. In botezul în apa prin scufundare, si toti care se pocaiesc trebuie sa fie botezati în numele
Tatalui, al Fiului, si al Duhului Sfânt.
11. Vindecarea divina este aprovizionata în jertfa Domnului Isus.
12. Cina Domnului si spalarea picioarelor sfintilor.
13. In a doua venire premilenara a lui Isus.

Mai întâi, vor învia cei morti neprihaniti în Cristos si rapirea lor împreuna cu cei sfinti gasiti
în viata la El în vazduh.
Apoi, vor împarati împreuna cu Cristos pe pamânt o mie de ani.
14. In învierea trupeasca a tuturor oamenilor la viata vesnica pentru cei neprihaniti, si o
pedeapsa vesnica pentru cei pacatosi.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Angajamente Doctrinare
1. Pocainta - Marcu 1:15; Luca 13:3; Fapte 3:19.

Pocainta este schimbarea gândirii, a scopului si a pozitiei în bine fata de Dumnezeu. Este o
porunca divina si înseamna întoarcerea la Dumnezeu de pe caile ratacitoare a firii umane, cainta
pentru viata traita în pacat si recunostinta fata de Dumnezeu.
O pocainta sincera marturiseste si paraseste pacatul - Marcu 1:15; Isaia 1:16-19; Tit 2:11-13;
Fapte 2:38.
Pocainta transforma întreaga personalitate si schimbarea trebuie sa aiba loc în: 1. Gândire -
Luca 15:17; 2. Sentimente - 2 Cor. 7:10; 3. Vointa - Luca 15:20.
2. Nasterea din nou - Ioan 3:3; 1 Petru 1:23; 1 Ioan 3:9.
Pentru ca omul sa poata trai dupa voia lui Dumnezeu si pentru ca firea lui cea veche sa fie
dezbracata de puterea ei, el trebuie sa fie nascut din nou, adica din Dumnezeu - Tit 3:5.
Transformarea sufleteasca în fiinta omului este efectuata de Duhul Sfânt prin Cuvântul lui
Dumnezeu. Ioan 3:3-5; 2 Cor.5:17., Iacov 1:18.
3. Înnoirea - Romani 12:2. Este transformarea facuta de Duhul Sfânt în inima celui ce crede
în Dumnezeu.
4. Justificarea - Rom.5:1; Tit 3:7. Prin credinta în Domnul Isus si acceptarea jertfei Lui
Dumnezeu, Tatal te socoteste ca fiind neprihanit - adica fara nici o vinovatie înaintea Lui.
5. Sfintirea.
5.1 Sfintirea de drept. E darul ceresc în urma faptului de a fi socotit
neprihanit de Dumnezeu. Rom. 5:2; 1 Cor. 1:30; 1 Tes. 4:3; Evrei 13:12.
Biblia declara ca orice om întors la Dumnezeu, curatit, iertat si nascut din nou este considerat ca
sfintit de Dumnezeu Tatal, prin jertfa Domnului Isus Hristos.
5.2. Sfintirea practicã - Luca 1:75; 1 Tes. 4:7; Evrei 12:14. Sfintit înseamnã despãrtit cu
totul de pãcat si pus deoparte pentru Dumnezeu.
Sfintirea începe odatã cu pocãinta si nasterea din nou si este un proces care continuã toatã
viata.
Sfintirea se realizeazã prin sângele lui Isus, prin lucrarea Duhului Sfânt si prin Cuvânt. 1 Cor.
1:2; 6:10-11; Ioan 17:17; 1 Ioan 1:7; 1 Petru 1:2.
6. Botezul în apã - Mt. 28:19; Mc. 1:9-10; Fapte 8:36-38, Ioan 3:22
Oricine crede potrivit Evangheliei urmeazã aceastã poruncã biblicã, cerând sã fie botezat în
apã.
Se face în numele Tatãlui, al Fiului si a Duhului Sfânt, printr-o singurã scufundare în apã -
Matei 28:19; Marcu 16:16; Rom. 6:3-4; Fapte 10:47.
______________________________________________________________________________________

5
______________________________________________________________________________________
Doctrina Bisericii Penticostale nu învatã si nu este de acord cu botezul fãcut copiilor mici.
Copiii mici sunt adusi în Bisericã pentru a se cere binecuvântarea Domnului peste ei - Marcu
10:13-16.
Botezul a fost poruncit de Isus (Matei 28:19). El însusi a fost botezat (Matei 3:13-16).
Dumnezeu a confirmat botezul lui Isus (Luca 3:22), iar ucenicii l-au practicat si învãtat (Fapte
2:38-41; 16:33; 19:1-6).
7. Botezul cu Duhul Sfânt.

Dupã ce inima a fost curãtitã prin sângele lui Isus si înnoitã prin lucrarea nasterii din nou,
botezul cu Duhul Sfânt este o umplere cu putere pentru slujire si pentru mãrturisirea lui Isus - Mt.
3:11; Lc. 24:49-53; Fapte 1:4-8.
Acest botez trebuie cerut si asteptat prin trãirea unei vietii sfinte înaintea lui Dumnezeu. Fapte
1:4-8; 2:4; 19:1-6; 1 Tes. 5:19; Gal. 5:16
Botezul cu Duhul Sfânt este trãirea unei experiente deosebite cu Dumnezeu de care poate
beneficia orice om care a experimentat în viata lui pocãinta si nasterea din nou.
8. Vorbirea în alte limbi.

Este semnul initial al botezului cu Duhul Sfânt (Ioan 15:26; Fapte 2:4; 10:44-46; 19:1-7.)
Ca dar al Duhului Sfânt, vorbirea în alte limbi este o vorbire fluentã, cursivã si inteligibilã. (1
Cor. 14:13-22.)
Cel care vorbeste în alte limbi este pe deplin constient. Vorbirea în alte limbi trebuie sã fie în
contextul unei vieti trãite în sfintenie. Ea trebuie sã fie diferentiatã de alte vorbiri în limbi care nu
sunt inspirate de la Duhul Sfânt.
Sfintirea începe odatã cu pocãinta si nasterea din nou si este un proces care continuã toatã
viata.
Sfintirea se realizeazã prin sângele lui Isus, prin lucrarea Duhului Sfânt si prin Cuvânt. 1 Cor.1:2;
6:10-11; Ioan 17:17; 1 Ioan 1:7; 1 Petru 1:2.
6. Botezul în apã - Mt. 28:19; Mc. 1:9-10; Fapte 8:36-38, Ioan 3:22
Oricine crede potrivit Evangheliei urmeazã aceastã poruncã biblicã, cerând sã fie botezat în
apã.
Se face în numele Tatãlui, al Fiului si a Duhului Sfânt, printr-o singurã scufundare în apã -
Matei 28:19; Marcu 16:16; Rom. 6:3-4; Fapte 10:47.
Doctrina Bisericii Penticostale nu învatã si nu este de acord cu botezul fãcut copiilor mici.
Copiii mici sunt adusi în Bisericã pentru a se cere binecuvântarea Domnului peste ei - Marcu
10:13-16.
Botezul a fost poruncit de Isus (Matei 28:19). El însusi a fost botezat (Matei 3:13-16).
Dumnezeu a confirmat botezul lui Isus (Luca 3:22), iar ucenicii l-au practicat si învãtat (Fapte
2:38-41; 16:33; 19:1-6).
7. Botezul cu Duhul Sfânt.

Dupã ce inima a fost curãtitã prin sângele lui Isus si înnoitã prin lucrarea nasterii din nou,
botezul cu Duhul Sfânt este o umplere cu putere pentru slujire si pentru mãrturisirea lui Isus - Mt.
3:11; Lc. 24:49-53; Fapte 1:4-8.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Acest botez trebuie cerut si asteptat prin trãirea unei vietii sfinte înaintea lui Dumnezeu. Fapte
1:4-8; 2:4; 19:1-6; 1 Tes. 5:19; Gal. 5:16
Botezul cu Duhul Sfânt este trãirea unei experiente deosebite cu Dumnezeu de care poate
beneficia orice om care a experimentat în viata lui pocãinta si nasterea din nou.
8. Vorbirea în alte limbi.

Este semnul initial al botezului cu Duhul Sfânt (Ioan 15:26; Fapte 2:4; 10:44-46; 19:1-7.)
Ca dar al Duhului Sfânt, vorbirea în alte limbi este o vorbire fluentã, cursivã si inteligibilã. (1
Cor. 14:13-22.)
Cel care vorbeste în alte limbi este pe deplin constient. Vorbirea în alte limbi trebuie sã fie în
contextul unei vieti trãite în sfintenie. Ea trebuie sã fie diferentiatã de alte vorbiri în limbi care nu
sunt inspirate de la Duhul Sfânt.
9. Darurile Duhului Sfânt - 1 Cor. 12:1-11, 28, 31; 14:1.

Din Sfintele Scripturi reiese cã Duhul Sfânt are daruri pe care El le împarte credinciosilor dupã
cum voieste (1 Cor. 11). Darurile Duhului Sfânt sunt date credinciosilor în vederea lucrãrii de
slujire.
Nu toti credinciosii primesc astfel de daruri, însã toti sunt chemati a le dori si a umbla pe calea
cea mai aleasã a dragostei.
10. Roada Duhului Sfânt - Rom. 6:22; Gal. 5:22-23; Efes. 5:9.
Roada Duhului este semnul unei vieti sfinte. Dupã ce am devenit copii a lui Dumnezeu trebuie
sã ne lãsãm cârmuiti de Duhul Sfânt pentru a putea rodi.
Acolo unde nu este roada Duhului Sfânt, nu poate fi o viatã plãcutã lui Dumnezeu. Roada
este necesarã pentru identificarea relatiei cu Dumnezeu. (1 Cor. 13:1-3; Mt. 7:20; 1 Ioan 2:9-11).
11. Semne si Minuni. Sunt lucrãri care apartin lui Dumnezeu si pe care El le face prin
credinciosii alesi în mod special pentru aceasta (Marcu 16:17-20; Rom. 15:18-19; Evrei 2:4).
12. Vindecarea Divinã.

Este datã prin jertfa Domnului Isus pentru toti cei mântuiti (Ps. 103:3; Isaia 53:4-5; Matei 8:17;
Iacov 5:14-16; 1 Petru 2:24).
Rugãciunea pentru bolnavi si ungerea cu untdelemn este un asezãmânt rânduit de Domnul

Isus si de apostoli (Marcu 6:12-13; Iacov 5:14-15).
Pentru cei care cred, vindecarea intrã în acelasi plan de mântuire ca si iertarea pãcatelor. De
aceea Biblia îndeamnã cã în caz de boalã credinciosii pot chema presbiterii sã se roage pentru
ei, ungându-i cu untdelemn în Numele Domnului.
Aceasta nu înseamnã cã cei credinciosi combat asistenta medicalã, dimpotrivã ei recunosc în

ea ca fiind un instrument de vindecare în mâna lui Dumnezeu (Matei 8:16-17; Marcu 2:15-17;
16:17-18; Isaia 38:21).
Cauzele bolilor pot fi pãcatul, atac din partea diavolului, cãlcarea unor legi naturale, o pedeapsã
a Domnului, bãtrânetea, o încercare îngaduita de Domnul.
Caile de vindecare pot fi pe cale naturala, prin contributia noastrã cu tratament sau odihnã,
sau pe cale supranaturalã în urma interventiei spontane a lui Dumnezeu.
______________________________________________________________________________________

7
______________________________________________________________________________________
13. Cina Domnului - Matei 26:26-29; 1 Cor. 11:23-26.

Cina Domnului reprezintã noul legãmânt în jertfa Domnului Isus, jertfa care a fost datã pentru
omenirea întreagã. Cei care participã la acest act trebuie sã stie cã vrednicia lor este în jertfa
Domnului Isus dar se cere si din partea lor o cercetare lãuntricã înaintea acestei lucrãri. Actul
cinei se poate oficia ori de câte ori este posibil, fãrã deosebire de zile sau datã - 1 Cor. 11:23-26.
14. Spãlarea picioarelor - Ioan 13:4-17; 1 Tim. 5:9-10.

Dupã cinã Domnul Isus a spãlat picioarele ucenicilor Sãi. Acesta nu este doar un obicei
traditional în Israel ci si un act care trebuie practicat în semn de umilintã si dragoste frãteascã,
constienti în acelasi timp cã este si un act de slujire (Ioan 13:1-17; Fapte 2:42; 1 Tim. 5:10).
15. Zeciuiala si dãrnicia - Gen. 14:18-20; 28:20-22; Maleahi 3:10; Luca 11:42; 1 Cor. 9:6-9;
Evrei 7:1-21.
Din punct de vedere biblic noi nu suntem posesori, ci numai administratori a ceea ce
Dumnezeu ne-a dat (Ps. 24:1; 1 Cor. 6:19-20). Dãrnicia este o rânduialã biblicã în baza cãreia
fiecare credincios este dator sã sustinã Biserica si lucrarea Domnului (1 Cor. 16:1; Evrei 7:4-10;
2 Cor 9:7; Luca 6:38).
Învãtãtura Vechiului cât si a Noului Testament aratã foarte clar cã a zecea parte din venitul
nostru apartine lui Dumnezeu ( Maleahi 3:10; Luca 11:42).
16. A doua venire a Domnului Isus.
16.1. Rãpirea Bisericii. Isus va veni în vãzduh. Cei morti în Domnul vor învia si împreunã cu
cei vii care sunt copii a lui Dumnezeu vor fi rãpiti împreunã cu El în nori, dupã ce în prealabil a
avut loc procesul schimbãrii fizice (1 Cor. 15:52; 1 Tes. 4:15-17; 2 Tes. 2:1).
Rãpirea este faza care cuprinde venirea secretã a lui Isus în vãzduh în vederea rãpirii Bisericii
Sale (1 Tes. 4:13-17; 5:9; Isaia 26:20; 1 Tes. 1:10; Rom. 5:9).
Biserica va fi în cer la nunta Mielului unde va fi rãsplãtitã (2 Cor. 5:10; Rom. 14:10; 1 Petru
4:17; 1 Cor. 3:10-15).
16.2. Venirea vizibilã a lui Isus. Dupã nunta Mielului, împreunã cu Mireasa Sa, va avea loc
arãtarea lui Isus pe norii cerului, pentru instaurarea împãrãtiei de o mie de ani (Zah. 14:4; 1Tes.
4:14; 2Tes. 1:7-10; Apoc. 20:4; Apoc. 1:7).
Isus intervine pentru a salva Israelul si a întemeia Împãrãtia de o mie de ani, timp în care
pãmântul întreg va fi stãpânit de o pace deplinã. În acest timp satan va fi legat (Iuda 14:15;
Apoc. 5:10; 19:11-21; 1 Cor. 15:54-55).
La sfârsitul miei de ani, satan va fi dezlegat. În urma multor evenimente care vor avea loc în
aceastã perioadã va avea loc judecata lui Dumnezeu cu privire la satan si la toti cei al cãror
nume nu a fost scris în Cartea Vietii. Sentinta judecãtii lor va fi iazul de foc, adicã moartea a
doua (Apoc.20:7-15).
În urma acestor evenimente escatologice, pãmântul si cerul vor fi reânnoite, pe tot întinsul
noului Univers va locui neprihãnirea, moartea nu va mai fi, va începe vesnicia lui Dumnezeu
(Apoc.21:1-5).
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
17. Viata vesnicã. Va fi rãsplata pentru cei care au trãit o viatã sfântã de neprihãnire (Matei
25:46; Ioan 10:28; Rom. 6:22; 1 Ioan 5:11-13).
18. Pedeapsa vesnicã. Va fi plata pentru cei pacatosi care nu au trait conform voii lui
Dumnezeu (Mt. 25:41-46; 2 Tes.1:8-9; Apoc.20:10-15).
19. Abtinerea totalã. De la fumat, droguri si bãuturi alcoolice (Efes.5:18; Prov.20:1; Isaia
28:7; 1 Cor.5:11; 6:10; Gal. 5:21).
20. Mâncare si bãuturã. Ca si oameni credinciosi se cere a fi cumpãtati în aceste aspecte
(Rom. 14:2-3, 17; 1 Cor. 8:8-13; 1 Tim. 4:1-5).
21. Ziua Domnului - Rom. 13:1-2; 14:5-6; Col. 2:16-17. Isus a înviat din morti duminica, în
prima zi a sãptãmâni si Biserica primarã se strângea duminica pentru serviciile divine (Ioan
20:19-26; Fapte 2:1; 20:7; 1 Cor.16:2).
19. Simplitatea (modestia) - Rom. 12:1-2; Iacov 4:4; 1 Cor. 9:27.
Conform cu ideea Biblicã, modestia este o calitate spiritualã lãuntricã, exteriorizatã
printr-o trãire cuviincioasã în toate aspectele vietii. Credinciosii trebuie sã urmãreascã a fi un
exemplu pozitiv pentru societatea în care trãiesc.
23. A nu apartine unor secte religioase secrete - Ioan 18:20; 2 Cor. 6:14-17.
24. Jurãmântul - Mt. 5:34-36; Iacov 5:12; Ps. 119:106.

Jurãmântul este o mãrturie solemnã bazatã pe constiintã si se depune în fata instantelor legale
de stat (Evrei 6:16-17).
25. Cãsãtoria si recãsãtoria - Mt. 19:7-9; Mc. 10:11-12; Luca 16:18; 1 Cor. 7:2, 10-11.
Cãsãtoria este instituitã de Dumnezeu si este legãmântul dintre un bãrbat si o femeie. Prin
cãsãtorie cei doi devin un singur trup si au datoria de a se ajuta si iubi reciproc.
Conform Scripturilor fiecare este liber sã decidã cine sã-i fie partenerul de viatã cu o singurã
conditie, sã fie în Domnul (1 Cor. 7:38-39). Cãsãtoria se oficiazã în Bisericã numai în urma
cãsãtoriei civile.
Nu sunt admise: cãsãtoria unui credincios cu un necredincios, concubinajul, desfrâul,
avorturile, prostitutia, homosexualitatea si lesbianismul.(Rom.1:22-32; 2 Cor 6:14).
Cãsãtoria nu se poate deslega decât în cazul când unul din cei doi a cãzut în adulter dovedit
(Mt. 19:1-12) sau când unul din cei doi soti au încetat din viatã (Gen. 2:18-24; Evrei 13:4; Rom.
7:1-3; 1 Cor. 6:18).
26. Postul este abtinerea de la mâncare si bãuturã de orice fel pe un timp hotãrât de fiecare
în parte, dupã nevoia si puterea sa. El are ca scop însotirea rugãciunii pentru apropierea de
Dumnezeu.(Mt. 6:16, 17:21; Marcu 2:20; Isaia 58:1-14).
27. Atitudinea noastrã fatã de alte confesiuni religioase.

Conform Sfintelor Scripturi noi nu avem dreptul de a critica sau judeca rânduielile altor Biserici
(Marcu 9:38-40).
______________________________________________________________________________________

9
______________________________________________________________________________________
Angajamente Etice
I. Exemple spirituale
1. Hotarâre.
Noi vom dovedi angajamentul pentru Hristos prin ordinea spiritualã pe care o vom practica.
Vom dovedi angajamentul nostru fatã de Trupul lui Hristos prin loialitatea noastrã pentru
Dumnezeu si prin angajamentul nostru fatã de Biserica Sa.
Vom demonstra angajamentul nostru în a lucra pentru Hristos printr-o bunã administrare a
darurilor si slujbelor încredintate.
2. Practica spiritualã.
Disciplina spiritualã invocã practici ca rugãciunea, lauda, adoratia, mãrturisirea, post,
meditatie si studiu.
Prin rugãciune noi experimentãm încrederea noastrã în Dumnezeu, si recunoastem
dependenta noastrã totalã fatã de El atât pentru nevoile noastre cât si pentru nevoile altora (Mt.
6:5-15; Luca 11:1-13; Iacov 5:13-18).
Prin închinarea noastrã personalã cât si publicã, noi binecuvântãm pe Dumnezeu având
pãrtãsie cu El si suntem binecuvântati zilnic cu bogãtii spirituale si crestere în Hristos.
Prin postul periodic noi ne apropriem de Dumnezeu, prin a ne supune pe noi însine sub controlul
Duhului Sfânt în toate ramurile noastre de activitate. (Mt. 6:16-18; 9:14-17; Fapte 14:23).
Prin mãrturisirea pãcatelor noastre înaintea lui Dumnezeu noi suntem asigurati de iertare
Divinã (1 Ioan 1:9-10; 2:1-2). Prin meditatia si studiul Cuvântului noi sporim în cresterea noastrã
spiritualã si ne pregãtim pe noi însine în a ajuta pe altii sã învete adevãrurile Bibliei (Iosua 1:8;
Ps. 1:2; 2 Tim. 2:15).
3. Loialitate fatã de Dumnezeu si atasament fatã de Bisericã.

Viata de ucenic crestin cheamã la deplinã ascultare fatã de Trupul lui Hristos. Noi suntem una
cu ceilalti credinciosi din Bisericã în a adora, a lãuda pe Dumnezeu si a asculta de Cuvântul Sãu
(Mt. 18:20; Ioan 4:23; Evrei 10:25).
Duminica este ziua specialã de închinare a crestinilor. Ca ziua Domnului aceasta
comemoreazã învierea lui Hristos din morti si trebuie destinatã pentru închinãciune, pãrtãsie,
servicii divine, învãtãtura Evangheliei si proclamare. (Mt. 28:1; Fapte 20:7; Rom. 14:5-6; 1 Cor.
16:2; 2 Cor. 8:1-24).
Este datoria noastrã de a respecta si pretui cei care Hristos i-a pus mai mari peste noi în
Biserica Sa (1 Tes. 5:12-13; Evrei 13:7-17):
Liderii trebuie sã exercite autoritatea lor prin exemplu propriu si nu printr-o atitudine de stãpân
peste turma Domnului (Mt. 20:25-28; 1 Petru 5:1-4).
Crestinii nu au dreptul de a participa la vreo societate sau club care au practici nefondate
biblic (1 Petru 4:4; 1 Ioan 2:15-19).
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
4. Fiind buni administratori.

Scriptura încurajeazã economia si simplitatea, iar risipa si ostilitatea sunt condamnate. (Isaia
55:2; Mt. 6:19-23).
Trãirea unei vieti plãcute lui Dumnezeu necesitã întelepciune, economie, folosirea
binecuvântãrilor naturale, incluzând timpul, talentul si banii (Efes. 5:16; Col. 4:5).
Toatã munca noastrã si timpul nostru liber trebuie sã onoroze Numele lui Dumnezeu (2 Tes.
3:6-13; 1 Tim. 5:13; 1 Cor. 10:31).Ca buni ispravnici trebuie sã folosim darurile noastre spirituale
cât si cele naturale în a glorifica pe Dumnezeu (Rom. 12:3-8; Efes. 4:11-16; Mt. 25:14-30; 1
Petru 4:9-11; 1 Cor. 12:1-11; 1 Cor. 12:27-31).
Ca niste buni administratori trebuie sã recunoastem cã folosirea cu întelepciune a banilor este

o parte esentialã a crestinilor în a trãi o viatã cumpãtatã (Mt. 7:11; Iacov 1:17; 1 Cor 4:2).
II. Puritatea moralã
1. Angajament.
Noi ne angajãm în acele activitãti care glorificã pe Dumnezeu în trupul nostru si prin care se
evitã declansarea în noi a poftelor firii pãmântesti. Vom citi, vom privi si vom asculta acele lucruri
care vor avea un efect pozitiv pentru viata noastrã spiritualã.
2. Glorificând pe Dumnezeu în trupurile noastre.

Conform Sfintelor Scripturi trupul nostru este Templul Duhului Sfânt, iar noi trebuie sã
glorificãm pe Domnul în trupurile noastre (Rom. 12:1-2; 1 Cor. 6:19-20; 10:31).
Acceptarea sau trãirea în pãcate ca betia, uciderea, furtul, vrãjitoria, curvia,

homosexualitatea, ura, invidia, gelozia, bârfa, mânia, vorbe murdare, comportãri firesti care nu
glorificã pe Dumnezeu, etc. sunt interzise. (Rom. 1:24; 1 Cor. 6:9-10; Gal. 5:19-20).
3. Citind, vizionând, ascultând.

Literatura pe care o citim, programele pe care le vizionãm si muzica pe care o ascultãm
afecteazã profund simturile, gândirea si comportamentul nostru.
Un crestin nu trebuie sã fie tentat de a privi sau viziona programe ori spectacole de naturã
demoralizatoare (Rom 13:14; Fil. 4:8).
Aceasta determinã prin urmare pe crestini sã citeascã, sã priveascã si sã asculte acele lucruri
care inspirã si instruiesc fiinta umanã spre un nivel înalt de viatã spiritualã si moralã.
4. Beneficiu spiritual, bunãstarea.

Folosirea timpului liber din viata unui credincios trebuie sã fie caracterizat de acele activitãti
care edificã atât individul cât si Trupul lui Hristos (Rom. 6:13; 1 Cor. 10:31-32). În consecintã noi
avem convingerea cã este bine ca un crestin sã evite anumite locuri, practici si activitãti în
______________________________________________________________________________________

11
______________________________________________________________________________________
special acelea care apeleazã la firea pãmânteascã si care duc la compromiterea mãrturiei
crestine (2 Cor. 6:17; 1 Tes. 5:21-22; 1 Ioan 2:15-17).
III. Integritatea Personalã
1. Angajament.
Noi vom trãi într-un mod ce inspirã încredere si responsabilitate, manifestând Roadele
Duhului si cãutând sã manifestãm caracterul lui Hristos în toatã comportarea noastrã.
2. Responsabilitate si încredere.
Un crestin trebuie sã fie un om de încredere si în acelasi timp o persoanã care sã-si respecte
cuvântul dat (Mt. 5:37; 1 Petru 2:11-12).
Hristos prin învãtãtura si exemplu Sãu ne-a arãtat cã trebuie sã iubim pe vrãjmasii nostrii, sã
cinstim pe fratii nostrii si sã trãim în asa fel încât prin felul nostru de trãire sã fie îndemnati sã
vinã si altii la Hristos (Mt. 5:43-48; Rom. 12:10; 1 Ioan 3:16; Mt. 5:16; 1 Cor. 11:1).
Orice lipsã a unei bune comportãri în viata noastrã va fi judecatã de toti care o vor vedea (Mt.
7:16-20; Luca 13:6-9; Ioan 15:1-8). Isus în relatia Lui cu alti oameni a demonstrat acceptare,
compasiune si iertare (Ioan 8:11; Mt. 9:36; Marcu 6:34; Luca 5:20).
IV. Responsabilitatea familialã

1. Angajament.
Noi vom acorda prioritate deplinã responsabilitãtii fatã de familie prin pãstrarea în sfintenie a
cãsãtoriei si prin mentinerea ordinei în familie.
2. Prioritãti în cadrul familiei.

Familia ca baza relatiilor umane, este o institutie fundamentalã pentru societate si Bisericã
(Gen. 2:18-24). Ea este de origine Divinã fiind instituitã de Dumnezeu.
Familiile noastre ar trebui sã stabileascã câteva moduri de devotament familiar si sã se
strãduiascã sã trãiascã si sã mentinã un mediu crestin în cadrul familiei (1 Tim. 3:3-4; 5:8).
Practicarea disciplinelor crestine si a virtutiilor ei trebuiesc începute din viata de familie (Deut.
6:6-7).
3. Sfintenia cãsãtoriei.
Cãsãtoria este instituitã de Dumnezeu si este o unitate spiritualã în care un bãrbat si o femeie
sunt legati de Dumnezeu pentru a trãi împreunã ca unul singur (Gen. 2:24; Marcu 10:7).
Din cauza caracterului ei Divin, cãsãtoria este un angajament pe viatã. Împotriva divortului
Biblia are argumente si motivatii clare (Mt. 5:32; 19:9)
Implicarea sexualã înainte de cãsãtorie, atât cu viitorul partener de cãsãtorie, cât si cu o altã
persoanã este strict interzisã de Scripturã (Exod 20:14; 1 Cor. 6:15-18).
Întelegând sfintenia cãsãtoriei, partenerii trebuie sã se strãduiascã a mentine fericitã,

armonioasã si sfântã legãtura lor.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Dacã se vor întâmpla sã aparã tendinte de divort, Biserica trebuie sã fie aceea care sã
actioneze repede în a arãta dragoste, întelegere si sfat pentru a împiedeca aceasta.
Recãsãtoria unei persoane divortate sã fie permisã numai dupã o cercetare amanuntitã, o
bunã întelegere a situatiei si supunerea fatã de instructiunile Biblice în aceastã privintã (Mt.19:7-
9, Mc.10:2-12; Rom.7:2-3; 1 Cor.7:2,5,10,11).
4. Ordinea Divinã în cãmin.

În ordinea lui Dumnezeu, bãrbatul este capul familiei, sotia fiindu-i datã ca ajutor potrivit,
împreunã au datoria de a-si educa si creste copiii iar copiii au datoria de a asculta si cinsti
pãrintii. (Gen.1:27,28; 1Cor.11:3; 1Ptr. 3:7)
În vederea mentinerii armoniei în cadrul familiei, ordinea creatã de Dumnezeu în vederea
responsabilitãtilor fiecãrui membru trebuie respectatã (Efes. 5:22-31; Col. 3:18-20; Efes. 6:1-4;
Exod 20:12).
V. Comportare moderatã
1. Angajament.
Vom practica în viatã o comportare moderatã si ne vom abtine de la activitãti si atitudini
care ar ofensa pe altii sau care ar conduce la vicii sau înrobire.
2. Cumpãtarea.
Cumpãtarea sau stãpânirea de sine este una din virtutiile de bazã a oricãrui crestin (1 Cor.
9:25; Tit 1:8; 2:2). Ea face parte din roada Duhului Sfânt în viata celui credincios (Gal. 5:22-23).
Sfintele Scripturi ne învatã cã toate actiunile si toatã activitatea noastrã trebuie sã fie sub
controlul Duhului (Fil. 4:5-8; Efes. 4:26-29).
Exercitarea autodisciplinei reflectã puterea lui Dumnezeu în viata noastrã (1 Cor. 9:27; 2
Petru 1:5-11).
3. Comportarea ofensivã.
Biblia ne aratã cã noi trebuie sã fim sensibili la nevoile si sentimentele altora, demonstrând
prin aceasta dragostea noastrã fatã de ei (Mt. 22:39; Rom. 12:9-21; 13:10; Fil. 2:3-5).
Este necesar un control continu asupra comportamentului nostru în asa fel încât sã nu jignim
pe nimeni (Rom. 14:13-21; 1 Cor. 8:9-13). Toleranta si respectul trebuie sã fie caracteristici în
relatiile noastre (Rom. 14:2-3; 1 Cor. 8:8; Efes. 4:2; Col. 3:13; 1 Tim. 4:1-5).
4. Adeziune si înrobire.
Unul din avantajele primare ale libertãtii noastre în Hristos este eliberarea noastrã de fortele
negative (Ioan 8:32-36; Rom. 6:14; 8:2). Noi suntem sfãtuiti a nu ne pune din nou sub robie (Gal.
5:1).
Un crestin trebuie sã se abtinã total de la orice lucru sau orice activitate care ar putea întina
trupul nostru care este Templul Duhului Sfânt sau care ar putea domina si înrobi sufletul care a
fost fãcut liber în Hristos (Prov. 20:1; Isaia 28:7; 1 Cor. 3:17; 5:11; 2 Cor. 7:1; Iacov 1:21).
______________________________________________________________________________________

13
______________________________________________________________________________________
VI. Înfãtisarea modestã

1. Angajament.
Noi vom demonstra principiile Biblice ale modestiei înfãtisându-ne si îmbrãcându-ne într-un
mod prin care vom spori mãrturia noastrã crestinã si vom evita mândria.
2. Modestia.
Conform cu ideea biblicã, modestia este o virtute spriritualã lãuntricã ce dã dezgust la orice
este necurat si nepotrivit, asigurã control în gândire, se manifestã în conduitã si în special în
purtare si îmbrãcãminte (Efes. 4:25, 29, 31, 32; 1 Tim. 2:9-10).
Modestia include ceea ce se vede în aparenta noastrã, îmbrãcãminte, vorbire, conduitã si

poate fi aplicatã la toate situatiile.
3. Înfãtisare si îmbrãcãminte.
Viata noastrã, caracterul si imaginea noastrã personalã sunt reflectate de felul si modul în
care noi ne purtãm si ne îmbrãcãm. Sfatul Scripturii în aceastã privintã este clar, îmbrãcãmintea
trebuie sã fie modestã si decentã (Rom. 12:2; 1 Tes. 5:22-23; 1 Petru 3:3-4).
Ca oameni nãscuti din nou, avem datoria de a lupta împotriva poftelor firii pãmântesti si de a
evita stilul de viatã imoral (Gal. 5:13-21; 1 Petru 2:11; 2 Petru 1:4)
Frumusetea unui crestin nu sta în îmbracaminte extravaganta, purtarea bijuteriilor, folosirea

articolelor cosmetice, ci în relatia noastra cu Hristos (Iacov 2:1-4).
VII. Obligatii sociale
1. Angajament.
Obiectivul nostru este îndeplinirea obligatiilor noastre fată de societatea în care trăim prin a fi
buni cetăteni si a căuta să corectăm nedreptatea socială prin felul nostru de viată.
2. Fiind buni cetăteni.

Învătătura Sfintelor Scripturi precum si ascultarea noastră de Dumnezeu ne obligă a ne
comporta într-un mod responsabil ca si cetăteni ai tării în care locuim (Marcu 12:13-15, 17; Rom.
13:1-7; 1 Petru 2:13-17).
Sprijinim legea civilă si ordinea, sustinem conducătorii nostrii în respect rugându-ne pentru ei,
participând în scoli publice, exercitând dreptul de vot în activitătile guvernamentale, etc.
Legea lui Dumnezeu este supremă, dar noi ascultăm de legile tării în care trăim până acolo unde
contravin cu legile lui Dumnezeu (Fapte 5:29).
3. Corectând nedreptatea socială.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Dragostea pentru altii si recunoasterea egalitătii tuturor oamenilor înaintea lui Dumnezeu ne
îndeamnă la sprijinul si ajutorarea celor neprivilegiati, flămânzi, neglijati, persecutati, oprimati,
etc. (Fapte 10:34; 17:26; Mt. 22:39; Rom. 13:8-10).
În toate comportările si activitătile noastre, noi trebuie să fim receptivi la nevoile omenesti si
împotriva discriminărilor economice si rasiale. Fiecare membru are libertatea să se închine si să
participe la activitătile Bisericii, indiferent de rasă, culoare, sex si nivel social sau profesional.
(Luca 10:30-37; Ioan 1:17).
4. Protejând sanctitatea vietii.

Noi suntem responsabili în fata lui Dumnezeu atât de viata noastrã fizicã, cât si de a altora.
Întrucât Dumnezeu este singurul creator al vietii, numai El are dreptul de a decide când ea se
sfârseste (Ps.31:14; Exod 20:13; Eclesiastul 8:8).
Este ferma noastrã convingere cã abandonarea bãtrânilor, debililor mintal, bolnavilor cronici si
a altor infirmi, pentru motive personale, aranjamente sociale sau avantaje economice, sunt din
punct de vedere moral si crestin un pãcat.
Chiar mai mult, noi credem cã este responsabilitatea noastrã ca si crestini de a proteja
pãmântul si resursele lui (Gen.1:26-29).
Organizarea Bisericii Locale
1. Biserica localã în relatie cu celelalte Biserici.
1.1 Biserica localã este rodul jertfei Domnului Isus si este constituitã din totalitatea membrilor
ce se adunã în acelasi loc pentru închinare.
1.2 Biserica localã face parte din ceea ce este cunoscut ca fiind Biserica universalã si unica
Bisericã a Domnului Isus.
1.3 Biserica localã are o formã de conducere centralizatã având reprezentanti la Adunarea
Generalã Internationalã a Bisericii lui Dumnezeu.
2. Membrii Bisericii.
2.1. Fiecare credincios care s-a întors la Dumnezeu cu pocãintã, a fost nãscut din nou si
botezat, devine membru al Bisericii locale.
3. Primirea membrilor.
3.1 Membru al Bisericii lui Dumnezeu poate deveni numai acea persoanã care:
a. dovedeste cã e credincios comform învãtãturii Noului Testament.
b. a experimentat nasterea din nou si trãieste pocãinta.
c. a declarat public pe Isus ca Mântuitor personal si a fost botezat în apã la o vârstã
maturã.
______________________________________________________________________________________

15
______________________________________________________________________________________
d. dovedeste o viatã moralã conform Bibliei.

e. aratã interes real si pozitiv fatã de lucrarea Domnului din Biserica localã si cea
Mondialã.
f. doreste sã respecte structura organizatoricã, rânduielile si pe cei ce sunt pusi peste el
în Domnul.
3.2 În cadrul Bisericii lui Dumnezeu fiecare credincios are datoria de a solicita înregistrarea în
Biserica Localã.
3.3 De la secretariatul Bisericii va obtine un formular pe care-l completeazã, iar mai târziu va fi
decisã
si anuntatã acceptarea sau respingerea privilegiului de a fi membru.
3.4 Drepturi depline de membru va avea acea persoanã care dovedeste cã are o relatie realã cu
Dumnezeu si
va rãspunde afirmativ la întrebãrile puse de pãstorul Bisericii unde devine membru, întrebãri
care cuprind credinta în Isus ca Mântuitor personal, umblarea în comformitate cu învãtãtura
Bibliei, supunere fatã de Bisericã si învãtãtura ei, frecventarea serviciilor divine si supunerea
lor fatã de cei peste ei în Domnul.
4. Drepturi depline de membru înseamnã:
4.1 Sã participe la serviciile divine a Bisericii.

4.2 Sã participe la Adunãrile Generale ale Bisericii, cu drept de vot deliberativ si drept de a lua
cuvântul.
4.3 Sã fie ales în diferite slujbe spirituale si administrative, potrivit cu chemarea lui Dumnezeu si
în functie de calitãtile spirituale si capacitãtile intelectuale.
4.5 Sã i se oficieze actele de cult de care are nevoie.
4.6 Sã beneficieze de asistentã spiritualã din partea Bisericii.
4.7 Sã se poatã transfera într-o altã Bisericã, la cerere.
4.8 Nu beneficiazã de drepturi depline de membru, persoanele care frecventeazã biserica dar nu
au fost botezate sau care nu au depus cerere de înscriere ca membru.
5. Datorii de membru.
5.1 Sã cunoascã si sã trãiascã învãtãtura Bibliei.(Luca 11:28; Ioan 5:39; 1 Ioan 2:3-7).
5.2 Sã respecte si sã spijineascã pe cei ce lucreazã în via Domnului (Evrei 13:7, 17).
5.3 Sã stie cã este responsabil înaintea Domnului de tot ce i s-a încredintat (Iacov 1:17).
5.4 Sã contribuie cu regularitate la sustinerea financiarã a Bisericii, potrivit cu învãtãtura Sfintelor
Scripturi si cu nevoile lucrãrii lui Dumnezeu (Mal.3:10; Mt.23:23; 1 Cor.16:2; 2 Cor.8:1-24).
5.5 Sã foloseascã darurile spirituale precum si talentele naturale în a proslãvi pe Dumnezeu
(Rom.12:3-8; 1 Cor. 12:1-11; 1 Petru 4:9-11).
5.6 Sã frecventeze regulat serviciile Divine.(Fapte 2:46; Evr. 10:25).
5.7 Sã respecte rânduiala Bisericii locale si sã se supunã hotârârilor conducerii sau a
Bisericii.(1Tes. 5:12-13).
6. Respectul reciproc.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
6.1. Biserica lui Dumnezeu promoveaza respectul reciproc în rândul membrilor.

6.2. Este interzis unui lucrator sau unei grupari din Biserica de a mentine legaturi strânse cu
cei ce nu respecta învataturile noastre sau nu tin cont de deciziile luate în cadrul Bisericii.
(Rom 16:17-18).
7. Transferul de membrii.
7.1. Când un membru îsi schimba domiciliul si doreste sa se transfere într-o alta Biserica, e
nevoie sa primeasca o adeverinta de transfer cu recomandare din partea Biserici de unde
pleaca.
7.2. Adeverinta de transfer trebuie eliberatã în cel mult douã sãptãmâni de la solicitarea ei.
7.3. Membrul care doreste sã se transfere într-o altã Bisericã, trebuie sã se înscrie în noua
Bisericã unde se mutã în cel mult 30 de zile.
7.4. Când un membru al Bisericii lui Dumnezeu si-a fãcut transferul trebuie operat în registrul
Bisericii si anuntat în urmãtoarea adunare generalã a Bisericii.
8. Disciplina Bisericii.
8.1. Fiecare membru al Bisericii, indiferent de slujba pe care o are în Bisericã, este supus
disciplinei acesteia. Dacã se aduce o învinuire unui membru al Bisericii, cazul trebuie cercetat
si dacã e dovedit vinovat trebuie pus sub disciplinã. Dreptul de a pune sub disciplinã în
Biserica Localã o au numai cei ordinati.
8.2. Disciplina Bisericeascã (Mt. 18:15-18; 1 Tes. 5:14; 2 Tes. 3:14-15) are urmãtoarele
scopuri:
a. Pãstrarea sãnãtãtii spirituale si morale a Bisericii.
b. Pãstrarea unitãtii si armoniei în cadrul Bisericii.
c. A îndemna la pocãintã si a recupera pe cel cãzut.
d. Pãstrarea bunei mãrturii a Bisericii în fata lumii.
8.3. Formele de disciplinare care se aplicã în Bisericã sunt:

a. Mustrarea personalã.
b. Mustrarea în fata Comitetului si dupã caz în fata Bisericii.
c. Retragerea anumitor drepturi pe o perioada de timp determinata sau nedeterminata.
d. Retragerea dreptului de a sluji în Biserica pe o perioada de timp determinata sau
nedeterminata.
e. Retragerea tuturor drepturilor de membru pe o perioada de timp determinata sau
nedeterminata.
f. Excluderea.
Ultimele patru sanctiuni se trec într-un proces verbal, semnat de conducerea Bisericii si sunt
aduse la cunostinta celui în cauzã. Excluderea se face dupã ce s-a încercat totul pentru
însãnãtosirea spiritualã, a celui cãzut în pãcat si el nu a dat nici un semn de îndreptare.
8.4. Prin excludere el pierde dreptul de membru.

______________________________________________________________________________________

17
______________________________________________________________________________________
8.5. Abateri ce impun mãsuri disciplinare:

a. Pãcate grave si trãirea în ele (minciunã, furt, betie, desfrâu, crimã) - Rom.1:28-32; 1
Cor. 5:1-3.
b. Viatã dezordonatã (2 Tes. 3:6-15).
c. Lãcomie de orice fel (1 Cor. 5:11).
d. Desconsiderarea autoritãtii Bisericii si lucrãtorilor ei (Luca 16:31; 1 Tes. 5:12-13; Evrei
13:17).
e. Absentã îndelungatã de la viata Bisericii (Evrei 10:25).
f. Subminarea cu premeditare a unitãtii Bisericii prin producerea de dezbinãri sau prin

rãspândirea de zvonuri care pot conduce la aceasta (Fapte 20:29-30; 1 Ioan 2:19; Tit
3:9-10).
g. Învãtãturi false si practici contrare Bibliei (1 Ioan 4:1-6; 2 Ioan 7; Gal. 1:9; 2 Tim. 2:16-
18).
h. Nerespectarea îndatoririlor fatã de Bisericã.( 2 Tes. 3:4-15).
8.6. Dacã un membru nu este satisfãcut cu decizia luatã asupra situatiei lui în Biserica localã,
el poate în urmãtoarele 14 zile sã facã o contestatie în scris presedintelui national.
8.7. Presedintele national va desemna un comitet format din cel putin trei pãstori din alte
biserici care sã verifice hotãrârea luatã si sã ia decizia finalã.
9. Reprimirea membrilor exclusi.
9.1. O persoanã care a fost exclusã nu poate fi reprimitã pânã când situatia ei nu este
clarificatã, pãstorul anuntând decizia de reprimire.
9.2. Cel care se cãieste din toatã inima de abaterile sale si comunitatea are dovezi cã s-a
îndreptat, cã a fost iertat de Domnul pentru faptele sale, cã se supune tuturor rânduielilor si
cere sã fie reprimit, Biserica îl poate reprimi.
9.3. La reprimire starea sa trebuie examinatã cu multã atentie si scrisã într-un proces verbal.
10. Retragerea calitãtii de membru.
10.1. Dreptul de membru se pierde prin trecerea din viatã a unui membru, prin retragerea de
bunã voie, prin excludere sau prin desfiintarea Bisericii.
10.2. Retragerea de bunã voie poate sã aibã loc oricând un membru doreste aceasta. El trebuie
sã facã o cerere în scris pãstorului.
11. Organizarea de noi Biserici.
Când o Bisericã urmeazã sã se organizeze sau se reorganizeazã, se asteaptã de la

organizatorii ei sau de la cei ce o vor constitui ca de bunã voie sã accepte învãtãtura si
organizarea Bisericii lui Dumnezeu „Church of God“.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
11.2. În sensul acesta vor cere de la presedintele national o cerere de înscriere a unei noi
Biserici (sau una care se reorganizeazã), pe care o vor complecta si prin aceasta vor tine
legãtura cu cei peste ei în Domnul si cu celelalte Biserici.
Dacã nu sunt gata a se afilia, atunci nu trebuie recunoscutã ca fiind o Bisericã oficialã în cadrul
Bisericii Penticostale „Church of God“.
11.3. Pentru organizarea unei noi Biserici se cere un minim de 15 membrii.
12. Încadrarea de noi Biserici în cadrul Bisericii „Church of God“.
12.1. Dacã o Bisericã sau mai multe Biserici doresc sã se afilieze Bisericii lui Dumnezeu
„Church of God“, e nevoie sã se verifice dacã sunt gata sã accepte învãtãtura si modul de
organizare al Bisericii.
12.2. Este foarte necesar sã se verifice aceste aspecte doctrinare si organizatorice si numai
apoi sã fie primite în cadrul Bisericii lui Dumnezeu.
13. Neîntelegeri între membrii Bisericii.
13.1. Dacã se întâmplã neîntelegeri între membrii Bisericii, pastorul sau lucrãtorul ordinat are
datoria sã clarifice situatia.
13.2. Dacã acesta împreunã cu comitetul nu reuseste sã clarifice acea situatie, el trebuie sã
apeleze la pastorul teritorial.
13.3. Pastorul teritorial trebuie sã convoace o sedintã cu cel putin cinci lideri, ca apoi dintre ei
trei sã slujeascã ca si comitet însãrcinat sã rezolve situatia apãrutã.
13.4. Dacã nu se poate rezolva nici prin interventia pastorului teritorial, acesta are dreptul de a
se adresa Consiliului Bisericesc National.
13.5. Acesta verificã situatia si decide dacã cauza trebuie analizatã de Comitetul Executiv. Dacã
rãspunsul este afirmativ, atunci Comitetul Executiv National trebuie sã ia o decizie finalã.
13.6. Împotriva deciziei Comitetului Executiv National, membrul nu mai poate face contestatie.
13.7. În cazul când un pastor sau pastorul teritorial e nemultumit de decizia Comitetului Executiv
National, numai atunci se poate relua cazul persoanei considerate vinovatã.
13.8. Cauza trebuie încã odatã analizatã si numai dacã Consiliul Bisericesc National considerã,
trebuie reluatã, Comitetul Executiv National va analiza din nou situatia.
14. Neîntelegeri dintre Pastor si Bisericã.
14.1. Dacã cumva apare neîntelegere între pastor si membrii Bisericii, pastorul sau majoritatea
membrilor din comitet vor aduce la cunostinta Presedintelui National situatia creatã, aceasta
fãcându-se în scris cu numele si semnãtura acestora.
14.2. Presedintele va anunta Biserica în cauzã cã se va tine o sedintã pentru a se clarifica acea
neântelegere.
14.3. Aceastã sedintã trebuie prezidatã de Presedintele National sau de un alt membru din
Comitetul Executiv. Pastorul teritorial trebuie sã fie prezent la aceastã sedintã.
______________________________________________________________________________________

19
______________________________________________________________________________________
14.4. Dacã e chiar Biserica localã a pastorului teritorial trebuie neaparat sã fie prezent încã un
membru al Comitetului Executiv pentru a rezolva aceastã problemã.
14.5. Dacã în timpul discutiilor nu se poate observa o acuzatie clarã, poate e vorba doar de
neâncredere si lucruri neântemeiate aduse la adresa pastorului, situatia nu se ia în
considerare.
14.6. Dacã pastorul e dovedit vinovat, situatia lui va fi analizatã în Comitetul Executiv si dacã
aceasta necesitã, în Consiliul Pastoral.
15. Procedeul folosit când unul din membrii Bisericii este acuzat.
15.1. Când un membru al Bisericii e acuzat si e gãsit vinovat de:

a. împotrivire fatã de învãtãtura si ordinea Bisericii
b. învãtãturã falsã si trãind în mod necrestin
c. dezbinare ce cauzeazã neîntelegeri
d. persoane ce atrag Biserica cãutând sã facã partide
e. când a fãcut ceva în ascuns si a fost descoperit, etc. trebuie procedat dupã cum
urmeazã.
15.2. Cei ce aduc acuzatiile trebuie sa le prezinte în scris pastorului. Pastorul va analiza situatia
si în functie de caz va convoca pe cei implicati în situatie.
15.3. În urma cercetarilor, decizia luata va fi trecuta într-un proces verbal în dublu exemplar,
unul pentru partea acuzata, iar celalalt pentru secretariat, dupa caz, pentru secretariatul
Bisericii locale sau secretariatul Comitetului Executiv.
15.4. În caz ca persoana în cauza nu se prezinta sa i se comunice în scris decizia luata.

15.5. Dupa ce s-a luat decizia, daca în timp de doua saptamâni membrul în cauza nu depune o
plângere în scris, dupa caz, va fi informata Biserica.
15.6. În caz ca membrul gasit vinovat depune o plângere în timp de doua saptamâni, vinovatia
trebuie revizuita urmând a se lua decizia finala.
15.7. Daca membrul e nemultumit de decizia luata împotriva lui, are dreptul în timp de doua
saptamâni sa depuna o plângere Comitetului Executiv. Ea trebuie facuta clar si în scris.
15.3. Comitetul Executiv are dreptul de a cerceta cazul si de a lua decizia finala.
15.4. Daca este cazul unei noi întâlniri cu persoana în cauza ea va fi anuntata cu o saptamâna
înainte. Daca nu se prezinta se va decide în lipsa ei.
15.5. Daca Comitetul Executiv ridica acuzarea, pastorul si comitetul va fi informat si membrul
trebuie sa-si reprimeasca drepturile depline.
15.6. Împotriva deciziei Comitetului Executiv nu se mai pot depune contestatii.
15.7. Daca unui membru i s-au retras drepturile de membru sau este exclus, Biserica este
chemata sa se roage pentru el si să-l îndemne la pocăinta.
15.8. Nimeni nu poate fi primit ca membru într-o alta Biserica, daca a fost pus sub disciplina,
pâna când aceasta situatie nu este rezolvata.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
16. Învinuiri fatã de un lucrãtor spiritual.
16.1. Dacã se întâmplã cã un lider este învinuit de ceva care l-ar descalifica, împotriva lui
trebuie depusã o plângere semnatã de cel putin 2 sau 3 martori, Comitetului Executiv (1 Tim.
5:19).
16.2. Când aceste învinuiri se dovedesc a fi vrednice de luat în seamã, Comitetul Executiv va
lua mãsurile necesare.
16.3. Persoana în cauzã are dreptul si datoria de a fi prezentã când se analizeazã cazul
acesteia. Ea trebuie invitatã cu cel putin o sãptãmânã înainte.
16.4. Dacã persoana în cauzã din motive neîntemeiate nu se prezintã la audienta programatã,
cazul se va analiza în lipsa ei.
16.5. Dacã acel lucrãtor se dovedeste vinovat, trebuie tinut cont în decizia fatã de el, de statutul
Bisericii.
17. Comitetul Bisericii.
17.1. Comitetul Bisericii trebuie sã fie ales dintre membrii statornici ai Bisericii. Mandatul unui
comitet va fi stabilit de Biserica localã, durata maximã fiind de 4 ani.
17.2. Membrii vechiului comitet au dreptul de a fi realesi.
17.3. Când un membru din comitet se retrage, comitetul va fi complectat cu urmãtorul care a
avut cel mai mare numãr de voturi la ultima alegere si care nu intrase în comitet. De
asemenea dacã Biserica doreste se poate face o alegere numai pentru o singurã persoanã.
17.4. Este recomandat ca o Bisericã Localã sã aibã un comitet format din:

15 - 50 membrii ................................... 3, 5 persoane
51 - 100 membrii ................................. 5, 7 persoane
101 - 200 membrii ............................... 7, 9 persoane
201 - 300 membrii ............................... 9, 11 persoane
peste 300 membrii ............................... 11, .... personae
17.5. Pastorul, prezbiterul, diaconul intrã în comitetul Bisericii în care este membru si în context
de necesitate va fi reconfirmat cu un procent de 50% + 1 din totalul voturilor.
17.6. Pastorul, presbiterul sau diaconul acolo unde situatia cere, devine în mod automat cel
care prezideazã sedintele de comitet.
17.7. Acolo unde sunt mai multi pãstori într-o Bisericã localã, alegerea pãstorului principal se va
face prin vot secret cu Biserica la expirarea mandatului stabilit de Biserica localã.
17.8. Lucrãtorul spiritual trebuie periodic sã programeze consfãtuiri. Totusi pot fi convocate
consfãtuiri speciale când situatia cere.
17.9. Presedintele national, pastorul teritorial si pastorul Bisericii are dreptul a convoca
consfãtuiri oricând e nevoie cu comitetul sau cu Biserica.
______________________________________________________________________________________

21
______________________________________________________________________________________
17.10. Calitãti cerute pentru membrii comitetului local:

a. Sã fie loial Bisericii si învãtãturii ei.
b. Sã fie botezat cu Duhul Sfânt, iar dacã nu e sã doreascã aceasta.
c. Sã frecventeze regulat Biserica si sa fie prezent la alegeri.
d. Sã lucreze în armonie cu liderii din Biserica localã si cea nationalã.
e. Sã fie credincios în a sprijinii Biserica localã cu partea Domnului.
f. Sã fie de cel putin 3 ani botezat în apã.
g. Sã fie de cel putin un an membru în Biserica localã.
h. Sã aibã un caracter ales si o înaltã tinutã moralã si spiritualã.
i. Sã aibã capacitatea si disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredintate pentru
progresul Bisericii.
j. De dorit, sã fie cãsãtorit, sã fie stabilit împreunã cu familia în Bisericã si sã aibã o bunã
mãrturie în ce priveste relatia cu familia.
k. Sã nu fie certãret, pesimist si sã nu dea înapoi.
l. Sã se vadã în el chemarea Domnului pentru slujire si sã vrea sã slujeascã.
17.11. Cum se fac alegerile:

a. Alegerile vor fi anuntate în Bisericã cu cel putin douã sãptãmâni înainte, totodatã vor fi
anuntate si calitãtile cerute candidatilor.
b. Comitetul se alege prin vot secret cu participare de cel putin 50 % + 1 din numãrul de
membrii al Bisericii.
c. Dacã nu se îndeplineste conditia cerutã prima datã, alegerile vor avea loc peste o
sãptãmânã indiferent de numãrul participantilor.
17.12. Datorii si responsabilitãti:

a. Comitetul trebuie sã sprijineascã pastorul, presbiterul, diaconul, conducãtorul de
Bisericã în slujba lui din Bisericã si acestia trebuie sã lucreze în armonie cu comitetul
Bisericii locale.
b. Comitetul nu are dreptul de a lua hotãrâri care sã fie contrare cu decizia Bisericii locale,
nationale sau internationale.
c. Rolul comitetului în Biserica localã este în primul rând administrativ, iar
responsabilitãtile pentru aspectele spirituale le au cei ordinati.
Spiritual: Comitetul sub îndrumarea pastorului, presbiterului sau diaconului sã promoveze

lucrarea din Biserica localã si cea nationalã.
Financiar: Comitetul sub îndrumarea pastorului sã aprobe sume mai mari de bani care sã
iasã din caseria Bisericii. Sumele foarte mari vor fi aprobate de Bisericã.
Administrativ: Comitetul sub îndrumarea liderului sã administreze si sã se îngrijeascã de
localul Bisericii.
17.13. Din membrii comitetului se vor alege un secretar, un casier si cel putin doi cenzori ai
casierului.
17.14. Membrii comitetului au datoria de a participa la toate sedintele programate. Aceasta
trebuie înteleasã ca o datorie si un angajament fatã de Biserica ce i-a ales.
17.15. Când situatia unui membru din comitet cere, el are datoria sã motiveze (liderului local)
absenta lui la sedinta care a fost programatã.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
17.16. În cazul când un membru lipseste sistematic si nemotivat de la sedintele de comitet,

trebuie sã se retragã de bunã voie din comitetul Bisericii. Prin absenta lui dovedeste lipsã de
interes fatã de lucrarea Domnului.
17.17. Dacã nu întelege acest lucru de bunã voie, situatia trebuie clarificatã de pastorul local.
18. Secretarul Bisericii.
18.1. Secretarul Bisericii este ales din rândul membrilor din comitet.
18.2. Dacã e cazul unei organizãri sau reorganizãri a unei Biserici sau trecerea printr-o crizã a
unei Biserici, pentru o perioadã de tranzit, casierul sau pastorul poate îndeplini aceastã
responsabilitate.
18.3. Datoriile secretarului Bisericii:
a. Sã aibã evindenta tuturor membrilor, toate informatiile generale, data nasterii, când s-a
înscris ca membru, adresele si sã întocmeascã toate procesele verbale la sedintele
de comitet sau cu Biserica.
b. Sã detinã toate documentele de la înfintarea Bisericii.
c. Sã aibã o copie de la toate procesele verbale ale rapoartelor financiare a tuturor
intrãrilor si iesirilor financiare.
d. Sã se facã un proces verbal care sã fie semnat si de el în cazul când acesta se retrage
sau este înlocuit si sã predea toate actele Bisericii.
e. În raport sã includã
 o listã cu toti noii membrii, botezati, transferati si cu cei exclusi.
 raportul trimis la filialã trebuie sã aibã si o evindentã a operatiunilor financiare din
semestrul respectiv ca: intrãri, iesiri si soldul.
19. Casierul Bisericii.
19.1. Drepturi si datorii:

a. Are dreptul de a scoate bani din casieria Bisericii doar în urma hotãrârii comitetului
Bisericii locale.
b. Sumele mari trebuie aprobate de Bisericã iar toate tranzactiile prin bancã trebuie
semnate de pãstor si casier.
c. Fiecare Bisericã localã din fondul total al intrãrilor lunare trebuie sã doneze cotizatie
fata de misiunea nationalã a Bisericii.
a. Trebuie înregistrate toate intrãrile si iesirile din casieria Bisericii în registrul de evidentã
a casieriei, eliberând chitante din chitantiere înregistrate si stampilate semestrial.
d. Trebuie sã trimitã conducerii teritoriale un raport semestrial cu evidenta situatiei
financiare.
______________________________________________________________________________________

23
______________________________________________________________________________________
b. Nu este îngãduit ca pãstorul (lucrãtorul) Bisericii sau un alt membru al familiei lui sã
detinã functia de casier.
c. Atunci când se deschide un cont al Bisericii la bancã, sã nu figureze doar pe numele
unei singure persoane, ci pe numele Bisericii cu împuternicirea din partea conducerii
naþionale a douã sau a trei persoane din Biserica localã.
e. Când casierul se retrage de bunã voie sau este schimbat, trebuie sã predea toate
actele Bisericii ce le detine si sã facã un proces verbal care sã fie semnat si de el.
Aceasta trebuie înteleasã ca o datorie si din punct de vedere legal.
19.2. Cenzorii casierului:

a. din cadrul comitetului Bisericii se vor alege cel putin doi cenzori.
b. ei trebuie sã verifice trimestrial intrãrile si iesirile din casieria Bisericii, întocmind un
proces verbal.
20. Consfãtuirile Bisericii

20.1. Existã consfãtuiri cu caracter administrativ si cele programate pentru cazuri speciale.
20.2. Consfãtuirile trebuie sã fie anuntate cu cel putin douã sãptãmâni înainte în Bisericã.
20.3. Consfãtuiri administrative:

a. Ele pot sã fie convocate de Pastor, Presedintele teritorial sau de Presedintele national.
b. Ele au ca scop clarificarea unor puncte administrative în vederea bunului mers al
Bisericii.
c. Consfãtuirile în Biserica localã ar trebui sã aibã loc semestrial.
d. Fiecare consfãtuire trebuie sã aibã o ordine de zi care sã cuprindã:
 citirea procesului verbal de la ultima consfãtuire
 rapoartele financiare de la diferitele departamente din Bisericã
 alte rapoarte
 scoaterea din evidentã a membrilor plecati
 puncte neterminate din ultima consfãtuire
 noua ordine de zi.
20.4. Consfãtuiri speciale:

a. pot fi convocate de Pastor, Presedintele teritorial sau Presedintele national.
b. o asemenea consfãtuire se anuntã când trebuie clarificate unele puncte adminstrative
sau spirituale si care nu pot fi amânate pânã la urmãtoarea consfãtuire.
c. nici un Pastor local nu are dreptul sã împiedice pe Presedintele national sau Pastorul
teritorial în a comvoca o asemenea consfãtuire.
21. Dirijorii si liderii diferitelor grupe

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________

a. Liderul oricãrui grup dintr-o Bisericã localã este direct responsabil fatã de pastor în
toatã activitatea lui, lucrând în colaborare cu acesta.
b. Sã foloseascã autoritatea investitã de conducerea Bisericii în slujba încredintatã lui.
c. Are dreptul de a mentine disciplina în limita responsabilitãtii lui.
d. Dacã se simte împiedicat de cineva în a-si exercita liber slujba, el trebuie sã comunice
pastorului.
e. Fiecare lider trebuie sã înteleagã limita autoritãtii lui.
21.2. Organizatoric:
a. Sã aibã o evidentã clarã a membrilor din grupul de care el rãspunde.
b. În colaborare cu liderul Bisericii sã formeze o echipã de lucru care sã aibã rolul de a
mentine buna rânduialã.
c. În cazul cã e nevoie sã lipseascã, el trebuie sã anunte pe ceilalti colaboratori si sã fie
sigur cã repetitia sau programul divin nu vor suferi datoritã circumstantei apãrute.
21.3. Spiritual:
a. Sã nu permitã persoanelor care nu au o viatã demnã de a fi crestin sã aibã o activitate
deosebitã în cadrul grupului.
b. Prin atitudinea liderului trebuie sã fie încurajatã unitatea si disciplina Bisericii.
c. Trebuie sã arate respect fatã de liderii care sunt peste ei în Domnul.
d. În cazul cã se observã o tendintã extremistã el trebuie sã rãspundã în fata pastorului si
conducerii Bisericii.
22. Patrimoniul Bisericii
22.1. Patrimoniul Bisericii este constituit din totalitatea bunurilor, mobile, imobile cu terenurile
aferente, mijloace technice necesare activitãtilor proprii si fonduri financiare.
22.2. Cât priveste patrimoniul, Biserica localã reprezentatã prin Adunarea Generalã a ei,
dispune si decide înstrãinarea.
22.3. Patrimoniul rezultã din colecte si donatii care nu mai pot fi restituite.
22.4. Proprietãtile mobile se vor înregistra într-un registru de inventar, iar actele de provenientã
a lor, cât si actele de proprietãti imobile si terenuri se vor pãstra într-un dosar.
22.3. Gestionarea patrimoniului se face de cãtre Comitetul Bisericii, iar la valori mari prin decizia
Adunãrii Generale a Bisericii locale. Pentru dobândirea sau înstrãinarea patrimoniului nu e
nevoie de aprobarea unui organ ierarhic.
22.4. Conducerea nationalã poate decide asupra proprietãtilor Bisericii locale doar atunci când
la nivel local nu mai sunt factorii de decizie (adunarea s-a desfintat înainte de a decide asupra
proprietãtilor avute).
______________________________________________________________________________________

25
______________________________________________________________________________________
Liderii Bisericii
1. Slujbele spirituale în Biserica.
În Biserica Penticostala se cunosc trei slujbe: Pastor, Presbiter si Diacon.

1.2. Biserica Penticostala cere tuturor lucratorilor duhovnicesti sa aiba un comportament
exemplar si sa predice doctrina sanatoasa a Bisericii Penticostale.
1.3. La toate aceste trei slujbe e necesar botezul cu Duhul Sfânt.
1.4. O persoana care nu a activat în cadrul Bisericii, nefiind implicata în responsabilitati, nu
poate fi propusa pentru ordinare.
1.5. Un candidat care nu este credincios în ce priveste sustinerea financiara a lucrarii din
Biserica locala, nu poate fi promovat.
1.6. Statutul unui lucrator ordinat care vine de la o alta organizatie va fi hotarât în Comitetul
Executiv al Bisericii Nationale.
2. Drepturi si datorii generale ale lucratorilor.
2.1. Indiferent de certificatul pe care-l detine sau de diploma unei scoli biblice absolvite,
un lucrator va detine acea slujba prin credinciosia aratata fata de Biserica si fata de cei peste
el în Domnul.
2.2. Fiecare slujitor al Bisericii trebuie:

a. Sa fie credincios scopului, învatăturii, ordinei si deciziilor Bisericii.
b. Sa fie de acord cu învatătura Bisericii Penticostale si conform cu aceasta să-si facă
slujba.
c. Sã fie devotat în slujba lui.
2.3. El va rãspunde de tot ce se întâmplã la serviciile divine, în proslãvire, în viata Bisericii, în

ordinea din Bisericã si va fi constient cã prin toate Dumnezeu trebuie sã fie proslãvit.
2.4. Nici unui lucrãtor nu îi este permis sã spunã altora ceea ce i se mãrturiseste.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
2.5. El poate fi deslegat de mãrturisirea primitã doar atunci când cel în cauzã pune pe altii în
pericol sau dacã fapta lui este cunoscutã.
2.6. Dacã unui lucrãtor i s-a mãrturisit ceva fatã de care trebuie luatã o hotãrâre de
disciplinare, el trebuie sã facã aceasta spre binele persoanei ce i s-a mãrturisit.
2.7. Relatiile dintre lucrãtori trebuie sã fie un exemplu pentru toatã Biserica. Indiferent de
pozitia pe care o detin, ei trebuie sã se respecte reciproc si sã fie caracterizati de sinceritate si
atitudini corecte unul fatã de celãlalt.
2.8. Un lucrãtor care e jignit sau împiedicat în lucrarea lui de cãtre o altã persoanã sau
instantã a Bisericii, are dreptul sã apeleze la statutul de organizare a Bisericii în fata celor
peste el în Domnul pentru a clarifica aceea situatie.
2.9. Lucrãtorul care nu mai e activ în lucrare pentru cã e bolnav sau din cauza bãtrânetii,
trebuie sã i se retragã certificatul de lucrãtor.
2.10. Fiecare lucrãtor trebuie sã fie un exemplu în a participa la studiile biblice ce i se vor oferi
prin seminar.
2.11. E datoria fiecãrui lucrãtor sã participe la întâlnirea liderilor si a conferintelor organizate în
cadrul organizatiei.
2.12. În caz cã un lucrãtor nu poate fi prezent la sedinte sau conferinte programate, având o
motivatie serioasã, e de datoria lui sã anunte lipsa si motivatia lui.
3. Pastorul
3.1. Consiliul Pastoral propune ordinarea în slujba de pastor a celor ce au slujit bine ca
presbiteri. Dupã consimtamântul pozitiv al Pastorului principal al Bisericii si consimtãmântul
pozitiv al Bisericii locale, se va organiza ca în cadrul unui serviciu divin sa aibe loc o
rugaciune de mai multi lucratori pentru dedicare în slujba.
3.2. Promovarea poate sã aibã loc dacã:

a. E pregãtit si doreste sã fie promovat, bazat fiind pe chemarea pe care o are din partea
Domnului pentru slujba de Pastor.
b. Responsabilitatea lui de pânã acum ca presbiter a fost bine îndeplinitã, atât în Bisericã,
cât si fatã de cei peste el în Domnul.
c. E o persoanã corectã.
d. Sotia lui este de acord cu aceasta.
e. E botezat de Domnul cu Duhul Sfânt.
f. Cunoaste învãtãtura curatã, organizarea Bisericii si e în stare sã-i învete pe altii.
g. Trece examenul.
3.3. Se cere celui ce va fi promovat ca pastor, pe lângã experienta acumulatã sã-si

îmbunãtãteascã pregãtirea lui teologicã si sã aibã o vechime ca presbiter de cel putin 3 ani.
3.4. Examinarea se face de cãtre o comisie de trei pastori, desemnatã de cei în autoritate.
______________________________________________________________________________________

27
______________________________________________________________________________________
3.5. Comisia de examinare are dreptul sã clarifice tot felul de aspecte legate de slujba pe care
o va îndeplini.

a. Sã predice si sã apere Evanghelia.
b. Sã publice si sã rãspândeacã literaturã pentru învãtãturã.
c. Sã slujeascã ca pastor al unei Biserici sau în alte pozitii în Biserica Penticostalã.
d. Sã oficieze toate actele de cult din cadrul Bisericii.
e. Sã primeascã membrii în Bisericã.
a. Sã facã ungere cu untdelemn si rugãciuni cu punerea mâinilor.

b. Cu aprobarea Presedintelui National sã organizeze Biserici noi.
c. Sã punã sub disciplinã, sã retragã dreptul de membru sau sã excludã persoane care nu
trãiesc comform Evangheliei.
d. Sã participe la ordinãri.
e. Sã reprezinte în mod oficial Biserica acolo unde este nevoie.
f. Are drept de vot la consfãtuirile nationale cât si la Adunarea Internationalã a Bisericii.
Poate fi ales în orice pozitie de conducere a Bisericii sau a organizatiei.
3.7. Colaborarea cu Pastorul teritorial si Presedintele National:

a. Pastorul local e direct responsabil fatã de Pastorul Teritorial si Presedintele National în
toatã activitatea lui.
b. E datoria lui sã se încadreze doar în drepturile lui si sã nu se implice dincolo de
granitele activitãtii lui, numai în cazul când este solicitat.
4. Presbiterul
4.1. Dupã cel putin doi ani, timp recomandat ca fiind si o practicã în slujire, cel care s-a dovedit
credincios si vrednic fasã de Bisericã în activitatea lui de diacon, se poate trece la ordinarea
lui ca Presbiter.
4.2. Promovarea lui se poate face dacã:
a. E o persoanã corectã.
b. Dacã responsabilitatea lui ca diacon a fost bine îndeplinitã.
c. Dacã si-a respectat drepturile si datoriile avute pânã acum si a lucrat în armonie cu cei
peste el în Domnul.
d. Dacã e gata si doreste a fi promovat.
4.3. Se cere din partea celui ce urmeazã a fie presbiter în paralel cu slujirea lui sã-si
îmbunãtãteascã pregãtirea teologicã.
4.4. Rolul Bisericii în procesul ordinãrii Presbiterului:
a. Dupã ce diaconul si-a îndeplinit bine slujba si s-a observat maturizarea lui spiritualã
lucrând în armonie cu pastorul si ceilaltii lucrãtori ordinati, el poate fi propus pentru
ordinarea ca presbiter.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
b. Într-o consfãtuire cu Biserica în care a slujit pânã acum, pastorul va face propunerea
pentru ordinarea ca presbiter iar Biserica îsi va exprima votul.
c. Este necesar sã obtinã cel putin 66 % din totalul voturilor pentru ca el sã fie ordinat ca
presbiter.
4.5. Conditiile necesare:
a. Sã se vadã chemarea Domnului pentru slujba de presbiter.
b. Sã fie botezat de Domnul cu Duhul Sfânt.
c. Sã fi fost activ în evanghelizare în Biserica localã.
d. Sã cunoascã învãtãtura curatã, organizarea Bisericii, doctrina si sã fie în stare sã învete
pe altii.
e. Sotia lui sã fie fãrã vicii, chibzuitã, credincioasã si un model în toate lucrurile si sã fie de
acord cu promovarea (1 Tim. 3:11).
f. Sã fi lucrat în armonie cu Biserica si cei peste el în Domnul.
g. Sã-si fi îndeplinit bine slujba de diacon si sã treacã examenul.
4.6. Examinarea se face de cãtre o comisie de cel putin trei pastori desemnatã de cei în drept.
4.7. Comisia are dreptul sã clarifice tot felul de aspecte legate de slujba pe care o va îndeplini.
a. Sã predice si sã apere Evanghelia.
b. Sã publice si sã rãspândeascã literaturã pentru învãtãturã.
c. Sã slujeascã în evanghelizare.
d. Sã slujeascã ca Pastor al unei Biserici când situatia cere.
e. Sã primeascã membrii în Bisericã.
f. Sã oficieze toate actele de cult din cadrul Bisericii.
g. Sã facã ungere cu untdelemn cu punerea mâinilor.
h. Unde existã pastor local nu are dreptul de a lua singur mãsuri disciplinare decât în
colaborare cu acesta.
i. Sã organizeze Biserici noi în colaborare cu Pastorul local si Presedintele National.
j. Sã participe la ordinãri de diaconi cu aprobarea Pastorului local si teritorial.
k. Sã prezinte în mod oficial Biserica acolo unde este nevoie.
l. Sã punã sub disciplinã, sã retragã drepturi de membru sau sã excludã persoane care
se dovedesc a nu trãi conform Evangheliei, cu acceptul Pastorului local.
m. Are dreptul la vot în sedintele nationale si este membru al Adunãrii Internationale
(General Assembly) dar fãrã drept de vot.
4.9. Colaborarea cu Pastorul:
a. Presbiterul este direct rãspunzãtor fatã de Pastorul local în toatã activitatea lui.
b. E de datoria lui sã se încadreze doar în drepturile lui ca presbiter.
c. Dacã în timpul care e considerat ca fiind o pregãtire pe lângã Pastor nu se realizeazã o
crestere si unitatea doritã, nu i se va face promovarea pentru pastoratie.
5. Diaconul
5.1. Dacã Pastorul are convingerea cã un membru are chemare sã îndeplineasca o slujba
duhovniceasca si totodata exista o nevoie pe care Dumnezeu îl cheama s-o îndeplineasca, îl
va propune Bisericii.
______________________________________________________________________________________

29
______________________________________________________________________________________
5.2. Chemarea Domnului în viata unei persoane se vede prin caracterul, charisma, felul cum
se comporta cu altii, seriozitate aratata ca membru si dedicatia lui pentru lucrurile
duhovnicesti.
5.3. Înainte ca sa fie propus Bisericii pentru vot trebuie sa faca în scris o marturie a întoarcerii
lui.
5.4. Aceasta este foarte importanta pentru a evita lucruri care ar putea împiedica pe o
persoana sa fie propusa pentru ordinare.
5.5. Rolul Bisericii în procesul ordinarii diaconului.

a. Pastorul împreunã cu comitetul pastoral (dacã Biserica are mai multi lucrãtori) propune
Bisericii persoana sau persoanele pentru a fi votate.
b. Dupã votul secret al Bisericii dacã se obtin cel putin 66 % din voturi se va trece la fazele
urmãtoare în procesul de ordinare.
5.6. Conditii necesare:

a. Sã se vadã în viata lui chemarea lui Dumnezeu.
b. Sã fie activ în evanghelizare în cadrul Bisericii înainte de a fi propus pentru ordinare.
c. Sã fie botezat cu Duhul Sfânt.
d. Sã fie fãrã prihanã si sã accepte slujba.
e. Sotia lui sã fie credincioasã, fãrã vicii si de acord cu ordinarea sotului.
f. Sã cunoascã doctrina si organizarea Bisericii Penticostale.
g. Sã treacã examenul.
5.7. Examinarea se face de catre o comisie de cel putin trei pãstori desemnatã de Presedintele
national.
5.8. Comisia de examinare are dreptul sã clarifice tot felul de aspecte legate de slujba pe care
o va îndeplini.
5.9. Colaborarea cu Pastorul:
a. Pentru cel ce a fost ordinat ca diacon este indicat sa slujeascã în aceastã pozitie cel
putin doi ani, acest timp fiind privit sub aspectul unei pregãtiri în a întelege mai bine
responsabilitatea de lucrãtor.
b. E datoria lui de a se încadra doar în drepturile lui ca diacon, el fiind rãspunzãtor fatã de
pãstor în toatã activitatea lui.
c. Dacã în timpul care este considerat ca o pregãtire a lui pe lângã Pastor nu se
realizeazã o unitate între el si Pastor sau între el si Bisericã, nu va fi promovat într-o
altã slujbã.

a. Sã apere si sã predice Evanghelia.
b. Sã lucreze ca evanghelist.
c. Sã slujeascã ca conducãtor de Bisericã acolo unde nu este Pastor sau prezbiter local.
d. Poate oficia cu permisiunea pastorului, binecuvântãri de copii, cina Domnului si servicii
de înmormântare.
e. În situatii deosebite, cu permisiunea pastorului poate sã ajute la botezul în apã si sã
primeascã membrii în Bisericã.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
f. Din punct de vedere administrativ el trebuie sã supravegheze ordinea în Bisericã, sã

asigure cele necesare pentru actul cinei si actul spãlãrii picioarelor, aranjare, pregãtirea
bazinului si halatelor pentru botez si sã supravegheze curãtenia în casa Domnului.
g. Se cere ca el sã fie credincios în sustinerea financiarã a Bisericii.
a. În cazul cã situatia cere punere sub disciplinã, retragerea dreptului de membru sau
excluderea membrilor care nu trãiesc comform Evangheliei, sã nu o facã decât
împreunã cu prezbiterul sau pastorul Bisericii.
6. Conducãtorul de adunare.
6.1. În lipsa de lucrãtori ordinati ca diaconi, presbiteri sau pastori, în cadrul Bisericilor noastre
existã si responsabilitatea numitã conducãtor de adunare.
6.2. Ea este o responsabilitate limitatã si în mod deosebit în fazele de organizare a unei
Biserici.
6.3. Este de dorit ca fiecare Bisericã sã aibã lucrãtorii ei ordinati. Totusi pentru ca exista
anumite faze prin care trece lucrarea lui Dumnezeu, mai ales atunci când se organizeaza o
noua Biserica, trebuie înteles scopul si rolul conducãtorului de Bisericã.
6.4. Conditii cerute:

a. Sã fie un membru activ în cadrul Bisericii.
b. Trebuie sã fie botezat cu Duhul Sfânt sau a dori aceasta.
c. Sã cunoascã Cuvântul, doctrina si organizarea Bisericii.

a. Sã fie activ în predicarea Evangheliei.
b. Sã conducã serviciile divine în lipsa lucrãtorului ordinat si sã facã totul ca lucrarea lui
Dumnezeu sã progreseze.
c. În colaborare cu diaconul, presbiterul sau pastorul teritorial poate sã primeascã membrii

în Bisericã.
d. Împreunã cu alti membrii din comitet poate sã cerceteze cazurile de indisciplinã sau
abateri morale, dar nu are dreptul de a pune sub disciplinã.
e. În lipsa lucrãtorului ordinat poate sã convoace în cazuri urgente sedinte de comitet.

f. Din punct de vedere administativ el trebuie sã supreavegheze ordinea în Bisericã, sã
asigure cele necesare pentru actul cinei si actul spãlãrii picioarelor, aranjarea,
pregãtirea bazinului si halatelor pentru botez si supravegherea curãteniei în Casa
Domnului.
g. Este direct rãspunzãtor fatã de diacon, presbiter sau pãstor în toatã activitatea lui.
h. E datoria lui sã se încadreze doar în drepturile lui ca si conducãtor de adunare si toatã
activitatea spiritualã sã fie fãcutã în colaborare cu membrii din comitetul Bisericii locale.
i. Se cere ca el sã fie credincios în sustinerea financiarã a Bisericii.

j. Când apare o situatie care necesitã punerea sub disciplinã a unei persoane, sã
prezinte cazul pastorului, presbiterului sau diaconului.
______________________________________________________________________________________

31
______________________________________________________________________________________
7. Cum se fac propuneri pentru ordinare.
7.1. Una din datoriile pastorului constã în a observa si încuraja pe acei membrii care sunt
chemati de Domnul pentru slujbele duhovnicesti.
7.2. Chemarea unei persoane trebuie observatã prin caracterul, carisma, felul cum se
comportã cu altii, seriozitatea arãtatã ca membru si dedicatia lui fatã de Bisericã.
7.3. Pastorul trebuie sã-i încurajeze sã fie activi în Bisericã si oricând e nevoie sã fie gata de
sacrificiu.
7.4. Biserica este chematã sã recunoascã pe cei chemati de Domnul în lucrare dar nu are
dreptul de a-i promova, fãrã a colabora cu liderii deja implicati în lucrare (pastori, presbiteri).
7.5. Cel ce trebuie pus în lucrare trebuie sã aibã convingerea cã el este chemat de Domnul
pentru aceasta si cã e voia Domnului.
7.6. Chemarea Domnului este confirmatã prin:
a. Certitudinea personalã primitã de la Domnul cã e chemat sã predice Evanghelia.
b. Caracterul, carisma si felul cum se comportã cu altii în seriozitatea arãtatã ca membru
si dedicatia lui fatã de lucrurile spirituale.
c. Recomandarea pastorului si a comitetului Bisericii locale care cunoaste acea persoanã
si votul Bisericii.
d. Mãrturia familiei lui.
e. Mãrturia de credincios care reflectã cu adevãrat caracterul si viata trãitã în fata lumii.
7.7. Trebuie specificat dacã s-a observat chemarea Domnului si dedicarea persoanei fatã de
Bisericã pânã în acel moment.
7.8. Dupã ce se examineazã situatia de cãtre pastor si Bisericã, vor fi prezentati cei propusi
pentru ca Biserica sã-si exprime dorinta prin vot.
7.9. Dupã ce o persoanã a primit recomandarea pastorului Bisericii, a pastorului teritorial cât si
votul Bisericii, el se va pregãti pentru a lua examenul despre învãtãtura si organizarea Bisericii
Penticostale.
7.10. Dupã ce examenul e trecut cu bine se va programa o zi în cadrul unui serviciu divin ca sã
aibã loc ordinarea. Ea trebuie sã fie fãcutã de cel putin doi pastori.
8. Lucrãtorii vinovati
8.1. Acei lucrãtori care nu învata doctrina sau principiile de organizare a Bisericii Penticostale
vor fi atentionati de Presedintele Teritorial pentru a se clarifica acea atitudine.
8.2. Un lucrãtor care îsi dã demisia cu scopul de a scãpa de o anumitã acuzatie, trebuie
considerat vinovat.
8.3. Dacã un pastor, presbiter, diacon, conducãtor de adunare sustin o persoanã cãreia i s-a
ridicat disciplinar legitimatia de lucrãtor, aceasta trebuie consideratã ca fiind o dovadã a lipsei
de loialitate fatã de Bisericã si disciplina generalã.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
8.4. Dacã un fost pastor, presbiter, diacon, conducãtor de adunare influenteazã Biserica
împotriva actualului ei pastor, presbiter, diacon, conducãtor de adunare, va fi tras la
rãspundere de Comitetul Executiv fiind considerat ca un act de dezbinare.
8.5. Reprimirea unui lucrãtor care a fost pus sub disciplinã trebuie sã fie aprobatã de cel putin
75 % din voturile Consiliului Pastoral National.
9. Motive pentru care se ridicã certificatul de lucrãtor.
9.1. Când un lucrãtor divorteazã sau trãieste în imoralitate.

9.2. Când are o atitudine scandaloasã fatã de semenii lui în slujbã.
9.3. Dacã nu cautã sã se împace cu persoanele cu care intrã în conflict.
9.4. Când mai mult de 6 luni nu este activ în predicare a cuvântului sau alte servicii divine, cu
exceptia când e caz de boalã sau bãtrânete.
9.5. Când e vinovat de pãcate grave.
10. Lucrãtorii cãzuti în pãcatul desfrâului.
10.1. Unui lucrãtor care a fost dovedit vinovat de preacurvie sau adulter, i se ridicã certificatul
de lucrãtor, va fi pus sub disciplinã si niciodatã nu mai poate fi repus în slujbã duhovniceascã.
10.2. Dacã se poartã necuviincios fatã de sexul opus, certificatul de lucrãtor i se ridicã imediat.
Cel putin un an de zile nu mai are dreptul sã predice sau sã evanghelizeze si va fi pus sub
disciplinã.
10.3. Unui lucrãtor dovedit vinovat de pãcatul homosexualitãtii si a altor pãcate grave,
certificatul de lucrãtor i se anuleazã imediat si nu mai are dreptul sã predice sau sã
evanghelizeze. Deasemenea va fi exclus.
11. Neîntelegeri între un lucrãtor si cei peste el în Domnul.
11.1. Dacã un lucrãtor se simte împiedicat de la drepturile pe care le detine de cineva care este
peste el în Domnul, are dreptul si datoria sã cearã o clarificare Romanian Territorial Bord. În
acest caz trebuie fãcutã o sesizare în scris.
11.2. Dacã contestatia e acceptatã, Presedintele Teritorial numeste o comisie formatã din trei
pastori care nu fac parte din Comitetul Executiv International. Aceastã comisie va analiza
starea de lucruri a situatiei. Unul din ei va scrie procesul verbal care va fi semnat de toti si îl va
trimite Comitetului Executiv.
11.3. Dacã situatia se rezolvã comisia va comunica decizia Comitetului Executiv.
11.4. Dacã lucrãtorul sau cei implicati nu sunt multumiti cu decizia luatã pot depune în scris o
plângere Presedintelui Teritorial. El trebuie sã cearã în scris reconsiderarea deciziei luate.
11.5. Presedintele va fi obligat sã includã aceasta în ordinea de zi a umãtoarei întâlniri a

Cosiliului Pastoral.
11.6. Acestia au dreptul de a lua o decizie asupra sitautiei cu cel putin 66 % din voturi.
______________________________________________________________________________________

33
______________________________________________________________________________________
11.7. Dacã lucrãtorul sau cel în cauzã e nemultumit, poate sã se adreseze în scris în timp de 6
sãptãmâni Presedintelui International a Bisericii.
11.8. Presedintele International are datoria de a lua decizia finalã.
Biserica Nationalã
1. Adunarea Generalã Nationalã (Consiliul Bisericesc).
Adunarea Generalã Nationalã e formatã din toti lucrãtorii ei spirituali si delegatii Bisericilor
Penticostale „Church of God.“ Ei reprezintã Biserica Nationalã.
1.2. Vor participa din oficiu pastorii, presbiterii, diaconii, conducãtorul de adunare, secretarul si
casierul fiecãrei Bisericii. Ei vor avea drept de vot în Adunarea Generalã Nationalã.
1.3. Lucrãtorii care detin o legitimatie de lucrãtor, au în mod direct obligatia de a participa la
Consiliul Bisericesc National. Participarea lor trebuie înteleasã ca fiind o împlinire a
responsabilitãtii spirituale. În caz cã nu pot participa trebuie sã motiveze absenta lor.
1.4. Întâlnirea Adunãrii Generale Nationale (Consiliul Bisericesc) trebuie sã aibã loc cel putin
de trei ori pe an. Dacã nevoia cere pot sã se programeze mai multe întâlnirii.
1.5. Atributiunile Adunãrii Generale Nationale (Consiliului Bisericesc):
a. Primeste raportul de activitate a Consiliului Pastoral
b. Hotãrãste investitiile pe plan national.
c. Decide în probleme organizatorice pe plan national.
d. Hotãreste asupra statutului si moralei crestine.
e. Alege Comitetul Executiv.
2. Consiliul Pastoral National.
2.1. Consiliul Pastoral National este format din toti lucrãtorii.

______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
2.2. Întâlnirea Consiliului Pastoral National are loc de cel putin trei ori pe an, având obligatia sã
participe toti lucrãtori ordinati.
2.3. Atributiunile Consiliului Pastoral National:
a. Îndrumã si controleazã activitatea Comitetului Executiv.
b. Înfiinteazã si organizeazã departamente de lucru si traseazã sarcinile acestora.
c. Analizeazã situatia generalã a Bisericilor.
d. Revizuieste si propune schimbãri în statut.
e. Descarcã din slujbã.
f. În cazuri speciale judecã abaterile de la conduita crestinã.
g. Traseazã directii referitoare la morala crestinã, libertatea crestinã si hotãrâri cu privire
la rânduiala din Biserici.
3. Comitetul Executiv National.
3.1. Comitetul Executiv este ales într-o întâlnire a Consiliului Bisericesc, drept de vot având toti
lucratorii ordinati si câte un delegat la o sutã de membri.
3.2. Comitetul Executiv National trebuie format din cel putin 5 membrii:
1 presedinte, 1 secretar, 1 casier si 2 cenzorii.
3.3. Comitetul Executiv National se alege la interval de 4 ani. Alegerea se face prin vot secret.
3.4. Propunerile pentru alegerea Comitetului Executiv se fac de cãtre lucrãtorii ordinati, drept
de participare având pastorii si presbiterii. Persoanele care au slujit în Comitetul Executiv pot
sã fie realese.
3.5. Pentru responsabilitatea de Presedinte National si Vicepresedinte este nevoie de cel putin
douã treimi din voturi.
3.6. Dacã în primul tur nu se îndeplinesc douã treimi din voturi, în al doilea tur se vor lua în
considerare jumãtate plus unu din numãrul celor prezenti.
3.7. Comitetul Executiv National se întruneste de câte ori este nevoie dar cel putin de douã ori
pe an. Ei vor fi convocati de Presedintele National.
3.8. Comitetul Executiv National poate lua o hotãrâre când cel putin douã treimi din membrii
sunt prezenti.
3.9. Datoriile Comitetului Executiv National:
a. E responsabil pentru bunul mers al Bisericilor.
b. Trebuie sã împlineascã sarcinile trasate de Adunarea Generalã Nationala a Bisericii.
c. Decide care contestatii se vor înainta Consiliului Pastoral.
d. Intervine acolo unde situatia depãseste conducerea localã.
e. Emite instructiuni pentru alegeri.
4. Presedintele National (General Overseer)
4.1. E responsabil pentru Biserica Nationalã unde slujeste.

4.2. Scopul lui primar constã în cultivarea principiilor spirituale si a scopurilor misionare.
4.3. El prezideazã urmãtoarele întâlniri: Adunarea Generalã Nationalã, Consiliul Pastoral
National, Comitetul Executiv National.
______________________________________________________________________________________

35
______________________________________________________________________________________
Dacã situatia cere si e posibil ca în cadrul national al Bisericii sã fie organizate mai multe teritorii,
el este cel ce decide organizarea acestor teritorii. În aceastã situatie el numeste pastorii
teritoriali.
a. E responsabil de bunul mers al Bisericii pe plan national.
b. El aprobã înfintarea de Biserici.
c. El supravegheazã lucrãtorii si evanghelistii.
d. Decide asupra cererii de ordinare a unei persoane, asistã la alegeri de pastori si
coordoneazã activitatea lucrãtorilor.
e. Numeste pastori teritoriali si le defineste clar granitele teritoriului de lucru.
f. Împreunã cu pastorul teritorial decide asupra cumpãrãrii de noi localuri, pãmânt, case
pastorale.
g. Are responsabilitatea de a sluji ca om de legãturã între Biserica localã, teritoriale din
cadrul national si comitete în mod special la nivel european si international.
h. El reprezintã Biserica la diferite întâlniri oficiale în legãturã cu alte Bisericii, confesiuni
sau organizati.
i. Datoritã slujbei pe care o detine, presedintele are dreptul de a lua cuvântul în toate
Bisericile locale si la diferitele comitete care existã în cadrul Bisericii nationale unde
slujeste.
5. Vicepresedinte National
5.1. El trebuie sã-l spijineascã pe Presedinte în toate responsabilitãtile si initiativele lui.

5.2. Deasemenea alte responsabilitãti ale lui se decid de Comitetul Executiv National.
5.3. În caz cã Presedintele nu este prezent el îi preia locul.
Dacã Presedintele se retrage din pozitia lui, în mod automat Vicepresedintele îi ia locul pânã la
urmãtoarele alegeri.
5.4. Datoritã slujbei pe care o detine are drept de a lua cuvântul în toate Bisericile si diferite
comitete care existã în cadrul Biserici Nationale unde slujeste.
6. Secretarul General National
6.1. Este liderul secretariatului si e responabil cât priveste toatã Biserica Nationalã.
6.2. Rãspunde de corespondeta biroului Presedintelui si a Comitetului Executiv National.
6.3. Întocmeste si pãstreazã toate procesele verbale ale Comitetului Executiv National,
Consiliului Pastoral si Adunãrii Generale Nationale.
6.4. Este responsabil pentru toate procesele verbale ale conducerii Bisericii Nationale,
sedintelor, decizilor si rãspunde de ele.
6.5. În responabilitatea lui se include administrarea corectã a actelor Bisericii si rapoartelor
lucrãtorilor.
6.6. Rãspunde de actele financiare, procesele verbale ale Bisericii sau a lucrãtorilor,
corespondenta, alte documente importante si arhiva Bisericii.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
6.7. El trebuie sã recomande schimbãri si îmbunãtãtiri cât priveste sarcinile secretarului din
Biserica localã.
6.8. El trebuie sã lucreze în armonie cu Presedintele, Vicepresedintele, Casierul si sã-si
împlineascã bine slujba.
6.9. Datoritã slujbei pe care o are, el are dreptul sã ia cuvântul în toate consfãtuirile comitetelor
si Bisericilor.
7. Casierul National
7.1. Este responsabil pentru caseria nationalã a Bisericii. Casierul national divizeazã suma
existentã în caseria natioanlã dupã cum s-a stabilit în Adunarea Generalã Nationalã.
7.2. Se îngrijeste de împrumuturi, finantãri si administrarea cheltuielilor fixe.
7.3. El este împuternicit a semna cecuri si tranczatii de bani.
7.4. El semneazã acte împreunã cu cel putin încã o persoanã din Comitetul Executiv.
7.5. El rãspunde Comitetului Executiv de cheltuieli, împrumuturi si proprietãti.
7.6. El este dator sã colaboreze cu casierii Bisericilor locale.
7.7. Aceasta include un sistem al intrãrilor si iesirilor, felul de lucru în relatia cu banca,
administarea contului, tranzacti de bani, rapoarte financiare.
7.8. E dator sã rezolve situatia financiarã privind raportul lunar al cãlãtoriilor lucrãtorilor pentru
lucrarea Domnului.
7.9. Are datoria de a prezenta Adunãrii Generale Nationale raportul caseriei nationale.
7.10. Are datoria de a-si îndeplini sarcinile în armonie cu Presedintele si Secretarul General.
7.11. Datoritã slujbei pe care o detine, are dreptul de a lua cuvântul în toate Bisericile si diferite
comitete care existã în cadrul Bisericii Nationale.
8. Departamentul scolii duminicale si a tineretului
8.1. Functia directorului scolii duminicale si a tineretului este de a organiza scoala Duminicalã
si lucrarea cu tineretul.
8.2. Directorul scolii duminicale si a tineretului este numit de supraveghetorul de filialã si ales
de pastorii si presbiterii acelei filiale.
8.3. El are datoria de a ajuta si de a încuraja tineretul pentru a trãi o viatã sfântã.
8.4. Cât priveste scoala duminicalã este de dorit ca fiecare Bisericã localã sã aibã o scoalã
duminicalã.
8.5. Sub cãlãuzirea supraveghetorului de filialã el trebuie sã organizeze scoala duminicalã si
un program al tineretului.
8.6. Datorii:
a. Sã respecte statutul de organizare.
b. Sã inspire interes pentru scolile biblice.
c. Sã sprijineascã lucrarea scolii duminicale si cu tineretul.
d. Sã încurajeze rãspândirea literaturii pentru tineret.
e. Sã pregãteascã premii pentru cei mai eficace lideri ai scolii duminicale si a tineretului.
9. Lucrarea surorilor
______________________________________________________________________________________

37
______________________________________________________________________________________
9.1. Surorile care slujesc cu împuternicire din partea Bisericii trebuie sã li se acorde sprijin în
lucrarea pe care o fac.
9.2. Cel putin o datã pe lunã sã se adune pentru rugãciune în a sustine Biserica si a mijloci
pentru cei nemântuiti.
9.3. Sã-si facã proiecte de lucru în ce priveste vizitarea bolnavilor, azilelor de bãtrâni si sã
sprijineascã activitãtile sociale.
10. Literatura crestinã
10.1. Are ca scop:

a. Sã informeze membrii Bisericilor.
b. Sã împãrtãseascã relatiile bune dintre Biserici.
c. Sã rãspândeascã adevãrurile biblice.
d. Sã proclame Evanghelia Domnului Isus.
e. Sã educe membrii Bisericilor.
f. Sã nu accentueze opinia unui departament sau a unei persoane.
g. Sã fie în concordantã cu învãtãtura Bisericii si organizarea ei.
h. Sã evite problemele politice si rasiste.
i. Sã nu fie folosite pentru propagandã, reclame personale, sã nu fie lumesti sau de
afaceri.
10.2. Directorul acestui departament trebuie sã se angajeze ca el sã nu publice si sã nu permitã
rãspândirea literaturii opuse doctrinei Penticostale.
11. Seminarul Biblic
11.1. În cadrul Bisericii lui Dumnezeu „Church of God“ poate functiona un seminar biblic, ca o
ramura extinsa a scolilor biblice din SUA.
11.2. La nivel national, seminarul biblic va avea un comitet de conducere format din:
Director, Director adj., Secretar, Casier, 2 Cenzori si Membru.
Este recomandat ca cel putin jumãtate plus unu sã fie ordinati în slujbe ca: pastor, prezbiter sau
diacon pentru a da autoritate spiritualã conducerii. Cei alesi în comitetul seminarului trebuie sã
aibã la bazã studii teologice.
11.3. Comitetul Seminarului va fi ales de Comitetul Pastoral odatã la 4 ani.
11.4. Comitetul Seminarului stabileste conditiile ce se cer celor care vor sã studieze, drepturile
si îndatoririle cursantilor, profesorilor cât si a directorului seminarului.
11.5. Comitetul Seminarului trebuie sã vegheze ca în cadrul scolii sã nu se aducã învãtãturi
care sã fie în contradictie cu Sfintele Scripturi si cu linia generalã a Bisericii lui Dumnezeu.
11.6. Comitetul Seminarului analizeazã toate plângerile aduse la adresa profesorilor sau
cursantilor si hotãreste solutiile pentru rezolvarea problemelor apãrute.
11.7. Directorul Seminarului va lucra în strânsã legãturã cu Presedintele National în vederea
realizãrii împreunã a proiectelor si programelor nationale ale Bisericii lui Dumnezeu.
11.8. Scopul Seminarului este de a pregãti frati si surori pentru predicare, evanghelism si
misiune, învãtãtori biblici pentru Bisericã si învãtãtori pentru scolile duminicale.
Absolventii Seminarului nu au dreptul de a pretinde diferite slujbe sau functii în Biserica lui
Dumnezeu în baza studiilor teologice absolvite, numai dacã existã o chemare a Domnului prin
Biserica localã.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Organizarea Internationalã
Biserica Penticostalã „Church of God“
1. Numele Bisericii
Numele Bisericii Penticostale, intitulatã „Biserica lui Dumnezeu“, este conform expresiei
Biblice din 1 Cor. 1:2 si 2 Cor. 1:1.
2. Învãtãturile Bisericii
Biserica Penticostalã crede cã primul principiu foarte important este cã toatã Biblia este
Cuvântul inspirat a lui Dumnezeu, iar Noul Testament este singurul etalon pentru conducere si
disciplinã în Bisericã (2 Tim. 3:16).
3. Felul de organizare
Din punct de vedere organizatoric Biserica nu functioneazã dupã un sistem de organizare
legislativ sau executiv ci unul judiciar.
4. Relatia cu statul
Biserica Penticostalã este independentã fatã de stat.
5. Biserica localã în relatie cu cea Internatioanlã
______________________________________________________________________________________

39
______________________________________________________________________________________
Biserica localã este rezultatul jertfei Domnului Isus Hristos, propovãduitã de slujitori dedicati ai
Bisericii mondiale.
Biserica Penticostalã are o formã de conducere centralizatã.
Întreaga Bisericã Internationalã are reprezentati la Adunarea Generalã Internationalã a
Bisericii „Church of God“.
Bisericile locale sunt reprezentate de liderii ei la Adunarea Generalã Internationalã care are
loc tot la doi ani. Fiecare Bisericã are un reprezentat sau mai multi la aceastã conferintã.
6. Încorporarea de noi Bisericii

Dacã o Bisericã localã sau mai multe Bisericii doresc sã se afilieze Bisericii Penticostale
„Church of God“, e nevoie a fi verificate dacã acceptã organizarea si învãtãtura Bisericii.
7. Structura financiarã
Sistemul de organizare a Bisericii Penticostale este unul centralizat. Aceasta înseamnã cã e o
Bisericã care nu este orientatã asupra câstigului, ci toate veniturile sunt folosite pentru scopuri
religioase, caritative si educative.
I. Adunarea Generalã Internatioanlã a Bisericii Penticostale

Adunarea Generalã Internationalã a Bisericii Penticostale e trupul organizat care are
autoritatea si puterea de a hotãrâ doctrina, felul de organizare, principiile si practicile tuturor
Bisericilor locale care formeazã Adunare Internationalã.
Adunarea Generalã Internationalã a Bisericii Penticostale e Adunarea Generalã a tuturor
lucrãtorilor din Bisericile Penticostale „Church of God“ din toatã lumea.
Punctele prioritare a ordinei de zi vor fi cele recomandate de Comitetul Executiv International.

Toate sugestiile recente care vor fi în cadrul Adunãrii Internationale, trebuiesc prezentate
comitetului format pentru a decide o ordine de zi.
Adunarea Generalã are datoria sã prezinte noul Presedinte, cei doi Vicepresedinti, Secretarul
General, Directorul Scolii Duminicale si a Tineretului, Directorul de Evanghelizare Nationalã si a
Misiunii Nationale, precum si pe Directorul Bordului de Misiune Internationalã si Consiliului
Bisericesc International.
Adunarea Generalã Internationalã voteazã Presedintele Bisericii Internationale, cei doi
Vicepresedinti, Secretarul General, Directorul Scoli Duminicale si a Tineretului, Directorul de
Evanghelizare Nationalã si a Misiunii Nationale, precum si pe Directorul Bordului de Misiune
International.
Adunarea Generalã Internatioanlã voteazã de asemenea si Consiliul Bisericesc International.
Pentru cã Biserica Penticostalã are o formã de conducere centralizatã aceasta înseamnã cã
Bisericile filii din toatã lumea sunt o parte din Adunarea Generalã Internationalã.
Deciziile în cadrul Adunãrii Generale Internationale se iau prin votul majoritãtii. Dreptul la vot
în cadrul Adunãrii Generale Internationale îl au numai cei ordinati ca pastori.
II. Consiliul Bisericesc International

Consiliul Bisericesc International este ales la interval de doi ani de cãtre Adunarea Generalã
Internationalã.
Membrii acestui comitet nu pot sluji mai mult de patru ani în aceastã pozitie fãrã întrerupere.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Presedintele Bisericii Internationale, cei doi Vicepresedinti, Secretarul General si cei 18

formeazã Consiliul Bisericesc International.
Dreptul la vot în cadrul sedintelor îl au doar pastorii (bãrbatii).

Presedintele prezideazã toate sedintele.
Secretarul General e responsabil pentru toate procesele verbale.
Adunarea Generalã Internationalã se întruneste la interval de doi ani pentru studierea

Cuvântului, pentru a primi recomandãri si a lua hotãrâri împreunã.
Ordinea de zi a conferintei trebuie trimisã cu cel putin 30 de zile la toti pastorii cu drept de vot
care urmeazã sã participe la conferintã.
Drepturii si datorii:
El are datoria de a discuta toate punctele care privesc interesul general al Bisericii.
Acest consiliu se întruneste cu aprobarea Presedintelui, pentru a primi recomandãri care vin
din partea Adunãrii Internationale.
Toate sugestiile care recomandã restructurarea sau anularea unei doctrine a Bisericii, trebuie
publicate în scris în mod regulat cel putin 12 luni înainte de a fi adusã la Adunarea Internationalã.
Cel putin douã treimi din Adunarea Generalã Internatioanlã trebuie sã voteze aceasta pentru a fi
luatã în considerare.
Aceasta înseamnã cã membrii Bisericii au posibilitatea pânã la urmãtoarea Adunare

Generalã Internatioanlã sã analizeze sugestiile, iar la Adunarea Generalã Internationalã pot
sã-si exprime pozitia de vot.
Împãrtirea zeciuielilor trimise la centru vor fi dirijate de Presedinte si Consiliul Bisericesc.
Consiliul Bisericesc poate sã ia decizii în ce priveste complectarea unor locuri rãmase libere
din cauza unor emergente apãrute în cadrul membrilor alesi în Consiliul Bisericesc.
Acest consiliu are dreptul de a suspenda pe unul din membrii Comitetului Executiv dacã e
gãsit vinovat de pãcate grave, urmând ca situatia lui si decizia luatã sã fie analizatã în
urmãtoarea Adunare Internationalã.
Certificatele de lucrãtor care au fost suspendate nu se pot restitui pânã când cel putin 75 %
din Consiliul Bisericesc aprobã aceasta.
Înainte ca o scoalã cu nivel mai înalt sau grad universitar sã fie organizatã trebuie sã fie
aprobatã de consiliul Bisericesc.
Consiliul Bisericesc International numeste un Comitet de propuneri pentru sedintele Adunãri
Generale Internationale.
III. Comitetul Executiv General International
Este format din:

Presedinte, 3 Vicepresedinti, Secretar General si Membrii.
Drepturi si datorii:
______________________________________________________________________________________

41
______________________________________________________________________________________
Sã permitã unui Presedinte de filialã sã lucreze în afara S.U.A., chiar mai mult de 4 ani în
aceeasi pozitie.
Numeste comitetul de audiente pentru cazuri cu lucrãtorii indisciplinati.
Numeste un secretar al departamentului de misiune.
Numeste un reprezentant al misiunii.
Cu aprobarea Presedintelui poate sã transfere bani dintr-un departament în altul.
Trebuie sã coordoneze spre binele general al Bisericii.
Trebuie sã se întâlneascã cel putin o datã la jumãtate de an pentru a primi sugestii care sã fie
prezentate Adunãrii Generale Internationale.
Comitetul Executiv International are împuternicirea sã organizeze un program de radio ºi
televiziune în interesul Bisericii.
O persoanã poate sã slujeascã neîntrerupt în aces comitet timp de 8 ani, având posibilitatea
sã fie reales dupã doi ani de întrerupere.
IV. Presedintele Bisericii Internationale

Are cea mai mare functie si responsabilitate în Biserica Penticostalã în a supreaveghea bunul
mers al Bisericii în toate ramurile ei.
El este ales de Adunarea Generalã Internationalã la interval de doi ani si poate rãmâne în
aceeasi functie de Presedinte al Bisericii maximum patru ani.
El este Presedintele Adunãrii Generale Internationale, al Comitetului General al Bisericii si al
Comitetului Executiv International.
El elibereazã si semneazã toate certificatele pentru lucrãtori, cât si retragerea lor.
El supravegheazã pe toti lucrãtorii din Bisericã.
Se îngrijeste de bunul mers al Bisericii.
Împreunã cu Vicepresedintii si Casierul General numeste pe toti Presedintii diferitelor teritori
din U.S.A. pentru o perioadã de doi ani.
Împreunã cu membrii Comitetului Executiv, poate scoate dintr-o functie sau poate numi pe
cineva într-o functie.
În caz de emergentã poate sã convoace Consiliul celor 18 si alti consilieri pentru o sedintã.
Numeste un comitet de trei persoane, pentru a-l ajuta în a pregãti urmãtoarea Adunare
Generalã Internationalã.
În caz cã postul de Presedinte devine vacant prin moarte, boalã sau o altã descalificare,
primul Vicepresedinte preia locul Presedintelui pânã la urmãtoarea Adunare Generalã
Internationalã.
V. Vicepresedinte
Cei 3 Vicepresedinti sunt proputi de Adunarea Generala a pastorilor si alesi prin vot secret la
interval de doi ani.
Poate sã slujeascã neîntrerupt cineva în aceastã functie nu mai mult de 4 ani, iar posturile
superioare a Bisericii nu mai mult de 8 ani.
Este de datoria Vicepresedintelui ca sã sprijineascã pe Presedinte în slujba lui.
______________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
Dacã în mod neprevãzut postul unuia din Viceprsedinti devine liber, Presedintele trebuie ca în
urmãtoarele 30 de zile sã convoace Comitetul Executiv, iar acesta sã numeascã un
Vicepresedinte, conform voturilor avute la ultima conferintã.
IV. Secretarul General

Este ales la interval de doi ani de Adunarea Internationala si el a fost propus de Consiliul
Bisericesc.
Nu poate sluji în aceasta responsabilitate mai mult de 4 ani.
El pastreaza si administreaza toate certificatele si documentele legale ale Bisericii.
El controleaza toate rapoartele pastorilor care vin la birourile centrale si întocmeste rapoartele
Comitetului Executiv International.
Controleaza toate actele financiare si întocmeste o dare de seama pentru Adunarea Generala
Internationala.
El angajeaza personalul necesar pentru birouri, iar salariile sunt stabilite împreuna cu
directorul fiecarui departament.
El trebuie sa fie un contabil oficial cu licenta de stat.
VII. Departamentul de misiune Internatioanla

Este format din cel putin sapte membrii care vor fi alesi de Comitetul Executiv International, ei
fiind oameni care au botezul cu Duhul Sfânt si dovedesc a fi plini de întelepciune de sus.
Sã numeascã Presedintii Nationali, Misionari si Directori de Seminar.
Sã promoveze lucrarea misionarã si sã sprijineascã misionarii aflati pe câmpul de misiune.
Sã verifice calificarea celor ce doresc sã meargã în câmpul de misiune.
Sã reglementeze ordinea si sã administreze banii trimisi pentru scop misionar la birourile
centrale.
IX. Directorul Departamentului International de Misiune

La interval de doi ani este ales de Adunarea Internationalã.
El nu poate sluji mai mult de 4 ani consecutiv, salariul lui fiind fixat de Comitetul Executiv
International.
El v-a îndeplini toate responsabilitãtile cerute de Departamentul de Misiune Internationalã.
El este coordonatorul principal al departamentului.
Programeazã conferinte în diferite continente.
Supraveghezã lucrarea Departamentului de Misiune.
Tine legãtura cu toate tãrile, recomandã misionari, viziteazã tãri, se v-a îngriji de pasapoartele
celor trimisi în misiune, dupã posibilitãti si acordã ajutoare din fondul de misiune.
X. Asistentul Directorului Departamentului de Misiune

E propus de Consiliul Bisericesc si ales la interval de doi ani de Adunarea Generalã. El nu
poate sluji mai mult de 4 ani consecutiv.
______________________________________________________________________________________

43
______________________________________________________________________________________
El va îndeplini toate responsabilitãtile descrise de Directorul si Bordul Departamentului de

Misiune International.
În lipsa Directorului de Misiune el preia conducerea departamentului.
XI. Departamentul scolii duminicale si a tineretului

Comitetul Executiv International va numi la interval de doi ani un departament al scolii
duminicale si a tineretului.
Functia acestui departament este de a organiza scoala duminicalã si a tineretului.
Organizare se face în asa fel încât aceste activitãti sã prezinte interes pentru tineri si pentru
cei doritori de a participa.
Sã sprijine lucrarea scolii duminicale si a tineretului si sã încurajeze rãspândirea literaturii
pentru tineret.
La înfintarea de noi Biserici sã organizeze studii Biblice si scoala duminicalã.
XII. Directorul departamentului scolii duminicale si a tineretului

El va fi numit de Consiliul Bisericesc si ales de Adunarea Internationalã.
El trebuie sã fie gata cu toatã puterea si energia lui de a se dedica acestei lucrãri pentru
promovarea ei.
Directorului scolii duminicale si a tineretului trebuie sã-i ajute si sã-i încurajeze pe tineri la o
viatã sfântã.
De a promova lucrarea departamentului pe care-l prezintã.
Sã colaboreze cu Comitetul Executiv General în a promova liderii nationali si a organiza
conferinte.
Cu consimtãmântul Presedintelui International are autoritatea de a convoca departamentul
scolii duminicale si a tineretului când situatia cere.
XIII. Asistentul Directorului scolii duminicale si a tineretului

Este numit de Comitetul Bisericesc si ales de Adunarea Generalã Internationalã.
Asistentul Directorului scolii duminicale si a tineretului trebuie sã-l ajute pe Directorul acestui
departament în toate activitãtile sale.
______________________________________________________________________________________

Church of God Minutes in Romanian 2000

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Church of God Minutes in Romanian 2000

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Statutul de Organizare al Bisericii Penticostale - Church of God 1

Organizarea Bisericii Locale……………………………………………………………….. p.14

Încadrarea de noi Biserici în cadrul Bisericii „Church of God“…………………………..p.18

Liderii Bisericii………………………………………………………………………………... p.25

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

Biserica Naţionalã…………………………………………………………………………….. p.33

Biserica localã în relaţie cu cea Internaţioanlã………………………………………….. p.38

Preşedintele Bisericii Internaţionale ………………………………………………...….. p.40

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

1.In ispiratia verbala a Bibliei.

8. In botezul cu Duhul Sfânt ca urmare a curatirii inimii.

9. In vorbirea în alte limbi ca semn al botezului cu Duhul Sfânt.

11. Vindecarea divina este aprovizionata în jertfa Domnului Isus.

12. Cina Domnului si spalarea picioarelor sfintilor.

13. In a doua venire premilenara a lui Isus.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

1. Pocainta - Marcu 1:15; Luca 13:3; Fapte 3:19.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

7. Botezul cu Duhul Sfânt.

8. Vorbirea în alte limbi.

7. Botezul cu Duhul Sfânt.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

8. Vorbirea în alte limbi.

9. Darurile Duhului Sfânt - 1 Cor. 12:1-11, 28, 31; 14:1.

12. Vindecarea Divinã.

Rugãciunea pentru bolnavi si ungerea cu untdelemn este un asezãmânt rânduit de Domnul

Aceasta nu înseamnã cã cei credinciosi combat asistenta medicalã, dimpotrivã ei recunosc în

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

13. Cina Domnului - Matei 26:26-29; 1 Cor. 11:23-26.

14. Spãlarea picioarelor - Ioan 13:4-17; 1 Tim. 5:9-10.

16. A doua venire a Domnului Isus.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

24. Jurãmântul - Mt. 5:34-36; Iacov 5:12; Ps. 119:106.

27. Atitudinea noastrã fatã de alte confesiuni religioase.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

3. Loialitate fatã de Dumnezeu si atasament fatã de Bisericã.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

4. Fiind buni administratori.

Ca niste buni administratori trebuie sã recunoastem cã folosirea cu întelepciune a banilor este

II. Puritatea moralã

2. Glorificând pe Dumnezeu în trupurile noastre.

Acceptarea sau trãirea în pãcate ca betia, uciderea, furtul, vrãjitoria, curvia,

3. Citind, vizionând, ascultând.

4. Beneficiu spiritual, bunãstarea.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

III. Integritatea Personalã

IV. Responsabilitatea familialã

2. Prioritãti în cadrul familiei.

Întelegând sfintenia cãsãtoriei, partenerii trebuie sã se strãduiascã a mentine fericitã,

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

4. Ordinea Divinã în cãmin.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

VI. Înfãtisarea modestã

Modestia include ceea ce se vede în aparenta noastrã, îmbrãcãminte, vorbire, conduitã si

Frumusetea unui crestin nu sta în îmbracaminte extravaganta, purtarea bijuteriilor, folosirea

VII. Obligatii sociale

2. Fiind buni cetăteni.

3. Corectând nedreptatea socială.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God

4. Protejând sanctitatea vietii.

Organizarea Bisericii Locale

1. Biserica localã în relatie cu celelalte Biserici.

Nov, 2000 - Minutes of the Church of God