Curs Cadastru

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om
Cadastru
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara -

Bucuresti
Facultatea de Agronomie
CADASTRU
- Curs -
Responsabil, Sef lucrari

Drd. Ing. Mircea GRIGORE
1
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c urs-c a da str u 1/86

Cadastru
CUPRINS
1.Privire generala
1 1.1. Definitii ale cadastrului …………………………………………………………. 6
1.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in
Romania …………………………………………………………………………………. 6
1.2.1. Inceputurile activitatii de cadastru …………………………………… 6
1.2.2. Cadastrul in Romania………………………………………………….. 7
2
1.2.3.siCadastre
1.3. Scopul obiectulpe domenii de……………………………………………….12
cadastrului activitate economica …………………….. 9
1.4. Destinatiile terenurilor ………………………………………………………….13
3 1.4.1. Gruparea terenurilor conform legii……………………………………13
1.5. Categoriile de folosinta a terenurilor ……………………………………….13
1.5.1. Generalitati…………………………………………………………….. 13
1.5.2. Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta……………………. 14
1.6. Partile componente ale cadastrului, domenii si activitati
4 cu care se realizeaza cadastrul ………………………………………………….17
5 1.6.1. Generalitati………………………………………………………………17
6 1.6.2.
1.6.3. Partea
Partea tehnica…………………………………………………………..17
economica………………………………………………………17
1.6.4. Partea juridica…………………………………………………………..18
1.6.5. Domenii si activitati de baza care participa la realizarea
cadastrului………………………………………………………………………18
1.6.6. Domeniile si activitatile de colaborare care conduc la realizarea
cadastrului ……………………………………………………………………..18
1.6.7. Domeniile si activitatile care ajuta realizarea cadastrului …………18
1.7. Utilitatea Bancilor de Date a cadastrului …………………………..19
1.7.1. Generalitati……………………………………………………………...19
1.7.2. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date ……19
2. Partea tehnica a Cadastrului

2.1. Cerinte de precizie, generalitati…………………………………….21
2.2. Sisteme de proiectie – necesitate, utilizare…………………………..21
2.2.1. Generalitati……………………………………………………………...21
2.2.2. Sistemul de proiectie stereografic-1970……………………………..21
2.2.3. Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de
proiectie stereografic-1970……………………………………………………22
2.2.3.1. Generalitati ……………………………………………………22
2.2.3.2. Utilizarea unui sistem de proiectie local derivat
al sistemului de proiectie stereografic-1970………………………..22
2

Cadastru
2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia

stereografica…………………………………………………………………………23
2.3.1. Generalitati…………………………………………………………….. 23
2.3.2. Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970…. 24
2.4.culegere
de Masuratori destinate
a datelor cadastrului
primare – cerinte si diverse procedee
…………………………………………………..25
2.4.1. Generalitati…………………………………………………………….25
2.4.2. Procedeul fotogrammetric……………………………………………..25
2.5. Procedee pentru calculul suprafetelor …………………………………26
2.5.1. Generalitati……………………………………………………….……..26
2.5.2. Procedee numerice…………………………………………………….27
2.5.2.1. Procedeul analitic…………………………………………….27
2.5.2.2. Procedeul trigonometric ……………………………………..27
2.5.2.3. Procedeul geometric ………………………………………...28
2.5.3. Procedee grafice……………………………………………………….28
2.5.3.1. Metoda grafica………………………………………………..28
2.5.3.2. Metoda grafico – mecanica…………………………………30
2.6. Parcelarea si detasarea terenurilor ……………………………………..31
2.6.1. Generalitati…………………………………………………………….. 31
2.6.2. Procedee grafice……………………………………………………….31
2.6.2.1. Detasari grafice printr-un punct obligat……………………31
2.6.2.2. Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data….32
2.7. Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor 34
2.7.1. Generalitati…………………...…………………………………………34
2.7.2. Detasari de suprafete pe cale numerica printr-un punct obligat…..34
o2.7.3. Detasari
directie de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cu
data…………………………………………………………………..36
2.7.3.1. Detasarea paralela cu o directie data in triunghi………….36
2.7.3.2. Detasarea paralela cu o directie data in trapez ………..…37
2.7.3.3. Detasarea paralela cu o directie data in poligon………….38
2.7.4. Detasarea unei suprafete printr-o linie franta paralela cu un
contur poligonal…………………………………………………………..……39
2.8. Rectificarea hotarelor ……………………………………………………….40
2.8.1. Generalitati…………………………………………………………...…40
2.8.2. Procedeul grafic……………………………………………………...…41
2.8.3. Procedeul numeric……………………………………………………..41
2.9. Automatizarea lucrarilor cadastrale…………………………………..43
2.9.1. Generalitati………………………………………………………...……43
2.9.2. Obtinerea bancii de date cadastrale cu statiile totale………………44
2.9.3. Obtinerea bancii de date cadastrale cu statiile GPS……………….44
2.9.4. Obtinerea bancii de date cadastrale pe cale fotogrammetrica…….46
2.9.5. Obtinerea bancii de date cadastrale prin digitizare sau/si prin
scanare-vectorizare…………………………………………………………...47
2.10. Introducerea cadastrului ………………………………………………47
2.10.1. Generalitati…………………………………………………………………….47
2.10.2. Proiectul tehnic de introducere a cadastrului …………………………..…49
2.10.3. Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcarea
hotarelor………………………………………………………………………………...50
3

Cadastru
2.10.3.1. Generalitati …………………………………………………..50
2.10.3.2. Lucrari pregatitoare…………………………………………51
2.10.3.3. Lucrari de stabilire si marcare la teren a punctelor de
hotar ……………………………………………………………………..52
2.10.3.4. Documente de delimitare cadastrala……………………..52
2.10.4 Reteaua geodezica……………………………………………………53
2.10.4.1. Generalitati …………………………………………………..53
2.10.4.2. Reteaua geodezica de indesire si ridicare……………….53
2.10.5. Executarea masuratorilor destinate intocmirii de noi planuri si
actualizarii planurilor cadastrale…………………………………………...…55
2.10.5.1. Generalitati …………………………………………………..55
2.10.5.2. Masuratorile de teren destinate intocmirii de noi
planuri cadastrale…………………………………………………...…55
2.10.5.3. Masuratorile de teren destinate actualizarii de
planuri cadastrale…………………………………………………...…56
2.10.6. Identificarea la teren a propietarilor, categoriilor de folosinta si
la birou numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmire
a planurilor cadastrale…………………………………………………………57
2.10.6.1. Generalitati …………………………………………………..57
2.10.6.2. Desfasurarea operatiunilor de identificare a
propietarilor imobilelor …………………………………………………57
2.10.6.3. Stabilirea categoriilor de folosinta a terenurilor ………….58
2.10.6.4. Numerotarea cadastrala a extravilanului unui teritoriu
administrativ ……………………………………………………………59
2.10.6.5. Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu
administrativ ……………………………………………………………59
2.10.6.6.
2.10.6.7. Cartoeditarea planurilor
Planul cadastral cadastrale
de ansamblu ……………………….60
……………………………..60
2.10.7. Documentele principale ale cadastrului ……………………………61
2.11. Intretinerea lucrarilor de cadastru …………………………………….61
2.11.1. Generalitati…………………………………………………………….61
2.11.2. Tinerea la zi sistematica (cotidiana)……………………………..…62
2.11.3. Tinerea la zi periodica (perioada conform legii – 6 ani)…………..62
3. Partea economica a cadastrului

3.1. Generalitati …………………………………………………………………….64
3.2.
3.3. Bonitarea cadastrala
Etapele lucrarilor a terenurilor …
de bonitare…… …………………………………….64
……………………………………….65
3.4. Calculul notei medii de bonitare………………………...…………67
3.5. Calculul venitului mediu cadastral ………………………………………67
3.6. Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile
ca baza a impozitului pe venitul agricol ……………………………………68
3.7. Bonitarea cadastrala a terenurilor din intravilane – Criteriile
de stabilire a normelor-baza impozabila a imobilelor ……………………68
4

Cadastru
4. Partea juridica a cadastrului

4.1. Notiuni de drept funciar …………………………………………………….70
4.1.1. Generalitati……………………………………………...………………70
4.1.2. Dreptul de proprietate………………………………………………….70
4.1.3. Bunurile
4.1.4. Moduri desi dobandire
circulatia lor………………………………………………..71
a dreptului de proprietate…………………….74
4.1.5. Regimul juridic al dreptului de proprietate…………………...………81
4.1.6. Circulatia juridica a terenurilor……………………………………..…82
4.2. Rolul publicitatii imobiliare in apararea drepturilor reale
asupra proprietatii ……………………………………………………………..…83
4.2.1. Generalitati……………………………………………………………..83
4.2.2. Drepturile tabulare care se inscriu in cartea funciara……………...83
5. Bibliografie
5

Cadastru
Agro = CURS 1 + CURS 2

Privire generala
1.1. Definitii ale cadastrului
“Forma de inventar funciarprivitoare
datele tehnico-economice alcatuit dintr-un
la toateregistru cadastral
imobilele si din
situate pe planuri,
teritoriul cuprinde
unui oras,
raion, comuna sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrarile de
identificare, de masuratoare si de ridicare in plan a imobilelor situate pe un anumit
teritoriu, continand pentru fiecare imobil (parcela) urmatoarele date: numar topografic,
suprafata destinatiei teritoriului (arabil, pasune, etc.) sau felul folosintei (teren construit,
curte), precum si numele posesorului.
Serveste la identificarea si evidenta imobilelor pe categorii de folosinta, la planificarea
productiei agricole, la asezarea impozitelor si la intocmirea si tinerea la curent a cartilor
funciare si a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.”
Dictionar enciclopedic – Ed. Politica Bucuresti – 1962.
“Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si

juridica, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, descrierea si reprezentarea
pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile
de pe intrg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de propietar”.
L.7/1996 – Legea cadastrului si publicitatii imobiliare – 1996.
"Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si

juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii."
L.247/2005-Lege privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei,... - 2005.
1.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in

Romania
1.2.1. Inceputurile activitatii de cadastru
Cele mai vechi cunostinte asupra activitatii organizate de masurare a terenurilor
sunt cele transmise prin scrierile egiptene. Din acestea, rezulta ca la cancelariile
faraonilor se tineau registre in care erau inscrise terenurile ce se repartizau periodic
spre cultivare in lunca fluviului Nil. Dupa modul de organizare la egipteni a acestei
activitati, rezulta pentru prima data cele doua scopuri principale ale cadastrului, care se
pastreaza si astazi si anume, garantarea dreptului de proprietate si aplicarea stricta dar
echitabila a fiscalitatii funciare.
Un sistem de masurare organizata a terenurilor agricole a existat si in Asia Mica,
sub regele Darius al Persiei (521 - 485 i.C.).
Denumirea meseriei pe care o practicau cei ce masurau terenurile apare pentru
prima data la romani, si anume agrimensura, iar cei ce o practicau se numeau
agrimensori.
De la formele simple de evidenta cadastrala care au existat in antichitate s-a
ajuns treptat la formele perfectionate din epoca feudala, cunoscute mai ales in vestul
Europei. In evolutia lui de-a lungul timpului, cadastrul s-a dovedit a fi o institutie
progresista, deoarece a contribuit, alaturi de institutiile juridice, la inlaturarea
nedreptatilor si prejudecatilor care au existat pe treptele omenirii in ceea ce priveste
dovedirea sicuvenite
impozitelor protejarea dreptului real de proprietate si introducerea echitatii la plata
societatii.
6

Cadastru
Asupra originei si etimologiei cuvantului “cadastru” exista mai multe ipoteze.

Astfel, dupa unii autori acest cuvant ar deriva din cuvantul grec “katastihon” care
inseamna “registru de impunere”, iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul latinesc
“capitastrum” cu sensul de “impozit pe cap de cetatean”. Ulterior, cuvantul “capitastrum”
a trecut in forma italiana “il cotastro” ceea ce inseamna registru de plati. Germanii i-au
zis “Kataster”, francezii “cadastre”, iar romanii l-au preluat sub forma de “cadastru” la
inceputul secolului XIX, forma sub care este folosit si in prezent.
Pana la mijlocul secolului XIII, institutia cadastrului rezolva atat problemele legate
de masurarea si stabilirea calitatii terenurilor agricole, cat si cele juridice legate de
diferitele forme de publicitate imobiliara. Cu timpul, cadastrul s-a separat in partile sale
tehnica si economica, pe de o parte, si juridica, pe de alta parte, conturandu-se chiar
institutii separate fiecare evoluand pe laturile specifice, dar cooperand in permanenta in
sensul ca datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliara, iar cele
de la publicitatea imobiliara, cum sunt cartile funciare tinute la zi cu schimbarile ce se
produc prin desmembrari, alipiri si schimbari ale categoriilor de folosinta, etc., servesc
pentru tinerea la zi a cadastrului general.
1.2.2. Cadastrul in Romania
Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele:
- etapa inceputurilor introducerii cadastrului general (1794 in Transilvania,
Banat si Bucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova);
Este necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui Gheorghe
Asachi si Gheorghe Lazar care au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in
1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele tehnice
topografice si cadastrale autohtone si care au contribuit in mod hotarator la introducerea
unor sisteme de organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de ei in
tari din vestul Europei.
- etapa 1919 – 1933, care a debutat cu infiintarea Directiei Cadastrului si
intensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primul
razboi mondial si a reformelor agrare si incheiata in 1933 cand a aparut prima
lege care a reglementat executarea unitara a cadastrului general si cartilor
funciare (Legea nr. 23/1933);
Adoptarea in anul 1930 a sistemului de proiectie cartografica stereografica in
locul proiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie cartografica
un aport important l-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fost
consultat si invitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s-a
putut face dovada
tara noastra ca proiectia
si ca inlocuirea cartografica
(dupa stereografica
anul 1950) cu sistemuleste cea mai Gauss-Kruger
de proiectie indicata pentrunu
a fost, din multe puncte de vedere, o masura benefica.
etapa1933 – 1955, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a
-
caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui de-al doilea razboi mondial si
ulterior fiind influentate negativ din cauza conceptiilor refractare ale regimului
fata de aceasta activitate;
Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si generalizare, cadastrul si
introducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate
municipiului Bucuresti.
In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de cadastru
cauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea
7

Cadastru
temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului
comunist care se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra
pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor
funciare care erau instrumente ce ajutau tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor
reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fizice.
- etapa 1955 – 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a
terenurilor (evidenta funciara, cadastru funciar) orientate cu prioritate spre
patrimoniul agriculturii colectivizate si de stat;
Astfel, in anul 1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotararea de
guvern nr. 1240/1955) organizarea si executarea “evidentei funciare” cu scopul principal
de a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivizare a agriculturii.
Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativ
scurta (de cca. 6 ani), prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metode
topografice clasice. Aceste planuri topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe o
suprafata de cca. 13 milioane hectare.
S-a constatat astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmarea
abuzurilor si divergentelor dintre unitatile agricole si cele ale altor sectoare (silvic,
urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, etc.) in procesul de
supraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea, in anul 1968 (prin
Legea nr. 12/1968, privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole) se
prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii.
Un moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru
funciar, dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si cartografie l-a constituit
reglementarile date de Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-
fotogrammetrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate
din aceasta activitate. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru
prima data,
instituit obligatii mai
o coordonare fermeinpentru
unitara scopulunitatile care executau si
evitarii suprapunerilor astfel de lucrari, s-a
valorificarii
corespunzatoare a patrimoniului geodezic si cartografic existent, dar cea mai importanta
masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la
scarile 1:5 000 si 1:2 000. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput
ca un sprijin direct pentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin
derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de baza sa se asigure
suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar.
- etapa 1990 – 1995, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a
fost mobilizat la lucrarile de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si in
care, dinde
lucrarile lipsa legii pentru
cadastru noul cadastru
in sistemul vechi augeneral si publicitatii
fost diminuate imobiliare,in
sau intrerupte
majoritatea judetelor;
In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de
aplicare a Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s-a
dovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul
rand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate.
De aceea, cum era si firesc, ordinea de incheiere a aplicarii Legii nr. 18/1991, in care s-
au clasat teritoriile comunale, a coincis in general cu existenta si gradul de actualizare a
cadastrului funciar pentru intravilane si suprafetele din extravilan care au format
patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.
8

Cadastru
etapa noului cadastru, care, dupa anul 1995 a creat cadrul pentru
-
organizarea si executarea unui cadastru modern, la nivelul cerintelor
societatilor democratice avansate.
Etapa debuteaza cu aparitia noii legi a cadastrului si reprezinta evenimetul cel
mai important pentru activitatea de cadastru, deoarece:
- se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de
realizare a unui cadastru modern, la care sa se racordeze cartile funciare,
ceea ce ne-ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio-
juridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea dreptului
real de proprietate imobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale
proprietarilor de imobile;
- pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru , vor fi
necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de
evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea
patrimoniului geodezic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noile
tehnologii, mijloace tehnice si materiale specifice.
1.2.3. Cadastre pe domenii de activitate economica
Cerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca unele sectoare economice
sa-si organizeze sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, denumite sisteme de
cadastru de specialitate.
Astfel,conform legii si normelor elaborate de ANCPI - AGENTIA NATIONALA de
CADASTRU si PUBLICITATE IMOBILIARA (fost O.N.C.G.C), cadastrele de
specialitate, sunt: “subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de
vedere tehnic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu
scopul administrarii lor rationale.” In acest sens, distingem :
-
cadastrul
pe categoriiagricol – evidentade
si subcategorii si inventarierea sistematica
folosinta, specificand a terenurilor
natura agricole
solului, panta,
pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. ;
- cadastrul forestier – evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier
national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta
lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii
referitoare la sol, relief si clima;
- cadastrul cailor ferate – evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,
instalatiilor si starii retelei feroviare;
- cadastrul drumurilor – evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,
instalatiilor si starii retelei de drumuri;
- cadastrul porturilor
constructiilor, – evidenta
instalatiilor, cailorside
inventarierea sistematica
transport, retelelor a terenurilor,
subterane si
supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc unitatile portuare;
- cadastrul aeroporturilor - evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor,
constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si
supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc aeroporturile;
- cadastrul apelor evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de
ape si stuf, precum si a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine
hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport
si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de
relief si clima;
- cadastrul fondului imobiliar - evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate
din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de
9

Cadastru
constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile,

starea;
- cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice,
telefonice) - evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le
deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele
de constructii, parametrii tehnici, starea.
Cadastrul agricol
Pentru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din
agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa intreprinda in
permanenta masuri de modernizare si specializare a productiei, dar si de folosire
rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a spatiilor de productie si
depozitare, constructiilor hidroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste cerinte
impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului
care formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii,
de productie, de protectie, etc. ceea ce se realizeaza prin cadastrul agricol.
Pentru intocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole
existenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea
cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a
proiectelor de organizarea teritoriului.
Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt
de regula la scara 1:2000, iar in cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul planurilor
topografice pentru cadastrul agricol se completeaza de regula cu relieful terenului, prin
curbe de nivel.
Cadastrul imobiliar-edilitar
Scopul cadastrului imobiliar-edilitar consta in constituirea bancilor de date urbane
prin culegerea unor date si informatii privind actualizarea tehnica, economica si juridica
si completarea lor cu:
- delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmeaza a fi cadastrat si
marcarea limitei intravilanului localitatilor;
- actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui
suportul de baza al lucrarilor de cadastru;
- identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;
- completarea datelor continute in "Fisa corpului de proprietate" cu:
- caracteristicile functionale ale cladirilor;
- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp de
cladire;
- inscrieri de date declarative.
Culegerea
cladirilor si,unor date sielemente
la cerere, informatiisuplimentare
de detaliu privind
privindcaracteristicile
caracteristicileconstructive
geotehniceale
ale
terenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si
furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al
terenurilor in conformitate cu prevederile legale.
De regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului
imobiliar ale oraselor sunt de obicei la scara 1:500 sau 1:1000.
Inventarierea tehnica imoboliara a cladirilor consta din analizarea cantitativa si
calitativa a fiecarei constructii si precizarea caracteristicilor de baza in fisa tehnica a
constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de
cartare (dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor de
rezistenta, numarul de etaje, instalatiile din dotare, etc.).
10

Cadastru
Invetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si

reprezentarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a pozitiei si
caracteristicilor tehnice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cu
apa (potabila si industriala), canalizare, de termoficare, gaze naturale, electrice,
telefonice, etc. In cadrul inventarierii intra si caile de rulare a mijloacelor de transport
electrice, constructiile la suprafata de indentificare a instalatiilor subterane (caminele de
vizitare), transformatoarele electrice, statiile de pompare si de punere sub presiune si
alte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.
Exigentele asupra preciziei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale
cadastrului imobiliar-edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si complexitatea
continutului acestor date din teren.
Daca cu ocazia lucrarilor care se efectueaza pentru cadastrul imobiliar, se
constata ca datele referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar nu sunt
actuale sau sunt eronate, ele necorespunzand realitatii din teren, acestea trebuie aduse
la cunostinta oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliara (fost OJCGC) care
va hotara conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive care se
inregistreaza in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod corespunzator aceste date.
In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor
inscrie cu caracter nedifinitiv , asa cum prevede Legea nr. 7/1996.
Datele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit
existent in limitele intravilanului localitatii.
Cadastrul forestier
In prezent, pentru suprafata totala de cca. 7 mil. ha cat reprezinta fondul forestier
al tarii, este organizat un sistem de evidenta a terenurilor pe baza de masuratori grafice
efectuate pe planurile topografice la scarile 1:5000 si 1:10000. Specificul acestui sistem
de evidenta consta in faptul ca el se realizeaza sau se aduce la zi concomitent cu
rezolvarea
unor proiectelor
faze specifice de amenajari
masuratorilor silvice (ase
cadastrale amenajamentelor). Deproiectelor
regasesc in piesele aceea, rezultatele
de
amenajari silvice, cum sunt cele cuprinse in partile referitoare la:
- formarea si numerotarea parcelei;
- delimitarea parcelei;
- delimitarea fondului forestier;
- evidenta pe trupuri de padure;
- evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestier;
- situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusiv
enclave, etc..
Intru-cat amenajamentele silvice se revizuesc si se actualizeaza la 10 ani, se
asigura implicit
daca pentru si o actualizare
aceasta periodicaeste
din urma intervalul a partii
preareferitoare
mare. la evidenta terenurilor chiar
Din cauza ca proiectele amenajamentelor se intocmesc pe ocoale silvice
netinandu-se seama de delimitarile administrativ-teritoriale, racordarea sau
circumscrierea datelor in sistemul de evidenta silvica se fac conform normelor elaborate
de titularul cadastrului pe domeniu de activitate silvic, avizate de ANCPI ( fost ONCGC).
Cadastrul apelor
Cadastrul apelor este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare
sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa, precum
si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.
Cadastrul apelor nu realizeaza o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor
aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele, legate de cadastrul pe
domeniu de activitate al gospodaririi apelor, fiind initiate de Legea apelor, nr.107/1996.
11

Cadastru
Astfel, al.(5) al Art.35 din legea amintita prevede ca "Fondul national de date de
gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt
incluse in Cadastrul apelor, cu exceptia apelor geotermale. Modul de organizare a
Cadastrului apelor se stabileste de Ministerul Apelor, Padurilor Protectiei Mediului, iar
tinerea la zi a acestuia se asigura de Regia Autonoma "Apele Romane".", iar al.(1) al
Art.36 prevede ca "Unitatile si instalatiile autonome care furnizeaza informatii
hidrologice, hidrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si
informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formeaza
reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor." Art.39 din Legea nr.107/99
prevede ca "Delimitarea albiilor minore se realizeaza de Regia Autonoma "Apele
Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane."
In tara noastra, cadastrul apelor a fost organizat, in anul 1958, ca o inventariere
necesara pentru intocmirea planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice
si programului national de amenajare al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrul
apelor a realizat o inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristicilor
morfometrice si hidrografice ale cursurilor de apa. Pentru aceasta s-a facut mai intai o
codificare, in cadrul a 15 bazine hidrografice de ordinul I a tuturor afluentilor (pana la cei
de ordinul sase inclusiv) care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de 5 km.,
iar suprafata minima a bazinului de receptie de 10 km.patrati.
Prima codificare (terminata in anul 1964) a cuprins un numar de 4295 cursuri de
apa, reprezentand o retea hidrografica de 66029 km., iar pe baza acestei codificari si a
datelor morfohidrografice a fost intocmit (in perioada 1962-1964) primul atlas al
cadastrului apelor din Romania.
Un alt obiectiv al cadastrului apelor il reprezinta "axele cadastrale ale apelor".
Acestea au fost realizate pe principalele cursuri de ape si au fost materializate pe teren
Printr-un numar total de cca. 20000 de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate in
reteauaCeldede
nivelment
al treileadeobiectiv
precizie al tarii.este acela de inventariere scriptica si grafica pe
realizat
harti la scari cuprinse intre (1:50000 - 1:100000) a obiectivelor de pe cursurile de apa
sau in legatura cu acestea.
Datele de sinteza referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a
obiectivelor aflate pe acestea (fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate)
sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania.
Editia a II-a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1986-1990
de catre o echipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare
centrale si locale.
1.3. Scopul si obiectul cadastrului

Scopul principal al cadastrului este acela de a furniza, in orice moment, datele
reale catre organele juridice si fiscale, privind partea cantitativa a dreptului real imobiliar
si respectiv datele economice care atesta partea calitativa a imobilelor din cuprinsul
unui teritoriu administrativ (comuna, oras, municipiu), indeplinind urmatoarele functii:
- functia tehnica,
- functia economica,
- functia juridica.
Entitatile cadastrului sunt: parcela (suprafata de teren cu aceeasi categorie de
folosinta ), constructia si proprietarul. In acest sens, obiectul principal al cadastrului il
constituie: imobilul (una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fara constructii,
apartinand aceluiasi proprietar), proprietarul si situarea teritorial - administrativa.
12

Cadastru

1.4. Destinatiile terenurilor
Conform 1.4.1.
Art.1Gruparea
din legeaterenurilor conform legiiterenurile de orice fel, indiferent de
18/1991, republicata,
destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din
care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.
Conform Art.2 din legea 18/1991, republicata, sunt cinci criterii dupa care s-au
impartit terenurile.
1.Terenurile cu destinatie agricola (TDA), care sunt:
a) terenurile agricole productive si anume: terenurile arabile, viile, livezile,
pepinierele viticole, pepinierele pomicole, plantatiile de hamei, plantatiile de
duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, orezariile, capsunariile, rasadnitele si
alte asemenea, cele cu vegetatie forestiera -daca nu fac parte din
amenajamentele silvice- pasunile
si instalatii agrozootehnice, impadurite,
amenajarile terenurile
piscicole ocupate cu funciare,
si de imbunatatiri constructii
drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platformele si spatiile de
depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;
b) terenurile neproductive, dar care pot fi amenajate si folosite pentru productia
agricola.
2.Terenurile cu destinatie forestiera (TDF), care sunt: terenurile impadurite sau
cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, terenurile
destinate impaduririlor, precum si cele neproductive:stancarii, abrupturi, bolovanisuri,
rape, ravene, torenti-daca sunt cuprinse in amenajarile silvice.
3.Terenurile aflate permanent sub ape (TDH), caresunt:albiile minore ale
cursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivelele maxime de retentie, fundul apelor
maritime interioare si al marii teritoriale.
4.Terenurile din intravilan (TDI), sunt terenurile aferente localitatilor urbane si
rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv
terenurile agricole si forestiere, deci tot ce este cuprins in delimitarea administrativ-
teritoriala.
5.Terenurile cu destinatie speciala (TDS), sunt cele folosite pentru transporturi
rutiere, feroviare, navale si aeriene cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si
instalatii hidrotehnice, termice, nucleare, de transport al energiei electrice, termice si al
gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si
halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii,
ansamblurile si siturile arheologice si istorice si alte asemenea.
1.5. Categoriile de folosinţa a terenurilor

1.5.1. Generalitati
Terenurile care alcătuiesc fondul funciar se împart - din punct de vedere al
folosintei - în zece categorii, indiferent de destinaţia lor. Acestea, la randul lor, se
subimpart intr-un numar de aproximativ 56 de subcategorii de folosinţă.
Categoria de folosinţă a terenului, individualizata printr-un cod, este unul din
atributele parcelei. Codul (simbolul) evidentiat la partea tehnica se utilizeaza atat pe
planurile cadastrale cat şi pe registrele oficiale ale alaturi de numarul cadastral al
imobilului.
funciare, darAceste atribute
şi pentru alaturi
stabilirea de celelalte
sarcinilor fiscalesunt
care necesare pentru intocmirea
greveaza bunurile imobile. cartii
13

Cadastru
În cadastrul pe domenii de activitate economica, subcategoriile de folosinţă pot fi

detaliate, în functie de necesitate, pastrandu-se insa simbolurile standardizate, la care
se adauga notatiile de detaliere specifice.
1.5.2. Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta
1. Pentru terenurile arabile (A)
În aceasta categorie se incadreaza acele terenuri care se ara în fiecare an sau la
mai multi ani (2 - 6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene. în categoria de
folosinţă arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosinţă:
- arabil propriu-zis (A),
- pajisti cultivate (AP),
- gradini de legume (AG),
- orezarii (AO),
- sere (AS),
- solarii şi rasadnite (ASO),
- capsunarii (AC),
- alte culturi perene (AD).
2. Pentru păşuni (P)
Păşunile sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial, prin
insamantari la intervale de maxim 15- 20 ani şi care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. în cadrul acestei categorii de folosinţă se inregistreaza urmatoarele
subcategorii de folosinţă:
- păşuni curate (P); sunt păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasa;
- păşuni impadurite (PP); sunt acele păşuni care, în afara de vegetaţie ierboasa,
sunt acoperite şi cu vegetaţie forestiera, cu diferite grade de consistenta;
- păşuni
combaterii cu pomi
eroziunii sau afructiferi (PL); de
alunecarilor sunt păşunile
teren, cu pomi
precum fructiferi
şi păşunile careplantati
provinîndinscopul
livezi
paraginite. La incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasuneaza, fructele reprezentand un produs secundar;
- păşuni cu tufărişuri şi mărăciniş (PT).
3. Pentru fâneţe (F)
Fanetele sunt acelasi tip de terenuri ca şi păşunile, criteriul de diferentiere intre
cele doua categorii de folosinţă fiind faptul ca productia vegetala este cosita. în aceasta
categorie se includ urmatoarele subcategorii:
- fâneţe curate,
-- fâneţe
fâneţe impadurite,
cu pomi fructiferi si
- fâneţe cu tufărişuri şi mărăciniş.
4. Pentru vii (V)
În aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie şi anume:
- viile nobile (VN), cuprinzand viile altoite şi indigene , unde viile altoite au la baza
un portaltoi, iar cele indigene sunt nealtoite;
- viile hibride (VH) sunt acelea care poarta denumirea de “producatori directi”;
- plantatiile cu hamei (VHA); sunt incadrate în aceasta categorie de folosinţă
intrucat au o agrotehnica asemanatoare vitei de vie;
- pepinierele viticole (VP); sunt terenurile pentru producerea materialului saditor
viticol şi anume: plantatiile portaltoi şi pepinierele propriu-zise sau scolile de vite.
14

Cadastru
5. Pentru livezi (L)

7 - livezile clasice (L); sunt terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de
cultura traditionale ca: livezi cu culturi intercalate, livezi inierbate, livezi în sistem agro-
pomicol, etc..
În aceasta categorie se incadreaza terenurile plantate cu pomi şi arbusti fructiferi
şi anume:
- livezile intensive şi superintensive (LI); sunt terenurile cu o mare densitate de
pomi la hectar avand coroanele dirijate iar lucrarile de intretinere şi recoltare sunt
mecanizate;
- plantatiile de arbusti fructiferi (LF); sunt terenurile plantate cu zmeura, agrise,
coacaze, trandafiri de dulceata, etc. ;
- pepinierele pomicole (LP); sunt terenuri destinate producerii materialului saditor
pomicol;
- plantatiile de duzi (LD); sunt terenurile plantate cu duzi.
6. Pentru paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera (PD)

În aceasta categorie de folosinţă intra toate terenurile din fondul forestier
national, daca sunt cuprinse în amenajamente silvice, indiferent de proprietar. Din
aceasta categorie fac parte:
- padurile (PD); sunt terenuri cu vegetaţie forestiera cu o suprafata mai mare de
0,25 ha;
- perdele de protectie (PDP); sunt benzi ordonate din plantatii silvice şi uneori
silvo-pomicole care au diferite roluri de protectie pentru: protectia culturilor agricole,
protectia cailor de comunicatie, protectia asezarilor umane, protectia digurilor,
combaterea eroziunii, etc. ;
- tufarisurile
arborescenta şi maracinisurile
de mica (PDT);
inaltime, catinisuri, sunt terenurile
ienuperisuri, acoperite
salcami, masiv cuetc.
maracinisuri, vegetaţie
;
- terenurile destinate impaduririi (PDI); sunt terenurile în curs de regenerare,
terenurile degradate şi poienile prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;
- pepinierele silvice şi de administratie silvica (PDPS); sunt terenurile ocupate de
pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali şi fructiferi, cele
destinate hranei vanatului şi animalelor din unitatile silvice, cele date în folosinţă
temporara personalului silvic.
7. Pentru terenurile cu ape şi ape cu stuf (HS)
În aceasta categorie de folosinţă intra terenurile acoperite permanent cu apa,
precum
folosinţă.şiSecele acoperite urmatoarele
inregistreaza temporar, care, dupa retragerea apelor, nu pot avea alta
subcategorii:
8 - apele curgatoare (HR); cuprind fluviul Dunarea, bratele şi canalele din Delta
Dunarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, alte surse de apa cu denumiri locale
(izvoare, privaluri, etc.). La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de
intreaga albie minora a cursului de apa, din mal în mal, chiar daca aceasta nu este
în intregime şi permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte
şi de alta a luciului apei prundisuri care, numai la viituri mari, sunt acoperite pentru
scurt timp de apa. Albia minora a unui curs de apa include toate zonele joase ale
cursului, insulele şi prundisurile. Toate aceste terenuri se inscriu la terenuri cu ape;
- lacurile şi baltile naturale-ape statatoare (HB); sunt terenurile unde limita
apelor variaza în functie de anotimp şi de regimul de precipitatii; la delimitarea
acestor terenuri se va lua în considerare nivelul mediu al apelor.
15

Cadastru
- marea teritoriala şi marea interioara (HM); marea teritoriala o reprezinta

terenul cuprins intre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungului
tarmului inclusiv al tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare,
amenajamentele hidrotehnice şi ale altor instalatii portuare permanente şi linia
din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22 224 m),
iar marea interioara este terenul cuprins intre tarmul marii şi liniile de baza.
Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor
lacurilor naturale şi artificiale, ale baltilor, ale tarmului şi plajei Marii Negre este
reglementata de Legea apelor şi de celelalte normative complementare avizate de
ONCGC.
8. Terenurile aferente cailor de comunicatii rutiere (DR) şi cailor ferate (CF)
Acestea se impart din punct de vedere functional şi al administrarii, potrivit legii,
dupa cum urmeaza:
- drumurile de interes national (DN), care cuprind la randul lor: autostrazi, drumuri
expres, drumuri europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;
- drumurile de interes judetean (DJ), care cuprind drumurile care fac legatura intre
resedintele de judet şi resedintele de municipii şi orase, statiuni balneoclimaterice,
porturi, aeroporturi şi alte obiective importante;
- drumurile de interes local (DC), care cuprind drumurile comunale şi drumurile
vicinale;
- strazile din localitatile urbane şi rurale (DS), care cuprind strazi principale, strazi
secundare şi ulite;
- caile ferate (CF), care cuprind caile ferate simple, duble şi inguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan care nu au caracter permanent nu se
inregistreaza ca detalii, terenul aferent atribuindu-se în mod egal parcelelor care il
invecineaza.
9. Terenurile ocupate cu construcţii şi curti (CC)
Acestea cuprind terenurile cu diverse utilizari şi destinaţii, de exemplu: cladiri, curti,
fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari minerale şi petroliere,
terase, debusee, gradini botanice şi zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de
incarcare, fasia de frontiera, docuri de depozitare, precum şi alte terenuri care nu se
incadreaza în nici una din categoriile de folosinţă prevazute în articolele anterioare.
Suprafata la sol a construcţiilor permanente este inclusa în categoria de folosinţă curti şi
construcţii (CC). Identificarea şi inregistrarea construcţiilor are la baza cunoasterea
urmatoarelor date: situatia juridica (proprietate privata a pers. fizice - F, proprietate
privata a pers.teritoriale
administrativ juridice -- J,
L, domeniu
domeniu public
privat al
al statului
statului -- N,
S, domeniu
domeniu public
privat al
al unitatilor
unitatilor
administrativ teritoriale -A), destinaţia (construcţii de locuinte, construcţii administrative,
construcţii financiar - bancare, construcţii comerciale, construcţii pentru cult, construcţii
pentru cultura, construcţii pentru invatamant, construcţii pentru sanatate, construcţii şi
amenajari sportive, construcţii de agrement, construcţii sociale, construcţii industriale,
construcţii de monumente, ansambluri şi situri istorice, construcţii metrou, construcţii
turistice, construcţii edilitare, construcţii anexe)
10. Terenurile degradate şi neproductive (N)
Acestea cuprind terenurile degradate şi cu procese excesive de degradare, care
sunt lipsite practic de vegetaţie. Din aceasta categorie de folosinţă fac parte: nisipurile
zburatoare (NN) care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefixate de vegetaţie şi
16

Cadastru
pe care vintul le poate misca dintr-un loc în altul; bolovanisurile, stâncăriile, pietrisurile
(NB) sunt terenurile acoperite cu blocuri de stânci masive, ingramadiri de bolovani şi
pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetaţie; rape, ravene, torenti (NR) sunt alunecari
active de teren care sunt neproductive cind nu sunt impadurite; saraturi cu crusta (NS)
sunt terenurile puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa
foliabila; mocirle şi smârcuri (NM) sunt terenurile cu alternanţe frecvente de exces de
apă şi uscăciune, pe care nu se instaleaza vegetaţie. Terenurile cu mlastini cu stuf se
inregistreaza la categoria terenuri cu ape şi stuf; gropile de imprumut şi carierele (NG)
sunt terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol şi roca pentru diverse
nevoi economice; haldele (NH) sunt terenurile pe care s-a depozitat material steril
rezultat în urma unor activitati industriale şi exploatari miniere.
1.6.Partile componente ale cadastrului, domenii si activitati cu care se

realizeaza cadastrul
1.6.1. Generalitati
anume:Inpartea
concordanta
tehnica,cupartea
functiile pe care lesi indeplineste,
economica cadastrul
partea juridica. Fiecarecuprinde trei parti
parte la randul sau si
este legata de discipline diferite, in cadrul carora ele se dezvolta si se perfectioneaza.
Astfel: partea tehnica a cadastrului este legata organic de geodezie, topografie,
fotogrammetrie si cartografie; partea economica este legata de pedologie, economia
agrara, organizarea teritoriala, sistematizarea localitatilor, organizarea teritoriului
unitatilor agricole, ,etc.; partea juridica este legata de dreptul funciar si de alte ramuri
juridice.
1.6.2.Partea (functia) tehnica
Partea tehnica a cadastrului cuprinde toate operatiunile tehnice geodezice,
topografice, fotogrammetrice si cartografice care concura la realizarea masuratorilor de
teren si calculesuprafetele
care definesc finalizate cu determinarea
imobilelor, spatiala
corpurilor (grafica sausinumerica)
de proprietate a unitatilorateritorial-
punctelor
administrative.
Unele dintre operatiile tehnice sunt comune si altor activitati tehnico-economice,
cum ar fi operatiile aferente retelelor geodezice de triangulatie si nivelment, cele
aferente intocmirii planului topografic de baza al tarii sau planurilor de baza ale oraselor
etc..
1.6.3. Partea (functia) economica
Partea sau functia economica a cadastrului este aceea care evidentiaza valoarea
economica a bunurilor imobiliare (a imobilelor). Scopul stabilirii valorii economice a
imobilelor este legat nemijlocit de evaluarea in mod echitabil a obligatiilor fiscale (in
principal a impozitelor si taxelor asupra imobilelor).
Pentru terenurile agricole, valoarea economica se stabileste cu ajutorul bonitarii
cadastrale. Prin bonitarea cadastrala a terenurilor agricole se stabileste de fapt gradul
de fertilitate, potentialul productiv al solului si in final, venitul net cadastral la unitatea de
suprafata.
Lucrarile de bonitare cadastrala (denumite si de apreciere economica) a
terenurilor agricole se executa numai pe baza studiilor de cartare pedologica a acestor
terenuri.
Bonitarea cadastrala a constructiilor se executa pe baza datelor privind structura
constructiei (de rezistenta), materialul de constructie de baza, destinatie, etc.
Normele tehnice de continut si documentatiile specifice pentru lucrarile de
bonitare cadastrala a terenurilor agricole ca si pentru bonitarea cadastrala a
constructiilor se emit de catre ministerele care tuteleaza aceste activitati.
17

Cadastru
1.6.4. Partea (functia) juridica

Partea juridica a cadastrului , potrivit prevederilor din noua legislatie se constituie
ca o activitate neinglobata in cea de cadastru.
Ca atare, persoana se inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor
care fructifica imobilul si care are drept real de proprietate.
Raportul juridic in care se afla detinatorul, de drept, fata de imobilul inscris in
cadastru se stabileste numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi in tara il
reprezinta cartea funciara.
1.6.5. Domenii si activitati de baza care participa la realizarea cadastrului
Domeniile de baza sunt cele care asigura in toate etapele de lucru ale
cadastrului general datele si documentatiile de plecare si de sprijin pe parcurs si
anume:
- domeniul geodeziei ii sigura datele privitoare la retelele de sprijin pentru
intocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale, parcelari, rectificari de hotare,
comasari, etc.;
- domeniile fotogrammetriei si topografiei ii asigura planurile topografice noi (care
dupa echiparea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale), precum si
actualizarea continutului planurilor cadastrale mai vechi (pe baza fotogramelor aeriene
sau a masuratorilor topografice clasice);
- domeniul cartografiei asigura cartoeditarea si cartoreproducerea planurilor si a
hartilor cadastrale dupa terminarea lucrarilor de introducere a cadastrului general sau
dupa actualizarea acestora in urma aducerii la zi a cadastrului.
1.6.6. Domenii si activitati de colaborare care conduc la realizarea
cadastrului
Domeniile de colaborare si completare sunt cele care participa si rezolva numai
parti ale- domeniul
cadastrului si anume:
juridic (cunostintele si legislatia de drept funciar) asigura rezolvarea
partii juridice a cadastrului si in primul rand a problemelor referitoare la organizarea si
tinerea la zi a sistemului de publicitate imobiliara;
- domeniul pedologiei asigura rezolvarea partii economice a cadastrului si in
primul rand bonitarea terenurilor agricole in scopul stabilirii obiective a obligatiilor
fiscale;
- domeniul informaticii asigura rezolvarea uneia dintre problemele specifice
cadastrului si anume inlesnirea efectuarii volumelor mari de calcule in procesul de
prelucrare a datelor primare de masuratori, dar si la intocmirea automata a registrelor si
a planurilor cadastrale.
1.6.7.
Domeniile Domeniile
ajutatoare si activitatile
sunt cele cu care care ajuta realizarea
cadastrul cadastrului
poate intra in legatura pentru
rezolvarea anumitor etape de lucrari.
Spre deosebire de domeniile mentionate la paragrafele de mai sus, care isi aduc
aportul nemijlocit la etapele constitutive ale cadastrului, domeniile auxiliare pot fi
solicitate numai pentru furnizarea de documentatii oficiale ajutatoare, ca de exemplu:
- din partea domeniilor sistematizarii teritoriale si a localitatilor, datele din
documentatiile care contin delimitarea localitatilor (a intravilanelor si a perimetrelor
construibile);
- din partea domeniului organizarii teritoriului unitatilor agricole (S.C. de stat si
asociatii, documentatiile care fundamenteaza schimbarile suprafetelor de terenuri si a
categoriilor de folosinta, precum si cele care definesc delimitarile patrimoniilor unitatilor;
18

Cadastru
- din partea domeniului de amenajare si gospodarire a padurilor, documentatiile

care au stat la baza amenajamentelor silvice, precum si a celor care stabilesc (aproba)
schimbarile dintre etapele amenajamentelor;
- din partea administratiei locale (a primariilor comunale, orasenesti sau
municipale), documentatii si date privind delimitarile mai vechi ale hotarelor
administrative si a unitatilor mari detinatoare de terenuri din perimetrul administrativ,
precum si documentatii care pot contribui la rezolvarea litigiilor de patrimoniu ale
domeniului public sau privat;
- din partea protectiei mediului, asistenta tehnica si avizarea in cazurile de
delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare, etc.
1.7. Utilitatea Bancilor de date a cadastrului

1.7.1. Generalitati
Legatura dintre beneficiarii datelor si documentatiilor de cadastru si cartilor
funciare (C.F.) pe de o parte si institutiile cadastrului si cartilor funciare pe de alta parte,
are un pronuntat
garantarea caracter de traditionalitate in ceea ce priveste utilitatea (protejarea si
proprietatii).
Desi rolul principal a ramas in linii generale acelasi in decursul timpului
metodologiile de lucru, mijloacele tehnice si modalitatile de organizare au fost marcate
de progresul tehnico- stiintific, precum si de conditiile specifice de organizare ale
societatii.
Daca pentru proprietarul persoana fizica, considerat izolat, cadastrul este
perceput ca institutia care trebuie sa- i asigure datele autorizate- cantitativ si calitativ- in
scopul reglementarii (prin C.F.) a dreptului sau de proprietate si a obligatiilor fiscale
numai pentru proprietatile sale, pentru organele centrale si locale care administreaza
domeniul public, cerintele sunt insa mult mai mari din punct de vedere al continutului si
complexitatii
Nota dedatelor si documentatiilor.
modernitate este data de implementarea in metodologiile de lucru a
mijloacelor si procedeelor tehnice cu cel mai inalt grad de automatizare, precum:
sistemele G.P.S.(Global Positioning System)- static si cinematic-,sistemele de
masuratori prin unde,sistemele de hard si soft adaptate diferitelor etape de lucru si de
organizare a bancilor de date (B.D.),sistemele de redare grafica automata de inalta
precizie,sistemele de exploatare analitica a fotogramelor aeriene, etc.
Domeniul cadastrului si implicit cel al geodeziei, fotogrammetriei si cartografiei se
numara printre primele domenii care au utilizat cele mai spectaculoase rezultate ale
tehnicilor de varf si in primul rand al electronicii, opticii, mecanicii fine si informaticii.
Una dintre caile principale de modernizare a tehnologiilor masuratorilor terestre
este cea a inlocuirii mijloacelor tehnice invechite cu mijloace performante. Aceasta
constituie de fapt dezideratul principal pentru realizarea noului cadastru.
1.7.2. Prelucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date
Daca ne referim la prelucrarea datelor primare de masuratori in scopul calcularii
si ordonarii suprafetelor de teren care formeaza un imobil (una sau mai multe parcele
alipite, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar), operatiile sunt simple la
acest nivel, dar foarte laborioase in cazul unui numar foarte mare de parcele si de
proprietari la nivelul unui teritoriu administrativ. Complexitatea operatiilor de calcul se
amplifica atunci cand se aplica regulile de baza privind calcularea si introducerea
corectiilor datorate erorilor de neinchidere.
Dupa compararea suprafetelor masurate cu cele deduse din coordonate, putem
avea:
19

Cadastru
-corectii la nivelul tarlalelor (cvartalelor),

-corectii la nivelul foilor de plan cadastral,
-corectii la nivel de unitate administrativ-teritoriala.
In continuare, volumul si complexitatea calculelor se amplifica datorita necesitatii
redarii selective si interactive, sub forma grafica sau numerica, a cel putin 90 de
parametri si a combinatiilor dintre acestia ,cum ar fi:
-parametri privind proprietarul si destinatia terenului,
-parametri privind categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului,
-parametri privind calitatea terenurilor agricole, etc.
Operatiile de prelucrare a datelor se executa in etape, care corespund cu etapele
de lucrari cadastrale,astfel:
-prelucrarea datelor primare (initiale) ; in aceasta etapa se calculeaza suprafetele
pe categorii de folosinta(parcele) si imobile, utilizandu-se, in cazul teritoriilor mari, fie
metoda digitizarii sau a scanarii si vectorizarii direct de pe planurile cadastrale, fie prin
exploatare analitica a fotogramelor aeriene, obtinandu-se fisiere cu valori provizorii ale
suprafetelor,
-prelucrarea datelor intermediare; in aceasta etapa se compenseaza suprafetele
in cadrul tarlalelor (cvartalelor) si, dupa caz, a foilor de plan cadastral, obtinandu-se
rezultate definitive ale suprafetelor; de asemenea se calculeaza suprafetele totale ale
parcelelor pe categorii de folosinta si destinatie; pentru extravilan si intravilan se
calculeaza suprafetele totale, obtinandu-se fisierele respective,
-prelucrarea datelor finale (redactarea continutului registrelor cadastrale); in
aceasta etapa se ordoneaza si se sistematizeaza datele pentru intocmirea registrului
cadastral al parcelelor, a indexului alfabetic al proprietarilor, a registrului imobilelor si a
fiselor centralizatoare pe proprietari si categorii de folosinta; in continuare se genereaza
pe cale grafica fisierele cu datele de iesire pentru registrele cadastrale, iar in final se
efectueaza
bancii de datesinteza, la nivel
la nivelul de judet
judetelor, si pe pe
situatia intreaga tara, obtinandu-se, prin incarcarea
total tara.
Orice B.D. are urmatoarele functii:
-functia de definire a datelor; se realizeaza cu un limbaj de definire a datelor
(L.D.D.) si conduce la memorarea, in cadrul B.D., a formei codificate, stabilind criteriile
de validare, metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,
-functia de manipulare care se realizeaza prin intermediului limbajului de
manipulare a datelor (L.M.D.) si care reprezinta cea mai complexa functie a B.D.,
asigurand efectuarea intregii game de operatii de manipulare a datelor,
-functia de gestiune a programelor; se realizeaza intr-un sistem ce ofera
utilizatorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate,
-functia
-functia de
de administrare realizeaza
utilizare realizeaza functionarea
legatura intre B.D.optima a intregii
si operator B.D., folosirii
in vederea
curente si optime a B.D. de catre beneficiari.
Indiferent de scop si de structura, sistemele de gestiune ale B.D. sunt organizate
pe urmatoarele categorii mari de activitati:
-introducerea datelor initiale in memoria externa;
-tinerea la zi a datelor prin actualizare sau reorganizare;
-calcularea si memorarea rezultatelor;
-extragerea si sistematizarea datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.
Potrivit Legii Cadastrului si Publicitatii Imobiliare, nr.7/1996, in cadrul oficiilor
judetene de cadastru, se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului,
aceasta putand fi redactata si arhivata pe suporturi magnetice, avand efect juridic
echivalent celor pe hartie.
20

Cadastru

2. Partea tehnica a cadastrului
2.1. Cerinte de precizie, generalitati
necesareIn privinta exprimarii

cadastrului, se potcerintelor principale
deosebi cerinte de precizie
privind calitateaaleretelelor
datelorgeodezice
masuratorilor
de
sprijin si cerinte referitoare la datele rezultate din masuratori, cerinte legate nemijlocit de
calculul suprafetelor imobilelor.
Rezultatul calculului datelor masuratorilor se poate exprima in sisteme de
proiectie optime scopului pentru care au fost executate masuratorile.
2.2. Sisteme de proiectie - necesitate, utilizare

2.2.1. Generalitati
Pe teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme de
proiectie,
nevoile care aueconomice
tehnico- servit la reprezentarea in plan
cat si in scopuri a teritoriului nostru national, atat pentru
militare.
Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor de
calitate ale retelelor geodezice cat si nevoilor cadastrului este sistemul de proiectie
stereografic- 1970. Sunt insa situatii limita in care deformatiile specifice proiectiei
stereografice cu plan secant unic depasesc tolerantele admise in calculul suprafetelor
(de ex. in cadastrul imobiliar- edilitar, cadastrul minier), pentru zonele situate la
extremitatea teritoriului tarii si in zona punctului central al proiectiei si cunoscand ca
raza cercului de deformatie nula este de 201,718 km. fata de centrul proiectiei, care
este la nord de localitatea Fagaras. In aceste cazuri, solutia potrivita este aceea de
adoptare a sistemelor de proiectie stereografica locala.
Avand
trebuie inrecunoscut
vedere caca
Romania face partepunctele
unic si indivizibil, din marea familie
care europeana,
delimiteaza si caadministrativ
teritoriul teritoriul ei
(hotarele) se calculeaza si in sistemul de referinta terestru european (EUREF/ETRF).
Pentru stabilirea sistemului de proiectie optim, ANCPI (fost ONCGC) a elaborat
un studiu, din care a rezultat ca diferentele cele mai mici, care apar intre suprafetele
calculate pe suprafata fizica a pamantului si sistemele de proiectie descrise, sunt cele
date de proiectia stereografica- 1970.
2.2.2. Sistemul de proiectie stereografic- 1970
Este de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte din
categoria proiectiilor cartografice conforme- perspective, care pastreaza nealterate
valorile unghiurilor dar deformeaza radial lungimile.
Sistemul stereografic-1970 este un sistem de proiectie stereografic cu plan
secant unic, avand urmatorii parametri de baza:
- coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,
ϕ = 46 °; λ = 25 °
- coordonatele geodezice (conventionale) ale punctului central al proiectiei,

X0=500.000,00 m; Y0=500.000,00 m;
- raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R0-
=6.378.956,681 m;
- raza cercului de deformatie nula =201.718 km;
21

Cadastru
- adancimea planului secant unic π U fata de planul tangent (π T) in punctul

central al proiectiei =1.389,478 m.
Pe cercul cu raza de 201,718 km adica pe cercul dupa care planul secant
intersecteaza sfera (cercul de secanta), deformatia regionala este egala cu zero. Adica
pozitia punctelor situate pe acest cerc si in acelasi timp pe globul terestru, nu sufera
deformatii. De aceea acest cerc este denumit cercul de deformatie nula.
Distanta de 1 km dintre doua puncte situate in zona punctului central al proiectiei
stereografice-1970 (in zona centrala a tarii) va fi mai mica cu 0,25 m, iar pe marginea
tarii mai mare cu 0,50 m. Aceste deformatii trebuie avute in vedere in primul rand la
realizarea retelelor geodezice, poligonatii, reperaj fotogrammetric, dar si la masuratorile
topografice de mare precizie inclusiv in cadastrul general pentru zonele de la marginea
si din centrul tarii.
Aceste deformatii ale sistemului de proiectie stereografica-1970 pot fi eliminate
sau reduse la minimum prin adoptarea de sisteme de proiectie locale derivate din
sistemul stereografic-1970 si anume, prin sisteme locale cu plane de proiectie secante.
2.2.3. Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectie
stereografic-1970
2.2.3.1. Generalitati
Plecand de la elementele proiectiei stereografice-1970 in care se afla calculata
intreaga retea de puncte geodezice, se pot stabili relatii matematice pentru diferite
sisteme de proiectie locale.
2.2.3.2. Utilizarea unui sistem de proiectie local derivat al
sistemului de proiectie stereografic-1970
Cel mai simplu si mai precis sistem local de proiectie este cel paralel cu planul
de proiectie secant stereografic-1970.
In acest sens s-a ales un punct geodezic Pl, conform figurii, in zona (la nivel de
localitate
trece de secant
planul ex.) in care urmeaza
de proiectie a se(πefectua
local L) masuratorile topografice, prin care va
Fig. Situarea planului de proiectie local in raport cu planurile de proiectie tangent si secant unic
Coordonatele punctului Pl si altor puncte din zona se transcalculeaza din planul
secant unic (π U) in planul secant local astfel:
Se calculeaza mai intai coordonatele in planul tangent (π T) prin impartirea valorii
lor (date in planul secant unic) la coeficientul de scara C.
X Y 1
X t = C ;
U
Y t = C ,
U
unde C = 1 − 4000 = 0,99975
22

Cadastru
Pentru aducerea distantelor din planul tangent π T in planul local π L (unde

deformatia va fi nula) avem in vedere ca defomatia pentru 1 km in planul π T este data
de relatia:
X t 2 + Y t 2
δ
= 4 R 2
adica o distanta Dl=1 km pe elipsoid, in planul local, va fi:
X t 2 + Y t 2
Dl = 1km − δ = 1 − δ = 2
4 R
Pentru transcalcularea punctelor din planul secant unic ( π U) in planul de
proiectie secant local (π L) se calculeaza coeficientul de deformatie regionala K.
X t 2 + Y t 2
1− 2
K = 4 R
C
In acest fel vom avea urmatoarele coordonate in sistem regional:
Xl=XU⋅ K si Yl=YU⋅ K
2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia

stereografica
2.3.1. Generalitati
Avandu-se in vedere faptul ca pentru aproximativ doua treimi din suprafata tarii
s-a executat deja, pana in 1970, planul topografic de baza, in proiectia Gauss, la scara
1:5.000 (pe alocuri 1:10.000) si pentru ca informatia valabila existenta pe planuri sa nu
se piarda, cadrul geografic si nomenclatura au ramas la fel si pentru foile de plan in
proiectia "stereo 70".
Hartile si planurile topografice in proiectia Gauss au un cadru geografic format
din imagini plane ale unor arce de meridiane si de paralele care, pe elipsoidul de rotatie,
delimiteaza niste trapeze curbilinii, denumite in mod curent "trapeze".
Cunoscand sistemul de impartire folosit in proiectia Gauss se deduc si regulile de
impartire in proiectia "stereo 70". In acest mod se indeplinesc urmatoarele cerinte:
- se asigura racordarile pe cadrul foilor intre cele doua sisteme;
- se elimina cauzele care ar fi condus la suprapuneri sau goluri intre foile de plan;
- se pastreaza aceleasi suprafete ale foilor de plan, ceea ce este necesar
activitatii de cadastru;
- se asigura posibilitatea verificarii planului topografic de baza si a planurilor
cadastrale derivate pentru trecerea la zi a hartilor topografice la scari mai mici, etc.
Astfel se pot deduce fara dificultate: scara hartii (planului), ,coordonatele
geografice ale colturilor si implicit coordonatele in "stereo 70", nomenclatura trapezelor
vecine, etc.
23

Cadastru
2.3.2. Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970

Pentru ca dimensiunile si nomenclatura trapezelor sunt strans legate de scara, a
fost necesar sa se standardizeze valorile scarilor, avand urmatoarele scari de
reprezentare: 1:1.000.000, 1:500.000, 1:200.000, 1:100.000, 1:50.000, 1:25.000,
1:10.000, 1:5.000, 1:2.000.
In legatura cu dimensiunile trapezelor vom folosi notatiile:
- ∆ λ = diferenta de longitudine dintre arcele de meridian care delimiteaza un trapez;
- ∆ ϕ = diferenta de latitudine dintre arcele de paralel care delimiteaza un trapez.
Scara 1:50.000 este data de o litera majuscula (A, B, C sau D) alaturi de cele ce
individualizeaza scara 1:100.000 si asa mai departe, conform exemplului si figurii ce
insoteste expunerea:
- pentru harta la scara 1:100.000
L-35-73;
L-35-73-B;
L-35-73-C-C;
- pentru planul la scara 1:10.000
L-35-73-D-b-4;
- pentru planul la scara 1:5.000
L-35-73-D-d-2-IV;
- pentru planul la scara 1:2.000 (9 litere minuscule - intre "a" si "i")
L-35-73-A-c-3-III-a;
Dimensiunile pe arcele de meridiane si paralele ale foilor de plan topografic sau
cadastral la scarile 1:5.000 si 1:2.000 sunt:
- pentru scara 1:5.000, pe longitudine (λ ) este 1'52",5 iar pe latitudine (ϕ ) este
1'15"; - pentru scara 1:2.000, pe longitudine (λ ) este 56",25 iar pe latitudine ( ϕ ) este
37",5.
Cu privire la dimensiunile (la cadru) foilor de plan (trapezelor) acestea difera in
mod sensibil, ca si suprafata de teren cuprinsa in interiorul lor, in functie de latitudinea
24

Cadastru
geografica (ϕ ). Astfel, dimensiunile si suprafata maxima, cuprinsa de un plan, este in

sudul Romaniei, iar cele minime sunt in nord.
2.4. Masuratori destinate cadastrului – cerinte si diverse procedee de

culegere a datelor primare
2.4.1. Generalitati
Avand in vedere elementul de baza al cadastrului si anume suprafata,
determinarea acesteia se poate executa in doua moduri, si anume:
- determinarea pe cale analitica direct din datele topografice primare din teren;
- determinarea pe baza masuratorilor primare efectuate pe planurile cadastrale prin
mijloace grafice, grafico-numerice sau grafico-mecanice.
In ultimii ani, numarul procedeelor grafice s-a marit prin aparitia metodei digitizarii
planurilor cadastrale sau a vectorizarii planurilor scanate.
Procedeul masurarii coordonatelor punctelor, ce definesc contururile parcelelor
prin digitizarea selectiva a continutului planimetric al planurilor cadastrale sau al
planurilor cadastrale
masuratorilor primarescanate, prezinta
si calculul automat avantajele stocariicompensate
al suprafetelor directe in baza de date
inclusiv a
intocmirea
automata a registrelor cadastrale.
Acest procedeu, cu toate facilitatile importante pe care le are, depinde de
precizia pe care o ofera procedeul grafic, el fiind afectat de erorile de masurare grafica,
datorate urmatoarelor surse: erori din procesul de exploatare al fotogramelor aeriene,
erori de trasare a contururilor la dispozitivele anexa (coordonatograf sau plottere) si
erori de masurare grafica pe suprafata planului cadastral, care la randul lor se datoresc
materialului pe care avem planul cadastral, erori accidentale dar mai ales sistematice
ale operatorului, erorilor instrumentelor cu care se fac masuratorile grafice, etc.
Noua strategie in aplicarea fotogrammetriei in lucrarile de cadastru consta in
inlocuirea produsului grafic
optic si automatizarea ca suport
transmiterii de masurare
si inregistrarii cu masurarea
informatiilor, directa
precum si ape modelul
intregului
proces de prelucrare a datelor, conturandu-se astfel procedeul de exploatare analitica in
corelare cu toate procedeele de stocare, prelucrare a datelor cat si cu cele de redactare
a registrelor cadastrale pe teritorii administrative.
Precizia procedeului de exploatare anlitica se situeaza intre gradul de precizie
dat de procedeul bazat pe masuratori integral la teren si cel bazat pe procedee grafice
de masurare pe planul cadastral.
In cazul oraselor mari si incintelor industriale cu continut foarte mare de detalii si
valoare imobiliara, masuratorile se executa integral la teren.
2.4.2. Procedeul fotogrammetric

La elaborarea planurilor pe suprafete mari de teren, numai metodele
fotogrammetrice pot asigura un grad inalt de productivitate si fidelitate in redarea
contururilor ce definesc imobilele pe teren, precum si o precizie corespunzatoare
scopurilor. In abordarea metodelor fotogrammetrice sau a celor topografice, trebuie
satisfacute relatiile dintre: preciziile impuse de scop, randamente conditionate de
densitatea detaliilor din teren, suprafata lucrarii, pret de cost si durata.
Este necesar a se avea in vedere ca, desi prin metodele fotogrammetrice se pot
obtine rezultate apropiate ca precizie de cele ale metodelor topografice, sunt totusi
situatii limita determinate in general de complexitati foarte mari ale continutului din teren
clasice.
care, in relatie
De asemenea,
cu pretul trebuie
de cost,avut
pot in
fi rezolvate
vedere ca,maiindiferent
eficient prin
de gradele
masuratori
de topografice
complexitate ale continutului topografic din teren, folosirea metodelor fotogrammetrice
25

Cadastru
impune adesea efectuarea de masuratori de completare a planurilor topografice, mai

ales in cazul oraselor, a zonelor industriale si a altor zone in care o parte a elementelor
de continut nu au fost vizibile pe fotogramele aeriene.
Randamentul si precizia in lucrarile fotogrammetrice cresc una in defavoarea
celeilalte, impunandu-se intotdeauna o corelare a acestor parametri de baza (o
optimizare a marimii lor). Un rol important in acest sens il are scara fotogramelor
aeriene.
2.5. Procedee pentru calculul suprafetelor

2.5.1. Generalitati
In cadastru orice imobil (parcela de teren cu sau fara constructii) este definit de
urmatoarele elemente: suprafata, proprietar, categoria de folosinta, calitatea si situarea
lui teritorial-administrativa, elemente care alcatuiesc structura cadastrului general.
Dintre aceste elemente, cunoasterea suprafetei reprezinta obiectivul principal al
partii tehnice a cadastrului, pentru care se consuma cel mai mare volum de munca.
Notiuneape
inchis proiectat deun
suprafata, in cadastru,
plan de referinta, cu este considerata
scopul ca fiindliniile
de a orizontaliza aria unui contur de
contururilor
pe suprafata fizica a terenului, intr-un plan orizontal. Trebuie mentionat ca, in cazul unor
deformatii regionale care conduc la erori in calculul suprafetelor peste tolerantele
admise, se utilizeaza un sistem de proiectie stereografic local.
Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, care
este parcela si care, alaturi de celelalte insusiri (categoria de folosinta, calitatea,
situatia juridica, localizarea in teritoriu), ii confera posibilitatea intrarii in procesul de
prelucrare a datelor pe diferite nivele (corp de proprietate, cvartal, localitate, destinatie,
teritoriu administrativ, etc.). In cadastru se foloseste pentru parcela numai suprafata
redusa la un plan de referinta, corectandu-se, deci, masuratorile efectuate pe suprafata
denivelata a terenului,
Procedeele asa cumprin
de culegere s-a masuratori
aratat anterior.
a datelor primare pentru calculul
suprafetelor au fost aratate anterior, la fel si procedeele de calcul. Valorile cele mai
probabile ale suprafetelor nu se stabilesc direct din datele de masuratori initiale, ci in
urma calculelor de constrangere in reteaua de sprijin geodezica. Aceasta incadrare se
efectueaza prin corectarea in operatia de compensare a suprafetelor brute, in
urmatoarele trepte:
- compensarea suprafetelor tarlalelor (cvartalelor) in cadrul suprafetei masivului
sau suprafetei intravilanului deduse din coordonatele geodezice sau suprafetele foilor
de plan;
- compensarea suprafetelor corpurilor de proprietate in cadrul suprafetei tarlalei
(cvartalului);
- compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor corpului de
proprietate.
In instructiunile tehnice este prezentat procesul tehnologic de efectuare a
calculelor de compensare a suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. In
conditiile de dotare actuale a unitatilor de cadastru cu mijloace moderne de prelucrare a
datelor, calculele suprafetelor se efectueaza in sistem inlantuit (on-line).
Procedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de
masuratori (numerice sau grafice) acestea putand fi grupate astfel:
- procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric,
procedeul geometric;
- procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul grafico-
mecanic.
26

Cadastru
Corelarea procedeelor enumerate mai sus cu modurile de culegere a datelor de

intrare conduce la urmatoarea grupare, astfel:
a) Din masuratori topografice se culeg unghiuri si distante care conduc si la
determinari de coordonate, utilizand elementele masurate si/sau determinate la
procedeele geometrice, trigonometrice si/sau analitice.
b) Din masuratorile fotogrammetrice analitice (masuratori preluate de pe modelul
optic) se culeg coordonate folosite la procedeele analitice.
c) Din masuratorile pe planurile cadastrale se pot culege: date grafice liniare
si/sau unghiulare si liniare folosite la procedeele grafice si analitice, coordonate obtinute
prin digitizarea contururilor folosite la procedeele analitice si date preluate de la
integratoarele grafico- mecanice (planimetre polare, planimetre rectangulare, etc.)
folosite la procedeele grafico- mecanice.
2.5.2. Procedeele numerice
2.5.2.1. Procedeul analitic
Calculul se efectueaza in situatia in care toate coordonatele punctelor conturului
imobilului sunt cunoscute.
Consideram conturul din figura de mai jos, format din punctele 1, 2, 3, 4 cu
coordonatele X1, Y1; X2, Y2; X3, Y3.
Formula de calcul analitic al suprafetei din figura se prezinta sub forma:

2S= X1⋅ (Y2 - Y4)+ X2⋅ (Y3 - Y1)+ X3⋅ (Y4 - Y2)+ X4⋅ (Y1 - Y3) si
2S= Y1⋅ (X4 - X2)+ Y2⋅ (X1 - X3)+ Y3⋅ (X2 - X4)+ Y4⋅ (X3 - X1)
De regula, cu o formula se calculeaza suprafata si cu cealalta se verifica.
Generalizand, pentru un poligon format din "n" puncte, formulele devin:
n
2 S = ∑ X n ( Y n +1 − Y n −1 ) si
1
n
2 S = ∑Y n ( X n −1 − X n +1 )
1
2.5.2.2. Procedeul trigonometric

Calculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului sunt
determinate prin coordonatele lor polare.
Consideram conturul, din figura urmatoare, determinat de punctele A, B, C, D.
27

Cadastru
prin
vomdistantele r 1, r 2, r 3, fictive:
avea poligoanele r 4 si orientarile
S1 = OAB, S, 2 = OBC,
α 1 α 2, α 3, α 4 masurate din punctul de statie O,
S3 = OCD si S4 = OAD.
Suprafata imobilului ABCD rezulta din: S = (S1+ S2+ S3) - S4, unde:
1
S 1 = ⋅ r 1 ⋅ r 2 ⋅ sin (α 2 − α 1 ) ;
2
1
S 2 = ⋅ r 2 ⋅ r 3 ⋅ sin (α 3 − α 2 ) ;
2
1
S 3 = ⋅ r 3 ⋅ r 4 ⋅ sin (α 4 − α 3 ) ;
2
1
S 4 = ⋅ r 4 ⋅ r 1 ⋅ sin (α 4 − α 1 ).
Calculul lui S 2folosind formulele anterioare, este:

2.5.2.3. Procedeul geometric
1
S = ⋅ [ r 1 ⋅ r 2 ⋅ sin (α 2 − α 1 ) + r 2 ⋅ r 3 ⋅ sin (α 3 − α 2 ) + r 3 ⋅ r 4 ⋅ sin (α 4 − α 3 ) + r 4 ⋅ r 1 ⋅ sin (α 4 − α 1 ) ].
2
Calculul se efectueaza in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate
numai liniar, cu ruleta si echerul topografic, tipic folosirii metodei absciselor si
ordonatelor, a intersectiilor de distante, a perimetrarii contururilor. Calculul suprafetelor
se efectueaza cu ajutorul unor formule simple, cunoscute din geometrie.
Ridicarile detaliilor
absciselor in Bucurestii
si ordonatelor, o metodaanilor 1954,
care 1955 si ulterior
inglobeaza un volum s-au facut
mare decu metodala
activitate
teren.
2.5.3. Procedee grafice
2.5.3.1. Metoda grafica
Aceasta metoda se foloseste in cazul in care coordonatele nu sunt determinate
pe baza de masuratori de teren sau fotogrammetric (masurate pe modelul optic) si se
apeleaza numai la masuratori efectuate cu mijloace grafice (rigle, echere, scari grafice,
raportoare, etc.).
Precizia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice,
depinzand de: scara planului, suportul pe care este planul, precizia si finetea cu care a
28

Cadastru
fost cartografiat planul, instrumentele cu care se face citirea elementelor grafice pe

plan, etc. Calculul suprafetelor se poate face prin urmatoarele procedee:
a) descompunerea poligoanelor contururilor imobilelor in figuri geometrice;
impartirea poligoanelor in figuri geometrice se face prin trasarea pe planuri, cu creionul,
a unor linii fine, astfel incat sa poata fi usor sterse dupa efectuarea calculului.
Poligoanele sunt impartite in triunghiuri, la care se masoara grafic, pe plan,
bazele si inaltimile. Se recomanda sa se masoare cate o baza comuna, intre triunghiuri,
in vederea eliminarii erorilor de citire a distantelor. Distantele se pot citi pe plan fie cu
ajutorul unui dubludecimetru divizat fin in jumatati de milimetru, cu rigla la scara sau cu
un compas distantier si se apreciaza pe scara grafica cu transversale, care permit a se
face evaluari mai exacte. Suprafata poligonului se obtine din masurarea suprafetelor in
care a fost descompus poligonul;
b ) transformare poligon contur imobil intr-un triunghi cu suprafata egala.
Pentru calculul suprafetei poligonului se constituie dintr-o latura a poligonului prelungita
ca latura a unui triunghi cu suprafata egala. Din varful opus laturii constituita ca latura a
triunghiului se coboara inaltimea triunghiului si se uneste cu celelalte puncte
caracteristice, iar din celelalte puncte ale poligonului se duc paralele la laturile care
formeaza triunghiul interior, ca in figura:
Cu ajutorul elementelor astfel construite se calculeaza suprafata triunghiului

egala ca suprafata cu poligonul;
c) calculul suprafetelor prin metoda paralelelor echidistante. Cand conturul
parcelei are o forma neregulata, pentru determinarea suprafetei se foloseste
planimetrul grafic sau Harfa. Metoda consta in divizarea suprafetei in figuri geometrice
avand inaltimea constanta "a". Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui material
transparent subtire si rezistent, pe care se traseaza o serie de linii paralele si
echidistante cu echere speciale, gradate pe ipotenuza. Operatia de calcul consta in
aplicarea desenului transparent peste conturul poligonului care urmeaza a fi
calculat.Suprafata poligonului se calculeaza ca suma de:
unde:
∑ b +2 b = ∑ a ⋅ b
n n
S = 1 2
med
1 1
a = inaltimea constanta pentru toate trapezele si triunghiurile formate;

bmed = baza medie, rezultata din media celor doua baze.
d)calculul suprafetelor cu echere speciale. Echerele sunt gradate pe
ipotenuza si pe cateta. Un alt echer gradat este vernierul- situatie similara sublerului. La
echere, distanta intre doua diviziuni de pe ipotenuza este de 1,414mm, astfel incat
proiectia ei pe cateta este de 1mm. Vernierul are posibilitatea de a mari precizia de
citire a fractiunilor de "mm", conducand la masurari pe plan cu precizia de "zecime de
29

Cadastru
mm". Masuratorile se executa dupa ce in prealabil suprafata conturului s-a impartit in

triunghiuri. Calculul suprafetelor se face dupa regulile cunoscute.
2.5.3.2. Metoda grafico-mecanica
Procedeul grafico-mecanic este cel mai utilizat, de regula la calculul suprafetelor
pe planurile cadastrale la scari medii (1: 5000 si 1:10000). De asemenea este preferat
in cazurile suprafetelor cu contururi foarte sinuoase, la care aplicarea procedeului grafic
ar fi mai dificila. Aplicarea acestor procedee este specifica utilizarii planimetrelor,
construite pe principiul instrumentelor integratoare pe cale mecanica a suprafetelor
dispuse in plan orizontal. Caracteristic este faptul ca permit determinarea suprafetelor
prin integrarea infinitatii de puncte dispuse pe contururi, spre deosebire de metodele
grafice ale absciselor si ordonatelor care utilizeaza un numar limitat de puncte.
Avand in vedereaceste lucruri, in cazul suprafetelor cu contururi complicate,
metoda grafico- mecanica ofera rezultate mai bune, ca randament si precizie, decat
metoda grafica simpla.
Calculul suprafetelor cu ajutorul planimetrului se face intotdeauna in cadrul unor
limite fixe, cu suprafete determinate geometric, pentru a se putea face confruntarea cu
suma suprafetelor planimetrate si compensarea lor, daca se inscriu in tolerante.
Toleranta admisa intre doua operatii succesive de planimetrare (intregi ai numarului citit
la planimetru) depinde de marimea suprafetei din plan a conturului care se
planimetreaza (cm2). Astfel, pentru suprafete cuprinse intre:
2 - 10 (cm2 ), T=1;
10 - 40 (cm2 ), T=2;
40 - 80 (cm2 ), T=3;
80 - 150 (cm2 ), T=4;
peste 150 cm2 , T=5.
numericTolerantele admise
sunt date in tabelelasiinchiderea
depind desuprafetelor calculate
suprafata calculata grafic
grafic si pe
de contururi inchise
scara planului
pe care se fac masuratorile.
30

Cadastru
2.6. Parcelarea si detasarea terenurilor

2.6.1. Generalitati
O categorie importanta de lucrari care fac obiectul activitatii de cadastru, o
reprezinta parcelarea si detasarea terenurilor. Astfel :
- lucrarile de parcelare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care se
executa impartirea (divizarea) unei suprafete de teren (tarla, cvartal, parcela) in mai
multe parcele;
- lucrarile de detasare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care
numai o anumita suprafata este extrasa (detasata), restul ramanand neafectat.
Baza materiala si metodologiile de lucru sunt asemanatoare, iar particularitatile
pe care le prezinta vor fi semnalate, acolo unde este cazul.
Pentru executarea lucrarilor de parcelare si detasare se efectueaza un studiu
asupra terenului respectiv, confruntand planurile cadastrale cu situatia la teren, astfel
incat pe baza studiului sa se intocmeasca proiectul respectiv cu calcule preliminare ale
elementelor care trebuie aplicate la teren (distante, unghiuri).
Proiectul se intocmeste pe o copie a planului cadastral actualizat, pe care se
traseaza liniile de separare ale noilor parcele si se inscriu datele ce trebuie aplicate la
teren.
In raport cu preciziile cerute, proiectarea elementelor parcelarii sau detasarii se
poate face prin procedee grafice sau numerice (analitice).
2.6.2. Procedee grafice
2.6.2.1. Detasari grafice printr-un punct obligat
Acest tip de detasari prezinta trei variante.
A) Detasarea din suprafata unui triunghi a unei suprafete in raportul m:n, printr-o
dreapta obligata sa treaca prin varful unui triunghi. Fie triunghiul 1, 2, 3 din figura de mai
jos.
Dreapta obligata (dreapta de detasare) trece prin varful 2 si imparte latura 1-3 in doua
parti m si n prin punctul P.
Pozitia punctului P se determina cu relatia :
2 1 ⋅
S = m n = m
2 S 2 n ⋅n n
tinandu-se cont de faptul ca latura 1-3 este m +n.
B) Detasarea din suprafata unui trapez a unei suprafete echivalenta cu cealalta
suprafata ramasa. Fie trapezul 10, 11, 12, 13, cu suprafata cunoscuta si punctul
P,obligat, situat pe baza 11- 12.
31

Cadastru
Pentru rezolvarea problemei se transforma trapezul intr-un triunghi de suprafata

echivalenta, astfel: se uneste punctul P cu 10 si 13, iar prin punctele 11 si 12 se duc
paralele la dreptele P-10 si P-13. Aceste paralele vor intalni prelungirea bazei 10-13 in
punctele A si respectiv B. Triunghiul APB are aceeasi suprafata cu trapezul initial.
Punctul R, luat la jumatatea laturii AB, unit cu P, va da linia PR, care imparte atat
triunghiul APB cat si trapezul dat in doua suprafete de marime egala, adica :
S11,P,R,10 = SP,12,13,R
C) Detasarea dintr-un poligon a unei suprafete S, printr-o dreapta care trece
printr-unul din varfuri. Fie poligonul 11, 12, 13, ..., 17, ca in figura,din care trebuie
detasata o suprafata S printr-o dreapta obligata sa treaca prin punctul 12, unul din
varfurile poligonului.
Pentru obtinerea liniei de detasare se imparte poligonul in triunghiuri prin drepte
concurente in punctul obligat 12 si se calculeaza grafic suprafata fiecaruia, obtinandu-

se suprafetele S1, S2, ..., S5. Se compara suprafata pe care o avem de detasat cu
suprafetele triunghiurilor insumate succesiv pentru a stabili prin care triunghi trece linia
de detasare.
In cazul poligonului dat ca exemplu :
S
S1 +
1
+S
S2 <
2
+ S,
S3 > S,
ceea ce inseamna ca linia de detasare trece prin triunghiul III si va intersecta latura 15
-16 in M (pozitie pe care nu o cunoastem, inca). La suprafetele S1 si S2 este necesar a
se adauga suprafata s= S-(S1+S2).
Se considera latura 12-16 ca baza a triunghiului 12, M, 16 fictiv si se calculeaza
inaltimea h a triunghiului de suprafata "s", inaltimea (h) reducandu-se la scara planului.
Aceasta distanta se aplica pe perpendiculara ridicata din punctul 16, de lungume
h, obtinandu-se punctul N. Paralela trasata prin N la latura 12-16 va intalni latura 16-15
in M, linia 12-M fiind dreapta de detasare.
2.6.2.2. Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data

Acest tip de detasari prezinta trei variante.
A) Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data in triunghi .
Pot fi doua situatii:
- triunghiul este impartit intr-un numar de parti egale;
- triunghiul este impartit in doua suprafete aflate in raportul m : n.
In prima situatie se rezolva impartirea suprafetei unui triunghi in parti echivalente,
prin drepte paralele cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape:
- impartirea a doua laturi in patru parti egale;
- trasarea cate unui semicerc pentru cele doua laturi impartite;
32

Cadastru
- ridicarea de perpendiculare din punctele care impart cele doua laturi pana
intersecteaza fiecare semicerc;
- trasarea de arce de cerc cu varful in intersectia celor doua laturi impartite, cu
raza egala cu locul de unde au intersectat semicercurile, pana intersecteaza laturile
respective;
- unirea acestor puncte de intersectie ale celor doua laturi, imparte triunghiul in
suparfete echivalente. Fiecare dreapta va fi paralela cu cea de-a treia latura a
triunghiului.
In cazul celei de-a doua situatii se rezolva impartirea suprafetei unui triunghi in
raportul m:n, printr-o dreapta paralela cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape:
- se traseaza un semicerc pe una din laturi;
- latura pe care s-a trasat semicercul se imparte in m+n parti;
- la m parti de varful triunghiului se ridica o perpendiculara pana intersecteaza
semicercul;
- se duce un arc de cerc cu varful in varful triunghiului, din locul unde a fost
intersectat semicercul, pana intersecteaza latura impartita;
- din punctul unde latura este intersectata de arcul de cerc, se duce o paralela cu
latura opusa varfului de triunghi unde s-a trasat arcul de cerc si avem suprafata
triunghiului impartita in raportul m:n.
B) Detasari prin drepte paralele cu o directie data in trapez.
Impartirea suprafetei unui trapez in doua parti echivalente, ca in figura, printr-o
dreapta paralela cu bazele, parcurge urmatoarele operatii grafice:
- prelungirea laturilor neparalele pana la intersectarea lor in A;

- trasarea unui semicerc avand ca diametru latura A-4;
- marcarea pe linia A-4 a punctului C (perpendiculara coborata din B pe linia A-4,
punctul- B rezultat din
impartirea intersectiaC-4
segmentului arcului de cerc
in doua partide raza mijlocul
egale, A-3 cu semicercul construit);
notandu-l cu D;
- ridicarea unei perpendiculare din D pana intersecteaza semicercul in E.
Trasare arc de cerc cu raza A-E pana intersecteaza latura A-4 in punctul M;
- trasarea paralelei M-N la 1-4, reprezinta linia de detasare cautata.
C) Detasarea unei suprafete S dintr-un trapez printr-o linie paralela cu bazele.
Fie trapezul din figura:
33

Cadastru
Pentru obtinerea liniei de detasare a acestei suprafete, se parcurg urmatoarele

operatii grafice:
- se ridica o perpendiculara din punctul 4 si se ia punctul "a" de marimea
4-a=2S:1-4;
- se duce o paralela prin punctul "a" la baza 1-4, care inersecteaza latura 3-4 in
punctul "b";
- se puncteaza si se noteaza jumatatea segmentului cu "c";
- se uneste "c" cu 1, iar prin "b" se duce paralela la c-1, rezultand linia b-d;
- triunghiul 1-b-4 impartit in doua parti egale conduce la valoarea suprafetei
1-c-4=S:2. Triunghiurile 1-b-c si 1-d-c sunt egale si au fiecare marimea s:2.
Rezulta ca dreapta d-c este linia de detasare cautata.
Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor

2.7.1. Generalitati
Desi parcelarile pe cale numerica implica calcule mai multe, ele sunt practicate
cel mai des, deoarece asigura o precizie ridicata.
Parcelarile si/sau detasarile de suprafete se pot efectua printr-un punct obligat,
prin drepte paralele cu o directie data, printr- o linie franta sau, in cazul cand limitele de
hotar sunt sinuoase sau poligonale, prin rectificarea hotarelor, inlocuindu-le cu linii
drepte.
2.7.2. Detasari de suprafete pe cale numerica printr- un punct obligat
Aceasta problema are o mare frecventa mai ales la intocmirea documentatiilor
necesare la circulatia juridica a terenurilor si se refera la aflarea coordonatelor unui
punct care determina dreapta de detasare , cel de-al doilea punct fiind punctul obligat.
a) Detasarea printr- un punct dat in triunghi
Desi terenul in forma de triunghi este greu de lucrat din punct de vedere agricol,
problema
reduc, este studiata
in ultima instanta,teoretic,deoarece
tot la detasari in terenurile
triunghi. in forme poligonale complexe se
Solutia analitica
Se da triunghiul determinat de punctele 1,2,3, de coordonate cunoscute, din figura de
mai jos, si se cere sa se detaseze suprafata data de punctele 1,2 si M, unde punctul M
trebuie determinat, iar 2 este punctul obligat.
Rezolvarea analitica presupune ca raportul suprafetelor sa fie egal cu raportul

elementelor liniare aparute, si anume, cu un coeficient r :
2 S 1, 2 , M 1 − M
= = r
2 S 1, 2 , 3 1 −3
34

Cadastru
Unde suprafata triunghiului 1,2,3 se determina din coordonate, cunoscandu- se

suprafata de detasat. Coordonatele punctului M se calculeaza ca punct pe segment, cu
relatiile:
XM = X1 + r (X3 – X1)
YM = Y1 + r (Y3 – Y1)
Solutia trigonometrica
Stiind ca pentru a calcula coordonatele unui punct pe segment este necesara
cunoasterea orientarii dreptei si a distantei pana la punct, putem scrie:
2S 1, 2, M = d
1−2
⋅ d
1−M
⋅ sin α , α = θ 1, 3 − θ 1, 2
2S 1, 2, M
d 1−M =
d 1−2 ⋅ sin α
Deci, coordonatele punctului M sunt:

X M = X 1 ± d
1−M
⋅ cos θ 1, 3
Y M = Y 1 ± d
1−M
⋅ sin θ 1, 3
b) Detasarea printr-un punct dat intr- un poligon
Indiferent de solutie, analitica sau trigonometrica, problema se reduce la
detasarea unei suprafete dintr- un triunghi.
Considerand poligonul 1,2,…,7 din figura de mai jos, cunoscand coordonatele
acestor puncte, se cere sa se detaseze o suprafata S delimitata in poligon de o dreapta
care trece prin punctul obligat 2 si punctul M aflat pe conturul poligonal. Suprafata S se
afla, in ex. dat, in urmatoarele relatii fata de suprafetele componente ale poligonului:
S1detasare,
ceea ce inseamna ca dreapta de + S2 < S care
< S1+trece
S2+ prin
S3 punctul 2 va trece prin
triunghiul 6,2,5.
Calculul analitic al celor doua suprafete conduce la determinarea suprafetei “s” folosind

relatia:
s = S - (S1 + S2 )
In continuare problema devine a determina detasarea suprafetei s dintr- un triunghi,
problema expusa anterior.
2.7.3. Detasari de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cu
35

Cadastru
o directie data
Aceste probleme se pun, de regula, la detasarile prin drepte paralele la una din
laturile poligonului si se intalnesc frecvent in practica.
2.7.3.1. Detasarea paralela cu o directie data in triunghi
Fie triunghiul 1,2,3, cunoscut prin coordonatele punctelor care il definesc. Se
pune problema detasarii a uneia sau a mai multor parcele prin linii paralele cu una din
laturi, deci a determinarii coordonatelor punctelor caracteristice ale dreptelor de
detasare.
Rezolvarea analitica
La baza acestei metode sta teorema asemanarii aplicata triunghiurilor 2,M,N si
2,1,3. Vom scrie rapoartele de asemanare:
1−2 − 1 − M 3 − 2 − 3 − M M − N S − s
= = = = r
1−2 3 −2 1 −3 S
Cunoscand raportul r, coordonatele punctelor M si N se vor obtine prin aplicarea
relatiilor care dau coordonatele unui punct pe segment, pe cale analitica.
Rezolvarea trigonometrica
In acest caz se cunosc coordonatele punctelor 1,2,3, unghiurile α si β ,
suprafata de detasat, si se cer coordonatele punctelor M si N.
Folosim urmatoarele relatii de calcul:
B
H =
ctg α + ctg β
si in mod analog:
b
h1 =
ctg α + ctg β
Observand ca s = S – s1, obtinem:

B 2
2 S =
ctg α + ctg β
Si in mod analog:
b2
2 s1 =
ctg α + ctg β
Inseamna ca suprafata de detasat va fi:

B 2 − b 2
2 s = ctg α + ctg β
36
b = B 2 − 2 s ⋅ ( ctg α + ctg β )

Cadastru
Din aceasta relatie deducem:

Inaltimea “h” a trapezului de detasat va fi:
B − b
h =
ctg α + ctg β
Folosind rezultatul anterior se determina:

h h
d 1, M = ; d 3, N =
sin α sin β
Intrucat orientarile laturilor 1-2 si 3-2 s-au calculat din coordonatele acestor puncte si se
cunosc si d1,M si d 3,N , coordonatele punctelor Msi N se calculeaza ca puncte pe
segment.
Relatiile de mai sus sunt valabile si in cazul in care triunghiul trebuie impartit intr-
o serie de parcele, deoarece raman constante elementele cunoscute, suprafata de
detasat, unghiurile
suprafete α simare
devine baza β , orientarile laturilor
pentru trapezul triunghiului, iar baza mica a unei
urmator.
2.7.3.2. Detasarea paralela cu o directie data in trapez
Rezolvarea analitica
Deducerea relatiilor de calcul presupune linia de detasare M – N cunoscuta, ca in
figura de mai jos:
Prin punctele 3 si N se duc paralele la latura 2-1, obtinandu-se punctele Csi D pe

baza 1-4.
Se formeaza triunghiurile asemenea 4,N,D si 4,3,C din a caror asemanare
rezulta relatiile:
4 − D B − b1 h l k
= = = = =
4 − C B − b H L K r
Scriind raportul suprafetelor “s” si S si inlocuind

h B − b1
=
H B − b
se obtine:
2 s ( B + b1 ) ⋅ h 2 s ( B + b1 ) ⋅ ( B − b1 )
,
2 S = ( B + b ) ⋅ H adica 2 S = ( B + b ) ⋅ ( B − b )
37

Cadastru
de unde:
( B + b1 ) ⋅ ( B − b1 )
2 s = 2 S ⋅
( B + b ) ⋅ ( B − b )
si inlocuind pe S, obtinem:
B 2 − b12 2 s( B − b )
2 s = ⋅ H , de unde b1 = B 2 −
B − b H
Avand unul dintre termenii de la numitorul proportiilor cunoscut, se poate calcula

“r” si, prin intermediul lui, celelalte elemente ale trapezului s, ca si coordonatele
punctelor M si N.
Relatia se aplica si pentru detasari in serie, in care caz b 1 devine B pentru
parcela urmatoare, ceilalti termeni de sub radical ramanand aceiasi.
Rezolvarea trigonometrica
Aceasta
rezolvarea metoda
detasarii presupune
in triunghi, abordarea
aplicand problemei
relatiile deduse. in acelasi mod ca si la
2.7.3.3. Detasarea paralela cu o directie data in poligon
Se refera la detasarea paralela a unei suprafete sau a unei serii de suprafete
dintr-un poligon oarecare, ca in figura urmatoare:
Pentru rezolvarea problemei pe cale analitica sau trigonometrica se folosesc

relatiileInainte
dedusedepentru trapez
aplicarea lor sieste
triunghi.
necesar ca prin fiecare punct caracteristic al
poligonului sa se duca paralele la latura de baza 1-2, obtinandu-se coordonatele
punctelor A, B, …, E si sa se efectueze calculul suprafetelor trapezelor formate.
2.7.4. Detasarea unei suprafete printr-o linie franta paralela cu un
contur poligonal
Problema se pune in cazul in care se cere detasarea unei suprafete S printr-o
linie paralela cu un contur poligonal, ca in figura de mai jos:
38

Cadastru
Linia de separare este paralela cu conturul 1,2,3,4. Linia de separare 5,6,7,8

este definita atunci cand se cunosc coordonatele acestor puncte. Coordonatele se pot
calcula daca se cunosc distantele l1, l2, l3 si l4, orientarile directiilor 1-5, 2-6, 3-7 si 7-8 si
se obtin cu ajutorul unghiurilor α .
Cunoscand:
h h h h
l 1 = ; l 2 = l 3 = ; l 4 =
sin α 1 α 2 α 3 sin α 4
sin sin
2 2
rezulta ca problema se rezuma la calculul lui h.
Pentru deducerea relatiei de calcul se observa ca in trapezul 2,6,7,3 prin
coborarea perpendicularei 6-9 pe dreapta 2-3 si prin trasarea paralelei 6-10 la dreapta
7-3, se poate scrie:
B 2 − b2 = d 2 ,10 = d 2 , 9 + d 9 ,10
unde:
α 2
d 2 , 9 = h ⋅ ctg
2
si
α 3
d 9,10 = h ⋅ ctg
2
deci
= h ⋅ 
 ctg 2 + ctg 3 
α α
d 2 ,10 
 2 2 
sau
= B 2 − h ⋅   ctg 2 + ctg 3  
α α
b2
 2 2 
Suprafata trapezului 2,6,7,3 va fi:

  α 2 α    α α 
2 s 2 =  B2 + B2 − h ⋅  ctg + ctg 3   ⋅ h = 2 B2 ⋅ h − h 2 ⋅  ctg 2 + ctg 3 
  2 2    2 2 
Relatiile analoage pentru trapezele care compun suprafata S vor fi:
= 2 B1 ⋅ h − h 2 ⋅   ctg α 1 + ctg 2  

α
2 s1
 2  39

Cadastru
Prin insumare rezulta o ecuatie de gradul al doilea cu necunoscuta “h”:

Pentru simplificare facem notatiile:
Cu aceste notatii ecuatia devine:
2  α 2 α 
2 s 2 = 2 B 2 ⋅ h − h ⋅  ctg + ctg 3 
S s s s  2 2 
B == B1 ++ B
1
2 s2++= B
2 3
⋅ h − h ⋅ 
 ctg + ctg α 
α
3
2 B
3 3
2 3
4 
 2  ⋅
α 2 α 3
A = ctg α + ctg + ctg + ctg α 4
− A ⋅ h 2 +12 B ⋅ h −22 S = 0 2
2 
+ ctg α 4  
α α 3
2 ⋅ ( s1 + s 2 + s 3 ) = 2h ⋅ ( B1 + B 2 + B 3 ) − h ⋅  ctg α 1 + 2ctg 2 + 2ctg
 2 2 
cu solutiile:
B B 3 2 S
h = A ± A 2
− A
Dupa obtinerea coordonatelor punctelor 5,6,7,8 se recomanda calculul prin coordonate
ale suprafetelor detasate, pentru verificare.
2.8. Rectificarea hotarelor

2.8.1. Generalitati
Limitele de hotar sinuoase sau poligonale ridica probleme la executarea lucrarilor
agricole, astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
Consideram situatia a doua unitati U 1 si U2, ca in figura de mai jos, separate de
hotarul dat de punctele 104, 105, 106 si 107.
Se cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate.
Inlocuirea se poate face grafic sau prin calcul.
2.8.2. Procedeul grafic
40

Cadastru
Conditia impusa la oricare rectificare, este ca solutia adoptata sa nu afecteze

suprafetele detinatorilor. Daca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul 104,
constructia grafica se desfasoara astfel:
-se uneste punctul 107 cu punctul 105, iar prin 106 se duce paralela 106-M la
dreapta 105-107. Linia 105-M va inlocui hotarul dat de punctele 105,106 si 107, intrucat
triunghiurile date de punctele 105,106,107 respectiv 105,M,107 sunt egale;
-se unesc punctele 104 cu M, iar prin punctul 105 se duce paralela 105-A la dreapta
104-M. Linia 104-A inlocuieste hotarul dat de punctele 104,105 si M, justificarea fiind
aceeasi ca si in situatia anterioara. Deci, in final, hotarul rectificat al celor doua unitati va
fi dat de noul hotar 104-A, care inlocuieste, grafic, hotarul vechi, format de punctele
104,105,106 si 107.
2.8.3. Procedeul numeric
Avand aceleasi conditii ca si la rezolvarea grafica, se calculeaza mai intai
suprafata de referinta data de punctele 104,105,106,107,101, din coordonate, care se
noteaza cu S1.
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 104-107, se calculeaza suprafata
data de punctele 101,104,107, care se noteaza cu S2.
In urma compararii suprafetelor S1 si S2 pot interveni urmatoarele rezultate, care
implica solutiile mentionate:
S1 = S2, hotarul nou este linia 104-107;
S1 > S2, linia de rectificare se va sprijini pe 107-202;
S1 < S2, linia de rectificare va intersecta 107-101.
Aceasta inseamna ca din suprafata S2 trebuie scazuta o suprafata s = S2 – S1
pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triunghiul dat de punctele 104,107 si A are
suprafata s.
dintr-unProblema s-a redus
triunghi, ceea deci la detasarea
ce inseamna unei
ca punctul suprafete,
A va avea de marime cunoscuta,
coordonatele:
X A = X 1 0 7 ± d 1 0 7, A ⋅ c o sθ 1 0 7,1 0 1
Y A = Y 1 0 7 ± d 1 0 7, A⋅ sinθ 1 0 7,1 0 1
In care:
2 s
d 107 , A =
d 104 ,107 ⋅ sin α
unde:
d104,107 este distanta din coordonate;
s = S 2 − S 1
α =θ 107,104 -θ 107,101 , orientarile fiind obtinute din coordonate.

Pentru controlul rectificarii hotarului se calculeaza suprafata data de punctele
101,104,A,101.
41

Cadastru

2.9. Automatizarea lucrarilor cadastrale
2.9.1. Generalitati
Toate hartile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita, la
diferite scari si realizate cu diferite precizii, in functie de metodele folosite. Tendinta
actuala este folosirea tuturor datelor sub forma digitala. Prin urmare exprimarea planului
cadastral sub forma digitala este motivul automatizarii lucrarilor cadastrale.
Planul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile geometrice
si semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se constituie intr-o baza de
date cadastrale relationala, fiind manipulate pe baza a trei modele complementare:
-modelulla"raster",
obtinuta scanareacare este osisimpla
hartilor reprezentare
planurilor numerica, precum o imagine binara,
grafice existente;
42

Cadastru
-modelul "spaghett", care corespunde hartilor si planurilor rezultate in urma digitizarii

(vectorizarii) acestora in format vectorial;
-modelul "topologic", care corespunde hartilor si planurilor numerice in care, pe langa
datele terenului, reprezentate digital, se adauga relatiile topologice dintre obiectele care
alcatuiesc terenul. Acest model incorporeaza pentru o harta sau un plan, sub forma
vectoriala, trei seturi de date:
a) identificatori ai caracteristicilor terenului de reprezentat in harta sau planul
vectorial, care corespund geometriei lui si care se impart in trei tipuri generice: obiecte
punct, obiecte linie si obiecte suprafata;
b) atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organizate intr-o schema de
clasificare ierarhica;
c) date spatiale, care descriu structura geometrica a hartilor sau planurilor
vectoriale si care se prezinta sub trei aspecte: relatiile topologice dintre obiecte, forma si
marimea obiectelor, pozitia lor, data de perechile de coordonate X,Y.
Obiectele terenului, reprezentate pe hartile sau planurile digitale, definite de cele
trei seturi de date, pot fi grupate dupa criterii logice, care se constituie in straturi de
date, ca de exemplu: limitele parcelelor, cladirile, retelele electrice, etc.
Automatizarea complexa este calitatea principala a unui cadastru modern,
aceasta insemnand obtinerea numai de date digitale in absolut toate fazele lucrarilor de
cadastru.
In mod practic, datele cadastrale se pot culege si se pot prelucra in sistemul
automat in patru moduri, separat sau combinat si anume: (1) date ale statiilor totale, (2)
date GPS, (3) date fotogrammetrice, (4) date digitizate si/sau date scanate si
vectorizate.
Trebuie mentionat ca datele fotogrammetrice aduse in format digital se refera
numai la aparatele analogice si analitice, deoarece in prezent nu dispunem inca de
aparateOricare
fotogrammetrice digitale.
ar fi metoda de culegere si prelucrare, datele trebuie sa fie aduse in
banca de date cu aceleasi caracteristici (format si atribute tematice).
Banca de date cadastrale a unei unitati administrativ-teritoriale se compune din
doua tipuri de date: date digitale, care reprezinta forma si dimensiunile parcelei si date
descriptive, sau atributele alocate parcelei. In final, aceste doua tipuri de date trebuie
corelate relational pe baza unui atribut comun, care, in cazul cadastrului, poate fi
proprietarul, numarul cadastral al parcelei, adresa, etc.
Automatizarea complexa presupune obtinerea unui plan cadastral digital, cu date
specifice sub forma digitala. Avantajele formei digitale sunt multiple si mentionam
cateva dintre ele:
-datele
magnetice, stocate
urmand a fipentru
afisateplanul
ori dedigital sunt
cite ori sigure
dorim si lasiorice
pot fiscara
conservate pe suporturi
de desen,
- planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o decizie
adecvata (ex.: necesitatea actualizarilor),
- fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate
interogarile solicitate, intr-un timp foarte scurt.
2.9.2. Obtinerea bancii de date cadastrale cu statiilor totale
Statiile totale, intr-o definitie pe intelesul tuturor, sunt practic niste aparate topo-
geodezice inzestrate cu calitatea de a putea prezenta datele de teren in forma digitala.
Ele au fost construite de diverse firme de specialitate, din care cele mai renumite ca
fiabilitate si pret sunt din Germania, Elvetia si Japonia. Echipamentul hardware si
software este specific fiecarei firme in ceea ce priveste programele adecvate
43

Cadastru
masuratorilor si prelucrarilor si editarii produsului final, ce sunt combinate in mod

eficient.
Ordonarea programelor este asigurata de programul care stabileste optiunile, de
exemplu pentru punctele marcate, tabelele de calcul, pozitia virgulei si programul
cuplare pentru compensare, iluminare, masurare automata a datelor meteo, etc.
Sistemul informational grafic de teren este un sistem de tip baza de data
GIS care poate culege date prin intermediul unei interfete seriale si cu ajutorul caruia se
realizeaza direct harta suprafetei ridicate, folosind programele implementate in sistem.
2.9.3. Obtinerea bancii de date cadastrale cu statiile GPS
Tehnica GPS (Global Positioning System) este cel mai recent procedeu de
masurare si prelucrare in mod flexibil si eficient a retelelor geodezice, topografice si a
punctelor de detaliu, utilizate pentru realizarea lucrarilor cadastrale.
Principiul sistemului GPS
Sistemul GPS se bazeaza pe o constelatie de 24 de sateliti care se deplaseaza
pe sase orbite cunoscute in jurul Pamantului, la inaltimi foarte mari. Inaltimile orbitelor
pe care graviteaza satelitii evita interferentele cu undele sistemelor de la sol. Sistemul
GPS este o tehnologie de mare precizie prin care se redau pozitiile exacte ale
obiectelor de pe suprafata Pamantului.
Principiile de baza sunt foarte simple chiar daca sistemul propriu-zis foloseste
echipamente de cea mai inalta tehnicitate. Pentru a intelege principiul vom descompune
sistemul in cinci componente de baza.
Prima componenta de baza este triangulatia (pozitionarea statiei GPS cu ajutorul
satelitilor); a doua componenta este masurarea distantelor cu ajutorul timpului parcurs
de o unda radio; a treia componenta o reprezinta existenta unor dispozitive de foarte
mare precizie pentru masurarea timpului; a patra componenta o reprezinta cunoasterea
pozitiei exacte a satelitului si ultima componenta o reprezinta cunoasterea straturilor de
aer traversate
datorate de semnalul
traversarilor GPS pentru
prin ionosfera corectarea masuratorilor afectate de erorile
si atmosfera.
Principiul de baza al sistemului GPS consta in utilizarea satelitilor ca puncte de
referinta pentru determinarea prin triangulatie a pozitiilor de pe Pamant. Aceste pozitii
se determina cu ajutorul distantelor la satelitii de referinta, date de produsul intre viteza
si timp. Viteza luminii fiind cunoscuta, nu ne ramane decat sa masuram intervalul de
timp necesar unui semnal sa ajunga la statia GPS receptor (antena). Presupunand ca
atat satelitul cat si receptorul (antena) de pe Pamant au aceleasi coduri putem afla
timpul necesar prin compararea diferentei de timp dintre cele doua coduri. Cum intre
satelit si receptor se realizeaza practic o sincronizare de coduri cu maxima precizie,
rezulta o diferenta de timp de aceeasi precizie. Pentru obtinerea unei precizii de
determinare optime
sateliti in acelasi este necesar sa se receptioneze semnale de la cel putin patru
timp.
Insa, pentru determinarile similare triangulatiei, nu sunt suficiente numai
distantele, ci trebuie cunoscuta si pozitia satelitului in spatiu.
Satelitii aflati la distante foarte mari, se afla intotdeauna pe aceleasi orbite in jurul
Pamantului. Orbitele (altitudinea, pozitia, viteza) sunt riguros calculate si urmarite
permanent de la sol, prin statii de control. Sateliti inconjura Pamantul de doua ori in 24
de ore, deci ei vor trece de doua ori pe deasupra fiecarei statii de control
Erorile datorate trecerii undelor prin ionosfera si atmosfera, precum si alte erori
specifice se elimina prin utilizarea receptoarelor cu dubla frecventa(receptoare de
precizie).
Pentru realizarea unor precizii inalte se utilizeaza GPS diferential. Durata minima
de prelucrare a datelor intr-o sesiune este de 15 minute.
44

Cadastru
Semnificativ este faptul ca un operator cu un astfel de receptor poate executa

lucrarile unei intregi echipe intr-un timp foarte scurt comparativ cu tehnica clasica.
Ca metode de masurare GPS, se folosesc: metoda statica si metoda dinamica.
Practic, aceste doua metode se subimpart in: static, static-rapid, pseudo-static si
cinematic.
In comparatie cu masuratorile statice GPS, masuratoarea cinematica presupune
stationarea antenei in puncte, putin timp, pentru preluarea datelor de la sateliti, iar
prelucrarea datelor (determinarea vectorului) se efectueaza in timp real. In teren, in
cazul acestei metode, se lucreaza cu doua receptoare, unul fiind fix, celalalt
deplasandu-se in acest timp. Dupa prelucrare se poate determina practic un vector de
la receptorul de referinta (punct de coordonate cunoscute) pentru fiecare punct stationat
de receptorul mobil.
Tehnica de lucru static-rapid se deosebeste de toate celelalte tipuri de
masuratori GPS, prin faptul ca utilizeaza receptori speciali static-rapizi. Aceasta metoda
este asemanatoare cu masuratorile statice cu exceptia timpilor de lucru care sunt mult
mai scurti.
Masuratorile pseudostatice sau pseudocinematice reprezinta o combinatie dintre
static si cinematic. Metoda este mai flexibila decat metoda cinematica pentru ca nu
trebuie sa se mentina contactul cu satelitii in timpul deplasarii intre statii, insa nu este
rapida.
Determinari geodezice GPS
De la bun inceput trebuie mentionat faptul ca si in cazul retelelor clasice ca si in
cazul retelelor geodezice GPS, ramane valabil principiul trecerii de la ordin superior la
ordin inferior. In aplicatiile geodezice trei suprafete diferite sau figuri ale Pamantului sunt
implicate. Suprafata fizica sau naturala a Pamantului este aproximata de o suprafata de
referinta geometrica sau matematica numita elipsoid si o suprafata echipotentiala
numita geoid.
Krasowski Fata de masuratorile
, masuratorile clasice care
GPS se determina se determina
in raport in raport
cu elipsoidul WGS de84
elipsoidul
, care este
un elipsoid de referinta geocentric echipotential definit de parametrii: semiaxa mare ( a),
constanta gravitationala a Pamantului (GM), coeficientul gravitational zonal normalizat
de gradul al doilea (C20) si viteza unghiulara (ω ) a Pamantului. Deci reteaua GPS (retea
internationala) s-a realizat intr-un singur sistem unitar (WGS 84), formata din statii
permanente a caror coordonate au fost determinate cu foarte mare precizie. Reteaua
GPS de ordin superior a tarii noastre este formata din 7 (sapte) puncte raspandite pe
suprafata tarii si determinate din reteaua internationala.
Determinari
Determinarile topografie topografice
GPS pentru lucrarileGPS
cadastrale se pot face atat in cazul
in care avem deja o retea GPS nationala, cat si in cazul cand nu dispunem de o astfel
de retea. Ne vom referi la cel de-al doilea caz, dat fiind ca reteaua geodezica GPS
nationala este inca in faza de executie.
Folosirea sistemului GPS este foarte avantajoasa. Aceste avantaje constau in:
- nu este necesara vizibilitatea intre punctele retelei de sprijin si celei de ridicare;
- nu este necesara semnalizarea geodezica;
- precizie aproape constanta la toate puctele retelei de ridicare;
- eficienta tehnico-economica este deosebita.
Pentru executarea lucrarilor este necesar un numar de 4-6 puncte de coordonate
cunoscute care sa imbrace zona de lucru si care pot fi situate la distante de 3-10 km
intre ele. Aceste puncte au drept scop asigurarea corespundentei intre sistemul WGS
45

Cadastru
84 si sistemul Stereo 70, pentru efectuarea transcalculului punctelor determinate, din

WGS 84 in Stereo 70. Masuratorile de la teren se executa static si daca dispunem de
minim 3 (trei) receptoare (statii) GPS ce asigura cele mai bune conditii de precizie
pentru pozitionarea relativa.
Operatiile care se executa intr-o statie
Inaintea inceperii sesiunilor de lucru se asigura functionalitatea punctelor geo-
topografice prin:
- recunoasterea punctelor;
- asigurarea accesului si vizibilitatii in punct (defrisarea tufelor sau lastarisului din
jurul bornei);
- demontarea piramidei daca este cazul.
Dupa terminarea operatiilor de recunoastere, materializare, asigurare punct se
intocmeste programul sesiunilor de lucru cu GPS-ul si se incep masuratorile propriu-
zise care constau in:
- Instalarea aparaturii GPS:
- transportul aparaturii la statie (borna, pichet, etc.);
- montarea trepiedului in statie;
- montarea antenei pe trepied;
- asezarea trepiedului - antena pe punct;
- montarea receptorului (cuplarea la baterii);
- cuplarea antenei la receptor;
- introducerea datelor initiale in receptor;
- initializarea receptorului.
- Pornirea sesiunii de lucru GPS
- Intocmirea fiselor de masuratori, a descrierilor topografice
- Oprirea sesiunii de lucru la ora stabilita in program
- Demontarea
Cu ajutorul aparaturii
softului specific GPS si deplasarea
receptorului se executaeiprelucrarea
la mijlocul datelor
de transport.
si, in final,
obtinerea coordonatelor in sistem WGS 84 in prima faza pentru punctele comune si in a
doua faza pentru reperii fotogrammetrici. In final se executa o transformare
tridimensionala (transcalcul) din sistemul WGS 84 in sistemul Stereo 70.
2.9.4. Obtinerea bancii de date cadastrale pe cale fotogrammetrica
Datele necesare lucrarilor de cadastru pot fi obtinute si pe cale fotogrammetrica
utilizand tehnologiile specifice. Evolutiv fotogrammetria a inceput cu metoda de
culegere analogica, care practic s-a incheiat, a urmat metoda analitica, aceasta inca
mai da rezultate, si a intrat in practica metoda digitala. Cu toate acestea, date fiind
posibilitatile actuale, vom incepe cu metoda analogica, careia ii vom aduce unele
imbunatatiri. Scopulsi urmarit
sens pot fi folosite este
aparatele ca datele
carora obtinuteun
li se adauga sadispozitiv
fie numerice sau digitale.
de culegere si In acest
prelucrare a datelor. Acest dispozitiv poate fi un coordimetru sau, separat, o interfata pe
cele trei coordonate, ambele insotite de un dispozitiv de transformare a miscarilor
analogice in date digitale.
In mod practic, stereometrografele, de exemplu, pot fi dotate cu traductoare si
selsynuri constituite intr-o interfata intre stereometrograf si calculator. Interfata va fi
prevazuta cu un soft care sa poate culege si prelucra datele masurate.
In cazul utilizarii metodei analitice, dat fiind faptul ca totul se realizeaza prin
calcul, procesul de culegere a datelor incepe imediat. Aparatul utilizat in acest scop este
stecometrul, care masoara in sistem fotogrammetric coordonatele tuturor punctelor,
care se aduc prin calcul, pe baza punctelor comune, in sistem geodezic. Metoda in sine
este greoaie si de lunga durata, eficienta ei fiind destul de mica.
46

Cadastru
Rezultatele din prima si cea de-a doua metoda au avantajul ca sunt pe suport
magnetic si pot fi prelucrate ulterior dupa cum se doreste. Dar aceste avantaje nu sunt
suficiente, deoarece datele auxiliare, fisierele cadastrale trebuie intocmite si realizate
separat, de asemenea pe suport magnetic.
Desigur, si intr-un caz si in altul, datele se vor culege sub un soft de AutoCAD
sau ARC/INFO, dar in aceasta situatie vor mai fi elemente de completat.
Nu putem vorbi mai detaliat de metoda digitala, care practic a revolutionat
fotogrammetria, pentru ca nu dispunem de aceste aparate. Aparatele digitale rezolva
complet problema culegerii si prelucrarii datelor digitale pentru cadastru.
2.9.5. Obtinerea bancii de date cadastrale prin digitizare sau/si prin
scanare-vectorizare
Cea mai mare cantitate de planuri cadastrale care pot fi folosite in acest scop
sunt planurile grafice existente, realizate de-a lungul anilor. Folosirea lor in procesul de
automatizare a lucrarilor cadastrale este conditionata de aducerea acestor planuri in
forma numerica, respectiv digitala. Operatiunea de aducere a acestor planuri in forma
numerica se poate face pe doua cai: prin digitizare sau prin scanare si vectorizare.
Aparatele utilizate in primul mod se numesc digitizoare. Exista numeroase tipuri
de digitizoare, dar ele au in principiu aceeasi componenta, o masa de digitizare si un
calculator pentru culegerea, inregistrarea si prelucrarea datelor. La acestea se adauga
un senzor si o interfata, care sa permita operatiunea de digitizare punct cu punct sau in
mod continuu. Precizia de digitizare este in mod obisnuit 0,01 mm la scara planului.
Coordonatele obtinute in procesul de digitizare trebuie aduse printr-o transformare
liniara in sistem geodezic, aceasta pentru a permite o racordare cu datele culese pe alte
cai. Sigur ca operatiunea propriu-zisa de digitizare trebuie sa se desfasoare sub
asistenta unui soft corespunzator, cum ar fi AutoCAD sau ARC/INFO. Oricare ar fi
softul folosit, el trebuie sa satisfaca o serie de cerinte: culegerea de date numerice,
stocarea acestora,
In cazul celuigestionarea
de-al doilealor,
modprelucrarea si arhivarea
de culegere acestor
si prelucrare date.originale sunt
planurile
scanate si, printr-un sistem integrat, de exemplu, INTERGRAPH, imaginea scanata
este vectorizata prin parcurgerea obiectelor punct, linie si suprafata cu cursorul mouse,
ulterior alcatuindu-se baza de date prin alocarea de atribute fiecarei suprafete
vectorizate; in final se pot obtine alaturi de imaginea vectorizata si fisierele cadastrale.
2.10. Introducerea cadastrului
2.10.1. Generalitati
Realizarea cadastrului la nivelul teritoriului administrativ de referinta care este
comuna (orasul sau municipiul) impune parcurgerea unor etape de lucrari ale caror
volume si complexitate se stabilesc in functie de urmatoarele situatii:
pe teren- vechimea si calitatea
a marcajelor punctelorplanurilor topografice
din reteaua existente in zona, precum si starea
geodezica;
- vechimea si calitatea documentatiilor privitoare la sistemele mai vechi de
evidenta a imobilelor (parcela de teren cu sau fara constructii - evidenta funciara,
evidenta imobiliar-edilitara, etc.);
- marimea suprafetei totale si situarea comunei (ses, deal, munte, etc.) precum
si numarul si suprafata localitatilor apartinatoare, etc.
Succesiunea etapelor de lucru
-etape de lucrari : -operatiuni specifice:
1.Intocmirea proiectului tehnic pentru - Lucrari de teren si birou
intreaga lucrare, pe baza analizelor la
teren, analizarii lucrarilor existente si a
marimii si complexitatii teritoriului
47

Cadastru
2.Delimitarea si marcarea cu borne a - Lucrari de teren

hotarelor teritoriului admininistrativ, a
perimetrelor intravilanelor si a altor
destinatii care ocupa suprafete mari
3.Determinarea, dupa caz, a punctelor - Lucrari de teren si calcule
geodezice de indesire, pentru reteaua de
sprijin necesara ridicarilor topografice sau
reperajului fotogrammetric

a.integrale prin masuratori clasice
4.Executarea masuratorilor de teren des- cu sau fara folosirea aparaturii
tinate intocmirii de noi planuri cadastrale automate (electrooptice)
sau de actualizare a celor obtinute prin b.de reperaj si descifrare fotogram-
selectarea si extragerea continutului din metrica pentru planuri noi
alte categorii de planuri c.de completare si actualizare a
planurilor existente
5.Calcule la etapele 3. si 4. (dupa caz) - Calcule pentru determinarea re-
telelor de sprijin si indesire (in
cazul planurilor sc.1:500, 1:2000)
a.realizarea originalelor de teren pe

6.Executarea originalelor de teren pe baza masuratorilor de la 4a. si 4c.
baza noilor
varea masuratori
din planul sau,de
topografic prin deri-
baza sau de teren prin
b.realizarea originalelor
metode fotogrammetrice sau deri-
vare pentru zone din extravilan

a.pe baza copiilor tiparite ale planu-
7.Identificarea la teren a proprietarilor si rilor cadastrale derivate
categoriilor de folosinta ale terenurilor b.pe baza copiilor dupa originalul de
teren si, dupa caz, a fotogrammelor
c.pe baza actelor de proprietate
8.Numerotarea cadastrala si echiparea
planurilor cu simbolurile categoriilor
de folosinta actualizate
a.din coordonate obtinute din masu-
ratori clasice si/sau
9.Calculul suprafetelor b.din coordonate obtinute din masu-
ratori fotogrammetrice analitice sau
c.din masuratori grafice pe plan prin
digitizare, planimetrare, etc.
10.Incarcarea fisierelor de date si orga- a.in sistem of line
48

Cadastru
nizarea bazei de date a cadastrului

general pentru teritoriul administrativ b.in sistem on line
a.registrul cadastral al proprietarilor
11.Redactarea registrelor cadastrale cu b.registrul cadastral al parcelelor
ajutorul mijloacelor de prelucrare auto- c.indexul alfabetic al proprietarilor
mata a datelor si a dispozitivelor de d.registrul corpurilor de proprietate
listare a datelor de iesire e.fisa centralizatoare pe proprietari
si categorii de folosinta
12.Carto-editarea (la scara de baza) a
planurilor cadastrale si multiplicarea
in numarul de exemplare necesar
pentru utilizatori
13.Carto-editarea planului cadastral de
ansamblu al teritoriului administrativ
si multiplicarea in numarul necesar
In functie de situatiile particulare, este posibil ca unele dintre etape sau parti ale
etapelor de lucrari sa se execute simultan, de ex.: etapele 3 cu 4, 4 cu 7, 4a. cu 5, 4a.
cu 9a., etc.
Dintre etapele mentionate, rezulta ca cele de la pozitiile 3-6 se refera in special la
lucrarile geodezice si topo-fotogrammetrice menite a asigura baza topografica necesara
executarii lucrarilor cadastrale din fazele urmatoare. In continuare se vor analiza
etapele care cuprind integral sau partial lucrarile cu specific cadastral si in special cele
de la punctele
In cazul 1,2 si 7-11.
folosirii planurilor derivate din planul de baza (pentru zonele extravilane)
sau a planurilor cadastrale mai vechi care se pot actualiza, volumele de lucrari de la
etapele 3-6 se vor diminua in functie de vechimea si gradul de actualizare a lucrarilor
vechi.
2.10.2. Proiectul tehnic de introducere a cadastrului
Proiectul tehnic constitue documentatia necesara in primul rand institutiei care
organizeaza, conduce, indruma, controleaza si dispune de fondurile necesare realizarii
cadastrului, ca organ de specialitate tutelar. Avand in vedere ca lucrari ca: determinarea
de noi puncte geodezice, aerofotografierea, intocmirea de noi planuri cadastrale pe cale
fotogrammetrica, carto-editarea, etc. si care impune organizarea lor pe doua sau mai
multe
regulateritorii administrative
castigator al licitatiei. adiacente, proiectul tehnic este intocmit de executant, de
Continutul cadru al proiectelor tehnice si proiectelor de executie precum si
conditiile de avizare si receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele (norme
tehnice) elaborate de ANCPI ( fost ONCGC). In principiu, proiectele tehnice contin un
memoriu tehnic, in care se prezinta situatia tuturor lucrarilor mai vechi existente in zona
si posibilitatile de utilizare, conform normelor tehnice ,o antemasuratoare a volumelor de
lucrari, ce se incadreaza in valoarea licitatiei, precum si programul de desfasurare al
lucrarilor contractate.
2.10.3. Delimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcarea
hotarelor
49

Cadastru
Delimitarea cadastrala - denumita si hotarnicie - cuprinde ansamblul de lucrari

cadastrale prin care se stabilesc, in cadru oficial, liniile de hotare ale teritoriilor
administrative nominalizate de legea privind impartirea administrativa a Romaniei.
Delimitarea cadastrala si marcarea pe teren a hotarelor se executa in mod
obligatoriu la inceputul lucrarilor de introducere a cadastrului general si uneori si
inaintea lucrarilor de actualizare si vizeaza intinderea unitatilor administrativ-teritoriale.
Trasarea si marcarea pe teren a hotarelor nationale ale Romaniei intra in competenta
altor institutii si se utilizeaza ca atare in cadastrul general - la judetele aflate la granita
cu tarile vecine.
Dupa importana lor din punct de vedere cadastral, hotarele se clasifica astfel:
- hotare ale unitatilor administrativ-teritoriale, comunale, ale intravilanelor (rurale,
orasenesti, municipale) si judetene;
- hotare ale terenurilor cu diferite destinatii (unitati agricole, paduri, ape,
transporturi etc.);
- hotare ale terenurilor persoanelor particulare (proprietarilor persoane fizice).
Asa cum s-a aratat, obiectul delimitarii cadastrale il constituie stabilirea hotarelor
unitatilor administrativ-teritoriale, iar delimitarile terenurilor pe destinatii sau ale
proprietarilor persoane fizice se fac la etapa a 7-a de pe schema (identificarea la teren a
proprietarilor imobilelor).
Avand in vedere termenii (notiunile) cu care lucreaza cadastrul general, se fac
urmatoarele precizari:
- Intravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau orasenesc in
care sunt grupate - mai mult sau mai putin dens - locuintele si anexele gospodaresti ale
locuitorilor, constructiile social-culturale, agro-zootehnice, intreprinderile industriale,
depozite, amenajarile sportive, retelele edilitare si comerciale de deservire, garile,
autogarile, etc. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai
multe intravilane satesti
- Extravilanul este(localitati).
restul teritoriului delimitat de hotarele unitatii administrativ-
teritoriale comunale sau oraseneasca. Extravilanul se subdivide in trupuri, tarlale si
parcele (imobile), iar intravilanul se subdivide in cartiere (zone), cvartale si parcele
(imobile).
- Trupul este suprafata de teren dintr-un teritoriu administrativ care are o singura
destinatie si un singur posesor (proprietar) si este inconjurat din toate partile de alti
posesori. Trupul este definit in principal de statutul sau juridic si nu de categoria de
folosinta a terenului sau alte caracterizari cadastrale (exemplu: suprafetele de padure
compacte in zonele de ses sau de fanete in zonele de deal si de munte, suprafete
agricole importante de vii si livezi izolate, in interiorul altor categorii de folosinta, etc.).
- Tarlaua
canaluri, este artificiale
imprejmuiri suparfatapermanente,
de teren delimitata
cursuri de
de om
apa,sau natura
limite (de drumuri,
de paduri, creste sau
fire de vai, etc.) formand contururi inchise si putand avea mai multi proprietari si mai
multe categorii de folosinta a terenului.
Tarlaua este o notiune cadastrala specifica, in sensul ca are o mare importanta
in localizarea in spatiu si pe planul cadastral a parcelelor (imobilelor) si in operatiunile
de calcul.
- Cvartalul are aceeasi semnificatie ca si tarlaua, numai ca localizarea se refera
la intravilane, delimitarea facandu-se in special de strazi sau ulite.
- Imobilul, notiune proprie mai ales intravilanelor reprezinta gruparea mai multor
parcele, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar (de exemplu suprafetele
ocupate cu constructiile de locuit si anexe, curtea, gradina de legume, via, livada).
- Parcela este, suprafata de teren, cu o singura categorie de folosinta.
50

Cadastru
- Partida cadastrala reprezinta totalul corpurilor de proprietate apartinand unui

proprietar de pe acelasi teritoriu administrativ comunal sau orasenesc. Partida
cadastrala se inscrie in aceeasi carte funciara.
Lucrarile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt:
- lucrarile pregatitoare;
- lucrarile de stabilire a liniilor de hotar si de materializare in teren a punctelor de
hotar;
- lucrarile de intocmire a documentelor de delimitare cadastrala.
2.10.3.2. Lucrari pregatitoare
Lucrarile pregatitoare (preliminare) constau din: culegerea datelor si informatiilor
cu privire la documentatii mai vechi si cu privire la situarea si marimea teritoriului,
legatura cu organele administratiei locale si conducerile institutiilor care gestioneaza
terenurile cu diferite destinatii, formarea comisiilor si colectivelor de lucru cu participarea
reprezentantilor locali, precum si organizarea problemelor administrativ-gospodaresti
legate de asigurarea spatiului de lucru, de cazare, depozitare a materialelor, etc.
Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si
municipiilor se vor face potrivit legii (actualmente Legea 2/1968) de catre comisia
stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Aceeasi comisie va delimita si marca
perimetrele terenurilor ce apartin persoanelor fizice si juridice detinatoare de suprafete
de teren, precum si limita intravilanelor stabilite, in conditiile legii, in prezenta
proprietarilor. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul
Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara judetean si, dupa caz, delegatul directiei
generale amenajarea teritoriului si urbanism .
Comisia - prin grija delegatului O.C.P.I. judetean - stabileste programul de lucru
si incunostiinteaza primariile comunelor vecine convocandu-le sa participe cu delegati la
actiunea de delimitare a hotarelor.
In cazul
mai multe cand
teritorii teritoriul administrativ
administrative care atunci
din alte judete, se delimiteaza este limitrof
incunostiintarile cuatat
se fac unul sau
primariilor vecine cat si O.C.P.I. din judetele respective pentru a trimite delegati la
lucrarile de delimitare.
Pe baza programului de lucru stabilit si comunicat, comisia comunala se
intilneste cu delegatii comunelor vecine in punctul de hotar initial (de plecare) ales
pentru fiecare comuna vecina. De regula, identificarea hotarului incepe dintr-un punct
de intersectie a trei sau mai multe hotare.
Este de la sine inteles ca printre operatiile pregatitoare intra si procurarea unui
rand de copii dupa planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente editii
existente, referitoare la zona respectiva.
2.10.3.3. Lucrari de stabilire si marcare la teren a punctelor de
hotar
Stabilirea liniilor de hotar consta in parcurgerea pe teren, de catre membrii
comisiei impreuna cu delegatii comunei vecine, a intregului hotar care desparte cele
doua teritorii, stabilind atat traseul exact, cat si punctele caracteristice care se
amplaseaza apoi pe planul topografic sau cadastral, direct la teren. In acest scop,
comisia are misiunea de a selecta acele puncte de hotar care nu pot da nastere la
confuzii de interpretare si care sa defineasca cat mai sigur si precis sinuozitatile si
schimbarile de aliniamente. In cazul cand hotarul a fost delimitat cu ocazia introducerii
cadastrului in comuna vecina se face confruntarea cu documentatia adusa de delegatul
O.C.P.I. judetean si se clarifica pe cat este posibil pe loc eventualele diferente.
Dupa stabilirea cu acordul membrilor comisiei, a locului punctului de hotar,
acesta se marcheaza imediat, la inceput cu pichet din lemn si sant inconjurator, iar
51

Cadastru
ulterior, inaintea trecerii la etapele urmatoare de determinare a coordonatelor (etapele 3

si 4 din schema), cu borna din beton armat si materializare in subsol, conform
S.R.3446-1/1996 si STAS 4294-73. Dupa marcarea pe teren a punctului de hotar,
acesta se amplaseaza pe copia planului sau a hartii topografice, se traseaza linia catre
punctul anterior, se scrie distanta de la punctul anterior, precum si categoriile de
folosinta din apropierea punctului de hotar.
Toate punctele stabilite pe linia de hotar, atat cele noi cat si cele vechi ramase
valabile, se numeroteaza cu cifre arabe, numarul 1 atribuindu-se punctului de trei hotare
de la care a inceput delimitarea teritoriului in cauza.
De regula, distantele dintre punctele de hotar marcate pe teren trebuie sa fie in
medie de 2 km chiar daca traseele in linie dreapta depasesc aceasta distanta. Cand
hotarul este format din axul unui drum, cale ferata, curs de apa, etc. pe care nu se pot
instala borne de hotar, atunci acestea se amplaseaza pe una din laturile acestor
obiective consemnandu-se pe planul topografic distantele pana la ax.
Cand hotarul tarverseaza o sosea, cale ferata, canal de mare deschidere (peste
20 m), curs de apa sau lac cu latime mai mare de 20 m se marcheaza pe teren si pe
plan ambele laturi ale acestor detalii liniare. De asemenea cand hotarul traverseaza in
linie dreapta o padure, se marcheaza punctele de intrare si iesire din padure.
In ansamblul lucrarilor de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative poate
aparea, dupa caz si necesitatea lucrarilor de rectificare a hotarelor, de desmembrari sau
de comasari ale caror executie a fost descrisa la cursul respectiv.
2.10.3.4. Documente de delimitare cadastrala
Lucrarile de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si de marcare a
hotarelor se finalizeaza prin intocmirea "dosarului de delimitare" care trebuie sa contina
urmatoarele parti:
- nota de prezentare si informare asupra lucrarilor;
- procesele verbale
schita generala de delimitare;
a hotarelor;
- calcule si explicatii privitoare la rectificarea hotarelor sau desmembrari, daca au
fost efectuate cu ocazia delimitarii;
- copii ale scrisorilor de convocare a reprezentantilor din comunele vecine.
Nota de prezentare a lucrarilor se intocmeste de catre delegatul cadastral si
curpinde datele asupra desfasurarii intregii lucrari de delimitare incepand cu lucrarile
pregatitoare si terminand cu cele de marcare pe teren a tuturor punctelor de hotar
inclusiv explicatiile de motivare, dupa caz, a rectificarii unor portiuni a liniilor vechi de
hotar, de desmenbrari de suprafete situate la hotarele teritoriului administrativ sau de
litigii ramase nerezolvate la nivelul comisiei comunale.
vecina,Procesele verbale de
in trei exemplare, delimitare
continand se intocmesc
descrierea separat
traseelor pentru
liniilor fiecare comuna
si a punctelor de hotar,
semnaturile membrilor comisiei si a delegatilor din comuna vecina, pe care se aplica
stampila primariilor celor doua comune, precum si data la care a fost incheiat
documentul.
Schita generala a hotarelor se intocmeste la scara 1:25.000 sau 1:50.000, in
functie de marimea teritoriului, sinuozitatea hotarului si complexitatea elementelor de
identificare. Se foloseste ca baza copia planului topografic sau cadastral cu insemnarile
facute la teren.
Schita generala trebuie sa aibe urmatorul continut minimal:
- pozitia punctelor, numarul lor de ordine, distantele dintre puncte si semnul
conventional al bornei cu care a fost marcat (materializat) si liniile de hotar;
- denumirea comunelor vecine (scrisa intre punctele de intersectie a hotarelor);
52

Cadastru
- categoriile de folosinta si precizarea destinatiilor terenurilor pe ambele parti ale

hotarului;
- localitatile componente ale comunei (orasului, municipiului);
- caile de comunicatii si cursurile de apa principale;
- hotarele padurilor, baltilor, iazurilor.
In cazul cand hotarul cu una dintre comunele vecine a fost delimitat anterior,
punctele de hotar vor primi cate doua numere scrise sub forma de fractie, astfel: la
numarator numerele de ordine ale punctelor de hotar din schita comunei ce se
delimiteaza, iar la numitor numerele de ordine (ale acelorasi puncte) de pe schita
comunei vecine. Rezulta ca in acest caz, punctele de trei hotare vor putea avea la
numitor doua numere, cate unul pentru fiecare comuna vecina.
Dosarul de delimitare se intocmeste in doua exemplare dintre care un exemplar
pentru O.C.P.I. judetean si unul pentru primaria comunei in care au inceput lucrarile de
introducere a cadastrului general. Un exemplar din procesul verbal de delimitare se
transmite primariei din comuna vecina care a luat parte cu delegat la lucrarea de
delimitare.
Prin instructiunile tehnice privind introducerea cadastrului se fac precizari
privind conditiile tehnice de executare a lucrarilor de delimitare a unitatilor administrativ
– teritoriale, precum si documentatia cadastrala rezultata in urma masuratorilor asupra
tuturor punctelor de hotar. Acestea se efectueaza ca lucrari separate sau inglobate la
etapele urmatoare de lucrari (a se vedea etapele respective din schema privind
“succesiunea etapelor de lucru”).
2.10.4. Reteaua geodezica
Asa cum s-a aratat, reteaua geodezica de ordin superior a tarii noastre (referinta)
satisface pe deplin ca precizie si densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru,
ca retea
noi dede
puncte sprijin, chiar
ordinul V sasi se
in cazul
apliceoraselor, cu conditia
cu strictete normeleca la indesirea
tehnice pentru acestor retele cu
introducerea
cadastrului elaborate de ANCPI (fost ONCGC), iar in cazurile limita, determinate de
deformatiile specifice proiectiei stereografice - 1970, sa se adopte sisteme de proiectie
derivate din sistemul stereografic - 1970, adica sisteme de proiectie stereografica locala
( cu plan secant paralel la planul secant al proiectiei stereo-1970, conform metodologiei
prezentate la capitolul respectiv).
2.10.4.2. Reteaua geodezica de indesire si ridicare
Reteaua geodezica de indesire si ridicare se realizeaza astfel incat sa asigure
densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere
a cadastrului.
puncteIndinconfiguratia retelei geodezice
reteaua geodezica de sprijin,de indesire
astfel incatsiacestea
de ridicare vor fi incluse
sa incadreze cel putin 4
reteaua.
Reteaua se poate executa prin urmatoarele metode cunoscute: triangulatie, trilateratie,
triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii, retrointersectii,
sau tehnologii GPS. In cazul in care determinarile se fac cu echipamente GPS, la
proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:
- reteaua trebuie sa se sprijine pe minimum 6 puncte din reteaua
geodezica de sprijin (3 puncte din reteaua de triangulatie si 3 puncte din reteaua de
nivelment);
- punctele din reteaua de sprijin vor trebui sa fie uniform repartizate, atat in
interiorul retelei de indesire si ridicare cat si la marginea ei;
- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;
53

Cadastru
- se vor determina punctele de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite.

Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cu utilizarea a r receptoare se
calculeaza cu relatia: s=(p-n)/(r-n) pentru n ≥ 1 , unde n este numarul punctelor de
legatura intre sesiuni.
Daca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza
cu relatia: s= m.p/r.
Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere, prin incadrarea
in configuratia lor a cel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Abaterea medie
standard de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca ± 5 cm in pozitie
planimetrica.
n
∑ (Q xx i + Q yy )i
sr = s0 i =1
2n
in care:
- n este numarul de puncte din retea,
- Qxx ,Qyy elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
(coeficientilor de pondere) a necunoscutelor, corespunza-toare coordonatelor X
si respectiv Y ale punctului i,
- s0 este abaterea standard a unitatii de pondere.
Dupa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele
punctelor din reteaua de indesire si ridicare in sistemul stereo 70, printr-o transformare
Helmert, cu ajutorul punctelor din reteaua geodezica se sprijin.
Abaterea standard de determinare a unui punct compensat, intr-o retea
constransa, nu trebuie sa depaseasca ± 10cm in intravilan si ± 25cm in extravilan si
se calculeaza cu relatiile:
s x = s0 Q xx
s y = s0 Q yy
Punctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1punct/5kmp,

in extravilan si 1punct/kmp in intravilan. Densitatea puntelor retelei de ridicare se
stabileste in functie de scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor cadastrale
astfel incat sa se asigure determinarea punctelor ce delimiteaza teritoriile administrative
respective cat si a celor ce definesc imobilele si bunurile imobile.
Materializarea
acoperirea pe teren
lui si densitatea lui, acupunctelor se face,
borne, repere functiestandardizate,
si marci de configuratia terenului,o
asigurand
densitate de cel putin 1punct/kmp in zona de ses, 1punct/2kmp in zone colinare si
1punct/5kmp in zone de munte. In intravilan (in zonele asfaltate sau betonate)
materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25 mm, batuti la
nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minimum 4puncte/kmp. Din fiecare
punct materializat se vor asigura vizibilitati catre cel putin doua puncte din reteaua
geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.
2.10.5. Executarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi
planuri si actualizarii planurilor cadastrale
P recizari la unele notiuni:
54

Cadastru
- Planul topografic se defineste ca fiind o reprezentare grafica la o anumita scara

a unei portiuni mici de teren cuprinzand de regula si relieful, avand un continut orientat
spre un singur domeniu de utilizare.
- Planul topografic de baza al tarii este realizat intr-un sistem unitar, acopera
intreg teritoriul tarii si este reprezentat cartografic cu acelasi continut si aceeasi precizie.
- Planul topo-cadastral repezinta acel plan topografic ce contine numai
reprezentari (date) planimetrice specifice cadastrului.
- Planul topo-cadastral, derivat al planului topografic de baza al tarii, este acel
plan ce contine reprezentari, selectate, necesare intocmirii planului cadastral.
- Planul cadastral are la baza planul topo-cadastral echipat cu datele si codurile
cadastrale cum sunt: numerele cadastrale ale parcelelor, simbolurile categoriilor de
folosinta si calitatii terenurilor, denumirile unitatilor cadastrale, etc.
2.10.5.2. Masuratorile de teren destinate intocmirii de noi
planuri cadastrale
Categoriile de masuratori depind de gradul de complexitate, scara planului si
metodele de intocmire a planului, astfel:
Caracteristica Scara Metoda de Categorii de masuratori

Zonei planului realizare De teren
a planului
Extravilan, zone 1: 5000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric si
ses si montane descifrarea topografica a
fotogramelor
Extravilan, zone 1: 2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric si
Limitrofe
localitatilor descifrarea topografica a
fotogramelor
Extravilan, zone 1: 2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
Colinare si (1: 1000) descifrare topografica a
montane fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Intravilane sate 1: 2000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
(1: 1000) descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
Intravilane sedii 1: 1000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
de comune + topografica descifrare topografica a
Orase 1: 1000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
+ topografica descifrare topografica a
Municipii si 1: 1000 Fotogrammetrica Reperaj fotogrammetric,
capitale de judete (1: 500) + topografica descifrare topografica a
fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
Numai topo. Numai masuratori topo.
55

Cadastru
Conditiile tehnice de calitate si continutul topografic al planurilor cadastrale este

reglementat prin normele elaborate de ANCPI (fost ONCGC).
2.10.5.3. Masuratorile de teren destinate actualizarii de
planuri cadastrale
Actualizarea planurilor topo-cadastrale se organizeaza ca o etapa independenta
de celelalte etape de lucrari sau simultan cu etapa de identificare la teren a
proprietarilor imobilelor. Elementul hotarator in alegerea modului de organizare il
constitue volumul de modificari produse de la data ultimei actualizari.
Astfel,este unanim acceptat ca,daca modificarile afecteaza peste10-15%
din continutul planului, este rational ca actualizarea sa fie organizata ca o etapa
independenta de etapa identificarii proprietarilor, cu urmatoarele mentiuni:
- daca modificarile depasesc 40% (50%) din continutul planului topo-cadastral,
se va executa un plan topo-cadastral nou;
- in cazul cand volumul de modificari este cuprins intre 10% (15%) si
40% (50%), actualizarea se executa prin metode fotogrammetrice mai ales pentru
scarile 1:5000 si 1: 2000 si in zonele cu relief pronuntat, urmand ca masuratorile de
teren sa se limiteze la determinarea reperilor fotogrammetrici, descifrarea topografica a
fotogramelor, masuratorile de completare;
- in cazul planurilor topo cadastrale executate prin metode topografice clasice,
actualizarea se executa tot prin masuratori topografice pentru a se pastra omogenitatea
calitatii acestor planuri.
Dupa aplicarea Legii 18/1991, planurile topo-cadastrale de pe o suprafata de
cca. 8 mil. ha trebuiesc actualizate integral intru-cat densitatile de contururi parcelare a
crescut foarte mult, modificand complet aspectul teritoriului.
Tot cu prilejul aplicarii Legii 18/1991 s-a putut face constatarea ca, scara 1: 2000
este mica pentru cerintele cadastrului, la cea mai mare parte a localitatilor satesti.
Recomandari privind procedee de lucru la actualizarea planurilor topo-
cadastrale:
Zona lucru Suprafata Procent Scara Relief Procedee de
de lucrat Modificare planulu teren lucru
i
Extravilan >9000 ha > 15% 1: 5000 Topografice
terit. Izolat ---------------- sau Ses ------------------------
15 - 50 % 1: 2000 Fotogrammetrice
-------------- ---------------- ----------- --------- ------------------------
<9000 ha > 15 % 1: 5000 Topogr(fotogram)
grup terit. ---------------- sau Deal ------------------------
Intravilane Administr. 15 - 50%%

> 10 1:
1: 2000
2000 Fotogrammetrice
Topografice
Satesti ---------------- ----------- Ses ------------------------
10 - 40 % 1: 1000 Fotogram(topogr)
- ---------------- ----------- --------- ------------------------
> 10% 1: 2000 Topografice
---------------- ----------- Deal ------------------------
10 - 40 % 1: 1000 Fotogram(topogr)
Orase > 10 % Ses si Topografice
---------------- 1: 1000 deal ------------------------
10 - 40 % Topogr+Fotogra
- ---------------- ----------- --------- ------------------------
1 : 500 Ses si Topografice
56

Cadastru
deal
2.10.6. Identificarea pe teren a proprietarilor, categoriilor de folosinta si
la birou numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmire
a planurilor cadastrale
Operatiunea de identificare a proprietarului consta in inregistrarea
persoanei/persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra
imobilului, fiind evidentiati in documentele primariilor, in Registrul permanent al
populatiei cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa de resedinta.
Numerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabileste pozitia in teritoriu a
fiecarei parcele, legatura dintre planul cadastral si registrele cadastrale ce faciliteaza
sistematizarea tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile (layerele) de
prelucrare a datelor (pe tarlale, pe suprafata extravilanului, pe suprafata fiecarui
intravilan component, pe suprafata totala a intravilanelor si in final pe suprafata totala a
teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau municipal). Numarul cadastral
impreuna cu simbolul categoriei de folosinta si situatia juridica creeaza posibilitatea
unor evidente necesare fiecarui strat (layer) al bancii de date, supuse prelucrarilor
complexe.
Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie
pe planul cadastral a cate unui numar de ordine pentru fiecare tarla (cvartal - intravilan)
si fiecare parcela (imobil - intravilan). Aceste numere de ordine (numere cadastrale), se
inscriu cu caracter nedefinitiv, alaturi de simbolurile categoriilor de folosinta ale
terenurilor. Nu trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu
numerotarea de la identificarea propietarilor (atunci cand aceasta operatiune a avut loc)
intrucat acestea se fac pentru scopuri si in conditii diferite si nu este posibil ca una sa o
inlocuiasca pe cealalta.
2.10.6.2. Desfasurarea
proprietarilor imobilelor operatiunilor de identificare a
Operatiunile de la aceasta etapa se executa numai prin parcurgerea si
examinarea la teren a fiecarei parcele din cadrul fiecarui imobil, avand la indemana
planul topo-cadastral.
Din motive economice, atunci cand modificarile sunt mici, odata cu identificarea
proprietarilor se executa si eventualele masuratori de actualizare.
Operatiunile de identificare a proprietarilor se efectueaza intotdeauna in prezenta
reprezentantului primariei locale, care trebuie sa cunoasca bine situatia proprietate -
proprietar. Operatiunile constau din:
-dupa stabilirea proprietarului imobilului, se scrie pe copia de lucru a planului
topo- cadastral in mijlocul fiecarei parcele, un numar de ordine si initiala numelui
proprietarului;
- in caietul repertoar se scrie la litera respectiva numarul de ordine si
numerotarea data parcelei, urmate de: numele, prenumele tatalui proprietarului si
prenumele, situatia juridica, codul grupei de proprietari, numarul foii de plan; pentru
strainasi se inscrie adresa de domiciliu;
- situatia juridica se inscrie pe baza titlului de proprietate sau a altor acte
doveditoare, precum si din relatarile vecinilor, avandu- se in vedere ca, potrivit legii,
dreptul real de proprietate se certifica prin inscrierea la cartea funciara;
- la proprietatile apartinand femeilor casatorite sau vaduve se inscrie intotdeauna
si numele de familie avut anterior casatoriei;
57

Cadastru
- la imobilele ai caror proprietari sunt decedati, iar mostenitorii nu au reglementat

drepturile de mostenire, se inscrie, in afara numelui de familie al detinatorilor aflati pe
proprietate, cuvantul "mostenitor", urmat de numele si prenumele decedatului;
- in cazul parcelelor proprietate indiviza a mai multor proprietari, acestia se
inscriu cu numele, prenumele tatalui, prenumele, mentionandu- se la fiecare procentele
la care au dreptul in proprietatea respectiva;
-in cazul terenurilor care apartin persoanelor juridice operatiunile de identificare
se fac numai in prezenta reprezentantilor acestora precum si a celor vecine.
In cazul identificarilor din intravilane operatiunile de identificare au unele
particularitati si anume:
-numerele de ordine care se inscriu pe planul topo-cadastral se dau de la 1 la n,
in cadrul cvartalului fie parcelelor, fie imobilelor astfel incat sistemul de numerotare
stabilit sa fie aplicat la intreg intravilanul;
-in cazul in care se dau numere de ordine imobilelor in cadrul cvartalelor, atunci
parcelele se numeroteaza de la 1 la n in cadrul fiecarui imobil cu numere fractionare: la
numarator se inscrie numarul imobilului iar la numitor numarul parcelei;
-la strada se inscrie in afara conturului numarul postal al imobilului;
-pentru cladirile care fac obiectul proprietatilor pe etaje sau pe apartamente, in
caietul repertoar se inscrie fiecare proprietar in ordine alfabetica precizandu-se si
numarul fisei cladirii;
-pentru fiecare cladire cu mai multe apartamente se intocmeste cate o fisa in
care inscrierea proprietarilor se face in ordinea etajelor si a apartamentelor;
-pe planul topo-cadastral se inscrie, langa indicele de cartare, numarul de ordine
dat fisei cladirii.
Precizarile privind identificarea proprietarilor imobilelor si continutul formularisticii sunt
cuprinse in normele tehnice elaborate de ANCPI (fost ONCGC).
2.10.6.3.
Asa cum s-a aratat Stabilirea
anterior, categoriilor
terenurile de folosinta
sunt impartite ale categorii
in zece terenurilor
de
folosinta, indiferent de destinatia lor.
Simbolul categoriei de folosinta se scrie pe teren, la fata locului, pe copia planului
topo-cadastral, in interiorul fiecarei parcele (inaintea numarului parcelei) precum si la
rubrica rezervata.
Nu sunt admise preluarile de date dupa evidentele cadastrale vechi.
Clasificarea constructiilor se face dupa felul materialelor de constructie si structura de
rezistenta, dupa numarul etajelor, dupa destinatie, folosindu-se in acest scop notatiile
denumite indici de cartare.
Indicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei.
100m2 Suprafetele
pentru scaraminime
1:5000;de40m
teren
2 care se pot evidentia pe 2planurile cadastrale sunt:
pentru scara 1:2000; 20m pentru scara 1:1000 si
2
10m pentru scara 1:500, cu conditia ca latimea lor sa fie de minim 2,5mm la scara
planului (pentru a exista posibilitatea scrierii in interior).
Parcelele sub marimile mentionate nu se numeroteaza iar suprafetele lor se considera
inglobate in cele ale parcelelor alaturate cu folosinte apropiate apartinand aceluiasi
proprietar. Fac exceptie de la aceasta regula constructiile cu caracter permanent la
scarile 1:1000 si 1:500, care primesc numere chiar daca ocupa suprafete sub valorile
minime aratate mai inainte.
2.10.6.4. Numerotarea cadastrala a extravilanului unui teritoriu
administrativ
Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr.1 din
partea de NV a teritoriului administrativ si continuandu-se din aproape in aproape in
58

Cadastru
ordinea normala (sens crescator) a numerelor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine
definite pe teren si pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale (cai de
comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de paduri sau
exploatatii agricole, etc.) astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat.
Inscrierea pe plan a numarului cadastral al tarlalei se face in zona centrala cu cifre
bloc filiforme cu inaltimea de 5mm., iar al parcelei in centrul de figura al acesteia, cu
cifre bloc filiforme cu inaltimea de 2mm..
Dintre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a parcelelor, se
mentioneaza urmatoarele:
- numerotarea cadastrala incepe cu parcela nr.1 din tarlaua nr.1, iar ultimul numar
de parcela trebuie sa se gaseasca in ultima tarla, incluzandu-se in aceasta
numerotare si detaliile liniare care separa tarlalele (drumurile, canalele, etc.);
- apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar
celelalte detalii liniare se numeroteaza pe fiecare tronson rezultat din intretaierea cu
alte detalii liniare, respectandu-se urmatoarea ordine:
- caile ferate intretaiate de ape;
- drumurile nationale intretaiate de ape si cai ferate;
- drumurile judetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
- drumurile de exploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri
comunale;
- digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatore atunci cand
nu sunt paralele cu caile de comunicatie.
2.10.6.5. Numerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu
administrativ
In intravilan, numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu
cvartalul nr.1,
imobilelor de lasituat in partea
1 la “n” de fiecarui
in cadrul NV a localitatii
cvartal.siNumerotarea
continua cu numerotarea
cadastrala a
parcelelor se face de la 1 la “n” in cadrul fiecarui imobil.
Numarul cadastral al imobilului se scrie numai o singura data pe plan (cifre
cu inaltimea de 3mm.), iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in mijlocul
fiecarei parcele (cifre cu inaltimea de 2mm.) impreuna cu simbolurile categoriilor de
folosinta, sub forma fractionara.
Strazile si celelalte detalii liniare care delimiteaza cvartalele se numeroteaza
separat si formeaza cvartalul “zero”, iar ordinea de numerotare a acestora trebuie
sa respecte regula de la subcapitolul anterior. Pentru bulevardele si strazile
principale se atribuie un singur numar pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte
strazi, suprafata
Sistemul dedenumerotare
intersectie se atribuie celei
cadastrala mai importante.
a parcelelor in cadrul imobilului, ca si in
cazul intravilanelor, se aplica uneori si in cazul numerotarii cadastrale din extravilan,
atunci cand proprietatile sunt fragmentate in multe parcele avand categorii de
folosinta diferite. In acest caz, intreg sistemul de numerotare din extravilan trebuie
sa-l urmeze pe cel specific intravilanelor, nefiind posibil a se folosi ambele sisteme
pentru extravilan.
2.10.6.6. Cartoeditarea planurilor cadastrale
Asa cum s-a aratat anterior, planurile cadastrale se executa dupa echiparea
planurilor topo-cadastrale cu toate datele specifice cadastrului dintre care cele mai
importante sunt:
- hotarele teritoriului administrativ continand punctele de hotar cu numerotarile
actualizate, hotarele intravilanelor componente, a exploatatiilor agricole si a asociatiilor
59

Cadastru
care au in administrare suprafete mari de terenuri (silvice, de transporturi, gospodarirea

apelor, miniere, etc.), precum si a imobilelor apartinand persoanelor fizice cu parcelele
subanscrise pe categorii de folosinta;
- simbolurile de identificare a categoriilor si subcategoriilor de folosinta a
terenurilor;
- numerotarea cadastrala a tarlalelor (cvartalelor), a parcelelor si (dupa caz) a
corpurilor de proprietate;
- inscrierea datelor de identificare a proprietarilor;
- schemele de dispunere a foilor de plan;
- inscrierea datelor de executare a lucrarilor de cadastru (introducere sau aducere
la zi), etc.
Indiferent de metoda folosita la intocmirea planului topo-cadastral (fotogrammetrica
sau topografica) originalele de intocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe
suport nedeformabil. Cartografierea in forma definitiva se face dupa intocmirea
registrelor cadastrale, pentru a exista posibilitatea corectarii eventualelor omisiuni la
operatiunile anterioare.
2.10.6.7. Planul cadastral de ansamblu
Pentru a avea la dispozitie o imagine de ansamblu a teritoriului administrativ si a se
evita operatiunea anevoioasa de asamblare a tuturor foilor planurilor cadastrale
componente atunci cand este necesar a se analiza probleme de ordin general, s-a
recurs la masura introducerii printre documentele cadastrului si a planului cadastral de
ansamblu. Planul cadastral de ansamblu cuprinde intreg teritoriul administrativ in cel
mult patru foi si se intocmeste la scarile 1:10.000, 1:25.000 sau 1:50.000, prin
micsorarea corespunzatoare a foilor planului cadastral.
In lucrarile de carto-editare a planului cadastral se efectueaza o selectare si
generalizare a elementelor de continut ale planurilor cadastrale, astfel incat continutul
planului
Dintrecadastral de ansamblu
elementele principalesadefie usor de
continut alecitit si urmarit.
planului cadastral de ansamblu se
subliniaza urmatoarele: hotarele administrative si pozitia bornelor de hotar, limitele
intravilanelor cu denumirile lor, apele curgatoare si lacurile, padurile, delimitarea si
numerotarea cadastrala a tuturor tarlalelor, delimitarea exploatatiilor agricole si
islazurilor, in intravilane delimitarile cvartalelor cu numerele cadastrale, terenurile
apartinand domeniului public (parcuri, terenuri de sport, cimitire), sediile primariei,
scolilor, oficiilor, politiei si ale altor institutii publice.
Nu se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele si imobilele persoanelor
fizice, dar in contururile tarlalelor si cvartalelor se inscriu cifrele de inceput si sfarsit ale
parcelelor (imobilelor) cuprinse.
Deosebit de continutul aratat, planul cadastral de ansamblu trebuie sa mai contina
urmatoarele:
- denumirea teritoriului administrativ si a judetului (pe prima plansa, in partea de sus
cu litere avand inaltimea de 15 mm, iar pe celelalte planse in partea de jos, cu litere
avand inaltimea de 3 mm);
- scara de intocmire (scrisa pe toate plansele in partea de jos cu litere de 3 mm
inaltime);
- schema de dispunere a foilor de planului cadastral de ansamblu dar si a foilor
planurilor cadastrale componente, hasurandu-se caroul de pe schema care se refera la
foaia in cauza a planului cadastral de ansamblu;
- directia nordului geografic (in cazul cand reteaua cartografica nu este orientata
spre nordul geografic);
-denumirea institutiei care a intocmit planul cadastral de ansamblu.
60

Cadastru
2.10.7. Documentele principale ale cadastrului

Prin Legea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale
ale cadastrului. Documentele care se intocmesc la nivel de comuna, oras sau
municipiu, sunt:
a. registrul cadastral al parcelelor;
b. indexul alfabetic al propietarilor si domiciliul acestora;
c. registrul cadastral al propietarilor;
d. registrul imobilelor;
e. fisele centralizatoare ale partidelor cadastrale pe proprietari si categorii
de folosinta.
Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari pe
suporturi magnetice cu efect juridic echivalent.
Alaturi de documentele oficiale mentionate, mai trebuie adaugat planul cadastral
care reprezinta documentul care face legatura intre teren si registre.
Prin aceste prevederi se reglementeaza atat categoriile de documente principale,
cat si faptul ca bazele de date realizate cu mijloace de prelucrare automata vor avea
efect juridic echivalent cu cele realizate pe cale clasica, ceea ce are o importanta
deosebita in inlesnirea automatizarii intregului proces de organizare a bancilor de date,
atat pentru cadastru cat si pentru cartile funciare.
Asa cum s-a aratat, banca de date a cadastrului general judetean, se aduna intr-un
singur loc (oficiul de cadastru si publicitate imobiliara judetean), unde este stocat
intregul volum de informatii de ordin cantitativ, calitativ si juridic al imobilelor unitatilor
administrativ-teritoriale, judetene, componente. Bancile de date, printr-un sistem soft
adecvat, pot fi accesate selectiv, solicitandu-se: date pentru propietarii de imobile,
balante ale fondului funciar, etc..
2.11. Intretinerea lucrarilor de cadastru
2.11.1. Generalitati
Intretinerea lucrarilor de cadastru reprezinta ansamblul de operatiuni, prin care,
documentele cadastrale sunt puse de acord cu modificarile survenite pe teren de la
data intoducerii cadastrului sau de la ultima actualizare a acestuia. Lucrarile de
intretinere ocupa un loc important in activitatea unitatilor de cadastru, geodezie si
cartografie judetene intrucat prin aceste lucrari se asigura una dintre cerintele de baza
ale documentelor cadastrului si anume, aceea de reflectare permanenta a realitatii din
teren.
Din punct de vedere al modului de organizare, intretinerea lucrarilor de cadastru
se face pe doua cai si anume, prin tinerea la zi sistematic - cotidian si prin aducerea la
zi periodica, conform cu Legea 7/1996 (Legea cadastrului si publicitatii imobiliare)
periodicitatea este de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul
teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale
cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Pana la introducerea cadastrului pe un teritoriu administrativ sau in perioada
dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin
inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare
a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate si
receptionate de OCPI judetean.
2.11.2. Tinerea la zi sistematica (cotidiana)
Tinerea la zi sistematica se efectueaza pe baza actelor juridice care
reglementeaza circulatia terenurilor (schimburi, desmembrari prin vanzari-cumparari,
partajari, etc.) sau a aprobarilor de schimbare a categoriilor de folosinta.
61

Cadastru
Potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si legii privind cadastrul si
publicitatea imobiliara, Oficiile de cadastru judetene au atributii de organe avizatoare
sau aprobatoare in problemele schimburilor de terenuri, ocuparea temporara sau
definitiva a terenurilor agricole, circulatia terenurilor intre persoanele fizice, schimbarea
categoriilor de folosinta si a hotarelor, etc., dar mai cu seama de furnizare a datelor
pentru inscrierea la cartile funciare.
Recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma
aplicarii Legii fondului funciar se va realiza de executantul lucrarii numai daca acestea
corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din normele tehnice
elaborate de ANCPI (fost ONCGC).
In paralel cu exercitarea acestor atributii, sunt create conditii pentru organizarea
unui sistem de evidenta a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate izolate
sau in zone cuprinzand grupuri de parcele si corpuri de proprietate pe baza de acte
aprobatorii, in perioadele dintre operatiile de aducere la zi. In acest scop este posibil a
se organiza cate un registru in care sa se inscrie modificarile pentru fiecare intravilan si
pentru extravilan insotite de mapa cu documenetele si schitele care au stat la baza
aprobarilor ce vor impune ulterior operarea de modificari in registrele si planurile
cadastrale.
O importanta aparte trebuie acordata pentru modificarile generate de inscrierile
la cartile funciare. De fapt, in cadrul relatiilor speciale dintre institutia cadastrala si cea a
cartilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluenta a
inscrisurilor care necesita operarea de modificari in documentatia cadastrului.
Este recomandabil ca operarea in documente a modificarilor sa se faca numai la
etapele de aducere la zi care au loc la 6 ani, cand de regula se realizeaza noi editii ale
registrelor cadastrale. Operarea la aceste intervale este recomandata si pentru evitarea
deteriorarii documentelor cadastrale - in special a planurilor cadastrale - daca s-ar
manipula sisicorecta
prevazute zilnic.
cu functii Desigur ca-siseinpot
de actualizare bazele
operadeimediat
date - care de regula
modificarile de sunt
tinere la zi
sistematica in fisiere, dar redactarea noilor editii ale registrelor cadastrale destinate
primatriilor trebuie facuta dupa etapa de aducere la zi (dupa vizualizarea situatiei din
teren si actualizarea planurilor cadastrale).
2.11.3. Tinerea la zi periodica (perioada conform legii - 6 ani)
Pentru realizarea cadastrului, OCPI judetean va pune la dispozitia executantului
lucrarilor documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica
(pe suport hartie, material plastic transparent, baza tare), fie sub forma digitala, daca
exista plan digital.
Operatiile de aducere la zi se executa in trei faze distincte si anume:
a. Faza de pregatire si analizare a datelor din registrele si mapele de tinere la zi
sistematica, notarea pe copiile planurilor cadstrale a parcelelor in care trebuie facute
verificarile, analizarea documenetelor de investitii pentru lucrari aplicate pe teren.
b. Faza lucrarilor de teren, care cuprinde:
- recunoasterea terenului, mai intai in zonele cu procente mari de
modificari si stabilirea - dupa caz- a categoriilor de lucrari necesare, inculsiv
fotogrammetrice pentru care ar urma sa se execute aerofotografieri si respectiv
lucrarile de reperaj si descifrare a fotogramelor;
- intocmirea proiectului tehnic (in cazul lucrarilor complexe), a programelor
de lucru si obtinerea aprobarii acestora;
- executarea lucrarilor de masuratori topografice, mai intai in zonele cu
modificari mari;
62

Cadastru
- executarea lucrarilor de protectie a marcajelor punctelor de hotar si

geodezice.
c. Faza lucrarilor de birou , cuprinde:
- calculele topografice - dupa caz;
- operarea tuturor modificarilor planimetrice si a categoriilor de folosinta pe
originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de reprezentare a
elementelor disparute si a celor aparute pe teren;
- completarea sau actualizarea numerotarii cadastrale;
- intocmirea referatului de sinteza.
La incheierea lucrarii, executantul este obligat sa predea la OCPI judetean,
documentele primite.
Inainte de operarea modificarilor pentru actualizarea planurilor cadastrale
existente, acestea se transforma, de catre executantul lucrarilor, in forma digitala, prin
digitizare sau scanare/vectorizare. Modificarile constatate in urma lucrarilor de
actualizare vor fi facute direct pe planul digital obtinut. Planurile cadastrale noi se
realizeaza in forma digitala.
In referatul de sinteza care se inainteaza primariei se mentioneaza toate cazurile
de modificari care au avut loc fara baze legale si listele cu punctele de hotar si
geodezice ale caror marcaje au fost deteriorate, lucrarile de refacere sau protectie,
precum si eventualele masuri pentru sanctionarea persoanelor vinovate pentru abateri
de la prevederile legale.
Prin instructiunile tehnice de lucru elaborate de organul central de cadastru se
precizeaza in detaliu modul de operare pe planurile si in registrele cadastrale, a
modificarilor in cazul disparitiei sau a adaugirilor elementelor de continut planimetrice, a
schimbarii numerelor cadastrale, categoriilor de folosinta ale terenurilor, etc.

3. Partea economica a cadastrului
3.1. Generalitati
Partea economica a cadastrului cuprinde un ansamblu de metodologii de
stabilire a valorii economice a imobilelor. Aceste metodologii se numesc de bonitare
cadastrala, astfel se poate vorbi de bonitarea cadastrala a terenurilor agricole sau
silvice, bonitarea cadastrala a cladirilor, bonitarea cadastrala a drumurilor, etc.
Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care
inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se
intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de vedere economic.
Prin metodologiile de bonitare cadastrala , de ex., a terenurilor agricole se poate
stabili in mod stiintific,
nete cadastrale, pe perioade
evitandu-se mari deunor
consecintele timp,aproximari
valoarea productiilor si a veniturilor
dupa date incerte.
63

Cadastru
3.2. Bonitarea cadastrala a terenurilor

Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se numara
si cea care foloseste drept criteriu, impartirea terenurilor, dupa gradul de fertilitate, in
cinci clase de calitate.
Legea impozitului pe venitul agricol utilizeaza drept criteriu de stabilire a valorii
impozitelor pe principiul impartirii teritoriului tarii in cinci zone agrogeografice.
Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totali-
tatea insusirilor fizice, chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de
substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. toate terenurile cultivate au o
fertilitate naturala si una artificiala.
Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea
biocumulativa din diferitele zone biochimice. Astfel, diferitele formatii vegetale au dus la
acumulari diferite de substante nutritive si de aceea solurile au fertilitati naturale(poten-
tiale) mai mari sau mai mici.
Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului
in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.
Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala (potentiala), in
practica ele nu se pot separa intrucat ele definesc impreuna fertilitatea economica a
solului, care constituie factorul principal al bonitarii cadastrale a terenurilor agricole.
La incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate prin metoda
mentionata, s-au avut in vedere urmatoarele insusiri de baza: grosimea profilului de sol,
grosimea orizontului de humus, textura si continutul de schelet, valoarea reactiei pH,
gradele de podzolire, saraturare, eroziune, alunecare si inundare, formele de relief,
natura si insusirile rocilor-mama, adancimea apelor freatice si compozitia chimica a
acestora, precum si interventia omului cu lucrari de imbunatatiri funciare. Toate aceste
insusiri sunt considerate ca un tot unitar, fiecare dintre ele influentandu-le pe celelalte,
iar totalitatea
Potrivitlor influentand
criteriului fiecare insusire
de impartire in parte.
a solurilor in cinci clase dupa gradul de fertilitate,
acestea sunt:
Clasa I: solurile cu fertilitate foarte buna.
Clasa a II-a: solurile cu fertilitate buna.
Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie.
Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slaba.
Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slaba.
Clasele de fertilitate se pot recunoaste dupa urmatoarele insusiri principale:
- Terenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care se preteaza la orice
categorie de folosinta
profunde care agricola,
au un orizont de nu necesita
humus bine lucrari de imbunatatiri
dezvoltat (peste 50 cmfunciare, sunt
grosime), cu soluri
o
textura luto-nisipoasa sau lutoasa, fara continut de schelet, reactia neutra slab acida si
slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare ca podzolire, saraturare,
eroziune sau mlastinizare, iar inundatiile se petrec in medie o data la 8-10 ani, terenul
este in intregime mecanizabil (pante sub 5 °) si situat in campie, lunci, terase, vai largi
coluvionare dar fara exces de apa.
- Terenurile din clasa a II-a de fertilitate sunt pretabile la toate plantele cultivate,
au orizontul de humus mai putin dezvoltat, textura variaza de la nisip-lutos pana la lut-
argilos, reactia este slab acida, neutra sau alcalina, prezinta uneori procese incipiente
de podzolire, salinizare, eroziune sau mlastinizare, terenul este putin inclinat (pante
intre 5° - 10°), sursa de apa este satisfacatoare (din precipitatii sau din freatic).
64

Cadastru
- Terenurile din clasa a III-a de fertilitate sunt acelea in care incep sa apara
procese evidente de degradare, pretabilitatea pentru arabil este diminuata, orizontul de
humus este slab dezvoltat, textura variaza de la nisip nisip-lutos pana la argilo-lutos, iar
reactia pH variaza de la acida la alcalina, inundarea de poate produce o data la 4-6 ani,
relieful este colinar, iar drenajul solului este nesatisfacator.
- Terenurile din clasa a IV-a de fertilitate sunt acelea la care procesele de
degradare se manifesta puternic, folosirea ca arabil este foarte redusa, se preteaza la
plantatii de vii, pomi si pajisti, in marea lor majoritate necesita lucrari de imbunatatiri
funciare, in special de combatere a eroziunii.
- Terenurile din clasa a V-a de fertilitate contin rocile ajunse la suprafata, au in
general conditii nefavorabile pentru dezvoltarea plantelor (nu se folosesc ca arabil decat
in conditii fortuite) cele mai potrivite folosinte sunt pasunile, fanetele, uneori livezile,
necesita lucrari de combatere a eroziunii sau lucrari hidroameliorative cand se afla pe
turbarii, mlastini sau in zone cu inundatii de lunga durata, etc.
Bonitatea terenurilor agricole in ansamblul ei se bazeaza nu numai pe fertilitatea
solului - care fara indoiala reprezinta factorul cel mai important - ci are in vedere si
factorii de clima, relief si hidrologie.
O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a
terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Fara
studiile de cartare pedologica executate de specialisti in pedologie nu se pot realiza
lucrarile de bonitare cadastrala, dupa cum fara analize de evaluare a calitatii
constructiilor, executate de specialisti in domeniul constructiilor nu se pot realiza lucrari
de bonitare a cladirilor.
Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul
cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de
cartare pedologica existent la dosarul lucrarii de cartare pedologica (stationara).
3.3. Etapele
Potrivit metodeilucrarilor dementionate,
de bonitare bonitare fiecare din cele cinci clase de calitate
primeste cate 20 de puncte (note de bonitare), dupa cum rezulta din tabelul de mai jos.
Clasa de calitate Note de bonitare Caracteristicile claselor de
(de fertilitate) calitate
I 81 – 100 foarte buna
II 61 – 80 buna
III 41 – 60 mijlocie
IV 21 – 40 slaba
V 1 – 20 foarte slaba
Acordarea punctelor (notelor) pentru factorii luati in consideratie (sol, clima, relief
si hidrologie) se
climatologice face pe baza
si hidrologice caracteristicilor
aflate extrase
in dosarul lucrarii dedin studiile
cartare agropedologice,
a solului.
a. Pentru soluri se foloseste sistemul de punctaj conceput de Institutul de
cercetari Pedologice si Agrochimice al Academiei de Stiinte Agricole si
Silvice, valabil pentru solurile existente in Romania (141 denumiri de soluri)
de exemplu: ± 7 puncte pentru profunzimea solului; 0 - 7 puncte pentru
textura solului; 0 - 7 puncte pentru grosimea stratului de humus; 0 - 5 puncte
roca de solidificare; 0 - 7 continut in humus; ± 7 puncte saturatia in baze; ± 5
puncte continut in saruri nocive; 0 - 5 puncte starea de culturalizare. Rezulta
in total 50 de puncte care se repartizeaza pe cele cinci categorii de folosinte
agricole.
b. Pentru conditiile de clima se folosesc hartile climatologice si datele locale
din care se extrag: temperatura medie anuala si volumele precipitatiilor
65

Cadastru
anuale in cadrul unui interval de ± 20 de puncte, considerandu-se ca aceste

conditii pot influenta scaderea favorabilitatii celorlalti factori naturali (de sol,
de relief si conditii hidrologice), chiar daca ar fi favorabile.
c. Pentru conditiile de relief se foloseste o schema cu un punctaj in intervalul
± 15, stabilit in functie de panta medie din fiecare parcela, dupa cum se
observa in tabelul de mai jos.
Caracterizarea reliefului Punctaje
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
Teren plan drenat 15 15 15 5 10
3° - 5° 10 15 15 10 15
5° - 10° 0 10 10 15 15
10° - 15° -10 5 5 15 10
15° - 25° -15 0 -10 -5 0
> 25° -20 -10 -15 -10 -10
d. Pentru conditiile hidrologice se foloseste o schema in care se acorda pana
la ± 15 puncte, stabilite in functie de aportul apei din subsol (in functie de
nivelul panzei freatice) ca in tabelul urmator.
Nivelul panzei freatice (m) Punctaje
Arabil Pasuni Fanete Vii Livezi
Peste 10 0 0 -5 5 5
6 – 10 5 0 0 10 10
4–6 10 5 5 15 15
4 - 2,5 10 10 10 10 5
2,5 - 1,5 10 15 15 -10 -10
1,5 – 1 5 10 15 -15 -15
1 - -0,7
0,7 0,3 -5
-10 0
-5 10
10 -15
-15 -15
-15
Sub 0,3 -15 -15 0 -15 -15
Pentru ca nota definitiva de incadrare in clasa de bonitare a parcelei sa
corespunda cat mai bine cu situatia din teren in sensul ca aceasta sa reflecte si
distanta, precum si starea drumurilor pana la locul de comercializare / depozitare al
produselor (la piata sau depozit), se aplica o corectie a sumei totale a punctajelor ca in
urmatorul tabel.
Starea drumurilor / Punctaje

Distanta in km
Asfalt Piatra Pamant Desfundat
Nisipos Noroios
0 - 2,5 0 0 -1 -2 -3
2,6 – 5 0 -1 -2 -3 -4
5,1 – 7 -1 -1 -2 -4 -5
7,1 – 10 -1 -2 -3 -5 -6
10,1 – 15 -2 -3 -4 -6 -7
15,1 – 20 -3 -4 -5 -7 -9
> 20 -4 -5 -6 -8 -10
66

Cadastru
3.4. Calculul notei medii de bonitare

Nota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele (tarla) se obtine prin
insumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori (sol, clima, relief, hidrologie),
dupa care se scad punctele de corectie datorita lungimii si starii drumurilor.
Trebuie subliniat faptul ca, de regula, conturul topografic al parcelei nu coincide
cu cel al unitatii de sol. De aceea, o parcela topografica poate sa cuprinda doua sau
mai multe subparcele (fictive), fiecare facand parte din unitati de sol diferite pentru care
trebuie sa li se calculeze numarul de puncte care dau nota de bonitare, iar nota medie
de bonitare a parcelei se calculeaza din suma notelor subparcelelor impartita la numarul
acestor subparcele (atunci cand suprafetele subparcelelor sunt egale). Dar cum, de
regula, suprafetele subparcelelor apartinand de unitati diferite de sol nu sunt egale,
media se calculeaza dupa aplicarea ponderilor in cadrul fiecarei parcele sau imobil.
Inscrierea datelor primare de masuratori ale subparcelelor (pe planul cadastral
care contine si limitele unitatilor de sol) se face in formulare de lucru, in care se
calculeaza si mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcela sau corp
de proprietate care are numar cadastral. In final notele de bonitare medii atribuite
parcelelor si/sau corpurilor de proprietate se inscriu in registrele cadastrale la rubricile
special rezervate.
Modul de inscriere prescurtat si sintetic a datelor de bonitare, a totalurilor si a
datelor finale se explica in instructiunile tehnice de lucru.
3.5. Calculul venitului net cadastral
Venitul net cadastral (VN) s-ar putea defini ca fiind diferenta dintre valoarea
productiei globale (VPG) si valoarea totala a cheltuielilor de productie (materiale si cu
munca vie) (VCP) raportate la unitatea de suprafata.
VN = VPG - VCP
Notiunea de venit net in agricultura este folosita cel mai mult pentru stabilirea
gradului
anticipatadepeeficienta inclusiv
o perioada a profitului
indelungata dupa realizarea
a productiei si deci productiei.
a venitului Pentru evaluarea
se calculeaza venitul
net cadastral bazat pe bonitarea cadastrala a terenurilor dupa criterii stiintifice care au
in vedere factorii de baza: solul, clima, relieful terenului si regimul hidrologic.
Pentru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de
proprietate se calculeaza mai intai venitul pe un punct mediu ce defineste nota medie
de bonitare (VNc) prin impartirea valorii productiei globale realizata pe suprafata (VPGc)
la numarul total de puncte (NPc) al imobilului.
VNc = VPGc / NPc

Tot astfel, venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei
anumite categorii de folosinta (VNf) va fi calculat cu relatia:
VNf = VPGf / NPf
Venitul net cadastral mediu la 1 ha, raportat la intreaga suprafata a imobilului va rezulta
din produsul dintre venitul mediu pe un punct si numarul de puncte aferente unui hectar,
iar venitul net cadastral mediu la 1 ha raportat numai la parcele cu o anumita categorie
de folosinta va rezulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafata
parcelei respective si numarul de puncte aferente acelei categorii de folosinta.
3.6. Venitul net cadastral si normele de venit agricol impozabile
ca baza a impozitului pe venitul agricol
67

Cadastru
Calcularea impozitului pe venitul agricol luandu-se ca baza venitul net cadastral

constituie modalitatea cea mai apropiata de adevar (cea mai echitabila). De aceea,
aceasta modalitate se aplica in toata tarile din vestul Europei, precum si in alte tari.
Dar, aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesita
existenta prealabila a cadastrului general, precum si a cartarilor pedologice. In tara
noastra lucrarile de cadastru general sunt la inceput, iar cele de cartare pedologica sunt
realizate numai partial si au o vechime foarte mare. De aceea, prin Legea privind
impozitul pe venitul agricol (Legea nr. 34/1994) se stabileste ca impozitul sa se
calculeze nu pe baza venitului net cadastral ci pe baza unor norme de venit stabilite
apriori pe cinci zone agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosinta arabil si
cinci zone de favorabilitate pentru categoriile de folosinta: vii, livezi, pasuni si fanete
(anexa la Legea nr. 34/1994). Metodologia pentru calcularea de catre organele fiscale a
impozitului agricol cu ajutorul normelor de venit agricol mentionate este stabilita prin
instructiunile emise de Ministerul Finantelor.
Desigur ca intre rezultatele obtinute prin aplicarea metodologiei de calculare a
venitului agricol (respectiv a impozitului pe venitul agricol) pe baza bonitarii cadastrale si
cea bazata pe normele mentionate pot exista diferente substantiale, dar, asa cum s-a
aratat mai inainte, situatia fortuita determinata de lipsa cadastrului general si a cartarilor
pedologice a condus la aplicarea ultimei metodologii.
Trebuie insa subliniat ca sunt numeroase situatii cand calitatea masuratorilor
cadastrale ca si cea a cartarilor pedologice existente corespunde exigentelor calcularii
venitului net cadastral pe baza bonitarii cadastrale, chiar daca lucrarile cadastrului
general si pedologice nu acopera inca intreaga suprafata a teritoiului administrativ
comunal (este cazul terenurilor apartinand statiunilor de cercetari agricole, societatilor
agricole cu capital de stat sau mixte, unele asociatii agricole) la care s-ar putea efectua
bonitarea cadastrala si calcula ca atare pe baze obiective venitul net cadastral conform
metodologiilor aratate. cadastrala a terenurilor din intravilane – Criteriile
3.7. Bonitarea
de stabilire a normelor-baza impozabila a imobilelor
Evaluarea terenurilor se face fie dupa criteriile publicate in M.O. nr.54/31
mart.1992 partea 1, fie dupa metodologia aprobata de C.G.M.B. nr.218/4dec.1997.
Conform criteriilor din M.O., calculul notei medii de bonitare (indicele de
“punctare”) se determina dupa cum urmeaza:
1. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii

Zona Categoria localitatii
Din 0 1 2 3 4 5
Localitate Bucuresti Brasov, Municipii, Orase, Sate- Sate
Cluj-Napoca statiuni statiuni resedinta de
Constanta, urbane: rurale: comuna
Craiova, turistice , turistice ,
Galati, Iasi, balneoclim balneoclim
A 50 Timisoara
45 40 - - -
68

Cadastru
B 39 35 31 27 23 21
C 30 27 24 21 18 15
D 23 21 19 17 15 13
Nota: A – ultracentral; B – central; C – median; D – periferic;
2. Acces la cai si dotari de transport
Categorie Punctaj
Transport rutier 6
Transport feroviar 5
Transport aerian 3
Transport fluvial 3
Transport maritim 3
3. Dotarea tehnico- edilitara

Categorie Punctaj
Apa 5
Canalizare 4
Energie termica 3
Energie electrica 3
Gaze naturale 3
Telefonie 2
4. Caracteristici geotehnice ale terenurilor

Caracteristici geotehnice – terenuri fundare Punctaj
Teren normal de fundare 8
Teren macroporic – masuri speciale consolidare 1
Teren neconsolidat, umplutura, fundare indirecta 1

4. Partea juridica a cadastrului general
4.1. Notiuni de drept funciar
4.1.1. Generalitati
Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute, respectiv, de domeniul public ori privat
din care fac parte.
69

Cadastru
In functie de destinatie, terenurile se impart in: terenuri cu destinatie agricola,

terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din
intravilan si terenuri cu destinatii speciale.
Terenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite persoane fizice si juridice.
Prin detinatorii de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, al altor
drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori
ori detinatori precari.
Proprietatea privata asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca
titulari persoane fizice si juridice, iar terenurile care apartin domeniului public sunt
proprietatea statului.
Domeniul public este de interes national si local.
Terenurile care fac parte din domeniul public national sunt in proprietatea
exclusiva a statului, iar terenurile care fac parte din domeniul public local, apartin in
proprietatea comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.
Terenurile din domeniul public national sunt administrate de catre organele
statului prevazute de lege, iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate
de consiliile locale comunale, orasenesti, municipale, dupa caz, sau de catre
prefecturile judetene.
Prin denumirea de terenuri din domeniul public se intelege ca acestea sunt
destinate unei utilitati publice.
Astfel, apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de
interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si
aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riurilor si fluviilor, lacurilor de
interes public, fundurile apelor maritime interioare ai al marii teritoriale, tarmurile Marii
Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezevatii naturale si parcuri nationale,
monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii,
terenurilepublic
domeniu pentrucare,
nevoile
prinapararii sausunt
natura lor, pentru
de alte folosinte,
uz sau carepublic.
de interes potrivit legii, sunt de
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar
dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil.
Terenurile din domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor,
municipiilor si judetelor sunt altele decat cele din domeniul public, si mentionate mai
sus, care au intrat in proprietatea statului prin modurile prevazute de lege, fiind supuse
normelor juridice de drept comun, daca prin lege nu se dispune altfel.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor, precum si celelalte drepturi reale se
inregistreaza in documentele cadastrului general si de publicitate imobiliara prevazute
de lege.
Potrivit4.1.2. Dreptul
Codului de proprietateeste dreptul ce are cineva de a se bucura si a
civil: "Proprietatea
dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege".
Pentru a putea constitui exercitiul unor drepturi, actele persoanei trebuie sa fie
recunoscute, sau sa nu fie interzise de lege, intrucat un act contrar legii nu se poate
constitui, din punct de vedere juridic, exercitiul unui drept.
Dreptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale, in virtutea caruia
subiectul unui raport juridic poate actiona in limitele permise de lege.
Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice, in raport cu sfera persoanelor
obligate si in functie de continutul obligatiilor corespunzatoare, sunt:
- drepturi absolute;
- drepturi relative.
70

Cadastru
Drepturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia generala

negativa a tuturor persoanelor de a se abtine de la incalcarea lor.
Din categoria drepturilor absolute fac parte: drepturile personale nepatrimoniale,
cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare, etc.; drepturi ce
deriva din raporturile de familie; drepturile de autor si inventator; dreptul de proprietate
precum si celelalte drepturi reale.
Drepturile relative sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia uneia sau a
unor persoane determinate, de a da, de a savarsi sau de a se abtine de la anumite acte
sau fapte juridice.
Aceste drepturi opereaza numai in privinta subiectului obligat sau a subiectelor
obligate.
Acestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.
O alta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic, astfel:
- drepturi patrimoniale;
- drepturi nepatrimoniale.
Drepturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic, oferind
posibilitatea unei evaluari banesti.
Drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut economic,
cum sunt cele legate de persoana omului.
Drepturile patrimoniale se impart in:
- drepturi reale;
- drepturi de creanta.
Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le exercita
direct asupra lucrurilor, fara concursul altor persoane.
Drepturile reale se impart la randul lor in:
- drepturi reale principale;
- drepturi
Din realedrepturilor
categoria accesorii.reale principale fac parte: dreptul de proprietare, dreptul
de superficie, dreptul de uzufruct, uz si abitatie, dreptul de servitute.
Din categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile si amanetul.
Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie reala
unor drepturi de creanta.
Drepturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in baza carora subiectul
activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta sa dea, sa
faca sau sa nu faca ceva.
Drepturile civile ale persoanelor fizice si juridice sunt recunoscute, ocrotite si
garantate atat de Constitutie cat si de Codul civil, in scopul satisfacerii intereselor
acestora in acord cuBunurile
4.1.3. interesulsigeneral al statului.
circulatia lor
Pentru ca un lucru sa devina bun, in sens juridic, trebuie sa prezinte utilitate si sa
fie apt de apropiere.
In sens economic, prin cuvantul bun se desemneaza orice lucru util.
In sens juridic, prin cuvintul bun, sunt indicate lucruri care pot face in acelasi timp
obiectul unei apropieri individuale ori colective si care pot fi exprimate intr-o valoare
baneasca.
Bunurile se clasifica dupa trei criterii:
- dupa destinatia economica;
- dupa insusiri fizice;
- dupa modul cum se infaptuieste circulatia lor economica.
Dupa destinatia economica bunurile pot fi:
71

Cadastru
- mijloace de productie
- obiecte de consum individual.
Mijloacele de productie servesc in procesul de productie un timp mai indelungat
si acestea sunt: pamantul, cladirile destinate productiei, masinile, utilajele cu care se
actioneaza asupra obiectului muncii.
Tot in aceasta clasificare se includ si obiecte ale muncii precum materia prima,
combustibilul, etc.
Obiectele de consum individual indeplinesc nevoile materiale si culturale ale
beneficiarilor: imbracaminte, alimente, carti, obiecte de uz casnic si gospodaresc, etc.
In cadrul clasificarii bunurilor dupa criteriul insusirilor fizice acestea pot fi:
- bunuri consumabile si bunuri neconsumabile;
- bunuri fungibile si bunuri nefungibile;
- bunuri certe si bunuri in genere;
- bunuri divizibile si bunuri indivizibile;
- bunuri principale si bunuri accesorii;
- bunuri nemiscatoare si bunuri miscatoare;
- bunuri corporale si bunuri incorporale.
Sunt consumabile bunurile care se consuma la prima lor intrebuintare (alimente,
combustibil, etc.)
Sunt neconsumabile bunurile apte de intrebuintari succesive, fara a se distruge
material sau pierde juridic (cladiri, haine, mobila, etc.)
Bunurile fungibile sunt cele care, aflate intr-un raport de echivalenta, se pot
schimba unele cu altele, cu prilejul platii sau executarii unei obligatii (bilete de banca,
moneda metalica, etc.). Fungibilitatea presupune un raport de echivalenta intre bunuri,
in puterea caruia acestea pot servi unul in locul altuia la indeplinirea obligatiilor.
Raportul de echivalenta se stabileste prin cantarire, numarare, masurare.
Bunurile
calitatile nefungibile
intrinseci, nu se potsunt celeunele
inlocui care avand individualitate
cu altele proprie,
pentru a libera determinata
pe debitor. de
Raportul
de echivalenta intre asemenea bunuri lipseste, de exemplu, un tablou facut de un pictor
este un bun nefungibil.
Bunurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte
bunuri prin caracterele lor generice (o anumita casa sau un anumit cal).
Individualizarea bunurilor in genere (de gen) nu se poate face decat prin
cantarire, numarare ori masurare.
Importanta deosebirii bunurilor incerte si de genere se manifesta in legatura cu
stabilirea momentului cand se considera transmisa proprietatea si cu problema riscului
lucrului.
simplulInacord
privinta bunurilor
de vointa incerte, pe
al partilor, dreptul
candde proprietate
bunurile se transfera
in genere in principiu,
sunt transmise in prin
proprietatea dobanditorului numai in momentul in care a avut loc individualizarea lor.
Cand obiectul raportului juridic este un corp cert, riscul trece asupra
diobanditorului chiar din momentul stabilirii acestui raport juridic.
Daca bunul in genere nu a fost individualizat, riscul ramane asupra vanzatorului.
Bunurile divizibile sunt cele care, din punct de vedere material sau intelectual, se
pot imparti, fara ca prin aceasta sa-si piarda valoarea economica (stofa, alimente).
Bunurile indivizibile odata impartite inlatura posibilitatea de a mai fi folosite (un
animal).
Aceasta distinctie prezinta interes la partaj, in cazul caruia bunurile indivizibile
urmeaza, de regula, sa fie atribuite unui singur copartas, precum si in materia
72

Cadastru
executarii, cand obiectul obligatiei, fiind indivizibil, executarea sa poate fi ceruta unuia
singur dintre codebitori.
Bunurile principale au o existenta de sine statatoare, o destinatie economica
proprie si un regim juridic independent (o casa).
Bunurile accesorii sunt legate prin destinatia lor economica de alte bunuri, carora
sunt menite sa le serveasca (telecomenda televizorului, arcusul de la vioara).
Bunurile nemiscatoare, in grupa carora intra toate bunurile care au o asezare fixa
si stabila, sunt: pamantul, cladirile si in general ce este legat de sol.
Bunurile miscatoare nu au o astfel de asezare fixa si stabila putandu-se misca
dintr-un loc in altul fie prin forta proprie, fie cu energie straina.
In categoria bunurilor nemiscatoare prin obiectul la care se aplica intra, uzufructul
asupra bunurilor imobile, servitutile si actiunile care tind la revendicarea unui imobil.
Intr-o interpretare larga, din aceasta grupa fac parte si:
- toata celellalte drepturi reale, cand au ca obiect un imobil;
- creantele imobiliare (cand imobilul vandut nu este delimitat in momentul
vanzarii si deci proprietatea nu a fost transferata asupra cumparatorului, care ramane
creditor imobiliar pana la delimitare);
- actiunile care urmaresc valorificarea drepturilor reale imobiliare, precum si
actiunile care tind sa desfiinteze un act ce are ca obiect un lucru imobil (actiunea in
revendicare imobiliara, actiunea confesorie de servitute, actiunile posesorii, actiunea in
nulitate, actiunea in rezolutiune si actiunea in revocarea unei donatii).
Bunurile sunt miscatoare nu numai prin natura lor ci si prin:
- determinarea legii;
- prin anticipatie.
Categora bunurilor miscatoare prin determinarea legii este consacrata si contine:
drepturile reale mobiliare, creantele mobiliare si actiunile mobiliare.
In grupa
care, pentru bunurilorun
a satisface mobile prin
interes anticipatiealintra
determinat bunurile imobile
proprietarului, prin naturalor
pierd caracterul lor
imobiliar. De pilda, desi recolta inainte de a fi culeasa nu este separata de fond, totusi
fiind destinata a fi culeasa, nimic nu se opune ca prin conventie partile sa o presupuna
astfel inainte de separare naturala. In acest caz recolta devine mobil prin anticipatie.
Diviziunea bunurilor in imobile si mobile are originea in dreptul roman unde
valoarea economica avea rolul unui criteriu important.
Particularitatile ce deosebesc regimul juridic al bunurilor mobile de bunurile
imobile sunt:
- regimul publicitatii instrainarilor si constituirii de drepturi reale este propriu, in
principiu, numai imobilelor;
bunurile- numai
mobilebunurile
putand fiimobile
obiect pot facefiecare
de gaj, in principiu obiectul
din aceste unei garantii
garantii ipotecare,
reale fiind supusa
unor conditii speciale si producand efecte deosebite;
- procedura executarii silite cunoaste reguli deosebite pentru fiecare categorie de
bunuri;
- distinctia bunurilor in imobile si mobile gaseste interes si in ce priveste regulile
din materia posesiunii. Uzucapiunea si actiunile posesorii au ca obiect numai bunurile
imobile;
- daca obiectul in litigiu este un bun imobil, competenta instantei de judecata e
determinata de situatia lui, iar daca este un bun mobil, competenta apartine instantei de
la domiciliul paratului, dar si in raport de valoarea imobilului;
73

Cadastru
- imobilele aflate in cuprinsul tarii, apartinand persoanelor straine, sunt supuse

legii teritoriale; cu privire la imobile, conflictul legilor in spatiu se rezeolva in favoarea
principiului personalitatii;
- codul familiei contine reguli diferite, fondate pe aceasta diviziune cand este
vorba de actele de dispozitie.
Bunurile corporale au o existenta materiala, o forma concreta, lizibila si cazand
sub simturile noastre (masa, casa).
Bunurile incorporale au o existenta abstracta adica nu au o forma materiala
concreta.
In aceasta categorie figureaza toate drepturile de creanta, precum si toate
drepturile reale, cu exceptia dreptului de proprietate, care confundandu-se cu obiectul
asupra caruia poarta, este trecut in randurile bunurilor corporale.
Interesul practic al acestei distinctii se pune in legatura cu domeniul de aplicare a
actiunii in revendicare. Numai bunurile corporale pot fi, in principiu, revendicate.
Din punct de vedere al circulatiei economice bunurile pot fi:
- bunuri proprietate de stat, din care, o parte reprezinta proprietate publica de
interes national, proprietate publica de interes local, aflate in administrarea consiliilor
locale, si bunuri in proprietate privata.
Tot in proprietatea statului sunt cuprinse unele bunuri care prezinta un anumit
pericol: arme, substante explozibile, otravuri si altele care pot fi instrainate in conditii
speciale cu aprobarea organelor de stat competente.
- bunuri proprietate privata a persoanelor fizice, a unor asociatii cu personalitate
juridica cu sau fara activitate economica.
4.1.4. Moduri de dobandire a dreptului de proprietate
Prin modurile de dobandire a dreptului de proprietate se inteleg acele mijloace
juridice cum sunt faptele si actele juridice de dobandire atat a dreptului de proprietate
cat si aIncelorlalte
normeledrepturi
juridice reale.
de drept civil sunt prevazute moduri generale de dobandire a
dreptului de proprietate si moduri specifice de dobandire, care sunt prevazute in alte
acte normative.
Dreptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate,
prin conventie si prin traditiune, iar proprietatea se mai dobandeste si prin accesiune
sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
Criterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate
A. Dupa intinderea dobandirii: universale, cu titlu universal si cu titlu particular;
B. Moduri originare si derivate.
C. Moduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cauza de moarte.
Moduri de dobandire originare
A. Accesiunea. Accesiunea este dreptul in virtutea caruia proprietarul
dobandeste tot ceea ce se uneste sau se incorporeaza, in mod natural sau artificial, la
lucrul sau.
1. Accesiunea imobiliara naturala, care poate izvori din:
a. adaugirile de teren provocate prin actiunea apei sau prin avulsiune (ruperea
unor mari portiuni de pamant smulse brusc prin actiunea apelor si alipite la alt
proprietar).
In acest din urma caz, adaugirile de pamant raman proprietarului la care s-au
alipit, afara de cazul in care nu au fost revendicate in termen de un an de proprietarul
fondului de la care s-au dezlipit, iar in cazul statului, revendicarea este imprescriptibila
(proprietatea publica);
b. fixarea pe fond a unor animale si zburatoare salbatice.
74

Cadastru
In aceste cazuri este vorba de porumbei, albine, iepuri de casa, adica de animale
care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice si traiesc in libertate in fondul
unde se stabilesc.
2. Accesiunea imobiliara artificiala. Toate constructiile, plantatiile si lucrarile
aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond.
Cand aceste lucrari sunt efectuate de o persoana, alta decat proprietarul, i se
recunoaste acesteia dreptul de a fi despagubita.
3. Accesiunea mobiliara. Acest mod de dobandire a proprietatii intervine atunci
cand lucrurile mobile apartin la doi proprietari diferiti, iar prin unirea lucrurilor ia nastere
un lucru mobil nou, caz in care lucrul nou apartine proprietarului lucrului cel mai
important dintre cele reunite, cu obligatia de a-l despagubi pe proprietarul lucrului cel
mai putin important.
B. Posesia de buna credinta
Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor, fara sa fie trebuinta de
vreo curgere de timp.
Deci, simpla posesie a bunului mobil s-a considerat ca valoreaza titlu de
proprietate. In sens juridic, cuvantul prescriptie inseamna o perioada de timp, un
termen, dupa implinirea caruia se poate afirma despre prescriere.
C. Uzucapiunea
Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva este un mod originar de dobandire a
proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite.
1. Conditiile uzucapiunii sunt:
1a. posesiunea sa fie utila, adica neviciata;
1b. posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietar;
1c. sa posede lucrul in timpul prevazut de lege.
Toate bunurile imobiliare pot fi dobandite prin uzucapiune, cu exceptia acelora
scoase2din circuitul cerut
. Termenul civil general (bunurile proprietate
pentru realizarea uzucapiuniipublica).
este:
- 30 de ani, chiar cand posesorul este de rea credinta si nu poseda pe baza unui
just titlu;
- 10 - 20 ani, cand posesorul poseda un bun imobil pe baza unui just titlu si este
de buna credinta.
Orice act juridic translativ de proprietate precum vanzarea, donatia, etc., cand
emana de la altul decat adevaratul proprietar constituie un just titlu.
Hotararea judecatoreasca serveste ca just titlu cand are un caracter atributiv de
drepturi (ordonanta de adjudecare).
Buna-credinta este in aceasta materie un element distinct de just titlu. Ea consta
in
decredinta
lege spre posesorului ca cel deproprietatea.
a-i putea transmite la care a dobandit imobilul avea toate insusirirle cerute
In materia uzucapiunii, buna credinta se cere a exista numai in momentul
trasmiterii imobilului si ea se prezuma totdeauna, sarcina probei relei-credinte incumba
adversarului.
Calculul termenului uzucapiunii de 10-20 ani se face in functie de faptul daca
adevaratul proprietar locuieste sau nu in circumscriptia aceluiasi tribunal in care se afla
lucrul nemiscator.
Termenul va fi de 10 ani in prima ipoteza si de 20 de ani in a doua situatie.
Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp in acelasi judet, iar restul de
timp in alt judet, un an de prezenta valoreaza doi ani de absenta.
3. Pentru a completa prescriptia posesorul poate sa unasca posesiunea sa cu
cea a autorului sau.
75

Cadastru
Jonctiunea este posibila in urmatoarele trei situatii:

3a. posesiunea actuala este de aceeasi natura cu cea anterioara;
3b. daca posesorul actual este de rea credinta, iar autorul sau este de buna
credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decat de 30 de ani, din care se va putea
scadea numarul de ani cat a posedat autorul sau de buna credinta;
3c. daca posesorul actual este de buna credinta, iar autorul sau de rea credinta;
4. Intreruperea prescriptiei achizitive consta in aparitia unui fapt care inlatura
permanenta posesiunii si in actiunea proprietarului, facand inutil timpul ce s-a scurs.
5. Suspendarea prescriptiei achizitive, opreste cursul prescriptiei pe timpul cat
dureaza, fara insa a sterge pentru trecut.
Efectele suspendarii constau in aceea ca impiedica vremelnic curgerea
prescriptiei, facand ineficace posesiunea realizata pe timpul cat dureaza cauza care a
provocat suspendarea.
6. Efectele uzucapiunii. Efectul cel mai important al uzucapiunii este de a
transforma pe posesor in proprietar cu efect retroactiv, chiar din ziua in care a inceput
sa posede.
In sistemul de carte funciara uzucapiunea este admisa in urmatoarele situatii:
6a. cand s-a facut intabularea unui drept pe baza unui titlu nevalabil, in care caz
titularul inscris in cartea funciara, daca partea este de buna credinta in momentul
intabularii, dobandeste un drept inatacabil dupa o posesiune de 10 ani;
6b. cand proprietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o persoana poseda
cu buna credinta un imobil timp de 20 de ani, socotiti dupa decesul acelui proprietar.
Uzucapiunea produce efectele in acest sistem numai de la data cand dreptul
dobandit prin uzucapiune s-a inscris in favoarea persoanei in temeiul unei hotarari
judecatoresti.
D. Moduri derivate de dobandire a proprietatii.
Dezmembramintele
Principii generale dreptului de proprietate
Dintre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de proprietate,
intrucat confera titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele trei atribute:
- posesia;
- folosinta;
- dispozitia.
Dezmembramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii:
- o parte din dezmembraminte sunt recunoscute unei persoane determinate si
dispar odata cu aceasta;
- alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru (servituti) acestea
existand in interesul fondului
Dezmembramintele (servitutile
sunt reale).
compatibile numai cu dreptul de proprietate privata si nu
cu dreptul de proprietate publica.
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie, dreptul de
uz, dreptul de abitatie, dreptul de uzufruct si dreptul de servitute.
Dreptul de superficie
Dreptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o persoana,
denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un teren,
care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe
care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta lucrare.
Dreptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand particularitatile
sale proprii.
76

Cadastru
Superficiarul exercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele dreptului de

proprietate.
A. Modul de dobandire a dreptului de superficie.
Dreptul de superficie se poate dobandi:
a. prin acte juridice cu titlu oneros sau gratuit;
b. prin uzucapiune in aceleasi conditii cu dreptul de proprietate.
B. Caracterele dreptului de superficie sunt:
a. este un drept real imobiliar, fiindca nu poate purta decat asupra lucrurilor
nemiscatoare;
b. poate purta asupra tuturor constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor aflate pe
teren, fiind in acest caz complet, dar poate purta si asupra unei parti din aceste, cand
este incomplet;
c. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care
este distinct; proprietarul terenului nu poate cere incetarea situatiei create prin
constituirea dreptului de superficie, situatie care dainuie in conditiile stabilite prin actul
de constituire a dreptului de superficie.
Aceasta inseamna ca nu se poate pune niciodata problema impartirii, caci nu
este vorba de indiviziune, ci de proprietati distincte;
d. este un drept real perpetuu;
e. nu se stinge prin neuz timp de 30 de ani;
f. poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul
propriu al dreptului de superficie precum: uzufruct, abitatie, servituti, privilegii imobiliare
si ipoteci.
Dreptul de uz
Dreptul de uz este un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta titularului
sau de a se folosi de bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita
trebuintelor uzuarului
Uzuarul si avinde
nu poate familiei
sausale.
inchiria dreptul sau de folosinta. De asemenea, el nu
poate greva cu sarcini dreptul sau de uz.
Dreptul de abitatie
Abitatia este un drept real de uz aplicat la casa de locuit.
Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de uz.
Dreptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat altei
persoane.
Daca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de abitatie
are dreptul sa inchirieze o parte din casa.
Dreptul de uzufruct
Uzufructul
uzufructuar, este un
il exercita celdrept real de
mult pana la folosinta
incetareape
sacare o persoana,
din viata asupra denumita
unor bunuri
apartinand altei persoane denumita nud proprietar, cu obligatia de a-i conserva
substanta.
1. Caracterele uzufructului:
a. este un drept real, mobiliar sau imobiliar;
b. este un drept de folosinta;
c. este un drept temporar, a carui durata este marginita la viata uzufructuarului;
d. este un drept cesibil;
e. comporta doua atribute: posesia si folosinta.
2. Modurile de constituire ale uzufructului
Uzufructul se poate constitui asupra oricarui bun, mobil sau imobil, ori chiar
asupra unei creante.
77

Cadastru
In situatia in care uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile,

uzufructuatorul are dreptul de a dispune de ele, cu indatorirea de a le inapoia in aceeasi
cantitate, calitate si valoare sau pretul lor la sfarsitul uzufructului (art. 526 cod civil).
In prezent , uzufructul se poate constitui prin vointa omului si anume:
- prin contract;
- prin testament;
- prin uzucapiune (prescriptie achizitiva).
a. Dobandirea uzufructului prin contract se poat infaptui prin instrainare si prin
retentie.
b. Dobandirea uzufructului prin testament este frecvent intalnita in practica si se
poate manifesta in doua forme:
- constituirea directa, prin acte de instrainare;
- constituirea indirecta, pe cale de retentie;
Uzufructul va putea fi constituit prin testament si asupra unei cote parti din
mostenire.
c. Dobandirea uzufructului prin uzucapiune nu este prevazuta in temeiul unor
dispozitii legale. Ea este posibila prin analogie, avandu-se in vedere principiul ca
prescriptia achizitiva se aplica tuturor drepturilor reale.
3. Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
Drepturi:
a. Dreptul de a se folosi de lucru asa cum s-ar folosi prorpietarul insusi.
b. Dreptul de a culege fructele se intinde asupra tuturor fructelor: naturale,
industriale, civile.
c. Uzufructuarul poate sa cedeze, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, folosinta
lucrului.
d. Uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de gaj asupra
dreptului sau de apararea
e. Pentru uzufruct. dreptului de uzufruct, titularul sau are la indemana:
- actiunea petitorie;
- actiunea personala;
- actiunile posesorii;
- actiunea in granituire;
- uzufructuarului i se recunoaste si dreptul de a provoca partajul dreptului primit
in uzufruct daca acesta se gaseste in indiviziune, insa fara a pune in discutie dreptul de
proprietate, ci numai in masura in care folosinta lui i s-ar gasi in indiviziune cu alti
coindivizari.
Obligatii:
care saa.rezulte
uzufructuarul
starea inare obligatia
care se aflade a intocmi inventarul lucrurilor mobile si acte din
acestea;
b. uzufructuarul este obligat sa dea cautiune;
c. uzufructuarul este obligat sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar si sa-i
conserve substanta raspunzand de stricaciunile cauzate lucrului din vina sau neglijenta
sa;
d. de a nu schimba destinatia lucrului;
e. sa plateasca sarcinile anuale si contributiile care sunt considerate sarcini ale
fructelor;
f. de a plati cheltuielile de judecata rezultate, in principiu, din litigiile purtand
asupra dreptului sau de folosinta;
g. de a restitui lucrul nudului proprietar la incetarea uzufructului.
4. Drepturile si obligatiile nudului proprietar.
78

Cadastru
Drepturi:
Lipsit provizoriu de puterea de a uza si de a culege fructele lucrului sau,
proprietarul continua sa aiba putinta de a dispune de bunul sau.
De aceea nudul proprietar va putea:
a. sa instraineze si sa greveze cu sarcini dreptul sau de nuda proprietate, fara
vatamarea dreptului de folosinta cuvenit uzufructuarului;
b. sa perceapa produsele lucrului, intrucat acestea intra in notiunea de capital,
care ii apartine intotdeauna lui;
c. sa faca toate reparatiile mari, ca de exemplu refacerea totala sau partiala a
lucrului, care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosintei;
d. sa intenteze toate actiunile prin care se apara dreptul sau de proprietate,
precum: actiunea in revendicare, actiunea in granituire, actiunile posesorii, etc.
Obligatii:
a. de a nu vatama prin fapta sa sau in alt fel drepturile uzufructuarului;
b. sa garanteze pe uzufructuar impotriva oricarei evictiuni;
5. Modurile de stingere a uzufructului.
Dreptul de uzufruct se stinge prin:
a. Moartea uzufructuarului;
b. Prin expirarea termenului;
c. Prin totala desfiintare a lucrului asupra caruia poarta uzufructul.
d. Prin consolidare, adica prin intrunirea asupra aceleiasi persoane a calitatii de
nud proprietar si de uzufructuar.
e. Prin renuntare la uzufruct.
f. Prin prescriptia achizitiva indeplinita de un tert.
g. Prin decadere pentru abuz de folosinta (art. 558 cc).
h. Prin desfiintarea dreptului de proprietate al constitutorului sau a insusi
dreptului de uzufruct
Stingerea (anulare,
dreptului revocare,
de uzufruct arerezolutiune).
drept consecinta:
a. Uzufructuarul inceteaza de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de a-l
restitui. In principiu restituirea se va face in natura.
b. Uzufructuarul si nudul proprietar procedeaza la lichidarea raporturilor de
obligatii si sarcini reciproc nascute din uzufructul stins.
Dreptul de servitute
Dreptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond,
numit fond servant sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond
dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit.
A. Caracterele dreptului de servitute:
a. Servitutea
lucru nemiscator prineste un drept
natura lui. real imobiliar, pentru ca poarta numai asupra unui
b. Servitutea presupune existenta a doua fonduri: aceasta formulare trebuie
inteleasa in sensul ca servitutea este constituita in profitul unui fond si tinand seama de
utilitatea acestuia.
c. Servitutea este un drept accesoriu.
Servitutea nu poate fi cedata, instrainata, urmarita sau ipotecata decat o data cu
fondul dominant.
d. Servitutea este un drept perpetuu, ca o consecinta a caracterului sau
accesoriu, deoarece, avand rostul sa completeze utilitatea fondului dominant, nu ar
putea sa-si indeplineasca aceasta functie decat daca va dura cat dreptul de proprietate
insusi.
e. Servitutea este un drept indivizibil.
79

Cadastru
Aceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imobile apartine mai
multor coproprietari, pentru constituirea sau stingerea servitutii se cere consimtamantul
tuturor coproprietarilor.
B. Clasificarea servitutilor.
Servitutile se impart in:
- naturale;
- legale;
- conventionale.
a. Servitutile naturale sunt acelea care rezulta din situatia naturala a fondurilor.
b. Servitutile legale sunt cele stabilite de lege.
c. Servitutile stabilite prin fapta omului formeaza o a treia categorie, in care intra:
- servitutile stabilite prin act juridic;
- servitutile stabilite prin uzucapiune;
- servitutile stabilite prin destinatia proprietarului.
C. Dupa obiectul lor, servitutile se impart in:
a. Servituti pozitive.
b. Servituti negative.
Dupa modul lor de exercitare, servitutile se grupeaza in:
- continue;
- necontinue.
Esential in aceasta clasificare ese interventia sau neinterventia unor acte
succesive din parte proprietarului fondului dominant.
O alta clasificare consta in:
- servituti aparente;
- servituti neaparente.
Situatia speciala a fondurilor face ca uneori, servitutile sa poata fi grupate in:
a. servituti continue si aparente,
b. neaparente, cum
cumar sunt
fi servitutea de servitutile
in general vedere; negative;
c. servituti necontinue si aparente, de exemplu serveste de trecere pe o poteca;
d. servituti necontinue si neaparente, intre care se poate mentiona servitutea de
a paste vitele.
Dintre acestea, servitutile continue si aparente sunt singurele care justifica un
interes practiti deosebit intrucat:
- sunt susceptibile de o adevarata posesiune;
- pot fi dobandite prin uzucapiune;
- neintrebuintarea lor nu duce la stingerea lor decat in cazul in care ar exista un
act contrar folosirii lor, cum ar fi desfiintarea ferestrei in cazul servitutii de vedere.
D.
SeDrepturile si obligatiile
pot folosi de dreptul decare decurg din servitute.
servitute:
- proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua, pe cheltuiala sa
lucrarile necesare pe fondul aservit.
- situatia in care exercitarea unei servituti principale impune cu necesitate si o
servitute accesorie, proprietarul fondului dominant are dreptul si la aceasta servitute
accesorie.
E. Drepturile si obligatiile proprietarului fondului aservit si ale titularului servitutii.
Titularul servitutii nu poate exercita servitutea decat potrivit titlului, fiindu-i interzis
sa faca vreo schimbare daunatoare primului fond.
Drepturile proprietarului fondului aservit sunt:
- sa dispuna de dreptul sau fara a impiedica in vreun fel exercitarea linistita a
servitutii de catre titularul fondului dominant;
80

Cadastru
- titularul fondului aservit poate pretinde despagubiri de la titularul fondului

dominant;
- titularul fondului aservit poate renunta la imobil in favoarea titularului fondului
dominant, pentru a se elibera de obligatia de a suporta chesltuielile impuse prin titlu
pentru necesitatea pastrarii si exercitarii servitutii.
Proprietarul fondului aservit are obligatia de a nu face nimic prin care ar leza
folosinta normala a servitutii.
In cazul unei servituti de trecere, calea de acces nu poate fi inchisa si nici
ingustata.
F. Stingerea servitutilor.
Servitutile se sting:
a. prin implinirea termenului sau conditiei stabilite in titlu de constituire;
b. prin neuzul pe timp de 30 de ani, indiferent ca neuzul s-ar datora unei
imposibilitati materiale de a o exercita;
c. prin confuziune, cand fondul dominant si fondul aservit se reunesc in mainile
aceluiasi prorpietar;
d. prin pierderea materiala (distrugerea) sau juridica (trecera in proprietatea
publica prin expropriere) a fondului aservit.
4.1.5. Regimul juridic al dreptului de proprietate
Proprietatea asupra pamantului reprezinta dreptul celor indreptatiti la
reconstituirea, constituirea sau restituirea terenurilor in conditiile legii, de a se bucura si
de a dispune de pamant in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
Potrivit art. 135 din Constitutie, statul ocroteste proprietatea publica si privata.
Proprietatea de stat asupra terenurilor este publica sau privata.
Terenurile ce apartin domeniului public pot fi de interes national, caz in care
proprietatea asupra acestora apartine statului, sau de interes local, caz in care
proprietatea,sau
municipiilor de judetelor.
asmenea in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor,
Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele
prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre
consiliile locale sau, dupa caz, de catre prefecturi.
Prin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilitati
publice.
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, iar
dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil.
Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si al
judetelor este alcatuit din terenuri, altele decat cele aflate in domeniul public al statului
de interes national
prevazute de lege. si local, aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modalitatile
Domeniul privat al statului este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege
nu se prevede altfel.
O data cu infaptuirea privatizarii, aceste terenuri vor putea face parte din circuitul
civil general, potrivit legii.
Dreptul de proprietate privata al persoanelor fizice asupra pamantului este ocrotit
de lege si este supus liber circuitului civil.
Referindu-ne la prevederile art. 135 din Constitutie, potrivit caruia dreptul de
proprietate in toate formele sale este ocrotit de stat, mai precizam ca exproprierea de
imobile, in tot sau in parte se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o
dreapta si prealabila despagubire, prin hotararea judecatoreasca.
81

Cadastru
In ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan, dupa

obtinerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere in posesie,
proprietarul se poate bucura de toata atributele dreptului sau de proprietate (posesia,
folosinta si dispozitia), cu respectarea actelor normative in vigoare.
Asadar, proprietatea privata asupra terenurilor asigura titularului acestui drept
libertatea de a se bucura de toate drepturile prevazute de normele juridice de drept
comun cu privire la modalitatile si mijloacele de exercitare a atributelor dreptului de
proprietate.
4.1.6. Circulatia juridica a terenurilor
Terenurile proprietate publica de interes national sau de interes local nu pot fi
instrainate fiind scoase din circuitul civil.
Terenurile proprietate privata, indiferent de proprietarul lor, sunt si raman in
circuitul civil.
Aceasta presupune ca terenurile proprietate privata pot fi dobandite si instrainate
prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun, dar cu respectarea unor
dispozitii prohibitive din Legea nr. 18/1991 si nr. 1/2000.
Terenurile situate in intravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea
suprafetei, prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica.
Terenurile situate in extravilan pot fi instrainate prin acte juridice intre vii,
incheiate in forma autentica.
Inainte de a fi vandut, terenul din extravilan, proprietarul acestuia este obligat sa
incunostiinteze in scris.
Persoanele fizice pot efectua schimbul de terenuri prin acordul acestora si prin
act autentic.
Schimbul de terenuri intre persoane juridice care au in administrare terenuri
asupra carora statul are majoritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fizice se
face numai
dupa caz. cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Mediului,
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului
pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
Punerea in posesie se face de catre Oficiul judetean de cadastru, in prezenta
partilor interesate, devenind opozabile prin operarea in documentele cadastrale aflate la
O. C. P. I. judetene.
4.2. Rolul publicitatii imobiliare in apararea si garantarea drepturilor

reale asupra proprietatii
4.2.1.Generalitati
Institutia publicitatii imobiliare este organizata in scopul constituirii unui ansamblu
de mijloace juridice care au ca scop sa asigure siguranta, evidenta si opozabilitatea fata
de terti a actelor juridice prin care se constitue, se transmit sau se sting drepturile reale
imobiliare.
Publicitatea imobiliara permite tuturor celor care au participat efectiv la
incheierea actelor juridice, sa ia cunostinta de continutul acestora.
Publicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor reale
imobiliare, oferind posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia juridica a imobilelor
transmise.
Astfel, este inlaturata posibilitatea instrainarii succesive de catre acelasi
proprietar, a imobilului
In conditiile sauinstrainarea
in care catre mai multe persoane.
constructiilor este supusa principiului
consensualismului, operatia juridica a transcrierii are o importanta deosebita.
82

Cadastru
Astfel, toate actele translative de bunuri si drepturi, nu vor putea fi opuse tertilor,
daca nu s-a facut transcriptia ceruta de lege.
Mai precizam ca prin publicitatea imobiliara sunt ocrotite persoanele interesate
de a cumpara imobile care nu sunt afectate de unele dezmembraminte ale dreptului de
proprietate cum sunt uzufruct, uz, abitatie, servitute si superficie, sau sunt grevate de
ipoteci sau privilegii. Astfel, se prevede ca, privilegiile nu produc nici un efect in ce
priveste imobilele, "decat atunci cand ele s-au adus la cunostinta publica prin inscriptie".
In materia ipotecilor, se dipune ca intre creditori, ipoteca "nu are rang decat in
ziua inscriptiei sale in registre", iar "ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang".
4.2.2. Drepturile tabulare care se inscriu in cartea funciara
Dreptul de superficie
Dreptul de superficie se inscrie in folosul titularului in partea a treia a cartii
funciare de proprietate, aratandu-se totodata cartea funciara in care s-a inscris dreptul
de superficie ca un corp funciar de sine statator.
Imobilul asupra caruia s-a constituit dreptul de superficie, se inscrie cu acelasi
numar de parcela insotit de un indice, a dreptului de proprietate.
In cazul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care
alcatuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela, se va alcatui un corp
funciar din parcela sau numai din partea de parcela, grevata cu dreptul de superficie.
Dreptul de servitute, uzufruct, uz si abitatie
In situatiile in care servitutea, uzufructul, uzul si abitatia au drept obiect numai o
parte dintr-o parcela, aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan.
Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
Radierea unei servituti, constituita in folosul unui imobil, se va putea face numai
cu invoirea tertului, care are inscris un drept tabular asupra imobilului.
Chiar fara aceasta invoire, biroul cartilor funciare poate dispune radierea
dreptului de servitute, dupa ascultarea partilor, daca paguba pricinuita prin radiere ar fi
neinsemnata.
Dreptul de ipoteca
Ipoteca se poate inscrie numai asupra unui corp funciar, in intregul sau sau
asupra partii unui coproprietar.
Daca ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament, ea va fi inscrisa atat
asupra acestora, cat si asupra partii comune indivize, cuvenita proprietarului ipotecat.
Dreptul la ipoteca se inscrie pentru o anumita suma de bani aratandu-se catimea
dobanzii.
In situatia in care suma creantei este determinata printr-o suma maxima aratata
in inscrisul de constituire, dreptul la ipoteca se va inscrie pentru aceasta suma.
Dobanzile
ultimii trei ani, vorconventionale si legale, rentele sau alte prestatii periodice, datorate pe
avea rangul ipotecii.
Daca urmarirea creantei ipotecare s-a notat in cartea funciara, dobanzile, rentele
sau celelalte prestatii periodice, scazute dupa notare, vor avea rangul ipotecii.
Cheltuielile de judecata si urmarire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pana la
suma maxima inscrisa pentru asigurarea lor.
In cazul in care din inscrisul doveditor al vanzarii se invedereaza ca pretul nu a
fost platit, ori nu a fost primit in intregime, dreptul de ipoteca legala pentru garantarea
pretului datorat, se inscrie din oficiu, in folosul vanzatorului.
Daca vanzarea a fost rezolvata, acest drept se va radia din oficiu.
Procedura mentionata mai sus se aplica prin asemanare in caz de schimb sau
imparteala pentru diferenta de valoare datorata in bani.
83

Cadastru
Ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat de copartasul adjudecatar al

imobilului supus impartelii, se va inscrie in temeiul incheierii instantei de adjudecare.
Deosebit de cazurile mentionate mai sus, copartasul va putea cere, in temeiul
inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garantie, inscrierea
unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalti copartasi au dobandit prin efectul
impartelii, pentru garantarea creantei rezultand din evictiune.
In cazul arhitectilor, antreprenorilor si maistrilor care au solicitat inscrierea unei
ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrarii, pentru garantarea pretului
lucrarii se va putea cere radierea inscrierii provizorii numai daca au trecut trei luni de la
predarea lucrarii, astfel:
- justificarea inscrierii se poate face atat timp cat nu s-a notat in cartea funciara
cererea de radiere a acestei inscrieri;
- in acest caz, daca justificarea inscrierii urmeaza a se face in temeiul unei
hotarari judecatoresti, cel ce a cerut inscrierea trebuie sa prezinte biroului cartilor
funciare o copie legalizata de pe hotararea instantei, pentru a fi notata;
- radierea inscrierii provizorii se poate cere de cel interesat, numai daca au trecut
15 zile de la inmanarea incheierii, prin care s-a incuviintat inscrierea provizorie.
Biroul cartilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de justificare,
daca cel inscris provizoriu a facut cerere de prelungire, inauntrul termenului de 15 zile.
Prelungirea se noteaza in cartea funciara.
Biroul cartilor funciare se va pronunta asupra cererii de radiere dupa ascultarea
partilor, afara de urmatoarele cazuri, cand o va respinge din oficiu:
- daca termenul de justificare nu era implinit;
- daca inaintea cererii de radiere s-a notat in cartea funciara actiunea in
justificarea inscrierii provizorii sau in executarea obligatiei garantate prin inscrierea
provizorie.
cesiuneCesionarul
a creantei.poate cere in favoarea sa inscrierea ipotecii pe baza inscrisului de
Debitorul cedat va putea cere in termen de o luna de la comunicarea incheierii
prin care s-a ordonat inscrierea, stramutarea ipotecii, notarea exceptiilor pe care le-ar fi
putut opune cedentul pentru cauze anterioare comunicarii incheierii si pe care intelege
sa le opuna cesionarului.
Biroul de carte funciara poate incuviinta in intregime sau in parte radierea
dreptului de ipoteca sau notarea prevazuta mai sus, in temeiul hotararii judecatoresti
definitive prin care s-a pronuntat asupra temeiniciei exceptiilor invocate de debitorul
cedat.
In situatia in care creanta ipotecara a fost data in gaj, debitorul va putea opune
creditorului
intemeiate pegajist
cauzeexceptiile ce ledatei
anterioare va avea
candimpotriva creditorului
i s-a comunicat sau, daca
incheierea prinsunt
care s-a
ordonat notarea gajului.
Daca inscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtator, se va face
aratarea despre aceasta inscriere.
In acest caz, dreptul la ipoteca sau dreptul la gaj asupra creantei ipotecara se va
dobandi si va fi opozabil prin insasi stramutarea sau darea in gaj a titlului la ordin sau la
purtator.
In cazul in care ipoteca creantei novate a fost rezervata pentru garantarea noii
creante, aceasta se va insrie cu rangul vechii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind
novatiunea.
Cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea
stramutarii dreptului de ipoteca in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.
84

Cadastru
Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea prioritatii in temeiul invoielii

facute intre creditorii ipotecilor al caror rang se schimba.
Daca intre ipotecile al caror rang se schimba se gasesc si alte ipoteci sau
drepturi ai caror titulari n-au consimtit la acordarea prioritatii, aceasta schimbare nu le
va fi opozabila decat in masura in care le era opozabila ipoteca al carei rang a fost
cedat.
In cazul in care imobilul este vandut la licitatie, creditorul care a dobandit rangul
unei creante sub conditie, va putea renunta la folosul schimbarii de rang, creanta
ipotecara conditionata reluandu-si rangul cedat.
Cele mentionate mai sus se pot aplica si in cazul in care titularul unei ipoteci, in
rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat, nu s-a invoit la schimbare.
Drepturile reale sub conditie suspensiva nu se vor putea intabula sau inscrie
provizoriu, obligatia de a stramuta ori a greva, facuta sub aceasta conditie, se va putea
nota in cartea funciara.
Conditia rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberatorie se vor arata in
cuprinsul intabularii sau inscrierii provizorii.
Daca aportul unui asociat consta intr-un drept tabular, acesta se va inscrie pe
numele asociatilor.
Daca ulterior, aceeasi societate sau asociatie devine persoana juridica, dreptul
adus ca aport se va inscrie pe numele persoanei juridice in temeiul unui certificat
eliberat de grefa judecatoriei in al carui registru s-a facut inscrierea persoanei juridice.
5. Bibliografie
1. Mihaila M., Corcodel Gh., Chirilov I., Cadastrul general si publicitatea imobiliara
-bazele si lucrarile componente-, Bucuresti, Ed. CERES, 1995.
85

Cadastru
2. *** Manualul inginerului geodez , vol.III, E.T.,1974.

3. *** Metodologie privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar in
localitati , MLPAT, 1997.
4. *** Norme tehnice pentru introducerea cadastrului general , ONCGC, 2001.
86

Curs Cadastru

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Curs Cadastru

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara -

Responsabil, Sef lucrari

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

2. Partea tehnica a Cadastrului

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

3. Partea economica a cadastrului

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

4. Partea juridica a cadastrului

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Agro = CURS 1 + CURS 2

“Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si

"Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si

1.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Asupra originei si etimologiei cuvantului “cadastru” exista mai multe ipoteze.

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile,

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Invetarierea zestrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

1.3. Scopul si obiectul cadastrului

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Agro = CURS 3 + CURS 4

1.5. Categoriile de folosinţa a terenurilor

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

În cadastrul pe domenii de activitate economica, subcategoriile de folosinţă pot fi

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

5. Pentru livezi (L)

6. Pentru paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera (PD)

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

- marea teritoriala şi marea interioara (HM); marea teritoriala o reprezinta

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

1.6.Partile componente ale cadastrului, domenii si activitati cu care se

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

1.6.4. Partea (functia) juridica

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

- din partea domeniului de amenajare si gospodarire a padurilor, documentatiile

1.7. Utilitatea Bancilor de date a cadastrului

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

-corectii la nivelul tarlalelor (cvartalelor),

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Agro = CURS 5 + CURS 6

necesareIn privinta exprimarii

2.2. Sisteme de proiectie - necesitate, utilizare

- coordonatele geodezice (conventionale) ale punctului central al proiectiei,

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

- adancimea planului secant unic π U fata de planul tangent (π T) in punctul

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

Pentru aducerea distantelor din planul tangent π T in planul local π L (unde

adica o distanta Dl=1 km pe elipsoid, in planul local, va fi:

2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

2.3.2. Nomenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic-1970

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

geografica (ϕ ). Astfel, dimensiunile si suprafata maxima, cuprinsa de un plan, este in

2.4. Masuratori destinate cadastrului – cerinte si diverse procedee de

2.4.2. Procedeul fotogrammetric

5/11/2018 Curs Ca da str u - slide pdf.c om

impune adesea efectuarea de masuratori de completare a planurilor topografice, mai