Sei sulla pagina 1di 45

{\rtf1 \ansi \ansicpg1252 \deff0 \stshfdbch2 \stshfloch0 \stshfhich0 \deflang1033 \

deflangfe1033 {\fonttbl {\f0 \froman \fcharset0 \fprq2 {\*\panose


02020603050405020304}Times New Roman{\*\falt Times New Roman};}{\f2 \fnil \
fcharset134 \fprq0 {\*\panose 02010600030101010101}SimSun{\*\falt SimSun};}{\f3 \
fnil \fcharset2 \fprq0 {\*\panose 05000000000000000000}Wingdings{\*\falt
Wingdings};}}{\colortbl;\red0\green0\blue0;\red128\green0\blue0;\red255\green0\
blue0;\red0\green128\blue0;\red128\green128\blue0;\red0\green255\blue0;\red255\
green255\blue0;\red0\green0\blue128;\red128\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\
red128\green128\blue128;\red192\green192\blue192;\red0\green0\blue255;\red255\
green0\blue255;\red0\green255\blue255;\red255\green255\blue255;}{\stylesheet {\qj \
li0 \ri0 \widctlpar \aspalpha \aspnum \adjustright \lin0 \rin0 \itap0 \fs21 \
kerning2 \rtlch \ltrch \dbch \af2 \hich \af0 \loch \f0 \snext0 \spriority0 Normal;}
{\*\cs10 \rtlch \ltrch \snext10 \sunhideused \spriority99 Default Paragraph Font;}}
{\*\latentstyles \lsdstimax260 \lsdlockeddef0 \lsdsemihiddendef1 \lsdunhideuseddef1
\lsdqformatdef0 \lsdprioritydef99 {\lsdlockedexcept \lsdsemihidden0 \lsdunhideused0
\lsdpriority0 \lsdlocked0 Normal;\lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 1;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 3;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 5;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 7;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 8;\lsdpriority99 \lsdlocked0 heading 9;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 index 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 index 2;\lsdpriority99
\lsdlocked0 index 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 index 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0
index 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 index 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 index 7;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 index 8;\lsdpriority99 \lsdlocked0 index 9;\lsdpriority99
\lsdlocked0 toc 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toc 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toc
3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toc 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toc 5;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 toc 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toc 7;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 toc 8;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toc 9;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Normal
Indent;\lsdpriority99 \lsdlocked0 footnote text;\lsdpriority99 \lsdlocked0
annotation text;\lsdpriority99 \lsdlocked0 header;\lsdpriority99 \lsdlocked0
footer;\lsdpriority99 \lsdlocked0 index heading;\lsdpriority99 \lsdlocked0
caption;\lsdpriority99 \lsdlocked0 table of figures;\lsdpriority99 \lsdlocked0
envelope address;\lsdpriority99 \lsdlocked0 envelope return;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 footnote reference;\lsdpriority99 \lsdlocked0 annotation reference;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 line number;\lsdpriority99 \lsdlocked0 page number;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 endnote reference;\lsdpriority99 \lsdlocked0 endnote
text;\lsdpriority99 \lsdlocked0 table of authorities;\lsdpriority99 \lsdlocked0
macro;\lsdpriority99 \lsdlocked0 toa heading;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 List Bullet;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Number;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 List 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List 3;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 List 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Bullet 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Bullet 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Bullet 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Bullet 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Number 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Number 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Number 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Number 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Title;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Closing;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Signature;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Default Paragraph Font;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Body
Text;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Body Text Indent;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Continue;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Continue 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Continue 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List Continue 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0
List Continue 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Message Header;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Subtitle;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Salutation;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Date;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Body Text First Indent;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Body Text First Indent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Note Heading;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Body Text 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Body Text 3;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Body Text Indent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Body Text
Indent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Block Text;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Hyperlink;\lsdpriority99 \lsdlocked0 FollowedHyperlink;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Strong;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Emphasis;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Document
Map;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Plain Text;\lsdpriority99 \lsdlocked0 E-mail
Signature;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Normal (Web);\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML
Acronym;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML Address;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML
Cite;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML Code;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML
Definition;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML Keyboard;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML
Preformatted;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML Sample;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML
Typewriter;\lsdpriority99 \lsdlocked0 HTML Variable;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Normal Table;\lsdpriority99 \lsdlocked0 annotation subject;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 No List;\lsdpriority99 \lsdlocked0 1 / a / i;\lsdpriority99 \lsdlocked0
1 / 1.1 / 1.1.1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Article / Section;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Table Simple 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Simple 2;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Simple 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Classic
1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Classic 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Classic 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Classic 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Table Colorful 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Colorful 2;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Table Colorful 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Columns 1;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Columns 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Columns
3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Columns 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Columns 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Grid 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Grid 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Grid 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Grid 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Grid 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Grid 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Grid 7;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Grid 8;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table List 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
List 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table List 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
List 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table List 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
List 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table List 7;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
List 8;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table 3D effects 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Table 3D effects 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table 3D effects 3;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Table Contemporary;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Elegant;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Professional;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Subtle 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Subtle 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table
Web 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Web 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Web
3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Balloon Text;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Grid;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Table Theme;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Placeholder Text;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 No Spacing;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Shading;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Light List;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Grid;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium
Shading 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Medium List 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Medium Grid 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Dark List;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Shading;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Colorful List;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Grid;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Light Shading Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light List Accent 1;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Grid Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium
Shading 1 Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 2 Accent 1;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1 Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 List
Paragraph;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Quote;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Intense
Quote;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 2 Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Medium Grid 1 Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 2 Accent 1;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 3 Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Dark
List Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Shading Accent 1;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Colorful List Accent 1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Grid Accent
1;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Shading Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Light List Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Grid Accent 2;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium Shading 1 Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 2
Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1 Accent 2;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium List 2 Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 1 Accent
2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 2 Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Medium Grid 3 Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Dark List Accent 2;\lsdpriority99
\lsdlocked0 Colorful Shading Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful List
Accent 2;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Grid Accent 2;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Light Shading Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light List Accent 3;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Grid Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium
Shading 1 Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 2 Accent 3;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1 Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium
List 2 Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 1 Accent 3;\lsdpriority99 \
lsdlocked0
Medium Grid 2 Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 3 Accent 3;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Dark List Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful
Shading Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful List Accent 3;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Colorful Grid Accent 3;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Shading Accent
4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light List Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light
Grid Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 1 Accent 4;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium Shading 2 Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1
Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 2 Accent 4;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium Grid 1 Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 2 Accent
4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 3 Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Dark
List Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Shading Accent 4;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Colorful List Accent 4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Grid Accent
4;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Shading Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Light List Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Grid Accent 5;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium Shading 1 Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 2
Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1 Accent 5;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium List 2 Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 1 Accent
5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 2 Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0
Medium Grid 3 Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Dark List Accent 5;\lsdpriority99
\lsdlocked0 Colorful Shading Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful List
Accent 5;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful Grid Accent 5;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Light Shading Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Light List Accent 6;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Light Grid Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium
Shading 1 Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Shading 2 Accent 6;\
lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium List 1 Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium
List 2 Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 1 Accent 6;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Medium Grid 2 Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Medium Grid 3 Accent
6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Dark List Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful
Shading Accent 6;\lsdpriority99 \lsdlocked0 Colorful List Accent 6;\lsdpriority99 \
lsdlocked0 Colorful Grid Accent 6;}}{\*\generator WPS Office}{\info {\author gecko}
{\operator Adam Beko}{\creatim \yr2023 \mo4 \dy11 \hr13 \min50 }{\revtim \yr2023 \
mo4 \dy11 \hr13 \min50 }{\version1 }{\nofpages1 }}\paperw12240 \paperh15840 \
margl1800 \margr1800 \margt1440 \margb1440 \gutter0 \ftnbj \aenddoc \dghshow1 \
dgvshow1 \jcompress1 \viewkind1 \viewscale100 \splytwnine \htmautsp \lyttblrtgr \
lnbrkrule \asianbrkrule \allowfieldendsel \snaptogridincell \pgbrdrhead1 \
pgbrdrfoot1 {\*\fchars !),.:;?]\'7d{\uc1 \u168 ?}{\uc1 \u183 ?}{\uc1 \u711 ?}{\
uc1 \u713 ?}{\uc1 \u8213 ?}{\uc1 \u8214 ?}{\uc1 \u8217 ?}{\uc1 \u8221 ?}{\uc1 \
u8230 ?}{\uc1 \u8758 ?}{\uc1 \u12289 ?}{\uc1 \u12290 ?}{\uc1 \u12291 ?}{\uc1 \
u12293 ?}{\uc1 \u12297 ?}{\uc1 \u12299 ?}{\uc1 \u12301 ?}{\uc1 \u12303 ?}{\uc1 \
u12305 ?}{\uc1 \u12309 ?}{\uc1 \u12311 ?}{\uc1 \u65281 ?}{\uc1 \u65282 ?}{\uc1 \
u65287 ?}{\uc1 \u65289 ?}{\uc1 \u65292 ?}{\uc1 \u65294 ?}{\uc1 \u65306 ?}{\uc1 \
u65307 ?}{\uc1 \u65311 ?}{\uc1 \u65341 ?}{\uc1 \u65344 ?}{\uc1 \u65372 ?}{\uc1 \
u65373 ?}{\uc1 \u65374 ?}{\uc1 \u65504 ?}}{\*\lchars ([\'7b{\uc1 \u183 ?}{\uc1 \
u8216 ?}{\uc1 \u8220 ?}{\uc1 \u12296 ?}{\uc1 \u12298 ?}{\uc1 \u12300 ?}{\uc1 \
u12302 ?}{\uc1 \u12304 ?}{\uc1 \u12308 ?}{\uc1 \u12310 ?}{\uc1 \u65288 ?}{\uc1 \
u65294 ?}{\uc1 \u65339 ?}{\uc1 \u65371 ?}{\uc1 \u65505 ?}{\uc1 \u65509 ?}}\fet2 {\
*\ftnsep \pard \plain {\insrsid \chftnsep \par }}{\*\ftnsepc \pard \plain {\insrsid
\chftnsepc \par }}{\*\aftnsep \pard \plain {\insrsid \chftnsep \par }}{\*\
aftnsepc \pard \plain {\insrsid \chftnsepc \par }}\sectd \sbkpage \pgwsxn12240 \
pghsxn15840 \marglsxn1800 \margrsxn1800 \margtsxn1440 \margbsxn1440 \guttersxn0 \
headery720 \footery720 \pgbrdropt32 \sectdefaultcl \endnhere \pard \plain \ql \
li0 \ri0 \lisb0 \lisa0 \widctlpar \aspalpha \aspnum \adjustright \lin0 \rin0 \itap0
\fs21 \kerning2 \rtlch \ltrch \dbch \af2 \hich \af0 \loch \af0 {\rtlch \fcs1 \af2 \
afs24 \ltrch \fcs0 \fs24 \kerning2 \rtlch \ltrch \dbch \af2 \hich \af2 \loch \f2 1
Ion Creang\uc1 \u259 ? Povestea lui Harap-Alb Amu cic\uc1 \u259 ? era odat\uc1 \
u259 ? \uc1 \u238 ?ntr-o \uc1 \u355 ?ar\uc1 \u259 ? un crai, care avea trei
feciori. \uc1 \u350 ?i craiul acela mai avea un frate mai mare, care era \uc1 \u238
?mp\uc1 \u259 ?rat \uc1 \u238 ?ntr-o alt\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?ar\uc1 \u259 ?,
mai dep\uc1 \u259 ?rtat\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul,
fratele craiului, se numea Verde-\uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat; \uc1 \u351 ?i \
uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mul\uc1 \
u355 ?i ani trecur\uc1 \u259 ? la mijloc de c\uc1 \u226 ?nd ace\uc1 \u351 ?ti fra\
uc1 \u355 ?i nu mai avur\uc1 \u259 ? prilej a se \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?lni am\
uc1 \u226 ?ndoi. Iar\uc1 \u259 ? verii, adic\uc1 \u259 ? feciorii craiului \uc1 \
u351 ?i fetele \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului, nu se v\uc1 \u259 ?zuse niciodat\
uc1 \u259 ? de c\uc1 \u226 ?nd erau ei. \uc1 \u350 ?i a\uc1 \u351 ?a veni \uc1 \
u238 ?mprejurarea de nici \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Verde nu cuno\uc1 \u351 ?
tea nepo\uc1 \u355 ?ii s\uc1 \u259 ?i, nici craiul nepoatele sale: pentru c\uc1 \
u259 ? \uc1 \u355 ?ara \uc1 \u238 ?n care \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?ea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a p\uc1 \u259 ?m\uc1 \
u226 ?ntului, \uc1 \u351 ?i cr\uc1 \u259 ?ia istuilalt la o alt\uc1 \u259 ?
margine. \uc1 \u350 ?i apoi, pe vremile acelea, mai toate \uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?
rile erau b\uc1 \u226 ?ntuite de r\uc1 \u259 ?zboaie grozave, drumurile pe ape \uc1
\u351 ?i pe uscat erau pu\uc1 \u355 ?in cunoscute \uc1 \u351 ?i foarte \uc1 \u238 ?
ncurcate \uc1 \u351 ?i de aceea nu se putea c\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?tori a\uc1 \
u351 ?a de u\uc1 \u351 ?or \uc1 \u351 ?i f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? primejdii ca \
uc1 \u238 ?n ziua de ast\uc1 \u259 ?zi. \uc1 \u350 ?i cine apuca a se duce pe
atunci \uc1 \u238 ?ntr-o parte a lumii adeseori dus r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nea
p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la moarte. Dar ia s\uc1 \u259 ? nu ne dep\uc1 \u259 ?rt\
uc1 \u259 ?m cu vorba \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ncep a dep\uc1 \
u259 ?na firul pove\uc1 \u351 ?tii. Amu cic\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratul acela, aproape de b\uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?ne\uc1 \u355 ?e, c\uc1 \u259 ?z\
uc1 \u226 ?nd la z\uc1 \u259 ?care, a scris c\uc1 \u259 ?tre fr\uc1 \u259 ?\uc1 \
u355 ?ine-s\uc1 \u259 ?u craiului, s\uc1 \u259 ?-i trimit\uc1 \u259 ? grabnic pe
cel mai vrednic dintre nepo\uc1 \u355 ?i, ca s\uc1 \u259 ?-l lase \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?rat \uc1 \u238 ?n locul s\uc1 \u259 ?u dup\uc1 \u259 ? moartea sa.
Craiul, primind cartea, \uc1 \u238 ?ndat\uc1 \u259 ? chem\uc1 \u259 ? tustrei
feciorii \uc1 \u238 ?naintea sa \uc1 \u351 ?i le zise: \uc1 \u8212 ? Iaca ce-mi
scrie frate-meu \uc1 \u351 ?i mo\uc1 \u351 ?ul vostru. Care dintre voi se simte
destoinic a \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i peste o \uc1 \u355
?ar\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a de mare \uc1 \u351 ?i bogat\uc1 \u259 ?, ca aceea,
are voie din partea mea s\uc1 \u259 ? se duc\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?mplineasc\uc1 \u259 ? voin\uc1 \u355 ?a cea mai de pe urm\uc1 \u259 ? a mo\
uc1 \u351 ?ului vostru. Atunci feciorul cel mai mare ia \uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?
zneal\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i zice : \uc1 \u8212 ? Tat\uc1 \u259 ?, eu cred c\uc1
\u259 ? mie mi se cuvine aceast\uc1 \u259 ? cinste, pentru c\uc1 \u259 ? sunt cel
mai mare dintre fra\uc1 \u355 ?i; de aceea te rog s\uc1 \u259 ?-mi dai bani de
cheltuial\uc1 \u259 ?, straie de primeneal\uc1 \u259 ?, arme \uc1 \u351 ?i cal de
c\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?rie, ca s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i pornesc, f\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ? z\uc1 \u259 ?bav\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Bine, dragul tatei,
dac\uc1 \u259 ? te bizuie\uc1 \u351 ?ti c\uc1 \u259 ?-i putea r\uc1 \u259 ?zbate p\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? acolo \uc1 \u351 ?i crezi c\uc1 \u259 ? e\uc1 \u351 ?ti \
uc1 \u238 ?n stare a c\uc1 \u226 ?rmui \uc1 \u351 ?i pe al\uc1 \u355 ?ii, alege-\
uc1 \u355 ?i un cal din herghelie, care-i vrea tu, ia-\uc1 \u355 ?i bani c\uc1 \
u226 ?t \uc1 \u355 ?i\'02or trebui, haine care \uc1 \u355 ?i-or pl\uc1 \u259 ?cea,
arme care-i crede c\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i vin la socoteal\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i mergi cu bine, f\uc1 \u259 ?tul meu. Atunci feciorul craiului \uc1 \u238 ?\
uc1 \u351 ?i ia cele trebuitoare, s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?na t\
uc1 \u259 ?t\uc1 \u226 ?ne-s\uc1 \u259 ?u, primind carte de la d\uc1 \u226 ?nsul c\
uc1 \u259 ?tre \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, zice r\uc1 \u259 ?mas bun fra\uc1 \
u355 ?ilor s\uc1 \u259 ?i \uc1 \u351 ?i apoi \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i porne\uc1 \u351 ?te cu bucurie spre \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?ie. Craiul \uc1 \u238 ?ns\uc1 \u259 ?, vr\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \
u259 ?-l ispiteasc\uc1 \u259 ?, tace molcum \uc1 \u351 ?i, pe \uc1 \u238 ?nserate,
se \uc1 \u238 ?mbrac\uc1 \u259 ? pe ascuns \uc1 \u238 ?ntr-o piele de urs, apoi \
uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? pe cal, iese \uc1 \u238 ?naintea fecioru-s\uc1 \
u259 ?u pe alt\uc1 \u259 ? cale \uc1 \u351 ?i se bag\uc1 \u259 ? sub un pod. \uc1 \
u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u259 ? treac\uc1 \u259 ? fiu-s\uc1 \u259 ?u pe
acolo, numai iaca la cap\uc1 \u259 ?tul podului \uc1 \u238 ?l \uc1 \u351 ?i \uc1 \
u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpin\uc1 \u259 ? un urs morn\uc1 \u259 ?ind. Atunci calul
fiului de crai \uc1 \u238 ?ncepe a s\uc1 \u259 ?ri \uc1 \u238 ?n dou\uc1 \u259 ? 2
picioare, for\uc1 \u259 ?ind, \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?t pe ce s\uc1 \u259 ?
izbeasc\uc1 \u259 ? pe st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-s\uc1
\u259 ?u. \uc1 \u350 ?i fiul craiului, nemaiput\uc1 \u226 ?nd struni calul \uc1 \
u351 ?i ne\uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?znind a mai merge \uc1 \u238 ?nainte, se \
uc1 \u238 ?ntoarn\uc1 \u259 ? ru\uc1 \u351 ?inat \uc1 \u238 ?napoi la tatu-s\uc1 \
u259 ?u. P\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? ajung\uc1 \u259 ? el, craiul pe
de alt\uc1 \u259 ? parte \uc1 \u351 ?i ajunsese acas\uc1 \u259 ?, d\uc1 \u259 ?duse
drumul calului, \uc1 \u238 ?ndosise pielea cea de urs \uc1 \u351 ?i a\uc1 \u351 ?
tepta acum s\uc1 \u259 ? vin\uc1 \u259 ? fecioru-s\uc1 \u259 ?u. \uc1 \u350 ?i
numai iaca \uc1 \u238 ?l \uc1 \u351 ?i vede venind repede, dar nu a\uc1 \u351 ?a
dup\uc1 \u259 ? cum se dusese. \uc1 \u8212 ? Da' ce-ai uitat, dragul tatei, de te-
ai \uc1 \u238 ?ntors \uc1 \u238 ?napoi? zise craiul cu mirare. Aista nu-i semn bun,
dup\uc1 \u259 ? c\uc1 \u226 ?t \uc1 \u351 ?tiu eu. \uc1 \u8212 ? De uitat, n-am
uitat nimica, tat\uc1 \u259 ?, dar ia, prin dreptul unui pod, mi-a ie\uc1 \u351 ?it
\uc1 \u238 ?nainte un urs grozav, care m-a v\uc1 \u226 ?r\uc1 \u226 ?t \uc1 \u238 ?
n to\uc1 \u355 ?i sp\uc1 \u259 ?rie\uc1 \u355 ?ii. \uc1 \u350 ?i cu mare ce sc\
uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nd din labele lui, am g\uc1 \u259 ?sit cu cale s\uc1 \
u259 ? m\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ntorc la d-ta acas\uc1 \u259 ? dec\uc1 \u226 ?t s\
uc1 \u259 ? fiu prada fiarelor s\uc1 \u259 ?lbatice. \uc1 \u350 ?i de\'02acum \
uc1 \u238 ?nainte, duc\uc1 \u259 ?-se, din partea mea, cine \uc1 \u351 ?tie, c\
uc1 \u259 ? mie unuia nu-mi trebuie nici \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?ie, nici nimica; doar n-am a tr\uc1 \u259 ?i c\uc1 \u226 ?t lumea, ca s\
uc1 \u259 ? mo\uc1 \u351 ?tenesc p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul. \uc1 \u8212 ?
Despre aceasta bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru c\uc1 \u259 ? nici tu
nu e\uc1 \u351 ?ti de \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat, nici \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ia pentru tine; \uc1 \u351 ?i dec\uc1 \u226 ?t s\uc1
\u259 ? \uc1 \u238 ?ncurci numai a\uc1 \u351 ?a lumea, mai bine s\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?ezi departe, cum zici, c\uc1 \u259 ?ci, mila Domnului: "Lac de-ar fi,
broa\uc1 \u351 ?te sunt destule". Numai a\uc1 \u351 ? vrea s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351
?tiu, cum r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne cu mo\uc1 \u351 ?u-t\uc1 \u259 ?u. A\uc1 \
u351 ?a-i c\uc1 \u259 ? ne-am \uc1 \u238 ?ncurcat \uc1 \u238 ?n sl\uc1 \u259 ?b\uc1
\u259 ?ciune? \uc1 \u8212 ? Tat\uc1 \u259 ?, zise atunci feciorul cel mijlociu, s\
uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? duc eu, dac\uc1 \u259 ? vrei. \uc1 \u8212 ? Ai toat\uc1 \
u259 ? voia de la mine, f\uc1 \u259 ?tul meu, dar mare lucru s\uc1 \u259 ? fie de
nu \uc1 \u355 ?i s-or t\uc1 \u259 ?ia \uc1 \u351 ?i \uc1 \u355 ?ie c\uc1 \u259 ?r\
uc1 \u259 ?rile. Mai \uc1 \u351 ?tii p\uc1 \u259 ?catul, poate s\uc1 \u259 ?-\uc1 \
u355 ?i ias\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nainte vreun iepure, ceva... \uc1 \u351 ?i pop\
uc1 \u226 ?c! m-oi trezi cu tine acas\uc1 \u259 ?, ca \uc1 \u351 ?i cu frate-t\
uc1 \u259 ?u, \uc1 \u351 ?-apoi atunci ru\uc1 \u351 ?inea ta n-a fi proast\uc1 \
u259 ?. Dar d\uc1 \u259 ?, cearc\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i tu, s\uc1 \u259 ? vezi
cum \uc1 \u355 ?i-a sluji norocul. Vorba ceea: "Fiecare pentru sine, croitor de p\
uc1 \u226 ?ine". De-i izbuti, bine-de-bine, iar\uc1 \u259 ? de nu, au mai p\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?it \uc1 \u351 ?i al\uc1 \u355 ?i voinici ca tine... Atunci
feciorul cel mijlociu, preg\uc1 \u259 ?tindu-\uc1 \u351 ?i cele trebuitoare \uc1 \
u351 ?i primind \uc1 \u351 ?i el carte din m\uc1 \u226 ?na tat\uc1 \u259 ?-s\uc1 \
u259 ?u c\uc1 \u259 ?tre \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i
ia ziua bun\uc1 \u259 ? de la fra\uc1 \u355 ?i, \uc1 \u351 ?i a doua zi porne\uc1 \
u351 ?te \uc1 \u351 ?i el. \uc1 \u350 ?i merge, \uc1 \u351 ?i merge, p\uc1 \u226 ?
n\uc1 \u259 ? se \uc1 \u238 ?nnopteaz\uc1 \u259 ? bine. \uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?
nd prin dreptul podului, numai iaca \uc1 \u351 ?i ursul: mor! mor! mor! Calul
fiului de crai \uc1 \u238 ?ncepe atunci a for\uc1 \u259 ?i, a s\uc1 \u259 ?ri \
uc1 \u238 ?n dou\uc1 \u259 ? picioare \uc1 \u351 ?i a da \uc1 \u238 ?napoi. \uc1 \
u350 ?i fiul craiului, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \u259 ? nu-i lucru de \
uc1 \u351 ?ag\uc1 \u259 ?, se las\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i el de \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie \uc1 \u351 ?i, cu ru\uc1 \u351 ?inea lui, se
\uc1 \u238 ?ntoarce \uc1 \u238 ?napoi la tat\uc1 \u259 ?-s\uc1 \u259 ?u acas\uc1 \
u259 ?. Craiul, cum \uc1 \u238 ?l vede, zice: \uc1 \u8212 ? Ei, dragul tatei, a\uc1
\u351 ?a-i c\uc1 \u259 ? s-a \uc1 \u238 ?mplinit vorba ceea: "Ap\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ?-m\uc1 \u259 ? de g\uc1 \u259 ?ini, c\uc1 \u259 ? de c\uc1 \u226 ?ini nu m\
uc1 \u259 ? tem". \uc1 \u8212 ? Ce fel de vorb\uc1 \u259 ?-i asta, tat\uc1 \
u259 ??! zise fiu-s\uc1 \u259 ?u ru\uc1 \u351 ?inat; la d-ta ur\uc1 \u351 ?ii se
cheam\uc1 \u259 ? g\uc1 \u259 ?ini? Ba, ia acum cred eu fr\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?
ine-meu, c\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a urs o\uc1 \u351 ?tirea \uc1 \u238 ?ntreag\uc1
\u259 ? este \uc1 \u238 ?n stare s\uc1 \u259 ? o zdrumice... \uc1 \u206 ?nc\uc1 \
u259 ? m\uc1 \u259 ? mir cum am sc\uc1 \u259 ?pat cu via\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?;
lehamite \uc1 \u351 ?i de \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie \
uc1 \u351 ?i de tot, c\uc1 \u259 ? doar, slav\uc1 \u259 ? Domnului, am ce m\uc1 \
u226 ?nca la casa d-tale. \uc1 \u8212 ? Ce m\uc1 \u226 ?nca v\uc1 \u259 ?d eu bine
c\uc1 \u259 ? ai, despre asta nu e vorb\uc1 \u259 ?, f\uc1 \u259 ?tul meu, zise
craiul posomor\uc1 \u226 ?t, dar ia spune\uc1 \u355 ?i-mi: ru\uc1 \u351 ?inea unde
o pune\uc1 \u355 ?i? Din trei feciori c\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?i are tata, nici
unul s\uc1 \u259 ? nu fie bun de nimica?! Apoi, drept s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ?
spun, c\uc1 \u259 ? atunci degeaba mai strica\uc1 \u355 ?i m\uc1 \u226 ?ncarea,
dragii mei... S\uc1 \u259 ? umbla\uc1 \u355 ?i numai a\uc1 \u351 ?a, frunza fr\
uc1 \u259 ?sinelului, toat\uc1 \u259 ? via\uc1 \u355 ?a voastr\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? l\uc1 \u259 ?uda\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u259 ?
sunte\uc1 \u355 ?i feciori de crai, asta nu miroase a nas de om... Cum v\uc1 \
u259 ?d eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea voastr\uc1 \u259 ?; la
sf\uc1 \u226 ?ntul A\uc1 \u351 ?teapt\uc1 \u259 ? s-a \uc1 \u238 ?mplini dorin\
uc1 \u355 ?a lui. Halal de nepo\uc1 \u355 ?i ce are! Vorba ceea: La pl\uc1 \u259 ?
cinte, \uc1 \u238 ?nainte 3 \uc1 \u350 ?i la r\uc1 \u259 ?zboi, \uc1 \u238 ?napoi.
Fiul craiului cel mai mic, f\uc1 \u259 ?c\uc1 \u226 ?ndu-se atunci ro\uc1 \u351 ?
cum \uc1 \u238 ?i gotca, iese afar\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n gr\uc1 \u259 ?din\
uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncepe a pl\uc1 \u226 ?nge \uc1 \u238 ?n inima
sa, lovit fiind \uc1 \u238 ?n ad\uc1 \u226 ?ncul sufletului de ap\uc1 \u259 ?s\
uc1 \u259 ?toarele cuvinte ale p\uc1 \u259 ?rintelui s\uc1 \u259 ?u. \uc1 \u350 ?i
cum sta el pe g\uc1 \u226 ?nduri \uc1 \u351 ?i nu se dumerea ce s\uc1 \u259 ? fac\
uc1 \u259 ? pentru a sc\uc1 \u259 ?pa de ru\uc1 \u351 ?ine, numai iaca se treze\uc1
\u351 ?te dinaintea lui cu o bab\uc1 \u259 ? g\uc1 \u226 ?rbovit\uc1 \u259 ? de b\
uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?ne\uc1 \u355 ?e, care umbla dup\uc1 \u259 ? milostenie. \
uc1 \u8212 ? Da' ce stai a\uc1 \u351 ?a pe g\uc1 \u226 ?nduri, luminate cr\uc1 \
u259 ?i\uc1 \u351 ?or? zise baba; alung\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?hnirea din inima
ta, c\uc1 \u259 ?ci norocul \uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i r\uc1 \u226 ?de din toate p\
uc1 \u259 ?r\uc1 \u355 ?ile \uc1 \u351 ?i nu ai de ce fi sup\uc1 \u259 ?rat. Ia,
mai bine miluie\uc1 \u351 ?te baba cu ceva. \uc1 \u8212 ? Ia las\uc1 \u259 ?-m\
uc1 \u259 ?-ncolo, m\uc1 \u259 ?tu\uc1 \u351 ?\uc1 \u259 ?, nu m\uc1 \u259 ? sup\
uc1 \u259 ?ra, zise fiul craiului; acum am altele la capul meu. \uc1 \u8212 ?
Fecior de crai, vedea-te-a\uc1 \u351 ? \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat! Spune babei
ce te chinuie\uc1 \u351 ?te; c\uc1 \u259 ?, de unde \uc1 \u351 ?tii, poate s\uc1 \
u259 ?-\uc1 \u355 ?i ajute \uc1 \u351 ?i ea ceva. \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u259 ?tu\uc1
\u351 ?\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?tii ce? Una-i una \uc1 \u351 ?i dou\uc1 \u259 ?-s
mai multe; las\uc1 \u259 ?-m\uc1 \u259 ?-n pace, c\uc1 \u259 ? nu-mi v\uc1 \u259 ?d
lumea \uc1 \u238 ?naintea ochilor de necaz. \uc1 \u8212 ? Luminate cr\uc1 \u259 ?i\
uc1 \u351 ?or, s\uc1 \u259 ? nu b\uc1 \u259 ?nuie\uc1 \u351 ?ti, dar nu te iu\uc1 \
u355 ?i a\uc1 \u351 ?a de tare, c\uc1 \u259 ? nu \uc1 \u351 ?tii de unde-\uc1 \u355
?i poate veni ajutor. \uc1 \u8212 ? Ce vorbe\uc1 \u351 ?ti \uc1 \u238 ?n dodii, m\
uc1 \u259 ?tu\uc1 \u351 ?\uc1 \u259 ?? Tocmai de la una ca d-ta \uc1 \u355 ?i-ai g\
uc1 \u259 ?sit s\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?tept eu ajutor? \uc1 \u8212 ? Poate \
uc1 \u355 ?i-i de\uc1 \u351 ?an\uc1 \u355 ? de una ca aceasta? zise baba. Hei,
luminate cr\uc1 \u259 ?i\uc1 \u351 ?or! Cel-de-sus vars\uc1 \u259 ? darul s\uc1 \
u259 ?u peste cei neputincio\uc1 \u351 ?i; se vede c\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a
place sfin\uc1 \u355 ?iei-sale. Nu c\uc1 \u259 ?uta c\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ?
vezi g\uc1 \u226 ?rbov\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i strem\uc1 \u355 ?uroas\uc1 \
u259 ?, dar, prin puterea ce-mi este dat\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?tiu dinainte ceea
ce au de g\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u259 ? izvodeasc\uc1 \u259 ? puternicii p\uc1 \u259
?m\uc1 \u226 ?ntului \uc1 \u351 ?i adeseori r\uc1 \u226 ?d cu hohot de nepriceperea
\uc1 \u351 ?i sl\uc1 \u259 ?biciunea lor. A\uc1 \u351 ?a-i c\uc1 \u259 ? nu-\uc1 \
u355 ?i vine a crede, dar s\uc1 \u259 ? te fereasc\uc1 \u259 ? Dumnezeu de ispit\
uc1 \u259 ?! C\uc1 \u259 ?ci multe au mai v\uc1 \u259 ?zut ochii mei de-at\uc1 \
u226 ?ta amar de veacuri c\uc1 \u226 ?te port pe umerii ace\uc1 \u351 ?tia. Of! cr\
uc1 \u259 ?i\uc1 \u351 ?orule! crede-m\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?
aibi tu puterea mea, ai v\uc1 \u226 ?ntura \uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?rile \uc1 \
u351 ?i m\uc1 \u259 ?rile, p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul l-ai da de-a dura, lumea
aceasta ai purta-o, uite a\uc1 \u351 ?a, pe degete,
\uc1 \u351 ?i toate ar fi dup\uc1 \u259 ? g\uc1 \u226 ?ndul t\uc1 \u259 ?u. Dar
uite ce vorbe\uc1 \u351 ?te g\uc1 \u226 ?rbova \uc1 \u351 ?i neputincioasa! Iart\
uc1 \u259 ?-m\uc1 \u259 ?, Doamne, c\uc1 \u259 ? nu \uc1 \u351 ?tiu ce mi-a ie\
uc1 \u351 ?it din gur\uc1 \u259 ?! Luminate cr\uc1 \u259 ?i\uc1 \u351 ?or, miluie\
uc1 \u351 ?te baba cu ceva! Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci
un ban \uc1 \u351 ?i zice: \uc1 \u8212 ? \uc1 \u354 ?ine, m\uc1 \u259 ?tu\uc1 \u351
?\uc1 \u259 ?, de la mine pu\uc1 \u355 ?in \uc1 \u351 ?i de la Dumnezeu mult. \
uc1 \u8212 ? De unde dai, milostivul Dumnezeu s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i dea, zise
baba, \uc1 \u351 ?i mult s\uc1 \u259 ? te \uc1 \u238 ?nzileasc\uc1 \u259 ?,
luminate cr\uc1 \u259 ?i\uc1 \u351 ?or, c\uc1 \u259 ? mare norocire te a\uc1 \
u351 ?teapt\uc1 \u259 ?. Pu\uc1 \u355 ?in mai este, \uc1 \u351 ?i ai s\uc1 \u259 ?
ajungi \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat, care n-a mai stat altul pe fa\uc1 \u355 ?a p\
uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului a\uc1 \u351 ?a de iubit, de sl\uc1 \u259 ?vit \uc1 \
u351 ?i de puternic. Acum, luminate cr\uc1 \u259 ?i\uc1 \u351 ?or, ca s\uc1 \u259 ?
vezi c\uc1 \u226 ?t poate s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i ajute milostenia, stai lini\
uc1 \u351 ?tit, uit\uc1 \u259 ?-te drept \uc1 \u238 ?n ochii mei \uc1 \u351 ?i
ascult\uc1 \u259 ? cu luare-aminte ce \uc1 \u355 ?i-oi spune: du-te la tat\uc1 \
u259 ?-t\uc1 \u259 ?u \uc1 \u351 ?i cere s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i dea calul,
armele \uc1 \u351 ?i hainele cu care a fost el mire, \uc1 \u351 ?i atunci ai s\
uc1 \u259 ? te po\uc1 \u355 ?i duce unde n-au putut merge fra\uc1 \u355 ?ii t\uc1 \
u259 ?i; pentru c\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?ie a fost scris de sus s\uc1 \u259 ?-\uc1
\u355 ?i fie dat\uc1 \u259 ? aceast\uc1 \u259 ? cinste. Tatu-t\uc1 \u259 ?u s-a \
uc1 \u238 ?mpotrivi \uc1 \u351 ?i n\'02a vrea s\uc1 \u259 ? te lase, dar tu st\
uc1 \u259 ?ruie\uc1 \u351 ?te pe l\uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? d\uc1 \u226 ?nsul cu
rug\uc1 \u259 ?minte, c\uc1 \u259 ? ai s\uc1 \u259 ?-l \uc1 \u238 ?ndupleci.
Hainele despre care \uc1 \u355 ?i-am vorbit sunt vechi \uc1 \u351 ?i ponosite, \uc1
\u351 ?i armele ruginite, iar\uc1 \u259 ? calul ai s\uc1 \u259 ?-l po\uc1 \u355 ?i
alege pun\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?n mijlocul hergheliei o tav\uc1 \u224 ? plin\
uc1 \u259 ? cu j\uc1 \u259 ?ratic, \uc1 \u351 ?i care dintre cai a veni la j\uc1 \
u259 ?ratic s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?nce, acela are s\uc1 \u259 ? te
duc\uc1 \u259 ? la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie \uc1 \u351
?i are s\uc1 \u259 ? te scape din multe primejdii. \uc1 \u354 ?ine minte ce-\uc1 \
u355 ?i spun eu, c\uc1 \u259 ? poate s\uc1 \u259 ? ne mai \uc1 \u238 ?nt\uc1 \
u226 ?lnim la vrun cap\uc1 \u259 ?t de lume: c\uc1 \u259 ?ci deal cu deal se
ajunge, dar \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? om cu om! 4 \uc1 \u350 ?i pe c\uc1 \u226 ?nd
vorbea baba aceste, o vede \uc1 \u238 ?nv\uc1 \u259 ?luit\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?
ntr-un hobot alb, ridic\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \u238 ?n v\uc1 \u259 ?zduh, apoi \
uc1 \u238 ?n\uc1 \u259 ?l\uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?ndu-se tot mai sus, \uc1 \u351 ?i
dup\uc1 \u259 ? aceea n-o mai z\uc1 \u259 ?ri defel. Atunci o \uc1 \u238 ?nfiorare
cuprinde pe fiul craiului, r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u226 ?nd uimit de
spaim\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i mirare, dar pe urm\uc1 \u259 ?, venindu-i inima la
loc \uc1 \u351 ?i plin de \uc1 \u238 ?ncredere \uc1 \u238 ?n sine c\uc1 \u259 ? va
izbuti la ceea ce g\uc1 \u226 ?ndea, se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1
\u351 ?az\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?naintea tat\uc1 \u259 ?-s\uc1 \u259 ?u, zic\uc1 \
u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? D\uc1 \u259 ?-mi voie ca s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? duc \
uc1 \u351 ?i eu pe urma fra\uc1 \u355 ?ilor mei, nu de alta, dar ca s\uc1 \u259 ?-
mi \uc1 \u238 ?ncerc norocul. \uc1 \u350 ?i ori oi putea izbuti, ori nu, dar \uc1 \
u238 ?\uc1 \u355 ?i f\uc1 \u259 ?g\uc1 \u259 ?duiesc dinainte c\uc1 \u259 ?, odat\
uc1 \u259 ? pornit din casa d-tale, \uc1 \u238 ?napoi nu m-oi mai \uc1 \u238 ?
ntoarce, s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tiu bine c\uc1 \u259 ? m-oi \uc1 \u238 ?nt\uc1 \
u226 ?lni \uc1 \u351 ?i cu moartea \uc1 \u238 ?n cale. \uc1 \u8212 ? Lucru neg\
uc1 \u226 ?ndit, dragul tatei, s\uc1 \u259 ? aud a\uc1 \u351 ?a vorbe tocmai din
gura ta, zise craiul. Fra\uc1 \u355 ?ii t\uc1 \u259 ?i au dovedit c\uc1 \u259 ? nu
au inim\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ntr-\uc1 \u238 ?n\uc1 \u351 ?ii, \uc1 \u351 ?i din
partea lor mi-am luat toat\uc1 \u259 ? n\uc1 \u259 ?dejdea. Doar tu s\uc1 \u259 ?
fii mai viteaz, dar parc\uc1 \u259 ? tot nu-mi vine a crede. \uc1 \u206 ?ns\uc1 \
u259 ?, dac\uc1 \u259 ? vrei \uc1 \u351 ?i vrei numaidec\uc1 \u226 ?t s\uc1 \u259 ?
te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumva s\uc1 \u259 ? te \uc1 \u238 ?nt\uc1 \
u226 ?lne\uc1 \u351 ?ti cu sc\uc1 \u226 ?rba \uc1 \u238 ?n drum \uc1 \u351 ?i s\uc1
\u259 ? dai \uc1 \u351 ?i tu cinstea pe ru\uc1 \u351 ?ine, c-apoi atunci curat \uc1
\u238 ?\uc1 \u355 ?i spun c\uc1 \u259 ? nu mai ai ce c\uc1 \u259 ?uta la casa
mea. \uc1 \u8212 ? Apoi d\uc1 \u259 ?, tat\uc1 \u259 ?, omul e dator s\uc1 \u259 ?
se \uc1 \u238 ?ncerce. Am s\uc1 \u259 ? pornesc \uc1 \u351 ?i eu \uc1 \u238 ?ntr-un
noroc \uc1 \u351 ?i cum a da Dumnezeu! Numai, te rog, d\uc1 \u259 ?-mi calul,
armele \uc1 \u351 ?i hainele cu care ai fost d-ta mire, ca s\uc1 \u259 ? m\uc1 \
u259 ? pot duce. Craiul, auzind aceasta, parc\uc1 \u259 ? nu i-a prea venit la
socoteal\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i, \uc1 \u238 ?ncre\uc1 \u355 ?ind din spr\uc1 \
u226 ?ncene, a zis: \uc1 \u8212 ? Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai
adus aminte de c\uc1 \u226 ?ntecul cela: Voinic t\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?r, cal b\
uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?n, Greu se-ng\uc1 \u259 ?duie la drum! D-apoi calul meu de
pe atunci cine mai \uc1 \u351 ?tie unde i-or fi putrezind ciolanele! C\uc1 \u259 ?
doar nu era s\uc1 \u259 ? tr\uc1 \u259 ?iasc\uc1 \u259 ? un veac de om! Cine \uc1 \
u355 ?i-a v\uc1 \u226 ?r\uc1 \u226 ?t \uc1 \u238 ?n cap \uc1 \u351 ?i una ca
aceasta, acela \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?-i unul... Ori vorba ceea: Pesemne umbli
dup\uc1 \u259 ? cai mor\uc1 \u355 ?i s\uc1 \u259 ? le iei potcoavele. \uc1 \u8212 ?
Tat\uc1 \u259 ?, at\uc1 \u226 ?ta cer \uc1 \u351 ?i eu de la d-ta. Acum, ori c-a fi
tr\uc1 \u259 ?ind calul, ori c\uc1 \u259 ? n-a fi tr\uc1 \u259 ?ind, aceasta m\
uc1 \u259 ? prive\uc1 \u351 ?te pe mine; numai vreau s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tiu
dac\uc1 \u259 ? mi-l dai ori ba. \uc1 \u8212 ? Din partea mea, dat s\uc1 \u259 ?-\
uc1 \u355 ?i fie, dragul tatei, dar mi-i de-a mirarea de unde ai s\uc1 \u259 ?-l
iei, dac\uc1 \u259 ? n-are fiin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? pe lume. \uc1 \u8212 ?
Despre aceasta nu m\uc1 \u259 ? pl\uc1 \u226 ?ng eu, tat\uc1 \u259 ?, bine c\uc1 \
u259 ? mi l-ai dat; de unde-a fi, de unde n-a fi, dac\uc1 \u259 ? l-oi g\uc1 \
u259 ?si, al meu s\uc1 \u259 ? fie. \uc1 \u350 ?i atunci, odat\uc1 \u259 ? se
suie \uc1 \u238 ?n pod \uc1 \u351 ?i coboar\uc1 \u259 ? de-acolo un c\uc1 \u259 ?p\
uc1 \u259 ?stru, un fr\uc1 \u226 ?u, un bici \uc1 \u351 ?i o \uc1 \u351 ?a, toate
colb\uc1 \u259 ?ite, sfarogite \uc1 \u351 ?i vechi ca p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?
ntul. Apoi mai scoate dintr-un gherghiriu ni\uc1 \u351 ?te straie foarte vechi, un
arc, ni\uc1 \u351 ?te s\uc1 \u259 ?ge\uc1 \u355 ?i, un palo\uc1 \u351 ? \uc1 \
u351 ?i un buzdugan, toate pline de rugin\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i se apuc\uc1 \
u259 ? de le grije\uc1 \u351 ?te bine \uc1 \u351 ?i le pune deoparte. Pe urm\uc1 \
u259 ? umple o tava cu j\uc1 \u259 ?ratic, se duce cu d\uc1 \u226 ?nsa la herghelie
\uc1 \u351 ?i o pune jos \uc1 \u238 ?ntre cai. \uc1 \u350 ?i atunci, numai iaca ce
iese din mijlocul hergheliei o r\uc1 \u259 ?pciug\uc1 \u259 ? de cal, greb\uc1 \
u259 ?nos, dupuros \uc1 \u351 ?i slab, de-i num\uc1 \u259 ?rai coastele; \uc1 \u351
?i venind de-a dreptul la tava, apuc\uc1 \u259 ? o gur\uc1 \u259 ? de j\uc1 \u259 ?
ratic. Fiul craiului \uc1 \u238 ?i \uc1 \u351 ?i trage atunci cu fr\uc1 \u226 ?ul \
uc1 \u238 ?n cap, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Ghijoag\uc1 \u259 ? ur\uc1 \u226
?cioas\uc1 \u259 ? ce e\uc1 \u351 ?ti! din to\uc1 \u355 ?i caii, tocmai tu te-ai g\
uc1 \u259 ?sit s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?nci j\uc1 \u259 ?ratic? De
te-a \uc1 \u238 ?mpinge p\uc1 \u259 ?catul s\uc1 \u259 ? mai vii o dat\uc1 \u259 ?,
vai de steaua ta are s\uc1 \u259 ? fie! Apoi \uc1 \u238 ?ncepe a purta caii \uc1 \
u238 ?ncolo \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncoace, \uc1 \u351 ?i numai iaca sl\uc1 \u259
?b\uc1 \u259 ?tura cea de cal iar se repede \uc1 \u351 ?i apuc\uc1 \u259 ? o gur\
uc1 \u259 ? de j\uc1 \u259 ?ratic. Fiul craiului \uc1 \u238 ?i mai trage \uc1 \u351
?i atunci un fr\uc1 \u226 ?u \uc1 \u238 ?n cap, c\uc1 \u226 ?t ce poate, \uc1 \u351
?i apoi iar \uc1 \u238 ?ncepe a purta caii de colo p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? colo,
s\uc1 \u259 ? vad\uc1 \u259 ?, nu cumva a veni alt 5 cal s\uc1 \u259 ? m\uc1 \
u259 ?n\uc1 \u226 ?nce j\uc1 \u259 ?ratic. \uc1 \u350 ?i numai iaca, \uc1 \u351 ?i
a treia oar\uc1 \u259 ?, tot gloaba cea de cal vine \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncepe
a m\uc1 \u226 ?nca la j\uc1 \u259 ?ratic, de n-a mai r\uc1 \u259 ?mas. Atunci fiul
craiului, m\uc1 \u226 ?nios, \uc1 \u238 ?i mai trage un fr\uc1 \u226 ?u, iar c\
uc1 \u226 ?t ce poate, apoi \uc1 \u238 ?l prinde \uc1 \u238 ?n c\uc1 \u259 ?p\uc1 \
u259 ?stru \uc1 \u351 ?i, pun\uc1 \u226 ?ndu-i fr\uc1 \u226 ?ul \uc1 \u238 ?n cap,
zice \uc1 \u238 ?n g\uc1 \u226 ?ndul s\uc1 \u259 ?u: "S\uc1 \u259 ?-l iau, ori s\
uc1 \u259 ?-i dau drumul? M\uc1 \u259 ? tem c\uc1 \u259 ? m-oi face de r\uc1 \
u226 ?s. Dec\uc1 \u226 ?t cu a\uc1 \u351 ?a cal, mai bine pedestru". \uc1 \u350 ?i
cum sta el \uc1 \u238 ?n cumpene, s\uc1 \u259 ?-l ia, s\uc1 \u259 ? nu-l ia, calul
se \uc1 \u351 ?i scutur\uc1 \u259 ? de trei ori, \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ndat\uc1
\u259 ? r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne cu p\uc1 \u259 ?rul lins-prelins \uc1 \u351 ?i
t\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?r ca un tretin, de nu era alt m\uc1 \u226 ?nzoc mai
frumos \uc1 \u238
?n toat\uc1 \u259 ? herghelia. \uc1 \u350 ?i apoi, uit\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \
u355 ?int\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n ochii fiului de crai, zice: \uc1 \u8212 ? Sui
pe mine, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, \uc1 \u351 ?i \uc1 \u355 ?ine-te bine! Fiul
craiului, pun\uc1 \u226 ?ndu-i zabala \uc1 \u238 ?n gur\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?
ncalec\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i atunci calul odat\uc1 \u259 ? zboar\uc1 \u259 ?
cu d\uc1 \u226 ?nsul p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la nouri \uc1 \u351 ?i apoi se las\
uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n jos ca o s\uc1 \u259 ?geat\uc1 \u259 ?. Dup\uc1 \u259 ?
aceea mai zboar\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? o dat\uc1 \u259 ? p\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259 ? la lun\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i iar se las\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?n jos mai iute dec\uc1 \u226 ?t fulgerul. \uc1 \u350 ?i unde nu mai zboar\uc1
\u259 ? \uc1 \u351 ?i a treia oar\uc1 \u259 ? p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la soare \
uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226 ?nd se las\uc1 \u259 ? jos, \uc1 \u238 ?ntreab\uc1 \
u259 ?: \uc1 \u8212 ? Ei, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, cum \uc1 \u355 ?i se pare?
G\uc1 \u226 ?ndit-ai vrodat\uc1 \u259 ? c\uc1 \u259 ? ai s\uc1 \u259 ? ajungi:
soarele cu picioarele, luna cu m\uc1 \u226 ?na \uc1 \u351 ?i prin nouri s\uc1 \u259
? cau\uc1 \u355 ?i cununa? \uc1 \u8212 ? Cum s\uc1 \u259 ? mi se par\uc1 \u259 ?,
dragul meu tovar\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?? Ia, m-ai b\uc1 \u259 ?gat \uc1 \u238 ?n
toate grozile mor\uc1 \u355 ?ii, c\uc1 \u259 ?ci, cuprins de ame\uc1 \u355 ?eal\uc1
\u259 ?, nu mai \uc1 \u351 ?tiam unde m\uc1 \u259 ? g\uc1 \u259 ?sesc \uc1 \u351 ?i
c\uc1 \u226 ?t pe ce erai s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? pr\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?
de\uc1 \u351 ?ti. \uc1 \u8212 ? Ia, a\uc1 \u351 ?a am ame\uc1 \u355 ?it \uc1 \
u351 ?i eu, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, c\uc1 \u226 ?nd mi-ai dat cu fr\uc1 \
u226 ?ul \uc1 \u238 ?n cap, s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? pr\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?
de\uc1 \u351 ?ti, \uc1 \u351 ?i cu asta am vrut s\uc1 \u259 ?-mi r\uc1 \u259 ?storc
cele trei lovituri. Vorba ceea: una pentru alta. Acum cred c\uc1 \u259 ? m\uc1 \
u259 ? cuno\uc1 \u351 ?ti \uc1 \u351 ?i de ur\uc1 \u226 ?t \uc1 \u351 ?i de frumos,
\uc1 \u351 ?i de b\uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?n \uc1 \u351 ?i de t\uc1 \u226 ?n\uc1 \
u259 ?r, \uc1 \u351 ?i de slab \uc1 \u351 ?i de puternic; de-aceea m\uc1 \u259 ?
fac iar cum m-ai v\uc1 \u259 ?zut \uc1 \u238 ?n herghelie, \uc1 \u351 ?i de-acum \
uc1 \u238 ?nainte sunt gata s\uc1 \u259 ? te \uc1 \u238 ?ntov\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ?\uc1 \u351 ?esc oriunde mi-i porunci, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne. Numai s\
uc1 \u259 ?-mi spui dinainte cum s\uc1 \u259 ? te duc: ca v\uc1 \u226 ?ntul ori ca
g\uc1 \u226 ?ndul? \uc1 \u8212 ? De mi-i duce ca g\uc1 \u226 ?ndul, tu mi-i pr\
uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?di, iar de mi-i duce ca v\uc1 \u226 ?ntul, tu mi-i folosi,
c\uc1 \u259 ?lu\uc1 \u355 ?ul meu, zise fiul craiului. \uc1 \u8212 ? Bine, st\uc1 \
u259 ?p\uc1 \u226 ?ne. Acum sui pe mine f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? grij\uc1 \u259 ?
\uc1 \u351 ?i hai s\uc1 \u259 ? te duc unde vrei. Fiul craiului, \uc1 \u238 ?nc\uc1
\u259 ?lec\uc1 \u226 ?nd, \uc1 \u238 ?l neteze\uc1 \u351 ?te pe coam\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i zice: \uc1 \u8212 ? Hai, c\uc1 \u259 ?lu\uc1 \u355 ?ul meu! Atunci
calul zboar\uc1 \u259 ? lin ca v\uc1 \u226 ?ntul, \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?nd v\
uc1 \u226 ?ntul a aburit, iaca \uc1 \u351 ?i ei la crai \uc1 \u238 ?n ograd\uc1 \
u259 ? au sosit. \uc1 \u8212 ? Bun sosit la noi, voinice! zise craiul, cam cu jum\
uc1 \u259 ?tate de gur\uc1 \u259 ?. Dar aista cal \uc1 \u355 ?i l-ai ales?... \
uc1 \u8212 ? Apoi d\uc1 \u259 ?, tat\uc1 \u259 ?, cum a dat t\uc1 \u226 ?rgul \
uc1 \u351 ?i norocul; am de trecut prin multe locuri \uc1 \u351 ?i nu vreau s\uc1 \
u259 ? m\uc1 \u259 ? ia oamenii la ochi. M-oi duce \uc1 \u351 ?i eu c\uc1 \u226 ?t
c\uc1 \u259 ?lare, c\uc1 \u226 ?t pe jos, cum oi putea. \uc1 \u350 ?i zic\uc1 \u226
?nd aceste, pune tarni\uc1 \u355 ?a pe cal, anin\uc1 \u259 ? armele la obl\uc1 \
u226 ?nc, \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i ia merinde \uc1 \u351 ?i bani de ajuns,
schimburi \uc1 \u238 ?n desagi \uc1 \u351 ?i o plosc\uc1 \u259 ? plin\uc1 \u259 ?
cu ap\uc1 \u259 ?. Apoi s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?na tat\uc1 \
u259 ?-s\uc1 \u259 ?u, primind carte de la d\uc1 \u226 ?nsul c\uc1 \u259 ?tre \
uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, zice r\uc1 \u259 ?mas bun fra\uc1 \u355 ?ilor s\uc1
\u259 ?i \uc1 \u351 ?i a treia zi c\uc1 \u259 ?tre sear\uc1 \u259 ? porne\uc1 \u351
?te \uc1 \u351 ?i el, merg\uc1 \u226 ?nd din pasul calului. \uc1 \u350 ?i merge el,
\uc1 \u351 ?i merge, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? se \uc1 \u238 ?nnopteaz\uc1 \u259 ?
bine. \uc1 \u350 ?i, prin dreptul podului, numai iaca \uc1 \u238 ?i iese \uc1 \u351
?i lui ursul \uc1 \u238 ?nainte, morn\uc1 \u259 ?ind \uc1 \u238 ?nfrico\uc1 \u351 ?
at. Calul atunci d\uc1 \u259 ? n\uc1 \u259 ?val\uc1 \u259 ? asupra ursului, \uc1 \
u351 ?i fiul craiului, ridic\uc1 \u226 ?nd buzduganul s\uc1 \u259 ? dea, numai iaca
ce aude glas de om zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Dragul tatei, nu da, c\uc1 \
u259 ? eu sunt. Atunci fiul craiului descalec\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i tat\uc1 \
u259 ?-s\uc1 \u259 ?u, cuprinz\uc1 \u226 ?ndu-l \uc1 \u238 ?n bra\uc1 \u355 ?e, \
uc1 \u238 ?l s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i-i zice: \uc1 \u8212 ? F\uc1
\u259 ?tul meu, bun tovar\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ? \uc1 \u355 ?i-ai ales; de te-a \
uc1 \u238 ?nv\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?at cineva, bine \uc1 \u355 ?i-a priit, iar\uc1
\u259 ? de-ai f\uc1 \u259 ?cut-o din capul t\uc1 \u259 ?u, bun cap ai avut. Mergi
de-acum tot \uc1 \u238 ?nainte, c\uc1 \u259 ? tu e\uc1 \u351 ?ti vrednic de \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat. Numai \uc1 \u355 ?ine minte sfatul ce-\uc1 \u355 ?i dau: \
uc1 \u238 ?n c\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?toria ta ai s\uc1 \u259 ? ai trebuin\uc1 \
u355 ?\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i de r\uc1 \u259 ?i, \uc1 \u351 ?i 6 de buni, dar s\
uc1 \u259 ? te fere\uc1 \u351 ?ti de omul ro\uc1 \u351 ?, iar\uc1 \u259 ? mai ales
de cel sp\uc1 \u226 ?n, c\uc1 \u226 ?t \uc1 \u238 ?i putea; s\uc1 \u259 ? n-ai
de\'02a face cu d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii, c\uc1 \u259 ?ci sunt foarte \uc1 \
u351 ?ugube\uc1 \u355 ?i. \uc1 \u350 ?i, la toat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nt\uc1 \
u226 ?mplarea, calul, tovar\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?ul t\uc1 \u259 ?u, te-a mai sf\
uc1 \u259 ?tui \uc1 \u351 ?i el ce ai s\uc1 \u259 ? faci, c\uc1 \u259 ? de multe
primejdii m-a sc\uc1 \u259 ?pat \uc1 \u351 ?i pe mine \uc1 \u238 ?n tinere\uc1 \
u355 ?ile mele! Na-\uc1 \u355 ?i acum \uc1 \u351 ?i pielea asta de urs, c\uc1 \u259
? \uc1 \u355 ?i-a prinde bine vreodat\uc1 \u259 ?. Apoi, dezmierd\uc1 \u226 ?nd
calul, \uc1 \u238 ?i mai s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u259 ? de c\uc1 \u226 ?teva ori pe
am\uc1 \u226 ?ndoi \uc1 \u351 ?i le zice: \uc1 \u8212 ? Merge\uc1 \u355 ?i \uc1 \
u238 ?n pace, dragii mei. De-acum \uc1 \u238 ?nainte, Dumnezeu \uc1 \u351 ?tie c\
uc1 \u226 ?nd ne-om mai vedea!... Fiul craiului atunci \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259
?, \uc1 \u351 ?i calul, scutur\uc1 \u226 ?ndu-se, mai arat\uc1 \u259 ?-se o dat\uc1
\u259 ? t\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?r, cum \uc1 \u238 ?i pl\uc1 \u259 ?cea craiului,
apoi face o s\uc1 \u259 ?ritur\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?napoi \uc1 \u351 ?i una \uc1
\u238 ?nainte \uc1 \u351 ?i se cam mai duc la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259
?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ? ne \uc1 \u355 ?ie, c\uc1 \u259 ? cuv\uc1 \
u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?nainte mult mai este. \uc1 \u350 ?i merg ei o
zi, merg dou\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i merg patruzeci \uc1 \u351 ?i nou\uc1 \
u259 ?, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce de la o vreme le intr\uc1 \u259 ? calea \
uc1 \u238 ?n codru \uc1 \u351 ?i atunci numai iaca ce le iese \uc1 \u238 ?nainte un
om sp\uc1 \u226 ?n \uc1 \u351 ?i zice cu \uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?zneal\uc1 \u259
? fiului de crai: \uc1 \u8212 ? Bun \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?lni\uc1 \u351 ?ul,
voinice! Nu ai trebuin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de slug\uc1 \u259 ? la drum? Prin
locurile iestea e cam greu de c\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?torit singur; nu cumva s\
uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i ias\uc1 \u259 ? vro dihanie ceva \uc1 \u238 ?nainte \
uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i scurteze c\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?rile.
Eu cunosc bine pe-aici, \uc1 \u351 ?i poate mai \uc1 \u238 ?ncolo s\uc1 \u259 ? ai
nevoie de unul ca mine. \uc1 \u8212 ? Poate s\uc1 \u259 ? am, poate s\uc1 \u259 ?
n-am, zise fiul craiului, uit\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \u355 ?int\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?n ochii Sp\uc1 \u226 ?nului, dar acum deodat\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? las \
uc1 \u238 ?n voia \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpl\uc1 \u259 ?rii, \uc1 \u351 ?i apoi,
d\uc1 \u226 ?nd pinteni calului, porne\uc1 \u351 ?te. Mai merge el \uc1 \u238 ?
nainte prin codru c\uc1 \u226 ?t merge, \uc1 \u351 ?i, la o str\uc1 \u226 ?mtoare,
numai iaca ce Sp\uc1 \u226 ?nul iar \uc1 \u238 ?i iese \uc1 \u238 ?nainte, pref\uc1
\u259 ?cut \uc1 \u238 ?n alte straie, \uc1 \u351 ?i zice cu glas sub\uc1 \u355 ?
iratic \uc1 \u351 ?i necunoscut: \uc1 \u8212 ? Bun\uc1 \u259 ? calea, drume\uc1 \
u355 ?ule! \uc1 \u8212 ? Bun\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i fie inima, cum
\uc1 \u355 ?i-i c\uc1 \u259 ?ut\uc1 \u259 ?tura, zise fiul craiului. \uc1 \u8212 ?
C\uc1 \u226 ?t despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui, zise Sp\uc1 \u226 ?nul
oft\uc1 \u226 ?nd... Numai ce folos? Omul bun n-are noroc; asta-i \uc1 \u351 ?tiut\
uc1 \u259 ?; rogu-te, s\uc1 \u259 ? nu-\uc1 \u355 ?i fie cu sup\uc1 \u259 ?rare,
drume\uc1 \u355 ?ule, dar fiindc\uc1 \u259 ? a venit vorba de-a\uc1 \u351 ?a, \
uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i spun, ca la un frate, c\uc1 \u259 ? din cruda copil\uc1 \
u259 ?rie slujesc prin str\uc1 \u259 ?ini, \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncaltea nu mi-
ar fi ciud\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u226 ?nd n-a\uc1 \u351 ? vra s\uc1 \u259 ? m\uc1 \
u259 ? dau la treab\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci cu munca m-am trezit. Dar a\uc1 \
u351 ?a, muncesc, muncesc, \uc1 \u351 ?i nu s-alege nimica de mine; pentru c\uc1 \
u259 ? tot de st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ni calici mi-am avut parte. \uc1 \u350
?i vorba ceea: La calic sluje\uc1 \u351 ?ti, calic r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?i. C\
uc1 \u226 ?nd a\uc1 \u351 ? da odat\uc1 \u259 ? peste un st\uc1 \u259 ?p\uc1 \
u226 ?n cum g\uc1 \u226 ?ndesc eu, n-a\uc1 \u351 ? \uc1 \u351 ?ti ce s\uc1 \u259 ?
fac s\uc1 \u259 ? nu-l smintesc. Nu cumva ai trebuin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de
slug\uc1 \u259 ?, voinice? Cum te v\uc1 \u259 ?d, sameni a avea seu la r\uc1 \
u259 ?runchi. De ce te scumpe\uc1 \u351 ?ti pentru nimica toat\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i nu-\uc1 \u355 ?i iei o slug\uc1 \u259 ? vrednic\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259
?-\uc1 \u355 ?i fie m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? de ajutor la drum? Locurile aiestea
sunt \uc1 \u351 ?ugube\uc1 \u355 ?e; de unde \uc1 \u351 ?tii cum vine \uc1 \u238 ?
nt\uc1 \u226 ?mplarea, \uc1 \u351 ?i, Doamne fere\uc1 \u351 ?te, s\uc1 \u259 ? nu-\
uc1 \u355 ?i cad\uc1 \u259 ? greu singur. \uc1 \u8212 ? Acum deodat\uc1 \u259 ? \
uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? tot nu, zise fiul craiului cu m\uc1 \u226 ?na pe
buzdugan; m-oi mai sluji \uc1 \u351 ?i eu singur, cum oi putea, \uc1 \u351 ?i d\uc1
\u226 ?nd iar pinteni calului, porne\uc1 \u351 ?te mai repede. \uc1 \u350 ?i merg\
uc1 \u226 ?nd el tot \uc1 \u238 ?nainte prin codri \uc1 \u238 ?ntuneco\uc1 \u351 ?
i, de la un loc se \uc1 \u238 ?nchide calea \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncep a i se \
uc1 \u238 ?ncurca c\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?rile, \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u226 ?t nu se
mai pricepe fiul craiului acum \uc1 \u238 ?ncotro s\uc1 \u259 ? apuce \uc1 \u351 ?i
pe unde s\uc1 \u259 ? mearg\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Ptiu, drace! iaca \uc1 \u238
?n ce \uc1 \u238 ?ncurc\uc1 \u259 ?tur\uc1 \u259 ? am intrat! Asta-i mai r\uc1 \
u259 ?u dec\uc1 \u226 ?t poftim la mas\uc1 \u259 ?, zise el. Nici tu sat, nici tu
t\uc1 \u226 ?rg, nici tu nimica. De ce mergi \uc1 \u238 ?nainte, numai peste
pustiet\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i dai; parc\uc1 \u259 ? a pierit s\uc1 \u259 ?m\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u355 ?a omeneasc\uc1 \u259 ? de pe fa\uc1 \u355 ?a p\uc1 \u259 ?
m\uc1 \u226 ?ntului. \uc1 \u206 ?mi pare r\uc1 \u259 ?u c\uc1 \u259 ? n-am luat m\
uc1 \u259 ?car sp\uc1 \u226 ?nul cel de-al doilea cu mine. Dac\uc1 \u259 ? s-a
aruncat \uc1 \u238 ?n partea m\uc1 \u226 ?ne\'02sa, ce-i vinovat el? Tata a\uc1 \
u351 ?a a zis, \uc1 \u238 ?ns\uc1 \u259 ? la mare nevoie ce-i de f\uc1 \u259 ?cut?
vorba ceea: R\uc1 \u259 ?u-i cu r\uc1 \u259 ?u, dar e mai r\uc1 \u259 ?u f\uc1 \
u259 ?r' de r\uc1 \u259 ?u. \uc1 \u350 ?i tot horh\uc1 \u259 ?ind el c\uc1 \u226 ?
nd pe o c\uc1 \u259 ?rare, c\uc1 \u226 ?nd pe un drum 7 p\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?
sit, numai iaca ce iar \uc1 \u238 ?i iese Sp\uc1 \u226 ?nul \uc1 \u238 ?nainte, \
uc1 \u238 ?mbr\uc1 \u259 ?cat altfel \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u259 ?lare pe un cal
frumos, \uc1 \u351 ?i, pref\uc1 \u259 ?c\uc1 \u226 ?ndu-\uc1 \u351 ?i glasul, \
uc1 \u238 ?ncepe a c\uc1 \u259 ?ina pe fiul craiului, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \
u8212 ? S\uc1 \u259 ?rmane omule, r\uc1 \u259 ?u drum ai apucat! Se vede c\uc1 \
u259 ? e\uc1 \u351 ?ti str\uc1 \u259 ?in \uc1 \u351 ?i nu cuno\uc1 \u351 ?ti
locurile pe aici. Ai avut mare noroc de mine, de n-ai apucat a cobor\uc1 \u238 ?
priporul ista, c\uc1 \u259 ? erai pr\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?dit. Ia, colo
devale, \uc1 \u238 ?n \uc1 \u238 ?nfund\uc1 \u259 ?tura ceea, un taur grozav la
mul\uc1 \u355 ?i bezmetici le-a curmat zilele. \uc1 \u350 ?i eu, mai deun\uc1 \u259
?zi, c\uc1 \u226 ?t m\uc1 \u259 ? vezi de voinic, de-abia am sc\uc1 \u259 ?pat de
d\uc1 \u226 ?nsul, ca prin urechile acului. \uc1 \u206 ?ntoarce-te \uc1 \u238 ?
napoi, ori, dac\uc1 \u259 ? ai de dus \uc1 \u238 ?nainte, ia-\uc1 \u355 ?i un
ajutor pe cineva. Chiar \uc1 \u351 ?i eu m-a\uc1 \u351 ? tocmi la d-ta, dac\uc1 \
u259 ? \uc1 \u355 ?i-a fi cu pl\uc1 \u259 ?cere. \uc1 \u8212 ? A\uc1 \u351 ?a ar
trebui s\uc1 \u259 ? urmez, om bun, zise fiul craiului, dar \uc1 \u355 ?i-oi spune
drept: tata mi-a dat \uc1 \u238 ?n grij\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u226 ?nd am pornit de-
acas\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? feresc de omul ro\uc1 \u351 ?,
iar\uc1 \u259 ? mai ales de cel sp\uc1 \u226 ?n, c\uc1 \u226 ?t oi putea; s\uc1 \
u259 ? n-am de a face cu d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii nici \uc1 \u238 ?n clin, nici
\uc1 \u238 ?n m\uc1 \u238 ?nec\uc1 \u259 ?; \uc1 \u351 ?i dac\uc1 \u259 ? n-ai fi
sp\uc1 \u226 ?n, bucuros te-a\uc1 \u351 ? tocmi. \uc1 \u8212 ? Hei, hei! c\uc1 \
u259 ?l\uc1 \u259 ?torule. Dac\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?i-i vorba de-a\uc1 \u351 ?a,
ai s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i rupi ciochinele umbl\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u351 ?i tot
n-ai s\uc1 \u259 ? g\uc1 \u259 ?se\uc1 \u351 ?ti slug\uc1 \u259 ? cum cau\uc1 \u355
?i d-ta, c\uc1 \u259 ? pe-aici sunt numai oameni sp\uc1 \u226 ?ni. \uc1 \u350 ?-
apoi, c\uc1 \u226 ?nd este la adic\uc1 \u259 ?lea, te-a\uc1 \u351 ? \uc1 \u238 ?
ntreba: ca' ce fel de z\uc1 \u259 ?ticneal\uc1 \u259 ? ai putea s\uc1 \u259 ? \
uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpini din pricina asta? Pesemne n-ai auzit vorba ceea: c\
uc1 \u259 ? de p\uc1 \u259 ?r \uc1 \u351 ?i de coate-goale nu se pl\uc1 \u226 ?nge
nimene. \uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd nu sunt ochi negri, s\uc1 \u259 ?ru\uc1 \u355
?i \uc1 \u351 ?i alba\uc1 \u351 ?tri! A\uc1 \u351 ?a \uc1 \u351 ?i d-ta: mul\uc1 \
u355 ?ume\uc1 \u351 ?te lui Dumnezeu c\uc1 \u259 ? m-ai g\uc1 \u259 ?sit \uc1 \u351
?i tocme\uc1 \u351 ?te-m\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i dac\uc1 \u259 ?-i apuca odat\
uc1 \u259 ? a te deprinde cu mine, \uc1 \u351 ?tiu bine c\uc1 \u259 ? n\'02am s\uc1
\u259 ? pot sc\uc1 \u259 ?pa u\uc1 \u351 ?or de d-ta, c\uc1 \u259 ?ci a\uc1 \u351 ?
a sunt eu \uc1 \u238 ?n felul meu, \uc1 \u351 ?tiu una \uc1 \u351 ?i bun\uc1 \
u259 ?: s\uc1 \u259 ?-mi slujesc st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nul cu dreptate. Hai,
nu mai sta la \uc1 \u238 ?ndoial\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? tem s\uc1
\u259 ? nu ne-apuce noaptea pe aici. \uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd ai avea \uc1 \
u238 ?ncaltea un cal bun, calea-valea, dar cu sm\uc1 \u226 ?r\uc1 \u355 ?ogul
ista \uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i duc vergile. \uc1 \u8212 ? Apoi d\uc1 \u259 ?, Sp\
uc1 \u226 ?nule, nu \uc1 \u351 ?tiu cum s\uc1 \u259 ? fac, zise fiul craiului. Din
copil\uc1 \u259 ?ria mea sunt deprins a asculta de tat\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i,
tocmindu-te pe tine, parc\uc1 \u259 ?-mi vine nu \uc1 \u351 ?tiu cum. Dar, fiindc\
uc1 \u259 ? mi-au mai ie\uc1 \u351 ?it p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? acum \uc1 \u238 ?
nainte \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? doi sp\uc1 \u226 ?ni, \uc1 \u351 ?i cu tine al
treilea, apoi mai-mi vine a crede c\uc1 \u259 ? asta-i \uc1 \u355 ?ara sp\uc1 \u226
?nilor \uc1 \u351 ?i n-am \uc1 \u238 ?ncotro; mort-copt, trebuie s\uc1 \u259 ? te
iau cu mine, dac\uc1 \u259 ? zici c\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tii bine locurile pe
aici. \uc1 \u350 ?i, din dou\uc1 \u259 ? vorbe, fiul craiului \uc1 \u238 ?l tocme\
uc1 \u351 ?te \uc1 \u351 ?i dup\uc1 \u259 ? aceea pornesc \uc1 \u238 ?mpreun\uc1 \
u259 ? s\uc1 \u259 ? ias\uc1 \u259 ? la drum, pe unde arat\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226
?nul. \uc1 \u350 ?i merg\uc1 \u226 ?nd ei o bucat\uc1 \u259 ? bun\uc1 \u259 ?, Sp\
uc1 \u226 ?nul se preface c\uc1 \u259 ?-i e sete \uc1 \u351 ?i cere plosca cu ap\
uc1 \u259 ? de la st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-s\uc1 \u259 ?u. Fiul craiului i-o
d\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i Sp\uc1 \u226 ?nul, cum o pune la gur\uc1 \u259 ?, pe
loc o \uc1 \u351 ?i ia, o\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?r\uc1 \u226 ?ndu-se, \uc1 \u351 ?i
vars\uc1 \u259 ? toat\uc1 \u259 ? apa dintr-\uc1 \u238 ?nsa. Fiul craiului zice
atunci sup\uc1 \u259 ?rat: \uc1 \u8212 ? Dar bine, Sp\uc1 \u226 ?nule, de ce te
apuci? Nu vezi c\uc1 \u259 ? pe aici e mare lips\uc1 \u259 ? de ap\uc1 \u259 ?? \
uc1 \u350 ?i pe ar\uc1 \u351 ?i\uc1 \u355 ?a asta o s\uc1 \u259 ? ne usc\uc1 \
u259 ?m de sete. \uc1 \u8212 ? S\uc1 \u259 ? avem iertare, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \
u226 ?ne! Apa era b\uc1 \u226 ?hlit\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i ne-am fi putut boln\
uc1 \u259 ?vi. C\uc1 \u226 ?t despre apa bun\uc1 \u259 ?, nu v\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?ngriji\uc1 \u355 ?i; acu\uc1 \u351 ? avem s\uc1 \u259 ? d\uc1 \u259 ?m peste
o f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? cu ap\uc1 \u259 ? dulce \uc1 \u351 ?i
rece ca ghea\uc1 \u355 ?a. Acolo vom poposi pu\uc1 \u355 ?in, oi cl\uc1 \u259 ?t\
uc1 \u259 ?ri plosca bine \uc1 \u351 ?-oi umple-o cu ap\uc1 \u259 ? proasp\uc1 \
u259 ?t\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? avem la drum, c\uc1 \u259 ?ci mai \uc1 \
u238 ?ncolo nu prea sunt f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?ni, \uc1 \u351 ?i, din partea
apei, mi se pare c\uc1 \u259 ? i-om duce dorul. \uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?rnind pe
o c\uc1 \u259 ?rare, mai merg ei oleac\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nainte, p\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259 ? ce ajung \uc1 \u238 ?ntr-o poian\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i
numai iaca ce dau de o f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? cu ghizdele de
stejar \uc1 \u351 ?i cu un capac deschis \uc1 \u238 ?n l\uc1 \u259 ?turi. F\uc1 \
u226 ?nt\uc1 \u226 ?na era ad\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i nu avea nici
roat\uc1 \u259 ?, nici cump\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?, ci numai o scar\uc1 \u259 ?
de cobor\uc1 \u226 ?t p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la ap\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ?
Ei, ei! Sp\uc1 \u226 ?nule, acum s\uc1 \u259 ? te v\uc1 \u259 ?d c\uc1 \u226 ?t e\
uc1 \u351 ?ti de vrednic, zise fiul craiului. Sp\uc1 \u226 ?nul atunci z\uc1 \
u226 ?mbe\uc1 \u351 ?te pu\uc1 \u355 ?in \uc1 \u351 ?i, cobor\uc1 \u226 ?ndu-se \
uc1 \u238 ?n f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?, umple \uc1 \u238 ?nt\uc1 \
u226 ?i plosca \uc1 \u351 ?i o pune la \uc1 \u351 ?old. Apoi, mai st\uc1 \u226 ?nd
acolo \uc1 \u238 ?n fund pe scar\uc1 \u259 ?, aproape de fa\uc1 \u355 ?a apei,
zice: 8 \uc1 \u8212 ? Ei, da' ce r\uc1 \u259 ?coare-i aici! "Chima r\uc1 \u259 ?
ului pe malul p\uc1 \u226 ?r\uc1 \u259 ?ului!" \uc1 \u206 ?mi vine s\uc1 \u259 ? nu
mai ies afar\uc1 \u259 ?. Dumnezeu s\uc1 \u259 ? u\uc1 \u351 ?ureze p\uc1 \u259 ?
catele celui cu f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?na, c\uc1 \u259 ? bun lucru a mai f\
uc1 \u259 ?cut. Pe ar\uc1 \u351 ?i\uc1 \u355 ?ele ieste, o r\uc1 \u259 ?coreal\
uc1 \u259 ? ca asta mult pl\uc1 \u259 ?te\uc1 \u351 ?te! Mai \uc1 \u351 ?ede
el acolo pu\uc1 \u355 ?in \uc1 \u351 ?i apoi iese afar\uc1 \u259 ?, zic\uc1 \
u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Doamne, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, nu \uc1 \u351 ?tii
c\uc1 \u226 ?t m\uc1 \u259 ? sim\uc1 \u355 ?esc de u\uc1 \u351 ?or; parc\uc1 \
u259 ? \uc1 \u238 ?mi vine s\uc1 \u259 ? zbor, nu alt\uc1 \u259 ?ceva! Ia v\uc1 \
u226 ?r\uc1 \u259 ?-te \uc1 \u351 ?i d-ta oleac\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? vezi cum
ai s\uc1 \u259 ? te r\uc1 \u259 ?core\uc1 \u351 ?ti; a\uc1 \u351 ?a are s\uc1 \u259
?-\uc1 \u355 ?i vin\uc1 \u259 ? de \uc1 \u238 ?ndem\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? dup\
uc1 \u259 ? asta, de are s\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?i se par\uc1 \u259 ? c\uc1 \u259
? e\uc1 \u351 ?ti u\uc1 \u351 ?or cum \uc1 \u238 ?i pana... Fiul craiului, boboc \
uc1 \u238 ?n felul s\uc1 \u259 ?u la trebi de aieste, se potrive\uc1 \u351 ?te Sp\
uc1 \u226 ?nului \uc1 \u351 ?i se bag\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n f\uc1 \u226 ?nt\uc1
\u226 ?n\uc1 \u259 ?, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?-i tr\uc1 \u259 ?
sneasc\uc1 \u259 ? prin minte ce i se poate \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpla. \uc1 \
u350 ?i cum sta \uc1 \u351 ?i el acolo de se r\uc1 \u259 ?corea, Sp\uc1 \u226 ?nul
face tranc! capacul pe gura f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?nii, apoi se suie deasupra
lui \uc1 \u351 ?i zice cu glas r\uc1 \u259 ?ut\uc1 \u259 ?cios: \uc1 \u8212 ?
Alelei! fecior de om viclean ce te g\uc1 \u259 ?se\uc1 \u351 ?ti; tocmai de ceea ce
te-ai p\uc1 \u259 ?zit n-ai sc\uc1 \u259 ?pat. Ei, c\uc1 \u259 ? bine mi te-am c\
uc1 \u259 ?ptu\uc1 \u351 ?it! Acum s\uc1 \u259 ?-mi spui tu cine e\uc1 \u351 ?ti,
de unde vii \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncotro te duci, c\uc1 \u259 ?, de nu, acolo \
uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era s\uc1 \u259 ?
fac\uc1 \u259 ?? \uc1 \u206 ?i spune cu de-am\uc1 \u259 ?nuntul, c\uc1 \u259 ?ci,
d\uc1 \u259 ?, care om nu \uc1 \u355 ?ine la via\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? \uc1 \u238
?nainte de toate? \uc1 \u8212 ? Bine, at\uc1 \u226 ?ta am vrut s\uc1 \u259 ? aflu
din gura ta, pui de viper\uc1 \u259 ? ce mi-ai fost, zice atunci Sp\uc1 \u226 ?nul:
numai cat\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? fie a\uc1 \u351 ?a, c\uc1 \u259 ?, de te-oi
prinde cu oca mic\uc1 \u259 ?, greu are s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i cad\uc1 \
u259 ?. Chiar acum a\uc1 \u351 ? putea s\uc1 \u259 ? te omor, \uc1 \u238 ?n voia
cea bun\uc1 \u259 ?, dar mi-i mil\uc1 \u259 ? de tinere\uc1 \u355 ?ile tale... Dac\
uc1 \u259 ? vrei s\uc1 \u259 ? mai vezi soarele cu ochii \uc1 \u351 ?i s\uc1 \
u259 ? mai calci pe iarb\uc1 \u259 ? verde, atunci jur\uc1 \u259 ?-mi-te pe ascu\
uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?ul palo\uc1 \u351 ?ului t\uc1 \u259 ?u c\uc1 \u259 ? mi-i
da ascultare \uc1 \u351 ?i supunere \uc1 \u238 ?ntru toate, chiar \uc1 \u351 ?i-n
foc de \uc1 \u355 ?i-a\uc1 \u351 ? zice s\uc1 \u259 ? te arunci. \uc1 \u350 ?i, de
azi \uc1 \u238 ?nainte, eu o s\uc1 \u259 ? fiu \uc1 \u238 ?n locul t\uc1 \u259 ?u
nepotul \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului, despre care mi-ai vorbit, iar\uc1 \
u259 ? tu \uc1 \u8212 ? sluga mea; \uc1 \u351 ?i at\uc1 \u226 ?ta vreme s\uc1 \u259
? ai a m\uc1 \u259 ? sluji, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?
i muri \uc1 \u351 ?i iar \uc1 \u238 ?i \uc1 \u238 ?nvia. \uc1 \u350 ?i oriunde vei
merge cu mine, nu care cumva s\uc1 \u259 ? ble\uc1 \u351 ?te\uc1 \u351 ?ti din gur\
uc1 \u259 ? c\uc1 \u259 ?tre cineva despre ceea ce a urmat \uc1 \u238 ?ntre noi, c\
uc1 \u259 ? te-am \uc1 \u351 ?ters de pe fa\uc1 \u355 ?a p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?
ntului. \uc1 \u206 ?\uc1 \u355 ?i place a\uc1 \u351 ?a s\uc1 \u259 ? mai tr\uc1 \
u259 ?ie\uc1 \u351 ?ti, bine-de-bine; iar\uc1 \u259 ? de nu, spune-mi verde \uc1 \
u238 ?n ochi, ca s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tiu ce leac trebuie s\uc1 \u259 ?-\uc1 \
u355 ?i fac... Fiul craiului, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?ndu-se prins \uc1 \u238 ?n
cle\uc1 \u351 ?te \uc1 \u351 ?i f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? nici o putere, \uc1 \
u238 ?i jur\uc1 \u259 ? credin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i supunere \
uc1 \u238 ?ntru toate, l\uc1 \u259 ?s\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \u238 ?n \uc1 \u351 ?
tirea lui Dumnezeu, cum a vrea el s\uc1 \u259 ? fac\uc1 \u259 ?. Atunci Sp\uc1 \
u226 ?nul pune m\uc1 \u226 ?na pe cartea, pe banii \uc1 \u351 ?i pe armele fiului
de crai \uc1 \u351 ?i le ia la sine; apoi \uc1 \u238 ?l scoate din f\uc1 \u226 ?nt\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i-i d\uc1 \u259 ? palo\uc1 \u351 ?ul s\uc1 \
u259 ?-l s\uc1 \u259 ?rute, ca semn de pecetluire a jur\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?
ntului, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? De-acum \uc1 \u238 ?nainte s\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?tii c\uc1 \u259 ? te cheam\uc1 \u259 ? Harap-Alb; aista \uc1 \u355 ?i-i
numele, \uc1 \u351 ?i altul nu. Dup\uc1 \u259 ? aceasta \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \
u259 ?, fiecare pe calul s\uc1 \u259 ?u, \uc1 \u351 ?i pornesc, Sp\uc1 \u226 ?nul \
uc1 \u238 ?nainte, ca st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?n, Harap-Alb \uc1 \u238 ?n urm\uc1
\u259 ?, ca slug\uc1 \u259 ?, merg\uc1 \u226 ?nd spre \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\
uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ? ne \uc1 \u355 ?ie, c\uc1 \u259 ?
cuv\uc1 \u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?nainte mult mai este. \uc1 \u350 ?i
merg ei, \uc1 \u351 ?i merg, cale lung\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? le-ajung\uc1 \u259
?, trec\uc1 \u226 ?nd peste nou\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ?ri, peste nou\uc1 \
u259 ? \uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?ri \uc1 \u351 ?i peste nou\uc1 \u259 ? ape mari, \
uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ntr-o t\uc1 \u226 ?rzie vreme ajung la \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie. \uc1 \u350 ?i cum ajung, Sp\uc1 \u226 ?nul
se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?az\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?
naintea \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului cu carte din partea craiului. \uc1 \
u350 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Verde, citind cartea, arde de bucurie c\uc1
\u259 ? i-a venit nepotul, \uc1 \u351 ?i pe dat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?l \uc1 \
u351 ?i face cunoscut cur\uc1 \u355 ?ii \uc1 \u351 ?i fetelor sale, care \uc1 \u238
?l primesc cu toat\uc1 \u259 ? cinstea cuvenit\uc1 \u259 ? unui fiu de crai \uc1 \
u351 ?i mo\uc1 \u351 ?tenitor al \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului. Atunci Sp\uc1 \
u226 ?nul, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \u259 ? i s-au prins minciunile de
bine, cheam\uc1 \u259 ? la sine pe Harap-Alb \uc1 \u351 ?i-i zice cu asprime: 9 \
uc1 \u8212 ? Tu s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?ezi la grajd nedezlipit \uc1 \u351 ?i s\
uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ngrije\uc1 \u351 ?ti de calul meu ca de ochii din cap, c\
uc1 \u259 ? de-oi veni pe-acolo \uc1 \u351 ?i n-oi g\uc1 \u259 ?si trebile f\uc1 \
u259 ?cute dup\uc1 \u259 ? plac, vai de pielea ta are s\uc1 \u259 ? fie. Dar p\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? atunci, na-\uc1 \u355 ?i o palm\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \
u259 ? \uc1 \u355 ?ii minte ce \uc1 \u355 ?i-am spus. Bagat-ai \uc1 \u238 ?n cap
vorbele mele? \uc1 \u8212 ? Da, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, zise Harap-Alb, l\
uc1 \u259 ?s\uc1 \u226 ?nd ochii \uc1 \u238 ?n jos. \uc1 \u350 ?i, ie\uc1 \u351 ?
ind, porne\uc1 \u351 ?te la grajd. Cu asta a voit Sp\uc1 \u226 ?nul s\uc1 \u259 ?-\
uc1 \u351 ?i arate arama \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? fac\uc1 \u259 ? pe HarapAlb ca
s\uc1 \u259 ?-i ia \uc1 \u351 ?i mai mult frica. Fetele \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpl\uc1 \u226 ?ndu-se de fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259
? c\uc1 \u226 ?nd a lovit Sp\uc1 \u226 ?nul pe Harap-Alb, li s-a f\uc1 \u259 ?cut
mil\uc1 \u259 ? de d\uc1 \u226 ?nsul \uc1 \u351 ?i au zis Sp\uc1 \u226 ?nului cu
bini\uc1 \u351 ?orul: \uc1 \u8212 ? Vere, nu faci bine ceea ce faci. Dac\uc1 \
u259 ? este c\uc1 \u259 ? a l\uc1 \u259 ?sat Dumnezeu s\uc1 \u259 ? fim mari peste
al\uc1 \u355 ?ii, ar trebui s\uc1 \u259 ? avem mil\uc1 \u259 ? de d\uc1 \u226 ?n\
uc1 \u351 ?ii, c\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i ei, s\uc1 \u259 ?rmanii, sunt oameni! \
uc1 \u8212 ? Hei, dragele mele vere, zice Sp\uc1 \u226 ?nul cu viclenia lui
obicinuit\uc1 \u259 ?; d-voastr\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? nu \uc1 \
u351 ?ti\uc1 \u355 ?i ce-i pe lume. Dac\uc1 \u259 ? dobitoacele n-ar fi fost \uc1 \
u238 ?nfr\uc1 \u226 ?nate, de demult ar fi sf\uc1 \u226 ?\uc1 \u351 ?iat pe om. \
uc1 \u350 ?i trebuie s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?ti\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i \uc1 \u238 ?ntre oameni cea mai mare parte sunt dobitoace, care trebuiesc \
uc1 \u355 ?inu\uc1 \u355 ?i din fr\uc1 \u226 ?u, dac\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?i-i
voia s\uc1 \u259 ? faci treab\uc1 \u259 ? cu d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii. Ei,
apoi... zi c\uc1 \u259 ? nu-i lumea de-apoi! S\uc1 \u259 ? te fereasc\uc1 \u259 ?
Dumnezeu c\uc1 \u226 ?nd prinde m\uc1 \u259 ?m\uc1 \u259 ?liga coaj\uc1 \u259 ?.
Vorba ceea: D\uc1 \u259 ?-mi, Doamne, ce n-am avut, S\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ?
mier ce m-a g\uc1 \u259 ?sit. Fetele atunci au luat alt\uc1 \u259 ? vorb\uc1 \
u259 ?, dar din inima lor nu s-a \uc1 \u351 ?ters purtarea necuviincioas\uc1 \
u259 ? a Sp\uc1 \u226 ?nului, cu toate \uc1 \u238 ?ndrept\uc1 \u259 ?rile \uc1 \
u351 ?i \uc1 \u238 ?nrudirea lui, pentru c\uc1 \u259 ? bun\uc1 \u259 ?tatea nu are
de-a face cu r\uc1 \u259 ?utatea. Vorba ceea: Vi\uc1 \u355 ?a-de-vie, tot \uc1 \
u238 ?n vie, Iar\uc1 \u259 ? vi\uc1 \u355 ?a-de-boz, tot r\uc1 \u259 ?goz. \uc1 \
u350 ?i din ceasul acela au \uc1 \u238 ?nceput a vorbi ele \uc1 \u238 ?nde ele, c\
uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226 ?nul defel nu sam\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n
partea lor, nici la chip, nici la bun\uc1 \u259 ?tate; \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u259 ?
Harap-Alb, sluga lui, are o \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?are
mult mai pl\uc1 \u259 ?cut\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i seam\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?
a fi mult mai omenos. Pesemne inima le spunea c\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226 ?nul nu le
este v\uc1 \u259 ?r, \uc1 \u351 ?i de aceea nu-l puteau mistui. A\uc1 \u351 ?a \uc1
\u238 ?l ur\uc1 \u226 ?se ele de tare acum, c\uc1 \u259 ?, dac\uc1 \u259 ? ar fi
fost \uc1 \u238 ?n banii lor, s-ar fi lep\uc1 \u259 ?dat de Sp\uc1 \u226 ?n ca de
Ucig\uc1 \u259 ?-l-crucea. Dar nu aveau ce se face de \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratul, ca s\uc1 \u259 ? nu-i aduc\uc1
\u259 ? sup\uc1 \u259 ?rare. Amu, \uc1 \u238 ?ntr-una din zile, cum \uc1 \u351 ?
edea Sp\uc1 \u226 ?nul la osp\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ? \uc1 \u238 ?mpreun\uc1 \
u259 ? cu mo\uc1 \u351 ?u-s\uc1 \u259 ?u, cu verele sale \uc1 \u351 ?i cu al\uc1 \
u355 ?ii, c\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?i se \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mplase, li s-au
adus mai la urm\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n mas\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i ni\uc1 \
u351 ?te s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i foarte minunate. Atunci \uc1 \u238
?mp\uc1 \u259 ?ratul zice Sp\uc1 \u226 ?nului : \uc1 \u8212 ? Nepoate, mai m\uc1 \
u226 ?ncat-ai s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i de aceste de c\uc1 \u226 ?nd
e\uc1 \u351 ?ti? \uc1 \u8212 ? Ba nu, mo\uc1 \u351 ?ule, zice Sp\uc1 \u226 ?nul;
tocmai eram s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ntreb de unde le ave\uc1 \
u355 ?i, c\uc1 \u259 ? tare-s bune!... O haraba \uc1 \u238 ?ntreag\uc1 \u259 ? a\
uc1 \u351 ? fi \uc1 \u238 ?n stare s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?nc, \uc1
\u351 ?i parc\uc1 \u259 ? tot nu m-a\uc1 \u351 ? s\uc1 \u259 ?tura. \uc1 \u8212 ?
Te crede mo\uc1 \u351 ?ul, nepoate, dar c\uc1 \u226 ?nd ai \uc1 \u351 ?ti cu ce
greutate se cap\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?! pentru c\uc1 \u259 ? numai \uc1 \u238 ?n
Gr\uc1 \u259 ?dina Ursului, dac\uc1 \u259 ?-i fi auzit de d\uc1 \u226 ?nsa, se afl\
uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i de aceste, \uc1 \u351 ?i mai
rar om care s\uc1 \u259 ? poat\uc1 \u259 ? lua dintr-\uc1 \u238 ?nsele \uc1 \u351 ?
i s\uc1 \u259 ? scape cu via\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?. \uc1 \u206 ?ntre to\uc1 \u355
?i oamenii din \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ia mea, numai un
p\uc1 \u259 ?durar se bizuie\uc1 \u351 ?te la treaba asta. \uc1 \u350 ?i acela,
el \uc1 \u351 ?tie ce face, ce drege, de-mi aduce din c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?n
c\uc1 \u226 ?nd a\uc1 \u351 ?a, c\uc1 \u226 ?te pu\uc1 \u355 ?ine, de poft\uc1 \
u259 ?. Sp\uc1 \u226 ?nul, voind s\uc1 \u259 ? piard\uc1 \u259 ? acum pe Harap-Alb
cu orice pre\uc1 \u355 ?, zise \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului: \uc1 \u8212 ?
Doamne, mo\uc1 \u351 ?ule, de nu mi-a aduce sluga mea s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?i de aceste \uc1 \u351 ?i din piatra seac\uc1 \u259 ?, mare lucru s\
uc1 \u259 ? fie! \uc1 \u8212 ? Ce vorbe\uc1 \u351 ?ti, nepoate! zise \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?ratul; unul ca d\uc1 \u226 ?nsul, \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nc\uc1 \
u259 ? necunosc\uc1 \u259 ?tor de locurile acestea, cum crezi c\uc1 \u259 ? ar
putea face aceast\uc1 \u259 ? slujb\uc1 \u259 ?? Doar de \uc1 \u355 ?i-i greu de
via\uc1 \u355 ?a lui. 10 \uc1 \u8212 ? Ia las', mo\uc1 \u351 ?ule, nu-i duce grija;
pun r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?ag c\uc1 \u259 ? are s\uc1 \u259 ?-mi
aduc\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?ntocmai ca
aceste, \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? multe, c\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?
tiu eu ce poate el. \uc1 \u350 ?-odat\uc1 \u259 ? cheam\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226 ?
nul pe Harap-Alb \uc1 \u351 ?i-i zice r\uc1 \u259 ?stit: \uc1 \u8212 ? Acum degrab\
uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? te duci cum \uc1 \u238 ?i \uc1 \u351 ?ti tu \uc1 \u351 ?i
s\uc1 \u259 ?-mi aduci s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i de aceste din Gr\uc1
\u259 ?dina Ursului. Hai, ie\uc1 \u351 ?i repede \uc1 \u351 ?i porne\uc1 \u351 ?te,
c\uc1 \u259 ? nu-i vreme de pierdut. Dar nu cumva s\uc1 \u259 ? faci de altfel, c\
uc1 \u259 ? nici \uc1 \u238 ?n borta \uc1 \u351 ?oarecului nu e\uc1 \u351 ?ti sc\
uc1 \u259 ?pat de mine! Harap-Alb iese m\uc1 \u226 ?hnit, se duce \uc1 \u238 ?n
grajd \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncepe a-\uc1 \u351 ?i netezi calul pe coam\uc1 \
u259 ?, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Ei, c\uc1 \u259 ?lu\uc1 \u355 ?ul meu, c\
uc1 \u226 ?nd ai \uc1 \u351 ?ti tu \uc1 \u238 ?n ce necaz am intrat! Sf\uc1 \u226 ?
nt s\uc1 \u259 ? fie rostul t\uc1 \u259 ?t\uc1 \u226 ?ne-meu, c\uc1 \u259 ? bine m-
a \uc1 \u238 ?nv\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?at! A\uc1 \u351 ?a-i c\uc1 \u259 ?, dac\uc1
\u259 ? n-am \uc1 \u355 ?inut seam\uc1 \u259 ? de vorbele lui, am ajuns slug\uc1 \
u259 ? la d\uc1 \u226 ?rloag\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i acum, vr\uc1 \u226 ?nd-nevr\
uc1 \u226 ?nd, trebuie s-ascult, c\uc1 \u259 ? mi-i capul \uc1 \u238 ?n
primejdie? \uc1 \u8212 ? St\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, zise atunci calul; de-
acum \uc1 \u238 ?nainte, ori cu capul de piatr\uc1 \u259 ?, ori cu piatra de cap,
tot at\uc1 \u226 ?ta-i: fii odat\uc1 \u259 ? b\uc1 \u259 ?rbat \uc1 \u351 ?i nu-\
uc1 \u355 ?i face voie rea. \uc1 \u206 ?ncalec\uc1 \u259 ? pe mine \uc1 \u351 ?i
hai! \uc1 \u350 ?tiu eu unde te-oi duce, \uc1 \u351 ?i mare-i Dumnezeu, ne-a sc\uc1
\u259 ?pa el \uc1 \u351 ?i din aceasta! Harap-Alb, mai prinz\uc1 \u226 ?nd oleac\
uc1 \u259 ? la inim\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i se
las\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n voia calului, unde vrea el s\uc1 \u259 ?-l duc\uc1 \
u259 ?. Atunci calul porne\uc1 \u351 ?te la pas, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce iese
mai \uc1 \u238 ?ncolo, ca s\uc1 \u259 ? nu-i vad\uc1 \u259 ? nimene. Apoi \uc1 \
u238 ?\uc1 \u351 ?i arat\uc1 \u259 ? puterile sale, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \
u8212 ? St\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, \uc1 \u355 ?ine-te bine pe mine, c\uc1 \u259
? am s\uc1 \u259 ? zbor lin ca v\uc1 \u226 ?ntul, s\uc1 \u259 ? cutreier\uc1 \
u259 ?m p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul. Mare-i Dumnezeu \uc1 \u351 ?i me\uc1 \
u351 ?teru-i dracul. Helbet! vom putea veni de hac \uc1 \u351 ?i Sp\uc1 \u226 ?
nului celuia, nu-i e vremea trecut\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i odat\uc1 \u259 ?
zboar\uc1 \u259 ? calul cu Harap-Alb p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la nouri; apoi o ia
de-a curmezi\uc1 \u351 ?ul p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului: pe deasupra codrilor,
peste v\uc1 \u226 ?rful mun\uc1 \u355 ?ilor, peste apa m\uc1 \u259 ?rilor \uc1 \
u351 ?i dup\uc1 \u259 ? aceea se las\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ncet- \uc1 \u238 ?ncet
\uc1 \u238 ?ntr-un ostrov m\uc1 \u226 ?ndru din mijlocul unei m\uc1 \u259 ?ri, l\
uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? o c\uc1 \u259 ?su\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? singuratic\
uc1 \u259 ?, pe care era crescut ni\uc1 \u351 ?te mu\uc1 \u351 ?chi pletos de o
podin\uc1 \u259 ? de gros, moale ca m\uc1 \u259 ?tasa \uc1 \u351 ?i verde ca
buraticul. Atunci Harap-Alb descalec\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i spre mai mare
mirarea lui, numai iaca \uc1 \u238 ?l \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpin\uc1 \u259 ? \
uc1 \u238 ?n pragul u\uc1 \u351 ?ii cer\uc1 \u351 ?etoarea c\uc1 \u259 ?reia \uc1 \
u238 ?i d\uc1 \u259 ?duse el un ban de poman\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?nainte de
pornirea lui de acas\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Ei, Harap-Alb, a\uc1 \u351 ?a-i c\
uc1 \u259 ? ai venit la vorbele mele, c\uc1 \u259 ? deal cu deal se ajunge, dar \
uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? om cu om? Afl\uc1 \u259 ? acum c\uc1 \u259 ? eu sunt Sf\
uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i \uc1 \u351 ?tiu ce nevoie te-a
adus pe la mine. Sp\uc1 \u226 ?nul vrea s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i r\uc1 \u259 ?
pun\uc1 \u259 ? capul cu orice chip \uc1 \u351 ?i de-aceea te-a trimis s\uc1 \
u259 ?-i aduci s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i din Gr\uc1 \u259 ?dina
Ursului, dar i-or da ele odat\uc1 \u259 ? pe nas... R\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?i
aici \uc1 \u238 ?n ast\uc1 \u259 ?-noapte, ca s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ?d ce-i de
f\uc1 \u259 ?cut. Harap-Alb r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne bucuros, mul\uc1 \u355 ?
umind Sfintei Duminici pentru buna g\uc1 \u259 ?zduire \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?
ngrijirea ce are de el. \uc1 \u8212 ? Fii \uc1 \u238 ?ncredin\uc1 \u355 ?at c\uc1 \
u259 ? nu eu, ci puterea milosteniei \uc1 \u351 ?i inima ta cea bun\uc1 \u259 ? te
ajut\uc1 \u259 ?, Harap\'02Alb, zice Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ? ie\uc1 \
u351 ?ind \uc1 \u351 ?i l\uc1 \u259 ?s\uc1 \u226 ?ndu-l \uc1 \u238 ?n pace s\uc1 \
u259 ? se lini\uc1 \u351 ?teasc\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i cum iese Sf\uc1 \u226 ?
nta Duminic\uc1 \u259 ? afar\uc1 \u259 ?, odat\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i porne\
uc1 \u351 ?te descul\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? prin rou\uc1 \u259 ?, de culege o
poal\uc1 \u259 ? de somnoroas\uc1 \u259 ?, pe care o fierbe la un loc cu o vadr\uc1
\u259 ? de lapte dulce \uc1 \u351 ?i cu una de miere \uc1 \u351 ?i apoi ia mursa
aceea \uc1 \u351 ?i iute se duce de o toarn\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n f\uc1 \u226 ?
nt\uc1 \u226 ?na din Gr\uc1 \u259 ?dina Ursului, care f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?n\
uc1 \u259 ? era plin\uc1 \u259 ? cu ap\uc1 \u259 ? p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la
gur\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i mai st\uc1 \u226 ?nd Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \
u259 ? oleac\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n preajma f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?nii,
numai iaca ce vede c\uc1 \u259 ? vine ursul cu o falc\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n cer
\uc1 \u351 ?i cu una \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nt, morn\uc1 \u259 ?
ind \uc1 \u238 ?nfrico\uc1 \u351 ?at. \uc1 \u350 ?i cum ajunge la f\uc1 \u226 ?nt\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?, cum \uc1 \u238 ?ncepe a bea lacom la ap\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i a-\uc1 \u351 ?i linge buzele de dulcea\uc1 \u355 ?a \uc1 \u351 ?i bun\
uc1 \u259 ?tatea ei. \uc1 \u350 ?i mai st\uc1 \u259 ? din b\uc1 \u259 ?ut, \uc1 \
u351 ?i iar \uc1 \u238 ?ncepe a morn\uc1 \u259 ?i; \uc1 \u351 ?i iar mai bea c\
uc1 \u226 ?te un r\uc1 \u259 ?stimp, \uc1 \u351 ?i iar morn\uc1 \u259 ?ie\uc1 \u351
?te, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce, de la o 11 vreme, \uc1 \u238 ?ncep a-i sl\uc1 \
u259 ?bi puterile \uc1 \u351 ?i, cuprins de ame\uc1 \u355 ?eal\uc1 \u259 ?, pe loc
cade jos \uc1 \u351 ?i adoarme mort, de puteai s\uc1 \u259 ? tai lemne pe d\uc1 \
u226 ?nsul. Atunci Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \
u226 ?ndu-l a\uc1 \u351 ?a, \uc1 \u238 ?ntr-o clip\uc1 \u259 ? se duce \uc1 \u351 ?
i, de\uc1 \u351 ?tept\uc1 \u226 ?nd pe Harap-Alb chiar \uc1 \u238 ?n miezul nop\uc1
\u355 ?ii, \uc1 \u238 ?i zice: \uc1 \u8212 ? \uc1 \u206 ?mbrac\uc1 \u259 ?-te
iute \uc1 \u238 ?n pielea cea de urs, care o ai de la tat\uc1 \u259 ?- t\uc1 \
u259 ?u, apuc\uc1 \u259 ? pe ici tot \uc1 \u238 ?nainte, \uc1 \u351 ?i cum \uc1 \
u238 ?i ajunge \uc1 \u238 ?n r\uc1 \u259 ?scrucile drumului, ai s\uc1
\u259 ? dai de Gr\uc1 \u259 ?dina Ursului. Atunci sai repede \uc1 \u238 ?nl\uc1 \
u259 ?untru de-\uc1 \u355 ?i ia s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i \uc1 \
u238 ?ntr-ales, \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?te-i vrea de multe, c\uc1 \u259 ?ci pe
urs l-am pus eu la cale. Dar, la toat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?
mplarea, de-i vedea \uc1 \u351 ?i-i vedea c\uc1 \u259 ? s-a trezit \uc1 \u351 ?i n\
uc1 \u259 ?v\uc1 \u259 ?le\uc1 \u351 ?te la tine, zv\uc1 \u226 ?rle-i pielea cea de
urs \uc1 \u351 ?i apoi fugi \uc1 \u238 ?ncoace spre mine c\uc1 \u226 ?t \uc1 \
u238 ?i putea. Harap-Alb face cum \uc1 \u238 ?i zice Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\
uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i cum ajunge \uc1 \u238 ?n gr\uc1 \u259 ?din\uc1 \u259 ?,
odat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ncepe a smulge la s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355
?i \uc1 \u238 ?ntr-ales \uc1 \u351 ?i leag\uc1 \u259 ? o sarcin\uc1 \u259 ? mare,
mare, c\uc1 \u226 ?t pe ce s\uc1 \u259 ? n-o poat\uc1 \u259 ? ridica \uc1 \u238 ?n
spinare. \uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u259 ? ias\uc1 \u259 ? cu d\uc1 \u226
?nsa din gr\uc1 \u259 ?din\uc1 \u259 ?, iaca ursul se treze\uc1 \u351 ?te, \uc1 \
u351 ?i dup\uc1 \u259 ? d\uc1 \u226 ?nsul, Gavrile! Harap-Alb, dac\uc1 \u259 ? vede
reaua, i-arunc\uc1 \u259 ? pielea cea de urs, \uc1 \u351 ?i apoi fuge c\uc1 \u226 ?
t ce poate cu sarcina \uc1 \u238 ?n spate, tot \uc1 \u238 ?nainte la Sf\uc1 \u226 ?
nta Duminic\uc1 \u259 ?, sc\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nd cu obraz curat. Dup\uc1 \
u259 ? aceasta, Harap-Alb, mul\uc1 \u355 ?umind Sfintei Duminici pentru binele ce
i-a f\uc1 \u259 ?cut, \uc1 \u238 ?i s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?na,
apoi \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i ia s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ile \uc1 \
u351 ?i, \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?lec\uc1 \u226 ?nd, porne\uc1 \u351 ?te spre \uc1
\u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ? ne \uc1 \
u355 ?ie, c\uc1 \u259 ? cuv\uc1 \u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?nainte mult
mai este. \uc1 \u350 ?i merg\uc1 \u226 ?nd tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la
\uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie \uc1 \u351 ?i d\uc1 \u259 ?
s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ile \uc1 \u238 ?n m\uc1 \u226 ?na Sp\uc1 \
u226 ?nului. \uc1 \u206 ?mp\uc1 \u259 ?ratul \uc1 \u351 ?i fetele sale, v\uc1 \u259
?z\uc1 \u226 ?nd aceasta, le-a fost de-a mirarea. Atunci Sp\uc1 \u226 ?nul zice \
uc1 \u238 ?ng\uc1 \u226 ?mfat: \uc1 \u8212 ? Ei, mo\uc1 \u351 ?ule, ce mai zici? \
uc1 \u8212 ? Ce s\uc1 \u259 ? zic, nepoate? Ia, c\uc1 \u226 ?nd a\uc1 \u351 ? av\
uc1 \u233 ? eu o slug\uc1 \u259 ? ca aceasta, nu i-a\uc1 \u351 ? trece pe dinainte.
\uc1 \u8212 ? D-apoi de ce mi l-a dat tata de-acas\uc1 \u259 ?? numai de vrednicia
lui, zise Sp\uc1 \u226 ?nul; c\uc1 \u259 ?ci altfel nu-l mai luam dup\uc1 \u259 ?
mine, ca s\uc1 \u259 ?-mi \uc1 \u238 ?ncurce zilele. La vro c\uc1 \u226 ?teva zile
dup\uc1 \u259 ? aceasta, \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul arat\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \
u226 ?nului ni\uc1 \u351 ?te pietre scumpe, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ?
Nepoate, mai v\uc1 \u259 ?zut-ai pietre nestemate a\uc1 \u351 ?a de mari \uc1 \u351
?i frumoase ca acestea de c\uc1 \u226 ?nd e\uc1 \u351 ?ti? \uc1 \u8212 ? Am v\uc1 \
u259 ?zut eu, mo\uc1 \u351 ?ule, felurite pietre scumpe, dar ca aceste, drept s\uc1
\u259 ?-\uc1 \u355 ?i spun, n-am v\uc1 \u259 ?zut. Oare pe unde se pot g\uc1 \
u259 ?si a\uc1 \u351 ?a pietre? \uc1 \u8212 ? Pe unde s\uc1 \u259 ? se g\uc1 \
u259 ?seasc\uc1 \u259 ?, nepoate! Ia, \uc1 \u238 ?n P\uc1 \u259 ?durea Cerbului. \
uc1 \u350 ?i cerbul acela este b\uc1 \u259 ?tut tot cu pietre scumpe, mult mai mari
\uc1 \u351 ?i mai frumoase dec\uc1 \u226 ?t aceste. Mai \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?
i, cic\uc1 \u259 ? are una \uc1 \u238 ?n frunte, de str\uc1 \u259 ?luce\uc1 \u351 ?
te ca soarele. Dar nu se poate apropia nimene de cerb, c\uc1 \u259 ?ci este
solomonit \uc1 \u351 ?i nici un fel de arm\uc1 \u259 ? nu-l prinde; \uc1 \u238 ?ns\
uc1 \u259 ? el, pe care l-a z\uc1 \u259 ?ri, nu mai scap\uc1 \u259 ? cu via\uc1 \
u355 ?\uc1 \u259 ?. De-aceea fuge lumea de d\uc1 \u226 ?nsul de-\uc1 \u351 ?i
scoate ochii; \uc1 \u351 ?i nu numai at\uc1 \u226 ?ta, dar chiar c\uc1 \u226 ?nd se
uit\uc1 \u259 ? la cineva, fie om sau orice dihanie a fi, pe loc r\uc1 \u259 ?m\uc1
\u226 ?ne moart\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i cic\uc1 \u259 ? o mul\uc1 \u355 ?ime de
oameni \uc1 \u351 ?i de s\uc1 \u259 ?lb\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?ciuni zac f\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ? suflare \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?durea lui numai din ast\
uc1 \u259 ? pricin\uc1 \u259 ?: se vede c\uc1 \u259 ? este solomonit, \uc1 \u238 ?
ntors de la \uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, sau dracul mai \uc1 \
u351 ?tie ce are de-i a\uc1 \u351 ?a de primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie s\
uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tii, nepoate, c\uc1 \u259 ? unii oameni \uc1 \u238 ?s mai
al dracului dec\uc1 \u226 ?t dracul; nu se ast\uc1 \u226 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259
? nici \uc1 \u238 ?n ruptul capului; m\uc1 \u259 ?car c\uc1 \u259 ? au p\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?it multe, tot cearc\uc1 \u259 ? prin p\uc1 \u259 ?durea lui, s\
uc1 \u259 ? vad\uc1 \u259 ?, nu l-or putea g\uc1 \u259 ?bui cumva? \uc1 \u350 ?i
care dintre ei are \uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?zneala mare \uc1 \u351 ?i noroc \
uc1 \u351 ?i mai mare, umbl\uc1 \u226 ?nd pe acolo, g\uc1 \u259 ?se\uc1 \u351 ?te
din \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mplare c\uc1 \u226 ?te o piatr\uc1 \u259 ? de aceste,
picat\uc1 \u259 ? de pe cerb, c\uc1 \u226 ?nd se scutur\uc1 \u259 ? el la \uc1 \
u351 ?apte ani o dat\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i apoi aceluia om nu-i trebuie alt\
uc1 \u259 ? negustorie mai bun\uc1 \u259 ?. Aduce piatra la mine \uc1 \u351 ?i 12
i-o pl\uc1 \u259 ?tesc c\uc1 \u226 ?t nu face; ba \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? sunt
bucuros c\uc1 \u259 ? o pot c\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?ta. \uc1 \u350 ?i afl\uc1 \
u259 ?, nepoate, c\uc1 \u259 ? asemene pietre fac podoaba \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?iei mele, nu se g\uc1 \u259 ?sesc altele mai mari \
uc1 \u351 ?i mai frumoase dec\uc1 \u226 ?t aceste la nici o \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, \uc1 \u351 ?i de-aceea s-a dus vestea despre ele
\uc1 \u238 ?n toat\uc1 \u259 ? lumea. Mul\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ra\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i crai \uc1 \u238 ?nadins vin s\uc1 \u259 ? le vad\
uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i li-i de-a mirarea de unde le am. \uc1 \u8212 ? Doamne,
mo\uc1 \u351 ?ule! zise atunci Sp\uc1 \u226 ?nul; s\uc1 \u259 ? nu te superi, dar
nu \uc1 \u351 ?tiu ce fel de oameni frico\uc1 \u351 ?i ave\uc1 \u355 ?i pe aici. Eu
pun r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?ag pe ce vrei c\uc1 \u259 ? sluga mea are
s\uc1 \u259 ?-mi aduc\uc1 \u259 ? pielea cerbului aceluia, cu cap cu tot, a\uc1 \
u351 ?a \uc1 \u238 ?mpodobit cum este. \uc1 \u350 ?-odat\uc1 \u259 ? cheam\uc1 \
u259 ? Sp\uc1 \u226 ?nul pe Harap-Alb \uc1 \u351 ?i-i zice: \uc1 \u8212 ? Du-te \
uc1 \u238 ?n P\uc1 \u259 ?durea Cerbului, cum \uc1 \u238 ?i \uc1 \u351 ?ti tu, \uc1
\u351 ?i m\uc1 \u259 ?car f\uc1 \u259 ? pe dracul \uc1 \u238 ?n patru, sau orice-i
face, dar numaidec\uc1 \u226 ?t s\uc1 \u259 ?-mi aduci pielea cerbului, cu cap cu
tot, a\uc1 \u351 ?a b\uc1 \u259 ?tute cu pietre scumpe, cum se g\uc1 \u259 ?sesc. \
uc1 \u350 ?i doar te-a \uc1 \u238 ?mpinge p\uc1 \u259 ?catul s\uc1 \u259 ? clinte\
uc1 \u351 ?ti vreo piatr\uc1 \u259 ? din locul s\uc1 \u259 ?u, iar\uc1 \u259 ? mai
ales acea mare din fruntea cerbului, c-apoi at\uc1 \u226 ?ta \uc1 \u355 ?i-i
leacul! Hai, porne\uc1 \u351 ?te iute, c\uc1 \u259 ? nu-i vreme de pierdut! Harap-
Alb vede el bine unde merge treaba, c\uc1 \u259 ? doar nu era din butuci; dar neav\
uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?ncotro, iese m\uc1 \u226 ?hnit, se duce iar \uc1 \u238 ?n
grajd la cal \uc1 \u351 ?i, netezindu-l pe coam\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?i zice: \
uc1 \u8212 ? Dragul meu c\uc1 \u259 ?lu\uc1 \u355 ?, la grea belea m-a v\uc1 \
u226 ?r\uc1 \u226 ?t iar Sp\uc1 \u226 ?nul!... De-oi mai sc\uc1 \u259 ?pa \uc1 \
u351 ?i din asta cu via\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, apoi tot mai am zile de tr\uc1 \
u259 ?it. Dar nu \uc1 \u351 ?tiu, z\uc1 \u259 ?u, la c\uc1 \u226 ?t mi-a sta
norocul! \uc1 \u8212 ? Nu-i nimica, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, zise calul.
Capul de-ar fi s\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?tos, c\uc1 \u259 ? belelele curg g\uc1 \
u226 ?rl\uc1 \u259 ?. Poate ai primit porunc\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? jupe\uc1 \
u351 ?ti piatra morii \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? duci pielea la \uc1 \u238 ?mp\uc1
\u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie... \uc1 \u8212 ? Ba nu, c\uc1 \u259 ?lu\uc1 \
u355 ?ul meu; alta \uc1 \u351 ?i mai \uc1 \u238 ?nfrico\uc1 \u351 ?at\uc1 \u259 ?,
zise Harap- Alb. \uc1 \u8212 ? Vorb\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? fie, st\uc1 \u259 ?p\
uc1 \u226 ?ne, c\uc1 \u259 ? tocmeala-i gata, zise calul. Nu te teme, \uc1 \u351 ?
tiu eu n\uc1 \u259 ?zdr\uc1 \u259 ?v\uc1 \u259 ?nii de ale Sp\uc1 \u226 ?nului; \
uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? fi vrut, de demult i-a\uc1 \u351 ? fi f\uc1 \u259 ?cut
pe obraz, dar las\uc1 \u259 ?-l s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u351 ?i mai joace calul. Ce g\
uc1 \u226 ?nde\uc1 \u351 ?ti? \uc1 \u350 ?i unii ca ace\uc1 \u351 ?tia sunt
trebuitori pe lume c\uc1 \u226 ?teodat\uc1 \u259 ?, pentru c\uc1 \u259 ? fac pe
oameni s\uc1 \u259 ? prind\uc1 \u259 ? la minte... Zi \uc1 \u351 ?i d-ta c\uc1 \
u259 ? ai avut s\uc1 \u259 ? tragi un p\uc1 \u259 ?cat str\uc1 \u259 ?mo\uc1 \
u351 ?esc. Vorba ceea: "P\uc1 \u259 ?rin\uc1 \u355 ?ii m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?
nc\uc1 \u259 ? agurid\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i fiilor li se strepezesc din\uc1 \
u355 ?ii". Hai, nu mai sta la g\uc1 \u226 ?nduri; \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? pe
mine \uc1 \u351 ?i pune-\uc1 \u355 ?i n\uc1 \u259 ?dejdea \uc1 \u238 ?n Dumnezeu,
c\uc1 \u259 ? mare-i puterea Lui; nu ne-a l\uc1 \u259 ?sa el s\uc1 \u259 ?
suferim \uc1 \u238 ?ndelung. Cum vrei. "Ce-i e scris omului \uc1 \u238 ?n frunte-i
e pus." Doar' mare-i Cel-de-sus! S-or sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?i ele \uc1 \u351 ?
i aceste de la o vreme... Harap-Alb atunci
\uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i calul porne\uc1 \u351 ?te la pas, p\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce iese mai \uc1 \u238 ?ncolo departe, ca s\uc1 \u259 ?
nu-i ia lumea la ochi. \uc1 \u350 ?i apoi, \uc1 \u238 ?ncord\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1
\u351 ?i scutur\uc1 \u226 ?ndu-se o dat\uc1 \u259 ? voinice\uc1 \u351 ?te, iar\
uc1 \u259 ?-\uc1 \u351 ?i arat\uc1 \u259 ? puterile, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212
? \uc1 \u354 ?ine-te zdrav\uc1 \u259 ?n, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, c\uc1 \u259
? iar am s\uc1 \u259 ? zbor: \uc1 \u206 ?n \uc1 \u238 ?naltul cerului, V\uc1 \
u259 ?zduhul p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului; Pe deasupra codrilor, Peste v\uc1 \
u226 ?rful mun\uc1 \u355 ?ilor, Prin cea\uc1 \u355 ?a m\uc1 \u259 ?gurilor, Spre
noianul m\uc1 \u259 ?rilor, La cr\uc1 \u259 ?iasa z\uc1 \u226 ?nelor, Minunea
minunilor, Din ostrovul florilor. \uc1 \u350 ?i zic\uc1 \u226 ?nd aceste, odat\
uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i zboar\uc1 \u259 ? cu Harap-Alb 13 \uc1 \u206 ?n \uc1 \
u238 ?naltul cerului, V\uc1 \u259 ?zduhul p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului; \uc1 \
u351 ?i o ia de-a curmezi\uc1 \u351 ?: De la nouri c\uc1 \u259 ?tre soare, Printre
lun\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i luceferi, Stele m\uc1 \u226 ?ndre lucitoare, \uc1 \
u351 ?i apoi se las\uc1 \u259 ? lin ca v\uc1 \u226 ?ntul: \uc1 \u206 ?n ostrovul
florilor, La cr\uc1 \u259 ?iasa z\uc1 \u226 ?nelor, Minunea minunilor. \uc1 \u350 ?
i c\uc1 \u226 ?nd v\uc1 \u226 ?ntul a aburit, iaca \uc1 \u351 ?i ei la Sf\uc1 \u226
?nta Duminic\uc1 \u259 ? iar au sosit. Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ? era
acas\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i, cum a v\uc1 \u259 ?zut pe Harap-Alb poposind la u\
uc1 \u351 ?a ei, pe loc l-a \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpinat \uc1 \u351 ?i i-a zis
cu bl\uc1 \u226 ?nde\uc1 \u355 ?e: \uc1 \u8212 ? Ei, Harap-Alb, a\uc1 \u351 ?a-i c\
uc1 \u259 ? iar te-a ajuns nevoia de mine? \uc1 \u8212 ? A\uc1 \u351 ?a este, m\uc1
\u259 ?icu\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, r\uc1 \u259 ?spunse Harap-Alb, cufundat \uc1 \
u238 ?n g\uc1 \u226 ?nduri \uc1 \u351 ?i galben la fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, de
parc\uc1 \u259 ?-i luase p\uc1 \u226 ?nza de pe obraz. Sp\uc1 \u226 ?nul vrea s\uc1
\u259 ?-mi r\uc1 \u259 ?pun\uc1 \u259 ? capul cu orice pre\uc1 \u355 ?. \uc1 \
u350 ?i de-a\uc1 \u351 ? muri mai degrab\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? scap odat\uc1 \
u259 ? de zbucium: dec\uc1 \u226 ?t a\uc1 \u351 ?a via\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, mai
bine moarte de o mie de ori! \uc1 \u8212 ? Vai de mine \uc1 \u351 ?i de mine,
Harap-Alb, zise Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?; parc\uc1 \u259 ? nu te-a\uc1
\u351 ? fi crezut a\uc1 \u351 ?a slab de \uc1 \u238 ?nger, dar, dup\uc1 \u259 ? c\
uc1 \u226 ?t v\uc1 \u259 ?d, e\uc1 \u351 ?ti mai fricos dec\uc1 \u226 ?t o femeie!
Hai, nu mai sta ca o g\uc1 \u259 ?in\uc1 \u259 ? plouat\uc1 \u259 ?! r\uc1 \u259 ?
m\uc1 \u226 ?i la mine \uc1 \u238 ?n ast\uc1 \u259 ? noapte \uc1 \u351 ?i \uc1 \
u355 ?i-oi da eu vrun ajutor. Mare-i Dumnezeu! N-a mai fi el dup\uc1 \u259 ? g\
uc1 \u226 ?ndul Sp\uc1 \u226 ?nului. \uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ? mai rabd\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i tu, f\uc1 \u259 ?tul meu, c\uc1 \u259 ? mult ai avut de r\
uc1 \u259 ?bdat \uc1 \u351 ?i pu\uc1 \u355 ?in mai ai. P\uc1 \u226 ?n-acum \uc1 \
u355 ?i-a fost mai greu, dar de-acum \uc1 \u238 ?nainte tot a\uc1 \u351 ?a are s\
uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i fie, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce-i ie\uc1 \u351 ?i din
slujba Sp\uc1 \u226 ?nului, de la care ai s\uc1 \u259 ? tragi \uc1 \u238 ?nc\uc1 \
u259 ? multe necazuri, dar ai s\uc1 \u259 ? scapi din toate cu capul teaf\uc1 \u259
?r, pentru c\uc1 \u259 ? norocul te ajut\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Poate a\uc1 \
u351 ?a s\uc1 \u259 ? fie, m\uc1 \u259 ?icu\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, zise Harap-
Alb, dar prea multe s-au \uc1 \u238 ?ngr\uc1 \u259 ?m\uc1 \u259 ?dit deodat\uc1 \
u259 ? pe capul meu. \uc1 \u8212 ? C\uc1 \u226 ?te a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise
Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?; a\uc1 \u351 ?a a trebuit s\uc1 \u259 ? se \
uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mple, \uc1 \u351 ?i n-ai cui b\uc1 \u259 ?nui: pentru c\
uc1 \u259 ? nu-i dup\uc1 \u259 ? cum g\uc1 \u226 ?nde\uc1 \u351 ?te omul, ci-i dup\
uc1 \u259 ? cum vrea Domnul. C\uc1 \u226 ?nd vei ajunge \uc1 \u351 ?i tu odat\uc1 \
u259 ? mare \uc1 \u351 ?i tare, \uc1 \u238 ?i c\uc1 \u259 ?uta s\uc1 \u259 ? judeci
lucrurile de-a fir-a-p\uc1 \u259 ?r \uc1 \u351 ?i vei crede celor asupri\uc1 \
u355 ?i \uc1 \u351 ?i nec\uc1 \u259 ?ji\uc1 \u355 ?i, pentru c\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?tii acum ce e necazul. Dar p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? atunci, mai rabd\uc1 \
u259 ?, HarapAlb, c\uc1 \u259 ?ci cu r\uc1 \u259 ?bdarea \uc1 \u238 ?i frigi
pielea. Harap-Alb, nemaiav\uc1 \u226 ?nd ce zice, mul\uc1 \u355 ?ume\uc1 \u351 ?te
lui Dumnezeu, \uc1 \u351 ?i de bine, \uc1 \u351 ?i de r\uc1 \u259 ?u, \uc1 \u351 ?i
Sfintei Duminici pentru buna g\uc1 \u259 ?zduire \uc1 \u351 ?i ajutorul f\uc1 \u259
?g\uc1 \u259 ?duit. \uc1 \u8212 ? Ia, acum mai vii de-acas\uc1 \u259 ?, f\uc1 \u259
?tul meu! Zic\uc1 \u259 ? cine-a zice \uc1 \u351 ?i cum a vrea s\uc1 \u259 ? zic\
uc1 \u259 ?, dar c\uc1 \u226 ?nd este s\uc1 \u259 ? dai peste p\uc1 \u259 ?cat,
dac\uc1 \u259 ?-i \uc1 \u238 ?nainte, te sile\uc1 \u351 ?ti s\uc1 \u259 ?-l ajungi,
iar dac\uc1 \u259 ?-i \uc1 \u238 ?n urm\uc1 \u259 ?, stai \uc1 \u351 ?i-l a\uc1 \
u351 ?tep\uc1 \u355 ?i. M\uc1 \u259 ? rog, ce mai la deal, la vale? a\uc1 \u351 ?a
e lumea asta \uc1 \u351 ?i, de-ai face ce-ai face, r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne cum
este ea; nu po\uc1 \u355 ?i s-o \uc1 \u238 ?ntorci cu um\uc1 \u259 ?rul, m\uc1 \
u259 ?car s\uc1 \u259 ? te pui \uc1 \u238 ?n ruptul capului. Vorba ceea: "Zi-i lume
\uc1 \u351 ?i te m\uc1 \u226 ?ntuie". Dar ia s\uc1 \u259 ? l\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259
?m toate la o parte \uc1 \u351 ?i, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la una-alta, hai s\
uc1 \u259 ? vedem ce-i de f\uc1 \u259 ?cut cu cerbul, c\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226 ?
nul te-a fi a\uc1 \u351 ?tept\uc1 \u226 ?nd cu ner\uc1 \u259 ?bdare. \uc1 \u350 ?i,
d\uc1 \u259 ?, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?n nu-i? trebuie s\uc1 \u259 ?-l ascul\uc1
\u355 ?i. Vorba ceea: "Leag\uc1 \u259 ? calul unde zice st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?
nul". \uc1 \u350 ?i odat\uc1 \u259 ? scoate Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?
obr\uc1 \u259 ?zarul \uc1 \u351 ?i sabia lui Statu-Palm\uc1 \u259 ?-Barb\uc1 \
u259 ?-Cot, de unde le avea \uc1 \u351 ?i, d\uc1 \u226 ?ndu-le lui Harap-Alb, zice:
14 \uc1 \u8212 ? \uc1 \u354 ?ine aceste, c\uc1 \u259 ? au s\uc1 \u259 ?-\uc1 \
u355 ?i fie de mare trebuin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? unde mergem. \uc1 \u350 ?i
chiar haidem, cu ajutorul Domnului, s\uc1 \u259 ? ispr\uc1 \u259 ?vim odat\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i trebu\uc1 \u351 ?oara asta. \uc1 \u350 ?i pe la c\uc1 \u226 ?
ntatul cuco\uc1 \u351 ?ilor se ia Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?mpreun\uc1 \u259 ? cu Harap-Alb \uc1 \u351 ?i se duc \uc1 \u238 ?n P\uc1 \
u259 ?durea Cerbului. \uc1 \u350 ?i cum ajung \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?dure, sap\
uc1 \u259 ? o groap\uc1 \u259 ? ad\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ? de un stat de om, l\
uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? un izvor, unde \uc1 \u238 ?n fiecare zi pe la amiaz\uc1 \
u259 ? venea cerbul de bea ap\uc1 \u259 ?, apoi se culca acolo pe loc \uc1 \u351 ?i
dormea c\uc1 \u226 ?t un bei, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce asfin\uc1 \u355 ?ea
soarele. \uc1 \u350 ?i dup\uc1 \u259 ? aceea, scul\uc1 \u226 ?ndu-se, o lua \uc1 \
u238 ?n porneal\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i nu mai da pe la izvor iar p\uc1 \u226 ?n\
uc1 \u259 ? a doua zi pe la amiaz\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Ei, ei! acum groapa
este gata, zise Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?. Tu, Harap-Alb, r\uc1 \u259 ?
m\uc1 \u226 ?i aici \uc1 \u238 ?ntr-\uc1 \u238 ?nsa, toat\uc1 \u259 ? ziua, \uc1 \
u351 ?i iaca ce ai de f\uc1 \u259 ?cut: pune-\uc1 \u355 ?i obr\uc1 \u259 ?zarul cum
se pune, iar\uc1 \u259 ? sabia s\uc1 \u259 ? n-o sl\uc1 \u259 ?be\uc1 \u351 ?ti din
m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?; \uc1 \u351 ?i de-amiaz\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u226 ?nd a
veni cerbul aici la izvor s\uc1 \u259 ? bea ap\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i s-a
culca \uc1 \u351 ?-a adormi, cu ochii deschi\uc1 \u351 ?i, cum i-i fele\uc1 \u351 ?
agul, tu, \uc1 \u238 ?ndat\uc1 \u259 ? ce l-\uc1 \u238 ?i auzi hor\uc1 \u259 ?ind,
s\uc1 \u259 ? ie\uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nceti\uc1 \u351 ?or \uc1 \u351 ?i s\uc1 \
u259 ? potrive\uc1 \u351 ?ti a\uc1 \u351 ?a ca s\uc1 \u259 ?-i zbori capul dintr-o
singur\uc1 \u259 ? lovitur\uc1 \u259 ? de sabie, \uc1 \u351 ?i apoi repede s\uc1 \
u259 ? te arunci \uc1 \u238 ?n groap\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?ezi acolo \uc1 \u238 ?ntr-\uc1 \u238 ?nsa p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? dup\
uc1 \u259 ? asfin\uc1 \u355 ?itul soarelui. Capul cerbului are s\uc1 \u259 ? te
strige p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? atunci mereu pe nume, ca s\uc1 \u259 ? te vad\uc1
\u259 ?, dar tu nu cumva s\uc1 \u259 ? te \uc1 \u238 ?ndupleci de rug\uc1 \u259 ?
mintea lui \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? te i\uc1 \u355 ?e\uc1 \u351 ?ti la d\uc1 \
u226 ?nsul, c\uc1 \u259 ? are un ochi otr\uc1 \u259 ?vit \uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226
?nd l-a pironi spre tine, nu mai tr\uc1 \u259 ?ie\uc1 \u351 ?ti. \uc1 \u206 ?ns\uc1
\u259 ?, cum a asfin\uc1 \u355 ?i soarele, s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tii c\uc1 \
u259 ? a murit cerbul. \uc1 \u350 ?i atunci s\uc1 \u259 ? iei f\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ? fric\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?-i jupe\uc1 \u351 ?ti pielea, iar\uc1 \u259 ?
capul s\uc1 \u259 ?-l iei a\uc1 \u351 ?a \uc1 \u238 ?ntreg, cum se g\uc1 \u259 ?se\
uc1 \u351 ?te, \uc1 \u351 ?i apoi s\uc1 \u259 ? vii la mine. \uc1 \u350 ?i a\uc1 \
u351 ?a, Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ? se ia \uc1 \u351 ?i se \uc1 \u238 ?
ntoarn\uc1 \u259 ? singur\uc1 \u259 ? acas\uc1 \u259 ?. Iar\uc1 \u259 ? Harap-Alb
r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne la p\uc1 \u226 ?nd\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n groap\uc1
\u259 ?. \uc1 \u350 ?i, c\uc1 \u226 ?nd pe la amiaz\uc1 \u259 ?, numai iaca ce aude
Harap-Alb un muget \uc1 \u238 ?n\uc1 \u259 ?du\uc1 \u351 ?it: cerbul venea bonc\uc1
\u259 ?luind. \uc1 \u350 ?i ajung\uc1 \u226 ?nd la izvor, odat\uc1 \u259 ? \uc1
\u351 ?i \uc1 \u238 ?ncepe a bea h\uc1 \u226 ?lpav la ap\uc1 \u259 ? rece; apoi
mai bonc\uc1 \u259 ?luie\uc1 \u351 ?te, \uc1 \u351 ?i iar mai bea c\uc1 \u226 ?te
un r\uc1 \u259 ?stimp, \uc1 \u351 ?i iar mai bonc\uc1 \u259 ?luie\uc1 \u351 ?te, \
uc1 \u351 ?i iar mai bea, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce nu mai poate. Dup\uc1 \u259
? aceea \uc1 \u238 ?ncepe a-\uc1 \u351 ?i arunca \uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?rn\uc1 \
u259 ? dup\uc1 \u259 ? cap, ca buhaiul, \uc1 \u351 ?i apoi, scurm\uc1 \u226 ?nd de
trei ori cu piciorul \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nt, se tologe\uc1 \
u351 ?te jos pe paji\uc1 \u351 ?te, acolo pe loc, mai rumeg\uc1 \u259 ? el c\uc1 \
u226 ?t mai rumeg\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i pe urm\uc1 \u259 ? se a\uc1 \u351 ?
terne pe somn, \uc1 \u351 ?i unde nu \uc1 \u238 ?ncepe a m\uc1 \u226 ?na porcii la
jir. Harap-Alb, cum \uc1 \u238 ?l aude hor\uc1 \u259 ?ind, iese afar\uc1 \u259 ? \
uc1 \u238 ?nceti\uc1 \u351 ?or \uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?l croie\
uc1 \u351 ?te o dat\uc1 \u259 ? cu sabia pe la mijlocul g\uc1 \u226 ?tului, \uc1 \
u238 ?i \uc1 \u351 ?i zboar\uc1 \u259 ? capul c\uc1 \u226 ?t colo de la trup \uc1 \
u351 ?i apoi Harap-Alb se arunc\uc1 \u259 ? f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? sine \uc1 \
u238 ?n groap\uc1 \u259 ?, dup\uc1 \u259 ? cum \uc1 \u238 ?l pov\uc1 \u259 ?\uc1 \
u355 ?uise Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?. Atunci s\uc1 \u226 ?ngele
cerbului odat\uc1 \u259 ? a \uc1 \u351 ?i-nceput a curge g\uc1 \u226 ?lg\uc1 \
u226 ?ind \uc1 \u351 ?i a se r\uc1 \u259 ?sp\uc1 \u226 ?ndi \uc1 \u238 ?n toate p\
uc1 \u259 ?r\uc1 \u355 ?ile, \uc1 \u238 ?ndrept\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \u351 ?i n\
uc1 \u259 ?boind \uc1 \u238 ?n groap\uc1 \u259 ? peste Harap-Alb, de c\uc1 \u226 ?t
pe ce era s\uc1 \u259 ?-l \uc1 \u238 ?nece. Iar\uc1 \u259 ? capul cerbului, zv\
uc1 \u226 ?rcolindu-se dureros, striga cu jale, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ?
Harap-Alb, Harap-Alb! De nume \uc1 \u355 ?i-am auzit, dar de v\uc1 \u259 ?zut nu
te-am v\uc1 \u259 ?zut. Ie\uc1 \u351 ?i numai oleac\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? te v\
uc1 \u259 ?d \uc1 \u238 ?ncaltea, vrednic e\uc1 \u351 ?ti de comoara ce \uc1 \
u355 ?i-o las, \uc1 \u351 ?i apoi s\uc1 \u259 ? mor cu pl\uc1 \u259 ?cere, dragul
meu! Dar Harap-Alb t\uc1 \u259 ?cea molcum \uc1 \u351 ?i de-abia \uc1 \u238 ?\uc1 \
u351 ?i putea descle\uc1 \u351 ?ta picioarele din s\uc1 \u226 ?ngele \uc1 \u238 ?
nchegat, care era mai-mai s\uc1 \u259 ? umple groapa. \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?
r\uc1 \u351 ?it, mai strig\uc1 \u259 ? el, capul cerbului, c\uc1 \u226 ?t mai
strig\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?ns\uc1 \u259 ? Harap-Alb nici nu r\uc1 \u259 ?
spunde, nici se arat\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i de la o vreme se face t\uc1 \u259 ?
cere. \uc1 \u350 ?i a\uc1 \u351 ?a, dup\uc1 \u259 ? asfin\uc1 \u355 ?itul soarelui,
Harap-Alb iese din groap\uc1 \u259 ?, jupe\uc1 \u351 ?te pielea cerbului cu b\uc1 \
u259 ?gare de seam\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? nu sminteasc\uc1 \u259 ? vreo piatr\
uc1 \u259 ? din locul ei, apoi ia capul \uc1 \u238 ?ntreg, a\uc1 \u351 ?a cum se g\
uc1 \u259 ?sea, \uc1 \u351 ?i se duce la Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?. \
uc1 \u8212 ? Ei, Harap-Alb, zise Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?, a\uc1 \u351
?a-i c\uc1 \u259 ? am scos-o la cap\uc1 \u259 ?t \uc1 \u351 ?i asta? \uc1 \u8212 ?
A\uc1 \u351 ?a; cu ajutorul lui Dumnezeu \uc1 \u351 ?i cu al sfin\uc1 \u355 ?iei-
voastre, r\uc1 \u259 ?spunse Harap-Alb, am izbutit, m\uc1 \u259 ?icu\uc1 \u355 ?\
uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? facem \uc1 \u351 ?i acum pe cheful Sp\uc1 \u226 ?nului,
r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nere-a\uc1 \u351 ? p\uc1 \u259 ?guba\uc1 \u351 ? de d\uc1
\u226 ?nsul 15 s\uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?n, \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259
?-l v\uc1 \u259 ?d c\uc1 \u226 ?nd mi-oi vedea ceafa; atunci, \uc1 \u351 ?i nici
atunci, c\uc1 \u259 ? tare mi-i negru \uc1 \u238 ?naintea ochilor! \uc1 \u8212 ?
Las\uc1 \u259 ?-l, Harap-Alb, \uc1 \u238 ?n plata lui Dumnezeu, c\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i-a da el Sp\uc1 \u226 ?nul peste om vrodat\uc1 \u259 ?; pentru c\uc1 \
u259 ? nu-i nici o fapt\uc1 \u259 ? f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? plat\uc1 \u259 ?,
zise Sf\uc1 \u226 ?nta Duminic\uc1 \u259 ?. Mergi de i le du \uc1 \u351 ?i acestea,
c\uc1 \u259 ? i-or r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nea ele de cap odat\uc1 \u259 ?.
Atunci Harap-Alb, mul\uc1 \u355 ?umind Sfintei Duminici, \uc1 \u238 ?i s\uc1 \
u259 ?rut\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?na, apoi \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? pe cal \
uc1 \u351 ?i porne\uc1 \u351 ?te tot cum a venit, merg\uc1 \u226 ?nd spre \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ? ne \uc1 \
u355 ?ie, c\uc1 \u259 ? cuv\uc1 \u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?nainte mult
mai este... \uc1 \u350 ?i pe unde trecea, lumea din toate p\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u355 ?ile \uc1 \u238 ?l \uc1 \u238 ?nghesuia: pentru c\uc1 \u259 ? piatra cea mare
din capul cerbului str\uc1 \u259 ?lucea de se p\uc1 \u259 ?rea c\uc1 \u259 ? Harap-
Alb soarele cu el \uc1 \u238 ?l ducea. Mul\uc1 \u355 ?i crai \uc1 \u351 ?i \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?ra\uc1 \u355 ?i ie\uc1 \u351 ?eau \uc1 \u238 ?naintea lui
Harap-Alb, \uc1 \u351 ?i care dincotro \uc1 \u238 ?l ruga, unul s\uc1 \u259 ?-i dea
b\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?rit, c\uc1 \u226 ?t a cere el, altul s\uc1 \u259 ?-i dea
fata \uc1 \u351 ?i jum\uc1 \u259 ?tate de \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?ie; altul s\uc1 \u259 ?\'02i dea fata \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ia \uc1 \u238 ?ntreag\uc1 \u259 ? pentru asemene
odoare. Dar HarapAlb ca de foc se ferea \uc1 \u351 ?i, urm\uc1 \u226 ?ndu-\uc1 \
u351 ?i calea \uc1 \u238 ?nainte, la st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-s\uc1 \u259 ?u
le ducea. \uc1 \u350 ?i \uc1 \u238 ?ntr-una din seri, cum \uc1 \u351 ?edea Sp\uc1 \
u226 ?nul \uc1 \u238 ?mpreun\uc1 \u259 ? cu mo\uc1 \u351 ?us \uc1 \u259 ?u \uc1 \
u351 ?i cu verele sale sus \uc1 \u238 ?ntr-un foi\uc1 \u351 ?or, numai iaca ce z\
uc1 \u259 ?resc \uc1 \u238 ?n dep\uc1 \u259 ?rtare un sul de raze sc\uc1 \u226 ?
nteietoare, care venea \uc1 \u238 ?nspre d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii; \uc1 \u351 ?
i de ce se apropia, de ce lumina mai tare, de le fura vederile. \uc1 \u350 ?i
deodat\uc1 \u259 ? toat\uc1 \u259 ? suflarea s-a pus \uc1 \u238 ?n mi\uc1 \u351 ?
care: lumea de pe lume, fiind \uc1 \u238 ?n mare nedumerire, alerga s\uc1 \u259 ?
vad\uc1 \u259 ? ce minune poate s\uc1 \u259 ? fie. \uc1 \u350 ?i, c\uc1 \u226 ?nd
colo, cine era? Harap\'02Alb, care venea \uc1 \u238 ?n pasul calului, aduc\uc1 \
u226 ?nd cu sine pielea \uc1 \u351 ?i capul cerbului pe care le-a \uc1 \u351 ?i dat
\uc1 \u238 ?n m\uc1 \u226 ?na Sp\uc1 \u226 ?nului. La vederea acestei minun\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?ii, to\uc1 \u355 ?i au r\uc1 \u259 ?mas \uc1 \u238 ?ncremeni\
uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i, uit\uc1 \u226 ?ndu-se unii la al\uc1 \u355 ?ii, nu \uc1
\u351 ?tiau ce s\uc1 \u259 ? zic\uc1 \u259 ?. Pentru c\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n
adev\uc1 \u259 ?r era \uc1 \u351 ?i lucru de mirare! Dar Sp\uc1 \u226 ?nul, cu
viclenia sa obicinuit\uc1 \u259 ?, nu-\uc1 \u351 ?i pierde cump\uc1 \u259 ?tul. \
uc1 \u350 ?i, lu\uc1 \u226 ?nd vorb\uc1 \u259 ?, zice \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului: \uc1 \u8212 ? Ei, mo\uc1 \u351 ?ule, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele
mele? \uc1 \u8212 ? Ce s\uc1 \u259 ? mai zic, nepoate?! r\uc1 \u259 ?spunse \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul uimit. Ia, s\uc1 \u259 ? am eu o slug\uc1 \u259 ? a\uc1 \
u351 ?a de vrednic\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i credincioas\uc1 \u259 ? ca HarapAlb,
a\uc1 \u351 ? pune-o la mas\uc1 \u259 ? cu mine, c\uc1 \u259 ? mult pre\uc1 \u355 ?
uie\uc1 \u351 ?te omul acesta! \uc1 \u8212 ? Ba s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u351 ?i pun\uc1
\u259 ? pofta-n cui! r\uc1 \u259 ?spunse Sp\uc1 \u226 ?nul cu glas r\uc1 \u259 ?ut\
uc1 \u259 ?cios. Asta n-a\uc1 \u351 ? face-o eu de-ar mai fi el pe c\uc1 \u226 ?t
este; doar nu-i frate cu mama, s\uc1 \u259 ?-l pun \uc1 \u238 ?n capul cinstei!
Eu \uc1 \u351 ?tiu, mo\uc1 \u351 ?ule, c\uc1 \u259 ? sluga-i slug\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-i st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?n; s-a m\
uc1 \u226 ?ntuit vorba. Na, na, na! d-apoi pentru vrednicia lui mi l-a dat tata, c\
uc1 \u259 ?ci altfel de ce l-a\uc1 \u351 ? fi luat cu mine. Hei, hei! Nu \uc1 \u351
?ti\uc1 \u355 ?i d-voastr\uc1 \u259 ? ce poam-a dracului e Harap-Alb aista! P\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259 ? l-am dat la brazd\uc1 \u259 ?, mi-am stupit sufletul cu d\uc1 \
u226 ?nsul. Numai eu \uc1 \u238 ?i vin de hac. Vorba ceea: "Frica p\uc1 \u259 ?ze\
uc1 \u351 ?te bost\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?ria". Alt st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?n \
uc1 \u238 ?n locul meu nu mai face br\uc1 \u226 ?nz\uc1 \u259 ? cu Harap-Alb, c\uc1
\u226 ?t \uc1 \u238 ?i lumea \uc1 \u351 ?i p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul. Ce te
potrive\uc1 \u351 ?ti, mo\uc1 \u351 ?ule? Cum v\uc1 \u259 ?d eu, d-ta prea intri \
uc1 \u238 ?n voia supu\uc1 \u351 ?ilor. De\'02aceea nu-\uc1 \u355 ?i dau cerbii
pietre scumpe \uc1 \u351 ?i ur\uc1 \u351 ?ii s\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?
i. Mie unuia \uc1 \u351 ?tiu c\uc1 \u259 ? nu-mi sufl\uc1 \u259 ? nimene \uc1 \u238
?n bor\uc1 \u351 ?: c\uc1 \u226 ?nd v\uc1 \u259 ?d c\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?\
uc1 \u355 ?a face m\uc1 \u259 ?razuri, \uc1 \u355 ?i-o str\uc1 \u226 ?ng de coad\
uc1 \u259 ?, de m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i mere p\uc1 \
u259 ?dure\uc1 \u355 ?e, c\uc1 \u259 ?ci n-are \uc1 \u238 ?ncotro... Dac\uc1 \
u259 ? \uc1 \u355 ?i-a ajuta Dumnezeu s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259 ? r\uc1 \u226 ?
nduie\uc1 \u351 ?ti mai degrab\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n locul d-tale, \uc1 \u238 ?
i vedea, mo\uc1 \u351 ?ule drag\uc1 \u259 ?, ce prefacere are s\uc1 \u259 ? ia \uc1
\u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ia; n-or mai \uc1 \u351 ?edea
lucrurile tot a\uc1 \u351 ?a moarte cum sunt. Pentru c\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tii
vorba ceea: "Omul sfin\uc1 \u355 ?e\uc1 \u351 ?te locul!"... Fost-ai \uc1 \u351 ?i
d-ta la tinere\uc1 \u355 ?e, nu zic. Dar acum \uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i cred. D\uc1
\u259 ?, b\uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226
?ne\uc1 \u355 ?e nu-s? Cum n-or sta trebile balt\uc1 \u259 ?! \uc1 \u206 ?n sf\uc1
\u226 ?r\uc1 \u351 ?it, Sp\uc1 \u226 ?nului \uc1 \u238 ?i mergea gura ca pup\uc1 \
u259 ?za, de-a ame\uc1 \u355 ?it pe \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, \uc1 \u238 ?
nc\uc1 \u226 ?t a uitat \uc1 \u351 ?i de Harap-Alb, \uc1 \u351 ?i de cerb, \uc1 \
u351 ?i de tot. 16 Fetele \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului \uc1 \u238 ?ns\uc1 \
u259 ? priveau la veri\uc1 \u351 ?or... cum prive\uc1 \u351 ?te c\uc1 \u226 ?inele
la m\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i le era drag ca sarea-n
ochi: pentru c\uc1 \u259 ? le spunea inima ce om f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? de lege
este Sp\uc1 \u226 ?nul. Dar cum erau s\uc1 \u259 ? ias\uc1 \u259 ? ele cu vorba \
uc1 \u238 ?naintea tat\uc1 \u259 ?lui lor? Sp\uc1 \u226 ?nul n-avea de cine...
Vorba ceea: "G\uc1 \u259 ?sise un sat f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? c\uc1 \u226 ?ini \
uc1 \u351 ?i se primbla f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? b\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?". C\
uc1 \u259 ? alt\uc1 \u259 ?, ce pot s\uc1 \u259 ? zic? La vro c\uc1 \u226 ?teva
zile dup\uc1 \u259 ? asta, \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul f\uc1 \u259 ?cu un osp\
uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ? foarte mare \uc1 \u238 ?n cinstea nepotu\'02s\uc1 \u259 ?u,
la care osp\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ? au fost pofti\uc1 \u355 ?i cei mai str\uc1 \
u259 ?luci\uc1 \u355 ?i oaspe\uc1 \u355 ?i: \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ra\uc1 \
u355 ?i, crai, voievozi, c\uc1 \u259 ?pitanii o\uc1 \u351 ?tirilor, mai-marii ora\
uc1 \u351 ?elor \uc1 \u351 ?i alte fe\uc1 \u355 ?e cinstite. \uc1 \u206 ?n ziua de
osp\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?, fetele \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului s-au pus cu
rug\uc1 \u259 ?mintea pe l\uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226 ?n s\uc1 \u259 ?
dea voie lui Harap-Alb ca s\uc1 \u259 ? slujeasc\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i el la
mas\uc1 \u259 ?. Sp\uc1 \u226 ?nul, neput\uc1 \u226 ?ndu-le strica hat\uc1 \u226 ?
rul, cheam\uc1 \u259 ? pe Harap-Alb de fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? cu d\uc1 \u226 ?
nsele \uc1 \u351 ?i-i \uc1 \u238 ?nvoi aceasta, \uc1 \u238 ?ns\uc1 \u259 ? cu
tocmal\uc1 \u259 ?, ca \uc1 \u238 ?n tot timpul osp\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ului s\
uc1 \u259 ? stea numai la spatele st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-s\uc1 \u259 ?u \uc1
\u351 ?i nici m\uc1 \u259 ?car s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u351 ?i ridice ochii la ceilal\
uc1 \u355 ?i meseni, c\uc1 \u259 ? de l-oi vedea obr\uc1 \u259 ?znicindu-se cumva,
acolo pe loc \uc1 \u238 ?i \uc1 \u351 ?i tai capul. \uc1 \u8212 ? Auzit-ai ce am
spus, slug\uc1 \u259 ? netrebnic\uc1 \u259 ?, zise Sp\uc1 \u226 ?nul, ar\uc1 \
u259 ?t\uc1 \u226 ?nd lui Harap-Alb t\uc1 \u259 ?i\uc1 \u351 ?ul palo\uc1 \u351 ?
ului, pe care jurase credin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i supunere Sp\uc1 \
u226 ?nului la ie\uc1 \u351 ?irea din f\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?. \
uc1 \u8212 ? Da, st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, r\uc1 \u259 ?spunse Harap-Alb cu
umilin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?; sunt gata la porunca lumin\uc1 \u259 ?
rii\'02voastre. Fetele \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului au mul\uc1 \u355 ?umit Sp\
uc1 \u226 ?nului \uc1 \u351 ?i pentru at\uc1 \u226 ?ta. Amu, tocmai pe c\uc1 \
u226 ?nd era temeiul mesei, \uc1 \u351 ?i oaspe\uc1 \u355 ?ii, tot gust\uc1 \u226 ?
nd vinul de bun, \uc1 \u238 ?ncepuse a se chiurchiului c\uc1 \u226 ?te oleac\uc1 \
u259 ?, numai iaca o pas\uc1 \u259 ?re m\uc1 \u259 ?iastr\uc1 \u259 ? se vede b\uc1
\u259 ?t\uc1 \u226 ?nd la fereastr\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i zic\uc1 \u226 ?nd cu
glas muieratic: \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u226 ?nca\uc1 \u355 ?i, be\uc1 \u355 ?i \uc1 \
u351 ?i v\uc1 \u259 ? veseli\uc1 \u355 ?i, dar de fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului Ro\uc1 \u351 ? nici nu g\uc1 \u226 ?ndi\uc1 \u355 ?i! Atunci, deodat\uc1 \
u259 ?, tuturor mesenilor pe loc li s-a stricat cheful \uc1 \u351 ?i au \uc1 \
u238 ?nceput a vorbi care ce \uc1 \u351 ?tia \uc1 \u351 ?i cum \uc1 \u238 ?i ducea
capul: unii spuneau c\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \u351 ?,
av\uc1 \u226 ?nd inim\uc1 \u259 ? hain\uc1 \u259 ?, nu se mai satur\uc1 \u259 ? de
a v\uc1 \u259 ?rsa s\uc1 \u226 ?nge omenesc; al\uc1 \u355 ?ii spuneau c\uc1 \u259 ?
fata lui este o farmazoan\uc1 \u259 ? cumplit\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i c\uc1 \
u259 ? din pricina ei se fac at\uc1 \u226 ?tea jertfe; al\uc1 \u355 ?ii \uc1 \
u238 ?nt\uc1 \u259 ?reau spusele celorlal\uc1 \u355 ?i, zic\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \
u259 ? chiar ea ar fi venit \uc1 \u238 ?n chip de pas\uc1 \u259 ?re de a b\uc1 \
u259 ?tut acum la fereastr\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? nu lase \uc1 \u351 ?i aici
lumea \uc1 \u238 ?n pace. Al\uc1 \u355 ?ii ziceau c\uc1 \u259 ?, oricum ar fi, dar
pas\uc1 \u259 ?rea aceasta nu-i lucru curat; \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u259 ? trebuie s\
uc1 \u259 ? fie un trimis de undeva, numai pentru a iscodi casele oamenilor. Al\uc1
\u355 ?ii, mai frico\uc1 \u351 ?i, \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i stupeau \uc1 \u238 ?n
s\uc1 \u226 ?n, menind-o ca s\uc1 \u259 ? se \uc1 \u238 ?ntoarc\uc1 \u259 ? pe
capul acelui care a trimis-o. \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, unii
spuneau \uc1 \u238 ?ntr-un fel, al\uc1 \u355 ?ii \uc1 \u238 ?n alt fel, \uc1 \
u351 ?i multe se ziceau pe seama fetei \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1 \
u351 ?, dar nu se \uc1 \u351 ?tia care din toate acele vorbe este cea adev\uc1 \
u259 ?rat\uc1 \u259 ?. Sp\uc1 \u226 ?nul, dup\uc1 \u259 ? ce-i ascult\uc1 \u259 ?
pe to\uc1 \u355 ?i cu luare-aminte, cl\uc1 \u259 ?tin\uc1 \u259 ? din cap \uc1 \
u351 ?i zise: \uc1 \u8212 ? R\uc1 \u259 ?u e c\uc1 \u226 ?nd ai a face tot cu
oameni care se tem \uc1 \u351 ?i de umbra lor! D-voastr\uc1 \u259 ?, cinsti\uc1 \
u355 ?i oaspe\uc1 \u355 ?i, se vede c\uc1 \u259 ? pa\uc1 \u351 ?te\uc1 \u355 ?i
boboci, de nu v\uc1 \u259 ? pricepe\uc1 \u355 ?i al cui fapt e acesta. \uc1 \u350 ?
i atunci Sp\uc1 \u226 ?nul repede \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i a\uc1 \u355 ?inte\uc1 \
u351 ?te privirile asupra lui Harap-Alb \uc1 \u351 ?i, nu \uc1 \u351 ?tiu cum, \uc1
\u238 ?l prinde z\uc1 \u226 ?mbind. \uc1 \u8212 ? A\uc1 \u351 ?a... slug\uc1 \
u259 ? viclean\uc1 \u259 ? ce-mi e\uc1 \u351 ?ti!? Vas\uc1 \u259 ?zic\uc1 \u259 ?,
tu ai \uc1 \u351 ?tiin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de asta \uc1 \u351 ?i nu mi-ai spus.
Acum degrab\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?-mi aduci pe fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului Ro\uc1 \u351 ?, de unde \uc1 \u351 ?tii \uc1 \u351 ?i cum \uc1 \u238 ?i \
uc1 \u351 ?ti tu. Hai, porne\uc1 \u351 ?te! \uc1 \u350 ?i nu cumva s\uc1 \u259 ?
faci de altfel, c\uc1 \u259 ? te-ai dus de pe fa\uc1 \u355 ?a p\uc1 \u259 ?m\uc1 \
u226 ?ntului! Atunci Harap-Alb, ie\uc1 \u351 ?ind plin de m\uc1 \u226 ?hnire, se
duce \uc1 \u238 ?n grajd la cal \uc1 \u351 ?i, netezindu-l pe coam\uc1 \u259 ? \uc1
\u351 ?i s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u226 ?ndu-l, zice: \uc1 \u8212 ? Dragul meu tovar\
uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?, la grea nevoie m-a b\uc1 \u259 ?gat iar Sp\uc1 \u226 ?nul!
Amu a scornit alta: cic\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?-i aduc pe fata \uc1 \u238 ?mp\uc1
\u259 ?ratului Ro\uc1 \u351 ? de unde-oi \uc1 \u351 ?ti. Asta-i curat vorba ceea:
"Poftim 17 pung\uc1 \u259 ? la mas\uc1 \u259 ?, dac\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?i-ai
adus de-acas\uc1 \u259 ?." Se vede c\uc1 \u259 ? mi s-a apropiat funia la par. Cine
\uc1 \u351 ?tie ce mi s-a mai \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpla! Cu Sp\uc1 \u226 ?nul
tot am dus-o cum am dus-o, c\uc1 \u226 ?ine-c\uc1 \u226 ?ine\uc1 \u351 ?te, p\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259 ? acum. Dar cu omul ro\uc1 \u351 ? nu \uc1 \u351 ?tiu, z\uc1 \
u259 ?u, la c\uc1 \u226 ?t mi-a sta capul. \uc1 \u350 ?-apoi, unde s-a fi g\uc1 \
u259 ?sind acel \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat Ro\uc1 \u351 ? \uc1 \u351 ?i fata
lui, care cic\uc1 \u259 ? este o farmazoan\uc1 \u259 ? cumplit\uc1 \u259 ?, numai
Cel\'02de-pe-comoar\uc1 \u259 ? a fi \uc1 \u351 ?tiind! Parc\uc1 \u259 ? dracul vr\
uc1 \u259 ?je\uc1 \u351 ?te, de n-apuc bine a sc\uc1 \u259 ?pa din una \uc1 \u351 ?
i dau peste alta! Se vede c\uc1 \u259 ? m-a n\uc1 \u259 ?scut mama \uc1 \u238 ?ntr-
un ceas r\uc1 \u259 ?u, sau nu \uc1 \u351 ?tiu cum s\uc1 \u259 ? mai zic, ca s\
uc1 \u259 ? nu gre\uc1 \u351 ?esc \uc1 \u238 ?naintea lui Dumnezeu. M\uc1 \u259 ?
pricep eu tare bine ce ar trebui s\uc1 \u259 ? fac, ca s\uc1 \u259 ? se curme odat\
uc1 \u259 ? toate aceste. Dar m-am deprins a t\uc1 \u226 ?r\uc1 \u226 ?i dup\uc1 \
u259 ? mine o via\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? tic\uc1 \u259 ?loas\uc1 \u259 ?. Vorba
ceea: "S\uc1 \u259 ? nu dea Dumnezeu omului c\uc1 \u226 ?t poate el suferi". \uc1 \
u8212 ? St\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne, zise atunci calul, nechez\uc1 \u226 ?nd cu \
uc1 \u238 ?nfocare, nu te mai olic\uc1 \u259 ?i at\uc1 \u226 ?ta! Dup\uc1 \u259 ?
vreme rea, a fi el vreodat\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i senin. Dac'ar sta cineva s\uc1
\u259 ?-\uc1 \u351 ?i fac\uc1 \u259 ? seam\uc1 \u259 ? de toate cele, cum chite\uc1
\u351 ?ti d-ta, apoi atunci ar trebui s\uc1 \u259 ? vezi tot oameni mor\uc1 \u355 ?
i pe toate c\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?rile... Nu fi a\uc1 \u351 ?a de ner\uc1 \
u259 ?bd\uc1 \u259 ?tor! De unde \uc1 \u351 ?tii c\uc1 \u259 ? nu s-or schimba
lucrurile \uc1 \u238 ?n bine \uc1 \u351 ?i pentru d-ta? Omul e dator s\uc1 \u259 ?
se lupte c\uc1 \u226 ?t a putea cu valurile vie\uc1 \u355 ?ii, c\uc1 \u259 ?ci \uc1
\u351 ?tii c\uc1 \u259 ? este o vorb\uc1 \u259 ?: "Nu aduce anul ce aduce ceasul".
C\uc1 \u226 ?nd sunt zile \uc1 \u351 ?i noroc, treci prin ap\uc1 \u259 ? \uc1 \u351
?i prin foc \uc1 \u351 ?i din toate scapi nev\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?mat. Vorba c\
uc1 \u226 ?ntecului: F\uc1 \u259 ?-m\uc1 \u259 ?, mam\uc1 \u259 ?, cu noroc, \uc1 \
u350 ?i m\uc1 \u259 ?car m-arunc\uc1 \u259 ?-n foc. Las' pe mine, st\uc1 \u259 ?p\
uc1 \u226 ?ne, c\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tiu eu pe unde te-oi duce la \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \u351 ?: pentru c\uc1 \u259 ? m-au mai purtat o dat\
uc1 \u259 ? p\uc1 \u259 ?catele pe acolo cu tatu-t\uc1 \u259 ?u, \uc1 \u238 ?n
tinere\uc1 \u355 ?ile lui. Hai, \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? pe mine \uc1 \u351 ?
i \uc1 \u355 ?ine-te bine, c\uc1 \u259 ? acum am s\uc1 \u259 ?-mi ar\uc1 \u259 ?t
puterile chiar de aici, de pe
loc, \uc1 \u238 ?n ciuda Sp\uc1 \u226 ?nului, ca s\uc1 \u259 ?-i punem venin la
inim\uc1 \u259 ?. Harap-Alb atunci \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i
calul, nechez\uc1 \u226 ?nd o dat\uc1 \u259 ? puternic, zboar\uc1 \u259 ? cu d\
uc1 \u226 ?nsul: \uc1 \u206 ?n \uc1 \u238 ?naltul cerului, V\uc1 \u259 ?zduhul p\
uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului \uc1 \u351 ?i o ia de-a curmezi\uc1 \u351 ?: De la
nouri c\uc1 \u259 ?tre soare, Printre lun\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i luceferi, Stele
m\uc1 \u226 ?ndre lucitoare. \uc1 \u350 ?i apoi, de la o vreme, \uc1 \u238 ?ncepe a
se l\uc1 \u259 ?sa lin ca v\uc1 \u226 ?ntul, \uc1 \u351 ?i lu\uc1 \u226 ?nd de-a
lungul p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului, merg spre \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\
uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ? ne \uc1 \u355 ?ie, c\uc1 \u259 ?
cuv\uc1 \u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?nainte mult mai este. Dar ia s\uc1 \
u259 ? vedem, ce se mai petrece la mas\uc1 \u259 ? dup\uc1 \u259 ? ducerea lui
Harap-Alb? \uc1 \u8212 ? Hei, hei! zise Sp\uc1 \u226 ?nul \uc1 \u238 ?n sine,
tremur\uc1 \u226 ?nd de ciud\uc1 \u259 ?: nu te-am \uc1 \u351 ?tiut eu c\uc1 \
u259 ?-mi e\uc1 \u351 ?ti de ace\uc1 \u351 ?tia, c\uc1 \u259 ? de mult \uc1 \
u238 ?\uc1 \u355 ?i f\uc1 \u259 ?ceam felul!... Dar tr\uc1 \u259 ?ind \uc1 \u351 ?i
nemurind, te-oi sluji eu, m\uc1 \u259 ?i badeo!... Palo\uc1 \u351 ?ul ista are s\
uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?tie de \uc1 \u351 ?tire... Ei, vede\uc1 \u355
?i, mo\uc1 \u351 ?ule \uc1 \u351 ?i cinsti\uc1 \u355 ?i meseni, cum hr\uc1 \u259 ?
ne\uc1 \u351 ?ti pe dracul, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?
tii cu cine ai de-a face? Dac\uc1 \u259 ? nu-s \uc1 \u351 ?i eu un pui\uc1 \u351 ?
or de om \uc1 \u238 ?n felul meu, dar tot m-a tras Harap-Alb pe sfoar\uc1 \u259 ?!
Bine-a zis cine-a zis: "C\uc1 \u259 ? unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul r\
uc1 \u259 ?zboi mai puternic". \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, fetele sale \uc1 \u351 ?i to\uc1 \u355 ?i oaspe\uc1 \
u355 ?ii r\uc1 \u259 ?maser\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ncremeni\uc1 \u355 ?i, Sp\uc1 \
u226 ?nul, bodrog\uc1 \u259 ?nind din gur\uc1 \u259 ?, nu \uc1 \u351 ?tia cum s\uc1
\u259 ?-\uc1 \u351 ?i ascund\uc1 \u259 ? ura, iar\uc1 \u259 ? Harap-Alb, \uc1 \u238
?ngrijit de ce i s\'02ar mai putea \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpla \uc1 \u238 ?n
urm\uc1 \u259 ?, mergea tot \uc1 \u238 ?nainte prin locuri pustii \uc1 \u351 ?i cu
greu de str\uc1 \u259 ?b\uc1 \u259 ?tut. 18 \uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \
u259 ? treac\uc1 \u259 ? un pod peste o ap\uc1 \u259 ? mare, iaca o nunt\uc1 \
u259 ? de furnici trecea \uc1 \u351 ?i ea tocmai atunci podul. Ce s\uc1 \u259 ?
fac\uc1 \u259 ? HarapAlb ? St\uc1 \u259 ? el oleac\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i se sf\
uc1 \u259 ?tuie\uc1 \u351 ?te cu g\uc1 \u226 ?ndul: "S\uc1 \u259 ? trec peste d\uc1
\u226 ?nsele, am s\uc1 \u259 ? omor o mul\uc1 \u355 ?ime; s\uc1 \u259 ? dau prin
ap\uc1 \u259 ?, m\uc1 \u259 ? tem c\uc1 \u259 ? m-oi \uc1 \u238 ?neca, cu cal cu
tot. Dar tot mai bine s\uc1 \u259 ? dau prin ap\uc1 \u259 ?, cum a da Dumnezeu,
dec\uc1 \u226 ?t s\uc1 \u259 ? curm via\uc1 \u355 ?a at\uc1 \u226 ?tor g\uc1 \
u226 ?zuli\uc1 \u355 ?e nevinovate". \uc1 \u350 ?i zic\uc1 \u226 ?nd Doamne-ajut\
uc1 \u259 ?, se arunc\uc1 \u259 ? cu calul \uc1 \u238 ?n ap\uc1 \u259 ?, o trece \
uc1 \u238 ?not dincolo, la cela mal, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? primejdie \uc1 \
u351 ?i apoi \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i ia drumul \uc1 \u238 ?nainte. \uc1 \u350 ?i
cum mergea el, numai iaca i se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?
az\uc1 \u259 ? o furnic\uc1 \u259 ? zbur\uc1 \u259 ?toare zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \
u8212 ? Harap-Alb, fiindc\uc1 \u259 ? e\uc1 \u351 ?ti a\uc1 \u351 ?a de bun, de \
uc1 \u355 ?i-a fost mil\uc1 \u259 ? de via\uc1 \u355 ?a noastr\uc1 \u259 ?, c\uc1 \
u226 ?nd treceam pe pod, \uc1 \u351 ?i nu ne-ai stricat veselia, vreau s\uc1 \
u259 ?-\uc1 \u355 ?i fac \uc1 \u351 ?i eu un bine: na-\uc1 \u355 ?i aripa asta, \
uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?i avea vrodat\uc1 \u259 ? nevoie de mine,
s\uc1 \u259 ? dai foc aripei, \uc1 \u351 ?i atunci eu \uc1 \u238 ?mpreun\uc1 \
u259 ? cu tot neamul meu avem s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i venim \uc1 \u238 ?n
ajutor. Harap-Alb, str\uc1 \u226 ?ng\uc1 \u226 ?nd aripa cu \uc1 \u238 ?ngrijire,
mul\uc1 \u355 ?ume\uc1 \u351 ?te furnicii pentru ajutorul f\uc1 \u259 ?g\uc1 \
u259 ?duit \uc1 \u351 ?i apoi porne\uc1 \u351 ?te tot \uc1 \u238 ?nainte. \uc1 \
u350 ?i mai merge el c\uc1 \u226 ?t merge, \uc1 \u351 ?i numai iaca ce aude o b\uc1
\u226 ?z\uc1 \u226 ?itur\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n\uc1 \u259 ?du\uc1 \u351 ?it\
uc1 \u259 ?. Se uit\uc1 \u259 ? el \uc1 \u238 ?n dreapta, nu vede nimica; se uit\
uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n st\uc1 \u226 ?nga, nici at\uc1 \u226 ?ta; \uc1 \u351 ?i
c\uc1 \u226 ?nd se uit\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n sus, ce s\uc1 \u259 ? vad\uc1 \
u259 ?? Un roi de albine se \uc1 \u238 ?nv\uc1 \u226 ?rtea \uc1 \u238 ?n zbor pe
deasupra capului s\uc1 \u259 ?u \uc1 \u351 ?i umblau bezmetice de colo p\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259 ? colo, neav\uc1 \u226 ?nd loc unde s\uc1 \u259 ? se a\uc1 \
u351 ?eze. Harap-Alb, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?ndu-le a\uc1 \u351 ?a, i se face
mil\uc1 \u259 ? de d\uc1 \u226 ?nsele \uc1 \u351 ?i, lu\uc1 \u226 ?ndu-\uc1 \u351 ?
i p\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?ria din cap, o pune pe iarb\uc1 \u259 ? la p\uc1 \
u259 ?m\uc1 \u226 ?nt, cu gura-n sus, \uc1 \u351 ?i apoi el se d\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?ntr-o parte. Atunci, bucuria albinelor; se las\uc1 \u259 ? jos cu toatele \
uc1 \u351 ?i se adun\uc1 \u259 ? ciotc\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?l\uc1
\u259 ?rie. Harap-Alb, afl\uc1 \u226 ?ndu-se cu p\uc1 \u259 ?rere de bine despre
asta, alearg\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n dreapta \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?n st\uc1 \
u226 ?nga \uc1 \u351 ?i nu se las\uc1 \u259 ? p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? ce g\uc1 \
u259 ?se\uc1 \u351 ?te-un bu\uc1 \u351 ?tihan putreg\uc1 \u259 ?ios, \uc1 \u238 ?l
scobe\uc1 \u351 ?te cu ce poate \uc1 \u351 ?i-i face urdini\uc1 \u351 ?; dup\uc1 \
u259 ? aceea a\uc1 \u351 ?az\uc1 \u259 ? ni\uc1 \u351 ?te \uc1 \u355 ?epu\uc1 \u351
?i \uc1 \u238 ?ntr\'02\uc1 \u238 ?nsul, \uc1 \u238 ?l freac\uc1 \u259 ? pe din\
uc1 \u259 ?untru cu c\uc1 \u259 ?tu\uc1 \u351 ?nic\uc1 \u259 ?, cu sulcin\uc1 \u259
?, cu m\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?ciune, cu poala s\uc1 \u226 ?nt\uc1 \u259 ?\'02M\
uc1 \u259 ?riei \uc1 \u351 ?i cu alte buruiene mirositoare \uc1 \u351 ?i prielnice
albinelor \uc1 \u351 ?i apoi, lu\uc1 \u226 ?ndu-l pe um\uc1 \u259 ?r, se duce la
roi, r\uc1 \u259 ?stoarn\uc1 \u259 ? albinele frumu\uc1 \u351 ?el din p\uc1 \u259 ?
l\uc1 \u259 ?rie \uc1 \u238 ?n bu\uc1 \u351 ?tihan, \uc1 \u238 ?l \uc1 \u238 ?
ntoarce bini\uc1 \u351 ?or cu gura \uc1 \u238 ?n jos, \uc1 \u238 ?i pune deasupra
ni\uc1 \u351 ?te capt\uc1 \u259 ?lani, ca s\uc1 \u259 ? nu r\uc1 \u259 ?zbat\uc1 \
u259 ? soarele \uc1 \u351 ?i ploaia \uc1 \u238 ?nl\uc1 \u259 ?untru, \uc1 \u351 ?i
apoi, l\uc1 \u259 ?s\uc1 \u226 ?ndu-l acolo pe c\uc1 \u226 ?mp, \uc1 \u238 ?ntre
flori, \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i caut\uc1 \u259 ? de drum. \uc1 \u350 ?i cum mergea
el, mul\uc1 \u355 ?umit \uc1 \u238 ?n sine pentru aceast\uc1 \u259 ? facere de
bine, numai iaca i se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?az\uc1 \
u259 ? \uc1 \u238 ?nainte cr\uc1 \u259 ?iasa albinelor, zic\uc1 \u226 ?ndu-i: \
uc1 \u8212 ? Harap-Alb, pentru c\uc1 \u259 ? e\uc1 \u351 ?ti a\uc1 \u351 ?a de
bun \uc1 \u351 ?i te-ai ostenit de ne-ai f\uc1 \u259 ?cut ad\uc1 \u259 ?post, vreau
s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i fac \uc1 \u351 ?i eu un bine \uc1 \u238 ?n via\uc1 \
u355 ?a mea: na-\uc1 \u355 ?i aripa asta \uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \
u238 ?i avea vreodat\uc1 \u259 ? nevoie de mine, aprinde-o, \uc1 \u351 ?i eu \uc1 \
u238 ?ndat\uc1 \u259 ? am s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i vin \uc1 \u238 ?ntru ajutor.
Harap-Alb, lu\uc1 \u226 ?nd aripa cu bucurie, o str\uc1 \u226 ?nge cu \uc1 \u238 ?
ngrijire; apoi, mul\uc1 \u355 ?umind cr\uc1 \u259 ?iesei pentru ajutorul f\uc1 \
u259 ?g\uc1 \u259 ?duit, porne\uc1 \u351 ?te, urm\uc1 \u226 ?ndu-\uc1 \u351 ?i
calea tot \uc1 \u238 ?nainte. Mai merge el c\uc1 \u226 ?t merge \uc1 \u351 ?i, c\
uc1 \u226 ?nd la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se p\
uc1 \u226 ?rp\uc1 \u226 ?lea pe l\uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? un foc de dou\uc1 \u259
?zeci \uc1 \u351 ?i patru de st\uc1 \u226 ?njeni de lemne \uc1 \u351 ?i tot atunci
striga, c\uc1 \u226 ?t \uc1 \u238 ?i lua gura, c\uc1 \u259 ? moare de frig. \uc1 \
u350 ?i-apoi, afar\uc1 \u259 ? de aceasta, omul acela era ceva de speriat; avea ni\
uc1 \u351 ?te urechi cl\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?uge \uc1 \u351 ?i ni\uc1 \u351 ?te
buzoaie groase \uc1 \u351 ?i d\uc1 \u259 ?b\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?zate. \uc1 \
u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd sufla cu d\uc1 \u226 ?nsele, cea deasupra se r\uc1 \u259 ?
sfr\uc1 \u226 ?ngea \uc1 \u238 ?n sus peste sc\uc1 \u259 ?f\uc1 \u226 ?rlia
capului, iar cea dedesubt at\uc1 \u226 ?rna \uc1 \u238 ?n jos, de-i acoperea p\
uc1 \u226 ?ntecele. \uc1 \u350 ?i, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea
promoroaca mai groas\uc1 \u259 ? de-o palm\uc1 \u259 ?. Nu era chip s\uc1 \u259 ?
te apropii de d\uc1 \u226 ?nsul, c\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a tremura de tare, de
parc\uc1 \u259 ?-l zghihuia dracul. \uc1 \u350 ?i dac-ar fi tremurat numai el, ce \
uc1 \u355 ?i-ar fi fost? Dar toat\uc1 \u259 ? suflarea \uc1 \u351 ?i f\uc1 \u259 ?
ptura de primprejur \uc1 \u238 ?i \uc1 \u355 ?ineau hangul: v\uc1 \u226 ?ntul gemea
ca un nebun, copacii din p\uc1 \u259 ?dure se v\uc1 \u259 ?ic\uc1 \u259 ?rau,
pietrele \uc1 \u355 ?ipau, vreascurile \uc1 \u355 ?iuiau \uc1 \u351 ?i chiar
lemnele de pe foc pocneau de ger. Iar\uc1 \u259 ? veveri\uc1 \u355 ?ele, g\uc1 \
u259 ?vozdite una peste alta \uc1 \u238 ?n scorburi 19 de copaci, suflau \uc1 \u238
?n unghii \uc1 \u351 ?i pl\uc1 \u226 ?ngeau \uc1 \u238 ?n pumni, blestem\uc1 \
u226 ?ndu-\uc1 \u351 ?i ceasul \uc1 \u238 ?n care s-au n\uc1 \u259 ?scut. M\uc1
\u259 ? rog, foc de ger era: ce s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? spun mai mult!
HarapAlb, numai o \uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?r\uc1 \u259 ? c\uc1 \u226 ?t a stat de s-
a uitat, a f\uc1 \u259 ?cut \uc1 \u355 ?ur\uc1 \u355 ?uri la gur\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i, neput\uc1 \u226 ?ndu-\uc1 \u351 ?i st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ni r\uc1 \
u226 ?sul, zise cu mirare: \uc1 \u8212 ? Multe mai vede omul acesta c\uc1 \u226 ?t
tr\uc1 \u259 ?ie\uc1 \u351 ?te! M\uc1 \u259 ?i tartorule, nu m\uc1 \u226 ?nca haram
\uc1 \u351 ?i spune drept, tu e\uc1 \u351 ?ti Geril\uc1 \u259 ?? A\uc1 \u351 ?\
uc1 \u259 ?-i c\uc1 \u259 ? taci?... Tu trebuie s\uc1 \u259 ? fii, pentru c\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i focul \uc1 \u238 ?nghea\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? l\uc1 \u226 ?
ng\uc1 \u259 ? tine, de arzuliu ce e\uc1 \u351 ?ti. \uc1 \u8212 ? R\uc1 \u226 ?zi
tu, r\uc1 \u226 ?zi, Harap-Alb, zise atunci Geril\uc1 \u259 ? tremur\uc1 \u226 ?nd,
dar, unde mergi, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? mine n-ai s\uc1 \u259 ? po\uc1 \u355 ?i
face nimica. \uc1 \u8212 ? Hai \uc1 \u351 ?i tu cu mine, dac\uc1 \u259 ? vrei, zise
Harap-Alb; de-abia te-i mai \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?lzi merg\uc1 \u226 ?nd la
drum, c\uc1 \u259 ?ci nu e bine c\uc1 \u226 ?nd stai locului. Geril\uc1 \u259 ?
atunci se ia cu Harap-Alb \uc1 \u351 ?i pornesc \uc1 \u238 ?mpreun\uc1 \u259 ?. \
uc1 \u350 ?i merg\uc1 \u226 ?nd ei o bucat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nainte, Harap-
Alb vede alt\uc1 \u259 ? dr\uc1 \u259 ?c\uc1 \u259 ?rie \uc1 \u351 ?i mai mare: o
namil\uc1 \u259 ? de om m\uc1 \u226 ?nca brazdele de pe urma a 24 de pluguri \uc1 \
u351 ?i tot atunci striga \uc1 \u238 ?n gura mare c\uc1 \u259 ? crap\uc1 \u259 ? de
foame. \uc1 \u8212 ? Ei, apoi s\uc1 \u259 ? nu bufne\uc1 \u351 ?ti de r\uc1 \u226 ?
s? zise Harap-Alb. M\uc1 \u259 ?i, m\uc1 \u259 ?i, m\uc1 \u259 ?i! c\uc1 \u259 ?
multe-\uc1 \u355 ?i mai v\uc1 \u259 ?d ochii! Pesemne c-aista-i Fl\uc1 \u259 ?m\uc1
\u226 ?nzil\uc1 \u259 ?, foametea, sac f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? fund sau cine mai
\uc1 \u351 ?tie ce pricopseal\uc1 \u259 ? a fi, de nu-l poate s\uc1 \u259 ?tura
nici p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul. \uc1 \u8212 ? R\uc1 \u226 ?zi tu, r\uc1 \
u226 ?zi, Harap-Alb, zice atunci Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ?, dar,
unde merge\uc1 \u355 ?i voi, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? mine n-ave\uc1 \u355 ?i s\
uc1 \u259 ? pute\uc1 \u355 ?i face nici o isprav\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Dac\uc1
\u259 ?-i a\uc1 \u351 ?a, hai \uc1 \u351 ?i tu cu noi, zise Harap-Alb, c\uc1 \
u259 ? doar n-am a te duce \uc1 \u238 ?n spinare. Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\
uc1 \u259 ? atunci se ia dup\uc1 \u259 ? Harap-Alb \uc1 \u351 ?i pornesc tustrei \
uc1 \u238 ?nainte. \uc1 \u350 ?i mai merg\uc1 \u226 ?nd ei o postat\uc1 \u259 ?,
numai iaca Harap-Alb vede alt\uc1 \u259 ? minun\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie \uc1 \
u351 ?i mai mare: o ar\uc1 \u259 ?tare de om b\uc1 \u259 ?use apa de la 24 de
iazuri \uc1 \u351 ?i o g\uc1 \u226 ?rl\uc1 \u259 ? pe care umblau numai 500 de mori
\uc1 \u351 ?i tot atunci striga \uc1 \u238 ?n gura mare c\uc1 \u259 ? se usuc\uc1 \
u259 ? de sete. \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u259 ?i, da' al dracului on\uc1 \u224 ?nie de
om e \uc1 \u351 ?i acesta! zise HarapAlb. Grozav burd\uc1 \u259 ?han \uc1 \u351 ?i
nes\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ios g\uc1 \u226 ?tlej, de nu pot s\uc1 \u259 ?-i
potoleasc\uc1 \u259 ? setea nici izvoarele p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului; mare
ghiol de ap\uc1 \u259 ? trebuie s\uc1 \u259 ? fie \uc1 \u238 ?n ma\uc1 \u355 ?ele
lui! Se vede c\uc1 \u259 ? acesta-i pr\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?denia apelor,
vestitul Setil\uc1 \u259 ?, fiul Secetei, n\uc1 \u259 ?scut \uc1 \u238 ?n zodia ra\
uc1 \u355 ?elor \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?mpodobit cu darul suptului. \uc1 \u8212 ?
R\uc1 \u226 ?zi tu, r\uc1 \u226 ?zi, Harap-Alb, zise atunci Setil\uc1 \u259 ?, c\
uc1 \u259 ?ruia \uc1 \u238 ?ncepu a-i \uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?\uc1 \u351 ?ni apa pe
n\uc1 \u259 ?ri \uc1 \u351 ?i pe urechi, ca pe ni\uc1 \u351 ?te l\uc1 \u259 ?ptoace
de mori, dar, unde v\uc1 \u259 ? duce\uc1 \u355 ?i voi, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?
mine degeaba v\uc1 \u259 ? duce\uc1 \u355 ?i. \uc1 \u8212 ? Hai \uc1 \u351 ?i tu cu
noi, dac\uc1 \u259 ? vrei, zise Harap-Alb; de-abia nu te-ai mai linciuri at\uc1 \
u226 ?ta \uc1 \u238 ?n cele ape, \uc1 \u238 ?i sc\uc1 \u259 ?pa de blestemul broa\
uc1 \u351 ?telor \uc1 \u351 ?i-i da r\uc1 \u259 ?gaz morilor s\uc1 \u259 ? umble,
c\uc1 \u259 ? destul \uc1 \u355 ?i\'02ai f\uc1 \u259 ?cut mendrele p\uc1 \u226 ?n\
uc1 \u259 ? acum. Ce, Doamne iart\uc1 \u259 ?-m\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?i face
broa\uc1 \u351 ?te \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u226 ?ntece de at\uc1 \u226 ?ta ap\uc1 \
u259 ?! Setil\uc1 \u259 ? atunci se ia dup\uc1 \u259 ? Harap-Alb \uc1 \u351 ?i
pornesc tuspatru \uc1 \u238 ?nainte. \uc1 \u350 ?i mai merg\uc1 \u226 ?nd ei o
bucat\uc1 \u259 ?, numai iaca ce vede Harap-Alb alt\uc1 \u259 ? minun\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?ie \uc1 \u351 ?i mai minunat\uc1 \u259 ?: o schimonositur\uc1 \u259 ? de
om avea \uc1 \u238 ?n frunte numai un ochi, mare c\uc1 \u226 ?t o sit\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?l deschidea, nu vedea nimica; da chior
peste ce apuca. Iar\uc1 \u259 ? c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?l \uc1 \u355 ?inea \uc1
\u238 ?nchis, dar fie zi, dar fie noapte, spunea c\uc1 \u259 ? vede cu d\uc1 \
u226 ?nsul \uc1 \u238 ?n m\uc1 \u259 ?runtaiele p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului. \
uc1 \u8212 ? Iaca, \uc1 \u238 ?ncepu el a r\uc1 \u259 ?cni ca un smintit, toate
lucrurile mi se arat\uc1 \u259 ? g\uc1 \u259 ?urite, ca siti\uc1 \u351 ?ca, \uc1 \
u351 ?i str\uc1 \u259 ?vezii, ca apa cea limpede; deasupra capului meu v\uc1 \
u259 ?d o mul\uc1 \u355 ?ime nenum\uc1 \u259 ?rat\uc1 \u259 ? de v\uc1 \u259 ?
zute \uc1 \u351 ?i nev\uc1 \u259 ?zute; v\uc1 \u259 ?d iarba cum cre\uc1 \u351 ?te
din p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nt; v\uc1 \u259 ?d cum se rostogole\uc1 \u351 ?te
soarele dup\uc1 \u259 ? deal, luna \uc1 \u351 ?i stelele cufundate \uc1 \u238 ?n
mare; copacii cu v\uc1 \u226 ?rful \uc1 \u238 ?n jos, vitele cu picioarele \uc1 \
u238 ?n sus \uc1 \u351 ?i oamenii umbl\uc1 \u226 ?nd cu capul \uc1 \u238 ?ntre
umere; v\uc1 \u259 ?d, \uc1 \u238 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, ceea ce n-a\uc1
\u351 ? 20 mai dori s\uc1 \u259 ? vad\uc1 \u259 ? nimene, pentru a-\uc1 \u351 ?i
osteni vederea: v\uc1 \u259 ?d ni\uc1 \u351 ?te guri c\uc1 \u259 ?scate uit\uc1 \
u226 ?ndu-se la mine \uc1 \u351 ?i nu-mi pot da seama de ce v\uc1 \u259 ? mira\
uc1 \u355 ?i a\uc1 \u351 ?a, mira-v-a\uc1 \u355 ?i de... frumuse\uc1 \u355 ?e-v\uc1
\u259 ?! Harap-Alb atunci se bate cu m\uc1 \u226 ?na peste gur\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i zice: \uc1 \u8212 ? Doamne fere\uc1 \u351 ?te de omul nebun, c\uc1 \u259 ?
tare-i de j\uc1 \u259 ?lit, s\uc1 \u259 ?rmanul! Pe de-o parte \uc1 \u238 ?\uc1 \
u355 ?i vine a r\uc1 \u226 ?de \uc1 \u351 ?i pe de alta \uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i
vine a-l pl\uc1 \u226 ?nge. Dar se vede c\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a l-a l\uc1 \
u259 ?sat Dumnezeu. Poate c\uc1 \u259 ? acesta-i vestitul Ochil\uc1 \u259 ?, frate
cu Orbil\uc1 \u259 ?, v\uc1 \u259 ?r primare cu Chioril\uc1 \u259 ?, nepot de sor\
uc1 \u259 ? lui P\uc1 \u226 ?ndil\uc1 \u259 ?, din sat de la Chitil\uc1 \u259 ?,
peste drum de Nimeril\uc1 \u259 ?. Ori din t\uc1 \u226 ?rg de la S\uc1 \u259 ?-l-
ca\uc1 \u355 ?i, megie\uc1 \u351 ? cu C\uc1 \u259 ?uta\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i
de urm\uc1 \u259 ? nu-i mai da\uc1 \u355 ?i. M\uc1 \u259 ? rog, unu-i Ochil\uc1 \
u259 ? pe fa\uc1 \u355 ?a p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului, care vede toate \uc1 \
u351 ?i pe to\uc1 \u355 ?i altfel de cum vede lumea cealalt\uc1 \u259 ?; numai pe
sine nu se vede c\uc1 \u226 ?t e de frumu\uc1 \u351 ?el. Parc\uc1 \u259 ?-i un bo\
uc1 \u355 ?, chilimbo\uc1 \u355 ? bo\uc1 \u355 ?it, \uc1 \u238 ?n frunte cu un
ochi, numai s\uc1 \u259 ? nu fie de deochi! \uc1 \u8212 ? R\uc1 \u226 ?zi tu, r\uc1
\u226 ?zi, Harap-Alb, zise atunci Ochil\uc1 \u259 ?, uit\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \
u238 ?nchiorchio\uc1 \u351 ?at, dar, unde te duci, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? de
mine r\uc1 \u259 ?u are s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i cad\uc1 \u259 ?. Fata \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1 \u351 ? nu se cap\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ? a\uc1
\u351 ?a de lesne cum crezi tu. Din gardul Oancei \uc1 \u355 ?i-a da-o \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?ratul, dac\uc1 \u259 ? n-oi fi \uc1 \u351 ?i eu pe-acolo. \uc1 \u8212
? Hai \uc1 \u351 ?i tu cu noi, dac\uc1 \u259 ? vrei, zise Harap-Alb, c\uc1 \u259 ?
doar n-avem a te duce de m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?, ca pe un orb. Ochil\uc1 \
u259 ? atunci se ia \uc1 \u351 ?i el dup\uc1 \u259 ? Harap-Alb \uc1 \u351 ?i
pornesc tuscinci \uc1 \u238 ?nainte. \uc1 \u350 ?i mai merg\uc1 \u226 ?nd ei o
bucat\uc1 \u259 ?, numai iaca ce vede Harap-Alb alt\uc1 \u259 ? b\uc1 \u226 ?zd\uc1
\u226 ?ganie \uc1 \u351 ?i mai \uc1 \u351 ?i: o pocitanie de om umbla cu arcul dup\
uc1 \u259 ? v\uc1 \u226 ?nat p\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri. \uc1 \u350 ?-apoi,
chiti\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u259 ? numai \uc1 \u238 ?n arc se \uc1 \u238 ?ncheia tot
me\uc1 \u351 ?te\uc1 \u351 ?ugul \uc1 \u351 ?i puterea omului aceluia? \uc1 \u354 ?
i-ai g\uc1 \u259 ?sit! Avea un me\uc1 \u351 ?te\uc1 \u351 ?ug mai dr\uc1 \u259 ?cos
\uc1 \u351 ?i o putere mai pe sus dec\uc1 \u226 ?t \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i poate
dracul \uc1 \u238 ?nchipui: c\uc1 \u226 ?nd voia, a\uc1 \u351 ?a se l\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?ea de tare, de cuprindea p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul \uc1 \u238 ?n
bra\uc1 \u355 ?e. \uc1 \u350 ?i alt\uc1 \u259 ? dat\uc1 \u259 ?, a\uc1 \u351 ?a se
de\uc1 \u351 ?ira \uc1 \u351 ?i se lungea de grozav, de ajungea cu m\uc1 \u226 ?na
la lun\uc1 \u259 ?, la stele, la soare \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?t voia de sus. \
uc1 \u350 ?i dac\uc1 \u259 ? se \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpla s\uc1 \u259 ? nu
nimereasc\uc1 \u259 ? p\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?rile cu s\uc1 \u259 ?geata, ele tot
nu sc\uc1 \u259 ?pau de d\uc1 \u226 ?nsul; \uc1 \u355 ?i le prindea cu m\uc1 \
u226 ?na din zbor, le r\uc1 \u259 ?sucea g\uc1 \u226 ?tul cu ciud\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i apoi le m\uc1 \u226 ?nca
a\uc1 \u351 ?a, crude, cu pene cu tot. Chiar atunci avea un vraf de p\uc1 \u259 ?
s\uc1 \u259 ?ri dinainte \uc1 \u351 ?i osp\uc1 \u259 ?ta dintr-\uc1 \u238 ?nsele cu
l\uc1 \u259 ?comie, ca un vultan h\uc1 \u259 ?mesit. Harap-Alb, cuprins de mirare,
zise: \uc1 \u8212 ? Dar oare pe acesta cum mama dracului l-o fi mai chem\uc1 \
u226 ?nd? \uc1 \u8212 ? Zi-i pe nume, s\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?i-l spun, r\uc1 \
u259 ?spunse atunci Ochil\uc1 \u259 ?, z\uc1 \u226 ?mbind pe sub must\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?i. \uc1 \u8212 ? Dar te mai duce capul ca s\uc1 \u259 ?-l botezi? S\
uc1 \u259 ?-i zici P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \u259 ?... nu gre\uc1 \u351 ?
e\uc1 \u351 ?ti; s\uc1 \u259 ?-i zici L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?il\uc1 \u259 ?...
nici at\uc1 \u226 ?ta; s\uc1 \u259 ?-i zici Lungil\uc1 \u259 ?... asemene; s\uc1 \
u259 ?-i zici P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri-L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i-Lungil\uc1 \
u259 ?, mi se pare c\uc1 \u259 ? e mai potrivit cu n\uc1 \u259 ?ravul \uc1 \u351 ?i
apuc\uc1 \u259 ?turile lui, zise Harap-Alb, \uc1 \u238 ?nduio\uc1 \u351 ?at de mila
bietelor p\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri. Se vede c\uc1 \u259 ? acesta-i vestitul P\
uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri- L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i-Lungil\uc1 \u259 ?, fiul s\
uc1 \u259 ?get\uc1 \u259 ?torului \uc1 \u351 ?i nepotul arca\uc1 \u351 ?ului; br\
uc1 \u226 ?ul p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului \uc1 \u351 ?i scara cerului; ciuma
zbur\uc1 \u259 ?toarelor \uc1 \u351 ?i spaima oamenilor, c\uc1 \u259 ? altfel nu te
pricepi cum s\uc1 \u259 ?-i mai zici. \uc1 \u8212 ? R\uc1 \u226 ?zi tu de mine, r\
uc1 \u226 ?zi, Harap-Alb, zise atunci P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri-L\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?i- Lungil\uc1 \u259 ?, dar mai bine ar fi s\uc1 \u259 ? r\uc1 \u226 ?zi
de tine, c\uc1 \u259 ?ci nu \uc1 \u351 ?tii ce p\uc1 \u259 ?cat te pa\uc1 \u351 ?
te. Chite\uc1 \u351 ?ti c\uc1 \u259 ? fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1
\u351 ? numai a\uc1 \u351 ?a se cap\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?? Poate n-ai \uc1 \u351
?tiin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? ce vidm\uc1 \u259 ? de fat\uc1 \u259 ? e aceea, c\uc1
\u226 ?nd vrea, se face pas\uc1 \u259 ?re m\uc1 \u259 ?iastr\uc1 \u259 ?, \uc1 \
u238 ?\uc1 \u355 ?i arat\uc1 \u259 ? coada, \uc1 \u351 ?i ia-i urma dac\uc1 \u259 ?
po\uc1 \u355 ?i! De n-a fi \uc1 \u351 ?i unul ca mine pe-acolo, degeaba v\uc1 \u259
? mai bate\uc1 \u355 ?i picioarele duc\uc1 \u226 ?ndu-v\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ?
Hai \uc1 \u351 ?i tu cu noi, dac\uc1 \u259 ? vrei, zise atunci Harap-Alb; de-abia
mi-i lua pe Geril\uc1 \u259 ? de \uc1 \u355 ?uluc \uc1 \u351 ?i l-\uc1 \u238 ?i
purta cu nasul pe la soare, doar s-a \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?lzi c\uc1 \u226 ?tu\
uc1 \u351 ?i dec\uc1 \u226 ?t \uc1 \u351 ?i n-a mai cl\uc1 \u259 ?n\uc1 \u355 ?\uc1
\u259 ?ni at\uc1 \u226 ?ta din m\uc1 \u259 ?sele, ca un cocost\uc1 \u226 ?rc de cei
b\uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?ncio\uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u259 ? parc\uc1 \u259 ? m\
uc1 \u259 ? str\uc1 \u226 ?nge \uc1 \u238 ?n spate c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?l v\
uc1 \u259 ?d a\uc1 \u351 ?a. P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri-L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?
i-Lungil\uc1 \u259 ? se ia atunci dup\uc1 \u259 ? Harap-Alb \uc1 \u351 ?i pornesc
ei tus\uc1 \u351 ?ase \uc1 \u238 ?nainte. \uc1 \u350 ?i pe unde treceau, p\uc1 \
u226 ?rjol f\uc1 \u259 ?ceau: Geril\uc1 \u259 ? potopea p\uc1 \u259 ?durile prin
ardere. Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ? 21 m\uc1 \u226 ?nca lut \uc1 \
u351 ?i p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nt amestecat cu hum\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i tot
striga c\uc1 \u259 ? moare de foame. Setil\uc1 \u259 ? sorbea apa de prin b\uc1 \
u259 ?l\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i iazuri, de se zb\uc1 \u259 ?teau pe\uc1 \u351 ?
tii pe uscat \uc1 \u351 ?i \uc1 \u355 ?ipa \uc1 \u351 ?arpele \uc1 \u238 ?n gura
broa\uc1 \u351 ?tei de secet\uc1 \u259 ? mare ce era pe acolo. Ochil\uc1 \u259 ?
vedea toate cele ca dracul, \uc1 \u351 ?i numai \uc1 \u238 ?nghe\uc1 \u355 ?ai ce
da dintr-\uc1 \u238 ?nsul: C\uc1 \u259 ? e laie, C\uc1 \u259 ?-i b\uc1 \u259 ?laie;
C\uc1 \u259 ? e ciut\uc1 \u259 ?, C\uc1 \u259 ?-i cornut\uc1 \u259 ?. M\uc1 \u259 ?
rog, nebunii de-a lui, c\uc1 \u226 ?te-n lun\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?
n stele, de-\uc1 \u355 ?i venea s\uc1 \u259 ? fugi de ele. Sau s\uc1 \u259 ? r\
uc1 \u226 ?zi ca un nebun, crede\uc1 \u355 ?i-m\uc1 \u259 ? ce v\uc1 \u259 ?
spun! \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri-L\
uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i-Lungil\uc1 \u259 ? ademenea zbur\uc1 \u259 ?toarele \uc1 \
u351 ?i, jumulite, nejumulite, \uc1 \u355 ?i le p\uc1 \u259 ?pa pe rud\uc1 \u259 ?,
pe s\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, de nu se mai st\uc1 \u259 ?
vilea nimene cu p\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri pe l\uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? cas\uc1
\u259 ? de r\uc1 \u259 ?ul lui. Numai Harap-Alb nu aducea nici o sup\uc1 \u259 ?
rare. \uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ?, ca tovar\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?, era p\uc1 \u259
?rta\uc1 \u351 ? la toate: \uc1 \u351 ?i la pagub\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i la c\
uc1 \u226 ?\uc1 \u351 ?tig, \uc1 \u351 ?i prietenos cu fiecare, pentru c\uc1 \
u259 ? avea nevoie de d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii \uc1 \u238 ?n c\uc1 \u259 ?l\uc1
\u259 ?toria sa la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \u351 ?, care, zice, cic\
uc1 \u259 ? era un om p\uc1 \u226 ?cli\uc1 \u351 ?it \uc1 \u351 ?i r\uc1 \u259 ?ut\
uc1 \u259 ?cios la culme: nu avea mil\uc1 \u259 ? de om nici c\uc1 \u226 ?t de un
c\uc1 \u226 ?ine. Dar vorba ceea: "La unul f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? suflet
trebuie unul f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? de lege". \uc1 \u350 ?i g\uc1 \u226 ?ndesc
eu c\uc1 \u259 ? din cinci nesp\uc1 \u259 ?la\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u226 ?\uc1 \
u355 ?i merg cu Harap\'02Alb, i-a veni el vreunul de hac; \uc1 \u351 ?-a mai da \
uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \u351 ? \uc1 \u351 ?i peste oameni, nu tot
peste butuci, ca p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? atunci. Dar iar m\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?ntorc \uc1 \u351 ?i zic: mai \uc1 \u351 ?tii cum vine vremea? Lumea asta e pe
dos, toate merg cu capu-n jos; pu\uc1 \u355 ?ini suie, mul\uc1 \u355 ?i coboar\
uc1 \u259 ?, unul macin\uc1 \u259 ? la moar\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?-apoi acel
unul are atunci \uc1 \u238 ?n m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i p\uc1 \
u226 ?inea, \uc1 \u351 ?i cu\uc1 \u355 ?itul \uc1 \u351 ?i taie de unde vrea \uc1 \
u351 ?i c\uc1 \u226 ?t \uc1 \u238 ?i place, tu te ui\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i n-
ai ce-i face. Vorba ceea: "Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale". A\uc1
\u351 ?a \uc1 \u351 ?i Harap-Alb \uc1 \u351 ?i cu ai s\uc1 \u259 ?i; poate-ar
izbuti s\uc1 \u259 ? ia fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1 \u351 ?,
poate nu, dar acum, deodat\uc1 \u259 ?, ei se tot duc \uc1 \u238 ?nainte \uc1 \u351
?i, mai la urm\uc1 \u259 ?, cum le-a fi norocul. Ce-mi pas\uc1 \u259 ? mie? Eu sunt
dator s\uc1 \u259 ? spun povestea \uc1 \u351 ?i v\uc1 \u259 ? rog s\uc1 \u259 ?
asculta\uc1 \u355 ?i. Amu Harap-Alb \uc1 \u351 ?i cu ai s\uc1 \u259 ?i mai merg ei
c\uc1 \u226 ?t merg \uc1 \u351 ?i, \uc1 \u238 ?ntr-o t\uc1 \u226 ?rzie vreme, ajung
la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ? ne
\uc1 \u355 ?ie, c\uc1 \u259 ? cuv\uc1 \u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?nainte
mult mai este. \uc1 \u350 ?i cum ajung, odat\uc1 \u259 ? intr\uc1 \u259 ? buluc \
uc1 \u238 ?n ograd\uc1 \u259 ?, tus\uc1 \u351 ?ase. Harap-Alb \uc1 \u238 ?nainte \
uc1 \u351 ?i ceilal\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?n urm\uc1 \u259 ?, care de care mai
chipos \uc1 \u351 ?i mai \uc1 \u238 ?mbr\uc1 \u259 ?cat, de se t\uc1 \u226 ?r\uc1 \
u226 ?iau a\uc1 \u355 ?ele \uc1 \u351 ?i curgeau obielele dup\uc1 \u259 ? d\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u351 ?ii, parc\uc1 \u259 ? era oastea lui Papuc Hogea Hogegarul. \
uc1 \u350 ?i atunci, Harap-Alb se \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \
u355 ?i\uc1 \u351 ?az\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?naintea \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului Ro\uc1 \u351 ?, spun\uc1 \u226 ?ndu-i de unde, cum, cine \uc1 \u351 ?i
pentru ce anume au venit. \uc1 \u206 ?mp\uc1 \u259 ?ratului i-a fost de-a mirarea,
v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \u259 ? ni\uc1 \u351 ?te golani au asemene \
uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?zneal\uc1 \u259 ?, de vin cu neru\uc1 \u351 ?inare s\
uc1 \u259 ?-i cear\uc1 \u259 ? fata, fie din partea oricui ar fi. Dar, nevoind a le
strica inima, nu le spune nici da, nici ba, ci le d\uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?spuns
ca s\uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ie peste noapte acolo, \uc1 \u351 ?i p\
uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?ine diminea\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? s-a mai
g\uc1 \u226 ?ndi el ce trebuie s\uc1 \u259 ? fac\uc1 \u259 ?... \uc1 \u350 ?i pe
alt\uc1 \u259 ? parte, \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul odat\uc1 \u259 ? cheam\uc1 \
u259 ? \uc1 \u238 ?n tain\uc1 \u259 ? pe un credincios al s\uc1 \u259 ?u \uc1 \u351
?i d\uc1 \u259 ? porunc\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ?-i culce \uc1 \u238 ?n casa cea de
aram\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nfocat\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? doarm\uc1 \u259 ?
pentru ve\uc1 \u351 ?nicie, dup\uc1 \u259 ? cum p\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ise \uc1 \
u351 ?i al\uc1 \u355 ?i pe\uc1 \u355 ?itori, poate mai ceva dec\uc1 \u226 ?t ace\
uc1 \u351 ?tia. Atunci credinciosul \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului se duce
repede \uc1 \u351 ?i d\uc1 \u259 ? foc casei celei de aram\uc1 \u259 ? pe dedesubt,
cu 24 de st\uc1 \u226 ?njeni de lemne, de se face casa ro\uc1 \u351 ?ie cum e j\uc1
\u259 ?raticul. Apoi, cum \uc1 \u238 ?nsereaz\uc1 \u259 ?, vine \uc1 \u351 ?i
pofte\uc1 \u351 ?te pe oaspe\uc1 \u355 ?i la culcare. Geril\uc1 \u259 ? atunci, n\
uc1 \u259 ?zdr\uc1 \u259 ?van cum era el, cheam\uc1 \u259 ? pe tovar\uc1 \u259 ?\
uc1 \u351 ?ii s\uc1 \u259 ?i deoparte \uc1 \u351 ?i le zice \uc1 \u238 ?nceti\uc1 \
u351 ?or: \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u259 ?i, nu cumva s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?mping\uc1 \u259 ? Mititelul s\uc1 \u259 ? intra\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?
naintea mea unde ne-a duce omul \uc1 \u355 ?apului celui ro\uc1 \u351 ?, c\uc1 \
u259 ? nu mai ajunge\uc1 \u355 ?i s\uc1 \u259 ? vede\uc1 \u355 ?i ziua de m\uc1 \
u226
?ine. Doar unu-i 22 \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \u351 ?, vestit prin
meleagurile aceste pentru bun\uc1 \u259 ?tatea lui cea nemaipomenit\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i milostivirea lui cea neauzit\uc1 \u259 ?. \uc1 \u206 ?l \uc1 \u351 ?
tiu eu c\uc1 \u226 ?t e de primitor \uc1 \u351 ?i de darnic la spatele altora.
Numai de nu i-ar muri mul\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?nainte! s\uc1 \u259 ? tr\uc1 \
u259 ?iasc\uc1 \u259 ? trei zile cu cea de-alaltaieri! D-apoi feti\uc1 \u351 ?oara
lui; a zis dracul \uc1 \u351 ?i s-a f\uc1 \u259 ?cut; buc\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?
ic\uc1 \u259 ? rupt\uc1 \u259 ? tat\uc1 \u259 ?-s\uc1 \u259 ?u \uc1 \u238 ?n
picioare, ba \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i mai \uc1 \u351 ?i. Vorba
ceea: "Capra sare masa, \uc1 \u351 ?i iada sare casa". Dar las' c\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i-au g\uc1 \u259 ?sit ei omul. De nu le-oi veni eu de hac \uc1 \u238 ?n
ast\uc1 \u259 ? noapte, nici mama dracului nu le mai vine! \uc1 \u8212 ? A\uc1 \
u351 ?a g\uc1 \u226 ?ndesc \uc1 \u351 ?i eu, zise Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\
uc1 \u259 ?; \uc1 \u351 ?i-a pus el, \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \
u351 ?, boii \uc1 \u238 ?n c\uc1 \u226 ?rd cu dracul, dar are s\uc1 \u259 ?-i
scoat\uc1 \u259 ? f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? coarne. \uc1 \u8212 ? Ba mi se pare c-
a da el \uc1 \u351 ?i teleag\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i plug, \uc1 \u351 ?i otic, \
uc1 \u351 ?i tot, numai s\uc1 \u259 ? scape de noi, zise Ochil\uc1 \u259 ?. \uc1 \
u8212 ? Ia asculta\uc1 \u355 ?i, m\uc1 \u259 ?i! zise Geril\uc1 \u259 ?: "Vorba
lung\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?cia omului". Mai bine haidem la
culcare, c\uc1 \u259 ? ne a\uc1 \u351 ?teapt\uc1 \u259 ? omul \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?ratului cu masa \uc1 \u238 ?ntins\uc1 \u259 ?, cu f\uc1 \u259 ?cliile aprinse
\uc1 \u351 ?i cu bra\uc1 \u355 ?ele deschise. Hai! Ascu\uc1 \u355 ?i\uc1 \u355 ?i-
v\uc1 \u259 ? din\uc1 \u355 ?ii \uc1 \u351 ?i porni\uc1 \u355 ?i dup\uc1 \u259 ?
mine. \uc1 \u350 ?i odat\uc1 \u259 ? pornesc ei, teleap, teleap, teleap! \uc1 \u350
?i, cum ajung \uc1 \u238 ?n dreptul u\uc1 \u351 ?ii, se opresc pu\uc1 \u355 ?in.
Atunci Geril\uc1 \u259 ? sufl\uc1 \u259 ? de trei ori cu buzi\uc1 \u351 ?oarele
sale cele iscusite \uc1 \u351 ?i casa r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne nici fierbinte,
nici rece, cum e mai bine de dormit \uc1 \u238 ?ntr-\uc1 \u238 ?nsa. Apoi intr\
uc1 \u259 ? cu to\uc1 \u355 ?ii \uc1 \u238 ?nl\uc1 \u259 ?untru, se tologe\uc1 \
u351 ?te care unde apuc\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i tac m\uc1 \u259 ? cheam\uc1 \
u259 ?. Iar\uc1 \u259 ? credinciosul \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului, \uc1 \
u238 ?ncuind u\uc1 \u351 ?a pe din afar\uc1 \u259 ? cu repejune, le zice cu r\uc1 \
u259 ?utate: \uc1 \u8212 ? Las' c\uc1 \u259 ? v-am g\uc1 \u259 ?sit eu ac de cojoc.
De-acum dormi\uc1 \u355 ?i, dormire-a\uc1 \u355 ?i somnul cel de veci, c\uc1 \
u259 ? v-am a\uc1 \u351 ?ternut eu bine! V\uc1 \u259 ? ve\uc1 \u355 ?i face scrum
p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?ine-diminea\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?. Apoi \
uc1 \u238 ?i las\uc1 \u259 ? acolo \uc1 \u351 ?i el se duce \uc1 \u238 ?n treaba
lui. Dar HarapAlb \uc1 \u351 ?i cu ai s\uc1 \u259 ?i nici nu bindiseau de asta; ei,
cum au dat de c\uc1 \u259 ?lduric\uc1 \u259 ?, pe loc li s-au muiat ciolanele \
uc1 \u351 ?i au \uc1 \u238 ?nceput a se \uc1 \u238 ?ntinde \uc1 \u351 ?i a se h\uc1
\u226 ?rjoni \uc1 \u238 ?n ciuda fetei \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1 \
u351 ?. Ba \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? Geril\uc1 \u259 ? se \uc1 \u238 ?ntindea de
c\uc1 \u259 ?ldur\uc1 \u259 ?, de-i treceau genunchile de gur\uc1 \u259 ?. \uc1 \
u350 ?i hojma moroc\uc1 \u259 ?nea pe ceilal\uc1 \u355 ?i, zic\uc1 \u226 ?nd: \
uc1 \u8212 ? Numai din pricina voastr\uc1 \u259 ? am r\uc1 \u259 ?cit casa; c\uc1 \
u259 ?ci pentru mine era numai bun\uc1 \u259 ?, cum era. Dar a\uc1 \u351 ?a p\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?e\uc1 \u351 ?ti dac\uc1 \u259 ? te iei cu ni\uc1 \u351 ?te
bicisnici. Las' c\uc1 \u259 ? v-a mai p\uc1 \u259 ?li el berechetul acesta de alt\
uc1 \u259 ? dat\uc1 \u259 ?! \uc1 \u350 ?tii c\uc1 \u259 ? are haz \uc1 \u351 ?i
asta? Voi s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? l\uc1 \u259 ?f\uc1 \u259 ?i\uc1 \u355 ?i \uc1
\u351 ?i s\uc1 \u259 ? huzuri\uc1 \u355 ?i de c\uc1 \u259 ?ldur\uc1 \u259 ?, iar\
uc1 \u259 ? eu s\uc1 \u259 ? crap de frig. Bu...n\uc1 \u259 ? treab\uc1 \u259 ?! S\
uc1 \u259 ?-mi dau eu lini\uc1 \u351 ?tea mea pentru hat\uc1 \u226 ?rul nu \uc1 \
u351 ?tiu cui? Acu\uc1 \u351 ?i v\uc1 \u259 ? t\uc1 \u226 ?rn\uc1 \u226 ?iesc prin
cas\uc1 \u259 ?, pe rud\uc1 \u259 ? pe s\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u355 ?\
uc1 \u259 ?; \uc1 \u238 ?ncaltea s\uc1 \u259 ? nu se aleag\uc1 \u259 ? nimica nici
de somnul meu, dar nici de al vostru. \uc1 \u8212 ? Ia tac\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?
i gura, m\uc1 \u259 ?i Geril\uc1 \u259 ?! ziser\uc1 \u259 ? ceilal\uc1 \u355 ?i.
Acu\uc1 \u351 ?i se face ziu\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i tu nu mai stinche\uc1 \u351
?ti cu bra\uc1 \u351 ?oave de-ale tale. Al dracului lighioaie mai e\uc1 \u351 ?ti!
Destul acum, c\uc1 \u259 ? ne-ai f\uc1 \u259 ?cut capul c\uc1 \u259 ?lindar. Cine-a
mai dori s\uc1 \u259 ? fac\uc1 \u259 ? tov\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?ie
cu tine aib\uc1 \u259 ?-\uc1 \u351 ?i parte \uc1 \u351 ?i poarte-\uc1 \u355 ?i
portul. C\uc1 \u259 ? pe noi \uc1 \u351 ?tiu c\uc1 \u259 ? ne-ai ame\uc1 \u355 ?it.
Are cineva cap s\uc1 \u259 ? se lini\uc1 \u351 ?teasc\uc1 \u259 ? de r\uc1 \u259 ?
ul t\uc1 \u259 ?u? I\'02auzi-l-\uc1 \u259 ?i: parc\uc1 \u259 ?-i o moar\uc1 \u259 ?
hodorogit\uc1 \u259 ?. Numai gura lui se aude \uc1 \u238 ?n toate p\uc1 \u259 ?r\
uc1 \u355 ?ile. Hojma toloc\uc1 \u259 ?ne\uc1 \u351 ?te pentru nimica toat\uc1 \
u259 ?, curat ca un nebun. Tu, m\uc1 \u259 ?i, e\uc1 \u351 ?ti bun de tr\uc1 \
u259 ?it numai \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?dure, cu lupii \uc1 \u351 ?i cu ur\uc1 \
u351 ?ii, dar nu \uc1 \u238 ?n case \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?te\uc1 \
u351 ?ti \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ntre ni\uc1 \u351 ?te oameni cumsecade. \uc1 \
u8212 ? Ia asculta\uc1 \u355 ?i, m\uc1 \u259 ?i, dar de c\uc1 \u226 ?nd a\uc1 \u355
?i pus voi st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nire pe mine? zise Geril\uc1 \u259 ?. Apoi nu
m\uc1 \u259 ? face\uc1 \u355 ?i din cal m\uc1 \u259 ?gar, c\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259
? ve\uc1 \u355 ?i g\uc1 \u259 ?si mantaua cu mine! Eu \uc1 \u238 ?s bun c\uc1 \u226
?t \uc1 \u238 ?s bun, dar \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?nd m\uc1 \u259 ? scoate cineva
din r\uc1 \u259 ?bdare, apoi nu-i trebuie nici \uc1 \u355 ?igan de laie \uc1 \
u238 ?mpotriva mea. \uc1 \u8212 ? Z\uc1 \u259 ?u, nu \uc1 \u351 ?uguie\uc1 \u351 ?
ti, m\uc1 \u259 ?i Buzil\uc1 \u259 ?? Da' amarnic mai e\uc1 \u351 ?ti la via\uc1 \
u355 ?\uc1 \u259 ?; c\uc1 \u226 ?nd te m\uc1 \u226 ?nii, faci s\uc1 \u226 ?nge-n
balig\uc1 \u259 ?, zise Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ?. Tare-mi e\
uc1 \u351 ?ti drag!... Te-a\uc1 \u351 ? v\uc1 \u226 ?r\uc1 \u238 ? \uc1 \u238 ?n s\
uc1 \u226 ?n, dar nu \uc1 \u238 ?ncapi de urechi... Ia mai bine ogoie\uc1 \u351 ?
te-te oleac\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i mai str\uc1 \u226 ?nge-\uc1 \u355 ?i buzi\uc1
\u351 ?oarele acas\uc1 \u259 ?; nu de alta, dar s\uc1 \u259 ? nu-\uc1 \u355 ?i par\
uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?u pe urm\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? doar nu e\uc1 \u351 ?
ti numai tu \uc1 \u238 ?n casa asta. 23 \uc1 \u8212 ? Ei, apoi! Vorba ceea: "F\
uc1 \u259 ? bine, s\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i auzi r\uc1 \u259 ?u", zise Geril\
uc1 \u259 ?. Dac\uc1 \u259 ? nu v-am l\uc1 \u259 ?sat s\uc1 \u259 ? intra\uc1 \u355
?i aici \uc1 \u238 ?naintea mea, a\uc1 \u351 ?a mi se cade; ba \uc1 \u238 ?nc\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i mai r\uc1 \u259 ?u dec\uc1 \u226 ?t a\uc1 \u351 ?a. Cine-a
face de alt\uc1 \u259 ? dat\uc1 \u259 ? ca mine, ca mine s\uc1 \u259 ? p\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?easc\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Ai dreptate, m\uc1 \u259 ?i
Geril\uc1 \u259 ?, numai tu nu te cau\uc1 \u355 ?i, zise Ochil\uc1 \u259 ?. Dar cu
prujituri de-a tale, ia acu\uc1 \u351 ?i se duce noaptea, \uc1 \u351 ?i vai de
odihna noastr\uc1 \u259 ?. M\uc1 \u259 ?car tu s\uc1 \u259 ? fii acela, ce ai zice,
c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u355 ?i-a strica cineva somnul? Ba \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?
ai dat peste ni\uc1 \u351 ?te oameni ai lui Dumnezeu, dar, s\uc1 \u259 ? fi fost cu
al\uc1 \u355 ?ii, hei, hei! m\uc1 \u226 ?ncai papara p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?
acum. \uc1 \u8212 ? Dar nu mai t\uc1 \u259 ?ce\uc1 \u355 ?i, m\uc1 \u259 ?i? C\
uc1 \u259 ? ia acu\uc1 \u351 ?i trec cu picioarele prin pere\uc1 \u355 ?i \uc1 \
u351 ?i ies afar\uc1 \u259 ? cu acoper\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul \uc1 \u238 ?n
cap, zise L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?iLungil \uc1 \u259 ?. Parc\uc1 \u259 ? nu face\
uc1 \u355 ?i a bine, de nu v\uc1 \u259 ? mai ast\uc1 \u226 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ? dracul nici la vremea asta. M\uc1 \u259 ?i Buzil\uc1 \u259 ?, mi se pare c\
uc1 \u259 ? tu e\uc1 \u351 ?ti toat\uc1 \u259 ? pricina g\uc1 \u226 ?lcevei dintre
noi. \uc1 \u8212 ? Ba bine c\uc1 \u259 ? nu! zise Ochil\uc1 \u259 ?. Are el noroc
de ce are, dar \uc1 \u351 ?tiu eu ce i-ar trebui. \uc1 \u8212 ? Ia, s\uc1 \u259 ?-i
faci chica topor, spinarea dob\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i p\uc1 \u226 ?ntecele cobz\
uc1 \u259 ?, zise Setil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci altmintrelea nici nu e de chip
s-o sco\uc1 \u355 ?i la cap\uc1 \u259 ?t cu bucluca\uc1 \u351 ?ul acesta. Geril\uc1
\u259 ?, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \u259 ? to\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?i
stau \uc1 \u238 ?mpotriv\uc1 \u259 ?, se m\uc1 \u226 ?nie atunci \uc1 \u351 ?i unde
nu tr\uc1 \u226 ?nte\uc1 \u351 ?te o brum\uc1 \u259 ? pe pere\uc1 \u355 ?i, de trei
palme de groas\uc1 \u259 ?, de au \uc1 \u238 ?nceput a cl\uc1 \u259 ?n\uc1 \u355 ?\
uc1 \u259 ?ni \uc1 \u351 ?i ceilal\uc1 \u355 ?i de frig, de s\uc1 \u259 ?rea c\
uc1 \u259 ?m\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?a de pe d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii. \uc1 \
u8212 ? Na! \uc1 \u238 ?ncaltea v-am f\uc1 \u259 ?cut \uc1 \u351 ?i eu pe obraz.
De-acum \uc1 \u238 ?nainte spune\uc1 \u355 ?i ce v\uc1 \u259 ? place, c\uc1 \u259 ?
nu mi-a fi ciud\uc1 \u259 ?, zise Geril\uc1
\u259 ?, r\uc1 \u226 ?z\uc1 \u226 ?nd cu hohot. Ei, apoi? Cic\uc1 \u259 ? s\uc1 \
u259 ? nu te strici de r\uc1 \u226 ?s!... De HarapAlb, nu zic. Dar voi, mangosi\uc1
\u355 ?ilor \uc1 \u351 ?i farfasi\uc1 \u355 ?ilor, de c\uc1 \u226 ?te ori \uc1 \
u238 ?\uc1 \u355 ?i fi dormit \uc1 \u238 ?n stroh \uc1 \u351 ?i pe t\uc1 \u226 ?
rnomat\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? am eu acum at\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?ia bani \uc1
\u238 ?n pung\uc1 \u259 ? nu mi-ar mai trebui alt\uc1 \u259 ?! Oare nu cumva v-a\
uc1 \u355 ?i face \uc1 \u351 ?i voi, ni\uc1 \u351 ?te feciori de ghind\uc1 \u259 ?,
f\uc1 \u259 ?ta\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?n tind\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? sunte\
uc1 \u355 ?i obraze sub\uc1 \u355 ?iri? \uc1 \u8212 ? Iar cau\uc1 \u355 ?i s\uc1 \
u259 ?m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de vorb\uc1 \u259 ?, m\uc1 \u259 ?i
Buzil\uc1 \u259 ?? ziser\uc1 \u259 ? ceilal\uc1 \u355 ?i. Al dracului s\uc1 \u259 ?
fii cu tot neamul t\uc1 \u259 ?u, \uc1 \u238 ?n vecii vecilor, amin! \uc1 \u8212 ?
De asta \uc1 \u351 ?i eu m\uc1 \u259 ? anin \uc1 \u351 ?i m\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?nchin la cinstita fa\uc1 \u355 ?a voastr\uc1 \u259 ?, ca la un codru verde,
cu un poloboc de vin \uc1 \u351 ?i cu unul de pelin, zise Geril\uc1 \u259 ?. \uc1 \
u350 ?i hai de-acum s\uc1 \u259 ? dormim, mai acu\uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? ne
trezim, \uc1 \u238 ?ntr-un g\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u259 ? ne unim, pe Harap-Alb s\
uc1 \u259 ?-l slujim \uc1 \u351 ?i tot prieteni s\uc1 \u259 ? fim; c\uc1 \u259 ?ci
cu vrajb\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i urgie raiul n-o s\uc1 \u259 ?-l dob\uc1 \u226 ?
ndim. \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, ce-or fi mai dond\uc1 \u259 ?nit
ei, \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?t or mai fi dond\uc1 \u259 ?nit, c\uc1 \u259 ? numai
iaca se face ziu\uc1 \u259 ?!... \uc1 \u350 ?i atunci, credinciosul \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?- ratului, crez\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \u259 ? s-a cur\uc1 \u259 ?\uc1 \
u355 ?it de oaspe\uc1 \u355 ?i, vine cu g\uc1 \u226 ?ndul s\uc1 \u259 ? m\uc1 \u259
?ture scrumul afar\uc1 \u259 ?, dup\uc1 \u259 ? r\uc1 \u226 ?nduial\uc1 \u259 ?. \
uc1 \u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd ajunge mai aproape, ce s\uc1 \u259 ? vad\uc1 \u259 ??
Casa cea de aram\uc1 \u259 ?, \uc1 \u238 ?nfocat\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a de
stra\uc1 \u351 ?nic de cu sar\uc1 \u259 ?, era acum toat\uc1 \u259 ? numai un sloi
de ghea\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i nu se mai cuno\uc1 \u351 ?tea pe din
afar\uc1 \u259 ? nici u\uc1 \u351 ?\uc1 \u259 ?, nici u\uc1 \u351 ?ori, nici
gratii, nici obloane la fere\uc1 \u351 ?ti, nici nimica; iar \uc1 \u238 ?nl\uc1 \
u259 ?untru se auzea un t\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?boi grozav; to\uc1 \u355 ?i boc\
uc1 \u259 ?neau la u\uc1 \u351 ?\uc1 \u259 ? c\uc1 \u226 ?t ce puteau \uc1 \u351 ?i
strigau c\uc1 \u226 ?t le lua gura, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Nu \uc1 \
u351 ?tim ce fel de \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat e acesta, de ne las\uc1 \u259 ?
f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? sc\uc1 \u226 ?nteie de foc \uc1 \u238 ?n vatr\uc1 \
u259 ?, s\uc1 \u259 ? deger\uc1 \u259 ?m aicea... A\uc1 \u351 ?a s\uc1 \u259 ?r\uc1
\u259 ?cie de lemne nu s-a v\uc1 \u259 ?zut nici la bordeiul cel mai s\uc1 \u259 ?
r\uc1 \u259 ?c\uc1 \u259 ?cios. Vai de noi \uc1 \u351 ?i de noi, c\uc1 \u259 ? ne-a
\uc1 \u238 ?nghe\uc1 \u355 ?at limba \uc1 \u238 ?n gur\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i m\
uc1 \u259 ?duva \uc1 \u238 ?n ciolane de frig!... Credinciosul \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?ratului, auzind aceste, pe de-o parte l-a cuprins spaima, iar\uc1 \u259 ? pe
de alta s-a \uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?cit de ciud\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i d\uc1
\u259 ? el s\uc1 \u259 ? descuie u\uc1 \u351 ?a, nu poate; d\uc1 \u259 ? s-o
desprind\uc1 \u259 ?, nici at\uc1 \u226 ?ta. Pe urm\uc1 \u259 ?, ce s\uc1 \u259 ?
fac\uc1 \u259 ?? Alearg\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i veste\uc1 \u351 ?te \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?ratului despre cele \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mplate. Atunci vine \
uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul cu o mul\uc1 \u355 ?ime de oameni, cu
cazmale ascu\uc1 \u355 ?ite \uc1 \u351 ?i cu cazane pline cu uncrop; \uc1 \u351 ?i
unii t\uc1 \u259 ?iau ghea\uc1 \u355 ?a cu cazmalele, al\uc1 \u355 ?ii aruncau cu
uncrop pe la \uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?nile u\uc1 \u351 ?ii \
uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?n borta cheii \uc1 \u351 ?i dup\uc1 \u259 ? mult\uc1 \u259
? trud\uc1 \u259 ?, cu mare ce h\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?duiesc de deschid u\uc1 \
u351 ?a 24 \uc1 \u351 ?i scot pe oaspe\uc1 \u355 ?i afar\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i
c\uc1 \u226 ?nd colo, ce s\uc1 \u259 ? vezi? To\uc1 \u355 ?i erau cu p\uc1 \u259 ?
rul, cu barba \uc1 \u351 ?i muste\uc1 \u355 ?ile pline de promoroac\uc1 \u259 ?, de
nu-i cuno\uc1 \u351 ?teai, oameni sunt, draci sunt, ori alte ar\uc1 \u259 ?t\uc1 \
u259 ?ri. \uc1 \u350 ?i a\uc1 \u351 ?a tremurau de tare, de le d\uc1 \u226 ?rd\
uc1 \u226 ?iau din\uc1 \u355 ?ii \uc1 \u238 ?n gur\uc1 \u259 ?. Iar\uc1 \u259 ? mai
ales pe Geril\uc1 \u259 ? parc\uc1 \u259 ?-l zghihuiau to\uc1 \u355 ?i dracii;
pozne f\uc1 \u259 ?cea cu buzi\uc1 \u351 ?oarele sale, \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u226 ?t
s-a \uc1 \u238 ?ngrozit \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \
u351 ? c\uc1 \u226 ?nd l-a v\uc1 \u259 ?zut f\uc1 \u259 ?c\uc1 \u226 ?nd a\uc1 \
u351 ?a de frumu\uc1 \u351 ?el. Atunci Harap-Alb, ie\uc1 \u351 ?ind dintre d\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u351 ?ii, se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?az\uc1
\u259 ? cuviincios \uc1 \u238 ?naintea \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului, zic\uc1 \
u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Prea \uc1 \u238 ?n\uc1 \u259 ?l\uc1 \u355 ?ate \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?rate! Luminarea-sa, nepotul prea puternicului Verde-\uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?rat, m\'02a fi a\uc1 \u351 ?tept\uc1 \u226 ?nd cu ner\uc1 \u259 ?bdare.
Deacum \uc1 \u238 ?nainte, cred c\uc1 \u259 ? mi-\uc1 \u355 ?i da fata, ca s\uc1 \
u259 ? v\uc1 \u259 ? l\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?m \uc1 \u238 ?n pace \uc1 \u351 ?i
s\uc1 \u259 ? ne ducem \uc1 \u238 ?n treaba noastr\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Bine,
voinice, zise \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, uit\uc1 \u226 ?ndu-se la d\uc1 \u226
?n\uc1 \u351 ?ii cam acru oarecum; a veni ea \uc1 \u351 ?i vremea aceea... Dar
acum, deodat\uc1 \u259 ?, ia s\uc1 \u259 ? osp\uc1 \u259 ?ta\uc1 \u355 ?i ceva, ca
s\uc1 \u259 ? nu zice\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u259 ? a\uc1 \u355 ?i ie\uc1 \u351 ?it
din casa mea ca de la o cas\uc1 \u259 ? pustie. \uc1 \u8212 ? Parc\uc1 \u259 ? v-a
ie\uc1 \u351 ?it un sf\uc1 \u226 ?nt din gur\uc1 \u259 ?, luminate \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?rate, zise atunci Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \
u259 ? ne ghior\uc1 \u259 ?iesc ma\uc1 \u355 ?ele de foame. \uc1 \u8212 ? Poate
ni-\uc1 \u355 ?i da \uc1 \u351 ?i ceva de udeal\uc1 \u259 ?, m\uc1 \u259 ?ria-ta,
zise Setil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? ne sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u226 ?ie g\uc1 \
u226 ?tlejul de sete. \uc1 \u8212 ? Ia l\uc1 \u259 ?sa\uc1 \u355 ?i, m\uc1 \u259 ?
i, zise Ochil\uc1 \u259 ?, clipocind mereu din gene, c\uc1 \u259 ? luminarea-sa \
uc1 \u351 ?tie ce ne trebuie. \uc1 \u8212 ? A\uc1 \u351 ?a cred \uc1 \u351 ?i eu,
zise P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \u259 ?, doar, de-a putere-a hi, am c\uc1 \
u259 ?zut la cas\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?tesc\uc1 \
u259 ?, s\uc1 \u259 ? nu v\uc1 \u259 ? teme\uc1 \u355 ?i, c\uc1 \u259 ? are \uc1 \
u238 ?n\uc1 \u259 ?l\uc1 \u355 ?imea-sa at\uc1 \u226 ?ta purtare de grij\uc1 \
u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? nu fim chinui\uc1 \u355 ?i cu frig, cu foame \uc1 \u351 ?i
cu sete. \uc1 \u8212 ? Mai r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne \uc1 \u238 ?ndoial\uc1 \
u259 ? despre asta, zise Geril\uc1 \u259 ?, tremur\uc1 \u226 ?nd cumplit. Dar n-
ave\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?tiin\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? c\uc1 \u259 ? \uc1 \
u238 ?n\uc1 \u259 ?l\uc1 \u355 ?imea-sa este tata fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzilor
\uc1 \u351 ?i al \uc1 \u238 ?nseta\uc1 \u355 ?ilor? \uc1 \u350 ?i tocmai de asta m\
uc1 \u259 ? bucur \uc1 \u351 ?i eu, c\uc1 \u259 ? de-abia m-oi mai \uc1 \u238 ?nc\
uc1 \u259 ?lzi oleac\uc1 \u259 ? b\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u226 ?ngele Domnului. \
uc1 \u8212 ? Ei, tac\uc1 \u259 ?-v\uc1 \u259 ? gura de-acum! zise Fl\uc1 \u259 ?m\
uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ?. Destul e o m\uc1 \u259 ?ciuc\uc1 \u259 ? la un car de
oale. Nu tot cet\uc1 \u259 ?ra\uc1 \u355 ?i pe m\uc1 \u259 ?ria-sa, c\uc1 \u259 ?
om e dumnealui. Pentru ni\uc1 \u351 ?te s\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?cu\uc1 \u355 ?i
ca noi e greu de f\uc1 \u259 ?cut trebi de acestea. Dar la o \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, ca cum te-ar pi\uc1 \u351 ?ca un purice; nu se
mai bag\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n seam\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Din partea mea,
m\uc1 \u226 ?ncarea-i numai o z\uc1 \u259 ?bav\uc1 \u259 ?; b\uc1 \u259 ?uturica
mai este ce este, zise Setil\uc1 \u259 ?; \uc1 \u351 ?i a\uc1 \u351 ? ruga pe
luminarea-sa c\uc1 \u259 ?, dac\uc1 \u259 ? are de g\uc1 \u226 ?nd a ne osp\uc1 \
u259 ?ta, dup\uc1 \u259 ? cum s-a hot\uc1 \u259 ?r\uc1 \u226 ?t, apoi s\uc1 \u259 ?
ne \uc1 \u238 ?ndeseasc\uc1 \u259 ? mai mult cu udeala, pentru c\uc1 \u259 ? acolo
st\uc1 \u259 ? toat\uc1 \u259 ? puterea \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?
zneala. Vorba ceea: "D\uc1 \u259 ?-i cu cinstea, s\uc1 \u259 ? piar\uc1 \u259 ? ru\
uc1 \u351 ?inea". Dar mi se pare c\uc1 \u259 ? ne-am prea \uc1 \u238 ?ntins cu
vorba, \uc1 \u351 ?i luminarea-sa nu \uc1 \u351 ?tie cum s\uc1 \u259 ? ne mai intre
\uc1 \u238 ?n voie. \uc1 \u8212 ? Acum, de ne-ar da odat\uc1 \u259 ? ce ne-ar da,
zise Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci m\uc1 \u259 ?
roade inima de foame ce-mi e! \uc1 \u8212 ? Ia mai \uc1 \u238 ?ng\uc1 \u259 ?dui\
uc1 \u355 ?i oleac\uc1 \u259 ?, m\uc1 \u259 ?i, zise Ochil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259
? doar nu v-au mas \uc1 \u351 ?oarecii \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u226 ?ntece. Acu\uc1 \
u351 ?i s-or aduce \uc1 \u351 ?i bucatele, \uc1 \u351 ?i vinul, \uc1 \u351 ?i numai
de-a\uc1 \u355 ?i avea p\uc1 \u226 ?ntece unde s\uc1 \u259 ? le pune\uc1 \u355 ?
i. \uc1 \u8212 ? \uc1 \u206 ?ndat\uc1 \u259 ? vi s-a aduce \uc1 \u351 ?i dem\uc1 \
u226 ?ncare,
\uc1 \u351 ?i b\uc1 \u259 ?utur\uc1 \u259 ?, zise \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul,
numai de-\uc1 \u355 ?i putea dovedi c\uc1 \u226 ?t v\uc1 \u259 ? voi da eu; c\uc1 \
u259 ? de nu-\uc1 \u355 ?i fi m\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ?tori \uc1 \u351 ?i b\uc1 \
u259 ?utori buni, v-a\uc1 \u355 ?i g\uc1 \u259 ?sit beleaua cu mine, nu v\uc1 \u259
? par\uc1 \u259 ? lucru de \uc1 \u351 ?ag\uc1 \u259 ?! \uc1 \u8212 ? D e ne-ar da
Dumnezeu tot at\uc1 \u226 ?ta sup\uc1 \u259 ?rare, luminareavoastr \uc1 \u259 ?,
zise atunci Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ?, \uc1 \u355 ?in\uc1 \u226 ?
ndu-se cu m\uc1 \u226 ?inile de p\uc1 \u226 ?ntece. \uc1 \u8212 ? \uc1 \u350 ?i \
uc1 \u238 ?n\uc1 \u259 ?l\uc1 \u355 ?imei-voastre g\uc1 \u226 ?nd bun \uc1 \u351 ?i
m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? slobod\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ? ne da\uc1 \u355 ?i
c\uc1 \u226 ?t se poate mai mult\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?ncare \uc1 \u351 ?i b\uc1
\u259 ?uturic\uc1 \u259 ?, zise Setil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ruia \uc1 \u238 ?i
l\uc1 \u259 ?sa gura ap\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? din m\uc1 \u226 ?ncare \uc1 \
u351 ?i b\uc1 \u259 ?utur\uc1 \u259 ?, las' dac\uc1 \u259 ? ne-a \uc1 \u238 ?ntrece
cineva; numai la treab\uc1 \u259 ? nu ne prea punem cu to\uc1 \u355 ?i nebunii.
25 \uc1 \u206 ?mp\uc1 \u259 ?ratul t\uc1 \u259 ?cea la toate aceste, \uc1 \u238 ?i
asculta cu dezgust \uc1 \u351 ?i numai \uc1 \u238 ?nghi\uc1 \u355 ?ea noduri.
Dar, \uc1 \u238 ?n g\uc1 \u226 ?ndul s\uc1 \u259 ?u: "Bine, bine! Cerca\uc1 \u355 ?
i voi marea cu degetul, dar ia s\uc1 \u259 ? vedem cum i\'02\uc1 \u355 ?i da de
fund? V\uc1 \u259 ? vor ie\uc1 \u351 ?i ele toate aceste pe nas". Dup\uc1 \u259 ?
aceea \uc1 \u238 ?i las\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i se duce \uc1 \u238 ?n cas\uc1 \
u259 ?. \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, nu trece mult la mijloc, \
uc1 \u351 ?i numai iaca li se aduc 12 harabale cu p\uc1 \u226 ?ine, 12 ialovi\uc1 \
u355 ?e fripte \uc1 \u351 ?i 12 bu\uc1 \u355 ?i pline cu vin de cel hr\uc1 \u259 ?
nit, de care, cum bei c\uc1 \u226 ?te oleac\uc1 \u259 ?, pe loc \uc1 \u355 ?i se
taie picioarele, \uc1 \u238 ?\uc1 \u355 ?i sclipesc ochii \uc1 \u238 ?n cap, \uc1 \
u355 ?i se \uc1 \u238 ?ncleie limba \uc1 \u238 ?n gur\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i \
uc1 \u238 ?ncepi a bolborosi turce\uc1 \u351 ?te, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? s\
uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tii bechiu m\uc1 \u259 ?car. Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?
nzil\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i Setil\uc1 \u259 ? ziser\uc1 \u259 ? atunci celorlal\
uc1 \u355 ?i: \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u259 ?i, m\uc1 \u226 ?nca\uc1 \u355 ?i voi \
uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?i \uc1 \u351 ?i be\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u226 ?t ve\uc1 \
u355 ?i putea, dar nu cumva s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? pune\uc1 \u355 ?i mintea cu
toat\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?ncarea \uc1 \u351 ?i b\uc1 \u259 ?utura, c-apoi al
vostru e dracul! Atunci Harap-Alb, Geril\uc1 \u259 ?, Ochil\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri-L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i-Lungil\uc1 \u259 ?
se pun ei de osp\uc1 \u259 ?teaz\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i beau c\uc1 \u226 ?t le
trebuie. Dar ce are a face? parc\uc1 \u259 ? nici nu se cuno\uc1 \u351 ?tea de unde
au m\uc1 \u226 ?ncat \uc1 \u351 ?i au b\uc1 \u259 ?ut; c\uc1 \u259 ? doar m\uc1 \
u226 ?ncare \uc1 \u351 ?i b\uc1 \u259 ?utur\uc1 \u259 ? era acolo, nu \uc1 \u351 ?
ag\uc1 \u259 ?; d\uc1 \u259 ?, ca la o \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?ie. \uc1 \u8212 ? Hai, ia da\uc1 \u355 ?i-v\uc1 \u259 ? deoparte, m\
uc1 \u259 ?i p\uc1 \u259 ?c\uc1 \u259 ?to\uc1 \u351 ?ilor, c\uc1 \u259 ? numai a\
uc1 \u355 ?i cr\uc1 \u226 ?mpo\uc1 \u355 ?it m\uc1 \u226 ?ncarea, ziser\uc1 \u259 ?
atunci Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i Setil\uc1 \u259 ?,
care a\uc1 \u351 ?teptau cu neast\uc1 \u226 ?mp\uc1 \u259 ?r, fiind rup\uc1 \u355 ?
i \uc1 \u238 ?n co\uc1 \u351 ? de foame \uc1 \u351 ?i de sete. \uc1 \u350 ?i atunci
unde nu \uc1 \u238 ?ncepe Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ? a c\uc1 \u259
?r\uc1 \u259 ?b\uc1 \u259 ?ni deodat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n gur\uc1 \u259 ? c\
uc1 \u226 ?te o haraba de p\uc1 \u226 ?ine \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?te o ialovi\
uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ntreag\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i repede mi \
uc1 \u355 ?i le-a \uc1 \u238 ?nfulecat \uc1 \u351 ?i le-a forfecat, de parc\uc1 \
u259 ? n-au mai fost. Iar\uc1 \u259 ? Setil\uc1 \u259 ?, d\uc1 \u226 ?nd fundurile
afar\uc1 \u259 ? la c\uc1 \u226 ?te o bute, horp! \uc1 \u355 ?i-o sugea dintr-o
singur\uc1 \u259 ? sorbitur\uc1 \u259 ?; \uc1 \u351 ?i, repede-repede, mi \uc1 \
u355 ?i le-a supt pe toate de-a r\uc1 \u226 ?ndul, de n-a mai r\uc1 \u259 ?mas nici
m\uc1 \u259 ?car pic\uc1 \u259 ?tur\uc1 \u259 ? de vin pe doage. Dup\uc1 \u259 ?
aceea, Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ? a \uc1 \u238 ?nceput a striga \
uc1 \u238 ?n gura mare c\uc1 \u259 ? moare de foame \uc1 \u351 ?i a zv\uc1 \u226 ?
rli cu ciolane \uc1 \u238 ?n oamenii \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?te\
uc1 \u351 ?ti, care erau acolo de fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?. Iar\uc1 \u259 ?
Setil\uc1 \u259 ? striga \uc1 \u351 ?i el c\uc1 \u226 ?t ce putea c\uc1 \u259 ?
crap\uc1 \u259 ? de sete \uc1 \u351 ?i zv\uc1 \u226 ?rlea cu doage \uc1 \u351 ?i cu
funduri de poloboc \uc1 \u238 ?n toate p\uc1 \u259 ?r\uc1 \u355 ?ile, ca un
nebun. \uc1 \u206 ?mp\uc1 \u259 ?ratul atunci, auzind vuiet tocmai din cas\uc1 \
u259 ?, iese afar\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226 ?nd vede aceste, \uc1 \
u238 ?\uc1 \u351 ?i pune m\uc1 \u226 ?inile \uc1 \u238 ?n cap de necaz. \uc1 \u8212
? M\uc1 \u259 ?i, m\uc1 \u259 ?i, m\uc1 \u259 ?i! Ace\uc1 \u351 ?tia-s curat s\
uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?cie trimis\uc1 \u259 ? de la Dumnezeu pe capu meu, zise \
uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul \uc1 \u238 ?n sine, plin de am\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ?ciune. Mi se pare c\uc1 \u259 ?, ia acum, mi-am dat \uc1 \u351 ?i eu peste
oameni. Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlal\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i iar
se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i\uc1 \u351 ?az\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?
naintea \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? S\uc1 \
u259 ? tr\uc1 \u259 ?i\uc1 \u355 ?i, luminate \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rate! De-
acum cred c\uc1 \u259 ? mi-\uc1 \u355 ?i da fata, ca s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? l\
uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?m \uc1 \u238 ?n pace \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? ne ducem \
uc1 \u238 ?n treaba noastr\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci nepotul \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?ratului Verde ne-a fi a\uc1 \u351 ?tept\uc1 \u226 ?nd cu ner\uc1 \u259 ?
bdare. \uc1 \u8212 ? A veni ea \uc1 \u351 ?i vremea aceea, voinice, zise \uc1 \u238
?mp\uc1 \u259 ?ratul cam cu jum\uc1 \u259 ?tate de gur\uc1 \u259 ?. Dar ia mai ave\
uc1 \u355 ?i pu\uc1 \u355 ?in\uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?bdare, c\uc1 \u259 ?ci fata
nu-i de cele de pe drumuri, s-o lua\uc1 \u355 ?i numai a\uc1 \u351 ?a, cum s-ar \
uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpla. Ia s\uc1 \u259 ? mai vedem cam cum ar veni trebu\uc1
\u351 ?oara asta. Nu-i vorb\uc1 \u259 ?, de m\uc1 \u226 ?ncat a\uc1 \u355 ?i m\
uc1 \u226 ?ncat \uc1 \u351 ?i de b\uc1 \u259 ?ut a\uc1 \u355 ?i b\uc1 \u259 ?ut
fiecare c\uc1 \u226 ?t \uc1 \u351 ?aptesprezece. \uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ? de acum
\uc1 \u238 ?nainte mai ave\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i ceva treab\uc1 \u259 ? de f\
uc1 \u259 ?cut: iaca, v\uc1 \u259 ? dau o mier\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de s\uc1 \
u259 ?m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de mac, amestecat\uc1 \u259 ? cu una
de nisip m\uc1 \u259 ?run\uc1 \u355 ?el; \uc1 \u351 ?i, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?
m\uc1 \u226 ?ine diminea\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ?-mi alege\uc1 \
u355 ?i macul de-o parte, fir de fir, \uc1 \u351 ?i nisipul de alt\uc1 \u259 ?
parte; nu cumva s\uc1 \u259 ? g\uc1 \u259 ?sesc vreun fir de mac printre nisip sau
vreunul de nisip printre mac, c\uc1 \u259 ? atunci am stricat pacea. \uc1 \u350 ?i
dac\uc1 \u259 ?-\uc1 \u355 ?i putea scoate la cap\uc1 \u259 ?t trebu\uc1 \u351 ?
oara asta, atunci oi mai vedea eu... Iar\uc1 \u259 ? de nu, ve\uc1 \u355 ?i pl\
uc1 \u259 ?ti cu capul 26 obr\uc1 \u259 ?znicia ce a\uc1 \u355 ?i \uc1 \u238 ?
ntrebuin\uc1 \u355 ?at fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? cu mine, ca s\uc1 \u259 ? prind\
uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i al\uc1 \u355 ?ii la minte v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd de
patima voastr\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i apoi, duc\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?ratul \uc1 \u238 ?n treaba lui, i-a l\uc1 \u259 ?sat s\uc1 \u259 ?-\
uc1 \u351 ?i bat\uc1 \u259 ? capul cum vor \uc1 \u351 ?ti. Atunci Harap-Alb \uc1 \
u351 ?i cu ai s\uc1 \u259 ?i au \uc1 \u238 ?nceput a str\uc1 \u226 ?nge din umere,
nepricep\uc1 \u226 ?ndu-se ce-i de f\uc1 \u259 ?cut. \uc1 \u8212 ? Ei, apoi \uc1 \
u351 ?ag\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? pare? Cu chi\uc1 \u355 ?ibu\uc1 \u351 ?uri de
aceste s\uc1 \u259 ? ne z\uc1 \u259 ?bovim noi? P\uc1 \u226 ?cli\uc1 \u351 ?it om e
\uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Ro\uc1 \u351 ?! se vede el, zise atunci Ochil\uc1 \
u259 ?. Eu, nu-i vorb\uc1 \u259 ?, m\uc1 \u259 ?car c\uc1 \u259 ? e a\uc1 \u351 ?a
de \uc1 \u238 ?ntuneric, deosebesc tare bine firele de mac din cele de nisip. Dar
numai iu\uc1 \u355 ?eal\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i gur\uc1 \u259 ? de furnic\uc1 \
u259 ? ar trebui s\uc1 \u259 ? aibi ca s\uc1 \u259 ? po\uc1 \u355 ?i apuca, alege \
uc1 \u351 ?i culege ni\uc1 \u351 ?te flecu\uc1 \u351 ?te\uc1 \u355 ?e ca aceste, \
uc1 \u238 ?n a\uc1 \u351 ?a scurt\uc1 \u259 ? vreme. Bine-a zis cine-a zis ca s\uc1
\u259 ? te fere\uc1 \u351 ?ti de omul ro\uc1 \u351 ?, c\uc1 \u259 ?ci e li\uc1 \
u351 ?tai dracul \uc1 \u238 ?n picioare, acum v\uc1 \u259 ?d eu. Harap-Alb \uc1 \
u238 ?\uc1 \u351 ?i aduce atunci aminte de aripa cea de furnic\uc1 \u259 ?, o
scoate de unde-o avea str\uc1 \u226 ?ns\uc1 \u259 ?, apoi scap\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i-i d\uc1 \u259 ? foc cu o buc\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ic\uc1 \
u259 ? de iasc\uc1 \u259 ? aprins\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i atunci, minune mare!
Numai iaca au \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nceput a curge furnicile cu droaia, c\uc1 \
u226 ?t\uc1 \u259 ? pulbere
\uc1 \u351 ?i spuz\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u226 ?t\uc1 \u259 ? frunz\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i iarb\uc1 \u259 ?; unele pe sub p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nt, altele pe
deasupra p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ntului \uc1 \u351 ?i altele \uc1 \u238 ?n zbor,
de nu se mai curmau venind. \uc1 \u350 ?i, \uc1 \u238 ?ntr-un buc, au \uc1 \u351 ?i
ales nisipul de-o parte \uc1 \u351 ?i macul de alt\uc1 \u259 ? parte; s\uc1 \u259 ?
fi dat mii de mii de lei, nu g\uc1 \u259 ?seai fir de mac printre nisip sau fir de
nisip printre mac. \uc1 \u350 ?i apoi, \uc1 \u238 ?n zori de ziu\uc1 \u259 ?, c\uc1
\u226 ?nd e somnul mai dulce, de doarme \uc1 \u351 ?i p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?
ntul sub om, o mul\uc1 \u355 ?ime de furnici de cele m\uc1 \u259 ?run\uc1 \u355 ?
ele au str\uc1 \u259 ?b\uc1 \u259 ?tut \uc1 \u238 ?nl\uc1 \u259 ?untrul palatului \
uc1 \u351 ?i au \uc1 \u238 ?nceput a pi\uc1 \u351 ?ca din somn pe \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?ratul, de-l frigeau, nu alt\uc1 \u259 ?ceva. \uc1 \u350 ?i v\uc1 \u259 ?
z\uc1 \u226 ?ndu-se el cuprins de a\uc1 \u351 ?a usturime, s-a sculat cu nepus \uc1
\u238 ?n mas\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci nu mai era de chip s\uc1 \u259 ? doarm\
uc1 \u259 ?, cum dormea alte d\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?
pe la amiaz\uc1 \u259 ?, nesup\uc1 \u259 ?rat de nimene. \uc1 \u350 ?i, cum s-a
sculat, a \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nceput a c\uc1 \u259 ?uta cu de-am\uc1 \u259 ?
nuntul prin a\uc1 \u351 ?ternut, s\uc1 \u259 ? vad\uc1 \u259 ? ce poate s\uc1 \u259
? fie. Dar a g\uc1 \u259 ?sit nimica toat\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci furnicile
parc\uc1 \u259 ? intrar\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nt; s-
au mistuit, de nu se \uc1 \u351 ?tie ce s-au mai f\uc1 \u259 ?cut. \uc1 \u8212 ? A
dracului treab\uc1 \u259 ?! Uite ce bl\uc1 \u226 ?nd\uc1 \u259 ? mi-a ie\uc1 \
u351 ?it pe trup. S\uc1 \u259 ? fi fost nimica... parc\uc1 \u259 ? nu\'02mi vine a
crede. \uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ? mai \uc1 \u351 ?tiu eu?... Ori p\uc1 \u259 ?rerea
m\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n\uc1 \u351 ?al\uc1 \u259 ?, ori s-a stricat vremea, zise
\uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul; din dou\uc1 \u259 ?, una trebuie s\uc1 \u259 ? fie
numaidec\uc1 \u226 ?t. Dar, p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? una-alta, ia s\uc1 \u259 ?
m\uc1 \u259 ? duc s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ?d: ales-au nisipul de mac acei nesp\
uc1 \u259 ?la\uc1 \u355 ?i, care-mi rod urechile s\uc1 \u259 ? le dau fata? \uc1 \
u350 ?i c\uc1 \u226 ?nd se duce \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul \uc1 \u351 ?i vede
cum se \uc1 \u238 ?ndeplinise de bine porunca lui, se umple de bucurie... \uc1 \
u350 ?i, nemaiav\uc1 \u226 ?nd ce pricin\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? le caute, r\
uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?ne pe g\uc1 \u226 ?nduri. Atunci Harap-Alb iar iese din
mijlocul celorlal\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \
u355 ?i\uc1 \u351 ?az\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului, zic\uc1 \
u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Prea\uc1 \u238 ?n\uc1 \u259 ?l\uc1 \u355 ?ate \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?rate, de-acum cred c\uc1 \u259 ? mi-\uc1 \u355 ?i da fata, ca s\uc1 \
u259 ? v\uc1 \u259 ? l\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?m \uc1 \u238 ?n pace \uc1 \u351 ?i
s\uc1 \u259 ? ne ducem de unde am venit. \uc1 \u8212 ? A veni ea \uc1 \u351 ?i
vremea aceea, voinice, zise \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, \uc1 \u238 ?ng\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u226 ?nd vorba printre din\uc1 \u355 ?i, dar p\uc1 \u226 ?n\uc1 \
u259 ? atunci mai este \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? treab\uc1 \u259 ?; iaca ce ave\
uc1 \u355 ?i de f\uc1 \u259 ?cut: fata mea are s\uc1 \u259 ? se culce desar\uc1 \
u259 ? unde se culc\uc1 \u259 ? totdeauna, iar\uc1 \u259 ? voi s\uc1 \u259 ? mi-o
str\uc1 \u259 ?jui\uc1 \u355 ?i toat\uc1 \u259 ? noaptea. \uc1 \u350 ?i dac\uc1 \
u259 ? m\uc1 \u226 ?ine diminea\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? s-a afla tot colo, atunci
poate s\uc1 \u259 ? \uc1 \u355 ?i-o dau; iar\uc1 \u259 ? de nu, ce-i p\uc1 \u259 ?\
uc1 \u355 ?i, cu nime nu-i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u355 ?i... \uc1 \u206 ?
n\uc1 \u355 ?eles-a\uc1 \u355 ?i? \uc1 \u8212 ? S\uc1 \u259 ? tr\uc1 \u259 ?i\uc1 \
u355 ?i, luminate \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rate, r\uc1 \u259 ?spunse Harap-Alb,
numai de n-ar fi mai mult\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?rziere, c\uc1 \u259
?ci st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nul m\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?teapt\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?i grozav\uc1 \u259 ? urgie poate s\uc1 \u259 ? cad\uc1 \u259 ? pe capul
meu din ast\uc1 \u259 ? pricin\uc1 \u259 ?. 27 \uc1 \u8212 ? St\uc1 \u259 ?p\uc1 \
u226 ?nu-t\uc1 \u259 ?u, ca st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-t\uc1 \u259 ?u; ce \uc1 \
u355 ?i-a face el, asta-i deosebit de ba\uc1 \u351 ?c\uc1 \u259 ?, zise \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, uit\uc1 \u226 ?ndu-se chior\uc1 \u226 ?\uc1 \u351 ? la
d\uc1 \u226 ?n\uc1 \u351 ?ii. Ieie-v\uc1 \u259 ? macar \uc1 \u351 ?i pielea de pe
cap, ce am eu de\'02acolo? \uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ? pe mine c\uc1 \u259 ?uta\
uc1 \u355 ?i s\uc1 \u259 ? nu m\uc1 \u259 ? sminti\uc1 \u355 ?i: fata \uc1 \u351 ?i
ochii din cap, c\uc1 \u259 ?ci at\uc1 \u226 ?ta vi-i leacul; v-a\uc1 \u355 ?i dus
pe copce, cu toat\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?mecheria voastr\uc1 \u259 ?. Dup\uc1 \
u259 ? aceasta, \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul \uc1 \u238 ?i las\uc1 \u259 ? \
uc1 \u238 ?ncurca\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i se duce la ale sale. \uc1 \u8212 ?
Aici \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? trebuie s\uc1 \u259 ? fie un drac la mijloc, zise
Geril\uc1 \u259 ?, cl\uc1 \u259 ?tin\uc1 \u226 ?nd din cap. \uc1 \u8212 ? Ba \uc1 \
u238 ?nc\uc1 \u259 ? de cei b\uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?ni; s\uc1 \u259 ?geata de
noapte \uc1 \u351 ?i dracul cel de amiaz\uc1 \u259 ?zi, r\uc1 \u259 ?spunse Ochil\
uc1 \u259 ?. Dar nu \uc1 \u351 ?i-a juca el mendrele \uc1 \u238 ?ndelung, a\uc1 \
u351 ?a cred eu. \uc1 \u206 ?n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, durai-vurai, seara
vine, fata se culc\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i HarapAlb se pune de straj\uc1 \u259 ?
chiar la u\uc1 \u351 ?a ei, iar\uc1 \u259 ? ceilal\uc1 \u355 ?i se \uc1 \u238 ?n\
uc1 \u351 ?ir\uc1 \u259 ? tot c\uc1 \u226 ?te unul-unul p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?
la poart\uc1 \u259 ?, dup\uc1 \u259 ? porunc\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i, c\uc1 \
u226 ?nd pe aproape de miezul nop\uc1 \u355 ?ii, fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului se preface \uc1 \u238 ?ntr-o p\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ric\uc1 \u259 ? \uc1
\u351 ?i zboar\uc1 \u259 ? nev\uc1 \u259 ?zut\uc1 \u259 ? printre cinci str\uc1 \
u259 ?ji. Dar c\uc1 \u226 ?nd ajunge pe la str\uc1 \u259 ?jerul Ochil\uc1 \u259 ?,
el, sireicanul, mi \uc1 \u355 ?i-o vede \uc1 \u351 ?i d\uc1 \u259 ? de \uc1 \u351 ?
tire lui P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \u259 ?, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \
u8212 ? M\uc1 \u259 ?i, feti\uc1 \u351 ?oara \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului ne-a
tras butucul. A dracului zg\uc1 \u226 ?tie de fat\uc1 \u259 ?! s-a pref\uc1 \u259 ?
cut \uc1 \u238 ?n p\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ric\uc1 \u259 ?, a zburat ca s\uc1 \
u259 ?geata pe l\uc1 \u226 ?ng\uc1 \u259 ? ceilal\uc1 \u355 ?i \uc1 \u351 ?i ei
habar n-au despre asta. Ei, apoi? Las\uc1 \u259 ?-te \uc1 \u238 ?n seama lor dac\
uc1 \u259 ? vrei s\uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?i f\uc1 \u259 ?r' de cap.
De-acum, numai noi o putem g\uc1 \u259 ?si \uc1 \u351 ?i aduce la urma ei. Taci
molcum \uc1 \u351 ?i haidem dup\uc1 \u259 ? d\uc1 \u226 ?nsa. Eu \uc1 \u355 ?i-oi
ar\uc1 \u259 ?ta-o pe unde se ascunde, iar\uc1 \u259 ? tu s\uc1 \u259 ? mi-o prinzi
cum \uc1 \u355 ?i-i me\uc1 \u351 ?te\uc1 \u351 ?ugul \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ?-i
str\uc1 \u226 ?mbi g\uc1 \u226 ?tul oleac\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? se \uc1 \
u238 ?nve\uc1 \u355 ?e ea de alt\uc1 \u259 ? dat\uc1 \u259 ? a mai purta lumea pe
degete. \uc1 \u350 ?i atunci, odat\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i pornesc ei dup\uc1 \
u259 ? d\uc1 \u226 ?nsa, \uc1 \u351 ?i nu merg tocmai mult \uc1 \u351 ?i Ochil\
uc1 \u259 ? zice: \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u259 ?i P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \
u259 ?, iac\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?-o, ia! colo, \uc1 \u238 ?n dosul p\uc1 \u259 ?
m\uc1 \u226 ?ntului, tupilat\uc1 \u259 ? sub umbra iepurelui; pune m\uc1 \u226 ?na
pe d\uc1 \u226 ?nsa \uc1 \u351 ?i n-o l\uc1 \u259 ?sa! P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?
ril\uc1 \u259 ? atunci se l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?e\uc1 \u351 ?te c\uc1 \u226 ?t
ce poate, \uc1 \u238 ?ncepe a bojb\uc1 \u259 ?i prin toate buruienile \uc1 \u351 ?
i, c\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u259 ? pun\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?na pe d\uc1 \u226 ?
nsa, zbr! pe v\uc1 \u226 ?rful unui munte, \uc1 \u351 ?i se ascunde dup\uc1 \u259 ?
o st\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Iac\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?-oi, m\
uc1 \u259 ?i, colo, \uc1 \u238 ?n v\uc1 \u226 ?rful muntelui, dup\uc1 \u259 ? st\
uc1 \u226 ?nca ceea, zise Ochil\uc1 \u259 ?. P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \
u259 ? atunci se \uc1 \u238 ?nal\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? pu\uc1 \u355 ?in \uc1 \
u351 ?i \uc1 \u238 ?ncepe a cotrob\uc1 \u259 ?i pe dup\uc1 \u259 ? st\uc1 \u226 ?
nci; \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?nd s\uc1 \u259 ? pun\uc1 \u259 ? m\uc1 \u226 ?na pe
d\uc1 \u226 ?nsa, zbr! \uc1 \u351 ?i de acolo \uc1 \u351 ?i se duce de se ascunde
tocmai dup\uc1 \u259 ? lun\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? M\uc1 \u259 ?i P\uc1 \u259 ?
s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \u259 ?, iac\uc1 \u259 ?t\uc1 \u259 ?-oi, ia! colo, dup\uc1 \
u259 ? lun\uc1 \u259 ?, zise Ochil\uc1 \u259 ?; c\uc1 \u259 ?ci nu pot eu s-o
ajung, s\uc1 \u259 ?-i dau o sc\uc1 \u259 ?rm\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?tur\uc1 \u259
? bun\uc1 \u259 ?. Atunci P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \u259 ? se de\uc1 \u351
?ir\uc1 \u259 ? odat\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i se \uc1 \u238 ?nal\uc1 \u355 ?\uc1 \
u259 ? p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? la lun\uc1 \u259 ?. Apoi, cuprinz\uc1 \u226 ?nd
luna \uc1 \u238 ?n bra\uc1 \u355 ?e, g\uc1 \u259 ?buie\uc1 \u351 ?te p\uc1 \u259 ?
s\uc1 \u259 ?rica, mi \uc1 \u355 ?i-o \uc1 \u238 ?n\uc1 \u351 ?fac\uc1 \u259 ? de
coad\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i c\uc1 \u226 ?t pe ce s\uc1 \u259 ?-i suceasc\uc1 \
u259 ? g\uc1 \u226 ?tul. Ea atunci se preface \uc1 \u238 ?n fat\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i strig\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nsp\uc1 \u259 ?im\uc1 \u226 ?ntat\uc1 \
u259 ?: \uc1 \u8212 ?
D\uc1 \u259 ?ruie\uc1 \u351 ?te-mi via\uc1 \u355 ?a, P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?
ril\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ? te-oi d\uc1 \u259 ?rui \uc1 \u351 ?i eu cu mil\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i cu daruri \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?te\uc1 \
u351 ?ti, a\uc1 \u351 ?a s\uc1 \u259 ? tr\uc1 \u259 ?ie\uc1 \u351 ?ti! \uc1 \
u8212 ? Ba c\uc1 \u259 ? chiar c\uc1 \u259 ? erai s\uc1 \u259 ? ne d\uc1 \u259 ?
ruie\uc1 \u351 ?ti cu mil\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i cu daruri \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u259 ?te\uc1 \u351 ?ti, dac\uc1 \u259 ? nu te vedeam c\uc1 \u226 ?nd
ai pa\uc1 \u351 ?lit-o, farmazoan\uc1 \u259 ? ce e\uc1 \u351 ?ti! zise Ochil\uc1 \
u259 ?. \uc1 \u350 ?tiu c\uc1 \u259 ? am tras o durdur\uc1 \u259 ? bun\uc1 \u259 ?
c\uc1 \u259 ?ut\uc1 \u226 ?ndu-te. Ia, mai bine hai la culcu\uc1 \u351 ?, c\uc1 \
u259 ? se face ziu\uc1 \u259 ? acu\uc1 \u351 ?i. \uc1 \u350 ?-apoi, ce-a mai fi a
mai fi. \uc1 \u350 ?i odat\uc1 \u259 ? mi \uc1 \u355 ?i-o \uc1 \u238 ?n\uc1 \u351 ?
fac\uc1 \u259 ? ei, unul de-o m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i altul de
cealalt\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i hai! hai, hai! \uc1 \u238 ?n zori de ziu\uc1 \
u259 ? ajung la palat \uc1 \u351 ?i, trec\uc1 \u226 ?nd cu d\uc1 \u226 ?nsa printre
str\uc1 \u259 ?ji, o silesc s\uc1 \u259 ? intre \uc1 \u238 ?n odaia ei, tot cum a
ie\uc1 \u351 ?it. \uc1 \u8212 ? Ei, Harap-Alb, zise atunci Ochil\uc1 \u259 ?, dac\
uc1 \u259 ? nu eram eu \uc1 \u351 ?i cu P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ril\uc1 \u259 ?,
ce f\uc1 \u259 ?cea\uc1 \u355 ?i voi acum? Iaca a\uc1 \u351 ?a, tot omul are un dar
\uc1 \u351 ?i un amar; \uc1 \u351 ?i unde prisose\uc1 \u351 ?te darul nu se mai
bag\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n seam\uc1 \u259 ? amarul. Amar era s\uc1 \u259 ? fie
de voi, de nu eram noi am\uc1 \u226 ?ndoi. \uc1 \u350 ?i cu str\uc1 \u259 ?juirea
voastr\uc1 \u259 ?, era vai de pielea noastr\uc1 \u259 ?! 28 Harap-Alb \uc1 \u351 ?
i ceilal\uc1 \u355 ?i, nemaiav\uc1 \u226 ?nd ce zice, pleac\uc1 \u259 ? capul ru\
uc1 \u351 ?ina\uc1 \u355 ?i, mul\uc1 \u355 ?umind lui P\uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?
ril\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i vestitului Ochil\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci le-au
fost ca ni\uc1 \u351 ?te fra\uc1 \u355 ?i. \uc1 \u350 ?i atunci, numai iaca \uc1 \
u351 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul vine ca un leu-paraleu, s\uc1 \u259 ?-\
uc1 \u351 ?i ia fata pe seam\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i, c\uc1 \u226 ?nd o g\uc1 \
u259 ?se\uc1 \u351 ?te sub straj\uc1 \u259 ?, dup\uc1 \u259 ? cum nu se a\uc1 \u351
?tepta el, numa-i sc\uc1 \u226 ?nteiau ochii \uc1 \u238 ?n cap de ciud\uc1 \u259 ?,
dar nu avu ce face. Atunci Harap-Alb iar se \uc1 \u238 ?nf\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?
i\uc1 \u351 ?az\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?naintea \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului,
zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Luminate \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rate, de-acum
cred c\uc1 \u259 ? mi-\uc1 \u355 ?i da fata, ca s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? l\uc1 \
u259 ?s\uc1 \u259 ?m \uc1 \u238 ?n pace \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? ne ducem \uc1 \
u238 ?n treaba noastr\uc1 \u259 ?. \uc1 \u8212 ? Bine, voinice, zise \uc1 \u238 ?
mp\uc1 \u259 ?ratul posomor\uc1 \u226 ?t; a veni ea \uc1 \u351 ?i vremea aceea. \
uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ? eu mai am o fat\uc1 \u259 ?, luat\uc1 \u259 ? de suflet,
tot de o v\uc1 \u226 ?rst\uc1 \u259 ? cu fata mea; \uc1 \u351 ?i nu e deosebire \
uc1 \u238 ?ntre d\uc1 \u226 ?nsele nici la frumuse\uc1 \u355 ?e, nici la stat, nici
la purtat. Hai, \uc1 \u351 ?i dac\uc1 \u259 ?-i cunoa\uc1 \u351 ?te-o care-i a mea
adev\uc1 \u259 ?rat\uc1 \u259 ?, ia-\uc1 \u355 ?i-o \uc1 \u351 ?i duce\uc1 \u355 ?
i-v\uc1 \u259 ? de pe capul meu, c\uc1 \u259 ? mi-a\uc1 \u355 ?i scos peri albi, de
c\uc1 \u226 ?nd a\uc1 \u355 ?i venit. Iaca, m\uc1 \u259 ? duc s\uc1 \u259 ? le
preg\uc1 \u259 ?tesc, zise \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul. Tu vin\uc1 \u259 ? dup\
uc1 \u259 ? mine, \uc1 \u351 ?i, dac\uc1 \u259 ?-i ghici-o, ferice de tine a fi.
Iar\uc1 \u259 ? de nu, lua\uc1 \u355 ?i-v\uc1 \u259 ? catrafusele \uc1 \u351 ?i \
uc1 \u238 ?ncepe\uc1 \u355 ?i a v\uc1 \u259 ? c\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?b\uc1 \u259
?ni de la casa mea, c\uc1 \u259 ?ci nu v\uc1 \u259 ? mai pot suferi! \uc1 \u350 ?i
duc\uc1 \u226 ?ndu-se \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul, pune de piapt\uc1 \u259 ?n\
uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?mbrac\uc1 \u259 ? la fel pe am\uc1 \u226 ?
ndou\uc1 \u259 ? fetele \uc1 \u351 ?i apoi d\uc1 \u259 ? porunc\uc1 \u259 ? s\uc1 \
u259 ? vie Harap-Alb s\uc1 \u259 ? ghiceasc\uc1 \u259 ? fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?ratului. Harap-Alb, v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?ndu-se pus \uc1 \u238 ?n \uc1 \
u238 ?ncurcal\uc1 \u259 ?, nu mai \uc1 \u351 ?tia ce s\uc1 \u259 ? fac\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncotro s\uc1 \u259 ?-o dea ca s\uc1 \u259 ? nu
gre\uc1 \u351 ?easc\uc1 \u259 ? tocmai acum, la duc\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i, mai
st\uc1 \u226 ?nd el pe g\uc1 \u226 ?nduri oleac\uc1 \u259 ?, cum e omul tulburat, \
uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i aduce aminte de aripa cea de albin\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i, sco\uc1 \u355 ?\uc1 \u226 ?nd-o de unde-o avea str\uc1 \u226 ?ns\uc1 \u259
?, scap\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i-i d\uc1 \u259 ? foc cu o buc\uc1 \
u259 ?\uc1 \u355 ?ic\uc1 \u259 ? de iasc\uc1 \u259 ? aprins\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350
?i atunci, numai iaca se pomene\uc1 \u351 ?te cu cr\uc1 \u259 ?iasa albinelor. \uc1
\u8212 ? Ce nevoie te-a ajuns de mine, Harap-Alb? zise ea, zbur\uc1 \u226 ?nd pe
um\uc1 \u259 ?rul s\uc1 \u259 ?u. Spune\'02mi, c\uc1 \u259 ?ci sunt gata s\uc1 \
u259 ? te slujesc. Atunci Harap-Alb \uc1 \u238 ?ncepe a-i spune toate cu de-am\
uc1 \u259 ?nuntul \uc1 \u351 ?i o roag\uc1 \u259 ? de to\uc1 \u355 ?i dumnezeii ca
s\uc1 \u259 ?-i dea ajutor. \uc1 \u8212 ? N-ai grij\uc1 \u259 ?, Harap-Alb, zise
cr\uc1 \u259 ?iasa albinelor; las' c\uc1 \u259 ? te fac eu s-o cuno\uc1 \u351 ?ti \
uc1 \u351 ?i dintr-o mie. Hai, intr\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n cas\uc1 \u259 ? cu \
uc1 \u238 ?ndr\uc1 \u259 ?zneal\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci am s\uc1 \u259 ? fiu \
uc1 \u351 ?i eu pe-acolo. \uc1 \u350 ?i cum \uc1 \u238 ?i intra, stai pu\uc1 \
u355 ?in \uc1 \u351 ?i te uit\uc1 \u259 ? la fete; \uc1 \u351 ?i care-i vedea-o c\
uc1 \u259 ? se ap\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? cu n\uc1 \u259 ?frama, s\uc1 \u259 ? \
uc1 \u351 ?tii c\uc1 \u259 ? aceea este fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului.
Atunci Harap-Alb intr\uc1 \u259 ?, cu albina pe um\uc1 \u259 ?r, \uc1 \u238 ?n
odaia unde era \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul \uc1 \u351 ?i cu fetele, apoi st\uc1
\u259 ? pu\uc1 \u355 ?in deoparte \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?ncepe a se uita c\uc1 \
u226 ?nd la una, c\uc1 \u226 ?nd la alta. \uc1 \u350 ?i cum sta el drept ca lum\uc1
\u226 ?narea \uc1 \u351 ?i le privea, cu b\uc1 \u259 ?gare de seam\uc1 \u259 ?, cr\
uc1 \u259 ?iasa albinelor zboar\uc1 \u259 ? pe obrazul fetei \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?ratului. Atunci ea, tres\uc1 \u259 ?rind, odat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ncepe
a \uc1 \u355 ?ipa \uc1 \u351 ?i a se ap\uc1 \u259 ?ra cu n\uc1 \u259 ?frama, ca de
un du\uc1 \u351 ?man. Lui Harap-Alb at\uc1 \u226 ?ta i-a trebuit: \uc1 \u238 ?ndat\
uc1 \u259 ? face c\uc1 \u226 ?\uc1 \u355 ?iva pa\uc1 \u351 ?i spre d\uc1 \u226 ?
nsa, o apuc\uc1 \u259 ? frumu\uc1 \u351 ?el de m\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ? \uc1 \
u351 ?i zice \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului: \uc1 \u8212 ? Luminarea-voastr\
uc1 \u259 ?, de-acum cred c\uc1 \u259 ? nu mi-\uc1 \u355 ?i mai face nici o \uc1 \
u238 ?mpiedicare, pentru c\uc1 \u259 ? am adus \uc1 \u238 ?ntru \uc1 \u238 ?
ndeplinire tot ceea ce ne-a\uc1 \u355 ?i poruncit. \uc1 \u8212 ? Din partea mea po\
uc1 \u355 ?i s-o iei de-acum, Harap-Alb, zise \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul,
ovilit \uc1 \u351 ?i sarb\uc1 \u259 ?d la fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? de sup\uc1 \
u259 ?rare \uc1 \u351 ?i ru\uc1 \u351 ?ine; dac\uc1 \u259 ? n-a fost ea vrednic\uc1
\u259 ? s\uc1 \u259 ? v\uc1 \u259 ? r\uc1 \u259 ?puie capul, fii m\uc1 \u259 ?car
tu vrednic s-o st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?ne\uc1 \u351 ?ti, c\uc1 \u259 ?ci acum \
uc1 \u355 ?i-o dau cu toat\uc1 \u259 ? inima. Harap-Alb mul\uc1 \u355 ?ume\uc1 \
u351 ?te atunci \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului \uc1 \u351 ?i apoi zice fetei: \
uc1 \u8212 ? De-acum putem s\uc1 \u259 ? mergem, c\uc1 \u259 ?ci st\uc1 \u259 ?p\
uc1 \u226 ?nu-meu, luminarea-sa nepotul \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Verde, a
f i \uc1 \u238 ?mb\uc1 \u259 ?tr\uc1 \u226 ?nit a\uc1 \u351 ?tept\uc1 \u226 ?ndu-m\
uc1 \u259 ?. 29 \uc1 \u8212 ? I a mai \uc1 \u238 ?ng\uc1 \u259 ?duie\uc1 \u351 ?te
pu\uc1 \u355 ?in, ner\uc1 \u259 ?bd\uc1 \u259 ?torule, zise fata \uc1 \u238 ?mp\uc1
\u259 ?ratului, lu\uc1 \u226 ?nd o turturic\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?n bra\uc1 \u355
?e, spun\uc1 \u226 ?ndu-i nu \uc1 \u351 ?tiu ce la ureche \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259
?rut\uc1 \u226 ?nd-o cu drag; nu te gr\uc1 \u259 ?bi a\uc1 \u351 ?a, Harap\'02Alb,
c\uc1 \u259 ? te-i pripi. Stai, c\uc1 \u259 ? mai ai \uc1 \u351 ?i cu mine oleac\
uc1 \u259 ? de vorb\uc1 \u259 ?: \uc1 \u238 ?nainte de pornire, trebuie s\uc1 \u259
? mearg\uc1 \u259 ? calul t\uc1 \u259 ?u \uc1 \u351 ?i cu turturica mea s\uc1 \u259
?-mi aduc\uc1 \u259 ? trei smicele de m\uc1 \u259 ?r dulce \uc1 \u351 ?i ap\uc1 \
u259 ? vie \uc1 \u351 ?i ap\uc1 \u259 ? moart\uc1 \u259 ? de unde se bat mun\uc1 \
u355 ?ii \uc1 \u238 ?n capete. \uc1 \u350 ?i de-a veni turturica mea \uc1 \u238 ?
nainte cu smicelele \uc1 \u351 ?i apa, ia-\uc1 \u355 ?i n\uc1 \u259 ?dejdea despre
mine, c\uc1 \u259 ?ci nu merg, fereasc\uc1 \u259 ? Dumnezeu! Iar\uc1 \u259 ? de-i
avea noroc \uc1 \u351 ?i-a veni calul t\uc1 \u259 ?u mai \uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?
i \uc1 \u351 ?i mi-o aduce cele poruncite, s\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?tii c\uc1 \
u259 ? merg cu tine, oriunde mi-i duce; s-a m\uc1 \u226 ?ntuit socoteala. \uc1 \
u350 ?i atunci, odat\uc1 \u259 ? pornesc \uc1 \u351 ?i turturica \uc1 \u351 ?i
calul, fugind pe \uc1 \u238 ?ntrecute, c\uc1 \u226 ?nd pe sus, c\uc1 \u226 ?nd pe
jos, dup\uc1 \u259 ? cum cerea trebuin\uc1 \u355 ?a. Dar turturica, fiind mai u\uc1
\u351 ?oar\uc1 \u259 ?, ajunge mai \uc1 \u238 ?nainte; \uc1 \u351 ?i p\uc1 \u226 ?
ndind tocmai
c\uc1 \u226 ?nd era soarele \uc1 \u238 ?n cruce, de se odihneau mun\uc1 \u355 ?ii
numai pentru o clipit\uc1 \u259 ?, se repede ca prin foc \uc1 \u351 ?i ia trei
smicele de m\uc1 \u259 ?r dulce \uc1 \u351 ?i ap\uc1 \u259 ? vie \uc1 \u351 ?i ap\
uc1 \u259 ? moart\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i apoi ca fulgerul se \uc1 \u238 ?
ntoarce \uc1 \u238 ?napoi. \uc1 \u350 ?i, c\uc1 \u226 ?nd pe la poarta mun\uc1 \
u355 ?ilor, calul \uc1 \u238 ?i iese \uc1 \u238 ?nainte, o prope\uc1 \u351 ?te \uc1
\u238 ?n cale \uc1 \u351 ?i o ia cu m\uc1 \u259 ?gulelile, zic\uc1 \u226 ?ndu-i: \
uc1 \u8212 ? Turturic\uc1 \u259 ?-ric\uc1 \u259 ?, drag\uc1 \u259 ? p\uc1 \u259 ?s\
uc1 \u259 ?ric\uc1 \u259 ?, ad\uc1 \u259 ? la mine cele trei smicele de m\uc1 \u259
?r dulce, apa cea vie \uc1 \u351 ?i cea moart\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i tu du-te \
uc1 \u238 ?napoi de-\uc1 \u355 ?i ia altele \uc1 \u351 ?i mi-i ajunge pe drum, c\
uc1 \u259 ?ci e\uc1 \u351 ?ti mai sprinten\uc1 \u259 ? dec\uc1 \u226 ?t mine. Hai,
nu mai sta la \uc1 \u238 ?ndoial\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i d\uc1 \u259 ?-mi-le, c\
uc1 \u259 ?ci atunci are s\uc1 \u259 ? fie bine \uc1 \u351 ?i de st\uc1 \u259 ?p\
uc1 \u226 ?nu-meu, \uc1 \u351 ?i de st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?n\uc1 \u259 ?-ta, \
uc1 \u351 ?i de mine, \uc1 \u351 ?i de tine; iar\uc1 \u259 ? de nu mi li-i da, st\
uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-meu Harap-Alb este \uc1 \u238 ?n primejdie, \uc1 \u351 ?
i de noi \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ? n-are s\uc1 \u259 ? fie bine. Turturica parc\
uc1 \u259 ? n-ar fi voit. Dar calul n-o mai \uc1 \u238 ?ntreab\uc1 \u259 ? de ce-i
e cojocul; se repede \uc1 \u351 ?i-i ia apa \uc1 \u351 ?i smicelele cu hapca \uc1 \
u351 ?i apoi fuge cu d\uc1 \u226 ?nsele la fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului \
uc1 \u351 ?i i le d\uc1 \u259 ?, de fa\uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ? cu Harap-Alb. Atunci
lui Harap-Alb i s-a umplut inima de bucurie. Vine ea \uc1 \u351 ?i turturica mai pe
urm\uc1 \u259 ?, dar ce-\uc1 \u355 ?i e bun\uc1 \u259 ?? \uc1 \u8212 ? Alei, \uc1 \
u355 ?olin\uc1 \u259 ? ce-mi e\uc1 \u351 ?ti, zise fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului; da' bine m-ai v\uc1 \u226 ?ndut. Dac\uc1 \u259 ? e a\uc1 \u351 ?a, hai,
porne\uc1 \u351 ?te chiar acum la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Verde \uc1 \
u351 ?i veste\uc1 \u351 ?te-i c\uc1 \u259 ? venim \uc1 \u351 ?i noi \uc1 \u238 ?n
urm\uc1 \u259 ?. Atunci turturica porne\uc1 \u351 ?te. Iar\uc1 \u259 ? fata \uc1 \
u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului \uc1 \u238 ?ngenunche dinaintea t\uc1 \u259 ?t\uc1 \
u226 ?ne-s\uc1 \u259 ?u \uc1 \u351 ?i zice: \uc1 \u8212 ? Binecuv\uc1 \u226 ?nteaz\
uc1 \u259 ?-m\uc1 \u259 ?, tat\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i r\uc1 \u259 ?m\uc1 \
u226 ?i s\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?tos! Se vede c\uc1 \u259 ? a\uc1 \u351 ?a mi-a
fost sortit \uc1 \u351 ?i n-am ce face; trebuie s\uc1 \u259 ? merg cu HarapAlb, \
uc1 \u351 ?i pace bun\uc1 \u259 ?! Dup\uc1 \u259 ? aceasta, \uc1 \u238 ?\uc1 \
u351 ?i ia cele trebuitoare la drum, apoi \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? \uc1 \u351
?i ea pe un cal n\uc1 \u259 ?zdr\uc1 \u259 ?van \uc1 \u351 ?i st\uc1 \u259 ? gata
de pornire. Iar\uc1 \u259 ? HarapAlb, lu\uc1 \u226 ?ndu-\uc1 \u351 ?i oamenii s\uc1
\u259 ?i, \uc1 \u238 ?ncalec\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i el \uc1 \u351 ?i pornesc
spre \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie, Dumnezeu s\uc1 \u259 ?
ne \uc1 \u355 ?ie, c\uc1 \u259 ? cuv\uc1 \u226 ?ntul din poveste, \uc1 \u238 ?
nainte mult mai este. Mers-au ei \uc1 \u351 ?i zi \uc1 \u351 ?i noapte, nu se \
uc1 \u351 ?tie c\uc1 \u226 ?t au mers; \uc1 \u351 ?i, de la un loc, Geril\uc1 \u259
?, Fl\uc1 \u259 ?m\uc1 \u226 ?nzil\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i Setil\uc1 \u259 ?, P\
uc1 \u259 ?s\uc1 \u259 ?ri-L\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i-Lungil\uc1 \u259 ? \uc1 \u351
?i n\uc1 \u259 ?zdr\uc1 \u259 ?vanul Ochil\uc1 \u259 ? se opresc cu to\uc1 \u355 ?
ii \uc1 \u238 ?n cale, se opresc \uc1 \u351 ?i zic cu jale: \uc1 \u8212 ? Harap-
Alb, mergi s\uc1 \u259 ?n\uc1 \u259 ?tos! De-am fost r\uc1 \u259 ?i, tu ni-i ierta,
c\uc1 \u259 ?ci \uc1 \u351 ?i r\uc1 \u259 ?ul c\uc1 \u226 ?teodat\uc1 \u259 ?
prinde bine la ceva. Harap-Alb le mul\uc1 \u355 ?ume\uc1 \u351 ?te \uc1 \u351 ?-
apoi pleac\uc1 \u259 ? lini\uc1 \u351 ?tit. Fata vesel \uc1 \u238 ?i z\uc1 \u226 ?
mbe\uc1 \u351 ?te, luna-n cer a asfin\uc1 \u355 ?it. Dar \uc1 \u238 ?n pieptul lor
r\uc1 \u259 ?sare... Ce r\uc1 \u259 ?sare? Ia, un dor; soare m\uc1 \u226 ?ndru,
luminos \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?n sine arz\uc1 \u259 ?tor, ce se na\uc1 \u351 ?te
din sc\uc1 \u226 ?nteia unui ochi fermec\uc1 \u259 ?tor! \uc1 \u350 ?i mai merg ei
c\uc1 \u226 ?t mai merg, \uc1 \u351 ?i de ce mergeau \uc1 \u238 ?nainte, de ce lui
Harap-Alb i se tulburau min\uc1 \u355 ?ile, uit\uc1 \u226 ?ndu-se la fat\uc1 \
u259 ? \uc1 \u351 ?i v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd-o c\uc1 \u226 ?t era de t\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?, de frumoas\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i plin\uc1 \
u259 ? de vin\uc1 \u259 ?-ncoace. 30 S\uc1 \u259 ?l\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ile din
Gr\uc1 \u259 ?dina Ursului, pielea \uc1 \u351 ?i capul cerbului le-a dus la st\
uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nu-s\uc1 \u259 ?u cu toat\uc1 \u259 ? inima. Dar pe fata \
uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1 \u351 ? mai nu-i venea s-o duc\uc1 \u259 ?,
fiind nebun de dragostea ei. C\uc1 \u259 ?ci era boboc de trandafir din luna lui
mai, sc\uc1 \u259 ?ldat \uc1 \u238 ?n roua dimine\uc1 \u355 ?ii, dezmierdat de cele
\uc1 \u238 ?nt\uc1 \u226 ?i raze ale soarelui, leg\uc1 \u259 ?nat de adierea v\
uc1 \u226 ?ntului \uc1 \u351 ?i neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice
la noi \uc1 \u238 ?n \uc1 \u355 ?\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?ne\uc1 \u351 ?te, era
frumoas\uc1 \u259 ? de mama focului; la soare te puteai uita, iar la d\uc1 \u226 ?
nsa ba. \uc1 \u350 ?i de-aceea Harap- Alb o pr\uc1 \u259 ?p\uc1 \u259 ?dea din ochi
de drag\uc1 \u259 ? ce-i era. Nu-i vorb\uc1 \u259 ?, \uc1 \u351 ?i ea fura cu
ochii, din c\uc1 \u226 ?nd \uc1 \u238 ?n c\uc1 \u226 ?nd, pe Harap-Alb, \uc1 \
u351 ?i \uc1 \u238 ?n inima ei parc\uc1 \u259 ? se petrecea nu \uc1 \u351 ?tiu
ce... poate vreun dor ascuns, care nu-i venea a\'02l spune. Vorba c\uc1 \u226 ?
ntecului: Fugi de-acole, vin\uc1 \u259 ?-ncoace! \uc1 \u350 ?ezi bini\uc1 \u351 ?
or, nu-mi da pace! sau mai \uc1 \u351 ?tiu eu cum s\uc1 \u259 ? zic, ca s\uc1 \u259
? nu gre\uc1 \u351 ?esc? Dar \uc1 \u351 ?tiu at\uc1 \u226 ?ta, c\uc1 \u259 ? ei
mergeau f\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ? a sim\uc1 \u355 ?i c\uc1 \u259 ? merg, p\uc1 \
u259 ?r\uc1 \u226 ?ndu-li-se calea scurt\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i vremea \uc1 \
u351 ?i mai scurt\uc1 \u259 ?; ziua ceas \uc1 \u351 ?i ceasul clip\uc1 \u259 ?; d\
uc1 \u259 ?, cum e omul c\uc1 \u226 ?nd merge la drum cu dragostea al\uc1 \u259 ?
turea. Nu \uc1 \u351 ?tia s\uc1 \u259 ?rmanul Harap-Alb ce-l a\uc1 \u351 ?teapt\uc1
\u259 ? acas\uc1 \u259 ?, c\uc1 \u259 ?ci nu s-ar mai fi g\uc1 \u226 ?ndit la de-
alde acestea. \uc1 \u206 ?ns\uc1 \u259 ? vorba c\uc1 \u226 ?ntecului: De-ar \uc1 \
u351 ?ti omul ce-ar p\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?i, Dinainte s-ar p\uc1 \u259 ?zi! Dar
iaca ce m-am apucat de spus. Mai bine v\uc1 \u259 ? spuneam c\uc1 \u259 ? turturica
ajunsese la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Verde \uc1 \u351 ?i-l \uc1 \u238 ?n\uc1
\u351 ?tiin\uc1 \u355 ?ase c\uc1 \u259 ? vine \uc1 \u351 ?i Harap-Alb cu fata \
uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\uc1 \u351 ?. Atunci \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratul Verde a \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?nceput a face preg\uc1 \u259 ?tire, ca
pentru o fat\uc1 \u259 ? de \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?rat, d\uc1 \u226 ?nd \uc1 \
u351 ?i porunc\uc1 \u259 ? s\uc1 \u259 ? le ias\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?ntru \uc1 \
u238 ?nt\uc1 \u226 ?mpinare. Iar\uc1 \u259 ? Sp\uc1 \u226 ?nul icnea \uc1 \u238 ?n
sine \uc1 \u351 ?i se g\uc1 \u226 ?ndea numai la r\uc1 \u259 ?zbunare. \uc1 \u206 ?
n sf\uc1 \u226 ?r\uc1 \u351 ?it, mai merge Harap-Alb cu fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?ratului c\uc1 \u226 ?t mai merge, \uc1 \u351 ?i de la o vreme ajung \uc1 \
u351 ?i ei la \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ie. \uc1 \u350 ?i,
c\uc1 \u226 ?nd colo, numai iaca ce le ies \uc1 \u238 ?nainte \uc1 \u238 ?mp\uc1 \
u259 ?ratul Verde, fetele sale, Sp\uc1 \u226 ?nul \uc1 \u351 ?i toat\uc1 \u259 ?
curtea \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?teasc\uc1 \u259 ?, ca s\uc1 \u259 ?-i
primeasc\uc1 \u259 ?. \uc1 \u350 ?i v\uc1 \u259 ?z\uc1 \u226 ?nd Sp\uc1 \u226 ?nul
c\uc1 \u226 ?t e de frumoas\uc1 \u259 ? fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\
uc1 \u351 ?, odat\uc1 \u259 ? se repede s\uc1 \u259 ? o ia \uc1 \u238 ?n bra\uc1 \
u355 ?e de pe cal. Dar fata \uc1 \u238 ?i pune atunci m\uc1 \u226 ?na pe piept, \
uc1 \u238 ?l br\uc1 \u226 ?nce\uc1 \u351 ?te c\uc1 \u226 ?t colo \uc1 \u351 ?i
zice: \uc1 \u8212 ? Lipse\uc1 \u351 ?te dinaintea mea, Sp\uc1 \u226 ?nule! Doar n-
am venit pentru tine, \uc1 \u351 ?-am venit pentru Harap-Alb, c\uc1 \u259 ?ci el
este adev\uc1 \u259 ?ratul nepot al \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Verde. Atunci
\uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratul Verde \uc1 \u351 ?i fetele sale au r\uc1 \u259 ?mas
\uc1 \u238 ?ncremeni\uc1 \u355 ?i de ceea ce au auzit. Iar Sp\uc1 \u226 ?nul, v\uc1
\u259 ?z\uc1 \u226 ?nd c\uc1 \u259 ? i s-a dat vicle\uc1 \u351 ?ugul pe fa\uc1 \
u355 ?\uc1 \u259 ?, se repede ca un c\uc1 \u226 ?ine turbat la Harap-Alb \uc1 \u351
?i-i zboar\uc1 \u259 ? capul dintr-o singur\uc1 \u259 ? lovitur\uc1 \u259 ? de
palo\uc1 \u351 ?, zic\uc1 \u226 ?nd: \uc1 \u8212 ? Na! a\uc1 \u351 ?a trebuie s\uc1
\u259 ? p\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?easc\uc1 \u259 ? cine calc\uc1 \u259 ? jur\uc1 \
u259 ?m\uc1 \u226 ?ntul! Dar calul lui Harap-Alb \uc1 \u238 ?ndat\uc1 \u259 ? se
repede \uc1 \u351 ?i el la Sp\uc1 \u226 ?n \uc1 \u351 ?i-i zice: \uc1 \u8212 ? P\
uc1 \u226 ?n-aici, Sp\uc1 \u226 ?nule! \uc1 \u350 ?i odat\uc1 \u259 ? mi \uc1 \u355
?i-l \uc1 \u238 ?n\uc1 \u351 ?fac\uc1 \u259 ? cu din\uc1 \u355 ?ii de cap, zboar\
uc1 \u259 ? cu d\uc1 \u226 ?nsul \uc1 \u238 ?n \uc1 \u238 ?naltul cerului, \uc1 \
u351 ?i apoi, d\uc1 \u226 ?ndu-i drumul de-acolo, se face Sp\uc1 \u226 ?nul p\uc1 \
u226 ?n\uc1 \u259
? jos praf \uc1 \u351 ?i pulbere. Iar\uc1 \u259 ? fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?
ratului Ro\uc1 \u351 ?, \uc1 \u238 ?n v\uc1 \u259 ?lm\uc1 \u259 ?\uc1 \u351 ?agul
acesta, repede pune capul lui Harap\'02Alb la loc, \uc1 \u238 ?l \uc1 \u238 ?
nconjur\uc1 \u259 ? de trei ori cu cele trei smicele de m\uc1 \u259 ?r dulce,
toarn\uc1 \u259 ? ap\uc1 \u259 ? moart\uc1 \u259 ?, s\uc1 \u259 ? stea s\uc1 \
u226 ?ngele \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ? se prind\uc1 \u259 ? pielea, apoi \uc1 \
u238 ?l strope\uc1 \u351 ?te cu ap\uc1 \u259 ? vie, \uc1 \u351 ?i atunci Harap-
Alb \uc1 \u238 ?ndat\uc1 \u259 ? \uc1 \u238 ?nvie \uc1 \u351 ?i, \uc1 \u351 ?terg\
uc1 \u226 ?ndu-se cu m\uc1 \u226 ?na pe la ochi, zice suspin\uc1 \u226 ?nd: 31 \uc1
\u8212 ? Ei, da' din greu mai adormisem! \uc1 \u8212 ? Dormeai tu mult \uc1 \u351 ?
i bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?ratului Ro\
uc1 \u351 ?, s\uc1 \u259 ?rut\uc1 \u226 ?ndu-l cu drag \uc1 \u351 ?i d\uc1 \u226 ?
ndu-i iar palo\uc1 \u351 ?ul \uc1 \u238 ?n st\uc1 \u259 ?p\uc1 \u226 ?nire. \uc1 \
u350 ?i apoi, \uc1 \u238 ?ngenunchind am\uc1 \u226 ?ndoi dinaintea \uc1 \u238 ?mp\
uc1 \u259 ?ratului Verde, \uc1 \u238 ?\uc1 \u351 ?i jur\uc1 \u259 ? credin\uc1 \
u355 ?\uc1 \u259 ? unul altuia, primind binecuv\uc1 \u226 ?ntare de la d\uc1 \
u226 ?nsul \uc1 \u351 ?i \uc1 \u238 ?mp\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?\uc1 \u355 ?ia
totodat\uc1 \u259 ?. Dup\uc1 \u259 ? aceasta se \uc1 \u238 ?ncepe nunta, \uc1 \u351
?-apoi, d\uc1 \u259 ? Doamne bine! Lumea de pe lume s-a str\uc1 \u226 ?ns de
privea, Soarele \uc1 \u351 ?i luna din cer le r\uc1 \u226 ?dea. \uc1 \u350 ?-apoi
fost-au fost pofti\uc1 \u355 ?i la nunt\uc1 \u259 ?: Cr\uc1 \u259 ?iasa furnicilor,
Cr\uc1 \u259 ?iasa albinelor \uc1 \u351 ?i Cr\uc1 \u259 ?iasa z\uc1 \u226 ?nelor,
minunea minunilor din ostrovul florilor! \uc1 \u350 ?i mai fost-au pofti\uc1 \
u355 ?i \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?: crai, cr\uc1 \u259 ?iese \uc1 \u351 ?i-mp\uc1 \
u259 ?ra\uc1 \u355 ?i, oameni \uc1 \u238 ?n seam\uc1 \u259 ? b\uc1 \u259 ?ga\uc1 \
u355 ?i, \uc1 \u351 ?\'02un p\uc1 \u259 ?cat de povestar, f\uc1 \u259 ?r\uc1 \
u259 ? bani \uc1 \u238 ?n buzunar. Veselie mare \uc1 \u238 ?ntre to\uc1 \u355 ?i
era, chiar \uc1 \u351 ?i s\uc1 \u259 ?r\uc1 \u259 ?cimea osp\uc1 \u259 ?ta \uc1 \
u351 ?i bea! \uc1 \u350 ?i a \uc1 \u355 ?inut veselia ani \uc1 \u238 ?ntregi, \
uc1 \u351 ?i acum mai \uc1 \u355 ?ine \uc1 \u238 ?nc\uc1 \u259 ?; cine se duce
acolo bea \uc1 \u351 ?i m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ?. Iar pe la noi,
cine are bani bea \uc1 \u351 ?i m\uc1 \u259 ?n\uc1 \u226 ?nc\uc1 \u259 ?, iar\uc1 \
u259 ? cine nu, se uit\uc1 \u259 ? \uc1 \u351 ?i rabd\uc1 \u259 ?.}{\fs21 \kerning2
\rtlch \ltrch \dbch \af2 \hich \af0 \loch \f0 \par }}

Potrebbero piacerti anche