U Un ni iv ve er rs si i t ta at te ea a P PO OL LI IT TE EH HN NI IC CA A d di in n B Bu uc cu ure re t ti i

F Fac acu ul lt ta at te ea a d de e I Ing ngi in ne er ri ia a i i M Ma an na ag ge em me entu ntul l S Sis ist te em mel el r r

T Te e!n !nl lg gic ice e
S St tu ud di ii i u un ni ive ver rsi sit ta ar re e d de e M M a as s te ter r a a t t
D Do om men eni i u ul l I In ng gi in ne er ri ie e i i
M Ma an na ag ge em me en nt t P Progra rogram mu ul l d de e s st tud udii ii , ,
C C n ns su ul lt ta an n" "# # $ $n n Pr Pr i ie ec ct ta ar re ea a S Si is st te em me el l r r M Mec eca an ni ic ce e
% %C CPS PSM M& &

M Ma as st te era ran nd d, ,
A
A
N
N
I
I
N
N
I
I

M
M
i
i
h
h
ae
ae
l
l
a
a
C Condu onduc c t to or r t tiin iin i if fic ic, ,
C
C
on
on
f
f
.
.
d
d
r
r
.
.
i
i
n
n
g
g
.
.
M
M
a
a
r
r
i
i
n
n
N
N
E
E
A
A
C
C

A
A
201 2014 4
- I -
U Uni niv ve er rs sit ita at te ea a P PO OLITE LITEHN HNI IC CA A di din n B Buc ucu ur re et ti i
F Fac acu ul lt ta at te ea a d de e I In ng gi in ne er ri ia a i i M Ma an na ag ge em me en nt tu ul l S Si is st te em me el l r r T Te e!n !n l l g gi ic ce e
' 'e e( (a ar rt ta am me en nt tu ul l d de e T Te e r ria ia M Meca ecan ni is sm me el l r r i i a a ) ) * * " "i il l r r
S St tu ud di ii i u un ni ive ver rsi sit ta ar re e d de e M M a as s te ter r a a
t t
D Do om men eni i u ul l I In ng gi in ne er ri ie e i i M Ma an na ag ge em me en nt t
P Progra rogram mu ul l d de e s st tud udii ii , ,
C C n ns su ul lt ta an n" "# # $ $n n Pr Pr i ie ec ct ta ar re ea a S Si is st te em me el l r r M Mec eca an ni ic ce e
% %C CPS PSM M& &
M Ma as st te era rand nd, ,
A
A
N
N
I
I
N
N
I
I

M
M
i
i
h
h
a
a
e
e
l
l
a
a
T
T
E
E
M
M
A
A
DI
DI
SE
SE
R
R
T
T
A
A

I
I
E
E
I
I
Cnsultan"# (entru e+*usiness cu
sisteme mecanice m*ile
C C nd ndu uc c# #t t r r
t tii iin n" "i i, ,ic ic, ,
C Conf onf. . d dr r. . i ing ng. . Ma Mar ri in n
N NE EAC AC A A
' 'ec eca an n- -
Pr Pr, ,. . d dr r. . i ing ng. . C Cr ri is st ti ia an n ' 'O OI IC CI IN N
' 'i ir rec ect t r r d de e d de e( (a ar rt ta am me ent nt- -
/// //// // // // /// /// // /
- II -
1
CUPRINS
Introducere 2
CAPITOLUL 1 Conceptul de e business 4
1.1. Comerul electronic delimitri conceptuale
1.2. !odele i aplicaii de comer electronic "
1.#. Particularit ile lo$istice ale modelelor b2b si b2c %
1.4. Or$ani&area lo$istica a ma$a&inului 'irtual 11
1.. Comer ul electronic si lo$istica intercondiionri 1(
CAPITOLUL 2. Ini ie re )n e-business i aplicabilitatea sa
)n domeniul sistemelor mecanice 2*
2.1.+conomie ,i&ic sau economie di$ital 2*
2.2. -orld .ide .eb consor ium /.#c0 i .#s c1ools 2
2.#. Un e2emplu de a$ent economic )n economia di$ital 2"
2.4. 3uccint introducere )n domeniul ba&elor de date 2(
2.. 4ampp5 un e2emplu de .eb ser'er pentru ba&e de date 26
2.". Cloud computin$7 calculul pe internet #*
8iblio$ra,ie ##
2
INTRODUCERE
3istemul Internet este marcat5 )n &ilele noastre5 de o de&'oltare uimitoare i o,er5
ast,el5 noi dimensiuni de e2tindere a oportunitilor de a,aceri. +'olu ia din ultimii c9i'a ani
demonstrea& c Internetul a de'enit o importanta pia care permite oamenilor de a,aceri sa
ptrund pe noi pie e si sa-si pre&inte pa$inile .eb indi,erent de mrimea ,irmei proprii sau
de amplasarea ei $eo$ra,ica. Condiiile create de aceasta noua era a te1nolo$iei5 permit
)ntreprinderilor mici si mi:locii sa concure&e acum $i$anii industriei.
+2ista raiuni importante ce determina ,irmele sa iniie&e strate$ii de mar;etin$ si de '9n&ri
prin pa$inile de Internet a a cum5 multe ,irme au con'in$erea ca Internetul este locul potri'it
pentru a o,eri ser'icii clienilor.
+le ,urni&ea& in,orma ii despre produse si rspund online5 de e2emplu5 solicitrilor primite.
<ar5 din ce in ce mai multe pa$ini de Internet sunt destinate sa )ndeplineasc mai mult dec9t
obiecti'e de mar;etin$= rolul pa$inilor de Internet e'oluea& de la mar;etin$ spre '9n&area
directa.
Ce este Internetul >
Internetul este o re ea mondiala de &eci de mii de computere de mare capacitate5 conectate
intre ele. Persoane particulare si oameni de a,aceri intra pe Internet prin intermediul unui
,urni&or local de ser'icii Internet5 care o,er ast,el accesul la posta electronica /e-mail0 si la
sistemul de in,ormare ? ...? /-orld -ide -eb0. Internetul o,er poten iali lor clien i
posibilitatea de a ?'i&ita? a,acerea pe ?.eb? si sa anali&e&e o,ertele online de produse si
ser'icii ale ,irmelor.
Cum ,olosim Internetul pentru a,aceri >
O multitudine de ,irme utili&ea& Internetul pentru publicitate. !ar;etin$ul prin Internet este
o oportunitate pentru a crea ima$inea unei ,irme si pentru a atra$e clieni. @irmele ,urni&ea&
#
in,orma ii te1nice si utili&ea& pa$ina de .eb ca o plat,orma pentru lansarea nout i lor
,irmei. @olosind propriul .ebsite ca pe un ma$a&in5 ele o,er produse si preiau comen&i.
+ste necesar ca propriul computer sa ,ie conectat in permanenta la reea >
Au. Pute i stoca pa$inile de .eb ale a,acerii dumnea'oastr )ntr-un computer-$a&da. Acesta
este cel care trebuie sa ,uncione&e non-stop5 nu al dumnea'oastr. +ste de men ionat si
,aptul ca nu e2ista nici un pericol pentru ca 1ac;erii sa ptrund in computerul
dumnea'oastr
Cine plte te con'orbirile interurbane >
In sarcina dumnea'oastr este doar plata con'orbirilor tele,onice locale e,ectuate cu
,urni&orul dumnea'oastr de ser'icii Internet. !esa:ele dumnea'oastr sunt apoi retransmise
ctre alte computere-$a&da mari5 prin linii tele,onice rapide5 )nc1iriate sau prin satelit.
Costurile acestor transmisii sunt suportate din ta2a lunara ,i2a5 perceputa de ,urni&orul
dumnea'oastr de ser'icii Internet.
4
CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE e - BUSINESS
Conceptul de e-business s-a nscut cu mult )nainte de apari ia Internetului. Bnc din
anii C(*5 domeniul a,acerilor asistate de calculator a de'enit popular pentru re ele le
,inanciare. <i,erite instituii /bncile0 erau conectate prin intermediul unor reele pri'ate in
'ederea e,ecturii di'erselor tran&acii cu spri:inul te1nolo$iei computaionale. 3tandardul
+<I /+lectronic <ata Interc1an$e0 stipulea& di'erse ,ormate uni'ersale de intersc1imb de
in,orma i i. Odat cu apari ia Internetului dimensiunea a,acerilor electronice a crescut
simitor.
Termenul e-business a ,ost in premiera ,olosit in 166( de ctre I8!5 ce de,ine te e-
businessul ca ,iind o modalitate de acces securi&at5 ,le2ibil si inte$rat pentru des, u rarea
di,eritor a,aceri prin combinarea proceselor si sistemelor care e2ecuta operaii de ba&a ale
a,acerilor cu cele ce ,ac posibila $sirea in,ormaiilor pe Internet?. Teoretic5 prin conectarea
sistemului in,ormatice -eb5 putem spune ca de&'oltam un e-business5 adic instruim
?sistemul ner'os central al a,acerii noastre?5 dup spusele lui 8ill Dates.
La )nceput a ,ost ,olosit terminul e-Commerce5 care a de'enit5 ulterior doar un
aspect
/important0 al conceptului e-business.
Un alt termen - lansat de compania Ee.lett-Pac;ard in 1666 - e-ser'ice5 desemn9nd o,erirea
unor soluii complete pentru e-business5 constituite din 1ard.are5 so,t.are si consultanta.
Internetul pune la dispo&iie di,erite ,orme de comunicaie5 combin9nd toate te1nolo$iile
actuale intru-un sin$ur cadru de lucru in care-s inte$rate di,erite dispo&iti'e electronice
/trimiterea unui ,a2 pe Internet5 recepionarea unui mesa: 'ocal5 con'ertirea unui ,a2 intru-un
mesa: e-mail si reciproc0 o,er a,acerilor posibilitatea de inte$rare mult mai ,acil.
Tran&aciile pot ,i e,ectuate prin tele,onul mobil cu acces prin -AP. Ae putem conecta la
Internet pentru a parcurare mesa:ele e-mail /.ap.Fa1oo.com05 sau pentru na'i$are si cutare
in,orma ii /.ap.$oo$le.com0.
3istemul lo$istic al comer ului electronic

In conte2tul noii economii5 in care se operea& cu noi concepte si teorii5 de&'oltarea

comer u lui electronic este o realitate pe cale sa de'ina mit. <e i nu e2ista )nc o de,iniie
uni'ersal acceptata a comer u lui electronic5 acesta poate ,i descris ca utili&area mi:loacelor
electronice pentru sc1imbul de in,orma ii si pentru antamarea5 )nc1eierea si reali&area de
tran&acii comerciale intre parteneri de a,aceri separa i sub aspect $eo$ra,ic. In accepiunea
Or$ani&aiei !ondiale a Comer u lui /O!C05 comer ul electronic desemnea& producia5
distribu i a5 mar;etin$ul5 '9n&area sau li'rarea de bunuri materiale si ser'icii prin mi:loace
electronice5 iar in concepia Or$ani&aiei +conomice de Cooperare si <e&'oltare /O+C<0
acesta repre&int des,urarea unei a,aceri prin intermediul re el ei Internet5 '9n&area de
bunuri si ser'icii a'9nd loc o,,line sau online.
1.1. Comer ul ele ctronic delimitri concetu!le
Principalele caracteristici ale comer u lui electronic sunt= asi$ura o 'ite&a ridicata de
derulare a tran&aciilor7 permite accesul la noi se$mente de pia7 con,er o ,le2ibilitate
crescuta politicilor comerciale7 determina reducerea costurilor de apro'i&ionare5 de
distribu i e5 de promo'are7 implica simpli,icarea procedurilor de tran&acionare7 contribuie la
creterea competiti'it ii la ni'el de ,irma si implicit de tara7 determina cre te rea 'alorii
tran&aciilor prin stimularea cumprtorilor7 o,er posibilitatea de a con,i$ura produse sau
ser'icii si de a 'edea imediat preturile reale ale acestora5 in comparaie cu preturile mai
multor o,ertan i etc.
In pri'in a dimensiunilor comer u lui electronic care au rele'anta pentru de&'oltarea
economica5 acestea se re,era la= ,acilitarea e2pansiunii tran&aciilor internaionale5
e2pansiunea trans ,rontier a tran&aciilor5 crearea de noi oportunit i pentru participarea
)ntreprinderilor mici si mi:locii la comer ul internaional5 stimularea procesului de
,ra$mentare acti'itilor economice.
Pri'itor la poten ialul ridicat al comer ului electronic in termeni de sporuri de
producti'itate si de cretere economica5 sunt importante mai ales urmtoarele aspecte 'i&9nd
impactul comer u lui electronic asupra proceselor economice G1*H= reducerea costurilor de
tran&acionare5 )mbuntirea accesului la in,ormaiile de pia5 intensi,icarea competiiei5 mai
buna alocare a resurselor5 )mbunt ir ea competiti'it ii ,irmelor si sporirea5 pe aceasta ba&a5
a abilitaii lor de a crea 'aloare si de a concura pe pieele tot mai $lobali&ate .
"
Comer ul electronic are de:a o mare 'arietate de aplicaii5 intre care= sc1imbul de
in,orma ii di$itale5 comerciali&area electronica de bunuri si ser'icii5 trans,eruri de ,onduri
electronice5 acti'it i bursiere electronice5 licitaii electronice5 ac1i&iii publice5 ,urni&area de
ser'icii post-'9n&are etc. +ste aplicabil at9t in ca&ul '9n&rii bunurilor materiale /produse
industriale si bunuri de consum5 de e2emplu05 cat si al ser'iciilor /ser'icii in,ormatice5
,inanciare5 :uridice etc.05 d9nd na te re totodat unor noi produse si ser'icii Idi$itali&ateI sau
I'irtualeI5 cum ar ,i c9rti5 publicaii5 C<-uri5 so,t.are5 ser'icii bancare5 pro$rame de
tele'i&iune sau radio etc.
In linii $enerale5 modelele de a,aceri pe Internet sunt= ma$a&inul electronic /e-s1op05
ma$a&inul uni'ersal electronic /e-mall05 ac1i&iia publica electronica /e-procurement05
licitaia electronica /e-auction05 comunitatea 'irtuala /'irtual communitF05 prestri ser'icii
electronice /e-ser'ice pro'idin$05 bro;era: de in,orma i i5 modele de publicitate.
1.". #odele $i !lic!ii de comer electronic
Comer ul electronic poate ,i des, u rat de ctre si intre trei tipuri de entit i=
)ntreprinderi5 $u'erne si consumatori5 iar principalele rela ii speci,ice disponibile ,iecrei
or$ani&aii in lan ul 'alorii sunt 828 /intre )ntreprinderi= 8usiness-to-8usiness 05 82C /intre o
)ntreprindere si consumatori= 8usiness-to-Consumer05 82A /intre )ntreprindere si
administraia $u'ernamentala= 8usiness-to-Administration5 sau 82D= 8usiness-to-
Du'ernm9nt5 si celelalte ,orme cone2e0. <e asemenea5 mai putem 'orbi si despre 82+
/intre ,irma si an$a:a ii si= 8usiness-to-+mploFee05 Promo ion al !edia /!edii de
stimulare05 Portal sau C2C5 !-com5 ca modele de rela ii electronice.
!odelul 828 este cel mai rsp9ndit model de a,aceri e-Commerce si are cel mai
important poten ial de de&'oltare. !odelele 828 ale relaiilor de a,aceri electronice
repre&int in mod curent cel mai mare impact economic msurabil al te1nolo$iei comer u lui
electronic si cuprind metode si sisteme de susinere a puterii te1nolo$iei computerelor de a
)mbunt i rela i ile dintre a,aceri. In mod tipic5 modelele 828 sunt utili&ate pentru a ,acilita
comunicarea intra-canale si e,icienta. !odelele 828 utili&ea& re el ele in,ormatice
/in particular Internet-ul0 pentru e,ectuarea sc1imbului de in,orma ii intre )ntreprinderi
/par ial sau inte$ral0 si 'i&ea& ,urni&orii5 sub-antreprenorii5 clienii5 prestatorii de
ser'icii5 etc. Aceste modele se pot ba&a pe Internet5 Intraneturi sau +2traneturi controlate
de or$ani&aie si pot include procesarea si urmrirea comen&ilor5 plata5 controlul
(
in'entarului si
(
sisteme de proiectare5 de transport si lo$istica5 sisteme de control5 '9n&are sau deser'ire
client. Acestei ,orme de comer electronic ii corespunde modelul rela i ilor tran&acionale G6H5
model care se aplica proceselor de cumprare J '9n&are /e,ectuarea unei comen&i5
con,irmarea de recepie a comen&ii5 noti,icarea li'rrii5 trimiterea ,acturii si e'entual
e2ecutarea plaii0 intre )ntreprinderi an$a:ate intru-un parteneriat durabil ce e,ectuea& intre
ele tran&acii numeroase si dispun de o lo$istica per,ormanta si respecti' de o in,ormati&are
interna a'ansata.
!odelul 82C este cel mai cunoscut model de a,aceri e-Commerce5 )ntruc9t acesta se
adresea& consumatorilor indi'iduali. !odelele 82C se concentrea& pe utili&area
Internetului si a te1nolo$iei electronice pentru a crea si a susine in mod direct tran&aciile en-
detail. La ,el ca in modelul 8285 importanta strate$ica a modelului 82C este de a ,i o
inter,a a tran&acionala o metoda de obinere si ,acilitare a '9n&rilor si comen&ilor direct
de la ultimii clien i5 in timp ce se elimina sau se reduce necesitatea '9n&rii umane directe sau
deser'irea clienilor. 82C utili&ea& Internet-ul pentru rela i ile comerciale
/publicitate5 pre&entare catalo$5 comen&i in linie5 plti electronice5 distribu i e5 ser'icii dup
'9n&are0 intre )ntreprindere si consumatorii particulari.
!odelele 82A utili&ea& reelele in,ormatice /in particular Internet-ul0 pentru
e,ectuarea sc1imbului de in,orma ii in tre )ntreprinderi si administraia publica /par ial s au
inte$ral0. Pentru )ntreprinderi5 82A este un ca& particular de 828. Pentru administraia
publica5 82A este o cate$orie particulara de proceduri administrati'e /e-$o'ernment0.
+2ista ast,el ,orma A28 /Administration-to-8usiness sau D28 - Do'ernment-to-8usiness05
model de comer electronic in care o instituie $u'ernamentala cumpra sau 'inde bunuri5
ser'icii sau in,orma ii de la persoanele :uridice /e2emplu= e-licitatie.ro05 dar si ,orma A2C
/Administration-to-Consumer sau Do'ernment-to-Consumer /D2C005 care acoper rela ii
$u'ern-ceteni la ni'el de in,ormare si prestare ser'icii publice / e2emplu= pltirea ta2elor
online0.
!odelul 82+ /intre ,irma si an$a:a ii si= 8usiness-to-+mploFee05 se re,era la
tran&aciile derulate in cadrul unei ,irme utili&9ndu-se propriul sistem Intranet5 )ns nu este un
model ,oarte rsp9ndit in lume.
Promo ion al !edia este o ,orma a modelului rela ional e-business si se re,era la
utili&area .eb site-ului si a te1nolo$iei electronice ca principal mediu promoional.
%
Adesea
%
aceasta ,ocali&are este combinata cu alte modele ale comer u lui electronic5 dar in multe ca&uri
or$ani&aiile se limitea& numai la acest model de mediu promoional datorita c1estiunilor
le$ate de c1eltuielile de transport ale produsului sau posibilul con,lict pe canal. <intr-o
perspecti'a de reclama si stimulare5 corpora ie si brand site-urile repre&int oportunit i unice
pentru a li'ra un mesa: ctre un public inta speci,ic5 )ntrind ast,el rela i ile cu clienii G#*H.
Portalurile Internet repre&int5 de asemenea5 un model de strate$ie e-rela ional a.
Portalurile ,urni&ea& un punct de intrare la Internet si un mecanism de cutare pentru clien i
si s-au e2tins pentru a include numeroase ser'icii proprii ale clienilor5 inclusi' e-mail5
ma$a&ine 'irtuale5 directoare tele,onice si di'erse unelte de cercetare. Centrul strate$ic al
modelului Portal este de a construi si re&er'a tra,icul clienilor si de a ,orma parteneriate cu
or$ani&aii care ,olosesc alte metode de comer electronic.
Un alt model de rela ii electronice este cunoscut ca Peer to Peer /P2P - direct0 sau
Consumer to Consumer /C2C - client catre client0 pentru ca ,acilitea& comunicarea sau
tran&aciile intre indi'i&i ter i sau clieni. C1iar daca e2ista specialiti ce percep P2P la ,el ca
C2C5 totu i tr ebuie preci&at ca modelul C2C este speci,ic tran&aciilor reali&ate online intre
consumatori pe pia 'irtuala5 pe ba&a de licitaie /e2emplu= e8aF5 Eal,.com05 cele mai
tran&acionate mr,uri prin acest model ,iind= cr i5 ,ilme5 mu&ica si :ocuri5 ,irmele C2C
reali&9nd 'enituri din comisioane asupra tran&aciilor e,ectuate5 in timp ce modelul
P2P consta in sc1imb de ,i ie re si de alte mi:loace computeri&ate intre utili&atorii de PC-uri5
care nu necesita utili&area unui ser'er central5 nu presupune intermediari5 are un domeniu
)n$ust de utili&are= sc1imbul de )nre$istrri mu&icale5 de re$ula /e2emplu= !P#.com05 ,irmele
P2P reali&9nd 'enituri din reclama si din ta2e aplicate la unele )nre$istrri mu&icale.
Un alt model de a,acere electronica5 modelul !-com5 de'ine din ce in ce mai cunoscut
si utili&at. !-com5 cel mai modern model pentru a,aceri reali&ate prin intermediul aparatelor
di$itate mobile prin reeaua Internet5 este utili&at cu precdere in urmtoarele domenii=
mesa:e 3!35 plti de 'alori mici5 ser'icii ,inanciare5 lo$istica5 ser'icii de in,ormare si
mana$ement5 iar in perspecti'a apropiata pentru acces la Internet5 transmitere e-mail-
uri5 primire si transmitere ima$ini 'ideo si T' etc.
1.%. P!rticul!rit ile lo &i$tice !le modelelor B"B $i B"C
A'anta:ele o,erite de Internet cumprtorilor sau '9n&torilor depind )ntr-o mare
msura de caracteristicile produselor si ser'iciilor tran&acionate pentru ca acestea ,ormea&
6
ni'elul de ba&a al di,erenierii dintre modelele comer u lui electronic. In acest sens5 din punct
de 'edere lo$istic5 di,erenierea dintre modelele este data in special de doua aspecte= raportul
dintre 'aloarea produsului si c1eltuielile sale de transport si comple2itatea in'entarului G#*H.
Kaportul dintre 'aloarea produsului si c1eltuielile sale de transport este adesea
parametrul cel mai critic pentru ale$erea modelului de comer electronic si succes competiti'.
In timp ce un numr de specialiti a su$erat ca produsele scumpe au o mai mare oportunitate
de a e2ploata a'anta:ele te1nolo$iei comer ului electronic dec9t articolele ie,tine5 aceasta
deosebire simpli,ica prea mult ade'rata natura a rela iei. In realitate5 o msura mai buna a
oportunitii este pre ul sau 'aloarea produsului in raport cu c1eltuielile de transport. In timp
ce ,ri$iderele5 de e2emplu5 au preturi mari5 impracticabile pentru depo&ite centrali&ate5
produsele care au o 'aloare mica in raport cu c1eltuielile lor directe de transport /de e2emplu5
mobila0 pot ,i candidate srace pentru modelele de comer electronic centrali&at
/precum 82C0. In timp ce abordrile 82C nu sunt imposibile in aceste condiii5 a'anta:ele
o,erite de comer ul electronic sunt serios limitate de costuri mari de transport. +ecurile
a,acerilor riscante ale li'rrilor de articole de bacanie82C5
precum -eb'an si EomeDrocer5 sunt ilustrri ale limitrilor acestui model G#*H. Totui5 in
'iitor se pot de&'olta noi modele pentru a distribui in mod e,icient aceste produse5 utili&9nd
sisteme de comer electronic ce includ depo&ite descentrali&ate. +2cepia de la re$ula de mai
sus ar aprea acolo unde clienii sunt dispu i sa ac1i&iione&e cantit i su,icient de mari
pentru a ,ace li'rarea economica. Pentru produsele care au un raport mare 'aloare-c1eltuieli
de transport /de e2emplu5 cr i5 articole de )mbrcminte5 bi:uterii05 modelele 82C de comer
electronic centrali&at reali&ea& a'anta:e ,ormidabile pentru or$ani&aii. 3uplimentar5 e2ista o
cate$orie unica de bunuri care au raporturi Lin,initeI 'aloare-c1eltuieli de transport. Aceasta
cate$orie de produse se e2tinde e2plo&i' datorita capacitaii te1nolo$iei computerelor de a
Ldi$itali&aI bunuri care )nainte de a ,i comerciali&ate online erau tan$ibile sau analo$e5
precum cr i5 mu&ica si ,ilme. <i$iti&ata5 mu&ica descrcabila creea& o re'oluie populara
/c1iar daca contro'ersata0 at9t pentru consumatori5 cat si pentru desi$nerii 1ard.are /!P#07
de asemenea5 multe cr i pot ,i acum descrcate in totalitate prin Internet. Industria ,ilmelor
se apropie5 de asemenea5 rapid de aceea i ine'itabilitate a re'oluiei canalelor de distribu i e.
Pentru ,urni&orii acestei ,orme de produs5 '9n&area cu amnuntul 82C utili&9nd canalele
directe de distribu ie p are a ,i iminenta pe 'iitor5 datorita utilit i lor e2traordinare de timp5
spa iu5 ,orma si posesie reali&ate de acest model de comer electronic si e,icientelor $lobale
de canalJtran&acie permise de acest tip de produs.
1*
Comple2itatea in'entarului mre te de asemenea a'anta:ele abordrilor
rela ionale 828 si 82C. <atorita e,icientei create prin procesul de sortare5 companiile cu
in'entare di'erse au a'anta:e mari de pe urma centrali&rii. Ama&on este un e2emplu
e2celent al acestui principiu economic pentru ca trebuie sa tina in in'entar doar c9te'a copii
de cr i cu cerere limitata. Pe de alta parte5 lanurile de '9n&are de cr i tip Mcrmi&i si
mortarI /precum8arnes si Aoble0 trebuie sa tina un in'entar de mii de cr i unice in ,iecare
din numeroasele lor ma$a&ine ,i&ice. Ast,el5 companiile care dein in mod necesar un
in'entar al unei $ame di'erse de produse5 ca parte a planului lor strate$ic5 au cel mai mult de
c9 t i$at din bene,iciile lo$istice ale ni'elelor )nalte de centrali&are permise de comer ul
electronic /utili&9nd un model 828 sau 82C0. In plus5 a'9nd in 'edere ca operaiunile
centrali&ate cu un sin$ur ma$a&in sau depo&it pot permite o mai mare 'ite&a de circula ie a
mr,urilor din in'entar in comparaie cu operaiunile cu multe ma$a&ine sau multe
depo&ite5 te1nolo$iile comer u lui electronic care pot ,acilita aceasta centrali&are permit
a,acerilor cu di'erse in'entare sa reali&e&e costuri mult mai mici de depo&itare.
Comple2itatea in'entarului poate e2plica )ntr-o mare msura a'anta:ele competiti'e ale
multor ,irme de comer electronic de succes. O e2celenta ilustrare este data de acele
or$ani&aii care '9nd cr i si C<-uri de mu&ica online /precum Ama&on si C<no.0.
In industriile in care produsele sau ser'iciile sunt in ma:oritate di$itale5 e-
Commerce ,ace posibile ,orme complet noi de produse si ser'icii5 precum si cai
complet noi de li'rare a 'alorii ctre consumator. In industriile care sunt relati'
,ocali&ate pe consumatori5 cum ar ,i sectorul '9n&rii cu amnuntul din industria bunurilor
de consum /@!CD @ast !o'in$ Consumer Doods05 sc1imbrile apar pe ba&a eliminrii
intermediarilor si stabilirii de rela ii directe intre '9n&tori si consumatori. In a,ara de ruta
clasica a consumatorilor 'i&it9nd ma$a&inul ,i&ic al detailistului5 e-Commerce o,er
consumatorilor opiunea suplimentara de a-si ,ace cumprturile online5 'i&it9nd un
ma$a&in 'irtual sau un alt site. Acest site poate ,i operat de un detailist5 care de re$ula
) i des, o ar aceasta acti'itate in paralel cu operaiile sale obi nui te5 sau poate ,i un site
deinut de un distribuitor en-$ros care combina capacitatea sa de stocare si lo$istica e2istenta
cu un nou ,ront .eb permi 9nd '9n&rile directe ctre consumatori sau5 in cele din urma5
poate ,i un site administrat de un '9n&tor sau un productor5 care elimina cei doi
intermediari anteriori si stabile te l e$turi de comunicare directa cu consumatorii.
11
In ca&ul clasic5 consumatorul 'i&itea& un ma$a&in ,i&ic5 ale$e produsele de pe ra,turi5
le aa& in cos5 plte te pentru ele la casa de marcatJplata si le aduce sin$ur acas. O prima
'ariaie a acestui proces este atunci c9nd consumatorul 'i&itea& un ma$a&in 'irtual in loc de
unul ,i&ic si plasea& comanda prin intermediul unui mediu simulat de cumprare online.
Produsele ii sunt apoi li'rate acas sau are opiunea de a le ridica de la ma$a&in sau dintr-o
alta locaie. Kestul 'ariaiilor se re,era la procesele de satis,acere a comen&ii si de pre$tire a
co ului pentru a ,i li'rat la domiciliu sau ridicat de cumprtor. <i,eritele ca&uri aici pot ,i
atunci c9nd= co urile su nt $rupate la ,iecare ma$a&in en-detail local5 pentru a reduce costurile
de transport si timpii de li'rare7 co urile sunt $rupate la depo&itul central al detailistului5
permi 9nd men ine rea unui in'entar redus si a unui sortiment mai mare de produse7 depo&itul
unde sunt pre$tite co urile apar ine dis tribuitorului en-$ros sau
productoruluiJ'9n&torului5 care a stabilit o le$tura directa cu consumatorii.
1.'. Or&!ni(!re! lo&i$tic! ! m!&!(inului )irtu!l
Comer ul electronic :oaca un rol structurant in ,uncionarea )ntreprinderilor care )l
adopta5 indi,erent de modelul ales. Comer ul electronic determina or$ani&aiile sa reconsidere
,lu2urile in,orma ionale si mecanismele de coordonare. Procesele si rela i ile sunt ast,el
or$ani&ate pe ba&e noi ceea ce presupune importante sc1imbri or$ani&aionale. Procesele
sunt inte$rate intru-un lan de 'aloare ba&at pe comer ul electronic. !ulte )ntreprinderi ) i
restructurea& lan ul de 'aloare 'ia comer ul electronic pentru a $enera 'aloare adu$at.
Acesta elimina intermediarii si se apropie ast,el de consumatorul ,inal5 e'oluia ctre un lan
de 'aloare -eb /LN-0 de'enind pentru multe )ntreprinderi o realitate. Prin urmare5 un
proiect de comer electronic induce sc1imbri importante pentru )ntreprinderi= or$ani&area
lucrului5 coninutul sarcinilor ,iecruia si atribuirea de responsabiliti. Acesta aduce in
aten ia )ntreprinderii probleme noi cum ar ,i G6H= acord al partenerilor asupra modalitilor
rela i ilor comerciale5 parteneriatul cu instituiile ,inanciare /pentru a stabili modalitile de
plata5 $araniile ,inanciare5 e2ecutarea pla i lor on-line05 rela i ile cu alte or$anisme /,urni&ori
de ser'icii5 consultan i etc.05 inte$rarea de in,orma ii interne si in,orma ii e2terne etc.
Op iunea p entru comer electronic )nseamn si opiunea pentru e'oluia entit i lor= apari ia
unor acti'iti5 dispari ia altor acti'iti5 edi,icarea coninutului unor acti'it i sau modi,icarea
ordinii de e,ectuare a unor acti'iti5 mana$ementul sistemelor in,orma ionale in ter-
or$ani&aionale si a te1nolo$iilor in,orma ionale si de comunicaie suport etc.
12
Or$ani&area lo$istica ,uncionala in ca&ul unui ma$a&in 'irtual5 de pilda5 este ,oarte
importanta. <e i este adesea trecuta cu 'ederea in MconstruireaI ma$a&inului 'irtual5 aceasta
etapa trebuie totu i p arcursa )nainte de a desc1ide ma$a&inul5 deoarece ast,el se pot include in
pro$ram ,acilita i de administrare a comen&ilor care sa reduc timpul necesar procesrii lor.
<e e2emplu5 daca se dore te ca centrali&area comen&ilor sa se ,ac in departamentul de
'9n&ri5 care comanda o data pe sptm9na de la ,urni&ori produsele necesare pentru onorarea
comen&ilor online5 se poate include in pro$ramul de construire a ma$a&inului un modul de
centrali&are a comen&ilor5 ba&at pe re$ulile de comen&i stabilite cu ,urni&orii. <aca )ns
li'rrile se ,ac direct din stocul propriu5 aceasta ,acilitate nu 'a ,i necesara5 ,iind )ns utila o
opiune de actuali&are a stocurilor disponibile5 ast,el )nc9t cumprtorii de pe site sa t ie daca
produsul pe care )l doresc nu se mai a,la pe stoc. <e aceea trebuie stabilite detaliile lo$istice=
cine sunt ,urni&orii5 cum se ,ace apro'i&ionarea de la ace t ia5 cat de des5 cine aduce
produsele5 cine le $rupea& si ambalea& in ,uncie de comen&i5 cine le li'rea& si cat de des5
cine )ncasea& banii si cum5 ce rapoarte sunt necesare etc.
3tabilirea detaliilor lo$istice are in 'edere in acest ca& urmtoarele aspecte=
- transmiterea comen&ii de ctre client= presupune stabilirea alternati'elor o,erite de
ma$a&in pentru transmiterea comen&ilor. Au toi 'i&itatorii se simt con,ortabil cu sistemul de
comanda online. Unii dintre ei s-ar putea sa ,ie interesa i de ce o,er ma$a&inul5 dar sa
pre,ere sa sune sau sa trimit un ,a2. Trebuie o,erite deci alternati'e de comanda si trebuie
pre$tit onorarea acestora prin stabilirea clara a urmtoarelor aspecte= intre ce ore se primesc
comen&i tele,onice5 ce an$a:at 'a rspunde la tele,on si 'a )nre$istra comen&ileJciti ,a2urile5
asi$urarea ca acesta are ,ormularele de comanda pre$tite /pentru a le completa05 are acces la
lista de preturi si la toate in,orma i ile despre li'rri5 mod de plata etc. pentru a putea prelua
e,icient comen&ile7
- primirea5 )nre$istrarea si 'eri,icarea comen&ii5 centrali&area comen&ilor= urmre te a
rspunde in or$ani&area lo$istica premer$toare desc1iderii ma$a&inului la urmtoarele
)ntrebri= cine procesea& comen&ile primite>7 ce se )nt9mpla cu o comanda prin email5
tele,on sau ,a2>7 cine str9n$e comen&ile5 'eri,ica tele,onic detaliile comen&ii /adresa5
cantit i5 mod de li'rare5 data si ora etc.0>7 cine centrali&ea& toate cantitile de produse
comandate>7 cat de des se des, oa r aceasta acti'itate> /o data pe ora5 diminea a si seara5 o
data pe &i5 la doua &ile.5 aceasta depin&9nd de tipul de mr,uri '9ndute dar si de cat sunt
dispu i clien ii sa a tept e.07
1#
- transmiterea comen&ilor ctre ,urni&orii ma$a&inului= este etapa in care se pun la
punct detaliile le$ate de momentul li'rrii produselor. Lista cu produsele comandate trebuie
trans,ormata in comen&i pentru ,urni&orii proprii /daca produsele nu sunt inute pe stoc sau
daca stocul este insu,icient0. Pentru a nu a'ea probleme in onorarea comen&ilor ar trebui
)nc1eiate contracte cu ,urni&orii prin care sa ,ie stabilite= cantit i le minime acceptate de
,urni&or7 modalitile de comandare /ar ,i bine sa e2iste un set de ,ormulare de comanda
a$reate care sa ,ie trimise prin ,a2 sau email07 termenele de li'rare ma2ime /in ,uncie de
acestea se 'a determina si in cat timp poate a:un$e produsul la client5 dar la preci&area acestui
termen pe site trebuie a'uta in 'edere si posibilitatea ca un client sa comande produse cu
termene de li'rare di,erite07 modalitile si termenele de plata /in ,uncie de cum si c9nd 'or ,i
primii banii de la client se 'a stabili si c9nd 'a ,i pltit ,urni&orul07 politica de returnri a
produselor de,ecte sau re,u&ateJreturnateJnepreluate de client7 locul in care se se li'rea&
produsele sau de unde sunt preluate7 cine 'a pltiJasi$ura transportul> Trebuie luat in
considerare ca e2ista perioade linitite si perioade de '9r, - cum ar ,i srbtorile5 c9nd
numrul de comen&i poate 'aria semni,icati' de aceea trebuie 'eri,icat din timp daca
,urni&orul este pre$tit sa ,ac ,ata5 alt,el risc9nd sa ,ie pierduta nu doar '9n&area respecti'a5
ci si clientul.
- primirea produselor5 'eri,icarea lor si pre$tirea de li'rare= are in 'edere aspecte
le$ate de stabilirea locului unde 'or ,i depo&itate produsele5 unde 'or ,i 'eri,icate produsele
/sa nu pre&inte de,iciente cantitati'e sau calitati'e5 distru$eri etc.05 unde 'or ,i ambalate in
'ederea li'rrii si cine se 'a ocupa de asta. <e asemenea5 trebuie $site din timp rspunsuri la
probleme precum= cum se procedea& daca un produs este de,ect> cat timp este necesar
pentru a-l )nlocui> cum 'a ,i a'i&at clientul de )nt9r&iere> Tot acum trebuie
pre$tite materialele de ambalare necesare /in ,uncie de tipul produsului5 de dimensiuni si de
,ra$ilitate0 si trebuie determinate costurile cu acestea /nu sunt a'ute in 'edere doar cerinele
clientului5 ci si ale curierului - daca se 'a apela la un curier e2tern05 dimensiunea unui pac1et
si costurile cu trimiterea acestuia.
- li'rarea si )ncasarea banilor= presupune stabilirea modalitii de li'rare si plata. <e
e2emplu= clientul ridica mar,a de la sediu5 mar,a este li'rata de personalul propriu5 prin posta5
prin di'er i curieri in ca&ul ,iecrei alternati'e trebuie determinat cat costa ,iecare 'arianta5
cat este de si$ura5 cum 'or ,i primii banii in ,iecare ca&5 cine 'a plti transportul5 ce arie a
tarii sau ora ulu i5 sau a lumii5 'a ,i acoperita cu li'rrile5 care este costul li'rrii. Trebuie
14
stabilit si daca este ,e&abila modalitatea de li'rare aleasa pentru )ntrea$a $ama de produse. <e
e2emplu5 daca se prime te o comanda pentru un ceas de 1.***O5 la o adresa de la peri,erie5 la
ora 22.**5 cu plata la li'rareP'a accepta curierul riscul de e,ectua aceasta li'rare>0 <e
asemenea5 trebuie stabilita metoda de )ncasare a banilor. Plata cu card este opiunea care
o,er un con,ort sporit pentru cumprtor /acesta a'9nd opiunea de a ale$e di'erse
modalit i si adrese de li'rare0 si si$uran a crescuta pentru comerciant. <esi$ur )ns ca
trebuie permise si alte modalit i de plata5 cum ar ,i la li'rare sau prin trans,er bancar. Pe site
trebuie a,iate la loc 'i&ibil ta2ele de transport si acestea trebuie adu$ate la 'aloarea
comen&ii )nainte de a ,i transmisa de cumprtor ctre ma$a&in5 acesta ,iind un aspect
important5 mai ales c9nd cumprtorul ale$e sa plteasc prin card.
In ,uncie de toate aceste detalii se 'a stabili politica de onorare a comen&ilor5 durata
de e,ectuare a li'rrilor si alte detalii ce trebuie publicate pe site pentru a permite
cumprtorilor sa t ie la ce sa se atepte c9nd plasea& o comanda. Procesul descris mai sus
este ,oarte important in succesul unei a,acerii de comer electronic5 deoarece costurile cu
lo$istica a,ectea& semni,icati' pro,itabilitatea.
In or$ani&area structurala a sistemului lo$istic al unui ma$a&inului 'irtual5 este
importanta in special e2istenta a doua departamente in cadrul )ntreprinderii ce apelea& la
'9n&area online5 anume G2"H=
- <epartamentul de lo$istica-apro'i&ionare-li'rare= este critic sa a:un$ la timp mar,a
la client. Pentru asta este ne'oie de oameni de )ncredere pe care sa te po i ba&a ca aduc mar,a
la sediu si ca o li'rea& corect la client5 oameni care t iu sa 'ina cu mar,a repede )napoi5 dup
ce au reu it sa scape de coada de la ,urni&or5 sau sa ocoleasc sema,oarele. Un curier care t ie
sa 'orbeasc clientului si sa ae&e cu $ri:a produsul pe masa din su,ra$eria a acestuia ,ace de
1** de ori mai mult dec9t un site bine ,cut. Curierul repre&int contactul direct al site-ului cu
clientul5 in msura in care ace t ia din urma nu ale$ sa 'ina la sediu sa )i ridice produsele5
daca aceasta alternati'a e2istenta. <e aceea este ,oarte important daca ,irma dispune de
proprii oameni pre$tii sau daca apelea& la o ,irma de curierat sau posta.
+2plo&ia comer u lui electronic determina )ns mrirea numrului contractelor dintre
'9n&torii online si transportatorii de colete. Cre te rea pieei de comer electronic a ,ost
anticipata de multe companii de curierat5 cumprarea de pe Internet si li'rarea acas
susin9nd cre te rea a,acerilor curierilor. In acela i t imp5 simind potenialul de business5
1
ma:oritatea ,irmelor de curierat si-au de&'oltat ser'icii speciale destinate acestei cate$orii de
clieni.
- <epartamentul de $estiune-ma$a&ia= este important sa se t ie in orice moment unde
este ,iecare produs5 pentru ca ,iecare produs rtcit costa. +2ista un remediu5 an$a:area unui
$estionar5 sau a unui ma$a&ioner in prima ,a&a. !ul i dintre administratorii ma$a&inelor
online considera ca nu 'a ,i ca&ul sa lucre&e cu stoc5 ci 'or ,olosi stocul ,urni&orului7 este
,oarte bine daca reu es c5 dar5 din ne,ericire5 produse returnate 'or e2ista )ntotdeauna. 3i asta
)nseamn ca stocul 'a creste daca nu se 'a 'inde repede ce e2ista pe stoc. 3tornrile la
,urni&or nu a:uta dec9t )ntr-o mica msura5 pentru ca se 'a )nceta colaborarea cu ma$a&inul
'irtual daca se 'a e2a$era in a trimite )napoi produsele cumprate din cau&a unui client care
s-a r&$9ndit. <eci este necesar un spa iu minim de depo&itare5 si implicit un an$a:at care sa
manipule&e produsele5 sa introduc ,acturile de intrare in sistem si ,acturile de ie i re. +l este
$estionarul5 este cerberul5 este acel om de )ncredere care nu da un produs ,r semntura si
care t ie in permanenta pe ce ra,t sau in ce ma ina se a,la un anume produs.
Comer ul electronic /e-Commerce0 a de'enit ast,el un instrument de importanta
strate$ica pentru )ntreprinderi. Op iunea p entru comer ul electronic presupune de&'oltarea si
implementarea unor ar1itecturi in,orma ionale interor$ani&aionale ba&ate pe utili&area
Te1nolo$iilor In,ormaionale si de Comunicaie /TIC0 si )ndeosebi a te1nolo$iei Internet in
procesele de reali&are a tran&aciilor comerciale. Implementarea unui sistem de comer
electronic5 oricare ar ,i modelul ales5 presupune parcur$erea unor etape le$ate de aspecte
precum= de&'oltarea site-ului si promo'area produselor5 mana$ementul ba&elor de date5 plata
si procesarea tran&aciilor5 mana$ementul produselor si al comen&ilor5 centrul speciali&at de
ser'icii post-'9n&are. @oarte importanta pentru ,irma ce apelea& la comer ul electronic este
con,i$urarea 3istemului +lectronic de Pl i /3+P 05 principalele tipuri de dispo&iti'e ,olosite in
cadrul unui 3+P ,iind= porto,elul electronic5 porto,elul electronic cu obser'ator5 calculatorul
de mana 1and-1eld computer5 cartela inteli$enta smart-card5 punctul de '9n&are - PO35
distribuitorul de bani electronici etc. In pri'in a metodelor de plata ,olosite cele mai
cunoscute sunt= plata prin conturile bancare5 plata prin 3o,tAet ePaF5 CFberCas15 3martCard5
eCas15 trans,erul electronic de ,onduri etc.
<e pilda5 re$9ndirea in,orma ionala si ,i&ica /so,t si 1ard0 a lan ului de
apro'i&ionareJdistribuie implica luarea in considerare a unor aplicaii5 precum G2#H=
1"
- !ana$ementul relaiei cu clienii /CK! Customer Kelations1ip !ana$ement0
lea$ departamentele '9n&ri5 mar;etin$ si ser'icii pentru clien i intre ele si cu toate celelalte
unit i ale companiei care au inter,aa directa cu clienii. Aspectul c1eie aici este o
in,rastructura in,orma i onala centrata pe client5 care cule$e in,orma ii despre clien i si
comportamentul acestora si care retransmite /,eed-bac;0 aceasta ima$ine a clienilor ctre
di,eritele procesele din )ntreprindere.
- Plani,icarea resurselor )ntreprinderii /+KP +nterprise Kesource Plannin$0
inte$rea& ,unciile de pro$no&a si plani,icare5 mana$ementul ac1i&iiilor si materialelor5
mana$ementul depo&itarii si in'entarului5 distribu ia p roduselor ,inite si
contabilitateJ,inan e. 8 ene,iciile unei suite +KP inte$rate includ trecerea de la producia pe
stoc la producia in ,uncie de cerere5 inte$rarea lo$isticii5 termene mai mici de li'rare5
ser'icii mai bune pentru clien i etc.
- !ana$ementul lan ului de apro'i&ionare /3C! 3upplF C1ain !ana$ement0 sunt
proiectate pentru a a:uta la trasarea pro$ramelor de producie5 reducerea in'entarelor5
identi,icarea locurilor )n$uste si a reduce timpul de rspuns la comen&i. 3o,t.are-ul 3C!
poate )ndeprta barierele lo$istice prin crearea unui ,lu2 continuu de materiale si produse
,inite care este corelat cu ,lu2ul in,orma ional bi,unctional. C9nd este utili&at )mpreun cu
te1nolo$iile Internet5 3C! poate sa cree&e procese mai rapide de satis,acere a comen&ilor5
aduc9nd mai repede produsele noi pe pia a si cresc9nd capacitatea de a satis,ace mai multe
cate$orii de consumatori.
- !ana$ementului lan ului de '9n&are /3ellin$ C1ain !ana$ement0 se re,era la lan ul
de apro'i&ionare e2tins5 de la )ntreprindere la clieni5 acoperind operaiile de '9n&ri si
mar;etin$5 ale mana$ementului preturilor5 mana$ementului produselor5 '9n&rilor5 politicii
de comisioane5 promo'rilor5 mana$ementului contractelor5 mana$ementului canalelor de
distribu ie etc.
- !ana$ementul resurselor operaionale /Operational Kesource !ana$ement0 este
unul din ultimele procese care au rmas neautomati&ate in marile companii. 3copul sau este
de a )mputernici an$a:atii prin automati&area procesului de ac1i&iie a resurselor pentru
di'erse scopuri5 inclu&9nd ser'iciile5 cltoriile de a,aceri5 consumabilele de birou etc.5
reduc9nd ast,el costurile de ac1i&iie5 cresc9nd controlul si economisind timp pentru a ,i
in'estit in acti'it i mai producti'e.
1(
1.*. Comer ul ele ctronic $i lo&i$tic! intercondiionri
Comer ul electronic permite reali&area tran&aciilor pe pie e di' erse5 in moduri di,erite
,ata de comer ul clasic. Acest tip de ino'aie poate ,i de trei ,eluri=
- ino'a ia produsului= de&'oltarea de noi produse-ser'icii sau de noi caracteristici
ale acestora7
- ino'ata procesului= se re,era la concepiaJreali&area produselorJser'iciilor7
- ino'a ia rela i ilor= se re,era la noi modalit i si metode pentru interaciunea
'an&atori-cumparatori.
3tructura tran&aciilor5 asupra crora se pot aplica aceste ino'a i i5 este ,ormata din trei
elemente=
- pre$tirea tran&aciei= presupune plasarea in,orma iei despre produse-ser'icii pe
pia a si primirea acestei in,orma ii de ctre actorii pieei7
- reali&area tran&aciei= comprima doua elemente5 anume )nele$ereaJacordul asupra
comen&ii si plaii5 si trans,erul e,ecti' al produselorJser'iciilor de la '9n&tor la cumprtor7
- suportul produciei= se re,era la preluarea si utili&area in,orma i ilor le$ate de
tran&acii pentru a stabili tendin a pieei si a spri:ini de&'oltarea5 producia si mar;etin$ul
produselor si ser'iciilor tran&acionate.
Cele trei tipuri de ino'aii permise de comer ul electronic si cele trei etape ale
tran&aciei pot ,i inter-rela ionat e5 iar matricea re&ultata in ca&ul sectorului lo$istic arata
interaciunea dintre lo$istica si comer ul electronic prin aceste elemente=
1%
Ino)! iile
Comer ul ui
Electronic
Elementele tr!n(!c i ei
Pre&tire!
Tr!n(!c i ei
Re!li(!re!
Tr!n(!c i ei
Suortul
Produciei
Ino)! i!
Produ$ului
Ino)! i!
Proce$ului
Lo&i$tic!
Ino)! i!
Rel! i ei
Figura nr.1:Matricea intercondiionrilor dintre logistica si comer el ectronic
(Adaptare dup Dantuma si Hawkins, 2001
<ia$rama pre&inta e,ectele comer u lui electronic asupra lo$isticii5 ast,el= multe dintre
e,ectele comer u lui electronic se plasea& in aria ino'a iei procesului5 mai ales in le$tura cu
reali&area tran&aciei si suportul produciei. Aceasta le$tura este in concordanta cu rolul
structural al lo$isticii5 ca ,uncie a unei )ntreprinderi productoare. Un productor care ) i
reali&ea& sin$ur partea de lo$istica 'a asocia aceste ino'a ii din aria procesului cu
intensi,icarea acestora5 acela i lucru ,iind posibil sa se )nt9mple si in ca&ul ,irmelor de
ser'icii. Comer ul electronic are si 'a a'ea un impact po&iti' asupra e,icientei proceselor si
asupra importantei acordate clientului5 acest e,ect )nsemn9nd o mai buna comunicare interna
si e2terna5 o mai buna inte$rare a proceselor de a,aceri5 o mai mare transparenta a acestora5
dar si a proceselor lo$istice ,ata de client5 si5 in $eneral5 o mai mare ,le2ibilitate a proceselor
lo$istice. Comer ul electronic 'a e2tinde posibilitile ,irmei prin reducerea costurilor si prin
reali&area unor ser'icii mai con'enabile pentru client5 deci nu neaprat prin cre te rea
'olumului '9n&rilor.
16
+,ectele plasate in aria ino'a iei produciei sunt asimilate cu sistemul si inter,a a
speci,ica /le$ata de plasarea comen&ii5 )nre$istrarea si urmrirea stadiului acesteia0 care este
disponibila pentru clien i ca o parte inte$ranta a pac1etului lo$istic al a,acerii.
Ambele elemente /ino'aia produciei si a procesului0 necesita aciuni complementare
in aria suportului produciei. !ulte din aceste ino'a ii sunt orientate spre monitori&area
per,ormantelor5 meninerea pro,itului mar$inal si controlul calit i i.
Le$at de ino'a ia relaiilor5 incidenta e-Commerce se re,era la ,aptul ca multe rela ii
lo$istice5 in special cele din lan ul de apro'i&ionare-li'rare5 tind sa ,ie relaii pe termen lun$.
<e asemenea5 ,irmele de lo$istica )ncep sa e2ploate&e capacitile noilor instrumente
orientate spre clien i ale mar;etin$ului online pentru a creste loialitatea acestora5 ast,el )nc9t
sa se induc posibilitatea ca utili&atorii sa de'ina strict dependen i de anumi i ,urni&ori de
ser'icii lo$istice.
Comer ul electronic a re'oluionat ast,el nu doar modul de '9n&are a mr,urilor5 ci si
modalitile de li'rare. Acti'itile lo$istice5 cele mai puin 'i&ibile si spectaculoase din
perspecti'a utili&atorului obi nuit al site-urilor de comer electronic5 sunt totu i parte a unor
,uncii critice ale ,irmelor ce practica aceasta ,orma de comer modern. Consumatorii solicita
produse personali&ate5 li'rate rapid si cu o mare ,le2ibilitate a modalit ii de plasare a
comen&ii. Clienii online de ast&i doresc urmrirea comen&ii instantaneu din momentul
apsrii pe butonul de cumprare si pana in momentul in care produsele comandate le sunt
li'rate5 'or sa determine costurile si timpul de li'rare necesar si sa redirecione&e comen&ile.
Transmiterea MputeriiI de la '9n&tor la cumprtor creea& ast,el o noua Mera a ateptrilorI
G1%H5 iar cumprtorii5 ,ie ca sunt consumatori indi'iduali sau ,irme5 nu 'or mai tolera
e2perien e n e$ati'e precum transmiterea par i ala a pac1etelor de produse comandate5
)nt9r&ierea li'rrii sau politicile de returnare necorespun&toare G1H. <e&'oltarea comer ului
electronic impune ast,el o trans,ormare radicala a lo$isticii tradiionale5 ce trebuie adaptata
noilor cerine5 comer ul electronic impun9nd o abordare acti'a5 ,le2ibila si structurala a
lo$isticii5 in ,uncie de modelul e-Commerce si de tipul produselor si ser'iciilor
comerciali&ate.
2*
CAPITOLUL 2. IAIQI+K+ BA +-8U3IA+33 RI APLICA8ILITAT+A 3A BA <O!+AIUL
3I3T+!+LOK !+CAAIC+
".1.Economie +i(ic $!u economie di&it!l
Economi! +i(ic este considerat economia clasic5 )n care bunurile i ser'iciile se
transmit de la productori la clien i ,r implicarea calculatoarelor5 internet-ului.
Economi! di&it!l5 este considerat5 economia )n care bunurile i ser'iciile se
transmit de la productori la clien i cu imp licarea calculatoarelor5 internet-ului.
Internetul poate ,i considerat reuniunea re e lelor de calculatoare care comunic pe ba&a unui
protocol de ba& /Internet Protocol IP0. Aceast re ea este utili&at de a$enii economici
/persoane :uridice sau ,i&ice0 care o utili&ea& i o ,inan e a&5 cu a:utorul aplicaiilor so,t.are
Si al operatorilor umani care-l ,ac s ,uncione&e.
<up modul )n care este $enerat 'enitul5 a ,ost elaborat o structurare a economiei di$itale
de ctre Uni'ersitatea din Te2as5 care s-a do'edit ,oarte util )n reali&area unor e'aluri ale
impactului Internet-ului7 pre&entm succint aceast structurare )n continuare=
o In,rastructur7
o Eard.are7
o Aplicaii7
o Comer 7
o Intermediere
o Tran&acii comerciale on line
3tratul I= Eard.are
Kepre&int re e aua de calculatoare de mare 'ite& i care poate transmite in,orma ia )n ,orme
c9t mai di'erse )ntre a$enii economici. <in acest strat ,ac parte companii care ,urni&ea&
bunuri i ser'icii pentru Internet ca cele de mai :os=
- Productorii de calculatoare ser'er sau client /I8!5 CompaT5 EP5 <ell5 3un etc.0.
- Productorii de ec1ipamente de reea /Cisco5 Lucent5 #! etc.07
- Productorii de ,ibr optic.
- Tronsoanele naionale i re$ionale de transport al datelor5 reali&at )n pre&ent pe ,ibr
optic /bac;bone pro'iders05 ca de e2emplu -orldcom5 U.est5 !CI.
- @urni&ori de ser'icii Internet /Internet 3er'ice Pro'iders I3P05 ca de e2emplu=
+art1lin;5 AUL7
- Destionarii centrelor de calcul $a&d pentru ser'erele de -eb /-eb 1ostin$05 ca de
21
e2emplu= Dlobi25 +2odus5 Aa'i3ite5 <i$e2
- Productorii de sisteme de securitate
3tratul II= Aplicaii
Aplicaiile sunt construite pe stratul anterior i includ pe l9n$ so,t.are propriu &is
consultan ii i ,irmele de ser'icii care proiectea& 5 construiesc i )ntrein di'ersitatea de
tipuri de situri5 de la portaluri simple la situri complete de e Comer . <in acest strat ,ac parte
companii care ,urni&ea& bunuri i ser'icii pentru Internet ca cele de mai :os=
- 8a&e de date pentru -eb= /I8!5 !icroso,t5 Oracle etc.07
- Aplicaii de comer e lectronic /I8!5 Ariba5 CommerceOne5 Oracle etc.07
- Consultanta Internet /I8!5 3cienst5 U3-eb etc.07
- Aplicaii multimedia /KealAet.aor;s5 !acromedia etc.07
- 3o,t.are de de&'oltare -eb /Adobe5 Allaire5 Ni$nette etc.07
- !otoare so,t.are de cutare /In;tomi5 NeritF07
- 3isteme de operare pentru re ele /!icroso,t5 Ao'ell5 3un etc.0.
- 3er'icii de $&duire -eb i de supo rt te1nic.
3tratul III= Intermedierea
Bn economia industrial clasic5 intermediarii sunt distribuitorii i dealerii al cror prim rol
este s creasc e,icien a distribu i ei i s scad costul tran&aciilor comerciale5 prin aducerea
produselor mai aproape de clieni.
Bn economia di$ital intermediarii sunt cei care cresc e,icien a comer ului electronic prin
,acilitarea interaciunii dintre cumprtori i '9n&tori7 ser'iciile eseniale o,erite sunt=
cutarea online5 e'aluarea5 comunicarea5 coordonarea5 asi$urarea calit ii '9n&torului5 a
bunurilor i ser'iciilor o,erite7 'enitul companiilor din acest strat este $enerat prin= reclame5
ta2e de participare5 ta2e de membru )n di'erse comunit i economice deser'ite sau
comisioane. <in acest strat ,ac parte=
- Creatori de pia pe industrii 'erticale /NerticalAet5 PCOrder etc.0
- A$enii de 'oia: online /Tra'el-eb5 Itra'el etc.0.
- 8ro;era: online /+VTrade5 3c1.ab.com5 <LW<irect etc.0.
- Keali&atori de a$re$ate de conXinut /Cnet5 Ydnet5 8roadcast.com etc.0.
- @urni&ori de coninut J portaluri /Za1oo5 LFcos5 Deocities etc.0.
- Keclam online /Za1oo5 LFcos etc.0.
- Asi$urri online /eCo'era$e etc.0
22
3tratul IN= Comer /t ran&acXii comerciale on line0
<in acest strat ,ac parte companiile care e,ectuea& tran&acXii comerciale )n mediul -eb5 ca
de e2emplu=
- '9n&ri cu amnuntul /eToFs5 Ama&on.com etc.07
- ,abrican i care ) i '9nd produsele direct pe Internet /Deneral !otors5 Cisco5 I8!5
<ell etc.0.
- ,urni&ori de ser'icii de transport aerian care ) i '9nd biletele pe Internet
/<elta5 Lu,t1ansa etc.07
- ser'icii pro,esionale /Keuters5 @inancial Times etc.07
- +2pediie intonaional /!aers;5 UP35 @ederal +2press etc.0
Kelati' la strati,icarea economiei asistate de Internet5 se dac urmtoarele remarci=
- !ulte ,irme acionea& pe mai multe straturi )n acela i timp7 ca de e2emplu marele
productor de so,t.are de $estiune 3AP AD5 ,oarte acti' pe stratul de Comer 5 ) i de&'olt
acti'itatea i pe str atul Intermediere.
- La ,irmele care nu au dec9t acti'itate le$at de Internet5 se adau$ treptat restul
companiilor din economia mondial.
Con,orm de,iniiei u&uale e-business este considerat ca o acti'itate de cre te re a
producti'itii )n etapele importante ale )ntre$ii a,aceri cu a:utorul te1nolo$iilor in,orma iei
si mai ales al Internet-ului
Bn de&'oltarea Internet ului5 etapele premer$toare ebusinessului5 au ,ost
o Iniial5 Internet-ul a ,ost o reea de calculatoare ,r speci,ic comercial5
,inan at de $u'ernul 3.U.A. )n scopul cre te rii producti'itii )n acti'itatea de cercetare7
P9n )n 16615 reXelele de calculatoare nu erau ,olosite )n scop comercial.
o Crearea -orld -ide -eb Si abandonarea interdiciei ca re el ele de
calculatoare s nu ,ie ,olosite )n scop comercial. Ca urmare s-a remarcat poten ialul enorm
adus )n de&'oltarea a,acerilor.
o Apari ia comer ului electronic /eCommerce05 ca alternati' asistat de Internet
a comer u lui tradiional7 Comer ul electronic const )n cumprarea si '9n&area
prin intermediul re el ei de tip Internet de=
in,orma i i7
bunuri materiale7
ser'icii
2#
A,acerea electronic /e8usiness05 ca alternati' asistat de Internet a modului tradiional de
a ,ace a,aceri5 conduce la modi,icarea modului de comunicare a in,orma iei pentru=
,urni&ori7
clieni7
an$a:a i
Obiecti'e=
o anali&area poten iali lor clien i7
o distribu ia bunurilor materiale i ser'iciilor cu a:utorul Internet-ului7
o )mbunt ir ea ser'iciilor pentru clien i
o rentabili&area cilor de apro'i&ionare7
o de&'oltarea rela i ilor Mbusiness-to-businessI
o permite ca a,acerile sa ,ie acti'e 24 de ore pe &i.
!etod=
e8usiness inte$rea&
o puterea te1nolo$iilor in,ormaiei tradiionale
o internetul5
o o noua 'i&iune asupra conducerii a,acerilor5 cu a:utorul IAT+KA+TULUI
Dlobali&area i modi,icrile te1nolo$ice rapide contribuie la intensi,icarea competiiei dintre
,irme7 ca urmare5 a'anta:ele competiti'e nu pot ,i durabile5 pe termen lun$.
Problemele pe care trebuie s le re&ol'e de&'oltarea e8usinessului sunt=
o adaptarea ,uncionrii a,acerilor prin crearea de noi modele de a,aceri7
o posibilitatea ,uncionrii )n re ele di'ersi,icate din punct de 'edere ,i&ic 828
/business-to-business0
o necesitatea indi'iduali&rii consumatorilor 82C /business-to-customer07
o asi$urarea securitii tran&aciilor.
CK! /Customer Kelations1ip !ana$ement0 const )n abordarea indi'iduali&at a relaXiilor cu
clienii5 pentru a stabili de relaii Mprietene t iI cu un numr ,oarte mare de clieni5 similar
metodei practicate )n multe ma$a&ine de cartier=
o '9n&torul ) i cuno a te clien ii at9t dup nume i dup p renume7
o le cunoa te p re,erinele i
o discut cu ei pe domenii c9t mai atracti'e pentru clieni5 nu neaprat le$ate de
24
produsele '9ndute.
<ac celelalte domenii tradiionale din comer 5 /producia5 transportul5 lo$istic05 nu sunt
adaptate la 'ite&a ,oarte mare a acti'itii des,urate )n reelele de tip ...5 apar probleme
)n e8usiness. +ste necesar5 s se obin cu aceea i rapiditate cu care poate ,i creat o cerere=
o producie sporit5 precum i
o li'rarea comen&ilor la timp.
Pentru c nu totdeauna s-a obinut aceast cre te re a 'ite&ei5 s-a a:uns la situaia )n care
comen&ile erau li'rate )n 3UA5 de ma$a&inele 'irtuale5 care 'indeau cadouri de Crciun5
c1iar Si cu trei luni )nt9r&iere. Acest ,apt a condus la o sta$nare a de&'oltrii comer u lui
electronic o perioad7 dup re&ol'area acestor probleme a ,ost relansat.
Ca e,ectele probabile ale de&'oltrii e8usiness-ului5 sunt considerate urmtoarele=
o mediatorii / a$eni5 dealeri sau bro;eri07 'or ,i )nlocuii de in,o-mediatori a cror
,uncie 'a consta )n pre&entarea in,ormaiilor necesare clientului5 cu a:utorul Internetului7
o @uncia acestor in,o-mediatori 'a ,i preluat de un so,t.are5 ba&at pe inteli$enta
arti,iciala /numit a$ent inteli$ent07 pro$ramul 'a anali&a site-urile 'i&itate de client i pe ba&a
anali&ei 'a determina Mpro,ilului clientuluiI. Pornind de la aceasta5 'a estima dorin a
clientului de a obine di,erite in,orma ii re,eritoare la produsele Si ser'iciile ,irmei respecti'e.
+- 3trate$F are ca obiect urmtoarele aspecte ale e8usiness=
o +nterprise 8usiness Intelli$ence= anali&a datelor despre clieni5 parta:area si
comunicarea tot mai e,icient7
o 8usiness Intelli$ence= adoptarea de deci&ii pro,itabile prin utili&area in,orma i ilor
re,eritoare la clieni7
o 3upplF C1ain !ana$ement= obinerea unui a'anta: competiti' prin moderni&area
proceselor end-to-end7
o eCustomer ser'ice= consolidarea rela i ilor cu clienii e2isten i i c9 t i$area de noi
clienXi prin ser'irea mai bun a clienilor= 24 de ore pe &i i ( &ile pe sptm9n7
o eCommerce= modul )n care tran&acionea& clienii cu ,urni&orii5 iar ace t ia cu
partenerii.
.1. Or$ani&aia pentru promo'area standardelor re,eritoare la in,orma ia structurat
/OA3I30
OA3I3 / Or$ani&aXia pentru promo'area standardelor re,eritoare la in,orma ia
structurat 0 este un consoriu non pro,it5 care conduce de&'oltarea i adoptarea de standarde
desc1ise pentru societatea in,orma ional $lobal5 mondial7 coordonea& standardi&area )n
domeniu pentru a asi$ura consensul5 con'er$ena5 coeren a standardelor respecti'e. Produce
misiunea -#C este de a conduce de&'oltarea reXelei internaXionale IAT+KA+T )ntre$ul su
2
standarde la ni'el mondial pentru securitate5 )n urmtoarele domenii G."H=
o Cloud computin$ /calculul pe IAT+KA+T07
o publicarea electronic7
o 3OA7
o $estionarea situaiilor de ur$enta7
o ser'icii -eb 5
o 3mart Drid etc.
Obiecti'ele elaborrii standardelor desc1ise sunt=
o de&'oltarea pieelor $lobale7
o reducerea costurilor5
o stimularea ino'rii7
o prote:area dreptului la libera ale$ere a te1nolo$iei .
!embrii OA3I3 sunt lideri )n domeniul te1nolo$iei industriei publice i pri'ate5 utili&atori ai
acestor standarde i au puterea de a in,luenta aplicarea lor. Acest consor iu are peste .*** de
participan i i or$ani&aii din peste " de ri. OA3I3 se distin$e prin procedurile sale de
$u'ernare7 deci&iile se adopt transparent5 nerestric ionat5 prin 'ot desc1is. !embrii
Comitetului Consultati' Te1nic sunt ale i prin ale$eri democratice pentru un mandat de doi
ani5 pe ba&a meritelor personale i , r corelaie cu contribu ia ,inanciar.
3eciunile OA3I3 includ=
o A!UP7
o CD! Open7
o +Do'7
o +mer$encF7
o Idtrust7
o Le$al4!L7
o Open C3A7
o O3LC7
o -3-I.
".". ,orld ,ide ,e- Con$ortium .,%C/ 0i 1%$c2ool$
-orld -ide -eb Consortium /-#C0 este o comunitate internaional )n care
or$ani&aiile membre5 des, o ar o acti'itatea public pentru a de&'olta standarde -eb.
Consor iul este condus de ctre in'entatorul -eb5 Tim 8erners-Lee Si C+O We,,reF Wa,,e7
2"
poten ial.
Pentru instruirea )n scopul utili&rii standardelor elaborate se pot utili&a
portalurile1ttp= J J.. . ..#s c 1ools. c omJ sau 1t t p= J J. . .. e- l ea rn . roJtuto r ial e . 1tm G .4H5 G.H.
".%. Un e3emlu de !&ent economic 4n economi! di&it!l
Compania Za1oo a lansat o nou plat,orm de cutare care d posibilitate
utili&atorilor s $seasc anumite produse5 s compare preturile produselor Si s cumpere de
la di,eri i d istribuitori.
Cutarea de produse repre&int o pia )n cre t ere pe Internet. !otoare de cutare precum
!F3imon Si PriceDrabber se lupt pentru a ,i punctul de plecare pentru cumprturile ,cute
de utili&atori5 deoarece obin 'enituri din comisioane i alte ta2e atunci c9nd utili&atorii ,ac
clic pe lin;urile lor pentru a cumpra de la un anumit distribuitor.<ealTime s-a relansat ca
31oppin$.com5 inte$r9nd propria plat,orm <ealTime cu ser'iciul user-re'ie. +pinions. Ri
Doo$le are o plat,orm pentru cutarea de produse numita @roo$le. Aoul motor de cutare de
produse este inte$rat direct )n motorul de cutare principal Za1oo si e2pune o )ntrea$ $am
de produse5 $ener9nd re&ultate $rupate pe criterii de rele'an 7 o e2empli,icare este
pre&entat )n ,i$. 2.
@i$. 2
2(
Te1nolo$ia de cutare pe -eb i str9n$ere de in,orma ii pri'ind produsele este
construit )n mare parte pe te1nolo$ia In;tomi5 ac1i&iionat de Za1oo.
3pre deosebire de alte o,erte de cutare de produse ale Za1oo5 care o,ereau Si pre&entri
$ra,ice5 care de cele mai multe ori nu pre&entau rele'an pentru produsul cutat5 noul motor
de cutare o,er doar pre&entri te2tuale care sunt c9t Se poate de rele'ante.
Aceste pre&entri sunt o,erite de O'erture 3er'ices. In plus5 ,irmele nu pot plti pentru o
po&iionare mai bun )n re&ultatele cutrii tocmai pentru a pstra re&ultatele c9t mai
rele'ante.
Aoua plat,orma Za1oo 'a o,eri at9t o anali& a distribuitorilor c9t i a utili&atorilor5 precum i
o comparaie a $rilelor de produse i ,uncii care calculea& at9t preul de ba& c9t i pre ul
,inal al produsului.
In plus Za1oo mai testea& un so,t.are pentru recomandri personali&ate pentru produse5
care permite ca utili&atorii s stabileasc atributele unei poten iale cate$orii de produse5 care
sunt importante pentru ei5 cu te1nolo$ia Za1oo5 iar apoi s decid care produs este cel mai
potri'it pentru ei.
".'. Succint introducere 4n domeniul -!(elor de d!te
8a&a de date este o colecie or$ani&at de date operaionale5 memorat cu redundan
minim i este ,olosit de una sau mai multe aplicaii interdependente . 3e numesc date
operaionale datele care au o durat de 'iaa )n care=
- apar7
- se modi,ic7
- dispar.
Accesul aplicaiilor la ba&ele de date se ,ace cu a:utorul unui motor al ba&ei de date /database
en$ines0 numit )n trecutul apropiat Si 3istem de Destiune al 8a&ei de <ate /3D8<0. Kela ia
dintre o ba& de date /re,eritoare la sisteme mecanice5 de e2emplu0 Si utili&atorii ei se pre&int
)n ,i$ura #.
Prin aplicaie5 )n domeniul in,ormaticii5 se )nele$e un produs so,t.are conceput
pentru re&ol'area unor probleme /particulare sau $enerale05 cu a:utorul unei inter,e e
prietenoase cu meniuri5 butoane de comand i alte elemente $ra,ice. <e e2emplu5 +4C+L5
ACC+35 Nisual @o2Pro5 sunt aplicaii cu caracter $eneral ,olosite pentru a reali&a aplicaii cu
caracter particular5 ca de e2emplu pentru contabilitatea intern de $estiune /numit i
analitic sau mana$erial05 pentru a asi$ura competiti'itatea sistemelor mecanice.
2%
Utili&atori de aplicaii Utili&atori ,inali
Aplicaie 1
P Aplicaie n
P
!otor al ba&ei de date /3D8<0
8a& de date
@i$. #
Pentru memorarea datelor /re,eritoare la sisteme mecanice5 de e2emplu05 cu
redundan minim5 este necesar modelarea lor7 asta )nseamn c se speci,ic o structur
lo$ic dup care datele sunt or$ani&ate )n scopul crerii5 actuali&rii5 consultrii sau
eliminrii. !area ma:oritate a motoarelor ba&elor de date actuale sunt concepute )n conte2tul
modelrii rela ional e7 un ast,el de motor se nume te mo tor rela ional /3D8<K - sistem de
$estiune a ba&elor de date rela ional 0. In aceast abordare5 ba&a de date este un sistem de
tabele /cu le$turi )ntre ele0.
Tabela este o structurat )n linii /)nre$istrri0 i coloane /c9mpuri5 atribute5
propriet i07 este ,oarte utili&at )n cunoa te rea uman )n di,erite domenii /economic5 te1nic
etc.0 i este str9ns le$at de noiunea matematic de relaie n-ar. Aceast le$tur a ,ost
obser'at de matematicianul i in,ormaticianul +.@.Codd5 care a introdus modelul rela ional
)n 16(*. Pentru consultarea5 intero$area ba&elor de date rela ionale a ,ost creat limba:ul 3UL
/3trudtured UuerF Lan$ua$e05 ba&at pe al$ebra relaiilor i teoria predicatelor.
Bn reali&area ba&elor de date rela ional e5 acestea sunt normali&ate7 pentru aceasta5
atributele datelor sunt $rupate )n tabele5 iar tabelele )n ba&e de date cu scopul urmtor=
- eliminarea redundan ei )n memorarea datelor )n tabele7
- permiterea e,ecturii de modi,icri )n structura datelor /noi )nre$istrri5 modi,icri5
eliminri de date07
- minimi&area impactului )n aplicaiile utili&atorilor5 a modi,icrilor structurale a
datelor5 impuse de adaptarea la realitate
26
".*. 5A#PP6 un e3emlu de 1e- $er)er entru -!(e de d!te
4A!PP este un pac1et de pro$rame $ratuit5 open source Si cross-plat,orm .eb
ser'er5 care are urmtoarele module=
o Apac1e ETTP 3er'er5
o !F3UL database i
o interpretoare pentru scripturile scrise )n limba:ele de pro$ramare=
PEP
Perl.
Aumele 4A!PP este un acronim pentru=
o 4 care )nseamn cross-plat,orm5 lucrea& cu mai multe sisteme de operare= !icroso,t
-indo.s5 Linu25 3olaris5 !ac O3 45
o Apac1e ETTP 3er'er7
o !F3UL7
o PEP7
o Perl
Acest pro$ram este lansat sub termenii licen ei DAU i acionea& ca un .eb ser'er capabil
de a ser'i pa$ini dinamice. 4A!PP7 este utili&at )n principal pentru de&'oltarea proiectelor
.eb. Acest so,t.are este util pentru crearea pa$inilor dinamice5 utili&9nd limba:e de
pro$ramare ca PEP5 W3P5 3er'lets.
4A!PP este actuali&at cu re$ularitate pentru toate componentele= Apac1eJ!F3ULJPEP Si
Perl. +l se descarc Si cu alte module5 cum ar ,i Open33L Si p1p!FAdmin.
Instalarea 4A!PP ise ,ace )n mai puXin timp dec9t instalarea ,iecrei componente )n parte.
Pot e2ista mai multe instan e de 4A!PP pe un sin$ur calculator7 ,iecare instan poate ,i
copiat pe alt calculator.
4A!PP a ,ost conceput pentru a ,i utili&at numai ca utilitar de de&'oltare5 pentru a
permite pro$ramatorilor .eb s ) i teste&e produsele ,r a a'ea ne'oie de acces la Internet5
pe calculatoarele proprii. !ulte caracteristici de securitate sunt de&acti'ate )n mod implicit.
In pre&ent 4A!PP este totu i utili&at uneori pentru a ser'i pa$ini .eb )n -orld -ide -eb.
Pentru a prote:a prin parol cele mai importante prXi ale pac1etului este asi$urat.de un utilitar
special.
4A!PP asi$ur i suport pentru crearea Si manipularea ba&elor de date )n !F3UL Si 3ULite
)ntre utili&atori. <up instalarea 4A!PP adresa de local1ost a ser'erului 4A!PP poate ,i
tratat ca pe un ser'er la distanta5 utili&9nd protocolul client @TP. Utili&area unui pro$ram ca
@ileYilla are multe a'anta:e atunci c9nd se instalea& C!3 /content mana$ement sFstem05 ca
#*
Woomla sau soluXia5 so,t.are e-commerce Presta31op. 3e poate reali&a o PIAQ[
+L+CTKOAIC[5 )n limba rom9n5 P+ATKU 3I3T+!+ !+CAAIC+5 asistat de Presta31op.
Pe aceast piaX5 se poate reali&a condiXia cea mai di,icil pentru reali&area concurenXei
per,ecte5 necesar pro$resului te1nic5 economic Si social=
IA@OK!AK+ P+K@+CT[ RI CO!PL+T[7 O@+KTAAQII RI COA3U!ATOKII
CUAO3C PK+QUKIL+ @I4AT+ <+ TOAT+ @IK!+L+.
".7. Cloud comutin&8 c!lculul e INTERNET
Pre urilor ,oarte mari ,ac deseori inaccesibile pac1etele de pro$rame necesare
proiectrii de&'oltrii sistemelor mecanice7 Pentru a ,i competiti'e sistemele mecanice se
,olose te so,t.are inte$rat prin conectarea unor componente di'erse5 solicitate de
compartimentele companiei5 ,irmei promotoare a sistemului mecanic respecti'5 de la
proiectare p9n la aplicaii +KP din clasa de ec1i'alen a 3AP7 acestea sunt ,olosite de
companii pentru a implementa cea mai bun strate$ie de a,aceri. Aceast problem se poate
re&ol'a cu a:utorul unui nou concept a,irmat de:a )n 3UA5 CLOU< CO!PUTIAD /tradus
literal Lcalculare )n norI5 concret Lcalcul )n InternetI07 acesta este un concept modern5 aprut
)n practic prin anii 2**" Si repre&int un ansamblu distribuit de ser'icii de calcul5 aplicaii5
acces la in,ormaii i stocare de date5 ,r ca utili&atorul s aib ne'oie s cunoasc
amplasarea i con ,i$uraia ,i&ic a sistemelor care ,urni&ea& aceste ser'icii pe IAT+KA+T.
+2presia cloud computin$ a ,ost inspirat de repre&entarea $ra,ic des )nt9lnit a
Internetului5 )n ,orm de nor /Lt1e cloudI05 pentru a repre&enta ,aptul c detaliile te1nice ale
Internetului pot ,i i$norate /,i$. 4.0
#1
@i$. 4
+2ecutarea aplicaiilor de computer online )n Internet )n loc s ,ie e2ecutate pe sta ia
de lucru /.or;station0 proprie este o sc1imbare de paradi$m5 )n completarea celei din anii
16%*5 c9nd s-a trecut de la main,rames la conceptul client-ser'er7 nu mai este necesar ca
utili&atorul s ,ie e2pert )n te1nolo$ia Si in,rastructura ,olosit7 dac inter,a a pus la
dispo&iXie de ,urni&orul /pro'ider0 de cloud computin$ este de bun calitate5 atunci7 ca
urmare5 nu mai trebuie s-Si actuali&e&e so,t.are-ul5 deoarece aceasta se ,ace central5 la
,urni&or.
Pentru companiile mici Si mi:locii e2ist necesitatea de a reali&a mai multe ,uncii cu
mai puXine resurse ,inanciare7 prin natura sa on-demand /la cerere05 soluia cloud este resursa
IT per,ect pentru ,irmele mici Si mi:locii5 care sunt ne'oite s ,uncione&e iniial pe ba&a
unui bu$et limitat i s- i e 2tind ulterior capacitatea5 pe msur ce a,acerea se de&'olt.
Principalele ser'icii de cloud / a ser'iciilor de stocare5 parta:are Si editare a
documentelor0 au ,ost recent actuali&ate de corporaXiile Doo$le Si !icroso,t Si Apple. Bn
Kom9nia5 3o,tline este unul dintre primii reselleri $lobali de so,t.are care au implementat
soluXiile de Icloud computin$I si 'irtuali&are. 3o,tline are o e2perienX )ndelun$at )n
implementarea te1nolo$iilor !icroso,t 3Fstem Center5 !icroso,t -indo.s 3er'er. Prin
ale$erea soluiilor de in,rastructur !icroso,t se reduc costurile Si se simpli,ic suportul IT5
prin implementarea controalelor automate.
Implementarea plat,ormelor de in,rastructura !icroso,t aduce urmtoarele a'anta:e=
Creste utili&area capacitii ser'erelor
#2
Creste disponibilitatea si ,le2ibilitatea companiei
3e reduce costul de mentenan a in,rastructurii IT
3e pre$teSte in,rastructura IT pentru tran&iia la cloud pri'at sau 1ibrid
3oluiile 3o,t.are-as-a-3er'ices o,erite de 3o,tline o,er toate a'anta:ele cloud
computin$=
3e poate rula sol,t.are online o,erit de centrele de date ale 'endorilor de so,t.are
<ac se ale$e accesul nelimitat5 cole$ii din companie pot colabora Si parta:a
documentele oric9nd7 este ne'oie de o cone2iune la Internet.
+2ista soluii destinate pentru securitatea aplicaiilor cloud.
LAtunci c9nd o or$ani&aie poate interpreta rapid date cu preci&ie5 parta:a si o poate
re-,olosi mai rapid5 calitatea deci&iilor de tip business este )mbunt i ta. <atorita
caracteristicilor u or de ,olosit pentru comunicare si parta:area datelor eseniale si de,iniii5
utili&atorii +KJ3tudio tra$ conclu&ii mai u or si r apidI .
##
BIBLIO9RA:IE
1. Nictor-Naleriu Patriciu5 3isteme electronice de plati5 .. . .a c a d e m i a in te rn e t.ro5 2**2
2. Ionut Ancutescu5 ?+nter? pentru Le$ea comertului electronic5 Capital nr.1"J2**2
#. 1tt p=J J....a'ocatnet.r oJprimeleJeseist icaJnr\2 *4Jcomert\2*ele ctronic. 1tm ]sus
4. 1tt p=J Jconcorde.utclu:.roJold^courseJcciJ Comert \2*electroni c.1tm
. 1tt p=J J...-#.ibm .comJ e-businessJ
". 1t t p= J J.. .- #.ib m .c om J e - busin e ss J do c JcontentJ c a s e stu d F J