® HANDICAPUL VIZUAL Prima forma institurionslizata consemnata este un azil pentru erbi cu o capacitate de 300 de locur infiintat. de Ludovie al TX-lea (Cel Sfint) in £256 la Paris. Orbii traiau izolat, ocupindu-si timpul cu cersitul si alte ocupatii accesibile, . Fratia dela Palermo (1661) este o forma de congregatie destinata obtinerii unor privilegii si care s-a ocupat de cultura muzicala a orhiler, devenind ax timpul o academie muzicala pentru osbi ‘Umanistul Jean Luis Vives (1492-1540) a fost primu! care a aratat ce orbii mu pot fi doar obiect al milei publice. In viziunea sa orbul ¢ capabil si trebuie sa munceasea fizic util. Jean Komenius (1592-1670) pune problema invatamAntului destinat orbilor si a tuuzor categoriilor de handicapati, In « Pampaedia » el serie referitor la atragerea spre invatattura & handicapatilor : « De cultura umana poate fi tinuta departe doar fiinta neumana ». Aceasta este 0 idee foarte importanta pontnt sec.al XVIT-lea, Gasim pentru prima data cecinta explicita pentra instruizea scolara a deficientilor si pentru atirmarea drepcuiui acestora la invatatura Acoste conceptii s-au dezvoltat din cauza exemplelor de performante deosebite tn diverse domenii de activitate obtinute de personalitati lustre : Jacob Bernoiulli si Sanderson = matematicieni ilustri care au fost orbi, John Milton (autorul « Paradisuiui pierdut >) care sia soris opera dupa ce a orbit, Toti acestia au demonstrat ca instruirea orbilor e posibila. Ideile Revolutie! Franceze stau fa baza infiintarii invatamantului pentru orbi. Precursor Diderot (1713-1784) e interesat de repercursiuaile psihologice si morale ale cecitatii sia publicat celebra « Scrisoare penta orbi » care a trezit interes in Franta si problema Invatamantului general pentru orbi a fost discutata de un cere mai larg, Hayy infiineaza prima instiratie pentre orbi, Coaceptia sa este : « Cine mu produce in viata 0 munca de valoare nu ¢ deren sa se cumeasca fiu ai natiei sale ». Primul sau elev este Fracois Leseur care prin solicitarea perceptiei tactile ¢ dat rezultate foarte bune, Rezultatele convingatoare au fost prezentate si in public si au daterminat dezvoltarea rapida a institutiei sale Dupa 4 ani Heuy instruicste 50 de elevi si numarul este in continua crestere. Scoala lui Hauy este vizitata din strainatate si vizitatorii publica impresiile. Se extinde astfel idea ca educatia osbitor trebuie sa fie sporadica si ca instructis e posibila si necesara (« Toiagul pentru cersetori nu eo distiaetie pentru orbi. ») Hauy viziteaza Rusia si Germania unde punc bazele invatamantului pentru orbi. De asemenea el publica « Incercare despre educarea orbilor » cere constituie prima carte tiparita in reliefin care arata ca scopullistitutici este de a-i javata pe orbi cititul cu ajutorul cartifor in relief si a-i ajura sa-si insuseasca scrisul, socotina), fimbile straine, materuatica, istoria etc, :ar scopn! final este fnsusirea artelor si meseriilor. Hauy a avut multe greutati din cauza lipsei ce experiemta din crecut, a lipsei tnaterialelor didactice adaptate [a dezvoltarea simtului tactil si a avut si dezavantajul ca s fost vazater, Limite ale conceptie! tui Hany - El credea in posibilitatea de perfectionare a simturilor. dar au stia legitatile - __ simtului cactil si considera ca ce e accesibil vazalui poate fi cunoseut prin pipait. Urmasii sai au dezvoltat idece pina la absurd folosind un material neadecvat simtului taetil ceea ce a dus la scaderea calilatii procesului de invatamdnt in scolile pentru orbit - Motivatia educarii orbifor era istoriceste liamitata pentcu ca relatia dintre Hany si elevul sau era o relatie de binefacere (invatatorul era considerat un filantrop, iar 17