La sflsizul secolului al XTX-lea ineep sa se inflinteze, odaia cu cresterea mumansini de scoli (care aplican metode pedagogice) si o serie de clinici medico-psihologice pentu diagnostic si tratament. S-a constituit o Waditie care exista si acum mai ales in America contribuind la sezolvarea problemelor teoretice st practice (tratemerte medicamentoase in functie de etiologic) Tn aceasta etapa se trece de In portectionarea metodelor de terapie-educati 1a descrierea difecitelor forme de handicap. Trebuie evidentiata contsibutia hui Esquirol (1877-1944) care a contribult 1. Pelinia diferentierii idictilor congeritali de dementi (dupa parerea lui dementa este o boala dobandita), Dementul este o flinta umana care din punct de vedere al inteligentel s-a neseut bogat, dar a saracit. Idiotul s-a aascut sarat si ¢ condamnat la saracie. 2, La desctierea idiotenici si imbecilimtii, El foloseste criteriul de delimitare dintre idiotie si imbecilitate gradul de dezvottare al limbajului (mijloacele de exprimare # socialukul si mijloacele de intetegere sociala). Infiinterea in Belgia, la Inceputul secolului al XX-lea, a unei asociatii de protectie # copiilor deficienti (in Bruxelles), aves drept scop pregatirea profesionals, asigurarea une. situatil materiale, rezolvarea problemelor legate de incedtarea tn niunca. Concluaii pentru toata aceasta ctapa - Brezenta caracterului sistematic al preocuparilor stiintiZice ou scop de investigare si terapie si depasirea caracterului sporadic, Caracterul sistematio se manifesta in cercetare (clasificari, descrieri de forme), in teraple concreta, orientata predominant spre latura pedagogica, = Gnregistrarea unor schimbari esentiale tn atitudinea societatit fata de handicapati mnintal, Apar institut si societati (cu functii de asistenta sociala) 3. Ftapa maturizarii gindirii stiintifice, a dezvoltaci iastivauiilor de oorotire si a atitudinii vocietati Aceasta ctapa se caracterizeaza prin = aprofiindarea investigatillor stiimtifice (sfirsitul secolului al XTX-tea — fncepurul sec,al XX-lea) : = preocuparile de educare si recuperare a henvapatilor mintal trac de la medici la instituttile scolere, in sarcina psihologilor si pedagosilor ; _ cercetarea se face in alt context, cel al surprinderi relatiei dintre creier si psilvc , = demersul ce cuncastere faregistreaza noi rezultate datorita progreselot deosebite obtinute de diverse stiinte in apoca (snatomic, psinologie, sosiologie) In domeniul medicieni accentul de la terapia educationala la terapie medicementoasa (lasdnd psibdlogia si pedagogia educatici) Contributia tui Binet si Maria Montessori la dezvoltarea institutitlor scolare Binet isi concentreaza studiile in doua directit a) Caracterizarea succimta a celor 3 categorii de kundicapati mintal :ebil} mintal imbecili si idioti. Binet a accentuat pe prima categorie (debilitatea mintala) b) Crearea unui mijloc important pentru masurarea mteligentei copiifor, pentru depistarea si selectarea haadicapatilor minal, si anume scara pentrs masurarea imeligentel. Cu ajutoral ei 2 fost intredusa tn psiologie notiunea de « varsia mintala » si pe baza ei s-a elaborat psihometria a) Caracterigarea Jui Bicct privind categoriile de handicap a ramas foarte sugestiva Binet arate ca: « Idiotul este o fiinta care na poate comunica cu semenii prin limbaj. Eh nu vorbeste si nu intelege limbajul. Imbecilul este incapabil sa comunice prin limbajul seris. Nu Inteloge ce citesie. Debiful mintel poate comunica oral si scris, limbajul purlénd pecetea handicapului . » 1S