192 SSSSSR22RS33 BBSSSRERIS SES BEBSoSOoDosDoSesSssasooSss oso RUTH CAPT i fu in zilele ind judeca judecatori, si sé facu foamete pre pamint; si i] mearse om den Vithleaemul Iudei ca Hi sé nemerniceasca in farena lui Moav, GH cl si muiare lui si amindoi feciorii 2 lui, Sinumele omului, Avimeleh, si numele muierii lui, Noemin, si numele celor doi feciori ai lui, Maalon si Heleon, efrateani den Vith- Jeaemul Judei; si venira la arena lui Moay, si 3 eraacolo. Si muri Elimeleh, barbatul Noe- minnii, si ramase ea si amindoi feciorii ei. Si luara lor famei moaviteance, numele uniia, Orfa, si numele ai doilea, Ruth; si acuird acolo 5 vreo 10 ani. Si murird amindoi, Maalon si Heleon, si ramase muiarea de barbatul ei si de 6 amindoi feciorii ei. Si sA scula ea si amin- doao nororile ei, si sé intoarséra den tarena lui Moay, pentru cdci au auzit in farena lui ‘Moav cum au socotit Domnul narodul Lui, ca 7 saledealor piini, Siiesi den locul unde era ea acolo, si amindoao nurorile e cu ea. Si mergea pre cale ca pamintul Iudei, si zise Noemin amindurora 8 nororelor ei: ,Pasaf dara, intoarcefi-va fiestecare la casa cea parinteasca a ci, si acd Domnul cu voi mila, in ce chip af facut cu cei 9 mori si cu mine. Dea Domnul voao si si aflaf odihna, fiecarea in casa barbatului ei. $i foarte le saruta pre eale, si ridicard glasul lor 10 si plinsera. Si zisera ei: ,Au nu cu tine ne vom intoarce la norodul tau?" Si zise Noe- 11 min: __,intoarceti-va dara, featele meale. pentru caci mearge{ cu mine? Au doara in im sint mie feciori in pintecele mieu, si vor 12 voao barbafi? Intoarceti-va dara, featele meale, pentru aceaca caci am imbatrinit, ca si nu fiu eu de barbat. Pentru céci am zis: “Am virsta ca sa fiu eu la barbat si ag fi ingreuiata cu barbat si voiu naste feciori, au doara fi vet 13 astepta pina vor creaste mari? _ Si lor va vet opri, ca sé nu va facet la barbat? Nu, featele meale, pentru cdci mi s-au amérit foarte pentru voi, pentru caci iesi intru mine mina 14 Domnului*. Si ridicara glasul lor, si plin- sera inea, si sdruta Orfa pre soacra-sa gi sa in- toarse la norodul ei, si Ruth mearse cu dinsa. 15 Si zise Noemin cdtré Ruth: lata, intors cumnata-ta cdtra norodul ei si catra bo~ zii ei; intoarce-te dara si tu inapoia cumnatei 16 tale“. Si zise Ruth: SA nu ma intimpine pre mine ca sa las pre tine, ca SA ma intore den napoia ta; cdci tu unde vei mearge, voiu mearge, si unde te vei sfilaslui, ma voiu silaslui; norodul tau, ndrodul mieu, si Dumnezaul tau, Dumne- 17 zeul mieu. Si unde vei muri, voiu muri, -au 49 ~ Biblia, 1988 6x si acolo ma voiu ingropa. Aceastea si-m fac mie Domnul si aceastea si-m adaogi, ci moartea va imparti intru mijlocul tau si intru almieu". — Si vazind cum si intareaste ea si 18 mearga cu ea, au incetat ca si mai graiasca catra dinsa. Si mearsera amindoao, pind au 19 sosit eale la Vithleaem. Si fu dupa ce au venit eale la Vithleaem, si au rasunat toatd cetatea pentru dinsele si zisera: De iaste aceasta Noemin?* Si zise cdtrieale: _, Numa chemafi 20 Noemin, chemafi-ma Cea Amara, caci s-au amarit intru mine Cel Destul foarte. Eu 21 plind m-am dus, si desarté m-au intors Dom- nul. Si pentru ce ma chemafi Noemin? Si Domnul m-au smerit pre mine si Cel Destul m-au chinuit*, Si sa intoarse Noemin si 22 Ruth Moaviteanca, nora ei, impreund cu dinsa, intorcindu-se den farina lui Moav; si aceastea au sosit la Vithleaem la inceputul seacirii de orzu. CAPII h) zise Ruth Moaviteanca, any Noe- MM min: ,S4 ma due dara la farina si voiu culeage den spice dupa urm, unde voiu afla har intru ochii lui*. Si zise ei: ,,Pasa, fata 3 mea‘. Si mearse. Si mergind, aduna in farina in urma seceratorilor; si cdzu intru nemerire in partea farinii lui Vooz, celuia den rudenia lui Elimeleh, Si iata, Vooz au venit dela 4 Vithleaem gi zise seceratorilor: ,,Domnul, cu voi". $i zisera lui: ,.Blagosloveascé-te Dom- nul“, "Si zise Voz copilasului lui celuia ce 5 era ispravnic preste seceratori: ,,Cine e tine- reao aceasta?“ Si raspunse copilasul cela 6 ce sta preste seceratori si zise: ,Copilasa Moaviteanca iaste, ceaea ce s-au intors cu Noemina den farina lui Moav, Si zise: 7 ‘Aduna-voiu dara si voiu culeage in znopi denapoia celora ce seacera’. Si veni si statu de dimeneata pina in sara, nu odehni in farina ie nemicé“. Si zise Vooz catré Ruth: ,Nu ai 8 auzit, fata mea? SA nu mergi la alta farina si culegi, si tu s& nu mergi de aicea; aici sa te lipesti impreund cu featele meale. Si ochii_ 9 = la farina, unde vor secera, si vei mearge denapoia lor. lata, am poruncit copilasilor ca sd nu se atinga de tine. Si cind vei inscta, si ve mearge la vase si vei bea de unde vor lua apa sicopilasii*. Sicdzu prestefafaeisisainchind 10 preste pimint si zise cdtra el: ,Ce caci am allat har intru ochii tai, ca sa ma cunosti pre mine? Si cu sint streini Si raspunse Vooz si zise 11 ei: ,Cu veaste mi s-au povestit cite ai facut cu soacra ta, dupa ce au murit barbatul tau, si cum ai lsat pre tatal tau si pre maica ta, si pAmintul nastirei tale, si ai mers ctr norodul carele n-ai stiut de ieri si de alaltaieri. Sa 1213 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Ruth plateascd Domnul lucrul tau si faca-se plata ta plina de la Domnul Dumnezaul lui Israil, eétra Carele ai venit, ca sé nedejduiesti supt arepile Lui“ — Si ea zise: ,,Sé fiu aflat har intru ochii tai, doamne! Caci m-ai mingiiat si caci ai grait pre inema roabei tale, si,iata, eu nu voiu fi ca una dentru roabele tale! Si zise ei Vooz: »Acum iaste ceasul de mincat. Apropie-te dara aici si vei minca den piinele meale gi vei intinge piinea ta in ofet“. Si sazu Ruth de latu- rea seciaratorilor si-i frinse ei Vooz piine,si mineé si si satura si ramase. Si sa sculd a culeage si porunci Vooz copilasilor lui, zicind: »Si pentre snopi sa adune si sé nu o rusinat pre dinsa. Si fiind fine}, si ined puind, vet pune ei de ceale frinte,si lasati-o pre dinsa si va minca si va aduna, si sa nu o dojanit pre ea“. Siadund in farena pina in sara, si batu ceale ce au strins, si si facu ca o ifi de orz, Si radica si intra in cetate si vazu soacra-sa ceale ce au adunat. Si aducind Ruth,au dat ei carele au lasat, den carele s-au saturat. Si zise ei soacra-sa: ,Unde ai adunat astazi si unde ai facut? Fie cela ce te-au cunoscut bla~ goslovit“. Si spuse Ruth soacréi-sa unde au facut si zise: , Numele omului cu carele am fa- cut astazi, Vooz". Si zise Noemin norori-sa: »Blagoslovit iaste Domnului, pentru caci n-au Jasat mila Lui cu cei vii si cu cei morti Si zise ei Noemin: ,,Apropie-si noao omul, dentru rudeniile noastre iaste“. Si zise Ruth catra soacra-sa: , Si ined,caci au zis catra mine:“Cu featele meale s te lipesli, pind vor sfirgi toatd seacerea carea iaste la mine’. Si zise Noemin catra Ruth, noru-sa: ,.Bine, fata mea, céci ai iesit cu featele lui si nu te vor clea pre tine de tot intr-alte fareni*. Sis lipi Ruth cu featele lui Vooz, a aduna pind a wirsi seacerea orzului si seacerea griului. CAP III fost eu featcle hi? Taté, el vinturd aria orzului intr-aceasté noapte. Jar tusa te scalzi sis te ungi si vei pune prejur tine imbracdmintea ta si te vei sui pre arie. Sa nu te cunosti omu- lui, pind va savirsi ela minca siabea. Siva fi culcindu-sa el, si vei cunoaste locul unde doarme acolo, si vei mearge si vei descoperi ceale de linga picioarele lui si vei dormi si el va spune fie ceale ce veiface“. Si zise Ruth catra ea: "Toate cite-m vei zice mie voiu face“. Si 8s pogori la arie, si facu dupa toate cite i-au po- runcit ei soacré-sa, Siminca Voz si bau sis 193 veseli inema lui si veni sé doarma intr-o parte a claditurii; si ea veni pre ascuns si descoperi ceale de linga picioarele lui sisaculea. Sifu la miaznoapte,si si spaminta omul si s& tur- burd si, iatd, muiare dormiia la picioarele lui. Si zise: Cine esti tu“ Si ea zise: ,Eu sint Ruth, roaba ta, si vei invali cu aripa ta preste roaba ta, pentru ca rudenie esti tu Si zise Vooz: ,Blagoslovité tu Domnului Dumnezeu, fata mea, pentru ca ai imbunatit mila ta cea de apoi decit cea dentii, ca si nu mergi tu dupa tineri, macara sarac, macara avut. Si acum, fata mea, nu te teame, toate cite vei zice face-f-voiu fie, pentru ca stie tot fealiul narodului mieu ci muiare a puterii esti tu. Si acum, adevarat rudenie eu sint; si ined iaste rudenie mai aproape decit mine. Mii noaptea, si va fi, demineafa, de te va rudi, bine, rudeascé-te, iaré de nu va vrea sA te rudeasca, rudi-te-voiu eu, viu Domnul! Dormi pina dimineafa!* $i dormi linga picioarele lui pina dimeneafa; gi ea s4 scul dimeneata mai nainte decit a cunoaste om pre aproapele lui, $i zise Voz: ,SA nu si cunoasca cum au venit muiarea la ariel Si zise ei: »,Adu-fi fota de preste tine si fine pre ea. Siea finu pre ea,si masura 6 de orzu si puse preste ea si intra in cetate. $i Ruth au intrat la soacrd-sa si ea zise: Ce iaste, fata mea?" Si-i spuse toate cite au facut ei omul. Si zise ei: »Ceale 6 de orzu aceastea mi-au dat mie, céce au zis cétré mine: ‘SA nu intri desarta la soa cra-ta’. Si ea zise: ,,Saz, fata mea, pind a te conoaste pre tine cum va cddea cuvintul, pentru cA nu se va potoli omul, pina se va wvirsi cuvintul asté: CAP IV i Vooz si sui pre poarta si sazu acolo }} si,iata, rudenia mergea pre aproape, ‘ de carele au zis Vooz. Si zise catra ROA] dinsul Voz: ,Abatindu-te, sai E54) aicea. Si el si abitu si sazu. Si tuo Vooz 10 oameni den cei mai batrini ai cetiifii si zise: ,Sadefi aicea“. $i sézurd,si zise Voozrudeniei: _,Partea farenii carea iaste a fratelui nostru, a lui Elemeleh, care au dat Noemin, ceiia ce s-au intors den farina lui Moav, si eu am zis: ‘Descoperi-voiu ureachea ta, zicind: Ia-ti,inaintea celora ce sid si inain- tea celor mai batrini ai norodului mieu. De vei si rudesti, rudeaste, iara de nu vei sa rudesti, spune-mi, si voiu conoasteed nu iaste afard den tine a rudi, si eu sint dupa tine’, Si el zise: ,,Eu sint si voiu rudi‘. Si zise Vooz: in ziua ce ai luat farina den mina Noeminii, si dela Ruth Moaviteanca, muiarea celui mort, pre mostenirea lui si agonisesti fie, ca s4 rdici nu- mele celui mort preste mostenirea lui“, Si 10 11 12 13 14 15 16 17 1810 it 12 13 14 16 47 18 194 Ruth zise rudenia: ,Nu voiu putea sé rudese mie, pentru ca sa nu stric mostenirea mea; rudeaste tu fie rudenia mea, cdci nu voiu putea sa rudesc*. Si aceasta e direptare fnainte intru Israil, preste rudenie si preste schimbare sa stea tot cuvintul, si dezlega ‘omul incdltemintea lui si da aproapelui sau celuia ce rudiia rudenia lui,si aceasta e martu- rieintrulsrail, Si zise rudenia lui Vooz: Ja fie rudenia mea". Si dezlega incdltemintea lui sideade lui, i zise Voz celor batrini sila tot norodul: ,Marturi voi astazi cum am ago- nisit toate ale lui Elemeleh si toate cite sint ale lui Helon si ale lui Maalon den mina Noemi- nii, Si pre Ruth Moaviteanca, pre muiarea lui Maalon, am luat mie fimeaie, ca sd radic numele celui mort pre mostenirea lui si nu va peri numele celui mort dentru frafii lui si den briul locului lui, marturi voi astazi*. $i ras- punsera tot norodul si zisera cei den poarta marturi, si cei batrini zisera: ,Dea Domnul muiarea ta, ceaea ce intra in casa ta, ca Rahil sica Lia, carele au zidit amindoao casa lui Israil, si au facut puteare in Iefratha si va fi nume in Vithleaem. Si faca-se casa ta ca casa lui Feres, pre carele au nascut Thamar Tudei, den sdminfa ta si-{ dea fie Domnul, den copilaga aceasta, feciori*. Si luo Vooz pre Ruth si-i fu lui muiare si intra la dinsa si-i deade ei Domnul nastere si nascu fecio’ Si zisera muierile c&tré Noemin: ,,Blagos- lovit Domnul, Carele n-au stricat tie astazi rudenia si sé sa cheame numele tau intru Israil! Si va fi fie intru cela ce intoarce sufletul si ca sA hraneasc batrineafele tale, caci noru-ta, ceaea ce te-au iubit pre tine, au nascut fecior, carea iaste fie mai buna decit 7 feciori“, Si luo Noemin copilagul si-1 puse in sinuleigifuluicaodoica. Si-inumiralui vecinele numele, zicind: ,Nascu-se fecior Noeminii! Si numira numele lui Ovid. Acesta e tatul lui Iesei, tatul lui David. Si aceastea-s nasterile lui Fares: Fares au nascut pre Esrom, si Esrom au nascut pre Aram, si Aram au nascut pre Aminadav, si Aminadav au nascut pre Naason, si Nason au nascut pre Salmon, si Salmon au nascut pre Vooz, si Vooz au nascut pre Ovid, si Ovid au nascut pre lesei, si Iesei au nascut pre David.