UNIVERSITATEA …………………………..

FACULTATEA DE .......................................
SECŢIA .................................

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
REALIZATE CU FINANTARE
EUROPEANA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Lector .......................................

CANDIDAT:..........................
.............................
......................
 CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………4
CAP.I.FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE .DEFINITIE SI CARACTERISTICI ….8
1.1.CONTEXTUL EUROPEAN ……………………………………………………………..11
1.1.1.ISTORICUL FONDURILOR EUROPENE …………………………………………….11
1.1.2.CADRUL LEGISLATIV ………………………………………………………………..13
1.2.PRINCIPALELE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE ……………………..15
1.3.PROGRAMELE DE FINANTARE IN PERIOADA 2014-2020 ………………………….17
1.3.1.PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2014-2020 ……………………………..17
1.3.2.COORDONAREA INTERSTITUTIONALA SI PARTENERIATUL …………………..21
1.3.3.AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERATIONAL
REGIONAL ……………………………………………………………………………………..24
1.3.4.ORGANISME INTERMEDIARE ……………………………………………………..…26
1.3.5.ALOCAREA PRINCIPALELOR FUNCTII DE CONTROL……………………………..27
CAP.II.2.STUDIU DE CAZ ‘’FINANTAREA PROIECTELOR DIN FONDURI
EUROPENE LA S.C.TRANSROMANIA S.R.L ‘’…………………………………………..28
2.1.CONSTRUCTIA HOTELULUI ,,MAGNIFIC CANSADO ‘’ DIN FONDURI
EUROPENE ……………………………………………………………………………………..28
2.1.1.ARBORELE PROBLEMELOR …………………………………………………………..30
2.1.2.ARBORELE OBIECTIVELOR …………………………………………………………..31
2.1.3.OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI …………………………………………32
2.1.4.OBIECTIVUL SPECIFIC AL PROIECTULUI …………………………………………..32
2.2.IDENTIFICAREA IDEII PROIECTULUI SI A SURSEI DE FINANTARE ……………..32
2.2.1.TITLUL PROIECTULUI …………………………………………………………………32
2.2.2.LOCALIZARE ……………………………………………………………………………32
2.2.3.DESCRIEREA CONTEXTULUI PROIECTULUI ………………………………………32
2.3.STABILIREA SCOPULUI PROIECTULUI ……………………………………………….33
2.4.FACTORII DE INTERES …………………………………………………………………..34
2.5.GRUPELE TINTA ALE PROIECTULUI …………………………………………………..34
2
2.6.MOTIVATII ALE NECESITATII PROIECTULUI SI A SUSTENABILITATII
ACESTUIA …………………………………………………………………………………..35
2.7.STRUCTURA FRAGMENTALA A ACTIVITATILOR ……………………………….37
CAP.III.2.8.MANAGEMENTUL SI ECHIPA DE PROIECT …………………………..38
2.9.REZULTATELE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI IMPACT ………………………40
2.10.JUSTIFICAREA BUGETULUI DE PROIECT ………………………………………..40
2.11.BUGETUL PROIECTULUI ……………………………………………………………40
2.12.MATRICEA CADRULUI LOGIC ……………………………………………………..41
2.13.STABILIREA RISCURILOR SI INDICATORILOR DE EVALUARE
A PROIECTULUI ……………………………………………………………………………43
2.13.1.STABILIREA POTENTIALELOR RISCURI ALE PROIECTULUI ………………….43
2.13.2.INDICATORII DE EVALUARE A PROIECTULUI …………………………………44
CONCLUZII …………………………………………………………………………………45
BIBLIOGRAFIA SELECTIVA………………………………………………………………50

3
 Introducere

Odata cu aprobarea Programului Operational Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”, au

aparut la orizont posibilitati mai numeroase de finantare pentru intreprinderi si mai usor de
accesat decat cele oferite de alte programe. Ca idee generala, fondurile structurale pentru
dezvoltarea personalului intreprinderilor sunt mai accesibile decat cele pentru achizitii de utilaje
si hale de productie.
Întreprinderile romanesti – mari, mijlocii, mici si microintreprinderi – asteapta de mai multa
vreme fondurile structurale pentru dezvoltarea propriilor afaceri. Cele mai „vanate“ fonduri sunt
cele pentru construirea de hale de productie, achizitia de utilaje, echipamente si instalatii, fonduri
prevazute in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
(POS CCE) – Axa prioritara 1, respectiv in Programul Operational Regional (POR) – Axa
prioritara 4, Domeniul de interventie 4.3.
În data de 22 noiembrie 2007, Comisia Europeana a aprobat Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane, fapt ce creeaza premisele pentru dezvoltarea resurselor umane
din intreprinderi.
Acestea pot primi finantari intre 170.000 si 1.700.000 lei pentru proiecte ce vizeaza:
 formarea profesionala a personalului intreprinderilor (de la abilitati manageriale si IT pana la
protectia mediului si egalitatea de sanse)
 formarea abilitatilor manageriale ale persoanelor din conducerea microintreprinderilor si
IMM-urilor
 activitati de asistenta pentru crearea de afaceri etc.
Interesant este ca, pentru accesarea POS DRU, intreprinderile pot primi finantare
nerambursabila intr-un procentaj mai mare, de 80% pana la 98% din cheltuielile eligibile ale
proiectului, fata de maximum 70% (pentru intreprinderi mici din zone cu nivel scazut de
dezvoltare), cat finanteaza POS CCE.
În cadrul POS DRU, intreprinderile pot primi finantare in special prin Axa prioritara 3
„Cresterea adaptabilitatii muncitorilor si intreprinderilor“.
POS DRU, recent aprobat la Bruxelles
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, ultimul program
operational, dintre cele sapte, aprobat de Comisia Europeana, pune la dispozitia beneficiarilor
3,476 miliarde euro de la Uniunea Europeana, la care se adauga 613 milioane euro – contributia
nationala a Romaniei, din bugetul de stat. Cu o zi inainte de aprobarea acestui program, Comisia
a dat unda verde si pentru celalalt Program Operational finantat din Fondul Social European, si
anume cel destinat Dezvoltarii Capacitatii Administrative.

4
Astfel, se finalizeaza un proces de negociere indelungat, derulat pe aproape intreaga perioada a
anului 2007, si se deschide posibilitatea utilizarii unora dintre cele mai importante fonduri ale
Uniunii Europene, menite sa contribuie la:
 imbunatatirea calificarii profesionale a cetatenilor UE, astfel incat sa isi mareasca sansele de
a gasi un loc de munca sau de a ramane angajati
 imbunatatirea serviciilor publice si crearea unei administratii publice mai eficiente.
Sumele alocate prin POS DRU pot fi accesate pe baza de proiecte si acopera urmatoarele
domenii: modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala initiala si continua,
promovarea invatarii pe tot parcursul vietii, adaptabilitatea lucratorilor si a intreprinderilor,
modernizarea serviciului public de ocupare, promovarea masurilor active de ocupare si
incluziunea sociala pentru grupurile vulnerabile.
POS DRU urmeaza a contribui la cresterea sanselor de angajare a circa 1.650.000 persoane.
Programul are cea mai variata gama de potentiali beneficiari, de la autoritati si institutii publice
si organizatii neguvernamentale pana la intreprinderi, asociatii sindicale si patronale.
Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) pune la dispozitia
beneficiarilor 208 milioane euro de la Uniunea Europeana, la care se adauga 38 milioane euro –
contributia nationala a Romaniei, prin bugetul de stat.
Aceste sume sunt destinate imbunatatirii calitatii activitatii administratiei publice, in special
in ceea ce priveste furnizarea serviciilor catre populatie. Ele pot fi accesate tot prin proiecte, insa
gama de beneficiari este mult redusa, ea incluzand: ministere, agentii autoritati locale, organizatii
neguvernamentale, universitati. Acest program operational nu poate fi accesat de intreprinderi.
Înfiintat in anul 1957, Fondul Social European este principalul instrument al Uniunii Europene
orientat spre sustinerea si dezvoltarea resurselor umane, in scopul cres- terii economice si
imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor din UE.
Uniunea Europeană este una dintre regiunile cele mai prospere din lume.
De la data lărgirii acesteia are puterea unei piete interne a 27 de state membre cu
peste 454 milioane locuitori care locuiesc în 254 de regiuni. Însă nu toti europenii au
acelea avantaje şi sanse de succes în termeni socio-economici1.
Diferenta este facută de zona în care locuiesc - dacă e o regiune prosperă ori săracă,
o zona aflata în expansiune sau declina economic, o zona urbana sau rurală, la periferia
Uniunii Europene sau într-unul dintre centrele sale economice. În aceste conditii coeziunea
economică şi socială este necesară, fiind totodată şi unul dintre principalele obiective ale
Uniunii Europene.
Extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre a generat provocări din punct
de vedere al competitivitătii sale şi a coeziunii interne. Se vor accentua decalajele
existente între statele membre şi regiunile din acestea.

1 Dăianu Daniel şi Vrânceanu Radu, România şi Uniunea Europeană, Vol. II, Editura Polirom, Iaşi 2008, pg. 7;

5
 Aceste decalaje provin din deficientele structurale în factorii-cheie ai competivitătii,
şi anume dotarea inadecvată cu capital fizic şi uman (cu infrastructuri şi for e de muncă),
insufficient a capacitătii de inovare, a sprijinului întreprinderilor şi a nivelului scăzut de
capital de mediu (un mediu natural şi/sau urban poluat).
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune
reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni de productie, productivitate şi
ocupare. O crestere economică puternica în special în noile State Membre, cele 10 care au
aderat în mai 2004 plus România şi Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ pentru restul
economiei Uniunii Europene lărgite.
Asadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente între
regiunile din Uniunea Europeană. Pentru atingerea elului politicii de coeziune, statele
membre şi regiunile au nevoie de ajutor financiar important în vederea solutionarii
diverselor probleme structurale raspândite şi a realizării potentialului lor de crestere.
Există disparită i semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale,
acestea în afara diferentelor Produsului Naţional Brut(PNB) fiind date de:
- dotările cu infrastructura;
- calitatea mediului;
- somaj şi aptitudinile fortei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare;
- mărimea şi diversitatea mediului de afaceri;
- diferente în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de toate,
o politică a solidaritătii 2. Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de
competitivitate şi de ocupare a fortei de muncă, oferind ajutor regiunilor mai putin
dezvoltate şi celor care se confruntă cu probleme structurale.
Se asigură astfel o dezvoltare stabilă şi durabilă a UE şi o functionare optimă a
Pietei
Interne. Politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe
redistribuirea unei părti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membreț
către regiunile şi grupurile sociale mai putin prospere.
În acelasi timp Uniunea se confruntă ca ansamblu cu provocarea rezultată în urma
potentialei accelerări a restructurării economice în urma globalizării, deschideriiț pietelor,
revolutiei tehnologice, dezvoltării economiei şi societătii bazate pe cunoastere, îmbatrânirii
populatiei şi cresterii nivelului emigrărilor.
Pentru îndeplinirea obiectivelor stipulate în tratatul privind constituirea UE,
actiunile care vor fi finantate din bugetul UE alocat politicii de coeziune trebuie să
contribuie la promovarea cresterii sustenabile, competivitătii şi a gradului de ocupare.
Politica de coeziune are un puternic caracter instrumental, iar prin fondurile sale de
solidaritate contribuie la îndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale UE – cum ar
fi politica agricolă comună, politica socială, politica de protectie a mediului.
În plus, politica de dezvoltare regională este corelată şi cu politica de extindere a
UE, prin crearea fondurilor de post-aderare la care au accesările în curs de aderare şi prin
care este sprijinită tranzitia acestora la standardele UE.

2 www.finantari-eu.ue;

6
 Prin reducerea decalajelor existente între regiuni, politica de coeziune urmăreste
îmbunătătirea functionării Pietele Unice Europene, precum şi oferirea de oportunităti
economice menite să ajute persoanele să-şi folosească cunostintele în scopul consolidării
potentialului de crestere economică a UE spre beneficiul tuturor. Acest lucru va genera o
cre tere a bunăstării cuș avantaje asupra întregii economii europene.
Lucrarea de fată este structurată pe două capitole si anume: în primul capitol sunt
tratate fondurile europene structurale si de coeziune. Al doilea capitol, reprezintă studiul de
caz al lucrării; studiul de caz reprezintă un proiect de atragere de fonduri europene pentru
constructia unui hotel de cinci stele, în Municipiul Sibiu, Judetul Sibiu.

7
 Capitolul I

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL (2014-2020) isi propune cresterea

competivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si
regionale prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri,a conditiilor infrastructurale si a
serviciilor ,care sa asigure o dezvoltare sustenabila a regiunilor ,capabile sa gestioneze in mod
eficient resursele , valorificie potentialul lor de inovare si de asimilare a progresului tehnologic.
PROGRAMUL OPERATIONAL CAPITAL UMAN (2014-2020 ) urmareste integrarea
nevoilor de dezvoltare a resurselor umane in ansamblul programelor si politicilor ale
ROMANIEI ,ca SM al UE si are in vedere valorizarea capitalului uman,ca resursa pentru o
dezvoltare sustenabila in viitor.
PROGRAMUL OPERATIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVA (2014-2020)
promoveaza crearea unei administratii publice modern ,capabila sa faciliteze socio-economica
,prin intermediul unor servicii publice competitive ,investitii si reglementari de calitate.
PROGRAMUL OPERATIONAL DE COMPETIVITATE (2014-2020) contribuie la cresterea
competivitatii si la dezvoltarea economica prin imbunatatirea ,securitatii si utilizarii TIC si prin
consolidarea CDI.
PROGRAMUL OPERATIONAL INFRASTRUCTURA MARE are ca obiectiv global
dezvoltarea infrastructurii de transport ,mediu ,energie si prevenirea riscurilor la standard
europene ,in vederea crearii premiselor unei cresteri economice sustenabile ,in conditii de
siguranta si utilizare eficienta a resurselor naturale.
PROGRAMUL OPERATIONAL ASISTENTA TEHNICA are drept scop asigurarea unui
proces de implementarea eficienta si eficace a FONDURILOR STRUCTURALE SI DE
INVESTITII IN ROMANIA ,in conformitate cu princiipiile si regulile de parteneriat
,programare ,evaluare ,comunicare ,management ,inclusive management financiar ,monitorizare
si control,pe baza responsabilitatilor impartite intre STATELE MEMBRE SI COMISIA
EUROPEANA.
PROGRAMUL NATIONALA DE DEZVOLTARE RURALA este programul prin care se
acorda fonduri nerambusabile de la UNIUNEA EUROPEANA si GUVERNUL pentru
dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural din ROMANIA.
PROGRAMUL OPERATIONAL PENTRU PESCUIT SI AFACERI MARITIME isi propune
in principal crestera productiei in acvacultura si procesare.De asemenea ,isi propune cresterea
profitabilitatii operatorilor,conservarea biodiversitatii si protectia mediului ,mentinerea si crearea
de locuri de munca ,in special in zonele pescaresti.

8
 1. Fonduri ale Uniunii Europene. Definitie si caracteristici

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale sunt

instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi
sociale. în termeni termeni financiari, financiari, aceste instrumente instrumente ocupă al
doilea loc ca pondere ca pondere în bugetul în bugetul Uniunii Uniunii Europene, destinat
politicilor europene. Acestea cuprind3:
• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), reglementat prin
Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului, care susţine dezvoltarea economică
durabilă la nivel regional şi local;
• Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al
Consiliului;
• Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului,
prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de
transport transeuropene.
Fondurile Structurale contribuie la 3 obiective strategice ale Politicii de Coeziune
Economică si Socială 4 a Uniunii Europene:

1. Convergen a sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Statele potț

solicita finan are pentru regiunile care au PIB/capita sub 75% din mediaț europeană.
2. Competitivitatea regională i ocuparea for ei de muncă. Statele pot solicita finantare
pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta.
3. Cooperarea teritorială europeană. Obiectiv tematic care sprijină adaptarea si
modernizarea politicilor si sistemelor de educatie, instruire si angajare a fortelor de
muncă.

Pentru a putea avea o privire de ansamblu şi a putea întelege mecanismul de

acordare a fondurilor si programelor europene trebuie sa cunoastem contextul care le
generează.
După cum se stie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin
intermediul politicii regionale a acesteia. Competiţia in crestere dintre diferite regiuni,și
implicit activitaţile desfasurate in cadrul acestora, atât în interiorul Uniunii Europene cât și
în afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii "globalizate" în care trăim. Nota distinctă
pe care UE o realizează, în tot acest peisaj, constă in atenţia pe care o acordă faptului ca nu
toate regiunile se bucură de acelea i condiţii economice, geografice si sociale , ca urmare a
acestei realităti, nu toate pot concura de pe acelea poziţii.
Pentru mulţi ani, disparitaţile regionale din punctul de vedere al nivelului de
dezvoltare si al calitaţii vieţii faceau obiectul politicilor naţionale ale Statelor Membre.
Multe imbunătăţiri au putut fi observate din momentul în care Uniunea Europeană
a iniţiat politica de reducere a lor.

3 www.finantari-eu.ue;
4 www.fonduri-ue.ro;

9
 Politica de coeziune este definită prin scopul său si anume sprijinirea procesului de
reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii
Europene si cele mai puţin dezvoltate. Politica de coeziune îsi are baza legală primară in
textul Tratatului UE (Titlul XVII "Coeziunea Economica și Socială"). Obiectivul de a
întări coeziunea economică si socială este menţionata explicit in Articolul 2 al Tratatului
de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene.
Mai specific, Articolul 158 menţionează coeziunea ca pe o precondiţie pentru
dezvoltarea armonioasă a UE, precizând voinţa de "a reduce disparităţile între nivelurile de
dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea în urma a celor mai defavorizate regiuni sau
insule, inclusiv zone rurale".
Înainte de toate, Politica regională a UE este despre Solidaritate: este astfel
concepută incât să asigure la nivelul comunităţii asistenţa pentru ca cele mai dezavantajate
regiuni să depasească handicapurile pe care le au. În perioada 2000-2006, o treime din
bugetul comunităţii, realizat din contribuţiile statelor membre au fost cheltuiţi prin
intermediul acestei politici, adica redistribuite catre regiunile care aveau nevoie de aceste
fonduri pentru a se dezvolta.
Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea
Europeana îsi vor continua eforturile întreprinse pentru reducerea decalajelor în dezvoltare,
pentru sprijinirea zonelor industriale aflate în declin, pentru diversificarea activităţilor în
mediul rural si pentru imbunătăţirea zonelor urbane aflate în declin.
Necesitatea promovării unei dezvoltări echilibrate prin reducerea dispariţiilor dintre
diferite regiuni si sprijinirea celor mai puţin dezvoltate în recuperarea diferenţelor a fost
observată chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957).
S-au pus bazele Fondului Social European si a Băncii Europene de Investiţii.
Alte instrumente au fostș create in timp, concomitent construcţiei europene si
cresterii numărului de noi State Membre.
Politica de coeziune a Uniunii Europene are drept scop reducerea diferenţelor de
dezvoltare dintre regiuni, încurajarea unei dezvoltări echilibrate a întregului teritoriu al UE
si promovarea egalităţii de anse pentru toţi.Fondurile Structurale si de Coeziune vor
contribuii la trei obiective :

• Convergenţa: sprijinirea regiunilor rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării

economice;

• Competitivitate regională si ocupare: sprijinirea regiunilor, altele decat cele rămase

în urmă ca dezvoltare, pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona
(strategie europeană cu orizont de timp 2010, pentru cresterea economică si locuri
de muncă);

• Cooperare teritorială europeană: promovarea unei dezvoltări echilibrate a întregului

teritoriu al Uniunii, prin încurajarea cooperării si a schimbului de bune practici între
toate regiunile UE. România este eligibilă pentru două obiective: Convergenţă si
Cooperare teritorială-europeană.

10
 Politicile Uniunii Europene sunt susţinute printr-o serie de fonduri si programe.
Politica de coeziune este pusă în aplicare prin Instrumentele Structurale - Fondurile
Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională si Fondul Social European) si
Fondul de Coeziune.
Politica Agricolă Comună este finanţată prin Fondul Agricol European pentru
Dezvoltare Rurală, iar Politica Comuna de Pescuit prin Fondul European pentru pescuit.
Programarea si implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune au la baza
urmatoarele documente: Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2014-2020 - un
document strategic european, adoptat de Consiliul UE pentru politica de coeziune, Cadrul
Strategic Naţional de Referinţă – un document naţional de referinţă pentru programarea
fondurilor structurale de coeziune si Programele Operaţionale -și instrumentele prin care
se realizează prevederile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă.

1.1 Contextul European

1.1.1 Istoricul fondurilor europene

Fondurile structurale au contribuit, încă de la înfiinţarea Comunităţii Oţelului şi a

Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic şi social. Încă de la
redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunităţi
Europene, s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităţilor economice
dintre regiuni.(1957) În anul 1958 s-au înfiinţat Fondul Social European şi Fondul
European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură5.
În anul 1975 după intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei şi a Marii Britanii
s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională. Este pentru prima dată când a apărut
conceptul de redistribuire între zonele bogate şi sărace ale Comunităţii6. 1986-1987:
s-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială şi economică, care a urmărit să ajute
ultimele state intrate (Spania şi Portugalia) pentru a face faţă provocărilor pieţei unice7.
În anul 1988, la iniţiativa lui Jacques Delors, preşedintele Comisiei Europene, sau
dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani.

Astfel, ţările sărace au primit în nouă ani aproximativ 154 mld.

La sfărsitul anului1989, s-a revoluţionat sistemul de acordare a fondurilor structurale8,
prin introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea obiectivelor prioritare şi
punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre. După anii 90, sefii de
stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate. Prin accederea Suediei şi
Finlandei, regiunile puţin populate au început să primească fonduri(1995). Şefii de state şi
de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale, punând
accent pe ajutorarea grupurilor sociale şi a regiunilor dezavantajate(1999).

5 www.fonduricomunitare.ro;
6 Ibidem;
7 Ibidem;

8Fondurile Structurale ale UE dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state
membre, ., Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda;

11
 Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene
care finantează ocuparea fortei de muncă din statele membre si promovează coeziunea
economică si socială. Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul total al
UE.
FSE este unul dintre fondurile structurale ale UE dedicate îmbunătătirii coeziunii
sociale și a bunăstării economice în regiunile Uniunii. Fondurile structurale sunt
instrumente financiare redistributive care finantează coeziunea în Europa prin concentrarea
cheltuielilor în regiunile mai putin dezvoltate. Obiectivul special al cheltuielilor FSE este
creearea de locuri de muncă mai multe si mai bune în UE prin cofinantarea proiectelor
locale, nationale si regionale care îmbunătătesc ratele de ocupare a fortei de muncă,
incluziunea pe piata muncii si calitatea locurilor de muncă în statele membre si în regiunile
acestora.
Fondul Social European a fost creat în 1957 prin Tratatul fondator de la Roma si
este cel mai vechi fond structural. Deoarece FSE a avut întotdeauna ca obiectiv cresterea
ratei de ocupare a fortei de muncă, în decursul anilor, Fondul i-a adaptat actiunile
principale pentru a putea face fată provocărilor timpurilor. În primii ani postbelici, Fondul
s-a concentrat asupra gestionării migratiei lucrătorilor în Europa, apoi a trecut laț
combaterea somajului în rândul tinerilor si al lucrătorilor cu calificări reduse. Pentru
perioada de finantare actuală, 2014-2020, pe lângă directionarea sprijinului către grupurile
care întâmpină dificultăti specifice în găsirea unui loc de muncă, precumț femeile, tinerii,
lucrătorii mai în vârstă, migrantii si persoanele cu dizabilităti, finantările.
FSE sprijină, de asemenea, întreprinderile si lucrătorii în vederea adaptării la schimbare.
Acest lucru este posibil prin sus inerea inovatiei la locul de muncă, a învătăriiț de-a
lungul vietii si a mobilitătii lucrătorilor. Strategia de bază a Uniunii Europene o constituie
Agenda de la Lisabona, care urmăreste transformarea Europei, până în 2010, în cea mai
dinamică si cea mai competitivă economie bazată pe cunoastere din lume,și capabilă de o
crestere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe si mai bune, cu o coeziune
socială mai mare si cu respect pentru mediu. Obiectivele Agendei de la Lisabona
conturează prioritătile FSE.
Există multe instrumente financiare si politice care functionează în sprijinul
Agendei de la Lisabona. Printre acestea, politica de coeziune vizează reducerea
discrepantelor economice si sociale dintre tările si regiunile UE. Pentru realizarea acestui
obiectiv, politica foloseste resurse financiare ( fonduri structurale) de la bugetul UE –
inclusiv FSE – în vederea sprijinirii dezvoltării economice si sociale a regiunilor mai putin
dezvoltate.
Ținând seama de necesitatea cresterii competitivitătii si a ocupării fortei de muncă
pe fondul globalizării și al îmbătrânirii populatiei, strategia europeană privind ocuparea
fortei de muncă [1]furnizează un cadru de coordonare pentru statele membre UE în vederea
stabilirii unor obiective si a unor priorităti comune în domeniul ocupării fortei de muncă.
Aceste priorităti comune sunt dezvoltate în liniile directoare privind ocuparea fortei
de muncă și introduse în programele nationale de reformă redactate de fiecare stat membru
în parte. Finantările FSE sunt implementate de statele membre înț vederea sprijinirii
programelor lor nationale de reformă, precum si a cadrelor strategice nationale de referintă
(CSNR), prin care se stabilesc principalele priorităti ale statelor membre pentru cheltuirea
fondurilor structurale comunitare pe care acestea le primesc.
12
 De asemenea, Agenda socială europeană joacă un rol în conturarea prioritătilor
cheltuielilor FSE. Agenda socială caută să actualizeze „modelul social european” prin
modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de protectie socială, astfel încât lucrătorii și
întreprinderile să poată beneficia de oportunitătile create de concurenta internatională, de
realizările tehnologice si de tiparele populatiei aflate în schimbare, în acelasi timp
protejându-i pe cei mai vulnerabili membri ai societătii. În plus, conceptul de
„flexicuritate” contribuie la initiativele curente ale FSE. Flexicuritatea poate fi definită ca o
strategie politică de intensificare a flexibilitătii pietelor muncii, a organizatiilor de muncă
si a
relatiilor de muncă, pe de-o parte, si ca o securitate a locului de muncă si a veniturilor, pe
de altă parte. Termenul de flexicuritate include o nouă abordare a ocupării fortei de muncă,
înlocuind modelul din trecut de „loc de muncă pe viată” cu „muncă pe durata vietii”.
Această abordare încurajează lucrătorii să fie responsabili de viata lor activă prin
intermediul formării de-a lungul vietii, adaptându-se la schimbare si la mobilitate.

1.1.2 Cadrul legislativ

Dezvoltarea regională urmăreşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor
economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea şomajului şi
să conducă la îmbunătăţirea nivelului de trai. Principiile strategice ale dezvoltării regionale
vizează9:
a) la nivel naţional
- promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în
vedereaîmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanente;
- promovarea unei dezvoltări armonioase spaţiale şi a reţelei de localităţi;
- creşterea capacităţii regiunilor (din punct de vedere instituţional,
financiar,decizional) la susţinerea propriului proces de dezvoltare;
- promovarea principiilor dezvoltării durabile;
- crearea şanselor egale în ceea ce priveşte accesul la informare,
cercetaredezvoltare, educaţie şi formare continuă.
b) la nivel regional
- reducerea disparităţilor dintre regiuni, judeţe, mediu urban – mediu rural,
zonecentrale, zone periferice etc;
- preîntâmpinarea apariţiei unor zone – problemă;
- coordonarea iniţiativelor de dezvoltare regională cu priorităţile naţionale
şiorientările Uniunii Europene;
- promovarea unor politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale.
Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, România a fost împărţită
în opt regiuni de dezvoltare. Acestea cuprind mai multe judeţe. Regiunile de dezvoltare nu
sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord
între consiliile judeţene şi cele locale.

9 www.fonduri-ue.ro;

13
 Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi
promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în scopul asigurării unei
dezvoltări socio-economice durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi
reprezintă o prioritate naţională legiferată prin Legea nr.315/2004 şi alte acte normative.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele:
diminuarea dezechilibrelor regionale existente, preîntâmpinarea producerii de noi
dezechilibre, îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces
la instrumentele financiare de asistenţă (fonduri structurale şi de coeziune), corelarea cu
politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare şi stimularea cooperării interregionale
care să contribuie la dezvoltarea economică.
Principiile care stau la baza elaborării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională
sunt10:
- descentralizarea procesului de luare a deciziilor conform principiului
subsidiarităţii;
- parteneriatul între toţi actorii implicaţi în domeniul dezvoltării regionale;
- planificarea ca un proces de alocare a resurselor, în vederea atingerii
unorobiective stabilite;
- cofinanţarea ca fiind contribuţia financiară a diverşilor actori implicaţi
înrealizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt11: dezvoltarea
întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie,
dezvoltarea sectorului IMM-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului
înconjurător, dezvoltarea rurală, sănătate, educaţie, învăţământ, cultură.
Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională în România este cea care stabileşte
modul de implementare a politicii de dezvoltare regională.
Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul
XVll al Tratatului Uniunii Europene ce defineşte obiectivul politicii regionale: “reducerea
disparităţilor existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în
urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale”.
Acesteia li se adaugă12:
• Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare
Regională;
• Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European;
• Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană;
Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind
Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi
Fondul de Coeziune;
• Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune;

10 Legea 315/2004;
11 Ibidem;
12 http://www.fonduricomunitare.ro;

14
 • Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a
Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce conţine prevederi generale cu
privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de
Coeziune şi a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de
Dezvoltare Regională.

1.2 Principalele fonduri structurale si de coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regională - destinat reducerii dezechilibrelor între

diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de resurse,
acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate, find astfel un important instrument de
corectie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocării acestui fond sunt:concentrarea pe
obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeană,
statele membre UE si autorităti locale si regionale (pentru planificarea si punerea în
practică a interventiei structurale), programarea interventiei si aditionalitatea contributiei
comunitare (care nu trebuie să se substituie celei na ionale). FEDR trebuie să contribuie la
cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitătiilor regionale, prin
sprijinirea dezvoltării si ajustării structurale a economiilor regionale, inclusiv conversia
regiunilor aflate în declin industrial si a regiunilor rămase în urmă, cooperării frontaliere,
transnationale si interregionale.
În acest sens, FEDR va sustine prioritătile Comunitătii, în special întărirea
competitivitătii si inovării, crearea de locuri de muncă pe termen lung si asigurarea
dezvoltării durabile. Domenii de finan are:
Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi
dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMMuri şi
universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru
furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate
stimulării antreprenoriatului şi inovaţiei;
Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale,
îmbunătăţirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
Protecţia mediului, inclusiv investiţii legate de managementul deşeurilor, aprovizionarea
cu apa, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor
contaminate, promovarea biodiversitatii şi protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru
a promova metode durabile de producţie prin introducerea managementului de mediu
eficient şi adoptarea tehnologiilor de prevenire a poluării;
Susţinerea dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin
mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice, în special în
domeniile: Cercetare şi dezvoltare tehnologica, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea
cercetării şi dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre
IMM-uri şi universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri,
sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare
dedicate stimulării antreprenoriatului şi inovaţiei;

15
Societatea informaţionala, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale,
îmbunătăţirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”:
1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere, prin strategii
comunepentru dezvoltarea teritoriala durabila (ex.: dezvoltarea IMM, turismului, culturii,
infrastructurii pentru sănătate, protecţia mediului);
2. Stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterala
intreregiuni maritime, prin finanţarea reţelelor şi a activităţilor ce conduc la dezvoltarea
teritoriala integrata (managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, reţele de
cooperare ştiinţifică şi tehnologica);
3. Promovarea lucrului în reţea (networking) şi a schimbului de experienţa
întreautorităţile locale şi regionale, inclusiv programele de cooperare şi acţiuni ce implica
studii, culegere de date, monitorizarea şi analiza tendinţelor de dezvoltare în comunitate.
Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii
Europene. Prin intermediul său se acordă sus inere financiară actiunilor de formare si
reconversie profesională ca si celor vizând crearea de noi locuri de muncă. FSE trebuie sã
contribuie la îndeplinirea prioritătilor Comunitătii în ceea ce prive te întărirea coeziunii
economice si sociale, a asigurării unui nivel înalt de ocupare si locuri de muncă mai multe
si mai bune, prin îmbunătătirea oportunitătilor de angajare. Acesta va trebui sã sprijine
politicile nationale pentru obtinerea unei ocupări depline a fortei de muncă, asigurarea
calităii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea
accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate si reducerea disparitătilor regionale si
nationale. Domenii de finan are:
– Promovarea includerii sociale şi a şanselor egale pentru toţi;
– Dezvoltarea educaţiei şi a formării continue;
– Promovarea unei forţe de muncă adaptabile şi calificate, sprijinirea inovaţiei înorganizarea
muncii;
– Sprijinirea întreprinzătorilor şi a creării de locuri de muncă; – Susţinerea potenţialului
uman în cercetare ştiinţă şi tehnologie; – Îmbunătăţirea participării femeilor pe piaţa
muncii.
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Convergentă”:
1. Sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
2. Creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă şi a persoanelor inactive, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea
gradului de participare pe piaţa muncii a
femeilor şi migranţilor
3. Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combatereadiscriminării;
4. Reforma în domeniile ocupării şi incluziunii sociale, în particular prin
promovareadezvoltării parteneriatelor şi a convenţiilor prin lucrul în reţea al actorilor
relevanţi la nivel naţional, regional şi local;
5. Extinderea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman (educaţie şi
formareprofesională);

16
6. Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficientei administraţiilor publice şi
serviciilorpublice la nivel naţional, regional şi local, pentru a putea implementa reforme,
în special în domeniul economic, social, al ocupării forţei de muncă, protecţiei mediului
şi judiciar.
Fondul de Coeziune -contribuie la întărirea coeziunii economice si sociale a
Comunitătii, în vederea promovării unei dezvoltări durabile. Prin Fondul de
coeziune se finanţează proiecte pentru:
– măsuri în domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile de energie care
promoveazădezvoltarea durabilă;
– reţele trans-europene, în special proiecte de interes european.
Domenii de intervenţie:
1. Reţelele trans-europene de transport;
2. Proiecte majore de infrastructură de mediu;
3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea cepriveşte
protecţia mediului (eficienta energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în
afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport
intermodal şi interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public
ecologic).

1.3 Programele de finantare în perioada 2014-2020

1.3.1 Programul Operaţional Regional 2014-2020

Pentru perioada 2014-2020, baza legală a instrumentelor structurale este

reprezentatăde un pachet de cinci regulamente adoptate de Comisia Europeană şi de
Parlamentul European în 2006.
- Regulamentul nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 conţine prevederile
generaleaplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regionala, Fondului Social
European şi Fondului de Coeziune;
- Regulamentul nr. 1080/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare
la
Fondul European pentru Dezvoltare Regionala;
- Regulamentul nr. 1081/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare
laFondul Social European (FSE);
- Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006 defineşte
condiţiilede înfiinţare şi funcţionare ale Fondului de Coeziune;
- Regulamentul nr. 1082/2006 din 5 iulie 2006, constituie baza legala a
înfiinţăriiunei Grupări Europene pentru Cooperare Teritoriala (EGTC).
Asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică şi
Socială a Uniunii Europene se acorda României prin Fondurile Structurale şi de Coeziune
în cadrul obiectivelor „Convergenţă” şi „Cooperare teritorială europeană”.

17
 Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României pentru
perioada 2014-2020 este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate
prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt
alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare
Teritorială Europeană”. Alocările proiectate corespund priorităţilor naţionale stabilite prin
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2014-2020 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor
Planului Naţional de Dezvoltare 2014-2020 (PND).
Asistenţa financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii Agricole
Comune a Uniunii Europene însumează 8,022 miliarde Euro acordându-se României prin
Fondul European de Dezvoltare Rurală. Priorităţile au fost stabilite prin Planului Naţional
Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020.Programul Operaţional Regional (POR)13
pentru perioada 2014-2020 a operat în cele opt Regiuni de Dezvoltare din România, având
ca obiectiv general localizarea neconcordanţelor socio-economice din interiorul regiunilor
şi dintre regiuni. Potrivit Perspectivei Financiare 2014-2020 convenită la Consiliul
European din Decembrie 2005, Statele Membre al căror PNB (PPS) mediu per capita în
perioada 2001-2003 este sub 40% din media UE-25 sunt îndreptăţite să primească
transferuri de Instrumente Structurale în valoare maximă de 3,7893% din PIB-ul lor.
Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergenţă", având în
vedere că PIB-ul (PPS) per capita în fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media
UE-25. România va primi finanţare şi în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială
Europeană", pentru acţiuni de cooperare transfrontalieră, transnaţional şi interregională.
Ca stat membru al cărui PNB (PPS) per capita este sub 90% din media UE-25,
România va beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale
noilor State Membre cu privire la infrastructura de transport şi de mediu, proporţia
Fondului de Coeziune va fi stabilită la o treime din alocarea financiară totală (Fonduri
Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile State Membre în perioada 2014-2020.
Reglementările referitoare la Fondurile Structurale şi de Coeziune prevăd ca
împrumuturile nerambursabile UE să fie cofinanţate de statele membre. Nivelul maxim al
unui împrumut nerambursabil UE va fi stabilit în Regulamentul General, în conformitate
cu Perspectiva Financiară UE pentru 2014-2020. României i se oferă o rată maximă de
finanţare comunitară la nivelul PO de 85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE şi
FC.
Alocarea CSNR în cadrul obiectivului „Convergenţă" necesită o finanţare naţională
estimată la 4,4 mld Euro, constituită atât din surse publice cât şi din surse private.
Cofinanţarea publică va fi asigurată de la bugetul de stat de către Guvernul
României şi de la bugetele locale de către autorităţile publice locale, care vor aplica pentru
finanţare din Instrumente Structurale.
Cofinanţarea privată va fi necesară pentru proiectele adresate beneficiarilor privaţi,
cum ar fi întreprinderile. POR va cultiva o dezvoltare integrală la nivel local şi regional
pentru a completa investiţiile în infrastructură la nivel naţional, competenţa, resursele
umane şi agricultura (dezvoltarea rurală) prevăzute prin Programele Operaţionale
Sectoriale (POS). Deşi este încă prea devreme pentru a lua măsuri precise de finanţare sub
POR, temele sale de dezvoltare mai importante vor fi probabil incluse în:
- deblocarea potenţialului de dezvoltare economică a regiunilor, inclusiv:

13 www.fonduri-ue.ro;

18
 - reclamarea terenurilor abandonate şi pregătirea amplasamentelor pentru
noiactivităţi economice;
- lucrări locale de mediu pentru a susţine dezvoltarea afacerilor şi turismului;-
regenerarea zonelor urbane şi a centrelor rurale mai puţin dezvoltate.
• investiţii de capital în infrastructura locală şi regională, inclusiv:
- definitivarea reţelelor de servicii locale şi regionale;
- dezvoltarea reţelelor de transport locale şi regionale;
- pregătirea premiselor pentru IMM-uri;
- dezvoltarea centrelor de instruire vocaţională locale şi regionale;
- reabilitarea şi extinderea instituţiilor educaţionale;
- reabilitarea şi extinderea centrelor de sănătate;
- dezvoltarea infrastructurii turismului;
• “soft investments” în bazele de afaceri locale şi regionale, inclusiv:
- recomandări şi susţinere pentru IMM-uri locale în sectoarele cheie
pentru dezvoltarea regională;
- dezvoltarea lanţurilor de alimentare ale IMM-urilor regionale;-
recomandări şi susţinerea IMM-urilor din domeniu turismului; -
promovarea turismului.
Programul Operaţional Regional a luat forma Priorităţilor şi Măsurilor standard
pentru toate regiunile, fiind proiectat în parteneriat cu regiunile. Fiecărei regiuni îi va fi
alocat un cadru financiar general în funcţie de dimensiune şi de numărul locuitorilor, de
severitatea problemelor sale socio-economice şi de oportunităţile sale de dezvoltare.

Pe urmă va fi sugerat de către fiecare regiune compensaţia financiară care se referă

la măsurile luate, împreună cu cuantificarea sarcinilor asociate şi a criteriilor de selecţie
specifice proiectului (acolo unde sunt relevante) pentru a acoperi criteriile naţionale
esenţiale. Un procent de 10-15% din alocarea resurselor fiecărei regiuni va fi pusă de o
parte pentru o Măsură specifică regiunii care se adresează problemelor de dezvoltare
neacoperite de celelalte măsuri.

Alocarea indicativă a resurselor la Programul Operaţional Regional

Prioritatea de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006

justifică un număr de 20,5% din resursele existente în tabelele financiare ale actualului
PND. Pentru perioada 2014-2020 se anticipează că aceasta va fi proporţia minimă a
resurselor de Fonduri Structurale care vor fi alocate pentru POR. Nivelele cele mai înalte
de finanţare pot fi alocate la POR stabilind posibile investiţii adiţionale în infrastructurile
din domeniul educaţiei şi sănătăţii care nu figurează în Prioritatea de Dezvoltare Regională
a Planului Naţional de Dezvoltare 2004-2006.
Pentru planificarea POR a fost propusă provizoriu o alocare de 20-30% din totalul
resurselor de Fonduri Structurale. Totalul Fondurilor Structurale şi de Coeziune prevăzute
pentru România pentru perioada 2007-2009 anunţate de Comisia Europeană este de 5,973
mil. euro. Presupunînd că 33% dintre acestea vor fi alocate Fondului de Coeziune, restul
sumei de 3,982 mil. euro vor fi distribuite Fondurilor Structurale.

19
 Aceste cifre trebuie însă tratate cu precauţie în momentul de faţă. Toate alocările de
resurse vor fi obiectul negocierii cu Comisia Europeană privind conţinutul exact al POR.
Totuşi, este clar că resursele comunitare alocate POR-ului în această perioadă vor creşte în
următorii ani în comparaţie cu perioada actuală sub Programele Phare CES.

Co-finanţarea Programului Operaţional Regional

Ca o estimare generală a co-finanţării Fondurilor Structurale în procent de 70% din

totalul cheltuielilor pentru POR, România va a mobilizat între aproximativ 340 şi 512 mil.
euro în ajustarea resurselor menite să acopere angajamentele din perioada 2007-2009 sub
acest program.
Co-finanţarea publică pentru acest program a venit într-o primă etapă din transferul
de resurse de la bugetul de stat la administraţia publică locală şi de resursele proprii ale
administraţiei publice locale. S-a stabilit în mod concret şi co-finanţarea din sursele
private pentru elementele POR.
Indicativele mixte ale co-finanţării programului sunt:
- resurse transferate de la bugetul de stat la administraţia publică locală;
- resurse proprii ale administraţiei publice locale (taxe şi impozite); -
administraţia publică locală (împrumut); - contribuţiile sectorului
privat.
Repartizarea indicativului regional corespunzător resurselor de co-finanţare a fost
stabilit în tabelele financiare ale POR la început. Mecanismul a permis o realocare în timp
a resurselor transferate de la bugetul de stat la administraţia publică locală în diferite
regiuni ca circumstanţe operaţionale cerute pe durata implementării programului.

Proiecte pipeline pentru Programul Operaţional Regional

La sfârşitul anului 2004, Autoritatea de Management pentru POR a lansat, prin

Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), o convocare deschisă pentru propuneri
pentru proiecte eligibile pentru FEDR care să fie finanţate sub POR 2014-2020.
Propunerile de proiecte care răspund acestei convocări sunt împărţite în două categorii
principale:
- proiecte potrivite să găsească finanţare între 2007-2009 (care trebuie să
fieînsoţite de studii de fezabilitate precizând output-uri şi rezultate, surse de finanţare şi
lipsuri de finanţare);
- proiecte potrivite să găsească finanţare între 2010-2013 (pentru care se
ceredoar schema profilelor proiectului).
Termenul de răspuns al convocării pentru propuneri a fost în anul 2005.
Pe parcursul anului 2005, Autoritatea de Management pentru POR, împreună cu
ADR-urile, a susţinut o serie de seminarii publice pe tema acestei convocări de propuneri,
invitând reprezentanţii ministerelor, autorităţilor locale, Instituţiilor Internaţionale de
Finanţare (IFI), băncilor şi altor parteneri neguvernamentali.

20
 Un plus al acestor întrevederi a fost identificarea ce se putea efectua în regiuni a
organismelor care aveau potenţial de a coordona mini-programe ale proiectelor, în special
pentru tema de soft investments prevăzute de POR.
Această activitate a fost însoţită de o gamă largă de programe de instruire pentru
pregătirea şi managementul proiectelor pentru oficialii autorităţilor locale şi a persoanelor
din organismele non-guvernamentale cheie.
La finele anului 2005, Autoritatea de Management pentru POR şi ADR-urile au
constituit o listă a potenţialelor proiecte viabile pentru POR. Deoarece unele propuneri au
fost mai potrivite pentru susţinerea sub POS, acestea au fost trecute Autorităţilor de
Management relevante. Asistenţa Tehnică Phare CES va face accesibil iniţiatorilor de
proiecte viabile să susţină desăvârşirea dezvoltării acestora

1.3.2 Coordonarea inter-instituţională şi parteneriatul

Comitetul Naţional de Monitorizare pentru Programul Operaţional Regional

Comitetul Naţional de Monitorizare pentru POR s-a bazat pe actualul CNDR însă
se va modifica numărul de membri. Compoziţia indicativă a Comitetul Naţional de
Monitorizare este următoarea:
Membrii din administraţia naţională14:
• Preşedinte – ministrul Ministerului însărcinat ca Autoritate de Management;
• Directorul Autorităţii de Management pentru POR;
• Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar;
• Autoritatea de Plată;
• Autoritatea de Management pentru POS Competitivitate;
• Autoritatea de Management pentru POS Infrastructură, Transport, Mediu şi Energie
(Organisme de implementare a Fondurilor de Coeziune);
• Autoritatea de Management pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane;
• Autoritatea de Management pentru POS Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit;
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM);
• Consiliul Concurenţei; Membrii regionali:
• Preşedinţii CDR (x8);
• Directorii ADR-urilor (x8); Membrii ne-guvernamentali:
• Învăţământul Superior;
• Camera de Comerţ;
• Alte centre de afaceri;
• Asociaţii Naţionale Patronale;
• Sindicate;
• ONG de Mediu;

14 www.fonduri-ue.ro;

21
 • ONG oportunităţi egale; Membrii UE:
• Comisia Europeană; Banca Europeană de Investiţii;
Comitetul de monitorizare s-a stabilit în trei luni de la data apariţiei Deciziei
Comisiei de aprobare a POR şi s-au întocmit proprii Termeni de Referinţă. Pentru a
echilibra nevoile complexe ale POR cu operabilitatea Comitetului, cei 38 de membri
descrişi mai sus au fost consideraţi ca un maxim absolut. Toţi membrii au fost nevoiţi să
propună informaţii scrise în procedurile pe care le-au dat spre informare grupurilor pe care
le reprezintă, despre afacerile în derulare ale Comitetului de Monitorizare.
Comitetul de Monitorizare s-a întrunit de cel puţin două ori pe an şi mai des, atunci
când este nevoie. Comitetul de Monitorizare a stabilit sub-comitete tehnice în limita
cerinţelor. Acestea s-au bazat pe modelul deja în funcţiune a Comitetului de Organizare
Phare CES şi a Comitetului de Programare Inter-instituţională.

Pe lângă sarcinile sale de monitorizare a implementării POR, Comitetul va prelua

monitorizarea intervenţiilor regionale ale celorlalte POS şi Fonduri de Coeziune relaţionate
Planului de Dezvoltare Regional. Procedurile vor fi făcute astfel încât să fie în concordanţă
cu
Autoritatea de Management a POS. Această inovaţie este menită să faciliteze o posibilă
tranzacţie către o abordare completă a unui program regional pentru Fondurile Structurale
după 2013, dacă condiţiile vor fi cele adecvate la momentul respectiv.

Comitetul de Monitorizare a înlocuit Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională

(CNDR). Acesta a preluat de la CNDR sarcinile curente în relaţie cu Programul Phare CES
până când aceste programe vor fi terminate.

Comitetele Regionale de Coordonare

În acelaşi timp cu Comitetul de Monitorizare s-a înfiinţat în fiecare regiune câte un

Comitet de Coordonare. Acesta a controlat implementarea regională a POR şi a preluat
monitorizarea intervenţiilor regionale ale celorlalte POS şi Fonduri de Coeziune relaţionate
cu Planul Regional de Dezvoltare pentru fiecare regiune.
Comitetele Regionale de Coordonare au conţinut acelaşi orizont de interese ca şi
cele reprezentate în Comitetul Naţional de Monitorizare. Componentele indicative ale
Comitetelor Regionale de Coordonare sunt următoarele:
Membrii regionali:
• Preşedinte – Preşedintele Consiliului Judeţean cu mandat (ca şi pentru actualul
CDR);
• Directorul ADR;
• Preşedinţii Consiliilor Judeţene;
• Reprezentanţii Consiliilor Locale;
• Sectorul învăţământului superior;
• Camera de Comerţ;
• Alte centre de afaceri ONG;
• Asociaţii Patronale;
• Sindicate;
• Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM);
22
 • ONG de mediu;
• ONG pentru oportunităţi egale; Membrii administraţiei naţionale:
• Autoritatea de Management pentru POR;
• Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS
Competitivitate şi/sau IB unde este relevant;
• Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Transport,
Mediu, Infrastructură şi Energie;
• Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Dezvoltare
Resurse Umane şi/sau IB unde este relevant;
• Reprezentanţii Regionali ai Autorităţii de Management pentru POS Agricultură,
Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi/sau IB unde este relevant.
Comitetele Regionale de Coordonare au înlocuit CDR-urile. După înlocuire acestea
au preluat sarcinile curente ale CDR în relaţie cu Phare CES până când aceste programe au
fost terminate.

Alte mecanisme pentru coordonarea inter-instituţională

Un comitet inter-ministerial pentru Fonduri Structurale şi de Coeziune a fost

convocat şi s-a întrunit în fiecare lună de la înfiinţare. Comitetul conţine reprezentanţi
numiţi din partea fiecărei Autorităţi de Management şi de Plată pentru Fonduri Structurale
şi de Coeziune.
Înainte aderării, Comitetul a avut următoarele atribuţii:
- a coordonat IB necesar în Autorităţile de Management;
- a pregătit dezvoltarea MIS;
- a realizat schimburi de experienţă privind Organismele Intermediare;
- a construit baza de date pentru potenţiale proiecte pentru Fonduri Structurale şi
de Coeziune.
După aderare, comitetul a:
- fortificat în mod activ mecanismele de coordonare;
- a continuat activitatea ca grupuri de utilizatori MIS; - a coordonat producerea
Rapoartelor Anuale de Implementare; - a oferit din timp avertismente
Comitetelor de Monitorizare.
La nivel regional, ADR-urile au dezvoltat în continuare grupurile de parteneriate
deja stabilite în cadrul Hotărârii Guvernului nr.1323/2002. O atenţie specială a fost
acordată pentru a asigurarea unui dialog permanent între reprezentanţii ministerelor şi
partenerii regionali pentru facilitarea realizarea POR şi pentru monitorizarea activităţilor
POS.

23
 1.3.3 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional

Regional

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional este

constituită din Direcţia Generală de Dezvoltare Regională, găzduită momentan în cadrul
Ministerului Integrării Europene şi care îndeplineşte rolul de Agenţie de Implementare
pentru programele de Coeziune Economică şi Socială.
Atribuţiile principale ale Autorităţii de Management pentru Programele
Operaţionale, în conformitate cu Articolul 11 al Hotărârii Guvernului nr.497/2004 care
înlocuieşte Hotărârea Guvernului nr.1555/2002, sunt următoarele :
a) elaborează programele operaţionale şi programele complementare, în
concordanţă cu obiectivele şi priorităţile stabilite prin Planul naţional de dezvoltare;
b) asigură corelarea măsurilor din programele operaţionale sectoriale cu celedin
programul operaţional regional, sub coordonarea Autorităţii de Management pentru
Cadrul de sprijin comunitar;
c) urmăresc obţinerea rezultatelor generale şi a impactului definit
prinprogramele operaţionale, precum şi a celor specifice menţionate prin programele
complementare;
d) urmăresc dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor implicate
înderularea programului operaţional respectiv, precum şi consolidarea şi extinderea
parteneriatelor în procesul de planificare şi în toate fazele de implementare a programului
operaţional;
e) asigură implementarea programelor operaţionale în concordanţă
curecomandările comitetelor de monitorizare, cu reglementările Uniunii Europene şi cu
principiile şi politicile comunitare, în special în domeniile concurenţei, achiziţiilor publice,
protecţiei mediului şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi;
f) dezvoltă şi promovează parteneriate la nivel central, precum şi între nivelul
central, nivelul regional şi local, inclusiv parteneriatul public-privat;
g) elaborează şi asigură un sistem funcţional de colectare, prelucrare
şimanagement al informaţiilor şi datelor statistice privind implementarea programelor
operaţionale şi evaluarea şi monitorizarea asistenţei financiare comunitare acordate pentru
implementarea acestora;
h) analizează şi propun modificări ale programelor operaţionale
şicomplementare şi înaintează comitetelor de monitorizare corespunzătoare propunerile
privind realocările de fonduri între măsurile din cadrul programelor operaţionale;
i) elaborează şi prezintă comitetelor de monitorizare spre aprobare rapoartele
anuale de implementare şi, după primirea aprobării acestora, le transmit spre aprobare
Comisiei Europene;
j) asigură şi răspund pentru corectitudinea operaţiunilor finanţate
prinprogramele operaţionale, precum şi pentru implementarea măsurilor de control intern,
în concordanţă cu principiile unui management financiar riguros şi transparent;
k) urmăresc şi verifică instituirea de către organismele intermediare
careimplementează măsurile din programele operaţionale a unui sistem contabil separat,
precum şi a unui cod de contabilitate adecvat pentru operaţiunile finanţate;
l) elaborează manuale de implementare şi utilizare pentru programele

24
operaţionale respective;
m) elaborează criteriile de selecţie şi evaluare a proiectelor şi aprobă proiectele
selectate de către organismele intermediare;
n) transmit autorităţii de plată rapoarte privind recuperarea sumelor
necuvenite, precum şi a celor neutilizate;
o) efectuează corecţiile financiare;
p) asigură informarea cetăţenilor şi mass-media cu privire la rolul
UniuniiEuropene în derularea programelor şi conştientizarea potenţialilor beneficiari şi a
organizaţiilor profesionale cu privire la oportunităţile generate de implementarea
programelor;
q) răspund pentru utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor
carefinanţează programul operaţional, precum şi pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate
organismelor intermediare;

r) organizează evaluarea intermediară a programului operaţional şi

informeazăComitetul de monitorizare asupra rezultatelor acestuia şi asupra modalităţilor
propuse pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a evaluării
intermediare;
s) furnizează informaţii privind absorbţia fondurilor, conform datelor cuprinse
în tabelele financiare;
t) constituie Comitetul de monitorizare al programului operaţional,
curespectarea principiilor parteneriatului, reprezentativităţii şi egalităţii de şanse între femei
şi bărbaţi; asigură preşedenţia şi secretariatul Comitetului de monitorizare al programului
operaţional;
u) participă la reuniunile anuale ale Comisiei Europene în vederea examinării
rezultatelor anului precedent;
v) asigură existenţa procedurilor privind păstrarea unei piste de audit
corespunzătoare.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional a avut
responsabilităţi speciale adiţionale în termenii coordonării şi promovării parteneriatului
între nivelul naţional şi cel regional. În special, a avut nevoie să lucreze împreună cu
celelalte Autorităţi de Management pentru a asigura corelaţia între măsurile din cadru
Programelor Operaţionale Sectoriale şi cele din Programul Operaţional Regional.
În structura Autorităţii de Management există o separare clară a funcţiilor:
- Unitatea de Audit Intern raportează ministrului de la conducerea ministerului
încare este găzduită Autoritatea de Management, mai degrabă decât Directorului Autorităţii
de Management;
- Direcţia de Finanţare este complet separată de Direcţia de
ManagementProgramare. Aceasta răspunde Secretarului de Stat înaintea Directorului
Autorităţii de Management din ierarhia ministerului.
Regulile interne de funcţionare au cerut ca numele oficialilor care au lucrat pentru
fiecare stadiu a unui dosar de implementare să fie clar specificate în acel dosar. Intrările de
la aceiaşi oficiali, în acelaşi timp, între limitele aferente, vor fi interzise.
Întărirea acestei reguli va fi verificată la fiecare stadiu relevant al implementării,
verificată mai departe de Auditul Intern.

25
 1.3.4 Organisme intermediare

Organismele intermediare sunt instituţiile desemnate de autorităţile de

management, care, prin delegare de atribuţii de la acestea şi/sau de la autorităţile de plată,
implementează măsurile din programele operaţionale şi asigură realizarea proiectelor
finanţate din Fondul de coeziune. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi
reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care
deleagă se fac pe bază contractuală.
Responsabilitatea pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate,
precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale este încredinţată
Autorităţii de Management şi/sau Autorităţii de Plată.
Conform Hotărârii de Guvern nr.1179/2004 organismele intermediare pentru
programul operaţional regional sunt agenţiile de dezvoltare regională.
Pentru finalizarea Programului Operaţional Regional (POR) au fost desemnate ca şi
organisme intermediare şi anumite instituţii care să desfăşoare măsuri specializate, sub
acordul POR, privind conţinutul final al programului. Astfel:
- pentru creşterea competitivităţii economice au fost desemnate
organismeintermediare: Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei şi Ministerul Economiei şi Comerţului - direcţia de specialitate cu profil
energetic;
- pentru infrastructura de mediu organismele intermediare sunt
agenţiileregionale de protecţie a mediului ;
- pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane
aufost desemnate organisme intermediare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
- pentru Programul operaţional sectorial pentru agricultură, dezvoltare rurală
şipescuit Agenţia SAPARD şi Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol vor
avea funcţia de organism intermediar.
Resursele de asistenţă tehnică din POR vor fi puse la dispoziţia ADR-urilor pentru
elementele de co-finanţare a operaţiilor organismelor intermediare în concordanţă cu un
program aprobat de Autoritatea de Management şi de Comisia Europeană. Înainte de
aderare, ADR-urile vor continua să beneficieze de acţiuni de construcţie instituţională sub
programul Phare CES pentru a putea fi astfel transformate în organisme intermediare.
Deoarece după aderare ADR-urile au îndeplinit două funcţii distincte, este necesară
o separare a funcţiilor îndeplinite de organismele intermediare şi a celor îndeplinite de
ADR-uri. Astfel ADR-urile vor fi obligate să menţină o structură separată a activităţilor
sale care nu aparţin funcţiunilor de organism intermediar.
Atribuţiile privind managementul unor proiecte din cadrul mini-programelor sau
schemelor de grant din cadrul POR vor fi delegate către alte organizaţii sau parteneri cheie
ai ADR-urilor din regiunile respective după următoarea schemă:
- Consiliilor Judeţene – mini-programele pentru proiecte de infrastructură;
- Consiliilor Municipale – programele de regenerare urbană;
- Camerelor de Comerţ – scheme de consultanţă şi grant mic pentru IMM-uri.

26
 1.3.5 Alocarea principalelor funcţii de control

Pentru Programele Operaţionale Regionale funcţiile de control au fost alocate mai

multor instituţii, în funcţie de sfera acestora de cuprindere şi de modalităţile de executare a
controlului.
Unităţile de Audit Intern ale ADR-urilor s-au ghidat după principiul independenţei
şi se va delega sarcina de a verifica mecanismele adecvate evaluării şi selecţiei
programelor, executarea procedurilor pentru verificarea conformităţii cu Politicile
comunitare şi nu în ultimul rând robusteţea sistemelor pentru a asigura oportunitatea
financiară. Astfel sfera auditului intern va cuprinde:
- activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de
ADR-uri dinmomentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de
către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţa externă;
- constituirea veniturilor ADR;
- administrarea patrimoniului ;
- sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea
sistemelorinformatice aferente.
Deoarece POR a fost elaborat pentru determinarea neconcordanţelor
socioeconomice ale regiunilor, Unităţile de Auditul Intern vor trebui, de asemenea, să
evalueze riscurile aferente proiectelor, privind:
- fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale din
proiecte;
- eficacitatea şi eficienţa programelor;
- protejarea patrimoniului;
- respectarea legilor, reglementărilor şi contractelor.
Organismele Intermediare au răspuns de verificarea şi validarea cererilor
individuale de plată la nivel de proiect şi de transmiterea acestora către Autoritatea de
Management. Aceasta transmiteau cererile în continuare către Autoritatea de Plată, care
răspundea de asigurarea transferului de fonduri beneficiarilor finali şi care emiteau ordine
de plată Trezoreriei locale.
Autoritatea de Management a răspuns răspuns de certificarea cheltuielilor la nivel
de măsură, prioritate şi program sub POR şi de transmiterea declaraţiilor interimare de
cheltuieli către Autoritatea de Plată.
O unitate separată, independentă a Autorităţii de Plată şi a Autorităţii de
Management a fost stabilită în cadrul Ministerului Finanţelor Publice pentru a emite
declaraţia de încheiere a asistenţei sub POR.

27
CAP.II.PREZENTAREA INSTITUTIEI PUBLICE BENEFICIARE A PROIECTULUI

”Transromânia” reprezintă un simbol al Municipiului Sibiu; din acest grup fac parte
mai multe hoteluri printre care si hotelul ”Bertha” din Sibiu; grupul hotelier apartine
afaceristului sibian Ion Carabulea. Hotelul ”Bertha” merită descoperit; acesta inspiră
traditie si noutate. Una dintre destinatiile preferate ale oamenilor de afaceri atât
pentru cazare, cât si pentru organizarea unor conferinte la cel mai înalt nivel, hotelul a reusit
de-a lungul timpului să-i păstreze traditiile, dar si să vină mereu cu noi atractii pentru
oaspetii săi.
Constructia Hotelului ”Bertha” a început în anul 1977, după un proiect al
arhitectilor români D. Hariton, Ghe. Nadrag, I. Moscu si Romeo Belea, care includea
și clădirea Teatrului Municipal. La proiect au lucrat în întregime constructori, ingineri si
muncitori români, clădirea fiind finalizată după trei ani, într-un timp record pentru acele
vremuri.
În acele vremuri, hotelul ”Bertha” era singurul hotel de 5 stele din Sibiu, care
opera la standarde internationale. La ”Bertha” a fost introdus pentru prima oară într-un hotel
din România sistemul de mic dejun tip “buffet suedez’, dar si conceptul de “room service”.
Timp de multi ani, bucătarii hotelului ”Bertha” au făcut parte din echipele de bucătari români
care câstigau competitii internationale de gastronomie.
”Bertha Hotel” este situat în imediata apropiere de centrul vechi al Sibiului la
confluenta celor mai importante artere care traversează orasul astfel că de oriunde a-ți venii
drumurile toate vă vor aduce la ”Bertha”. Fără să rupă deloc din farmecul Sibiului, ”Bertha
Hotel” face foarte discret trecerea de la burgul medieval construit în mod armonios pe
orizontală la Sibiul nou care străpunge înăltimile
Stilul ”Bertha” Hotel, un mix perfect echilibrat între clasic si modern, între traditie si
prezent îmbină elementele perioadei baroce si regăsite în liniile mobilierului cu ultimele
tendinte în materie de dotări ale camerelor si interioarelor astfel că rezultatul final este
întotdeauna confortul maxim al turistilor. Ospitalitatea este principiul director al întregii
echipe Bertha Hotel de aceea atmosfera aici este întotdeauna caldă si prietenoasă neavând
timp să realizezi că esti departe de casă. Hotelul dispune de 20 de spatii de cazare, un
restaurant propriu cu o capacitate de 130 de locuri, parcareț supravegheată 24/24/7 si cel mai
important un personal pregătit si aflat în fiecare moment în slujba turistilor cazati.

28
 2.1 Constructia hotelului ”Magnific Cansado” din fonduri europene

Proiectul va fi realizat in perioada 2009-2012. Grupul ”TransRomânia” va încerca să

construiască o nouă ”emblemă hotelieră” la Sibiu, din fonduri europene. Hotelul ”Magnific
Cansado” (5 stele) va fi situat în centrul orasului Sibiu si este o îmbinare de nou cu vechi, de
lux cu sarm medieval, dorind să convingă de calitatea si profesionalismul serviciilor, de
confortul si dotările moderne de ineditul design interior.
Hotelul va dispune de cazare în 120 de camere dotate cu cartele magnetice pentru
acces, sistem automat de control al temperaturii, mini bar, seif, linie telefonică internatională,
LCD TV, televiziune prin cablu, acces internet gratuit, uscător de păr, detectoare de fum,
sistem de prevenire a incendiilor, room service.
Situat în plin centrul istoric al oraşului, Hotel ”Magnific Cansado” va oferi oaspeţilor
o panoramă uluitoare, sfidând prin linia ultramodernă şi curajul abordării. Prin îmbinarea
armonioasă între modern şi util, această minunată locaţie va fi dincolo de dimensiunea
temporală, adaptându-se perfect vârstei şi aşteptărilor celor care-i păşesc pragul.
Localizarea
-Distanţa până la Aeroport: 6 km; -Distanţa
până la Gara: 2 km;
-Distanţa până în centru: 0 km.

Facilităti
Hotelul va avea 120 camere dotate cu aer condiţionat şi echipate cu linie telefonică
directă, mini bar, cablu TV, internet de mare viteză, set baie, uscător de păr, cafe-bar, serviciu
de trezire, diferite perne la alegere, seif, room-service 12 ore.

29
 2. 1.1 Arborele problemelor

Nerespec tarea Investiţie nefinalizată

termenului de
construcţie

Greutatea accesării
fondurilor europene pentru
construcţia Hotelului

Acces dificil la Birocraţia aflată la

informaţii nivelul accesării
fondurilor europene

Figura numărul 2.1 - Arborele problemelor

30
 2.1.2 Arborele obiectivelor

Îmbunătăţirea
calităţii cazării în
Sibiu

Construcţia
Hotelului
Magnific
Cansado, Sibiu

Crearea de noi locuri

de muncă

Figura numărul 2.2 - Arborele obiectivelor

31
 2.1.3. Obiectivul general al proiectului

Obiectivul general al proiectului este acela de construire a unui hotel, care să

contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative.
2.1.4 Obiectivul Specific al proiectului:
Obiectivul specific al proiectului este:
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire la scară largă în localitatea Sibiu
prin construcţia unui hotel cu un grad de comfort de 5 stele si cu o capacitate de 200 de locuri

2.2 IDENTIFICAREA IDEII PROIECTULUI ŞI A SURSEI DE

FINANŢARE

2.2.1 Titlul proiectului

Construcţia Hotelului “Magnific Cansado” în localitatea Sibiu , judeţul Sibiu.

2.2.2 Localizare

Spaţiul destinat construcţiei hotelului se află în intravilanul localităţi Sibiu , judeţul

Sibiu, Strada Nicolae Bălcescu, în apropiere de centrul cultural şi istoric al localităţii.

2.2.3 Descrierea contextului proiectului

Ideea proiectului este fundamentată pe baza potentialului turistic crescut alțe localităti
Sibiu , potential ce poate fi exploatat profitabil prin amenajarea unei structuri de cazare de
tip hotel de 5 stele dotat cu 120 camere cu o capacitate de 200 de locuri.
Beneficiarul acestui proiect este Societatea Comercială ‘”TransRomânia’’, înregistrată
la Registrul Comer ului sub numărul J32/4/1977 , cu sediul în localitatea
Sibiu , judetul Sibiu , având administrator pe Carabulea Ion.

32
 Societatea desfăsoara activităti în domeniul hotelier după cum urmează:obiectul
principal de activitate este încadrat conform CAEN la sectiunea I Hoteluri si restaurante ,
clasa 5520 Facilităti de cazare pentru vacante si perioade de scurtă durată , activitătile
secundare fiind de alimentatie , agrement si recreere.

2.3 Stabilirea scopului proiectului

Scopul proiectului constă în construcţia unui hotel dotat cu unitate de alimentaţie şi de

agrement astfel :
Clădirea principală va cuprinde cramă , sală fitness , restaurantul şi spaţiile de
cazare , acestea vor avea un grad de comfort şi calitate de 5 stele şi vor fi dispuse astfel :

• Subsol (190 m2) : - Sală fitness cu o suprafaţă de 80 m2 dotată cu aparate de

gimnastică
- Cramă cu o suprafaţă de 100 m2 amenajată în stil rustic cu pereţi din caramidă
roşie , tavanul în formă de boltă , decorate cu obiecte tradiţionale ( butoaie lemn ,
mobilier tradiţional , obiecte tradiţionale de ceramică , ţesături tradiţionale ) - Zonă de
acces cu o suprafaţă de 10 m2;

• Parter (300 m2): - Birou receptie 25 m2 ;

- Restaurant de 5 stele cu bucătărie (135 m2) dotată complet , sală de mese (
80 m2) ;
- Toaletă (30 m);
- Zonă de acces (30 m2);

• Etajul 1 (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble ,
cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru
5 stele;

• eajul 1I (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble ,
cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru
5 stele;

• Etajul III (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble
, cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru
5 stele;

• Etajul 1V (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 20 camere duble
, cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru
5 stele;

• Etajul V (400 m2) : va fi format din zona de acces ( 40 m2 ) şi din 40 camere single
, cu băi şi toalete proprii , amenajate să îndeplinească condiţiile de clasificare pentru
5 stele;

33
 Piscina va fi situată la etajul 6 având o suprafaţă de 295 m2 , cu o adâncime de la 1m
până la 3m , va fi prevăzută cu sistem automat de filtrare a apei , va avea 100 de şezlonguri.
Dotări tehnice: hotelul va fi dotat cu o centrală geotermală pentru răcire/încălzire şi cu
panouri solare fotovoltaice ce vor scădea costurile de întreţinere cu până la 30 % .

2.4 Factorii de interes

Deţinătorii de interese pentru finalizarea acestui proiect sunt reprezentaţi de

proprietarul hotelului, Carabulea Ion, de angajaţii hotelului şi de potenţialii clienţi din viitor
ai acestui hotel.
Tabel numărul 1- ”Persoanele sau grupurile de interese”
Persoanele sau Ce Reacţiile Schimbarea Reacţii Idei privind
grupurile de urmăresc? lor în este previzibile calea de acţiune
interese tecut pozitivă sau asupra acestuia
negativă
pentru ei?
Carabulea Ion Reuşita Pozitivă Pozitivă Menţinerea Investiţii
afacerii cu calmului în continue în
acest hotel situaţii acest hotel
limită
Angajaţii Menţinerea Negativă Pozitivă
hotelului locului de - -
muncă
Potenţiali clienţi O cazare Pozitivă Pozitivă Încântare
calitativă în ceea ce
priveşte
serviciile
oferite de -
acest hotel

2.5 Grupurile ţintă ale proiectului

Beneficiarii direcţi ai acestui proiect vor fi posibilii clienţi ai hotelului , ei fiind

reprezentaţi de turiştii care doresc să viziteze zona Sibiului, aceştia sunt caracterizaşi ca
având o înclinaţie spre cultură/religie ,istorie , peisaje montane , recreerea în medii montane
, aceştia practicând următoarelor tipuri de turism :
• Turism religios / ecumenic;
• Turism cultural;
• Turism de odihna / recreere; Turism montan.

34
 Principalele nevoi ale beneficiarilor direcţi sunt :
• Transportul – acesta va fi satisfăcut prin punerea la dispoziţie de către recepţia
hotelului a datelor privind transportul în comun , date de contact firme de
închirieri autovehicule , firme taximetrie , etc.

• Cazarea - va fi satisfacută prin unitatea de cazare cu o capacitate de 200

locuri;

• Alimentaţia – va fi satisfacuta prin restaurantul şi crama hotelului;

• Recreerea - se va face cu ajutorul sălii de fitness , piscinei; Informarea - se

va face de catre recepţia hotelului, prin distribuirea pliantelor turistice privind
localitatea Sibiu şi zona Ardealului;
Pentru o bună prezentare, beneficiarii direcţi vor fi cuantificaţi în înoptări/an , rezultând
o valoare de 73000 înoptări pe an , această valoare fiind şi capacitatea maximă de cazare a
hotelului pe zi înmulţită cu numărul de zile dintr-un an : 365 zile * 200 persoane ce pot fi
cazate pe zi = 73000 înoptări/an .
Grupul ţintă va fi format din beneficiarii direcţi care au o preferinţă pentru unitaţile
de cazare de tip hotel cu un grad de comfort ridicat , pentru cuantificare, aceştia vor fi
exprimaţi tot in înoptări pe an.
Beneficiarul indirect este S.C. ‘”TransRomânia’’ SRL , societate cu activităţi în
domeniul hotelier , deţinută şi manageriată de Carabulea Ion.
Toţi potenţialii clienţi au nevoi comune şi nevoi proprii. Pentru ca fiecare client să
plece din hotel cu dorinţa de a mai reveni aici, serviciile oferite trebuie să aibă un impact
pozitiv asupra fiecăruia, aceasta fiind şi politica hotelului – satisfacţia clientului.

2.6 Motivaţii ale necesităţii proiectului şi a sustenabilităţii acestuia

La un nivel macro oportunitatea acestui proiect este dată de creşterea continuă a
numărului de turişti. Combinând creşterea numărului de turişti cu potenţialul turistic extrem
de ridicat al regiunii ‘’Sibiu’’ şi cu promovarea foarte intensă a acestei regiuni atât pe plan
intern cât şi internaţional rezultă o oportunitate ce poate fi exploatată odată cu punerea în
practică a acestui proiect . La nivel local această oportunitate este intensificată datorită
punctajului de 10 a localităţii Sibiu conform Listei cu oraşele cu potenţial turistic ridicat ,
numărului scăzut de structuri turistice de cazare cu grad ridicat de comfort care să ofere
servicii turistice diverse de alimentaţie , agrement şi recreere (majoritatea oferind doar
servicii de cazare ) , dar şi datorită poziţionării geografice centrale în zona turistica ‘’Ardeal’’
fapt e oferă un avantaj substanţial faţă de celelalte localităţi din regiune .

35
 Activitatea proiectului este gândită să îndeplinească toate obiectivele specifice ale
Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Ardeal de a exploata potenţialul turistic al regiunii prin
punerea în valoare a obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calităţii serviciilor
prestate, dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinaţii specifice cerinţelor clientului
modern, care să crească veniturile economice rezultate din activitatea turistică, numărul de
clienţi consumatori, îmbunătăţindu-se astfel imaginea regiunii şi creându-se o identitate
benefică atragerii de investitori , dezvoltarea infrastructurii turistice cu caracter recreativ şi
punerea în valoare a acesteia , de ea urmând să beneficieze atât turiştii cât şi comunităţile
locale , dar şi obiectivele Măsurii 313 astfel :

Tabelul numărul 2 - Obiectivele măsurii 3.1.3

Obiectivele Măsurii 313 Obiective realizate de proiect Crearea şi
menţinerea locurilor de muncă Se creeaza 26 locuri de munca . prin activităţi
de turism, în special pentru tineri şi femei;
Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea Diversificarea infrastructurii turistice prin
infrastructurii şi serviciilor turistice; amenajarea unei piscine , si a unei sali de
fitness
Creşterea numărului de turişti şi a duratei Se creste durata vizitelor la nivel local cu
vizitelor pana la 30 %
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de Se creaza o structura de primire turistica
primire turistice la scară mare; cu grad ridicat de comfort cu o capacitate de 200
persoane
Crearea facilităţilor recreaţionale în Se creaza facilitati recreationale prin vederea
asigurării accesului la zonele amenajarea unei piscine.
naturale de interes turistic;

Proiectul este o noutate pentru localitatea Sibiu prin faptul că diversifică serviciile turistice
prezente pe plan local prin amenajarea unei crame, a unei piscine , a unei săli de fitness, dar
şi prin faptul că foloseşte tehnologii ecologice inovatoare prin folosirea panourilor solare
fotovoltaice pentru producerea energiei electrice şi prin folosirea unei centrale geotermale
pentru asigurarea atât a încălzirii cât şi a răcirii hotelului , lucru ce duce la o scădere cu
aproximativ 50% a cheltuielilor de întreţinere .
Implementarea proiectului va ajuta la ameliorarea disfuncţionalităţii economiei locale.

36
 2.7 Structura fragmentată a activităţilor

Pentru punerea în practică şi realizarea jaloanelor se vor desfăşura următoarele

activităţi :
Jalonul 1 : Echipa management
- Activitatea 1100 : Selecţia managerului de proiect se va face cu ajutorul unei
societăţi specializate pe resurse umane unde se vor stabili calităţile , experienţa şi
răspunderile managerului de proiect .
Subactivitatea 1110 Susţinerea interviului va consta în intervievarea candidaţilor şi
alegerea celui mai potrivit pentru ocuparea funcţiei;
Subactivitatea 1120 Angajarea managerului: se vor negocia beneficiile , salariul ,
responsabilităţile , bonusurile şi se va semna contractul.
- Activitatea 1200 Selecţia proiectantului presupune discuţii cu diverşi proiectanţi cu
experienţă în acest domeniu;
Subactivitatea 1210 Contractarea proiectantului: se vor expune responsăbilităţile
legale , remuneraţia şi se va semna contractul;
Subactivitatea 1220 Finalizare proiect: se vor clarifica toate detaliile privind
arhitectura şi soluţiile tehnice privind proiectul. Jalonul 2 : Contractat Constructor
- Activitatea 2100 Creare caiet de sarcini: constă în creearea unui caiet de sarcini care
prevede toate detaliile tehnice privind construcţia;
Subactivitatea 2110 Verificarea conformităţii: se va verifica dacă proiectul prin
arhitectura sa întruneşte toate normele de siguranţă , comfort şi calitate pentru clasificarea la
unităţi de cazare cu un grad de comfort de 5 stele;
Subactivitatea 2120 Listarea caietului de sarcini după clarificarea şi modificarea
eventualelor discrepanţe se creează caietul de sarcini;
- Activitatea 2200 Licitarea caietului de sarcini : se va expune caietul de sarcini şi se
va licita pentru desemnarea celui mai potrivit constructor ;
Subactivitatea 2210 Expunerea licitaţiei se va face prin trimiterea unor invitaţii de
participare la licitaţia proiectului a constructorilor;

Subactivitatea 2220 Licitarea: se va susţine licita ia şi se vor studia ofertele;ț

Subactivitatea 2230 Desemnarea constructorului: se va alege cea mai bună ofertă
prezentată şi se va încheia contractul cu constructorul.

37
 CAP.III.2.8 Managementul şi echipa de proiect

Echipa responsabilă cu implementarea si managementul proiectului va fi

formata din titularul proiectului , manager proiect , proiectant si constructor .
Titularul de proiect este în acelasi timp si beneficiarul proiectului SC‘TransRomânia”având
următoarele drepturi si obligatii :
- Detine dreptul de reprezentare si de angajare în fapte comerciale;
- Detine dreptul de decizie absolută în privin a implementării proiectului;
- Are obligatia să pună la dispozitia organelor competente date , documente si
justificări privind desfăsurarea proiectului;
- Asigură buna comunicare între manager , proiectant si constructor;
- Are obligatia să asigure cofinantarea proiectului.
Managerul de proiect va fi selectat de catre beneficiarul proiectului acesta având un rol
de moderator între părtile implicate , se va urmări să detină următoarele abilităti , cunostinte
si experiente.
Tabel numărul 3 - Abilită ile Managerului de proiectț
Experienta Cunostiinte Abilitati
-3 ani in domeniul -reglementările privind -bun comunicator; turismului;
clasificarea unita ilor deț cazare;
-1 an in managementul -antreprenoriat si -rezistentă la un program de
proiectelor; dezvoltarea afacerilor; lucru prelungit;
-2 ani pe un post de -contabile i financiare;ș -să facă fată cu buna conducere;
situatiilor stresante;
-să mai fi facut parte din -implementarea proiectelor -bun
administrator. echipa de implementarea cu finantare europeană; unui alt proiect
cu finantare europeană;

Managerul de proiect se va afla în subordinea beneficiarului , acesta având ca

principale atributii oferirea de consultant a beneficiarului proiectului , să asigure transmiterea
deciziilor beneficiarului către proiectant si constructor , să vegheze la legalitatea si buna
desfăsurare a activitătilor proiectului , acesta va avea următoareleș drepturi si obligatii :
-Are obligatia să asigure transmiterea deciziilor luate de către beneficiar către
proiectant si constructor;
-Răspunde de legalitatea actiunilor desfăsurate prin proiect;
-Are obligatia să găsească solutii la orice probleme ce pot apărea pe parcursul
desfăsurării proiectului ;
-Are obligatia să înstiinteze beneficiarul proiectului asupra oricăror probleme;

38
 -Nu are dreptul de decizie;
-Are obliga ia să supravegheze la buna desfăsurare a proiectului;
-Are obligatia să ofere consultantă beneficiarului proiectului .
Proiectantul va fi selectat de către beneficiar , acesta va fi o societate comercială cu
obiect de activitate în domeniul proiectării , specializata pe proiectarea structurilor de cazare
de capacitate mare . La alegerea proiectantului se va urmări ca acesta să aibă experienâ în
proiectarea structurilor de cazare de tip hotel , să mai fi participat la
implementarea unui proiect cu finantare europeană si să aibă o viziune asupra arhitecturii si
designului hotelului apropiat de cel al beneficiarului.
Principalele atributii al proiectantului vor fi acelea de a realiza schita constructiei , de
a oferi cele mai bune solutii tehnice si de a oferi consultanta beneficiarului , acesta va avea
următoarele drepturi si obliga ii :
-Are obligatia să respecte deciziile beneficiarului;
-Are obligatia să ofere constructorului schitele tehnice în termenii stabiliti;

Constructorul va fi selectat de către beneficiar , acesta va fi o societate comercială cu

activitate în domeniul constructiilor , specializată pe constructia structurilor de cazare de
tip hotel , acesta va fi ales prin licitatie unde se va urmări oferta cea mai bună privind
calitatea si timpul de implementare a proiectului , acesta va avea rolul de a derula activitătile
de constructie , având obligatia să respecte schitele tehnice ale constructiei oferite de către
proiectant.

Tabel numărul 4 - ”Participanii la proiect”

Nr. Crt. Nume şi Funcţia în Norma Luni de Cheltuieli salariale ale

prenume proiect (ore-zi) angajare(nr organizaţiei(lei)
luni)

1. Carabulea Titular 3-10 - -

Ion

2. Anastasiei Manager 8 12 10000

Ionel

3. Dorgo Proiectant 10 12 8000

Marin
Alexandru

4. Popovici Constructor 10 12 50000

Alin

39
 2.9 Rezultatele principale ale proiectului, impact

Proiectul va avea un impact pozitiv, principalii beneficiari ai acestui hotel fiind

turiştii. Acest hotel va crea locuri de muncă noi, va aduce un alt aspect centrului vechi al
municipiului Sibiu, va aduce bani la bugetul local prin taxele si impozitele plătite.

2.10 Justificarea Bugetului de Proiect

Tabel numărul 5- ”Justificarea bugetului de proiect”
Nr. Crt. Denumire activitate Cheltuieli (Euro)

1. Construcţie Clădire 350.000

2. Amenajare cramă 20.000

3. Amenajare sală 40.000

fitness(dotări)

4. Amenajare 40.000

restaurant(dotări)

5. Construcţie piscină 50.000

2.11. Bugetul proiectului

Bugetul estimat al proiectului este de 500.000 de Euro , din care 350.000 de Euro vor
fi fonduri europene nerambursabile acestea sunt impartite astfel:

Tabel numărul 6 - Bugetul proiectului

Activitatea Valoare totala Valoare fonduri nerambursabile
Cladirea principala 450 000 Euro 200 000
Piscina 50 000 Euro 12 000

40
 2.12 Matricea cadrului logic

Tabel numărul 7 - Matricea cadrului logic

Descrierea Logica Indicatori de Surse şi Presupuneri

proiectului intervenţiei realizare mijloace de
verificabili în verificare
mod obiectiv
Obiectiv general Care este Care sunt Care sunt
obiectivul indicatorii sursele de
general la care cheie pentru informare
va contribui obiectivul pentru aceşti
proiectul?: general?: indicatori?:

Datele -
Obiectivul Datele furnizate de
general al statistice Institutul
proiectului privind mediul Naţional de
este acela de cultural din Statistică;
construire a Sibiu;
unui hotel, Construcţia
care să unui Hotel.
contribuie la
creşterea
numărului de
locuri de
muncă şi a
veniturilor
alternative.

Obiective Care sunt Ce indicatori Care sunt

specifice obiectivele arată în mod sursele de
specifice pe clar dacă informaţii care
care proiectul obiectivul există sau care
intenţionează proiectului a pot fi

41
 să îl atingă fost atins ?: colectate ?
pentru a care sunt
contribui la metodele
obiectivele pentru a obţine
generale?: aceste
informaţii?:
1.hotel 5*-1
construcţie; Contractele de
Creşterea şi 2.Crearea de lucrări;
îmbunătăţirea noi locuri de Contractele de Oţinerea
structurilor de muncă-26 muncă; finanţării;
primire la locuri; Dosarele de Modificarea
scară largă în 3. Atragerea de licitaţii preţurilor
localitatea fonduri în specifice. pentru
Sibiu prin localitatea realizarea
construcţia Sibiu. investiţiei.
unui hotel cu
un grad de
comfort de 5
stele si cu o
capacitate de
200 de locuri ;

Rezultate Construirea Bilanţul Stabilitatea

aşteptate(output- unui hotel contabil: macro-
uri) modern; Contul de economică;
Mobilarea profit şi Dezvoltarea
camerelor; pierderi; regiunii
Amenajarea Evidenţa „Centrul
unei piscine; salariaţilor; istoric” din
Angajarea Adresa de municipiul
unui număr de internet a site- Sibiu;
26 de ului de
persoane; promovare;
Creşterea
calităţii cazării
în zona
Sibiului;

Activităţi Construcţia Sursele de Existenţa

Hotelului informaţii: surselor de
„Magnific cofinanţare;
Cansado”: existenţa unui
Documentele personal
contabile, specializat în
1. Planificarea, 42 facturi emise, managementul
organizarea şi Resurse note de de proiect;
derularea umane: 2 recepţie, poliţe existenţa unui
lucrărilor de persoane din de asigurare, personal
 construcţie – echipa de rapoarte specializat în
sub stricta implementare; tehnice şi desfăşurarea
supraveghere a Resurse financiare; activităţilor;
unui diriginte financiare: existenţa
de şantier; contravaloarea spaţiului
2. lucrărilor; necesar pentru
Recrutarea, realizarea
selecţionarea, Resurse investiţiei.
angajarea şi umane: 1
instruirea unui persoană din
număr de 26 echipa de
de persoane; implementare;
Resurse
financiare:
contravaloarea
lucrărilor;

2.13 Stabilirea riscurilor si indicatorilor de evaluare a proiectului

2.13. 1 Stabilirea potenţialelor riscuri ale proiectului

Pentru buna desfăşurare a proiectului este necesar să se stabilească riscurile ce pot

influenţa implementarea proiectului , impactul pe care o să îl aibă asupra acestuia dar şi
acţiunile prin care aceste riscuri pot fi eliminate .

Tabel numărul 8 - ”Riscuri posibile ale proiectului”

Nr Riscul Impact asupra proiectului Acţiuni de efectuat . pentru contracararea
riscului sau reducerea t. efectelor
1. Depăşirea bugetului; Întârzierea desfăşurării Alocarea de sume
activităţilor; suplimentare;
2. Modificarea Se întrerupe proiectul; Modificarea schiţei reglementărilor privind
hotelului pentru a putea fi
clasificarea unităţilor de reîncadrată la un comfort cazare; de 5 stele;
3. Întreruperea programelor Micşorarea grupului ţintă; Înfiintarea unei
asociaţii de promovare a regiunii pentru promovarea Sibiului de către guvern; .
regiunii Sibiului;
4. Probleme tehnice privind Se întrerupe proiectul; Găsirea unei soluţii de
construcţia; către proiectant şi
implementarea acesteia;

43
 5. Proasta administrare a Se intârzie proiectul; Schimbarea managerului
activităţilor proiectului; de proiect. .
2.13.2 Indicatori de evaluare a proiectului

Pentru a se putea verifica dacă proiectul se desfăşoară în concordanţă cu planificarea

acestuia se vor stabili indicatorii de evaluare a proiectului.

Tabel numărul 9 -” Indicatori de evaluare a proiectului”

Jaloane Indicatori de Surse de verificare Riscuri şi ipoteze realizare
Echipă S-a angajat managerul Bilanţ sintetic; management;
proiectului;
Contractat S-a semnat contractul Contractul cu constructor; cu
constructorul şi proiectantul şi
proiectantul; constructorul;
Amenajat S-a construit piscina; Raport sintetic Întârziere din cauza piscină;
condiţiilor meteo
Construit corp S-a construit corpul Proces verbal de Întârziere din cauza principal;
principal; recepţie; problemelor tehnice;
Dotat şi decorat S-au dotat spaţiile de Raport sintetic; Neîncadrarea în spaţii;
cazare , alimentaţie si bugetul iniţial;
recreere ;
Personal hotel S-au angajat 26 de Bilanţ sintetic; Imposibilitatea
angajat; persoane ; găsirii de personal;
Promovat Au fost distribuite Raport
Hotel; pliante şi s-a realizat
site-ului hotelului

44
 Concluzii

În urma procesului de selecţie, proiectul investiţional propus de SC

”TransRomânia” SRL a fost aprobat, contractat, implementat. Din lipsă de spaţiu, necesitând
o tratare mult mai amplă, în lucrarea de faţă nu am studiat întregul proces al programului
„Proiect de finan are europeană” cu aplicare în cazul firmei analizate.
Cererea de finanţare este, totuşi, baza de pornire pentru evaluarea dosarelor,
contractarea finanţării şi implementarea proiectului, şi de aceea a fost punctul central al
studiului de caz prezentat. Scopul lucrării a fost ca pe baza unor date reale să fie prezentat
un dosar de finanţare a unei firme beneficiare a acestui tip de program de finanţare.
Pentru a face o analiză a utilităţii programului, se impune o prezentare a avantajelor
şi a dezavantajelor acestui tip de finanţare în comparare cu forma clasică de finanţare, adică
creditul bancar. Astfel avantajele programului pot fi privite din perspectiva beneficiarului,
în comparaţie cu o bancă.
Avantajele beneficiarului finanţării prin program european pot fi clasificate astfel:
• împrumutul este nerambursabil (fapt ce nu se practică în cazul creditului
bancar). Această facilitate conduce la creşterea potenţialului investiţional al societăţii
contractante, necondiţionată de existenţa serviciului datoriei;
• finanţarea se acordă şi în cazul în care nu se constituie garanţii. Ceea ce se
urmăreşte este capacitatea de a implementa proiectul şi deci de a utiliza eficient
finanţarea. „Garanţia” în acest caz poate consta în sistemul de evaluare a cererilor de
finanţare, sistem care prin complexitatea lui asigură succesul finanţării.
• criteriile riguroase de selecţie a firmelor solicitante care conduc la
îmbunătăţirea performanţelor acestora prin implementarea proiectelor.
Aceste avantaje apar doar în măsura în care obiectivul principal al proiectului nu este
profitul, ca şi în cazul unei bănci, ci implementarea în regiunea de dezvoltare administrată a
cât mai multor proiecte viabile.
Astfel, noţiunea de risc capătă un alt sens care nu coincide cu imposibilitatea de
rambursare a creditului, ci cu imposibilitatea beneficiarului de a implementa proiectul.
Totuşi, există o modalitate prin care Uniunea Europeană se poate proteja de acest risc, şi
anume prin rezilierea contractului în cazul în care beneficiarul nu este capabil să
implementeze proiectul.

45
 În ceea ce priveşte avantajele agenţiei de implementare, acestea sunt:
• inexistenţa riscului de credit;
• posibilitatea de a rezilia contractul;
• beneficiile aduse de cunoaşterea know-how-ului aplicat deja în Uniunea
Europeană în cadrul programelor de dezvoltare regională comunitare. Pe lângă
cererea de finanţare laborioasă, în cazul în care se contractează finanţarea,
solicitantul mai trebuie să depună trimestrial rapoarte intermediare care să ateste
stadiul de evoluţie a proiectului şi gradul de atingere a obiectivelor. Constatările
scriptice sunt dublate de constatări faptice periodice. În cazul în care durata de
implementare a proiectului este mai mare de optsprezece luni, în fiecare an, din
momentul implementării proiectului, contractul prevede posibilitatea verificării
documentelor şi a locurilor de implementare a proiectului de către servicii ale
autorităţii contractante, ale Comisiei Europene şi de către Curtea Europeană a
Auditorilor.
Ca şi oricare alt instrument, finan area europeană prezintă, de asemenea si uneleț
dezavantaje. Din punctul de vedere al beneficiarului acestea pot fi înglobate în riscul de a
nu i se acorda finanţarea, având în vedere concurenţa foarte mare. Riscul se cuantifică prin
costurile implicate de cererea de finanţare (taxe pentru eliberarea de diverse autorizaţii,
cheltuieli cu un eventual consultant extern, cheltuieli administrative şi influenţa factorului
timp).
Un alt dezavantaj important este raritatea acestui instrument de finanţare în
comparaţie cu densitatea creditului bancar..
Toate acestea vin în susţinerea programului „Schema de finanţare nerambursabilă
pentru întreprinderi”. Toate programele de finan are, inclusiv, vin săț răspundă la întrebarea
„Ce ne rezervă viitorul ?”Pentru perioada 2007-2013 Comisia i-ș a propus să-şi concentreze
priorităţile pe trei componente.
• Componenta "Convergenţă": va stimula creşterea economică şi ocuparea
forţei de muncă în regiunile mai puţin dezvoltate (în special în noile state membre),
care vor continua să beneficieze de Fondul de Coeziune.
• Componenta "Competitivitate":va anticipa schimbările care au loc în restul
UE. Aceasta va cuprinde o parte regională, care va permite fiecărui stat să aleagă
zonele beneficiare, şi o parte naţională, bazată pe Strategia europeană pentru
ocuparea forţei de muncă.
• La rândul ei, componenta "Cooperare" va pleca de la experienţa acumulată
prin intermediul INTERREG pentru a favoriza o dezvoltare armonioasă pe întreg
teritoriul UE.
Principala provocare pentru România în viitorul apropiat, este aceea de a face din
dezvoltarea regională un instrument eficient pentru realizarea coeziunii economice şi sociale.
Deşi coeziunea nu se realizează numai prin dezvoltare regională, aceasta este totuşi cel mai
important mijloc în viziunea actuala a UE. Relaţia dintre coeziune şi politica regională este
una foarte complexă, dar dezvoltarea economică regională este de o importanţă majoră. În
ajutorul dezvoltării regionale un rol primordial îl are sectorul IMM.

46
 Este evident şi experienţa ţărilor din Uniunea Europeană a demonstrat-o, că IMM-
urile stau la baza dezvoltării economiei de piaţă.
Acestea reprezintă aproximativ 99,8% din totalul firmelor din UE, au o contribuţie
mai mare de 50% din PIB-ul Uniunii şi marea parte a forţei de muncă lucrează în acest sector.
În România acestea dovedesc o capacitate foarte mare de adaptare la condiţiile pieţei şi
putere de absorbţie a forţei de muncă disponibilizată din întreprinderile mari falimentare,
fiind totodată factorul cheie al creşterii economice şi al dezvoltării durabile.
În urma realizării acestui proiect, rezultă următoarea analiză swot:

PUNCTE TARI :
• Infrastructură de comunicatii bună;
• Personal bine pregătit;
• Existenta programului de asigurare a calitătii;
• Deschidere fată de comunitatea de afaceri locală natională si internatională ;
• Experienta profesională;
• Cunostinte solide în domeniul în care activează;
• Comunicare, lucru în echipă, leadership;
• Caracteristici personale (etică profesională, auto-disciplină, rezistentă la
stres, lucrul în conditii de presiune, creativitate, optimism, energie);
• Obiectivele turistice din apropierea hotelului: muzee, monumente
arhitecturale, biserici, parcuri - Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Brukenthal,
Catedrala Evanghelică, cetatea orasului medieval cu toate fortificatiile, Complexul
National Muzeal ASTRA, Turnul Sfatului, Podul Minciunilor;
• Amplasare într-un ora istoric cu un peisaj natural uimitor, bogat în atractii
turistice;
• Plasarea într-un peisaj unic, posibilitatea de practicare a sporturilor de iarnă,
oferta bogată de muzee, spectru larg de manifestări culturale;
• Accesibilitate usoară la muntii Carpatii la obiectivele si monumentele
dinspre și regiune;
• Oferta variată de turism: de la peisajele montane ale Paltininului până la salba
de lacuri sărate de la Ocna Sibiului;
• Localizarea orasului Sibiu în centrul României, ceea ce facilitează accesul
turistilor;
• Existenta unui aeroport international;
• Conectarea la reteaua soselelor si căilor ferate europene;
• Acces gratuit la internet de mare viteză în toate camerele si sălile de
conferintă;
• Existen a a 3 săli de conferinţe (Alfa, Betta, Gamma);ț
• Experienţă culinară extraordinară;
• Salon de înfrumuseţare şi coafură;
• Centru de sănătate: fitness AtlassGym, saună, solar, masaj;
• Existen a unor facilităti precum: telefon cu linie internatională, seif în fiecare
cameră, cameră de valori la receptie, PC pentru verificarea corespondentei, aparat de
lustruit pantofii, bancomat, parcare cu plată: în garaj subteran sau în exterior;
47
 • Limbi străine vorbite: engleza, franceza, germana, italiana, rusa;
• Lift cu panoramă de unde turistii se pot bucura de o minunată privelişte spre
centrul istoric;
• Toţi copiii sub 5 ani sunt cazaţi gratuit pentru paturi suplimentare.

PUNCTE SLABE :
• Perceptia ca fiind un hotel scump;
• Nu este un hotel intim ;
• Distanta mare fata de aeroport (6 km);
• Distan a mare fată de gară (2 km);
• Infrastructura tehnică în orasul vechi, ce necesită o modernizare acută (lipsa
străzilor pietonale, a elementelor de iluminare a clădirilor istorice);
• Lipsa unui concept unitar de dezvoltare a turismului pentru Sibiu;
• Nu este cunoscut potentialul turistic al orasului Sibiu si suficient de
mediatizat.

OPORTUNITĂTI :
• Scăderea preturilor pentru a asigura volumul ;
• Notorietatea lantului ”TransRomânia” în lume;
• Cresterea notorietătii orasului Sibiu în rândul turistilor din tările europene
dezvoltate, ca de exemplu Ungaria;
• Realizarea unui proiect de dezvoltare si modernizare a Sibiului, de către
primăria Municipiului Sibiu, numit “Ghidul de Dezvoltare” de evolutie a orasului;
• Societatea românească în tranzitie ;
• Imaginea hotelului pe plan intern ;
• Contextul geo- politic în care se afla România ;
• Promovarea programelor privind serviciile oferite, cu ajutorul mass-media ;
Extinderea turismul urban pe teritoriul României.

AMENINTĂRI
• Legislatia si politicile centraliste si nestimulative ;
• Concurenta altor hoteluri : Hotel ”Împăratul Romanilor”, cel mai vechi din oras
păstrează eleganta si luxul dinastiilor de odinioară;
• Mare presiune finaciară;
• Competitia practicării tarife mai reduse;
• Slaba imagine a României pe plan extern.

48
 În concluzie, se poate afirma că sprijinul acordat firmelor prin astfel de programe se
concretizează direct în stimularea dezvoltării microeconomice, la nivelul fiecărei firme, cât
şi indirect, la nivelul întregii economii naţionale prin prisma sporului valorii adăugate
agregate create de acestea şi are ca şi finalitate realizarea scopului unei politici naţionale
regionale eficiente, care este, pe de o parte, de a face ca România să fie pregătită pentru
absorbţia Instrumentelor Structurale ale UE în continuare, iar pe de altă parte să progreseze
către o economie de piaţă funcţională, descentralizată şi convergentă în cadrul Uniunii
Europene.

49
 Bibliografie Selectivă

1. Badea M. – ‘’Fonduri europene’’ Editura Didactic Special , Bucuresti

2010;
2. Dăianu Daniel şi Vrânceanu Radu, România şi Uniunea Europeană,
Editura Polirom, Iaşi 2002;
3. Drăgan Gabriela şi Atanasiu Isabela, Studii privind impactul perioadei de pre-
aderare – Raport final, Bucureşti 2004
4. Mayhew Alan, Recreating Europe, University Press, Cambridge, 1998;
5. Pascariu Gabriel şi Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională,
Institutul European din România, Bucureşti 2001;
6. ”Cum să obţii finanţare de la Uniunea Europeană”, Bucureşti 2004;
7. ”Cum se lucrează cu PHARE, ISPA şi SAPARD”, Bucureşti 2004;
8. ”Fondurile structurale în UE” – Ghidul actorilor dezvoltării regionale,
Bucureşti 2013;
9. ”ADDENDUM” (iulie-august 2008) la Raportul 2008 asupra
progreselorînregistrate post-aderare la Uniunea Europeană, Bucureşti 2004
10. www.feadr.eu Siteul official al Fondului European pentru Agricultura şi
Dezvoltare;
11. www.finantari-eu.ue Site de consultanta privind fondurile europene;
12. http://www.pos-consultancy.com/index.php?/Modernizare-hotel.html;
13. www.fonduri-ue.ro - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale;
14. Cine sunt cei apte anonimi care stau în spatele calculatoarelor si au pus
mână pe miliardele din fondurile europene. ZF îi scoate pentru prima dată la lumină, 27
septembrie 2011, Adelina Mihai, Ziarul financiar;
15. Viitorul sumbru al fondurilor europene, 20 martie 2013, Mirona
Hri cu,ț Capital;
16. Fonduri Europene nerambursabile - ”Fonduri europene nerambursabile
pe în elesul tuturor”;ț
17. www.fonduri-nerambursabile.eu - Ghid de accesare a fondurilor europene.

50