Sei sulla pagina 1di 25

CORSO DITALIANO

PRINCIPIANTI

CONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


VOCI E STRUTTURE
GRAMMATICA:

PRINCIPI DI FONETICA.

LALFABETO ITALIANO.

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA.

DITTONGHI E TRITTONGHI.

LE CONSONANTI E LA LORO PRONUNZIA

TRIGRAMMI E DIGRAMMI

LE DOPPIE

LA DIVISIONE DELLE PAROLE IN SILLABE

IL VERBO PRESENTAZIONE DELLE CONIUGAZIONI

IL VERBO AUSILIARE AVERE ALLINDICATIVO


PRESENTE

ESERCIZI
ABC DIVERTENTE BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME

UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


- Buon giorno a tutti!
- Buon giorno signora!
- Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa ditaliano, a partire
da questanno. Litaliano una lingua romanza, nata dal latino, come il
romeno. Litaliano una bella lingua dolce e molto musicale. Infatti si dice
che litaliano si canta, non si parla. Ma, per primo, voglio che faciamo
conoscienza. Per esempio come si chiama Lei?
- Io mi chiamo Bianca.
- Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si chiama signore?
- Io mi chiamo Giuseppe. Piacere di conoscerLa signora professoressa.
- Per dare linizio alla nostra prima lezione ditaliano io vi propongo di
vedere che tipo di cose osserviamo in questa aula. Dunque, che cosa
vedete in questa classe?
- Io vedo una cttedra e dietro a questa vedo la lavagna. Davanti alla
cttedra si trovano i banchi degli studenti.
- Con che cosa si scrive e si cancella sulla lavagna?
- Sulla lavagna si scrive con il gesso e si cancella con la spugna o con il
cancellino, mentre nei quaderni si scrive con la matita (il lapis), con la
penna stilografica, o con la biro e si cancella con la gomma o con il
raschino.
- Che cosa osservate sulle pareti?
UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

- Sulle pareti ci sono bei quadri., la carta geografica dItalia ed il


mapamondo celeste.
- Come la nostra classe?
- La nostra classe grande e piena di luce perche ha delle finestre grandi e
i muri sono dipinti in colori giocondi.
- Che cosa c in pi in questa classe.
- Sotto le finestre ci sono i termosifoni e vicino alla porta c un
attacapanni.
- Che fanno gli studenti durante le lezioni ditaliano?
- Durante le lezioni gli studenti e le studentesse ascoltano le spiegazioni
della professoressa, leggono e scrivono nei quaderni e rispondono alle
domande.
- Questa e una buona risposta e con questa la nostra prima lezione
ditaliano finita. Ci vediamo la prossima volta! Arrivederci!
lattaccapanni
laula
ascoltano
ascoltare
avere
il banco
bella, bello
frumoas
la biro
cancellare
il cancellino
cantare
la carta
UNIT 1

cuier
aula, sala
asculta
a asculta
a avea
banca
frumos,
pixul
a terge
tergatorul
a cnta
harta

il mapamondo celeste
harta emisferelor cereti
la matita
creionul
molto
foarte
musicale
muzical
il muro
zidul
nascere
a se
nate
nata
nascut,
provenit
la nostra
noastr
osservare
a observa
osserviamo
3

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

la carta geografica harta


geografica
la cttedra
catedra
chiamare
a chema
chiamarsi
a se numi
la classe
clasa, sala de clasa
il colore
culoarea
con
cu
conoscere
a cunoate
dipingere
a picta
dipinti
pictati
dire
a spune, a zice
dolce
dulce
la domanda
ntrebarea
fare
a face
fanno
fac
la finestra
fereastra
il gesso
creta
giocondo
vesel
la gomma
guma, guma
de creion
grande
mare
in
n
incominciare
a ncepe
incominciano
ncep
infatti
de fapt
litaliano
limba italian
il lapis
creionul
la lavagna
tabla
il latino
limba latin
la lezione
lectia
la lingua
limba
la lingua italiana
limba italian
la lingua latina
limba latin
la lingua romanza limba
romanic
UNIT 1

observm
la penna stilografica
stiloul
la porta
ua
la professoressa
profesoara
il professore
profesorul
proporre
a propune
propongo
propun
pieno, piena
plin,
plin
il primo, la prima
primul,
prima
il quaderno
caietul
il quadro
tabloul
questo, questa
acesta,
aceasta
il raschino
guma de
cerneal
rispondere
a
raspunde
rispondono
raspund
il romeno
limba romn
scrivere
a scrie
il signore, la signora
domnul,
doamna
lla spiegazione
explicatia
lo studente, la studentessa
studentul, studenta
il termosifone
caloriferul
trovare
a gsi, a
afla
trovarsi
a se afla
si cancella
se terge
4

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

la lingua romena
limba romn
leggere
a citi
leggono
citesc
la luce
lumina

si canta
si dice
si parla
vorbete
si scrive
si trova
(sg.)
si trovano
dare linizio
startul, a ncepe
davanti a
dietro a
spatele
dunque
durante
mentre
ce
per primo
per esempio
exemplu
su

se cnta
se spune
se
se scrie
se afl
se afl (pl.)
a da
n fata
n
deci, aadar
n timpul
n timp
pentru nceput
de
pe

ESPRESSIONI COMUNI
EXPRESII
OBISNUITE
Come stai? // Come state?
Ce mai faci? // Ce mai faceti Voi?
- Grazie, bene. Non c male.
Multumesc, bine.
Come sta Lei, Signore, Signora?
Ce mai faceti Dumneavoastr,
Domnule, Doamn?
Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostr,
Domnilor, Doamnelor?
GRAMATIC
LALFABETO ITALIANO
ALFABETUL LIMBII ITALIENE
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:
UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

A (a)
D (di)
G (gi)
L (elle) O (o)
R
(erre)
U (u)
B (bi)
E (e)
H (acca) M (emme)P (pi)
S (esse)
V (vu/vi)
C (ci)
F (effe) I (i)
N (enne) Q (cu)
T (ti)
Z (zeta)
Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din
greac sau din latin, sau cuvintele strine:
J (i lunga)K (kappa)W (doppia vu)
X (ics, iccasse, ichese)
Y
(i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano,
Wagner, xilofono, yogurt, yoga.
LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA
VOCALELE I
PRONUNTIA LOR
In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U.
Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a, i, u: mdre
(mama), mico (prieten), rumre
(zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn:
lpi [lupii], amci [amicii]. Vocala A este intotdeauna deschisa: vo
(stramos), nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt intotdeauna
inchise: nno (imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman).
Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in
cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat).
Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de
silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta
(roat), csa (lucru). Inchise: sra (sear), ltto (pat), fire (floare),
colre (culoare).
DITTONGHI E TRITTONGHI

DIFTONGI I

TRIFTONGI
Diftongii i triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei
vocale care se pronunt intr-o singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au,
uoi, uai Diftongi: cuoco (buctar), uomo (om, brbat), fiore (floare),
cuore (inim). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele
UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

contopite sunt pronuntate n silabe diferite nu mai avem de-a face cu


diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) i-de-a, inviare (a trimite) invi-a-re, maestro (invtator) ma-e-stro, poema (poem) po-e-ma.
LE CONSONANTI E
LA LORO PRONUNZIA

LOR

CONSOANELE
I PRONUNTIA

Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z.


Consoanele b d f l m n p r t v se pronunt ca n limba romn:
bastone (bt, baston), data (data), fontana (fntn), lavoro (munc),
madre (mam), nipote (nepot), padre (tat), riga (rnd), tasca (buzunar),
vaso (vas).
Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronunt ca n
limba romn: camera (camer), comune ( comun), caldo (cald), calmo
(calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte), clima (clim), critico
(critic), gamba (picior), gomma (gum, cauciuc), gallina (gain), gelato
(nghetat), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).
Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronunt ca n limba
romn: barche (brci), parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti
(spaghete), ghirlanda (ghirland).
Litera H se intlnete n interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi i n
interjectiile ah [a], oh [o], ahi [ai], ahime [aime]. n rest litera H este
mut, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz, himalaiano, hocheista,
hitlerismo.
Litera Q [cu] este mereu urmat de vocala U i de alt vocal
accentuat (n diftong): ua, ue, uo, ui: questo (acesta), questa (aceasta),
quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid), quaderno (caiet), quasi
(aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvnt se scrie cu qq:
soqquadro, n expresia mettere a soqquadro (a da peste cap)
Litera S se pronunt diferit n functie de pozitia sa in cuvnt:
1. ca n limba romn, la nceputul unui cuvnt i naintea unei
vocale: Sicilia, seta (mtase),
superiore (superior).
UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

2. ca n limba romn, naintea consoanelor c, f, q, p, t: studio (birou,


studio, cabinet, atelier),
scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echip), spalle (spate).
Nota: Consoana S urmat de consoane reprezint un fenomen specific
limbii italiene i care este cunoscut sub denumirea de S impura .
3. n interiorul unui cuvnt, ntre dou vocale s dubla (doppia S) se
pronunt surd, ca n
limba romn: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat),
rosso (rou).
4. n fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v, litera s se pronunt asemeni
literei romaneti Z:
sbarco (debarcare), sdraiato (ntins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello
(taburet), smarrito (rtcit), snello (elan, avnt), svenuto (leinat).
5. litera S intervocalic se pronunt, de asemenea, ca litera
romneasc Z: rosa (trandafir),
paese (tar, sat), luminoso (luminos), riposo (odihn), ventesimo (al
douzecilea).
Litera Z se pronunt n dou moduri indiferent de pozitia ocupat n
cuvnt:
1. asemeni literei , la nceputul i la sfritul cuvintelor: zio (unchi),
lezione (lectie),
democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia
(pronuntie), grazie (multumesc), prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo
(put), carozza (trsur, vagon), fazzoletto (batic, batist), speranza
(sperant), danza (dans), clemenza (iertare).
2. asemeni unui Dz la nceputul cuvintelor ca: zolla (brazd), zanzara
(tntar), zaino (rucsac,
ranit), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologic),
organizzatore (organizator); precum i n cazul cuvintelor de provenient
strin: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelin)
Nota: n pozitie intervocalic litera Z se dubleaz: prezzo (pret), sbozzo
(schit).

UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

TRIGRAMMI E DIGRAMMI
GRUPURI DE TREI I DE DOU
CONSOANE
1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronunt ca n limba romn: scalla
(scar), scopo (scop), scusa (scuz), scoiattolo (veverit).
2. Trigramma sce-, sci- se pronunt e, i: scena (scen), pesce (pete),
scenografia (scenografie), ruscello (pru), scendere ( a cobor), sci
(schi), scimmia (maimut), scintilla (flacr), piscina (piscin), sciroppo
(sirop), fascia (bandaj, fa, banderol), fascismo (fascism).
Nota: Trigramma sci-, n cuvintele scienza (tiint), uscio (u), sciopero
(grev), se pronunt sce.
3. Trigramma gli se pronunt slab, palatalizat lli: figlio (fiu), moglie
(sotie), famiglia
(familie), bottiglia (sticl), battaglia (btlie), sbaglio (greeal), ciclio
(gean), giglio (crin). Gli se pronunt gutural [gli] n cteva cuvinte
savant, n neologisme: anglicano (anglican), ganglio (ganglion), glicine
(glicin), glicerina (glicerin), geroglifico (hieroglific), negligente
(neglijent).
4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronunt ca n limba romn:
glandola (gland), inglese
(englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde
marin), glucosio (glucoz).
5. Digramma gn se pronunt slab, nazal, palatalizat nni: spugna
(burete), compagno
(camarad, tovar), lavagna (tabl), bisognare (a trebui). De obicei gn nu
este urmat de i, cu unele exceptii: grugnire (a grohi), compagnia
(companie, tovrie).
LE DOPPIE
CONSOANELE DUBLE
Consoanele duble se pronunt puternic, apsat: labbro (buz,
gur), molle (moale), sotto (sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma
(mmic), oggi (astzi), astuccio (penar), stemma (stem), occorrere (a
trebui), attore (actor), fossa (groap).
Uneori acelai cuvnt i schimb continutul dac consoana e simpl
sau dubl:
UNIT 1

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

penna (penit)
pena (pedeaps)
palla (minge)
pala (lopat)
bella (frumoas)
bela (behie)
barra (bar)
bara (cociug)
carro (car, crut)
caro (drag)
vanno (merg)
vano (van, gol)
cco (iat)
co (ecou)
tonno (ton-pete)
tono (tonvoce)
sette (apte)
sete (sete)
colla (clei, frnghie) cola
(strecurtoare, sit, teasc)
LA DIVISIONE DELLE PAROLE
DESPARTIREA
CUVINTELOR
IN SILLABE
N SILABE
1. O consoan formeaz o silab cu vocala ce o urmeaz: ma-dre
(mam), pa-dre (tat), a-ma-re (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to
(repede).
2. O consoan + l, r formeaz o silab: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a
deschide), glo-ria (glorie), glu-ti-ne (gluten).
3. Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe
diferite: al-to (nalt), col-to (scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to
(argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le (imposibil), in-dus-tria
(industrie).
4. S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa
(pantof), sde-gno (dispret), sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj),
stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura).
5. Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na
(femeie), lat-te (lapte), sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit).
6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care
reprezint un singur sunet: fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no
(fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
7. Nu se despart niciodat diftongii i triftongii: chia-ro (clar), cuo-re
(inim), uo-mo (om, brbat), buoi (boi), suoi (ai si), miei (ai mei).
IL VERBO
UNIT 1

VERBUL
10

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

LE TRE CONIUGAZIONI
CELE TREI
CONJUGRI
DEL VERBO
ALE VERBULUI
n limba italian exist trei conjugri ale verbului, n functie de terminatia
acestora la infinitiv:
I conjugare are terminatia are; II conjugare are terminatia ere;
III conjugare are terminatia ire:
guardare (a privi)
vivere (a tri)
finire
( a termina)
cominciare (a ncepe)
vedere (a vedea)
vestirsi
(a se mbrca)
cambiare (a schimba)
crescere (a crete)
partire
(a pleca)
cercare (a cuta)
mettersi ( a se pune)
capire
(a ntelege)
tornare (a se ntoarce)
prendere (a lua)
preferire (a prefera)
abitare (a locui)
leggere (a citi)
aprire (a
deschide)
arrivare (a sosi)
chiudere (a nchide)
dormire
(a dormi)
impiegare (a folosi)
rispondere ( a rspunde)
vestire
(a mbrca)
IL VERBO AVERE
VERBUL A FI
ALLINDICATIVO PRESENTE
LA INDICATIV PREZENT
Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit n limba italian care
ajut la formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul AVERE
are urmtoarele forme:
Afirmativ:
Negativ:
Io ho
Noi abbiamo
Io non ho Noi non
abbiamo
Tu hai
Voi avete
Tu non hai
Voi non
avete
UNIT 1

11

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

Egli ha Essi hanno


non hanno
Essa ha Esse hanno
non hanno

Egli non ha

Essi

Essa non ha

Esse

EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri):
Che tipo di lingua litaliano?
- Che tipo di lingua il romeno?
- Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?
2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie):
girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastr)
lapis (creion)
libro (carte)
sedia (scaun)
bambino (copil)
banco
(banc)
liquido (lichid)
tavola (mas)
carta (hrtie)
pavimento
(podea) pazzo (nebun)
calendario (calendar)
scarpa (pantof)
leone(leu)
nuovo
(nou)
duomo (dom, catedral)
chiesa (biseric)
acqua (ap)
sole (soare)
rione (sector)
kimono (chimono)
uovo (ou)
svenuto (leinat)
sbarco (debarcare)
azzuro (albastru)
muro (zid)
seta (mtase)
sforzo (efort)
scuola (coal)
cortile (curte)
snello (sprinten)
matita (creion)
zanzara (tntar)
mezzo (mijloc)
quieto (linitit)
UNIT 1

12

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

gelato (nghetat)
sdraiato (ntins, culcat) spaghetti
(spaghete) giustizia(dreptate)
slancio (elan, avnt)
ghirlanda (ghirland)
riassunto
(rezumat) gallina (gin)
3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi i
traduceti n limba romn cuvintele de mai jos):
Squadra italiana

Scuola superiore

Riassunto
esemplare

Studio
straordinario

Esercizio
semplice

Studente snello

Prezzo pazzo

Zaino azzuro

Zolla nello zoo

Pezzo di
fazzole
tto

Lezione di
clemenza

Speranza di
giustizia

Grazie allo zio

Ruscello snello

Pesce fresco

Moglie e figlio

Sciroppo glauco

Caratteri
geroglifici

Spugna e
lavagna

Bisogno di
scienza

Compagno
inglese

Lettera smarrita

Bottiglia di

Ragazzo

UNIT 1

13

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

glicerina

negligente

Uscio della scena

Scendere alla
piscina

4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e lhiato nelle parole di qui sotto


e poi grupate le parole secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii i
hiatul din cuvintele de mai jos i apoi grupati cuvintele n functie de
acetia):
fianco (old)
tiepido (cldut) nuoto (notat)
utopia (utopie)
giovent (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tnr) proiettore
(reflector)
lauro (laur, dafin)

giornaliero (zilnic)

mormorio (murmur)

ghiandola (gland)

maestro (maestru)

gioia (bucurie)
teorico (teoretic)
realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune)

pi (mai, mai mult) chiudo (nchid) poema

(poem)
professionale (profesional)proibito (interzis)

cuoco (buctar) viale

(bulevard)
giocare (a se juca)

paura (team)

giocoso (glumet)

viavai (du-te-vino)

gi (jos)

aura (aur)
poetico (poetic)

giglio

(crin)

UNIT 1

14

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

sedio (scaun)

reagire (a reactiona) miei (ai mei)

uomo (om)
ghiaccio (gheat)

proficuo (folositor) ufficiale (oficial)

fiore (floare)
cuore (inim)

realt (realitate)

primario (principal)

deoclip (videoclip)

gladiolo (gladiol)

idea (idee)
pleonastico (pleonastic)
tacciare (a acuza)
inviare (a trimite, a expedia)
DITTONGHI

UNIT 1

pleiade (pleiad)
TRITTONGHI

HIATO

15

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

5. Completare con il verbo AVERE


1. Lui ___________ una macchina americana.

16. Quanti

___________ tua sorella?


2. Io ___________ 20 anni.

17. Lei

___________ 25 anni.
3 Tu ___________ un cane e un gatto.

18. Noi

___________ paura del buio.


4. Quanti anni ___________ tuo figlio?

19. Lui

___________ pochi soldi.


5. Lei ___________ i capelli lunghi.

20. Lei

___________ una camicia di seta.


6. Voi ___________ due figli.

21. Io

___________ i capelli neri.


7. Lui ___________ una giacca di pelle.

22. Tu

___________ freddo.
UNIT 1

16

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

8. Noi ___________ sonno.

23. Lei

___________ paura.
9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni.

24. Noi

___________ un letto troppo duro.


10. Tu ___________ un fratello e una sorella.

25. Voi

___________ una bella casa.


11. Quanti ___________ Marco?

26. Manuela

___________ sete.
12. Lui ___________ 20 anni.

27. Marco e

Gianni ___________ caldo.


13. Io ___________ un orologio svizzero.

28. Questo

albergo ___________ 24 stanze.


14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 29. Lei
___________ un cane grande.
15. Loro ___________ fame.

30. Noi

___________ fame.
6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Desprtiti n silabe cuvintele
ce urmeaz):
Abbicci (alfabet)

Inquinamento
(poluare)

Abbigliamento
(mbrcminte)
Accampamento
(tabr, lagr)

Mantenimento
(mentinere)

UNIT 1

Muratore (zidar)

17

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

Accessibile
(accesibil)

Nipponico
(nipon)

Apparatura
(aparatur)

Nominalizzato
(nominalizat)

Avvoltoio (vultur)

Nottambulo
(noctambul)

Badessa (staret)

Occupazione
(ocupatie)

Bagnante
(vilegiaturist)

Ozioso (inactiv)

Barzelletta
(glum, anecdot)

Pigmentazione
(pigmentatie)

Busta (plic)

Poggiapiedi
(taburet)

Cagnolo (ctelu)

Cognizione
(cunoatetre)

Pupazzetto
(paiat
,
mario
net)
Reminiscenza
(reminescent)

Coinquilino
(colocatar)

Rimbombante
(rsuntor)

Disconoscere ( a
nu recunoate)

Sottoscrivere (a
subscrie)

Dignitoso (demn)

Suggeritore
(sufleur)

UNIT 1

18

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

Dovunque
(oriunde)

Sussuro (susur)

Euforico (euforic)

Termosifone
(calorifer)

Extracomunitario
(extracomunitar)

Trascendentale
(transcendental)

Falegname
(tmplar)

Truffatore
(escroc)

Furbzia (viclenie,
abilitate)

Uguaglianza
(egalitate)

Gmbero (rac)

Utente (abonat)

Guardaboschi
(pdurar)

Verdeggiare (a
nverzi)

Impregnamento
(impregnare)

Vulcanizzare (a
vulcaniza)

Ingegnoso
(ingenios)

Vuotamento
(golire)

7. Trducete in romeno le seguenti proposizioni (Traduceti n limba


romn urmtoarele propozitii):
Questo quaderno di
Maria.
Giorgio ha un taccuino.
Il cielo sereno.
Questa clima dolce.
Il critico ha un gran
UNIT 1

19

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

quaderno.
Lacqua un liquido.
Lui ha un bel cuore.
Ho mangiato cinque
gelati.
8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati
questi verbi secondo la loro coniugazione (Subliniati terminatiile
verbelor ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de conjugarea
lor):
andare (a merge)
stare ( a sta)
esaurire (a
epuiza, a istovi)
accestire (a nfrunzi)

avvisare (a aviza)

discendere (a

cobor)
bordare (a tivi)
combattere (a lupta)

bufare (a viscoli)

dipingere (a picta)

divertire (a se distra)

grugnire (a

acquistare (a cumpra)

corregere (a

bagnare (a sclda)

cogliere (a

eseguire (a executa)

brontolare (a

accedere (a se aprpia)

godere (a se

grohi)
disonorare (a dezonora)
corecta)
salire (a urca)
culege)
inseguire (a urmri)
bombni)
crescere (a creste)
bucura)
UNIT 1

20

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

espirare (a expira)

ammaliare (a vrji)

restare (a r

cessare (a nceta)

gettare (a

mne)
accogliere ( a ntmpina)
arunca)
corrodere (a roade, a eroda)

costringere (a constrnge) empire

(a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac)

nuocere (a duna)

patire

resuscitare (a reabilita)

sciogliere (a

spargere (a rspndi)

togliere (a

( a ptimi, a ndura)
punire (a pedepsi)
desface, a dezlega)
seguire (a urma)
lua)
I CONJUGARE

UNIT 1

II CONJUGARE

III CONJUGARE

21

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

9. Completate gli spazi con il verbo AVERE allindicativo presente


(Completati spatiile cu verbul avere la indicativ prezent):
1. Maria____________________________________________un bel
quadro nella sua stanza.
2. Gli
studenti_____________________________________________________
__un professore inteligente e molto interesante.

UNIT 1

22

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

3. La nostra aula _________________________________una lavagna


grande e bianca.
4. Il critico____________________________________________un
grande quaderno.
5. Giorgio _________________________________un taccuino.
6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una
finestra grande, che d al giardino.
7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e
pieni di vita.
8. Tu e essa _________________________________ un esame molto
importante.
9. Io e egli____________________________________________una casa
grande e molto luminosa.
10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.
11. Quegli
studenti____________________________________________nuovi
dizionari.
12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
13. Tutti gli studenti
_______________________________________________________i loro
quaderni sulla scrivania.

Nonna: - Pierino, cosa farai da grande?


UNIT 1

23

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

Pierino: - Il soldato.
Nonna: - Ma il nemico ti uccider!
Pierino: - Allora far il nemico.
Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La
banca mi promete un interese dello 0,5 per cento. Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perch non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.
Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l'
avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate stare lo sport come
professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che
puzzare "
(Rocky)
"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo
Natale, e non so quando sono andato a fare la prima scampagnata, ma
certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al
mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un
angelo "
(Forest Gump)
" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno
aiuta gli altri "
(Star Wars Episode I The phantom menace)
Vi gente che sempre del parere dell'ultimo libro che legge.
(Carlo Dossi)
Capita di dover tacere per essere ascoltati.
(Stanislaw J. Lec)
UNIT 1

24

CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie.


(Carlo Dossi)

UNIT 1

25

Potrebbero piacerti anche