Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
PRINCIPIANTI
PRINCIPI DI FONETICA.
LALFABETO ITALIANO.
DITTONGHI E TRITTONGHI.
TRIGRAMMI E DIGRAMMI
LE DOPPIE
ESERCIZI
ABC DIVERTENTE BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME
UNIT 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
cuier
aula, sala
asculta
a asculta
a avea
banca
frumos,
pixul
a terge
tergatorul
a cnta
harta
il mapamondo celeste
harta emisferelor cereti
la matita
creionul
molto
foarte
musicale
muzical
il muro
zidul
nascere
a se
nate
nata
nascut,
provenit
la nostra
noastr
osservare
a observa
osserviamo
3
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
observm
la penna stilografica
stiloul
la porta
ua
la professoressa
profesoara
il professore
profesorul
proporre
a propune
propongo
propun
pieno, piena
plin,
plin
il primo, la prima
primul,
prima
il quaderno
caietul
il quadro
tabloul
questo, questa
acesta,
aceasta
il raschino
guma de
cerneal
rispondere
a
raspunde
rispondono
raspund
il romeno
limba romn
scrivere
a scrie
il signore, la signora
domnul,
doamna
lla spiegazione
explicatia
lo studente, la studentessa
studentul, studenta
il termosifone
caloriferul
trovare
a gsi, a
afla
trovarsi
a se afla
si cancella
se terge
4
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
la lingua romena
limba romn
leggere
a citi
leggono
citesc
la luce
lumina
si canta
si dice
si parla
vorbete
si scrive
si trova
(sg.)
si trovano
dare linizio
startul, a ncepe
davanti a
dietro a
spatele
dunque
durante
mentre
ce
per primo
per esempio
exemplu
su
se cnta
se spune
se
se scrie
se afl
se afl (pl.)
a da
n fata
n
deci, aadar
n timpul
n timp
pentru nceput
de
pe
ESPRESSIONI COMUNI
EXPRESII
OBISNUITE
Come stai? // Come state?
Ce mai faci? // Ce mai faceti Voi?
- Grazie, bene. Non c male.
Multumesc, bine.
Come sta Lei, Signore, Signora?
Ce mai faceti Dumneavoastr,
Domnule, Doamn?
Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostr,
Domnilor, Doamnelor?
GRAMATIC
LALFABETO ITALIANO
ALFABETUL LIMBII ITALIENE
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:
UNIT 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
A (a)
D (di)
G (gi)
L (elle) O (o)
R
(erre)
U (u)
B (bi)
E (e)
H (acca) M (emme)P (pi)
S (esse)
V (vu/vi)
C (ci)
F (effe) I (i)
N (enne) Q (cu)
T (ti)
Z (zeta)
Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din
greac sau din latin, sau cuvintele strine:
J (i lunga)K (kappa)W (doppia vu)
X (ics, iccasse, ichese)
Y
(i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano,
Wagner, xilofono, yogurt, yoga.
LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA
VOCALELE I
PRONUNTIA LOR
In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U.
Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a, i, u: mdre
(mama), mico (prieten), rumre
(zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn:
lpi [lupii], amci [amicii]. Vocala A este intotdeauna deschisa: vo
(stramos), nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt intotdeauna
inchise: nno (imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman).
Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in
cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat).
Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de
silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta
(roat), csa (lucru). Inchise: sra (sear), ltto (pat), fire (floare),
colre (culoare).
DITTONGHI E TRITTONGHI
DIFTONGI I
TRIFTONGI
Diftongii i triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei
vocale care se pronunt intr-o singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au,
uoi, uai Diftongi: cuoco (buctar), uomo (om, brbat), fiore (floare),
cuore (inim). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele
UNIT 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
LOR
CONSOANELE
I PRONUNTIA
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
UNIT 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
TRIGRAMMI E DIGRAMMI
GRUPURI DE TREI I DE DOU
CONSOANE
1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronunt ca n limba romn: scalla
(scar), scopo (scop), scusa (scuz), scoiattolo (veverit).
2. Trigramma sce-, sci- se pronunt e, i: scena (scen), pesce (pete),
scenografia (scenografie), ruscello (pru), scendere ( a cobor), sci
(schi), scimmia (maimut), scintilla (flacr), piscina (piscin), sciroppo
(sirop), fascia (bandaj, fa, banderol), fascismo (fascism).
Nota: Trigramma sci-, n cuvintele scienza (tiint), uscio (u), sciopero
(grev), se pronunt sce.
3. Trigramma gli se pronunt slab, palatalizat lli: figlio (fiu), moglie
(sotie), famiglia
(familie), bottiglia (sticl), battaglia (btlie), sbaglio (greeal), ciclio
(gean), giglio (crin). Gli se pronunt gutural [gli] n cteva cuvinte
savant, n neologisme: anglicano (anglican), ganglio (ganglion), glicine
(glicin), glicerina (glicerin), geroglifico (hieroglific), negligente
(neglijent).
4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronunt ca n limba romn:
glandola (gland), inglese
(englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde
marin), glucosio (glucoz).
5. Digramma gn se pronunt slab, nazal, palatalizat nni: spugna
(burete), compagno
(camarad, tovar), lavagna (tabl), bisognare (a trebui). De obicei gn nu
este urmat de i, cu unele exceptii: grugnire (a grohi), compagnia
(companie, tovrie).
LE DOPPIE
CONSOANELE DUBLE
Consoanele duble se pronunt puternic, apsat: labbro (buz,
gur), molle (moale), sotto (sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma
(mmic), oggi (astzi), astuccio (penar), stemma (stem), occorrere (a
trebui), attore (actor), fossa (groap).
Uneori acelai cuvnt i schimb continutul dac consoana e simpl
sau dubl:
UNIT 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
penna (penit)
pena (pedeaps)
palla (minge)
pala (lopat)
bella (frumoas)
bela (behie)
barra (bar)
bara (cociug)
carro (car, crut)
caro (drag)
vanno (merg)
vano (van, gol)
cco (iat)
co (ecou)
tonno (ton-pete)
tono (tonvoce)
sette (apte)
sete (sete)
colla (clei, frnghie) cola
(strecurtoare, sit, teasc)
LA DIVISIONE DELLE PAROLE
DESPARTIREA
CUVINTELOR
IN SILLABE
N SILABE
1. O consoan formeaz o silab cu vocala ce o urmeaz: ma-dre
(mam), pa-dre (tat), a-ma-re (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to
(repede).
2. O consoan + l, r formeaz o silab: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a
deschide), glo-ria (glorie), glu-ti-ne (gluten).
3. Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe
diferite: al-to (nalt), col-to (scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to
(argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le (imposibil), in-dus-tria
(industrie).
4. S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa
(pantof), sde-gno (dispret), sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj),
stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura).
5. Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na
(femeie), lat-te (lapte), sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit).
6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care
reprezint un singur sunet: fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no
(fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
7. Nu se despart niciodat diftongii i triftongii: chia-ro (clar), cuo-re
(inim), uo-mo (om, brbat), buoi (boi), suoi (ai si), miei (ai mei).
IL VERBO
UNIT 1
VERBUL
10
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
LE TRE CONIUGAZIONI
CELE TREI
CONJUGRI
DEL VERBO
ALE VERBULUI
n limba italian exist trei conjugri ale verbului, n functie de terminatia
acestora la infinitiv:
I conjugare are terminatia are; II conjugare are terminatia ere;
III conjugare are terminatia ire:
guardare (a privi)
vivere (a tri)
finire
( a termina)
cominciare (a ncepe)
vedere (a vedea)
vestirsi
(a se mbrca)
cambiare (a schimba)
crescere (a crete)
partire
(a pleca)
cercare (a cuta)
mettersi ( a se pune)
capire
(a ntelege)
tornare (a se ntoarce)
prendere (a lua)
preferire (a prefera)
abitare (a locui)
leggere (a citi)
aprire (a
deschide)
arrivare (a sosi)
chiudere (a nchide)
dormire
(a dormi)
impiegare (a folosi)
rispondere ( a rspunde)
vestire
(a mbrca)
IL VERBO AVERE
VERBUL A FI
ALLINDICATIVO PRESENTE
LA INDICATIV PREZENT
Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit n limba italian care
ajut la formarea timpurilor compuse. La indicativ prezent verbul AVERE
are urmtoarele forme:
Afirmativ:
Negativ:
Io ho
Noi abbiamo
Io non ho Noi non
abbiamo
Tu hai
Voi avete
Tu non hai
Voi non
avete
UNIT 1
11
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Egli non ha
Essi
Essa non ha
Esse
EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri):
Che tipo di lingua litaliano?
- Che tipo di lingua il romeno?
- Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?
2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie):
girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastr)
lapis (creion)
libro (carte)
sedia (scaun)
bambino (copil)
banco
(banc)
liquido (lichid)
tavola (mas)
carta (hrtie)
pavimento
(podea) pazzo (nebun)
calendario (calendar)
scarpa (pantof)
leone(leu)
nuovo
(nou)
duomo (dom, catedral)
chiesa (biseric)
acqua (ap)
sole (soare)
rione (sector)
kimono (chimono)
uovo (ou)
svenuto (leinat)
sbarco (debarcare)
azzuro (albastru)
muro (zid)
seta (mtase)
sforzo (efort)
scuola (coal)
cortile (curte)
snello (sprinten)
matita (creion)
zanzara (tntar)
mezzo (mijloc)
quieto (linitit)
UNIT 1
12
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
gelato (nghetat)
sdraiato (ntins, culcat) spaghetti
(spaghete) giustizia(dreptate)
slancio (elan, avnt)
ghirlanda (ghirland)
riassunto
(rezumat) gallina (gin)
3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi i
traduceti n limba romn cuvintele de mai jos):
Squadra italiana
Scuola superiore
Riassunto
esemplare
Studio
straordinario
Esercizio
semplice
Studente snello
Prezzo pazzo
Zaino azzuro
Pezzo di
fazzole
tto
Lezione di
clemenza
Speranza di
giustizia
Ruscello snello
Pesce fresco
Moglie e figlio
Sciroppo glauco
Caratteri
geroglifici
Spugna e
lavagna
Bisogno di
scienza
Compagno
inglese
Lettera smarrita
Bottiglia di
Ragazzo
UNIT 1
13
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
glicerina
negligente
Scendere alla
piscina
giornaliero (zilnic)
mormorio (murmur)
ghiandola (gland)
maestro (maestru)
gioia (bucurie)
teorico (teoretic)
realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune)
(poem)
professionale (profesional)proibito (interzis)
(bulevard)
giocare (a se juca)
paura (team)
giocoso (glumet)
viavai (du-te-vino)
gi (jos)
aura (aur)
poetico (poetic)
giglio
(crin)
UNIT 1
14
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
sedio (scaun)
uomo (om)
ghiaccio (gheat)
fiore (floare)
cuore (inim)
realt (realitate)
primario (principal)
deoclip (videoclip)
gladiolo (gladiol)
idea (idee)
pleonastico (pleonastic)
tacciare (a acuza)
inviare (a trimite, a expedia)
DITTONGHI
UNIT 1
pleiade (pleiad)
TRITTONGHI
HIATO
15
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
16. Quanti
17. Lei
___________ 25 anni.
3 Tu ___________ un cane e un gatto.
18. Noi
19. Lui
20. Lei
21. Io
22. Tu
___________ freddo.
UNIT 1
16
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
23. Lei
___________ paura.
9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni.
24. Noi
25. Voi
26. Manuela
___________ sete.
12. Lui ___________ 20 anni.
27. Marco e
28. Questo
30. Noi
___________ fame.
6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Desprtiti n silabe cuvintele
ce urmeaz):
Abbicci (alfabet)
Inquinamento
(poluare)
Abbigliamento
(mbrcminte)
Accampamento
(tabr, lagr)
Mantenimento
(mentinere)
UNIT 1
Muratore (zidar)
17
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Accessibile
(accesibil)
Nipponico
(nipon)
Apparatura
(aparatur)
Nominalizzato
(nominalizat)
Avvoltoio (vultur)
Nottambulo
(noctambul)
Badessa (staret)
Occupazione
(ocupatie)
Bagnante
(vilegiaturist)
Ozioso (inactiv)
Barzelletta
(glum, anecdot)
Pigmentazione
(pigmentatie)
Busta (plic)
Poggiapiedi
(taburet)
Cagnolo (ctelu)
Cognizione
(cunoatetre)
Pupazzetto
(paiat
,
mario
net)
Reminiscenza
(reminescent)
Coinquilino
(colocatar)
Rimbombante
(rsuntor)
Disconoscere ( a
nu recunoate)
Sottoscrivere (a
subscrie)
Dignitoso (demn)
Suggeritore
(sufleur)
UNIT 1
18
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Dovunque
(oriunde)
Sussuro (susur)
Euforico (euforic)
Termosifone
(calorifer)
Extracomunitario
(extracomunitar)
Trascendentale
(transcendental)
Falegname
(tmplar)
Truffatore
(escroc)
Furbzia (viclenie,
abilitate)
Uguaglianza
(egalitate)
Gmbero (rac)
Utente (abonat)
Guardaboschi
(pdurar)
Verdeggiare (a
nverzi)
Impregnamento
(impregnare)
Vulcanizzare (a
vulcaniza)
Ingegnoso
(ingenios)
Vuotamento
(golire)
19
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
quaderno.
Lacqua un liquido.
Lui ha un bel cuore.
Ho mangiato cinque
gelati.
8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati
questi verbi secondo la loro coniugazione (Subliniati terminatiile
verbelor ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de conjugarea
lor):
andare (a merge)
stare ( a sta)
esaurire (a
epuiza, a istovi)
accestire (a nfrunzi)
avvisare (a aviza)
discendere (a
cobor)
bordare (a tivi)
combattere (a lupta)
bufare (a viscoli)
dipingere (a picta)
divertire (a se distra)
grugnire (a
acquistare (a cumpra)
corregere (a
bagnare (a sclda)
cogliere (a
eseguire (a executa)
brontolare (a
accedere (a se aprpia)
godere (a se
grohi)
disonorare (a dezonora)
corecta)
salire (a urca)
culege)
inseguire (a urmri)
bombni)
crescere (a creste)
bucura)
UNIT 1
20
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
espirare (a expira)
ammaliare (a vrji)
restare (a r
cessare (a nceta)
gettare (a
mne)
accogliere ( a ntmpina)
arunca)
corrodere (a roade, a eroda)
(a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac)
nuocere (a duna)
patire
resuscitare (a reabilita)
sciogliere (a
spargere (a rspndi)
togliere (a
( a ptimi, a ndura)
punire (a pedepsi)
desface, a dezlega)
seguire (a urma)
lua)
I CONJUGARE
UNIT 1
II CONJUGARE
III CONJUGARE
21
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
UNIT 1
22
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
23
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Pierino: - Il soldato.
Nonna: - Ma il nemico ti uccider!
Pierino: - Allora far il nemico.
Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La
banca mi promete un interese dello 0,5 per cento. Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perch non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.
Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l'
avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate stare lo sport come
professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che
puzzare "
(Rocky)
"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo
Natale, e non so quando sono andato a fare la prima scampagnata, ma
certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al
mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un
angelo "
(Forest Gump)
" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno
aiuta gli altri "
(Star Wars Episode I The phantom menace)
Vi gente che sempre del parere dell'ultimo libro che legge.
(Carlo Dossi)
Capita di dover tacere per essere ascoltati.
(Stanislaw J. Lec)
UNIT 1
24
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
UNIT 1
25