atenttate w si eile forate (7860-1980) ST AAO POCL | at LLNS RRP CCIW ORME Sey Can E fem Ve | ne Oa : ) ‘Catastrefo, ateritate scbatape la. ediile (7860-1980) Rade BelleInlocde prefats La 20 August 2004 s-au implinit 150 de ani de la deschiderea sliniet carbunilor* ~ Oravita-Baziag, prima sicea mai veche cale ferata din Romania. ‘Asa a inceput ,epopeea' clilor ferate in secolul ,regelui abur* care a revolugionat trasportal « :mirfurilor si a schimbat fafa economiei tinarului nostru stat. ‘A urmat perioada concesiunilor: Strussberg, Ofenhem, Grigore Heliad gi altele de la care ne-au rimas: 0 rejea de 1378 km cale ferat’, 137 locomotive, 3531 vagoane, dar si foarte multe invipiminte din care s-a niscut construcfia ciii ferate Buziu-Marigesti - opera inginerului Dimitrie Frunza: prima cale ferat construitt de ingineri romani si care a costat statul 93.214 lei-aur/km e-f. in loc de 306.000 lei-aur/km ef. cAt aut incasat concesionarii strani. La 23 Aprilie 1880 prin Decretul Princiar nr. 1248 Guvernul Romaniei princiara pentru ificeputul administrarii si exploatirii cailor ferate de stat. La 1 Decembrie 1918 prin actul Uniri, reteaua C.F.R. sporeste de la 3996 km c.f-1a 11,001 km c.£,0 retea feroviari care a unit toate provinciile istorice ale Romdnici. Lucrarea igi propune si prezinte intimpliri necunoscute pentru marele public care a fost lipsit de informagii, mai ale in perioada anilor 1945-1989 si chiar inainte, cind presa ciuta in subiecte mai mult latura politico-senzationals. Dela inceputurile edilor ferate, mai intai in Anglia si apoi in intreaga lume, toate administratile feroviare {n etapa de pionierat s-au confruntat cu o multime de accidente feroviare care din fericire in zilele noastre s-au redus aproape total, datoriti modernizirilor: infrastructuri citi, locomotivelor gi vagoanelor, instalatillor de semnalizare si centralizare, dar sia invirimintelor trase din cercetarea gi analiza lor. ‘Timiditatea calatorilor de a folosi trenul, manifestati la inceput a dispirut in timp datoritd realizarii de tre toate administratile de cale ferata din lume a unui transport sigur, rapid si ieftin in raport cu transportul u mijloace animale Jn anul 1890 traficul de caltori pr C.RR. a crescut cu 349% fai de anul 1873 iar in anul 1927 pe o retea de 10,3500 km cti ferate normale si 721 km cai ferate inguste s-au transportat 3,16 miliarde de calatori-kin s-au produs 4998 evenimente feroviare cu pagube materiale in valoare de 62.486.064 lei si 0,15% vietime-moryi la 10 milioane calitori-km, Pentru evitarea accidentelor feroviare, Directia Generali C.ER., prin Ordinul nr. 524-397 B/8.01.1929 publicat in Foaia Oficial C.FR. nr. 369/1929, a infiintat institutul tehnologic C.PR. destinat analizei si cercetirii materialelor furnizate cilor ferate si cercetirii cauzelor-tehnice in care s-au produs evenimentele, ‘Autorul doreste si arunce o raza de lumina asupra vietii personalului C.ER., 0 viagt plina de elspundere si riscuri eraita in zapada nopgilor lungi de iarnA sau in argiqa zilelor de vari cu grija pentru hrana si siingtatea familiei de acasd, mai ales in vreme de rizboi (1919-1918 si 1941-1945) si foamete (1945-1946), Evenimentele lecturate au fost si au trecut Incepand din anul 1960 prin modernizarile aduse calor ferate au fost inkiturate aproape toate posibilitaile de producerea evenimentelor: ntroducerea infrastructuri de tip greu, semnalizarea si centralizarea electrodinamica si electronica, locomotive, vagoane si automotoare moderne, blocul de linie automat, comunicatii cu fibr’ optic& sialtele ‘Trenul este acum cel mai sigur mijloc de transport din lume. Calitorie phicuta! torilor sia infiingat Directia Generali Autorul1860-1981 1860 - CIOCNIREA DE LA VRSAC ~ Primul accident feroviar pe linia Timigoara — Visaé = Bazias. Inanul 1860, imediat dup’ deschiderea caii ferate ‘Timisoara ~ Vrsaé ~ Baziag, in statia Visa a avut loc ciocnirea unui tren de pasageri sia unei garnituri de marfi, cea intrat pe linie ocupata Accidental s-a soldat cu avarierea a3 locomotive cu abur seria StE.G. 65 ~68 si cu distrugerea citorva vagoane. ‘Numarul victimelor inregistrate in urma acestui accident a rimas necunoscut pana in ziua de asta 25 lunie 1870 - DERAIEREA DE LA COSMESTI La 25 Iunie 1870, pe calea feraté Iasi ~ Pascani, in apropierea satului Cosmesti, din cauza denivelait dintre doud gine, un tren personal a deraiat. Locomotiva si primul vagon s-au risturnat pe talurul cai erate, In acest accident si-au pierdut viata 3 mecanici, un casier§iseful trenului, ACCIDENTELE DE CALE FERATA DIN PERIOADA RAZBOIULUI DE INDEPENDENTA (1877 - 1878) Aceste evenimente s-au produs din mai multe cauze: @ Starea de oboseala a personalului Starea proasti a liniilor de circulatie ‘ Opartedin locomotivele rusestiaduse pentrua asigura transporturile militare spre front, care ‘erau conduse de mecanici rusi, ce comunicau deosebit de grew cu personalul CER. si nu ccunosteau deloc sectiile pe care circulau, In general, urmirile accidentelor au rimas mai pufin cunoscute, neexistind 0 situafie lari a locomotivelor si a vagoanelor avariate sau distruse, oti a victimelor omenesti (morti sigan) 28 lulie 1877 - CIOCNIREA DE LA GALBENI {In stagia Galbeni, situata pe calea ferati Roman ~ Baciu, a avut loc ciocnirea trenului sanitar Nr. 48, remorcat de locomotiva rusi Nr.37, cu trenul militar Nr.57, 17 August 1877 - DERAIEREA DE LA COSMESTI In statia Cosmesti, situati pe calea ferati Marigesti ~ Tecuci, a avut loc deraierea trenului militar Nr. 42, compus din 38 de vagoane remorcate de locomotiva CFR, 138 - COZIA. 11 Septembrie 1877 - ACOSTAREA DE LA VALEA SEACA In statia Valea Seaca, situati pe calea ferati Adjud ~ Baciu,a avut loc acostarea trenului militar Nr. 41 cu trenul militar rus Nr. 56, ce era ine&rcat cu munifie si era remorcat, in dubla tractiune, de locomotivele C.RR.51-ILFOV si 161 - LOTRU. 18 Septembrie 1877 - ACOSTAREA DE LA VALEA SEACA, In noaptea de 18 Septembric 1877, la ora 2:25, in stayia Valea Seaci, trenul militar rus Nr. 46, compus din 8 vagoane incitcate cu provizii, remorcate de locomotiva C.RR. 174 ~ LEORDENI a acostat trenul Nr.57, remoreat de locomotiva C.ER. 101 -BOLGRAD. 24 Martie 1878 - DERAIEREA DE LA GALBENI In apropicrea stafici Galbeni a deraiae tenul militar rus Nr.55, compus din 34 de vagoane remorcate de locomotiva rusi Nr. 31 - MINSK. 5 Aprilie 1878 - CIOCNIREA DE LA PUFESTI Pe calea ferati Tecuci ~ Adjud, intre statiile testi si Marigestia avut loc ciocnirea trenului Nr. 42, remorcat de locomotiva CER. 156 - FARCASI, cu trenul militar Nr.57, compus din 39 de vagoane remorcate de locomotiva rusk F13. DERAIEREA DE LA SASCUTCO Aol 0 In statia Sascut, situati pe calea ferati Adjud = Baciu, trenul sanitar rus Nr. 45, remorcat de locomotiva C.F R. 165 - MILCOV, a deraiat. 14 Octombrie 1884 - EXPLOZIA DE LA AZUGA, La 14 Octombrie 1884, la intrarea in_stafia Azuga, cavanul locomotivei CER. 146 ~ RUCARU (ccnumerotati ulterior C.FR. 539) a ficut explozic, plrti din el find aruncate la o distant de peste 100 de metri de tremul pe cate il remorca locomotiva In urma exploziei, marchiza locomotivel a fost complet distrusi, mecanicul si fochistul pierzindu-si viaga Cilitorii din tren au au fost afectag Caurmare aacestuiaccident;la toatelocomotivele existente in parcul C.ER, au fost inlocuite focarele construite din tabla ondulata. 3 lunie 1894 - DERAIEREA DE LA APAHIDA Duminica, 3 Tunie 1894, in stafia Apahida, trenul personal ce circula pe ruta Cluj ~Teiug,a deraiat, din cauza depisirii vitezei maxime admise. In momentul trecerii peste macazurile de intrare in statie, cele dowd locomotive ce tractau garnitura au deraiat si s-au rupt de restul trenului, provocand deraierea tuturor vagoanelor pe care le remoreau, In vagoanele risturnate si-au pierdut viata 7 pasageri gi alte 60 de persoane au fost rinite. 1907 - ATENTATUL DE LA BRANISCA — Gine a aruncat in aer podul? La 22 Decembrie 1868, ,Societatea Primei Cai Ferate din Transilvania” a inaugurat linia Arad ~ Alba Julia, traseu construit pentru a facilita exploatarea bogitiilor naturale din zona centrala a provinciei. Pe cei 211 kilometri ai cai ferate Arad — Alba Talia se gaseau nu mai putin de 236 de poduri si podete, cel mai important dintre ele fiind podul ce traversa raul Mures, in dreptul localitatit Brinigca. Intr-o seara scari linistita de vari din luna Tulie a anului 1907, podul, lung de 255 de metri, ce fusese construit din elemente de metal gi de lernn, a fost dinamitat si a sirit in aer imediat dupa trecerea trenului accelerat Arad ~ Brasov. Calitorii trenului au scipat cu viati datori unui mic incident, dinamita plasati de atentatori explodind cu intarziere ‘Desi mai mulfi siteni din Brinisca au declarat faptul ci au vizut doi tineri ce s-au plimbat pe pod, cu pufin timp inaintea trecerii trenului accelerat, cercetirile intreprinse de autoritifi nu au reusit si stabileasca identitatea atentatorului. 10 August 1907 - ATENTATUL DE LA FELDIOARA In acea zi de Duminicd, pasagerii trenului accelerat Arad —Brasov isi pregiteau bagajele pentrua cobori in gara Brasov, dupa un drum lung gi obositor, Deodati, in apropierea statiei Feldioara, de sub rotile vagoanelor alate in migeare sa auzit o bubuitura puternica si trenul s-a oprit bruse, ingrozindu-i pe toti cei care se aflau in vagoanele sale Din fericire, cantitatea de dinamiti ce fusese plasati sub ginele de cale ferati n-a fost destul de ‘mare casi poat’ distruge linia gi st provoace deraierea garnituri. Dupi o stafionare de 29 de minute, trenul si-a continuat drumul, sosind ta Brasov fir alte incidente. A doua zi, spre Lisarea serii, niste tineri au observat o persoand suspect, ce dadea tarcoale locului incidentului Imediat, jandarmit I-au refimut pe cetifeanul maghiar Victor Aranz, din Budapesta, ce rimisese peste noapte in Feldioara gi se intorsese pentru a vedea urmarile atentatului pe care il organizase. 1908 - DERAIEREA DIN GARA DE NORD = Domnii Ministri au venit la gard, pe jos. Intr-o dimineagi de Sambati din anul 1908, locomotiva Nr.70 a deraiat pe unul din macazurile stafiei Bucuresti Nord. Partea din fata locomotivei a rlimas pe gine, iar tenderul a deraiat, blocind dous din firele de circulafie ce intrau in Gara de Nord. Din feriire niciunul din pasagerii aflagi vagoanele remorcate de locomotiva deraiati nu au fost einit, ei find insi nevoiti si parcurgi, pe jos, distanta rimasi pang Ja peroanele girl Antre calatorii ce au fost obligati si dea curs acestei plimbiti matinale se aflau si doi membri ai Guvernului Romaniei, domnii Minigtei P. P. Carp gi Gheorghe Gr. Cantacuzino, ce se intorceau dintr-un voia§ la Flores.1860-1981 1908 - CIOCNIREA DE LA VARADIA Giocnire de tresur. intr» sfatiante ei tocWVaradia san claeyt Dae beet dow (roar do mart, Vivasvana a sfsraona, Despre accidental de tren dele Bats sm raportat mal amaauntit iaumarat vila ultimele tii 9 Tri sesoste, al duce rm m zara Mal ia, tnplator mat muti Roms a asiotat Feepootuis pe A... prinepele Ferdinand, ane a tne prin (ransbordar le iia im Dena'Slarlina Hoes, sstoste pe pecan a saittat pe A.'S. Ry care rea enrol Desa fa Roshi Fab wet pled fabdaren A. 8. Re Priniposs, a feotuarea,IucrSellor de repsra soobiad et eativa farani romsbl carl it pe Tanga vageanele peilare, nd bagagile pasagerior. In tnpul el mill pr aisabeta a fens" pie pans ta Dicdre st tatainndarse ew tlrani_ au stat fi sorb ea eh Introbinde | asupra,1ocu- foarte mirat de portul rominese Je a oaree 4 dupk a tant ccatal to Yar onulerestaurant, prfneae. ta , Sitbera st repara lini, std 0 rl tusiasmalt 3a alt ina ropierea.situculat Rea fica primaral in fi raguanl peinelar salutand falitl oferind don pret prt ALS. Re Princo Vente Elna, are a ie ature nent ats eta wirpeiadere Intr-o frumoasi Duminic& din vara anului 1908, pe Valea Muresului, intre staille Varidia si Barzava, s-au cioenit doua trenuri de marfi Au fostdistruse 16 vagoane, iar circulaia feroviar’ pe magistrala Arad ~ Deva a fost complet inchist. ‘Trenul Regal in care célitoreau A.S.R. Printul Ferdinand si Principesa Maria a trebuit si astepte, in stagia Radna, repararea Tiniei si redeschiderea circulate feroviare. 7 AUGUST 1908 — CIOCNIREA DE LA PECICA - Gazeta de Transilvania Nr. 163" ( seatilinigtita de toamna se intindea peste mica stagie CFR. Pecica gi nimic nu prevestea nenorocirea ce avea si urmeze. La orele 19:30, trenul personal Nr. 62, ce sosise de la Seghed, intrand cu vitez’ mare in statia Pecica, s-acioenit violent cu garnitura trenului marfar Nr. 40, ce se afla garata pe una din linii Intr-o clipa, locomotiva trenului de pasageri s-a urcat peste ultimele vagoane ale trenului de marti, vagoanele de cilatori, ce aveau cutia din lemn, s-au sfirimat, strivind intre ele trupurile a 3 pasageri gi Hinind alte 25 de persoane. ‘Dezastrul a fost anunfat prin telegraf catre statia Arad, ce a trimis un tren special pentru a aduce ‘rupurile neinsuflegite gi cei 14 rinigi grav, ce au fost internati Ia spitalul ordgenesc. 5 lunie 1910- DERAIEREA DE LA BLAJ Duminic’, 5 Junie 1910, in jurul orei 9:30, in ‘momentul trecerii peste macazutile de intrare in stafia Blaj, locomotiva unui tren accelerat, ce avea ca destinatie oragul Budapesta, a deraiat, Tenderul gi vagonul de bagaj au fost proiectate peste locomotivi, provocind moartea mecanicului si a fochistului, iar seful de tren a fost grav rit. Tn tren, au fost riniti 3 calitori gi chelnerul din ‘vagonul restaurant. ‘Cauza deraierit a fost o defectiune la macazul de intrare in statia Bla) 1922 - ACCIDENTELE DE LA VALEA LARGA, Doula poduri de cale ferat se prébusesc in raul Prahova Yn timpul Primului Rizboi Mondial (1916 — 1918), rupele germane de ocupajie au reconstruit, cu elemente metalice, dow poduri feroviare situate pe calea ferati Ploiesti ~ Predeal, intre stafiile Posada gi Valea Largi. In anul 1922, ambele poduri s-au pribusit, sub greutatea unor trenuri aflate in circulagie, provocind importante inchideri de circulatie, pagube materiale insemnate si victime omenesti, dar mai ales 0 team ce s-a propagat in toati Romania, ambele accidente avand loc pe cea mai circulati cale ferati din sari, »Linia Regala” ce unea capitala Romaniei si oragul Sinaia, regedinta de vacanpl a Regelui Carol I 13 Tulie 1922 Trenul accelerat Ne15, remoreat de dowk locomotive seria 140.400, 2 trecut fra oprire prin Halta Posada si a continuat si urce spre stafia Valea Lagi. Ajuns la kilometrul 564550 al cali ferateCATASTROFE FEROVIARE Se Ploiesti — Predeal, la ora 16:25, tremul s-a angajat, cu o vitezi' de 35 de km/h., pe podul ce traversa raul Prahova, iar dupa trecerea locomotivei 140.413, structura metalicd s-a prabusit, antrenand, in cidere, cea de-a doua locomotiva a trenului gi primul vagon de cilitori din garnitura. Cauzele ce au dus la ciderea podului nu au putut fi stablite exact nici pana in ziua de astizi, In perioada 13-31 lulie 1922, circulatia feroviart ppe ruta Comamic ~ Sinaia a fost complet intrerupti, cilitorii find transbordayi cu ajutorul autobuzelor CER. 19 Septembrie 1922 Podul de cale ferata situat la kilometrul 55+900 al liniei Ploiesti ~ Predeal, intre halta Posada gi statia Valea Largit s-a pribusit sub greutatea unui tren de pasageri, ce cobora de la Sinaia, spre Ploiesti Ca si in cazul accidentului precedent, cauzele exacte ce au dus Ia ciderea podului au imas ecunoscute pana in prezent. 2lulie 1923 - CIOCNIREA DE LA VINTILEANCA — Povestea Acarului Paun" Luni, 2 Tulic 1923, Ia ora 7:40, tronul accelerat Nr, 701 a plecat din gara Bucuresti Nord, spre Iasi, remoreat de locomotiva cu abur yPacific” 231,070, ce, desi afara era o cildurt sufocanta, trigea dupa ea vagoanele supraaglomerate de cihitori ce se cXfiraser Pe sciti, pe tampoanele si chiar pe acoperigul lor. La ora 10:20, trenul a ajuns in statia Mizil, de unde s-au urcat foarte mulfi elevi ce mergeau la Targul Drigaica, de la Buzau. Printre acesti copii se ‘sca gi seful static: Vintileanea, Gheorghe Drigoi, ce s8¢ intoreea dintr-o vizita pe care o ficuse, din proprie inigiativa, In acest timp, pe linia TV a statici Vintileanca a fost garattrenul de marft Nr. 4103, ce urma si astepte aici trecerea trenului accelerat Nr. 701. Impiegatul de migcare Gheorghe Tudose a ordonat acarului Jon Paun ca, dup’ gararea trenului de marfi, si efectueze parcursul pentru trenul accelerat Nr. 701, ce urma si treaci, firi oprire, pe linia a Tll-a a statiei Acarul lon Pin, aflat de serviciu la cabina Ne. 1, «recepgionat comanda gia sunat de tre ori,semnalnd schimbarea macazului, insi nu s-a convins personal pe teren dact trenul Nr. 4108 s-a garat complet intre mircile de siguranga, Astfel, ultimele osii ale ultimului vagon din compunerea trenului Nr. 4103 s-au oprit pe macaz, care, din cauza ruperii unui bulon, a rimas in pozitia ce diidea acces spre linia IV. Vieand cX semnalul de distanti. se gisea in ozitie de ycale liberi", mecanicul de locomotivi George Georgescu, ce remorca trenul accelerat a intrat in statia Vintileanca, avand viteza de trecere, iar {n dreptul cabinet Nr. 1 s-a cioenit violent cu ultimul ‘vagon din garnitura trenului Nr. 4103. Vagonul, ce era incircat cu legume si alte 5 vagoane de marfi au fost complet sfiimate, Jocomotiva, impreuni cu vagonul de posti si cu cel de bagaje, au rimas neatinse, iar restul vagoanelor supraincircate cu cilétori au deraiat si s-au rasturnat. Intregul personal C.FR. ce era de serviciu in stagia Vintileanca a fugit si s-a ascuns din fata ‘mulfimii furioase ce venise si-ilingeze. La scurt timp dupi accident, banda lui N, Gheorlan a jefuit cadavrele si bagajele impristiate, dupa care s-au urcat in edruge si au disparut. In jurul orelor 12:00 au inceput si soseasc’ la Vintileanca, trenurile speciale sanitare plecate din Bucuresti, Ploiesti, Buzau si din Mizil. Au fost arestati Gheorghe Dragoi, seful statiei Vintileanca, George Georgescu, mecanicul locomotivei ce a remoreat trenul accelerat Nr. 701 si Gheorghe Tudose, impiegatul de migcare ce se afta de1860-1981 ee Paid serviciu in stafie (acarul Ion Pann a disparut imediat dupa accident, fiind arestat ulterior). Rinigii au fost transportagi de urgenga la Ploiesti (Spitalele Judetean si Aron Schuler), Buzau, Galati gi Bucuresti (Spitalele Coltea, Militar si Colentina). Cele 75 de victime ale catastrofei au fost inmormantate la Vintileanca, cu onoruri militare, in ‘iva de joi 5 iulie 1926, la ora 17:00. © companie din Batalionul 1 Cai Ferate si 2 companii din Regimentele 7 si 48 Infanterie au dat onorul militar. La ceremoniile funerare au Iuat parte Ministrul Comunicatiilor, Directorul Regionalei C.RR. Bucuresti, numerosi conducitori ai cfilor ferate precum si oficialititile din localitatile invecinate, serviciul religios fiind oficiat de PS. Chesarie ~ Episcopul Buziului. Vinovafi pentru producerea acestei adevirate catastrofe feroviare du fost gasiti Gheorghe Drigoi, seful staiei Vintileanca, ce si-a parisit postul fara aprobare si impiegatul de migcare Gheorghe Tudose, pentru ca si-a neglijat atributiile, ambii fiind imediat indepartati din serviciu. ‘Acarul Ion Piun a stat ascuns de fried si mai ales ca si nu vada ,jindarii” la poartd. Apoi a plecat Ja Buzau, insotit de fratele siu Tlie gi s-a predat autorititilor (Dosarul 1939/1923 ~ Sectia II Buziu). An ziua de 9 august 1923, Tribunalul Buziu a confirmat mandatul de arestare emis pe numele lui Ton Paun. La 23 august, in pledoaria sa, avocatul Ton Constantinainvocat faptul ci accidental s-aintamplat din cauza macazului defect, acarul Paun eerind, in repetate rinduri, inlocuirea sa gi existiind chiar gi un raport inregistrat,ce a rimas insi fird urmari, Pledoaria nua mai avut insi nicio importanta, acarul Ion Paun fiind gasit vinovat si condamnat la ani grei de temniti, o parte din ci petrecindu-i la Brasov. Jn vara anului 1934, nu cu mult timp dupa ce fasese eliberat din inchisoare, acarul Ion Paun s-astins din viagi la varsta de 54 de ani, fiind inmormantat in comuna sa natal: Jugureni, judeyul Prahova, Prin anul 1974, ziaristul Marcus Mincu aincercat sit reconstituie cfteva aspecte ale tragediei ce se petrecuse in urmii cu 50 de ani, in stayia Vintileanca, Insotit de Paul Antonescu, seful garii din acei ani, ziarstul a discutat cu Gheorghe I. Vigoiu, acarul ce se afla de serviciu la cabina Nr.2 a stafiei, in ziua tragediei, coleg de turi cu acarul Ion Paun. Vigoiu a exclamat cu triste: De ce nu m-ati chemat atunci® Aveam atitea iva spun... in faa intrebarilor ,- Bine, dar care a fost vina lui Paun? De ce n-a scos capul pe fereastra cabinei, si vadi dac& gararea s-a ficut complet?”, Vigoiu a replicat incet: o Cum si scoatt capul, dacti nici nu era in cabina.”. a Nu se afla in cabini?!” au exclamat uluiti interlocutorii »= Nu! a rdspuns Visoiu, era la pascut cu vaca sefuluit” 24 lanuarie 1922 - CIOCNIREA DE LA CIUREA — A doua catastrofé feroviara din stajia Ciurea La 24 Tanuarie 1925, in stagia Ciurea, trenul de smarfii Nr. 6437, compus din 26 de vagoane remorcate de locomotiva cu abur 1382, a intrat pe o Tinie cocupati, ciocnindu-se violent cu trenul Nr. 6252, ce era remorcat de locomotiva 1395. In urma impactului intre cele doui gamituri, ambele locomotive si 16 vagoane descoperite seria K, folosite pentru pentru transportul cirbunilor, au fost grav avariate, Numérul exact al victimelor omenesti (mecanieii locomotivelor, fochistii,gefii celor douk trenui, ori frdnarii) a rimas necunoscut pina astizi.CATASTROFE FEROVIARE 1916 - Bombardamentul de la Predeal 1917 ~ Bombardamentul de la Buzau Noiransport gefangener Rurmdne nS1860-1981 1917 ~ Bombardamentul de la Predeal Yorn rurmanischen Trregsschauplatz. Der Batrbof vor Predeal nach der | Erstiirmung des OrtesCATASTROFE FEROVIARE 18 Februarie 1926 — ATENTATUL DE LA SACALAZ In seara zilei de 18 Februarie 1926, in stagia Sicilaz, in apropierea oragului Timigoara, o mind criminala a incercat si deraieze trenul express Nr. 12 Belgrad ~ Timisoara Sefil stagiei Sealaz, Rudolf Hubert a lsat macazul de trecere pe linia TIT directa, firi a mai debloca si rebloca acele. Jn jurul orei 21:00, 0 mana criminala a forgat macazul de intrare in stafie, modificindu-i pozitia spre linia IV, ce era ocupati de un grup de vagoane cde marfi defecte. Din fericire, mecanicul locomotive: ce remorca trenul express Nr. 12,a observat faptul ci garnitura se angajeaza pe o linie ocupati si a luat imediat misuri de franare, evitind astfel o catastrof' feroviard, Inurmaimpactului au fostugor avariate 2 vagoane din garnitura trenului express si alte 9 vagoane de marfi 20 Martie 1926 - DERAIEREA DE LA CAMPIATURZII In seara de 20 Martie 1926, la ora 20:00, trenul Nr. 428 a intrat, in conditii normale, in stagia Campia Turzii insi in momentul trecerii peste macazal Nr. 2, tun vagon de clasa Il, aflat al treilea in garnituri a deraiat si a fost tarit, pe o distant de 135 de metr, izbindu-se violent de o coloana hidraulicd. In urma impactului deosebit de puternic, vagonul s-a desficut in buciji ce s-au imprastiat printre lini, parte din resturile sale cizand in groapa unde se colecta zgura curatati de la locomotive Valoarea totali a pagubelor materiale inregistrate in urma acestui tragic accident s-a ridicat la suma de 361.513 Ie. ‘Un calitor din vagonul distrus si-a pierdut viata, jar alte 10 persoane au fost grav rinite Vinovat pentru producerea acestui tragic accident a fost licitugul de revizie Carol Kirchmayer, ce gi-a efectuat superficial obligatiile de serviciu gi mu a observat faptul c vagonul deraiat avea un arc de suspensie defect, fapt ce periclita siguranfa circulajiet Deosebit de ciudat a fost si faptul ct intregul personal C.RR. ce se afla de serviciu in trenul Nr. 428 (mecanicul de locomotivi. Rudolf Fehervary si fochistul Anton Kiss, ambi angajafi ai depoului Cluj, geful de tren Vasile Kiss, conductorii de bilete Iosef Szilagy, Dumitru Papp gi Petru Kiss, toti angajati ai stafiei CER. Chyj si frinarul de semnal Carol Orban, angajat in aceeasi static), precum si personalul ce se afla de serviciu in statia Campia Turaii (acarul Iosef Nagy si supraveghetorul Alexandru Huza) n-au Iuat niciun fel de misuri pentru oprisea imediatt a ‘trenului, in momentul deraierii vagomului, fapt ce a favorizat producerea acestei catastrofe feroviare. 3 Aprilie 1926 - ACCIDENTUL DE LA CLUJ — Un sofer grabit isi pierde viata fin seara zilei de 3 Aprilie 1926, la ora 20:30, statia Cluj a expediat trenul Nr. 428, compus din locomotiva izolati 230.116, ce a fost semnalizatt regulamentar gi a citei circulatie a fost avizati prin semnnalele soneriei electric, cantoanelor situate intre stafile Cluj si Somegeni. Locomotiva a circulat fri incidente pani in dreptul cantonului Nr.69, unde a ciocnit si 2 risturnat autobuzul ,Rapid” Nr. 4-253, care, gisind bariera deschisi i neobservind decat in ultimul moment vehiculul feroviar ce se apropia, a incercat si traverseze, in vitez’, calea ferata Vinovatia goferului de autobuz a fost evidenta, rai ales ci acesta nua oprit nici macar fa in urma strigitelor disperate ale pasagerilor. ‘Au mai fost sanctionati: seful Sectiei L4 Cluj, Inginerul Iosef Calman si picheru! Toan Chifor, din cadrul Districtului 7 Cluj, ce au tolerat in serviciul de cantonier pe ,servitorul de birou” Gheorghe Pugcas, care nu a inchis bariera in momentul trecerii locomotivei izolate si nici nu a raportat defectarea clopotului soneriet electrice de ta canton. Intre fiarcle contorsionate ale autobuzului si-au pierdut viata goferul Constantin Constantinescu gi taxatoarea Ana Buci, alfi 4 exlatori fiind grav rangi. 24 Aprilie 1926 - CIOCNIREA DE LA CARANSEBES ‘In noaptea de 24 Aprilie 1926, la ora 23:07, la intrarea in statia Caransebes, trenul express Nr. 12 s-a cioenit cu un convoi de manevri. ‘in urma acestui accident s-au inregistrat pagube materiale Ia locomotive si vagoane in valoare de 630.255 de lei. Mecanicul de locomotivi Adolf Halmos si franarul lon Hudobasa si-au pierdut viata Acest tragic accident a fost provocat de un lant de acte de indisciplina ale personalului CFR. Astfel, principalul vinovat pentru. producerea catastrofei a fost mecanicul de locomotiv Francise Lischko, angajat al depoului Timigoara, ce a intrat 121860-1981 cu trenul Nr. 12, in stafia Caransebes, firi a respecta dicagia de ,oprire” a semnalului de distangi, iocnindu-se cu un convoi de manevrd. Lafelde vinovata fost si mecanicul Adolf Halmos, mort in accident, ce si-a pirisit postul gi s-a culeat in marchiza locomotivei de manevri, incredingind conducerea ei Licktuyului Carol Agoston, din depoul Caransebes, care, din cauza lipsei de experienti, in ‘momentul in care a realizat iminenga impactului cu trenul express Nr. 12, a sirit de pe locomotiva si a fugit. 4 Mai 1926 - ACCIDENTUL DE LA MARASESTI — Un obuz pe calea feratal In dimineata zilei de 4 Mai 1926, personalul de intretinere ce efectua inspectia ci ferateintre staiile ‘Mirasesti i General Eremia Grigorescu, a descoperit tun obuz de calibrul 75 de milimetri, ce fusese agezat intre sine, find deja lovit pusin de trenurile ce trecusera prin acel punct al cai ferate. Imediat au fost alertate autorititile, in urma anchetei efectuate la faga locului stabilindu-se faptul cAproiectilul, de fabricatie german’, rimas din timpul uptelor din Primul Rizboi Mondial, fusese gist, in sanqul soselei, de niste copii ce, in joac’, Iau ridicat gi ‘au agezat intre sine 8 Mai 1926 - CIOCNIREA DE LA TARGU OCNA In noaptea de 8 Mai 1926, la ora 3:20, trenul de ‘marfi Nr. 4201 s-a ciocnit cu trenul marfar Nr. 4807, ce tocmai intra ineet in statia Tirgu Ocna, dupa ce fasese oprit timp de 30 de minute, in fafa semnalul de distant’, dinspre statia Onesti. In urma impactului violent au fost distruse 9 vagoane, iar locomotiva trenului Nr.4201 a fost avariatd, pagubele materiale ridicandu-se la suma de 3.320.000 de le. Frinarii Jiga Stoian si Gheorghe Olaru, ambit din stagia C.RR. Adjud si-au pierdut viata in acest tragic accident. ‘Au fost grav riniti 3 dintre insogitorit vagoanelor IncArcate cu vite, ce compuneau garnitura trenului Nr. 4201. Ton Goraszeauk — locuitor al comunei Panel Negru ~ Bucovina @ Aron Sheffer ~ locuitor al oragului Buziu @ Vasile Dameanu — locuitor al comune’ Lunea de Jos, judepul Bact ‘Vinovati pentru producerea acestei catastrofe au fost impiegatul de migcare Ion Aendutu si telegrafistul Aurel Garnovici, ambi angajati ai statiei CFR ‘Targu Ocna, ce au dormit in timpul serviciului gi au acordat cale liberd trenului Nr. 4201, firt a se asigura daca trenul Nr, 4807, ce stagiona in faya semnalului de dlistangi, a fost garat complet in statie Lafel devinovata fost siacarul Gheorghe Ghibilic, ce a dormit in timpul serviciului, neavizandu-l pe impiegatul de migcare aflat de serviciu in stagia Targu cna, asupra faptului ca trenul Nr. 4802 se afli oprit in faga semnalului de distanga si nu s-a garat in statie 18 Mai 1926 - CIOCNIREA DE LA CONSTANTA 22 August 1926 - ACCIDENTUL DE LA VALEA SEACA - Un sofer in stare de ebrietate si fara camet de conducere a accidentat mortal 5 persoane sia ranit grav alte 4 persoane In seara zilei de 22 August 1926, in jurul orei 23:00, in dreptul cantonului Nr. 282, situat intre statile Valea Seac& si actu, trenul accelerat Nr. 531 a surprins gia distrus un automobil in care se alau 10 persoane, Cu ocazia anchetei sa stabilit faptul ci automobilul condus de profesorul agronom Victor ‘Mugat s-a angajat in plind viteza, cu farurile stinse, in ‘raversarea pasajului la nivel cu ealea ferat4, ovindu-l pe cantonierul ce tocmai inchidea bariera.CATASTROFE FEROVIARE Zum Vormarsch in Ruménien. Eisendahatruppen beim Wiederaufbau cer van Feinde beim fickgue zerstirten Britcke wher den Arges. Podul peste Arges - 1917 Ciscnire a dowd trenuri militare la Giurgiu - 19171860-1981CATASTROFE FEROVIARE Vinovati pentru producerea accidentului au fost pasagerii vehiculului, ce se aflau intr-o vidita stare de ebrietate, continuand gi in automobil cheful inceput cu ocazia numeroaselor popasuri de petrecere pe care le ficusera in timpul cifitoriei Inconstienfa criminala a profesorului agronom Victor Musat,ce s-a urcat la volan in stare de ebrietate sifiri a poseda permis de conducere, @ avut ca urmii moartea a cinci dintre pasagerii automobilului, ate 4 persoane find rinite 12 Septembrie 1926 - CIOCNIREA DE LA CONTESTI in dimineata zilei de 12 Septembrie 1926, in jurul orei 9:00, sosind in stayia Conresti, situata pe calea ferati Bucuresti Nord — Titu, trenul personal Nr. 132 a depasit marca de siguranti a liniei de garare sia iesit in linie curenta, tocmai in momental in care, din directia opus, urma si treaci, fra oprire, trenul accelerat Ne. 101, In urma violentului impact dintre cele 2 garnituri, ambele locomotive 6 vagoane de cilitori (4 vagoane din compunerea trenului Nr. 132 si alte 2 din trenul Nr 101) au fost grav avariate, Intre fiarele contorsionate au fost strivite 5 persoane, alti 10 pasageri lind grav riniti Principalul vinovat pentru producerea acestei tragedii' a fost mecanicul de locomotiva Nicolae Radulescu, din depoul Bucuresti Calétori, ce nu a respectat prevederile ordinului de circulagie primit in stagia Titu, nu a redus viteza trenului, la intratea in stafia Congesti, nu a probat functionarea frinci automate, la trecerea pe langa semnalul de distant al stafiei si nici nu a semnalizat, cu fluierul locomotives, stringerea frinelor de mand. La fel de vinovat a fost si Pantelimon Hiescu, seful statiei Contesti, ce a pus pe liber semnalele de distant’, pentru cele doud trenuri, ce au intrat aproape simultan in static, nerespectind intervalul regulamentar de 5 minute intre gararea primului tren si trecerea celeilalte garnituri. Pentru aceste grave acte de indisciplina, ambit angajati ai CER. au fost indepartati din serviciu, fiind ulterior deferiti organelor de justifie 2 Octombrie 1926 - ACOSTAREA DE LA COTOFENI In dimineata zilei de 2 Octombrie 1926, la ora 6:00, in timp ce trecea peste macazurile de iesire din statia Cofofeni, trenul accelerat Nr. 103, a acostat 16 garnitura trenului personal Nr, 130, ce tocmai efectua ‘manevrele de garare. Locomotiva trenului Nr.103 si 4 vagoane de clasa a I1l-a din compunerea trenului Nr. 130 au fost avatiate, Aha. Gpdee ern of atte # ctr ang 380 elem ln saa nates Ref peut a a fatal ae 8 ah 37 ty rs rk Hanh An cual gran {tra nat Dafa Dela pes etn gh pir oe omnis oars MUA, In urma impactului,2 cdlatori si-au pierdut viata, iaralte 17 persoane (14 cilitori si 3 angajatiai CER.) aun fost rinite Valoarea totalaa pagubelor produse administratiei feroviare s-a ridicat la suma de 588.252 de lei. Vinovat pentru producerea accidentului a fost mecanicul Meletie Trufinescu, din depoul Turnu Severin, care, fiind amesit de alcool, a comis o serie de abateri grave in timp ce remorca trenul accelerat Nr. 108, pe distanga Craiova ~ Cofofenis a transportat calitori fraudulosi pe locomotiva, a depigit viteza de circulatie previzuti in fivretul de mers al trenului, a sosit in statia Cofofeni, cu 4 minute timpuriu, a depisit marca de sigurant’, avind regulatorul de abur in pozitie deschisi, n-a efectuat nicio actiune de franare sia ciocaie violent trenul personal Ne. 130. Scan Nota Directia Politiei - Arhive Bucuresti 10 Octombrie 1926 - ATENTATUL DE LA FARAOANI| | | 1860-1981 12 Octombrie 1926 - CIOCNIREA DE LA OVIDIU In noaptea de 12 Octombrie 1926, la ora 1:00, pe ccalea ferati Fetesti - Constanta, trenul mixt Nr. 8024, a fost expediat din statia Dunatea, spre stafia Ovidiu, iar din aceasta stafie, contra sa, a fost expediati 0 locomotiva izolati. ‘Din cauza vizibilitati foarte reduse, statia Ovidiu fiind invaluita intr-o ceata deasi, locomotiva izolata s-a ciocnit violent cu trenul mixt Nr. 8024, In urma impactului, ambele locomotive si 6 vagoane au fost distruse si alte 5 vagoane au fost variate. Valoarea totali'a pagubelor materiale produse administratiei feroviare nafionale s-a ridicat la suma de 2.407.365 de lei In vagoanele accidentate, 2 angajati C.ER. si-au pierdut viata, iar alte 6 persoane (5 angajagi ai CFR. siun calator) au fost ranite, Vinovat pentru producerea acestui accident a fost gisit impiegatul de migcare Nicolae Alecu, aflat de serviciu in stafia Ovidiu, care a expediat locomotiva izolati, in baza unei cai libere obsinute telefonic, in mod neregulamentar gi firk a se interesa asupra pozigiei trenul mixt Nr. 8024. 11 Noiembrie 1926 - ACCIDENTUL DE LA ORSOVA - Oprirea neprevazuta a,Trenului Regal” inziua de 11 Noiembrie 1926, la ora 13:00, trenul accelerat Ne. 102, circuland ea ,tren regal” si avnd-o fntre pasagerii sti pe Regina Maria a Tugoslaviei, a fost oprit, timp de 7 minute, in Tinie curentl, intre stafiile Orgova si Varciorova, din cauza unor lucriti de consolidare a ci ferate, ce au fost incepute in ultimul ‘moment si nu au fost terminate la timp. Vinovagi pentru acest eveniment au fost gisiti Mihail Orza, Moise Bain si Mihai Lalescu, tori lucritori in cadrul Echipei L16 Orgova, cate, din proprie inigiativa si contrar ordinelor primite, au scos din cale o serie de traverse, pe care nu au mai avut timp si le inlocuiasca, provocind oprirea neprevizzut a trenului regal. Din cercetirile efectuate la fata locului se pare ci lucritorii au cAutat si-1 compromita pe gefull de echipi Dumieru Tancu, recunoscut pentru severitatea sa. 15 Noiembrie 1926 - CIOCNIREA DE LA FARAOANI ‘Oninsoare deasi cidea peste mica staic Faraoani, situati pe magistrala feroviard Bucuresti ~ Suceava, Intre oragele Baca si Adjud. Impiegatul de migcare Virgil Atanasiu, soldat in cadrul Companiei 6 Baciu, din Regimental 1 Cai Ferate Focsani, a pirisit biroul de migcare, lisind serviciul in seama unui telegrafistlipsit de experienst, mit trenul personal Nr. 532, pe linia ui i de garare, care era insi ocupati, in acel ‘moment, de garnitura trenului de marfa Nr. 5301. in impactul violent intre cele doua trenuri au fost distruse 3 locomotive gi 14 vagoane, dintre fiarcle contorsionate fiind scosi 20 de ciltori ri Circulayia trenurilor pe magistrala Bucuresti ~ Suceava a fost complet intrerupts timp de 4 ore. Pagubele materiale rezultate in urma inconstienfei impicgatului de migcare s-au ridicat la suma de 3.529.250 de le. 12 lanuarie 1927 - CIOCNIREA DE LA AZUGA — Neatentia se plateste! In scara zilei de 12 Tanuarie 1927, la ora 18:54, locomotiva izolata 1623 a plecat din statia Predeal sia intrat in statia Azuga, nerespectand indicagia de oprire a semnalului de distanti, angajandu-se pe linia TI -moarti, unde s-a cioenit cu un convoi de manevra din trenul Ne. 3413, format dintr-o locomotiva si 6 ‘vagoane. Jn acest accident gi-a pierdut viata fochistul Dumitru C. Dogaru, iar mecanicul de locomotivi ‘Tanase Simionescu a fost ugor rinit. Vinovat pentru producerea accidentului a fost mecanicul Tanase Simionescu, din depoul Campina, care, in timp ce conducea locomotiva 1623, nu a respectat indicatia de ,oprire” a semnalului de intrare in stafia Azuga si nici miicar nu a redus viteza wehiculului feroviar, fapte pentru care el a fost indepirtat din servici. 7CATASTROFE FEROVIARE 19 Martie 1927 - ATENTATUL DE LA GHIMES. con ¢Aareaaya 27m bane de a 1927 - CIOCNIREA DE LA BUCU seo A RN taisectiiates 10 Septembrie 1927 - ACCIDENTUL DE LA BUSTENI - Neglijenta fochistului Constantin Japu sivictimele de la fabrica de hartie ,SCHIEL” Jn ziua de 10 Septembrie 1927, la ora 13:00, in statia Predeal, locomotiva 56.2445, condusit de mecanicul Constantin Chirigi, geful depoulut CR. Predeal, ajutat de fochistul Constantin Tapu, se afla garati in apropierea macazului de iegire in directia Azuga, fiind cuplati cu un vagon incareat cu cirbune. ‘Dupi aproximativ 20 de minute, find solicitat si rezolve o serie de probleme urgente de servici, geful de depou a parisit locomotiva predand-o fochistului. Ulterior,fochistul a coborit i el de pe locomotiva, pentru a-gi satisface necesititile fiziologice. Ramas nesupravegheat, convoiul, ce nu era bine asigurat, a pornit la vale, trecind cu vitezat prin stagia ‘Azuga si aruncand de pe linie sabotii de deraiere ce fuseseri plasati pentru a-l opri. Pentru a evita ciocnirea convoiului eu tremul accelerat Nr.201, ce urca spre Predeal, aflindu-se ‘acel_moment in linie curenti, intre statiile Poiana Tapului si Busteni, geful de gark Constantin Nastasache a indrumat locomotiva si vagonul ce fugiserd din stagia Predeal, pe linia de garare a fabricit dc hartie Schiel”— Busteni, unde ele au cioenit violent un grup de vagoane ce se aflau in curs de descircar. Neglijenta fochistului Constantin Tapu, care a pirisit locomotiva gi a lisat-o neasigurati, a avut ca urmari moartea unui muncitor al fabricii Schiel”, rinirea altor doi muncitori si distrugerea a dovt vagoane inedrcate cu diverse marfur, valoarea totald a pagubelor inregistrate in urma acestui tragic accident ridicdndu-se la suma de 566.022 lei. 20 Decembrie 1927 - DERAIEREA DE LA OVIDIU In dimineaga zilei de 20 Decembrie 1927, la ora 6:00, trenul Nr. 1823, compus din 38 de vagoane cisterna, incircate du produse petroliere, a deraiat, la Kilometrul 153+300 al magistralei feroviare Bucuresti — Constanta, in apropierea semnalului de intrare in statia Ovidiu. ‘Ausiritde peline 17 vagoane din mijlocul trenului (vagoancle 7 ~ 23), din care 9 vagoane s-au prabusit pe rambleul liniei, arzind complet in incendiul ce 4 pornit de la lampa franarului Ton P. Paraschiv, ce a murit carbonizat intre fiarele contorsionate ale vehiculelor feroviare distruse. Cauza acestei catastrofe a fost ruperea unei fine vechi, ce a cedat sub greutatea trenului care a trecut peste ca, acest fapt fiind favorizat de temperatura foarte scizuta inregistrata in acea zi geroast de iar. 21 Decembrie 1927 - CIOCNIREA DE LA BACIU TRIAS in noaptea de 21 Decembrie 1927, la ora 4:45, stafia Nadigel a expediat, spre statia Baciu Tri, trenul accelerat Nr. 44, care s-a oprit in parcurs, de dou ori, din cauza pierderii presiunii aerului din conducta generala de frana. In momentul celei de-a doua porniri, garnitura a fost ajunsa din urma sia fost violent tamponata de trenul Nr. 2302, ce circula firi a avea cale liber, Valoarea toralé a pagubelor materiale produse in uurma acestui accident s-a ridicat la suma de 487.574 de lei. An vagoanele accidentate, 11 persoane au fost nite (4 frinari si7 pasageri). 18a a iia tiie ae aaa — 1860-1981 @ Dr. Béla Léray @ losif si Jean Herscovici ® Mozes Balcirs @ Lisal6 Pets © Terezia Pflanzer ‘@ Alexandru Szodovai, Teodor I. Motiu, Anton Fedelean, Joan Vig6 ~ friinati @ Fugen Radd ~ sudor in Atelierele CER. Bucuresti Nord Vinovat pentru producerea acestui accident a fost impiegatul de migcare Adalbert Szabé, ce se sglsea de serviciu in statia Nadigel sia expediae trenul Nr. 2302, ft cale liberd si mai inainte de sosirea ‘renul accelerat Nr. 4 in stafia Baciu Tria 23 Decembrie 1927 - ACCIDENTUL DE LA BRAZI - Un sofer grabit a distrus familia senatorului N.V. Nicolau In dimineaga zilei de 23 Decembrie 1927, in dreptul pasajului de trecere la nivel situat la intrarea in stagia Brazi, trenul express Nr.9 a surprins si a lovit un automobil in care se aflau 3 persoane, ce se angajase, patinand pe zapada, printre barierele rimase deschise pe jumitate, sine unts aman INEENDIUL OL Ly DAAQANESTI = petite Unt See stig uderee ub tal Vac Cen, An timpul calatoriei spre Rogiori, un soldat aflat in compartimentul vecin si-a aprins 0 figard, iar chibritul fumegind I-a aruncat direct pe sacul care a luat imediat foc, producand incendierea intregului vagon. ‘Calatorii au fugit cupringi de panici, iar vehiculul feroviar a fost complet mistuit de Bacici. Pasagerul care a transportat fraudulos materiale inflamabile in trena fostidentificatsitrimisinjudecata, find obligat si suporte integral pagubele produse administrafiei CFR, ce s-au ridicat la 30.205 lei ~ 0 suma destul de mare pentru acele vremuti. 16 lanuarie 1928 - ACCIDENTUL DE LA PREASNA ~ Cum si-a pierdut viata seful de echipa lon Tunaru © 7i cefoast de iarna pe calea feratii Bucuresti = Constanta La ora 16:30, la kilometrul 67+300 al liniei, intre stafiile Lehliu si Preasna, o locomotivi izolata 4 surprins gi a lovit un vagonet, tocmai in momental cand gefil de echipa Ton Tunaru, sesizand apropierea vehiculului feroviar, sitise pe linie si incerca si indepirteze din gubaritul ciii ferate ultima osie a vagonetului, ce rimiisese pe linie. Mndhrancn ont GANA OF NONE enna Ui AP eetCatastrafa dela Ciurea— 1917 Catastrfa de fa Ciurea = 1917 |1860-1981 Prabugirea podului de la Conciu inte taile Posada ~ Valea Larga ~ 19 septembrie 1922 2 -CATASTROFE FEROVIARE ‘In vagoanele accidentate, factorul postal Mihai Radulescu si-a pierdut viata, iar chelnerul Iie Fera si comercianta Anca Dobrea au fost riniti. 29 Septembrie 1928 - CIOCNIREA DE LA IERNUT In noaptea de 29 Septembric 1928, trenul mixt Nr. 4106 a fost primit in statia Ternut, situata pe calea feratt Ludug ~Tirgu Mures, pe linia I, ce era ocupatt de garnitura trenului de marfi Nr. 6901. ‘In urma violentului impact dintre ce a urmat, cele doui locomotive au deraiat,3 vagoane din compunerea trenului Nr. 6901 au fost distruse gi alte 4 vagoane au deraiat (2 vagoane din compunerea trenului Nr. 4106 si 2 vagoane din compunerea trenului Nr. 6901), valoarea totala a pagubelor produse administratiet feroviare ridicindu-se la suma de 486.520 de lei. Intre resturile sfirimate ale vagoanelor distruse, 2 frinavi si-au pierdut viata gi algi 2 angajayi CER. au fost rinifi Mortiz Iacob I, Manu si Iie Ofoiu —frinari in statia ‘Tirgu Mures Ranifi: @ Dumitru Radu - mecanic de locomotiva in depoul Targu Mures @ Jon Nicula ~ frinar in statia Teius Vinovat pentru producerea acestui accident a fost giisit acarul Alexandru Bartha, ce se gisea de serviciu in stafia Ternut si care, desi a primit comanda pentru intrarea trenului Nr. 4106, pe linia II, mu a supravegheat macazul de acces in statie, a adormit in cabina, iar in momentul cind s-a trezit, tremul se angajase deja peste macaz,intrand pe linia I, unde s-a cioenit cu tremul Nr. 6901 O parte din vind a avut-o siimpiegatul de migcare Aurel Chirtes, ce nu a revizuit, pe teren macazurile, inaintea intrisii trenului Nr. 4106. 26 Octombrie 1928 - CIOCNIREA DE LA RECEA — Dezastrul trenului Nr. 3 Simplon In noaptea de 26 Octombrie 1928, la ora 3:00, in stagia Recea urmau si se incrucigeze trenurile Nr. 3, Simplon, ce urma sa fie garat pe linia I si Nr.24, ce urma si intre pe linia a-Il-a, ambele garnituri avand optire in aceastii mic& gari, situatd pe calea feratt Pitesti ~ Slatina. Desi a primit comanda telefonici pentru a cefectua gararea trenului Nr.24, pe linia a-II-a a stafiei, fapt ce era afigat, in mod normal si pe tabloul de garare din cabina situatd in capitul dinspre Slatina al stafiei, acarul Marin Voinea a intors macazul pe linia I, unde, din direetia opus’, tocmai intra trenul Nr.3 Simplon. Impactul violent intre cele doud gamnituri a declansat o adevirata catastrofi, vagonul de bagaje al trenului Nr.3 Simplon find impins peste urmatorul vagon de dormit, unde si-au pierdut viata 4 cilatori, jar vagonul de posta din trenul Nr.24 a sfirdmat vagonul urmator de clasa a-Ill-a, valoarea total a pagubelor produse administratiei C.FR. ridicindu-se la suma de 8.232.201 lei. Dinvagoanele accidentateau fost scoase cadavrele 2 23 de pasageri, alte 43 de persoane fiind grav rinite. Intre victimele acestui tragic accident s-au aflat si 2 angajati ai C.FR., Fochistul locomotivei ce remorca trenul Nr, 24, Dumitru Baciu, fiind omorit pe loc, iar fochistul locomotivei trenului Nr.3 Simplon, Constantin Frinculescu, lind grav rinit. 21 Decembrie 1929 - ATENTATUL DE LA BRAZI in ziua de 21 Decembrie 1929, la kilometrul 534075 al citi ferate Bucuresti ~ Ploiesti incre staiile Ploiesti Trij si Brazi,s-a produs deraierea trenului de marfii Nr. 8302, compus din 59 de vagoane remoreate de locomotiva eu abur 40.057. Tn urma acestui accident, 17 vagoane au deraiat si s-au risturnat, valoarea totald a avariilor suferite de vehiculele feroviare si de miefurile cu care erau incarcate, ce s-au imprastiat si au fost partial distruse, depiisind suma de 4.000.000 de lei. Cercetirile demarate imediat la locul accidentului au stabilit faptul c& deraierea celor 17 vagoane de marfii a fost cauzati de acfiunea unor atentatori, ce nu au putut fi identificafi i care au thiat un cupon, cu ‘o lungime de 1,2 metri, dintr-o sina situati pe partea dreapti a liniei. Varianta atentatului a fost pe deplin confirmatt de modul de tliere al sinei respective, precum si de faptul ci lings linie au fost gisite uneltele folosite de citre atentatori pentru a-si indeplini planul1860-1981 5 Februarie 1930 - ATENTATUL DE LA SANGENI 3 Martie 1930 - ATENTATUL DE LA PRAHOVA Tn seara zilei de 3 Martie 1930, trenul accelerat Nr.602, compus din 14 vagoane remorcate de Iocomotiva cu abur 231.062, fost expediat din statia Ploiesti Sud, firi oprire, pin in statia Bucuresti Nord. Laora 19:38, in timp ce trenul circula eu o viteza de 60 de km/h., in momentul trecerii prin punctul situat la kilometrul 47+977 al cai ferate Ploiesti — Bucuresti intre staiile Brazi gi Prahova, sub ropile locomotive’ s-a produs o puternici explozie provocatt de detonarea unei masini infernale de constructie artizanala, ce fusese plasatd intre doua traverse, la o distangi de 6 metri de una din joantele ginei stangi aliniei Din cercetirile efectuate imediat la locul atentatului a rezultat faptul ci dispozitivul exploziv a fost plasat pe linie in intervalul de timp dintre orele 19:26 si 19:35, Din fericire, explozia nu a avut dectt urmari nesernnificative, trenul continuindu-si drumul spre destinagie dup’ o stationare de 4 ore si 30 de minute. 17 Martie 1930 - ATENTATUL DE LA FUNDULEA — Un act criminal ratat! In ziua de 17 Martie 1930, la kilometrul 47+280 ferate Bucuresti — Constanja, intre staile Fundulea si Sarulesti, persoane ce nu au putut fi identificate au _montat un dispozitiv exploziv, de construcfic artizanali, urmand si provoace deraierea unui tren de calatori gi inchiderea legatusii feroviaze {ntre Capital’ si portul Constanga Din cauza grabei cu care a fost’ montat dispozitivul, firul de legituré dintre acesta si una dintre sine s-a rupt, in momentul trecerii trenului, fird insi a declanga explozia maginii infernale. Organele de ancheti ale Siguransei Statului, sosite imediat la locul incidentului, au demarat ampli operaiune menitd si duci la identificarea gi la arestarea atentatorilor ce au plasat pe linie dispozitivul exploziv, 14 lunie 1930 - ACCIDENTUL DE LA BALS - Cum a murit la datorie un cantonier CFR. In seara de 14 Iunie 1930, la ora 23:00, trenul accelerat Nr. 105 a fost expediat din staia Bals, spre statia Craiova, fira alte observatii Garnitura a circulat in conditii normale, pana reptul pasajului de trecere la nivel situatintre stile Bals si Spineni, langa cantonul Nr. 156, unde trenul a surprins gi a lovie un autobuz incireat cu elitori, ce s-a angajat in traversarea ctii ferate, accidentindu-1 ‘mortal pe cantonierul Vasile C. Constantin. Deoarece bariera rimisese defect’, in pozitie deschisi, cu cumpenele ridicate, cantonierul s-a plasat in mijlocul pasajului sia efectuat semnale repetate de oprire, cu felinarul. Totul a fost insi in zadar, deoarece soferul nu s-a oprit la semnalele sale, I-a accidentat, omoriindu-t pe loc si imediat dupa aceea, autobuzal 2 fost lovit de trenul accelerat, fapt ce a provocat rinirea graviia 18 dintre calitorii aflati in autovehicul. 14 August 1930 - CIOCNIREA DE LA SECELEANU — Un acar schimbé pozitia unui macaz si produce o catastrofé feroviar& La 14 August 1930, in statia Seceleanu, situat pe calea ferati Bucuresti ~ Fetesti, urmau si soseasc si si fact cruce trenurile Nr. 93 si 96. Primula sosit trenul Nr.93, ce a fost garat pe linia TI, asteptind incrucisarea cu trenul Nr. 96. Dupi ce a fost ceruta si s-a acordat calea liberi pentru trenul Nr. 96, geful stagietI-a trimis pe acar la macazul Nr.1, pentru a efectua parcursul de intrare 23CATASTROFE FEROVIARE —___ al acestui tren, pe linia I, ce era fixatt pentru trecerea sa Dupi ce a inseris comanda in registrul de revizie a instalatilor, acarul a plecat la macazul Nr. 1, pe care, in mod inexplicabil,I-a intors spre linia TI, -a incuiat cu cheia gi s-a postat cu piciorul pe ghiuleaua sa, dand semnale de intrare cu faniomul. Vizind semnalele de intrare date de acar, ‘mecanicul locomotivei ce remorea trenul Nr.96 nu a ai fost atent la pozitia macazului i eu viteza de 55 de knv/h., s-a angajat pe linia TI, ciocnindu-se violent cu trenul Nr. 93, ce se gisea stationat pe aceasta Tinie. In urma impactului intre cele dowd trenuri, locomotivele lor au fost avariate, iar vagoanele de bagaj si primal vagon de clasa II, din compunerea trenului Nr.96, au fost complet distruse, valoarea totali a pagubelor materiale ridicandu-se la suma de 2.270.853 de lei. Tn vehiculele feroviare distruse si-au pierdut viata 8 cilitori jar alte 11 persoane au fost rinite. Mort: @ Ton Banica ~ veghetor de incireare in statia Fetesti Virgil Niculescu si Stroe Ruducan ~ licitusi in cadrul Reviziei de vagoane Fetesti @ Nicolae Nips — manevrant de vagoane in staia Fetesti Sultana Balinese @ loan Avramescu - caporal in Regimentului 1 Cxi Ferate Ochea Dumitrescu ~ pensionar CER. @ Liuba Pugnicof cadrul Raniti: @ Constantin Cérlinescu — sefill trenului Nr. 96 @ Stancu Dumitrescu - conductor in halta CER. Griviga @ Ion Constantin Joan Tinculescu ~ mecanic de locomotivi in depoul Bucuresti Vasilica Stefan Lenuta Ionescu @ Rozalia Harjew © Sarchiz, Nofoterian @ M. Moscovici_ @ A. Weinstein Vinovat pentru. producerea acestui accident feroviar a fost acarul Petru Motoc, ce a_primit comanda de intrare pentru trenul Nr. 96,-a deplasat pe teren si a intors, in mod inexplicabil macazul, in pozigia ce didea acces spre linia II, la incuiat gia dat semnale pentru intrarea trenului Nr. 96, 3 Octombrie 1930 - ACCIDENTUL DIN HALTA MANARADE In seara zilei de 3 Octombrie 1930, la ora 23:00, pecalea ferata Copsa Mica ~Blaj,in momentul trecerit peste pasajul la nivel, piit, situat in apropierea haltei ‘Minirade, trenul de coletarie Nr. 24 a surprins gi a lovit un autocamion pe care I-a distrus complet. Valoarea totalé a pagubelor materiale produse in turma acestui accident s-a ridicat la suma de 243.040 delei. Dov persoane ce dormeau in autocamionul accidentat si-au pierdut viata Morti: © Gyula Fodor —locuitor al oragului Medias @ Francisc Benké - locuitor al orapului Turda Principalul vinovat pentru producerea acestui accident a fost goferul autocamionului, ce nu a oprit fnaintea intrarii pe pasajul de trecere la nivel si nici nu a redus viteza autovehiculului, O parte de vind a avut-o si cantonienul Grigore ara, angajat al Sectiei L.3 Mediag, ce nu a inchis baricra, cu 5 minute inainte de trecerea trenului 31 Octombrie 1930 - ACCIDENTUL DE LA VANATOR! ~ Somnul in timpul serviclului si consecintele sale! In dimineata zilei de 31 Octombrie 1930, la ‘ora 5:00, trenul Nr.302 a fost expediat, in conditii normale, din stafia Sighisoara, spre stafia Vanitori. ‘Ajungind in dreptul cantonului Nr. 178, mecanicul locomotivei ce remorca trenul a observat faptul ck felinarul de mand era agifat regulamentar de discul din fafa cantonului,insa bariera fusese lisati deschisa. In ciuda incercarilor disperate de frinare, trenul fa surprins gi a sfirimat 0 cirupi ce se angajase in traversarea cali ferate. In atclaj dormeau carutagul Zoltan Fodor, ce si-a pierdut viaga in accident gi Iona Peter, ce a fost grav anita. Vinovat pentru producerea acestei tragedii a fost sisit cantonierul Ion Varvara, ce a adormit in timpul serviciului sia Hisat bariera deschisa. 241860-1981 10 Noiembrie 1930 - ‘ACCIDENTUL DE LA GAGENI - Un cantonier neatent si un sofer grabit au provocat distrugerea unui autobuz. In ziua de 10 Noiembrie 1930, treaul de marfi Nr. 3564, compus din 25 de vagoane incircate cu sare, ce rau remorcate de locomotiva cu abur 324.776, a fost indrumat timpuriu, din stafia Slinic, cu 80 de minute inaintea orei de plecare inscrisi in mersul trenului,fird afi avizate cantoanele aflate pe sectia ce uurma si fie parcursi. La ora 16:00, soneria cantonului Nr. 2, aflatintre statiile Gageni si Buda s-a defectat, astfel ci trenul de marfi, ieyind din debleul aflat Ia 210 metri departare de canton, desi a dat repetate semnale cu fluicrul locomotives, pentru a atentiona vehiculele ce circulau pe soseaua Ploiesti — Bragov, a surprins gi a lovit un autobuz incicat cu 26 de pasageri, ce se angajase in traversarca pasajului la nivel cu calea ferata, gisind batiera in pozitie deschist. Lovit in partea de mifloc si trae pe o distangi de 26 de metri, vehiculul a fost distrus, intre fiarele sale contorsionate gasindu-si sfirsitul 6 pasager, iar alte 7 persoane fiind grav sinite, 17 Decembrie 1930 - CIOCNIREA DE LA ZOITA In ziua de 17 Decembrie 1930, la ora 22:08, tronul accelerat Nr. 74 a intrat in stasia Zoita,situata pe calea ferata Buziu ~ Ramnicu Sarat, cu viteza de 80 de km/h., iar in momentul trecerii peste macazul de acces pe liniile I si TI, s-a ciocait violent cu trenul de marfi Nr. 5406, In urma impactului intre cele dou gamituri, locomotiva gi dout vagoane de clasa aTI-a din trenul accclerat au deraiat, vagonul de manipulayie a fost pe jumatate distrus, iar alte 7 vagoane din trenul de marfil ce stationa pe linia II au fost complet distruse, valoarea total a pagubelor ridicandu-se la suma de 3.403.558 de lei. Frinarul Tlie Lungu si-a pierdut viafa, iar controlorul de tractiune Ion G. Antimiu, seful de tren N. Serachitopol si sodatul franar Gameati Ionescu, din cadrul Companiei 4 C.F. au fost grav raniti Principalul vinovat pentru producerea acestui accident a fost acarul Constantin Cristea, care dupa gararca, pe linia IIa statiei Zoita, a trenului Nr. 5406, nu a intors si nu a incuiat macazul Nr. 1, in pozitia de acces spre linia I, pe care, conform comenczii telegrafice primite, urma si treacd, fri oprire, trenul accelerat Nr. 74. La fel de vinovat a fost si impiegatul de migeare Ton Mihiiescu, ce nu a verificat pe teren executarea parcursului de trecere pentru trenul accelerat Nr. 74 Pentru aceste grave abateri, ambii angajati au fost destituiti din serviciu si au fost trimigi in judecati. 26 Decembrie 1930 - ATENTATUL DE LA BALDOVINESTI ~ Deraierea trenului accelerat Nr. 807 26 Decembrie 1930 - Sarbitori de Craciun, Calstorii aflagi in vagoancle trenului accelerat Nr 807 priveau linigtii covorul alb asezat peste calea ferati. Briila Galati, in timp ce trenul abia trecuse de statia Baldovinesti, urmand si ajunga in stagia Galati, capital cursei sale, Deodati, la Km, 238+300 al chi ferate Bucuresti ~ Galagi, mecanicul de locomoriva Stoica Vasilescu sesizeazi un zgomot puternic sub locomotivi gi franeaza trenul, care se opreste dup ce a mai parcurs {inci 450 de metri Riuficitorii ce au ciutat si deraieze trenul plasaserd un tisfon, la imbinarea intre dous sine, ins, din fericite, acest corp stein a provocat doar deraicrea prime osii a locomotivei, fapt ce nu s-a soldat cu alte urmati. Dupio stationare de citeva ore, timp in care osia deraiati a fost repusi pe sine, trenul si-a continuat drumul citre destinatie, ajungind cu bine in staia CER. Galati Ziua a doua a Sfintei 21 Aprilie 1931 - DERAIEREA DE LA ALEXANDRIA In ziua de 21 Aprilie 1931, la orele 17:40, drezina motor a Inspectiei L.2 Pitesti, in care se aflau inspectorul de intresinere Pitesti, seful sectici Ld Rosiori, picherul de la Districtul Zimnicea si soferul Inspectiei L.2 Pitesti, a efectuat o cursi pe calea ferati Rosiori~ Zimnicea. Vehiculul circulat normal pani la kilometrul 224800 al cali ferate Bucuresti — Zimnicea, in apropiere de intrarea in stafia Alexandria, unde a deraiat, din cauza pietrelor puse pe gine de citre riuficitori ce mu au putut fi identificagit Vehiculul s-a risturnat pe rambleul liniei, sfirimindu-se complet. Valoarea pagubelor materiale produse in urma acestui tragic accident s-a ridicat la suma de 85.000 de lei. ‘Tofi cei 3 ocupanti ai drezinei au fost ring 25(CATASTROFE FEROVIARE @ Inginerul Fr. Abramovici ~ sefull Sectiei Lt Rosiori @ Nicolae Sandu ~ picher in cadrul Districtului Zimnicea @ Alexandru Varga — soferul drezinei 23 Aprilie 1931 — ATENTATUL DE LA RAUTEL In scara de 23 Aprilie 1931, in jurul orei 23:00, la kilometrul 76+012 al caii ferate basarabene Vasile Lupu — Balsi,intre statiile Rautel si Pamanteni, trenul Nr. 7407 a lovit stalpul unui indicator kilometric, ce fasese smuls de la locul sau, agezat pe linie gi legat cu sirma de una dintre sine In urma impactului, plugul Iocomotivei a fost strambat, trenul continuindu-si ddrumul fir alte urmiri. La locul accidentului au mai fost gisigi, agezati pe ambele sine, alti 2 saboti de deraiere, ce fusesera sustrasi in cursul noptii din stagia Pamanteni, precum si stilpul indicatorului de la kilometrul 75+700 al liniei, ce fusese agezat intre gine, impreund cu alte dou’ indicatoare hectometrice. Imediat, Politia orasului Balti a demarat ample cercetiri pentru gisirea siuficitorilor ce an pus in pericol siguranta circulatiei feroviare. 6 lunie 1931 - DERAIEREA DE LA SALCIUIA DE JOS — Un obstacol pus pe linie a curmat viata picherului Mihai Mera in dimineaga zilei de 6 Tunie 1931, la ora 6:20, drezina motor a Sectici L. Cluj a plecat din stagia Turda, pentru a efectua un control pe calea feraté cu cecartament ingust Turda ~ Abrud. Ajunsiila kilometrul 532+33 al traseului Bucuresti —Abrud, intre statile Salciuia de Jos si Baia de Aries, pe un sector de linie cu declivitatea de 9,9%o, intt-o curbi cu raza de 60 de metri, drezina a deraiat gi s-a risturnat, din cauza loviri unui obstacol plasat pe gine de catre persoane ce nit au putut fi identificate. Valoarea pagubelor materiale _produse administragiei C.FR. s-a ridicat la suma de 14.000 delei. Picherul principal Mihail Mera si-a_pierdut vaya, iar picherul Miron Gaja si goferul Petru Radi au fost grav riniti 10 lunie 1931 - DERAIEREA DE LATITU - Neatentia impiegatulul de miscare a provocat o catastrofa La 10 Tunie 1931, la ora 0:33, trenul Ne 1407/1, compus din 43 de vagoane remorcate de locomotiva cu abur 40,045, a fost expediat, in condigii normale, din stagia Congesti La intrarea in stafia Titu, trenul s-a angjat pe diagonala de acces spre linia IV, inst gamnituna s-2 ciocnit violent cu locomotiva de manevri 2 statics ce astepta sosirea trenului Nr. 109, pe care urma sit manevreze. fn urma impactului, ambele locomotive # 12 vagoane goale au deraiat, valoarea totala a pagubelor materiale inregistrate ridicandu-se la sama de 447.717 lei. Frinarul Tlic Olteanu si-a pierdut viata, jar conductorul M. Diaconu gi frinarii Tudor Teodorescu si Florea au fost rinipi ‘Accidentul s-a produs din cauza neatentiei impiegatului de migcare Iosif Carlig, flat de servieiu in stajia Titu, care a dat comand’ pentru intrarea ‘trenului Nr. 1407/1, fied a dispune incctarea manevrei {in stati si fir a verifica daca linia pe care urma s fie primiti garnitura este liber’. 24 lunie 1931 - ATENTATUL DE LA RECEA Nu departe de oragul Slatina a existat un punct unde riuficitorii au incereat, in repetate rinduri, st slibeasci linia feratd, urmarind si deraieze trenurile internationale de lux Nr. 11 si 12 - Simplon Express. ‘in dimineata zilei de 24 Tunie 1931, 12 ora 4:50, in timp ce se deplasa cu vagonetul de resedinta spre locul unde se executau lucrarile de la kilometrul 179+800 al cli ferate Bucuresti ~ Craiova, intre statile Mierlestt (astizi Balteni Olt) si Recea, personalul echipei Nr.49, a observat o seric de buloane si tirfoane ce faseserd scoase de pe firul sting al liniei. Seful de echipa a reparat, de urgenti, linia, dar nu a raportat acest lucru picherului, ce a aflat despre incident abia in ziua urmatoare, cu ocazia inspectiet cai erate. Camila fost imediat preluat de organele de ancheti ale Politiet 2629 lunie 1931 - ACCIDENTUL DE LA PANTELIMON - Catastrofa de la cantonul Nr. 12 In ziua de 29 Tunie 1931, la ora 14:41, trenul accelerat Nr. 903, compus din 8 vagoane remorcate de locomotiva cu abur 230,090, a fost expediat, din statia Mogogoaia, spre statia Pantelimon, Garnitura a citculat in conditii normale, pe baz de cale liberi si fiind avizati cu semnale de clopot, citre toate cantoanele situate intre cele doua stati, pana la kilometrul 14+500 al centurii feroviare capitalei (in dreptul pasajului de trecere In nivel cu soseaua Colentina ~ Urziceni, ce era previzut ‘cu bariere deservite de cantonul Nr.12, aflat la o departare de numai 300 de metzi), unde locomotiva trenului a surprins si lovit autobuzul inmatriculat cu ‘numérul 310-B, in care cilatorean 29 de pasageri Din cauza impactului deoscbit de puternic, autovehiculul a fost tirdt pe sine aproximativ 180 de metti, iar rezervorul stu de combustibil s-a fisurat, acest fapt provocind incendierea caroserici contorsionate. Un calator din autobuzul distrus si-a pierdut viata, alte 22 de persoane au fost grav rinite, iar 4 pasageri au suferit doar rani usoare Vinovat pentru producerea acestui tragic accident a fost soferul autobuzului, care nu a oprit inaintea barierei gi a incercat si traverseze calea ferati, fiind surprins si lovit de trenul ce se apropia ca viteza. 26 lulie 1931 - DERAIEREA DE LA ROMANCAUTI - Razbunarea lui Vadaniuc In noaptea de 26 Iulie 1931, la ora 2:00, pe linia Romanciufi ~ Vagciuti, o cale ferati secundari din Bucovina, trenul Nr.712, compus din 5 vagoane remorcate de locomotiva 34.595, a lovit, in puncrul situat la kilometrul 139+432, o sind lungi de 12 metri, ce fusese agezati pe linie, Numai atentia mecanicului, ce a observat Ja ‘timp obstacolul aflat pe linie gi a Iuat imediat masuci pentru frinarea rapida a trenului a ficut ca totul sa ru se transforme inti-o adevirata catastrofi feroviar’, singura urmare a acestui incident find deraierca primei osii a locomotivei. Cercetirile efectuate la locul deraierii au stabilit fapeul ci, pentru a face ru colegului siu aflat in serviciu la canton, lucritorul Axente C. Vadaniue, din cadrul Echipei 7 a Sectiei L7 Lipscani, a pus sina pe linia ferat, inaintea trecerii trenului Ns.712., 1860-1981 fapt pentru care el a fost destituit din serviciu gia fost imediat arestat, de citre organele judiciare. 26 lulie 1931 - ATENTATUL DE LA BUDA Tn ziua de 26 Tunie 1931, la ora 12:00, trenul de marfi Nr. 9893, compus din 40 de vagoane cisterni incircate cu produse petroliere si remorcate de locomotiva cu abur 50.356, a fost expediat din Ploiesti, spre stafia Buda. in timpul mersului, la kilometrul 64+070 al caii ferate Bucuresti— Brasov, sub prima osie alocomotivei sa auzit o puternick detunaturd, ce a rupt inima gi talpa sinei pe o distangi de 32 de centimetr ‘Trenul a fost oprit in statia Buda, fird alte Dincercetirileefectuatelalocul evenimentuluis-a stabilit faptul c&, in dreptul joantei aflate la kilometrul 641070 al liniei, persoane rimase neidentificate au montat o mina ce a explodat, lisind la fata locului o bucatt rupté din bandajul uneia din rofile primei osii a locomotivei, 7 buciti din inima sinei si un cap de are de vagon, a cirui provenienti nu a putue fi precizat’. Cercetirile in acest caz au fost continuate de Siguranta Generala a Statului 27 lulie 1931 - ATENTATUL DE LA CIUREA In ziua de 27 Tulie 1931, in timp ce cobora pe panta situatt intre stafiile Bamova si Ciurea, la kilometral 397+840 al caii ferate Bucuresti ~ Iasi (in apropierea semnalului de intrare in stagia Ciurea), trenul Nr.6403 a lovit un dispozitiv explozibil artizanal, ce fusese plasat de citre persoane ce nu au putut fi identificate, la o distant de 2 metri de una din joantele sinei de pe partea sting a li In urma exploziei ce s-a produs in momentul trecerii garniturii peste dispozitiv, locomotiva a fost gor avariata, circulatia feroviari fiind inchist timp de 175 de minute. Ulterior, trenul si-a continuat cursa, ajungind la destinagie Piri alte incidente. 9 August 1931 - INCENDIUL DE LA VULCANESTI ~ Cum aars 0 parte din rezerva de traverse a Inspectiei L. Craiova, a7CATASTROFE FEROVIARE 21 Septembrie 1931 - CIOCNIREA DE LA CAZANESTI in noaptea de 21 Septembrie 1931, la ora 0:05, statia Andrasesti a emis o dispozitie telegrafica citre statia Cizinesti, in care se preciza faptul ci trenul Nr. 9480, ce circula regulat, urma s& incrucigeze acolo cu trenul Nr. 9847, ce circula intarziat. Statia Cazinesti a confirmat faptul ci accept aceasti incrucigare, astel ci in baza caii libere primite, statia Andrigesti a sunat trenulsil-a expediat, regulat, la ora 0:13. Parla fine seama de faptul e& trenul Nr. 9840 nu a sosit inca, stayia Cazanesti a dat cale liberi trenului Nr. 9847, care, lupi ce a parcurs numai 3 kilometri,s-a ciocnit violent, in finie curenti, cu trenul Nr. 9840, In urma impactului, ambele locomotive si 37 de vagoane cisterna au fost avariate, iar alte 20 de vagoane cisterna, incireate cu produse petroliere, au Tuat foc gi au fost complet distruse. Valoarea total a pagubelor materiale produse administrafiei feroviare s-a ridicat la suma de 5.557.761 de lei. Tntre resturile carbonizate ale vagoanelor distruse, 5 angajayi ai C.ER,, aflati in timpul serviciului si-au pierdut viaga iar alte 5 persoane au fost rinite, Principalul vinovat pentru. producerea acestui tragic accident a fost impiegatul de miscare Stelian Tonescu, afat de serviciu in statia C&zanesti si care, cu toate ca trenul Nr. 9840 avea cale liberd si plecase din statia Andrigesti, a expediat contra sa trenul Nr. 9847. 21 Septembrie 1931 - ADRESA CHESTURII POLITIEI DIN BRASOV — Incercari de sabotaje asupra institutiilor statului roman. . dyad BOY, ¥ & Tn urma informatiilor primite de la un membru al Sigurantei, ce a fost infiltrat in miscarea comunista, s-a stabilit faptul ci, in perioada imediat urmitoare datei de 25 Septembrie 1931, Sectiunea Terorist a Comitetului Central al Uniunii Tinerecului ‘Comunist din Romania va urma si intreprind’ o serie de incercari de sabotaj indreptate asupra mai multor institu ale statului oman. Intre actele criminale planificate figureazd si un posibil atentat asupra cli ferate Ploiesti - Predeal, acfiune ce ar urma si fie efectuati prin minarea liniel, ori prin distrugerea unuia dintre podurile situate pe acest traseu. 5 Octombrie 1931 - ATENTATUL DE LA VIDRA In dimineaga zilei de 5 Octombrie 1931, la ora 7-00, in timp ce efectua revizia liniei, cu drezina bicicleti, picherul Districtului 2 Vidra a descoperit © serie de pietre cu diferite diametre, ce fuseseri infepenite intre sind si contrasini, la ambele capete ale pasajului de trecere Ja nivel situat la kilometrulTOOT: 94465 al ciii ferate Bucuresti — Giurgiu, in dreptul portii de intrare in inchisoarea militar. parte din pietre fuseserd distruse de un tren ce circulase in seara anterioari, astfél c& atentatorii au plasat pe gine alte pietre, de un diametru mai mare, ce au fost gisite de picher. Initial, cercetarile efectuate de organele militare de ancheti au vizat soldatii aflati de garda in postul de pazi situat la intrarea in inchisoare, ale cirui becuti clectrice luminau perfect si pasajul de trecere la nivel. 23 Noiembrie 1931 - DERAIEREA DIN HALTA PESCOASA ~ Neglijenta unui sef de echipa L produce deralerea unui tren. In dimineata zilei de 23 Noiembrie 1931, la kilometrul 210+900 al citi ferate Bragov ~ Deda, in apropierea haltei Pescoasa, trenul Nr. 4454 a lovit un vagonet incarcat cu 3 sine de 12 metri lungime. Jn urma impactului deosebit de puternic, locomotiva inaintash a deraiat si s-a ristumat pe taluzul liniei, locomotiva rotasi a deraiat, iar primele 6 vagoane din compunerea trenului si vagonetul fncdrcat cu gine au fost complet distruse. ‘Valoarea totala a pagubelor materiale inregistrate in urma acestui accident s-aridicat la suma de 510.328 delei. Ope angajagi ai depoului gi ai statiet CER Tirgu ‘Mares au fost rinifi, unul dintre ei decednd ulterior, in spital. Rani @ Frinarul Alexandru Stan ~ decedat ulterior in spital © Franarii Ioan Erdélyi, Gheorghe Presesan, Francisc Bereczky © Mecanicii de locomotiva Francise Csizsar gi Toan Laszlo © Fochistii Petru Szasz. si Nicolae Vineze Vinovat pentru producerea acestui tragic accident a fost goful de echipa Ioan Vinte, angajat al Sectici L, Gheorgheni si care, din proprie inigiativa, fit a avea aprobarca stafici Gheorgheni si fri a se interesa despre circulafia trenurilor, a agezat vagonetul pe linie. 26 lanuarie 1932 - ACCIDENTUL DE LA CRAIOVA - Cum a fost lovit de tren un autobuz incarcat cu 20 de pasageri. CCOMISIA SUPERIOARA 8 Februarie 1932 — ACCIDENTUL DE LA LUGO — Un sofer fara camnet distruge autobuzul pe care tl conducea, réneste 20 de calatori siavariaz8 o locomotiva! CARER ACCIDENTSBOR aUCURESTD 981CATASTROFE FEROVIARE jefe HP 12 Februarie 1932 - ACCIDENTUL DE LA ISALNITA Cum a fost lovita de tren 0 camionet Incarcata cu 4 oameni si 12 porci. COMISIA SUPERIOARA PENTRU HMbKCAREA ACCIDENTIRQE @UCURESTR ete rene t8 SISEREIEE scertan isnt 2 Martie 1932 - ATENTATUL DE LA HUEDIN COMISIA SUPERIOARA gTRUJUDECAKEA ACCIDENTELOR @UCUREST) eran atauste voton Moni Beenie yon Saleen ene 2 Aosenstnh te ator deta Gapsd Case (hsotaia sunt Sntsh dake 24.28 pl 20 je teen fun delainbenion Sune da ot fn aah 8 shoe Sppejnietie nstewtad trend prota Yerba GL1860-1981 4 Mai 1932 - ACCIDENTUL DE LA CLUJ - Directorul Societ&tti de Asigurari,Fonciera” Cluj produce un dezastru! COMISIA SUPERIOARA PENTRU JUECAREA ACCIDENTEpR @UCURESTA iat ate tke i srs tutte at 9692340 932. meets oe Rae Aen meres Tecoma gp eo a ee {to Hminetin ta Non teat te sotten Dn th ae St bom ge 2 ei { 7-——e co conse ces ea ems ete st ts eg re emcee 25 Mai 1932 - ATENTATUL DE LA DOBENI — O mand criminala a incercat si deraieze trenul personal Nr. 3113, COMISIA, SUPERIOARA PENTRU JUDECAREA ACCIDENTELQR @UCURESTH sos tn on Sie BL ceo i te 25 lulie 1932 - ACCIDENTUL DIN HALTA SASENI COMISIA. SUPEROARA ENTRU JUDECAREA ACCIDENTELOR a@UiCURESTD ME p22 LIS2 tries ae 21 Octombrie 1932 - ATENTATUL DE LA CARANSEBES TIGLARIE ~ Cum a fost atacaté $i jefuita o drezina. ne geOdustA SUPERIO NRA PENTRE JUDFEARES ACCIDISTELOM BECLRES THCATASTROFE FEROVIARE 18 lanuarie 1934 - CIOCNIREA DE LA TITU Oiarni bogata in zipadi se asternuse peste sectia de circulatie Titu - Targovigte. In ziua de 18 Tanuarie 1934, la dispozitia Sectiei L.10 au fost puse 7 vagoane,necesare pentru evacuarea ‘ipezii de pe linile din incinta static Titu, Seful de manevri I-a insircinat pe manevrantal Toan Fentea si plece cu locomotiva de manevri si si duc vagoanele cu zapada, la descicare, pe linie, fi a depisi insa semnalul de iesire din stay Fara ca impiegatul de migcare si fie avizat, gamitura a depisit cu 1900 de metri limita statiei C-RR Titu si in timp ce era descircata zpada din cele 7 vagoane, a fost loviti violent de locomotiva izolati Nr. 1042, ce venea dinspre statia Nucet. Tadisciplina grava a manevrantului Ioan Tengea a avut ca recultat risturarea si sfirimarea a 4 vagoane din trenul pe care fl conducea, avarierea locomotivei Nr. 1042, moartea Iueritorului Paraschiv Postolachi si inirea grava a altor 4 lucratori auxiliari CER. Pagubele produse in acest accident au depagit suma de 175.000 de lei 20 lulie 1934 - CIOCNIREA DIN HALTA TATAIA In ziua de 20 Tulie 1934, trenul special pentru tincrii cercetasi, compus din 14 vagoane remorcate, in dubla tractiune, de locomotivele 326.402 si 724 a plecat, la ora 7:20, din Halta Tataia, spre stagia Constanta La Km, 2+300 al cai ferate Constanta - Mamaia, intr-o curbi cu raza de 130 de met, cele 2 locomotive nu au mai putut si urce panta de 960 si dup’ mai multe incerciri nereusite de demaraj, controlorul Filip Georgescu, de la Inspectia I Migcare, ce insofea trenul a dispus frinarea gamniturii si lisarea pe loc a 7 vagoane. Restul trenului gi-a continuat drumul spre Constanta, unde a fost primit in conditii normale. Dupa sosirea primei parti a trenului, staria Constanta a indrumat locomotiva Nr. 326.402, condusi de mecanicul Toan Z. Petre si de fochistul Gheorghe Oxlan, ambi din Depoul Constanja, insotiti controloral Filip Georgescu si de pilotul Dumitru Putina, pentru a aduce si estul garniturii,ce aytepta frinatd in linie curent. Coborind pe panti, la o distanpi de 50 ~ 60 de metri de grupul celor 7 vagoane ce stafionau, Jocomotiva nu a mai putut fi stipaniti de mecanic, a luat vitezi sia izbie puternic vagoanele,impingandu-le pana in halta Tataia Pagubele materiale au depigit suma de 200,000 de lei (inclusiv valoarea instrumentelor muzicale ale cercetasilor, ce au fost grav avariate) Din pacate, in urma acestui tragic accident, 35 de ‘ineri cercetasi au fost riniti, 6 dintre ei rimanind cu infirmitati definitive Vinovat pentru producerea acestei catastrofe feroviace a fost mecanicul de locomotivi Ioan Z. Petre, care, in timp ce se indrepta spre partea a doua a trenului special, pentru a remorca spre stafia Constanga, n-a moderat din timp viteza, a manipulat gresit regulatorul, iar in momentul in care a realizat a ‘cA nu va putea opri inaintea grupului de vagoane, gi-a pirisit postul, sirind de pe locomotiva. 11 Octombrie 1934 - ATENTATUL DE LA GRIGORE GHICA VODA — Oosie de vagonet pusa in calea trenului rapid Nr. 54, Cernguti - Bucuresti. © noapte caldi de toamni cobora usor peste Obcinele Bucovin La ora 22:30, trenul rapid Nr. $4, compus din 8 vagoane remorcate de locomotiva 230.005, a plecat din statia Grigore Ghica Voda, spre stagia Lujeni. Ajuns in dreptul cantonului Nr. 361, situat la la kilometrul 554+900, trenul a lovit o osie de vagonet ce fuasese agezati de-a curmezigul linici. Impactul cu acest corp metalic a produs deraierea primei osii a 32locomotive, trenul fiind oprit, rk alte urmasi, dupa cea mai parcurs o distangi de 400 de met, Toate cercetirile polifici au fost zadarnice, uficitorii ce au incercat deraierea trenului rapid neputind fi gasifi 23 Martie 1935 - CIOCNIREA DE LA AZUGA In noaptea de 23 Martie 1935, la ora 0:41, trenul. Nr.3801 a plecat de fa linia IIT a stafiei Azuga, spre stafia Predeal Acarul Nicolae Rusu, aflat de serviciu la cabina Nr.2 a stafiei, mu a executat comanda de iesire de ta Jinia TIT, pentru trenul Nr.3801, motiv pentru care garnitura a atacat in fals macazul Nr. 6, ce se gisea incuiat pe linia Il i-a supt ciocul gia intredeschis acul, cu circa un centimetru, fir ca acest lucru sa fi fost sesizat de personalul aflat de serviciu in stagie La ora 1:10, impiegatul de miscare din stayia Auga a acordat cale liber’ statiet Predeal, pentru expedierea trenului Nr.3316, compns din 45 de vvagoane remorcate de locomotiva cu abur 140.423 gi imediat, a dat, citre toate posturile, comanda pentru intrarea acestui tren pe linia II statici De asemenea, a inscris revizia macazului, in condica revizorului de ace, pe care I-a trimis si efectueze aceasta operatiune, iar ulterior a pus semnalul de intrare in stafie, pe pozitia de ,cale liber”, La ora 1:28, trenul Nr.3316 a intrat in statia Amuga, iar in momentul trecerii peste macazul Nr. 6, ce fusese atacat in fals mai devreme, in loc si se angajeze pe linia II, a patruns pe linia a I1I-a, unde s-a ciocnit violent cu garnitura trenului Nr. 3415. in urma impactului ambele locomotive au fost avariate, 3 vagoane din trenul Nr. 3316 au fost complet distruse, iar alte 23 de vagoane din garnitura trenului Nr. 3415 au deraiat. Un frinar aflat de servicin in trenul Nr. 3316 si-a pierdut viata si alte 4 persoane au fost rinite. Mori: + Oprea Fagiriiganu ~ frinar in stafia Brasov Rani: © Bucur Florea ~ frinar in statia Ploiesti Tria, de serviciu in trenul Nr. 3415 @ Gheorghe V. Constantin — mecanic de locomotiva in depoul Ploiesti, de serviciu in trenul Nr. 3316 @ Jon Huruban ~ fochist in depoul Ploiesti, de serviciu in trenul Nr. 3316 Gheorghe S.Stan—fochistin depoul Campina, de serviciu in trenul Nr. 3415 33 1860-1981 Vinovagi pentru producerea acestui accident au fost gisiti revizorul de ace Ludovie Nagy si acarul Nicolae Rusu, ambii aflati de serviciu in statia Azuga, ce nu au executat comanda de intrare a trenului Nr.3801, raportand fictiv revizia macazului Nr.6, fapt ce a avut ca urmare atacarea in fals a acului, care a rimas intredeschis, ficind posibila intrarea trenul Nr. 3316 pe linia IIT, ce se giisea ocupati cu garnitura trenului Nr. 3415, 25 Martie 1935 - ACCIDENTUL DE LA BRAZI — Un paznic de bariera inconstient siun carutas grabit au distrus 0 familie in dimineatazilei de 25 Martie 1935, trenul rapid Nr. 64,compus din 8 vagoane remorcate de locomotiva cu abur 230.188 a plecat din statia Ploiesti Sud, spre Brazi, la ora 6:26, cu o intarziere de 7 minute. La intrarea in stayia Brazi, in dreptul pasajului de trecere la nivel pazit, lcomotiva trenului a lovit in plin o caruti in care se aflau 5 persoane din comuna ‘Tinosul Pisculesti, judeful Prahova. Carutasul Stefan Manea, in varsti de 70 de ani, a fost rinit usor, caii au scapat neatingi, inst cei 4 pasageri ai atelajului g-au pierdut viaga ‘Morti © Constantin Gh. Ch. (7 ani) Stoiana Gh. Ch. Voicu (42 de ani) @ Ana Gh. Stan Stoica (37 de ani) © Gherghina Gh. Stan Stoica (13 ani). Dupa impact, tremul a mai parcurs inci 450 de metsi, oprindu-se pentru a da jos de pe plugul locomotive’ cadavrul uneia dintre victime. ‘Cauza acestei tragedii a fost neglijenta acarului pizitor de barieri Dumitru I. Ionita, care, desi avea comand pentru trecerea trenului Nr. 64, 1a presiunea carujagilor gi fiind indus in eroare de intarzicrea tronului, a deschis bariera, permitand astfél trecerea atelajului, ce mu a putut fi observat de citre mecanic din cauza cefii si a fumului produs de locomotiva cu. abut. 13 lulie 1935 - ATENTATUL DE LA TALASMANI 5 in mica statie de cae ferati Taligmani, situata pe linia Galai - Barlad. Laora 19:05,acarul.ce plecase si efectueze revizia macazutilor, in vederea primirii trenului personaloes ICAPASTROFE FEROVIARE ___ ‘Nr. 6008, a fost intimpinat de Elena Savau, fiica lui Grigore Savu, cantonier la cantonul Nr. 33, ce iva comunicat, speriati,faptul cl un individ necunoscut a intors contragreutatca de la macazul Nr. 2, dupa care s-a ascuns intr-un sant, situat la 300 de metri distanja de schimbatorul de cal. Constatind imediat faptul ci toati relatarea fetigei este adevirati, acarul a plecat in cdutarea individului pe care I-a gisit in sant, prefiicindu-se ca doarme. In momentul in care a vrut si-l prinds, individul I-a atacat cu pietre si apoi a fugit spre comuna Docineasa, Acaral a cerut ajutor si impreund cu cercetasii Julian V. Popescu, Stefan C. Petrovici si Mihail Boteanu, precum si cu fratele fetitei, clevul Grigore Sava, a reusit si-1 imobilizeze pe fugar, in apropierea semnalului de intrare in statie dinspre Balad. In urma cercetitilor efectuate imediat de cate seful Postului de Politi, s-a stabilit faptul ct numitul Tancu Dorobis, domiciliat in comuna Balabinest, judeful Turova, membru al uni organizatii subversive, intenfionase si provoace deraierea trenului personal Nr. 6008 Toti cei care au contribuit Ia prinderea atentatorului au fost recompensati cu suma de cite 1000 de lei fiecare, iar fetiga Elena Savu a fost gratificata cu suma de 2000 de lei, de citre Directorul General al CER. 21 lulie 1936 - ACCIDENTUL DE LA PASAREA — Un cantonier neatent... un crutas grabit, $i familie distrusl In dimineaga zilei de 21 Iulie 1936, la ora 7:31, trenul accelerat Nr. 901, ce circula pe ruta Bucuresti Nord ~ Constanja si era compus din 10 vagoane remoreate de locomotiva cu abur 231.060, a fost ‘expediat din statia Pasirea, spre statia Brinesti. La ora 7:35, in timp ce trecea peste pasajul la nivel, plizit, situat in apropierea cantonului Nr. 19, tenul a surprins si a lovit o drugs, omorind cei doi cai ce trigeau atelajul si pe cei 3 ocupanti ai sai, tofi locuitori ai comune’ Gostinele,juderul Ilfov. Mori Gheorghe si Safta Matache Floarea Andrei ‘Vinovat pentru producerea acestei tragedii a fost rugasul, care, clesiavea vizibilitatea redusi, din cauza ci drumul pe care circula se afla in pidurea Pustnicul, venind in goana cailos, nu a oprit atelajul, pentru a se asigura cX poate traversa, in deplin& sigurant, pasajul de trecere la nivel cu calea ferati. La fel de vinovat a fost si cantonierul, care, desi a primit comanda de trecere a trenului Nr. 901, nu a iesit si inchida bariera, continuind si se ocupe cu reparatia sonerici de avertizare. 26 Octombrie 1936 - DERAIEREA DE LA FOCSANI 1006 RA. cn 1311095 Podepsizea vinovatilor pentru provor ‘eoren accidentului de develere din stata Focsant din 26.10.1056 Comitetut de Diese, pe hozn avila dat de Comisaen central pent odes Te zlua de 26.10.1996, vit de efect moartee ¢ 5 persoane si réniren a 7 persone, dee cde pe bara considrentelor ariaie th Aosaru ett aplich pedeapsa deste el Ggdat Fillo din stafia Foesani timo de 2 ont sefulal de gers Sint siaja Foceta Implegauluhde miscare Stefanescu Lazar ain stain Poyan DIRECTOR GENERAL. 1 MACOVEI seu Lesear din 9 Noiembrie 1936 - CIOCNIREA DE LA PREDEAL, 34f | 1860-1981 35 24 Noiembrie 1936 - CIOCNIREA DE LA GRIGORE GHICA VODA in anul 1936, legitura feroviar’ intre Romania si Polonia era efectuati prin statille de frontier Grigore Ghica Vodx (C.FR,) si Sniatyn ~ Zaluzce (PK.P) In dimineata zilei de 24 Noiembrie 1936, trenul polonez Nr. 103, compus din 8 vagoane remorcate de locomotiva cu abur OK 22-104, a fost expediat, fara observatii, din statia Sniatyn, spre statia Grigore Ghica Vod: La ora 5:40, trenul a sositin statia Grigore Ghica Vodi si in loc sit se angajeze pe linia TI, gamnitura a intrat pe linia III, unde s-a ciocnit violent cu trenul ‘Nr.5027. In urma impactului, locomotivele celor doua trenuri (OK 22-104 si CER. 324.520) gi alte 4 vagoane de cilitori au deraiat, valoarea torala a pagubelor materiale inregistrate ridicdindu-se la suma de 1.666.350 de lei. Tn vagoanele accidentate, 7 pasageri si 3 angajai ai CER. au fost Rani @ Constantin Tanusevschi — — mecanicul Jocomotivei 324.520 @ Petru Hoscu = fochistul locomotivei 324.520 Vasile Cozac ~ manevrant de vagoane © Gast Tannenbaum = medic in oragul Cornausi @ Itzig Weiner — locuitor al comunei Secureni, judepul Hotin @ oan Alexe Dulcac ~ locuitor al comunct Suliga, juderul Hotin @ Noa Perlmuter —locuitor al oragului Danzig @ Maria Cocot ~ locuitoare a oragului Katovice Laurentiu Tincu — avocat in oragul Bucuresti @ Stefan Ion Voieu ~ factor PTT. in stagia Bucuresti Nord Accidentul s-a produs din vina impiegatului de migcare aflat de serviciu in statia Grigore Ghica Voda, ce efectuat in mod superficial revizia parcursului ‘renului Nr. 103 si nu a verificat_macazul Nr. 14, pe care Ia lisat in pozitia de acces spre linia TT, fird a-1 incuia si fit 2 depune cheia sa, pe tabloul affat in biroul de migeare. 23 Martie 1937 - ACCIDENTUL DIN CARIERA MAGURA ILVEI Un batalion de militari, condusi de Capitanul Constantin Mihiescu, fusese detasat in carieraMigura Iivei, pentru a lucra Ia extragerea si la concasarea blocurilor de piatra folosite la constructia cli ferate Ilva Mici ~ Vatra Dornei, In seara zilei de 23 Martie 1937, la orele 19:30, ‘unitatea a incetat temporar lucrul, adipostindu-se de Ploaia torenfiala ce se dezlanguise, din senin, La ora 20:10, activitatea a fost reluati, ins, dup numai 10 ‘minute, un bloc de piatrd,ce avea un volum de circa 15 m’,s-a desprins din peretele de stinca, prabusindu-se peste militari din caricra Sub greutatea imensi a rocilor sfirimate au fost strivifi 10 militar, 3 dintre ei nemaiputand fi salvati, iar ceilali 7 fiind grav raniti. Comisia mixt intrunita pentru a cerceta aceastt tragedie a declarat cazul clasat, cauzele accidentulu find catalogate drept ,forta majors”. 13 Aprilie 1937 — DERAIEREA DE LA SALIGNY Intr-o sear de primavara, vaca firanului Tie Titulescu, locuitor al comunei Stefan Cel Mare, judepul Constanta, pagtea liberi in apropierea cait ferate. Speriat de trecerea trenului marfar Ne.9920, compus din 70 de vagoane remorcate de locomotiva 50.461, animalul a intrat, in fuga, pe linia ferati, fiind prins intre locomotivi si primul vagon din compunerea garnituti, Tarit pind Ia macaail Ne2 al gis Saligny, cadavrul animalului a provocat deraierea unei ost de la primul vagon al trenului, in apropierea locului accidentului fiind gisite rimasigele sfirimate ale capului gi ale coarnelor vitei. Vagonul deraiat a tras dupa el si urmatorul vagonul, in total, in acest accident fiind avariate 26 de vagoane. Din picate, aceasta tragedie s-a soldat si cu dout victime din rindul personalului CER. ce insosea trenul, frinarii Vasile Chelu si Gheorghe Mihalache, ambi din stagia Ploiesti Tria, ind grav rin, Pagubele de peste 120.000 de lei produse administratici C.ER. au fost integral suportate de proprietarul nefericitului animal, 23 Mai 1937 - DERAIEREA DE LA VALEA UZULUI In seara zilei de 23 Mai 1937, intee orele 19:30 121:50, pe calea ferati Tirgu Ocna ~Cominesti s-a dezlineuit o furtuni, ce a luat rapid proporfile unui ‘mic uragan, urmata imediat de o ploaie torengiali 36 La ora 21:43, statia §tefan Vodi a expediat trenul Nr. 4551, compus din 55 de vagoane remorcate de Tocomotiva 50.130, care, dupa ce a parcurs o distant de 624 de metri, a fost surprins de un puhoi de apa, privalit de pe versantul Muntelui Figetul,ce l-a lovit cu 0 putere extraotdinart, provocind risturmarea locomotive! i a vagonului de manipulate si moartea franarului Gheorghe I. Munteanu, ce s-a inecat in timp ce incerca si se salveze. La ora 22:20, imediat dupa ce a aflat de accident, picherul Vasile Matei, de la Districtul 3 Valea Uzului, @ cerut venirea unei locomotive de ajutor de la Comanesti in scurt timp, locomotiva de ajutor 326.482, insoyita de picherul Vasile Matei side Florea Tudorita, feful remizei Comiinesti, a plecat spre statia Valea Unului, unde se aflau geful de gari Ton Sectreanu, sefulechipet L silucritori auxliari Stefan Ghenghea, Vasile Ifrim, Vasile Regula si Vasile Buzaru, La ora 23:00, locomotiva de ajutor si-a continuat drumnul spre locul accidentului, ciculind cu tenderul {nainte (pe tender seafla ureat un lucritor L.,cu o facla aprinsa), circulénd cu o vitezd de aproximativ 10 — 15 Jen/h, iar in dreptul semnalului de distanta al statiei Valea Uzului s-a intalnit cu lucratorul Gheorghe Prundaru, care mergea pe jos citre stajia Stefan Voda, pentru a efectua reviza nie. La dispovitia picherului, locomotiva s-a opri, iar lucritorul s-a urcat pe botul ci, dupa care vehiculul si-a continuat drumul Ajunsi_ 1a 800 de metti de reperul de distanga situat la kilometeul 64+368 al linii, din cauea unei portiuni de cale ce fasese complet spalati de balast, fiind deplasata din axt gi suspendata pe marginea unul odes, locomotiva s-a risturat in pirul ce trecea pe sub calea ferati Valoarea totali a pagubelor materiale produse in urma celor dou accidente s-a ridicat la suma de 1.356.513 lei In.urma rasturnarii locomotive: de. ajutor, 5 dintre angajasii CER, ce cilatoreau in ea si-au pierdut viaga, jar alte 6 persoane au fost grav rinite. Mori: © Grigore Pinceanu ~ mecanic de locomotivit in cadrul remizei Comanesti ‘© Vasile Buzaru — lucrator permanent in cadrul Sectiei L7 Tirgu Ocna Florea Tudoriti ~ geful reviziei Cominesti @ Gheorghe I. Munteanu — friinar in statia Adjud @ Stefan Ghenghea — lucritor auxiliar Ranitis @ Jon Secircanu — seful stafici Valea Urului1860-1981 © Vasile Matei ~ picher in cadrul Sectiei L7 ‘Tangu Ocna @ Simion Prundeanu ~ lucritor permanent in cadrul Sectiei L7Targu Ocna @ Ton Cazanel ~fochist in remiza Comanesti @ Vasile rim si Vasile Regul ~ lucritori ausiliari in cadrul Sectiei L7 Targu Ocna Desi aceasta catastrofi feroviari a fost provocati, in mare parte, de condifille de fort major’, comisia de ancheti a stabilitfaptul c¥ o parte din vina pentru producerea ei fi aparfine picherului Vasile Matei, care in loc s& organizeze revizia, pe jos, a liniei, pentru a stabili conditiile de circulatie pe portiunea afectati de ploaia torentiala, a solicitat sosirea unei locomotive de ajutor de Ia Comanesti, permitand deplasarea acesteia si plecind cu ea spre locul deraierit trenului Nr. 4551. 28 Mai 1937 - ACCIDENTUL DE LA APATA In noaptea de 28 Mai 1937, la ora 2:12, pe calea ferati Brasov ~ Sighisoara, trenul personal Nr. 400? compus din 11 vagoane remorcate de locomotiva cu abur 230.156, 2 fost expediat din stafia Augustin, spre statia Apata La ora 2:18, la kilometrul 203+292 al liniei, in momentul trecerii peste pasajul la nivel situat la o distangi de 162 de metride cabina Nr. 2a statiei Apata, locomotiva trenului a lovit cu gritarul autocamioneta inmatriculati 428 Sfantu Gheorghe. in cabina autocamionetei, in afara soferului gi al ajutorului stu mai cilatoreau ined 5 femei, iar in bend, angi incircdtura de brinzeturi, pasiri si oui, se aflau alte 3 pasagere. in urma impactului deosebit de puternic, locomotiva trenului a fost avariati, iar autocamioneta a fost complet distrust, valoarea pagubelor materiale ridic&ndu-se la suma de 7.500 de lei. ‘Tofi cei 7 ocupanti ai autovehicului au fost aruncafi in lungul iniei i impristiag pe o distanga de aproximativ 26 de metri. Morti @ Maia Katona, niscuti Csiki si Agneta Tudor, niscuti Kelemen — locuitoare ale comunei ‘Cheper, juderul Trei Scaune @ Rozalia Molar, niscuti Sandor si Rozalia ‘Molas, ndscutii Tako locuitoare ale comune Teligoara, judetul Odorhei @ Ana Roman, niscut’ Columban ~ locuitoare a comunei Varghis, judeful Odorhei Rani: @ Bogdan Gheorghe ~ soferul autocamionetei = locuitor al comunei Baraolt, judetul Trei Scaune @ Maria Pall - locuitoare a comunei Varghis, judepul Odorhet Principalul vinovat pentru producerea acestui tragic accident a fost Bogdan Gheorghe, goferul autocamionetei, ce nu a oprit inaintea pasajului de trecere la nivel cu calea ferata, pentru a se asigura dac& poate traversa linia, in deplin’ sigurang O parte de vin’ a avut-o gi acarulaflat de serviciu la cabina Nr. 2 a statiei Apafa, ce nua inchis la timp bariera, in vederea trecerii tenului personal Nr. 4002. 12 5128 JULIE 1937 - ATENTATELE DE LA BUZIAS In 2iua de 31 Tulie 1937, Jandarmeria a inaintat Parchetului Tribunalului Timig ~ Torontal, dosarul lui I. Naghy si Mihai Holicska, ambit locuitori ai comunei Bacova, ce au comis dou’ atentate impotriva slqnimante sierulatiat farwiane tn anmnpinnna eratied de cale ferata Buzias. In noaptea de 11/12 Iulie 1937, cci doi atentatori au tiat firele de alimentare cu energie electrici ale semnalului de distanta dinspre Timisoara si au distrus mai multe table de semnalizare de la trecerile la nivel situate pe soseaua nafionali. in dimineata zilei de 28 Tulie 1937, la ora 6:00, revizorul de ace aflat de serviciu in statia C.ER. Buzias a constatat ci ambele semnale de distant se afld in pozitie de cale liberi, firi ca impiegatul de migcare sit fi comandat intrarea vreunui tren. Mergiind pe teren, revizorul a constatat c& gi de aceastit dati, firele de alimentare ale semnalelor fuseser tliat. An aceiagi zi, in jurul orei 8:00, picherul de la Districtul L Buzias, plecat si faci revizia liniei, a constatat ci de pe podul de fier de fa kilometrul 29-969, riuficdtorii demontaseri 8 buloane speciale, pentru prinderea grinzilor. 19 August 1937 - ACOSTAREA DE LA PITESTI La 19 August 1937, la ora 16:40, trenul Nr. 1122, ‘compus din automotorul 86.029 a fost expediat, fir nicio observate, din statia Bascov, spre statia Pitesti La ora 16:49, trenul a depisit semnalul de intrare in statia Pitesti, ce avea o indicatie dubioast si sa angajat pe diagonala de acces spre statie, acostind al 7CATASTROFE FEROVIARE patrulea vagon dintr-un convoi de manevri ce iesea de pe linia IV. in urma impactului, automotorul gi alte dou vagoane din convoiul de manevra au deraiat si au fost grav avariate. Valoarea totala a pagubelor materiale produse in ‘rma acestui accident s-a ridicat la suma de 1.030,000 de lei Tn automotorul distrus, 13 cilitori au fost grav Fini: Sublocotenentul Gheorghe Onea @loana C. Baban si Maria Paraschiv ~ ‘muncitoare in comuna Hlirsesti © Eugenia Gheorghiu si copilul Jon $. Olteanu = locuitori ai oragului Pitesti @ Florea Popescu — preot in comuna Bascov Nicolae Onescu ~ preot in comuna Musetesti @ Nicolae Gheorghiu ~ preot in oragul Iasi @ Dumitra Samireanu ~ muncitoare in oragul Curtea de Anges @ Aron Groban — locuitor al oragului Galagi Ridulescu —locotenent in oragul Cernaiugi @ Alexandru Limpu ~ elev in orasul Brasov @ Ecaterina Onescu ~ muncitoare in comuna Musetesti Vinovat pentru producerea acestui tragic accident a fost gisit impiegatul de migcare Ion Rasteanu, ce cefectua gi serviciul de subsef al statiei Pitesti Acesta nu 4 luat masuri de oprite a manevrei trenului Nr. 1622, operafiune ce se efectua contra trenului Nr. 1122. 28 August 1937 - ACCIDENTUL DE LA GIURGIU ~ Ce fapte poate comite un sofer in stare de ebrietate! In noaptea de 28 August 1937, a ora 0:43, trenul Nr. 9859, compus din 50 de vagoane remorcate de locomotiva 50.696, a fost expediat din statia Giurgiu, spre statia Giurgiu Port. Trenul a circulat in conditii normale pan’ in dreptul pasajului siruat in vecinatatea cantonuluiNr. 4, unde a surprins sia lovit autoturismul cu numarul de inmatriculare 310 Gg. In urma impactului, automobilul a fost avariat, iar 3 dintre cei 5 ocupanti ai si au fost rinigi @ Lina A. Culeca — locuitoare a comunei Slobozia, judetul Vlasca @ Dumitru” Dragne ~ locuitor al oragului Giurgiu @ lie Stefan — soferul automobilului Vinovat pentru producerea acestui accident a fost soferul autoturismului cu numarul de inmatriculare 310 Gg, Tlie Stefan, care, aflandu-se in stare de ebrietate, I-a bitut si a incercat si-l impuste (a tras mai multe focuti de revolver) pe cantonierul Ioan Matei, ce iesise s& inchida bariera, dupa care s-a tureat in automobil si a incercat si traverseze pasajul, fiind surprins si lovit de tremul Nr. 9859, 31 August 1937 - ACCIDENTUL DE LA MANASTUR - Ghinion! Tn ziua de 31 August 1937, pe calea feratt Ilia = Lugoj, trenul Nr. 2265, compus din automotorul 86.065 si vagonul remorei 72.008, a fost expediat, la ora 13:49, din statia Manastur, spre stagia Bujorul Banagean, Garnitura a circulat in condifii normale pana {a intrarea pe podeful situat la kilometrul 544564 al liniei, punct unde contragina din partea stangi a liniei «a stripuns podeaua remorci, a trecut prin usa de lemn de Ja compartimentul calitorilor, rinind-o mortal pe pasagera Viorica Dragan, soria unui lucritor CER., ce era agezati pe prima banc’. Tmediat a fost tras semnalul de alarmi, iar trenul s-a oprit Ia o distant de aproximativ 150 de metri de pode, vagonul remorea a fost dezlegat, iar bucata de sind ce rimasese infiptd in peretii ci a fost scoasi, trenul continuindu-si drumul pand in stafia de destinagie,firk vreun alt incident. Cauza acestei tragedii a fost o simplé cupla de rezervi a unui vagon de marfi din compunerea unui tren ce a circulat pe linie inaintea trecerii automotorului, Aceasti cupli, nefiind bine fixata in ocagul ci, a cazut si a fost tarata pe linie, agitind astfel contrasina podetului, pe care a deformat-o si a smuls-o de la locul stu, Tn momentul trecerii trenului automotor peste joanta aflati la capitul podeyutui, contragina s-a ridicat in plan vertical, stripungind astfel podeaua vagonului remorea. 22 Septembrie 1937 - CIOCNIREA DE LA CIUCEA © dimineata linigtita de toamna pe calea feratit Oradea ~ Cluj. La ora 9:13, stagia Molosig a expediat, cu 0 intarziere de $2 de minute, citre stajia Poieni, trenul de coletirie rapid Nr. 3501, compus din 18 vagoane remorcate de locomotiva cu abur 230.222.1860-1981 Sosit in statia Poieni, fird stirea impiegatului de miscare, ce acordase cale liber’ pentru trenul Nr 3025, ce trebuia si soscasca in state, la ora 9:15, ‘renul Nr. 3501 s-a garat pe linia Ia, La ora 9:24, in baza semnalului dat de seful de tren, garnitura a plecat spre Ciucea, firi a avea acordul impiegatului de miscare aflat de serviciu in statia Poieni. Pe parcursul dintre statiile Poieni si Ciucea, mecanicul trenului a prescurtat cu 3 minte timpul normal de mers, nu a redus viteza, in momentul trecerii pe langa discul de avertizare al statiei Ciucea, ce indica ,incet”, continuand si circule cu o viteza de 50 de km/h. si depasind semnalul de intrare in staie, aflat pe povitia de ,oprire”. Dupa numai 129 de metri de la semnal, trenul s-a ciocnit violent cu garnitura trenului Nr.3026, compusi din 6 vagoane remorcate de locomotiva cu bur 230.025, ce plecase regulat spre statia Poieni. Indisciplina mecanicului Arsene Damian,angajat al Depoului CER. Cluj, ce a condus locomotiva 230.222, a avut urmari dintre cele mai grave, 5 vagoane fiind complet distruse, ate 6 vagoane fiind grav avariate, ar alte 5 vagoane fiind numai deraiate Valoarea totala 2 pagubelor materiale produse in urma acestei catastrofe feroviare s-au ridicat la suma de 6.929.442 lei Intre fiarele contorsionate si-au pierdut viata 9 calitori, alte 18 persoane fiind grav sini: Mori: @ Eugen Bica - mecanic de locomotivi in depoul Cluj @ Anton Kiss ~ fochist in depoul Cluj @ Florian Bar — frinar in statia Oradea @ Augustin Hafegan ~ franar in statia Targu Mares @ Martin Bernat ~ conductor de tren in stagia Oradea @ Emanoil Lacatus— conductor de tren in stafia Arad @ Gheorghe Brigcan ~ manipulant in stagia Oradea 390 @ Lupu Cortis si Florian Todiu - firinari auxiliari in statia Oradea Ranitis @ Arsene Damian ~ mecanic de locomotiva in depoul Cluj @ Ioan Lacitugu ~ fochist in depoul Clyj @ Florian Tens — gef de tren in statia Oradea @ Alexandru Szabo ~ conductor de tren in staia Oradea @ losif Vlad, Ioan Vidican, Gheorghe Balint, ‘Theodor Safageanu si Dumitru Curtean — frdnari in statia Oradea @ Vasile Rosca ~ cantonier de telegraf @ Tlie Vase ~ soldat in Regimentul 11 C: Maria Bolba si Ana Cisman — locuitoare ale comunei Ciucea, judepul Cluj @ Avram Silberstein — vanzitor ambulant in comuna Negreni Rozalia Covaci—locuitoare judetul Bihor @ Remus Gorgan ~ fotograf in oragul Cluj comuna Putna, 12 Octombrie 1937 - CIOCNIREA DIN PORTUL CONSTANTA La 12 Octombrie 1937, la ora 0:57, trenul de marfi Nr. 9625, compus din 40 de vagoane remorcate de locomotiva cu abur 140.124, a fost expediat din statia Palas, spre statia Constanta Port Imediat dupa iegirea din stagia Palas, trenul s-a angajat pe pant’, mecanicul locomotivei dand semnale pentru stringerea frinclor. Din cauza frinaeii neuniforme si a socurilor produse in garnituri, pana de la cérligul de tractiune al celui de-al 4-Iea vagon de la locomotiva a cedat, fapt ce a avut ca urmare ruperea trenului. Vizind ca viteza trenului nu se reduce, mecanicul de locomotivi a repetat semnalele de stringere a franelor gi i-a spus fochistului si se uite pe fereastra cabinei, pentru a vedea daci trenul este complet. Sesizat de fochist,carea observatruperea trenului, mecanicul a marit viteza, a trecut prin tuneful aflat la intrarea in Portul Constanta, iar in momentul trecerii prin dreptul postului de macazuri,i-a strigat acarului ca tremul este rupt. Imediat, prima parte a trenului a fost garata pe linia Ila stafiei Constanta Port, in dreptul biroului de ‘igcare, iar acarul, crezind ci a trecut toatl garnitura, a descuiat macazul Nr.2 si a manipulat pentru a efectua parcursul de iesire pe diagonala all unei garnituri de manevra. ‘Auzind 2gomotul ficut de trecerea prin tunel a vagoanelor rupte din trenul Nr. 9625, in loc st reducCATASTROFE FEROVIARE macazul Nr.2 in pozitia inigialt, acarul a alergat spre macazal Nr.4, pe care insi nu a mai avut timp si-1 manipuleze spre o linie liber, aga ci partea a doua a ‘renuluia intrat pe linia diagonal astatiei,tamponind Jocomotiva 140.157, ce stationa impreund cu un grup de 6 vagoane. jn urma impactului deosebit de violent, locomotiva de manevri 140.157 si 8 vagoane din grupul celor rupte din trenul Nr. 9625 au fost grav variate, alte 19 vagoane fiind complet distruse. Pagubele totale inregistrate in urma_acestei catastrofe s-au ridicat la suma de 3.100.554 de lei. ‘Trei angajafi ai statiei C.ER. Fetesti si-au pierdut viaga, iar un ale friar, din aceeasi stajie a fost grav Mort: @ Seful de tren Gheorghe Rujea @ Frinarit Teodor Bulbuban si Stan A. Sean Raniti @ Frinarul Marin Carata Principala cauzii a acestui tragic accident a fost ruperea aparatului de tractiune, de tip neintari, al vagonului Itd 82.224, ce se gisea in garnitura trenului de marfi Nr. 9625, fiind agezat al 4-lea de Ia locomotiva. Un alt factor ce a favorizat producerea accidentului au fost actiunile acarului Losif Borosaru, din stafia Constanfa Port, care, firii a se convinge dacd trenul Nr.9625 s-a garat complet si fir a avea acordul impiegatului de migcare, a luat cheia incuietorii macazului Nr. 2, pe care Ia manipulat spre linia diagonal’, pentru a permite iesirea garniturii de manevri. 16 Octombrie 1937 - ACCIDENTUL DE LA TURNISOR — Neatentia unui sofer a provocat rénirea a 8 pasageri din autobuzul pe care il conducea in ziua de 16 Octombrie 1937, la ora 15:00, statia Sibiu a expediat spre stafia Turnigor, ocomotiva inolata 375.043. La ora 15:07, locomotiva a sosit in statia Turnigor, angajindu-se pe linia Il, iar in dreptul pasajului de trecere la nivel situat la kilometrul 3+420 al cli ferate Sibiu ~ Vingu de Jos, a surprins gi a lovit autobuzul cu numarul de inmatriculare Nr. 1022 Sibiu, pe care Ira tirdt aproximativ 25 de metri, provocind rinirea gravi a 8 dintre pasagerii vehiculului. Ranigi @ Francise Vesmas, lie Stoia, Tavifta Bridescu si Virginia Moldovan ~ locuitori ai comunei Ocna Sibjului @ Tlie Seinils — licdtus in comuna Ludug @ Dumitru Fricea — locuitor al comunei Armeni @ Ioan Iridon — taxatorul autobuzului — locuitor al comunei Apoldul de Sus @ Daniel Wellman — agent comercial in oragul Sibiu Principalul vinovat pentru. producerea acestui accident este goferul autobuzului, care, desi a gisit bariera deschisi, nu a oprit autovehiculul pentru a se convinge daci poate traversa pasajul in conditi: de sigurang& deplini. O parte de vind a avut-o gi impiegatul de micare din statia Turnigor, care a pus semnalul de intrare pe sliber”, pentru trecerea locomotivei izolate, fir a trimite acarul sa inchida bariera. 16 Noiembrie 1937 - TAMPONAREA DE LA SACUENI in mica static de cale feratt Siicueni, aflati pe linia Oradea ~ Simleul Silvaniei, zapada si viscolul isi intrau incet in drepturi. Tn timpul unei simple manevre de cuplare intre automotorul 722 si remorca 82.551, neatentia mecanicului Gavril Groza, din Depoul C.RR. ‘Oradea, ce a intrat cu vitezd, pe linia I a stagici, a dus Ia tamponarea violent’ intre cele dou vehicule feroviare, fapt ce a produs rinirea sa si a altor 5 calitori. Ranifi: © Gavril Groza — mecanicul automotorului @ Paraschiva Santer — locuitoare a comunei Bale, juderul Bihor @ Mihai Cernenca ~ sef de echipit in cadrul @ Mihai Todoran — brigadier silvic in comuna Marghita,juderul Bihor @ Isac Braun ~ comerciant in oragul Timigoara @ Adler Salamsu ~ comerciant in oragul Arad 401860-1981 3 Decembrie 1937 - CIOCNIREA DE LA CODLEA In seara zilei de 3 Decembrie 1942, la ora 20:55, pe calea ferati Brasov - Pigirag, trenul Nr. 2077, compus din automotorul 959 si vagonul remore 86.093, a fost expediat din statia Bartolomeu, spre statia Codlea, Trenul a circulat in condifii normale, pant Ia kilometrul 14+300 al Tiniei, iar la ora 21:11, in apropierea de statia Codlea, s-a ciocnit cu un grup de 20 de vagoane ce erat manevrate intre macazul extern Ne-1 gi semnalul de intrare al statiei inurma impactului violent, automotorul, vagonul remorcit $i unul dintre vagoanele aflate in convoiul de manevrx au deraiat, valoarea totala a pagubelor ridicdndu-se la suma de 92.852 de lei Au fost riniti 11 cilitori din trenul automotor Nr. 2077. @ Ana Buta ~ locuitoare a comunei Piriu, judetul Fagiras @ Ana Dilba - locuitoare a comunei Bohilt, judetul Fagiras @ Emil Ergeni —locuitor al oragului Pigirap @ Valeria Campean — locuitoare a comune’ Vuideni, jadeyul Brasov Paraschiva Vasile Ciocan ~ locuitoare a comunei ‘Tnfari,judepul Brasov ‘ Octavian Avram—angajatal Vamii Campulung = Bucovina @ Jon Marias—locuitor al comunei Turnu Rost, judeyul Sibiu Alex Cincu, Gheorghe Surdu si Ion Canavrea = locuitori ai comunei Codlea, judeyul Brasov @ Suzana Ton Budean Vinovat pentru. producerea acestei tragedii a fost impiegatul de migcare Zoltan Z. Hoprich, aflat de serviciu in stayia Codlea, care, inainte de a acorda cale liber trenului Nr. 2077, mu a luat masuri pentru ‘oprirea manevrei si pentru retragerea convoiult 4 Decembrie 1937 - ATENTATUL DE LA. APAHIDA, In ziua de 4 Decembrie 1937, trenul de marf% Nr. 4710, compus din 29 de vagoane remorcate de locomotiva cu abur 375.32, a fost expediat din stagia Jucu, spre Apahida, ‘Trenul a circulat in conditii normale pani dreptul poderului aftat la km, 64712 al liniei, unde locomotiva a deraiat, din cauza unui stilp hectometric (stalpul de la hectometrul 67), format dintr-un cupon de sind tip 20, cu lungimea de 155 de mets, ce a fost smuls de riufiicitori sia fost agezat pe gine. in urma anchetei ce a avut loc ulterior, sa stabilit faptul cl persoane rimase neidentificate au incercat st organizeze un atentat impotriva trenului automotor Nr. 4141, ce urma si circule dupa trecerea trenului de marfi. 6 Decembrie 1937 - ATENTATUL DE LA FENES 6 Decembrie 1937 ~ Ziua sirbatorii ,Sfintulut Nicolae” gi o mocanipi aglomerati cu congresisti ce se intorceau de la o intrunire politict, desfigurata la Alana. La ora 17:56,din halta Pitrinjeni,a fost expediat, spre stafia Fenes, trenul Nr. 2586, compus din 6 vagoane remorcate de locomotiva eu abur 6845, In timpul cilitoriei cu acest tren, persoane neidentficateau scos bulonul de cuplare intre ultimele dou vagoane ale garnitutit ‘Unul din pasagerii trenului a observat faptul ci ultimul vagon s-a desprins sia simas pe gine, venind cuvitezt spre tren,l-a anunfatimediat pe seful de tren, insi acesta nu a mai putue face nimic pentru a evita impactul ce 5-a produs la intrarea in stajia Fenes. Din cauza impectului violent, un vagon a deraiat, iar celclalte 5 vagoane din gamitura trenului au fost avariate, 8 cilitori find ranisi Ranitis @ Alexandru ‘Teodorescu ~ locuitor al comunei Fenes @ Aron Moise ~locuitor al comunei Priseaca ‘ Emilian Ponoran @ Nicolae Remus © Sebastian si Aurel Piperi @ Ioan Sarb Remus Hanes 31 Decembrie 1937 - CIOCNIREA DE LA TIMISOARA In ultima zi a anului 1937, cefurile unci dimineyi geroase de iarni se intindeau peste oragul Timisoara i nimic nu prevestea catastrofa feroviara ce avea si se produca. In baza ciiilibere obsinute de la stagia Timisoara, trenul Nr. 1232, compus din automotoarele 86.091 si 89.611, cuplate cu vagonul remorci 72.011, a fost 41CAIASTROFE FEROVIAR expediat din stayia Chigoda, la ora 8:23, in conditi normale, In momentul cind impiegatul de migcare din statia Chigoda a sunat plecarea trenului, impiegatul de migcare aflat in serviciu la postal 6 al statiei CER. Timisoara apelatimpiegatul dispozitor,intrebndu-1 care e situafia trenului Nr. 1351, ce nu plecase inci (din cauza conductei de incalzire ce inghetase), cerind si comunice stafiei Chigoda si retina trenul Nr. 1232, and la sosirea terenului Nr. 1351, Aceasta comunicare nu amai putut fi receptionati de impiegatul de migcare aflat de serviciu in stagia Chigoda, ce era iesit din birou, pentru a expedia trenul Nr. 1232, Imediat s-a recurs la avizarea acarului de a Cantonul 2 Ramificatic, ciruia i-a fost dat ordinul verbal de a opri trenul inaintea semnalului de tamificatie, ce se afla in pozifia de ,oprice”. Laora8:24, statia Timisoara expediat,spre stapia ‘Sambita, trenul Nr. 1351, compus din automotorul 86.026 si vagonul remorcd 92.017. Intre timp, mecanicul trenului Nz. 1232 nu a respectat indicafia de soprire” dati de semnalul de ramificayie, depisindu-l si continuand si circule cu vitezd de aproximativ 50 ~ 60 de km/h. Sesizind semnalele disperate de oprire date de cantonierul losef Vugh, aflat de serviciu la Cantonul 3, mecanicul a redus viteza automotorului, luind misuri pentru frinarea tremului. Distanta mica pind la macaz-a ficut imposibilé oprirea complet a trenului Nr. 1232, ce a atacat in fals schimbitorul de cale si s-a ciocnie violent cu trenul Nr. 1351, in acest impact fiind avariate toate cele 2 automotoare gi cele 3 vagoane remorci aflate in compunerea celor dou gimituri, Au fost riniti 37 de calatori. @ Petre Stoicu ~ mecanic de locomotivi in depoul Timisoara @ oan Andrica — agent CER. in statia Timisoara @ Francise Kovacs ~ pensionar CER, locuitor al comunei Vesenova Veche @ lacob Gravisch ~locuitor al comunei Cetaquia, Judepul Timis — Torontal Dumitru Cocor~invipitor in comuna Uliue ® Maria Olteanu ~locuitoare a comunei Peciul Nou, judepul Timis ~ Torontal Matei Kopi ~ locuitor al comunei Giulvaz, judetul Timi ~ Torontal ‘@ France Ivansicz si Angheluta Hioda—locuitori ai oragului Timisoara @ Barbara si Blisabeta Palko — locuitoare a oragului Deva ‘@ Simon Herman — locuitor a comunei| ‘Cruceni, judegul Timis ~ Torontal @ Petta Muida @ Constantin Moitiu @ Ton Traus © Vasile Criseey @ losif Achim @ Frederich Puljer @ Francise Kereker @ Emeric Lenart @ Florea Crainic ‘@ Eduard Heitler @ Ton Gaita @ Tif Babescu @ losif Schlapauszky Antonio Tompa @ Heobert Straschmuczky ‘@ Dumitru Demsorean @ Ioan Petrigor ‘@ Joan Nadaban @ Josif Rusa @ Tlie Sandra Stefan Suvagan Maria Gala Clephioe @ Ema Manitean @ Alexandru Molnar Gaitiu Gorun Principalul vinovat pentru producerea acestei tragedii a fost mecanicul ce a condus trenul Nr. 1232, care nu a respectat indicatia de oprire” dati de semnalul de ramificagic 25 Februarie 1938 - INCENDIUL DE LA VINTILEANCA La 25 Februarie 1938, in stagia Buzau, 0 unitate rilitard a incdrcat cu componente de avion, vagonul 3386765, cea fost introdus in trenul Nr. 5552,urmand si fie indrumat spre statia Bucuresti Est. in timpul mersului, intrest Ulmeni si Vintileanca, vagonul, ce fusese asezat al doilea de la locomotiva, a fost incendiat, valoarea pagubelor materiale inregistrate in urma acestui cveniment ridicdndu-se la suma de 1.020.469 de lei. Cazul a fost preluat pentru cercetare de catre Jandarmeria Romana 3 Martie 1938 - ACCIDENTUL DE LA FLORENI ~ Un sofer beat se intrece cu trenull In acea sear linistita de primeivara, la ora 20:22, trenul Nr. 5146, compus din automotorul 964 si un‘vagon remorci, a plecat din halta Floreni, citre statia Vatra Dornel. Gamitura a circulat in conditii normale pant la ppasajul de trecere la nivel, situat la kilometrul 109+380 al liniei, unde a surprins gi a izbit in plin taximetrul Nr. 8 Campulung Moldovenese, pe care [-a azvalit in sanful de pe marginea caii ferate,rinind grav 4 din cei 7 pasager ai sii Desi pasajul era_nepazit, el avea_montate indicatoarele ,Crucea Sfintului Andrei” si placute de atentionare, ins goferul, aflatintr-o avansata stare de ebrietate, circulind in paralel cu linia ferata, s-a luat Ia intrecere cu trenul, incercind si traverseze linia inaintea automotorului. Constantin Times, ce se afla in automobilul accidentat si Schmil Smilovici, pasager in automotor, au incercat si-l atenfioneze pe imprudentul sofer, ficindu-i semne disperate sk opreasci vehiculul inainte de a intra pe pasajul de trecere la nivel. Comisia de ancheta a stabilit ci o parte din vina pentru producerea acestei tragedii au avut-o cei 7 ocupanti ai automobilului risturnat, care, inainte de plecarea in cursi, i-au oferit soferului bauturi aleoolice. Intre fiarele contorsionate ale automobilului distrus au fost grav riniti pidurarul Ioan Boza, locuitor in comuna Nepoa, judepul Nasiud, ce a decedat ulterior in spital, soferul Stefan Alexandru Palage gi pasagerii Maria gi Iie Andriag. 7 Aprilie 1938 - DERAIEREA DE LA VALEA FLORILOR — De ce a deraiat drezina Sectiel L2 Poduri - Cluj? O insorita 2i de primavard se asternuse peste calea ferata Cluj ~ Razboieni. Laora 8:51, din stafia Boju, a fost indrumata spre stafia Valea Florilor, pentru a inspecta niste Iucriri, drezina motor a Sectiei L2 Poduri ~ Cluj. Dupt numai cateva minute de I plecare, in momentul in care a ajuns la kilometrul 464+626 al erate Bucuresti - Cluj, drezina a deraiat de toate osiile, oprindu-se dup& ce a mai parcurs o distangi de 82 de met. Cauza deraierii a reprezentat-o o bucati de fie, Jung de 24 de centimetri si lata de 4 centimetri,ce a fost plasata la una dintre joantele liniei Cercetirile ulterioare au luat in calcul si ipoteza caacest obstacol si fi fost plasat pe linie de un grup de fosti muncitori C.FR., ce fuseseri concediafi 1860-1981 9 Aprilie 1938 - TAMPONAREA DE LA PODUL ILOAIE! In ziva de 9 Aprilie 1938, la ora 11:51, trenul Nr. 6082/6083, compus din automotorul 908. si vagonul remorei 72.002, a sosit pe linia a I-a a statiei Podul Hoaiei. Imediat dup gararea trenului, automotorul a fost dezlegat, urmand si rebruseze pe linia a T1I-a gi si fie legat in celalalt capat al vagonului remorci, pentru a-si continua parcursul spre staia asi Din cauza neatentiei mecanicului Ioan V. Crefu, din depoul Lagi, ce a condus automotorul, el nu a mai putut fi oprit inainte vagonului remored, pe care a tamponat violent, provocand rinirea a 13 calitori. Pavel Benghici, Alexandru Gherasim, Etla Scwartz si Betti Nachman — locuitori ai comunei Podul Toaiei @ Toan Tlageu si Teodor Morosan ~ locuitori ai comunei Eleodora, juderul Iasi Niculze Silioreanu ~ notar in comuna Podul Hoaiei © Cipitanul Dragomir Pana si Eugenia Ciudu = locuitori ai oragutui Iasi © Maria Barth —invatitoare in comuna Carjoaia, judepul last @ Elena Negoigi — invipitoare in comuna Erbiceni, juderul lagi © Gheorghe Dumitriu ~ invigitor in comuna Belcesti, judepul Iasi @ Tulius Scriban ~ magistrat in oragul Targu Framos 10 Aprilie 1938 — ACCIDENTUL DE LA VULCANESTI In ziua de 10 Aprilie 1938, stafia C.RR. Vulesnestisituatd pe linia Galagi~Prut—Basarabesca, a expediat, la ora 19:46, trenul Nr. 7562, compus din locomotiva izolata 140.315 Locomotiva a cixculat in conditii_ normale pint in dreptul cantonului Nr.217, a@at intre stagiile Vulcanesti gi Etulea, unde a surprins si a lovit autocamionul Nr. 14, ce era incireat cu 35 de pasageri gi se gisea stationat pe pasajul de trecere la nivel cu calea ferata. Deji inainte de a ajunge in zona pasajului de ‘recere Ia nivel, mecanicul locomotivei a dat semnale repetate de atenfionare, goferul camionetei nu a oprit sis-a angajat in traversarea pasajului, fra ase asigura daca pe calea ferati nu circuld vreun tren, Observand locomotiva ce se apropia cu vite7a, proprietarul 4B—— 1860-1981 Tsettn Pept Nistra - 1938 Proba podului dupa refacere Deraierea locomotive’ 50.407CATASTROFE FEROVIARE camionetci ce se afla inghesuit impreuni cu alte 4 persoane, in cabina autovehiculului, langi sofe, i-a strigat acestuia si mareascé viteza, pentru a traversa linia inainte de trecerea locomotivei. In timp ce soferul se chinuia si schimbe rapid treapta de vitezs, camioneta a fost loviti de locomotiva cu abu, find risturnati i tiriel aproximativ 100 de metz. Comisia de ancheti nu a putut stabili cu exactitate motivele pentru care cantonierul, desi se afla iesit in pasaj, nu a inchis bariera, impiedicind astfel producerea acesteitragedi in care si-au pierdutviaga 9 persoane siau fost grav rinite alte 17, tof accidentafi find pasageri in autocamioneta ristumati. ‘Mor @ LeonteHancu-locuitoralcomunei Antonesti, judeful Cetatea Albi @ Alexandrina Ciornei — locuitoare a oragului Cetatea Albi © Samoil Sleatischi — locuitor al comunei Cairo, judepul Cetatea Albi @ Domnichia Tulian Nevera — locuitoare a comunei Filesti,judetul Covurlui Soria lui Valentin Alexandrescu gi cei 2 copii ai sti - locuitoriai oragului Galagi © Soria si copilul lui Stefan Iordan ~ locuitori ai comunei Saleeanca Nowa, juderul Cetatea Albi @ Ana Malinciue — locuitoare a comunei Balticeni, judegul Cetatea Alba @ Ana Manu Mirza ~ locuitoare a comunei Bianca, judeful Cetatea Albi © Dumitru Sefcenco ~ locuitor al comunei Tudora, judepul Cetatea Albi Ranitis @ Alexandru PalassiTatiana Andonief-Locuitori ai comunei Baierahcea, judegul Cetatea Alba @ Agapia Cosicenco — locuitoare a comunei Cazaci, juderul Cetatea Alba @ Serafina Dolgotea si Maria Zavalenco — locuitoare ale comunei Gura Rosie, juderul Cetatea Alba @ Pamfilie Caraman ~ Jocuitor al comunei Stobozia, judepul Cetatea Alba @ Melania Cosinice ~ locuitoare a comunei Tarinceno, judetul Cetatea Alba @ Ana Besciastna — locuitoare a comunei Balanca, judeful Cetatea Alba @ Efrosina Dicenco ~ locuitoare a comunei Cava, juderul Cetatea Alba @ Daria Toma ~ locuitoare a comunei Cairo, judepul Cetatea Alba @ Efrosina gi Iacob Curin~locuitori ai comunei Volontir,judetul Cetatea Albi 46 @ Simion Zweaghintov — locuitor al comunei Cazaci, judetul Cetatea Albi @ Arina si Ghice Segal, Jon si Atanasie Crimov = locuitori ai oragului Galayi 11 Aprilie 1938 - DERAIEREA DE LA COSNA - Un macaz neiluminat produce o catastrofa cu victime. In ziua de 11 Aprilie 1938, la ora 5:00, trenul de lucru L, compus din 11 vagoane remorcate, in dubla tractiune, de locomotivele 375.525 si 375.890, a plecat din dreptul dormitorului de personal, situat la kilometrul 61 al cai ferate Ilva Mica ~ Vatra Dornei, spre statia Cosna. La ora 5:15, trenul a intrat in stagia Cosma, angajandu-se peste macazul Nr. 1, ce era neiluminat si nepizit, moment in care vagonul de manipulagie F 7918, primul din garnituri,a deraiat gi s-a risturnat. Tnvagonul rasturnat, 1 angajat C.F.R. si-a pierdut viaja i alte 5 persoane au fost rinite, Mori: Acarul Dumitru Pitic - angajat al statiei Cogna Ra © Sefl de tren Pavel Petrescu —angajat al statiet Capul Satului © Acarii Iosif Taran si Arcadie Mirofoiu @ Leon Pintilescu si Gheorghe Olteanu — locuitori ai cormunei Poiana Stampei Vinovat pentru producerea acestui tragic accident fost gisit Adolf Zebacinschi, mecanicul locomotivei 375.890, deoarece nu a oprit trenul de lucru inaintea macazului Nr.1 al statiei CER. Cogna, ce era neiluminat, nepizit si avea o defectiune Ja limba acului, La fel de vinovat a fost si impiegatul de miscare Iosif Urbanschi, afat de serviciu in statia Cosna, deoarece, firi a avea vreun ordin sau vreo aprobare serisi, a permis stafionarea trenului de lucru , in ‘timpul nopfi, in Tinie curent21 Aprilie 1938 - ACCIDENTUL DE LA GAGENI - Graba unui tractorist a provocat o tragedie. La21 Aprilie 1938, 1a ora 15:56, trenul Nr, 3684, compus din 19 vagoane remorcate de locomotiva 324.486, a fost expediat din statia Plopeni, spre statia Gigeni (ambele situate pe calea ferata Ploiesti = Stinic). ‘Trenul a circulat in conditii normale pani la pasajul de trecere la nivel cu calea ferati situat in dreptul Cantonului Nr.3, unde a surprins si a lovit tractorul inmatriculat 5513 PL, proprietate a Socictitii ASTRA. Tn urma impactului violent, unul dintre pasagerii ce se aflau in cabina tractorului gi-a pierdut viata, iar alte 3 persoane au fost grav rinite. Morti: @ Avram Boleinet (41 de ani) ~ locuitor al comunei Podenii de Jos, judepul Prahova Rainigi @ Toma Gheorghe Badic (38 de ani) — locuitor al comunei Ogretin, judeful Prahova © Constantin A. Tabaco (41 de ani) ~locuitor al comunei $tefinestii de Sus, judetul Prahova @ Ovidiu Stinescu (20 de ani) - soferul tractorului — locuitor al comunei Urlasi, judeyul Prahova Vinovat pentru producerea acestei tragedii a fost tractoristul Ovidiu Stinescu, angajat al Societitii ASTRA, care, iri a se asigura,a intrat cu tractorul pe pasajul de trecere la nivel situat in dreptul cantonului Nr. 29 Aprilie 1938 - INCENDIUL DIN DEPOUL BUCURESTI MARFURI In acea zi, in jurul orelor 13:00, in depoul Bucuresti Misfuri a fost remizat automotorul 87.061, sosit cu tremal Nr. 1062, Antre orele 14 si 17, la acest automotor, lacatusul. Dumitru A. Stana efectuat operatiunea de schimbare a sabotilor de frana, iar 1a orele 16:00 vehiculul feroviar a fost manevrat de mecanicul Grigore Stroia, insi niciunul dintre ei nu a sesizat vreun inceput de incendiu sau vreun alt semn suspect. La orele 18:40, automotorul a fost cuprins de icarile ce au izbucnit din compartimentul de clasa 47 1860-1981 TL, incendiul fiind insi repede stins de catre personalul aflat de serviciu in remiza de automotoare. in urma cercetirilor ulterioare s-a stabilit ct incendiul a fost provocat de © persoana cu intenfii ctiminale, ce a aprins substanfele inflamabile cu care stropise maiinainte mobilierul aflatin compartimental de clasa II al automotorului In ziua urmitoare, Legiunii de Jandarmi C.ER. ica fost predat cetifeanul de origine maghiark Zoltan Szilagy, ce pitruns, in mod suspect, in interiorul depoului, fiind gisit dormind intr-un vagon ce se afla la numai 5 metri de locul unde fusese garat automotorul incendiat. 6 Mai 1938 - CIOCNIREA DE LA AGHIRES - Trenul accelerat Nr. 403 intra pe linie ocupata In ziua de 6 Mai 1938, trenul accelerat Nr. 403, in compunerea se afla vagonul salon al Ministrului de Externe al Cehoslovaciei ~ DI. Krofta, a fost primit in statia CER. Aghires, pe linia V, ce era ocupata de © garmitura format din 4 vagoane de marfi, in loc de linia IV, ce era libera. In urma impactului violent, cele 4 vagoane de marfii au deraiat si s-au ristumat, iar locomotiva trenului accelerat a fost avariati, fiindu-i rupte tampoanele si plugul frontal. Din fericire, ciocnirea mu s-a soldat cu vietime omenesti Vinovati pentru producerea acestui accident ‘au fost impiegatul de miscare Toan Belingir, ce nu a verifcat linia pe care urma si treaci trenul accelerat Nr. 403, revizorul de ace Emilian Lazar gi acarul Simion Pop, ce au raportat fictiv executarea gi verificarea parcursului de trecere al trenului accelerat. 21 Mai 1938 - CIOCNIREA DE LA LUPENI — Cum a murt Inginerul Tiberiu Horovitz, Seful Sectiei L7 Petrosani In acea zi, dupi sosirea trenului Nr. 2641 in stafia Lupeni si dupa tragerea gamiturii sale pe linia TIT, impiegatul de migcare a dat reavizul de sosire pentru acest tren sia acordat cale libera pentru drezina motor a Sectiei L7 Petrogani,ce a plecat in conditii normale, din stafia CER. Valean, Ajuns in stafia Livezeni, vehiculul s-a angajat pe linia III, unde s-a ciocnit violent cu 0 locomotiva ce circula pe aceeasi inie,CATASTROFE FEROVIARE Soferul drezinei a reusit si sari inaintea impactului, scipand astfel nevatimat, dar Seful Sectici L7 Petrogani, Inginerul Tiberiu Horovitz, pasager in drezin’, a fost omorat pe loc in impactul violent ce a ‘urmat. Neglijenja impiegatului de migcare, ce mu a luat ‘masuri pentru oprirea manevrei gi nici nu a comunicat acarului sosirea in stafie a drezinei motor a dus la pierderea inutild a viegit unui om, Vinovat pentru aceasti tragedie a fost si acarul Toan Racolfea, care, fird a solicita acordul impiegatulti de migcare si firi a aduce acest lucru la cunostinga acarului de lacabina 1,a ordonat circulatia locomotive izolate, pe linia TIT a stagiei CFR. Lupeni, 1 lulie 1938 - TAMPONAREA DE LA ORADEA. La 1 Tulie 1938, trenul accelerat Nr. 403, compus din 9 vagoane remorcate de locomotiva cu abur 230.218, a sosit, la ora 12:22, in stafia Oradea, unde turma si fie efectuati descompunerea gamnituri gi st fie lasat un vagon de calitor, iar restul vagoanelor ‘urmau si fie rearanjate. Pentru a efectua aceste operatiuni, locomotiva de manevri a stafiei Oradea a fost indrumati la urma trenului, a ridicat ultimele 3 vagoane ale garniturii (1 vvagon restaurant, 1 vagon clasa I si unul clasa ITD), sa indepartat aproximativ 200 de metri, dupa care a imbrincit 2 dintre vagoane pe linia I, iar vagonul Cald 70.236 a fost introdus pe linia a H-a. YVagonul, nefiind frinat la timp, a tamponat violent ultimul vagon rimas in garnitura trenului rapid Nr. 403, provociind avarierea ambelor vehicule feroviare si rinirea usoard a 5 pasageri. Rani @ Maria Hanes - profesoari in oragul Targu Mures @ Eva Vanes — locuitoare a oragului Targa Mures @ Paulina Aurant ~ locuitoare a oragului Petrogani @ Dragomir Decan — locuitor al oragului Cluj © Margareta Beciu — locuitoare a orasului Bucuresti Vinovat pentru producerea acestui accident a fost gisit seful de manevri Nicolae Morodan, care, contrar prevederilor din instructiile de serviciu, a manevrat prin imbrancire vagoanele de ciltori aflate fn compunerea trenului rapid Nr. 403, 9 lulie 1938 - ATENTATUL DE LA CONSTANTA. sear calda de vari se asternuse peste stafia CER. Constanta La ora 20:30, imediat dupa ce mecanicul automotorului 976, a pornit motorul vehiculului feroviar gi a parcurs doar cétiva metri, pentru a-] manevra in vederea plecitii in cursa, spre Techirghiol, cu trenul Nr,9629, sub automotor s-a produs o violent explozi Vehiculul s-a balansat puternic, iar calito speriagis-au_gribit sti coboare pe peron. Cerceticile Politi’ au stabilitFaptul cin timp ce automotorul se afla pe linia IV a stafiei Constanta, sub roata de pe partea dreapti a osiei motoare, persoane neidentificate au plasat un cartus de dinamita, armat si previizut cu capse detonante. Din fericie, incercarea de a organiza un atentat ‘nu a avut succes, niciunul din cilatorii aflafi in automotor nefiind ri 18 August 1938 - CIOCNIREA DE LA TOPOLOVAT © dup’-amiaza calduroasi de vari se intindea peste imprejurimile oragului Lugoj. La ora 15:08, pe linia I din mica statie de cale ferati Topolovit a fost garat trenul de persoane Nr.1005, compus din 11 vagoane remorcate de locomotiva cu abur 230.217, ce urma si astepte sositea trenului Nr. 1006, compus tot din 11 vagoane remorcate de locomotiva 230.193. Graba impiegatului de migcare si a acarului, ce ‘au manipulat instalayia de centralizare a macazurilor, flirt a astepta gararea completi a trenului Nr. 1006, a ficut ca acesta si intre in statie pe linia I, ce era cocupata de garnitura trenulut Nr. 1005, in loc si intre pe linia II, ce era liberd, Ciocnizea violent a celor douk garnituri_a avut ca rezultat avarierea locomotivelor gi a altor 10 vagoane de cilitori, pagubele totale ridicandu-se la aproximativ 100.000 de le. Jn vagoanele avariate,23 de calatori ‘trenuri au fost init in cele doud Rani @ Nicolae Racoceanu ~ sefll trenului Nr. 1006 @ Solomon Pascota — locuitor al comunei Obseja, judetul Severin @ Gheorghe Grolmus ~ locuitor al comunei Breftovagi,juderul Teiug 48