Sei sulla pagina 1di 88

EXANTEMELE LA COPIL –

PROBLEME DE DIAGNOSTIC

Dr. Laura Ion


ANAMNEZA (I)
• Manifestarile perioadei preeruptive:
– Febra
– Angina
– Catar oculo-nazal
– Rash preeruptiv
– Tuse
– Diaree
ANAMNEZA (II)
• Tratamentele efectuate anterior aparitiei
eruptiei
• Date epidemiologice:
– Antecedente
– Vaccinari
– Contact:
• in familie
• in scoala
EXAMENUL CLINIC (I)
• Rasunetul asupra starii generale

• Semne asociate eruptiei:


– Conjunctivita
– Faringita
– Semne meningeale
– Poliadenopatii
– Enantem
EXAMENUL CLINIC (II)
• Analiza eruptiei cutanate (Berman, 1991):
1. Tipul eruptiei
2. Caracterele eruptiei
3. Topografia eruptiei
4. Locul unde au aparut primele elemente eruptive
5. Modul de formare si de desavarsire a eruptiei
6. Distributia dominanta (preferentiala) a
elementelor eruptive
EXAMENUL CLINIC (III)
• Analiza eruptiei cutanate:
7. Intensitatea eruptiei
8. Modul de grupare a elementelor eruptive
9. Fenomene subiective insotitoare
10. Evolutia eruptiei
11. Modificarile eruptiei prin anumite proceduri
TIPUL ERUPTIEI

• Eriteme morbiliforme si scarlatiniforme


• Eriteme veziculoase si pustuloase
• Eritem nodos
• Eritem polimorf
CARACTERELE ERUPTIEI
• Dimensiuni
• Forma
• Margini
• Culoare
• Senzatia la pipait
• Comportarea la presiune
• Izolate/confluente
TOPOGRAFIA ERUPTIEI

• Generalizata
• Localizata -> unde?
MODUL DE GRUPARE A ELEMENTELOR
ERUPTIVE

• Herpetiform
• Zoniform
• Circinat
• Neregulat
FENOMENE SUBIECTIVE INSOTITOARE

• Prurit
• Dureri
• Parestezii
EVOLUTIA ERUPTIEI
• Persistenta
• Efemera – dispare si reapare rapid
• Transformare petesiala
• Viraj in colorit
• Descuamare:
– furfuracee
– In lambouri
– Pe tot corpul sau la nivelul extremitatilor
DIAGNOSTIC
• Eruptia singura nu stabileste diagnosticul -> ea
trebuie cercetata in ansamblul celorlalte
manifestari
• Intr-un numar mare de cazuri, datele obtinute
prin anamneza si examen clinic permit
diagnosticul afectiunii in cadrul careia a aparut
eruptia cutanata
• Examenele de laborator nu sunt utile decat in
cazurile in care diagnosticul clinic nu este sigur
CLASIFICARE

• Eriteme morbiliforme si scarlatiniforme


• Eriteme veziculoase si pustuloase
• Eritem nodos
• Eritem polimorf
ERITEME MORBILIFORME SI
SCARLATINIFORME
• Eriteme morbiloforme:
– Elemente maculo-papuloase separate prin interval
de piele sanatoasa
• Eriteme scarlatiniforme:
– Generalizate sau “in panza”, confluente continue,
uneori pruriginoase, ce dau la palpare o senzatie
de rugozitate granuloasa
ERITEME MORBILIFORME SI
SCARLATINIFORME – cauze principale
• Rujeola
• Rubeola
• Scarlatina
• Exantemul subit
• Mononucleoza infectioasa
• Intoleranta medicamentoasa
• Exantemele infectiilor produse de virusurile
nonpoliomielitice
ERITEME MORBILIFORME SI
SCARLATINIFORME – cauze rare (I)
• Infectii virale:
– Hepatita B
– Adenovirusuri
– Myxovirusul parainfluenzae 3
– CMV
– Maladia a 5-a
– Infectia cu HIV
– arbovirusuri
ERITEME MORBILIFORME SI
SCARLATINIFORME – cauze rare (II)
• Infectii bacteriene:
– Septicemiile cu streptococ, stafilococ, meningococ
– Febra tifoida
– Sifilisul congenital precoce
– Sifilisul secundar
– RAA
– Erizipel
– Erizipeloidul Rosenbach
– Sindromul de soc toxic stafilococic
– Primoinfectia TBC
– Rickettsioze
ERITEME MORBILIFORME SI
SCARLATINIFORME – cauze rare (III)
• Maladia Kawasaki

• Exanteme de origine parazitara:


– Toxoplasmoza
– Hidatidoza
– Dermatite verminoase:
• Larva migrans cutanata
• Larva migrans viscerala
RUJEOLA (I)
Definitie:
Boala acuta virala, foarte contagioasa, specifica
omului, cu evolutie autolimitata, incheiata cu
imunitate durabila, caracterizata clinic prin febra,
enantem si exantem caracteristice si risc mare de
complicatii, posibil letale

Etiologie:
Virusul rujeolic, Paramixovirus, ARN, un singur tip
antigenic, putin rezistent in mediul exterior
RUJEOLA (II)
• Rezervor: omul bolnav (forme tipice/atipice), nu exista
portaj, nu exista rezervor extrauman

• Transmitere: secretii nazofaringiene, conjunctivale,


traheobronsice, direct (aerogen)/indirect (prin obiecte)
- rar

• Contagiozitate: invazie (preeruptiva) 4-5 zile + eruptie


2-5 zile

• Receptivitate: universala, pt cei ce nu au Ac (nn din


mame imune, vaccinati)
RUJEOLA (III)
Manifestari clinice:
• Incubatie 10 zile
• Invazie (preeruptiva, catarala) 3-4 zile:
– febra 39-40 grd. C,
– enantem respirator (catar oculonazal, respirator, facies
caracteristic)
– Koplik (depozite subepiteliale de celule epitelioide gigante,
celule limfoide+celule inflamatorii)
– Enantem digestiv: varsaturi, diaree, dureri abdominale
– Semne neurologice; indispozitie, iritabilitate, cefalee
RUJEOLA (IV)
• Perioada eruptiva:
– Eruptia apare dupa urechi, ceafa, frunte, obraji, are caracter
descendent
• Se generalizeaza in 3 zile, evolutie centrifuga, dispare in 2-5
zile
• Maculo-papule congestive, neproriginoase, de ordin mm,
conflueaza in placarde, lasand zone de tegument intact
(fese), margini neregulate, catifelate
• Lasa pigmentare, uneori fina descuamare
• Aspecte particulare: hemoragica, veziculoasa, cianotica,
atipica (rujeola mitigata-administrare de gamma globuline,
poate fi discreta sau lipseste)
– Poliadenopatie
– Accentuarea simptomatologiei generale, nervoase, respiratorii
RUJEOLA (V)
Eruptia

Debuteaza la nivelul fetei (se generalizeaza in


3 zile)

Se insoteste de catar conjunctival si catar al


cailor respiratorii (nazal, laringian,
traheobronsic); catarul ocular si nazal dau
aspect de ”facies plans”
RUJEOLA (VI)
Semnul Koplick:
- Caracteristic rujeolei
(patognomonic)
- Apare in perioada de invazie si
dureaza cateva zile, cuprinzand 2-3
zile din perioada eruptiva
- Micropapule albe, izolate sau in
mici grupuri, asezate pe o zona
rosie cu diametru cativa mm, pe
mucoasa jugala, langa ultimii
molari (graunte de gris)
- Depozite subepiteliale de celule
epitelioide gigante, celule limfoide
+ celule inflamatorii)
RUJEOLA (VII)

Maculo-papule congestive,
nepruriginoase, de ordinul
a cativa mm, conflueaza in
placarde, lasa tegument
indemn, margini
neregulate, catifelate
Lasa pigmentare, uneori
fina descuamare
RUJEOLA (VIII)
RUJEOLA (IX)
RUJEOLA (X)
Complicatii:
• Date de virusul rujeolic:
– Pneumonia morbiloasa precoce
– Laringita
– Complicatii nervoase: encefalita acuta
• Acuta autoimuna (20-30% letalitate, la sf eruptiei)
• Cu incluzii (15% letalitate, in 6 luni care succed)
• PESS (100% letalitate, ani dupa boala)
• Scleroza in placi
RUJEOLA (XI)

• Consecinta imunodepresiei indusa de rujeola:


– Suprainfectii bacteriene, mai ales pulmonare si
pleuropulmonare (bronhopneumonii, pleurezii purulente,
abces pulmonar), otite, keratite, septicemii, gastroenterite,
apendicite, flegmon amigdalian
– Suprainfectii virale: infectia herpetica (stomatita, keratita,
infectii diseminate)
– Suprainfectii parazitare (amibiaza), micotice (candidoza)
– Redesteptarea TB
RUJEOLA (XII)

• Consecinta imunodepresiei in raport cu terenul pe care apare


rujeola (malnutritie, hemopatii, etc) ce favorizeaza
multiplicarea extrema a virusului
– Pneumonia cu celule gigante (Hecht)
– Emfizem cervico-mediastinal (consecinta emfizemului
pulmonar)
– Keratita morbiloasa
• Rujeola si sarcina: in primele 3 luni poate produce
malformatii, apoi moarte fetala/malformatii
RUBEOLA (I)
Definitie:
• Boala acuta virala, contagioasa, specifica omului, caracterizata
prin:
– adenopatii cervicale posterioare,
– manifestari catarale respiratorii usoare,
– exantem micromaculos,
– evolutie ciclica-imunitate durabila
– benigna la copil si adult, grava la femeia gravida

Etiologie
• Virus ARN, Togaviridae
RUBEOLA (II)
RUBEOLA (III)
Rezervor:
• persoane infectate (rujeola postnatala)
(simptomatice/asimptomatice), nu exista portaj nici excretie
cronica pt rubeola postnatala
• Nn cu rubeola congenitala elimina virus 6l-1an (pana la deces-
cei cu rubeola congenitala evolutiva)
Contagiozitate mare (mai mica decat a rujeolei)
Transmitere: directa (aerogen/transplacentar - rubeola
congenitala)
Receptivitatea: universala, dupa boala imunitate solida, lunga
durata
Reinfectiile nu se insotesc de viremie (nu sunt teratogene),
diferentierea este necesara la gravide-serologic (absenta IgM)
RUBEOLA (IV)
Clinic:
Incubatia 14-21 zile
Invazia:
– mai scurta ca in rujeola (2 zile),
– inaparenta, febra moderata/absenta,
– fenomene catarale reduse, discreta faringita,
– adenopatii
Stare:
• Eruptia: inconstanta, exantemul se generalizeaza in 24h, dureaza 2-4 zile (vine,
pleaca repede), macule roz, nu conflueaza, uneori dimensiuni mici, discreta
(cateva zeci de pete)
• Adenopatie - suboccipitala, submastoidiana (caracteristic), laterocervicala,
submaxilara; poate preceda cu 7 zile eruptia, poate persista mai multe
saptamani (semn constant al bolii), gg sunt volum mediu, mobili, sensibili la
palpare
+ febra este absenta in general, <39
RUBEOLA (V)
SCARLATINA (I)
Definitie: boala infectioasa acuta, endemo-epidemica,
caraterizata prin angina si exantem caracteristic urmat
de descuamatie

Etiologie
• Streptococ beta hemolitic grup A (exceptional grup C,
G)
• Boala este produsa de toxina eritrogena (exotoxina)
responsabila de exantem, febra, sindrom toxic,
fenomene nervoase si digestive.
• Mortalitatea prin scarlatina este in declin continuu la
nivel mondial
SCARLATINA (II)
Epidemiologie
• Evolueaza sporadic si cu mici epidemii in sezonul rece,
este frecventa la copilul mic, exceptionala la sugar si
rara la adult
• Sursa: bolnavii, purtatorii de streptococ (rol mai
important decat bolnavii care sunt izolati, tratati)
• Transmitere: aerogena directa/indirecta
• Receptivitatea: generala. Boala lasa imunitate
durabila (protejeaza de scarlatina, dar nu de alte
infectii streptococice), reimbolnavirile sunt produse
de alte tipuri streptococice. Stare de imunitate sau de
receptivitate se testeaza prin IDR Dick
SCARLATINA (III)
Clinic
Incubatie 3-6 zile
Debut brutal: febra, frisoane, disfagie, dureri abdominale, varsaturi. Obiectiv-
angina eritematoasa, limba saburala, adenopatii subangulomandibulare,
tahicardie
Perioada de invazie:
• Angina
– Rosie
– Pultacee, cu exsudat cenusiu distribuit in puncte sau zone care pot
conflua luand aspectul de false membrane
– Ulceronecrotica (Henoch), cu necroze tisulare
– Gangrenoasa, prin asociere cu anaerobi
• Limba (ciclul lingual)
Perioada de eruptie
Perioada de descuamare
SCARLATINA (IV)

Limba zmeurie
SCARLATINA (V)

Limba rosu-inchis
lucioasa
dupa epitelizare
“limba de pisica”
SCARLATINA (VI)

Perioada de eruptie
Eruptie micropapuloasa, aspra la pipait, rosie,
Incepe pe gat si torace, se generalizeaza rapid, in 24h
SCARLATINA (VII)
Eruptia:
• Mai intensa pe fata anterointerna a membrelor, in axile, pe
torace si abdomen
• Respecta fata, care prezinta o congestie intensa a obrajilor,
contrastand cu o paloare circumorala (facies palmuit, masca
Filatov)
• La nivelul plicilor de flexiune ale membrelor, mai ales la plica
cotului eruptia are un aspect caracteristic sub forma unor
linii hemoragice (pielea lezata de toxina este traumatizata de
miscarile de flexie)-semnul Grozovici Pastia
• Persista dupa stingerea eruptiei
SCARLATINA (VIII)
Perioada de eruptie:
• Exantemul poate fi:
– Hemoragic
– Cianotic
– Pal, trecut cu vederea
• Alte manifestari clinice:
– Febra ridicata
– Modificari circulatorii (tahicardie, hTA)
– Hepatomegalie usoara
– Atingere renala (nefrita in focar)
– Artralgii
– Simptome neuropsihice (in formele hipertoxice)
SCARLATINA (IX)
Perioada de descuamare:
Dupa 7-15 zile apare descuamatie pe gat si pulpa degetelor initial, cu aspect
fainos pe trunchi, in lambouri la nivelul extremitatilor membrelor
Dureaza 2-3 saptamani
MONONUCLEOZA INFECTIOASA (I)
Definitie:

Boala acuta infectioasa , determinata de v.


Epstein Barr, caracterizata prin evolutie
benigna autolimitata, cu febra, angina,
adenopatii, (hepato)splenomegalie, exantem
MONONUCLEOZA INFECTIOASA (II)
MONONUCLEOZA INFECTIOASA (III)

Epidemiologie:
Rezervor: strict uman (infectie acuta aparenta /
inaparenta)
Transmitere, contagiozitate: ultimele zile ale
incubatiei + faza de stare (14-21 zile) prin contact
apropiat (saliva, respirator, sarut “boala
sarutului”); transmitere de la pacientul cu
infectie asimptomatica
Receptivitate: generala
MONONUCLEOZA INFECTIOASA (IV)
Clinic:
• Incubatia: 3-30 zile
• Forme asimptomatice (mai ales la copii), dar si tardiv (90% adulti au Ac)
• Forme simptomatice:
– Angina (85-90%): rosie (30-40%), aspect bacterian (false membrane)
– Febra
– Adenopatii (80%): mari, fara edem/periadenita, nedureroase
– Splenomegalie (35-50%): mare, nedureroasa, friabila (clasic risc de
ruptura spontana / traumatica)
– Hepatomegalie (25-35%) in 10-15% cu citoliza si icter
– Exantem maculopapulos (mai frecvent dupa ampicilina) ± enantem
(pete hemoragice pe mucoasa palatina)
– Alte manifestari/complicatii: neurologice, hematologice (anemie,
trombopenie), miocardita, orhita, pancreatita, ruptura splinei
MONONUCLEOZA INFECTIOASA (V)
ROSEOLA INFANTUM (ERITEMUL SUBIT,
BOALA A 6-A)
• Este o infectie cu herpesvirusul uman tip 6 sau 7
• Apare la copiii intre 6 si 18 luni
• Faza preeruptiva:
– Dureaza 3-4 zile, cu febra 39-40 grd. C
– Dupa 3-4 zile, febra scade rapid si in 24 ore apare
• Eruptia tipica:
– Aspect rubeoliform, predominant la nivelul cefei si
trunchiului, care dispare in 24-48 ore
ROSEOLA INFANTUM (II)
ROSEOLA INFANTUM (III)
• Semne asociate:

– Convulsii febrile in perioada preeruptiva


– Adenopatie cervicala moderata
– Edeme palpebrale
– Bombarea fontanelei anterioare la sugar
INTOLERANTA MEDICAMENTOASA (I)

• Orice medicament poate fi o cauza


• Orice tip eruptiv poate fi intalnit
• Pruritul este frecvent, dar nu constant
• Eruptia poate surveni in prima zi sau tardiv
dupa prescriere
• Simptomele regreseaza rapid dupa oprirea
medicamentului in cauza
INTOLERANTA MEDICAMENTOASA (II)
MALADIA KAWASAKI (I)
• Etiologie necunoscuta, poate infectioasa
• Afecteaza copii < 5 ani
• Clinic:
– Febra adese prelungita, peste 7 zile (2-3 saptamani
de evolutie)
– Conjunctivita bilaterala neexudativa
– Cheilita, hiperemie mucoasa difuza, buze fisurate,
limba zmeurie, hiperemie difuza a faringelui si a
fetelor jugale
MALADIA KAWASAKI (II)
• Semne cutanate:
– Eritem violaceu maculo-papulos palmo-plantar
– Exantem al trunchiului si membrelor (scarlatiniform,
morbiliform sau polimorf)
– Edem indurat al mainilor si picioarelor, urmat de
descuamare
• Adenomegalie – cervicala
• Alte simptome – cardita, diaree, artralgii si artrita,
piurie, meningita limfocitara, icter moderat
MALADIA KAWASAKI (III)

Rash facial si eritemul mucoasei bucale in


maladia Kawasaki
(Red Book Atlas of Pediatric Infectious Diseases)
MALADIA KAWASAKI (IV)

• Hiperemie conjuntivala in maladia Kawasaki


(Red Book Atlas of Pediatric Infectious Diseases)
MALADIA KAWASAKI (V)

• Rash accentuat in regiunea perineala


(Red Book Atlas of Pediatric Infectious Diseases)
MALADIA KAWASAKI (VI)

• Descuamarea palmelor in stadiul tardiv al mladiei Kawasaki


(Red Book Atlas of Pediatric Infectious Diseases)
MALADIA KAWASAKI (VII)

Eritrodermia palmelor
(Red Book Atlas of Pediatric Infectious Diseases)
ERITEME VEZICULOASE SI PUSTULOASE

• Vezicula:
– Mica proeminenta (cu aspectul unui cap al unui ac
cu gamalie) umpluta cu o serozitate transparenta
• Pustula:
– Proeminenta a epidermului si/sau a dermului , ce
contine lichid tulbure
ERITEME VEZICULOASE

• Infectia cu Herpes virus hominis


• Infectia cu virusul varicelo-zosterian
• Boala mana-picior-gura (infectia cu Coxsackie
A 16, A 5, A 10)
• Infectia cu Listeria monocytogenes
ERITEME PUSTULOASE (I)
• Pustule foliculare:

– Foliculita acuta superficiala si profunda (furuncul)


– Orjelet
– Sicozis
– Acnea vulgaris
ERITEME PUSTULOASE (II)
• Pustule non-foliculare:
– Impetigo bulos sau pustulos
– Ectima
– Scabia
– Vaccina si variola
– Diaper dermatitis
– Candidoza
– Psoriazisul pustulos
– Acropustuloza infantila
VARICELA (I)
Virusul varicelo-zosterian (VZV): 2 boli distincte, specific umane:

• Varicela (consecinta infectiei primare) “varsat de vant”:


– boala acuta, autolimitata
– foarte contagioasa,
– benigna la imunocompetenti (in special la copii),
– caracterizata printr-o eruptie maculo-papulo-veziculo-
crustoasa generalizata

• Herpes Zoster (Zona) (consecinta reactivarii VZV) in conditii


de imunodepresie si/sau varsta inaintata: eruptie localizata
veziculoasa, unilaterala, dermatomerica, precedata, insotita si
urmata de durere locala
VARICELA (II)
Epidemiologie
• Sursa -pt. varicela: om bolnav de varicela (contagiozitate
foarte mare “varsat de vant” 95%) sau cu Herpes Zoster
(~40% contag.)
-pt. herpes zoster: reactivarea propriului virus;
• Cale transmitere: aerogena/leziuni cutaneomucoase (pt.
varicela)
• Receptivitate: generala (cu exceptia nou nascuti din mame
cu Ac)
• Contagiozitate mare: ultimele 3-5 zile de incubatie pana in
faza de cruste; subiectul infectat este contagios in timpul
varicelei si daca dezvolta HZ
VARICELA (III)
Clinic
• Incubatie: 2 saptamani
• Stare: eruptia tegumentara
– generalizata, elemente cel mai frecvent pe fata si torace
– pruriginoasa,
– +/- insotita de febra (moderata),
– polimorfa,
– in “valuri”, fiecare val avand elemente ce trec prin stadii consecutive de:
macule – papule – vezicule – pseudopustule cu ombilicare – cruste; durata
unui “val” ~7 zile (; durata totala ~2 saptamani; +/- pigmentare/depigm.
(luni);
– fara cicatrizare (daca nu se suprainfecteaza); veziculele = superficiale
“picaturi de roua”
– Insotita de un enantem (mici leziuni erozive)
VARICELA (IV)
VARICELA (V)
VARICELA (VI)
ERITEMUL NODOS (I)
DEFINITIE:

• Dermohipodermita inflamatorie nodulara


acuta legata de o vasculita a vaselor mari ale
hipodermului
ERITEMUL NODOS (II)
• Cauze principale:

– TBC de primoinfectie
– Infectiile streptococice
– Sarcoidoza Besnier- Boeck- Scaumann
– Eritemul nodos medicamentos
– Infectia cu Yersinia pseudotuberculosis
ERITEMUL NODOS (III)
• Cauze mai rare:
– In cursul diverselor maladii infectioase:
• Bacteriene: infectii cu Chlamidia, lepra, bruceloaza, boala
zgarieturii de pisica
• Virale: gripa, MNI, hepatite vitale
• Parazitare, micotice
– Sindromul Behcet
– LES
– Enteropatii cronice inflamatorii
– Hemopatii maligne
• Cu etiologie necunoscuta – 20% din cazuri
ERITEMUL NODOS (IV)
• Mai frecvent la copii si la sexul feminin
• ERUPTIA:
– Noduli dermici, rotunzi sau ovalari, cu diametrul de
1-2 cm, de culoare roz, apoi rosu-viu, proeminenti
– Totdeauna in numar mic, in jur de 10 in medie
– cu sediu bilateral, pe fetele de extensie ale
membrelor, cel mai frecvent pe fata antero-interna
a tibiei, mai rar pe fata posterioara a antebratului,
frunte, radacina nasului, lobul urechii
ERITEMUL NODOS (V)

• La palpare:
– Nodulii sunt durerosi
– putin mobili pe planurile profunde
– Cu limite imprecise
– Consistenta ferma
– Caldura locala
ERITEMUL NODOS (VI)

• De obicei, este precedat cu cateva zile de:


– Febra de intensitate variabila
– Artralgii
– Astenie importanta
– Transpiratii
– Uneori, faringita
ERITEMUL NODOS (VII)
• Evolutia – particulara:
– Fiecare element regreseaza in 8-15 zile, fara sa
supureze
– Dupa ce a trecut de la aspect roz-rosu viu, la o
tenta violacee, apoi galbuie
– Eruptia prezinta 2 sau 3 pusee succesive ->
coexistenta elementelor de varsta diferita
– Elementele cutanate dispar in cateva saptamani,
fara a lasa cicatrice
ERITEMUL NODOS (VIII)
ERITEMUL POLIMORF (I)
• Definitie:
– Sindrom cutanat sau cutaneo-mucos
– Datorat probabil unei reactii imuno-alergice la
multiple cauze
• Elemente definitorii:
– Eruptia cutanata
– Semnele mucoase
– Semnele generale
ERITEMUL POLIMORF (II)
• Factori etiologici/ declansanti:

– Infectiosi:
• Mycoplasma pneumoniae
• Chlamidia
• Yersinia
• Herpes virus
ERITEMUL POLIMORF (III)
– Medicamentosi:
• Sulfamide
• Barbiturice
• Allopurinol
• Saruri de aur etc.
– Diversi :
• Colagenoze
• Neoplasme
• Agenti fizici
ERITEMUL POLIMORF (IV)
• Eruptia cutanata:
– Eritemato-maculoasa sau eritemato-buloasa
– Realizeaza in mod tipic o imagine “in cocarda”, cu
centrul palid si cu dublu contur eritematos
– Pate fi de la 3-4 elemente la mai multe zeci de
elemente, mai mult sau mai putin confluente
– Prezinta, in formele comune, o topografie
apropiata de cea a eritemului nodos
ERITEMUL POLIMORF (V)
• Semnele mucoase:
– Eroziuni ulcerate, localizate in gura sau in zonele de
jonctiune cutaneo-mucoase:
• Buze
• Orificii narinare
• Organe genitale externe
• Marginea anusului
– Cand leziunile mucoase predomina fata de semnele
cutanate = sindrom Stevens-Johnson
– Leziuni corneene sau conjunctivale
ERITEMUL POLIMORF (VI )