5.

Unendo le frasi minime con opportuni connettivi, trasformale in frasi complesse,

cambiando eventualmente anche l’ordine delle informazioni.

1) il tempo è bello quindi/così uscirò in bicicletta

2) nelle strade c’erano pozzanghere, quindi ci siamo inzaccherati perché passavano molte
automobili
3) perché non ho sentito la sveglia
ho cercato di prepararmi in fretta ma sono arrivato in ritardo
4) Perchè nevicheràverrà con i nostri cugini partiremo per la Svizzera anche la nonna con noi.
5) tutti si davano da fare per riordinare la casa, quando Luigi stava sdraiato senza preoccuparsi
di aiutare
6) perché squillò il telefono, la domestica andò a rispondere, ma, sebbene, benché aveva le
mani umide

7. Traduci il testo in rumeno, poi individua le catene anaforiche (e le eventuali catafore) e i

differenti tipi di anafora.

Gli arresti veri del finto poliziotto («La Repubblica», 11/10/2005)

«Mi piace troppo fare il poliziotto». Una passione che, forse alimentata dalle fiction televisive
sulle divise, ha trascinato un portantino del Gemelli in un mare di guai. Munito del tesserino di
un vero agente, l'uomo, Leonardo R., ha "fermato" due venditori ambulanti ed ha spinto la
finzione al punto di andare al commissariato, interrogare gli stranieri, redigere e firmare
impeccabili verbali d'arresto. Se avesse avuto il coraggio di presentarsi anche al giudizio per
direttissima, probabilmente, nessuno l'avrebbe mai smascherato ma, alla fine, il portantino è stato
denunciato dal vicequestore Antonio Del Greco per una serie di reati che vanno dalla
sostituzione di persona all'usurpazione di titolo, dalla ricettazione al falso.
Tutto comincia con una chiamata al 113 proveniente dalla fermata della metro di piazza di
Spagna. «Sono un collega - dice una voce concitata - ho fermato un senegalese ma ha tentato di
scappare, ho bisogno di aiuto... ». Routine per l'operatore della sala operativa che invia sul posto
un'auto del commissariato Trevi -Campo Marzio.
Alla fermata, gli agenti trovano il "collega" in borghese che mostra il tesserino (un documento
che, per regolamento, non va mai consegnato in mano a qualcuno e che spesso riporta foto
vecchie di parecchi anni) e consegna la merce sequestrata. Il senegalese viene caricato in
macchina, portato al commissariato e chiuso nelle celle di sicurezza in attesa del processo per
direttissima. Nel frattempo, il portantino redige e firma il verbale, saluta tutti e se ne va.
L'appuntamento è per il giorno dopo, a piazzale Clodio. In aula, però il "poliziotto" non si fa
vedere e gli agenti del commissariato del Centro, alla fine, chiamano Monte Mario. «Ma dove
diavolo sta il collega? Lo aspettiamo da ore, senza di lui il processo non può cominciare». La
risposta è sconcertata: «Ma come, è in ferie da parecchi giorni...». Alla fine l'agente viene
rintracciato ma nega di aver arrestato uno straniero. «Qualche mese fa lavoravo al posto di
polizia del Gemelli e qualcuno mi ha rubato il tesserino - aggiunge - naturalmente ho denunciato
subito il furto». Identificare l'impostore è tutt'altro che facile. Il vicequestore Del Greco riesce a
dargli un nome con la collaborazione della sala operativa della questura che passa al setaccio le
6.500 chiamate arrivate il giorno prima. Il portantino lavora al Gemelli ma vive a Nepi coi
genitori. Una notte di appostamenti fuori dalla sua abitazione si risolve in un buco nell'acqua:
niente da fare, Leonardo R. non si fa vedere. I poliziotti, scoraggiati, decidono di provare
all'ospedale ma, proprio in quel momento, arriva una nuova chiamata. Un episodio identico
avvenuto, stavolta, alla metropolitana di piazzale Flaminio. Un "agente" si è lanciato
all’inseguimento di un ambulante straniero, l'altro ha reagito e, mentre i due lottavano
furiosamente, un "vigilante" ha chiamato il 112. Ai carabinieri, l'uomo ha raccontato la stessa
panzana e ha dato lo stesso nome falso dell'agente di Monte Mario. Ma qualcosa non ha convinto
un vecchio maresciallo che ha deciso di controllare l'identità del poliziotto. Pochi minuti dopo,
Del Greco e i suoi uomini sono sul posto. Il portantino capisce di aver perso la partita e ammette
candidamente: «Fare il poliziotto è sempre stata la mia passione».

Arestările reale ale falsului polițist

"Îmi place prea mult să fiu polițist". O pasiune care, probabil alimentată de dramele televizate
despre uniforme, (catene anforiche) l-a târât pe un portar de la Spitalul Gemelli în multe
necazuri. Echipat cu insigna unui polițist adevărat, bărbatul, Leonardo R., a "oprit" doi vânzători
ambulanți și a împins ficțiunea până la punctul de a merge la secția de poliție, interogându-i pe
străini, întocmind și semnând rapoarte de arestare impecabile. Dacă ar fi avut curajul de a se
prezenta la judecata sumară, probabil că nimeni nu l-ar fi demascat, dar în cele din urmă, portarul
a fost denunțat de către subcomisarul de poliție Antonio Del Greco pentru o serie de infracțiuni,
de la substituire de persoană la uzurparea titlului, de la primirea de bunuri furate la fals.
(anafora)
Totul a început cu un apel la 113 de la stația de metrou Piazza di Spagna. "Sunt colegă - spune o
voce emoționată - am oprit un senegalez, dar a încercat să fugă, am nevoie de ajutor.... ".
Operatorul de la camera de operațiuni a trimis la fața locului o mașină de la secția de poliție
Trevi-Campo Marzio.
La oprire, agenții îl găsesc pe "colegul" în civil, care își prezintă actul de identitate (un document
care, conform regulamentului, nu ar trebui să fie înmânat nimănui și care, de multe ori, prezintă
fotografii vechi de câțiva ani) și predă bunurile confiscate. Senegalezul este urcat în mașină, dus
la secția de poliție și închis în celulele de securitate în așteptarea unui proces sumar. Între timp,
portarul întocmește și semnează raportul, își ia rămas bun de la toți și pleacă. Programarea este
pentru a doua zi în Piazzale Clodio. Cu toate acestea, "polițistul" nu s-a prezentat la tribunal, iar
ofițerii de la secția centrală de poliție l-au chemat în cele din urmă pe Monte Mario. "Unde naiba
este colegul? Îl așteptăm de ore întregi, fără el procesul nu poate începe". Răspunsul este
dezorientat: "Dar cum, e în vacanță de câteva zile...". În cele din urmă, agentul este depistat, dar
neagă că a arestat un străin. "În urmă cu câteva luni, lucram la secția de poliție Gemelli și cineva
mi-a furat insigna", adaugă el, "bineînțeles, am raportat imediat furtul. Identificarea impostorului
nu este deloc ușoară. Vice Polițistul Del Greco a reușit să îi dea un nume cu ajutorul sediului
central al poliției, care a trecut prin filtrul celor 6.500 de apeluri primite cu o zi înainte. Portarul
lucrează la Spitalul Gemelli, dar locuiește în Nepi cu părinții săi. O noapte de supraveghere în
fața locuinței sale s-a dovedit a fi o fundătură: fără noroc, Leonardo R. nu a apărut. Descurajați,
polițiștii au decis să încerce la spital, dar, chiar atunci, a sosit un nou apel. Un episod identic a
avut loc, de data aceasta, la metroul din Piazzale Flaminio. Un "agent" s-a lansat în urmărirea
unui vânzător ambulant străin, celălalt a reacționat și, în timp ce cei doi se luptau furibund, un
"justițiar" a sunat la 112. Bărbatul le-a spus carabinierilor aceeași minciună și a dat același nume
fals ca și ofițerul din Monte Mario. Dar ceva nu l-a convins pe un bătrân mareșal care a decis să
verifice identitatea polițistului. Câteva minute mai târziu, Del Greco și oamenii săi sunt la fața
locului. Portarul își dă seama că a pierdut jocul și recunoaște cu sinceritate: "Să fiu polițist a fost
pasiunea mea dintotdeauna".