TEMA PROIECTULUI

ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTEI CU

TUMORĂ DE OVAR

1
 CUPRINS
Argument………………………………………………………………………………… 5
I. ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ………………………………… 6
1. Vulva………………………………………………………………………………….. 6
2. Organele genitale interne…………………………………………………… ……... 9
3. Uterul………………………………………………………………………………….. 9
4. Colul uterin…………………………………………………………………………… 11
5. Ligamentele utero-sacrate………………………………………………………….. 12
6. Vascularizația și inervația…………………………………………………………... 12
7. Limfaticele……………………………………………………………………………. 12
8. Ovarele……………………………………………………………………………….. 14
9. Funcții ovariene…………………………………………………………………….. 14
10. Glanda mamară……………………………………………………………………..15
II. FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ……………………………….. 17
1. Ciclul endometrial……………………………………………………………………. 17
2. Faza proliferativă…………………………………………………………………….. 17
3. Ciclul vaginulul………………………………………………………………………. 18
4. Ciclul mamar…………………………………………………………………………. 18
III. Patologia cancerului de ovar………………………………………………….. 20
1. Generalitați…………………………………………………………………………… 20
2. Cauze…………………………………………………………………………………. 24
3. Factori de risc…………………………………………………………………………25
4. Tablou clinic………………………………………………………………………….. 26
5. Diagnostic…………………………………………………………………………….. 27
6. Diagnostic diferențial………………………………………………………… ……... 29
7. Stadializarea cancerului de ovar…………………………………………………… 30
8. Tratament…………………………………………………………………………….. 31
9. Tratament inițial ……………………………………………………………………. 32
10. Tatament chirurgical……………………………………………………………….. 35
11. Tratament paleativ………………………………………………………………….36

2
12. Complicații………………………………………………………………………….. 37
13. Prognostic……………………………………………………………………………37
IV. STUDII DE CAZ…………………………………………………………………… 38

1. Studiul de ca nr:1…………………………………………………………………. 38

2. Studiul de caz nr:2……………………………………………………………………65

3.Studiul de caz nr:3…………………………………………………………………….82

V.FIȘE TEHNICE………………………………………………………………………..92

1.Biopsia………………………………………………………………………………….92

2.Puncția venoasă……………………………………………………………………… 94

3.Tomografia computerizată…………………………………………………………... 97

Concluzia ................................................................................................................100

Bibliografia...............................................................................................................101

3
 MOTTO

„Să cercetăm cele ce s-au petrecut, să cunoaştem cele prezente, să

aplicăm cele învăţate.”

Hipocrate

„Fii bun de cate ori se poate. Si întotdeauna se poate.”

Dalai Lama

„Învață regulile astfel încat sa le încalci cum se cuvine.”

Dalai Lama

4
 ARGUMENT

Am ales această teme deoarece un numar foarte mare de femei suferă de cancer de
ovar.

Cancerul ovarian este cea mai frecventă cauză de moarte prin cancere ginecologice în
Statele Unite. În întreaga lume, peste 200.000 de femei sunt estimate să dezvolte
cancer ovarian în fiecare an și aproximativ 100.000 mor din cauza bolii. Riscul pe viață
al unei femei de a dezvoltă cancer ovarian epitelial este de 1 din 70 de femei.

Cancerul ovarian reprezinta 4% din toate cancerele diagnosticate și determina 5% din

toate decesele prin cancer. Nu există nici o ameliorare în supraviețuire în ultimii 30 de
ani, deoarece 65%-70% din toate cazurile sunt diagnosticate în stadiul III si IV de boala.

În România incidența estimată pentru cancerul ovarian în anul 2012 a fost de

10,3/100.000 femei, reprezentând 5,2 % din toate cancerele. Mortalitatea estimată prin
cancerul ovarian pentru anul 2012 a fost de 5/100.000 femei, reprezentând 5,3 % din
toate decesele prin cancer.

Aceasta temă analizează obiectiv și structurează anatomia, patologia, tratamentul și

analiza cauzală a cancerului de ovar.

5
 I.ANATOMIA APARATULUI GINITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricarei ființe și se realizează prin

participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului
feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în
cavitatea uterină, unde continuă să crească și să se dezvolte pană ce fătul devenit
viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.

Diferentierea sexuală este prezentă încă din momentul fecundării oului, dar
diferențierea intersexuală somatopsihică are loc lent în timpul copilăriei și se realizează
după pubertate ca urmare a activităților gonadelor. În copilărie, hormonii sexuali
secretați în cantități reduse contribuie, împreună cu ceilalți hormoni, la creșterea și
dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după pubertate, acești hormoni secretați în
cantități crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intrețin funcția sexuală.

Organizarea morfofuncțională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem de

complexă, gonadele avand atăt funcția de a produce gameți (ovule si spermatozoizi) căt
și pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitați asupra organelor
genitale și asupra întregului organism, asigură condiții optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulva - și un grup de organe
interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) și ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evoluția și starea morfologică a organelor genitale sunt în strinsă interdependență cu

starea hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genitale .

Este constituita din: - muntele lui Venus

- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul

6
La nivelul vulvei se află și orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.

Muntele lui Venus: Regiunea anatomica dinaintea simfizei pubiene, acoperită, de la

pubertate cu par. Este bogat în țesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor
proeminent și o consistența moale de „perinița”.

Labiile mari: sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare și țesut grasos
și conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fața externă de piele, iar pe partea internă de o
mucoasă prevazută cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fața
externă și glande sudoripare a caror funcție debutează la pubertate.

Anatomic se unesc și formează comisura anterioară, extremitațile posterioare se unesc,

la fel între ele si formează comisura posterioară (furculița). Conțin un bogat plex venos
care în cazuri de traumatisme produce hemoragie profuză si hematoame extinse.

Labiile mici: Sunt formate din țesut conjunctiv și fibre musculare, printre care se găsesc
rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasă prevazută cu un epiteliu
pavimentos. Prezintă glande sebacee și eventual glande sudoripare.

7
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernoși, separați printr-un sept incomplet. Se
termină cu o extremitate proeminentă denumită gland, prevazută cu un fren.

Himenul: Oblitereaza parțial orificiul vaginal și este format din țesut conjunctiv bine
vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Forma orificiului himenal poate fi:

- semilunară
- circulară
- cribiformă
- septată
- fibriată
Glandele Bertholin: Sunt situate pe cele două laturi ale extremitații inferioare a vaginului
în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formați la
randul lor din acini glandulari cu funcție muco-secretorie.

Glandele Skene: Sunt asezate parauretral și se deschid pe parțile laterale ale orificiului
uretral.

Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali și profunzi și

de ganglionii femurali superficiali și profunzi

Perineul: Este o formațiune musculo-aponevrotică, care închide în jos excavația osoasă

a bazinului.

Organele genitale externe :

- vaginul
- uterul -corp
-istm
-col(cervixul)
- trompe -porțiunea interstitională
-porțiunea ismică
-porțiunea ampulară
- ovarele

8
ORGANELE GENITALE INTERNE

Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în sensul antero-posterior.

Vaginul are rol în copulație (depunerea spermatozoizilor) și serveste drept canal –
trecerea fătului și anexele sale în timpul nașterii.
Datorită elasticitații are posibilitatea de a se deschide în special în cursul nașterii, când
pereții săi pot veni în contact cu pereții bazinului, pentru ca după aceea sa revină la
dimensiunile obișnuite.

La femeile în vârstă înaintată vaginul îsi pierde suplețea transformându-se într-un

conduct foarte rigid. Vaginul are o direcție oblică de sus în jos și înapoi, înainte având o
lungime aproximativ de 12 cm și diametrul de 2 cm.

În drumul său oblic, strabate o serie de planuri musculare care închid bazinul în partea
de jos a trunchiului. Muschii din această regiune denumită perineu sunt susținatorii
vaginului și în buna parte a tuturor organelor bazinului.

Pe fața internă a vaginului se află mucoasa vaginală alcatuită din mai multe straturi de
celule suprapuse. Suprafața mucoasei este neregulată, cu cute transversale, care
pornesc de o parte și de alta a unor formațiuni mai îngrosate. Aceste cute au un rol
important în marirea suprafeței de contact în timpul actului sexual și în menținerea
lichidului spermatic depus în vagin. Mucoasa vaginală se modifică în raport cu secrețiile
de hormoni sexuali din organism, în special cu secreția de estrogeni.

Vaginul în partea de sus se continuă cu colul uterin iar în partea de jos se deschide în
vulva. În partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar în parte dinainte în raport cu vezica
și uretra.

UTERUL
Este organul în care nidează și se dezvoltă produsul de concepție și care produce
expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în regiunea pelviană, pe linia
mediană și reprezintă raporturi anatomice:
- anterior – cu vezica urinară
- posterior – cu rectul
- inferior – se continua cu vaginul
- superior – cu organele intestinale și colonul
- lateral – cu ligamentele largi

9
Uterul este un organ cavitar, care masoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare
7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la bază și 3 cm în porțiunea medie a
colului și un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.

Este format din trei porțiuni: corpul, istmul și colul.

Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fețe
și două margini.

- Fața anterioară – ușor convexă este acoperită de peritoneu pană la istm, unde
acesta se reflectă pe vezică formand fundul de sac vezico-uterin.

- Fața posterioară – mai convexă, cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu

care coboară pe istm și pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se
reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este în raport cu ansele
intestinale și colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite și în raport cu
ligamentele largi. Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine și se pot afla vistigii ale
canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner.

- Marginea superioară sau fundul uterului este îngrosată și rotunjită, concavă sau
rectilinie la fetițe și net convexă la multipare. Prin intermediul peritonelui este în contact
cu ansele intestinale și colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se
continuă cu istmul tubar și sunt sediul de inserție al ligamentelor rotunde și utero-tubare.
ISTMUL - continuă corpul uterin și reprezintă o zonă retractilă a acestuia.

10
COLUL UTERIN - este mai îngust și mai puțin voluminos decât corpul și are forma unui
butoiaș cu două fețe convexe și două margini groase și rotunjite. Vaginul se inseră pe
col după o linie oblică ce urcă posterior, inserția sa divizând colul în porțiune supra și
subvaginală.

Porțiunea supravaginală vine anterior în contact cu peretele postero-inferior al vezicii

prin intermediul unui țesut celular puțin dens, care decolează ușor pe linia mediană.

Fața posterioară, acoperită de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile

laterale sunt în raport cu baza ligamentelor largi și spațiul pelvio-rectal superior.
Porțiunea vaginală a colului este delimitată de suprafața de inserție a vaginului ce se
face pe o înaltime de 0,5 cm și este la nivelul unirii treimei superioare cu două treimi
inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioară.
Porțiunea intravaginală proemină în vagin ca un con cu vârful rotunjit și centrat de
orificiul extern care la nulipare este circular sau în fanta transversală îngusta, fantă
care la multipare se lungește până la 1,5 cm. Buza anterioară mai proeminentă și
rotunjită, cea posterioară mai lungă creează asemănarea cu botul de linx cu care este
comparat. Colul este separat de pereții vaginului prin cele patru funduri de sac.
Mijloace de fixare și susținere:

Mijoacele de fixare și susținere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de

aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi – se prezintă ca două repliuri peritoneale pornind de la marginile
laterale ale uterului la pereții excavației pelviene.

Fața anterioară – este ridicată de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la
corpul uterin se îndreaptă antero-posterior determinând formarea aripioarei anterioare a
ligamentului larg, apoi se angajează în canalul inghinal, terminându-se prin numeroase
fascicule fibroase în țesutul celulo-grăsos al muntelui lui Venus și al labiilor mari.

Fața posterioară – a ligamentului este ridicată în porțiunea mijlocie de catre ovar și

ligamentele utero și tubo-ovariene formând aripioara posterioară .

11
Marginea superioară a ligamentului larg este locul unde cele două foițe se continuă una
pe alta, fiind strabătute de trompa careia îi formează mezosalpingele sau aripioara
superioară. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm în plan sagital reprezintă hilul
principal prin care penetrează vasele și nervii uterului și vaginului.

Țesutul celular din partea inferioară a ligamentului alcatuiește parametrele.

LIGAMENTELE UTERO-SACRATE

Sunt două fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fața posterioară a regiunii

cervico-istmice îndreptându-se postero-superior la sacru păna la nivelul celei de a doua
sau a primei găuri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (mușchiul recto-
uterin), țesut conjunctiv condensat și fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevărata
susținere a uterului o realizează perineul prin intermediul pereților vaginali.

VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA
Artera uterina este un ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai
frecvent în trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene.

Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero-ovarian, se
anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului.
Venele uterului se formează din toate tunicile și confluează într-un sistem de sinusuri cu
peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formează marginile
uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele drenează prin venele tubare
și ovariene în vena ovariană. În jos, se formează venele uterine ce se varsă în venele
iliace interne. O mică parte din sângele venos urmează calea ligamentului rotund.

LIMFATICELE

Pornite din endometru și miometru, formează sub seros o bogată rețea mai abundentă
posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se
îndreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmează calea ligamentului rotund și
ajuns în ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi.
Limfaticele colului împreuna cu alte parți inferioare ale corpului și superioare a vaginului
colectează la nivelul a trei stații ganglionare.

12
 1. – Este formată din ganglionul arterei uterine și ganglionul obturator iliac intern și
extern
2. – Este formată din ganglionii iliaci primitivi și laterosocrați.
3. – Este formată din ganglionii lombo-aortici.

Inervația:

Inervatia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal, emanație a plexului hipogastric

inferior cu predominenta simpatică.

Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre și ganglioni plasat în

parametre ce anastomează contralateralele și cu plexurile vezicale și uterine.

Trompele uterine sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase

situate în partea superioară a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine
pana la fața superioară a ovarelor.
La nivelul trompei are loc întalnirea ovulului cu spermatozoizii și constituirea inițiala a
oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe traiectul lor între
2 – 4 cm până la 6 – 8 cm, în partea terminală.

Fiecare trompă prezintă 4 parți:

- Partea interstițială situată în grosimea peretelui uterin.

- Istmul care continuă partea internă și are o lungime de 3 – 4 cm.
- Ampula cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată.
- Pavilionul, porțiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu cate 10 –
15 franjuri pe margine (fiimbrii)
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.

Poziția lor este asigurată de ligamente largi, ligamente ovariene, precum și

mezosalpinx. Vascularizația arterială este asigurată de ramuri din arterele ovariene și
arterele uterine.

13
OVARELE

Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuală feminină, cu funcție endocrină și în
același timp producătoare a ovulelor.

Sunt situate în cavitatea pelviană, pe peretele său posterior.

Au o formă ovoidală, cu diametru longitudinal de 3 cm, lațimea de 2 cm și grosimea de

1 cm. Suprafața este netedă pană la pubertate, iar după aceea usor neregulate. Fața

superioară a ovarelor este în raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se

gasește pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian și
lombo-ovarian, precum și prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada
vasculară formată din artera ovariană cu o ramură a arterei uterine și din care se
desprind 10 – 12 arteriole care patrund în ovar la nivelul hilului.

FUNCȚII OVARIENE
Ovarul, gonadă feminină are funcția de a forma și elibera în fiecare lună un ovul și de a
secreta hormonii care favorizează fecundarea ovulului și pregătesc organismul feminin
pentru graviditate.

14
Ovogeneza – constă dintr-o serie de transformări pe care le suferă celula germinativă
fuliculară (primordială) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativă primordială are
un numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici și 2 sexuali XX). Ea se divide
formând ovogonii, iar prin diviziune mitotică a acestora rezultă ovocitele de ordinul I.
În momentul ovulației se produce o diviziune meiotică din care rezultă o celulă mare –
ovocitul II și primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, în
trompa uterină, unde are loc a doua diviziune, rezultând preovulul, care nu se divid și
devine oul fecundabil cu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) și al doilea
globu l polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter și daca nu a fost fecundat
este eliminat cu secrețiile uterine. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben în
aproximativ a douazeci și patra zi a ciclului începe să degenereze, se cicatrizează.
Dacă ovulul a fost fecundat, corpul galben persistă, are o activitate endocrină intensă în
primul trimestru al sarcinii.

Secreția de hormoni ovarieni

Constă din estrogen și progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizați de celule
foliculare în timpul maturării foliculului, de celulele corpului galben, în timpul sarcinii de
placentă, iar în cantitați mai mici de catre corticosuparenale și testiculi. Estrogenii
acționează în primul rând asupra organelor genitale feminine, simulând proliferarea
mucoasei și a musculaturii uterine.

Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale și

în timpul sarcinii de catre placentă. Acțiunile sale constau în modificarea secretorie a
mucoasei uterine. Secreția hormonală ovariană este controlată de catre hormonii
gonadotropi hipofizari.

GLANDA MAMARĂ

Este glanda pereche situată în regiunea antero-posterioară a toracelui, lateral de stern,

la nivelul spațiului delimitat de coasta a III-a și a IV-a, anterior muschiului pectoral și
dințat. Poate prezenta anomalii numerice în plus sau minus; anomalii de formă sau
volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu tendință spre conicizare sau
aplatizare discoidală, cu fața plană spre torace, iar convexă liberă, centrată pe
mamelon.

Dimensiunile sunt de 12 – 13 cm, diametrul, înalțimea de 10 –12 cm și greutatea de

aproximativ 150 – 200 grame. Consistența este formată dar elastică.

15
Tegumentele – sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 – 25 mm, pigmentată
și cu 10-12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). În centrul areolei proemină mamelonul
cilindric sau conic, rugos și 10 – 12 orificii galactofore. Țesutul celular subcutanat, bine
reprezentat, se desparte în lama preglandulară care lipsește la nivelul mamelonului și
lama retromamară, ce asigură mobilitatea fața de marele pectoral.

16
 II.FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Menstruția : consecința colorațiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentată de o
hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei uterine, care se produce ciclic,
începand cu pubertatea și sfârșind cu menopauza, constituind expresia activitații
genitale feminine.

În realitate sunt mai multe cicluri, care converg și se condiționeaza reciproc: ciclul
hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin și endocrin, ciclul uterin (endometrial),
ciclul vaginal, ciclul mamar și ciclul genital.

CICLUL ENDOMETRIAL

Modificări ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizată în două straturi cu
caracteristici anatomice și evolutive diferite:

-startul profund sau bazal, ce nu suferă nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual,
este format din partea profundă a tubilor glandulari și a corionului.
-stratul superficial, numit și funcțional, care prezintă importante modificări în cursul
ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate împarti în 3 faze: proliferativă, secretorie și menstruală.

FAZA PROLIFERATIVĂ
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost îngustate rectilinii, devin treptat
hipotrofice, iar lumenul lor se largește. În celule nu se mai găsesc nici mucus, nici
glicogen. Spre ziua 13 – 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub
influența mucoasei F.S.H.-ului se secretă estrogeni cu acțiune proliferativă asupra
mucoasei.

Faza secretorie (progesteronică sau pregravidică)

în cea de-a 15 –17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin
dantelete, glicogenul de deplasează spre partea apicală a celulei, pentru a excreta către
ziua a 25-a. În acest moment partea spicală a celulei se încarcă cu mucus. Arterele
spiralate se diferențiază în zilele 25 – 27, tot acum stroma se micșorează în grosime
prin resorbția edemului.

Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza secretorie.

17
Durează în medie 4 zile. Stratul superficial măsoară 8 – 10 cm în grosime și se elimină.
Menstruația apare ca un clivaj hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul
modificărilor vasculare.

CICLUL VAGINULUI
În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină activitate sexuală are patru zone de
celule care se modifică în cursul ciclului menstrual.

Acestea sunt: - zona superficială

- zona intermediară

- zona parabazală

- zona bazală

În timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal crește și atinge maximum de dezvoltare

înainte de evoluție. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea și cele din
zona intermediară, care se stratifică și cresc în volum. Această creștere rezultă din
dezvoltarea celulelor și proliferarea lor.

Conținutul celular în glicogen crește în această fază. Spre sfarșitul fazei estrogenice
(avansată), straturile zonei superficiale se multiplică (conificare).

Ovulația se caracterizează prin debutul modificarilor regresive care se manifestă prin

oprirea dezvoltării epiteliului vaginal. Celulele se turtesc și sunt eliminate în placarde.
Pe masură ce faza estrogenică avansează, activitatea epiteliului încetează iar
descuamarea lui se continuă.

Faza estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor și o creștere a

acidofilei și a indicelui picnotic.

Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se

plicaturizează și se elimină în cantitate foarte mare.

CICLUL MAMAR

În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificări

morfofiziologice sub acțiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina și progesteronul.
Foliculina, în prima fază a ciclului ovarian determină hiperplazia țesutului conjunctiv și a

18
canalelor galacto-fore. În faza a doua sub acțiunea progesteronului are loc dezvoltarea
țesutului lobulo-alveolar.În timpul sarcinii, sub acțiunea foliculinei, glandele mamare se
măresc și sunt dureroase. La examinarea mamelonului chiar în primele luni, va aparea
colostrul. Mamelonul și areola se pigmentează mai intens. De asemenea, circulația
devine mai intensă, venele superficiale se dilată și devin foarte evidente prin transpirația
pielii, constituind rețeaua Haller.

După naștere, se declanșează lactația, în ziua a 3-a – a 4-a datoritî începerii secreției
de proladină, precum și datorită excitarii mamelonului prin actul suptului, întervenind și
o cale neuroflexă.

19
 III.PATOLOGIA CANCERULUI DE OVAR

GENERALITATI

Cancerul ovarian (de ovar) reprezintă una din cele mai frecvente neoplazii care
afectează femeile. El apare când celulele din epiteliul sau ă ovariană încep să se dividă
haotic, să scape de sub controlul mecanismelor imune ale organismului și să capete
caractere de agresivitate. Este un cancer cu o mortalitate mare, deoarece simptomele
lui sunt foarte nespecifice și este diagnosticat într-un stadiu foarte tardiv, când tumora
deja a evolut și a metastazat. Prognosticul pacientelor ramane nefavorabil, indiferent de
agresivitatea tratamentului. Dacă diagnosticul surprinde cancerul într-un stadiu
incipient, șansele de supraviețuire sunt mai mari. Din pacate însa, doar 45% dintre
femeile diagnosticate cu cancer de ovar supraviețuiesc la 5 ani. Specialiștii estimează
ca 1 din 70 de femei dezvoltă cancer ovarian de-a lungul vieții. Comparativ cu alte
cancere genitale, procentul poate parea scăzut, însa agresivitatea lui îl face să ramână
una din principalele cauze de mortalitate prin neoplazii la femei. Există o mare varietate
de tumori ovariene, insa peste 90% dintre cele maligne sunt de tip epitelial. Cancerul
ovarian este diagnosticat mai ales la pacientele de peste 40 de ani, vârful maxim al
incidenței afecțiunii fiind în decada a șasea de varstă. Cauza exactă de apariție a
cancerului ovarian nu este deocamdată cunoscută în totalitate. Ca în cazul multor astfel
de afecțiuni, s-au putut identifica factori de risc și factori asociați apariției lui, însa
factorul etiologic principal ramane necunoscut. Ereditatea are un rol controversat,
deoarece datele prezentate de studiile clinice sunt împartite: unele sugerează ca un
astfel de cancer are tendinta la agregare familială, în timp ce alte studii infirmă această
ipoteză. Printre factorii de risc identificați pană în prezent și corelați mai frecvent cu
apariția acestui tip de cancer se numară: statusul postmenopauză, nuliparitatea.

Motivul principal pentru care un astfel de cancer are o mortalitate atât de mare este
faptul că mult timp evoluează insidios, nu determină un tablou clinic agresiv, care să
alerteze pacienta și să o determine să se prezinte cât mai grabnic la medic. Cancerul
ovarian se manifestă doar în puține cazuri printr-o stare generală alterată, prin apariția
modificărilor de tranzit intestinal, apariția senzației de balonare, a flatulenței. În unele
situații astfel de simptome sunt resimțite pentru o perioadă de 6-12 luni anterior
diagnosticării de certitudine a cancerului.

20
Doar în cazuri rare diagnosticul de cancer de ovar este stabilit înca de la prima
prezentare a femeii la doctor. Datorită nespecificitații simptomelor, medicul este înclinat
mai degrabă să investigheze probleme de tract digestiv și nu o neoplazie genitală.
Investigarea pacientelor trebuie făcută, din acest motiv, cu foarte mare seriozitate și cât
mai complet posibil.

Uneori, pot fi obținute date foarte importante chiar la examenul fizic

general, examinarea regiunii pelvine evidențiind o masă tumorală în una din fosele
iliace. Aceste mase tumorale vor fi ulterior investigate suplimentar, atât radiologic cât și
ecografic, pentru a se stabili dimensiunile, localizarea și aspectelul lor. Ulterior masa
tumorală va fi biopsiată, examenul anatomopatologic fiind cel care poate stabili cu
precizie diagnosticul de certitudine. Fragmentul tisular poate fi extras în timpul unei
intervenții chirurgicale mai laborioase, în care se inspectează întreaga cavitate pelvină
în vederea stabilirii exacte a extensiei cancerului sau prin biopsie percutană ghidată
ecografic.

În cazul pacientelor cu risc crescut pentru cancer ovarian specialiștii pot recomanda
efectuarea unei investigatii suplimentare, prin care se determină existența sau nu a
antigenului neoplazic 125. Deși înca nu s-a stabilit dacă o astfel de testare poate fi
inclusă în testele pentru screeningul cancerului ovarian, el poate avea valoare
importantă dacă există și alte semne și simptome sugestive pentru cancerul ovarian.
21
Totuși, el apare pozitiv și în endometrioză, în diverse faze ale ciclului menstrual, în
fibroza uterină sau în alte tipuri de cancer.

Cancerul ovarian se preferă a fi rezolvat, dacă situația o permite, prin intervenție

chirurgicală. Adesea intervenția este radicală și implică excizia tumorii dar și a celor
doua ovare. Dacă neoplazia este extinsă, medicul poate considera necesară și
îndepartarea tubelor uterine și a uterului. O astfel de variantă terapeutică trebuie
întotdeauna discutată cu pacienta iar chirurgul trebuie sa aibă consimțamantul acesteia
anterior efectuării procedurii.
Pacientei trebuie sa îi fie explicat în amănunt ce presupune o astfel de intervenție și
care va fi prognosticul dar și evoluția ulterioară. Tratamentul trebuie adaptat și dorințelor
de procreere ale pacientei, nu doar situației clinice, dacă neoplazia apare la o femeie
aflată la vârsta reproductivă. Tratamentul chirurgical este adesea urmat de un tratament
de consolidare a rezultatelor obținute. Acestea presupune radioterapie și/sau
chimioterapie.
Din păcate, în ciuda terapiei, cancerul de ovar are tendința la recurența în foarte multe
dintre cazuri. De aceea pacienta va fi nevoită să se prezinte regulat la controale pentru
a se stabili care este evoluția după tratament și dacă există riscul de reapariție al
cancerului. Dacă neoplazia reapare, tratamentul nu îsi mai propune să vindece
afecțiunea, ci doar să amelioreze calitatea vieții pacientei și să îi prelungească
supraviețuirea.

Cancerul ovarian rămane o problemă foarte importantă de sanătate, cu un prognostic

rezervat, însa diagnosticarea lui nu semnifică decesul pacientei. Factorii de care
depinde supraviețuirea sunt foarte numerosi și includ starea de sănatate a pacientei,
existența altor afecțiuni cronice consumptive, stadiul în care a fost surprins cancerul,
eventualele metastaze și evoluția postratament. Specialiștii sunt de parere că
participarea la grupuri de suport reciproc, organizate de alte femei cu cancer de ovar,
care au supraviețuit bolii, poate ajuta pacientelor. Astfel se pot încuraja reciproc, și
starea psihică se va îmbunatați.

Cancerul ovarian apare în special la femeile care au trecut în menopauză, specialiștii

fiind de parere că dereglarile hormonale care caracterizează această perioadă au un
important rol în promovarea carcinogenezei. În cazul în care în antecedentele familiale
există astfel de afecțiuni, șansele de apariție a cancerului sunt și ele mult mai crescute
22
comparativ cu populația generală. Se pare că și cancerul de sân poate influența apariția
consecutivă a cancerului ovarian, această agregare neoplazică fiind observată la din ce
în ce mai multe paciente.
Cancerul ovarin se poate extinde și metastaza atât pe caile clasice hematogene și
limfatice, cât și prin diseminare peritoneală sau pasaj transdiafragmatic. Diseminarea
intraperitoneala reprezintă una din cele mai caracteristice căi de extindere a cancerului
ovarian. O dată ce au rupt capsula ovarului, celulele sunt preluate de lichidul peritoneal
și se pot implanta ulterior oriunde în interiorul cavitații abdominale, ducând la apariția
multiplelor metastaze. Cel mai adesea zonele predilecte de implantare sunt cele aflate
pe traiectul fluxului lichidului peritoneal, acest fluid urmand o anume direcție în cavitate,
el necirculand haotic.

Ulterior, indiferent unde au ajuns, celulele vor da nastere unor alte tumori. În cazurile
avansate, cancerul poate infiltra și ganglionii locoregionali. Metastazele abdominale
sunt deosebit de periculoase deoarece pot influența foarte mult șansele de vindecare
ale pacientei. Simptomele induse de existența lor afectează și scad semnificativ
calitatea vieții și pot fi raspunzătoare de afecțiuni renale, intestinale, hepatice. Datorită
faptului că nu există o închidere etanșă între cavitatea abdominală și cea toracică, riscul
ca un cancer diseminat în peritoneu să ajungă în torace este foarte crescut. Există
numeroase orificii prin care celulele neoplazice vehiculate prin fluidul peritoneal pot să
străbată diafragma și să contamineze plamanii, mediastinul.
Ovarele pot fi locul inițial de apariție a cancerului însa pot să fie și locuri în care
metastazează alte neoplazii. Cele mai frecvente metastaze cu o astfel de localizare
aparțin cancerelor de sân, colon, stomac, endometru. Diagnosticarea rapidă a
cancerului ovarian este destul de rară, acestă neoplazie fiind foarte mult timp mută din
punct de vedre clinic. Cand simptomele apar, ele sunt foarte nespecifice. În vederea
stabilirii cu exactitate a diagnosticului, medicul poate alege efectuarea unei intervenții
exploratorii numite laparotomie. În cadrul acesteia pot fi recoltate și fragmente tisulare și
se pot exciza ganglioni pentru realizarea biopsiilor, pot fi recoltate mostre din fluidul
peritoneal.
Prognosticul pe termen lung depinde de stadiul în care a fost diagnosticat cancerul.

23
CAUZE

În mod clasic, se consideră ca malignitațile ovariene au origine în celulele din seroasa

ovarului. Totuși, unii autori sugerează și alte origini ale acestui cancer. Cauzele exacte
ale cancerului ovarian raman deocamdată insuficient cunoscute. Deși unele femei au
cazuri de cancer ovarian în familie, factorul genetic nu este constant asociat cu apariția
cancerului ovarian. Se pare că doar 10- 20% dintre paciente au un istoric familial pozitiv
de cancer de ovar. Specialiștii aproximează că 2 din 100 femei au risc de a dezvolta
cancer de ovar pe durata vieții. Acest risc crește însa la 5 din 100 dacă există istoric
pozitiv (un caz) și la 7 din 100 dacă există mai mult de două cazuri de cancer ovarian în
familie. Dacă însă pacienta are o rudă de gradul întai cu cancer ovarian (indiferent că
este vorba de mamă, fiică, soră), riscul de apariție a cancerului este între 25- 50%.

Femeile care mostenesc o mutație genetică în genele BRCA1 și BRCA2 au un risc mult
mai crescut de apariție a cancerului ovarian și mamar. Pacientele cu mutații în gena
BRCA1 au un risc de 20- 60% de a face cancer, în timp ce pacientele cu mutație pe
gena BRCA2 au un risc de 10- 35%. Totuși, trebuie precizat faptul ca mai puțin de 5%
din femeile din populația generală au o predispoziție ereditară pentru cancerul ovarian.

Pe langă factorii genetici, există și alți factori care influențeaza riscul de apariție a
cancerului de ovar, printre care:
- Infertilitatea;
- Nuliparitatea;
- Neutilizarea unei metode contraceptive hormonale.

Factorii reproductivi par a fi importanți, deoarece s-a observat că femeile care au avut
o ă, au un risc de 50% mai scăzut de a face cancer de ovar comparativ cu femeile
nulipare (care nu au avut o sarcină). Sarcinile multiple oferă un rol protector
suplimentar. De asemenea, utilizarea contraceptivelor orale poate să descrească
semnificativ riscul de apariție a cancerului de ovar. Influența acestor factori și
importanța lor susține teoria conform careia riscul de apariție a cancerului ovarian este
corelat cu ovulația și orice stimul care suprimă ciclul ovulator pare a avea un rol
protector. Cancerul de ovar apare și în cadrul unui sindrom genetic, numit Lynch II
sau cancerul colorectal nonpolipos ereditar. Astfel de afecțiuni au agregare familială iar

24
membrii au un risc crescut de apariție a mai multor neoplazii, printre care: cancer
colorectal, endometrial, gastric, de intestin subțire, de sân, de pancreas și de ovar.

FACTORI DE RISC

Deși cauzele exacte nu sunt înca stabilite, specialiștii au reușit sa identifice o parte
dintre factorii de risc care conduc la apariția acestei afecțiuni. Cei mai importanți factori
de risc ai cancerului de ovar sunt:
- Antecedentele familiale: între 10- 20% dintre femeile cu cancer ovarian au o ruda de
grad apropiat care a fost diagnosticată cu cancer mamar sau cancer de ovar. Femeile
cu istoric familial pozitiv au un risc mai crescut de a dezvolta cancer ovarian la vârste
mai tinere, sub 40 de ani, ceea ce este totuși neobișnuit pentru epidemiologia acestui
tip de cancer (el apărând de obicei la femeile trecute de 50 de ani). În
plus, ereditatea poate și ea să influențeze riscul, fiind demonstrat faptul ca mutațiile
genelor BRCA 1 și 2 se corelează în mod direct cu un risc mult crescut de apariție a
cancerelor mamare și ovariene. Femeile cu astfel de mutații genice au un risc de 16-
60% de a fi diagnosticate cu cancer ovarian;
- Vârsta înaintata: cancerul de ovar apare mai frecvent la femeile trecute de 50 ani,
aflate la menopauză;
- Nuliparitatea;
- Debutul precoce al menarhai (sub 12 ani) și instalarea tardiva a menopauzei. Cu cât
femeia are mai multe cicluri menstruale, cu atat și riscul crește semnificativ;
- Infertilitatea: femeile active sexual, care nu folosesc metode contraceptive dar care nu
rămân însarcinate au un risc crescut de a fi diagnosticate cu cancer de ovar;
- Administrarea terapiei hormonale de substituție sau a estrogenilor: există studii care
au demonstrat că femeile aflate în tratament de substituție hormonală au un risc mai
crescut de cancer ovarian, însa rezultatele acestea par a fi contrazise de alte date
clinice. Rolul unor astfel de terapii rămâne deci controversat și din acest motiv și
specialiștii recomandă femeilor care trebuie să primească hormoni după menopauză să
ia dozele minim active și eficiente, pentru a nu se spori reacțiile neplăcute ale unui
astfel de tratament. Terapia hormonală ar trebui administrată în doze cât mai scăzute și
pe perioade cât mai scurte;
- Sindromul ovarelor polichistice: poate fi un factor de risc prin secreția crescută de
hormoni androgeni care caracterizează această afecțiune;
- Antecedente familiale de cancer mamar: antecedentele pot fi un risc pentru cancerul
de ovar, atât dacă respectivul cancer a aparut în familie sau chiar la pacienta
25
respectivă.

În prezent specialiștii investighează și alți factori care pot influența negativ riscul de
apariție al cancerului ovarian, printre acestia aflându-se:
- Expunerea la azbest;
- Istoric personal de endometrioză si chisturi ovariene;
- Fumatul;
- Dieta alimentară bogată în lactoză.

TABLOUL CLINIC

Cancerul de ovar este o afecțiune cu evoluție lentă, pauci sau chiar asimptomatic la
debut. Acesta este și motivul pentru care îi este permis să evolueze, pacienta
neprezentându-se la medic caci simptomele sunt generale și nespecifice. Abia în
stadiile tardive, când cancerul este deja extins, apar și acuze mai grave, iar pacienta se
prezintă pentru investigarea stării de sănătate. În general, cancerul ovarian este
diagnosticat la aproximativ un an de la debut. Simptomele care apar în stadiile tardive
sunt determinate în principal de efectul compresiv pe care începe sa îl aibe tumora
asupra structurilor din jur.
Tabloul clinic al cancerului ovarian include:
- Crampe abdominale cu intensitate crescandă;
- Durere lombară sau abdomino-pelvină;
- Hemoragii vaginale anormale, în special după menopauză;
- Apariția unei scurgeri și secreții vaginale mucoase sau mucosangvinolente;
- Dispareunie;
- Greața, pierderea apetitului, indigestie;
- Senzație permanetă de balonare, flatulență care nu se ameliorează prin tratamentul la
domiciliu;
- Marirea în dimensiuni a abdomenului și chiar palparea unei formațiuni tumorale la
acest nivel;
- Astenie;
- Modificarea tranzitului intestinal, indiferent că este vorba de constipație sau diaree;
- Modificarea frecvenței micțiunilor, apariția micțiunilor imperioase, a poliuriei;
- Scadere neintențională în greutate;
- Dispnee;
- Menstre neregulate.
26
Femeile cu cancer ovarian acuză astfel de simptome o perioadă îndelungtă înainte ca
diagnosticul să fie stabilit. Factori cheie în diagnosticarea cancerului ovarian sunt
frecvența și numarul acestor simptome. Unele studii au arătat că și în stadii incipiente,
dacă pacienta este vigilentă, astfel de semne și simptome pot fi prezente. Specialiștii
insistă ca femeile care au astfel de acuze zilnic, timp de mai multe saptamani la rând, ar
trebui să se adreseze unui medic, de preferat unui ginecolog.

DIAGNOSTIC

Testele pentru screening trebuie să fie nu numai sensibile și specifice pentru afecțiunea
investigată, dar trebuie să fie și sigure. Cancerul ovarian ajunge din acest motiv să fie
descoperit tardiv, uneori cand mai sunt puține metode terapeutice aplicabile și eficiente.
Cancerul ovarian este de cele mai multe ori confirmat și stadializat după efectuarea și
interpretarea biopsiei de ovar. Chiar și în cazul cancerului ovarian, etapele care preced
stablirea diagnosticului sunt similare cu ale altor boli: anamneza, examen fizic general,
investigații paraclinice specifice.

Anamneza este etapa inițala, în cadrul careia medicul află simptomele pacientei și
amănunte referitoare la acestea și la starea ei generală de sanătate. Este foarte
important de stabilit momentul debutului, evoluția ulterioară, modificarea lor sau relația
cu alte boli. Deoarece cancerul de ovar are simptome foarte nespecifice, informațiile din
anamneză trebuie să fie cât mai complete. Medicul va investiga și antecedentele
medicale ale pacientei și ale rudelor de gradul I și II, mai ales a celor de sex feminin.
Prezența cancerelor în familie, mai ales dacă este vorba de cancer de sân, ovar,
endometru, colon sau intestin subțire poate fi foarte sugestivă pentru un cancer ovarian.
Examenul fizic poate fi realizat concomitent cu anamneza sau după ce aceasta este
finalizată, în funcție de preferința și timpul avut la dispoziție de catre medic.

În stadiile incipiente ale bolii semnele fizice pot fi relativ puține, însa în unele situații
medicul poate descoperi:
- Existența unor formațiuni tumorale sensibile sau nu la palpare, cu localizare predilectă
în fosele iliace;
- Ascită;
- Pleurezie;
- Obstrucție intestinală și tumori abdominale.

27
Examenul fizic trebuie să includă și tușeul vaginal, prin care se pot afla informații cu
privire la sensibilitatea organelor genitale, la consistența acestor structuri și se pot palpa
diverse mase tumorale. Datele clinice corelate cu datele obținute la examenul fizic pot
ajuta medicul să stabilească un diagnostic de prezumție, investigațiile ulterioare pe care
le va cere având rolul de a stabili diagnosticul de certitudine. Cancerul ovarian trebuie
diferențiat de alte afecțiuni cu semne și simptome similare, cum ar fi: chisturi ovariene,
ascită hepatică, sindromul de intestin iritabil, tumori ale tubului digestiv distal, cancer
pancreatic.

Investigațiile de specialitate includ:

- Hemograma: pacienta poate avea anemie cronică (stare caracteristică afecțiunilor
cronice consumptive, cum este cancerul);
- Investigarea tabloului biochimic: în vederea stabilirii funcției hepatice și renale. O
astfel de investigație este utilă atât pentru realizarea profilului general al pacientei cât și
pentru aprecierea tipului de terapie care poate fi suportată mai usor de organism;
- Determinarea nivelului gonadotropinei corionice umane (hCG): sunt utile în vederea
excluderii unei sarcini normale sau unei sarcini ectopice;
- Determinarea nivelului de antigen CA 125: acesta masoară concentrația
unei proteine de la suprafața celulelor neoplazice ovariene. Trebuie precizat faptul că
antigenul CA 125 poate sa apara în limite normale la peste 50% din femeile care au
cancer ovarian, deci dacă acesta nu are un nivel crescut peste normal nu infirmă
cancerul de ovar.

Investigațiile imagistice pot include:

- Ecografii abdomino-pelvine;
- Ecografii transvaginale;
- Radiografii toracice: se efectuează de rutină;
- Tomografii computerizate: mai ales ale regiunii pelvine. CT- urile toracice sunt doar rar
recomandate.

Investigații suplimentare sunt recomandate în cazul pacienților cu semne și simptome

sugestive pentru o afectare digestivă.
În astfel de situații se pot realiza:
- Endoscopii, colonoscopii, rectosigmoidoscopii;
- Radiografii cu substanță de contrast.
28
Biopsia percutană cu ac fin este una din cele mai utile proceduri prin care se poate
stabili cu certitudine diagnosticul de cancer de ovar. Ea nu este însa recomandată a se
efectua de rutină. În urma analizei fragmentelor tisulare sau a celularitații lichidului de
ascită, specialiștii au stabilit că cele mai frecvente tumori sunt cancerele de origine
epitelială (90%), tumorile cu potențial malign scăzut sau tumorile ovariene borderline,
tumorile cu celule germinale, carcinoamele peritoneale primare.

Până în prezent nu există o metodă de screening care poate fi recomandată tuturor

pacientelor. Nu există dovezi clinice care sa susțina necesitatea efectuarii ecografiilor
transvaginale regulate și nici a testarilor imunologice pentru antigenul CA 125.
Specialiștii sunt însa de parere ca pacientele cu antecedente familiale de cancer de sân
sau ovar ar trebui evaluate periodic și în plus ar trebuie să li se facă și profilul genetic
pentru stabilirea existenței sau nu a mutației genelor BRCA 1 și 2.

În cazul în care femeile au moștenit astfel de mutații, specialiștii recomandă, ca de la

varsta de 35 de ani, acestora sa li se efectueze ultrasonografii și a testării pentru CA
125 anual. Recomandarea se adresează tuturor femeilor care nu au suferit o
îndepartare chirurgicală a ovarelor (procedura recomandată în astfel de situații). Dacă
este vorba de o mutație exclusiv pe gena BRCA 1, astfel de investigații ar trebui
începute înca de la varsta de 25 de ani, pentru ca orice modificare să poata fi detectată
din timp.

DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

Cele mai multe paciente cu cancer ovarian sunt diagnosticate atunci când boala a
diseminat în întreg pelvisul. Apariția durerii abdominale, a maririi abdomenului și a
simptomelor urinare indică, de obicei, un stadiu avansat de boala. Cancerul ovarian
localizat este, de obicei, asimptomatic. Totuși, marirea progresivă a unei tumori
ovariene localizate poate determină polachiurie sau constipație, iar, rareori, torsiunea
unei mase ovariene poate determina o durere abdominală acută sau abdomen
chirurgical. Spre deosebire de cancerul de col uterin sau de endometru, sângerarea sau
secreția vaginală sunt rareori observate într-un cancer ovarian precoce. Diagnosticul
precoce de boală este deseori pus pe palparea, în cursul unor examinări pelvine de
rutină, unei mase anexiale asimptomatice. Totuși, cele mai multe creșteri de volum ale
ovarului descoperite pe această cale sunt reprezentate de chisturi funcționale benigne
ce se resorb, în mod caracteristic, după unul pâna la trei cicluri menstruale. Masele

29
anexiale în stadiul de premenarha sau postmenopauză sunt mai degrabă patologice, iar
explorarea chirurgicală este necesară. Alte cauze de mase anexiale includ fibromatoza
uterină pedunculată, endometrioză, neoplasmele ovariene benigne și leziunile
inflamatorii intestinale. Evaluarea pacientelor suspecte de cancer ovarian ar trebui
să includă masurarea nivelului seric al markerului tumoral CA-125. Determinanții CA-
125 sunt glicoproteine cu masă moleculara cuprinsă între 220 și 1000 KDa, iar
evaluarea radioimună este folosită pentru determinarea nivelurilor antigenului CA-125
circulant. Între 80 și 85% dintre pacientele cu cancer de epiteliu ovarian au niveluri ale
CA-125 ≤35 U/ml. Alte tumori maligne pot avea niveluri crescute ale CA-125,
inclusiv cancerele de endometru, de cervix, de trompe uterine, de pancreas, de sân, de
plamân sau de colon. Anumite situații nemaligne se pot însoți de niveluri crescute de
CA-125 printre care sarcina, endometrioză, boala inflamatorie pelvină și fibromatoză
uterină. Un procent din femeile normale au niveluri al CA-125 >35 U/ml. Totusi, la
femeile în postmenopauză cu mase pelvine asimptomatice și cu niveluri ale CA-125 ≥65
U/ml, testul are o sensibilitatea de 97% și o specificitate de 78%.

STADIALIZAREA CENCERULUI DE OVAR

Stadializarea cancerului de ovar este foarte importantă deoarece în funcție de aceasta
se poate stabili prognosticul pacientei și tratamentul viitor.
- Stadiul I reprezintă cancer limitat la ovare. Acest stadiu are la randul sau mai multe
etape, în funcție de afectarea particulară a ovarelor, astfel:
- Stadiul Ia: cancerul este limitat la un ovar, nu există ascită și tumora nu este vizibilă la
exteriorul ovarului, capsulă acestuia fiind intactă;
- Stadiul Ib: cancerul este extins la ambele ovare, nu există ascită, tumora nu este
vizibilă, la exterior, iar capsula este în continuare întactă;
- Stadiul Ic: tumora poate fi localizată la unul sau la ambele ovare, însa este deja vizibilă
la suprafața lor, capsula și-a pierdut integritatea, a aparut ascită cu celule neoplazice.
Stadiul II descrie cancerul localizat la unul sau ambele ovare, dar care are și extensie
pelvină. La randul sau, și acest stadiu conține ascită:
- Stadiul IIa: cancerul are extensie și/sau metastaze în uter sau tubele uterine;
- Stadiul IIb: extensia neoplaziei este spre țesutul pelvin;
- Stadiul IIc: tumori aflate în stadii IIa sau IIb, dar la care se adaugă extinderea în
exteriorul ovarului, ruperea capsulei ovariene, ascită cu celule maligne.
Stadiul III descrie tumora care se localizează la ambele ovare, cu extindere în pelvis, în
ganglionii limfatici pelvini, cu metastaze hepatice superficiale. În funcție de afectarea
30
limfatica, exista stadiile:
- Stadiul IIIa: tumora este limitată la pelvis, fară afectarea ganglionilor limfatici;
- Stadiul IIIb: neoplazia este extinsa în afara pelvisului, nu există diseminari mai mari de
2 cm în diametru;
- Stadiul IIIc: diseminarile depasesc 2 cm în diametru și există afectare de ganglioni
limfatici.
- Stadiul IV semnifică deja existenta metastazelor la distantă, a revarsatelor pleurale cu
celule neoplazice și a metastazelor hepatice.

TRATAMENT

Opțiunile terapeutice, dar și prognosticul în cazul pacientelor diagnosticate cu cancer

ovarian depind de stadiul evolutiv în care s-a descoperit cancerul. Alți factori importanți
care trebuie luați în considerare includ: vârsta, starea reproductivă, dorința de a avea
copii, fertilitatea, starea generală de sanătate, factori de risc și comportamente
periculoase pentru sanătate, eventuale boli și afecțiuni cronice.

În prezent, opțiunile terapeutice includ chirurgia, chimioterapia și eventual radioterapia.

De asemenea, tratamentul psihologic, suportiv și paleativ sunt și ele importante, ținând
cont de faptul că anumite cazuri nu pot fi tratate curativ, cancerul fiind deja foarte extins
înca de la diagnostic. Procedurile chirurgicale se realizează atât în scop curativ cât și
pentru a stabili extinderea cancerului și pentru a se determina tipul histopatologic
special. În cadrul procedurilor chirurgicale se pot recolta fragmente de țesut pentru
biopsie, care vor fi ulterior analizate de către un medic anatomopatolog în vederea
stabilirii particularitaților histologice.

Biopsia este una din cele mai corecte și importante proceduri prin care se stabilește
diagnosticul de certitudine. În anumite situații se pot realiza analize histologice foarte
rapide, cat timp pacientul se află încă pe masa de operație, pentru a se stabili cât de
mult trebuie rezecat din anumite țesuturi, pâna unde s-a extins cancerul și care este
limita oncologică de siguranță.Chimioterapia este de obicei o procedură adjuvantă în
cancerul de ovar, se realizează după ce procedurile chirurgicale au încheiat prima
etapa a tratamentului, anume îndepartarea fizică a neoplaziei.

Prin chimioterapie se dorește distrugerea celulelor neoplazice care s-au extins în

organism, aceasta terapie având caracter sistemic. Studii recente au demonstrat faptul
31
că prin combinarea chimioterapiei cu chirurgia, șansele de supraviețuire ale pacientului
sunt semnificativ crescute, în special dacă înca de la început cancerul a fost descoperit
într-un stadiu precoce. Chimioterapia este un tratament eficient în orice stadiu al
cancerului, mai ales atunci cand intervenția chirurgicala este depașită și cancerul s-a
extins foarte mult în organism.

TRATAMENTUL INIȚIAL

În cadrul tratamentului inițial se recomandă intervenția chirurgicală, în vederea

înlaturarii cancerului vizibil macroscopic. Tipul particular al intervenției depinde de
stadiul cancerului, dar și de dorințele de reproducere ale femeii diagnosticate cu o astfel
de afecțiune (dacă aceasta dorește să mai aibe copii după intervenție sau nu).

În cazul cancerelor diagnosticate în stadiul I, și dacă pacienta dorește să aiba copii

după intervenție, opțiunile includ:
- Excizia ovarului afectat și a tubei uterine respective;
- Biopsierea ovarului contralateral;
- Excizia omentului mare (tesutul gras intraabdominal care este atașat de unele organe
și care vine ca un sort peste organele abdomino-pelvine);
- Excizia ganglionilor limfatici din pelvis precum și a celor paraaortici;
- Recoltarea de fragmente bioptice din alte țesuturi vecine dar și a unei cantitați de lichid
peritoneal pentru a se determina dacă există însamantare neoplazică.

Uterul, ovarul și tuba uterină contralaterale vor fi lăsate, dacă sunt sănătoase, astfel
încat pacienta să poată avea copii.
În cazul cancerelor diagnosticate în stadiu mai avansat, stadiile II - IV, sau în cazul
cancerelor din stadiul I la pacientele care nu mai doresc copii, opțiunile terapeutice
includ:
- Histerectomia și salpingo-ovarectomie (îndepartarea tubelor uterine și a ovarelor);
- Colectarea de lichid peritoneal pentru investigare microscopică;
- Îndepartarea ganglionilor limfatici pelvini și paraaortici (disecție ganglionara);
- Excizia țesutului gras (omentului);
- Excizia a cât mai mult țesut afectat, în funcție de posibilitați și de extinderea
cancerului;
- Biopsia oricarui tip de țesut care poate fi afectat prin cancer.

32
Datorită faptului că sunt îndepartate toate organele reproductive, pacienta nu va mai
putea avea copii după această intervenție, deci trebuie să se analizeze cu foarte mare
atenție care sunt avantajele și dezavantajele acestei proceduri. Intervenția are caracter
permanent, iar rezultatele ei sunt ireversibile. Chimioterapia este o procedură
recomandată ca masură adjuvantă, după tratamentul chirurgical. Prin chimioterapie se
pot consolida efectele obținute prin chirurgie. Ea este indicată tuturor femeilor, indiferent
de stadiu, atât ca masură adjuvantă, cât și ca tratament singular, individual, sau
combinată radioterapiei.
Tratamentul chimioterapic standard include administrarea a 6 cicluri de paclitaxel,
carboplatină sau cisplatină. Fiecare ciclu de chimioterapie este programat la o distanță
de 3 - 4 săptămâni unul de celelat, astfel încat să i se permită maduvei (și întregului
organism, de altfel), să își revină. Datorită acestei spațieri, există posibilitatea ca
întregul program de chimioterapie să dureze 4 - 6 luni. În prezent există studii care și-au
propus să investigheze dacă prin administrarea de chimiostatice direct în cavitatea
peritoneala (chimioterapie intraperitoneală) se pot obține rezultate superioare
administrarii clasice, intravenoasă sau chiar orală.

Un studiu dat publicitații relativ recent a comparat rezultatele terapeutice ale

chimiostaticelor pe un grup de paciente diagnosticate cu cancer ovarian stadiul III si
care deja au fost tratate chirurgical. Acest grup a fost divizat, astfel încat unor paciente li
s-a administrat paclitaxel intravenos și apoi cisplatina tot intravenos, iar altora li s-a
administrat paclitaxel intravenos și ulterior paclitaxel și cisplatină pe cale
intraperitoneală. Rezultatele au surprins, prin faptul ca reacțiile adverse au fost mai
pronunțate în cazul grupului care a primit cisplatină și paclitaxel pe cale intraperitoneală,
însă și supraviețuirea lor a fost mai lunga, comparativ cu grupul care a primit doar
tratamentul intravenos.

Datorită faptului că tratamentul de specialitate pentru cancerul de ovar poate fi destul de

agresiv și disconfortant, medicii recomandă pacientelor și o serie de masuri terapeutice
pe care le pot lua la domiciliu. Acestea își propun să amelioreze greața, vărsăturile,
starea de rau general, astenia, căderea parului sau tulburarile de somn. În cazul în care
vor fi îndepartate ambele ovare, cel mai probabil vor aprea probleme ale ciclului
menstrual, daca femeia se află în perioada fertilă. De aceea, tratamentul hormonal
recomandat trebuie administrat în vederea reducerii unor astfel de simptome, iar
pacienta poate lua si masuri la domiciliu pentru ameliorarea tulburarilor menstruale.
33
Impactul emoțional al unui cancer, indiferent de tipul acestuia, este întotdeauna unul
major. Sentimentele cele mai des descrise sunt cele de negare, de revoltă și în final de
acceptare. Nu există un mod “potrivit” de comportament în fața cancerului sau a
prognosticului acestuia, nici un specialist nu poate recomanda o anumită conduită
pacientelor. Există însa anumite modalitați prin care un astfel de diagnostic poate fi mai
usor de suportat, există grupuri de suport pentru paciente, grupuri în care își pot
împărtăși experiența cu alte femei aflate în aceeași situație. Este foare importat ca și
familia să fie langă ele, prietenii și cei dragi putand ajuta pacientele să treacă mai usor
peste aceasta perioadă.

În cazul în care stresul emoțional și povara acestui diagnostic interferă cu capacitatea

pacientei de a-și desfășura activitațile zilnice, afectează randamentul la locul de muncă
dar și relația cu cei din jur, cel mai bine ar fi ca pacienta să discute cu un psiholog.
Apelarea la ajutorul unui astfel de specialist nu trebuie privită ca un semn de slăbiciune
și nici nu înseamnă că pacienta este depășită de povara bolii, ci arată dorința de a face
față acestei afețiuni, din toate punctele de vedere.

După tratamentul inițial al cancerului de ovar, incluzand aici tratamentul chirurgical și

chimioterapia; pacientele nu trebuie sa ignore nici importanța celorlalte controale și nici
a altor recomandări terapeutice adjuvante. Chiar și pe parcursul tratamentului, pacienta
va putea să se simtă speriată, iar efectele secundare, în special ale chimiostaticelor o
pot face sa dorească sa încheie un astfel de tratament.

Lupta împotriva cancerului nu trebuie însa abandonata, specialiștii fiind de parere că

este foarte important ca pacienta să adopte o atitudine combativă, astfel încat să poată
trece peste greutațile ce vor urma. Există numeroase tratamente care pot ameliora
reacțiile adverse ale chimioterapiei, acestea propunandu-și să amelioreze semnificativ
calitatea vieții pacientei. În cazul în care astfel de simptome sunt foarte intense, cel mai
recomandat este ca femeia să îi comunice acest lucru medicului, în vederea modificării
schemelor terapeutice dar și în vederea administrării unui tratament care să amelioreze
starea generală.

34
Medicul ginecolog sau medicul oncolog în grija caruia pacienta se va găsi, vor
programa periodic controale medicale, de obicei la fiecare 3 luni în primii 2 ani de la
finalizarea terapiei complete, ulterior la 6 luni și în final controale anuale. Scopul
acestora este evaluarea dezvoltării cancerului, detectarea din timp a altor zone afectate,
și aprecierea modului în care organismul își revine după terapia antineoplazică.

Controalele periodice vor include:

- Examen fizic general, completat prin realizarea radiografiilor pulmonare, abdomino-
pelvine;
- Determinarea nivelului de antigen CA 125, în vederea diagnosticarii recurențelor;
- Realizarea de tomografii computerizate (CT) și rezonanțe magnetice nucleare (RMN),
care pot surprinde măriri de ganglioni, eventuale însamanțări neoplazice la distanță,
metastaze sau alte tumori.

Intervenția chirurgicală de a doua intenție se recomandă la finalizarea a 6 cicluri

de radioterapie, doar dacă nu există alte semne sugestive pentru cancer (nu este nimic
suspect la examenele fizice de control periodic), doar daca hemograma arată că
măduva se regenerează corespunzător. La momentul decisiv se vor efectua biopsii
ganglionare dar și din alte tipuri de țesuturi, biopsii care pot determina dacă există sau
nu extindere neoplazică și dacă procesul malign a fost reprimat. Chirurgia de a doua
intenție nu este un tratament recomandat în cazuri standard deoarece rata complicațiilor
poate fi relativ crescută dar și pentru că până în prezent, studiile clinice efectuate nu au
demonstrat concret și fară echivoc faptul ca ea poate imbunătăți rata suparviețuirii.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Tratamentul standard pentru cancerul ovarian include intervenția chirurgicală în stadii

incipiente, explorarea laparoscopică în vederea stadializării și recoltării de țesut
pentru biopsie, dar și proceduri de citoreducție a masei tumorale, dacă aceasta apasă
pe țesuturile din jur și exercită un efect compresiv. În situația în care s-a stabilit,
prin investigații imagistice, că neoplazia este localizată în pelvis, se recomandă
efectuarea stadializării chirurgicale.

Această procedură ar trebui să includă: citologia peritoneală, recoltarea de multiple

35
biopsii peritoneale, secționarea și excizia omentului (omentectomie), dar și recoltarea
de ganglioni limfatici pelvini și paraaortici. În funcție de rezultatele obținute în urma
analizării mostrelor de țesut recoltat, se poate realiza încadrarea pacientei în unul din
stadiile evolutive ale cancerului, se poate stabili prognosticul și se vor decide și
urmatoarele terapii.

În cazul în care tratamentul chirurgical este o alternativă validă, cancerul fiind surprins
înainte să se extindă, să rupă capsula sau să metastazeze, opțiunile sunt urmatoarele:
- Histerectomie: reprezintă excizia chirurgicala a uterului, este una din procedurile
recomandate în stadiile avansate de cancer, însa în urma acesteia pacienta nu va mai
putea avea copii;
- Salpingo - ooforectomie: excizia chirurgicală a ovarelor și a tubelor uterine. Se poate
practica exciza unilaterală sau bilaterală, în funcie de cât este de avansată neoplazia.
Salpingo - ooforectomia unilaterală este indicată în stadiile incipiente ale cancerului, în
cazul în care pacienta dorește să aiba copii în viitor;
- Intervenție citoreductiva: ar trebui realizată de un ginecolog, în același timp ca și
intervenția laparoscopică. Volumul tumorii reziduale după incheierea acestui tip de
procedură reprezintă unul din cei mai importanți factori de prognostic. Prognosticul
pacientelor după intervenția citoreductivă este clasificat în favorabil, intermediar și
nefavorabil, în funcție de dimensiunile tumorii;
- Decomprimare chirurgicală a organelor vecine, dacă masa tumorală realizează o
presiune asupra lor, prin mărirea semnificativă a dimensiunilor. Este o procedură mai
mult paleativă prin care se dorește ameliorarea simptomelor, neoplazia fiind deja foarte
avansată. După o astfel de intervenție pacientul va primi 3 cicluri de chimiostatice.

TRATAMENT PALEATIV

Tratamentul paleativ reprezintă o etapa foarte importantă în terapia tuturor cancerelor,

mai ales a celor în stadii terminale. Dacă neoplazia se agravează, iar simptomele
afectează grav viața pacientei, ar trebui ca un astfel de tratament să constituie de fapt
baza terapeutică. El este recomandat în special pacientelor care nu mai au șanse de
vindecare, și își propune să crească mai ales calitatea vieții, dar să și amelioreaze
tonusul psihic al pacientei. Există diferențe între tratamentul curativ și tratamentul
paleativ, în special în ceea ce privește scopurile fiecaruia în parte dar și modalitațile
terapeutice. Uneori tratamentul paleativ poate fi adaugat schemelor terapeutice înca din
perioada în care se încearcă vindecarea neoplaziei.
36
Chiar și unele tratamente mai agresive sunt considerate ca fiind tot în cadrul terapiei
paleative, anume radioterapia și chimioterapia, cand deja scopul acestora s-a modificat,
datorită evoluției bolii, din curativ, în suportiv sau simptomatic. În ultima instanță medicul
nu mai recomandă chimiostatice în speranța că acestea vor putea vindeca de fapt
cancerul, ci în speranța că vor ameliora simptomele, vor reduce durerile și vor spori în
ansamblu, confortul pacientei.

Pe langă ameliorarea stării fizice, tratamentul paleativ poate să îmbunătătească și

starea emoțională și spirituală a pacientei. Prin discuții cu personalul specializat în
acordarea unor astfel de îngrijiri pacienta poate face fața mai bine tuturor acestor
sentimente cu care trebuie să se confrunte. Diagnosticul de cancer, indiferent de
prognosticul pe care acesta îl are, poate solicita foarte mult starea de spirit a pacientei
și uneori chiar și cele mai puternice femei se pot simți descurajate și deznadajduite. Prin
consultarea unui specialist, astfel de sentimente vor fi în timp depașite, iar atitudinea se
va schimba.

COMPLICAȚII

Cele mai frecvente complicații înregistrate în astfel de cancere sunt:

- Ascita, uneori având și caracter dispneizant;
- Pierderea progresivă a funcțiilor organelor vitale;
- Obstrucții intestinale;
- Metastazare în organe vitale.

PROGNOSTIC

Prognosticul pacientelor, apreciat prin supraviețuirea la 5 ani variază în funcție de

stadiul în care a fost surprins cancerul la momentul diagnosticului:
- Stadiul I: 73%
- Stadiul II: 45%
- Stadiul III: 21%
- Stadiul IV:sub 5%

37
 IV.STUDII DE CAZ

CAZUL CLINIC NR:1

Pacienta D.I. se prezintă la Clinica de oncologie unde este internată la ora 830 pe data
de 01.03.2017, cu urmatoarele simptome: durere lombară și abdomeno-pelvină, greață,
inapentență, crampe abdominale și intestinale, hemoragii vaginale anormale - în special
după menopauză, diaree, dispareunie, poliurie, dispnee, polipnee, indigestie, mărirea în
dimensiuni a abdomenului, micțiuni imperioase, scadere ponderală, H.TA., insomnie,
stare generală alterată.

DATE DE IDENTIFICARE

Nume și Prenume: D.I.

Vârsta: 63 ani

Domiciliu: Comuna Mastăcani, jud. Galați

Sex: feminin

Greutate: 53 kg

Talie: 1,60 m

Stare civilă: casătorită

Religie: ortodoxă

Naționalitate: română

Nr. F.O. .3486/2017 Clinica de Oncologie

Ocupație: pensionară

Grupa sanguine: A2 Rh+

Alergii: neagă

Diagnostic medical la internare: Neoplasm de ovar drept, Std. III (T3N0Mx)

Data internării: 01.03.2017

Data externării: 03.03.2017

38
Numar total zile de spitalizare: 3

ANAMNEZĂ

Motivele internării - pacienta se internează pentru tratament chimioterapetic și pentru

prezența urmatoarele simptome: durere lombară și abdomeno-pelvină, greață,
inapentență, crampe abdominale și intestinale, hemoragii vaginale anormale - în special
după menopauză, diaree, dispareunie, poliurie, dispnee, indigestie, marirea în
dimensiuni a abdomenului, micțiuni imperioase, scădere ponderală, H.T.A, insomnie,
stare generală alterată.

Antecedente heredo-colaterale: neagă

Antecedente personale fiziologice: menarhă la 12 ani, 2 nașteri fiziologice, 1 avort,

menopauză la 51 ani.

Condiții de viață: pensionară, locuiește la casă în mediul rural, consumă alcol moderat,
consumă alimente grase.

Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 63 de ani, operată de neoplasm ovarian drept. Se

internează pentru tratment chimioterapeutic și pentru tratarea simptomelor.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,60 m

Greutate: 53 kg

Tip constituţional: normostenic

Stare generală: bună

Facies: normal colorat

Tegumente: normal colorate

Mucoase: umede, normal colorate

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: normal reprezentat

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional

39
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, puncte
sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea miscarilor respiratorii egal bilateral,
vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV

intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 68 bătăi
pe minut, T.A.=180/100 mmHg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen
moale, suplu, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior, abdomen mobil
cu respiraţia.

- vărsături: absente

- tranzit: diaree

- scaune: 5/zi

Ficat şi splina: în limite normale

Aparat urogenital: micțiuni imperioase, poliurie, rinichi nepalpabili, manevra Giordano

absentă bilateral.

Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientată temporo-spațial.

Glande endocrine: normale clinic.

Examen local:

Abdomen suplu, moale, mobil cu repirația, dureros spontan și la palpare în etajul inferior
al abdomenului.

Rezultatele investigațiilor paraclinice:

Radiografie toraco-pleuro-mediastino-pulmonară.

01.03.2017

Pulmon de aspect normal.

Cord în diametre normale.

40
Aortă derulată.

Spondiloză dorso-lombară deformată.

Rezultatele analizelor de laborator:

01.03.2017

Glucoză: 120 mg/dl

Creatinină: 1,11 mg/dl

Fibrinogen: 611 mqy

Densitate urinară: 1027

V.S.H.: -1h-28 mm

-2h-55 mm

01.03.2017

Glucoză: 110 mg/dl

Timp de sângerare: 2'30"

Timp de coagulare: 5'45"

Tipul tratamentului:

Chimioterapeutic cu: Doxorubicină (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100 mg/mp).

41
 Tabel cu problemele și manifestările de dependență fiecărei nevoi

Nevoia Problema Manifestări de dependență

1.Nevoia de a -dispnee -cianoza buzelor și a tegumentelor
respira și de a -senzație de sufocare
avea o bună
ciurculație
2.Neoia de a bea -greață -dificultate de a digera
și de a manca -indigestie -hidratere insuficientă cantitativ și
-inapetență calitativ
-ingestie de lichide ce nu satisfac
nevoile organismului
-regurgitație
3.Nevoia de a -diaree -crampe abdominale
elimina -constipație -scaune lichide și fregvente(5/zi)
-poliurie -balonare
-micțiuni imperioase -absența scaunului de mai multe
zile
-dificultate în a defeca
-dificultate în a urina
4.Nevoia de a se -marirea în dimensiuni a -limitarea amplitudinii mișcarilor
misca si de a abdomenului -absența activitații fizice
avea o buna -durere abdominală și -dificultate de a se mobiliza, a se
postura amdemino-pelvină spala, a merge
-spondiloză dorso-lombară
deformată
-crampe abdominale și
intestinale
5.Nevoia de a -insomnie -slabiciune
dormi și de a se -stare generală alterată -aspect palid
odihni -ore de odihnă insuficiente
-apatie
6.Nevoia de a se -limitarea miscarilor -dificultate de a se îmbrăca și
imbraca și dezbrăca
dezbrăca
42
7.Nevoia de a-și -nevoie independentă
menține
temperatura în
limite normale
8.Nevoia de a-si -vârsta înaintată -incapacitate de a-și menține
proteja -sedentarism tegumentele și mucoasele
tegumentele și curate/integre
mucoasele -neglijarea igienei personale
-dezinteres față de imaginea
personală
9.Nevoia de a -predispoziție la infecții -anxietate cu privire la probabilitatea
evita pericolele de a dezvolta o infecție
-incapacitatea de a se proteja
împotriva infecțiilor
10.Nevoia de a -lipsa de cunoștințe despre -dificultate de a înțelege
comunica boala sa -dificultate de a se exprima
11.Nevoia de a-și -nevoie independentă
practica religia
12.Nevoia de a fi -prognosticul prost al -dificultate de a se implica într-un rol
preocupat în afecțiuni pacientei ales sau impus
vederea realizarii -neputința
13.Nevoia de a -nevoie independentă
se recrea
14.Nevoia de a -nevoie independentă
învăța cum să-și
păstreze
sănătatea

43
Tabel cu nevoiile fundamentale după medelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia Manifestări de independență Manifestări de dependență

1.Nevoia de a -T.A. în limite normale -cianoză buzelor și a tegumentelor
respira și de a -ritm cardiac normal, b/min -senzație de sufocare
avea o bună -fregvența respiratorie normală -dispnee
ciurculație 16 r/min
2.Neoia de a bea -masticație ușoară eficace -dificultate de a digera
și de a mânca -dentiție bună, fară lipsuri -hidratere insuficeientă cantitativ și
însemnate calitativ
-digestie lentă -ingestie de lichide ce nu satisfac
-cavitate bucală normală nevoile organismul
-regurgitație

3.Nevoia de a -diureză în limite normale -crampe abdominale

elimina 1500/2000 ml/24h
-tranzit normal,1 scaun/zi
4.Nevoia de a se -poziție bună în ortostatism
mișca și de a -deplasarea fară ajutorul unui
avea o bună aparat de susținere
postură -prezența tuturor membrelor,
fară lipsuri/amputări
-scaune lichide și fregvente(5/zi)
-balonare
-absența scaunului de mai multe
zile
-dificultate în a defeca
-dificultate în a urina
-limitarea amplitudinii mișcărilor
-absența activității fizice
-dificultate de a se mobiliza, a se
spala, a merge

5.Nevoia de a -somnul este bun din punct de -slabiciune

dormi și de a se vedere cantitativ și calitativ -aspect palid
odihni 7-8h/noapte -ore de odihnă insuficiente
-apatie
6.Nevoia de a se -purtarea de haine conform -dificultate de a se îmbrăca și
îmbrăca și anotimpurilor dezbrăca
dezbrăca -să acorde importanță
îmbrăcămintei și ținutei
personale

44
 -hainele sa fie alese după gust
și circumstanțe
7.Nevoia de a-și -temperatura normală: -nevoie independentă
menține -bucal 37C
temperatura în -rectal 37,3C
limite normale -axilar 36,4 C
-menţinerea temperaturi este
asigurată prin activitatea
centrilor termoreglării din
hipotalamus

8.Nevoia de a-și -părul - are lungime -incapacitate de a-și menține

proteja corespunzătoare, supleţe şi tegumentele și mucoasele
tegumentele și strălucire curate/integre
mucoasele -urechile - sunt curate şi au o -neglijarea igienei personale
conformaţie normală -dezinteres față de imaginea
- nasul - prezintă mucoasa personală
respiratorie umedă şi fosele
nazale libere
–cavitatea bucală - dentiţie
albă completă fără carii:
mucoasă bucală umedă şi roz:
gingii aderente dinţilor şi de
culoare roz
- unghiile - curate, tăiate scurt
şi de culoare roz
-pielea - curată, netedă,
elastică, de culoare roz şi
pigmentată normal
-deprinderi igienice - baie, duş
(durata, frecvența): spălarea
dinţilor (frecvenţă, periaj
corect, produse folosite):
spălarea părului (frecvenţă,

45
 produse folosite)
9.Nevoia de a -securitatea fizică : măsuri de -anxietate cu privire la
evita pericolele prevenire a: accidentelor, probabilitatea de a dezvolta o
infecțiilor, bolilor, agresiunilor infecție
agenților fizici chimici, agresori -incapacitatea de a se proteja
umani, animale si împotriva infecțiilor
autoagresiuni
-securitatea psihologică –
starea de liniște a pacientei,
care se simte la adăpost de
toate pericolele.
-pacienta poate realiza control
liber asupra mediului
înconjurator
10.Nevoia de a -funcționarea adecvată a -dificultate de a înțelege
comunica organelor de simt: acuitate -dificultate de a se exprima
vizuală și verbală
-debit verbal: ușor, ritm
moderat
-exprimare ușoară a: nevoilor,
dorințelor, a ideilor, e emoțiilor

11.Nevoia de a-și -practicarea unei religii -nevoie independentă

practica religia -timp pentru rugăciune și
meditații
-libertatea de a acționa
conform propriei credințe sau
dorințe
12.Nevoia de a fi -integritate fizică și psihică -dificultate de a se implica într-un
preocupat în bună rol ales sau impus
vederea realizării -autocritica -neputința
-stima de sine
-luarea de decizii
-manifestări de bucurie și

46
 fericire
13.Nevoia de a -distindere -nevoie independentă
se recrea -satisfacție
-amuzament
-recreere
14.Nevoia de a -accesul la informații -nevoie independentă
învața cum să-și -informarea directă a pacientei
păstreze de catre cadrele medicale cu
sănătatea privire la afecțiunea sa

Nevoia afectată:

-Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

-Nevoia de a bea și de a mânca

-Nevoia de a elimina

-Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură

-Nevoia de a dormi și de a se odihni

-Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

-Nevoia de a-și proteja tegumentele și mucoasele

-Nevoia de a evita pericolele

-Nevoia de a comunica

-Nevoia de a fi preocupat in vederea realizări

47
 PLAN DE ÎNGRIJIRE - 01.03.2017

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia de Modificări circulatorii -asigurarea unei -măsor funcțiile vitale periodic și le notez in F.O -pacienta nu
a respira și manifesate prin respirații bune -asigur repausul fizic și psiihic mai prezintă
de a avea o hemoragii vaginale eficiente (menținerea -aerisec salonul și asigur temperatura camerei de 220C hemoragii
bună anormale si H.T.A unei frecvențe și umiditatea vaginale, iar
circulație 180/100 mmHg respiratorii de 15-16 -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este T.A are valori
Modificarea frecvenței respirații pe minut) nevoie normale
respiratorii manifestate -scăderea H.T.A. la -pregătesc pacienta fizic și psihic pentru recoltarea (130/80mmHg)
prin dispnee și valorile normale (T.A probelor de laborator și intervențiile la care va fi supusă -pacienta
polipnee 134/87mmHg) -așez pacienta într-o poziție care să favorizeze o respiră
-pacienta să nu mai respirație bună, fiziologică, iar dacă pacienta nu poate fiziologic - nu a
prezinte hemoragii respira fiziologic, administrez oxigen la indcația fost nevoie de
vaginale medicului oxigeno –
-educ pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic și să terapie
respecte regimul desodat prescris de medic și să evite
efortul fizic
-administrez medicația indicată de medic: vitamina k, 1
tab/zi; captopril 12,5 mg de 2 ori pe zi

48
2.Nevoia de Nevoie alterată -pacienta să se poata -alimentez parenteral pacienta, instituesc perfuzii cu -pacienta
a bea și de manifestată, prin alimenta singură si să Glucoză 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de raspunde bine
a mânca inapetență, greață, și aiba o stare generală proteine și amestecuri de aminoacizi (Marsing și la medicație
prin repaus alimentar bună Aminemel), vitamine și electrilizi după indicația -pacienta nu
în vederea pregătiri -sa nu mai prezinte medicului mai prezintă
pentru tratament greață si inapetență -asigur pacientei repaus fizic la pat și educ pacienta cu greața și
chimioterapeutic: privire la evitarea efortului fizic inapetență
Doxorubicină (35 -fac bilanțul ingesta excreta și notez în F.O. -pacienta se
mg/mp i.v.), Cisplatin -explorez gusturile și obiceiurile alimentare ale almentează
(75-100 mg/mp) pacientei și asigur regim desodat singură și
-schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este prezintă un
nevoie interes ridicat
-aerisesc saloul și asigur temperatura camerei de 220C față de
-urmăresc periodic greutatea corporală și notez în F.O. anumite
-administrez Scopolamină 1/fiolă la nevoie și alimente
Metoclopramid 10mg/zi, la indicația medicului
-evit administrarea de Aspirină și Ibrupofen
-urmăresc efectele adverse ale tratamentului
simptomatic și chimioterapeutic și notez înF.O.

49
3.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să prezinte -asigur repaos la pat pacientei și evit efortul fizic -pacienta
a elimina manifestată prin o diureză în limite -shimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este raspunde bine
poliurie, micțiuni normale: 1500/2000 nevoie și pun scutec și bazinet pacientei pentru la tratament și
imperioase, diaree - 5 ml/24h evitarea depuneri de efort în timpul mersului la toaleta nu mai
scaune/zi -pacienta să prezinte -aerisesc salonul și asigur temperataura camerei de prezintă
un tranzit normal: 1 220C diarere
scaun/24h -pregătesc pacienta fizic și psihic pentru pentru toate -pacienta
intervențile la care va fi supusă prezintă o
-asigur un raport hidroelectrolitic corespunzator, dar diureză
evitând lichidele în exces normală,
-monitorizez diureza și numarul de scaune – culoare, 1500/2000
consistența, miros și notez în F.O. ml/24h și un
-administrez Imodium, 2 capsule, 4 mg, la indicația scaun, 1/24h
medicului
-servesc pacienta cu bazinet si protejez patul cu alează
și mușama
-fac bilanțul ingesa excreta și notez în F.O.
-monitorizez, în permnență starea pacientei și efectele
medicației administrate pentru a vedea efectele
adverse și a anunța imediat medicul

50
4.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să se poată -asigur repaos la pat pacientei pentru a evita -pacienta
a se mișca manifestată prin mișca independent în complicarea și aplificara simptoelor raspunde bine
și de a avea limitarea mișcarilor ciuda măriri sale de -asigur caruț pacintei și o ajut în orce situație apărută la tratament si
o bună datorita măririi în abdomen -pregătesc pacienta fizic și psihic pentru toate nu mai prezita
postură dimensiuni a -pacienta să nu mai intervențiile la care va fi supusă aceasta și o însoțesc dureri
abdomenului; durere prezinte durere oriunde este nevoie -pacienta se
lombară și abdomeno- lombară și abdomino- -monitorizez fucțiile vitale și le notez în F.O. poate misca
pelvină, crampe pelvină -ajut pacienta să facă băi calde limitat datorita
abdominale și -pacienta să nu mai -fac masaje extremitaților pacientei spondilozei
intestinale, spondiloză prezinte crampe -fac un orar de exerciții, fizice și pasive pacientei dorso-lombare
dorso-lombară abdominale și -educ pacienta să utilizeze diferite aparate de susținere
deformantă intestinale -administrez medicația prescrisă de medic : No-Spa 40
mg/zi fracționat în 2-3 reprize; Algocalmin iv
-îndepărtez toate obiectele inutile din cameră pentru a
evita rănirea prin accidentare a pacientei

5.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta să aiba parte -invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii -pacienta
a dormi și manifestată prin de un somn bun din respiratorii inainte de culcare prezintă un

51
se odihni insomnie ăi stare punct de vedere -ofer pacientei o cană de lapte cald înainte de culcare, somn bun din
generală alterată calitativ și cantitativ 6- o baie caldă punct de
7h/noapte -învat pacienta să se trezească devreme, să se ridice vedere calitativ
din pat cateva minute, sa citească, să asculte muzică, și cantitativ
apoi să se culce din nou
-identific nivelul și cauza axietății pacientei cu insomnia
-observ și notez calitatea somnului, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
-întocmesc un orar de odihnă corespunzător
organismului
-administrez tratamentul medicamentos prescris de
medic: Diazepam 10mg/24h
-observ efectele medicației și notez în F.O.

6.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să se poata -educ pacienta cu privire la importanța vestimentației în -pacienta se
a se manifestată prin îmbrăca și dezbrăca identificarea personalitații îmbracă și
imbrăca și spondiloză dorso- corespunzator în -notez zilnic interesul pacientei de a se îmbrăca și dezbracă
dezbrăca lombă deformată funcție de vârstă și dezbrăca singură
anotimp -supraveghez cu ce se îmbracă pacienta corespunzător
-încurajez pacienta vârstei și
-identific limitele fizice ale pacientei anotimpului,
-sugerez aparținătorilor să procure haine largi, ușor de dar cu anumite

52
 îmbrăcat, cu mod de incheiere simplu, încălțăminte fară limite și ajutor ,
șiret datorită
-îmbrac și dezbrac pacienta ori de cate ori este nevoie afecțiuni sale

7.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta să se poata -învaț pacienta măsuri și norme de igienă corporală -pacienta este
a fi curat, datorită vârstei îngriji în limitele sale - ajut pacienta în funcţie de starea generală a acesteia curata, îngrijită
îngrijit și a- și să fie educată cu să facă baie, duş sau îi efectuez toaleta pe regiuni și cu
și proteja privire la normele de - pregătec materialele necesare pentru baie muscoase și
tegumentele igienă corporală -asigur temperatura camerei 20 - 22°C şi temperatura tegumente
și apei de baie 37 - 38°C integre
mucoasele - ajut pacieta să se îmbrace, să se pieptăne, să-şi facă
toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile
- conştientizez pacienta în legătură cu importanţa
menţinerii stării de igienă în vederea prevenirii
îmbolnăvirilor
-iau măsuri de prevenție a infecțiilor nozocomiale
-evit formarea escarelor prin schimbarea poziției
periodic și punerea unor materiale moi sau pșturi făcute
sul sub zonele predispuse escarelor
-monitorizez în permanență starea și funcțiile vitale ale
pacientei și notez în F.O.

53
8.Nevoia de Vulnerabilitate față de Pacienta să -amplasez pacienta în salon în funcție de starea sa (în -pacienta nu
a evita pericole manifestată beneficieze de un salon cu alți pacienți care nu au infecții contagioase) dezvoltă
pericolele prin predispoziție la mediu de siguranță -asigur odihnă pasivă și activă pacientei infecții pe
infecții fară a dezvolta infecții -respect cu strictețe regulile de asepsie și antisepsie în timpul
timpul administrării tratamentului și al investigațiilor spitalizării
9.Nevoia de Comunicare Pacienta să fie -familiarizez pacienta cu mediul său ambient -pacienta se
a comunica ineficientă manifestată informată, să -asigur un mediu de securitate liniștit informează și
prin lipsa de folosească mujloace -ajut pacienta să se orienteze în timp și spațiu pune întrebări
cunoștințe despre de comunicare -comunic cu bolnava explicându-i orice tehnică la care la care
boala sa adegcate și să fie va fi supusă primește
orientată temporo- -pun pacienta în contact cu alte bolnave ce au efectuat răspunsuri și
spațial investigațiile respective acceptă
efectuarea
tuturor
investigațiiilor
ce-i sunt
propuse
10.Nevoia Nevoia alterată Pacienta să-și -identific, prin observație și conversație cu pacienta, -pacienta
de a fi datorită afecțiuni sale mențină independenta cauza neputinței sale și situațiile care îi provoacă manifestă o
preocupată sa în satisfacerea sentimentul de inutilitate bună stimă de
în vederea nevoii -câștig încrederea pacientei prin modul său de sine, o
realizării comportare și prin discuțiile purtate stapanire și o

54
- ajut pacienta în cunoașterea și reevaluarea împăcare cu
capacităților sale locul care îl
-consult pacienta în vederea activităților propuse ocupăîin
-informez pacienta asupra dreptului său de a lua decizii familie,
care o privesc societate și își
-observ reacțiile pacientei la luarea deciziilor acceptă cu
-conving pacienta de importanța lor și de stoicism starea
responsabilitatea cei revine sa
-orientez pacienta la acivități diferite față de cele
anterioare în raport cu capacitatea pacientei
-ajută pacienta în recuperarea fizică, psihică pentru
reducerea handicapurilor și obținerea independenței

55
 PLAN DE ÎNGRIJIRE - 02.03.2017

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia de Modificarea frecvenței -asigurarea unei -măsor funcțiile vitale periodic și le notez în F.O -pacienta
a respira și respiratorii manifestate respirații bune -asigur repausul fizic și psiihic respiră
de a avea o prin dispnee și eficiente (menținerea -aerisec salonul și asigur temperatura camerei de 220C fiziologic - nu a
bună polipnee unei frecvențe și umiditatea fost nevoie de
circulație respiratorii de 15-16 -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este oxigeno –
respirații pe minut) nevoie terapie
-sș imbunștățesc -pregătesc pacienta fizic și psihic pentru recoltarea
starea generală a probelor de laborator și intervețiile la care va fi supusă
paientei -așez pacienta într-o poziție care să favorizeze o
respirație bună, fiziologică, iar dacă pacienta nu poate
respira fiziologic, administrez oxigen la indcația
medicului
-educ pacienta să pastreze regimul igieno-dietetic și să
respecte regimul desodat prescris de medic și să evite
efortul fizic

2.Nevoia de Nevoie alterată -pacienta să se poată -alimentez parenteral pacienta, montez perfuzii cu -pacienta
a bea și de manifestată, prin alimenta singura și să Glucoză 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; vitamine și răspunde bine

56
a mânca inapetență, greață aiba o stare generală electroliți după indicația medicului la medicație
bună -asigur pacientei repaus fizic la pat și educ pacienta cu -pacienta nu
-să nu mai prezinte privire la evitarea efortului fizic mai prezintă
greață, indigestie și -fac bilanțul ingesta excreta și notez în F.O. indigestie,
inapetență -explorez gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientei greață și
și asigur regim desodat inapetență
-pregatesc pacienta fizic și psihic pentru administrarea -pacienta se
de tratament și pentru investigații alimentează
-urmaresc periodic greutatea corporală și notez în F.O. singură și
prezintă un
interes ridicat
față de
anumite
alimente

3.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să prezinte -asigur repaos la pat pacientei și evit efortul fizic -pacienta
a elimina manifestată prin o diureză în limite -asigur un raport hidroelectrolitic corespunzător, dar raspunde bine
poliurie, micțiuni normale: 1500/2000 evitând lichidele în exces la tratament
imperioase ml/24h -monitorizez diureza și numărul de scaune – culoare, -pacienta
-pacienta să prezinte consistență, miros și notez în F.O. prezintț o
un tranzit normal: 1 -servesc pacienta cu bazinet și protejez patul cu alează diureză
scaun/24h și mușama normală,

57
 -fac bilanțul ingesta excreta și notez în F.O. 1500/2000
-monitorizez în permnență starea pacientei și efectele ml/24h și un
medicației administrate pentru a vedea efectele adverse scaun, 1/24h
4.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să se poată -asigur repaos la pat pacientei -pacienta
a se mișca manifestată prin mișca independent în -asigur caruț pacintei și o ajut în orice situație apărută răspunde bine
și de a avea limitarea mișcărilor ciuda măriri sale de -ajut pacienta să facă băi calde la tratament și
o bună datorită creșterii în abdomen -fac masaje extremitaților pacientei nu mai prezită
postură dimensiuni a -pacienta să nu mai -fac un orar de exerciții, fizice și pasive pacientei dureri
abdomenului; durere prezinte durere -educ pacienta să utilizeze diferite aparate de susținere -pacienta se
lombară și abdomeno- lombară și abdomino- -indepartez toate obiectele inutile din cameră pentru a poate mișca
pelvină, crampe pelvină evita rănirea prin accidentare a pacientei limitat datorită
abdominale și -pacienta să nu mai spondilozei
intestinale prezinte crampe dorso-lombare
-spondiloză dorso- abdominale și
lombară deformantă intestinale

5.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta să aiba -învăț pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciții -pacienta

58
a dormi și manifestată prin parte de un somn respiratorii înainte de culcare prezintă un
de a se insomnie și stare bun din punct de -ofer pacientei o cană de lapte cald înainte de culcare, o somn bun din
odihni generală alterată vedere calitativ și baie caldă punct de
cantitativ 6-7h/noapte -învăț pacienta să se trezească devreme, să se ridice vedere calitativ
din pat câteva minute, să citească, să asculte muzică, și cantitativ
apoi să se culce din nou
-observ și notez calitatea somnului, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
organismului
-administrez tratamentul medicamentos prescris de
medic: Diazepam 10mg/24h
-observ efectele medicație și notez în F.O.

6.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să se poată -educ pacienta cu privire la importanța vestimentatiei în -pacienta se
a se datorită spondilozei îmbrăca și dezbrăca identificarea personalității îmbracă și
îmbrăca și dorso-lombare corespunzator în -notez zilnic interesul pacientei de a se îmbrăca și dezbracă cu
dezbrăca deformate funcție de vârstă și dezbrăca ajutor și cu
anotimp -supraveghez cu ce se îmbrăca pacienta anumite limite
-încurajez pacienta datorită
-identific limitele fizice ale pacientei afecțiunii sale
-sugerez aparținătorilor să procure haine largi, ușor de
îmbrăcat, cu mod de încheiere simplu, încălțăminte fară

59
 șiret
-îmbrac și dezbrac pacienta ori de cate ori este nevoie
7.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta să se poată -învăț pacienta măsuri și norme de igienă corporală -pacienta este
a fi curat, datorită vârstei îngriji în limitele sale - ajut pacienta în funcţie de starea generală a acesteia curată, îngrijită
îngrijit și a și să fie educată cu să facă baie, duş sau îi efectuez toaleta pe regiuni și cu
proteja privire la normele de - pregătec materialele necesare pentru baie muscoase și
tegumentele igiena corporală - ajut pacieta să se îmbrace, să se pieptăne, să-şi facă tegumente
și toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile integre
mucoasele -iau masuri de prevenție a infecțiilor nozocomiale

8.Nevoia de Vulnerabilitate față de Pacienta să -amplasez pacienta în salon în funcție de starea sa (în -pacienta nu
a evita pericole, predispoziție beneficieze de un salon cu alți pacienții care nu au infecții contagioase) dezvoltă
pericolele la infecții mediu de siguranță -asigur odihnă pasivă și activă pacientei infecții pe
fara a dezvolta infecții -respect cu strictețe regulile de asepsie și antisepsie în timpul
timpul administrării tratamentului și al investigațiilor spitalizării
9.Nevoia de Comunicare ineficientă Pacienta să fie -familiarizez pacienta cu mediul său ambient -pacienta se
a comunica manifestată prin lipsa informată, să -asigur un mediu de securitate liniștit informează, la
decunoștințe despre folosească mijloace -însoțesc pacienta la investigațiile ce urmează să I se care primește
boala sa de comunicare facă răspunsuri și
adegcvate și să fie acceptă
orientat temporo- efectuarea
spațial tuturor

60
 investigațiilor
ce-i sunt
propuse
10.Nevoia Nevoia alterată Pacienta să-și -consult pacienta în vederea activităților propuse -pacienta
de a fi datorită afecțiuni sale mențină -informez pacienta asupra dreptului său de a lua decizii manifestă o
preocupată independenta sa în care o privesc bună stimă de
în vederea satisfacerea nevoii -observ reacțiile pacientei la luarea deciziilor sine, o
realizării -ajută pacienta în recuperarea fizică, psihică pentru stapanire si o
reducerea handicapurilor și obținerea independenței impacare cu
locul care îl
ocupă în
familie,
societate și își
accepta cu
stoicism starea
sa

61
 PLAN DE ÎNGRIJIRE - 03.03.2017

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia de Modificarea frecvenței -asigurarea unei -măsor funcțiile vitale periodic și le notez în F.O -pacienta
a respira și respiratorii manifestate respirații bune -asigur repausul fizic și psiihic respiră
de a avea o prin dispnee și eficiente (menținerea -aerisec salonul și asigur temperature camerei de 220C fiziologic - nu a
bunș polipnee unei frecvențe și umiditatea fost nevoie de
circulație respiratorii de 15-16 -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este oxigeno –
respirații pe minut) nevoie terapie
-educ pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic și să
respecte regimul desodat prescris de medic și să evite
efortul fizic

2.Nevoia de Nevoie alterată -pacienta să se poată -asigur pacientei repaus fizic la pat și educ pacienta cu -pacienta nu
a bea și de manifestată prin alimenta singură și să privire la evitarea efortului fizic mai prezintă
a mânca inapetență aibă o stare generală -fac bilanțul ingesta excreta și notez în F.O. inapetență
bună -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este -pacienta se
-să nu mai prezinte nevoie almentează
greață, indigestie și -urmăresc periodic greutatea corporală și notez în F.O. singură
inapetență

62
3.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să prezinte -asigur repaos la pat pacientei și evit efortul fizic -pacienta
a elimina manifestată prin o diureză în limite -shimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este prezintă o
poliurie, micțiuni normale: 1500/2000 nevoie diureză
imperioase ml/24h -monitorizez diureza și numarul de scaune – culoare, normală,
-pacienta să prezinte consistență, miros și notez în F.O. 1500/2000
un tranzit normal: 1 -fac bilanțul ingesa excreta și notez în F.O. ml/24h și un
scaun/24h scaun, 1/24h

4.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să se poată -asigur repaos la pat pacientei pentru a evita -pacienta se
a se mișca manifestată prin mișca independent în complicarea și aplificara simptomelor poate mișca
și de a avea spondiloză dorso- imitele afecțiunii sale -asigur caruț pacintei și o ajut în orce situație aparută limitat datorită
o bună lombară deformantă -ajut pacienta să facă băi calde spondilozei
postură -fac masaje extremitaților pacientei dorso-lombare

5.Nevoia de Nevoie afecată datorită -pacienta să se poată -educ pacienta cu privire la importanța vestimentației în -pacienta se
a se spondilozei dorso- imbraca și dezbrăca identificarea personalitații îmbracă cu
îmbrăca și lombare deformate corespunzător în -notez zilnic interesul pacientei de a se îmbrăca și ajutor și cu
dezbrăca funcție de vârsta și dezbrăca anumite limite

63
 anotimp -supraveghez cu ce se îmbracă pacienta datorită
-identific limitele fizice ale pacientei afecțiunii sale
-îmbrac și dezbrac pacienta ori de cate ori este nevoie
6.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta să se poată -învăț pacienta măsuri și norme de igienă corporală -pacienta este
a fi curat, datoriră vârstei îngriji in limitele sale - ajută pacienta în funcţie de starea generală a acesteia curată, îngrijită
îngrijit și de și să fie educată cu să facă baie, duş sau îi efectuez toaleta pe regiuni și cu
a-și proteja privire la normele de - pregătec materialele necesare pentru baie muscoase și
tegumentele igienă corporală - ajut pacieta să se îmbrace, să se pieptăne, să-şi facă tegumente
și toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile inegre
mucoasele

64
 CAZUL CLINIC NR:2

Pacienta M.I. se prezintă la Clinica de Oncologie pe data de 20.05.2017 unde este

internată la ora 830 cu următoarele simptome: polipnee, greață, vărsături, inapetență,
constipție, dureri în etajul inferior al abdomnului, insomnie, dezechilibru în ortostatism.

DATE DE IDENTIFICARE

Nume și prenume: M.I.

Sex: feminin

Vârsta: 64 ani

Greutate: 59 kg

Talie: 1,65m

Naționalitate: română

Domiciliu: Str: Furnaliștilor nr: 7 Galați

Stare civilă: casatorită

Religia: creștin-ortodoxă

NR: F.O. 3553 Clinică de Oncologie

Diagnostic medical la internare: -neoplasm ovarian stâng

Grupă sanguine: O1 Rh-

Alergii: neagă

Data internării: 20.05.2017

Data externări: 26.05.2017

Nr total zile de spitalizare: 6

Motivele internării: pentru tratament chimioterapeutic

65
ANAMNEZĂ

Motivele internării - pacienta se internează pentru tratament chimioterapetic și pentru

prezența următoarele simptome: polipnee, greață, vărsături, inapetență, constipație,
dureri în etajul inferior al abdomnului, insomnie, dezechilibru în ortostatism

Antecedente heredo-colaterale: neagă

Antecedente personale fiziologice: menarhă la 11 ani, 1 nașteri fiziologice, 3 avorturi,

menopauză la 53 ani.

Condiții de viață: pensionară, locuiește la bloc, în mediul urban, consumă alcol moderat,
consumă alimente grase și condimentate

Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 64 de ani, operată de neoplasm ovarian drept. Se

internează pentru tratment chimioterapeutic și pentru tratarea simptomelor.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,64 m.

Greutate: 45 kg.

Tip constituţional: normostenic.

Stare generală: bună.

Facies: normal colorat.

Tegumente: normal colorate.

Mucoase: umede, normal colorate.

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat.

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional.

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil.

Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat,

puncte sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii
66
egal bilateral, vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic
ascultatoriu.

Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV

intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 78 bătăi
pe minut, T.A.=100/60 mm Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen
meteorizat, dureros difuz, abdomen mobil cu respiraţia.

- vărsături: alimentare

- tranzit: absent

- scaune: absente
Ficat şi splină: în limite normale

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil, manevra Giordano absentă bilateral, micțiuni

fiziologice

Sistem nervos: R.O.T prezente normal, dezechilibru în ortostatism

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în fosa iliacă stângă.

Rezultatele investigaţiilor paraclinice:

Examen ecografic

20.05.2017

Ecografie abdominală fără procese înlocuitoare de spaţiu, dimensiuni normale.

Colecist voluminos, hipoton, în rest relaţii normale.

Radiografie abdominală:

20.05.2017

Imagini hidroaerice care se proiectează în etajul abdominal superior.

Imagine hidroaerică proiectată la nivelul mediastinului.

67
Aspect de ocluzie intestinală.

Rezultatele analizelor de laborator:

20.05.2017

Glucoză: 129 mg/dl

Creatinină: 0,95 mg/dl

Fibrinogen: 555 mqy

Na: 144 mmol/l

K: 2,1 mmol/l

Ca: 1,08 mmol/l

V.S.H.: -1h-4 mm

-2h-7 mm

Glicozurie: 13 g%

G.P.T. 51,1 UI/l

B.T. 0,550 mg/dl

Timp de sângerare: 2'45"

Timp de coagulare: 7'

Tipul tratamentului:

Chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100 mg/mp i.v.),
Carboplatin (300-400 mg/mp/zi i.v.

68
 Tabel cu problemele și manifestările de dependență fiecărei nevoi

Nevoia Problema Manifestări de dependență

1.Nevoia de a -polipnee -senzație de sufocare
respira și de a
avea o bună
ciurculație
2.Neoia de a bea -greață -inapetență
și de a mânca -inapetență -semne de deshidratare
-slăbiciune
3.Nevoia de a -vărsături -diminuarea peristaltismului
elimina -constipație intestinal

4.Nevoia de a se -dezechilru în ortostatism -imposibilitatea de a avea o postură

mișca și de a și diminuarea mișcărilor
avea o bună
postură
5.Nevoia de a -insomnie -dificultate de a avea parte de un
dormi și de a se somn bun din punct de vedere
odihni cantitativ și calitativ
6.Nevoia de a se -nevoie independentă -nevoie independentă
îmbrăca și
dezbrăca
7.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
menține
temperatura în
limite normale
8.Nevoia de a-si -vârsta înaintată -noțiuni puține cu privire la igiena
proteja personală
tegumentele și -dezinteres față de propria
mucoasele persoană
9.Nevoia de a -predispoziție la infecții -incapacitatea pacientei de a se
evita pericolele proteja împotriva infecțiilor

69
10.Nevoia de a -deficit în comunicare -insuficiența cunoștintelor despre
comunica boala sa
11.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
practica religia
12.Nevoia de a fi -nevoie independentă -nevoie independentă
preocupat în
vederea realizării
13.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
se recrea
14.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
învăța cum să-și
pastreze
sănătatea

Tabel cu nevoiile fundamentale după medelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia Manifestări de independență Manifestări de dependență

1.Nevoia de a -frecvența respiratorie: 15-16 -senzație de sufocare
respira și de a respirații pe minut
avea o bună -puls 68 bătăi pe minut
ciurculație -T.A.: 130/70 mmHg
2.Neoia de a bea -dentiție bună -inapetență
și de a mânca -reflexul de digestie și -semne de deshidratare
deglutiție prezent -slabiciune
-interesul crescut față de
anumite alimente
3.Nevoia de a -prezența reflexului digestiv și -diminuarea peristaltismului
elimina prezența peristaltismului intestinal
-fecalom
4.Nevoia de a se -postură normala în ortostatism -dezechilibru in ortostatism
mișca și de a
avea o bună
postură

70
5.Nevoia de a -somnul trebuie să fie de 6-7h -insomnie
dormi și de a se pe zi
odihni
6.Nevoia de a se -nevoie independentă -nevoie independentă
îmbrăca și
dezbrăca
7.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
menține
temperatura în
limite normale
8.Nevoia de a-și -mucoase și tegumente integre -noțiuni puține cu privire la igiena
proteja personală
tegumentele și -dezinteres față de propria
mucoasele persoană
9.Nevoia de a -sistemul imun să fie normal și -incapacitatea pacientei de a se
evita pericolele să poată apăra organismul proteja împotriva infecțiilor
contra agenților patogeni
10.Nevoia de a -comunicare eficientă verbală -insuficiența cunoștințelor despre
comunica boala sa
11.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
practica religia
12.Nevoia de a fi -nevoie independentă -nevoie independentă
preocupat în
vederea realizării
13.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
se recrea
14.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
invata cum să-și
păstreze
sănătatea

71
Nevoia Afectată:

-nevoia de a respira și de a avea o bună postură

-nevoia de a bea și de a mancă

-nevoia de a elimina

-nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură

-nevoia de a dormi și de a se odihni

- nevoia de a fi curat, îngrijit și a proteja tegumentele și mucoasele

-nevoia de a evita pericolele

-nevoia de a comunica

72
 PLAN DE ÎNFRIJIRE - 20.05.2017 - 22.05.2017

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să nu -monitorizez fucțiile vitale și le notez în F.O. Pacienta încă mai
a respira și menifestată prin mai prezinte -asigur repaos fizic și psihic pacientei are episoade de
de a avea o polipnee polipneee -asigur temperatura camerei de 220C și schimb lenjeria polipnee
bună -pacienta să de pat și de corp ori de cate ori este nevoie
ciurculație prezinte o -pregătesc pacienta fizic și psihic pentru recoltarea
respirație bună probelor biologice
fiziologică -ofer căruț pacientei și o ajut să se deplaseze
-așez pacienta într-o poziție favorabilă respirației
-educ pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic
-administrez oxigen la indicația mediului
-monitorizez în permanență starea pacientei, iar în caz
de urgență încep conduita de urgență și anunț medicul
2.Neoia de a Nevoie afectată -pacienta să nu -aerisesc salonul și asigur o temperatură de 220C -pacienta
bea și de a menifestată prin greață mai prezinte -pregătesc pacienta fizic și psihic pentru investigații raspunde bine la
mânca și inapetență grețuri și - reechilibrez hidroelectrolitic pacienta prin administrarea medicație și nu
inapetență de perfuzii cu ser glucozat 5%,10% la indicația mai prezintă
-pacienta să medicului grețuri și
prezinte un -asigur regim desodat pacientei inapetență

73
 apetit normal -educ pacienta să păstreze regimul igieno-dietetic -pacienta se
vărstei sale -explorez gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientei alimentează
-fac bilanțul ingesta-excreta și notez în F.O. singură având un
-schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este interes crescut
nevoie față de anumite
-administrez medicația indicată de medic: alimente
Metroclopramid 1/tab cu 30 de min înainte de fiecare
masă si 1/tab seara înainte de culcare
-urmaresc efectele medicatiei simptomatice
-supraveghez în permanență starea pacientei
3.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să sa -monitorizez funcțiile vitale și le notez în F.O. -pacienta nu mai
a elimina menifestată prin prezinte un -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este prezintă vărsături
vărsături și constipație tranzit normal și nevoie dar încă nu a
să nu mai -asigur repaos pacientei la pat prezentat scaun
prezinte -urmaresc si notez in F.O. fregventa si consistenta
vărsături scaunelor
-asigur alimentatie hidrica in primele 24h
-determin pacienta să consume o cantitate suficientă de
lichide
-stabilesc, împreună cu pacienta, un orar de alimentație
-recomand pacientei alimente bogate în reziduri
-servesc pacienta cu ceai neândulcit de mentă, supă de

74
 morcov, zeamă de orez, treptat introduc mici cantități de
carne slab fiartă, brânză de vaci, paine alba prajită, supe
strecurate din legume
-efectuiez la nevoie clisma evacuatorie
- administrez la indicația medicului: Dulcolax 10mg 1
supozitor pe zi; Emetiral, o doză inițială de 20 mg,
urmată, dacă este necesar, la 2 ore, de încă 10 mg;
-urmăresc efectele medicației administrate și starea
pacientei
4.Nevoia de Nevoie alterată Pacienta să se -asez pacienta în pat respectând segmentele anatomice -pacienta încă mai
a se mișca și manifestată prin poata deplasa -ajut pacienta să se deplaseze în orice situație prezintă
de a avea o dezechilibru în singură și să nu -ofer căruă pacientei și o ajut pentru a se deplasa dezechilibru în
bună postură ortostatism mai prezinte -educ pacienta să se mobilizeze treptat și să evite ortostatism
dezechilibru în depunerea de efort
ortostatism -schimb poziția pacientei la 2h pentru a evita producerea
escarelor
-deservesc pacienta la pat cu tot ce are nevoie
-efectuiez mișcări pasive la fiecare 2 ore pentru
menținerea tonusului muscular
-supraveghez în permanență starea pacientei, iar în caz
de urgență anunț medicul
5.Nevoia de Nevoie alterată Pacienta să -învăț pacienta să practice exerciții de relaxare, exerciții -pacienta încî mai

75
a dormi și de manifestată prin aiba parte de un respiratorii cu câteva minute înainte de culare prezintă insomnie
a se odihni insomnie somn bun din -ofer pacientei o cană de lapte înainte de culcare
punct de vedere -observ și notez calitatea somnului și notez în F.O.
cantitativ și -întocmesc un program de odihnă corespunzator
calitativ -administrez medicația indicată de medic: Diazepam
10mg/zi
-observ efectele medicației administrate și
supravheghez în permanență starea pacientei
6.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta sa se -învăț pacienta măsuri și norme de igiena corporală -pacienta este
a fi curat, datorită vârstei poata îngriji în - ajuta pacienta în funcţie de starea generală a acesteia curată și are
îngrijit și de limitele sale și să facă baie, duş sau îi efectuez toaleta pe regiuni tegumentele și
a-și proteja să fie educată - pregătec materialele necesare pentru baie mucoasele integre
tegumentele cu privire la -asigur temperatura apei de baie 37 - 38°C
și mucoasele normele de - ajut pacieta să se îmbrace, să se pieptăne, să-şi facă
igienă corporală toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile
- conştientizez pacienta în legătură cu importanţa
menţinerii stării de igienă în vederea prevenirii
îmbolnăvirilor
-iau măsuri de prevenție a infecțiilor nozocomiale
-evit formarea escarelor prin schimbarea poziției
periodic și punerea unor materiale moi sau pături făcute
sul sub zonele predispuse escarelor

76
7.Nevoia de Vulnerabilitate față de Pacienta să -amplasez pacienta în salon în funcție de starea sa -pacienta nu
a evita pericole manifestată beneficieze de -asigur odihnă pasivă și activă pacientei dezvoltă infecții pe
pericolele prin predispoziție la un mediu de -respect cu strictețe regulile de asepsie și antisepsie în perioada
infecții siguranță fară a timpul administrării tratamentului și al investigațiilor spitalizării
dezvolta infecții
8.Nevoia de Comunicare ineficientă Pacienta să fie -familiarizez pacienta cu mediul sau ambient -pacienta se
a comunica manifestată prin lipsa informată, să -asigur un mediu de securitate liniștit informează, pune
de cunoștințe despre folosească -însoțesc pacienta la investigațiile ce urmează sa I se întrebări la care
boala sa mujloace de facă primește
comunicare -ajut pacienta să se orienteze în timp și spațiu răspunsuri și
adegvate și să -comunic cu bolnava explicându-i orice tehnică acceptă
fie orientată efectuată efectuarea tuturor
temporo-spațial -pun în contact cu alte bolnave ce au efectuat investigațiilor ce-i
investigațiile respective sunt propuse

PLAN DE ÎNFRIJIRE - 22.05.2017 - 24.05.2017

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să nu -asigur repaos fizic și psihic pacientei -pacienta prezintă
a respira și menifestată prin mai prezinte -așez pacienta într-o poziție favorabilă respirației o respirație bună
de a avea o polipnee polipneee fiziologică de 15-

77
bună -pacienta să 16 respirații/min
ciurculație prezinte o
respirație bună
fiziologică
2.Neoia de a Nevoie afectată -pacienta să nu -asigur regim desodat pacientei -pacienta
bea și de a menifestată prin greață mai prezinte -fac bilanțul ingesta-excreta și notez în F.O. raspunde bine la
mânca și inapetență grețuri și -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este medicație și nu
inapetență nevoie mai prezintă greță
-pacienta să -urmăresc efectele medicației simptomatice și inapetență
prezinte un -pacienta se
apetit normal alimentează
vârstei sale singură având un
interes crescut
față de anumite
alimente
3.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să nu -schimb lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este -pacienta nu mai
a elimina menifestată prin mai prezinte nevoie prezintă vărsături,
vărsaturi și constipație vărsături și -asigur repaos pacientei la pat iar scaunul este
constipație -urmăresc și notez în F.O. fregvența și consistența prezent: 1
scaunelor scaun/zi
-determin pacienta să consume o cantitate suficientă de
lichide

78
 -stabilesc, împreuna cu pacienta, un orar de alimentație
-recomand pacientei alimente bogate în reziduri

4.Nevoia de Nevoie alterată Pacienta să se -asez pacienta în pat respectand segmentele anatomice -pacienta nu mai
a se mișca și manifestată prin poata deplasa -ajut pacienta să se deplaseze în orice situație prezintă
de a avea o dezechilibru în singură și să nu -ofer căruț poacientei și o ajut să se deplaseze dezechilibru în
bună postură ortostatism mai prezinte -deservesc pacienta la pat cu tot ce are nevoie ortostatism
dezechilibru în -planific un plan de exerciții fizice în funcție de starea
ortostatism pacientei și de capacitatea acesteia
-efectuiez mișcari pasive la fiecare 2 ore pentru
menținerea tonusului muscular

5.Nevoia de Nevoie alterată Pacienta să -învăt pacienta să practice exerciții de relaxare, exerciții -pacienta nu mai
a dormi și de manifestată prin aiba parte de un respiratorii cateva minute înainte de culare prezintă insomnie
a se odihni insomnie somn bun din -ofer pacientei o cană de lapte înainte de culcare și are parte de un
punct de vedere -observ și notez calitatea somnului și notez în F.O. somn bun din
cantitativ și -întocmesc un program de odihnă corespunzător punct de vedere
calitativ cantitativ și
calitativ
6.Nevoia de Nevoie afectată Pacienta să se -învăț pacienta măsuri și norme de igiena corporală -pacienta este
a fi curat, datorită vârstei și poata îngriji în - ajut pacieta să se îmbrace, să se pieptăne, să-şi facă curată și are
îngrijit și a sedentarismuli limitele sale și toaleta cavităţii bucale, să-şi taie unghiile tegumentele și

79
proteja să fie educată -iau măsuri de prevenție a infecțiilor nozocomiale mucoasele integre
tegumentele cu privire la -evit formarea escarelor prin schimbarea poziției
și mucoasele normele de periodic și punerea unor materiale moi sau pături facute
igienă corporală sul sub zonele predispuse escarelor
7.Nevoia de Vulnerabilitate față de Pacienta să -amplasez pacienta în salon în funcție de starea sa -pacienta nu
a evita pericole manifestată beneficieze de -asigur odihnă pasivă și activă pacientei dezvoltă infecții pe
pericolele prin predispoziție la un mediu de -respect cu strictete regulile de asepsie și antisepsie în perioada
infecții siguranță fară a timpul administrării tratamentului și al investigațiilor spitalizării
dezvolta infecții

PLAN DE ÎNFRIJIRE-24.05.2017- 26.05.2017

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia de Nevoie afectata -pacienta să nu -asigur repaos fizic și psihic pacientei -pacienta prezintă
a respira și menifestata prin mai prezinte -așez pacienta într-o poziție favorabilă respirației o respirație bună
de a avea o polipnee polipneee fiziologică de 15-
bună -pacienta să 16 respiratii/min
ciurculație prezinte o
respirație bună
fiziologică
2.Nevoia de Nevoie afectată -pacienta să nu -asigur repaos pacientei la pat -pacienta nu mai

80
a elimina menifestată prin mai prezinte -stabilesc, împreună cu pacienta, un orar de alimentație prezinta vărsături,
vărsături și constipație vărsături și -recomand pacientei alimente bogate în reziduri iar scaunul este
onstipație prezent: 1
scaun/zi
3.Nevoia de Nevoie alterată Pacienta să se -ajut pacienta să se deplaseze în orice situație -pacienta nu mai
a se mișca și manifestată prin poată deplasa -planific un plan de exerciții fizice țn funcție de starea prezintă
de a avea o dezechilibru în singură și să nu pacientei și de capacitatea acesteia dezechilibru în
bună postură ortostatism mai prezinte ortostatism
dezechilibru în
ortostatism

81
 STUDIUL DE CAZ NR:3

Pacienta C.M. se prezintă la Clinica de Oncologie pe data de 01.08.2010 unde este

internată la ora 0920 cu următoarele simptome: HTA - 170/80 mmHg, durere în centura
pelviană.

DATE DE IDENTIFICARE

Nume și prenume: C.M

Sex: feminin

Vârsta: 66 ani

Greutate: 67 kg

Talie: 1,76m

Naționalitate: română

Domiciliu: Comuna Foltești jud Galați

Stare civilă: casătorită

Religia: creștin-ortodoxă

Nr. F.O.: 3074 Clinica de Oncologie

Diagnostic medical la internare: -neoplasm ovarian stâng

Grupa sanguine: AB4 Rh+

Alergii: pacientă alergică la algocalmin

Data internării: 01.08.2010

Data externări: 03.08.2010

Nr total zile de spitalizare: 3

Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian Std. I

Motivele internării: pentru tratament chimioterapeutic

82
ANAMNEZĂ

Motivele internării - pacienta se internează pentru tratament chimioterapetic și pentru

prezența următoarele simptome: HTA, durere în centura pelviană.

Antecedente heredo-colaterale: pacientă alergică la alogocalmin.

Antecedente personale fiziologice: menarhă la 12 ani, 0 nașteri fiziologice, 1 avorturi,

menopauză la 52 ani.

Condiții de viață: pensionară, locuiește la casă în mediul rural, fumătoare: 15 țigarete/zi

Istoricul bolii: Pacientă în vârstă de 64 de ani, se internează pentru tratment

chimioterapeutic și pentru tratarea simptomelor.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Examen obiectiv:

Talie: 1,76 m.

Greutate: 67 kg.

Tip constituţional: normostenic.

Stare generală: bună.

Facies: normal colorat.

Tegumente: normal colorate.

Mucoase: umede, normal colorate.

Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat.

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional.

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil.

Aparat respirator: torace normal conformat, puncte sinusale, otice, mastoidiene

nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral, vibraţii vocale egal
transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.

83
Aparat cardio-vascular: T.A. 170/80 mmHg, zonă precordială de aspect normal, şocul
apexian în spaţiul IV intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace
ritmice, puls: 78 bătăi pe minut, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.

Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, dureros,
abdomen mobil cu respiraţia.

- vărsături: absente

- tranzit: prezent

- scaune: 1 scaun/zi
Ficat şi splină: în limite normale

Aparat uro-genital: rinichi nepalpabil, manevra Giordano absentă bilateral, micțiuni

fiziologice.

Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial

Glande endocrine: normal clinic

Examen local:

Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în fosa iliacă stângă.

Rrezultatele analizelor paraclinice:

01.08.2010

Ecografie abdominală fără procese înlocuitoare de spaţiu, dimensiuni normale.

Colecist voluminos, hipoton, în rest relaţii normale.

Rezultatele analizelor de laborator:

01.08.2010

Glucoză: 154 mg/dl

V.S.H. – 1h – 50 mm

-2h – 73 mm

Timp de sângerare: 2'30”

84
Timp de cuagulare: 6'

Proteine totale: 8,09 mg/dl

Uree: 24,8 mg/dl

G.P.T.: 15,1 UI/l

B.D.: 0.272 mg/dl

B.T.: 0,389 mg/dl

Tipul tratamentului: chimioterapic cu Doxorubicină, Cisplatin

Post-terapeutic: evoluție favorabilă

Tabel cu problemele și manifestările de dependență fiecarei nevoi

Nevoia Problema Manifestări de dependență

1.Nevoia de a -H.T.A. -H.T.A.
respira și de a
avea o bună
ciurculație
2.Neoia de a bea -nevoie independentă -nevoie independentă
și de a mânca
3.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
elimina
4.Nevoia de a se -dureri în centura pelviană -dificultate de a se mișca
mișca și de a -dificultate de a avea o bună
avea o bună postură
postură
5.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
dormi și de a se
odihni
6.Nevoia de a se -nevoie independentă -nevoie independentă
îmbrăca și
dezbrăca

85
7.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
menține
temperatura în
limite normale
8.Nevoia de a-si -nevoie independentă -nevoie independentă
proteja
tegumentele și
mucoasele
9.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
evita pericolele
10.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
comunica
11.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
practica religia
12.Nevoia de a fi -nevoie independentă -nevoie independentă
preocupat în
vederea realizării
13.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
se recrea
14.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
învăța cum să-și
păstreze
sănătatea

Tabel cu nevoiile fundamentale după medelul conceptual al Virginiei Henderson

Nevoia Manifestări de independență Manifestări de dependență

1.Nevoia de a -valori normale ale T.A.: -creșterea permanentă a valorilor
respira și de a 134/87 mmHg T.A.
avea o bună
ciurculație
2.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
bea și de a

86
mănca
3.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
elimina
4.Nevoia de a se -postură bună -dificultate de a se mișca
mișca și de a -mișcare independentă -dificultate de a avea o bună
avea o bună postură
postură
5.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
dormi și de a se
odihni
6.Nevoia de a se -nevoie independentă -nevoie independentă
îmbrăca și
dezbrăca
7.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
menține
temperatura în
limite normale
8.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
proteja
tegumentele și
mucoasele
9.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
evita pericolele
10.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
comunica
11.Nevoia de a-și -nevoie independentă -nevoie independentă
preacica religia
12.Nevoia de a fi -nevoie independentă -nevoie independentă
preocupat în
vederea realizării
13.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independenta
se recrea
14.Nevoia de a -nevoie independentă -nevoie independentă
învăța cum să-și

87
pastreze
sănătatea

Nevoia aectată:

-nevoia de a avea o respirație și o cirulație bună

-nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură

88
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – 01.08.2010

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia Nevoie afectată -pacienta să nu mai -monitorizez funcțiile vitale și le notez în F.O. -pacienta înca mai
de a manifestată prin H.T.A: prezinte H.T.A -asigur repaos fizic și psihic pacientei prezintă H.T.A
respira și 170/80 mmHg -asigur temperatura camerei de 220C și schimb 150/80 mmHg
de a avea o lenjeria de pat și de corp ori de cate ori este nevoie
bună -educ pacienta sa întrerupă consumul de tutun și șa
ciurculație respecte regimul desodat și să elimine alimentele
bogate în sare
-administrez medicația idicată de medic: Captopril
25mg de două ori pe zi
-urmăresc efectele medicației
3.Nevoia Nevoie alterată Pacienta să nu mai -măsor și notez funcțiile vitale ale pacientei și le notez -pacienta încă mai
de a se manifestată prin durere prezinte dureri în în F.O. prezintă dureri în
mișca și de în centura pelviană centura pelviană -ajut pacienta să se deplaseze în orice situație centura pelviană
a avea o -ofer căruț poacientei și o ajut să se deplaseze cu intensitate mică
bună -educ pacienta să se mobilizeze treptat și să evite
postură depunerea de efort
-administrez medicația prescrisă de medic: Ibuprofen,
200 mg de două ori pe zi și la nevoie

89
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – 02.08.2010

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia Nevoia afectată -pacienta să nu mai -administrez medicația idicată de medic: Captopril -pacienta încă mai
de a manifestată prin H.T.A. prezinte H.T.A 25mg de două ori pe zi prezintă H.T.A.
respira și -urmăresc efectele medicației 150/80 mmHg
de a avea o
bună
ciurculație
3.Nevoia Nevoie alterată Pacienta să nu mai -ajut pacienta să se deplaseze în orice situație -pacienta încă mai
de a se manifestată prin durere prezinte dureri în -ofer căruț poacientei și o ajut prezintă dureri în
mișca și de în centura pelviană centura pelviană -administrez medicația prescrisă de medic: Ibuprofen, centura pelviană
a avea o 200 mg de două ori pe zi și la nevoie cu intensitate mică
bună
postuăa

90
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – 03.08.2010

Nevoia Probleme/manifestări Obiective Intervenții cu rol proriu/delegat Evaluare

de dependență
1.Nevoia Nevoie alterată Pacienta să nu mai -ajut pacienta sa se deplaseze în orice situație -pacienta nu mai
de a se manifestată prin durere prezinte dureri în -administrez medicația prescrisă de medic: Ibuprofen, prezintă dureri în
mișca și de în centura pelviană centura pelviană 200 mg, la nevoie centura pelviană
a avea o
bună
postură

91
 V.FIȘE TEHNICE

BIOPSIA

Definiție: puncția biopsică reprezintă introducerea uni ac în de puncție într-un organ

parenchimatos pentru recoltarea uni fragment de țesut. Puncția se practică pe ficat,
splină, tumori solide etc.

Scop: explorator – examenul histopatologic al țesutului extras pentru stabilirea

diagnosticului

Indicații: îmbolnăviri ale organelor mai sus-menționate; se face pentru confirmarea

diagnosticului clinic sau pentru precizarea stadiului îmbolnăvirilor

Locul puncției: pentru tumori locul puncției este ales de medic în funcție de localizarea
tumorii

Pregatirea puncției:

 matariale
-de protecție a mesei de operație
-pentru dezinfecția pielii tip III
-instrumente și material sterile: 2-3 ace biopsice de difeite mărimi, seringi de 5-10
ml, ace pentru anestezie, câmpuri chirurgicale, mănuși, comprese, tampoane,
trusă perfuzie, pense hemostatice, trusă de șoc
-alte material: lame de microscop, hârtie de filtru, vas cu 50 ml ser fiziologic,
taviță renală
-medicamente: tenico-cardiace, hemostatice, sânge izogrup, izoRh

 pacienta
-pregatirea psihică: se informează asupra necestăiții puncției, a poziției în care
va sta, se asigură ca durerea este înlăturată prin anestezie, se instruiește cum să
se comporte în timpul puncției
-pregatirea fizică: se controlează, cu câteva minute mai înainte, timpul de
sângerare, timpul de cuagulare, timp de protrombină, numărul trombocitelor
-se administrează, cu 2 zile înainte puncției, medicație cuagulantă, tonico-
capilară (vitamina C,K, preparate de calciu) care se continuă și după puncție 1-2
zile
-se asigură poziția
92
 -poziția va fi aleasă de catre medic în funcție de localizarea și mărimea tumorii

Execuția puncției:

-este facută de către medic ajutat de 2 asistente

-se desfasoară în sala de tratament

Medicul Asistenta I Asistenta II

-alege locul puncției
-face anestezia locală
-protejează locul puncției cu -servește cămpul
cămpul steril
-execută puncția
-aspiră țesutul (cu excepția
acului Vim-Silverman care
este prevăzut cu obturator
despicat)
-indepărtează acul prin
aspirație
Îngrijirea ulterioară a
pacientei
-pregătește locul pucției, -așează pacienta în poziție
dezinfecție tip III corespunzătoare locului
puncției
-servește medicul seringa -menține poziția pacientului
cu acul pentru anestezie
chirurgical
-servește manușile
chirurgicale sterile
-servește acul de puncție -menține poziția pacientei
-servește seringa pentru -supraveghează pacienta
aspirație pentru a sta în inspirație
profundă
-supraveghează pulsul,
respiația, culoarea feței
-badijonează locul puncției
-aplică pansament uscat
compresiv fixat cu benzi de
romplast
-pacienta rămâne la pat 24-48h în decubit dorsal
-se supraveghează pulsul, tensiunea arterială,
pansamentul timp de 24h
-la locul puncției se aplică gheață
-se administrează calmante ale tusei, dacă este cazul

93
Pregatirea materialelor
extrase pentru trimiterea
la laborator
Reorganizarea
Notarea puncției în F.O.
-fragmentele de țesuturi se îndepărtează din ace prin
insuflare cu aer cu seringa și sunt pregătite de medic sub
forma de amprente pe lama de sticlă sau sub formă de
amprente de frotiuri
-se întocmește buletinul de trimitere la laborator de
anatomie patologică
-materialele infectate se aruncă la coșul de infectate, iar
cele înțepatoare la înțepatoare
-acele de puncție nu se aruncă ci se curață și se
sterilizează cu caldură uscată

Accidente -hemoragie care se combate prin administrarea

medicației hemostatice

PUNCȚIA VENOASĂ

Definiție: Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o vena prin
intermediul unui ac de puncție.

Scop:

 explorator
-recoltarea sângelui pentru examinare de laborator: biochimie, hematologie,
serologie și bacteriologie
 terapeutic
-administrarea unor medicamente sub formă de injecției și perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
-sângerare 300-500 ml ml în edemul pulmonar acut, H.T.A.

94
Locul puncței:

-venele de la plica cotului (bazilică și cefalică), unde se fermoază un “M” venos prin
anastomozarea lor

-venele antebrațului

-venele de pe fața dorsală a mâinii

-venele subclaviculare

-venele femurale

-venele jugulare și epicraniene (mai ales la sugar și copil mic)

Pregatirea puncției:

 materiale
- de puncție: pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama, aleză
- pentru dezinfecția tegumentului tip I
- instrumentar și materiale sterile – ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10,
10/10, (în funcție de scop). Seringi de capacitate (în funcție de scop), pense,
manuși chirurgicale, tampoane
- alte materiale - garou sau bandă Esmarch, eprubete uscate și etichetate,
cilindru gradat, fiole cu soluții medicamentoase, soluții perfuzabile, taviță renală
(materialele se vor pregăti în funcție de scopul puncției)
 pacientul
- pregătirea psihică - se informează asupra scopului puncției
- pregătirea fizică – se așează într-o poziție confortabilă atât pentru pacient cât și
pentru persoana care execută puncția (decubit dorsal)
- se examinează calitatea și starea venelor având grijă ca hainele să nu împedice
circulația de întoarcere la nivelul brațului
- se așează brațul pe pernița și mușama în abducție și extensie maximă
- se dezibfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanță de 7-8 cm diasupra locului puncției, strângându-l
astfel încât să oprească circulația venoasă fără a comprima arterele
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel
turgescente

95
Execuția puncției:

Asistenta își spală mâinile și se așează vizavi de bolnav:

- se fixează vena cu policele degetului mâini stângi, la 4-5 cm sub locul puncției,
exercitatnd o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine

- se fixează seringa, gradațiile fiind în sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna
dreaptă, între police și restul degetelor

- se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul – în direcția oblică (unghi de 30

de grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistentă elastică, pâna când acul
înaintează în gol

-se schimbă direcția acului 1-2 cim în limenul venei

-se controlează pătrunderea acului în vene prin aspirație cu seringa

-se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase

-în caz de sângerare, se prelungește acul de puncție cu un tub din polietilenă care se
introduce într-un vas colector, garoul rămânând legat de braț

-se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnici prin desfacerea garoului și a
pumnului

-se aplică tamponul în îmbibat în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și

se retrage brusc acul

-se comprimă locul puncției 1-3 minute, brațul fiind în poziție vertical

Îngrijirea ulterioară a pacientului:

-se face tualeta locală a tegumentului

-se schumbă lenjeria, dacă este murdară

-se asigură o poziție comodă în pat

-se supraveghează pacientul

96
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator:

-se face imediat

Reorganizarea:

-se aruncă materialele infectate la infectate

-se aruncă înțepătoarele la înțepătoare

Accidente Intervnțiile aisistentei

Hematom (prin infiltrarea de aer în țesutul
perivenos)
Strapungerea venei (perforarea peretelui
opus)
Amețeli, paloare, lipotimie
-se extrage acul și se comprimă locul
puncției 1-3 minute
-se retrage acul în lumenul venei
-se întrerupe puncția, pacienta se așează
în decubit dorsal fără pernă, se anunță
medicul

TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ

Este un procedeu prin care se obţin radiografiile anumitor planuri din corp, eliminând
planurile care nu interesează. Aparatul se poate regla pentru diferite secţiuni, aşa că se
pot obţine imagini stratificate. Tomografia computerizată (CT) folosește razele X pentru
a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. În timpul testului, pacientul
va sta întins pe o suprafaţă plană (masă) ce este legată la scaner; acesta are formă
cilindrică. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreşte
investigată. O parte a aparatului este mobilă, astfel încât poate efectua imagini din mai
multe poziţii. Imaginile sunt memorate în computer. O substanţă iodată (substanţa de
contrast) poate fi folosită pentru a vizualiza mai bine structurile şi organele investigate.
Această substanţă de contrast poate fi folosită pentru a investiga fluxul sanguin, pentru
a decela tumori sau alte afecţiuni. Substanţa poate fi administrată intravenos(IV), oral
sau poate fi introdusă în diverse alte părţi ale organismului. Imaginile pot fi realizate:
înainte şi/sau după administrarea substanţei de contrast. Tomografia computerizată
este folosită pentru a studia diferite părţi ale corpului:
-toracele: tomografia computerizată a toracelui investighează posibile afecţiuni ale
plămînilor, inimii, esofagului, a principalelor vase sanguine(aorta) sau a ţesutului din
mijlocul pieptului; câteva afecţiuni comune ce pot fi descoperite la scanare sunt:
infecţiile, cancerul pulmonar, embolia pulmonară sau anevrismele; poate fi folosită, de

97
asemenea, pentru a investiga gradul de metastazare (răspîndire) a cancerului la nivelul
toracelui sau a altei părţi a corpului.
-abdomenul: tomografia computerizată este folosită pentru a descoperi chisturi, abcese,
infecţii, tumori sau anevrisme, ganglioni limfatici măriţi de volum, corpuri străine,
hemoragii, diverticulită, boala inflamatorie intestinală, apendicită.
-tractul urinar: tomografia computerizată poate decela prezenţa pietrelor de la nivelul
rinichilor, a blocajelor, tumorilor, infecţiilor şi a altor probleme renale; o tomografie
computerizată mai specială, denumită urografie CT, poate decela prezenţa pietrelor de
la nivel renal(litiaza renală) sau a prostatei mărite de volum (hiperplazie benignă de
prostată), fără a fi necesare alte teste.
-ficatul: tomografia computerizată poate descoperi la acest nivel tumori, hemoragii şi
alte afecţiuni hepatice; de asemenea, tomografia computerizată poate identifica o
posibilă cauză a unui icter (simptom caracterizat prin culoarea galbenă a pielii).
-pancreasul: CT-ul poate identifica tumori şi inflamaţii ( pancreatita) ale pancreasului.
-vezica biliară şi căile biliare principale: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea cauzei
unui blocaj a căilor biliare; pietrele de la nivelul vezicii biliare (litiaza biliară) pot fi
identificate ocazional prin computer tomografie, dar investigaţia de elecţie pentru
această afecţiune rămâne ecografia.
-glandele suprarenale: prin CT se pot identifica tumori sau creşterea de volum a
glandelor.
-splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traumatice ale splinei sau
pentru determinarea dimensiunilor acesteia.
-membrele: CT-ul poate identifica probleme ale braţelor sau picioarelor, a umerilor,
coatelor, articulaţiei pumnului, mâinilor, şoldurilor, genunchilor, gleznelor sau
picioarelor; de asemenea, CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului în timpul biopsiei
sau în timpul drenării unui abces.
Computer tomografia este efectuată, de obicei, de către un tehnician radiolog. Imaginile
sunt interpretate de căte un medic radiolog, dar sunt şi alţi medici care pot citi o
tomografie computerizată, precum medicii de familie, medicii internişti sau chirurgii.
Pacientul trebuie să îndepărteze toate bijuteriile pe care le are şi majoritatea hainelor
înainte de investigaţie. Lenjeria intimă este de obicei menţinută; în locul hainelor
pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de către spital. În timpul testului, pacientul va
sta întins pe masa tomografului care este conectată la aparat; aparatul propriu-zis are
formă cilindrică. Masa alunecă în interiorul aparatului, pacientul va auzi un zumzet
specific. Pe durata investigaţiei, pacientul trebuie să stea nemişcat. Deasemenea, pe
98
parcursul testului, pacientul va rămîne singur în camera unde este situat tomograful,
însă va fi urmărit printro fereastră de către tehnician şi i se va vorbi prin intermediul unui
speaker. Dacă este necesară folosirea substanţei de contrast, aceasta poate fi
administrată pe mai multe căi, în funcţie de zona ce se doreşte a fi examinată:
substanţa de contrast poate fi administrate intravenos(IV) la nivelul braţului pentru
examinarea toracelui, abdomenului sau a zonei pelvine; substanţa de contrast se poate
administra oral, poate fi administrată printr-un tub intrarectal sau intravezical, sau se
poate injecta la nivelul articulaţiilor. O tomografie computerizată durează, în medie, 30
pînă la 60 de minute, dar se poate prelungi pînă la 2 ore. După efectuarea investigaţiei,
pacientul este sfătuit să bea cît mai multe lichide, pentru a grăbi eliminarea substanţei
de contrast din organism. Tomografia computerizată nu este dureroasă. Suprafaţa
plană pe care va sta întins pacientul poate fi incomodă, iar camera poate fi răcoroasă.
Unii pacienţi se pot simţi neconfortabil în interiorul scanerului. Dacă este necesară
administrarea unui sedativ sau a substanţei de contrast, atunci se va monta o perfuzie
intravenoasă.
Pacinetul va simţi o mica înţepătură atunci cînd perfuzia este montată. Substanţa de
contrast poate determina senzaţia de căldură şi apariţia unui gust metalic în gură.
Unii pacienţi pot avea senzaţie de greaţă sau dureri de cap. Indiferent ce senzaţii
experimentează pacientul va trebui să le comunice medicului sau tehnicianului.

99
 CONCLUZIA

Cancerul de ovar necesită îngrijiri omplexe atât pentru funcțiile biologice (circulație,
respirație, digestie) cât și pentru treptele superioare ale piramidei Maslow

De asemenea pacienții diagnosticați cu caner de ovar necesită îngrijiri particulare:

Specifice vârstei:

-datorită modficărilor fiziologice care apar la vârstnici (scăderea acuitații

vizuale și auditive, scăderea tonusului muscular, scăderea capacității de reacțive la
stimuli etc), acești pacienți necesită îngrijiri speciale din partea nursei deoarece au
potențial foarte mare de accidentare, în acest sens nursa va avea o atitudine didactică,
explicând pacienților modificările care survin odată cu vârsta și cum trebuie să evite
pericolele. În același timp nursa va supreaveghea atent pacienții pentru a evalua
capacitatea lor de întelegere și îi va ajuta în mobilizare.

Specific tratamentului chimioterapeutic:

-post-terapeutic apar durerea imobilitatea, alimentatia inadecvata prin

deficit, anxietate, riscul omplicatiilor: varsaturi, diaree, tulburari pulmonare etc.

Nursa are rolul de a administra medicatia antialgica pentru calmarea durerilor, sa

asigure echilibru hidro-electrolitic, sa ajute pacientii sa-si recapete independent in
mobilizare, sa previna complicatiile post-terapetice sis a supravegheze vindecarea.

Specific pacientilor in faza terminal:

-de mare importanță la pacienții diagnosticații cu cancer de ovar este

psihoterapia. Acești pacienții trebuie consiliații și ajutați să se adapteze noii situații.

De aceea, printre calitătile nursei care îngrijește o pacientă cu cancer de ovar, trebuie
să se numere și capacitatea de a oferi support, de a fi un bun psiholog.

Nurse are un rol important în promovarea sănătății, menținerea

autnomiei, prevenirea izolării, asigurarea reconfortării spirituale, precum și asigurarea
sisținerii familiei pacientei.

100
 BIBLIOGRAFIE

1. Titircă, L, Manual de îngrijiri speciale acordate pacienților de asistenți

medicali. Ed. Viaâa Medicală Românească, 2001.
2. Titircă, L, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoiilor fundamentale, Ed. Viața Medicală Roămanească București, 2001.
3. A.S Fauci E. Braunwald K.J. Isselbacher J.D. Wilson J.B. Marin D.L. KasperS.L.
Hauser D.L. Logo, Harrison – principiile medicinei interne vol:1, Ed. Teora.
4. Ion Moraru, Anatomia patologică, Vol. VIII.
5. Titircă, L, Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Ed.
Viața Medicală Românească.
6. https://clinicaoncologieseverin.ro/ro/cancerul-oavarian2017-2/

101