Ghid Orientare Cariera

EDUCATION AND CAREER GUIDANCE – LET’S HELP THE STUDENTS CHOOSE A RIGHT CAREER!
Nr. ref: 13-PR-04-DJ-RO,TR

Proiect cofinanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii
Programul Sectorial Comenius – Parteneriate Comenius Regio
________________________________________________________________________________
GHID PENTRU CONSILIEREA ȘI

ORIENTAREA ÎN CARIERĂ A ELEVILOR
realizat în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio

Education and Career Guidance - Let's help the students
choose a right career!
PARTENERII PROIECTULUI:
CRAIOVA, 2015
________________________________________________________________________________
TITLUL PROGRAMULUI:
Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții - Parteneriate Comenius Regio
TITLUL PROIECTULUI:
EDUCATION AND CAREER GUIDANCE – LET’S HELP THE STUDENTS CHOOSE A
RIGHT CAREER!
Autori – Coordonatori:
Serkan ATİK
Elena Diana BRĂTUCU
Kamil ÇELEBİYILMAZ
Elisabeta CIOCAN
Rodica CODOBAN
Selim Burak KUHU
Ştefan VASILE
Hamide YAŞAR KAVAS
Traducător: Adriana Stoica
Data publicării:
Ianuarie 2015
Editorii materialului:
Casa Corpului Didactic Dolj Direcția Națională pentru Educație
a Provinciei Mersin
Date de contact: Date de contact:
Str. Ion Maiorescu, Nr. 6, Dumlupınar Mah. Adnan
Craiova, Dolj Menderes Bulvarı Yenişehir/ Mersin
www.studentscareer.ro www.studentscareer.ro
www.facebook.com/studentscareer www.facebook.com/studentscareer
comenius.students.career@gmail.com arge33mersin@gmail.com
Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

Conţinutul său reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conţinutul
informaţiei va fi folosit.
1
________________________________________________________________________________
AUTORI:
Elena ALEXIE
Hasan ATABEY
Serkan ATİK
Ahat BALAK
Elena Diana BRĂTUCU
Kamil ÇELEBİYILMAZ
Margareta CERCELARU
Elisabeta CIOCAN
Eugenia Magdalena CIUPITU - TURCEANU
Rodica CODOBAN
Liana CRĂCIUNOIU - DUȚĂ
Ava DABAKOĞLU
Maria DAŞU
Julieta Andreea DIMA
Andreea DINU
Liana Poema DONDOE
Irina DOROVSCHI
Anda DUMITRESCU
Mihai HAROSA
Mirela Florentina ISUF
Tülin KÖSE
Selim Burak KUHU
Nicoleta LIŢOIU
Mariana MĂRCULESCU
Mariana MIREA
Dilek Yiğit NACAR
Carmen OPREA
Elena Alina OPREA
Nejat ÖZDEMİR
Cristiana POPESCU
Ileana STANCIU
Alina Marinela STĂNCULESCU
Aida STOIAN
Adriana STOICA
Nadia ŞUTELCĂ
Daniela TOMA
Hayri Derya USLU
Ştefan VASILE
Liviu VĂDEANU
Daniela VELICESCU
Hamide YAŞAR KAVAS
2
________________________________________________________________________________
CUPRINS
INTRODUCERE ________________________________________________________________ 4
CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI _____________________________________________ 5

1.1. Informaţii generale despre proiectele Comenius Regio _____________________________ 5
1.2. Proiectul “Education and Career Guidance – Let’s help the students choose a right career!“
– “Educarea și orientarea carierei – să ajutăm elevii în alegerea carierei potrivite!“ __________ 6
CAP. II. STUDIUL DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN
CARIERĂ A ELEVILOR ________________________________________________________ 11
2.1. Context ________________________________________________________________ 11
2.2. Etapele studiului de cercetare _______________________________________________ 12
2.2.1. Stabilirea problemei de studiat _____________________________________________ 12
2.2.2. Formularea scopului, obiectivelor și ipotezelor de cercetare ______________________ 12
2.2.3. Eşantionarea___________________________________________________________ 13
2.2.3.1. Eșantion elevi _______________________________________________________ 15
2.2.3.2. Eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ __________________________ 17
2.2.3.3. Eșantion părinți _____________________________________________________ 17
2.2.3.4. Eșantion profesori ___________________________________________________ 17
2.2.3.5. Eșantion reprezentanți ai comunității locale ________________________________ 17
2.2.4. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de cercetare _________________________________ 18
2.2.4.1. Anchetă sociologică pe bază de chestionar ________________________________ 18
2.2.4.2. Focus-grupul _______________________________________________________ 18
2.2.5. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare ______________________________ 18
2.2.6. Colectarea informațiilor ___________________________________________________ 20
2.2.7. Analiza rezultatelor ______________________________________________________ 20
2.2.7.1. Raport Focus Grup - Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ (Manageri) ______ 20
2.2.7.2. Raport Focus Grup - Profesori și profesori consilieri _________________________ 21
2.2.7.3. Raport Focus Group - Părinți ___________________________________________ 24
2.2.7.4. Raport Focus Group - Reprezentanți ai comunității locale _____________________ 25
2.2.7.5. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar - Elevi _______________ 27
2.2.8. Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare _____________________ 36
2.3. Concluzii studiu de cercetare________________________________________________ 37
2.4. Recomandări studiu de cercetare ____________________________________________ 39
Anexe studiu de cercetare _____________________________________________________ 41
CAP. III. DESCRIEREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ŢĂRILE PARTENERE _________ 44
CAP. IV. PREZENTAREA SISTEMULUI DE CONSILIERE ÎN ŢĂRILE PARTENERE ________ 53
CAP. V. ANALIZA CURRICULUMULUI ŞCOLAR DIN PERSPECTIVA CONSILIERII ŞI
ORIENTĂRII ÎN CARIERĂ A ELEVILOR ___________________________________________ 62
5.1. Disciplina Consiliere şi Orientare _____________________________________________ 62
5.2. Analiza disciplinelor şcolare_________________________________________________ 79
5.2.1. Competenţe orizontale ___________________________________________________ 79
5.2.2. Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din România ______________ 81
5.2.3. Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din Turcia ________________ 97
5.3. Modele de proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor _________________ 105
CAP. VI. PROIECTE EXTRACURRICULARE PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA
ELEVILOR ÎN CARIERĂ _______________________________________________________ 169
CONCLUZII _________________________________________________________________ 220

BIBLIOGRAFIE ______________________________________________________________ 224
ANEXE _____________________________________________________________________ 228
3
________________________________________________________________________________
INTRODUCERE
Societatea actuală se află într-o continuă schimbare. Elevul nu reprezintă un simplu receptor
de informație. El trebuie să valorifice aceste informații, să le pună în practică, lucru vizibil în cariera
profesională pe care o va alege și o va practica. Astfel, elevii trebuie formați pentru o societate
dinamică, care oferă mereu provocări profesionale.
Elevii iau decizii în legătură cu viitorul lor profesional încă din școală. Ei au nevoie în
permanență, indiferent de vârstă și de momentul vieții, de oameni capabili, cu experiență, care să
le ghideze pașii, să îi ajute să ia cele mai bune decizii cu privire la propria carieră, existând o
concordanță între cunoștințele, abilitățile, capacitățile de care dispun, dorințele lor (aspirațiile) și
piața muncii (cerințele și oferta).
Este necesară o cunoaștere a elevului, activitate care presupune utilizarea unor metode
variate – observația, convorbirea, chestionarul, autocaracterizarea, metoda testelor, analiza datelor
biografice, analiza rezultatelor și a activității elevilor, lucru vizibil în activitățile didactice desfășurate
de profesori la clasă. Astfel, unii elevi se pot remarca prin realizarea unor compuneri, eseuri,
compoziții artistice - plastice (picturi, desene) sau muzicale etc. care să le permită să opteze spre
anumite domenii profesionale, rolul profesorului fiind deosebit de important în conștientizarea
elevilor privind aptitudinile de care dispun și care pot fi valorificate printr-o orientare școlară și
profesională adecvată, în concordanță cu cerințele sociale de forțe de muncă.
Prezenta lucrare este un rezultat al proiectului de parteneriat Comenius Regio Education
and Career Guidance - Let's help the students choose a right career! (Consilierea şi
educarea carierei – Să-i ajutăm pe elevi să îşi aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer
Planlama – Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referinţă 13-PR-
04-DJ-RO,TR, cofinanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii
(Lifelong Learning Programme), derulat în perioada 1.08.2013 - 31.07.2015 în judeţul Dolj –
România şi provincia Mersin – Turcia de către Casa Corpului Didactic Dolj - coordonator de
parteneriat şi Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin – coordonator regional, alături de
partenerii lor naţionali: Liceul “Traian Vuia” Craiova, Şcoala Gimnazială “Traian” Craiova, Asociaţia
EduFor Craiova, respectiv Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli, Liceul de Ştiinţe “Yahya Akel”,
Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educaţie din Regiunea
Bozyazi.
Proiectul și-a propus îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor din
învăţământul preuniversitar din cele două regiuni partenere, judeţul Dolj – România şi Provincia
Mersin – Turcia, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau
piața muncii, principala categorie de grup ţintă constituind-o profesorii, alături de care au fost
implicați și directori, părinţi, elevi, reprezentanţi ai comunităţii locale.
Ghidul reunește, în cele șase capitole, informații generale despre proiect, constituind un
punct de plecare pentru alte cadre didactice interesate de implicarea în astfel de proiecte, un
studiu de cercetare privind serviciile de consiliere şi orientare în carieră a elevilor în regiunile
partenere, descrierea sistemului de învăţământ în România și în Turcia, prezentarea sistemului de
consiliere în ţările partenere, analiza curriculumului şcolar din perspectiva consilierii şi orientării în
carieră a elevilor incluzând informații despre disciplina Consiliere și Orientare, modele de analiză a
disciplinelor şcolare din perspectiva competențelor orizontale dezvoltate prin integrarea consilierii
şi orientării în carieră a elevilor în cadrul disciplinelor şcolare în România și Turcia, modele de
proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor, realizate de cadre didactice din regiunile
partenere în timpul activității de job shadowing, simulându-se astfel în clasă diferite contexte de
viață profesională, precum și proiecte extracurriculare privind educarea şi consilierea în carieră a
elevilor, elevii învățând metode de autocunoaștere, să caute informații despre ocupații și munca
pe care o implică profesarea lor, să identifice ocupațiile compatibile cu profilul lor vocațional,
dinamica ocupațiilor pe piața muncii, planificarea unui traseu profesional, formarea și dezvoltarea
abilităților de management al carierei.
Astfel, lucrarea compară sistemele de educaţie din regiunile partenere incluzând schimburi
de idei şi experienţe, exemple de bune practici pentru consilierea în carieră a elevilor, prezintă
4
________________________________________________________________________________
metode inovative folosite în orele de curs pentru consilierea în carieră a elevilor, la fiecare arie
curriculară, contribuind la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.
Ne propunem ca acest ghid să motiveze cadrele didactice să colaboreze cu elevii,
prezentând oportunitățile oferite de fiecare disciplină în parte în alegerea carierei, consilierea și
orientarea în carieră a elevilor fiind un continuu proces de explorare.
CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI
1.1. Informaţii generale despre proiectele Comenius Regio
Ce este Comenius?
Comenius este prima componentă a Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Se
adresează instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private (de la grădiniţe la şcoli
postliceale) şi tuturor membrilor comunității educaționale care își desfășoară activitatea în acest
sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum și autorităților locale, asociațiilor
de părinți sau ONG-urilor care activează în domeniul educațional.
Comenius sprijină financiar realizarea de parteneriate școlare, proiecte de formare a
personalului didactic, rețele de parteneriat școlar, precum și participarea la stagii de formare inițială
și continuă pentru a crește calitatea și a consolida dimensiunea europeană în educație.
Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmărește o țintă foarte ambițioasă, și
anume să implice în activități educaționale de cooperare cel puțin trei milioane de elevi până în
anul 2013.
De asemenea, Comenius vizează:
 Dezvoltarea cunoașterii și ințelegerii diversității culturale și lingvistice europene în rândul
profesorilor și elevilor;
 Sprijinirea elevilor pentru a dobândi competențele și abilitățile necesare dezvoltării
personale pentru integrare profesională și cetățenie activă.
Context
La prima citire a Programului de învățare pe tot parcursul vieții în Parlamentul European, la
25 octombrie 2005, a fost propus un amendament la art. 19, 1.b. care viza adăugarea unei noi
acțiuni privind dezvoltarea "parteneriatelor între organizațiile responsabile pentru orice aspect al
educației, cu accent asupra cooperării regionale (Parteneriatele Comenius Regio)".
În toamna anului 2006 au fost făcute primele recomandări. Pornind de la acestea, un grup de
lucru, format din reprezentanți ai Agențiilor Naționale, Instituțiilor Europene și Instituțiilor Naționale,
a sprijinit Comisia în redactarea detaliată a noii acțiuni.
Obiectivele Acţiunii
a. Să promoveze dimensiunea europeană în educație prin activități de cooperare între
autoritățile locale și regionale cu rol în educație;
b. Să sprijine schimbul de bune practici între regiunile implicate în parteneriat;
c. Să dezvolte instrumente privind cooperarea sustenabilă;
d. Să ofere responsabililor din sistemul administrativ posibilitatea cunoașterii experienței
educaționale europene;
e. Să extindă participarea școlilor, dar și a autorităților școlare și a altor actori, în sectorul
educației informale și non-formale, a căror importanță este într-o continuă creștere.
Implementarea
Comenius Regio sunt proiecte de parteneriat în care se pot implica cel mult două regiuni din
două țări diferite participante în program (regiuni de dezvoltare, județ, municipiu etc).
Fiecare din regiunile implicate în parteneriat va fi reprezentată de minim 3 parteneri locali,
astfel:
o Instituția coordonatoare
o Cel puțin o instituție școlară
o Un alt partener relevant
5
________________________________________________________________________________
Numai autoritățile locale și regionale cu rol în educație vor fi eligibile să coordoneze
Parteneriate Comenius Regio. Implicarea lor trebuie să ofere o perspectivă diferită față de
Parteneriatele multilaterale și bilaterale existente, o ancorare puternică a proiectelor în realitatea
regiunilor participante, determinarea implicării cât mai multor actori relevanți în domeniul educației
la nivel regional și local, exploatarea eficientă a rezultatelor.
Comenius Regio va permite derularea unei arii vaste de activități la nivel local și regional,
cum ar fi:
1. Întâlniri de proiect;
2. Schimburi de profesori;
3. Vizite de studiu ale partenerilor din proiect;
4. Cercetări, studii;
5. Job-Shadowing;
6. Schimburi de experiență și bune practici;
7. Activități de învățare și sesiuni de formare comune;
8. Conferințe, seminarii, work-shops-uri;
9. Școli de vară;
10. Campanii;
11. Publicații;
12. Pregătire lingvistică a personalului implicat în parteneriat;
13. Acțiuni de cooperare cu alte proiecte cu tematică asemănătoare (Rețele Comenius);
14. Participare la evenimente organizate de rețelele Comenius;
15. Schimb de experiență cu alte instituții din regiune;
16. Activități de evaluare;
17. Activități de diseminare și valorizare.
Diseminarea și exploatarea rezultatelor va fi o activitate importantă pentru fiecare partener,
de asemenea pentru Agențiile Naționale și Comisie. Rețelele între diferite Parteneriate Comenius
Regio vor fi sprijinite.
 Finanțarea
Sunt eligibile două tipuri de cheltuieli, cele pentru mobilități (4, 8, 12, 24 mobilități) sub formă
de lump-sum și cheltuieli pentru implementarea și derularea activităților pe bază de costuri reale.
Grantul final pentru cheltuieli de implementare și derulare a activităților va fi de maximum 25 000
euro.
 Procedura de selecție
Candidatura va fi evaluată la nivelul fiecărei Agenții Naționale. Numai instituțiile eligibile să
coordoneze Parteneriate Comenius Regio vor depune candidaturi și vor avea dreptul să încheie un
Contract de finanțare cu Agenția Națională. Un Parteneriat Comenius Regio va fi finanțat numai în
cazul în care candidatura este aprobată de ambele Agenții Naționale.
1.2. Proiectul “Education and Career Guidance – Let’s help the students choose a right
career!“ – “Educarea și orientarea carierei – să ajutăm elevii în alegerea carierei potrivite!“
Coordonatori:
Casa Corpului Didactic Dolj
Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin
Parteneri:
Dolj – România:
Liceul “Traian Vuia” Craiova
Școala Gimnazială "Traian" Craiova
Asociația EduFor Craiova
Mersin – Turcia:
Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli
Liceul de Ştiinţe “Yahya Akel”
6
________________________________________________________________________________
Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin
Biroul Educaţie din Regiunea Bozyazi
Scop
Proiectul “Education and Career Guidance – Let’s help the students choose a right career!”
are ca scop îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor din învăţământul
preuniversitar din cele două regiuni partenere: judeţul Dolj – România şi Provincia Mersin – Turcia,
în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii.
Grup țintă
Principala categorie de grup ţintă sunt profesorii, dar vor fi implicați și directori, părinţi, elevi,
reprezentanţi ai comunităţii locale.
Activităţi propuse precum focus groupuri, job shadowing, conferinţe, sesiuni de formare şi
rezultatele acestuia (ghid şi materiale pentru educarea şi orientarea în carieră, website-resursă,
program de formare blendend learning) vor contribui la identificarea importanţei, relevanței și
calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor, a nevoilor tuturor factorilor implicați
direct și indirect în această activitate, la dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea şi
orientarea în carieră în cele două regiuni partenere (Dolj – România, Mersin - Turcia), la reducerea
distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, creșterea accesului la informație a elevilor necesară
unei bune orientări în carieră. De asemenea, ne propunem schimbarea abordării activităţii de
consiliere şi orientare profesională în şcoli care să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală,
să devină responsabilitatea fiecărui profesor care să îşi asume şi sarcini de natură socială şi/sau
externe şcolii.
Obiective:
Obiectivul general: îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor
(students’ ECG) din învăţământul preuniversitar în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele
superioare de educație sau piața muncii.
Obiective specifice/concrete:
O1. Identificarea importanţei, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în
carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile tuturor factorilor implicați
direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai
comunității locale) din cele două regiuni partenere.
O2. Dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea şi orientarea carierei elevilor
din judeţul Dolj – România şi regiunea Mersin – Turcia.
O3. Reducerea distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, deschiderea școlii către
comunitate și identificarea oportunităților oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor,
pregătirea acestora pentru viitoarele „tranziții” ale carierei.
O4. Creșterea accesului la informație a elevilor necesară unei bune orientări în carieră.
Rezultate:
- un website actualizat periodic, o dată pe săptămână cu informaţii şi materiale utile
profesorilor şi elevilor pentru o activitate de educare şi orientare profesională eficientă;
- un forum de discuţii cu secţiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni dedicate students’
ECG şi programelor/proiectelor europene;
- o broşură de promovare a proiectului şi a site-ului în rândul elevilor şi profesorilor din
fiecare regiune parteneră;
- un e-newsletter trimestrial care va informa partenerii şi publicul larg asupra activităţii din
cadrul proiectului şi ultimelor noutăţi.
Metodologie de lucru:
Obiectivul 1.
Va fi realizat un studiu de cercetare privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de
consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și privind
nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate. Vor fi folosite metode de
cercetare atât cantitative cât şi calitative precum ancheta prin chestionar şi ancheta prin interviul
7
________________________________________________________________________________
focalizat/focus-grup. Vor fi elaborate instrumente de cercetare precum chestionare pentru elevii din
fiecare ciclu de învăţământ (primar, secundar inferior, secundar superior, vocațional) şi profesori,
precum şi ghiduri de interviuri focalizate pentru fiecare dintre categoriile: profesori/consilieri, părinți,
reprezentanţi ai comunității locale (instituții publice, mediul privat, societatea civilă), reprezentanţi
ai instituţiilor de învăţământ din niveluri diferite (gimanziu, liceu, universitate).
Obiectivul 2.
1. Vor fi derulate activități de job shadowing la partenerul transnaţional la care va participa
câte un profesor din fiecare arie curriculară din regiunile implicate în proiect.
2. Vor fi colectate/elaborate exemple/propuneri de activități concrete pentru educarea și
orientarea carierei elevilor care pot fi aplicate de către profesori în şcoală sau în afara ei:
- la nivel curricular: vor fi analizate şi comparate programele şi strategiile (metode, tehnici,
resurse etc.) la nivelul fiecărei arii curriculare în vederea adaptării acestora, astfel încât activitatea
de educare și orientare în carieră a elevilor să fie legată de predarea şi învăţarea la diferite
discipline şcolare, fiecare profesor să îşi asume şi sarcini de natură socială şi/sau externe şcolii,
alături de sarcinile educative, astfel încât consilierea şi orientarea profesională din şcoală să nu fie
o activitate ocazională sau conjuncturală, fiecare cadru didactic, prin stilul personal, volumul de
informaţii şi experienţa particulară să contribuie la îmbogăţirea imaginii copiilor despre profesii, la
deschiderea de alternative şi noi orizonturi de integrare socio-profesională.
- la nivel extraşcolar: vor fi selectate/elaborate propuneri de proiecte și programe pentru a fi
derulate în afara orelor de curs în şcoală sau în afara ei;
- la nivel comunitar: vor fi derulate întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale şi vor fi
identificate oportunităţile oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pentru pregătirea
acestora pentru viitoarele „tranziții” ale carierei, în scopul reducerii distanței dintre lumea școlii și
cea a muncii, deschiderii şcolii către comunitate.
3. Va fi elaborat un ghid pentru educarea și orientarea în carieră a elevilor, care va avea la
bază rezultatele cercetării întreprinse și ale schimbului de experiență derulat.
4. Vor fi elaborate materiale în sprijinul activității de consiliere și orientare în carieră a
elevilor:
- seturi de instrumente specifice (profilul elevului, fişă de monitorizare, profil de competenţe
necesare în orientarea în carieră pe fiecare disciplină);
- programe pentru discipline opționale;
- fișe de proiecte/programe extrașcolare și comunitare;
- website care să fie o resursă atât pentru profesori cât și pentru elevi ce va conține:
* informaţii despre proiect, stadiul derulării activităților, rezultatele obținute;
* informaţii şi resurse pentru profesori;
* informaţii și resurse pentru elevi: informații generale despre ceea ce reprezintă
planificarea carierei, planificarea traseului educațional, consilierea carierei, sfaturi pentru angajare,
exploatarea resurselor oferite de diferite website-uri (instrumente de autoevaluare, ghiduri ale
ocupațiilor, baze de date cu profesiograme), filmulețe despre profesii, programe pentru dezvoltarea
personală și profesională precum Comenius – mobilități ale elevilor, Leonardo da Vinci, Tineret în
Acțiune, Erasmus (noul program Erasmus for All), oferte de job-uri etc.
5. Va fi dezvoltat curriculum și suportul de curs pentru un program de formare blendend
learning în vederea dezvoltării competențelor privind educarea şi orientarea carierei elevilor pentru
profesorii implicați în această activitate în școală, utilizând rezultatele cercetării, ale schimbului de
experiență și ghidul elaborat.
6. Va fi derulat programul de formare blendend learning cu un număr de 25 de cursanţi
selectați din rândul profesorilor din toate zonele fiecăreia dintre cele două regiuni partenere și toate
ariile curriculare/cât mai multe discipline de studiu.
7. Vor fi întreprinse demersuri pentru acreditarea programului de formare în vederea
furnizării lui în următorii ani în fiecare dintre regiunile partenere.
8
________________________________________________________________________________
Obiectivul 3.
Va fi organizat un interviu focalizat cu reprezentanţii mediului de afaceri, ai autorităţilor
locale (consiliul judeţean, consiliul municipal, agenția de ocupare a forţei de muncă), structurile
asociative din comunitate (centre de voluntariat, asociații ale părinților, asociații ale fiilor satului,
asociații ale foștilor elevi ai școlii etc.) în scopul întăririi parteneriatului şcoală-comunitate, stabilirea
modalităţilor de implicare e elevilor în viaţa privată, identificare oportunităţilor de implicare a
acestora în educarea carierei elevilor, identificarea unor exemple de bune practici, propunerea
unor activităţi concrete, implicarea tinerilor în deciziile locale, facilitarea accesului elevilor la
informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii.
Va fi organizat un interviu focalizat cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ din nivelele
superioare (gimnazii, licee, universități) în scopul identificării nevoilor, cerinţelor, ofertelor acestora,
stabilirea unui set de activităţi pentru a facilita schimbul de experienţă şi conectarea elevilor la
nivelul superior de învăţământ pe care îl vor urma.
Rezultatele acestei cercetări vor sta la baza elaborării ghidului de educare și orientare în
carieră a elevilor, a materialelor suport, a programului de formare a profesorilor.
Vor fi invitați la cele trei conferințe din cadrul proiectului reprezentanţi ai comunităţii locale.
Obiectivul 4.
Va fi creat un site al proiectului, disponibil în trei limbi: engleză, română şi turcă, care va fi
promovat în rândul elevilor din cele două regiuni partenere prin distribuirea unor broșuri
informative. Aici elevii vor regăsi:
- instrumente pentru cunoaștere și autocunoaștere și utilizarea lor;
- profesii și domenii profesionale existente și potrivite;
- realitățile economice, riscuri și avantaje profesionale;
- dinamica obiectivă a rutelor școlare și profesionale;
- metode și tehnici/instrumente care permit căutarea/obținerea unui loc de muncă.
Site-ul va conține un forum de discuții cu secțiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni

dedicate students’ ECG şi programelor/proiectelor europene. Aceştia vor avea posibilitatea de a
adresa întrebări, de a participa la discuţii, de a primi informaţii şi noutăţi privitoare la oportunităţile
de formare, educaţie, joburi, programe europene, fiind un spaţiu în care se va încuraja cooperarea
europeană în spaţiul educaţional, iniţierea unor proiecte în parteneriat între utilizatorii înregistraţi,
atât în timpul derulării proiectului, dar şi după finalizarea acestuia.
De asemenea, site-ul va conține informații despre proiect, stadiul derulării activităților,
rezultatele obținute, precum și informaţii şi resurse pentru profesori, elaborate în cadrul proiectului.
Programul de lucru:
A.1. Managementul proiectului
A.1.1. Constituirea echipelor
A.1.2. Întâlniri de lucru
A.1.3. Stabilirea modalităţilor de comunicare
A.1.4. Achiziţionarea echipamentelor/materialelor necesare
A.2. Monitorizare, evaluare şi raportare

A.2.1. Stabilirea planului de monitorizare, evaluare şi raportare
A.2.2. Elaborarea instrumentelor de monitorizare, evaluare şi raportare
A.2.3. Realizarea rapoartelor intermediare şi finale
A.3. Realizarea studiului de cercetare asupra importanţei, relevanței și calității serviciilor

de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile
tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri,
părinți, reprezentanţi ai comunității locale) din cele două regiuni partenere.
A.3.1. Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului
A.3.2. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare
9
________________________________________________________________________________
A.3.3. Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute – derularea anchetei prin
interviu în rândul elevilor şi a anchetei prin focus group cu profesori-consilieri, părinţi, rerezentanţi
ai comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă), reprezentanţii
instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități).
A.3.4. Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare
A.4. Derularea activităţii de job shadowing

A.4.1. Stabilirea metodologiei de job shadowing
A.4.2. Selectarea participanţilor
A.4.3. Job Shadowing în regiunea parteneră
A.4.4. Analiza celor două sisteme de învăţământ din perspectiva activităţii de consiliere şi
orientare şcolară profesională. Analiza programelor şi conţinuturilor şcolare şi identificarea
oportunităţilor oferite de fiecare disciplină/arie curriculară pentru educarea carierei elevilor.
A.4.5. Realizarea raportului asupra perioadei de job shadowing
A.5. Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor și a

materialelor suport pe baza rezultatelor studiului şi a rezultatelor job shadowing.
A.5.1. Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor
A.5.2. Realizarea materialelor suport
A.6. Proiectarea pedagogică a programului de formare blendend learning în vederea

dezvoltării competențelor profesorilor privind educarea şi orientarea carierei elevilor.
A.6.1. Realizarea curriculum-ului
A.6.2. Realizarea suportului de curs
A.6.3. Dezvoltarea spațiului e-learning
A.6.4. Demersuri pentru acreditarea programului de către Ministerul Educaţiei Naţionale
A.7. Derularea programului de formare

A.7.1. Promovarea programului de formare
A.7.2. Selectarea grupului ţintă
A.7.3. Desfăşurarea cursurilor
A.7.4. Evaluarea impactului
A.8. Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor

A.8.1. Realizarea site-ului proiectului
A.8.2. Organizarea conferinţelor pentru promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor
A.8.3. Publicarea rezultatelor proiectului în format electronic
A.8.4. Distribuirea ghidului de educare și orientare în carieră a elevilor
A.8.5. Promovarea site-ului - resursă şi a forumului proiectului
A.8.6. Realizarea unui newsletter semestrial cu stadiul activităţilor derulate în proiect şi a
rezultatelor obţinute
A.8.7. Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor la evenimente educaţionale
10
________________________________________________________________________________
CAP. II. STUDIUL DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE

ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A ELEVILOR
2.1. Context
Prezentul studiu de cercetare se derulează în cadrul proiectului de parteneriat Comenius

Regio Education and Career Guidance - Let's help the students choose a right career!
(Consilierea şi educarea carierei – Să-i ajutăm pe elevi să îşi aleagă o carieră potrivită!/
Eğitim ve Kariyer Planlama – Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de
referinţă 13-PR-04-DJ-RO,TR, cofinanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe
Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada 1.08.2013 - 31.07.2015 în
judeţul Dolj – România şi provincia Mersin – Turcia de către Casa Corpului Didactic Dolj -
coordonator de parteneriat şi Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin – coordonator
regional, alături de partenerii lor naţionali: Liceul “Traian Vuia” Craiova, Şcoala Gimnazială “Traian”
Craiova, Asociaţia EduFor Craiova, respectiv Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli, Liceul de Ştiinţe
“Yahya Akel”, Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educaţie din
Regiunea Bozyazi.
Principala categorie de grup ţintă a proiectului sunt profesorii, dar vor fi implicați și directori,
părinţi, elevi, reprezentanţi ai comunităţii locale.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea serviciilor de educare şi

orientare în carieră a elevilor (students’ ECG) din învăţământul preuniversitar din judeţul Dolj -
România şi provincia Mersin – Turcia în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare
de educație sau piața muncii.
Obiective specifice:
O1. Identificarea importanţei, relevanţei şi calităţii serviciilor de consiliere şi orientare în
carieră a elevilor desfăşurate în mediul educaţional precum şi nevoile tuturor factorilor implicaţi
direct şi indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinţi, reprezentanţi ai
comunităţii locale) din cele două regiuni partenere.
Rezultate: ancheta prin chestionare, ancheta prin interviuri focalizate cu: părinţii, profesorii,
reprezentanţii comunităţii locale, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ din niveluri diferite
(gimanziu, liceu, universitate), studiul de cercetare în format electronic.
O2. Dezvoltarea competenţelor profesorilor pentru educarea şi orientarea carierei elevilor

din judeţul Dolj – România şi regiunea Mersin – Turcia.
Rezultate: activităţi de job shadowing ale profesorilor din regiunile partenere; compararea
sistemelor de învăţământ din cele două regiuni partenere, din perspectiva activităţii de consiliere şi
orientare şcolară profesională; analiza programelor şi conţinuturilor şcolare şi identificarea
oportunităţilor oferite de fiecare disciplină/arie curriculară pentru educarea carierei elevilor;
rapoarte asupra perioadei de shadowing; elaboarea unui ghid pentru educarea şi orientarea în
carieră a elevilor şi a unor materiale suport; elaborarea unei curricule a unui curs de formare;
derularea cursului de formare cu un număr de profesori din diferite arii curriculare şi evaluarea
impactului acestuia asupra grupului ţintă; acreditarea cursului de formare.
O3. Reducerea distanţei dintre lumea şcolii şi cea a muncii, deschiderea şcolii către
comunitate şi identificarea oportunităţilor oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor,
pregătirea acestora pentru viitoarele „tranziţii” ale carierei.
Rezultate:
- Interviu focalizat cu reprezentanţii mediului de afaceri, ai autorităţilor locale (consiliul
judeţean, consiliul municipal, agenţia de ocupare a forţei de muncă), structurile asociative din
comunitate (centre de voluntariat, asociații ale părinților, asociații ale fiilor satului, asociații ale
foștilor elevi ai școlii etc.) în scopul întăririi parteneriatului şcoală-comunitate, stabilirea
modalităţilor de implicare e elevilor în viaţa privată, identificare oportunităţilor de implicare a
11
________________________________________________________________________________
acestora în educarea carierei elevilor, identificarea unor exemple de bune practici, propunerea
unor activităţi concrete, implicarea tinerilor în deciziile locale, facilitarea accesului elevilor la
informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii.
- Interviu focalizat cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ din nivelele superioare
(gimnazii, licee, universităţi) în scopul identificării nevoilor, cerinţelor, ofertelor acestora, stabilirea
unui set de activităţi pentru a facilita schimbul de experienţă şi conectarea elevilor la nivelul
superior de învăţământ pe care îl vor urma.
- Participarea reprezentanţilor comunităţii locale la cele trei conferinţe ale proiectului.
O4. Creşterea accesului la informaţie a elevilor, necesară unei bune orientări în carieră.
Rezultate: un website actualizat periodic, o dată pe săptămână cu informaţii şi materiale
utile profesorilor şi elevilor pentru o activitate de educare şi orientare profesională eficientă; un
forum de discuţii cu secţiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni dedicate students’ ECG şi
programelor/proiectelor europene; o broşură de promovare a proiectului şi a site-ului în rândul
elevilor şi profesorilor din fiecare dintre cele două regiuni partenere; un e-newsletter trimestrial care
va informa partenerii şi publicul larg asupra activităţii din cadrul proiectului şi ultimelor noutăţi.
Cercetarea este una de tip evaluativ, urmărind aprecierea stării de fapt actuale privind
importanţa, relevanța şi calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor
desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în
această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale)
din cele două regiuni partenere.
2.2. Etapele studiului de cercetare
2.2.1. Stabilirea problemei de studiat
Serviciile de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional.
2.2.2. Formularea scopului, obiectivelor și ipotezelor de cercetare
Scopul cercetării: aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și calitatea
serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum
și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori,
consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj –
România și provincia Mersin - Turcia.
Obiectivele cercetării:
Prin realizarea prezentului studiu, ne-am propus:
 să identificăm percepția și nevoile elevilor privind activitatea de consiliere și orientare a
acestora;
 să identificăm percepția și nevoile părinților privind activitatea de consiliere și orientare a
elevilor;
 să identificăm percepția și nevoile profesorilor consilieri și nevoile profesorilor din
activitatea de predare privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;
 să identificăm percepția și nevoile directorilor/reprezentanților unităților de învățământ
privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor;
 să identificăm percepția și nevoile reprezentanților comunității locale (autorităţi publice,
mediul privat, societatea civilă) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor.
Ipoteze de cercetare:
 Serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea
factorilor educaționali;
12
________________________________________________________________________________
 Preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în
clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice.
2.2.3. Eşantionarea
În mod obişnuit, sociologia apelează la cercetări selective, pe bază de eşantioane

reprezentative. Dacă se asigură reprezentativitatea, concluziile desprinse din studierea
eşantionului pot fi extinse la întrega populaţie.
Eşantionul este o parte dintr-un întreg, care reproduce la scară mică structura de ansamblu
a populaţiei studiate, adică asigură o reprezentativitate în raport cu variabilele considerate
relevante pentru problema studiată (apartenenţă la gen, vârstă, pregătire şcolară, profesie, mediu
de rezidenţă, naţionalitate etc.).
O variabilă care caracterizează o anumită populaţie poartă numele de parametru. Aceeaşi
variabilă, măsurată la nivelul eşantionului se numeşte estimaţie.
Limitele estimării sunt prezentate sub forma unui interval de încredere, în care se înscrie
valoarea parametrului în raport cu estimaţia.
Prin marja de eroare se înţelege abaterea în jurul mărimii adevărate a măsurării. Marja de
eroare de +/- 3% este considerată acceptabilă. Pentru a avea o astfel de precizie de măsurare,
trebuie ca eșantionul să aibă un volum de circa 1100 de persoane, iar selecția acestora să se facă
după principiul șansei egale de a fi incluse în eșantion. Pentru un eșantion de 400 de persoane,
marja de eroare este de aproximativ +/-5%.
În cadrul prezentului studiu, eșantionul pentru ancheta pe bază de chestionar va fi alcătuit
din câte 400 de elevi din fiecare țară, cuprinși în sistemul de învățământ de masă.
Eșantionarea presupune parcurgerea unor operații metodologice distincte, dar strâns
legate între ele:
1. Delimitarea spațială a cercetării
Cercetarea s-a realizat la nivelul județului Dolj, România și în regiunea Mersin, Turcia.
2. Stabilirea colectivităţii generale
Au fost luate în considerare toate grupurile de persoane implicate, direct sau indirect, în
activitatea ce constituie obiectul cercetării noastre – consilierea și orientarea elevilor în carieră:
 elevi – pentru ancheta pe bază de chestionar;
 profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale – pentru focus-
grupuri;
3. Stratificarea sau gruparea populaţiei/unităților sociale în funcţie de caracteristicile sociale
considerate importante pentru problema studiată (gen, vârstă, ocuparea în activităţile de muncă
etc.).
Caracteristicile socio-demografice relevante în acest context sunt:
 genul elevilor (masculin, feminin);
 clasa (III – XII);
 nivel de școlaritate (primar, gimnazial, liceal);
 mediul de proveniență al elevului (urban mare – Craiova, urban mic - oraș din județul Dolj,
altul decât reședința de județ, rural);
 mediul de proveniență al unităților școlare (urban mare – Craiova, urban mic - oraș din
județul Dolj, altul decât reședința de județ, rural);
 amplasarea geografică a unității școlare (zonă centrală/zonă limitrofă).
4. Alegerea eşantioanelor asupra cărora s-a efectuat investigaţia propriu-zisă.
În principal, există două modalităţi de eşantionare: eşantionare aleatorie (probabilistă) şi
eşantionare pe cote.
În cazul eşantionării probabiliste aleatorie se diferenţiază 3 procedee:
a) Selecţia repetată – procedeu de tragere la sorți cu reintroducerea în urnă a unității
extrase;
b) Selecţia nerepetată – procedeu de tragere la sorți fără reintroducerea în urnă a unității
extrase;
13
________________________________________________________________________________
c) Selecţia mecanică – se alcătuieşte o listă a tuturor persoanelor dintr-o colectivitate
generală, apoi se construieşte un pas statistic calculat astfel: k=N/n (N – colectivitatea generală, n
– eşantionul). Exemplu: dacă N=1000, iar n=100, atunci pasul de măsurare este 10. Se extrage la
sorţi un număr iniţial de la care se porneşte, care este mai mic sau egal cu pasul. Dacă numărul
extras este 4, eşantionul va cuprinde numerele: 4, 14, 24, 34,…
Eșantionarea pe cote: presupune stabilirea criteriilor de eșantionare și includerea în

eșantion a persoanelor sau unităților sociale proporțional cu structura universului anchetei, după
criteriile de eșantionare prezentate.
În cazul anchetei pe bază de chestionar se va folosi eșantionarea pe cote pentru selecția
unităților de învățământ și eșantionarea probabilistă pentru selecția elevilor.
Eșantion unități școlare: ROMÂNIA

Nr. Numele unităţii Mediul de proveniență Amplasarea Număr de clase şi chestionare
crt. de învăţământ geografică
Urban Urban Rural zonă zonă Nr. Nivel Nr.
mare* mic* centrală limitrofă clase chestionare
1. Şcoala x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 30
Gimnazială
Filiaşi (structura
Bâlta)
2. Liceul x x 10 3, 4, 5, 6, 7, 8, 50
Tehnologic de 9, 10, 11, 12
Transporturi
Auto Craiova
3. Liceul ”Traian x x 5 8, 9, 10, 11, 50
Vuia” Craiova 12
4. Şcoala x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 50
Gimnazială
”Traian”
Craiova
5. Şcoala x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 40
Gimnazială
Segarcea
6. Liceul x x 10 3, 4, 5, 6, 7, 8, 30
Tehnologic 9, 10, 11, 12
"Constantin
Ianculescu"
Cârcea
7. Colegiul x x 10 3, 4, 5, 6, 7, 8, 50
Național ”Elena 9, 10, 11, 12
Cuza” Craiova
8. Colegiul Tehnic x x 4 9, 10, 11, 12 40
de Arte şi
Meserii ”C-tin
Brâncuşi”
Craiova
9. Şcoala x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 30
Gimnazială
Coţofenii din
Faţă
10. Şcoala x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 30
Gimnazială ”Sf.
Dumitru”
Craiova
14
________________________________________________________________________________
Eșantion unități școlare: TURCIA

Nr. Numele unităţii Mediul de proveniență Amplasarea Număr de clase şi chestionare
crt. de învăţământ geografică
Urban Urban Rural zonă zonă Nr. Nivel Nr.
mare* mic* centrală limitrofă clase chestionare
1. 24 Kasım x x 2 3, 4 30
İlkokulu
2. Çavuşlu x x 2 3, 4 32
İlkokulu
3. Değirmençay x x 2 3, 4 21
İlkokulu
4. Pirireis x x 4 5, 6, 7, 8 40
Ortaokulu
5. Alsancak Lions x x 4 5, 6, 7, 8 42
Ortaokulu
6. Tarsus x x 4 5, 6, 7, 8 42
Dedeler
Ortaokulu
7. Dr. Kamil x x 4 5, 6, 7, 8 41
Tarhan
Ortaokulu
8. Yahya Akel x x 4 9, 10, 11, 52
Fen Lisesi 12
9. Nihal Erdem x x 4 9, 10, 11, 61
Ticaret Meslek 12
Lisesi
10. Gözne Lisesi x x 4 9, 10, 11, 53
12
* În studiul de față, vom lua în considerare Craiova ca o comunitate locală urbană mare, precum și
alte orașe din județul Dolj, considerate comunități urbane locale mici.
2.2.3.1. Eșantion elevi
 Circa 400 elevi selectați din unitățile școlare mai sus enumerate (400 de elevi din județul
Dolj, România și 414 provincia Mersin, Turcia).
 Numărul de elevi chestionați este diferit de la o unitate școlară la alta în funcție de
numărul total de elevi ai școlii respective și de nivelurile de școlarizare.
 Procedura de eșantionare la nivel de unitate școlară: se împarte numărul de chestionare
atribuit pe școală la numărul de clase din unitatea școlară (se iau în considerare clasele III - XII);
rezultatul se rotunjește și se obține un eșantion la nivel de clasă școlară. Selecția elevilor dintr-o
clasă se face pe baza unui pas statistic de 7, începând cu numărul 3 din catalog.
 Exemplu: o unitate școlară poate primi un număr de 30 de chestionare și are 15 clase.
Prin împărțirea a 30 de chestionare la 15 clase obținem un număr de 2 elevi chestionați la nivel de
fiecare clasă. Se selectează din fiecare clasă elevul cu numărul 3 în catalog și elevul cu numărul
10.
ROMÂNIA TURCIA
Structura eșantion elevi:
Distribuția elevilor în funcție de variabila apartenență la gen
masculin 43% masculin 52%

feminin 57% feminin 48%
15
________________________________________________________________________________
Distribuția elevilor în funcție de variabila clasă școlară
Clasa Procent Clasa Numărul Procent

elevilor
III 10% III 41 10%
IV 10% IV 42 10%
V 10% V 40 10%
VI 10% VI 43 10%
VII 11% VII 41 10%
VIII 13% VIII 41 10%
IX 10% IX 41 10%
X 9% X 40 10%
XI 10% XI 42 10%
XII 9% XII 43 10%
Distribuția elevilor în funcție de variabila mediul de provenienţă al școlii:

urban - 83% urban - 51%
rural - 17% rural - 49%
16
________________________________________________________________________________
Distribuția elevilor în funcție de variabila mediul de proveniență al elevului:
urban - 71% urban - 41%

rural - 29% rural - 59%
2.2.3.2. Eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ
5-8 reprezentanți ai instituțiilor de învățământ selectați în funcție de următoarele criterii:

 să provină din unități şcolare diferite;
 să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni;
 să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate;
dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului);
 pe cât posibil, să fie incluşi 1-2 directori în ale căror școli există un cabinet şcolar de
asistenţă psihopedagogică;
 să aibă experienţe diferite ca manager (debutant, vechime);
 cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar;
 să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit.
2.2.3.3. Eșantion părinți
5-8 părinţi selectați în funcție de următoarele criterii:

 să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate,
2.2.3.4. Eșantion profesori
5-8 cadre didactice selectate în funcție de următoarele criterii de selecţie:

 să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate,
2.2.3.5. Eșantion reprezentanți ai comunității locale
5-8 reprezentanți ai comunității locale selectați în funcție de următoarele criterii:

 să fie reprezentanţi din instituţii diferite;
 să reprezinte sectorul public, sectorul privat pentru profit/nonprofit.
17
________________________________________________________________________________
2.2.4. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de cercetare
2.2.4.1. Anchetă sociologică pe bază de chestionar
Este una dintre cele mai complexe metode de cercetare sociologică. Reprezintă o metodă
de cercetare a realităţii sociale bazată pe tehnici de producere a datele cu ajutorul întrebărilor puse
de investigatori şi al răspunsurilor formulate de subiecţi.
În principal, există două tehnici care se utilizează în cadrul anchetei sociologice: interviul şi
chestionarul.
Chestionarul sociologic, privit ca tehnică de cercetare (întrebarea în scris a persoanelor) şi
ca instrument de cercetare (coala de hârtie pe care sunt scrise întrebările), reprezintă modalitatea
cea mai larg răspândită în cercetările sociologice. Chestionarul de cercetare sociologică reprezintă
un ansamblu de întrebări, eventual de imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care determină
răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris, în vederea rezolvării unei probleme de interes
ştiinţific. Nu reprezintă o simplă listă de întrebări, ci are o ordine logică (întrebările se succed de la
cele cu conţinut general la cele particulare), dar şi o ordonare psihologică (se începe cu întrebări
„de spart gheaţa”, menite să-i facă pe subiecţi să răspundă şi la întrebările importante pentru tema
cercetării);
Întrebările unui chestionar se pot referi la patru tipuri de informaţii:
 Fapte, adică ceea ce priveşte situaţia personală a indivizilor chestionaţi (vârstă, sex,
profesie, venituri), la mediul lor (locuinţă, condiţii de muncă) sau la comportamente obiective
(utilizarea timpului, relaţii cu vecinii/rudele, opţiunea la vot la ultimele alegeri etc.).
 Opinii, adică judecăţile, aprecierile pe care le fac indivizii chestionaţi în legătură cu
problemele considerate că îi interesează. În această categorie intră şi motivaţiile, intenţiile şi
aspiraţiile.
 Atitudini (structuri mentale permanente care susţin opiniile). Se măsoară cu ajutorul unor
scale de atitudini, cu valori numerice sau cu intervale calitative.
 Cunoştinţe, adică gradul de cunoaştere a problemelor sau situaţiilor cu care interferează
persoana chestionată.
2.2.4.2. Focus-grupul
Este o tehnică aplicată mai ales în practica cercetării calitative sociologice, dezvoltată mai
ales după al doilea război mondial ca să evalueze răspunsul audienţei la programele radio. Se
defineşte ca un grup de indivizi în interacţiune, care au unele interese sau caracteristici comune,
grup adunat de un moderator, ce foloseşte grupul şi interacţiunile acestuia ca mod de a obţine
informaţii despre o problemă specifică. Poate fi considerat o variantă a interviului de grup structurat
sau semistructurat. În aceste ipostaze, focus grupul se asociază cu observaţia, iar în raport cu
ancheta, logic şi temporal, este util în preanchetă, co-anchetă şi post-anchetă.
2.2.5. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare
Proiectarea şi realizarea instrumentelor necesare s-a realizat în luna noiembrie 2013 şi a

avut ca rezultate:
 un chestionar pentru elevi;
 un ghid de focus group – profesori/consilieri şcolari;
 un ghid de focus group – părinţi;
 un ghid de focus group – reprezentanţi ai comunităţii locale (autorităţi publice, mediul
privat, societatea civilă);
 un ghid de focus group cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite
(gimnazii, licee, universități).
18
________________________________________________________________________________
Chestionarul pentru elevi cuprinde 10 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:
 importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală
pentru reuşita în viaţă;
 participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională;
 relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare;
 persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare
profesională;
 impactul activităţilor de consiliere şi orientare profesională;
 nevoile elevilor de consiliere şi orientare profesională.
Grila de întrebări pentru directori și reprezentanți din mediul universitar cuprinde un număr
de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni:
profesională;
 tipuri de activităţi care ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de
învăţământ;
 nevoi referitoare la activitatea de orientare școlară și profesională a elevilor.
Grila de întrebări pentru părinți cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele

dimensiuni:
profesională din şcoală;
 sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi orientare profesională
furnizate elevilor la şcoală;
 nevoile în raport cu serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la
şcoală;
Grila de întrebări pentru profesori și profesori de consilieri cuprinde un număr de 5 întrebări

ce reflectă următoarele dimensiuni:
profesională din şcoală;
 nevoile pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate
elevilor la şcoală;
Grila de întrebări pentru reprezentanți ai comunității locale cuprinde un număr de 6 întrebări

ce reflectă următoarele dimensiuni:
 contribuția angajatorilor la îmbunătățirea activității de consiliere şi orientare profesională a
elevilor;
 modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii;
 facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței
locale/regionale a muncii;
 implicarea tinerilor în deciziile locale;
19
________________________________________________________________________________
 experiența instituției reprezentate în activitatea de consiliere şi orientare profesională a
elevilor.
2.2.6. Colectarea informațiilor
Colectarea informaţiilor s-a efectuat în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014.

În cadrul metodei focus-grup, colectarea de informații a urmărit:
 organizarea și desfășurarea de focus-grup cu profesori și profesori-consilieri;
 întocmire raport de focus-grup cu profesori/profesori-consilieri;
 organizarea și desfășurarea de focus-grup cu părinţi;
 întocmire raport de focus-grup cu părinţi;
 organizarea și desfășurarea de focus-grup cu reprezentanţi ai comunităţii locale
(autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă);
 întocmire raport de focus-grup cu reprezentanţi ai comunităţii locale;
 organizarea și desfășurarea de focus-grup cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ
din nivele diferite (gimnazii, licee, universități);
 întocmire raport de focus-grup cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele
diferite.
În cadrul anchetei pe bază de chestionar, colectarea de informații s-a făcut prin
administrarea de chestionare elevilor (distribuire, instructaj, completare).
2.2.7. Analiza rezultatelor
2.2.7.1. Raport Focus Grup - Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ (Manageri)
A. Tematica şi obiectivele activităţii

Activitatea a urmărit aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și
calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional,
precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori,
directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere,
județul Dolj – România și provincia Mersin - Turcia.
B. Aspecte organizatorice
a) Locaţia: sediul C.C.D. Dolj
b) Moderator: Marinela Alina STĂNCULESCU
c) Structura grupului
 criterii şi modalităţi de selectare:
- să provină din unități şcolare diferite;
- să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni;
- să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate,
- pe cât posibil, să fie incluşi 1-2 directori care au cabinet şcolar de asistenţă
psihopedagogică;
- să aibă experienţe diferite ca manager (debutant, vechime);
- cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar;
- să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit.
 număr participanţi (tabel de prezenţă anexat): 6 cadre didactice (2 reprezentanți din
mediul universitar și 4 reprezentanți din mediul preuniversitar);
d) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix,
dispozitiv de înregistrare audio.
C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului

a) Alocarea bugetului de timp: 45 minute
20
________________________________________________________________________________
b) Impactul ghidului de interviu: reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au considerat util
acest focus-grup deoarece au avut prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe. Dorinţa dumnealor
a fost aceea de a exista în fiecare unitate de învăţământ un cabinet de asistenţă psihopedagogică.
c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu:
1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de
consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?
Foarte importante, chiar deosebit de importante pentru că a beneficia de un sfat avizat, în
ceea ce priveşte drumul în viaţă, cariera, este foarte important pentru cel în cauză (copil, elev,
tânăr) şi pentru familia acestuia, pentru a avea o imagine privind posibilitatea de integrare.
2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare
profesională din şcoală?
Specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică, persoanele avizate deoarece pot
să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic). Acesta
trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această
activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile.
3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi
educare a carierei şi disciplinele şcolare?
Există legătură între ele; cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoştinţe,
disponibilităţi pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea anumitor
capacităţi şi deprinderi.
4. În general, consideraţi că este necesară funcţionarea Cabinetelor Şcolare de
Asistenţă Psihopedagogică în şcoli?
Da.
5. Ce activităţi credeţi că ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ?
Vizitele iniţiate în licee, în universitate, în vederea familiarizării cu profilele şi specializările
liceului/facultăţii.
6. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați că
aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?
Existenţa persoanei specializate;
Pregătirea cadrelor didactice pe această problematică;
Regândirea programelor şcolare;
Să se acorde o pondere mai mare activităţilor practice;
D. Concluzii şi recomandări
a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite:
- Cadrele didactice au participat activ la discuţiile iniţiate şi au apreciat pozitiv faptul că se
derulează astfel de proiecte;
- Activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime;
- Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului;
b) Comentarii şi propuneri:
Normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de
învăţământ.
2.2.7.2. Raport Focus Grup - Profesori și profesori consilieri

Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și
a) Data: 20.12.2013
b) Locaţia: sediul C.C.D. Dolj
21
________________________________________________________________________________
c) Moderator: Alina OPREA
d) Structura grupului:
 criterii și modalități de selecție:
- să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe
oraşe/comune/sate; dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe
oraşului);
 număr participanţi: 8 profesori (3 profesori consilieri, 5 profesori din activitatea de
predare);
e) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix,
b) Impactul ghidului de interviu: profesorii au apreciat pozitiv faptul că li s-a cerut
împărtășirea opiniilor, că au fost înregistrate și că vor fi utilizate în cadrul unei cercetări. De
asemenea, au propus înfiinșarea unui grup de inițiativă la nivelul unităților școlare.
Foarte importante sunt atât serviciile de orientare, cât și serviciile de reorientare a elevilor
de liceu în carieră. Reușita în viață înseamnă adaptarea la societate, fapt ce nu poate fi separat de
alegerea corectă a unei cariere.
De asemenea, este deosebit de importantă și consilierea părinților privind orientarea și/sau
reorientarea carierei elevilor încă de când aceștia sunt în școala primară.
În primul rând profesorul consilier școlar, dar este foarte importantă contribuția fiecărui
cadru didactic din consiliul profesoral al clasei de elevi și profesorul diriginte. Orice profesor poate
descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina pe care o predă și îi poate orienta sau, după caz,
reorienta în alegerea carierei. În același timp, profesorul consilier școlar, prin intermediul testelor
psihologice, îi poate ajuta pe elevi să-și descopere interese profesionale, adică ”ceea ce le place”,
dar și aptitudinile, adică ”ceea ce pot face”, astfel încât finalitatea activității de consiliere a carierei
să se concretizeze într-o imagine realistă a profilului vocațional al fiecărui elev.
De asemenea, trebuie luată în considerare viziunea părinților, astfel încât educația pentru
carieră să reprezinte un efort de echipă între familie și școală.
Există o strânsă legătură între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele
şcolare, astfel că fiecare profesor trebuie să se implice. Adevărata problemă este, însă, motivația
școlară, iar aceasta depinde, în mare măsură, de personalitatea cadrului didactic, de conduita
profesorilor la școală și de reacțiile acestora față de comportamentele negative ale elevilor. Este
recomandabil ca profesorul să compartimenteze problemele personale de activitatea sa
profesională și să creeze momente plăcute și pozitive la orele de curs, o atmosferă caldă și
relaxată.
Nu există timp și nici programe școlare care să permită profesorilor acordarea atenției
necesare pentru orientarea carierei elevilor sau pentru a dezvolta legătura dintre disciplinele
școlare și partea practică, cu viața de zi cu zi.
Se impune necesitatea de a evidenția principiul utilității în abordarea programelor școlare.
4. Ce activităţi credeţi că ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ?
- vizitele iniţiate în licee și universități în vederea familiarizării cu profilele şi specializările
liceului/ facultăţii;
22
________________________________________________________________________________
- parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori,
observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau
angajarea part-time;
- evenimente de tipul ”Zilele Porților Deschise”;
- pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor;
- activități de voluntariat;
- realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul
Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs;
- proiecte educaționale cu fonduri europene;
- informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT;
- accent pe educația nonformală;
5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de profesor/profesor consilier
școlar, pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate
elevilor la şcoală?
- schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ
pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;
- în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului
psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice;
- finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație non-
formală, în general, promovarea acținunilor de finanțare;
- parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin
care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală;
- atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de
proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la
supraîncărcarea rolului profesional;
- reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare
afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră;
- cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor; astfel, sunt necesari mai mulți
profesori consilieri;
- trebuie mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc.
- Cadrele didactice au considerat interactiv și interesant acest focus-group, s-au implicat la
discuţiile iniţiate;
- Au apreciat că este o inițiativă farte bună faptul că acest focus-group se înregistează în
speranța că opiniile exprimate vor fi valorificate;
- Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului;
- Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o
mai mare susținere a învățământului din partea societății în general.
- Normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de
învăţământ.
- Profesorii și profesorii consilierii români, atât cei tineri cât și cei ce se apropie de vârsta
pensionării, au idei extraordinare, dar acestea nu sunt luate în considerare sau nu sunt puse în
practică, în realitate. La nivelul fiecărei școli se propune înființarea unui grup de inițiativă.
- Activitatea de consiliere și orientare a carierei trebuie să înceapă de timpuriu, din primii
ani de școală și să se intensifice la nivel gimnazial.
- Alături de orientarea în carieră este importantă și dezvoltarea spiritului civic la copii pentru
că ei, de fapt, aleg ceea ce li se oferă.
- Părinții au nevoie să împartă rolul lor educativ cu instituțiile statului; părinții stresați și
obosiți influențează negativ motivația școlară și, implicit, orientarea în carieră a elevilor. Consilierea
părinților este la fel de importantă ca și consilierea elevilor în ceea ce privește orientarea în carieră.
23
________________________________________________________________________________
- Mass-media influențează în mod covârșitor elevii și orientarea lor profesională prin
promovarea excesivă a profesiilor din domeniul artistic. Se impune, astfel, un parteneriat funcțional
între Ministerul Educației Naționale și Consiliul Național al Audio-vizualului.
- Alături de problemele de finanțare ale sistemului de învățământ, în România o problemă
la fel de serioasă este decalajul dintre mediul urban și cel rural.
2.2.7.3. Raport Focus Group – Părinți

județul Dolj –România și provincia Mersin - Turcia.
a) Data: 20.12.2013
c) Moderator: Cristiana POPESCU
- să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate,
 număr participanţi: 5 părinţi
b) Impactul ghidului de interviu: părinții au considerat util acest focus-grup deoarece au avut
prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe.
Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt foarte importante, dar trebuie făcute
de către persoane cu pregătire în această specialitate. De asemenea, ar fi de dorit să existe
puncte comune cu imediata etapă a dezvoltării elevului, cum ar fi liceele sau universitățile.
O persoană externă, și anume un specialist cu competenţe de asistenţă psihopedagogică,
o persoană avizată care să poată realiza testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii
elevului, fără a se mai pune presiune pe dirigintele de la clasă. Dirigitele trebuie să fie numai un
colaborator al specialistului.
Fiecare disciplină are rolul de a forma capacităţi şi deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o
strânsă legatură cu specialistul. Este necesar ca programa școlară să fie mai puțin încărcată
pentru a permite profesorilor să acorde o atenție sporită abilităților elevului, nu doar să-l încarce cu
cunoștințe. De asemenea, ar fi de dorit ca elevii să poată să-și aleagă cu adevarat disciplinele pe
care doresc să le studieze.
4. Enumeraţi câteva sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi
orientare profesională furnizate elevilor la şcoală.
24
________________________________________________________________________________
Eficiența lor este scăzută doarece nu există specialiști suficienți raportați la numărul de
elevi; de asemenea, ar trebui să existe întâlniri tematice ale acestora cu elevii, incluse în
programele școlare.
5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile
de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?
Ar trebui să existe lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor
copii.
- Părinții au participat activ la discuţiile iniţiate şi au apreciat pozitiv faptul că s-a solicitat
exprimarea unor puncte de vedere;
- Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului.
- Mai mulți specialiști în asistență psihopedagogică astfel încât să existe un raport cu
adevărat funcțional între numărul de specialiști și numărul de elevi; profesorii să îndeplinească rol
de colaboratori cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor;
- Regândirea programelor școlare astfel încât să permită prioritizarea formării/dezvoltării de
abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră;
- Crearea de oportunități reale pentru elevi astfel încât aceștia să poată să-și aleagă
disciplinele pe care doresc să le studieze;
- Organizarea de lectorate cu părinții despre consilierea în carieră a propriilor copii.
2.2.7.4. Raport Focus Group - Reprezentanți ai comunității locale

a) Data: 20.12.2013
c) Moderator: Mirela Florentina ISUF
- să fie reprezentanţi din instituţii diferite;
- să reprezinte sectorul public, sectorul privat pentru profit/nonprofit.
 număr participanţi: 8 reprezentanți ai comunității locale (4 reprezentanţi ai mediului privat
– companii private, 2 reprezentanţi ai instituţiilor publice, 2 reprezentanţi ai societăţii civile –
O.N.G.).
b) Impactul ghidului de interviu: reprezentanții comunității locale au considerat util acest
focus grup deoarece au avut prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe.
25
________________________________________________________________________________
- serviciile de consiliere sunt importante în foarte mare măsură, însă ele trebuie furnizate
deopotrivă elevilor, părinților și forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece
eficiența finalității lor este condiționată de contextul socio-economic;
- ele trebuie focusate pe nivelul gimnazial, nu cel liceal;
- sunt necesare servicii de reorientare școlară în clasa a IX-a, având în vedere
modalitatea de admitere la liceu prin repartiție computerizată și, de cele mai multe ori, în funcție de
preferințele părinților, nu ale elevilor; se pledează pentru admiterea la liceu pe bază de examen;
- importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe
termen lung, pentru întreaga comunitate socială;
- este o realitate faptul că reușita în viață are ca principal criteriu de evaluare banul;
2. În opinia dvs., cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de
consiliere şi orientare profesională a elevilor?
- în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce
mai mic;
- stagii de practică plătite; mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în
proiecte cu fonduri europene;
- proiecte și parteneriate;
- contracte de muncă din timpul școlarizării; elevii au, de cele mai multe ori, așteptări
nerealiste; deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari;
- joburi part-time pentru elevi;
- invitarea specialiștilor la clasă;
- vizite organizate la diferiți angajatori;
- furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte
țări.
3. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere şi
orientare profesională a elevilor?
- stagii de practică;
- parteneriate;
- cursuri de conversie profesională; acestea au o contribuție indirectă în sensul că se
formează adulți care vor lucra cu copiii pe problematica orientării școlare și profesionale;
- promovarea activităților culturale.
4. Care credeți că ar putea fi modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu
domeniul muncii?
- utilizarea sistemelor de recompense - pedepse în educația copiilor;
- utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal – emoționale, financiare,
materiale;
- voluntariatul;
- deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea
formală; aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a
elevilor;
- orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală;
5. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informaţii actualizate
privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii?
- parteneriat între AJFOM-ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici
despre piața muncii în mediul școlar;
- consultare de site-uri;
6. Cum credeți că ar putea fi implicați tinerii în deciziile locale?
- educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării
încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării;
- tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde
în foarte mare măsură de nivelul de instruire;
1) Puncte forte, provocări, aspecte inedite:
- participare activă la discuţiile iniţiate;
26
________________________________________________________________________________
- diversitatea punctelor de vedere și a experiențelor exprimate;
- activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime;
- CCD Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului.
2) Comentarii şi propuneri:
- schimbarea mentalității potrivit căreia doar șefii câștigă;
- există prejudecăți despre profesii promovate de părinți, dar și de societate, în general;
- schimbarea se face de jos în sus, nu invers;
- elevii au nevoie să se autocunoască, să-și stabilească scopuri precise în viață, să știe
clar ce au de făcut atunci când se angajează;
- există elevi din mediul rural cel puțin la fel de bine pregătiți precum cei din mediul urban;
- este nevoie de un efort conjugat între comunitate locală – părinți - profesori pentru o
orientare corectă a carierei elevilor; se impune o comunicare permanentă și eficientă între profesor
și părinte;
- nivelul de pregătire scăzut al elevilor se datorează, în mare măsură, investițiilor scăzute
în învățământ;
- conform cadrului legislativ, orientarea școlară și profesională a copiilor începe de la
nivelul preprimar; dificultățile constau în felul în care se aplică legislația;
- sistemul de învățământ anterior anilor ʼ90 era mai bun decât cel actual; finalitatea
orientării școlare și profesionale se concretiza în repartiția pe un loc de muncă și alocarea unei
locuințe; se subliniază astfel condiționarea de către contextul socio-economic.
2.2.7.5. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar - Elevi
ROMÂNIA TURCIA
1. În general, consideri că este necesar să se desfășoare activități de consiliere

și orientare profesională în școală?
a. Da – 96% a. Da – 68%
b. Nu – 2% b. Nu – 17%
c. Nu știu/ Nu răspund - 2% c. Nu știu/ Nu răspund - 15%
Majoritatea elevilor chestionați, Majoritatea elevilor chestionați,

respectiv 96%, apreciază că este necesar să respectiv 68%, apreciază că este necesar
se desfășoare activități de consiliere și să se desfășoare activități de consiliere și
orientare profesională în școală. orientare profesională în școală.
2% dintre elevi au considerat că aceste 17% dintre elevi au considerat că
activități nu sunt necesare, iar 2% dintre elevi aceste activități nu sunt necesare, iar 15%
nu au răspuns la această întrebare. dintre elevi nu au răspuns la această
întrebare.
27
________________________________________________________________________________
2. Care dintre următoarele propoziţii descrie cel mai bine punctul tău de vedere legat
de activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală?
a. Consilierea în carieră este necesară doar în a Consilierea în carieră este necesară doar
clasa a VIII-a şi a XII-a. – 14% în clasa a VIII-a şi a XII-a. – 27%
b. Consilierea în carieră este necesară pe b. Consilierea în carieră este necesară pe
parcursul tuturor anilor școlari. – 85% parcursul tuturor anilor școlari. – 61%
c. Consilierea în carieră nu este necesară. – c. Consilierea în carieră nu este necesară.
1% – 12%
Majoritatea elevilor chestionați, în Majoritatea elevilor chestionați, în

procent de 85%, sunt de părere că activitatea procent de 61%, sunt de părere că
de consiliere şi orientare profesională trebuie activitatea de consiliere şi orientare
să se desfășoare pe parcursul tuturor anilor profesională este necesară pe parcursul
școlari. Doar 14% dintre aceștia consideră că tuturor anilor școlari. Doar 27% dintre
astfel de activități sunt oportune doar în anii aceștia consideră că astfel de activități sunt
terminali, iar 1% cred că nu este necesară oportune doar în anii terminali, iar 12%
consilierea în carieră. cred că nu este necesară consilierea în
carieră.
3. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reuşita în viaţă, activitățile de
a. În foarte mică măsură - 1% a. În foarte mică măsură 49 12%

b. În mică măsură -1%
c. În oarecare măsură - 26% b. În mică măsură 62 15%
d. În mare măsură - 36% c. În oarecare măsură 76 18%
e. În foarte mare măsură - 34%
f. Nu știu/ Nu răspund - 2% d. În mare măsură 95 23%
e. În foarte mare măsură 113 27%
f. Nu știu/ Nu răspund 19 5%
28
________________________________________________________________________________
În ceea ce privește importanța
În ceea ce privește importanța activităților de consiliere şi orientare
activităților de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală
profesională furnizate elevilor la şcoală pentru pentru reușita în viață, 27% dintre elevi au
reușita în viață, 36% dintre elevi au apreciat că apreciat că sunt în foarte mare măsură
sunt în mare măsură importante, 34% au importante, 23% au apreciat că sunt
apreciat că sunt importante în foarte mare importante în mare măsură, 18% într-o
măsură, 26% într-o oarecare măsură. Există oarecare măsură. Există însă și un procent
însă și un procent de 1% care consideră că de 15% care consideră că aceste activități
aceste activități sunt importante în mică sunt importante în mică măsură și, de
măsură și, de asemenea, în foarte mică asemenea, în foarte mică măsură (12%).
măsură.
4. În viziunea ta, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei

şi disciplinele şcolare?
a. Nu există nici un fel de legătură între ele – a. Nu există nici un fel de legătură între ele
8% – 19%
b. Disciplinele sunt mai importante, consilierea b. Disciplinele sunt mai importante,
în carieră le sprijină – 55% consilierea în carieră le sprijină – 53%
c. Consilierea este mai importantă, disciplinele c. Consilierea este mai importantă,
o sprijină pe aceasta – 37% disciplinele o sprijină pe aceasta – 28 %
Referitor la relația dintre activitatea de Referitor la relația dintre activitatea

consiliere şi educare a carierei şi disciplinele de consiliere şi educare a carierei şi
şcolare, mai mult de jumătate dintre elevii disciplinele şcolare, mai mult de jumătate
chestionați, respectiv 55%, au spus că dintre elevii chestionați, respectiv 53%, au
disciplinele școlare sunt mai importante, spus că disciplinele școlare sunt mai
consilierea în carieră le sprijină, pe când 37% importante, consilierea în carieră le sprijină,
dintre elevi au apreciat că, dimpotrivă, pe când 28% dintre elevi au apreciat că,
consilierea este mai importantă, iar disciplinele dimpotrivă, consilierea este mai importantă,
școlare o sprijină pe aceasta. iar disciplinele școlare o sprijină pe
De observant faptul că un segment de aceasta.
populație școlară de 8% consideră că nu Dintre cei chestionați, 19%
există nici un fel de legătură între cele două consideră că nu există nici un fel de
tipuri de activități. legătură între cele două tipuri de activități.
5. Cine crezi că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare

a. Doar învățătorul/ profesorul diriginte a. Doar învățătorul/ 36 9%

- 12% profesorul diriginte
b. Doar profesorul consilier școlar
29
________________________________________________________________________________
(psihologul școlar) - 34% b. Doar profesorul 93 22%
c. Doar profesorii care predau diferite consilier școlar
discipline școlare - 4% (psihologul școlar)
d. Toate categoriile de profesori mai
sus menționate - 49% c. Doar profesorii care 73 18%
predau diferite discipline
e. Niciuna dintre categoriile menționate
școlare
- 1%
d. Toate categoriile de 175 42%
profesori mai sus
menționate
e. Niciuna dintre 37 9%
categoriile menționate
42% dintre elevi cred că fiecare

Aproximativ jumătate dintre elevii
profesor este capabil să desfășoare
chestionați (49%), sunt de părere că fiecare
activități de consiliere și orientare. Pe locul
profesor poate desfășura activități de
al doilea, cu o cotă de 22%, sunt de părere
consiliere şi orientare profesională. Pe locul al
că numai profesorul consilier școlar pot
doilea, cu un procent de 34%, se situează
efectua astfel de activități, iar 9% dintre
opinia potrivit căreia doar profesorul consilier
elevi rezervă această responsabilitate
școlar poate derula astfel de activități, iar 12%
pentru diriginte. Doar 18% din elevii
dintre ei rezervă această atribuție profesorului
chestionați atribuie această
diriginte. Doar 5% dintre elevi atribuie această
responsabilitate profesorilor care predau
responsabilitate profesorilor care predau
diferite discipline școlare, iar 9% dintre
diferite discipline școlare, iar 1% dintre elevi
elevi consideră că profesorii nu au sarcina
apreciază că profesorilor nu le revine sarcina
de a efectua activități de consiliere şi
de a desfășura activități de consiliere şi
orientare profesională în şcoală.
orientare profesională în şcoală.
6. În ce situații consideri că ai nevoie de consiliere şi orientare profesională?

Ordonează în funcție de importanța lor pentru tine (1 = maxim)
- Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate)
Cel mai important - 55% Cel mai important - 40%,

Important - 17% Important - 26%,
Puțin important - 12% Puțin important - 17%,
Cel mai puțin important - 16% Cel mai puțin important - 17%
30
________________________________________________________________________________
Nevoia de autocunoaștere este

apreciată ca fiind cea mai importantă de către
55% dintre elevi, importantă de către 17%, cel
mai puțin importantă de către un procent de
Nevoia de autocunoaștere este
16% și puțin importantă de către 12%.
considerată ca fiind cea mai importantă de
către 40% dintre elevi, importantă de către
26%, cel mai puțin importantă de 17% și
puțin importantă de către 17%.
- Informații despre licee, facultăți, profesii

Cel mai important - 14%, Cel mai important - 33%,
Important - 31%, Important - 32%,
Puțin important - 37%, Puțin important - 14%,
Nevoia de informare privind oferta

școlară și lumea muncii este considerată puțin
importantă de către 37% dintre elevi,
importantă de către 31%, cel mai puțin
Nevoia de informare privind oferta
importantă de către 18% și cea mai importantă
școlară și lumea muncii este considerată
de către 14%.
puțin importantă de către 14% dintre elevi,
importantă de către 32%, cel mai puțin
importantă de către 21% și cea mai
importantă de către 33%.
- Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu
Cel mai important - 6%, Cel mai important - 33%,

Important - 12%, Important - 32%,
Puțin important - 32%, Puțin important - 21%,
31
________________________________________________________________________________
Nevoia de dezvoltare a abilităților de

promovare personală este văzută de către
jumătate dintre elevii chestionați (50%) ca fiind
cel mai puțin importantă, puțin importantă de Nevoia de dezvoltare a abilităților
către 32% dintre aceștia, importantă de către de promovare personală este văzută de
12% și cea mai importantă doar de către 6%. către 14% dintre elevii intervievați ca fiind
cel mai puțin importantă, mai puțin
importantă de 21% dintre ei, importantă de
32% și cel mai importantă de 33%.
- Sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/facultății/profesiei
Cel mai important - 25%, Cel mai important 141 - 34%,

Important - 41% Important 110 - 27%
Puțin important - 20%, Puțin important 58 - 14%,
Cel mai puțin important - 14% Cel mai puțin important 105 - 25%
Nevoia de sprijin în luarea deciziei de

alegere a liceului/facultății/profesiei este cotată
ca fiind importantă de către 41% dintre elevi,
cea mai importantă de către 25%, puțin
importantă de către 20% și cel mai puțin
importantă de către 14%. Nevoia de sprijin în luarea deciziei
de alegere a liceului/ facultății/ profesiei
este cotată ca fiind importantă de către
27% dintre elevi, cea mai importantă de
către 34%, puțin importantă de către 14%
și cel mai puțin importantă de către 25%.
Așadar, în ceea ce privește nevoile În urma aplicării chestionarelor,

exprimate ale elevilor privind consilierea şi elevii și-au exprimat opiniile menționând, în
orientarea profesională, se pare că cea mai ceea ce privește consilierea şi orientarea
importantă este nevoia de autocunoaștere, profesională, că cea mai importantă este
apreciată de către 55% dintre elevi, urmată de nevoia de autocunoaștere (40%), urmată
nevoia de sprijin în luarea unei decizii de de nevoia de sprijin în luarea unei decizii
alegere a liceului/ facultății/profesiei (25%), de alegere a liceului/ facultății/profesiei
32
________________________________________________________________________________
nevoia de informare privind ofertele școlare pe (34%), nevoia de informare privind ofertele
piața muncii (14%) și dezvoltarea abilităților de școlare pe piața muncii (33%) și
promovare personală - 6%. dezvoltarea abilităților de promovare
personală - 33%.
Clasamentul nevoilor de consiliere și Clasamentul nevoilor de consiliere

orientare considerate importante: nevoia de și orientare considerate importante:
sprijin în luarea unei decizii de alegere a nevoia de informare privind ofertele școlare
liceului/facultății/profesiei (41%), nevoia de și lumea muncii (32%), nevoia de
informare privind ofertele școlare și lumea dezvoltare a abilităților de promovare
muncii (31%), nevoia de autocunoaștere personală (32%), nevoia de sprijin în luarea
(17%) și nevoia de dezvoltare a abilităților de unei decizii de alegere a liceului/ facultății/
promovare personală (12%). profesiei (27%) și nevoia de
autocunoaștere (26%).

orientare considerate puțin importante: și orientare considerate puțin importante:
nevoia de informare privind ofertele școlare și nevoia de dezvoltare a abilităților de
lumea muncii (37%), nevoia de dezvoltare a promovare personală (21%), nevoia de
abilităților de promovare personală (32%), autocunoaștere (17%), nevoia de sprijin în
nevoia de sprijin în luarea unei decizii de luarea unei decizii de alegere a
alegere a liceului/facultății/profesiei (20%) și liceului/facultății/ profesiei (14%) și nevoia
nevoia de autocunoaștere (12%). de informare privind ofertele școlare și
lumea muncii (14%).

orientare considerate cel mai puțin și orientare considerate cel mai puțin
importante: nevoia de dezvoltare a abilităților importante: nevoia de sprijin în luarea
de promovare personală (50%), nevoia de unei decizii de alegere a
informare privind ofertele școlare și lumea liceului/facultății/profesiei (25%), nevoia de
muncii (18%), nevoia de autocunoaștere informare privind ofertele școlare și lumea
(16%), nevoia de sprijin în luarea unei decizii muncii (21%), nevoia de autocunoaștere
de alegere a liceului/facultății/profesiei (14%). (17%) și nevoia de dezvoltare a abilităților
de promovare personală (14%).
În concluzie, elevii percep că nevoia de În concluzie, elevii percep că nevoia

autocunoaștere este cea mai importantă, de autocunoaștere este cea mai
urmată de nevoia de sprijin în luarea unei importantă, urmată de nevoia de informare
decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii,
privind ofertele școlare și lumea muncii și apoi nevoia de și nevoia de dezvoltare a
nevoia de dezvoltare a abilităților de abilităților de promovare personală și
promovare personală. nevoia de sprijin în luarea unei decizii de
carieră.
7. Ce fel de activităţi de consiliere şi orientare profesională

s-au desfășurat în școala ta?
a. Discuţii despre profesii la orele de a. Discuţii despre profesii la orele de

dirigenţie sau alte discipline - 57% dirigenţie sau alte discipline - 11%
b. Întâlniri cu experţi din diverse b. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de
domenii de activitate - 8% activitate – 16%
33
________________________________________________________________________________
c. Testarea aptitudinilor și intereselor c. Testarea aptitudinilor și intereselor
profesionale la CSAP - 2% profesionale la CSAP – 18%
d. Sprijin pentru luarea deciziei privind d. Sprijin pentru luarea deciziei privind
alegerea liceului/ facultăţii - 7% alegerea liceului/ facultăţii - 14%
e. Vizite de studiu/orientare la e. Vizite de studiu/orientare la
licee/facultăți/firme - 1% licee/facultăți/firme – 9%
f. Şedinţe de consiliere în cadrul CSAP f. Şedinţe de consiliere în cadrul CSAP –
- 3% 13%
g. Activităţi de voluntariat - 5% g. Activităţi de voluntariat – 13%
h. Stagii de formare practică la o firmă h. Stagii de formare practică la o firmă sau
sau instituţie - 2% instituţie – 4%
i. Alte activități (care?) - 1% i. Alte activități (care?) – 2%
Remarcăm faptul că cele mai multe Observăm că cele mai multe activități
activități de orientare școlară și profesională de consiliere şi orientare profesională
constau, de fapt, în discuții despre profesii la constă în testarea aptitudinilor și intereselor
orele de dirigenţie sau alte discipline – 57%. profesionale în Cabinetul Școlar de
Procentajul coboară semnificativ la 8% Asistență Psihopedagogică - 18%.
pentru întâlniri cu experți din diferite domenii Acest procent scade la 16% pentru
de activitate, urmat de sprijin în luarea unei întâlniri cu experți din diferite domenii de
decizii privind alegerea liceului/ facultăţii -7%. activitate, urmată de sprijinul în luarea
Un procent de 5% este alocat deciziilor în ceea ce privește alegerea
activităților de voluntariat, 3% pentru ședințele liceului/facultății - 14%.
de consiliere la CSAP, 2% pentru testare Un procent de 13% este alocat pentru
psihologică la CSAP, 2% pentru stagii de activitățile de voluntariat și întâlniri de
formare practică la o firmă sau instituţii și doar consiliere în cadrul Cabinetului Școlar de
1% pentru vizite de studiu/orientare la Asistență Psihopedagogică, 11% pentru
licee/facultăți/firme. discuţii despre profesii la orele de
De observat faptul că cele mai multe dirigenţie sau alte discipline, 9% pentru
dintre activitățile de consiliere şi orientare vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/
profesională se desfășoară în mediul școlar, firme, 4% pentru stagii de formare practică
la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu la o firmă sau instituţie și doar 2% pentru
lumea muncii este foarte redus. alte activități.
Raportându-ne la răspunsurile elevilor Cele mai multe dintre activitățile de

la întrebarea anterioară, se constată un consiliere şi orientare profesională se
decalaj major între nevoile exprimate ale desfășoară în mediul școlar, în testarea
elevilor privind orientarea lor școlară și aptitudinilor și intereselor profesionale în
profesională și oferta de activități desfășurate. Cabinetul Școlar de Asistență
Psihopedagogică.
34
________________________________________________________________________________
8. Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în/de
către școala ta?
a. Da - 83% a. Da: 285 - 69%

b. Nu - 17% b. Nu: 129 - 31%
Majoritatea elevilor chestionați au Majoritatea elevilor chestionați au

declarat că au participat la activități de declarat că au participat la activități de
consiliere şi orientare profesională pe consiliere şi orientare profesională pe
parcursul școlarității (83%), iar un procent de parcursul școlarității (69%), iar un procent
17% au răspuns negativ la această întrebare. de 31% au răspuns negativ la această
întrebare.
9. Ce impact, în plan personal și/sau școlar, au avut asupra ta activităţile de

consiliere şi orientare profesională la care ai participat?
a. Impact pozitiv - 92% dintre cei care au a. Impact pozitiv: 268 - 65%
participat b. Impact negativ: 85 - 20%
b. Impact negativ - 3% c. Nu știu/Nu răspund: 61- 15%
c. Nu știu/Nu răspund - 5%
Cei mai mulți elevi care au participat la Cei mai mulți elevi care au participat
activități de consiliere și orientare școlară și la activități de consiliere și orientare școlară
profesională, respectiv 92%, au resimțit în mod și profesională, respectiv 65%, au resimțit
pozitiv impactul acestora; doar 3% au spus că în mod pozitiv impactul acestora; 20% sunt
acestea au avut un impact negativ asupra lor, de părere că acestea au avut un impact
iar 5% nu au răspuns la această întrebare. negativ asupra lor, iar 15% nu au răspuns
la această întrebare.
35
________________________________________________________________________________
10. Cine a desfășurat activităţi de consiliere şi orientare profesională la care ai
participat?
a. Doar profesorul diriginte/alți a. Doar profesorul diriginte/alți profesori de

profesori de la clasă – 39% la clasă – 17%
b. Doar profesorul consilier școlar b. Doar profesorul consilier școlar
(psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar
Asistenţă Psihopedagogică din școală- 20% de Asistenţă Psihopedagogică din școală –
c. Ambele categorii de profesori mai 40%
sus menționate- 35% c. Ambele categorii de profesori mai sus
d. Niciuna dintre categoriile menționate menționate - 34%
– 6% d. Niciuna dintre categoriile menționate -
9%
39% dintre elevi au spus că activitățile 40% dintre elevi au spus că

de consiliere şi orientare profesională la care activitățile de consiliere şi orientare
au participat au fost desfășurate de profesorul profesională la care au participat au fost
diriginte/profesorii de la clasă, 35% prin desfășurate de către profesorii consilieri de
colaborarea dintre profesorii diriginți și la Cabinetul Şcolar de Asistenţă
profesorii consilieri, iar 20% de către profesorii Psihopedagogică din școală, 34% prin
consilieri. colaborarea dintre profesorii diriginți și
De precizat faptul că elevii au provenit profesorii consilieri, iar 17% de către
atât din unități școlare în care există CSAP, profesorul diriginte/profesorii de la clasă.
dar și în unități școlare în care nu există
CSAP.
2.2.8. Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare
Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare s-a realizat în perioada

februarie-martie 2014. În urma realizării acestui studiu se confirmă ipoteza potrivit căreia serviciile
de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor
educaționali.
În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia preocuparea pentru orientarea școlară și
profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru
părinți și cadre didactice, se constată că majoritătea elevilor afirmă că activitățile de consiliere și
orientare profesională sunt necesare pe tot parcursul anilor școlari, dar, din analiza focus-
grupurilor, reiese că acestea se desfășoară sporadic, mai mult în anii terminali.
36
________________________________________________________________________________
2.3. Concluzii studiu de cercetare
Importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru reușita în viață

Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt considerate ca fiind foarte importante
de către toți participanții la realizarea studiului, elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai
instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de
reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a
propriilor copii.
Importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe
termen lung, pentru întreaga comunitate socială. Astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia este
necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența
finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată de contextul
socio-economic.
Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare
profesională din şcoală
Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată de către
specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate deoarece pot să
realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic). Acesta
trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această
activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele didactice pot
descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după caz, reorienta pe
elevi în alegerea carierei. S-a formulat ideea de a nu se mai pune presiune pe dirigintele de la
clasă, care trebuie să fie numai un colaborator al specialistului în asistență psihopedagogică.
Percepția elevilor asupra acestui aspect este aceea că ar trebui să existe o colaborare între
toți profesorii implicați în actul educațional.
Legătura dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare
Există legătură între ele. Cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini,
cunoştinţe, disponibilităţi pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea
anumitor capacităţi şi deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o strânsă legătură cu specialistul în
asistență psihopedagogică.
Pozițiile elevilor chestionați șunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt
mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă, consilierea
este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta.
Necesitatea funcţionării Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică
Toți reprezentanții instituțiilor de învățământ consideră că este oportună funcționarea
Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică în fiecare unitate școlară, deoarece furnizează
servicii specializate ce nu pot fi suplinite de cadrele didactice ce desfăşoară activitatea de predare.
Activităţi care ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ:
- vizitele iniţiate în licee, în universitate în vederea familiarizării cu profilele şi specializările
liceului/facultăţii;
- realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul
Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs;
37
________________________________________________________________________________
Activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în școală:
- Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau,
de fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline;
- Procentajul coboară semnificativ pentru întâlniri cu experții din diferite domenii de
activitate, urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/facultăţii;
- Un procent redus este alocat activităților de voluntariat, autocunoaștere, stagiilor de
formare practică la o firmă sau instituţie și vizitelor de studiu/orientare la licee/facultăți/firme.
- De observat este faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare
profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea
muncii este foarte redus.
Participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională și impactul acestora
asupra elevilor
Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi
orientare profesională pe parcursul școlarității, iar acestea au avut un impact pozitiv asupra lor.
Modalități de implicare a angajatorilor în consilierea şi orientare profesională a
elevilor:
- în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce
mai mic;
- stagii de practică plătite;
- mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene;
- proiecte și parteneriate;
- contracte de muncă din timpul școlarizării; elevii au, de cele mai multe ori, așteptări
nerealiste - deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari;
- joburi part-time pentru elevi;
- invitarea specialiștilor la clasă;
- vizite organizate la diferiți angajatori;
- furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte țări.
Modalităţi de familiarizare a elevilor cu domeniul muncii:
- utilizarea sistemelor de recompense - pedepse în educația copiilor;
- utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal-emoționale, financiare,
materiale;
- voluntariatul;
- deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea
formală; aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a
elevilor;
- orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală;
Facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței
locale/regionale a muncii:
- parteneriat între AJFOM - ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici
despre piața muncii în mediul școlar;
- consultarea site-urilor;
Implicarea tinerilor în deciziile locale:
- educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării
încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării;
- tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în
foarte mare măsură de nivelul de instruire;
Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ referitoare la orientarea școlară și
profesională a elevilor:
- existenţa persoanei specializate;
- pregătirea cadrelor didactice pe această problematică;
- regândirea programelor şcolare;
- acordarea unei pondere mai mari activităţilor practice.
Nevoile părinților referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor:
- lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii;
38
________________________________________________________________________________
Nevoile profesorilor/profesorilor consilieri școlari în vederea îmbunătățirii serviciilor
de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală:
- schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru
profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;
- în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic
de către viitoarele cadre didactice;
formală, în general, promovarea acțiunilor de finanțare;
- parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care
să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală;
- atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de
proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la
- cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor, fiind nevoie de mai mulți profesori
consilieri;
- este nevoie de mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc.
Nevoile elevilor referitoare la orientarea școlară și profesională
Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de
sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea
muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.
2.4. Recomandări studiu de cercetare
ROMÂNIA TURCIA
Importanța deosebită a serviciilor de Prezentare generală:

consiliere și orientare profesională este dată de Serviciile de orientare şi consiliere
faptul că aduce multiple beneficii în plan școlar psihologică în sistemul de învățământ din
și social, precum: Turcia include servicii de orientare
- crește motivația școlară; educaţională, profesională şi personală.
- reduce absenteismul și abandonul școlar; Serviciile de orientare profesională în
- duce la creșterea performanțelor școlare, a școli sunt astfel furnizate în principal de
rezultatelor la examenele naționale; serviciile de consiliere şi orientare
- crește gradul de adaptare școlară și de psihologică.
integrare socio-profesională. Centrul Regional de Consiliere şi
Pornind de la ideea că învățământul Cercetare în oraşe îşi asumă responsabilităţi
reprezintă interfața sistemului social, se de coordonare a serviciilor de orientare,
așteaptă o mai mare susținere a învățământului inclusiv a serviciilor de orientare
din partea societății în general și se impun profesională.
următoarele recomandări: Departamentul Regional pentru
- normarea cabinetelor de asistenţă Educaţia Naţională Specială, ramura
psihopedagogică în cât mai multe unităţi de Serviciilor de Educaţie şi Consiliere,
învăţământ; Departamentul Regional pentru Educaţie
- dotarea CSAP cu teste de orientare Naţională, sunt structurile care asigură
școlară; furnizarea acestor servicii.
- modificarea cadrului legislativ privind În concluzie, serviciile de consiliere
numărul de elevi cu care ar trebui să lucreze un psihologică în educaţia non–formală
profesor consilier școlar; acoperă: orientarea pentru un job sau o
- întâlniri tematice ale acestora cu elevii carieră, pregătirea pentru viaţa profesională
incluse în programele școlare; şi sprijin pentru dezvoltarea individuală şi
- colaborarea profesorilor cu specialiștii socială.
în activitatea de orientare a carierei elevilor;
39
________________________________________________________________________________
- regândirea programelor școlare ale
diferitelor discipline școlare astfel încât să Comentarii și propuneri specifice
permită prioritizarea formării/dezvoltării de Ministerul Educaţiei angajează
abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și „profesori consilieri” ca şi consilieri şcolari şi
abordarea educației pentru carieră; alocarea defineşte rolul lor de bază şi funcţia de a
unui buget de timp la nivelul fiecărei discipline, ajuta elevii să aleagă un job potrivit pentru
materii, programe pentru orientarea şcolară şi ei. Cu toate acestea, numărul de consilieri
profesională; şcolari este insuficient.
- regândirea programelor de dirigienție Există o serie de schimbări
– excluderea temelor care nu pot fi abordate de considerabile în a percepe consilierea în
către profesorii diriginți; carieră care trebuie implementate de către
- cuprinderea în catedrele didactice a toate şcolile şi de către toţi profesorii
orelor de educație formală, cât și a unor ore de responsabili cum ar fi: “planificarea şi
educație nonformală, respectiv programe construirea propriei cariere” este o percepţie
opționale desfășurate cu grupe de câte 10 elevi. veche dar, creându-ţi propria carieră de
Aceste opționale ar putea reprezenta poveste şi o viaţă holistică reprezintă o nouă
oportunități reale pentru elevi de a-și alege modă. Creându-ţi o carieră este mult mai la
discipline/domenii pe care doresc să le modă acum decât să îţi alegi o vocaţie.
studieze; Mult mai eficiente decât vizitele în şcoli
- organizarea de lectorate cu părinții pot fi organizarea de workshopuri şi activităţi
despre consilierea în carieră a propriilor copii; practice, permiţând mai mult timp elevilor
- debutul timpuriu al activităţii de pentru seminarii, conferinţe şi simpozioane
consiliere și orientare a carierei, încă din primii care pot fi organizate pentru a explica relaţia
ani de școală și intensificarea ei la nivel dintre educaţia vocaţională şi tehnică şi
gimnazial. Este necasară desfășurarea legătura dintre forţa de muncă şi agenţiile de
sistematică a acestor activități. angajare.
- dezvoltarea spiritului civic la copii, Pot fi aranjate vizite la centre de educaţie
alături de orientarea în carieră este importantă, tehnică şi vocaţională, pot fi prezentate
pentru că ei, de fapt, aleg ceea ce li se oferă; copiilor/tinerilor imagini, poezii, pot fi aplicate
- asumarea rolului educativ şi de către chestionare pentru a descoperi abilităţile
părinți împreună cu instituțiile statului. Părinții vocaţionale şi tehnice ale elevilor.
stresați și obosiți influențează negativ motivația Câteva proiecte/parteneriate de consiliere
școlară și, implicit, orientarea în carieră a şi orientare profesională sau de cursuri/stagii
elevilor. Consilierea părinților este la fel de de formare pe perioade scurte sau lungi de
importantă ca și consilierea elevilor în ceea ce timp pot fi implementate la nivel instituţional,
privește orientarea în carieră; local, regional, naţional, internaţional,
- parteneriat funcțional între Ministerul apelând la programele Erasmus+ sau la alte
Educației Naționale și Consiliul Național al programe similare.
Audio-vizualului deoarece mass-media Toate resursele informaţionale ar trebui
influențează în mod covârșitor elevii și să fie disponibile fiecărei persoane, ca ei să
orientarea lor profesională prin promovarea aibă acces la toate serviciile din şcoală şi din
excesivă a profesiilor din domeniul artistic; alte instituţii referitoare la consilierea
- măsuri pentru reducerea decalajului vocaţională şi totodată la serviciile de
dintre mediul urban și cel rural; consiliere profesională.
- desfășurarea activităților de orientare Ar trebui organizate de către diriginţi mai
școlară și profesională în mediul muncii, nu doar multe întâlniri cu părinţii şi consilierii şcolari
în mediul școlar; care să îi îndrume pe părinţi în a-şi ajuta
- evitarea supraîncărcării rolului de copiii în alegerea carierei.
profesor;
- diminuarea numărului de elevi din
clasa școlară;
- alături de perfecționarea cadrelor
didactice, recomandăm derularea unor
programe de dezvoltare personală a
40
________________________________________________________________________________
profesorilor;
- asigurarea unei finanțări consistente a
sistemului de învățământ;
- înființarea unui grup de inițiativă la
nivelul fiecărei școli pornind de la ideea că
profesorii și profesorii consilieri români, atât cei
tineri cât și cei ce se apropie de vârsta
pensionării, au idei extraordinare, dar acestea
nu sunt luate în considerare sau nu sunt puse în
practică, în realitate;
- creșterea motivației școlare a elevilor,
corelată cu creșterea motivației profesionale a
cadrelor didactice, condiţie esenţială în vederea
realizării unei orientări școlare și profesionale
adecvate.
Anexe studiu de cercetare

ANEXA 1. GHIDURI DE INTERVIU FOCUS-GRUPURI
Ghid de interviu pentru directori
Grila de interviu
2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională
din şcoală?
3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a
carierei şi disciplinele şcolare?
4. În opinia dvs., ce fel de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior
de învăţământ?
5. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați că aveți
referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor?
Ghid de interviu pentru părinţi
Grila de interviu
din şcoală?
3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a
carierei şi disciplinele şcolare?
4. Enumeraţi câteva sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi orientare
profesională furnizate elevilor la şcoală.
5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile de
Ghid de interviu pentru profesori
Grila de interviu
41
________________________________________________________________________________
din şcoală?
3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare
a carierei şi disciplinele şcolare?
4. În opinia dvs., ce fel de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior
de învăţământ?
5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de profesor/profesor consilier școlar,
pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?
Ghid de interviu pentru reprezentanții comunității locale
Grila de interviu
2. În opinia dvs.,cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de consiliere
şi orientare profesională a elevilor?
3. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere şi
orientare profesională a elevilor?
4. Care credeți că ar putea fi modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul
muncii?
5. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informaţii actualizate privind
oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii?
6. Cum credeți că ar putea fi implicați tinerii în deciziile locale?
ANEXA 2. CHESTIONAR PENTRU ELEVI
Te rugăm să răspunzi la câteva întrebări care vizează opinia ta față de serviciile de

consiliere și orientare profesională. Chestionarul este anonim, iar răspunsurile tale vor fi
interpretate doar în context general, nu în mod individual.
1. În general, consideri că este necesar să se desfățoare activități de consiliere și orientare
profesională în școală?
a. DA
b. NU
c. NS/NR
2. Care dintre următoarele propoziţii descrie cel mai bine punctul tău de vedere legat de
activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală?
a. Consilierea în carieră este necesară doar în clasa a VIII-a şi a XII-a.
b. Consilierea în carieră este necesară pe parcursul tuturor anilor școlari.
c. Consilierea în carieră nu este necesară.
3. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reuşita în viaţă, activitățile de consiliere

şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală?
a. În foarte mică măsură
b. În mică măsură
c. În oarecare măsură
d. În mare măsură
e. În foarte mare măsură
f. NS/NR
4. În viziunea ta, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi

disciplinele şcolare?
a. Nu există nici un fel de legătură între ele.
b. Disciplinele sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină.
42
________________________________________________________________________________
c. Consilierea este mai importantă, disciplinele o sprijină pe aceasta.
5. Cine crezi că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională

din şcoală?
a. Doar învățătorul/ profesorul diriginte.
b. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar).
c. Doar profesorii care predau diferite discipline școlare.
d. Toate categoriile de profesori mai sus menționate.
e. Niciuna dintre categoriile menționate.
6. În ce situații consideri că ai nevoie de consiliere şi orientare profesională?

Ordonează în funcție de importanța lor pentru tine (1 = maxim)
____ să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate)
____ informații despre licee, facultăți, profesii
____ sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu
____ sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/facultății/profesiei
7. Ce fel de activităţi de consiliere şi orientare profesională s-au desfășurat în școala ta ?

a. Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline
b. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate
c. Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la CSAP
d. Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea Liceului/ Facultăţii
e. Vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme
f. Şedinţe de consiliere în cadrul CSAP
g. Activităţi de voluntariat
h. Stagii de formare practică la o firmă sau instituţie
i. Alte activități (care?)……………………………………………………………………….
8. Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în/de către

școala ta?
a. Da
b. Nu
9. Ce impact, în plan personal și/sau școlar, au avut asupra ta activităţile de consiliere şi

orientare profesională la care ai participat?
a. impact pozitiv
b. impact negativ
10. Cine a desfășurat activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat?

a. Doar profesorul diriginte/alți profesori de la clasă.
b. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de Asistenţă
Psihopedagogică din școală.
c. Ambele categorii de profesori mai sus menționate.
d. Niciuna dintre categoriile menționate.
Gen: a. masculin b. feminin

Clasa:
Mediul de provenienţă al școlii: a. urban b.rural
Mediul de proveniență al elevului: a. urban b. rural
43
________________________________________________________________________________
CAP. III. DESCRIEREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ŢĂRILE PARTENERE
ROMÂNIA TURCIA
Sistemul de învățământ este gestionat la Ministerul Național al Educației (cunoscut ca

nivel național de către Ministerul Educației și MNE) dirijează activități educative la nivel
Naționale (MEN). În îndeplinirea central în Turcia. Fiecare nivel de educație
responsabilităților sale specifice, Ministerul (preșcolar, primar, ciclul secundar inferior, ciclul
Educației Naționale cooperează la nivel secundar superior și educația superioară) este
central cu alte ministere și structuri organizat de către Direcția Generală a fiecăruia.
instituționale subordonate Guvernului. Educația preșcolară este reprezentată de
Legea Educației Naționale (nr. 1/2011) grădinițe. Învățământul obligatoriu este format
asigură cadrul legal pentru exercitarea din trei etape (4+4+4 ani). Educația secundară
dreptului fundamental la educație sub și de liceu se realizează în două etape (4+4 ani).
autoritatea statului român. Legea Educația superioară este asigurată atât de
reglementează structura, funcțiile, organizarea universitățile de stat cât și de cele particulare.
și funcționarea statului național, sistemul de Consiliul Superior al Educației este responsabil
învățământ privat și confesional. cu organizarea și conducerea instituțiilor de
învățământ superior. Educația adulților ia multe
forme, de la învățarea formală bazată pe auto-
învățare, la e-learning.
Sistemul educațional din Turcia este
organizat pe baza:
- Constituției Republicii Turce;
- Legile care reglementează Educația și
Instruirea;
- Programele guvernamentale;
- Planurile de dezvoltare;
- Consiliile naționale ale Educației;
Pe baza acestor factori, principiile educației

au fost definite după cum urmează:
- Educația va fi națională;
- Educația va fi republicană;
- Educația va fi laică;
- Educația va avea un fundament științific;
- Educația va încorpora generalitate și egalitate;
- Educația va fi funcțională și modernă.
Scopul principal al educației și al formării Obiectivele sistemului de învățământ din

profesionale a copiilor, tinerilor și adulților este Turcia pot fi împărțite în trei părți, în conformitate
de a dezvolta competențele, sub forma unui cu Legea fundamentală a Educației Naționale
set de cunoștințe, deprinderi/abilități și din 1973.
aptitudini multifuncționale și transferabile, • Ca indivizi care sunt dedicați principiilor
necesare pentru: Atatürk, revoluției și naționalismului Atatürk
• (a) realizarea și dezvoltarea personală prin definit în Constituție; care asimilează,
atingerea obiectivelor personale de viață, în protejează, dezvoltă valorile naționale, umane,
conformitate cu interesele și aspirațiile morale și culturale ale națiunii turce și care își
personale și pentru dorința de a învăța pe tot cunosc datoriile și responsabilitățile față de
parcursul vieții; Republica Turcă, un stat democratic, laic și
• (b) integrarea socială și participarea civică social de drept, bazat pe drepturile omului și
activă în societate; principiile de bază definite în Constituția lor.
• (c) organizarea unui loc de muncă și • Ca indivizi care au o personalitate și un
44
________________________________________________________________________________
participarea la funcționarea și dezvoltarea unei caracter echilibrat și sănătos, care sunt
economii durabile; dezvoltați din punct de vedere fizic, mental,
• (d) formarea unei perspective asupra vieții, moral, spiritual și emoțional, cu spirit liber și cu
bazată pe valori umane și științifice, cultură abilități de gândire științifice și o vedere de
națională și universală și stimularea dialogului ansamblu a lumii; care respectă drepturile
intercultural; omului, valorifică personalitatea și inițiativa, sunt
• (e) educația bazată pe demnitate, toleranță și responsabili față de societate și sunt
respectarea drepturilor fundamentale ale constructivi, creativi și productivi.
omului și a libertății; În conformitate cu propriile lor interese și
• (f) cultivarea sensibilității față de problemele abilități, pentru a-i pregăti pentru viață, ajutându-
umane, valorile morale și civice și respectul i să dobândească cunoștințele necesare,
pentru natură și mediul natural, social și abilitățile, comportamentul și obiceiurile de lucru
cultural; în echipă, precum și pentru a se asigura că au o
profesie care îi va face fericiți și va contribui la
dezvoltarea societății.
În România, doar diplomele recunoscute • În conformitate cu educația primară și
de statul român, în conformitate cu legislația în legea nr. 6287 din data de 03 martie 2012,
vigoare, sunt valabile. Statutul documentelor învățământul obligatoriu este crescut la 12 ani în
de absolvire eliberate de instituțiile de loc de durata anterioară de 8 ani. După noua
învățământ este stabilit prin ordin al lege, nicio diplomă nu va fi acordată pe
Ministerului Educației Naționale. Conținutul și parcursul învățământului primar și secundar; la
formatul documentelor de absolvire se sfârșitul învățământului obligatoriu de 12 ani se
stabilesc prin hotărâre guvernamentală, la va oferi diploma de învățământ secundar.
propunerea Ministerului Educației Naționale.
În acest an școlar (2013-2014), Învățământul obligatoriu durează 12 ani.
învățământul obligatoriu este de 11 ani și Învățământul primar și secundar este finanțat de
include învățământul primar și secundar către stat și gratuit în școlile publice, pentru
inferior. Obligația de a participa la educație elevii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, iar din
timp de 11 ani încetează la vârsta de 18 ani. 2001 înmatricularea copiilor cu vârste cuprinse
Educația este gratuită în școlile publice. în acest interval a fost de aproape 100%.
În scopul de a îndeplini obiectivele educației și Învățământul școlar secundar sau liceal este
formării profesionale prin sistemul național de obligatoriu, fiind necesar pentru înscrierea la
învățământ, de asemenea, învățământul liceal universitate. Până în 2011 au existat 166 de
de stat este generalizat și gratuit. universități în Turcia. Cu excepția Open
Education Faculty (turcă: Açıköğretim Fakültesi)
de la Universitatea Anadolu, admiterea se face
printr-un examen național, OSYS, în funcție de
care absolvenții de liceu sunt repartizați la
universitate după performanțele lor.
Sistemul de învăţământ pre- Sistemul Educațional Turc are două

universitar național cuprinde următoarele părți:
niveluri: • Educația formală
Nu este obligatorie: • Educația non-formală
• educația timpurie (0-6 ani), care include
nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul Educația formală
preșcolar (3-6 ani), cuprinzând grupa mică, Educația formală este educația obișnuită a
grupa mijlocie și grupa mare; persoanelor dintr-un anumit grup de vârstă și
Este obligatoriu: dată în școli, la același nivel cu programele
• învățământul primar, care cuprinde pregătite pentru scopuri clare.
clasa pregătitoare și clasele 1 - 4; Educația formală include învățământul
• învățământul secundar inferior, care preșcolar, învățământul primar, învățământul
include clasele V - X; secundar și instituțiile de învățământ superior.
45
________________________________________________________________________________
Nu este obligatoriu: Educația non-formală
• învățământul secundar superior, care În același timp cu schimbările rapide din
include clasele XI – XII/XIII de liceu, cu societate, ideea că educația de bază este dată
următoarele profiluri: profesional, teoretic și în școli este, de asemenea, în schimbare. În
tehnologic. conformitate cu această noțiune, Ministerul
• practica, între 6 luni și 2 ani; Educației Naționale reformează scopurile,
• învățământul terțiar non-universitar, programele și organizarea sistemului școlar,
care cuprinde învățământul post-liceal. concentrându-se pe dezvoltarea, extinderea și
Învățământul general obligatoriu este restructurarea sistemului de învățare non-
format din învățământul primar și secundar formală prin educație permanentă și continuă
inferior. (de-a lungul vieții).
În învăţământul liceal, practica şi
educaţia profesională și tehnologică, sunt
organizate pe specializări și calificări stabilite
de Ministerul Educației Naționale, în
conformitate cu Registrul Național al
Calificărilor.
Învățământul tehnic cuprinde clasele a
XII-a şi a XIII-a din învăţământul liceal cu
program tehnologic.
Practica şi educaţia din învăţământul
tehnic se bazează pe instruire, învățământ
post - liceal şi tehnic.
Formele de organizare a învăţământului În ciclurile primar, secundar și liceal,

preuniversitar sunt de zi şi de seară. educația formală și obligatorie se desfășoară în
Învățământul obligatoriu este un învăţământ învățământul de zi.
de zi.
Învățământul superior este asigurat de Învățământul superior include toate
universităţi, academii, institute, școli de programele educaționale de cel puțin doi ani sau
învățământ superior, precum și alte instituții de mai mult.
învățământ superior sau universități. Scopul învățământului superior este de a
instrui indivizii pentru a face față la nivel optim
cerințelor societății și de a dezvolta programe de
cercetare științifică pentru ca Turcia să fie parte
a țărilor dezvoltate, prin pregătirea unui mediu
de cercetare adecvat.
Fiecare universitate este formată din
facultăți care oferă programe de licență, colegii
profesionale cu durata de 4 ani și colegii
profesionale cu durata de 2 ani.
Anul şcolar Structura anului școlar

În învăţământul preuniversitar cursurile Ministerul Educației Naționale (Milli Eğitim
încep la mijlocul lunii septembrie şi se termină Bakanlığı - MEB) stabilește durata anului școlar
la mijlocul lunii iunie a anului calendaristic la nivel național, cât și durata vacanțelor care se
următor. poate schimba în anumite situații.
Acesta este împărțit în două semestre Toate școlile sunt închise de sărbătorile
(septembrie-ianuarie și februarie-iunie). Există legale.
patru sezoane de vacanţă: La școlile private pot exista modificări ale
- vacanţa de Crăciun, două săptămâni în structurii la nivelul numărului zilelor de vacanță.
luna decembrie; La nivel local se poate acorda zi liberă
- vacanţa inter-semestrială, o săptămână pentru sărbătorile locale.
în luna februarie;
46
________________________________________________________________________________
- vacanţa de Paşti (ortodox), în aprilie Anul Școlar
sau mai - 10 zile; Atât în învățământul primar cât și în cel
- vacanţa de vară/vacanţa mare, din secundar, structura anului școlar este de 180 de
18/20 iunie până pe 15 septembrie). zile.
Pentru elevii din școala primară este o Anul școlar are o durată de nouă luni,
vacanţă suplimentară în luna noiembrie. septembrie - iunie, urmat de vacanța de vară
aproximativ trei luni. Anul școlar este împărțit în
două semestre, cu o vacanță de două
săptămâni, în luna februarie. Primul semestru
începe în luna septembrie și se termină în luna
ianuarie. Semestrul al doilea începe în luna
februarie și se termină în iunie. Această
structurare este la nivel național.
În plus față de vacanța de vară și de iarnă,
copiii au, de asemenea, zile libere pentru
următoarele evenimente (datele se pot schimba
de la an la an):
Eid vacanță (Kurban Bayrami);
Suveranitatea Națională și Ziua Copilului
(Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayrami);
Comemorarea Atatürk, Ziua Tineretului și
Sportului (Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor
Bayrami);
Vacanța de Ramadan (Ramazan Bayrami);
Ziua școlară
Durata școlară zilnică este împărțită în ore
de curs și ore de prânz, variază de la școală la
școală și depinde de factori cum ar fi tipul de
școală, amplasarea, facilitățile de transport din
zonă. Cu toate acestea, durata orelor este de 40
și 45 de minute; fiecare pauză este de cel puțin
cinci minute.
Săptămâna școlară se desfășoară de luni
până vineri, cu un total de 35 la 40 de ore. Ziua
de școală, de obicei, începe la ora 08:30 și se
termină la ora 16:30. Între orele 12:00 - 13:00
este pauză de prânz. Școlile foarte aglomerate
pot face diferite ajustări programului.
În instituțiile de învățământ din Turcia,
uniforma școlară este obligatorie pentru a evita
evidențierea diferențelor de clasă socială între
elevii săraci/bogați.
Unele școli oferă mese; acestea pot solicita
o taxă suplimentară (care nu este cerută de la
studenți mai săraci).
Numărul de elevi dintr-o clasă Mărimea claselor

O clasă poate avea până la 30 de elevi O clasă poate însuma până la 50 de elevi
(25 fiind numărul optim) şi în general, are o (30 de elevi este considerat numărul optim) și nu
sală personală de studiu. poate fi decât o clasă pe aceeași categorie sau
Fiecare clasă are propria denumire: clasa, de până la 20 de clase de aceeași categorie.
urmată de o literă a alfabetului (de exemplu, Fiecare grup are propria structură, clasa
VII A înseamnă că elevul este în clasa a VII – este urmată de o literă din alfabet (de exemplu
a, în sala "A"). VII A înseamnă că elevul face parte din clasa a-
47
________________________________________________________________________________
VII-a în sala “A”).
Sistemul de notare Sistemul de notare în liceu

Pentru primii cinci ani este utilizat un Sistemul de notare a fost folosit pe o scară
sistem similar cu ESNU, cunoscut sub numele începând de la 0 la 10, 10 fiind considerată nota
de calificative. Acestea sunt: cea mai mare. În prezent este folosită o scară
- foarte bine notat cu FB – Excelent; de la 0 la 5, nota 5 fiind cea mai mare.
- Bine (B) - Bine; Examinările, temele pentru acasă și proiectele
- Suficient (S) - satisfăcător, ceea ce sunt în prezent notate cu 5 puncte în sistemul
înseamnă că elevul a trecut clasa cu de notare.
greu;
- Nesatisfăcător/Insuficient (N/I) – Numărul Litera Descrierea calificativului
elevul a picat examenele.
Elevii care primesc insuficient (I) trebuie 5 A Foarte bine
să susţină un examen în vară, cu o comisie de 4 B Bine
evaluare formată din profesori, iar în cazul în 3 C Mediu
care situaţia nu se îmbunătăţeşte, elevul va 2 D Suficient
repeta anul şcolar. 1 E Insuficient
Calificativele sunt date pe tot parcursul
anului şcolar, într-un sistem de evaluare care Sistemul de notare în universități
constă în teste, teme sau proiecte. Câteva universități folosesc o scară de la 0
Criteriile de notare pentru clasele V - XII la 100, 100 fiind nota cea mai mare, în timp ce
sunt de la 1 la 10 (semne individuale alte universități folosesc sistemul de notare
cunoscute sub numele de notă), cifra 10 american cu sistemul de notare de la A la F,
indicând cele mai bune rezultate, cifra 1 unde GPA-ul este calculat pe o scară de 4.00.
rezultate foarte slabe la învăţătură, iar nota 5 Notarea cu litere, coeficienții și echivalenții
fiind nota minimă de trecere. procentajelor sunt date mai jos:
Notele sunt scrise într-un catalog,
realizându-se o evaluare continuă pe Procentaj Nota la curs Coeficientul
parcursul întregului an şcolar. 90-100 AA 4
85-89 BA 3.5
80-84 BB 3
75-79 CB 2.5
70-74 CC 2
65-69 DC 1.5
60-64 DD 1
50-59 FD 0.5
49 și sub 49 FF 0
Realizările studenților sunt măsurate sub

forma unui sistem de notare numit Grade Point
Average (GPA). Numărul total de credite pentru
un curs este obținut prin înmulțirea coeficientului
ultimei note cu numărul de ore. Pentru a calcula
GPA-ul pentru orice semestru, numărul total de
puncte acreditate este împărțit la numărul total
de credite pe ore.
Admiterea la liceu Admiterea la liceu (TEOG)

La sfârșitul clasei a VIII - a (la vârsta de La sfârșitul clasei a VIII-a, fiecare elev
14 sau 15 ani), elevii susţin un test la nivel susține un examen alcătuit din 6 materii diferite.
național la materiile limba și literatura română Media generală este formată din media mediilor
şi matematică. După acest examen elevului îi claselor a V-a, a VI-a și a VII-a (30%) și din nota
este permis să se înscrie la un liceu sau la o pe care o vor lua după susținerea examenului
şcoală profesională (de trei ani). Nota de (70%). Elevii pot alege ce liceu vor să urmeze în
48
________________________________________________________________________________
admitere se calculează ca o medie, funcție de media obținută.
reprezentând 25% media tuturor anilor şcolari La sfârșitul ciclului primar, elevii au o
şi 75% nota obţinută la examenul de evaluare gamă variată de licee la care se pot duce. După
naţională (notele sunt de la 1 la 10, nota 10 examenul TEOG, conform dorințelor și mediei
fiind cea mai mare). Notele de la examenul pe care au obținut-o la examen, pot alege să
naţional sunt afişate atât în şcoli cât şi pe studieze la următoarele licee:
internet. Pentru a se înscrie la un liceu, elevul Licee generale
trebuie să aleagă o listă de licee la care Licee vocaționale
doreşte să participe. Repartizarea se face Licee cu profil științific
computerizat, la nivel naţional, luându-se în
considerare „nota de admitere” a elevilor şi
preferinţele lor. Astfel, un elev cu o medie de
9,85 va intra cu siguranţă la liceul la care
doreşte (un liceu cu renume), în timp ce un
elev cu media 5,50 nu are “aproape nicio
şansă” să fie admis la liceu. Cu toate acestea,
ultimele medii de admitere pentru unele licee
de prestigiu sunt peste 9,50 sau 9,60.
Examenul de Bacalaureat YGS-LYS (2010 până în prezent)

Absolvenţii de liceu trebuie să susţină şi Începând din 2010, examenul este similar
să treacă un examen naţional de bacalaureat cu sistemul OSS-OYS. Elevii susțin examenul
(Examenul Naţional de Bacalaureat cunoscut de tranziție la un nivel superior în aprilie (YGS).
sub numele de BAC). Acesta cuprinde două Cei care promovează au posibilitatea să susțină
sau trei examene orale şi 4 sau 5 probe scrise. ”Undergraduate Placement Examination” (LYS),
Se desfăşoară conform unei metodologii, a doua rundă a examenului în noul sistem, care
începând din luna iunie şi până în luna se susține în iunie.
septembrie, la sesiunea august – septembrie Elevii care susțin doar examenul YGS la
putând să participe elevii care nu au reuşit să care trebuie să răspundă la 160 de întrebări
obţină note de trecere în prima sesiune (iunie - (limba turcă 40, matematică 40, filozofie 8,
iulie). geografie 12, istorie 15, religie și cunoștințe
În sălile de examen sunt camere video morale 5, biologie 13, fizică 14 și chimie 13) în
pentru a elimina orice tentativă de fraudă din 160 de minute, pot aplica pentru programe
partea elevilor. Absolvenţii de liceu eliminaţi asociate.
din BAC nu mai au dreptul să participe la Există 5 sesiuni LYS unde sistemul anterior
următoarele două sesiuni de examen. de admitere la facultate, OSS, este susținut o
Examenul de Bacalaureat este un dată pe an în toată țara.
examen centralizat la nivel naţional. Cele 6 Rezultatele sunt anunțate în iulie și elevii
probe la care se susţine examenul sunt: trebuie să-și manifeste preferințele pentru
• Proba A: Evaluarea competenţelor lingvistice facultatea dorită până în prima săptămână din
de comunicare orală în limba română august. Sunt repartizați la cursuri în funcție de
(Colocviu) - Candidatul extrage un subiect de punctajul obținut, acest lucru fiind anunțat la
literatură la întâmplare și un subiect de finalul lunii august.
înțelegere a textului, de asemenea, la
întâmplare. Candidatul are 15 minute "timp de
gândire" și 10 minute pentru a răspunde la
întrebări în fața a trei persoane. Examenul
este public.
• Proba B: Evaluarea competenţelor lingvistice
de comunicare orală în limba maternă - limba
de studiu într-o școală în care predarea se
face într-o altă limbă decât română (de obicei,
limba unui grup etnic).
• Proba C: Evaluarea competenţelor lingvistice
49
________________________________________________________________________________
într-o limbă de circulație internațională - o
limbă străină (Colocviu) - Candidatul are
dreptul de a alege engleză, franceză,
germană, italiană, spaniolă, portugheză sau
rusă.
• Proba D: Evaluarea competenţelor digitale.
• Proba E) a): Limba şi literatura română –
probă scrisă.
• Proba E) b): Limba şi literatura maternă –
probă scrisă.
• Proba E) c): Proba obligatorie a profilului –
probă scrisă.
• Proba E) d): Proba la alegere a profilului şi
specializării – probă scrisă.
Fiecare examen (Probă) este notat de la
1 la 10, nota 10 fiind cel mai bună, folosind
două zecimale pentru examenele scrise și un
întreg pentru un examen oral.
Curriculum în școala primară Curriculum în școala primară

În primii cinci ani majoritatea materiilor Școala primară (Turkish: İlköğretim
sunt predate de un singur cadru didactic Okulu) durează 8 ani. Educația primară
(învăţător). Cadrele didactice suplimentare însumează educația și învățarea centrată pe
sunt alocate numai pentru câteva discipline de copii între 6 și 14 ani, este obligatorie pentru toți
specialitate (limbi străine, Introducere în cetățenii, băieți și fete și este gratuită în școlile
Calculatoare, Sport, Religie). publice. Instituțiile de învățământ primar sunt
De exemplu, un elev în clasa a IV -a (9- școli care oferă 8 ani de studiu neîntrerupt la
10 ani) poate avea următorul orar săptămânal: sfârșitul cărora, elevii care promovează primesc
• 4 ore de matematică o diplomă. Primii 4 ani ai școlii primare mai sunt
• 4 - 5 ore de limba română numiți și “Prima școală, nivelul 1" (Turkish:
• 1 oră din istorie İlkokul 1. Kademe), ambii termeni fiind corecți.
• 1 oră de geografie Există 4 materii principale în clasele I, a
• 1 - 2 ore de știință II-a și a III-a: limba turcă, matematică, Hayat
• 2 ore de artă (pictură și artizanat) Bilgisi (cunoașterea vieții) și limbi străine. În
• 1 - 3 ore de limbă străină (de obicei limba clasa a IV-a, Hayat Bilgisi este înlocuită cu
franceză, engleză sau germană) științe și studii sociale. Limbile străine care sunt
• 1 sau 2 ore de Introducere în calculatoare predate în școli diferă de la școală la școală.
• 1 oră de Educaţie Civică (igiena personală, Cea mai predată este engleza, alte școli
Constituție, maniere în societate) preferând germana, franceza sau spaniola, în
• 1 oră de religie (opţional, părinții pot retrage locul englezei. Câteva școli private predau două
copiii de la aceste ore) limbi străine în același timp.
• 1 oră de muzică Înainte, termenul de “școală primară” (tr:
• 2 ore de educație fizică orta okul) era folosit pentru primii 3 ani de școală
urmând apoi cei 5 ani obligatorii de “școală
generală”. Acum ultimii 4 ani de școală sunt
numiți ca “școală generală, nivel 2”, dar ambii
termeni sunt corecți. Școlile primare pot fi
publice sau private. Școlile publice sunt gratuite
iar școlile private percep o taxă care diferă de la
școală la școală. Limbile străine predate în
școlile private se fac la un nivel mai înalt decât
cele predate în școlile publice, pentru că
acestea preferă să angajeze profesori nativ
vorbitori de o limbă străină.
50
________________________________________________________________________________
Sunt 4 materii principale predate la
clasele a VI-a și a VII-a: limba turcă,
matematica, fizica și științe sociale și limbile
străine. La clasa a VIII-a, științele sociale sunt
înlocuite cu istoria.
În anul academic 2001-2002, circa 10,3
milioane de elevi au fost școliți și 375.500
profesori au fost angajați în 34.900 școli.
Curriculum pentru Gimnaziu Curriculum în liceu
La sfârşitul clasei a IV–a, pe baza Învățământul secundar include toate
performanţelor obţinute, clasele sunt instituțiile generale, vocaționale și tehnice care
reorganizate. oferă cel puțin 3 ani de învățământ după școala
Multe şcoli au clase speciale (cum ar fi primară. Sistemul prin care ești acceptat la un
cursuri de limba engleză intensivă sau cursuri liceu se schimbă anual. Școlile private au
de informatică, oferind cu una sau două mai examene diferite. Câteodată au 3 examene
multe ore pentru aceste discipline). Selecția pentru 3 ani, câteodată este doar un examen
pentru astfel de clase se face pe baza testelor dar este calculat diferit, uneori se iau în calcul
locale. Evaluarea performanțelor elevilor este, doar notele din școală. Învățământul secundar
de asemenea, diferită faţă de ciclul primar. caută să ofere elevilor un nivel bun de
Începând cu clasa a V-a, elevii au un profesor cunoaștere și să-I pregătească pentru un nivel
pentru fiecare disciplină. Mai mult decât atât, mai înalt, pentru o vocație, pentru viață sau
fiecare clasă are un profesor desemnat pentru pentru domeniul în care vor să lucreze, aptitudini
a fi diriginte. Consilierea suplimentară poate fi și abilități. În anul academic 2001-2002, circa
furnizată de către un profesor consilier școlar. 2,3 milioane de elevi au fost școliți și 134.800
Un orar de clasa a opta poate conține profesori au fost angajați în 6.000 de instituții de
până la 30 - 32 de ore pe săptămână, sau 6 învățământ.
ore pe zi, fiind, astfel, destul de încărcat: Învățământul secundar general acoperă
• 4 ore de matematică educația copiilor (cu vârste cuprinse între 15 și
• 4 ore de limba română 17 ani) pentru cel puțin 3 ani după școala
• 2 ore de istorie primară. Învățământul secundar general include
• 2 ore de geografie licee, licee care predau limbi străine, licee
• 2 ore de biologie Anatoliane, licee cu profil științific și licee de artă
• 1 oră de introducere a calculatoarelor anatoliene.
• 4 ore de limbă străină, limba, de obicei, fiind Învățământul secundar tehnic sau
franceză, engleză sau germană vocațional implică instituții care se ocupă cu
• 2 ore pentru a doua limbă străină pregătirea elevilor în domenii de afaceri și alte
• 2 ore de fizică domenii profesionale, îi pregătește pentru
• 2 ore de chimie învățământ superior și întâlnesc obiectivele
• 1 oră (numai în clasa a VIII -a), de latină învățământului secundar. Învățământul
• 1 oră de artă și muzică secundar tehnic sau vocațional include școli
• 1 oră de religie (opțional): aceeași situație ca tehnice pentru băieți, școli tehnice pentru fete,
și în școala primară în ceea ce privește cadrele școli de comerț și turism, școli religioase, licee
didactice. cu multi-programe, școli pentru nevoi speciale,
• 1 oră (numai în clasa a VII -a și clasa a VIII - școli cu educație privată și școli pentru sănătate.
Învățământul secundar face referire
a) de educație civică
adesea la licee.
• 1 oră de tehnologie
În liceele publice și liceele vocaționale,
• 2 ore (una în clasa a VIII-a) de educație
elevii participă la 6 cursuri în fiecare zi, care
fizică
durează aproximativ 40 de minute fiecare. În
În plus, școlile pot adăuga una sau două liceele anatoliene și în cele private, programul
discipline la alegere. Această posibilitate a dat este mai lung, de până la 8 cursuri pe zi,
naștere la clasele intensive de limba engleză incluzând și o pauză de masă. În toate cele 9
sau de informatică, accesibilă numai prin clase se predau aceleași materii la nivel
examene speciale în clasa a V-a. național, cu mici diferențe în anumite cazuri.
51
________________________________________________________________________________
Materiile sunt: limba turcă, literatura
turcă, matematica, fizica, chimia, biologia,
geometria, istoria lumii, geografia, religia,
educație fizică, o limbă străină, o a doua limbă
străină (cea mai des folosită este germana, dar
poate fi franceza, italiana, japoneza, araba, rusa
sau chineza).
Când elevii promovează în clasa a X-a,
ei aleg una din 4 materii: limba turcă,
matematică, știință, științe sociale și limbi
străine. În liceele vocaționale nu pot alege
materii, în timp ce în liceele cu profil științific
numai știința este oferită. Diferite școli au politici
variate (câteva, nu multe) și oferă elevilor o
gamă largă de opțiuni. Pentru clasele a X-a, a
XI-a și a XII-a, cursurile obligatorii sunt: limba
turcă, literatura turcă, istoria republicană, religia
și etica.
În plus, elevii pot urma următoarele
cursuri depinzând de ce aleg și/sau liceul pe
care îl urmează: matematică, geometrie,
statistică, fizică, biologie, chimie, geografie,
filosofie, psihologie, sociologie, economie,
logică, desen și muzică, sănătate, educație
fizică, calculatoare, prima și a doua limbă
străină.
Elevilor li se acordă o diplomă pentru
profilul ales, care le oferă un avantaj dacă ar
vrea să urmeze un învățământ superior în
domeniul ales, pentru că examenul de admitere
la facultate se bazează pe domeniul elevului
(spre exemplu: un elev care a studiat științele ar
avea un avantaj față de un alt elev care a studiat
limba turcă-matematică, dacă ar vrea să aplice
pentru medicină). În anul 2010-2011, tuturor
elevilor absolvenți li s-a acordat diploma
standard de absolvire.
La sfârșitul liceului, adică a celor XII
clase, elevii susțin un examen definitoriu pe care
trebuie să-l promoveze pentru a susține un
examen de admitere la facultate pentru a-și
continua studiile într-o universitate. Sunt 4
materii pentru diferite domenii academice: limba
turcă-matematică, relații internaționale, drept,
educație, psihologie, economie, management și
altele.
Științe: ingineri, IT, medicină etc.
Științe sociale: istorie, geografie și educație;
Limbi străine: lingvistică și predarea unei limbi.
52
________________________________________________________________________________
CAP. IV. PREZENTAREA SISTEMULUI DE CONSILIERE ÎN ŢĂRILE PARTENERE
Este important de precizat faptul că în literatura de specialitate și în practica școlară se

vehiculează trei termeni referitori la intervențiile de consiliere și orientare în carieră:
 Orientare în carieră
 Consilierea în carieră
 Educația pentru carieră
Acești termeni NU sunt sinonimi, deși sunt utilizați de multe ori pentru a desemna același
lucru.
Conceptul de orientare în carieră este conceptul ”umbrelă”, cel care acoperă gama cea
mai largă de activități, de la informare și evaluare, la consiliere și educație pentru carieră.
Consilierea în carieră vizează dezvoltarea abilităților unei persoane pentru rezolvarea
unei probleme specifice legate de carieră: indecizie, anxietate legată de carieră, insatisfacție
academică, plan de carieră etc. și este o intervenție psihologică, realizată de profesorul consilier
școlar.
Educația pentru carieră este o intervenție educațională de dezvoltare, în avans, a
deprinderilor și abilităților necesare tinerilor pentru dezvoltarea și managementul propriei cariere;
se realizează de către profesorul diriginte.
Ambele țări partenere, România și Turcia, au un cadru legal pentru serviciile de consiliere
și orientare în carieră ca o bază pentru o implementare sistematică. Serviciile de orientare în
carieră sunt implementate la diferite niveluri de către:
ROMÂNIA - Servicii de consiliere și orientare TURCIA - Servicii de consiliere și orientare

în cariera profesională în cariera profesională
În România, serviciile de orientare în carieră În Turcia, serviciile de orientare în carieră

sunt oferite de Ministerul Educaţiei Naţionale sunt efectuate în diferite contexte de MONE
(MEN) şi instutuţiile sale subordonate (C.J.R.A.E., (the Ministry of National Education), de
unităţile de învăţămînt preuniversitar, Centrele de Organizația Turcă de Ocupare a Forței de
consiliere şi orientare profesională constituite în Muncă (Iskŭr), care este o instituție afiliată
cadrul instituţiilor de învăţământ superior) şi alte Ministerului Muncii și Protecției Sociale
organisme paralele (Ministerul Muncii și Protecției (MMSS), de universități, de către sectorul
Sociale, prin Centrele de Informare și Consiliere a privat, de sindicate și patronate.
Carierei, Agenția Națională pentru Tineret, prin
Centrele de informare și consiliere pentru tineri,
Centrul Național de Resurse pentru Orientarea
Profesională, Asociația Națională de Orientare
Școlară și Profesională, Institutul de Științe ale
Educației).
1. MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE și instituțiile sale subordonate:
A. CENTRELE JUDEȚENE DE RESURSE MONE și Iskŭr furnizează majoritatea

ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ (C.J.R.A.E.) serviciilor curente.
Conform Art. 1 (Capitolul I) al Summiturile Educației Naționale, care
Regulamentului privind organizarea şi prezintă recomandări pentru dezvoltarea
funcţionarea centrelor judeţene de resurse şi sistemului național de învățământ turc a
asistenţă educaţională prezent în Ordinul nr. 5555 adresat prima consiliere în anul 1961;
din 7 octombrie 2011, în fiecare judeţ consilierea a fost un subiect de interes la toate
funcţionează centrul judeţean de resurse şi summit-urile ulterioare.
asistenţă educaţională, denumit CJRAE. În Mai mult decât atât, planurile naționale de
municipiul Bucureşti acesta este denumit dezvoltare au articole și posturi în serviciile de
CMBRAE (Centrul Municipiului Bucureşti de consiliere în orientare pe tot parcursul vieții
53
________________________________________________________________________________
Resurse şi Asistenţă Educaţională). pentru toate nivelurile de vârstă.
În Art. 2 al aceluiași Regulament se
specifică faptul că Centrele menţionate la art. 1
ʺsunt unităţi conexe ale învăţământului
preuniversitar, cu personalitate juridică,
subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, coordonate metodologic
de inspectoratele şcolare judeţene
(ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
(ISMB).
Obiectivele principale ale activităţii Serviciile de orientare și consiliere

CJRAE/CMBRAE sunt: psihologică sunt integrate în sistemul
“a) cuprinderea şi menţinerea în sistemul de educaţional MONE și în servicii pentru
învăţământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, consiliere în carieră, personală sau socială.
indiferent de particularităţile lor psihoindividuale şi Serviciile de orientare profesională în școli
sociale; sunt astfel furnizate în principal de consilierul
b) asigurarea suporturilor suplimentare necesare școlii și de serviciile de consiliere psihologică.
desfăşurării educaţiei de calitate în funcţie de Centrele de cercetare şi orientare din orașe
potenţialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr; asigură responsabilitățile de coordonare cu
c) informarea şi consilierea cadrelor didactice în privire la serviciile de consiliere, inclusiv
spiritul optimizării activităţii didactico-educative; serviciile de orientare în carieră. Direcția
d) colaborarea cu factorii educaţionali implicaţi în Provincială pentru Educație Națională în
dezvoltarea personalităţii elevilor/tinerilor în scopul învățământul special și Serviciile de orientare
integrării optime a acestora în viaţa şcolară, pe diferite domenii, Direcția Provincială pentru
socială şi profesională; Educație Națională și DG MONE pentru
e) implicarea părinţilor în activităţi specifice unei învățământul special, Serviciile de orientare şi
relaţii eficiente şcoală-familie-comunitate, ca bază Consiliere sunt structurile care asigură
a adaptării şcolare şi a integrării sociale a furnizarea acestor servicii de consiliere şi
copiilor/tinerilor; orientare în carieră profesorilor şi elevilor.
f) organizarea elaborării de studii privind MONE este în prezent principalul furnizor de
abandonul şcolar, comportamentul deviant juvenil, servicii de orientare în carieră.
anturajul negativ, activităţile extraşcolare/timpul Sistemul de consiliere din Turcia este
liber; furnizat după cum urmează:
g) organizarea de programe şi proiecte
antiviolenţă în mediul educaţional.” 1 În învățământ:
C.J.R.A.E. dezvoltă următoarele servicii: 1. de specialişti în consiliere
„a) servicii de asistenţă psihopedagogică şi 2. de profesori, la clasă
orientare şcolară şi profesională, furnizate prin 3. de specialişti, în centrele de orientare în
centrele judeţene şi prin cabinetele şcolare de carieră
asistenţă psihopedagogică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin În sectorul de activitate:
centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare; 1. de psihologi
c) servicii de evaluare, orientare/reorientare 2. de consilieri privind locurile de muncă
dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi
invers, prin intermediul comisiei de orientare Grupurile ţintă ale sistemului de consiliere:
şcolară şi profesională, la propunerea serviciului
de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din În învățământ:
cadrul CJRAE, în baza prevederilor art. 54 alin. (2) 1. elevii de la toate ciclurile de învăţământ
din Legea nr. 1/2011; 2. părinții
d) servicii de mediere şcolară, furnizate de 3. profesorii
mediatorii şcolari;
1
Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de
resurse şi asistenţă educaţională, Art. 5 (Cap. I), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.
54
________________________________________________________________________________
e) servicii de consultanţă pentru educaţie În sectorul de activitate:
incluzivă, furnizate de centrele şcolare pentru 1. elevii din gimnaziu, liceu și universități
educaţie incluzivă; 2. tineri absolvenți
f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituţii 3. şomerii
abilitate să ofere formare iniţială, conform unor 4. solicitanților de locuri de muncă
acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. 5. militarii
(2)-(4) din Legea nr. 1/2011; 6. grupurile dezavantajate
g) servicii de informare şi consiliere pentru cadre 7. părinții
didactice, copii, părinţi, precum şi pentru alţi 8. profesorii
membri ai comunităţii; 9. consilierii
h) servicii de consiliere şi prevenire a delincvenţei
şi predelincvenţei juvenile.”2
Conform Art. 3 (Capitolul I) al
Regulamentului privind organizarea şi
funcţionarea Centrelor Judeţene de Resurse şi
Asistenţă Educaţională prezent în Ordinul nr. 5555
din 7 octombrie 2011, ʺCJRAE coordonează,
monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean
activitatea centrului judeţean de asistenţă
psihopedagogică (CJAP) şi a cabinetelor de
asistenţă psihopedagogică, a centrelor şi
cabinetelor logopedice interşcolare, colaborează
cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în
vederea asigurării serviciilor educaţionale
specializate, coordonează, monitorizează şi
evaluează servicii specializate de mediere
şcolară.ʺ
CJAP au următoarele atribuţii:
„a) oferă informare, consiliere, documentare şi
îndrumare pentru preşcolari/elevi, părinţi şi cadre
didactice în problematici specifice: cunoaştere şi
autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul
şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor,
optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi;
b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor
şi tehnicilor specifice prevenirea şi diminuarea
factorilor care determină tulburări
comportamentale, comportamente de risc sau
disconfort psihic;
c) realizează investigarea psihopedagogică a
copiilor şi elevilor;
d) propun şi organizează programe de orientare a
carierei elevilor în unităţile de învăţământ;
e) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru
părinţi;
f) coordonează şi sprijină cabinetele de asistenţă
psihopedagogică şi cabinetele interşcolare din
unităţile de învăţământ preuniversitar;
g) colaborează cu personalul de la agenţiile locale
de ocupare şi formare profesională;
h) sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea
metodologică a cadrelor didactice;
2
resurse şi asistenţă educaţională, Art. 8 (Cap. II), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.
55
________________________________________________________________________________
i) elaborează studii psihosociologice privind
opţiunile elevilor claselor terminale vizând
calificările profesionale prin învăţământul
profesional şi liceal, precum şi tipurile de unităţi de
învăţământ din cadrul reţelei şi alte tipuri de studii
în funcţie de nevoile identificate;
j) sunt implicate alături de inspectoratul şcolar
judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti în examinarea propunerilor tuturor
unităţilor de învăţământ preuniversitar din reţea şi
a ofertei privind planul de şcolarizare;
k) monitorizează proiectele/programele,
parteneriatele educaţionale interne sau
internaţionale derulate pe plan local cu autorităţile
din învăţământ, autorităţile locale, asociaţii şi
fundaţii cu preocupări în domeniu vizând
problematica consilierii, orientării şcolare,
profesionale şi a carierei elevilor;
l) monitorizează, prin intermediul profesorilor
consilieri şcolari proprii, situaţiile de abandon
şcolar ridicat, risc privind consumul de droguri,
tulburări comportamentale din unităţile de
învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul
Bucureşti în care din motive obiective nu au putut
fi normate posturi în cabinete şcolare, urmând să
prezinte rapoarte semestriale;
m) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii
pentru problemele care nu sunt de competenţa sa
– centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete
medicale, cabinete psihologice etc.;
n) coordonează şi sprijină cadrele didactice
din cabinetele de asistenţă psihopedagogică
în vederea perfecţionării curente şi prin grade
didactice;
o) colaborează cu cabinetele logopedice;
p) colaborează cu mediatorii şcolari;
q) asigură servicii de consiliere şi asistenţă
psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educative
speciale;
r) organizează grupuri de intervizare;
s) coordonează proiectele şi activităţile de
consiliere individuală şi de grup ale elevilor cu
manifestări deviante.” 3
B. ȘCOALA: ȘCOALA:
a) prin intermediul orelor de Consiliere și Orele de consiliere şi orientare sunt

orientare profesională (dirigenţie) care, pe lângă desfăşurate în clasă precum şi sub diverse
aspectele organizatoric-administrative, sunt forme de consiliere şi îndrumare, dublate de
principalul instrument de consiliere a carierei informaţii generale. De asemenea elevii fac
(aceste ore sunt realizate de diriginte). practică la diferite locuri de muncă timp de
b) consilierea asigurată de fiecare disciplină două săptămâni spre sfârşitul semestrului.
3
resurse şi asistenţă educaţională, Art. 15 (Anexa 1, Cap. III), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.
56
________________________________________________________________________________
de studiu (din cadrul celorlalte 6 arii curriculare Majoritatea şcolilor au consilieri specializaţi în
din învăţământul românesc: Limbă și Comunicare, consiliere şi îndrumare în carieră. Deşi
Om și Societate, Matematică și Științe, Arte, consilierea şi orientarea în carieră este
Tehnologii, Educație fizică și Sport), redusă însă și responsabilitatea întregului personal didactic,
preponderent centrată pe informare. Aceste ore consilierii specializaţi au cunoştinţe specializate
sunt desfăşurare de profesori ce predau diferite care au un rol esenţial.
discipline şcolare. Consilierii lucrează cu toți elevii, nu numai
c) În unitățile școlare în care există Cabinete cu cei care au probleme.
de Asistență Psihopedagogică (reprezentând Muncile efectuate în Departamentul de
puncte de lucru ale CJRAE care funcționează în Consiliere şi Orientare au ca scop dezvoltarea
unitățile școlare), activitățile de orientare a carierei
abilităților sociale de bază ale elevilor
elevilor se realizează ca o colaborare între permițându-le să-şi dezvolte încrederea în sine
profesorul consilier școlar și profesorii precum și abilități de rezolvare a problemelor.
diriginți. De asemenea, elevii sunt asistați în stabilirea și
Activitatea profesorilor consilieri şcolari actualizarea obiectivelor lor personale și sunt
este o intervenție psihopedagogică, pe când consiliaţi în vederea luării deciziilor în ceea ce
activitatea profesorilor diriginți este o intervenție priveşte viitorul lor.
educațională, chiar dacă se utilizează termenul de Prin explicarea managementului timpului și
„consiliere” în denumirea ariei curriculare. a studiului eficient este sprijinită dezvoltarea
academică a elevilor.
Programe pentru consilierea elevilor:
- programe/activități de recunoaștere a
elevului;
- programe/activități de consiliere a
elevului;
- cercetări academice de îmbunătățire a
programelor/ activităţilor de consiliere
psihologică individuală sau de grup;
- conferințe și activități sociale;
- consiliere profesională și în carieră;
- programe de educație pe niveluri diferite
de învățare;
Programe pentru consilierea profesorilor:
- programe pentru consilierea
profesorilor debutanţi;
- programe de formare continuă;
Programe pentru consilierea părinţilor:
- programe/activități de recunoaștere a
părintelui;
- conferinţe şi activităţi sociale;
- programe de introducere în sistemul
de învăţământ;
- conferinţe despre dezvoltarea
elevilor;
- programe de formare a competenţelor
părinţilor;
- informații oferite prin buletinele de
ştiri;
- cooperarea cu Asociația părinților din
școală;
a) Aria curriculară Consiliere şi orientare Aria curriculară Consiliere şi orientare
şcolară şcolară
În învățământul preuniversitar românesc, Toţi consilierii din şcoala primară din Turcia
activitățile specifice ariei curriculare consiliere şi au obligația de a atinge următoarele obiective
57
________________________________________________________________________________
orientare sunt realizate de către învățătorul clasei din cele trei domenii majore: dezvoltarea
sau de către un diriginte numit de directorul unității academică, dezvoltarea carierei și dezvoltarea
de învățământ, dintre cadrele didactice care personală/socială de la "Standardele pentru
predau la clasa respectivă. Şcoala de programe de consiliere în Virginia
Aceste activități cuprind teme stabilite de Public Schools".
către diriginte pe baza programelor școlare pentru
aria curriculară „Consiliere și orientare” în
concordanță cu specificul vârstei și cu
interesele/solicitările elevilor.
b) Consilierea asigurată de fiecare Consilierea asigurată de fiecare
disciplină disciplină
Acest tip de consiliere se practică mai puţin Consilierea elevilor în alegerea carierei prin
în cadrul activităţilor instructiv-educative activităţile desfăşurate în cadrul disciplinelor
desfăşurate de cadrele didactice pentru fiecare şcolare este o modalitate bună de a-i îndemna
disciplină predată, constituind astfel obiectul pe elevi să se gândească la carierele lor şi să
proiectului ”Education and Career Guidance – înveţe lecţiile în acelaşi timp.
Let's help the students choose a right career!”.
c) Cabinetele de asistenţă Conţinutul şi contextul privind consilierea
psihopedagogică funcţionează în unităţi de variază în relaţie cu nevoile şi natura elevilor în
învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţă învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. În
psihopedagogică unui număr de 400 preşcolari general în toate şcolile este numit un profesor
sau 800 de elevi îndeplinind următoarele atribuţii: specializat în consiliere psihologică pentru cei
„a) asigură informarea şi consilierea care au nevoie de un suport afectiv.
preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi cadrelor Psihopedagogii au rolul de terapeut, ghid şi
didactice pe diferite problematici: cunoaştere şi îndrumător în carieră pentru elevii de liceu.
autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul Obiectivele generale ale Cabinetului de
şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, asistenţă psihopedagogică sunt:
optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi etc.;  să deţină informaţii despre istoricul
b) asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor programelor de consiliere de la nivelul şcolii;
şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea  să înţeleagă filozofia şi funcţionarea
factorilor care determină tulburări programelor de consiliere;
comportamentale, comportamente de risc sau  să deţină abilitatea de a elabora şi de a
disconfort psihic; implementa un program de evaluare;
c) realizează investigarea psihopedagogică a  să cunoască rolurile, îndatoririle şi
copiilor şi elevilor; responsabilităţile consilierului şcolar;
d) propun şi organizează programe de orientare  să poată face studii de caz în interiorul
şcolară, profesională şi a carierei elevilor în şi exteriorul şcolii;
unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară  să poată face studii de caz în echipă;
activitatea;  să fie la curent cu diversitatea mediului
e) propun în cadrul curriculumului la decizia şcolii şcolar şi să recunoască nevoile elevilor care
cursuri opţionale vizând dezvoltarea personală a fac parte din minorităţi;
elevilor;
 să poată funcţiona ca şi consultant
f) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru
pentru personalul şcolii;
părinţi;
 să fie familiarizaţi cu legislaţia şi
g) sprijină şi asigură asistenţă şi consilierea
politicile relevante consilierii şcolare;
metodologică a cadrelor didactice;
h) elaborează studii psihosociologice privind  să înţeleagă procesul de coordonare al
opţiunile elevilor claselor terminale vizând curriculum-ului ca parte integrantă a
calificările profesionale din învăţământul curriculum-ului şcolar;
profesional şi liceal;  să poată funcţiona ca şi avocat al
i) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii elevilor;
pentru problemele care nu sunt de competenţa lor  să ştie cum să prezinte programele de
– centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete consiliere părinţilor şi personalului şcolii;
medicale, cabinete psihologice etc;  să înţeleagă şi să fie capabili să
implementeze Ghidul Nebraska şi Programul
58
________________________________________________________________________________
j) colaborează cu cabinetele logopedice; Model de Consiliere;
k) colaborează cu cadrele didactice itinerante şi  să deţină informaţii privind testele
de sprijin; standard folosite de personalul şcolii;
l) colaborează cu mediatorii şcolari;  să deţină informaţii privind explorarea
m) asigură servicii de consiliere şi asistenţă unei cariere şi luarea de decizii;
psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe  să lucreze cu familiile elevilor la nivel
educaţionale speciale; terapeutic şi educaţional;
n) colaborează cu diverse instituţii şi organizaţii  să deţină abilităţi de a oferi consiliere de
neguvernamentale care oferă servicii şi grup în şcoli;
desfăşoară activităţi în sfera educaţională.” 4  să înţeleagă aspectele legale şi etice
ale consilierii şcolare;
Profesorul consilier şcolar din cabinetele
şcolare de asistenţă psihopedagogică are Îndatoririle consilierului şcolar sunt axate
următoarele obligaţii în unitatea de învăţământ pe desfăşurarea generală a programului de
preuniversitar unde îşi desfăşoară activitatea: consiliere curriculară, planificare individuală
„a) stabilirea, aprobarea şi afişarea programului de pentru elevi şi servicii la cerere. O mică parte a
lucru la cabinetul de asistenţă psihopedagogică; timpului este alocată serviciilor indirecte numite
b) prezentarea în consiliul profesoral al unităţii de sistemul de susţinere. Şcolile ar trebui să
învăţământ a unui raport de activitate semestrial elimine şi să restabilească sarcinile neadecvate
care să cuprindă informaţii privind: numărul de ale programului dacă este posibil astfel încât
copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au consilierii se pot focusa pe nevoile de prevenire
beneficiat de servicii de consiliere şi asistenţă ale programului.
psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse Rolul şi funcţiile de bază ale consilierului
pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi şcolar în orientarea în carieră sunt:
măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea  să înţeleagă nevoia de a echilibra
acestora, alte informaţii solicitate de unitatea de multiplele roluri asumate de indivizi pe
învăţământ; parcursul carierei;
c) colaborarea cu personalul didactic al unităţii de  să înţeleagă şi să integreze în practică
învăţământ în care funcţionează; faptul că a-ţi câştiga existenţa este doar una
d) participarea la consiliile profesorale, şedinţele dintre componentele identităţii unei persoane;
cu părinţii şi, după caz, la alte acţiuni organizate
 să înţeleagă că oamenii, valorile lor şi
de unitatea de învăţământ;
mediul sunt interdependente;
e) organizarea de lectorate pentru părinţi cu
 să stabilească strategii de management
tematică specifică;
al carierei prin ajutarea oamenilor să îşi
f) participarea, la solicitarea unităţii de învăţământ,
dezvolte abilităţi asftel încât să îşi controleze
la diverse proiecte şi programe educaţionale.” 5
cariera;
 să ajute oamenii să înţeleagă faptul că
managementul carierei este un proces de
lungă durată;
 să ajute oamenii să înţeleagă cum
tendinţele sociale joacă un rol major în
managementul carierei;
 să promoveze independenţa şi
încrederea în sine;
 să crească gradul de a fi conştient de
oportunităţi şi de opţiuni;
 să cadă de acord privind posibilele
rezultate;
 să identifice paşi de urmat pentru
4
5
59
________________________________________________________________________________
implementarea unei decizii astfel încât
obiectivele să fie îndeplinite;
Anii de liceu sunt cei care aduc creşterea,

promisiunile, entuziasmul, frustrările,
dezamăgirile şi speranţa. Este momentul când
elevii încep să descopere ce le rezervă viitorul.
Consilierii şcolari pentru ciclul gimnazial susţin
procesul educaţional şi promovează rezultatele
academice.
Programele de consiliere sunt esenţiale
pentru elevi pentru a-şi împlini o creştere
personală optimă, pentru a dobândi abilităţi
sociale pozitive precum şi valori, pentru a
stabili obiective realiste în privinţa carierei şi
pentru a-şi atinge potenţialul academic în mod
productiv, pentru a deveni cetăţeni responsabili
ai comunităţii globale.
Consilierul psihopedagog pentru ciclul liceal
deţine o diplomă de masterat şi are certificare
în consilierea şcolară. Menţinerea certificării
include dezvoltare profesională continuă pentru
a fi la curent cu ce este nou în domeniu şi cu
provocările pe care le pun elevii. Apartenenţa
la o asociaţie profesională este încurajată
pentru că îmbogăţeşte cunoştinţele şi eficienţa
unui consilier şcolar.
C. CENTRELE DE CONSILIERE ȘI Departamentul de Consiliere (tr: RAM)

ORIENTARE PROFESIONALĂ constituite în
cadrul fiecărei instituţii de învăţământ superior
cu rolul de a asigura consultanţă pentru alegerea
rutei profesionale şi plasamentul pe piaţa muncii a
studenților;
D. Demersuri de consiliere și orientare Orientarea în carieră în Turcia este, în
școlară și profesională prezente în acest moment general, oferită de şcoli prin consilierii lor, pe
sunt realizate și în cadrul PARTENERIATELOR lângă RAM (Centrele de Orientare şi
ȘCOLILOR CU ONG-URILE sau cu ALTE Consiliere), care este un alt furnizor comun
INSTITUȚII, dar și prin intermediul unor pentru acest serviciu.
PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI
STRUCTURALE care au ca scop consilierea
carierei elevilor.
2. ALTE ORGANISME PARALELE de ALTE ORGANISME PARALELE de
asigurare a consilierii și orientării în carieră: asigurare a consilierii și orientării în carieră:
A. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Centrele de Orientare și Consiliere

Centrele de Informare și Consiliere a Carierei, (RAM) oferă servicii care vizează:
înființate în cadrul Agențiilor Județene pentru - asistarea persoanelor referitor la probleme
Ocuparea Forței de Muncă vin în completarea academice şi personal-sociale, provocări
sistemului educațional de orientare și consiliere în pentru toate ciclurile de dezvoltare, pentru a
carieră; înregistra un progres în general;
- asistarea elevilor în identificarea şi
recunoaşterea propriului interes, a propriilor
valori, competenţe şi capacităţi, aptitudini şi
60
________________________________________________________________________________
trăsături de personalitate potrivite carierei
alese.
B. Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele Agenţia Turcă de Ocupare a Forţei de
de informare și consiliere pentru tineri, pentru Muncă are rolul de a ajuta persoanele în
categoria de vârstă 14 - 35 ani, aflate în găsirea unui loc de muncă în vederea prevenirii
subordinea Direcțiilor județene pentru tineret; şomajului.
• Un Consiliu General, în care părţile sociale
sunt majoritare şi la care pot participa de
asemenea reprezentanţi ai universităţilor
publice, a fost înfiinţat cu scopul de a ajuta
crearea politicii de ocupare a forţei de muncă în
Turcia, prin adoptarea unui model de
organizare deschis dialogului social.
• Comitetul executiv, incluzând reprezentanţi ai
lucrătorilor, angajatorilor, negustorilor şi
meşteşugarilor a fost format ca organ al
instituţiei care deţine administraţia supremă şi
luarea deciziilor pentru formarea abilităţilor,
autorităţii şi responsabilităţii.
• Boards Provincial pentru ocuparea forţei de
muncă s-a format cu scopul îmbunătăţirii
iniţiativei locale în dezvoltarea regională şi a
determinării politicii locale de ocupare a forţei
de muncă.
• Agenţiile de recrutare private a permis, atât în
plan intern cât şi în străinătate găsirea locurilor
de muncă şi de angajaţi.
• Pentru a furniza servicii active în provincii,
direcţiile regionale au fost abrogate şi s-au
constituit direcţiile provinciale.
• Employment and Vocational Expert a fost
înfiinţată cu scopul de a produce personal
calificat.
C. Centrul Național de Resurse pentru Eurodesk şi Agenția Naţională, prin
Orientarea Profesională (Euroguidance); intermediul centrelor de informare şi consiliere
pentru tineri, sub coordonarea Direcţiei
Judeţene pentru Tineret;
D. Asociația Națională de Orientare Școlară și Ministerul Educaţiei, Direcţia Generală a
Profesională; Serviciilor de Consiliere.
E. Institutul de Științe ale Educației
61
________________________________________________________________________________
CAP. V. ANALIZA CURRICULUMULUI ŞCOLAR DIN PERSPECTIVA CONSILIERII ŞI

ORIENTĂRII ÎN CARIERĂ A ELEVILOR
5.1. Disciplina Consiliere şi Orientare
ROMÂNIA TURCIA
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
În planul-cadru pentru învăţământul primar Pe baza deciziei Consiliului Educaţiei nr.

este prevăzută, în cadrul ariei curriculare 192 din 14.07.2005, în orarul săptămânal al
Consiliere şi orientare, disciplina Dezvoltare şcolilor primare şi gimnaziale orele obligatorii
personală, căreia îi sunt alocate 2 ore pe sunt permise din primul an până în clasa a
săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe VIII-a în ceea ce priveşte evenimentele de
săptămână în clasele I şi a II-a. orientare şi evenimentele sociale.
Aceasta are ca scop formarea abilităţilor şi Pentru a asigura coerenţă între
dezvoltarea atitudinilor necesare pentru Programul de Orientare pentru clasele
integrarea elevilor în societate. primare şi cele gimnaziale acest „program de
Programa disciplinei Dezvoltare personală, orientare la clasă” a fost revizuit în anul 2006.
aprobată prin ordin al ministrului Nr. Fiecare şcoală este răspunzătoare de
3418/19.03.2013, este elaborată conform desfăşurarea şi organizarea evenimentelor şi
modelului de proiectare curriculară centrat pe activităţilor în cadrul programului de
competenţe. Consiliere şi Orientare Psihopedagogică,
Astfel, în cadrul programei şcolare se program planificat în concordanţă cu
regăsesc competenţele generale (achiziţiile caracteristicile şcolii şi nevoile elevilor.
elevului pentru întregul interval de studiu al Consilierea şi orientarea şcolară este
disciplinei), competenţele specifice (derivate din desfăşurată sub coordonarea consilierilor din
competenţele generale, formate pe parcursul fiecare şcoală.
unui an şcolar) şi conţinuturile (achiziţiile
necesare elevului, organizate pe 3 mari
domenii): STRUCTURA PROGRAMULUI
În planificarea structurii programului se
Clasa Clasa I Clasa a II-a va ţine cont de orientarea personală-
pregătitoare socială, educaţională şi vocaţională.
Competenţe generale6 Şapte arii de competenţă sunt stabilite
I. Manifestarea interesului pentru ca fiind relevante pentru cele trei arii
autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de principale de dezvoltare de mai sus care vor
sine şi faţă de ceilalţi fi aplicate de la clasa I până în clasa a XII-a.
Domeniul 1. Adaptarea la şcoală şi la mediu
1. Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos 2. Succesul educaţional
3. Auto-acceptarea
Subdomeniul 4. Relaţiile interpersonale
1.1. Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de 5. Familia şi societatea
sine şi faţă de ceilalţi 6. Viaţa sănătoasă şi în siguranţă
Conţinuturi 7. Dezvoltarea educaţională şi
►Cine sunt ►Cine sunt ►Eu şi ceilalţi profesională
eu? eu? ►Asemănări şi
Programul include activităţi pentru
►Trăsături ►Caracteris- deosebiri dintre
fizice tici personale sine şi ceilalţi fiecare arie de competenţă pentru educaţia
►Schema simple, după criterii primară şi gimnazială.
corporală: puncte tari şi simple: aspecte Studiul de caz al unui participant activ la
alcătuirea şi limite fizice, gen, activităţile elevilor şi ale cercetătorilor
6
Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală - Clasa
pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013, Bucureşti, 2013.
62
________________________________________________________________________________
denumirea observabile în vârstă, tipuri de reprezintă baza programului.
părţilor corpului activităţile vestimentaţie Abordarea centrată pe elev a fost luată
şcolare şi de (sport, elegant, în considerare, aceasta făcându-i pe elevi să
timp liber tradiţional etc.) fie participanţi activi precum şi investigatori ai
►Diversitate.
problemelor.
Fiecare este
unic; diferenţe
Consilierul şcolii are obligaţia de a
individuale susţine profesorii diriginţi în pregătirea
1.2. Igiena personală Programului de Orientare Şcolară precum şi
de a susţine şi alte categorii de beneficiari
►Obiecte şi ►Norme de ►Norme de prin oferirea de materiale necesare şi de
activităţi zilnice igienă la igienă în instrumente de evaluare.
de igienă şcoală şi contexte variate
personală acasă ►Importanţa COMPETENŢE
►Igiena normelor de ORIENTAREA PRIVIND ŞCOALA ŞI
locuinţei, a igienă pentru
MEDIUL
sălii de clasă
sănătate,
învăţare şi REZULTATELE EDUCAŢIONALE
relaţiile cu AUTO-ACCEPTAREA
ceilalţi RELAŢIILE INTERPERSONALE
II. Exprimarea adecvată a emoţiilor în FAMILIA ŞI SOCIETATEA
interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi VIAŢA SĂNĂTOASĂ ŞI ÎN SIGURANŢĂ
2. Dezvoltare emoţională şi socială DEZVOLTAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI
PROFESIONALĂ
2.1. Trăire şi manifestare emoţională, starea de
bine
DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR
►Emoţii de ►Emoţii de ►Emoţii de
bază denumite bază bază (bucurie,
PROGRAMULUI DE ORIENTARE
prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, ŞCOLARĂ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ
(bucurie, tristeţe, furie) exprimate (CLASA I ŞI CLASA a II-a)
tristeţe, frică, frică, furie) şi în comporta-
furie) în elemente mente Recunoaşterea colegilor, a 1
activităţi/ simple de profesorilor, a conducerii şi a altor
contexte limbaj angajaţi
familiare nonverbal Exprimarea sentimentelor despre 1
(expresii
şcoală
faciale,
postură) şi Realizarea parcursului educaţional 1
paraverbal Conştientizarea regulilor proprii 1
(intonaţie) diverselor medii
2.2. Comunicare şcolară eficientă Conştientizarea importanţei 1
materialelor de curs
►Reguli de ►Abilităţi de ►Elemente de Explicarea aşteptărilor claselor 1
comunicare în comunicare ascultare terminale
activitatea de bază activă: contact Caracteristicile pozitive proprii 1
şcolară ►Mesaje vizual, postură,
►Comunicarea verbale, voce (intonaţie,
Importanţa modului de a se raporta 1
cu colegii şi nonverbale, accent) la oamenii cu deficienţe
cadrele paraverbale Se recunoaşte importanţa 1
didactice simple generozităţii
2.3. Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Se recunoaşte importanţa 1
sincronizării în comunicare
►Fiinţe şi ►Prietenia. ►Abilităţi Să ştie ce este de făcut în cazul 1
obiecte Caracteristi- necesare şi farselor jucate de colegi
preferate cile unui bun comportamente Înţelegerea faptului că furia este o 1
►Caracteristi- prieten acceptate în
cile acestora ►Ce este un relaţiile cu
emoţie naturală care poate apărea
bun prieten? ceilalţi din când în când
►Respectul în
63
________________________________________________________________________________
relaţiile cu Protejarea propriei persoane de 1
ceilalţi situaţii neprevăzute
Pregătirea dosarului educaţional şi 1
III. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor vocaţional
specifice învăţării în context şcolar
Familiarizarea cu profesiile părinţilor 1
3. Aspecte specifice ale organizării
învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul şi a altor angajaţi
mic Respectarea regulilor clasei 2
3.1. Rutine şi sarcini de lucru Analizarea schimbării modului de 2
percepţie al şcolii
►Reguli ►Sarcini de ►Cum folosim Conştientizarea responsabilităţilor 2
elementare ale lucru în timpul? Conştientizarea greşelilor şi a 2
noilor activitatea ►Program faptului că şi greşelile sunt naturale
rutine specifice şcolară zilnic de lucru Recunoaşterea aspectelor pozitive 2
activităţii clasei şi acasă: ►Alternanţa
ale celorlalţi
pregătitoare tipuri de efort/relaxare
sarcini, (timp de A solicita în mod corespunzător 2
încadrare lucru/timp liber) Comunicarea se face cu accent pe 2
în timp, Importanţa importanţa sincronizării
finalizare timpului în Explicarea importanţei protejării 2
învăţare limitelor personale
3.2. Abilităţi şi atitudini de învăţare Recunoaşterea importanţei modului 2
de relaţionare cu oamenii cu
►Tehnici ►Importanţa ►Condiţiile dificultăţi
simple care învăţări învăţării: factori
sprijină ►Tehnici favorizanţi/re-
Recunoaşterea importanţei 2
învăţarea simple de surse, factori de solidarităţii în prietenie
►Reguli de monitorizare stres/ Exprimarea aspectelor pozitive ale 2
organizare a a achiziţiilor obstacole prieteniei
învăţării învăţării (instrumente, Atitudinea cuvenită în cazul unei 2
persoane, farse
contexte) Importanța cooperării în familie 2
3.3. Explorarea meseriilor Consumarea nutrienţilor necesari 2
pentru o viaţă sănătoasă
►Hobby-uri şi ►Meserii ►La ce
activităţi cunoscute: folosesc Exprimarea a ceea ce ne place şi a 2
preferate denumire, meseriile? ceea ce nu ne place
►Portofoliul activităţi ►Utilitatea
personal cu principale, socială a
rezultate/ unelte şi meseriilor:
evidenţe ale instrumente, produse
învăţării loc de realizate,
desfăşurare beneficii pentru
sine şi pentru
comunitate
Competenţele specifice reprezintă etape

din realizarea competenţelor generale şi sunt
corelate cu activităţi de învăţare precum:
- jocuri;
- desene;
- colaje;
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste
diferite;
- discuţii în perechi sau în grupuri mici;
- ghicitori, poezii, cântece;
- vizionarea unor filme;
- activităţi practice;
64
________________________________________________________________________________
- organizarea unor evenimente;
- vizite;
- concursuri;
- realizarea unor expoziţii etc.;
Clasa a III-a şi clasa a IV-a
În planul-cadru pentru clasele a III-a şi a IV-

a, ariei curriculare Consiliere şi orientare îi sunt DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR
alocate 0-1 ore pe săptămână, cadrele didactice PROGRAMULUI DE ORIENTARE
putând opta pentru introducerea acestui ŞCOLARĂ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ
opţional cu scopul de a-i ajuta pe elevi să (CLASA A III-a ŞI CLASA a IV-a)
dobândrească cunoştinţe şi abilităţi care îi ajută
să devină responsabili, “să contribuie la viaţa Conştientizarea rezultatului 3
şcolară, a familiei, a grupului de prieteni, să îndeplinirii responsabilităţilor
transforme activitatea de învăţare într-un proces Protejarea echipamentelor şi a 3
permanent, să îşi creeze viitorul”7. dotării şcolii
Conţinuturile învăţării sunt structurate pe 5 Explicarea relaţiei dintre succes şi 3
module tematice care individualizează fiecare studiu
obiectiv cadru: Explică importanţa folosirii timpului 3
în mod eficient
Clasa a III-a Clasa a IV-a Timpul liber este evaluat în 3
Obiective cadru8 concordanţă cu interesele
I. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi Conştientizarea intereselor 3
a atitudinii pozitive faţă de sine personale
Module tematice Conştientizarea punctelor tari şi a 3
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală punctelor slabe personale
1.1 Autocunoaştere
Recunoaşterea propriilor 3
Conţinuturi comportamente şi efectul lor asupra
altora
►Spaţiul personal, ► Interese şi abilităţi
nevoia de intimitate – personale:
Cum să reacţioneze în cazul 3
relaţia acestora cu caracteristici ostracizării de către prieteni
imaginea de sine individuale Cum să reacţioneze în cazul unei 3
►Diversitatea culturală farse
şi etnică. De ce sunt Protejarea limitelor personale 3
oamenii diferiţi? Recunoaşterea importanţei de a 3
Solidaritatea cu ceilalţi asculta în comunicare
1.2 Schimbare, Comportarea adecvată privind 3
creştere, dezvoltare
protejarea mediului şi a naturii
►Pregătirea pentru
schimbare şi pentru
Explică diferitele caracteristici ale 3
clasa a V-a fiecărei profesii
II. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în Oferă exemple din diferite profesii 3
contexte variate Îndeplinirea responsabilităţilor 4
2. Comunicare şi abilităţi sociale Participarea la procedura de selecţie 4
2.1 Comunicare 2.1 Abilităţi sociale din şcoală
►Comunicarea: vorbire, ►Roluri în grup Se referă la factori care afectează 4
ascultare, reuşita la examene
comportamente non- Utilizarea eficientă a timpului 4
verbale. Cum să fiu un
bun ascultător
Conştientizarea propriului stil de 4
învăţare
7
Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I – a IV-a, Clasele a V-a – a VIII-a, Aprobat
prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006.
8
Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programele şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare
Clasele I – a IV-a, Clasele a V-a – a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006.
65
________________________________________________________________________________
(privire, mimică, gesturi, Colectarea informaţiei din diferite 4
postură corporală, surse
atitudinea pozitivă faţă Explicarea avantajelor de a lucra în 4
de vorbitor). grup
2.2 Familia
Explicarea activităţilor care au fost 4
►Roluri în cadrul ►Relațiile dintre
familiei. Relaţia cu membrii familiei. de succes
părinţii Valorile şi practicile Exprimarea sentimentelor şi a 4
transmise de familie – gândurilor
aspectele critice Identificarea soluţiilor în cazul 4
care să fie discutate cu farselor
părinţii (legate de Identificarea soluţiilor în caz de 4
creştere, relaţiile cu discriminare
colegii şi profesorii).
Realizarea faptului că frica poate fi 4
III. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a
informaţiilor în procesul de învăţare
controlată
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării Exprimarea furiei într-un mod 4
adecvat
3.1. Managementul 3.1 Învăţare eficientă Exprimarea importanţei prieteniei 4
informaţiilor Exemple de slujbe în vecinătate 4
►Criterii de selectare a ►Învăţarea (în sens
informaţiilor restrâns) – condiţiile
optime pentru
învăţarea eficientă
►Deprinderi de studiu
eficient: organizarea
conţinuturilor de
învăţare, dozarea
efortului şi a
perioadelor de
relaxare/ odihnă
►Disciplina învăţării:
implicare,
perseverenţă,
responsabilitate,
asumarea sarcinilor de
lucru
►Condiţii interne şi
externe: mediul de
învăţare (spaţiu,
ambient), starea
personală de sănătate
►Mijloace eficiente de
învăţare: TIC
3.2. Învăţare eficientă
►Planificarea învăţării:
obiective săptămânale,
orarul unei zile, planul
de lucru, stabilirea
termenelor
IV. Dobândirea abilităţilor de explorare şi
planificare a carierei
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea 4.1 Explorarea

activităţilor preferate priorităţilor
►Activităţi individuale şi ►Priorităţi şi obiective
de echipă – avantaje şi privind propria
dezavantaje activitate (jurnalul
66
________________________________________________________________________________
►Termeni specifici unei personal, liste de
activităţi activităţi zilnice,
săptămânale)
V. Exersarea abilităţilor de management al
unui stil de viaţă de calitate
5. Calitatea stilului de viaţă
5.1 Calitatea vieţii personale

►Situaţii relevante ►Argumente care
pentru copii, care însoţesc deciziile de a
solicită luarea unor acţiona în situaţii
decizii (de ex.: situaţii dificile (de exemplu
din şcoală sau de accidente în mijloace
pe stradă în care se de transport, în
manifestă excursii şi drumeţii
comportamente violente etc.)
şi accidente determinate ►Alternative de
de acestea) rezolvare a
problemelor; implicaţii
Clasele V - VIII
În clasele V – VIII, disciplina Consiliere şi

orientare este predată elevilor de profesorii DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR
diriginţi. PROGRAMULUI DE ORIENTARE
Conform planului cadru de învăţământ ŞCOLARӐ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ
aprobat prin OMEC 3638/11.04.2001, ariei (CLASELE V-VIII)
curriculare Consiliere şi orientare i se alocă o
oră/ săptămână în trunchiul comun. Beneficii datorate oportunităţilor 5
Activităţile desfăşurate în cadrul disciplinei educaţionale şi sociale existente
au rolul de a contribui la dezvoltarea personală Explicarea caracteristicilor 5
a elevilor pentru integrarea profesională cu membrilor de grup şi a liderilor
succes a acestora în societate. eficienţi
Conţinuturile învăţării prevăzute în aria Folosirea metodelor adecvate de 5
curriculară Consiliere şi orientare pentru clasele lucru pentru stilurile de învăţare
V-VIII sunt adaptabile la nevoile elevilor, ale Explicarea visurilor şi a aşteptărilor 5
comunităţii şi ale societăţii. Explicarea factorilor care sunt 5
asociaţi cu reuşita educaţională
Clasa Clasa Clasa Clasa Explicarea modului în care 5
a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a comportamentul este afectat de
Obiective cadru9 emoţii
I. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi Explicarea modului în care să faci 5
a atitudinii pozitive faţă de sine faţă presiunii colegilor
Module tematice Cum să reacţioneze în situaţia unor 5
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală probleme personale, sociale şi
educaţionale
1.1 Autocunoaştere
Exemple de cum să refuzăm într-un 5
Conţinuturi
►Stima ►Stima ►Încre- ►Autoeva-
mod adecvat
de sine: de sine. dere în luare: Înţelegerea prietenilor 5
ce este Etichetă- sine, interese, Evaluarea comunicării cu alţii 5
stima de rile. Cum reuşita puncte tari, Recunoaşterea comportamentelor 5
sine şi în poate fi personală puncte
9
Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programa şcolară pentru Aria curriculară Consiliere și orientare
Clasele a V- a – a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006.
67
________________________________________________________________________________
ce situaţii îmbunătă- slabe, pozitive necesare pentru a trăi în
se ţită stima caracteris- linişte
manifestă de sine. tici Explicarea importanţei şi a 5
►Atitudi- personale necesităţii muncii de vountariat în
nea
interesul comunităţii
pozitivă
faţă de Recunoaşterea impactului mass- 5
propria mediei asupra societăţii
persoană Explicarea importanţei educaţiei 5
1.2 Schimbare, creştere, dezvoltare Explicarea importanţei stabilirii 6
►Carac- ►Schim- obiectivelor
teristicile bare, Explicarea criteriilor în identificarea 6
preado- creştere, obiectivelor
lescenţei: dezvolta-
Stabilirea obiectivelor pe termen 6
schimbă- re:
rile fizice, copilărie,
scurt, mediu şi lung
dezvolta- pubertate, Hobby-uri 6
rea adoles- Indicarea importanţei activităţilor de 6
personali- cenţă, petrecere a timpului liber în
tăţii, tinereţe, atingerea obiectivelor viitoare
relaţiile cu maturita- Asumarea reuşitei şi a eşecului în 6
colegii, te, relaţia cu factorii cauzatori
aşteptări batrâneţe Conştientizarea gândurilor care 6
– caracte-
ristici
afectează reuşita la examene
generale, Evaluarea consecinţelor erorilor şi 6
observa- identificarea soluţiilor
bile. Refuzul dacă este necesar 6
II. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în Explicarea elementelor luate în 6
contexte variate considerare în rezolvarea
2. Comunicare şi abilităţi sociale problemelor
Explicarea consecinţelor furiei 6
2.1 Managementul 2.1 Abilităţi sociale Folosirea relaxării şi a exerciţiilor de 6
emoţilor
respiraţie în cazul furiei
►Relaţia ►Impor- ►Cum ►Respon-
dintre tanţa recunoaş- sabilitate Înţelegerea sentimentelor şi a 6
eveni- autocon- tem un individuală gândurilor profesorilor
mente, trolului. lider? şi socială în Conştientizarea importanţei folosirii 6
gânduri şi Tehnici şcoală, în mijloacelor mass-media adecvate
emoţiile de familie şi în Explicarea relaţiei dintre clasele 6
generate. autocon- comunitate vocaţionale
►Cum trol. Recunoaşterea impactului în reuşita 7
facem
la testul de anxietate
faţă
emoţional Explicarea importanţei auto- 7
situaţiilor cunoaşterii şi a tehnicilor de non-
dificile? testare aplicate în şcoală
2.2 2.2 Comunicarea Colectarea informaţiei despre 7
Abilităţi examenele de admitere în şcolile
sociale gimnaziale
►Impor- ►Com- ►Ce ►Prejude- Recunoaşterea schimbării fizice 7
tanţa portament înseamnă căţi şi Aprecierea personală în situaţii 7
contribu- agresiv – comuni- stereotipuri: diverse pentru atingerea succesului
ţiei neagresiv care impact
fiecărui eficientă? asupra Conştientizarea talentelor 7
membru ►Abilităţi comunicării Realizarea situaţiilor conflictuale 7
al unui de Evaluarea soluţiilor conflictului 7
grup la comuni- Înţelegerea sentimentelor şi a 7
activitatea care: gândurilor membrilor familiei
68
________________________________________________________________________________
grupului. ascultare, Descrierea modului în care barierele 7
Avantaje- feedback de comunicare pot fi depăşite
le pozitiv, Explicarea importanţei şi a 7
cooperării adresarea necesităţii regulilor care guvernează
în grup. întrebări-
viaţa socială
Solidari- lor
tate ►Grijă şi Explicarea impactului vieţii de elev 7
sprijin în asupra modului de a fi un bun
familie cetăţean
►Diver- Recunoaşterea impactului 7
sitatea obiceiurilor nocive asupra vieţii
culturală personale
şi etnică. Recunoaşterea rolului atenţiei în 7
Intercul-
alegerea carierei
turalitate
III. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a Recunoaşterea importanţei alegerii 7
informaţiilor în procesul de învăţare carierei
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării Recunoaşterea efectelor asupra 8
deciziilor privind planurile de viitor
3.1 Managementul informaţiilor Implementează etapele procesului 8
de luare a deciziilor
►Modali- ►Tehnici ►Elemen- ►Surse de Explicarea factorilor care afectează 8
tăţi de de te de informare reuşita academică din punct de
identifi- selectare manage- cu privire la vedere al stării de sănătate
care a a ment al filierele,
Cunoaşterea factorilor care 8
informaţi- informaţi- timpului profilurile şi
ilor. Rolul ilor – specializări- afectează reuşita la examene
informaţi- avantaje le de Determină dacă nivelul testului de 8
ilor în şi limite. actualitate anxietate este de a reduce
procesul din performanţa şi identificarea soluţiilor
de învăţămân- Conştientizarea faptului că 8
cunoaş- tul liceal/ schimbările emoţionale şi fizice sunt
tere, şcoala de manifestări naturale ale
învăţare, arte şi adolescenţei
acomoda- meserii
re (publicaţii,
Recunoaşterea importanţei criticii în 8
site-uri auto-îmbunătăţire
web, baze Pregătirea CV-ului pentru interviu 8
de date, Beneficiile în urma rezultatelor 8
târguri de tehnicilor implementate în şcoli
oferte Stabilirea sarcinilor care pot fi 8
educaţiona- realizate după ciclul primar
le); Conştientizarea importanţei 8
avantaje şi
abilităţilor în alegerea carierei
limite ale
utilizării TIC Se referă la educaţie şi 8
pentru caracteristicile personale necesare
informarea într-o anumită profesie
cu privire la Colectarea informaţiilor despre 8
opţiunile viitoarea carieră
pentru Evaluarea programelor pentru 8
clasa a IX-a gimnaziu şi atingerea obiectivelor
►Criterii de
Evaluarea programelor vocational- 8
analiză a
informaţi- tehnice în atingerea scopurilor
ilor
referitoare
la ofertele
educaţiona-
le:
69
________________________________________________________________________________
relevanţa,
actualita-
tea,
completitu-
dinea,
corectitu-
dinea etc.
3.2 Învăţare eficientă
►Factorii ►Activita- ►Tehnici
favorizanţi tea de de
/ frenatori învăţare; stimulare
ai învăţăriiCaracte- a creati-
eficiente ristici ale vităţii
învăţării
eficiente.
IV. Dobândirea abilităţilor de explorare şi
planificare a carierei
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei 4.1.Planifi-

carea
carierei
►Carac- ►Muncă, ►Pregăti- ►Portofo-
teristicile ocupaţie, rea liul
unei carieră: educaţio- personal
activităţi – caracte- nală pentru
sarcini, ristici necesară clasele V-
respon- unei VIII:
sabilităţi, ocupaţii/ desene,
mediu de angajări rezultate
lucru, ►Criterii ale aplicării
echipa- de analiză chestiona-
mente, şi de relor ş a
orar alegere a fişelor
►Evoluţia unei de autoeva-
ocupaţiilor meserii. luare a
Decizie intereselor
persona- şi
lă, abilităţilor,
informată diplome şi
şi respon- certificate
sabilă cu obţinute,
privire la rezultatele
alegerea diferitelor
meseriei. concursuri
şi ale
activităţilor
de
voluntariat,
sugestii,
recoman-
dări
►Formula-
rele cu
opţiuni
pentru
clasa a IX-a
– modalităţi
de
completare
70
________________________________________________________________________________
V. Exersarea abilităţilor de management al

unui stil de viaţă de calitate
5. Calitatea stilului de viaţă
5.1 5.1 5.1 5.1
Calitatea Calitatea Calitatea Calitatea
relaţiilor vieţii relaţiilor vieţii
sociale personale sociale şi personale
a mediului
de muncă
►Aparte- ►Situaţii ►Factorii ►Factori
nenţa la de sociali, determi-
grup. decizie. culturali, nanţi ai
Rolul Rezolva- economici dezvoltării
grupului rea unor în personale
în probleme formula- ►Adapta-
formula- cu rea unor rea
rea şi în potenţial opţiuni eficientă la
realizarea de risc profesio- stres; surse
opţiunilor (ex. relaţii nale şi în de sprijin în
perso- abuzive, dezvolta- situaţii de
nale. de rea stres;
exploata- carierei manage-
re) şi/sau ►Stereo- mentul
de criză tipurile de stresului în
(acciden- gen şi situaţii
te, planifica- de
catastrofe rea examinare
naturale carierei. ►Situaţii
etc.). de criză;
►Rapor- reacţii
tarea la emoţionale
normă. şi
comporta-
mentale în
situaţii de
criză
(catastrofe
naturale,
violenţă,
accidente
etc.) şi
modalităţi
de reacţie;
traficul de
fiinţe
umane.
5.2.
Calitatea
vieţii
personale
►Alege-
rea
alterna-
tivei
optime
(centura
de
siguranţă,
respecta-
71
________________________________________________________________________________
rea
regulilor
de
circulaţie,
a
normelor
de
prevenire
a incendii-
lor, a
normelor
de prim-
ajutor
etc.)
Sarcinile de lucru pot fi realizate individual,

în perechi sau în echipă, prin activităţi precum:
• jocul de rol, simularea,
• brainstorming-ul,
• metode art-creative,
• exerciţiul,
• chestionarul de interese şi abilităţi,
• conversaţia, discuţia, dezbaterea.
Conţinuturile învăţării includ aspecte legate
de implicarea în comunitate şi voluntariat, elevul
asumându-şi rolul de cetăţean activ şi
responsabil.
Clasele IX – XII-a
Pentru învăţământul liceal, programa ariei

curriculare Consiliere şi orientare include: DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR
- competenţe generale; PROGRAMULUI DE ORIENTARE
- valori şi atitudini; ŞCOLARĂ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ
- competenţe specifice; (CLASELE IX-XII)
- conţinuturi;
Regulile şcolii 9
- sugestii metodologice;
Atitudine pozitivă faţă de şcoală 9
Disciplina Consiliere şi orientare urmăreşte
sprijinirea inserţiei socio-profesionale viitoare a Beneficii ale oportunităţilor 9
tinerilor, prin conştientizarea conexiunilor între educaţionale şi sociale la şcoală şi
ceea ce învaţă şi abilităţile şi cunoştinţele în afara ei
dobândite pe care să le aplice în diferite Determinarea factorilor care conduc 9
contexte din viaţa reală10. la succes şi a celor care conduc la
eşec
Clasa Clasa Clasa Clasa Dezvoltarea punctelor tari şi a 9
a IX-a a X-a a XI-a a XII-a punctelor slabe în domeniul
Competenţe generale11 educaţional
1. Explorarea resurselor personale care Explicarea tehnicilor eficiente de 9
influenţează planificarea carierei studiu
Module tematice Evaluarea obiceiurilor eficiente de 9
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală învăţare
Conţinuturi Stabilirea obiectivelor pentru viitor, 9
1.1 Autocunoaștere ►Tehnici beneficii în urma implementării
10
Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a – a XII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5287 /
09.10.2006, București, 2006.
11
Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programele şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a – a
XII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5287 / 09.10.2006, București, 2006.
72
________________________________________________________________________________
►Încre- ► Calităţi ►Autoe- de mana- rezultatelor testelor tehnice
dere în şi valori valuare gement al Recunoaşterea valorii 9
sine personale personală resurselor A face faţă schimbărilor fizice şi 9
►Factori ►Reuşita – modali- personale;
emoţionale în perioada adolescenţei
care influ- personală tăţi de asumarea
enţează realizare responsa- Analizarea comunicării 9
încrede- bilităţii şi a interpersonale privind elementele şi
rea în consecin- tipurile
sine ţelor Evaluarea factorilor care sunt de 9
►Strategii luat în considerare privind
de respon- comunicarea eficientă
sabilizare şi Evaluarea comunicării privind 9
de barierele de comunicare
pregătire
pentru
Explicarea furiei cauzate de efectele 9
viaţa de fizice, emoţionale şi intelectuale
adult Evaluarea metodelor folosite pentru 9
a face faţă furiei privind impactul
1.2 Creş- 1.2 Managementul Folosirea modurilor constructive de 9
tere şi resurselor personale a face faţă furiei
schim- Explicarea paşilor privind rezoluţia 9
bare conflictelor
►Adoles- ► Tipuri ►Pro-
Evaluarea rezoluţiei conflictelor 9
cenţa: de grame
caracte- resurse educaţio-
folosite în viaţa de zi cu zi privind
risticile personale nale eficienţa
dezvoltării ►Utiliza- pentru A face faţă tensiunii dintre elevi 9
fizice, rea manage- Achiziţionarea obiceiurilor necesare 9
cognitive, optimă a mentul pentru o viaţă sănătoasă
emoţio- resurselor resurselor Factori care afectează procesul 9
nale personale personale selecţiei
II. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în Explică modul în care selecţia 9
vederea dezvoltării personale şi profesionale
carierei va afecta viitorul personal
2. Comunicare şi abilităţi sociale
Conştientizarea importanţei auto- 9
2.1 Comunicare ►Res- ►Compor- cunoaşterii în procesul de selecţie
►Forme ►Comu- pectarea tamente de Stabilirea relaţiei dintre o profesie şi 9
de comunicarea punctelor cooperare interesele, valorile, abilităţile şi
nicare eficientă alterna- în grupurile personalitatea în relaţie cu domeniul
eficientă în familie: tive de de apar- ales
moduri de vedere tenenţă Auto-evaluarea şi evaluarea 9
realizare ►Dreptu- ►Modalităţi obiectivă a condiţiilor domeniului
rile şi de adap- ales
respon- tare la
sabilităţile schimbările
Explicarea relaţiei dintre profesii şi 9
membrilor din cadrul domeniile alese
familiei; grupului de Colectarea informaţiei despre 9
echitatea aparte- domeniul pe care îl poate alege la
de gen nenţă şcoală
►Calităţile Rearanjarea planificării educaţionale 9
liderilor; şi vocaţionale
dezvoltarea Beneficii ale planificării educaţionale 9
calităţilor
şi vocaţionale pe parcursul
de lider
2.2 Auto- 2.2 Mana-
procesului de selecţie
control gementul Alegerea unui domeniu adecvat 9
emoţional emoţiilor intereselor, abilităţilor, valorilor şi
►Tehnici ►Prac- personalităţii
de auto- ticarea Participarea efectivă în lucrul pe 10
73
________________________________________________________________________________
control autocon- grupe
emoţional trolului Explicarea importanţei şi a 10
emoţional necesităţii cooperării în lucrul pe
în diferite grupe
situaţii de
viaţă.
Explică scopurile viitoare 10
III. Utilizarea adecvată a informaţiilor, în Evaluarea deciziilor în termeni de 10
propria activitate, pentru obţinerea succesului eficienţă a paşilor privind luarea
3. Managementul informaţiilor şi al învăţării deciziilor
Folosirea elementelor eficiente de 10
3.1 Managementul informaţiilor luare a deciziilor
► Resur- ►Căuta- ►Resur- ►Resurse Explicarea impactului valorilor 10
se infor- rea pe se de relevante asupra vieţii
matice şi internet a obţinere a cu privire la Conştientizarea modului în care 10
comuni- informaţi- informaţi- învăţare,
auto-percepţia afectează
caţionale ilor ilor muncă,
de infor- despre despre carieră
comportamentul
mare învăţare, opţiunile Conştientizarea opiniilor celorlaţi şi 10
cu privire muncă şi educaţio- modul în care afectează percepţia
la carieră nale sau individuală
învăţare, ►E-lear- profesio- Înţelegerea importanţei dezvoltării 10
muncă şi ning-ul ca nale relaţiilor sănătoase cu prietenii de
carieră sistem ►Criterii sex opus
educaţio- de Aprecierea realizărilor şi 10
nal selecţie a
comportamentelor pozitive
alternativ; surselor
învăţarea de Manifestarea relaţiilor flexibile şi 10
on-line: informare tolerante
avantaje Defineşte modul în care se poate 10
şi limite primi ajutor în caz de violenţă fizică,
3.2 Managementul învăţării verbală sau emoţională
► Tipuri ►Succes ► Relaţia ►Gândirea Defineşte modul în care se poate 10
de şcolar; succes critică şi primi ajutor în caz de abuz fizic,
învăţare perfor- şcolar – autocon- verbal sau emoţional
► Tipuri manţa reuşita trolul
Folosirea soluţiilor eficiente în 10
şi niveluri şcolară: personală asupra
de perfor- caracte- şi profe- propriei rezolvarea conflictelor
manţe în ristici, sională: învăţări Refuzul cererilor neadecvate 10
învăţare factori criterii de ►Învăţarea valorilor personale, credinţelor şi
►Cerinţe favorizanţi analiză a perma- atitudinilor prin folosirea abilităţilor
şcolare /frenatori reuşitei nentă de comunicare
► Rolul personale (caracteris- Conştientizarea problemelor sociale 10
stilurilor /profe- tici, regle- şi educaţionale înfruntate
de sionale mentări Identificarea soluţiilor în cazul 10
învăţare ► Rolul naţionale şi
problemelor educaţionale, personale
în optimi- succe- europene)
zarea sului sau sociale
învăţării şcolar în Conştientizarea impactului mass- 10
obţinerea media asupra valorilor personale şi
succe- sociale
sului în Auto-protejarea de obiceiuri nocive 10
viaţa Explicarea modului de a acţiona în 10
personală situaţii de urgenţă
şi în
Identificarea situaţiilor care solicită 10
carieră:
percepţia asistenţa adulţilor sau ajutorul
elevilor, a colegilor
profeso- Explicarea rolului valorilor în 10
rilor, a alegerea carierei
factorilor
74
________________________________________________________________________________
de Recunoaşterea relaţiei dintre valori, 10
decizie, a talent, satisfacţia profesională şi
opiniei trăsăturile de personalitate
publice Colectarea informaţiei privind 10
IV. Elaborarea proiectului de dezvoltare
formarea necesară privind cariera
personală şi profesională
4. Planificarea carierei Colectarea informaţiei privind 10
caracteristicile personale solicitate
4.1 Plani- 4.1 Planificarea 4.1 Alterna- de o anumită carieră
ficarea şi carierei tive educa- Evaluarea efectelor prejudiciilor în 10
dezvol- ţionale carieră
tarea Instituţii de cercetare şi cursuri 10
carierei vocaţionale care pregătesc educaţia
► Carie- ►Planul ►Schim- ►Învăţă- liceală şi munca
ra: de carieră bări eco- mânt Colectarea informaţiilor privind 10
definire după nomice, postobliga-
► Factorii finalizarea sociale, toriu: şcoli
resursele profesionale
care învăţă- tehnolo- postliceale, Beneficii ale surselor profesionale 10
influen- mântului gice; învăţământ de informare
ţează obligato- influenţele universitar Achiziţionarea de cunoştinţe despre 10
alegerea riu: acestora de scurtă/ opţiunile unui program vocaţional
carierei obiective, asupra lungă sau academic pentru învăţământul
resurse, dinamicii durată, superior
obstacole, carierei educaţia Stabilirea obiectivelor pentru viitor 11
acţiuni ►Opţiuni adulţilor;
luând în considerare resursele
► Opţiuni şi resurse specificul
alternati- de educaţiei,
sociale şi economice ale comunităţii
ve (con- realizare condiţii de Evaluarea accesibilităţii setului de 11
secinţe, a planului acces, obiective pentru viitor
avantaje, de carieră finalizare, Colectarea informaţiei privind 11
limite): de scurtă echivalarea admiterea la facultate
continua- şi lungă diplomelor Planuri privind pregătirea admiterii la 11
rea durată la nivel facultate
traseului european
Evaluarea planului educaţional 11
educaţio-
nal în
pentru admiterea la facultate în ceea
ciclul ce priveşte modul de aplicare
superior Stabilirea propriilor tactici pentru 11
al liceului/ examenul de admitere la facultate
inserţia Evaluarea metodelor eficiente de 11
profesio- soluţionare a problemelor de zi cu zi
nală; Folosirea paşilor eficienţi în 11
►Resur- rezolvarea problemelor
se
Sublinierea importanţei dragostei în 11
necesare
îndeplinirii viaţă
obiecti- Stabilirea unei conexiuni între 11
velor libertatea personală şi regulile vieţii
propuse sociale
4.2 Analiza mesajelor greşite şi a 11
Elemente modelelor prezentate de mass
de media în concordanţă cu valorile
marketing sociale şi individuale
personal
A acţiona în concordanţă cu regulile 11
►Portofo-
liul
care guvernează viaţa socială
personal şi Evaluarea propriilor comportamente 11
planul privind sensibilitatea la conservarea
pentru naturii şi la mediu
carieră
75
________________________________________________________________________________
după Participarea la munca de voluntariat 11
finalizarea în folosul comunităţii
ciclului Indicarea drepturilor proprii 11
superior al
Specificarea problemelor comune 11
liceului;
integrarea
de sănătate cu care se confruntă
şi lumea
armoni- Comunitatea şi protejarea 11
zarea intereselor problemelor comune de
priorităţilor sănătate
şi a obiec- Explicarea cauzelor şi a 11
tivelor simptomelor stresului
(educaţio- Evaluarea răspunsului în termeni de 11
nale, profe-
eficienţă folosiţi în caz de stres
sionale,
familiale), Folosirea metodelor adecvate 11
în vederea pentru a face faţă stresului
obţinerii Colectarea informaţiei despre 11
succesului importanţa dezvoltării
personal şi Colectarea informaţiei despre 11
profesional condiţiile oferite de programele de
►CV, educaţie universitară
scrisoare
Colectarea informaţiei despre 11
de intenţie,
interviul de cursuri şi organizaţii care oferă
angajare – formare în carieră
cerinţe Folosirea mass-mediei în atingerea 11
formale, obiectivelor profesionale
standarde Evaluarea condiţiilor oferite de 11
europene diferite instituţii universitare în
►Docu- atingerea obiectivelor profesionale
mente Identificarea informaţiei despre 11
Europass:
procedura de admitere
CV-ul
european, Obţinerea informaţiei despre burse 11
paşaportul în sistemul universitar
lingvistic, Explicarea efectelor nevoilor 11
suplimen- economice şi sociale ale profesiilor
tul la Colectarea informaţiei despre unde 11
diplomă, îşi pot efectua stagiile de practică
certificatul Achiziţia de cunoştinţe privind 11
de
profesiile recunoscute la nivel global
calificare
V. Exersarea abilităţilor de management al Explicarea factorilor care afectează 12
unui stil de viaţă de calitate reuşita academică înainte de
5. Calitatea stilului de viaţă examenul de admitere la facultate
Evaluarea sentimentelor 12
5.1 5.1 Calitatea vieţii personale Moduri de a face faţă anxietăţii 12
Calitatea cauzate de examene
relaţiilor Importanţa unui hobby în viaţa 12
sociale personală
► Factori ►Calita- ►Impli- ►Impactul
Contribuţia la personalitate şi carieră 12
care ame- tea vieţii carea carierei şi a
liorează şi stilul de comuni- profesiei
privind moştenirea culturală
calitatea viaţă; tară ca asupra Acceptarea oamenilor aşa cum sunt 12
relaţiilor stilul de modali- calităţii Respectarea vieţii private a fiecăruia 12
sociale viaţă de tate de vieţii Explicarea elementelor care vor fi 12
► Factori calitate ca promo- ►Calitatea luate în considerare privind
care dete- resursă a vare vieţii în importanţa alegerii partenerului de
riorează perfor- a dez- situaţii de
76
________________________________________________________________________________
calitatea manţei în voltării criză: cum viaţă
relaţiilor activitatea carierei şi influen- Conştientizarea schimbării rolurilor 12
sociale şcolară/ calităţii ţează femeilor şi bărbaţilor în viaţa de
(de ex., profesi- vieţii o situaţie familie
violenţa onală de criză
domes- calitatea
Conştientizarea problemelor sociale 12
tică) vieţii unei şi a soluţiilor
► Relaţii persoane; Manifestarea caracteristicilor de bun 12
sociale modalităţi cetăţean
optime de inter- Evaluarea slujbelor din aria locală 12
venţie în Identificarea slujbelor care li se 12
situaţie de potrivesc după terminarea liceului
criză
Conştientizarea importanţei 12
productivităţii pentru societate
5.2. 5.2. Calitatea relaţiilor sociale şi a
Calitatea mediului de muncă Explicarea nevoii abilităţilor pentru o 12
opţiunilor viaţă reuşită
privind Identificarea obiectivelor 12
cariera profesionale pe termen scurt şi pe
►Alege- ►Exploa- ►Volun- ►Pregăti- termen lung
rea tarea prin tariatul: rea pentru Evaluarea propriilor caracteristici în 12
carierei muncă, definire examene şi ceea ce priveşte păstrarea unei
din exploata- ► Acţiuni manage- slujbe
perspec- rea comuni- mentul
tiva sexuală– tare în stresului
Recunoaşterea importanţei eticii 12
stilului de consecin- situaţii afacerilor şi a vieţii profesionale
viaţă ţele criză: Colectarea informaţiei despre piaţa 12
inten- negative catastrofe muncii, aria de muncă şi condiţiile
ţionat asupra naturale de muncă
vieţii (inundaţii, Explică relaţia dintre învăţarea pe tot 12
tinerilor cutremu- parcursul vieţii şi carieră
re); acci- Scrierea unui CV 12
dente
Explicarea tehnicilor de interviu 12
rutiere,
feroviare, Colectarea informaţiilor privind 12
aviatice, angajatorul şi drepturile şi
nucleare; responsabilităţile angajatului
răpiri, Explicarea importanţei găsirii unei 12
acte slujbe
teroriste Stabilirea locului de efectuare a 12
etc. stagiului de practică
5.3.
Beneficii privind planificarea 12
Egalitatea
de şanse în
educaţională şi vocaţională în
dezvoltarea alegerea unui program universitar
carierei Evaluarea instituţiilor şi a cursurilor 12
►Dimen- care pregătesc elevii pentru piaţa
siunea de muncii
gen în Evaluarea programelor şi a 12
dezvoltarea condiţiilor educaţiei universitare
şi Recunoaşterea importanţei evaluării 12
planificarea reale în alegerea programelor de
carierei;
stereoti-
educaţie superioară
purile de Evaluarea acurateţii programelor de 12
gen ca educaţie superioară în relaţie cu
bariere în preferinţele personale şi cu cele
opţiunile academice şi vocaţionale
de carieră
77
________________________________________________________________________________
Pentru desfăşurarea activităţilor

metodologia recomandă strategii de lucru
interactive:
- brainstorming-ul;
- dezbaterea;
- problematizarea;
- jocul de rol;
- simularea;
- studiul de caz;
- tehnici de gândire critică;
- exerciţii metaforice;
- tehnici de clarificare a valorilor etc.
78
________________________________________________________________________________
5.2. Analiza disciplinelor şcolare
5.2.1. Competenţe orizontale12
Prin includerea Consilierii şi orientării în carieră a elevilor în cadrul disciplinelor şcolare, se

urmăreşte dezvoltarea următoarelor competenţe orizontale, care îi vor ajuta pe elevi să se
dezvolte pe plan personal și, mai târziu, să își găsească un loc de muncă și să se integreze în
societate:
1. Capacitatea de a utiliza o gândire creativă în cunoaştere (să demonstreze gândire
creativă):
1.a. utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru
rezolvarea de probleme;
1.b. elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume
dinamică;
1.c. formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică;
1.d. folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite;
1.e. dezvoltarea unei atitudini receptive, necritice, neapreciative generatoare de asociaţii
multiple, variate şi soluţii diverse;
1.f. dezvoltarea fluidităţii (a aptitudinii de a activa cu uşurinţă cunoştinţe din memorie
într-un mod divergent şi sub forme diverse);
2. Competenţa de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situaţii reale
(să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale):
2.a. formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală;
2.b. cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor
aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii;
2.c. formarea capacităţii de înţelegere (de a înţelege, de a se auto-înţelege) şi a-i face
pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate;
2.d. dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea
nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii;
3. Competenţa de integrare a valorilor comunitare (să înţeleagă sensul apartenenţei la
diverse tipuri de grupuri şi comunităţi):
3.a. participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac
parte; înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi
naţional, dintre naţional şi global;
3.b. dezvoltarea unei atitudini pozitive de a manifesta solidaritate în rezolvarea
problemelor care afectează comunitatea locală sau naţională;
4. Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite (să demonstreze capacitatea de
adaptare la situaţii diferite):
4.a. folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei,
experienţe şi sentimente;
4.b. cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene;
4.c. demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;
4.d. exprimarea voinţei de a urmari un ţel prin mijloace diferite;
4.e. folosirea flexibilităţii în gândire şi comportament, dar şi recunoaşterea propriilor
limite;
12
Material realizat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 „Model de consiliere centrat pe consilierea și educarea carierei elevilor
”- Beneficiar Casa Corpului Didactic Mehedinți
79
________________________________________________________________________________
4.f. dezvoltarea unei atitudini pozitive la nou, la schimbare, în contextul unei vieţi socio-
economice aflate în plin proces de transformare;
5. Competenţa de a construi şi promova o viaţă de calitate (să contribuie la construirea
unei vieţi de calitate):
5.a. dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă,
responsabilitate, rigoare etc.
5.b. formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată;
5.c. acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii;
5.d. cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
5.e. formularea unor judecăţi estetice privind diferite aspecte ale realităţii naturale şi
sociale;
5.f. formarea unei sensibilităţi deschise spre valorile estetice şi artistice;
5.g. dezvoltarea şi promovarea unei atitudini ecologice atât pentru propria persoană cât
şi pentru mediul înconjurător;
6. Competenţa de a integra tehnologiile în viaţa socială într-un mod adecvat (să
înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat):
6.a. folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării;
6.b. cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor întâlnite în viaţa cotidiană;
6.c. înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi
mediului;
6.d. formarea deprinderii de utilizare eficientă a tehnologiilor în mod adecvat şi ecologic
atât în scop personal cât şi profesional;
7. Competenţa de investigare şi valorizare/valorificare a propriei experienţe (să-şi
dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă):
7.a. dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a
realităţii înconjurătoare;
7.b. dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de
realizare personală şi socială;
8. Competenţa de construire/planificare a carierei (să-şi construiască un set de valori
individuale şi sociale şi să-şi orienteze comportamentul şi cariera în funcţie de acestea):
8.a. demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni;
8.b. înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale,
codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi
pe ale altora;
8.c. cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie
de aptitudinile individuale;
8.d. realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă;
8.e. identificarea şi valorizarea propriilor resurse acţionale, a oportunităţilor educaţionale
şi profesionale prin atingerea obiectivelor de carieră stabilite în propriul traseu profesional
construit.
80
________________________________________________________________________________
5.2.2. Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din România
Pentru atingerea acestor competenţe orizontale, cadrele didactice din şcolile partenere au
propus câteva exemple de abordări ale disciplinelor educaţie muzicală, limba franceză, limba
engleză, istorie, din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a elevilor:
DISCIPLINA: EDUCAŢIE MUZICALĂ
Propunător: Prof. Dondoe Liana Poema

Şcoala Gimnazială „Traian” Craiova
Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme

şi activităţi propuse
1.f. Dezvoltarea fluidităţii (a - Exerciţii de memorare şi Concursuri pe grupe de elevi

aptitudinii de a activa cu uşurinţă atenţie; având ca teme:
cunoştinţe din memorie într-un - Exerciţii de intonaţie; - Interpreţi preferaţi de muzică
mod divergent şi sub forme - Exerciţii de recunoaştere populară, uşoară şi cultă;
diverse); orală, scrisă; - Biografii celebre;
4.c. Demonstrarea capacităţii de - Exerciţii – joc de cultură - Participarea la activităţi corale;

a lucra în echipă, respectând vocală; - Participarea la serbări şcolare,
opiniile fiecăruia; - Exerciţii de tactare, concursuri şi manifestări cultural –
dirijare; artistice;
2.a. Formarea şi utilizarea - Jocuri muzicale; - Interpretare vocală, individuală şi

deprinderilor de comunicare - Exerciţii ritmice asociate în grup, de cântece aparţinând
socială, verbală şi non-verbală; sau nu cu mişcări diferitelor genuri de muzică
corporale; (populară, uşoară, cultă,
religioasă);
2.c. Formarea capacităţii de - Exerciţii melodice de - Interpretare vocală de cântece

înţelegere (de a înţelege, de a se intonaţie şi recunoaştere cu solist;
auto-înţelege) şi a-i face pe alţii de melodii; - Clasificarea lucrărilor muzicale
să înţeleagă diferite mesaje în - Exerciţii de frazare şi interpretate şi audiate în funcţie de
situaţii variate; nuanţare; conţinutul tematic;
4.d. Exprimarea voinţei de a - Exerciţii de tehnică - Prezentarea cântecelor în

urmări un ţel prin mijloace vocală: respiraţie, emisie, manifestări festive;
diferite; dicţie, frazare;
7.b. Dobândirea unei culturi a - Jocuri ritmice; - Improvizaţii de mişcări ritmice
efortului fizic şi intelectual, ca adecvate caracterului piesei;
expresie a dorinţei de realizare - Dansul pe audiţie; - Marcarea ritmului cântecelor cu
personală şi socială; ajutorul unor instrumente de
percuţie: trianglu, tobiţe,
tamburine;
4.a. Folosirea unei varietăţi de - Exerciţii de tehnică - Interpretarea vocală cu
limbaje şi de instrumente pentru instrumentală; acompaniament instrumental;
a transmite idei, experienţe şi - Exerciţii de diferenţiere a - Îmbogăţirea cântării vocale cu
sentimente; timbrului vocal de cel intervenţii la diferite instrumente
instrumental; muzicale;
81
________________________________________________________________________________
5.e. Formularea unor judecăţi - Audiţia muzicală; - Identificarea în cadrul audiţiilor a
estetice privind diferite aspecte timbrului specific anumitor
ale realităţii naturale şi sociale; - Exerciţii de recunoaştere instrumente muzicale din
a timbrului anumitor orchestra simfonică şi de muzică
instrumente muzicale; populară;
3.a. Participarea la viaţa socială a - Demonstraţia auditivă; - „Filarmonica în şcoală”

clasei, a şcolii şi a comunităţii concert-lecţie susţinut în Cabinetul
locale din care fac parte; - Ancheta-interviu în de muzică al şcolii „Traian” de
rândul elevilor despre instrumentişti ai Filarmonicii
soliştii audiaţi; Oltenia;
- Prezentarea biografiei unor
solişti cunoscuţi;
5.f. Formarea unei sensibilităţi - Audiţia muzicală; - „Vă e teamă de muzica clasică?”
deschise spre valorile estetice şi participarea la concerte educative
artistice; - Demonstraţia vocală şi susţinute de Orchestra Filarmonicii
instrumentală; şi Corul Academic în care să
asiste la o paradă a instrumentelor
- Observaţia sistematică muzicale şi a soliştilor vocali;
într-o fişă individuală sau
de grup;
8.c. Cunoaşterea şi analiza - Jocul de rol; - Audierea la Opera Română

oportunităţilor oferite de diferite Craiova a unor spectacole de
filiere vocaţionale, în funcţie de - Simularea (”jucarea” operă, operetă şi balet;
aptitudinile individuale; unei situaţii de viaţă cât - Întâlniri cu solişti vocali şi artişti
mai apropiată de realitate); instrumentişti;
1.c. Formarea şi utilizarea unor - Metode de comunicare - Analiza unor concerte după
deprinderi de judecată critică; orală: conversaţia, criterii proprii ale elevului:
dezbaterea, exprimarea preferinţelor;
problematizarea;
- Evaluarea ideilor personale în
- Demonstraţia prin comentarea strictă (după plan)
mijloace audio-vizuale; sau liberă a lucrărilor muzicale
audiate;
82
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: DEZVOLTARE PERSONALĂ
Propunător: Prof. înv. primar Alexie Elena

Şcoala Gimnazială „Traian” Craiova

2.c. Formarea capacităţii de Metode de comunicare orale - Dezbateri pe tema: ”Ce

înţelegere (de a înţelege, de a expozitive (explicația, meserie îmi voi alege?, ”Ce
se auto-înţelege) şi a-i face pe descrierea, povestirea, factori îți alimentează
alţii să înţeleagă diferite mesaje prelegerea, instructajul) și motivația?”, ”În ce condiții poți fi
în situaţii variate; conversative (conversația, eficient?”;
discuția colectivă, - Invitarea la școală a unor
problematizarea), scrise, oral - personalități, oameni de diferite
vizuale (instruirea prin profesii și prezentarea muncii
radio/televiziune, tehnicile lor;
video); - Analiza diferitelor lucrări
(autobiografii, jurnale), cărți,
articole, emisiuni de radio și
TV, filme documentare, ziare
specializate în reportaje
economice și despre muncă, a
ziarelor de reclamă, a rubricilor
de anunțuri etc. care au
conținuturi legate de ”Consiliere
și orientare”;
8.b. Înţelegerea modului în care Metode de explorare: directe - Vizită la locul de muncă al
mediul social şi cultural (familia, (observația, experimentul, unor părinți și petrecerea
normele sociale, codurile studiul de caz, ancheta) și câtorva ore alături de aceştia
indirecte (demonstrația sau de un angajat dintr-o
lingvistice, tradiţiile istorice etc.)
obiectelor reale, demonstrația companie/ instituție, pentru a
influenţează ideile şi imaginilor, demonstrația învăța cât mai multe despre
comportamentele proprii, grafică, modelarea); responsabilitățile la locul de
precum şi pe ale altora; muncă;
4.c. Demonstrarea capacităţii Metode de acțiune: reală - Jocuri pe calculator pe tema

de a lucra în echipă, (exerciții, lucrări practice, ”Meserii”;
respectând opiniile fiecăruia; elaborarea de proiecte, - Lego-construirea unui ”Oraș
activități creative) și simulate al viitorului”;
(jocurile de rol, învățarea pe - Proiecte pe tema: ”Îmi aleg o
simulatoare); meserie”, ”Eu și cariera mea”,
”Profesii și condiții specifice de
muncă”;
- Activități practice ”Munca-
brățară de aur ” (construcție,
confecționare, decorare, colaje,
prepararea unor alimente etc.);
- Jocuri de rol având ca temă:
”Orice meserie are rolul ei, se
știe!”;
83
________________________________________________________________________________
- Puzzle pe tema ”Meserii”;
- Labirinturi: ”Drumul spre
școală/spital/poștă”;
- Jocuri educative: ”Piramida
meseriilor”, ”Roata meseriilor”,
”Ce știi despre…”, ”Sunt atâtea
meserii îndrăgite de copii”,
”Țăranul e pe câmp”;
- Cuvinte încrucișate pe tema
4.a. Folosirea unei varietăţi de profesiilor;
limbaje şi de instrumente - Tehnica Tangram:
pentru a transmite idei, ”Turnulețe”, ”Meserii și
experienţe şi sentimente; meseriași” (îmbinare prin
tăiere+lipire);
- Concurs de ghicitori/recitări
de poezii;
- Convorbire: ”În orice meserie,
uneltele nu-s jucării pentru
copii!”;
- Modelare: tema ”Unelte”;
- Realizarea unor compoziții
bazate pe îmbinarea tehnicilor
practice - aplicative învățate, cu
tema ”Munca e bijuterie, când
lucrezi cu veselie!”;
- Memorizare: ”Ce miros au
meseriile” de Gianni Rodari;
- Întocmirea unor statistici
privind cele mai solicitate
meserii, în ultimii ani, pe baza
unor tabele/grafice;
- Opțional integrat: ”Alegerea
meseriei-cheia spre succes”,
”Fii activ, pregătește-ți accesul
către succes!”;
6.a. Folosirea echipamentelor Metode de raționalizare - Programe educaționale:

informatice în calitatea lor de (metode algoritmice, instruirea ”Alegerea ta de azi, Cariera ta
instrumente ale comunicării; programată, instruirea asistată de mâine!”, ”Alege cariera!”;
de calculator); - Activitate pentru
autocunoaștere: ”Cum mă văd
eu/Cum mă văd colegii?”,
”Identificarea intereselor
profesionale”, ”Luarea deciziei”;
- Completarea și interpretarea
unor chestionare pentru
identificarea stilului de decizie;
- Participarea la evenimente de
informare și orientare: ”Zilele
porților deschise”, ”Bursa
locurilor de muncă”;
- Colaborarea cu instituții,
societăți și ONG-uri prin
promovarea ofertelor de
84
________________________________________________________________________________
internshipuri, stagii de practică,
organizarea, la cerere, de
selecții și recrutări, organizare
de stagii de practică pentru
elevi, în organizațiile partenere;
- Organizarea de tabere
4.f. Dezvoltarea unei atitudini tematice (de pictură, sculptură,
pozitive la nou, la schimbare, în muzică, dans, Origami etc.);
contextul unei vieţi socio-
- Simularea în clasă a diferitelor
economice aflate în plin proces
contexte de viață și
de transformare; profesionale;
DISCIPLINA: LIMBA FRANCEZĂ
Propunător: Prof. Oprea Elena Alina

Liceul „Traian Vuia” Craiova

1.d. Folosirea unor tehnici de - Exerciţii de formulare de • Descrieri de obiecte,

argumentare variate în contexte întrebări şi răspunsuri; persoane, situaţii;
sociale diferite; - Exerciţii de
completare de propoziţii, • Povestire orală;
texte lacunare, formulare;
- Exerciţii de • Paragrafe;
construire a paragrafului;
- Exerciţii de • Articole de presă axate pe
redactare simplă cu diverse arii tematice;
întrebări de sprijin şi plan;
- Exerciţii de relatare • Formulare şi alte texte
a unor activităţi; funcţionale;
- Dialog, conversaţie • Schimburi de informaţii, oral/în
dirijată sau liberă, interviu, scris, privind: informaţii factuale,
joc de rol; inclusiv date personale;
- Discuţii, descrieri, instrucţiuni, explicaţii, sfaturi,
comparaţii, povestire; aranjamente sociale; desfăşurarea
- Expunere/ unor evenimente; activităţi în
prezentare sub formă de situaţii de viaţă cotidiene;
monolog; • Descrieri de persoane, locuri,
- Exerciţii de procese, activităţi, situaţii;
formulare de • Prezentare orală/scrisă,
corespondenţă personală/ expunere, povestire;
oficială (mesaje, scrisori,
e-mail, felicitare, carte • Formulare cu utilizare
poştală, invitaţie, cerere curentă;
de informaţii);
- Exerciţii de • Scrisoare, chestionar, proces
redactare: paragraf, verbal, C.V.;
rezumat;
85
________________________________________________________________________________
2.c. Formarea capacităţii de - Exerciţii de identificare; • Texte autentice de
înţelegere (de a înţelege, de a se - Exerciţii de complexitate medie: conversaţii,
auto-înţelege) şi a-i face pe alţii discriminare; înregistrări audio/video sau citite
să înţeleagă diferite mesaje în - Exerciţii de cu glas tare de către profesor,
situaţii variate; confirmare a înţelegerii rapoarte orale, texte de informare
sensului global dintr-un generală, articole de presă;
text oral sau scris; • Paragrafe/texte descriptive
- Exerciţii de şi narative;
selectare a ideilor • Prezentări orale (de
principale dintr-un text dificultate şi lungime medie) pe
(oral sau scris); teme de interes;
• Texte de lungime variabilă, care
conţin şi elemente de vocabular
nefamiliare: mesaje, formale şi
informale, emise de cei din jur;
înregistrări audio-video pe teme
de interes, programe radio şi TV,
talk-show-uri; convorbiri telefonice,
inclusiv mesaje telefonice.
2.d. Dezvoltarea capacității de - Exerciţii de • Texte de tipuri diverse (de

a identifica şi distinge informaţia desprindere/ înţelegere a lungime medie) de informare
relevantă de cea nerelevantă în ideilor dintr-un text oral generală din diverse surse;
diferite domenii ale cunoaşterii; sau scris (dialog • Înregistrări audio-video din
structurat, conversaţie, programe de ştiri;
descriere, discuţie, raport, • Texte literare;
grafic, prezentare, • Texte adecvate profilului;
povestire); • Adaptări audio/video ale textelor
- Exerciţii de operare literare (fragmente de filme
cu fragmente de texte - artistice şi documentare);
texte de informare sau
literare;
4.a. Folosirea unei varietăţi de - Exerciţii pe perechi şi în • Dialogul structurat;

limbaje şi de instrumente pentru grup: dialog, conversaţie • Conversaţia cotidiană;
a transmite idei, experienţe şi (faţă în faţă sau • Schimburi de opinii;
sentimente; telefonică), interviu, mesaj, • Mesaje personale;
scrisoare de răspuns; • Scrisori personale;
- Joc de rol, discuţie; • Prezentări de produse, de
- Exerciţii de grup: servicii, pe teme date, rostite la
formulare/ordonare a unor viteză normală;
idei/enunţuri; • Funcţiile comunicative ale
- Exerciţii de limbii necesare exercitării acestor
construire a unui interviu; competenţe: a se prezenta/a-şi
- Exerciţii de prezenta colegii/mediul şi modul
redactare a unor texte/ de lucru, a angaja/a continua/a
scrisori cu paşi daţi; încheia un schimb verbal, a da/a
- Exerciţii de luare cere informaţii practice despre
de notiţe; persoane, obiecte, locuri,
- Proiecte de grup; evenimente, experienţe personale,
- Interacţiune faţă în faţă, a descrie persoane, obiecte,
în perechi/în grup mic; la locuri, activităţi, experienţe
distanţă (la telefon, prin personale, a relata
scrisori, schimburi de activităţi/evenimente, a face o
86
________________________________________________________________________________
mesaje); urare/a felicita, a cere/a da/a
- Interacțiune în faţa unui refuza permisiunea, a exprima o
auditoriu (prezentări); la interdicţie, a exprima acordul/
distanţă: corespondenţă, dezacordul, a cere/a da explicaţii,
la telefon; a solicita/a oferi ceva (un obiect/un
- Contexte: situaţii sociale sprijin/un serviciu etc.) în mod
informale, situaţii familiare, politicos; a da informaţii, a descrie
situaţii conflictuale; întâlniri persoane, locuri, obiecte, a solicita
şi contacte profesionale şi a exprima puncte de vedere,
informale; opinii personale, a exprima stări şi
- Schimburi de opinii: sentimente, a da sfaturi, a face
argumente în susţinerea propuneri, a da instrucţiuni, a
unor idei/opinii personale; încuraja pe cineva, a relata
preferinţe, ipoteze, desfăşurarea unei activităţi/unui
predicţii; interviuri, faţă în proiect, a sintetiza un mesaj oral,
faţă sau telefonic; a da/a cere informaţii practice, a
- Convenţii şi limbaj: interpela pe cineva, a identifica/a
formule de iniţiere, descrie locuri, obiecte, persoane,
întreţinere şi încheiere a a situa un eveniment în timp, a
unei conversaţii, limbaj relata un eveniment/o acţiune/o
nonverbal; întreruperea suită de acţiuni, a face o expunere
politicoasă în conversaţie; pe o temă dată, a-şi exprima
vocabular adecvat admiraţia, interesul, mulţumirea, a
contextului personal şi susţine un punct de vedere, a da
social; vocabular specific instrucţiuni, indicaţii, a solicita
domeniului de repetarea şi reformularea unui
specializare; mesaj, a formula un raţionament
relaţionând cauze-efecte, ipoteze-
concluzii, a reda pe scurt (a
rezuma) o naraţiune, o
conversaţie, a pune în valoare un
element al mesajului/a insista, a
exprima cantitatea;
8.b. Înţelegerea modului în - Exerciţii de identificare; Teme ale textelor studiate legate
care mediul social şi cultural - Exerciţii de de domeniul ocupaţional:
(familia, normele sociale, codurile discriminare;
lingvistice, tradiţiile istorice) - Exerciţii de - Cunoaşterea unor aspecte
influenţează ideile şi confirmare a înţelegerii semnificative din viaţa
comportamentele proprii, precum sensului global dintr-un profesională (activităţi şi
şi pe ale altora; text oral sau scris; profesiuni);
- Exerciţii de - Proiecte de formare individuală/
selectare a ideilor profesională;
principale dintr-un text - Aspecte semnificative,
(oral sau scris); preocupări, proiecte legate de
profesiuni şi de viitorul profesional;
- Universul profesiilor şi al
meseriilor – aspecte relevante;
87
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: LIMBA ENGLEZĂ
Propunător: Prof. Irina Dorovschi

Liceul „Traian Vuia” Craiova

2.c. Formarea capacității de - Redactare de scrisori personale; Relaţii interumane
înțelegere (de a înțelege, de a se - Prezentări orale; /interpersonale;
auto-înțelege) și a-i face pe alții - Descrierea de obiecte, persoane; Activităţi din viaţa
să înțeleagă diferite mesaje în - Povestirea orală/scrisă; cotidiană;
situații variate; - Dialogul;
- Conversaţia cotidiană;
- Jocul de rol;
2.b. Cunoaşterea şi utilizarea - Exerciţii de citire şi înţelegere a Ţări şi oraşe – Călătorii;
eficientă şi corectă a codurilor, a textelor de informare generală; Aspecte din viaţa
limbajelor şi a convenţiilor - Exerciţii de confirmare a înţelegerii contemporană (sociale,
sensului global dintr-un text oral sau literare, tehnice,
aparţinând terminologiei
scris; ecologice);
diferitelor domenii ale cunoaşterii; -Exerciţii de selectare a ideilor
principale dintr-un text (oral sau
scris);
- Proiecte de grup;
- Jocul de rol;
5.a. Formarea şi exprimarea - Proiecte de grup; Viaţa personală
opţiunii pentru o viaţă sănătoasă - Prezentări orale; (alimentaţie, sănătate,
şi echilibrată; - Conversaţia; educaţie, activităţi de
timp liber);
1.c. Formarea şi utilizarea unor -Redactare de prezentări Mass-media;
deprinderi de judecată critică; orale/scrise;
-Interviuri;
-Redactarea unor dialoguri,
conversaţii;
- Exerciţii de înţelegere a unor
înregistrări audio-video din
prezentări de ştiri radio -TV;
- Jocul de rol;
8.a. Demonstrarea - Dezbaterea; Aspecte legate de
competenţei de a susţine propriile - Dialogul; profesiuni şi de viitorul
opţiuni; - Jocul de rol; profesional;
8.a. Înțelegerea modului în - Exercitii de citire şi înţelegere a  Universul adolescenţei
care mediul social şi cultural textelor de informare generală; (cultură, arte, sport);
(familia, normele sociale, codurile - Exerciţii de confirmare a înţelegerii Viaţa culturală şi lumea
sensului global dintr-un text oral sau artelor (film, muzică,
lingvistice, tradiţiile istorice etc.)
scris; expoziţii);
influenţează ideile şi -Exerciţii de selectare a ideilor
comportamentele proprii, precum principale dintr-un text (oral sau
şi pe ale altora; scris);
- Proiecte de grup;
88
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: ISTORIE
Propunător: Prof. Vădeanu Liviu

Liceul “Traian Vuia” Craiova

1.f. Dezvoltarea fluidităţii (a - Simularea (dramatizarea/ - Descrierea unui context

aptitudinii de a activa cu ”jucarea”) unei situații din istoric folosind “jocul de rol”;
uşurinţă cunoştinţe din istorie;
memorie într-un mod divergent - Completarea unei hărți
şi sub forme diverse); - Reţeaua de discuţii; conceptuale cu elemente
interdisciplinare;
- Tehnici de rezolvare a - Elaborarea unui glosar de

problemelor prin stimularea termeni istorici;
creativității: metoda pălăriilor
gânditoare, explozia stelară,
metoda 6/3/5, metoda Philips
6/6, metoda Frisco, sinectica;
- Schimburi de experienţă cu
- Metode de dezvoltare a elevi din alte şcoli care au
gândirii critice: S.I.N.E.L.G., realizat proiecte similare de
tehnica ciorchinelului; istorie;
2.a. Formarea şi utilizarea - Utilizarea unor metode activ- - Elaborarea de rebusuri cu

deprinderilor de comunicare participative de comunicare termeni istorici;
socială, verbală şi non-verbală; orală (învăţarea prin
descoperire, problematizare, - Extragerea informațiilor
joc de rol, dezbatere, esențiale dintr-o sursă istorică;
brainstorming etc.);
- Realizarea unei axe
- Modelarea; cronologice, machete, mulaje
pe teme istorice;
- Comunicare orală în contexte
formale sau informale; - Sesiuni de comunicări ale
elevilor cu rezultatele muncii
- Comunicare în grup; de cercetare;
- Exerciţii de exprimare a - Participarea elevilor la

opiniilor; emisiuni radio-TV;
3.b. Dezvoltarea unei atitudini - Studii de caz pe tema - Folosirea surselor de
pozitive de a manifesta respectării/încălcării drepturilor informații diverse pentru
solidaritate în rezolvarea omului; realizarea unui proiect de grup
problemelor care afectează referitor la imaginea celuilalt;
- Mese rotunde/dezbateri cu
comunitatea locală sau
invitaţi, reprezentanţi din
naţională; administraţia locală, care
dispun de mijloacele necesare
susţinerii unor activităţi
similare;
89
________________________________________________________________________________
4. Competența de - Metode de diagnoză: metoda - Realizarea unor expoziţii în
adaptare la situații sociale “Turul galeriei”; şcoală sau alte instituţii
diferite publice, împreună cu cadrele
- Tehnici de luare a deciziilor: didactice din ariile curriculare
metoda “Multi-voting”; Arte şi Tehnologii;
- Campanii de promovare în - Valorificarea rezultatelor

şcoală a drepturilor şi proiectelor în săptămâna
responsabilităţilor elevilor; „Școala altfel. Să ştii mai multe,
să fii mai bun”;
5.g. Dezvoltarea şi promovarea - Metode de explorare a - Elaborarea unui proiect

unei atitudini ecologice atât realității: investigația, proiectul; tematic prin abordarea unor
pentru propria persoană cât şi teme diversificate, precum
istoria familiei, a şcolii, a
pentru mediul înconjurător;
satului/oraşului, modificările
arhitectonice sau de peisaj în
vederea conştientizării
problemelor de ecologie, de
conservare a patrimoniului
cultural material şi imaterial şi
pentru îmbunătăţirea calităţii
vieţii;
6.d. Formarea deprinderii de - Utilizarea noilor tehnologii - Construirea unei sinteze pe

utilizare eficientă a informatice în procesul de baza interviurilor realizate
tehnologiilor în mod adecvat şi predare-învăţare: înregistrări (exersarea folosirii aparatului
audio-video, folosirea ştiinţific specific istoriei orale)
ecologic atât în scop personal
reportofoanelor digitale, a sub directa îndrumare a
cât şi profesional; camerelor video, descărcarea profesorilor din aria curriculară
fişierelor, crearea arhivei Limbă şi comunicare;
audio-video (în echipă
pedagogică cu profesorii de
TIC, educaţie tehnologică),
stocarea, prelucrarea audio-
video, montajul, utilizarea soft,
transcrierea, realizarea fişelor
de înregistrare în vederea
stocării şi arhivării etc.;
7.a. Dezvoltarea unei - Utilizarea unor metode activ- - Întâlniri-dezbateri cu

metodologii de muncă participative de comunicare supravieţuitori ai evenimentelor
intelectuală şi a capacităţii de orală (învăţarea prin traumatice din secolul al XX-
explorare a realităţii descoperire, problematizare, lea;
înconjurătoare; joc de rol, dezbatere, - Editarea unui număr special
brainstorming etc.); al revistei şcolii sau a unei cărţi
cu interviurile transcrise de
elevi (împreună cu cadrele
didactice din ariile curriculare
Limbă şi comunicare,
Consiliere şi orientare, Arte,
Tehnologii);
- Excursii tematice;
90
________________________________________________________________________________
8.e. Identificarea şi valorizarea - Folosirea observației, a - Efectuarea unei vizite la
propriilor resurse acţionale, a dialogului, în înțelegerea Serviciul Județean Dolj al
oportunităţilor educaţionale şi organizării unei arhive: fonduri Arhivelor Naționale, urmată de
profesionale prin atingerea documentare, dosar de arhivă, elaborarea unui eseu despre
alfabet chirilic; valorile documentare
obiectivelor de carieră stabilite
depozitate la nivel local;
în propriul traseu profesional
construit. - Activități de îndrumare în
carieră desfășurate la invitația
cadrelor didactice universitare,
cu ocazia “Zilei porților
deschise” în Universitate,
pentru stimularea continuării
studiilor superioare;
- Opțional transdisciplinar pe
aria curriculară Om și societate
– Cariere și educație în istorie;
DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMĂNĂ
Propunător: Prof. Dima Julieta Andreea

Colegiul ,,Ştefan Odobleja’’ Craiova

1.b. Elaborarea unor modele Simularea: Tema 1.

de acţiune şi de luare a -realizarea unei ediţii de ştiri Proiect: Realizarea unei
deciziilor adecvate într-o televizate prin dramatizare, joc emisiuni de ştiri televizate.
de rol. Acţiuni:
lume dinamică;
-crearea unui grup de
Brainstorming-ul: iniţiativă;
-alegerea unei teme care să -realizarea de interviuri
ofere un cadru cât mai larg şi pentru selectarea resursei
atractiv pentru însuşirea umane;
competenţelor vizate. -constituirea grupului
redacţional;
-alegerea liderului, a
redactorului-şef;
-identificarea problemelor
de interes general, de
actualitate;
-împărţirea sarcinilor de
lucru în ,,redacţie’’;
-alegerea temei ediţiei;
-crearea unei reclame
potrivite a ediţiei prin titluri
şi sloganuri atractive,
potrivite.
91
________________________________________________________________________________
2.a. Formarea şi utilizarea Metode de comunicare orală: Tema 2.
deprinderilor de comunicare -interviul; Dezbatere: Organizarea
socială, verbală şi non- -dezbaterea; unei mese rotunde unde să
verbală; -problematizarea. se dezbată cele mai
importante titluri ale ediţiei
Metode de explorare a realităţii: de ştiri.
-proiectul; Acţiuni:
-vizionarea de filme; -alegerea a 2 sau 3 teme de
-documentarea. maximă importanţă;
-alegerea unor posibili
invitaţi în emisiune din
categoriile: specialişti,
analişti, persoane cu
notorietate socială;
-lansarea invitaţiilor şi
prezentarea temelor de
dezbatere;
-realizarea dezbaterii
propriu-zise;
-formularea concluziilor.
2.b. Cunoaşterea şi utilizarea Tehnici de luare a deciziilor: Tema 3.

eficientă şi corectă a -identificarea ideilor principale; Diseminarea şi evaluarea
codurilor, a limbajelor şi a -inventarierea ideilor pro şi rezultatelor.
convenţiilor aparţinând contra; Acţiuni:
terminologiei diferitelor -expunerea argumentelor -identificarea şi
domenii ale cunoaşterii; pertinente; inventarierea problemelor
-formularea concluziei. întâmpinate;
-analiza S.W.O.T.;
Rezolvarea de exerciţii: -plan de îmbunătăţire şi
-corectarea ortografiei şi a corectare;
punctuaţiei ştirilor redactate; -autoevaluare.
7.b. Dobândirea unei culturi a Lectura expresivă: Tema 4.

efortului fizic şi intelectual, ca -utilizarea elementelor Practicarea meseriei de
expresie a dorinţei de nonverbale şi paraverbale. jurnalist.
Acţiuni:
Vizita de lucru. -vizitarea unei redacţii
locale de ştiri televizate,
TVR 3 Craiova sau Tele
,,U’’;
-înregistrarea video a
proiectului de la Tema 1.
92
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Propunător: Prof. Cercelaru Margareta

Şcoala Gimnazială „Nicolae Romanescu” Craiova

Proiectul – metodă complexă Realizarea unui sondaj

utilizată în scopul evaluării
2.c. Formarea capacităţii de modulului “Tehnologia Obiective
înţelegere (de a înţelege, de a informaţíei”. -valorificarea termenilor de
se auto-înţelege) şi a-i face pe specialitate în comunicare;
alţii să înţeleagă diferite mesaje În acest caz subiectul - utilizarea surselor
în situaţii variate; sondajului face referire și la informaționale și a mijloacelor
conținutul modulului “Domenii de procesare în scopul
profesionale”, rezultatele sale preluării, prelucrării și
reprezentând importante și prezentării informației;
interesante puncte de plecare - dezvoltarea capacității de
în orientarea școlară și cooperare în scopul realizării
profesională a elevilor claselor unei aplicații.
a VIII-a. Timp de lucru: șase
săptămâni
Etape de lucru
1. Se stabiliște componența
2.d. Dezvoltarea capacităţii de
grupelor. Activitatea se
a identifica şi distinge desfășoară pe grupe mixte de
informaţia relevantă de cea câte cinci elevi.
nerelevantă în diferite domenii 2. Se stabilește subiectul
ale cunoaşterii; sondajului pentru fiecare
grupă. Subiectul este ales
dintr-o listă redactată de
profesor și completată cu
propuneri din partea elevilor.
Propuneri de subiecte pentru
sondaj:
a) Orientarea profesională
a elevilor clasei a VIII-a
b) Preferințele elevilor
clasei a VIII-a în ceea ce
privesc disciplinele de
învățământ
c) Modalități de petrecere
a timpului liber
d) Relații adolescenți –
părinți
e) Relații de prietenie
Sondajele se vor realiza pe un
eșantion format din elevii clasei
a VIII-a
93
________________________________________________________________________________
3. Se stabilesc activitățile de
lucru în cadrul fiecărei grupe.
3.a. Participarea la viaţa Fiecare grupă primește o fișă
de lucru. Grupele vor urmări
socială a clasei, a şcolii şi a
planul tematicii consemnat în
comunităţii locale din care fac fișa de lucru.
parte; Fișa de lucru
Grupa nr....
Componența grupei...
Tematica: Realizarea unui
sondaj
Timp de lucru: șase săptămâni
Planul tematicii:
- redactarea chestionarului;
- multiplicarea chestionarelor,
distribuirea lor la nivelul clasei
a VIII-a, colectarea
chestionarelor completate;
- colectarea şi organizarea
datelor;
- prelucrarea manuală a
datelor;
- organizarea raportului care să
cuprindă centralizarea și
interpretarea rezultatelor.
6.a. Folosirea echipamentelor 4. Se stabilește rolul fiecărui
elev în cadrul grupei.
informatice în calitatea lor de
- acțiuni individuale: formularea
instrumente ale comunicării; a cel puțin două întrebări
deschise sau închise care să
intre în componența
chestionarului; colectarea,
organizarea, prelucrarea
manuală a datelor, organizarea
rezultatelor și reprezentarea lor
grafică, corespunzător
întrebărilor formulate inițial.
- acțiuni colective: redactarea
chestionarului; multiplicarea,
distribuirea, colectarea
chestionarelor; centralizarea
rezultatelor; redactarea
raportului.
7.b. Dobândirea unei culturi a
5. Se alege un reprezentant
efortului fizic şi intelectual, ca care să prezinte ideile grupei.
expresie a dorinţei de realizare
Elevii fiecărei grupe, după
personală şi socială;
discuții între ei, desemnează un
reprezentant al grupei.
6. Se finalizează activitatea
desfășurată prin prezentarea
unui raport. Fiecare grupă își
alege modul de prezentare
(planșe, imagini, referat etc.).
94
________________________________________________________________________________
Exemplu de chestionar privind
petrecerea timpului liber
Titlul sondajului: Cum ne
petrecem timpul liber?
1. De cât timp liber dispui
zilnic, după pregătirea lecțiilor?
(mai mult de 7 ore; 5-7 ore; 3-4
ore; 1-2 ore; nu am timp liber).
2. Cum îțí petreci timpul
liber? (citesc; ascult muzică;
urmăresc emisiunile la televizor;
ajut părinții în gospodărie; în
fața calculatorului; fac sport; mă
întâlnesc cu prietenii; fac
drumeții, plimbări; alte
activități).
3. Ce îți place să citești
(cărți de știință; cărți istorice;
romane de dragoste; romane
polițiste; cărți S.F; altele).
4. Ce programe preferi să
urmărești la televizor? (știri;
divertisment; politică; sport;
muzică; filme; altele).
5. Ce gen de muzică îți
place să asculți? (manele;
dance; house; rap; simfonică;
populară; altul).
6. Practici în mod constant
un sport? (da; nu; dacă da, care
este acesta?).
7. Ai mers vreodată la
teatru, în afara cadrului
organizat, cu școala? (da, nu).
8. Dar la cinematograf?
(da, nu).
9. Care sunt principalele
ocupații ale grupului tău de
prieteni? (discoteca, petreceri,
plimbări, internet - café, altele).
10. Ai o pasiune constantă
care îți ocupă timpul liber? Care
este aceasta? (da, nu).
Capacități care se evaluează în

timpul realizării proiectului:
(corectitudinea metodelor de
lucru; respectarea tuturor
etapelor din planul tematicii,
corectitudinea calculelor,
reprezentarea adecvată a
rezultatelor în forme grafice,
acuratețea desenelor, calitatea
prezentării, interpretarea
95
________________________________________________________________________________
rezultatelor; generalizarea
informaţiilor).
Profesorul are rol de evaluator

continuu. Se urmărește
participarea fiecărui component
al grupei cât și folosirea
caractersticilor personale ale
elevilor: cooperarea, inițiativa,
creativitatea, flexibilitatea și
deschiderea către idei noi,
perseverența).
Concluzii
Alegerea unor subiecte
propuse de elevi, completarea
cu sinceritate a chestionarelor,
fac ca rezultatele sondajului să
ofere o imagine reală a clasei
ca grup, a problemelor
adolescenței și a modului în
care acestea sunt abordate.
Prin asumarea diferitelor roluri
în cadrul grupului, discuții de
abordare a problemelor ce apar
pe parcursul desfășurării
activității, exprimarea și
susținerea propriului punct de
vedere în dezbateri dar și prin
ascultarea părerilor altora,
această activitate dezvoltă și
competențe sociale.
96
________________________________________________________________________________
5.2.3. Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din Turcia
Cadrele didactice din şcolile în care s-au desfăşurat activităţile de job shadowing în Turcia
au propus activităţi în cadrul disciplinelor ştiinţe sociale, matematică, muzică, biologie, istorie,
consiliere, din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a elevilor, pentru clasele a II-a, a III-a, a
V-a, a IX-a şi a XII-a, pentru realizarea competenţelor orizontale stabilite în cadrul proiectului:
DISCIPLINA: ŞTIINŢE SOCIALE

Clasa a II-a
24 Kasım Primary School

4.e. Folosirea flexibilităţii în - Desenul; - Managementul propriei

gândire şi comportament, dar persoane (utilizarea eficientă a
şi recunoaşterea propriilor - Jocul de rol; timpului şi spaţiului) este folosit
pentru dezvoltarea abilităţilor
limite;
personale. Fiecare elev
5.c. Acceptarea şi promo- desenează o imagine a biroului
varea unui mediu natural său şi a locului lui în clasă;
propice vieţii;
8.a. Demonstrarea compe- - Drama; - - Utilizarea eficientă a
tenţei de a susţine propriile resurselor (de planificare şi de
opţiuni; - Jocul de rol; producere) este destinată să
îmbunătăţească gradul de
8.c. Cunoaşterea şi analiza
- Activităţi interactive; conştientizare a carierei;
oportunităţilor oferite de
diferite filiere vocaţionale, în
funcţie de aptitudinile
individuale;
5.b. Formarea şi expri- - Jocul de rol; - Asigurarea securităţii şi a
marea opţiunii pentru o viaţă - Demonstraţia; protecţiei (protecţia sănătăţii);
sănătoasă şi echilibrată; - Dezbaterea;
- Conversaţia;
- Ghicitori;
- Brainstorming;
4.b. Cunoaşterea diverselor - Drama; - Dezvoltarea abilităţilor de

roluri sociale şi a implicaţiilor - Jocul de rol; gândire critică;
acestora asupra vieţii - Conversaţia; - Protejarea şi dezvoltarea
- Ghicitori; valorilor culturale;
cotidiene;
- Dezbaterea;
97
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: ŞTIINŢE SOCIALE

Clasa a III-a

5.a. Dezvoltarea unor atitudini - Desenul; - Am crescut, modificări;

pozitive faţă de sine şi faţă de
semeni: toleranţă, - Jocul de rol;
responsabilitate, rigoare etc.;
- Exerciţii;
- Dezbaterea;
- Conversaţia;
7.b. Dobândirea unei culturi a - Drama; - - Emoţiile îmi afectează corpul?

efortului fizic şi intelectual, ca
expresie a dorinţei de - Jocul de rol;
- Activităţi interactive;
- Conversaţia;
8.b. Înţelegerea modului în - Grup de lucru; - Ce s-a schimbat în viaţa

care mediul social şi cultural familiei mele?
(familia, normele sociale, - Studiu individual;
codurile lingvistice, tradiţiile
- Demonstraţia;
istorice etc.) influenţează
ideile şi comportamentele - Dezbaterea;
proprii, precum şi pe ale
altora; - Conversaţia;
8.c. Cunoaşterea şi analiza - Drama; - De ce am nevoie pentru a

oportunităţilor oferite de alege acest loc de muncă?
diferite filiere vocaţionale, în - Jocul de rol;
- Simularea;
individuale;
5.c. Acceptarea şi promovarea - Povestirea; - Cum va fi vremea mâine?

unui mediu natural propice - Discuţii în grup;
vieţii; - Simularea;
98
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: MATEMATICĂ
Clasa a V-a

1.a. Utilizarea, evaluarea şi - Naraţiunea; - Organizarea schematică a

ameliorarea permanentă a - Analiza; datelor;
unor strategii proprii pentru - Discuţia;
- Exemplul;
- Aplicaţia;
- Conversaţia;
1.a. Utilizarea, evaluarea şi - Naraţiunea; - - Simetria;

ameliorarea permanentă a - Analiza; -
unor strategii proprii pentru - Discuţia;
- Conversaţia;
- Informaţiile lacunare;
- Exemplul;
- Aplicaţia;
- Rezolvarea problemelor;
8.c. Cunoaşterea şi analiza - Dezbaterea; - Competenţa Atatürk la

oportunităţilor oferite de matematică și geometrie,
diferite filiere vocaţionale, în - Analiza; matematicieni de renume din
funcţie de aptitudinile ţara noastră;
- Dialogul;
individuale;
- Discuţia;
8.d. Realizarea unor planuri
personale de acţiune şi - Exemplul;
motivarea pentru învăţarea
continuă; - Aplicaţia;
1.c. Formarea şi utilizarea - Conversaţia; - Probabilitatea;

unor deprinderi de judecată - Naraţiunea;
critică; - Analiza;
- Discuţia;
- Exemplul;
- Aplicaţia;
99
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: MUZICĂ
Clasa a V-a

3.b. Dezvoltarea unei atitudini - Prelegerea; - Imnul naţional;

pozitive de a manifesta
solidaritate în rezolvarea - Cântând –playback;
problemelor care afectează
- Interpretarea la instrumente
comunitatea locală sau muzicale;
naţională;
- Aplicaţia;
8.b. Înţelegerea modului în - Dialogul; - - Muzicieni celebri și cariera lor;

care mediul social şi cultural
(familia, normele sociale, - Prelegerea;
- Cântând –playback;
ideile şi comportamentele
altora;
1.f. Dezvoltarea fluidităţii (a - Prelegerea; - Învăț sunete noi, noi partituri

aptitudinii de a activa cu muzicale;
uşurinţă cunoştiinţe din - Cântând –playback;
memorie într-un mod
divergent şi sub forme muzicale;
diverse);
- Aplicaţia;
1.e. Dezvoltarea unei atitudini - Prelegerea; - Ritmuri diferite în diferite

receptive, necritice, melodii;
neapreciative generatoare de - Cântând –playback;
asociaţii multiple, variate şi
soluţii diverse; muzicale;
- Aplicaţia;
100
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: BIOLOGIE
Clasa a IX-a
Yahya Akel Science High School

5.a. Dezvoltarea unor atitudini - Discuţia; - Caracteristici comune ale

pozitive faţă de sine şi faţă de - Cercetarea-Căutarea; vieţuitoarelor;
semeni: toleranţă, respon- - Desenul;
- Jocul de rol;
sabilitate, rigoare etc.;
- Lucrul în grup;
- Conversaţia;
- Dezbaterea;
7.b. Dobândirea unei culturi a - Discuţia; - - Caracteristici ale corpului

efortului fizic şi intelectual, ca - Cercetarea-Căutarea; uman;
expresie a dorinţei de - Naraţiunea; -
- Dezbaterea;
- Exemplul;
8.b. Înţelegerea modului în - Studiul individual; - Viața unui biolog;

care mediul social şi cultural - Demonstraţia;
(familia, normele sociale, - Dezbaterea;
- Conversaţia;
- Informaţiile lacunare;
istorice etc.) influenţează - Ghicitori;
altora;
8.c. Cunoaşterea şi analiza - Naraţiunea; - Mediul meu;

oportunităţilor oferite de - Brainstormingul;
diferite filiere vocaţionale, în - Jocul de rol;
- Demonstraţia;
- Dezbaterea;
individuale; - Conversaţia;
- Ghicitori;
- Povestirea;
5.c. Acceptarea şi promo- - Naraţiunea; - Probleme actuale ale mediului

varea unui mediu natural - Brainstormingul; înconjurător şi ale ființelor
propice vieţii; - Jocul de rol; umane;
- Demonstraţia;
- Dezbaterea;
- Conversaţia;
- Ghicitori;
- Informaţii lacunare;
101
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: CONSILIERE
Clasa a IX-a

8.b. Înţelegerea modului în - Consilierea de grup; - Participarea părinților;

(familia, normele sociale, - Sprijinul părinţilor;
altora;
5.a. Dezvoltarea unor atitudini - Consilierea individuală; - Consilierea şi orientarea

pozitive faţă de sine şi faţă de şcolară prin intermediul unor
semeni: toleranţă, respon- - Consilierea de grup; studii de planificare, determi-
nare a nevoilor elevilor;
sabilitate, rigoare etc.
- Monitorizarea;
- Consultanţa;
8.c. Cunoaşterea şi analiza - Consilierea individuală; - Educația familială;

oportunităţilor oferite de - Introducerea în Sistemul
diferite filiere vocaţionale, în - Consilierea de grup; Național de Informații privind
funcţie de aptitudinile indi- locul de muncă;
- Monitorizarea;
viduale;
- Consultanţa;
7.a. Dezvoltarea unei meto- - Consilierea individuală; - Lipsa de evaluare continuă a

dologii de muncă intelectuală elevilor cu eșec școlar;
şi a capacităţii de explorare a - Consilierea de grup;
realităţii înconjurătoare;
- Monitorizarea;
7.b. Dobândirea unei culturi a - Consultanţa;

efortului fizic şi intelectual, ca
expresie a dorinţei de
102
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: ISTORIE
Clasa a IX-a

1.a. Utilizarea, evaluarea şi - Naraţiunea; - Rezolvarea unui puzzle

ameliorarea permanentă a - Studiul individual; istoric;
unor strategii proprii pentru - Rezolvarea de puzzle-uri;
- Brainstorming-ul;
- Dezbaterea;
- Conversaţia;
- Ghicitori;
- Povestirea;
2.a. Formarea şi utilizarea - Naraţiunea; - Benzi de timp;

deprinderilor de comunicare - Studiul individual;
socială, verbală şi non- - Rezolvarea de puzzle-uri;
- Brainstorming-ul;
verbală;
- Dezbaterea;
- Conversaţia;
- Ghicitori;
- Povestirea;
3.a. Participarea la viaţa - Naraţiunea; - Amintirea societăţii;

socială a clasei, a şcolii şi a - Eseul scris;
comunităţii locale din care fac - Cercetarea;
- Referatul;
parte; înţelegerea şi evaluarea
- Discuţia;
interdependenţelor dintre - Biografia;
identitate şi alteritate, dintre - Studiul individual;
local şi naţional, dintre - Dezbaterea;
naţional şi global;
3.a. Participarea la viaţa - Naraţiunea; - Evaluarea evenimentelor

socială a clasei, a şcolii şi a - Eseul scris; istorice;
comunităţii locale din care fac - Cercetarea;
- Referatul;
parte; înţelegerea şi evaluarea
- Discuţia;
interdependenţelor dintre - Biografia;
identitate şi alteritate, dintre - Studiul individual;
local şi naţional, dintre - Dezbaterea;
naţional şi global;
103
________________________________________________________________________________
DISCIPLINA: CONSILIERE
Clasa a XII-a

2.a. Formarea şi utilizarea - Consilierea individuală; - Realizarea în şcoală a
deprinderilor de comunicare - Consilierea de grup; activităţilor de orientare,
socială, verbală şi non- - Monitorizarea; referitoare la prezentare şi
- Consultanţa; evaluare;
verbală;
8.b. Înţelegerea modului în - Consilierea de grup; - Participarea părinților;

(familia, normele sociale, - Sprijinul părinţilor;
altora;
5.a. Dezvoltarea unor atitudini - Consilierea individuală; - Consilierea şi orientarea

pozitive faţă de sine şi faţă de şcolară prin intermediul unor
semeni: toleranţă, - Consilierea de grup; studii de planificare, determi-
nare a nevoilor elevilor;
responsabilitate, rigoare etc.
- Monitorizarea; - Documentele PDR standard
utilizate în Consilierea
- Consultanţa; profesorilor;
8.c. Cunoaşterea şi analiza - Consilierea individuală; - Educația familială;

oportunităţilor oferite de - Introducerea în Sistemul
diferite filiere vocaţionale, în - Consilierea de grup; Național de Informații privind
funcţie de aptitudinile locul de muncă;
individuale; - Monitorizarea;
- Consultanţa;
7.a. Dezvoltarea unei meto- - Consilierea individuală; - Lipsa de evaluare continuă a

dologii de muncă intelectuală elevilor cu eșec școlar şi
şi a capacităţii de explorare a - Consilierea de grup; incapacitatea profesorilor,
realităţii înconjurătoare; elevilor şi părinţilor de a
- Monitorizarea; investiga motivele absenţelor,
invitarea lor la şcoală pentru a
7.b. Dobândirea unei culturi a - Consultanţa; primi informații pentru a realiza
efortului fizic şi intelectual, ca redirecţionările necesare;
expresie a dorinţei de
104
________________________________________________________________________________
5.3. Modele de proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a VIII-a
Profesor: Mariana Mărculescu
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor
Conţinutul învăţării: Probleme în care intervin procente
Tipul lecţiei: Exersare de capacităţi
Competenţe specifice:
5. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii sau sisteme de ecuaţii;
6. Identificarea unor probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau a sistemelor de
ecuaţii, rezolvarea acestora şi interpretarea rezultatului obţinut;
Obiective operaţionale:
 Cognitive:
- să denumească concepte matematice învăţate anterior: raportul a două mărimi de acelaşi fel,
raportul procentual;
- să determine un procent dintr-un număr real, să înţeleagă semnificaţia şi proprietăţile
raportului procentual şi să le aplice în rezolvarea de probleme;
- să efectueze exerciţii de determinare a unui număr când se cunoaşte p% din el;
- rezolvarea cu ajutorul rapoartelor şi proporţiilor a unor situaţii problemă şi interpretarea
rezultatelor;
- demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;
- dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii
înconjurătoare;
 Afectiv – atitudinale:
- dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative, dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire
şi acţiune pentru a avea disponibilitatea de a aborda sarcini variate;
- dezvoltarea spiritului de observaţie;
- dezvoltarea spiritului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în
rezolvarea unor probleme sau a construirii unei teorii;
 Psihomotorii:
- formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor
situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
- formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi
profesională;
Strategia didactică:
 Resurse procedurale:
- Explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul, dialogul, munca
individuală.
 Resurse materiale:
- Matematica – manual pentru clasa a VIII-a, editura Teora;
- Auxiliar la manualele alternative clasa a VIII-a, editura Art;
- Fişa de învăţare, fişa de lucru;
 Forme de organizare:
- Grupe de elevi;
Forma de evaluare: fişe
Durata: 50 minute
Locul desfăşurării: sala de clasă
105
________________________________________________________________________________
Bibliografie:
 Radu Dana, Radu, E., Manual clasa a VIII-a, Ed. Teora, Bucureşti, 2013;
 Gheorghe I., Dorel L., Matematică clasa a VIII-a, Ed. Paralela 45, Piteşti 2013;
 Fianu, M., Perianu, M., Clubul Matematicienilor, Ed. Art, Bucureşti, 2013;
 Programa şcolară Nr.5097/09.09.2009;
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etape Descrierea activităţilor

1.Moment Profesorul verifică frecvenţa.
organizatoric/ Pregătirea cu cele necesare desfăşurării orei.
Pregătirea clasei Crearea mediului educaţional propice desfăşurării activităţii.
pentru activitate Verificarea efectuării temei pentru acasă.
(5 minute)
2.Reactualizarea Se actualizează cunoştinţele teoretice referitoare la raportul procentual,

cunoştinţelor calcularea unui procent dintr-un număr, majorări procentuale sau
(5 minute) micşorări procentuale.
3. Discuţie Profesorul prezintă elevilor importanţa calculului unui procent dintr-un

introductivă număr în viaţa cotidiană şi tipurile de probleme pe care le vor aborda în
(2 minute) cadrul lecţiei – anexa 1.
4. Anunţarea Profesorul prezintă elevilor obiectivele lecţiei: calculul preţului unui

conţinutului şi a obiect după o scumpire sau o ieftinire cu un procent, calcularea dobânzii
obiectivelor unui depozit la o bancă şi calculul procentului cu care s-a ieftinit sau s-a
(1 minute) scumpit un produs.
5. Dirijarea exersării Elevii vor rezolva exerciţiile şi problemele din anexa 2.

(24 minute) O mo
6. Asigurarea feed- Se distribuie elevilor fişa de lucru (anexa 3), fiecare elev lucrează
backului individual, elevii vor fi ajutaţi la cerere, rezultatele calculelor vor fi
(8 minute) verificate împreună, iar problemele nerezolvate de majoritatea elevilor
clasei vor fi rezolvate la tablă.
7. Tema pentru Elevii vor primi ca temă exerciţiile 2 şi 3 din manual, pagina 129,
acasă/Explicaţii exerciţiile 1, 3 şi 5 din Clubul matematicienilor, pagina 143.
pentru continuarea
activităţii acasă
(5 minute)
106
________________________________________________________________________________
Conţinut informativ
ANEXA 1
PROCENTE
- Procentele sunt utilizate în comerţ, statistică matematică, operaţiuni bancare etc.

- Ce înseamnă “o bluză conţine 40% bumbac şi 60% elastan?”, „planeta noastră conţine
70% apă?”, „vinul conţine 4% alcool?”
1
, se notează 1% (se citeşte “1 la sută” sau “1 procent”)
100
3
= 3%
100
p
 p%, p Q
100
Se numeşte raport procentual raportul care are numitorul 100.

p
- raport procentual
100
Transformarea unui raport în raport procentual
36 18
  18%
200 100
Ex:
3 12

25 100
Reprezentarea procentelor în batoane
107
________________________________________________________________________________
Reprezentarea procentelor în diagramă circulară
Aflarea a p% dintr-un număr
Ex. 1: aflaţi 15% din 200 de kg;
15
 200  30(kg)
100
Ex. 2: Într-o uzină lucrează 1800 muncitori. 60% din ei sunt tineri sub 30 de ani. Câti muncitori
tineri (cu vârsta sub 30 de ani) lucrează în uzină?
60
 1800  1080
100
Aflarea unui număr când cunoaştem p% din el
Ex. 1: Într-o clasă sunt 10 fete, ceea ce reprezintă 40% din toţi elevii clasei. Câţi elevi sunt în
clasă?
40
 x  10  x  25 (elevi)
100
Ex. 2: Din 2500 de muncitori ai unei uzine, 500 sunt bărbaţi. Cât la sută reprezintă numărul
bărbaţilor din numărul muncitorilor?
x
 2500  500  x%  20%
100
Creşteri cu x%
Ex. 1: Mai mulţi cofetari şi-au luat angajamentul să prepare 600 de prăjituri. Ei au depăşit
angajamentul cu 30%. Câte prăjituri au pregătit?
30
600   600  780
100
108
________________________________________________________________________________
Ex. 2: Un produs s-a scumpit cu 20% din preţul pe care l-a avut iniţial, acum el costând 600 de lei.
Calculaţi preţul iniţial al produsului.
20
x  x  600  x  500
100
Procente din procente
Ex: se ştie că 21% dintr-o cantitate de lapte este smântână, iar 23% dintr-o cantitate de smântână
este unt. Să se afle din câte kg de lapte se pot obţine 96,6 kg unt (problemă preluată din manualul
de algebră, 1989).
21% l = s
23% s = u
23%  21%  l  96,6
l = 2000 (litri lapte)
Exemple de utilizarea a procentelor
1. Comisionul din vânzări – este suma plătită de angajator reprezentanţilor care lucrează în
vânzări (pentru a-i motiva să vândă mai mult). Comisionul este în general 10% din vânzări.
2. Discount – ul este o reducere de preţ practicată de multe ori de diferite magazine.
3. Adaosul comercial - diferenţa dintre preţul de vânzare către consumator şi preţul de

achiziţionare.
4. Dobânzi bancare - băncile comerciale atrag bani de la clienţii săi prin conturi bancare,
depozitele clienţilor reprezentând o sursă majoră de fonduri.
ANEXA 2
1. Aflaţi: a) 15% din 10 =

b) 10% din 25% din 1200 =
2. Să se scrie raportul numerelor a) 5 şi 16

b) 2,4 şi 6,3
3. Aflaţi cât la sută reprezintă 60 din 240.
4. Aflaţi un număr ştiind că 30% din el este egal cu 531.
5. 10% din capitalul unei firme, adică 7000 lei, sunt folosiţi pentru transport. Ce capital are
firma?
6. Un palton costă 250 lei. Câţi lei va plăti cumpărătorul, dacă la preţul paltonului se adaugă
cota TVA de 24%.
109
________________________________________________________________________________
7. După o reducere de 10% un produs costă 99 lei. Care este preţul iniţial al produsului?
8. Teo a depus la bancă suma de 350 euro cu o dobândă de 8% pe an. Ce sumă de bani va
scoate Teo de la bancă după un an?
9. Un mobil parcurge o distanţă în 3 zile.

În prima zi merge 25% din distanţă, a doua zi 60 % din rest şi i-au rămas pentru a treia zi 162 km.
a) Care a fost distanţa totală pe care a parcurs-o?
b) Ce distanţă a parcurs a doua zi?
c) Ce procent reprezintă distanţa parcursă a doua zi din distanţa totală?
ANEXA 3
FIŞĂ DE LUCRU
1. Transformaţi procentele: 40% şi 12,5%.
2. Transformaţi în procente:
5 7
; ;
8 125
2. Aflaţi :
a) 15% din 120 =
b) 25% din x = 400;
3. Un autoturism avea de parcurs 4000 de km. În prima zi a parcurs 20% din drum, în a doua zi
75% din cât a parcurs în prima zi, iar în a treia zi restul. Să se afle câţi km a parcurs în a treia zi.
4. O bancă acordă o dobândă de 10% anual. Să se afle ce sumă va avea un elev după 3 ani dacă
depune 1200 de lei (dobânda se capitalizează).
5. Preţul unui produs este de 250 lei. Să se afle preţul obiectului după o scumpire cu 20% şi după
o ieftinire cu 15%.
6. Preţul unui produs după o scumpire de 20% a devenit 2400 lei. Aflaţi preţul iniţial.
7. Un elev a cheltuit în prima zi 20% din suma pe care o avea iar în a doua zi 10% din toată suma.
Ştiind că i-au mai rămas 140 lei, aflaţi suma iniţială.
110
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasele: a VI-a B, a VI-a D

Profesori: Daniela Toma, Nadia Şutelcă
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Genul epic. Schiţa
Conţinutul învăţării: "Dl.Goe..." de I.L.Caragiale - dramatizare
Tipul lecţiei: exersare de capacităţi
Obiective de referinţă:
2.1. să realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral;
2.4. să utilizeze accentul şi intonaţia pentru a evidenţia scopul comunicării;
2.7. să susţină un schimb verbal într-o conversaţie de grup, utilizând corect limba literară şi
posibilităţile expresive ale limbii vorbite;
3.2. să sesizeze rolul dialogului în caracterizarea personajelor;
 Cognitive:
- să evidenţieze rolul expresiv al dialogului;
- să solicite şi să ofere o informaţie în mod clar, precis şi politicos;
 Afective:
- să manifeste interes pentru realizarea sarcinilor;
- să interiorizeze aceste cunoștinţe integrându-le în deprinderile de exprimare corectă;
 Psihomotorii:
- să reacţioneze complex prin aplicarea modelului (în întregime sau parţial) şi în alte situaţii;
 Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru):
- conversaţia;
- jocul de rol;
- lucrul cu textul;
- costume de teatru;
- echipe;
Forma de evaluare:
- observarea sistematică;
- autoevaluarea;
Durata: 50 minute
Bibliografie:
 Ion Luca Caragiale, Momente şi schiţe. D-l Goe, Editura Hyperion, Bucureşti, 2003;
111
________________________________________________________________________________

1.Moment Pregătirea elevilor pentru derularea piesei de teatru.
organizatoric
(5 minute)
2.Reactualizarea Se realizează prin discuţii cu elevii.
cunoştinţelor
(5 minute)
3. Anunţarea Profesorul prezintă elevilor obiectivele activităţii.
conţinutului şi a
obiectivelor
(3 minute)
5. Dirijarea exersării Elvii devin actori în piesa de teatru “D-l Goe” de I.L. Caragiale.
(27 minute) O mo
6. Asigurarea feed- Se realizează prin discuţii cu elevii.
backului
(5 minute)
7. Tema pentru Citirea altor piese de teatru scrise de I.L. Caragiale.
acasă/Explicaţii
pentru continuarea
(5 minute)
„Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam' mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis
tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc
a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. Destul că foarte
de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare,
pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti. Adevărul e că, dacă
se hotărăşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă, trebuie s-o ia de
dimineaţa. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este
foarte impacient şi, cu un ton de comandă, zice încruntat:
- Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie!
- Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana. Şi sărută pe nepoţel; apoi îi potriveşte
pălăria.
Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pamblică:
le Formidable, şi sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Miţa, că "aşa ţin bărbaţii biletul".
- Vezi ce bine-i şade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel?
- Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?
- Da' cum?
- Marinal...
- Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea pe vremea mea, când a ieşit întâi
moda asta la copii - marinel.
- Vezi, că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel...
- Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic.
- Mariner...
- Apoi de! n-a învăţat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, şi iar sărută pe nepoţel şi iar îi
potriveşte pălăria de mariner. Dar nu e vreme de discuţii filologice: soseşte trenul - şi nu stă
mult.Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoinţă din partea unor tineri politicoşi, cari merg până la o
staţie apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam'mare îşi face cruce, apoi
112
________________________________________________________________________________
aprinde o ţigară... Goe nu vrea să intre în cupeu; vrea să şadă în coridorul vagonului cu bărbaţii.
- Nu!... nu e voie să scoţi capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, şi-l trage
puţin înapoi.
- Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Şi după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură
iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva
urâtul, şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere.
- Mamiţoo! mam' maree! tantii!
- Ce e? Ce e? sar cocoanele.
- Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! Să opreascăăă!!!
Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la staţia din urmă.
- Biletele, domnilor! Cocoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate
şi Goe să facă acelaşi lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, şi, dacă a zburat pălăria, fireşte
c-a zburat cu pamblică şi cu bilet cu tot. Dar avea bilet...
- Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Miţa.
Conductorul însă nu înţelege, pretinde bilet; dacă nu, la staţia apropiată, trebuie să-l dea jos
pe d. Goe. Aşa scrie regulamentul: dacă un pasager n-are bilet şi nu declară că n-are bilet, i se ia
o amendă de 7 lei şi 50 de bani, şi-l dă jos din tren la orice staţie.
- Dar noi n-am declaratără? strigă mamiţa.
- Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam' mare.
- De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică
urâtul.
- Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Miţa urâtului...
- Uite ce e, cucoană - zice conductorul - trebuie să plătiţi un bilet...
- Să mai plătim? n-am plătitără o dată?
- Şi pe dasupra un leu şi 25 de bani.
- Şi pe dasupra?...
- Vezi, dacă nu te-astâmperi? zice mamiţa, şi-l zguduie pe Goe de mână.
- Ce faci, soro? eşti nebună? nu ştii ce simţitor e? zice mam' mare.
Şi, apucându-l de mâna cealaltă, îl smuceşte de la mamiţa lui, tocmai când trenul, clănţănind din
roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinată cu clătinătura
vagonului în alt sens, rezultă că Goe îşi pierde un moment centrul de gravitate şi se reazimă în nas
de clanţa uşii de la cupeu. Goe începe să urle... în sfârşit, n-au ce să facă. Trebuie să se
hotărască a plăti biletul, pe care are să-l taie conductorul din carnetul lui. Păcat însă de pălărie!...
Ce-o să facă d. Goe la Bucureşti cu capul gol? şi toate prăvăliile închise!... s-ar întreba oricine,
care nu ştie câtă grije are mam' mare şi câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria
de paie? Dacă se întâmplă să plouă, ori răcoare? Şi mam' mare scoate din săculeţul ei un beret tot
din uniforma canonierii le Formidable.
- Te mai doare nasul, puişorule? întreabă mam' mare.
- Nu... răspunde Goe.
- Să moară mam' mare?
- Să moară!
- Ad', să-l pupe mam' mare, că trece! Şi-l pupă în vârful nasului; apoi, aşezându-i frumos beretul:
- Parcă-i şade mai bine cu beretul!... zice mam' mare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută
dulce.
- Cu ce nu-i şade lui bine? adaogă tanti Miţa, şi-l scuipă şi dumneaei şi-l sărută.
- Lasă-l încolo! că prea e nu ştiu cum!... Auzi d-ta! pălărie nouă şi biletul! zice mamiţa, prefăcându-
se foarte supărată.
- Să fie el sănătos, să poarte mai bună! zice mam' mare.
Dar mamiţa adaogă:
- Da' pe mamiţica n-o pupi?
- Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor.
- Aşa? zice mamiţa. Lasă!... şi-şi acopere ochii cu mâinile şi se face că plânge.
- Las' că ştiu eu că te prefaci! zice Goe.
113
________________________________________________________________________________
- Ţi-ai găsit pe cine să-nşeli! zice mam' mare. Mamiţa începe să râză; scoate din săculeţ ceva şi
zice:
- Cine mă pupă... uite!... ciucalată!
Mamiţa pupă pe Goe, Goe pe mamiţa şi, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor.
- Puişorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare, cât e de deştept! zice mam' mare.
- E ceva de speriat, parol! adaogă tanti Miţa.
Pe când Goe îşi mănâncă afară ciucalata, cocoanele se dau în vorbă de una, de alta... Trenul
aleargă acuma de spre Crivina către Periş.
- Ia mai vezi ce face băiatul afară, mamiţo! zice mamiţa către mam' mare.
Mam' mare se ridică bătrâneşte şi se duce în coridor:
- Goe! puişorule! Goe! Goe! Goe nicăieri.
- Vai de mine! ţipă cucoana, nu-i băiatul! Unde e băiatul!... s-a prăpădit băiatul!
Şi toate cucoanele sar...
- A căzut din tren băiatul! Ţaţo, mor!
Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri în uşa compartimentului unde nu intră decât
o persoană.
- Goe! maică! acolo eşti?
- Da!
- Aide! zice mam' mare, ieşi odată! ne-ai speriat.
- Nu pot! zbiară Goe dinăuntru.
- De ce?... te doare la inimă?
- Nu! nu pot...
- E încuiat! zice mam' mare, vrând să deschidă pe dinafară.
- Nu pot deschide! zbiară Goe desperat.
- Vai de mine! îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârşit, iacătă conductorul cu biletul: primeşte
paralele şi liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca şi cum l-ar revedea
după o îndelungată absenţă. Şi mam' mare se hotărăşte să stea în coridor, pe un geamantan
străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puişorului. Puişorul vede o linie de metal
în colţul coridorului, care are la capătul de sus o maşină cu mâner. Se suie-n picioare pe
geamantan, pune mâna pe mânerul maşinii şi începe să-l tragă.
- Şezi binişor, puişorule! să nu strici ceva! zice mam' mare.
Trenul îşi urmează drumul de la Periş cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul
kilometrului 24, deodată s-aude un şuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, şi trenul se
opreşte pe loc, producând o zguduitură puternică.
- Ce e? ce e?... Toţi pasagerii sar înspăimântaţi la ferestre, la uşi, pe scări...
- Goe! puişorule! Goe! strigă tanti Miţa şi se repede afară din compartiment. Goe este în coridor...
- De ce s-a oprit trenul?
- Cineva, nu se ştie din ce vagon, a tras semnalul de alarmă.
- Din ce vagon?...
- Asta e uşor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se aţa înnodată
şi cu nodul plumbuit.
Personalul trenului umblă forfota, examinând roatele tamponate cu toată presiunea, aşa de
tamponate că-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-şi încarce iar pompa de aer comprimat şi
să poată urni trenul din loc. În toată vremea asta, conductorii şi şeful trenului aleargă din vagon în
vagon şi cercetează aparatele semnalelor de alarmă. Cine poate ghici în ce vagon era ruptă aţa
plumbuită şi răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineauri pălăria
marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam' mare doarme în fundul cupeului cu puişorul în
braţe. Nu se poate şti cine a tras manivela.Trenul se porneşte în sfârşit, şi ajunge în Bucureşti cu o
întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare aşază frumuşel beretul lui Goe, îl
scuipă pe puişor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l mai doare nasul şi-l sărută dulce. Apoi
cocoanele se suie cu puişorul în trăsură şi pornesc în oraş:
- La bulivar, birjar! la bulivar...
(Ion Luca Caragiale, Momente şi schiţe. D-l Goe)
114
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a V-a
Profesor: Daniela Velicescu
Disciplina: Limba engleză
Tema activităţii: ”What Do I Want To Be?”
• Lingvistică:
Pentru a utiliza în mod adecvat diferite tipuri de comunicare în situații reale:
- Demonstrarea capacităţii de a lucra în echipe, grupuri sau perechi, respectând opinia celuilalt;
- Exprimarea voinței în atingerea scopurilor prin diferite moduri/căi;
- Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de nou şi schimbare în viața socio-economică;
• Pragmatică:
Pentru a planifica și construi o carieră (pentru a construi un set de valori individuale și sociale și
a-şi ghida comportamentul și cariera în funcție de ele):
- Demonstrarea capacităţii de a-şi susține propriile opțiuni;
- Atingerea propriilor obiective în ceea ce privește cariera;
- să recunoască mesajul unui text;
- să vorbească despre ei înșiși, despre oamenii și activitățile din jurul lor;
- să adreseze întrebări în funcţie de situaţiile de conversaţie alese;
- dialogul;
- exerciţiul;
- conversaţia;
- explicaţia;
- postere;
- fişe de lucru;
- obiecte reale;
- frontal;
- pe grupe;
- pe perechi;
Forma de evaluare: rezolvarea de exerciţii

Durata: 50 minute
115
________________________________________________________________________________

1. Moment Pregătirea materialelor, prezenţa, verificarea temei.
organizatoric
(5 minute)
2. Reactualizarea Se realizează prin discuţii cu elevii.

cunoştinţelor
(5 minute)
3. Anunţarea Profesorul prezintă elevilor obiectivele activităţii.

conţinutului şi a
obiectivelor
(3 minute)
5. Dirijarea exersării Elvii sunt antrenaţi în activităţi de recunoaştere a mesajului unui text,
(27 minute) discuţii despre ei înșiși, despre oamenii și activitățile din jurul lor etc.
O mo
6. Asigurarea feed- Adresează elevilor întrebări referitoare la conţinutul lecţiei.
backului
(5 minute)
7. Tema pentru Exerciţii.

acasă/Explicaţii
pentru continuarea
(5 minute)
116
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a VII-a
Profesor: Liana Crăciunoiu-Duță
Aria curriculară: Educaţie fizică şi sport
Disciplina: Educație fizică
Unitatea de învăţare: Deprinderi și calități motrice de bază
Conţinutul învăţării/Tema activităţii: pregătire tehnică și artistică
Tipul lecţiei: formare de deprinderi motrice, dezvoltare de calități fizice
Competențe specifice:
5.1. Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine şi expresivitate;
5.2. Conștientizarea și abordarea constantă a ţinutei estetice;
- să tacteze exerciții ritmice indicate de profesor;
- să execute corect în ritmul muzicii pașii de dans sportiv;
- să prezinte o coregrafie de cha-cha, vals vienez și o structură motrică pe fond muzical
individual, în perechi și în formație;
- să adopte poziția corectă a corpului, specifică stilului de dans;
Strategie didactică:
- prezentarea figurilor;
- conversația;
- exersarea;
- explicația;
- demonstrația (individual, pe perechi);
- CD player;
- frontal;
- pe perechi;
Forma de evaluare: continuă;

Durata: 50 minute;
Locul desfăşurării: sala de sport;
Bibliografie:
- Năstase, V., D., Initiere în dans sportiv;
- Popescu Marioara, Mirajul Dansului;
- Stroescu Adina, Gimnastica;
- Tudusciuc, I., Gimnastica artistică sportivă;
117
________________________________________________________________________________

1. Organizarea - adunarea, alinierea și salutul colectivului de elevi;
colectivului de elevi - verificarea prezenței, a echipamentului și a stării de sănătate;
(2 minute) - prezentarea temelor lecției;
2. Pregătirea Variante de mers, exerciții din școala alergării și săriturii (mers pe

organismului pentru vârfuri, pe călcâie, alergare, joc de glezne, pendularea gambelor
efort înapoi, pas adăugat, pas încrucișat, pas săltat, pas sărit, alergare
(6 minute) accelerată).
3. Influențarea selectivă Complex de exerciții de dezvoltare fizică armonioasă pe fond muzical

a aparatului locomotor pentru cap-gât, brațe, trunchi, picioare (aplecări, arcuiri, îndoiri, răsuciri,
(7 minute) fandări, sărituri).
4. Dezvoltarea vitezei Executarea coregrafiei cha-cha în măsura muzicală 4/4 Time Step (pas
de reacție, de execuție în ritm), Close Basic Movement (pas de bază în P.I.), New York (oprire
(8 minute) din PDP), Spot Turn to Left and to Right (întoarcere la stânga-dreapta)
Hand to Hand (mână în mână).
5. Învățarea pasului Învățarea pasului Zorba-structura motrică.

Zorba-structura motrică
(12 minute)
6. Dezvoltarea Executarea coregrafiei vals vienez frontal și pe perechi pe fond muzical

Rezistenței musculaturii ¾.
membrelor inferioare
(10 minute)
7. Revenirea Alergare ușoară, exerciții de relaxare a musculaturii brațelor și

organismului după efort picioarelor, exerciții de inspirație/expirație.
(3 minute)
8. Aprecieri și Se fac aprecieri aspura modului în care elevii au executat pașii specifici
recomandări tehnicilor abordate, se evidențiază respectarea ritmului, a liniei
(2 minute) melodice, precum și a adoptării poziției corporale corespunzatoare
corecte atât individual cât și în pereche.
118
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X-a B
Profesor: Alina Oprea
Disciplina: Limba franceză
Unitatea de învăţare: Unitatea 8, Le terroir retrouvé
Conţinutul învăţării: Le voyage - mode d’emploi
Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare
- Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare;
- Identificarea sensului global al unui mesaj;
- Identificarea de informaţii cheie din texte autentice;
- Identificarea de detalii din mesaje orale/scrise (autentice);
- dezvoltarea vocabularului turismului şi călătoriilor;
- înţelegerea unui reportaj despre turiştii străini veniţi în vizită în Franţa;
- competenţa de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situaţii reale (să folosească
diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale);
- dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă în
diferite domenii ale cunoaşterii;
 Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): metode şi tehnici de predare-învăţare
pentru înţelegerea orală, recunoaşterea intonaţiei, ascultarea repetată a documentului audio,
vizualizarea repetată a documentului video, lectura, explicaţia, dialogul, problematizarea,
exerciţiul, conversaţia euristică.
- fişe de lucru;
- calculator;
- videoproiector;
- CD Le nouvel Édito;
- frontal;
- individual;
- pe grupe;
Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă);

Durata: 50 minute
Locul desfăşurării: sala de festivităţi
Bibliografie:
 Heu, E., Abou-Samra, M., Perrard, M., Pinson, C., Le nouvel édito, B1, Éditions Didier.
119
________________________________________________________________________________

1.Moment Salutul, prezenţa, pregătirea materialelor, verificarea temei.
organizatoric/
Pregătirea clasei pentru
activitate
(2 minute)
2. Captarea atenţiei/ Profesorul le captează atenţia elevilor printr-o definiţie:
Discuţie introductivă “Action de se rendre dans un lieu relativement lointain ou
(3 minute) étranger; séjour ou périple” şi le cere elevilor să găsească cuvântul
care se potriveşte cu definiţia de mai sus.
Elevii deduc că este vorba despre cuvântul voyage.
3. Anunţarea Profesorul anunţă titlul lecției “Le voyage - mode d’emploi” şi
conţinutului şi a prezintă elevilor competenţele specifice şi operaţionale vizate în cadrul
obiectivelor lecţiei:
(5 minute) Competenţe specifice:
- Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de
comunicare;
- Identificarea sensului global al unui mesaj;
- Identificarea de informaţii cheie din texte autentice;
- Identificarea de detalii din mesaje orale/scrise (autentice);
- dezvoltarea vocabularului turismului şi călătoriilor;
- înţelegerea unui reportaj despre turiştii străini veniţi în vizită în Franţa;
- competenţa de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în
situaţii reale (să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii
reale);
- dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă
de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii;
4. Dirijarea învăţării Profesorul distribuie elevilor o primă fişă de lucru şi explică sensul
(20 minute) cuvintelor necunoscute. Cuvintele sunt împărţite pe categorii: voyager,
les dépenses, les personnes, les lieux touristiques, les activités,
l’hébergement, l’organisation du séjour, le camping, caractériser un
hôtel, les vacances en plein air, le climat.
Profesorul le propune elevilor să rezolve exerciţiile 1, 2, 3, 4 şi 5 din
fişa de lucru.
1. Completaţi textul cu următoarele cuvinte: voyage orgnisé,
réservation, basse saison, agence de voyage, offre de dernière
minute, croisière.
2. Iată conţinutul bagajelor a 4 călători. Imaginati-vă destinaţia şi
activităţile lor.
3. Ce aţi face în aceste situaţii? Asociaţi fiecare situaţie cu o
acţiune.
4. Profesorul utilizează un document audio. Ascultaţi reacţiile
clienţilor hotelului şi asociaţi-le cu situaţiile în care au fost
formulate.
5. Asociaţi fiecare definiţie cu tipul de climă potrivit.
5. Asigurarea feed- Elevii îşi vor fixa lexicul predat printr-o activitate de înţelegere orală a
backului unui document video. Documentul se numeşte: Les touristes étrangers
(15 minute) sont de retour (Turiştii străini se întorc).
Profesorul distribuie o fişă de exerciţii cu următoarele cerinţe:
- Veţi privi un document video. Veţi avea mai întâi 3 minute pentru
120
________________________________________________________________________________
a citi întrebările de mai jos, apoi veţi privi de două ori înregistarea
cu o pauză de 4 minute între cele două vizionări. După cea de-a
doua vizionare veţi avea încă 5 minute pentru a completa
răspunsurile.
(Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d’abord 3
minutes pour lire les questions ci-dessous, ensuite vous regarderez
deux fois l’enregistrement avec une pause de 4 minutes entre les deux
visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5
minutes pour compléter vos réponses.)
Răspundeţi la întrebări bifând răspunsul corect sau completând

răspunsul cerut:
1. Care este subiectul abordat în reportaj? Bifaţi răspunsul corect.
2. Priviţi reportajul. Spuneţi dacă informaţiile sunt adevărate sau

false.
3. Completaţi textul cu informaţiile care lipsesc: 2009 / 0,5 / 4,1 / 3
4. Asociaţi fiecărui personaj opinia corespunzătoare.
După ce elevii răspund, profesorul reia documentul video, varianta

subtitrată pentru justificarea răspunsurilor. Solicită elevilor să
traducă subtitrarea şi verifică dacă aceştia şi-au însuşit
vocabularul predat.
(Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la

réponse demandée:
1. Quel sujet est abordé dans le reportage? Cochez la bonne case.
2. Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies/

fausses.
3. Complétez le texte avec les données qui manquent: 2009 / 0,5 /

4,1 / 3
4. Associez à chaque personnage l’opinion qui lui correspond.)
6. Tema pentru Profesorul le indică elevilor tema pentru acasă, exerciţiul 6 din fişa de
acasă/Explicaţii pentru vocabular: expression orale (exprimare orală).
continuarea activităţii - Lucraţi la o agenţie de voiaj şi organizaţi o călătorie pentru o
acasă persoană căreia îi plac muzeele, pentru o persoană care vrea să facă
(5 minute) sport şi pentru o altă pesoană care vrea să se odihnească la soare.
Alegeţi o destinaţie care să le convină tuturor. Precizaţi activiţătile pe
care le va putea face fiecare dintre cele 3 persoane menţionate mai sus
(Vous travaillez dans une agence de voyage et vous organisez un
voyage réunissant une personne qui aime les musées, une autre qui
veut faire du sport et la dernière qui a envie de se reposer au soleil.
Choisissez une destination qui convienne à tous. Vous indiquerez les
activités que chacun pourra faire).
Profesorul apreciează activitatea elevilor prin calificative şi note.
121
________________________________________________________________________________
FICHE D’EXERCICES
Compréhension orale
Titre du document vidéo: Les touristes étrangers sont de retour
Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d’abord 3 minutes pour lire les questions
ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l’enregistrement avec une pause de 4 minutes entre
les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter
vos réponses.
Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée:
□ Les vacances des touristes étrangers.
□ Les possibilités d’hébergement.
□ Le tourisme dans la région Centre.
□ L’embarras du choix entre gîte et hôtel.
□ Les fêtes d’hiver.
2. Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies, fausses.
Vrai Faux
1. La clientèle qui fait vivre le secteur dont il est question est
celle européenne.
2. Ce secteur se porte bien.
3. Jean Paul est d’origine française.
4. Liliane préfère l’hôtel.
5. Marie accueille pour la première fois des Canadiens.
3. Complétez le texte avec les données qui manquent:
2009 / 0,5 / 4,1 / 3
… le nombre de nuitées dans les campings a augmenté de __________% lorsque les hôtels
enregistrent une hausse de seulement________% mais après une chute de plus de ________%
en __________.
4. Associez à chaque personnage l’opinion qui lui correspond.
Sabrina Melloult c’est la formule idéale de se retrouver en famille.

Le journaliste Les gîtes attirent donc de plus en plus de monde.
Jean- Paul on veut que les gens se sentent bien.
Liliane Le principal enseignement c’est le retour de la clientèle

étrangère.
Marie c’est convivial et on voit un peu comment les gens vivent.
122
________________________________________________________________________________
Grilă de corectare (GRILLE DE CORRECTION)
Titre du document: Les touristes étrangers sont de retour
Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d’abord 3 minutes pour lire les questions
ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l’enregistrement avec une pause de 4 minutes entre
les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter
vos réponses.
Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée.
□ Les vacances des touristes étrangers.
□ Les possibilités d’hébergement.
x Le tourisme dans la région Centre.
□ L’embarras du choix entre gîte et hôtel.
□ Les fêtes d’hiver.
2. Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies, fausses.
Vrai Faux
1. La clientèle qui fait vivre le secteur dont il est question est X
celle européenne.
2. Ce secteur se porte bien. X
3. Jean Paul est d’origine française. X
4. Liliane préfère l’hôtel. X
5. Marie accueille pour la première fois des Canadiens. X
3. Complétez le texte avec les données qui manquent:
2009 / 0,5 / 4,1 / 3
… le nombre de nuitées dans les campings a augmenté de 4,1% lorsque les hôtels enregistrent
une hausse de seulement 0,5% mais après une chute de de plus de 3% en 2009.
4. Associez à chaque personnage l’opinion qui lui correspond.
Sabrina Melloult Le principal enseignement c’est le retour de la clientèle étrangère.

Le journaliste Les gîtes attirent donc de plus en plus de monde.
Jean-Paul c’est la formule idéale de se retrouver en famille.
Liliane c’est convivial et on voit un peu comment les gens vivent.
Marie on veut que les gens se sentent bien.
123
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a XII-a
Profesor: Cristiana Popescu
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: CDS WEB learning
Conţinutul învăţării: Prezentarea de proiecte
Modalităţi de explorare a posibilităţilor de carieră – carieră în Web design;
Tipul lecţiei: verificare şi apreciere
Competenţe specifice: Identificarea tehnicilor de programare adecvate rezolvării unei probleme şi
aplicarea creativă a acestora.
 Cognitive:
- să conceapă o interfaţă web (un site) respectând arhitectura, organizarea paginilor,
arborescenţa şi navigarea;
- să elaboreze un proiect sub forma unui site cu o temă la alegere, în care să-şi prezinte o
pasiune sau o carieră pe care ar dori să o urmeze;
- să conştientizeze impactului social, economic şi moral al informaticii;
 Psihomotorii:
- să utilizeze corect tehnici de calcul;
- conversaţia;
- dezbaterea;
- exemplul;
- brainstorming-ul;
- calculator;
- editoare text;
- browsere;
- videoproiector;
- frontală;
- individuală;
Forma de evaluare:
- sumativă;
Durata: 50 minute
Locul desfăşurării: laboratorul de informatică;
Bibliografie:
- Simion, I., Proiectarea paginilor Web, Editura Teora;
- Alboaie Lenuţa, Buraga Sabin, Servicii Web-concepte de bază şi implementări, Editura
Polirom;
- Castro, Elizabeth, HTML pentru World Wide Web, Ghid de învăţare rapidă, Editura Corint,
2003;
- Rich Darnel, Totul despre HTML, Editura Teora, 2005;
124
________________________________________________________________________________

1. Moment Salutul, prezenţa, pregătirea materialelor.
organizatoric/
activitate
(2 minute)
2. Captarea atenţiei Exerciţiu de energizare.

(3 minute) Fiecare elev îşi spune prenumele, o caracteristică care descrie
proiectul realizat.
3. Stabilirea conţinutului Se prezintă tema şi obiectivele activităţii.

tematic ce urmează a fi
verificat
(2 minute)
4. Dirijarea activităţii de - Prezentarea de către fiecare elev în parte a proiectului realizat,

evaluare/Verificarea argumentând tema aleasă şi modul de realizare, precum şi sursele de
pregătirii elevilor informare.
(proiectelor) - Dezbatere: elevii vor fi încurajaţi să-şi exprime ideile, să asculte
(28 minute) părerile fiecăruia şi să-şi adreseze întrebări unul altuia legate de
proiectul prezentat şi de asemenea să identifice colegii care au
calităţile necesare unui dezvoltator web.
5. Explicaţii Se va pune accent pe noţiunile legate de interfaţa cu utilizatorul ca

suplimentare parte importantă a aplicaţiei. Interfaţa trebuie să satisfacă toate
(5 minute) cerinţele proiectului. Se va accentua importanţa designului în crearea
unei interfeţe.
Se prezintă elevilor competenţele şi abilităţile necesare în profesia de
web designer.
6. Aprecierea Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii

rezultatelor desfăşurate.
(9 minute) Elevii vor spune un lucru important şi util pe care l-au reţinut din
această activitate.
7. Tema pentru
acasă/Explicaţii pentru Îmbunătăţirea calităţii proiectului.
continuarea activităţii
acasă
(1 minut)
125
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a XI-a
Profesor consilier şcolar: Mirela Isuf
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Disciplina: Consiliere psihopedagogică
Conţinutul învăţării: Consilierea carierei - Relaţia dintre carieră şi interesele profesionale
 Demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni;
 Realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă;
 Identificarea intereselor profesionale şi a ocupaţiilor care corespund acestora;
 Cognitive:
- să ierarhizeze propriile interese profesionale;
- să sesizeze relaţia dintre profesii şi interese profesionale;
 Afectiv–atitudinale:
- să manifeste interes pentru activităţile de consiliere a carierei;
 Psihomotorii:
- să folosească adecvat şi ecologic materialele puse la dispoziţie;
- conversaţia;
- exemplul;
- explicaţia;
- administrare de chestionare;
- distribuirea de materiale informative;
- coli de hârtie;
- instrumente de scris;
- flipchart;
- chestionar de interese;
- foi de răspuns;
- fişe de informaţii;
- frontală;
- individuală;
Forma de evaluare: continuă-formativă;
Durata: 50 minute
Locul desfăşurării: Cabinetul şcolar de Asistenţă Psihopedagogică;
Bibliografie:
Sălăvăstru Dorina, ”Psihologia educaţiei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2004.
Lemeni, M., M. (coordonatori), ”Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră”, Ed.
ASCR, Cluj-Napoca, 2004.
126
________________________________________________________________________________

1.Moment Elevii sunt rugaţi să se pregătească pentru începerea activităţii.
organizatoric/
activitate
(2 minute)
2.Exercițiu de Elevii primesc coli de hârtie şi instrumente de scris, apoi sunt

energizare rugaţi să realizeze un ”paşaport pentru viitor” descriind în câteva
(15 minute) cuvinte stilul lor de viaţă actual şi stilul de viaţă pe care şi-l doresc
peste 10 ani (în termenii de preferinţe şi/sau respingeri pentru
anumite activităţi şcolare şi extraşcolare, posibile profesii, timp
liber, situaţie familială etc.).
3. Anunţarea temei Se anunţă elevii, tema şi scopul activităţii, precizându-se că

activităţii, a scopului şi preferinţele oamenilor pentru anumite domenii de activitate se
a obiectivelor urmărite numesc interese profesionale, că acestea pot fi identificate cu
(3 minute) ajutorul chestionarelor de interese, iar în cadrul activităţii vor
descoperi care sunt propriile lor interese profesionale.
4. Dirijarea activității Se administrează elevilor un chestionar de interese, se acordă

(20 minute) timpul necesar pentru completarea lor, apoi sunt ajutaţi să
descopere cu ajutorul unor fişe de răspuns, propriile ierarhii de
interese profesionale.
Se descriu cele 6 categorii de interese profesionale, conform
teoriei lui Holland şi se dau exemple de profesii ce se încadrează
în categoriile de interese profesionale.
Se distribuie elevilor fişe de informaţii despre interesele
profesionale.
Se solicită elevilor să motiveze importanţa relaţiei dintre carieră şi

interesele profesionale.
5. Asigurarea feed- Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare al activităţii şi se

backului solicită elevilor să enunţe un aspect plăcut/neplăcut despre
(7 minute) această activitate.
6. Tema pentru Să reflecteze asupra lucrurilor pe care le-au aflat despre interesele
acasă/Explicaţii pentru lor profesionale şi să discute cu părinţii despre acestea.
acasă
(3 minute)
127
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a XI-a
Profesor: Carmen Oprea
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Religie
Unitatea de învăţare: Concepte liturgice
Conţinutul învăţării: Semnificaţia poziţionării icoanelor în biserică;
Tipul lecţiei: achiziţionarea de noi cunoştinţe;
- Definirea propriilor convingeri în raport cu alte credințe și convingeri;
- Utilizarea adecvată a diverselor tipuri de comunicare în situații reale (pentru a folosi diverse
mijloace de comunicare în situații reale);
- Utilizarea conceptelor religioase în diferite contexte de comunicare;
- Dezvoltarea competențelor de a construi/planifica propria carieră (să creeze un set de valori
individuale și sociale și să-şi ghideze comportamentul și cariera în funcție de ele);
 Cognitive:
La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:
- să descrie pictura în Biserica Ortodoxă;
- să argumenteze valoarea spirituală, artistică și pedagogică a picturii religioase;
- să identifice elementele specifice ale picturii bizantine;
- să stabilească legătura dintre icoane și Evanghelie;
 Afectiv–atitudinale:
- să se implice activ în rezolvarea sarcinilor date de către profesor;
 Psihomotorii:
- să utilizeze în mod corespunzător materialele didactice;
Strategia didactică: inductivă;
- conversația;
- rezolvarea problemelor;
- explicaţia;
- citirea și interpretarea textului biblic;
- manualul;
- fişe de lucru;
- flipchart;
- frontal;
- pe perechi;
- pe grupuri;
Forma de evaluare:
- sumativă;
Durata: 50 minute
Locul desfăşurării: Biserica Mântuleasa, Craiova;
Bibliografie:
Boghiu, A., S., Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantina, București, 2001;
Branişte, E., Liturgica specială, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti,1980;
Branişte, E., Liturgica, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucureşti, 1984;
Branişte, E., Branişte Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura
Diecezană, Caransebeş, 2001;
128
________________________________________________________________________________
Muha, C., Religie – Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a XI-a, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009;
*** Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutul Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 2001;

1.Moment Profesorul salută elevii.
organizatoric/ Spun împreună rugăciunea Tatăl nostru.
Pregătirea clasei pentru Profesorul verifică cine este prezent sau absent și organizează elevii. 
activitate
(2 minute)
2.Reactualizarea Cu ajutorul întrebărilor, profesorul solicită elevilor să explice cuvântul
cunoştinţelor icoană, pentru a argumenta de ce venerarea icoanelor nu este idolatrie,
(3 minute) Sinodul Ecumenic oferind libertatea de a se închina icoanelor.
Profesorul solicită elevilor să completeze fişa de lucru 1.
3. Captarea atenţiei/ Profesorul îi invită pe elevi să vorbească despre Biserica creștină.
Discuţie introductivă/
Exerciţii de spargere a
gheţii
(2 minute)
4. Anunţarea Profesorul anunță titlul lecție și menționează competențele care vor fi
conţinutului şi a atinse în timpul activităţii.
obiectivelor
(2 minute)
5. Dirijarea învăţării Solicită elevilor să răspundă la întrebări despre icoană ca pictură în
(28 minute) biserică. Profesorul prezintă elevilor informații despre iconografie,
despre arhitectura și pictura bizantină.
El vorbește cu elevii despre părțile bisericii, despre icoanele și picturile
existente în fiecare parte, despre obiectele sacre şi ce simbolizează
fiecare.
Profesorul explică elevilor că pictura religioasă este o revizuire a istoriei
mântuirii.
Elevii sunt întrebaţi despre importanța picturii bisericii în viața unui
creștin ortodox, despre ordinea în care principalele zone ale bisericii
(interiorul și exteriorul) au fost pictate.
Se aduc completări dacă există neînţelegeri.
6. Asigurarea feed- Profesorul concluzionează referitor la tema discutată subliniind

backului principalele aspecte: Una Sfânta și Apostolească Biserică este Biserica
(11 minute) lui Iisus Hristos, pe care El a promis că nu va fi învinsă nici chiar de
porțile iadului. Pictura este, de asemenea, numită "Biblia în imagini" sau
"Biblia pentru analfabeți".
Profesorul face comentarii generale cu privire la activitatea elevilor,
menţionând elevii cei mai activi, care au dat cele mai multe și cele mai
bune răspunsuri.
7. Tema pentru Solicită elevilor să întocmească un portofoliu care să includă fotografii cu
acasă/Explicaţii pentru picturi din fiecare parte a bisericii.
continuarea activităţii Elevii și profesorul spun rugăciunea Cuvine-se cu Adevărat.
acasă (2 minute)
129
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: pregătitoare D
Profesor: Anda Dumitrescu
Aria curriculară: Arte și tehnologii
Disciplina: Arte vizuale şi Abilităţi practice
Unitatea de învăţare: “De la pământ la soare”
Subiectul lecţiei: Încondeierea ouălor
Tipul lecţiei: formarea și consolidarea unor competențe de pictură;
AVAP
2.2 Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale;
DP
5.1 Dezvoltarea unor atitudini pozitive față de sine și față de semeni: toleranță, responsabilitate,
rigoare;
MEM
1.5 Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în
concentrul 0-31;
CLR
3.2 Identificarea semnificației unei/unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare;
O1 - să utilizeze corect materialele folosite în încondeierea ouălor;
O2 - să respecte tradiția populară;
O3 - să manifeste atitudini pozitive față de sine și semeni;
O5 - să analizeze lucrarea proprie şi lucrările colegilor ţinând cont de criteriile de evaluare
precizate în timpul orei;
Strategii didactice:
►metode şi procedee:
- exerciţiul;
- demonstraţia;
- explicaţia;
- conversaţia;
- problematizarea;
►mijloace de învăţământ: puzzle cu iepuraș, ouă, pensule, acuarele, fond muzical;
►forme de organizare:
- frontală;
- pe grupe;
- individuală;
Evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, analiza produselor activităţii.
Durata: 30 minute
Locul desfășurării: sala de clasă
Bibliografie:
- Cerghit, I., Metode de învățămȃnt, Ed. Polirom, Iași, 2006;
- MECTS - Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice aprobată prin
ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
- www.didactic.ro;
130
________________________________________________________________________________

1. Moment organizatoric Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei.
(2 minute)
2. Captarea atenţiei Se adresează întrebări despre Sf. Paște.

(2 minute) Se prezintă piese de puzzle pe spatele cărora sunt scrise exerciții
de CLR și MEM. După rezolvarea corectă a acestora se
descoperă imaginea iepurașului de Paște.
3. Anunţarea conținutului şi a Se anunță tema lecției și se enumeră obiectivele într-o formă

obiectivelor accesibilă elevilor.
(2 minute)
4. Dirijarea învățării Se prezintă modelul, după care se discută despre materialele

(20 minute) pregătite.
Se încondeiază ouăle ținându-se cont de indicațiile date.
5. Analiza, aprecierea şi Se solicită elevilor să efectueze o evaluare obiectivă a lucrărilor.

evaluarea lucrărilor Se cer argumente pentru aprecierile făcute de elevi.
(2 minute)
6. Încheierea activităţii Se face o apreciere generală a activităţii.

(2 minute)
131
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: I C
Profesor: Elena Alexie
Disciplina: Dezvoltare personală
Unitatea de învăţare: Meserii şi meseriaşi
Conţinutul învăţării: Meseria-brăţară de aur
Tipul lecţiei: exersare de capacităţi
Competenţe specifice/Obiective de referinţă:
- Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite;
- Competenţa de investigare şi valorizare/valorificare a propriei experienţe;
 Cognitive:
- să denumească meseriile pe baza unei imagini;
- să formeze piramida meseriilor, în funcţie de criteriile date;
- să asocieze imaginea care sugerează o meserie cu imaginea uneltelor necesare în
desfăşurarea ei;
- să identifice pe baza unei ghicitori meseria/unealta indicată;
- să precizeze produsele sau uneltele specifice unei anumite meserii;
- să prezinte sugestiv o meserie folosind limbajul non-verbal (mima);
- să asambleze piese de puzzle pentru a obţine imaginea unei profesii;
- să descrie meseriile prezentate pe ruleta meseriilor;
- să colaboreze în rezolvarea sarcinilor;
- să manifeste spirit de competiţie;
 Psihomotorii:
- să mânuiască materialul intuitiv;
- să realizeze un puzzle din piesele primite;
 Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul pe grupe,
turul galeriei, ciorchinele;
 Resurse materiale: jetoane cu imagini reprezentând meserii, ghicitori despre meserii, fişe
de lucru, carioci, piese pentru puzzle, laptop, videoproiector, roata meseriilor, maşina timpului,
postit-uri, plicuri cu scrisori;
 Forme de organizare: frontală, pe grupuri, individual;
Forme de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare reciprocă, stimulente;

Durata: 45 minute
Bibliografie:
1. Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed. “Plumb”, Bacău, 1994;
2. Lemeni, G., Porumb, M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura
ASCR, Cluj, 2011;
3. Puia, M., Comşa, F.,M., Îndrumar de dirigenţie, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007.
132
________________________________________________________________________________

1. Moment Se amenajează spaţiul educaţional.
organizatoric/Pregătirea Se pregăteşte materialul didactic.
clasei pentru activitate Copiii se împart, după preferinţe şi aptitudini, în opt echipe, formate din
(1 minut) câte patru elevi: echipa croitorilor, echipa agricultorilor, echipa doctorilor,
echipa constructorilor, echipa pompierilor, echipa judecătorilor, echipa
bucătarilor, echipa poliţiştilor.
2. Reactualizarea Învăţătoarea propune copiilor să descopere, una câte una, imaginile de
cunoştinţelor pe ruleta meseriilor. Imaginile ilustrate pe roată reprezintă meserii.
(6 minute) Copiii vor învârti ruleta şi vor spune ce ştiu despre meseriile aflate pe ea.
Se prezentă în PPT materialul care conţine poezia ”Ce miros au
meseriile” de Gianni Rodari. Elevii vor identifica meseriile sugerate de
imagini şi versuri.
3. Discuţie introductivă Învăţătoarea invită copiii să călătorească cu MAŞINA TIMPULUI, care îi
(pregătitoare)/Captarea teleportează peste 20 de ani.
atenţiei Roata vremii se-nvârteşte
(2 minute) Fiecare se gândeşte
Şi va spune la plecare
Ce va fi când va fi mare!
La uşă bate poştaşul care aduce mai multe scrisori pentru copiii din
clasa I C, care sunt numerotate, având mesaje diferite, reprezentând
calităţile pe care trebuie să le avem în practicarea oricărei meserii,
pentru a avea satisfacţie profesională şi financiară:
1. Meserii
2. Pricepere
3. Hărnicie
4. Îndemânare
5. Răsplată.
Le înmânează învăţătoarei, iar aceasta deschide primul plic, pe care
scrie cuvântul ”Meserii”, citind elevilor conţinutul:
”Dragi copii, am aflat că în şcoala voastră învaţă elevi foarte buni şi voi
vreţi să aflaţi cât mai multe informaţii despre meserii, pentru a vă alege
şi voi una. Pentru aceasta, vă propun un joc care se numeşte ”Meseria-
brăţară de aur”. V-am pregătit nişte sarcini surpriză foarte interesante.
Fiecare plic cuprinde sarcini create de câte un profesor de la şcoala
iepuraşilor. Câştigătorii vor avea parte de recompense-surpriză.
Semnează Profesorii de la cea mai bună şcoală de iepuraşi
din lume.”
4. Anunţarea ”Astăzi vom accepta provocarea şi vom participa la un concurs
conţinutului şi a interesant. Deschizând plicurile în ordinea în care sunt numerotate, veţi
obiectivelor rezolva sarcinile concursului aplicând ceea ce ştiţi despre meserii şi
(1 minut) învăţând de la colegii voştri multe lucruri noi despre acestea.”
5. Dirijarea exersării Se prezintă regulile şi sarcinile jocului: întrecere între cele opt echipe.
(30 minute) Câştigă echipa cu cele mai multe recompense/ouă (simbol pentru
sărbătoarea Paştelui, care se apropie).
a) Învăţătoarea deschide următorul plic notat ”Pricepere” şi citeşte:
”Eu am fost ales să vă dau prima sarcină, aşa că voi încerca să nu fie
prea grea, pentru a putea să deschideţi şi plicul următor. Vă propun să
completaţi următorul ciorchine cu tema ”Meserii”. Mult succes!
Semnează Rilă-Iepurilă, cel mai bun profesor de limba
română.”
133
________________________________________________________________________________
Se citesc prezentările meseriilor. Câte doi reprezentanţi ai fiecărei
echipe, după consultarea cu membrii echipajului, vin în faţa clasei: unul
fixează imaginea corespunzătoare la tablă, iar celălalt prezintă meseria
cu ajutorul limbajului non-verbal (mimă).
Fiecare sarcină rezolvată corect va primi un punct/ou pe panoul de
scor.
b) Se deschide următorul plic - ”Hărnicie” şi se citeşte copiilor
scrisoarea:
”Dragi copii, sunt sigur că Rilă-Iepurilă v-a dat sarcini uşoare pentru că
aşa face el de obicei. Ei bine, eu nu sunt chiar aşa de drăguţ şi vreau să
vă încurc. Doamna învăţătoare vă va explica ce trebuie să faceţi.
Semnează Iepuraşul ţup-ţup, cel mai bun profesor de
matematică.”
Cu ajutorul ghicitorilor, elevii vor alcătui ”Piramida meseriilor”,
observând criteriul după care a fost alcătuită piramida:
- meserii care oferă servicii oamenilor;
- meserii care asigură hrana oamenilor;
- meserii care asigură educaţia oamenilor;
- meserii care asigură asistenţa medicală.
Se punctează răspunsurile corecte.
c) Se deschide următorul plic - ”Îndemânare”, prezentând copiilor
conţinutul:
”Dragi copii, dacă aţi deschis şi plicul acesta, înseamnă că aţi rezolvat
cu succes toate sarcinile propuse de colegii mei. Felicitări!
Acum va trebui să realizaţi un puzzle pentru a descoperi meserii
cunoscute şi îndrăgite de voi. De asemenea, va trebui să realizaţi
corespondenţa între meseriaş şi uneltele pe care acesta le foloseşte şi
să coloraţi imaginile.
Semnează Iepurică, cel mai bun profesor de arte vizuale şi
abilităţi practice.”
În timp ce lucrează în echipă, elevii audiază şi interpretează cântece

despre meserii (”Bună-dimineaţa” - Grupul ROGVAIV, ”Sunt atâtea
meserii îndrăgite de copii”, ”Ce miros au meseriile”, ”Cântecul
meseriilor”, ”Mişcă vântul frunzele” etc.)
Se analizează lucrările elevilor şi se acordă corespunzător
punctele/ouăle.
6. Asigurarea feed- Pe un post it, fiecare copil răspunde la întrebarea adresată la
backului începutul orei de MAŞINA TIMPULUI, notând numele şi meseria pe care
(4 minute) vrea să o aibă când va fi mare. Se fixează pe tablă pentru a fi cunoscute
şi discutate prin intermediul Turului galeriei.
7. Tema pentru Ca temă pentru acasă, elevii au de realizat ARBORELE
acasă/Explicaţii pentru PROFESIONAL AL FAMILIEI, precizând pentru fiecare membru al
continuarea activităţii familiei profesia/ocupaţia pe care a avut-o sau o are în prezent. Trebuie
acasă să identifice dacă profesia pe care a scris-o pe post it se regăseşte la
(1 minut) vreunul din membrii familiei.
Se fac aprecieri generale şi se stabileşte punctajul fiecărei echipe.
d) Doamna învăţătoare deschide ultimul plic - ”Răsplata”, care va
dezvălui recompensa-surpriză pregătită pentru ei.
Directorul de la şcoala iepuraşilor premiază toţi elevii cu
diplome şi medalii de AUR, deoarece ”Meseria e brăţară de AUR” şi
urează tuturor ”Paşte fericit!”
134
________________________________________________________________________________
ANEXA 1
PUZZLE
135
________________________________________________________________________________
136
________________________________________________________________________________
ANEXA 2
PIRAMIDA MESERIILOR
RULETA MESERIILOR
137
________________________________________________________________________________
ANEXA 3
CIORCHINELE
138
________________________________________________________________________________
ANEXA 4
Uneşte uneltele cu meseriaşii care le folosesc şi colorează imaginile!
139
________________________________________________________________________________
ANEXA 5
PIRAMIDA MESERIILOR
140
________________________________________________________________________________
ANEXA 6
Sunt atâtea meserii, îndrăgite de copii
Refren: Sunt atâtea meserii, îndrăgite de copii,

Vrem să fim mai curând mari,
Să fim harnici făurari.
Nicio muncă, nicio muncă, nicio muncă nu e grea,
Dacă vesel şti lucra.
Noi visăm, noi visăm, noi visăm să creştem mari,
Să fim meşteri făurari.
E strungar tăticul meu, Iată-mă, pe câmp pornesc,

Vreau să fiu strungar şi eu, Pân’ s-arată soarele,
Să fac piese lucitoare, Cu tractorul românesc,
De maşini şi de tractoare. Voi brăzda ogoarele.
Refren.......................................................................
Tare-s vesel şi ghiduş, Eu constructor mă visez,

Însă ştiu să fac şi eu, Noi oraşe-ntemeiez,
Mobilă pentru păpuşi, Cu şcoli mari şi grădiniţe,
Sunt tâmplar ca tatăl meu. Pentru voi, băieţi, fetiţe!
Refren.......................................................................
Eu din munte scot voios Alb halat peste rochiţă,

Minereul preţios, Eu sunt astăzi doctoriţă,
Şi cu drag, minerii-mi spun: Într-un ceas te scol voios,
“Frăţioare, noroc bun!” Odihnit şi sănătos.
Refren.......................................................................
Albă-i pâinea şi gustoasă, Ciocolată ştiu să fac,

Că-i din grâu de Bărăgan, Prăjituri şi cozonac,
Iese rumenă, pufoasă, Pentru voi, iubiţi copii,
Că-i făcută de brutar. Cofetar vestit voi fi.
Refren.......................................................................
Tare aş vrea şi eu să cos, Draga mea prietenă,

Însă acul e ... ţepos, Acul nu-i greu, crede-mă,
Uite-mi pun şi degetar, Ţine-l frumuşel aşa
Însă totul e-n zadar. Şi-mpreună vom broda.
Refren.......................................................................
141
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: I B
Profesor: Ciupitu Turceanu Eugenia Magdalena
Disciplina: Dezvoltare personală
Unitatea de învăţare: Să învăţăm în orice împrejurare!
Conţinutul învăţării: Meserii
Tipul lecţiei: Recapitulare, sistematizare
 Competenţa de integrare a valorilor comunitare (să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse
tipuri de grupuri şi comunităţi):
- participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte;
- înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi
naţional, dintre naţional şi global;
 Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite (să demonstreze capacitatea de
adaptare la situaţii diferite):
- cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene;
- demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;
 Cognitive:
- să recunoască meseriile pe baza unor enunţuri;
- să identifice pe baza unor ghicitori meseria indicată;
- să argumenteze de ce fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie;
- să prezinte motivaţia personală cu privire la meseria preferată;
- să comunice verbal cu colegii;
- să participe cu interes şi plăcere la activitate;
 Psihomotorii:
- să-şi reprime tendinţa de efectuare a unor acţiuni inutile în timpul activităţii;
- să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite;
- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei;
- De comunicare: conversaţia, brainstorming individual şi de grup, observaţia, explicaţia,
problematizarea;
- Activ-participative: ciorchinele;
- De acţiune: exerciţiul, munca independentă;
- De evaluare: aprecierea verbală, fişe de lucru, autoevaluarea;
- imagini reprezentând diferite meserii, fişe de lucru, ghicitori, planşe;
- frontală, individuală şi pe echipe;
Forma de evaluare: probe orale, observarea sistematică, autoevaluarea, fişe de evaluare;
Durata: 45 minute
Bibliografie:
 Breben, S., ,,Metode interactive de grup”, Editura Arves, 2002;
 Breben, S., ,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”, Editura Reprograf, Craiova, 2004;
142
________________________________________________________________________________
1. Moment Asigur climatul psihopedagogic adecvat pentru buna desfăşurare a

organizatoric/Pregătirea activităţii.
clasei pentru activitate Pregătesc materialele necesare.
(3 minute)
2. Precizarea materiei Dezvoltare personală.

supusă recapitulării
(2 minute)
3. Anunţarea Anunţ tema şi obiectivele pe înţelesul elevilor.

conţinutului şi a
obiectivelor
(2 minute)
4. Recapitularea Se repetă şi aprofundează cunoştinţele referitoare la diferite meserii.

conţinuturilor ,,- Orice profesie e bună dacă îţi place.
(28 minute) - Ce înțelegem prin cuvântul meserie?
- Haideţi să stabilim de unde pornim pentru a avea o meserie.
- De ce veniţi voi la şcoală?
- La ce ne foloseşte ce învăţăm la şcoală?
- Numai dacă mergem la şcoală putem avea o meserie. Ca să
practicăm o meserie trebuie să lucrăm cu anumite materiale, unelte,
instrumente.
- De ce fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie?
- Voi ce meserii cunoaşteţi?”
Se va recita poezia ,,Ce miros au meseriile“ de Gianni Rodari.

Elevii, costumaţi corespunzător şi având asupra lor câte un obiect
ilustrativ, vor spune pe rând ghicitori despre meserii.
După ce vor primi răspunsul corect, vor afişa un desen colorat de ei
care va confirma răspunsul dat.
5. Explicaţii Le voi spune elevilor să amplaseze clădirile din carton realizate în ora
suplimentare de ,,Arte vizuale şi abilităţi practice” pe bucata de polistiren.
(2 minute)
6. Asigurarea feed- Realizarea machetei ,,Oraşul meu“ prin poziţionarea clădirilor unde
backului oamenii îşi pot desfăşura activităţile cotidiene.
(8 minute)
143
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: pregătitoare C
Profesor: Stanciu Ileana
Aria curriculară: Arte si tehnologii
Disciplina: Arte vizuale şi Abilităţi practice
Unitatea de învăţare: “Cum se fabrică?”
Tema activităţii: Macheta
Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi
AVAP
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale;
MEM
3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul
descoperirii unor regularităţi;
CLR
1.2. Identificarea unor informatii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar;
DP
4.1. Folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe şi
sentimente;
O1 - să îmbine corect piesele pentru a realiza formele;
O2 - să lipească corect piesele;
O4 - să colaboreze cu colegii în realizarea lucrării colective;
O5 - să analizeze lucrarea proprie şi lucrările colegilor ţinând cont de criteriile de evaluare
precizate în timpul orei;
- exerciţiul;
- demonstraţia;
- explicaţia;
- conversaţia;
- piese minuscule de lemn, fond muzical, aracet, cepuri, pensule, lucrare model;
- frontală;
- pe grupe;
- individuală;
Forme de evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, analiza produselor activităţii;

Durata: 30 minute
Bibliografie:
- Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006;
- MECTS - Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice aprobată prin
ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
- www.didactic.ro;
144
________________________________________________________________________________
1. Moment organizatoric/ Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a

Pregătirea clasei pentru lecţiei.
activitate
(1 minut)
2. Captarea atenţiei/Discuţie Se citesc ghicitori despre meserii.

introductivă/Exerciţii de Se prezintă invitatul surpriză.
spargere a gheţii Se fac exerciţii de „spargere a gheţii”.
(4 minute)
3. Anunţarea conţinutului şi a Se anunţă conţinutul şi se enumeră obiectivele într-o manieră

obiectivelor accesibilă elevilor.
(2 minute)
4. Dirijarea învăţării Se prezintă materialele de lucru, clasa fiind împărţită pe grupe.

(18 minute) Se explică modul de lucru. Se realizează macheta sub
îndrumarea cadrului didactic şi al invitatului surpriză.
5. Analiza, aprecierea şi Se solicită elevilor să efectueze o evaluare obiectivă a

evaluarea lucrărilor lucrărilor.
(4 minute) Se cer argumente pentru aprecierile făcute de elevi.
6. Încheierea activităţii Se face aprecierea generală a activităţii.

(1 minut)
145
________________________________________________________________________________
PROIECT DE ACTIVITATE
Clasa: I
Profesor: Alina Stănculescu
Disciplina: Consiliere psihopedagogică
Unitatea de învăţare: Explorarea carierei
Conţinutul învăţării/Tema activităţii: „Despre meserii”
Obiectivul fundamental:
- Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei;
- să recunoască o meserie după obiectele folosite şi după imagini;
- să coreleze activităţile specifice unei meserii cu meseria respectivă;
- să argumenteze de ce i-ar plăcea să facă o anume meserie atunci când va fi mare;
- să conştientizeze faptul că fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie;
- De comunicare: conversaţia, brainstorming individual şi de grup;
- Activ-participative: ciorchinele;
- De acţiune: exerciţiul;
- De evaluare: aprecierea verbală, autoevaluarea;
- imagini pe calculator;
- fişe de lucru;
- jetoane cu imagini;
- frontal;
- independent;
- în grupe de elevi;
Durata: 30 minute
Locul desfăşurării: Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică
Bibliografie:
 Băban A., Consiliere educaţională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere, S.C. PSINET SRL, Cluj-Napoca, 2003;
 Ionescu M., Instrucţie şi educaţie, Ed. Vasile Goldiş, Arad, 2007;
 Jigău M., Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti, 2001;
 Tomşa, Gh., Consilierea şi orientarea în şcoală, Ed. Credis, Bucureşti, 2001;
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Moment Se prezintă grupele de elevi (formate prin numărarea elevilor) şi se

organizatoric aleg numele echipelor.
(2 minute)
2. Captarea atenţiei Joc: Să vedem dacă ştim cine... (Anexa 1) – Se prezintă jocul şi se
(3 minute) face instructajul.
2. Anunţarea Se anunţă tema şi obiectivele.

conţinutului şi a
obiectivelor
(5 minute)
146
________________________________________________________________________________
3. Desfăşurarea 1. Descoperă locul potrivit imaginii – Ciorchinele - corelarea
activităţii activităţii cu meseria corespunzătoare (Anexa 2).
(10 minute) Sunt anunţate sarcinile de lucru.
Citeşte, pe rând fiecare activitate înscrisă în bulele ciorchinelui.
Cer elevilor să completeze cu jetoane pe posterul cu ciorchinele
pregătit în prealabil după ce imaginea a fost aleasă de elevi.
2. Exerciţiu de scriere liberă – „Clasamentul meseriilor preferate”.
- Profesorul explică sarcina de lucru (Anexa 3);
- Se ascultă câte 2 argumente de la fiecare echipă;
4. Obţinerea „Meseria părinţilor mei”
performanţei Creionul vorbitor – elevii aşezaţi în cerc spun ce meserii au părinţii lor.
(10 minute) Cei care nu ştiu trec creionul la următorul.
Sinteza jocului: Este bine ca fiecare om să se pregătească pentru o
meserie care îl va ajuta să ducă o viaţă decentă.
Redarea stării emoţionale la finalul activităţii (Anexa 4).
Anexa 1
Joc: „Să vedem dacă ştim cine... ?”
(Imaginile vor fi prezentate pe calculator sau jetoane mari)
1. ... conduce?
2. ... stinge?
3. ... foloseşte?
4. ... pilotează?
5. ... foloseşte?
147
________________________________________________________________________________
Anexa 2
Clasamentul meseriilor preferate
LOCUL I: ____________________________
De ce?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________
LOCUL al II- lea ________________________
De ce?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________
LOCUL al III- lea ________________________
De ce?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________
148
________________________________________________________________________________
Anexa 3
Cum te simţi?
149
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a III -a C
Profesor: Mariana Mirea
Disciplina: Limba şi literatura română
Conţinutul învăţării: Procesul meseriilor - scenetă
Tipul lecţiei: Achiziţii de noi cunoştinţe
- Competenţa de investigare şi valorizare/valorificare a propriei experienţe;
 Cognitive:
- să înţeleagă importanţa meseriilor în viaţa omului;
- să explice paşii operaţionali ai obţinerii unor produse finite;
- să redea corect replicile scenetei;
- să manifeste atitudini pozitive faţă de muncă;
 Psihomotorii:
- să mimeze acţiuni simple ale personajelor scenetei;
Strategia didactică: euristică, deductivă

- explicaţia;
- jocul de rol;
- decorul scenetei;
- vestimentaţie adecvată rolurilor (medic, avocat, judecător, poliţist, cultivator, fierar);
- pe grupe;
- frontal;
Forma de evaluare:
- continuă, prin observarea comportamentului elevilor;
- sumativă, prin motivarea personală a preferinţelor pentru o meserie;
Durata: 45 minute
Bibliografie:
 Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a –
şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
150
________________________________________________________________________________
1. Moment Elevii se pregătesc pentru lecţie, inclusiv recuzita pentru scenetă.

organizatoric/Pregătirea
clasei pentru activitate
(2 minute)
2. Verificarea temei Se verifică tema pentru acasă de către învăţător.

(3 minute)
3. Reactualizarea Pornind de la textul "Domnu' Trandafir" scris de Mihail Sadoveanu,

cunoştinţelor elevii sunt îndrumaţi să reflecteze asupra frumuseţii meseriei de
(5 minute) învăţător.
4. Captarea Elevii ascultă câteva proverbe şi ghicitori despre meserii spuse de

atenţiei/Discuţie învăţătoare.
introductivă
(5 minute)
5. Anunţarea Elevilor li se anunţă titlul activităţii şi obiectivele.

conţinutului şi a
obiectivelor
(2 minute)
6. Dirijarea învăţării Prezentarea scenetei "Procesul meseriilor”.

(17 minute)
7. Asigurarea feed- Elevii completează fişe în care motivează preferinţa pentru o meserie
backului "Ïmi doresc să devin… pentru că…", "Mă simt atras de profesia
(10 minute) părinţilor mei pentru că...."
8. Tema pentru "- Realizaţi un text de maxim o pagină în care să prezentaţi o meserie
acasă/Explicaţii pentru îndrăgită de voi."
acasă
(1 minut)
151
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: Pregătitoare A
Profesor: Aida Stoian
Disciplina:Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi practice
Matematică şi explorarea mediului
Unitatea de învăţare/Capitolul: Cum se fabrică?
Conţinutul învăţării/Tema activităţii: Meserii
Tipul lecţiei: integrată
- Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
- Utilizarea numerelor în calcule elementare simple;
- Realizarea de creaţii funcţionale folosind materiale şi tehnici elementare simple;
- să cunoască diverse roluri sociale şi implicaţiile acestora asupra vieţii cotidiene;
- să demonstreze capacitatea de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;
- să ilustreze prin desen produsele obţinute de brutar, tipograf şi tâmplar;
- să identifice cifra corespunzătoare numărului de produse ilustrate;
- să prezinte povestea bobului de grâu, a hârtiei şi a lemnului;
- să realizeze, pe grupe, pâine, o cărticică şi păpuşi din linguri de lemn;
- observaţia;
- expunerea (explicaţia);
- conversaţia;
- demonstraţia;
- exerciţiul;
- problematizarea;
- jocul;
- coli, creioane colorate, linguri din lemn, etamină, şnur-tricolor, aţe, fire de lână, făină, apă,
drojdie, sare, vase, fotografii ale activităţilor anterioare, dosare;
- frontal;
- pe grupe eterogene;
Forma de evaluare: proiectul

Durata: 45 minute
Bibliografie:
 Ana, A., Cioflica, S., M., Proiecte tematice orientative, Editura Tehnoart, Petroşani, 2007;
 Dan, S. et all., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Mirton, Timişoara, 2005;
  Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S. , 2012;
152
________________________________________________________________________________
1. Moment Pregătim materialele de lucru pentru cele trei grupe stabilite anterior:
organizatoric/Pregătirea brutarii, tâmplarii şi tipografii.
(1 minut)
2. Reactualizarea Discuţii libere despre meseriile pe care le îndrăgesc şi importanţa lor

cunoştinţelor pentru oameni.
(5 minute) Câte un elev din fiecare grupă va spune povestea bobului de grâu, a
hârtiei şi a lemnului.
3. Captarea Citirea poeziei:

atenţiei/Discuţie
SCRISOARE DE INTENŢIE
introductivă/Exerciţii de
spargere a gheţii Dragi părinţi, vă anunţăm Atunci când este muncit.
(pregătitoare)
Că am dori şi noi s-aflăm Orice lucru ar putea
(4 minute)
Câte-n lună şi în soare Să ne-ajute cu ceva
Despre muncă şi a ei valoare. Tema să o lămurim,
O vorbă am auzit: Că deşi are miros, Bucuroşi noi îl primim
Orice muncă-i cu folos. În echipă să lucrăm,
Bunul este preţuit Valoarea să i-o dublăm.
4. Anunţarea Prezint elevilor saricinile de lucru şi obiectivele lecţiei.

conţinutului şi a
obiectivelor
(5 minute)
5. Dirijarea învăţării Elevii vor desena produse corespunzătoare celor trei meserii, vor scrie
(15 minute) denumirea lor cu litere de tipar, vor număra produsele identificând cifra
corespunzătoare.
Fiecare va dărui câte un produs realizat de ei: brutarii-pâine, tipografii-
cărţi, iar tâmplarii păpuşi din linguri de lemn.
6. Asigurarea feed- Activităţi de comunicare:

backului Copiii se aşează în două cercuri concentrice, se cântă „Dacă vesel se
(15 minute) trăieşte” iar la un semal al învăţătoarei trebuie să se oprească şi să
comunice colegului cu care s-a întâlnit ce i-a plăcut mai mult în
activitatea derulată. Se repetă de trei ori.
153
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X-a A
Profesor: Irina Dorovschi
Unitatea de învăţare: Make yourself at home
Conţinutul învăţării: Writing semi- formal emails
Tipul lecţiei: Lecţie de predare - învăţare
- Redactarea unor texte funcționale;
- Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul semi-formal;
- Dezvoltarea abilităţilor de producere de mesaje scrise;
- Identificarea de detalii din mesaje scrise;
- Recapitularea şi învăţarea de noi reguli de scriere a emailurilor în limba engleză;
- Scrierea de emailuri semi - formale;
- Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală;
- Cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând
terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii;
 Resurse procedurale: metode şi tehnici de predare-învăţare pentru producerea de mesaje
scrise, lectura, explicaţia, dialogul;
- manualul;
- tabla;
- fişe de lucru;
- frontal;
- individual;
- în perechi şi pe grupe;
Durata: 50 minute
Bibliografie:
 http://www.teachingenglish.org.uk/article/email-writing

1. Moment Salutul, prezenţa, pregătirea materialelor.
(2 minute)
2. Reactualizarea Unul dintre elevi citeşte soluţia la exercitiul pe care l-au avut ca temă.
cunoştinţelor Ceilalţi elevi sunt rugaţi să îşi corecteze tema în timp ce ea/el citeşte.
(3 minute)
3. Captarea Profesorul captează atenţia elevilor întrebându-i care sunt cei mai
atenţiei/Discuţie importanţi factori pentru ei în alegerea unei destinaţii de vacanţă. Apoi,
154
________________________________________________________________________________
introductivă elevii sunt întrebaţi de unde culeg, de obicei, informaţii despre o
(5 minute) destinaţie turistică (ghiduri, internet, recomandări de la prieteni etc.).
4. Anunţarea Profesorul anunţă că în această lecţie vor da un email unui birou de

conţinutului şi a informare turistică dintr-un oraş la alegere pentru a obţine informaţii
obiectivelor despre acel loc şi prezintă elevilor competenţele specifice şi
(5 minute) operaţionale vizate în cadrul lecţiei:
- Redactarea unor texte funcționale;
- Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de
stilul semi-formal;
- Dezvoltarea abilităţilor de producere de mesaje scrise;
- Identificarea de detalii din mesaje scrise;
- Recapitularea şi învăţarea de noi reguli de scriere a emailurilor în
limba engleză;
- Scrierea de emailuri semi-formale;
- Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi
non-verbală;
- Cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor
şi a convenţiilor aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale
cunoaşterii;
5. Dirijarea învăţării Profesorul anunţă elevii că înainte să scrie emailurile, împreună vor
(30 minute) recapitula şi vor descoperi reguli de scriere a emailurilor formale,
informale şi semiformale. Elevii sunt întrebaţi ce stil ar folosi dacă ar
trebui să scrie o scrisoare unui posibil angajator (formal), unui prieten
apropiat (informal) sau un email unei agenţii de turism (semiformal).
Profesorul le dă elevilor fişe de lucru cu fragmente din 3 texte diferite.

Aceştia sunt rugaţi să pună fragmentele în ordine şi să le grupeze într-o
scrisoare formală, un email semi-formal și unul informal. Apoi
profesorul explică elevilor că stilul asupra căruia se vor opri este cel
semiformal, foarte des folosit în scrierea email-urilor.
În această etapă a lecţiei profesorul dă elevilor 2 fişe de lucru ce conţin

2 email-uri (unul corect şi altul cu o serie de greşeli). Comparând cele 2
email-uri, împreună vor descoperi regulile de scriere ale unui astfel de
email.
În perechi, elevii sunt rugaţi să scrie un email către biroul de informare

turistică şi să-l citească după ce l-au terminat.
6. Asigurarea feed- Se fac aprecieri asupra modului de desfășurare al activității; profesorul

backului corectează cele mai frecvente şi serioase greşeli.
(3 minute)
7. Tema pentru Elevii sunt rugaţi să îşi imagineze că sunt angajaţi la centrul de
acasă/Explicaţii pentru informare tursitică şi să formuleze răspuns pentru emailul scris de o
continuarea activităţii altă pereche.
acasă
(2 minute)
155
________________________________________________________________________________
Anexa 1
Worksheet 1
Formal letter, to be cut up into strips.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Dear Mr Jones,
----------------------------------------------------------------------------------------------------
I am writing to enquire about your language courses in the summer. I am a university student
studying to become a translator.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
I would like to know whether your school offers courses specifically for university level students as I
would like to study techniques for essay writing in English. Could you also tell me how many hours
of lessons there are per week?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
With regards to accommodation, do you only provide homestay-style lodgings or are there any
other possible alternatives? I feel I wouldprefer to stay in shared accommodation with self-catering
facilities.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Finally, I was wondering if any extra-curricular activities such as lectures or excursions are offered
at your school. If so, are these included in the price, or at an additional cost?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
I would be grateful for any information you can give me and I look forward to hearing from you
soon.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Yours sincerely,
Jaana Nikkinen
----------------------------------------------------------------------------------------------------
156
________________________________________________________________________________
Anexa 2
Worksheet 2a
Semi-formal email. To be cut up into strips.

----------------------------------------------------------------------------------------------------
Subject: Information about summer courses
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Dear Mr Jones,
----------------------------------------------------------------------------------------------------
I’m a university student from Finland and I’m writing to get some information about your language
courses this summer. I’ve got a few questions:
----------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Do you do a course for university students, which helps them with their essay writing skills?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
2. How many hours a week are the courses?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
3. What sort of accommodation do you offer?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
4. What after-school activities are there?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
5. Do you do any trips to other towns in the UK?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
I’m hoping to come over in June, so if you can get back to me as soon as possible, it would be
great. Thanks for your help.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Best regards,
Jaana Nikkinen
----------------------------------------------------------------------------------------------------
157
________________________________________________________________________________
Anexa 3
Worksheet 2b
Model “good email”.
Dear Mr Jones,
I’m a university student from Finland and I’m writing to get some information about
your language courses this summer. I’ve got a few questions:
1. Do you do a course for university students, which helps them with their essay
writing skills?
2. How many hours a week are the courses?
3. What sort of accommodation do you offer?
4. What after-school activities are there?
5. Do you do any trips to other towns in the UK?
I’m hoping to come over in June, so if you can get back to me as soon as possible,
it would be great.
Thanks for your help.
Best regards,
Jaana Nikkinen
Anexa 4
Worksheet 3
Informal email. To be cut up into strips.

----------------------------------------------------------------------------------------------------
Subject: Dani is back in Bournemouth
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Hi Jack,
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Remember me, Dani from last summer? How could u forget, we had such a good laugh every
weekend, didn’t we? How’s it going?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Anyway, just writing to let u know that I’m coming back! I’m gonna be working in a hotel in
Bournemouth from June till September. Brilliant, eh?
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Actually, there was something else* Do u reckon it would be possible to have my old homestay
family? We got on so well, and the mum was a fantastic cook! Dunno if it’s possible, but just
thought I’d ask.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Would be great to catch up sometime, so gimme a bell*I’ve still got the same SIM, so my number’s
the same: 0786 8757652.
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Cheers, mate!
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Dani
----------------------------------------------------------------------------------------------------
158
________________________________________________________________________________
Anexa 5
Worksheet 4
„Bad email”.
Subject: Hello!
Hi Jack!!!
My name’s Jaana and I’M FROM FINLAND!!! I bet you haven’t had students from here B4 ;)
;-) That’s probably coz we’re so amazing at languages, that we don’t need any xtra help? except
me – I need all the help I can get!! FYI: the problem really started when I was in primary school,
and my parents, who had been arguing non-stop since I was a little baby, got divorced and
decided that I should be adopted as they couldn’t decide who should have custody of me. If I had
been in their situation, I think I probably wouldn’t have known either!! Anyway, this was all a bit
traumatic, so all my school subjects suffered, especially English. HAHAHAAA ONLY JOKING!!!! :-)
(Actually, don’t tell anyone, but I’m actually quite a good student? but if anyone found out, my
reputation would be ruined, so shhhhhh!) BTW do u do courses for uni students? How many
lessons/week? Is there any extra stuff after school, SO I CAN MEET SOME COOL PEOPLE? How
about trips? Give me all the info you can, man.
Jaana (although all my mates call me Jakki!!)
159
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a XI-a
Profesor: Dilek Yiğit Nacar
Aria Curriculară: Vocational subjects
Disciplina: Dezvoltarea și instruirea copilului
Unitatea de învățare /Capitolul: 6/ 2
Titlul lecției: Jucării educaționale
Tipul lecției: Consolidarea competențelor
- Recunoașterea, crearea și confecționarea de jucării educaționale;
- Înțelegerea importanței jucăriilor la copii;
Obiective operaționale:
- să recunoască jucăriile educaționale adecvate;
- să fie capabil să urmărească etapele confecționării jucăriilor educaționale;
- să identifice criteriile necesare în confecționarea jucăriilor educaționale;
- să identifice caracteristicile de bază în confecționarea jucăriilor educaționale;
- să confecționeze jucării educaționale pentru copii;
►Metode și tehnici:
- conversația;
- dialogul;
- demonstrația;
- observația;
- experimentul;
► Mijloace:
- manuale;
- computere;
- proiectoare;
- fotografii;
- postere;
- obiecte de artizanat;
- broșuri;
- reviste;
- retroproiectoare;
- CD-uri, VCD-uri;
- televizoare;
► Forme de organizare:
- grupe de 3 elevi;
Evaluarea: Chestionar aplicat la sfârșitul lecției și confecționarea unei jucării educaționale;

Durată: 120 minute;
Locația: Sala de clasă și atelierul;
160
________________________________________________________________________________
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
Etape Descrierea activităților

1. Moment Profesorul oferă informații despre jucăriile educaționale.
(15 minute)
2. Reactualizarea Profesorul arată câteva imagini cu etapele confecționării jucăriilor

cunoștințelor dobândite educaționale.
anterior
(15 minute)
3. Captarea atenției Profesorul prezintă câteva jucării și oferă informații despre ele.
(10 minute)
4. Anunțarea Profesorul anunță cuprinsul lecției și obiectivele.

obiectivelor
(20 minute)
5.Dirijarea învățării Elevii vor crea și fabrica o jucărie educațională. Scopul educațional al
(40 minute) jucăriei este învățarea copiilor prin joc, menținându-le astfel interesul și
bucuria. Se adresează copiilor între 1-3 ani. Ajută la dezvoltarea
abilităților de coordonare oculo-motorie.
Jucăria educațională va trebui să fie accesibilă, colorată și să i se

acorde importanța cuvenită pentru a-și atinge scopul educațional.
Jucăria educațională va trebui să poată fi folosită în siguranță în mod

special de copiii mai mici. Părinții trebuie să aibă certitudinea că
jucăria/jocul va capta atenția copiilor și îi va ajuta să învețe.
6. Feed-back Profesorul vorbește iar despre etapele confecționării și prezintă jucăria

(10 minute) celorlalți elevi. La sfârșit evaluează elevii în mod oral și oferă feed-
back.
7. Tema pentru acasă/ Profesorul dă ca temă scrierea unui rezumat despre experimentul
Explicarea temei realizat.
(10 minute)
161
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a X-a
Profesor: Hayri Derya USLU
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Tema lecției: Modul gerunziu și modul infinitiv
Unitatea de învățare /Capitolul: 8
Titlul lecției: Contextul în care este folosit modul gerunziu
Tipul lecției: Consolidare
- Folosirea gerunziului în contextul adecvat;
- Folosirea prepozițiilor corespunzătoare gerunziului;
- să identifice verbele la modul gerunziu în construcțiile gramaticale;
- să identifice funcțiile gerunziului și locuțiunile verbale la modul gerunziu;
- să le folosească în mod corect;
- să utilizeze modul gerunziu în comunicarea scrisă și orală;
- să identifice aceste structuri atât în activitățile de ascultare cât și de citire;
► Metode și tehnici:
- jocul de rol;
- explicația;
- exercițiu de formare a modului gerunziu;
- exercițiu de transformare;
- propoziții lacunare;
- dialog;
- exerciții de ordonare a cuvintelor;
- interviul;
- dictarea;
- exercițiul de compunere a cuvintelor;
- exercițiul de înlocuire a cuvintelor;
- citirea în șoaptă;
- citirea cu voce tare;
► Mijloace:
- manualul;
- caietul de activități;
- materiale suplimentare;
- tabla;
- obiecte din clasă;
- grupe de 4 elevi;
Evaluare: fișe de evaluare

Durată: 80 minute
Locația: sala de clasă
162
________________________________________________________________________________

1. Moment Profesorul va saluta elevii, apoi le va pune întrebări în legătură cu
organizatoric/ materia din săptămâna anterioară.
activitate
(10 minute)
2. Reactualizarea Profesorul va identifica materia și va pune câteva întrebări utilizând

cunoștințelor dobândite expresii precum ”folosim câteva verbe mai importante atunci când vrem
anterior să vorbim despre activități”: ”Îmi place………”.
(15 minute)
Predarea folosirii modului gerunziu ca și obiect va fi dat în exemple.
Profesorul le va da elevilor să asculte un dialog și apoi să completeze

spațiile libere dintr-un text.
3. Captarea atenției Profesorul îi va lăsa pe elevi să alcătuiască propoziții despre activitățile

(15 minute) lor preferate, pe care obișnuiesc să le facă în timpul liber.
4. Anunțarea Profesorul va anunța ce va face în două lecții și obiectivele lecției

obiectivelor respective.
(5 minute)
5. Dirijarea învățării Profesorul va citi textul “Chess” o dată, paragraf cu paragraf, apoi îi va
(20 minute) lăsa pe elevi să-l citească cu voce tare și să corecteze greșelile din
text. Dacă elevii au greșeli de pronunție, profesorul le va corecta la
sfârșit.
În a patra lecție elevii vor asculta un CD apoi vor trebui să completeze

spațiile goale din suportul de text și să răspundă la întrebările despre
dialogurile pe care le-au ascultat.
La sfârșit elevii vor pronunța sunete cu ”a”.
6. Feed-back Elevii vor trebui sa facă exerciții cu adevărat/fals, să învețe cuvintele

(10 minute) noi și să corecteze greșelile dintr-un text scurt din manualul lor.
Profesorul face un rezumat al lecției și va adresa întrebări elevilor.
7. Tema pentru acasă/

Explicarea temei Profesorul le dă elevilor fișe de lucru.
(5 minute)
163
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a IX-a
Profesor: Tülin Köse
Aria curriculară: Istorie
Disciplina: Istoria Islamului
Unitatea de învățare /Capitolul: 4/ 2
Titlul lecției: Civilizația islamică
- Învățarea caracteristicilor civilizațiilor islamice;
- Compararea civilizațiilor islamice cu alte civilizații;
- să fie toleranți cu celelalte culturi și religii;
- să argumenteze contribuția pe care aceste civilizații au avut-o asupra umanității;
- să aprecieze corect evenimentele după perioada în care s-au produs;
- să compare diferite culturi și religii;
- prezentarea;
- dialogul;
- conversația;
- rezumarea;
► Mijloace: manualul, cărți cu teste, hărți;
- grupe de 5 elevi;
Durată: 80 minute
Locația: sala de clasă

1. Moment Profesorul scrie cuprinsul pe tablă și prezintă elevilor importanța
organizatoric/ fiecărui titlu.
activitate
(15minute)
2. Reactualizarea Explică terminologia specifică subiectului.
cunoștințelor dobândite
anterior
(10 minute)
3. Captarea atenției Profesorul face un rezumat al fiecărui titlu scris pe tablă.
(10 minute)
4. Anunțarea Profesorul anunță obiectivele lecției și părțile semnificative ale
obiectivelor acesteia.
(5 minute)
5. Dirijarea învățării Elevii discută titlurile cu celelalte grupuri.
(10 minute)
6. Feed-back După discuție, elevii adresează întrebări profesorului în legătură cu
(20 minute) neclaritățile pe care le au.
7. Tema pentru acasă/ Profesorul dă tema în legătură cu titlurile discutate și le cere elevilor să
Explicarea temei studieze harta acasă.
(10 minute)
164
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a XI-a
Profesor: Ava DABAKOĞLU
Aria curriculară: Tehnologia alimentației și nutriției
Disciplina: Analiza chimică de bază în alimentație
Unitatea de învățare /Capitolul: 7/3
Titlul lecției: Analiza volumetrică în alimentație
Tipul lecției: Determinarea acidității totale în alimentație
Obiective specifice:
Să calculeze aciditatea totală;
Controlul alimentației în aciditate si alcalinitate;
- să argumenteze semnificația acidității totale;
- să identifice aciditatea și alcalinitatea;
- să calculeze aciditatea totală în alimentație;
- conversația;
- dialogul;
- demonstrația;
- observația;
- experimentul;
► Mijloace:
- cântar;
- balon;
- pâlnie;
- biuretă;
- balon gradat;
- pipetă;
► Forme de organizare: grupe de 5 elevi;
Durata: 80 minute
Locația: laborator

1. Moment Profesorul adresează întrebări elevilor despre semnificația și
organizatoric importanța acidității în alimentație.
(10 minute)
2. Reactualizarea Profesorul adresează întrebări despre metoda de calcul a acidității

cunoștințelor dobândite totale, care a fost predată în lecția anterioară.
anterior
(10 minute) Produsele alimentare, în prezența indicatorului de normalitate -
fenolftaleină se calculează prin dozarea volumetrică a acidității totale a
unei anumite baze și profitând de cantitatea consumată a soluției de
bază.
3. Captarea atenției Profesorul rezumă titlurile.
(10 minute)
165
________________________________________________________________________________
4. Anunțarea Profesorul explică obiectivele lecției și părțile mai importante.
obiectivelor
(10 minute)
5. Dirijarea învățării Profesorul prezintă detalii despre substanțele chimice folosite, etapele
(25 minute) procesului și metoda de calcul a rezultatelor apoi arată pașii
experimentului.
6. Feed-back Elevii realizează experimentul în timp ce profesorul îi ghidează, iar la
(10 minute) sfârșit acesta îi evaluează în mod oral și le oferă feed-back.
7. Tema pentru acasă/ Profesorul le dă elevilor ca temă, realizarea unui rezumat al

Explicarea temei experimentului efectuat.
(5 minute)
166
________________________________________________________________________________
PROIECT DE LECŢIE
Clasa: a XI-a
Profesor: Hasan ATABEY
Aria curriculară: Științe
Subiect: Acizi și baze
Unitatea de învățare /Capitol: 3 / 2
Disciplina: Chimie
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
În această lecție, elevii vor învăța caracteristicile acizilor și bazelor, dar și valorile ascociate ale pH-
ului. Elevii vor efectua experimente care arată indicatorii de culoare pentru diferitele valori ale pH-
ului.
• să utilizeze date specifice pentru a putea prezice dacă substanțele comune de uz casnic sunt
acizi sau baze;
• să determine pH-ul substanțelor;
• să descrie rezultatele investigațiilor și caracteristicile fiecărei substanțe;
- conversația;
- dialogul;
- demonstrația;
- observația;
- experimentul;
- prezentări PowerPoint despre acizi;
- materiale de laborator;
- echipament de protecție;
- manualul de chimie;
- proiector LCD;
- tablă interactivă;
Forme de organizare:
- pe grupe;
Durata: 40 minute
Locul desfăşurării: laborator

1. Moment Profesorul pregătește materialele necesare activității în laborator
organizatoric înainte de sosirea elevilor. Elevii ar trebui să aibă cunoștințe solide în
(2 minute) ceea ce privește tabelul periodic, inclusiv localizarea metalelor,
nemetalelor și ionii formați de fiecare. Elevilor trebuie să le fie
reamintite măsurile de protecție în laboratorul de chimie.
2. Reactualizarea Pe parcursul prezentării PowerPoint, elevii își iau notițe, pun întrebări
cunoștințelor dobândite etc.
anterior
(5 minute)
167
________________________________________________________________________________
3. Captarea atenției Introducerea experimentului de laborator – Scopul experimentului este
(3 minute) să creeze scara standard a indicatorului de pH. Fiecare nivel de pH va
fi indicat printr-o culoare specifică. Această scară va fi ulterior utilizată
pentru a măsura pH-ul diferitelor produse de uz casnic.
4. Anunțarea Profesorul explică obiectivele lecției.

obiectivelor
(2 minute)
5. Dirijarea învățării Explică etapele de desfășurare ale experimentului pentru a se asigura

(20 minute) că elevii sunt familiarizați cu tehnicile folosite. Recapitularea măsurilor
de protecție din laboratorul de chimie.
Activitatea experimentală - elevii vor fi organizați pe grupe eterogene
formate din 4-5 elevi. Elevii cu competențe mai ridicate pot efectua
experimentul, iar cei cu competențe mai scăzute pot înregistra
rezultatele obținute.
6. Feed-back Se asigură că materialele de laborator au fost utilizate adecvat

(5 minute) (curățate și puse la locul lor la finalizarea experimentului).
7. Tema pentru acasă/ Elevii care au nevoie de informații suplimentare/ajutor pot fi îndrumați
Explicarea temei să utilizeze site-urile cu informații despre pH.
(3 minute)
CONȚINUT INFORMATIV
Vocabular:
Definiția acidului: O substanță care poate ceda ioni de hidrogen.

Context: Sucul de lămâie și alți acizi au de obicei un test de aciditate; înțeapă când interacționează
cu altceva și reacționează puternic atunci când sunt combinate cu metale.
Definiția bazei: O substanță care poate accepta ioni de hidrogen.

Context: Săpunul și alte baze au un gust amărui, sunt alunescoase la atingere și nu reacționează
când sunt combinate cu alte metale.
Definiția indicatorului: Un material care are proprietatea de a-și schimba culoarea în prezența unui
acid sau a unei baze.
Context: Hârtia de turnesol este un indicator; își schimbă culoarea din albastru în roșu în prezența
unui acid și din roșu în albastru în prezența unei baze.
Definiția reacției de neutralizare: Reacția chimică dintre un acid și o bază în urma căreia ambele
substanțe își pierd proprietățile distinctive.
Context: O subsanță care de obicei rezultă dintr-o reacție de neutralizare este o sare, un exemplu
de compus ionic.
Definiția pH-ului: O scară care măsoară concentrația de ioni de hidrogen dintr-o soluție.
Context: În general, acizii au pH sub 7; bazele îl au peste 7; soluțiile neutre au un pH de 7.
168
________________________________________________________________________________
CAP. VI. PROIECTE EXTRACURRICULARE PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA

ELEVILOR ÎN CARIERĂ
1. Titlul proiectului
JOB CLUB - Cariera se construieşte în şcoală13
Propunător: Mariana Mirea

Şcoala Gimnazială “Traian”, Craiova
2. Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele)

Proiectul a fost generat de slaba implicare a actorilor educaţionali în consilierea și educarea
elevilor. Pornind de la acest context, proiectul a fost gândit ca o alternativă de formare şi
dezvoltare a abilităţilor de promovare şi marketing personal.
În cadrul proiectului se va implica în activităţile de formare și consiliere, atât resursa umană
a şcolii, cât și cea comunitară, urmărindu-se realizarea unor parteneriate educaţionale funcţionale
pe axa şcoală – comunitate.
Programul va oferi posibilitatea elevilor de a se familiariza cu elemente de promovare şi
marketing personal, instrumente de dezvoltare și planificare a carierei, pe care le pot materializa în
procesul de căutare activă a unui loc de muncă – CV, scrisoare de intenţie, portale de căutare etc.
Ulterior activităţilor de formare, elevii vor fi implicaţi efectiv în elaborarea ofertei educaţionale
a şcolii, pe care o vor prezenta interactiv în cadrul târgului judeţean de ofertă educaţională. Cu
această ocazie vor experimenta abilităţi organizatorice, de lucru în echipă, rezolvare de probleme,
comunicare eficientă, managementul riscurilor și al timpului etc.
Componenta de evaluare a proiectului are rolul de a eficientiza procesul de învăţare şi
totodată de a facilita elevilor familiarizarea cu standardele de calitate implicate în scrierea şi
managementul proiectelor.
3. Justificarea proiectului
Nevoia proiectului: grad scăzut de participare a tuturor actorilor educaţionali la educarea
carierei elevului.
Slaba capacitate a şcolii de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei, care să
permită absolvenţilor integrarea eficientă pe piaţa muncii. Lipsa unei corelaţii între oferta
educaţională şi piaţa muncii generează dificultăţi majore în găsirea unui loc de muncă, cu atât mai
mult cu cât elevul părăseşte sistemul educaţional fără a avea dezvoltate competenţele de
marketing personal, competenţe ce ar trebui dezvoltate prin activităţi cuprinse în oferta
educaţională a şcolii.
Relaţia şcolii cu comunitatea este mai mult una formală, neexistând materializări concrete ale
numeroaselor protocoale încheiate cu diverse instituţii şi entităţi juridice din mediul busines și
ONG. Atragerea resurselor comunitare în serviciile de consiliere și educare a carierei elevilor este
un obiectiv prioritar, ce poate fi atins prin implicarea în proiecte şi programe educaţionale.
Absolvenţii de succes ai şcolii pot fi utilizaţi de asemenea ca resursă, participând la întâlniri cu
elevii, prezentându-şi experienţa și traseul profesional.
13
Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 “Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei
Elevilor” – beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi.
169
________________________________________________________________________________
4. Scopul
Creşterea gradului de participare a şcolii, familiei și comunităţii locale la consilierea și
educarea carierei elevilor, de implicare activă a elevilor în activități de planificare și dezvoltare a
propriei cariere şi marketing personal.
5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific;

Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în
timp).
O1 - să dezvoltăm capacitatea a 50% din elevii școlii de a-şi identifica nevoile, aptitudinile şi
aspiraţiile profesionale în cadrul unui program complex de consiliere a carierei care implică resurse
educaţionale din şcoală și comunitate
O2 - să dezvoltăm la 25% din elevii școlii deprinderi de utilizare a tehnicilor şi metodelor de
informare despre oferta pieţii muncii și de aplicare pentru un loc de muncă în cadrul programului
„job-club”.
O3 - să implicăm 15 elevi în dezvoltarea și organizarea ofertei educaționale a școlii.
6. Grupuri ţintă/Beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac
cheltuielile).
Grupul/grupurile ţíntă elevii
Beneficiari 50 % din elevii şcolii implicaţi în activităţi de
formare;
25% din elevii şcolii implicaţi în programul Job-
Club;
Minim 10 părinţi sau reprezentanţi din mediul
bussines şi ONG, 10 cadre didactice.
7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a
atinge obiectivele).
Nr. Denumire Perioada de Modalitate de implementare Resurse alocate
activ. activitate desfășurare
A1 Managementul Septembrie – 1.1. pregătirea proiectului: Echipa de proiect -
activităţii Octombrie selectare echipă, stabilire locaţie coordonator
de lucru, stabilire resurse proiect, asistent de
necesare, realizare instrumente proiect, prof.
de lucru etc.; diriginţi, prof.
1.2. formarea echipei de proiect consilier,
– training de formare; reprezentanţi ai
1.3. înscriere participanţi: elevi, comunităţii.
părinţi, cadre didactice, Materiale
reprezentanţi din comunitate, consumabile.
companii, ONG, firme, instituţii;
1.4. stabilirea protocoalelor de
parteneriat cu APL, firme, ONG,
instituţii;
A2 Program de Ianuarie-Mai 2.1. autocunoaştere – Prof. consilier,
consiliere a identificarea şi evaluarea prof. diriginţi.
carierei abilităţilor personale – CSAP – locaţie şi
instrumente standardizate de dotare.
testare a aptitudinilor și Instrumente de
intereselor profesionale; testare.
2.2. evaluare aptitudinală şi Materiale
170
________________________________________________________________________________
vocaţională, prin consiliere consumabile.
individuală;
2.3. planificarea dezvoltării
personale și a carierei – SWOT,
plan de dezvoltare a carierei;
A3 Program job- Ianuarie-Mai 3.1. program de dezvoltare Prof. consilier,

club personală şi profesională: prof. diriginţi.
comunicare, lucru în echipă, Reprezentanţi ai
luarea deciziilor, tehnici de comunităţii locale –
negociere, tehnici de informare; APL, AJOFM,
3.2. program de marketing mediul
personal: redactare CV, business, părinţi,
scrisoare de intenţie, informare foşti absolvenţi de
asupra pieţei muncii, pregătire succes etc.
pentru interviu, simularea unui CSAP – locaţie și
interviu; dotare.
3.3. accesarea diverselor surse Materiale
de informare asupra profesiei consumabile.
visate (job seeking) – târg de job-
uri, mass-media, utilizarea
portarelor de căutare a unui loc
de muncă;
3.4. activităţi de educaţie non-
formală pe teme de voluntariat,
dezvoltare și marketing personal;
3.5. întâlniri formale şi informale
cu foşti absolvenţi de succes,
care îşi prezintă traseul
profesional;
A4 Târg de ofertă Martie-Mai 4.1. formarea echipei de lucru, Coordonator de
educaţională stabilirea sarcinilor în cadrul proiect.
echipei; Echipa de lucru –
4.2. realizarea unei analize elevi, cadre
participative a punctelor tari ale didactice,
procesului instructiv-educativ – reprezentanţi ai
elevi, cadre didactice, părinţi, comunităţii.
reprezentanţi ai comunităţii etc. Materiale
4.3. dezvoltarea ofertei promoţionale şi
educaţionale a şcolii – materiale consumabile.
de promovare, modul de Oferta
organizare al standului. educaţională.
4.4. participarea la târgul de IT.
ofertă educaţională; prezentarea
interactivă a ofertei în cadrul
târgului;
A5 Diseminare/ Permanent 5.1. promovarea proiectului și a Echipa de proiect,
promovare rezultatelor acestuia la nivelul reprezentanţii
şcolii şi al comunităţii – campanii comunităţii locale,
de informare, materiale elevii participanţi în
promoţionale etc. program.
5.2. prezentarea experienţei Materiale
acumulate pe parcursul stagiului promoţionale –
de practică – prezentări ale pliante, fluturaşi,
171
________________________________________________________________________________
elevilor/părinţilor/reprezentanţilor afişe, produse
companiilor; media etc.
A6 Monitorizare Permanent Respectarea calendarului de Coordonatorul de
activităţi, implicarea tinerilor, proiect.
gradul de satisfacere al
participanţilor, relaţia cu
partenerii;
A7 Evaluare Intermediare, Evaluarea atingerii obiectivelor şi Echipa de proiect.
după fiecare a indicatorilor propuşi în cadrul
activitate. proiectului.
8. Rezultate, impact, indicatori

Rezultatele proiectului (outputs) – beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau
diminuarea problemei.
Obiective specifice ale Rezultate Denumire indicator Valoare

proiectului cantitative şi indicator
calitative
Să dezvoltăm capacitatea a Planuri de Procent de elevi care 40%
50% din elevii școlii de a-şi dezvoltare redactează planul de
identifica nevoile, aptitudinile personală dezvoltare profesională
şi aspiraţiile profesionale în
cadrul unui program Rapoarte de Procent de elevi orientaţi 50%
complex de consiliere a evaluare aptitudinal- şcolar/profesional
carierei care implică resurse vocaţională
educaţionale din şcoală și
comunitate. Parteneriate Nr. de resurse 10 %
educaţionale cu educaţionale din
resurse comunitare comunitate care participă
la activităţile de orientare
în carieră
Să dezvoltăm la 25% din Sesiuni de formare Nr. sesiuni de formare 10 %
elevii școlii deprinderi de organizate
utilizare a tehnicilor şi
metodelor de informare Instrumente de Procent de elevi care îşi 25%
despre oferta pieţii muncii și marketing personal redactează instrumente
de aplicare pentru un loc de de prezentare personală
muncă în cadrul programului Interviuri de Procent de elevi care 25%
„job-club”. angajare simulate participă la un interviu de
angajare simulat
Resurse Nr. de resurse 5%
educaţionale educaţionale din
comunitare comunitate implicate în
implicate în activităţi
programul JOB –
CLUB
Să implicăm 15 elevi în Întâlniri de lucru pe Nr. de întâlniri de lucru 10 %
dezvoltarea și organizarea oferta educaţională
ofertei educaţionale a şcolii. Oferta educaţională Nr. de oferte educaţionale 1%
a şcolii
Târg de ofertă Nr. sesiuni de prezentare 1%
educaţională a ofertei educaţionale
172
________________________________________________________________________________
Impactul proiectului (outcomes)
Creşte capacitatea şcolii ca instituţie de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei,
de a implica activ elevii în planificarea şi dezvoltarea propriei cariere. Prin dezvoltarea
competenţelor de comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de
informare furnizate în cadrul programului job-club, elevii îşi formează o viziune de ansamblu
asupra viitoarei cariere, care să le permită urmarea unui traseu educaţional selectiv, în acord cu
aceasta.
Şcoala, ca instituţie, îşi îmbunătăţeşte imaginea la nivelul comunităţii și reuşeşte să atragă
cât mai multe resurse comunitare, atât umane, cât și materiale, pe care le utilizează în vederea
eficientizării serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor.
Prin implicarea activă în acţiunile de dezvoltare a ofertei educaţionale elevii îşi dezvoltă
competenţele de promovare şi marketing personal, competenţe pe care le vor utiliza ulterior pentru
urmarea unui traseu educaţional care să le permită activarea pe piaţa muncii.
9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de

judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune
în evidenţă aceste aspecte).
Ce se evaluează: Metode şi instrumente de Cine evaluează:

evaluare:
Atingerea obiectivelor Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect
facilitate
Folosirea eficientă a resurselor Întâlniri de lucru Asistent proiect
Respectarea termenelor de Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect

desfăşurare a activităţilor facilitate Coordonatori de
activități
Derularea fiecărei activităţi Discuţii directe, observaţii, Asistent proiect
chestionare de evaluare Coordonatori de
activități
Participanţi la curs
Beneficiari ai
activităţilor practice
Implicarea activă a partenerilor în Întâlniri de lucru Asistent proiect
toate etapele proiectului
Relaţia cu partenerii Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect

facilitate
Implicarea elevilor și cadrelor Întâlniri de lucru Asistent proiect

didactice în derularea activităților Coordonatori de
activități
Promovarea proiectului și calitatea Întâlniri de lucru, chestionare, jurnalul Asistent proiect
materialelor de promovare proiectului
Impactul proiectului la nivelul şcolii Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect

şi comunităţii facilitate, chestionare, jurnalul de
proiect
173
________________________________________________________________________________
O zi la un loc de muncă
Propunător: Laviniu Aurelian Bădulescu

Colegiul Naţional „Elena Cuza” Craiova

Prezentul proiect dezvoltat pe baza proiectului internaţional de educaţie pentru orientare
în carieră: Job Shadow Day, al organizaţiei Junior Achievements România, încearcă să acopere
nevoia elevilor, care finalizează ciclul liceal şi se înscriu la facultate urmând în paralel - sau
succesiv - să se angajeze la un loc de muncă, de a poseda o imagine reală a comunităţii de
afaceri şi a locurilor de muncă, de a fi ajutaţi să-şi identifice interesele şi aptitudinile personale şi
modul în care pot să şi le valorifice pe piaţa muncii.
În cadrul proiectului propunem o modalitate prin care elevii claselor mari de liceu să se
acomodeze cu viaţa la un loc de muncă, printr-o serie de activităţi precum alegerea unui loc de
muncă conform personalităţii şi aspiraţiilor proprii, implicarea efectivă la activităţile presupuse de
un loc de muncă, redactarea unor testimoniale, participarea la discuţii cu ceilalţi colegi despre
activităţile derulate.
Elevii care finalizează ciclul liceal se înscriu la facultate pe bază de dosar sau mai rar, pe
baza unui examen. De multe ori alegerea nu este în concordanţă cu aptitudinile absolvenţilor de
liceu sau cu aspiraţiile acestora. O alegere în necunoştinţă de cauză poate duce la alegerea
unei cariere necorespunzătoare cu personalitatea tânărului şi, în acelaşi timp, nu putem aştepta
ca la finalizarea studiilor universitare să apară, doar pe baza pregătirii dobândite pe băncile
şcolii, experienţa profesională şi abilităţile necesare unei cariere de succes.
La nivel emoţional, trecerea tinerilor din şcoală direct la un loc de muncă presupune un
şoc generat de dinamica pieţei de muncă, de mediul de afaceri. Există o diferenţă foarte mare
între ceea ce se cere pe piaţa muncii şi cerinţele din sistemul de învăţământ care furnizează
puţină experienţă practică pentru un viitor loc de muncă, lipsind complet asumarea
responsabilităţilor pe care le presupune acesta. Această discrepanţă poate conduce la eşec
profesional dacă absolventul sistemului de învăţământ nu este pregătit pentru noul stil de lucru.
4. Scopul
Creşterea gradului de adaptare a absolvenţilor sistemului de învăţământ la specificul unui
viitor loc de muncă prin implicare efectivă a elevilor în realitatea economiei de piaţă şi
experimentarea cerinţelor formale şi informale ale acesteia.
5. Obiective (paşi definiţi în atingerea scopului) SMART

1. Să facilităm accesul tuturor elevilor clasei a XI-a F din Colegiul Naţional „Elena Cuza” la
informaţii despre consilierea şi educarea carierei.
2. Să implicăm 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional „Elena Cuza” în acţiuni de
participare efectivă la activităţile presupuse de un loc de muncă.
3. Să pregătim 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional „Elena Cuza” pentru
experienţele pe care le presupune un loc de muncă.
6. Grupuri ţintă/Beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile)
Elevii care urmează să finalizeze ciclul liceal.
Grupul/grupurile ţintă
174
________________________________________________________________________________
Beneficiari 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional „Elena
Cuza” care participă activ la activităţile de la un loc de
muncă.
100% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional
„Elena Cuza” care beneficiază de diseminare.
7. Activităţi (mijloace, metode, ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, a atinge
obiectivele)
Nr. Denumire Perioada de
Modalitate de implementare Resurse alocate
activ. activitate desfăşurare
A1 Pregătirea 1-10 Pregătirea proiectului. Coordonator proiect:
proiectului februarie Informarea pe baza materialelor primite profesorul diriginte
de la JA. de la clasa a XI-a F
A2 Contactarea 11-20 Discuţii cu părinţii elevilor şi cu Resurse umane
partenerilor februarie parteneri potenţiali din mediul
potenţiali din economic din oraşul Craiova care se
mediul arată disponibili pentru participarea în
economic proiect.
A3 Consultarea 20-28 Discuţii cu elevii asupra obiectivelor şi Coordonator proiect
elevilor şi februarie activităţilor proiectului.
selectarea Prezentarea la nivelul întregii clase a Materiale primite de
celor interesaţi XI-a F a informaţiilor despre consilierea la JA şi consumabile
şi educarea carierei.
Consultarea elevilor şi selectarea celor
interesaţi pentru a participa la
experienţa unei zi la un loc de muncă
ales de ei.
A4 Experienţa 1-10 martie Elevii selectaţi petrec câteva ore la un Coordonator proiect
zilei la un loc loc de muncă fiind asistaţi de un
de muncă angajat al acelei instituţii/firme, având Parteneri de la
posibilitatea să cunoască şi să diverse firme/
experimenteze diferite activităţi, să instituţii
înţeleagă îndatoririle şi responsa-
bilităţile de la un anumit loc de muncă Materiale
precum şi specificul activităţilor din consumabile
instituţia/firma respectivă şi să
cunoască angajaţii de acolo. Cameră foto
Elevii îşi notează anumite aspecte pe
care le consideră mai importante şi pot
face fotografii pentru redactarea
ulterioară a testimonialelor.
175
________________________________________________________________________________
Nr. Denumire Perioada de
Modalitate de implementare Resurse alocate
activ. activitate desfăşurare
A5 Redactarea 11-20 martie Elevii redactează testimonialele şi le Coordonator proiect
testimonialelor prezintă spre verificare profesorului Materiale
coordonator de proiect. consumabile
A6 Diseminarea 20-30 martie Elevii participanţi efectiv la activităţile Coordonator proiect
legate de un loc de muncă, prezintă Elevi participanţi
unii în faţa celorlalţi precum şi în faţa efectivi
întregii clase testimonialele lor şi Testimoniale
impresiile dobândite în urma Fotografii
experienţelor lor. Materiale
Se formează grupuri de discuţii ale consumabile
participanţilor efectivi la acţiune şi ai
colegilor lor moderate de diriginte.
A7 Evaluarea 1-10 aprilie Coordonatorul de proiect are o întâlnire Profesorul consilier
proiectului la finalul activităţilor cu consilierul educativ
educativ şi psihologul şcolii, cu toţi Coordonator proiect
profesorii diriginţi de la clasele a XI-a şi Psihologul şcolii
a XII-a de liceu pentru a realiza o Profesorii diriginţi de
analiză internă. la clasele a XI-a şi a
XII-a

diminuarea problemei

calitative
O1. Să facilităm accesul 100% din elevii Procent de elevi
tuturor elevilor clasei a XI-a F clasei a XI-a F din informaţi despre 100%
din Colegiul Naţional „Elena Colegiul Naţional educarea carierei.
Cuza” la informaţii despre „Elena Cuza” au fost
consilierea şi educarea informaţi privind
carierei. educarea carierei.
Diseminarea infor-
maţiilor prin elevii
care au experi-
mentat o zi la un loc
de muncă către
restul elevilor din
clasa lor.
O2. Să implicăm 50% din 50% din elevii din Procent de elevi care
elevii clasei a XI-a F din clasa a XI-a F din experimentează viaţa 50%
Colegiul Naţional „Elena Colegiul Naţional la un loc de muncă.
Cuza” în acţiuni de „Elena Cuza” au fost
participare efectivă la implicaţi în activităţi
activităţile presupuse de un ce presupun un loc
loc de muncă. de muncă real.
176
________________________________________________________________________________
calitative
O3. Să pregătim 50% din 50% din elevii clasei Procent de elevi din
elevii clasei a XI-a F din a XI-a F din Colegiul clasă cu abilităţi 50%
Colegiul Naţional „Elena Naţional „Elena dezvoltate pentru
Cuza” pentru experienţele pe Cuza” cu abilităţi de experienţele pe care le
care le presupune un loc de socializare şi presupune un loc de
muncă. comunicare muncă.
dezvoltate pentru
experienţele pe care
le presupune un loc
de muncă.
Standard
Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator
(măsura stabilită a fi atinsă)
Elevi implicaţi în campaniile Procent elevi implicaţi în 95 % din elevii din clasa a XI-a F
de informare campaniile de informare
Elevi implicaţi în schimbul de Procent elevi implicaţi în 50 % din elevii din clasa a XI-a F
experienţă schimbul de experienţă
Profesori diriginţi informaţi Nr. profesori toţii diriginţii claselor a XI-a şi a

XII-a
Sesiuni pentru diseminarea Nr. sesiuni de diseminare 1 sesiune

rezultatelor
Testimoniale Nr. testimoniale 15 testimoniale
Rezultate calitative Nivel de înţelegere a

responsabilităţilor presupuse Nivel peste medie
de un loc de muncă
Grad de adaptare la activităţile Grad mediu de adaptare

de la locul de muncă
Nivel de satisfacţie al elevilor

clasei a XI-a F privind Nivel ridicat
experimentarea unei zile la un
loc de muncă
177
________________________________________________________________________________
Standard
Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator
Nivel al implicării elevilor în Nivel ridicat

diseminarea informaţiilor în
clasă
Nivel ridicat
Nivel de implicare în
redactarea testimonialelor

Ca urmare a derulării proiectului, elevii din anii terminali vor face o alegere informată în privinţa
carierei, vor fi mai bine adaptaţi cerinţelor pieţei muncii. Pe lângă solicitările formale ale unui loc de
muncă aceştia se vor familiariza cu viaţa informală, cu relaţionarea cu ceilalţi angajaţi şi cu
asumarea conştientă a deciziilor.
Şcoala îşi va dezvolta capacitatea de a îndruma elevii către o carieră adecvată personalităţii
lor oferindu-le şi posibilitatea de a se implica activ în lumea reală a economiei de piaţă.

Metode şi instrumente de
Ce se evaluează: Cine evaluează:
evaluare:
Realizarea activităţilor Întâlnirile de lucru, testimonialele Coordonatorul proiectului
planificate
Atingerea obiectivelor Întâlniri de lucru, raport de activitate Conducerea instituţiei
proiectului Consilierul educativ
Impactul proiectului asupra Discuţii cu conducerea instituţiei şi Conducerea instituţiei
şcolii şi comunităţii consilierul educativ
Realizarea unui studiu de impact Consilierul educativ
Întâlniri cu elevii, părinţii şi membrii
comunităţii
178
________________________________________________________________________________
Clubul antreprenorial – cheia succesului în turism14

Scopul acestui proiect este să dezvolte competenţele antreprenoriale ale tinerilor în serviciile
turistice în vederea implicării active în viaţa comunităţii locale.
Proiectul va debuta cu selectarea a 10 -15 elevi, cu vârste între 14 -17 ani, în vederea includerii
într-un club antreprenorial pe parcursul unui an şcolar. Elevii selectaţi, cât şi cadrele didactice
doritoare, vor beneficia de un curs de formare care va aborda problematica educaţiei
antreprenoriale pe parcursul a 40 de ore. În acelaşi timp, grupul ţintă va intra în legătură cu
reprezenţanţi ai comunităţii locale, cu expertiză în domeniul turismului şi afacerilor, în vederea
desfăşurării de activităţi educaţionale specifice turismului.
În cadrul clubului antreprenorial îşi vor face simţită prezenţa 3-6 pensiuni turistice din localitate,
prin reprezentanţii legali. În cadrul acestor pensiuni, grupuri de 3-5 elevi îşi vor desfăşura
activitatea practică ca „angajat al unei pensiuni”, „manager pentru o zi” al pensiunii respective şi, în
acelaşi timp, vor întocmi un plan de afaceri, fie al unei pensiuni virtuale, fie al pensiunii alese
pentru practică.
După o cunoaştere amănunţită a vieţii într-o pensiune, grupul ţintă va realiza materiale
promoţionale pentru promovarea „propriei” pensiuni, iar cu sprijinul comunităţii locale, va fi realizat
ghidul pensiunilor din zona turistică respectivă. Impresiile din parcursul proiectului, cât şi din
activităţile derulate în cadrul clubului antreprenorial, vor fi creionate în ziarul/revista şcolii.
Roadele Clubului antreprenorial vor fi culese la Târgul antreprenorial când laurii vor fi primiţi de
aceia care au reuşit să-şi pună în valoare experienţa acumulată pe parcursul practicii desfăşurată
în pensiuni (cel mai viabil plan de afaceri, cele mai atractive materiale promoționale, sit-ul
pensiunii).
Originalitatea materialelor va fi evaluată de un juriu competent, incluzând reprezentanţi ai
autorităţilor locale şi persoane care deţin deja afaceri de turism în zonă.
În cadrul clubului antreprenorial, cu sprijinul autorităţilor locale, se va edita Ghidul pensiunilor
turistice din zonă, acesta fiind prezentat la Târgul antreprenorial ca o cale de promovare a zonei
geografice şi turistice din localitate.
Proiectul „Clubul antreprenorial – cheia succesului în turism” va fi mediatizat prin articole de
presă, afişe şi pliante. De asemenea, proiectul va fi monitorizat de 2 membri ai echipei de proiect
care vor întocmi o agendă a evenimentelor şi care vor observa în ce măsură acţiunile proiectului
se realizează conform planificării iniţiale.
Competențele antreprenoriale ale elevilor, cu vârste cuprinse între 14 – 19 ani, sunt slab
dezvoltate în vederea luării de decizii individuale privind cariera. Elevii se implică activ în viaţa
comunității locale într-o foarte mică măsură şi nu exploatează la maxim serviciile turistice din zonă
– pentru a învăţa legat de meseriile din turism şi a putea reveni în domeniu după finalizarea
studiilor.
Proiectul „CLUBUL ANTREPRENORIAL – CHEIA SUCCESULUI ÎN TURISM” urmăreşte să le
dezvolte interesul pentru a-şi promova ideile, pentru a-şi alege, pe viitor, jobul preferat petntru cei
cu interese şi înclinaţii în domeniul turismului.
De asemenea, pentru a-i pregăti pentru viitor, încercăm, prin metode non-formale, să le
dezvoltăm spiritul pentru educaţia antreprenorială, să-i responsabilizăm astfel încât să fie hotărâţi
asupra meseriei pe care o vor practica mai târziu.
Antreprenoriatul este o formă contemporană de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii şi de
14
179
________________________________________________________________________________
participare a acestora la luarea deciziilor. Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor are
efecte pozitive atât asupra independenţei financiare şi de creştere a calităţii vieţii tinerilor, cât şi
asupra creşterii economice a comunităţilor locale.
4. Scopul
Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale elevilor în serviciile turistice în vederea implicării
active în viaţa comunităţii locale şi sprijinirii luării deciziilor individuale privind cariera, în
concordanţă cu realitatea socio-economică locală.

timp).
O1 – să includem 10-15 elevi, cu vârste între 14–17 ani, în cadrul clubului de dezvoltare a
competenţelor antreprenoriale, pe parcursul unui an şcolar;
O2 – să implicăm 3-6 unităţi de turism în activităţile didactice specifice domeniului turismului în
cadrul unui parteneriat şcoală - unitate de turism;
O3 - să implicăm 5-10 reprezentanţi ai comunităţii locale, cu experienţă în domeniul turismului şi
afacerilor, în activităţile educaţionale ale programului de educaţie antreprenorială.
cheltuielile).
Grupul/grupurile ţíntă 10 – 15 elevi; cadre didactice
Beneficiari 10 – 15 elevi; cadre didactice

10 – 15 elevi; 5- 10 reprezentanţi ai comunităţii
locale; personalul administrativ al celor 3-6 unităţi
de turism; părinţi;
A1 Pregătirea Septembrie - campanie de informare în - pliante de
proiectului şcolile pilot privind crearea promovare;
clubului antreprenorial pentru - sala de şedinţe;
dezvoltarea turismului local; - cabinet de
- anunţarea primei întâlniri pentru consiliere;
toţi cei interesaţi, reprezentanţi – spaţiul clubului
unitate şcolară, comunitate antreprenorial;
locală, manageri unităţi turistice - echipa de
locale; implementare de la
- constituirea echipei de nivelul şcolii pilot;
implementare a proiectului de la - fişa de înscriere;
nivelul fiecărei şcoli pilot
(directorul/directorul adjunct,
consilierul şcolar, 1 - 2 cadre
didactice, 10-15 elevi cu vârste
între 14-17 ani);
- stabilirea criteriilor de selecţie a
elevilor;
- selecţia elevilor pe baza unei
fişe de înscriere şi a unui interviu;
180
________________________________________________________________________________
A2 Informare Octombrie - cei 10-15 elevi selectaţi vor - grup selectat;
privind mediul efectua o cercetare la nivelul - pensiuni turistice;
de afaceri comunităţii privind mediul de - consumabile;
local afaceri local (număr pensiuni
turistice, nominalizarea patronilor
Încheierea de pensiuni turistice, numărul
parteneriatului caselor proprietate personală
şcoală - care oferă servicii de turism);
pensiune - fiecare şcoală pilot va încheia
câte un parteneriat cu fiecare din
cele 3-6 pensiuni turistice;
- cele 3-6 pensiuni turistice se
vor implica activ în derularea
activităţilor didactice specifice
domeniului turismului;
A3 Curs de octombrie şi - cursul de formare pentru - formator în

formare – noiembrie dezvoltarea abilităţilor educaţie
Educaţie antreprenoriale se va derula pe antreprenorială;
antreprenoria parcusul a două luni, totalizând - reprezentanţi ai
lă – 40 ore un număr de 40 ore; comunităţii locale;
a) - 5-10 reprezentanţi ai comunităţii - manageri de
desfăşurarea locale, manageri de pensiuni, vor pensiuni;
formării fi invitaţi la întâlniri directe cu - cadre didactice;
grupului ţintă grupul ţintă pentru a împărtăşi - elevi;
b) organizarea din experienţa proprie în - suport curs;
de întâlniri domeniul afacerilor şi al - spaţiu alocat
directe cu turismului; desfăşurării
experţii locali cursului;
în domeniul - consumabile;
afacerilor şi
turismului
A4 Practica la decembrie - elevii vor vizita pensiunile/ -resurse umane

pensiune unităţile hoteliere din zonă, aflate (elevi, cadre
Realizarea de în parteneriat cu şcoala; didactie, profesor
materiale - fiecare grup de 3-5 elevi îşi va I.T., manager
promoţionale alege o pensiune în care îşi va pensiuni, personal
pentru o desfăşura activitatea practică; pensiuni turistice);
pensiune decembrie- - fiecare elev va fi „angajat” -consumabile;
(pliante, lista ianuarie pentru o zi într-o pensiune - spaţiu alocat
de meniu, turistică, cu responsabilităţi clare desfăşurării
meniul zilei, pentru activitatea pe care o va practicii
site-ul/ turul desfăşura (administrator, – pensiuni
virtual) recepţioner, ospătar, ajutor de turistice;
februarie bucătar etc.);
Activitate martie - mai – elevii vor analiza cazuri - cabinetul de
practică: martie - mai concrete privind activitatea unui informatică;
a) O zi angajat manager de pensiune/unitate
în turism hotelieră, iar la întâlnire vor
b) Manager de participa manageri de hoteluri,
pensiune moteluri şi pensiuni turistice;
pentru o zi - pe parcursul a cel mult 15 zile,
c) Realizarea fiecare elev va „manageria” una
181
________________________________________________________________________________
de materiale din pensiunile partenere, iar ca
promoţionale finalitate a zilei va prezenta
propriei bugetul pensiunii pentru ziua
pensiuni, cât şi respectivă;
publicarea - elevii vor vizita localitatea şi
site-utului împrejurimile în vederea
/turului virtual descoperirii zonelor istorice şi
al acesteia turistice locale (vizitarea localităţii
d) Realizarea şi a împrejurimilor, intervievarea
planului de localnicilor, biografii, legende,
afaceri al unei povestiri populare);
pensiuni - fiecare grup va stabili
virtuale sau localizarea, tarifele serviciilor
adaptate la oferite, o galerie foto, atracţiile
pensiunile în turistice din zonă şi va întocmi
care s-a materiale promoționale pentru
desfăşurat fiecare pensiune din localitate.
practica - fiecare grup de 3-5 elevi va
realiza planul de afaceri al
pensiunii în care şi-a desfăşurat
practica sau al unei pensiuni
virtuale.
A5 Şcoala – octombrie – - elevii vor publica în revista şcolii - resurse umane

centru de mai articole despre cele mai (elevi, cadre
informare martie - mai reprezentative activităţi derulate didactie, profesor
turistică în cadrul Clubului antreprenorial, I.T., reprezentanţi
- publicarea rezultatele obţinute şi impresii ai autorităţilor
unor articole personale; locale);
despre - Echipa de implementare a - consumabile;
activităţile proiectului la nivelul şcolii - spaţiu alocat
derulate în împreună cu autorităţile locale şi redactării ghidului
cadrul Clubului patronii de pensiuni vor colabora pensiunilor locale;
antreprenorial în vederea redactării unui ghid
- Ghidul turistic, în care să fie prezentată
pensiunilor zona geografică, turistică şi
locale caracterizarea fiecărei pensiuni
din localitate;
A6 Târgul iunie - Echipa de implementare a - resurse umane;

Clubului proiectului la nivelul şcolii, - materiale
antrepre- împreună cu primarul comunei şi promoţionale;
norial cu patronii pensiunilor turistice - ghidul pensiunilor
partenere vor organiza un târg de turistice;
prezentare a rezultatelor obţinute -spaţiu alocat
în Clubul antreprenorial: pliante, desfăşurării
afişe, liste de meniuri, site-ul Târgului
fiecărei pensiuni turistice, ghidul antreprenorial.
pensiunilor locale, produse de
artizanat şi gastronomie;
- Fiecare pensiune parteneră îşi
va prezenta propriul site de
publicitate, dacă există;
- Primăria va premia cel mai
182
________________________________________________________________________________
reprezentativ site al unei pensiuni
turistice din zonă, site întocmit de
un elev, iar pensiunea respectivă
îşi va promova serviciile turistice
prin site-ul respectiv.
A7 Evaluare Intermediare, Evaluarea atingerii obiectivelor şi Echipa de proiect.

după fiecare a indicatorilor propuşi în cadrul
activitate. proiectului.


calitative
Să dezvoltăm capacitatea a Planuri de Procent de elevi care 40 %
50% din elevii şcolii de a-şi dezvoltare redactează planul de
identifica nevoile, aptitudinile personală dezvoltare profesională
şi aspiraţiile profesionale în
cadrul unui program Rapoarte de Procent de elevi orientaţi 50 %
complex de consiliere a evaluare aptitudinal- şcolar/profesional
carierei care implică resurse vocaţională
educaţionale din şcoală şi
comunitate. Parteneriate Nr. de resurse 10 %
educaţionale cu educaţionale din
resurse comunitare comunitate care participă
la activităţile de orientare
în carieră
Să dezvoltăm la 25% din Sesiuni de formare Nr. sesiuni de formare 10 %
elevii şcolii deprinderi de organizate
utilizare a tehnicilor şi
metodelor de informare Instrumente de Procent de elevi care îşi 25 %
despre oferta pieţii muncii şi marketing personal redactează instrumente
de aplicare pentru un loc de de prezentare personală
muncă în cadrul programului Interviuri de Procent de elevi care 25 %
„job-club”. angajare simulate participă la un interviu de
angajare simulat
Resurse Nr. de resurse 5%
educaţionale educaţionale din
comunitare comunitate implicate în
implicate în activităţi
programul JOB –
CLUB
Să implicăm 15 elevi în Întâlniri de lucru pe Nr. de întâlniri de lucru 10 %

dezvoltarea şi organizarea oferta educaţională
ofertei educaţionale a şcolii.
Oferta educaţională Nr. de oferte educaţionale 1%
a şcolii
Târg de ofertă Nr. sesiuni de prezentare 1%
educaţională a ofertei educaţionale.
183
________________________________________________________________________________

Creşte capacitatea şcolii ca instituţie de a furniza servicii de consiliere şi educare a carierei,
de a implica activ elevii în planificarea şi dezvoltarea propriei cariere. Prin dezvoltarea
competenţelor de comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de
informare furnizate în cadrul programului job-club, elevii îşi formează o viziune de ansamblu asupra
viitoarei cariere, care să le permită urmarea unui traseu educaţional selectiv, în acord cu aceasta.
Şcoala, ca instituţie, îşi îmbunătăţeşte imaginea la nivelul comunităţii şi reuşeşte să atragă
cât mai multe resurse comunitare, atât umane, cât şi materiale, pe care le utilizează în vederea
eficientizării serviciilor de consiliere şi educare a carierei elevilor.
Prin implicarea activă în acţiunile de dezvoltare a ofertei educaţionale elevii îşi dezvoltă
competenţele de promovare şi marketing personal, competenţe pe care le vor utiliza ulterior pentru
urmarea unui traseu educaţional care să le permită activarea pe piaţa muncii.


evaluare:
facilitate

desfăşurare a activităţilor facilitate Coordonatori de activităţi
Derularea fiecărei activităţi Discuţii directe, observaţii, Asistent proiect

chestionare de evaluare Coordonatori de activităţi
Participanţi la curs
Beneficiari ai activităţilor
practice

Relaţia cu partenerii Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect
facilitate
Implicarea elevilor şi cadrelor Întâlniri de lucru Asistent proiect
didactice în derularea activităţilor Coordonatori de
activităţi
Promovarea proiectului şi calitatea Întâlniri de lucru, chestionare, Asistent proiect
materialelor de promovare jurnalul proiectului
Impactul proiectului la nivelul şcolii Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect

şi comunităţii facilitate, chestionare, jurnalul de
proiect
184
________________________________________________________________________________
Club de voluntariat 15

Pornind de la realităţile mediului educaţional cu referire la voluntariat, proiectul îşi propune
să dezvolte competenţele sociale şi civice ale benficiarilor, valorificând în acelaşi timp valenţele
formativ-profesionale ale acestui fenomen.
Activităţile de informare cu privire la voluntariat şi beneficiile acestuia, vor fi conexate cu sesiuni de
formare în managementul voluntarilor, în urma cărora beneficiarii, pe lângă competenţele
specifice, îşi vor dezvolta şi abilităţile de promovare şi marketing personal.
Campaniile de promovare a voluntariatului propuse de proiect vor atrage atenţia asupra
acţiunilor de voluntariat, asupra beneficiilor şi implicaţiilor acestui fenomen. Acţiunile specifice de
voluntariat, ca rezultat al proiectului, vor pozitiva imaginea şcolii la nivelul comunităţii şi îi vor
consolida relaţiile cu ceilalţi parteneri sociali.
Clubul de voluntariat va fi cadrul în care beneficiarii vor putea experimenta practic, prin
proiecte şi programe specifice, acţiuni de voluntariat în domenii variate de activitate. Prin
intermediul acestor acţiuni, beneficiarii au posibilitatea să se familiarizeze cu metde de educaţie
nonformală, cu diverse medii profesionale, cu regulamente şi proceduri.
Activităţile conexe de evaluare şi monitorizare vor permite, pe lângă funcţionalitatea strict legată de
proiect, dezvoltarea abilităţilor de încadrare în termene, autoevaluare şi planificare, comunicare
intrepersonală şi instituţională etc.
Nevoia proiectului a fost generată de slaba cunoaştere şi implicare a actorilor educaţionali în
activităţi de voluntariat.
La nivelul comunităţii, şi implicit al şcolii, activităţile de voluntariat sunt extrem de reduse. Mai
mult, cunoştinţele actorilor implicaţi în procesul educativ – elevi, părinţi, cadre didactice,
reprezentanţi ai comunităţii locale, sunt fie lacunare şi limitate, fie distorsionate, fapt relevat de un
recent studiu sociometric realizat în mediul educaţional de către Asociaţia Română de Consiliere şi
Sprijin, pe un eşantion reprezentativ la nivelul judeţului, de elevi, cadre didactice, părinţi,
reprezentanţi ai comunităţii locale, în cadrul Programului VOLSEV 2011 al Centrului de Tineret
ARCS.
Ca şi mediu instituţional, şcoala, în prezent nu crează cadrul propice dezvoltării „culturii
voluntariatului”, atât cu implicaţii în dezvoltarea personală a beneficiarului, cât şi ca metodă
eficientă de consiliere şi educare profesională. Latura nonfinanciară a voluntariatului primează încă
în mentalul colectiv, fapt ce împiedică percepţia reală a beneficiilor şi potenţialului acestui
fenomen.
În acest cadru, un astfel de proiect, cu acţiuni susţinute de informare, sensibilizare şi
implicare a actorilor educaţionali în acţiuni de voluntariat, este mai mult decât oportun. Totodată,
prin acţiuni de voluntariat se poate consolida relaţia instituţională dintre diversele medii prezente la
nivelul comunităţii – educaţional, ONG, business, administrativ etc.
4. Scopul
Dezvoltarea competenţelor civice şi sociale ale actorilor educaţionali (cadre didactice, părinţi şi
elevi) valorificând voluntariatul la nivelul şcolii şi comunităţii.
15
185
________________________________________________________________________________
timp).
O1 - să formăm în domeniul managementului voluntarilor 5 cadre didactice, 5 părinţi şi 10 elevi din

CE;
O2 – să înfiinţăm un club comunitar de voluntariat cu o ofertă de servicii de dezvoltare personală şi
profesională;
O3 – să implementăm în cadrul clubului de voluntariat un portofoliu de proiecte de educare a
competenţelor civice şi sociale ale actorilor educaţionali;
cheltuielile).
Grupul/grupurile ţíntă - actori educaţionali (cadre didactice, părinţi şi
elevi);
Beneficiari Direcţi: 5 cadre didactice, 5 părinţi şi 10 elevi din

CE;
Indirecţi: elevii din şcoală, cadrele didactice,
comunitatea;
A1 Managementul Sept. S1, S2 1.1. pregătire: selectare echipă, Consilier educativ
proiectului Permanent stabilire locaţie de lucru, stabilire Cadre didactice –
Trimestrial resurse necesare, realizare echipa de proiect
Trimestrial instrumente de lucru etc.;
1.2. întâlniri de lucru: Materiale
reactualizare scop şi obiective consumabile
proiect; asumare activităţi, sarcini Videoproiector
şi responsabilităţi; sesiuni de Laptop
analiză a activităţilor derulate şi Materiale
planificarea activităţilor viitoare promoţionale
etc.;
1.3. informare la nivelul şcolii şi
al comunităţii despre proiect;
1.4. promovarea proiectului la
nivelul şcolii şi comunităţii:
materiale promoţionale, apariţii
mass-media, informări în cadrul
CP; CA, CE etc.
A2 Program de Oct. S1 2.1. selecţie participanţi: Echipa de proiect

formare în MV Oct. S2, S3 scrisoare de motivare Formatori
Oct. S4 2.2. pregătirea cursului:
dezvoltarea materialelor pentru Materiale
curs (design, suport de curs, fişe consumabile
de activităţi etc.) şi identificarea Videoproiector
şi aigurarea resurselor; Laptop
2.3. livrarea cursului de MV:
susţinerea sesiunilor de formare,
186
________________________________________________________________________________
feed-back-ul participanţilor şi al
trainerilor, evaluarea
programului;
A3 Club de Oct. S1, S2 3.1. înfiinţarea clubului: stabilirea Consilier educativ

voluntariat Oct. S3, S4 locaţiei, procurarea resurselor Echipa de proiect
Noi. necesare funcţionării clubului;
Decembrie- 3.2. elaborarea instrumentelor de Resurse necesare
iunie lucru: regulament, contract funcţionării clubului
voluntariat, fişă de evaluare a Materiale
activităţi de voluntar, bază de consumabile
date voluntari, evidenţa lunară a Videoproiector
activităţiilor de voluntariat etc.; Laptop
3.3. elaborarea ofertei de servicii: Materiale
cursuri de educaţie non-formală, promoţionale
consilierea şi educarea carierei,
mentoring etc.
3.4. realizarea portofoliului de
proiecte: identificare de nevoi
care pot fi rezolvate de voluntari
la nivelul şcolii şi comunităţii;
iniţiere, planificare şi derulare de
proiecte de voluntariat la nivelul
şcolii şi comunităţii; de ex:
ecologie, promovarea zonei, a
şcolii, a comunităţii, animaţie
stradală etc.
A4 Monitorizare Permanent Se vor colecta informaţii despre Asistent de proiect

minim următoarele aspecte: Materiale
- respectarea calendarului de consumabile
activităţi;
- implicarea elevilor în activităţi;
Gradul de satisfacţie al
participanţilor.
A5 Evaluarea Lunar Se vor realiza evaluări Coordonator

Semestrial intermediare – după finalizarea proiect
fiecărei activităţi - şi evaluare Echipa de proiect
finală la finalizarea proiectului.
Evaluările vor avea rolul de a Materiale
arăta gradul de atingere al consumabile
obiectivelor, rezultatele concrete Videoproiector
ale proiectului, implicarea elevilor Laptop
în cât mai multe aspecte ale
proiectului, respectarea sarcinilor
asumate, imaginea proiectului în
comunitate, relaţionarea cu
partenerii, puncte tari şi aspecte
de îmbunătăţit. Pe parcursul
derulării proiectului vor fi
realizate întâlniri de analiză şi
evaluare pentru a creşte eficienţa
187
________________________________________________________________________________
activităţiilor următoare, dar şi
pentru a adapta activităţile la
specificul grupului.

Obiective Rezultate Indicatori

O1 Număr elevi, părinţi, profesori Minim 5 părinţi
cu competenţe formate în Minim 5 profesori
domeniul MV; Minim 10 elevi
O2 Club de voluntariat cu ofertă de Minim 5 servicii
servicii adecvată nevoilor Mare/foarte mare
beneficiarilor;
Gradul de satisfacţie al
beneficiarilor clubului de
voluntariat;
O3 Portofoliu de proiecte de Minim 2 proiecte/semestru
educare a competenţelor civice
şi sociale ale actorilor
educaţionali;
Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator Standard

Curs de MV livrat; Nr. scrisori de motivație pentru Minim 50
Club de voluntariat înfiinţat; participare la curs
Oferta de servicii; Nr. participanţi la curs Minim 20
Portofoliu de proiecte; Nr. ore de formare livrate Minim 40
Documente de funcționare: Aprobate de CA
regulament, contract
voluntariat, fişă de evaluare a
activităţi de voluntar, bază de
date voluntari, evidenţa lunară
a activităţiilor de voluntariat;
Nr. întâlniri voluntari/lună Minim 2/lună
Nr. de servicii din ofertă Minim 5
Nr. ore de voluntariat Minim 20/lună
Nr. de teme în ofertă Minim 10
Nr. proiecte iniţiate Minim 2/semestru
Nr. proiecte derulate cu Minim 1/semestru
implicarea comunităţii

Voluntariatul este o expresie esenţială a participării civice şi a democraţei ce pune în practică
valori europene precum solidaritatea şi anti-discriminarea.
Volutariatul va oferi partenerilor educaţionali implicaţi în proiect resursele necesare pentru o
bună dezvoltare personală şi profesională: managementul timpului, managementul proiectelor,
aptitudini organizatorice, stabilirea şi atingerea ţintelor.
Mai mult, ca voluntari implicaţii în activităţile proiectului, vor avea ocazia să interacţioneze cu
persoane din medii diferite, putându-şi dezvolta nu doar competenţe sociale, empatie şi toleranţă,
dar vor avea, de asemenea, posibilitatea de a învăţa într-un mediu nonformal.
188
________________________________________________________________________________


evaluare:
Realizarea activităţilor planificate Întâlnirile de lucru, rapoartele de Coordonatorul de
activitate departamente
Atingerea obiectivelor proiectului Întâlniri de lucru, raport de Coordonatorul Proiectului
activitate semestrial
Impactul proiectului asupra şcolii şi Şedinţele CA şi CP ale Instituţiei Conducerea Instituţiei
comunităţii Realizarea unui studiu de impact CA , CP
Întâlniri cu elevii, părinţii şi
membrii comunităţii
189
________________________________________________________________________________
Şcoala părinţilor16

Proiectul pleacă de la nevoia generată de slaba implicare a părinților în viața școlii, precum și
de capacitatea scăzută de înţelegere a nevoilor specifice ale propriilor copii în ceea ce priveşte
planificarea şi dezvoltarea carierei.
Proiectul îşi propune creșterea implicării active a părinților în viața școlii prin intermediul unor
activități de informare şi educare, cu privire la cariera elevilor, în funcție de interesele profesionale
ale acestora, de interesele parentale şi realitatea existentă pe piața muncii.
Totodată, în cadrul proiectului se vor desfăşura activități de dezvoltare a competențelor de
învățare, de comunicare și interrelaționare, de identificarea a nevoilor și intereselor propriilor copii
în ceea ce priveşte dezvoltarea şi planificarea carierei, dar și de dezvoltare personală a părinților.
În acest sens vor fi organizate seminarii, sesiuni de informare, părinții vor fi implicați în
elaborarea unor planuri de dezvoltare a carierei elevului, în dezvoltarea unor programe de învățare
pentru proprii copii, care valorifică oportunitățile comunității locale, vor colabora cu cadrele
didactice din școală, vor gândi și vor lucra în cooperare părinte-copil în beneficiul amândurora.
Nevoia proiectului – slaba implicare a părinților în viața școlii în general şi în planificarea și
dezvoltarea carierei propriilor copii, în special.
Îmbunătățirea relației şcoală-familie-comunitate este un obiectiv prioritar la nivelul învățământului
românesc. În condițiile în care școala reprezintă pionul principal al educației tinerei generații, dar
nu suficient, educaţia de tip familial devine necesară cu atât mai mult cu cât bazele formării
personalității se pun în mediul familial. Familia se poate constitui într-un factor de risc sau în unul
de protecție în funcție de abilitățile pe care le dezvoltă, climatul educațional şi afectiv existent la
nivel familial.
Acordul familiei cu școala înseamnă găsirea în comun a unei soluții care să corespundă atât
intereselor copilului şi familiei cât și școlii şi societății. Modul în care sunt prezentate, comentate,
argumentate informațiile de către părinți, influențează opiniile și atitudinile copiilor.
Sarcina părinților nu este aceea de a alege ei în locul copiilor, ci de a-i pregăti pe copii să
aleagă cu seriozitate ei înşişi. Pentru aceasta, părinții vor fi învățați să comunice cu proprii copii, să
identifice oportunitățile de învățare din comunitate și să le coreleze cu interesele acestora. Școala
dispune de resurse umane și materiale care sunt interesate, și au ca responsabilitate creșterea
gradului de implicare al părinților în viața școlii, respectiv în consilierea și educarea carierei
elevilor.
4. Scopul
Creșterea gradului de implicare a părinților în educarea carierei copiilor în parteneriat cu școala.

timp).
O1 – să dezvoltăm cunoştințe și deprinderi de identificare a nevoilor de dezvoltare personală și
profesională ale propriilor copii și a intereselor parentale (la minim 50% din părinții școlii);
O2 - să dezvoltăm capacitatea (la minim 50%) părinților de a realiza împreună cu propriul copil
16
190
________________________________________________________________________________
planul de dezvoltare a carierei elevului;
O3 – să implicăm 30 de părinți în cadrul unui club al părinților, în parteneriat cu alţi actori
educaționali;
6. Grupuri ţintă/Beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile).
Grupul/grupurile ţíntă Părinții din școală
Beneficiari 50% părinții școlii

Elevi, părinți, profesori, comunitatea locală
A1 Pregătirea Septembrie – - Formarea echipei Umane,
proiectului octombrie - Planul de lucru consumabile,
- Popularizarea proiectului echipamente,
- Înscrierea părinților în program sală
(fără selecţie, doar pe bază de
manifestare de interes);
A2 Educarea Octombrie- 1. seminarii de clarificare de Umane (consilier

părinților decembrie concepte cheie: carieră, orientare şcolar,
profesională, rolul familiei, părinţi)
dezvoltare personală continuă consumabile,
etc. echipamente,
2. sesiuni de formare – sală
psihologia vârstelor, comunicare,
negociere, management conflict,
cunoaşterea competenţelor cheie
etc.
3. fondarea unei “rețele” de ajutor
interfamilial - schimb de
informaţii, opinii și experienţă
între părinți facilitat de consilierul
şcolar.
A3 Dezvoltarea Ianuarie- 1. constituire de grupuri suport în Umane,
planului februarie funcție de interesele profesionale consumabile,
carierei ale elevilor și interesele echipamente,
elevului parentale: sesiune de informare sală
- Consiliere de privind planul de dezvoltare a
grup/suport carierei și realizarea PDC –
structura, rol, mod de realizare.
- Consiliere 2. informarea părinţilor despre
individuală progresele făcute de copiii lor,
despre achizițiile și dificultățile
copilului – stabilirea unei strategii
de lucru/intervenţie împreună cu
părintele.
3. cooperarea cadrelor didactice
cu părinţii pentru identificarea
dorinţelor, aşteptărilor, pasiunilor,
opţiunilor copiilor etc.
4. redactarea în echipa părinte-
191
________________________________________________________________________________
elev a planului de dezvoltare a
carierei.
5. participarea părinţilor la luarea
de decizii privind viața școlară a
elevului: orarul, pregătiri şi
programe suplimentare, CDS,
programe și proiecte extraşcolare
etc.).
A4 Elaborarea Martie-iunie 1. identificarea oportunităţilor de Umane,
programelor învățare din comunitate corelate consumabile,
de învățare cu planul de dezvoltare a carierei echipamente,
pentru elevi elaborat sală
(ţinând cont de 2. parteneriate cu resurse
planul de educaţionale din comunitate –
dezvoltare a ONG, firme, instituţii, mediul
carierei) business etc.
3. planul de activități de învățare
– centrat pe dezvoltarea
competenţelor cheie
europene/competenţelor
identificate pe parcursul
elaborării planului carierei:
- „Ziua părinților și copilului” –
activități comune părinte-copil
derulate de școală;
- „Ziua meseriilor” – prezentarea
meseriei părinților în fața elevilor;
- „O zi elev, o zi părinte” –
schimb de roluri;
- elaborarea unui set de jocuri de
familie – centrate pe învățarea
unor meserii;
- vizitarea unor locuri de muncă
ale părinților;
- întâlniri cu reprezentanți APL,
CL, IPJ etc.
A5 Monitorizare Permanent Se vor colecta informaţii despre Umane,
minim următoarele aspecte: consumabile,
- Respectarea calendarului de echipamente,
activități; Sala
- Implicarea elevilor în activități;
Gradul de satisfacție al
participanților;
A6 Diseminare/ Permanent Promovarea proiectului și a Echipa de proiect
Promovare rezultatelor acestuia la nivelul
şcolii şi al comunității: campanii
de informare, distribuire de
materiale promoționale, anunțuri
în mass-media etc.
A7 Evaluare Periodic Se vor realiza evaluări Coordonator de

intermediare – după finalizarea proiect,
fiecarei activități - și evaluare coordonatori
192
________________________________________________________________________________
finală la finalizarea proiectului. activități
Evaluările vor avea rolul de a
arăta gradul de atingere al
obiectivelor, rezultatele concrete
ale proiectului, implicarea elevilor
comunitate, relaționarea cu
partenerii, puncte tari și aspecte
de îmbunătățit. Pe parcursul
realizate întâlniri de analiză și
evaluare pentru a creşte eficiența
activităților următoare, dar și
pentru a adapta activitățile la


O1 - 50% din părinți implicaţi în seminarii de Procent de acorduri participare.
clarificare de concepte cheie;
- 50% din părinți participanți la sesiuni de Procent de participanți la
formare; seminarii de clarificare de
- 1 rețea de „suport” interfamilial cu mai multe concepte cheie.
subgrupe constituite pe interesul elevului și cel
parental; Nr. reţele de suport.
O2 - minim 50% din părinți informaţi asupra Procent de părinți informați

progreselor, achizițiilor şi dificultăților copilului; asupra progresului elevului.
- minim 50% din părinți participă la luarea de
decizii privind viața școlară a elevului; Procent părinți participanți la
decizii privind viața școlară.
O3 - minim 5 oportunități de învățare identificate în Nr. oportunități de învățare.
comunitate;

Rezultate cantitative Procent de participanți la
Participanți la seminarii seminarii de clarificare de 50%
Sesiuni de formare concepte cheie
Grupuri de lucru Nr. sesiuni de formare 3
Părinți informaţi asupra Nr. de gupuri de lucru 6
progresului elevului Procent de părinți informaţi 50%
Părinți participanţi la decizii asupra progresului elevului
privind viața școlară Procent părinți participanţi la 50%
Planuri de dezvoltare realizate decizii privind viața școlară
de părinți și elevi Nr. planuri de dezvoltare 5
Oportunități de învățare realizate de părinți și elevi
Activități de învățare derulate Nr. oportunități de învățare 5
Parteneriate cu comunitatea Nr. activități de învățare 3
193
________________________________________________________________________________
locală derulate
Nr. parteneriate cu 5
comunitatea locală
Rezultate calitative Gradul de satisfacție al b/fb
Satisfacția resurselor resurselor educaţionale
educaționale implicate
Aplicabilitate activități Nivel de aplicabilitate al b/fb
Aprecierea elevilor beneficiari activităților propuse
ai activităților derulate Aprecierea elevilor beneficiari b/fb
Calitatea cursurilor livrate ai activităților derulate
Calitatea cursurilor livrate b/fb

Impactul proiectului asupra grupului țintă: realizarea unei apropieri între grupurile țintă vizate
de proiect și școală, creșterea în forțele proprii a elevilor implicaţi în proiect, un impact pozitiv
privind perspectiva asupra inserției profesionale și a unui standard de viață decent, schimbarea
perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor.
Pe baza experienței acumulate se vor îmbunătăți strategiile viitoare de abordare a
problemelor privind consilierea și educarea carierei elevilor. Rezultatele finale ale proiectului vor
constitui exemple de bună practică ce vor putea fi extinse.


evaluare:
Atingerea obiectivelor Întâlnire de evaluare, discuții Coordonator proiect
facilitate
Respectarea termenelor de Întâlnire de evaluare, discuții Coordonator proiect
desfăşurare a activităților facilitate Coordonatori de activități
Derularea fiecărei activități Discuții directe, observații, Asistent proiect
chestionare de evaluare Coordonatorii activității
Participanţi curs
Beneficiari ai activităților
practice
Implicarea activă a partenerilor Întâlniri de lucru Asistent proiect
în toate etapele proiectului
didactice în derularea Coordonatorii activității
activităților
Impactul proiectului la nivelul Întâlnire de evaluare, discuții Coordonator proiect
școlii şi comunității facilitate, chestionare, jurnalul de
proiect
194
________________________________________________________________________________
Paşi spre viitor17

Scopul acestui proiect este să ofere elevilor din anii terminali informații utile cu privire la viața
universitară și de a le facilita înscrierea la universitate.
Proiectul va debuta cu selectarea a 10 elevi de clasa a XII-a ce vor participa la vizite de
documentare la diverse universități, cu care se vor încheia parteneriate. În acelaşi timp, grupul
ţintă va intra în legătură cu reprezenţanţi ai universităților și asociaţiilor studențești, în vederea
desfăşurării activităţilor proiectului.
După o informare amănunţită privind viața universitară, grupul ţintă va realiza ghidul „Pași
spre viitor”. Impresiile de pe parcursul proiectului, cât și din activităţile derulate vor fi creionate în
ziarul/revista școlii.
Proiectul „Pași spre viitor” va fi mediatizat prin articole de presă, afișe și pliante. De
asemenea, proiectul va fi monitorizat de 2 membri ai echipei de proiect care vor întocmi o agendă
a evenimentelor și care vor observa în ce măsură acțiunile proiectului se realizează conform
planificării inițiale.
Proiectul „Pași spre viitor” urmărește să prezinte elevilor o privire de ansamblu a ceea ce
reprezintă viața universitară (oferte educaționale ale universităților, asociaţii studențești, viața
studențească), pașii ce trebuiesc urmați pentru a deveni student și răspunde nevoii elevilor de a se
orienta mai bine la înscrierea pentru universitate și în primele luni de studenție.
De asemenea, proiectul răspunde unei necesități de colaborare și parteneriat între licee și
universități, pentru a facilita tranziția elevilor de la viața de liceu la cea de student – cu referire mai
ales la elevii care nu locuiesc în centrele universitare.
4. Scopul
Creșterea capacității elevilor de clasa a XII-a de a se informa cu privire la mediul universitar și
modul de organizare a vieții universitare.

timp).
O1. să implicăm un număr de 10 elevi în culegerea de informații despre mediul universitar:
modalitate de înscriere, modalitate de obținere a unui loc în cămin (cazare), organizarea
Universității pe facultăți, viața studențească, biblioteci, organizații studențești, cursuri și seminarii,
structuri administrative ale Universității;
O2. să informăm minim 90% din elevii din anii terminali din școală cu privire la organizarea
mediului universitar;
O3. să corelăm activitățile de informare ale celor 10 elevi cu competențele lor profesionale și
planurile în carieră (obiectiv orizontal al proiectului);
6. Grupuri ţintă /Beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile)
Grupul/grupurile ţíntă elevii de clasa a XII-a din Instituție

Beneficiari Direcți: 10 elevi de clasa a XII-a vor fi implicați în
culegerea de informații; 80% din elevii de clasa a
17
195
________________________________________________________________________________
XII-a din Instituție vor primi informații despre
mediul universitar;
Indirecţi: părinții elevilor de clasa a XII-a
atinge obiectivele)

A1 Pregătirea Martie - campanie de informare în Echipa de
proiectului şcolile pilot; management,
-selectarea și - anunţarea primei întâlniri pentru Consilierul școlar,
încheierea de toţi cei interesaţi; Spaţiu pentru
protocoale cu - constituirea echipei de întâlniri,
universitățile implementare a proiectului de la Consumabile,
-stabilirea nivelul fiecărei şcoli pilot Documente
planului de (coordonator proiect, consilierul instituționale și
vizită școlar, 1 - 2 cadre didactice, 10 informații
-selectarea în elevi) Universități
funcție de -stabilirea criteriilor de selecţie a
planurile de elevilor (trebuie ținut cont de
carieră și planul în carieră a elevilor
pregătirea implicați);
elevilor - selecţia elevilor pe baza unei
-identificarea fişe de înscriere şi a unui interviu;
resurselor - încheierea unui parteneriat cu
2-3 universități – pentru a se
implica cu RESURSE (minim
cazare) în derularea activităţilor
proiectului;
A2 Vizita la 2-6 aprilie Întâlnire de lucru pentru Echipa de
universități realizarea unui plan al vizitelor cu management,
-realizarea atribuirea de sarcini pentru Elevii selectați
planului de fiecare participant (sarcinile vor Consumabile
vizită avea în vedere dezvoltarea unor Buget pentru
-realizarea unui competențe specifice ale deplasare
plan personal elevilor). Spații de cazare
de învățare Realizarea unui plan personal de
pentru fiecare învățare pentru fiecare elev
elev participant implicat (conținuturi și
-vizitarea competențe).
universităților Realizarea vizitelor la Universități
selectate și culegerea informațiilor -
-culegerea de aplicarea planului de învățare
informații personală.
A3 Realizarea 10-13 aprilie - Echipa de implementare a Echipa de
ghidului proiectului la nivelul şcolii management
-prezentarea împreună cu reprezentanţi ai Elevii selectați
informațiilor universităților vor colabora în Consumabile
culese vederea redactării ghidului
-centralizarea
datelor
colectate
-redactarea
196
________________________________________________________________________________
ghidului
A4 Distribuirea 24-26 aprilie Distribuirea ghidului în minim 4 Echipa de
ghidului exemplare pentru fiecare clasă a management
XII-a Elevii selectați
Consumabile
A5 Dezbaterea și 7-11 mai Elevii, împreună cu consilierul Echipa de
participarea la școlar sau membrii echipei de management
orele de managemnt vor participa la Elevii selectați
consiliere dezbateri organizate în cadrul
-prezentarea orelor de dirigenție – pentru a
ghidului de prezenta rezultatele vizitei.
consiliere
A6 Evaluarea 16-18 mai Analiza asupra realizării Echipa de
proiectului planurilor de activități și a management
-întâlnire de planurilor personale de învățare Elevii selectați
evaluare cu cei Aplicarea unui chestionar de Consumabile
10 elevi satisfacție pentru elevii implicați
-chestionar
-vor fi analizate
atât aspectele
pozitive cât și
cele negative

diminuarea problemei

O1. - elevi implicați în culegerea de 10
informații
- numărul zilelor de schimb de 2-4
experiență la universitate
O2. - numărul elevilor informaţi – 90%
care au acces la publicație
și/sau participă la orele de
dirigenție
O3. - articole dezvoltate minim 4 broșuri/clasă
Denumire rezultat Denumire indicator Standard

Participanți la activități - număr de elevi participanți 10
Universități vizitate - număr universități vizitate 2-3
Articole scrise de elevi (dacă este cazul)
Ore de dirigenție - număr articole scrise minim15
Ore/întâlniri de dezbatere - număr de ore de consiliere minim 5-10 (nr. clase)
- număr de ore de dezbatere minim 5
- broșuri distribuite
Rezultate calitative -aprecierea elevilor privind bună/foarte bună
acțiunea bună/foarte bună
-aprecierea elevilor privind
informațiile obținute
197
________________________________________________________________________________

Impactul proiectului asupra grupului țintă: realizarea unei apropieri între grupurile țintă vizate
de proiect și școală, creșterea în forțele proprii a elevilor implicaţi în proiect, un impact pozitiv
privind perspectiva asupra inserției profesionale și a unui standard de viață decent, schimbarea
perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor.
Pe baza experienței acumulate se vor îmbunătăți strategiile viitoare de abordare a
problemelor privind consilierea și educarea carierei elevilor. Rezultatele finale ale proiectului, atât
urmare a intervențiilor educaționale sau a intervențiilor materiale, vor constitui exemple de bună
practică ce vor putea fi extinse.


evaluare:
Atingerea obiectivelor Întâlnire de evaluare, discuții Coordonator proiect
facilitate
Respectarea termenelor de Întâlnire de evaluare, discuții Coordonator proiect
desfăşurare a activităților facilitate Coordonatori de activități
Derularea fiecărei activități Discuții directe, observații, Asistent proiect
chestionare de evaluare Coordonatorii activității
Participanţi curs
Beneficiari ai activităților
practice
Implicarea activă a partenerilor Întâlniri de lucru Asistent proiect
în toate etapele proiectului
didactice în derularea Coordonatorii activității
activităților
Impactul proiectului la nivelul Întâlnire de evaluare, discuții Coordonator proiect
școlii şi comunității facilitate, chestionare, jurnalul de
proiect
198
________________________________________________________________________________
Ateliere de educație nonformală – ofertă de servicii de consiliere și educare a carierei18

Prin proiect abordăm nevoia de a lărgi paleta serviciilor de consiliere și educare a carierei
elevilor oferite de școală și resurse educaționale din comunitate pentru care ne propunem ca
instrument de intervenție „Atelierele de educație nonformală” ca o ofertă de servicii de identificare
a nevoilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor, de consiliere și educare a carierei
acestora valorificând nu numai resursele din cadrul școlii, ci și alte resurse educaționale din
comunitate.
Activitățile ce se vor derula în cadrul „Atelierelor de educație nonformală” propun inițierea
și/sau consolidarea parteneriatului educațional elev-școală-comunitate, facilitând accesul elevului
la oportunitățile de învățare din comunitate și oferind factorilor interesați de viața școlii posibilitatea
de a se implica activ în educarea carierei viitorilor cetățeni ai comunității în care își desfășoară
școala activitatea.
Modelul „Ateliere de educație nonformală” pune accentul pe dezvoltarea competențelor cheie
ale elevilor (competențe civice și sociale, competența de a învăța, competențe de comunicare și
interrelaționare etc.), dar în același timp deschide școala spre comunitate și implică resursele
educaționale în viața școlii, contribuind astfel la creșterea numărului de servicii de consiliere și
educare a carierei elevilor oferite de data aceasta de o „școală comunitară”.
Proiectul pleacă de la nevoia de servicii de consiliere și educare a carierei identificată în
rândul elevilor din învățământul obligatoriu. Această nevoie afectează aproximativ 90% din elevi,
mai ales pe cei din ciclul liceal, doar o mică parte dintre aceștia reușind să-și satisfacă această
nevoie apelând la ajutorul consilierilor școlari.
Unitățile de învățământ se concentrează pe instrucție, uitând că pot oferi pe lângă
informațiile necesare orientării în cariera din cadrul orelor de dirigenție și servicii de consiliere și
orientare în carieră, dar și în cadrul organizat pentru dezvoltarea competențelor de bază necesare
includerii pe piața muncii a elevilor.
Conform LEN nr. 1/2011 art. 351 – „Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și
orientare în carieră tuturor elevilor, studenților și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”,
iar art. 352 prevede o serie de activități pe care trebuie să le desfășoare instituțiile de învățământ
în vederea consilierii și orientării în carieră: informări cu privire la carieră, informații despre piața
muncii, se formează abilități de a face alegeri privind educația, formarea, munca și viața în general,
oportunități de a experimenta diverse roluri din viața comunității sau din viața profesională,
instrumente pentru planificarea carierei.
Pentru realizarea scopului, obiectivelor și activităților propuse vom valorifica resursele umane
existente la nivel de școală – consilier școlar, profesori diriginți, formatori, mentori, dar și resursele
educaționale ale comunității locale: părinți, reprezentanți APL, AJPFM, IPJ, ISJ, mediul business,
mediul ONG etc.
Ne-am propus să derulăm acest proiect întrucât considerăm consilierea și orientarea
profesională servicii menite să completeze cunoștințele și competențele dobândite de elevi pe
parcursul studiilor de specialitate și să-i asiste pe aceștia în planificarea timpurie a carierei și în
inserția cu șanse crescute pe piața muncii.
18
199
________________________________________________________________________________
4. Scopul
Creșterea ponderii serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de școală și resurse
educaționale din comunitate pe perioada vacanței de vară.

timp).
O1 – să identificăm nevoile de dezvoltare personală și profesională la 80% elevi (în cadrul orelor
de consiliere) corelate cu evoluția viitoarei piețe a muncii;
O2 – să dezvoltăm un pachet de servicii de consiliere și educare a carierei elevilor corelat cu
prognoza evoluției ofertei de muncă la nivel local;
O3 – să derulăm în parteneriat cu resursele educaționale din comunitate 3 ateliere tematice de
consiliere și educare a carierei elevilor;
cheltuielile).
Grupul/grupurile ţíntă Elevii
Beneficiari Direcți: 80% din elevi

Indirecți: cadrele didactice, părinții, comunitatea
A1 Pregătirea Semestrul II – 1.1.Formarea echipei de proiect Coordonator
proiectului ianuarie 1.2.Stabilire roluri și programe și
responsabilități proiecte
1.3.Stabilire parteneriate cu
părinții Resurse materiale
1.4.Redactare plan de lucru – și informatice
fișa Gantt
1.5. Întâlniri de analiză și Echipa de proiect
planificare a activităților
A2 Program de Semestrul II – 2.1. Autocunoaștere – Echipa de proiect
A3 consiliere a februarie - identificarea și evaluarea Consilier școlar
carierei iunie eficienței abilităților personale – Profesori diriginți
Semestrul II – baterii de teste Reprezentanți
martie - mai 2.2. Evaluare aptitudinală și CJRAE, APL,
vocațională AJOFM etc.
2.3. Sesiuni de informare privind Reprezentanți ai
evoluția pieței muncii: întâlniri cu partenerilor
reprezentanți ai APL, AJOFM, Resurse materiale
mediul business etc. și informatice
2.4. Planificarea dezvoltării
personale și a carierei
A4 Elaborare iulie 4.1. Formarea grupului de lucru Echipa de proiect
pachet servicii 4.2. Documentare asupra Consilier scolar
exemplelor de bună practică din Reprezentați ai
alte școli/alte comunități partenerilor
200
________________________________________________________________________________
4.3. Realizare pachet de servicii: Resurse materiale
cursuri de autocunoaștere, și informatice
dezvoltare personală și
profesională (comunicare,
interrelaționare, luarea deciziilor,
negociere și conflict, leadership)
etc.
4.4. Consultare cu partenerii
educaționali asupra pachetului
de servicii elaborat
A5 Organizarea iulie - august 5.1. Constituirea echipelor de Echipa de proiect
atelierelor lucru – desemnarea
tematice coordonatorilor atelierelor Consilier școlar
5.2. Identificarea resurselor
umane, materiale, Profesori/traineri/
financiare, informatice necesare formatori/mentori
derulării atelierelor
5.3. Desfășurarea atelierelor Reprezentați ai
tematice, de exemplu: partenerilor
comunicare, negociere, decizie,
lucru în echipă, cursuri IT, curs Resurse materiale
intensiv de limbă modernă etc. și informatice
5.4. Colectarea feed-back-ului de
la parteneri și beneficiari
5.5. Realizarea studiilor de caz
de către coordonatorii atelierelor
A6 Diseminare/ Permanent Promovarea proiectului și a Echipa de proiect
promovare rezultatelor acestuia la nivelul
școlii și al comunității: campanii Responsabilul cu
de informare, distribuire de promovarea
materiale promoționale, anunțuri
în mass-media etc.
A7 Monitorizare Permanent Respectarea calendarului de Echipa de proiect
activităţi, implicarea tinerilor,
gradul de satisfacere al Responsabil
participanţilor, relaţia cu monitorizare
partenerii, redactarea jurnalului
de proiect, a raportului de
monitorizare etc.
A8 Evaluare Se vor realiza evaluări Coordonator de
intermediare – după finalizarea proiect
fiecărei activități - și evaluare
finală, la finalizarea proiectului. Asistent de proiect
Evaluările vor avea rolul de a
arăta gradul de atingere al Coordonatori de
obiectivelor, rezultatele concrete activități
ale proiectului, implicarea elevilor
comunitate, relaţionarea cu
partenerii, puncte tari și aspecte
de îmbunătăţit. Pe parcursul
201
________________________________________________________________________________
realizate întâlniri de analiză și
evaluare pentru a creşte eficienţa
activităţiilor următoare, dar și
pentru a adapta activitățile la

O1 80% din elevii consiliați și-au Procent elevi consiliați

identificat nevoile de dezvoltare
personală și profesională
O2 1 studiu privind nevoia de Nr. studii nevoi de dezvoltare
formare a elevilor corelată cu
interesele parentale și nevoile
comunității locale
1 pachet de servicii de Nr. pachet servicii
consiliere și educare a carierei
O3 3 ateliere tematice derulate – Nr. ateliere tematice derulate
comunicare, lucru în echipă,
negociere și conflict, luarea
deciziilor, leadership, curs IT,
curs de limbi moderne, curs Nr. cursuri derulate/atelier
antreprenorial etc.

Rezultate cantitative Procent elevi cu planuri de 60%
Plan de dezvoltare a carierei dezvoltare a carierei
Sesiuni de informare Nr. sesiuni de informare 5
Studii de nevoi de formare Nr. studii nevoi de dezvoltare 1
Pachet de servicii Nr. pachet servicii 1
Resurse comunitare Nr. resurse educaționale din 5
comunitate implicate
Ateliere tematice Nr. ateliere tematice derulate 3
Cursuri livrate Nr. cursuri derulate/atelier 4
Studii de caz Nr. studii de caz 3
Gradul de satisfacţie al b/fb
Rezultate calitative resurselor educaționale
Satisfacția resurselor implicate
educaționale Gradul de satisfacţie al elevilor b/fb
Satisfacția elevilor Nivel de aplicabilitate al b/fb
Aplicabilitatea activităților activităților propuse
Studii de caz Calitatea studiilor de caz b/fb
Ateliere derulate elaborate
Calitatea atelierelor/cursurilor b/fb
livrate
202
________________________________________________________________________________

Elevii implicați direct în activități, precum și părinții și resursele educaționale din comunitate
implicate în proiect își vor dezvolta competențe generale necesare viitoarei integrări socio-
profesionale: comunicare, luarea deciziilor, leadership, lucru în echipă, autocunoaștere și evaluare
etc. Acești elevi își îmbunătățesc rezultatele școlare, își dezvoltă o viziune privind propria carieră,
pot decide privind propriul traseu educațional și profesional ca urmare a dezvoltării capacității de
decizie profesională informată.
Se îmbunătățesc imaginea școlii în comunitate și se dezvoltă și îmbogățește parteneriatul școală-
comunitate prin implicarea comunității în tot mai multe activități derulate de școală și prin
valorizarea potențialului educativ al comunității.


evaluare:
facilitate
desfăşurare a activităţilor facilitate Coordonatori de activități
Implicarea elevilor și cadrelor Întâlniri de lucru Asistent proiect
didactice în derularea activităților Coordonatori de activități
Promovarea proiectului și calitatea Întâlniri de lucru, chestionare, Asistent proiect
materialelor de promovare jurnalul proiectului
Impactul proiectului la nivelul școlii Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect
și comunității facilitate, chestionare, jurnalul de
proiect
203
________________________________________________________________________________
Părinții noștri sunt modelele noastre19

O dată pe săptămână, după ore, elevii au o oră de consiliere şi orientare în cadrul şcolii. Pe
parcursul acelei ore cinci părinţi cu job-uri diferite sunt invitaţi pentru a le vorbi elevilor despre
profesia lor. După sesiunea introductivă urmează întrebări şi răspunsuri astfel încât elevii pot intra
în discuţie cu părinţii de a căror profesie sunt interesaţi.
În general nu toate profesiile sunt acoperite. Prin urmare, profesionişti ai altor instituţii sunt
invitaţi să ni se alăture în acest program pentru a ghida elevii. În urma acestor întrevederi, elevii au
şansa să se întâlnească personal cu părinţii şi astfel întrebările lor despre o anumită carieră îşi
găsesc răspuns.
* Stabilirea zilei şi a orei activităţii;
* Stabilirea listei de părinţi şi împărţirea pe grupe;
* Stabilirea întâlnirilor cu părinţii în funcţie de programul acestora;
* Elaborarea unui chestionar pentru a măsura cunoştinţele şi nevoile actuale ale elevilor privind
profesia;
* Diseminarea rezultatelor chestionarului cu părinţii luând în considerare profesiile acestora;
* Pregătirea părinţilor în funcţie de aceste rezultate;
* Sesiune de lucru;
* Un ultim chestionar pentru a măsura cunoștințele elevilor după sesiunea de lucru;
* Evaluarea rezultatelor;
4. Scopul
* Obiectivul acestei activităţi este să ofere informaţii din viaţa reală;
* Accesarea cu uşurinţă a informaţiei;
* Familiarizarea cu specificul unei profesii;
* Oferirea oportunităţii de a obţine informaţii direct din situaţii de viaţă reale;
* Obţinerea de informaţii detaliate despre:
- parcursul educaţional pentru fiecare profesie;
- oportunităţi financiare;
- condiţiile de muncă;
- dificultăţi întâlnite în fiecare profesie;

timp).
1- Să ajutăm elevii să îşi aleagă şi să se îndrepte către o carieră optimă, bazată pe abilităţile lor,
pe ceea ce îşi doresc precum şi pe oportunităţile existente.
2- Să îndrumăm tinerii în asumarea unor decizii corecte şi realiste privind oportunităţile pe care le
au referitoare la parcursul educaţional şi vocaţional în vederea construirii unei cariere de succes.
3- Să creştem nivelul de conştientizare a importanţei orei de Consiliere şi Orientare.
4- Să îi ajutăm pe elevi să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind job-ul pe care îl vor avea în
viitor şi să fie capabili să ia decizii în consecinţă.
19
Proiect implementat în școlile din provincia Mersin - Turcia.
204
________________________________________________________________________________
5- Să-i ajutăm pe elevi să înţeleagă şi să dezvolte abilităţile necesare pentru indiferent de drumul
pe care vor alege să meargă în viaţă din punct de vedere profesional.
6- Să le furnizăm elevilor informaţii diverse despre cum să-şi aleagă în mod inteligent o carieră şi
să fie capabili să ia deciziile cele mai bune în situaţii problematice din punct de vedere al carierei.
Elevii claselor a XI-a şi a XII-a sunt implicaţi direct.
Obiective Activitate Abordare Durată/ Resurse Resurse Rezultate

specifice (cod şi Perioadă umane materiale
denumire)
1- Să ajutăm A.1.1 • Muncă 15’ Părinţi cu Obiectele Elevii vor fi
elevii să îşi Întâlniri cu individuală diferite din clasă capabili să
aleagă şi să părinţii, sub îndrumare profesii facă un
se îndrepte sesiuni de • Discuţii de Prezentări rezumat al
către o întrebări şi grup PowerPoint propriilor
carieră răspunsuri interese
optimă,
Uniforme profesionale.
bazată pe
abilităţile lor,
pe ceea ce îşi
doresc
precum şi pe
oportunităţile
existente.
2- Să A.1.2 • Discuţii în 15’ Profesori Obiectele Să îşi
creştem Oferirea clasă Părinţi din clasă descrie
nivelul de oportunităţii • Muncă sub Elevi opţiunile
conştientizare de a obţine îndrumare Prezentări profesionale
a importanţei informaţii PowerPoint personale
orei de direct din bazate pe
Consiliere şi situaţii de
Uniforme experienţa
Orientare. viaţă reale
curentă şi pe
date
statistice.
3- Să îi A.1.3 • Muncă în 15’ Profesori Obiectele Să fie
ajutăm pe Dificultăţi grup Părinţi din clasă capabili să
elevi să ia întâlnite în • PowerPoint, Elevi îşi
decizii în fiecare teme de Prezentări folosească
cunoştinţă de profesie cercetare în PowerPoint cunoştinţele
cauză privind grup pentru a-şi
job-ul pe care
Uniforme face meseria
îl vor avea în
eficient.
viitor şi să fie
capabili să ia
decizii în
consecinţă.
205
________________________________________________________________________________

Obiective Rezultate – cantitative şi Denumirea Valoarea

specifice calitative indicatorului indicatorului
1- Să ajutăm elevii Elevii vor fi capabili să facă un Descrierea unei Compararea
să îşi aleagă şi să rezumat al propriilor interese profesii în detaliu. propriilor nevoi şi
se îndrepte către o profesionale. interese cu ceea ce
carieră optimă, oferă o profesie
bazată pe abilităţile anume.
lor, pe ceea ce îşi
doresc precum şi
pe oportunităţile
existente.
2- Să creştem Să îşi descrie opţiunile Oportunităţi Compararea
nivelul de profesionale personale bazate financiare aşteptărilor
conştientizare a pe experienţa curentă şi pe financiare cu ceea
importanţei orei de date statistice. ce oferă o profesie
Consiliere şi anume.
Orientare.
3- Să îi ajutăm pe Să fie capabili să îşi Observarea unei Contribuţia de a fi
elevi să ia decizii în folosească cunoştinţele pentru profesii în prezent informat privind
cunoştinţă de cauză a-şi face meseria eficient. (ex.: practică) cunoştinţele
privind job-ul pe practice despre o
care îl vor avea în profesie.
viitor şi să fie
capabili să ia decizii
în consecinţă.

În urma sesiunilor de lucru cu profesionişti la clasă, precum şi cu părinţi şi profesori, elevii
vor fi capabili să obţină informaţii practice despre fiecare profesie incluzând dificultăţile implicite,
oportunităţile financiare, avantaje şi dezavantaje, mediul de afaceri.


evaluare:
Implementarea activităţilor Prezentare, întrebări şi Părinţi, profesori
planificate răspunsuri
Îndeplinirea obiectivelor Chestionar Profesori
proiectului
Impactul proiectului la nivelul Chestionar Serviciile de consiliere şi
şcolii şi al comunităţii orientare
206
________________________________________________________________________________
Vizite la şcolile vocaţionale pentru elevii de clasa a VIII-a20

Prin această activitate elevii de clasa a VIII-a care îşi doresc să înveţe la o şcoală
vocaţională sunt împărţiți pe grupe în funcţie de interesele şi abilităţile lor. Aceşti elevi vizitează
şcolile vocaţionale şi obţin informaţii despre efectuarea practicii şi despre oportunităţile oferite de
aceste şcoli. Vizitele sunt planificate spre sfârşitul anului şcolar în special spre sfârşitul lunii mai şi
începutul lunii iunie. Elevii vizitează şcoala fiind însoţiţi de consilierul educativ al şcolii şi de
directorul adjunct.
Sunt primiţi de profesori specializaţi în diverse domenii de activitate ale unei şcoli
vocaţionale. De asemenea elevii din clasele mai mari din respectivele şcoli îi ghidează şi îi
familiarizează pe elevii de clasa a VIII-a cu specificul şcolii. În urma acestui tip de activitate elevii
vor avea informaţii despre şcolile vocaţionale şi despre oportunităţile oferite de acestea.
Există o gamă variată de activităţi care sunt recomandate pentru elevii de clasa a VIII-a
pentru a-i ajuta în alegerea liceului la care vor studia. Totuşi acest protocol nu presupune doar o
serie de activităţi diferite ci mai degrabă implică o abordare sistematică a tranziţiei elevilor de
gimnaziu la ciclul liceal. Acest protocol implică un efort comun precum şi responsabilităţi comune
ale consilierilor de gimnaziu şi de liceu, a conducerii şcolilor şi a profesorilor universitari. Această
tranziţie nu presupune doar vizitarea unei şcoli într-o zi şi participarea la activităţi extracurriculare.
Este de fapt un proces care începe cu mult înainte ca elevii să înceapă să se gândească la
următorul pas pe care îl vor face.
* Stabilirea zilei şi a orei activităţii;
* Stabilirea listei de şcoli şi de secţiuni care vor fi vizitate;
* Stabilirea programărilor cu directorii şi consilierii educativi ai şcolilor;
* Vizite;
* Evaluarea (elevii discută despre şcolile vocaţionale şi despre aşteptările lor);
4. Scopul
Obiectivul general al acestui proiect este oferirea de informaţii despre şcolile vocaţionale,
oportunităţile oferite de aceste şcoli elevilor precum şi consilierea elevilor în alegerea celei mai
bune şcoli în relaţie cu nevoile şi interesele lor. De asemenea proiectul îşi propune următoarele:
* tranziţia la ciclul liceal;
* efort şi responsabilităţi comune ale şcolilor gimnaziale şi ale consilierilor şcolari;
* cursuri şi activităţi sportive;
* consilierea elevilor în paşii pe care îi au de făcut;

timp).
• Explicarea diferenţei dintre joburi, profesii;

• Enumerarea punctelor decizionale care au impact asupra unei cariere satisfăcătoare;
• Familiarizarea cu şcolile vocaţionale şi profesiile vocaţionale;
• Încurajarea auto-descoperirii şi stabilirea scopurilor;
20
207
________________________________________________________________________________
Elevii de clasa a VIII-a care îşi doresc să studieze într-o şcoală profesională.
denumire)
• Explicarea A.1.1 Abordare 1 oră Profesori Poze, broşuri Elevii vor fi
diferenţei Vizite sistematică Directori capabili să
dintre locuri ghidate Elevi explice
de muncă, diferenţa
ocupaţii, dintre job-
profesii uri
• Enumerarea A.1.2 Abordare 20’ Profesori PowerPoint, Elevii vor fi
punctelor Prezentări sistematică Directori caiete de capabili să
decizionale tehnice Elevi notiţe enumere
care au punctele
impact decizionale
asupra unei
cariere
satisfăcătoare
• Familiariza- A.1.3 Abordare 2 ore Profesori Poze, broşuri, Elevii vor fi
rea cu şcolile Vizite la sistematică (fiecare Directori Site-ul şcolii capabili să
vocaţionale şi diferite tipuri şcoală) Elevi se
profesiile de şcoli familiari-
vocaţionale vocaţionale zeze cu
şcolile
vocaţionale
• Încurajarea A.1.4 Abordare 20’ Consilieri Calculator Elevii vor fi
auto- Îndrumare sistematică şcolari Videoproiector capabili să
descoperirii şi din partea Elevi Caiete de se auto-
stabilirea consilierilor notiţe descopere
scopurilor şi să-şi
stabilească
scopurilor

Obiective Rezultate – cantitative şi calitative Denumirea Valoarea

specifice indicatorului indicatorului
• Explicarea Elevii vor fi capabili să explice Numărul de Numărul elevilor
diferenţei diferenţa dintre job-uri domenii introduse, participanţi la vizite
dintre locuri şcolile vizitate
de muncă,
ocupaţii,
profesii
• Enumerarea Elevii vor fi capabili să enumere Introducere şi Aspectele cheie
punctelor punctele decizionale prezentare din punctul de
208
________________________________________________________________________________
decizionale realizată de şcolile vedere al elevilor
care au vocaţionale
impact
asupra unei
cariere
satisfăcătoare
• Explorarea Elevii vor fi capabili să se familiarizeze Numărul de Numărul elevilor
școlilor și a cu şcolile vocaţionale domenii introduse, participanţi la vizite
carierelor şcolile vizitate
profesionale
• Încurajarea Elevii vor fi capabili să se auto- Fișă de evaluare Modul în care
auto- descopere şi să-şi stabilească elevii au comparat
descoperirii şi scopurile nevoile şi
stabilirea aşteptările proprii
scopurilor cu informaţiile
oferite
Impactul proiectului (outcomes):

În urma prezentării şcolilor vocaţionale elevii vor fi capabili să obţină informaţii practice
despre fiecare profesie incluzând dificultăţile implicite, oportunităţile financiare, avantaje şi
dezavantaje, mediul de afaceri.


evaluare:
Implementarea activităţilor Broşuri, imagini Profesori
planificate
Îndeplinirea obiectivelor Chestionare Profesori, consilieri
proiectului psihopedagogi
Impactul proiectului la nivelul Fişă de evaluare Consilieri psihopedagogi
şcolii şi al comunităţii
209
________________________________________________________________________________
Cum poţi fi concediat21
Acest workshop îi va ajuta pe elevi să analizeze ce fel de comportament este de aşteptat să

aibă la locul de muncă. Activitatea se va desfăşura sub formă de joc de rol. Elevii vor primi un
scenariu, o situaţie reală de viaţă şi o temă. Va trebui să construiască un dialog între angajator şi
angajat. Mediul clasei trebuie să fie un mediu în care elevii să se simtă în siguranţă şi confortabil.
Se stabilește câţi elevi au mai jucat jocuri de rol înainte pentru a le oferi sprijin astfel încât să fie o
activitate reuşită.
Fiţi expliciţi în cerinţe şi stabiliţi reguli pentru fiecare rol, de angajat şi de angajator. Rolurile
vor exemplifica o anumită situaţie. Trebuie aleasă un sector de activitate cu care elevii sunt
familiarizaţi precum şi o slujbă în cadrul acelui domeniu de activitate. Deasemenea este bine să
aveţi şi cartonaşe libere în cazul în care doriţi să mai stabiliţi în clasă alte situaţii si alte teme pentru
jocul de rol.
Introducere
Spuneţi-le elevilor că vor juca un joc de rol în care angajatorul vorbeşte cu un angajat despre
un anumit tip de comportament care poate atrage după sine concedierea. Explicaţi-le elevilor că
vor primi pe un cartonaş o situaţie reală de viaţă şi o temă. Sarcina lor va fi să creeze un dialog
între angajator şi angajat.
Formulaţi-vă aşteptările ca pentru orice altă sarcină de lucru. Spuneţi-le elevilor că scopul
activităţii este ca ei să îşi identifice calităţile personale sau tipurile de comportament care pot duce
la concediere. Este alegerea lor dacă vor să îşi facă prezentarea serioasă sau comică.
Activitate
1. Faceţi ca exemplu un scenariu pentru clasă astfel încât să aibă o idee privind durata şi
relaţiile.
2. Permiteţi-le elevilor să îşi aleagă un partener şi să îşi construiască un scenariu.
3. Acordaţi-le elevilor timp să îşi citească scenariul şi să exerseze diferite caractere şi moduri
de prezentare. Acordaţi-le suficient timp astfel încât elevii să îşi schimbe rolurile şi să îşi aleagă
rolul în care se simt cel mai confortabil.
4. Solicitaţi-le să îşi prezinte rolurile şi includeți cât de multe roluri.
5. Ca şi clasă discutaţi care sunt factorii comuni (comportament, atitudini) care pot conduce la
concedierea unui angajat.
Încheierea activităţii
Vorbiţi cu elevii despre efectul pe care îl poate avea o concediere în parcursul profesional al
unei persoane.
4. Scopul
Elevii vor fi capabili să identifice un anumit tip de comportament care poate conduce la
concediere.

timp).
* Extinderea informaţiilor pentru elevi în ceea ce priveşte calităţile, abilităţile şi comportamentul pe
care angajaţii trebuie să le aibă la locul de muncă.
21
210
________________________________________________________________________________
* Analizarea comportamentelor aşteptate la locul de muncă.
Elevi

denumire)
Analiza A.1.1 Joc de rol 20’ Profesori Clasă Elevii vor
comporta- Discuţii privind Elevi Materiale înţelege
mentelor factorii comuni privind efectul pe
aşteptate la (comporta- slujba care îl poate
locul de mente, dorită avea o
muncă atitudini) care concediere
pot conduce la
în viaţa
concediere
profesională
a unei
persoane
Extinderea A.1.2 Joc de rol 20’ Profesori Clasă Elevii vor
informaţiilor Oferirea Elevi Materiale înţelege
privind oportunităţilor privind calităţile,
calităţile, de a obţine slujba abilităţile şi
abilităţile şi informaţii din dorită comporta-
comporta- simularea mentele
mentele unor situaţii angajaţilor
angajaţilor reale de viaţă care sunt de
care sunt de aşteptat să
aşteptat să fie fie
manifestate la manifestate
locul de la locul de
muncă muncă

Obiective Rezultate – cantitative şi calitative Denumirea Valoarea

specifice indicatorului indicatorului
Analiza Elevii vor înţelege efectul pe care îl A practica Durata perioadei
comportamentelor poate avea o concediere în viaţa aceeaşi profesie de angajare
aşteptate la locul profesională a unei persoane pentru o perioadă
de muncă lungă de timp.
Extinderea Elevii vor înţelege calităţile, abilităţile Problemele Relaţiile cu alţi
informaţiilor şi comportamentele angajaţilor care întâmpinate cu angajaţi şi
privind calităţile, sunt de aşteptat să fie manifestate la alţi angajaţi sau administratori.
abilităţile şi locul de muncă. cu ocazia altor Munca într-un
comportamentele evenimente. mediu armonios.
angajaţilor care
211
________________________________________________________________________________
sunt de aşteptat
să fie manifestate
la locul de
muncă.
Impact/Rezultate:
În urma acestei activităţi elevii vor fi capabili să identifice comportamente care pot conduce
la concediere.


evaluare:
Implementarea activităţilor Joc de rol Consilier
planificate
Îndeplinirea obiectivelor Chestionare Consilier
proiectului
Impactul proiectului la nivelul Chestionare Consilier
şcolii şi al comunităţii
212
________________________________________________________________________________
Job shadowing în întreprinderi pentru elevii din şcolile vocaţionale22

O dată pe lună elevii din şcolile vocaţionale, cu vârste între 15-18 ani vizitează o fabrică care
are domeniul de activitate asemănător cu profilul claselor din care provin elevii. La fiecare vizită
participă aproximativ 50 de elevi însoţiţi de profesor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 10.
Fiecare grup face un tur de o oră, fiind ghidaţi de un reprezentant al întreprinderii respective. Pe
parcursul vizitei elevii primesc informaţii privind procesul de manufacturare, linia de producţie,
material primă, programul de lucru, oportunităţile financiare şi de angajare precum şi cursuri de
formare. Prin aceste vizite de job shadowing elevii au oportunitatea de a observa situaţii reale de
viaţă pentru viitoarea lor carieră.
* Planificarea zilei de vizită;
* Stabilirea grupului de elevi;
* Pregătirea documentelor oficiale;
* Stabilirea orelor de vizită pentru fiecare grup de elevi;
* Sesiunea de vizită;
* Evaluarea rezultatelor;
4. Scopul
* Scopul activităţii este de a conecta practica vocaţională cu sectorul de educaţie şi de muncă;
* Asimilarea aplicaţiilor practice despre cariera vocaţională Learning the practical applications
about the vocational career;
* Stabilirea de legături între şcoală - educaţia vocaţională şi mediul de afaceri;
* Reabilitarea unor lacune în practica vocaţională prin expunerea elevilor la condiţiile reale de
muncă;
* Oferirea posibilităţii elevilor de a observa un domeniu de activitate înainte de a opta pentru o
carieră;

timp).
1. Contribuirea la procesul educativ al elevilor pentru a obţine mai multe informaţii despre
operaţiunile industriale şi explorarea procesului de manufacturare şi a produselor specifice unui
anumit domeniu de activitate.
2. Consilierea şi îndrumarea tinerilor în a face nişte alegeri corecte şi realiste privind oportunităţile
pe care le au în ceea ce priveşte ruta educaţională şi vocaţională pe baza căreia să îşi
construiască o carieră de succes.
3. Oportunitatea oferită elevilor de a observa procesul de manufacturare dintr-o companie, fabrică
şi posibilitatea de a învăţa mai multe despre producţia inovativă şi metodele de manufacturare
precum şi despre utilajele actuale folosite într-o fabrică.
4. Ajutarea elevilor să îşi dezvolte o atitudine profesională pozitivă şi să dezvolte legături cu mediul
de afaceri pentru o viitoare carieră.
Elevii de clasa a X-a sunt implicaţi direct.
22
213
________________________________________________________________________________

denumire)
1 A.1.1 • Activi- 25’ Profesio- Prezentări Elevii vor
Prezentarea tate nişti ai PowerPoint fi capabili
Contribuirea la ghidată a ghidată respectivei Materiale să aibă o
procesul companiei, instituţii vizuale imagine
educativ al turul de
elevilor pentru a companiei ansamblu
obţine mai multe despre
informaţii despre domeniile
operaţiunile respec-
industriale şi tive.
explorarea
procesului de
manufacturare şi
a produselor
specifice unui
anumit domeniu
de activitate.
2- Consilierea şi A.1.2 • Discuţii 15’ Profesori Obiectele Descrie-

îndrumarea Oferirea în clasă Părinţi din clasă rea
tinerilor în a face oportunităţii • Activi- Elevi propriei
nişte alegeri de a obţine tate Prezentări cariere
corecte şi informaţii ghidată PowerPoint viitoare
realiste privind direct din decisă pe
oportunităţile pe situaţii reale
Uniforme baza
care le au în de viaţă.
actualelor
ceea ce priveşte
condiţii de
ruta educaţională
angajare
şi vocaţională pe
baza căreia să şi de
îşi construiască o muncă.
carieră de
succes.
3- Oportunitatea A.1.3 • Activi- 15’ Profesori Obiectele Să fie

oferită elevilor de Dificultăţi tate de Părinţi din clasă capabili
a observa fizice şi grup Elevi să îşi
procesul de psihice • Power Prezentări foloseas--
manufacturare privind Point PowerPoint că
dintr-o companie, fiecare muncă de cunoştin-
fabrică şi profesie cercetare
Uniforme ţele
posibilitatea de a în grup
pentru a-
învăţa mai multe
despre producţia şi face
inovativă şi munca
metodele de eficient.
manufacturare
214
________________________________________________________________________________
precum şi despre
utilajele actuale
folosite într-o
fabrică
4- Ajutarea A.1.3 • Activi- 15’ Profesori Obiectele Să fie
elevilor să îşi Dificultăţi tate de Părinţi din clasă capabili
dezvolte o fizice şi grup Elevi Prezentări să îşi
atitudine psihice • Power PowerPoint foloseas-
profesională privind Point Uniforme că
pozitivă şi să fiecare • Muncă cunoştin-
dezvolte legături profesie de
ţele
cu mediul de cercetare
pentru a-
afaceri pentru o în grup
şi face
viitoare carieră.
munca
eficient.

Obiective Rezultate – cantitative şi Denumirea Valoarea

specifice calitative indicatorului indicatorului
1- Ajutarea elevilor Elevii vor fi capabili să prezinte Descrierea unei Compararea
în alegerea unui interesele lor privind alegerea cariere în detaliu. propriilor nevoi şi
drum profesional unei cariere. interese cu ceea ce
optim bazat pe oferă o anumită
abilităţile lor precum carieră.
şi pe dorinţele şi
oportunităţile
disponibile.
2- Creşterea Descrierea alegerilor Oportunităţi Compararea
gradului de a profesionale privind cariera pe financiare aşteptărilor
recunoaşte baza actualelor condiţii de financiare cu oferta
importanţa angajare şi de muncă. unei cariere.
Consilierii şi
Orientării
3- Ajutarea elevilor Să fie capabili să îşi Observarea Contribuţia la a fi
în alegerea folosească cunoştinţele pentru particularităţilor informat despre
informată a viitoarei a-şi face munca eficient. specifice unei carieră şi cunoştinţe
cariere şi cariere (practică). practice.
transpunerea
acestor alegeri în
decizii şi acţiuni.
Impact/Rezultate:
În urma contactului pe care elevii l-au avut cu profesionişti, cu participarea părinţilor şi a
profesorilor totodată, ei vor fi capabili să obţină informaţii structurate şi practice despre fiecare
carieră incluzând dificultăţile specifice fiecăreia, oportunităţile financiare, avantajele şi
dezavantajele de angajare precum şi mediul de afaceri.
215
________________________________________________________________________________


evaluare:
Implementarea activităţilor Prezentare, întrebări - Părinţi, profesori
Îndeplinirea obiectivelor Chestionare Profesori
proiectului
Impactul proiectului la nivelul Chestionare Servicii de consiliere şi
şcolii şi al comunităţii orientare în carieră
216
________________________________________________________________________________
Profesorii, noii tutori educaţionali23

Clasa a XII-a este cel mai important an pentru elevii de liceu pentru că îşi dau examenul
final, în martie şi în iunie. La începutul clasei a XII-a elevii sunt foarte stresaţi din cauza acestui
examen de care depinde admiterea lor la facultate. Părinţii sunt şi ei stresaţi şi chiar disperaţi.
Pentru a minimiza acest stres s-a organizat o reuniune cu toţi elevii de clasa a XII-a, cu toţi
profesorii, directorii şi directorii adjuncţi. Au participat 96 de elevi şi 32 de cadre didactice. Au fost
desemnaţi câte trei elevi pentru fiecare profesor, incluzând directorii şi directorii adjuncţi.
Procedura şi regulile au fost stabilite de tutorii educaţionali. Fiecare tutore are în responsabilitatea
sa trei elevi. Mentoratul educaţional pentru profesori implică faptul că membrii echipei manageriale
sunt formaţi să îşi tempereze tendinţa naturală de a oferi soluţii profesorilor. Rolul acestora este să
îi ajute pe profesori să identifice problemele şi să îşi găsească propriile soluţii. Prin sesiuni de
întrebări-răspunsuri profesorii sunt ajutaţi să reflecteze şi să analizeze aspectele identificate şi apoi
pot răspunde la întrebarea esenţială “Ce vei face în această privinţă?” Astfel profesorii sunt obligaţi
să accepte responsabilitatea pentru propriul comportament, ceea ce reprezintă un pas important
înainte având în vedere că de obicei profesorii cer ajutorul părinţilor şi echipei de conducere a
şcolii sau diriginţilor atunci când se confruntă cu lipsa progresului în cazul unui elev.
* Gruparea elevilor cu tutorii.
* Stabilirea regulilor.
* Stabilirea tipurilor de activităţi.
* Stabilirea frecvenţei activităţilor.
* Stabilirea listei de părinţi, date de contact.
* Stabilirea programărilor pentru părinţi conform programului acestora.
* Stabilirea programărilor pentru elevii selectaţi.
* Elaborarea de chestionare pentru a măsura nevoile actuale ale elevilor.
* Diseminarea rezultatelor chestionarului părinţilor luând în considerare profesiile acestora.
* Desfăşurarea unor activităţi sociale (banchete, picnicuri, cinema, teatru, concerte).
* Ultimul chestionar aplicat pentru a măsura în ce măsură nevoile elevilor sunt îndeplinite.
* Evaluarea rezultatelor.
4. Scopul
- să expunem elevii condiţiilor reale de stres ale unui examen şi să minimizăm stresul;
- să atingem nevoile elevilor uşor;
- să ajutăm elevii să îşi îndeplinească cu uşurinţă nevoile;
- să îi ajutăm pe elevi să se familiarizeze cu situaţii reale de viaţă;
- să le oferim informaţii detaliate despre examen cu referire la alegerea carierei;

timp).
1- Să-i ajutăm pe elevi să minimizeze stresul examenului prin participarea la evenimente sociale.
23
217
________________________________________________________________________________
2- Să înţelegem nevoile reale ale elevilor în relaţie cu alegerea carierei în vederea luării unor
decizii corecte şi reale.
3- Să înţelegem nevoile reale ale părinţilor şi provocările pe care le au cu copiii lor.
4- Să-i ajutăm pe elevi să îşi înţeleagă şi să îşi descopere propriile abilităţi.
5- Să-i ajutăm pe elevi să se adapteze la situaţii de viaţă reale.
6- Să le oferim informaţii detaliate despre examen cu referire la alegerea carierei.
Elevii de clasa a XII-a sunt implicaţi direct.

denumire)
1. să-i ajutăm A.1.1 *Muncă 45’ Profesori Prezentări Elevii vor fi
pe elevi să Întâlniri individuală, Elevi PowerPoint capabili să
minimizeze personale ghidată minimizeze
stresul cu elevii, *Discuţii stresul
examenului sesiune de individuale examenului.
prin întrebări-
participarea la
răspunsuri
evenimente
sociale.
2. să A.1.2 *Discuţii de 45’ Profesori Prezentări Părinţii vor fi
înţelegem Întâlniri grup Părinţi PowerPoint capabili să
nevoile reale personale * Muncă Elevi înţeleagă
ale părinţilor cu părinţii ghidată natura
şi provocările problemelor
pe care le au copiilor şi a
cu copiii lor.
conflictului
dintre
generaţii.
3. să-i ajutăm A.1.3 *Abordare 45’ Profesori Prezentări Elevii vor fi
pe elevi să îşi Întâlniri emfatică. Elevi PowerPoint capabili să
înţeleagă şi personale * Discuţii înţeleagă şi să
să îşi cu elevii, individuale îşi descopere
descopere sesiune de abilităţile.
propriile întrebări-
abilităţi.
răspunsuri

Obiective specifice Rezultate – cantitative Denumirea Valoarea indicatorului

şi calitative indicatorului
1. să-i ajutăm pe elevi să Elevii vor fi capabili să Teste de stres Contribuţia la a fi
minimizeze stresul minimizeze stresul informat despre carieră
examenului prin examenului. într-un mod practic.
218
________________________________________________________________________________
participarea la
evenimente sociale.
2. să înţelegem nevoile Părinţii vor fi capabili să Chestionare Compararea aşteptărilor
reale ale părinţilor şi înţeleagă natura elevilor cu așteptările
provocările pe care le au problemelor copiilor şi a altor elevi.
cu copiii lor. conflictului dintre
generaţii.
3. să-i ajutăm pe elevi să Elevii vor fi capabili să Observarea Compararea nevoilor
îşi înţeleagă şi să îşi înţeleagă şi să îşi situaţiilor personale şi a
descopere propriile descopere abilităţile. prezente intereselor cu oferta
abilităţi. carierei.
Impact/Rezultate:
În urma activităţilor elevii vor fi capabili să facă faţă problemelor specifice anului terminal al
liceului. Problemele dintre elevi şi părinţi vor fi rezolvate. Elevii vor fi capabili să îşi descopere
propriile abilităţi. Vor obţine informaţii practice despre fiecare tip de carieră incluzând dificultățile,
oportunităţile financiare, avantajele şi dezavantajele de angajare precum şi mediul de afaceri.


evaluare:
Implementarea activităţilor Prezentare, întrebări - Profesori
Îndeplinirea obiectivelor Chestionare Profesori
proiectului
Impactul proiectului asupra Chestionare Servicii de consiliere şi
elevilor şi părinţilor orientare în carieră
219
________________________________________________________________________________
CONCLUZII
Lucrarea prezentă este rezultatul cercetării întreprinse și al schimbului de experiență

derulat în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance -
Let's help the students choose a right career! (Consilierea şi educarea carierei – Să-i ajutăm
pe elevi să îşi aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama – Öğrencilerin Doğru
Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referinţă 13-PR-04-DJ-RO,TR, cofinanţat de
Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning
Programme), derulat în perioada 1.08.2013 - 31.07.2015 în judeţul Dolj – România şi provincia
Mersin – Turcia, de către Casa Corpului Didactic Dolj - coordonator de parteneriat şi Direcţia
Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin – coordonator regional, alături de partenerii lor naţionali:
Liceul “Traian Vuia” Craiova, Şcoala Gimnazială “Traian” Craiova, Asociaţia EduFor Craiova,
respectiv Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli, Liceul de Ştiinţe “Yahya Akel”, Agenţia pentru
Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educaţie din Regiunea Bozyazi.
În cadrul acestui proiect s-a urmărit îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în
carieră a elevilor din învăţământul preuniversitar, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele
superioare de educație sau piața muncii.
Fiecare obiectiv din cadrul proiectului s-a concretizat în activități ale căror rezultate se
regăsesc în cele șase capitole ale lucrării.
Astfel, pentru a identifica situația actuală privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor
de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile
tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri,
părinți, reprezentanţi ai comunității locale) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor din
cele două regiuni partenere, județul Dolj – România și provincia Mersin – Turcia, s-a realizat un
studiu de cercetare, utilizându-se metode precum ancheta prin chestionar şi ancheta prin interviul
focalizat/focus-grup. Instrumentele de cercetare utilizate (chestionare pentru profesori și elevii din
fiecare ciclu de învăţământ - primar, secundar inferior, secundar superior, vocațional și ghidul de
interviu pentru directori, părinți, profesori, reprezentanți ai comunității locale) precum și rezultatele
obținute se regăsesc în capitolul II al lucrării.
Interpretarea răspunsurilor a evidențiat necesitatea desfășurării activității de consiliere și
orientare profesională în școală (96% România /68% Turcia), atât de consilierul școlar cât și de
învățător/diriginte/profesori (49% România /42% Turcia), pe parcursul tuturor anilor școlari (85%
România /61% Turcia), fiind importantă în foarte mare măsură (35% România /27% Turcia) pentru
reuşita în viaţă a elevilor.
Astfel, s-a desprins importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru
reușita elevilor, pentru toți participanții la realizarea studiului - elevi, părinți, cadre didactice,
reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și
serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea
școlară a propriilor copii.
A fost exprimată ideea potrivit căreia este necesară consilierea forurilor de decizie din
domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și
profesionlă a elevilor este condiționată de contextul socio-economic.
Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată de către
specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate care pot realiza
inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic) dar în permanentă
colaborare cu familia elevilor și cadrele didactice, deoarece ele pot descoperi în cadrul activităților
instructiv-educative înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau reorienta pe
elevi în alegerea carierei.
Pozițiile elevilor chestionați sunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt
mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă, consilierea
este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta.
220
________________________________________________________________________________
Persoanele chestionate și-au exprimat opțiunea cu privire la activitățile care ar conecta

elevii la un nivel superior de învăţământ:
- vizitele iniţiate în licee, în universitate, în vederea familiarizării cu profilele şi specializările
liceului/facultăţii;
- realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru a fi vizionate la
orele de curs;
Studiul de cercetare arată că în unitățile de învățământ din România, cele mai multe
activități de orientare școlară și profesională constau în discuții despre profesii la orele de dirigenţie
sau alte discipline și mai puțin în întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate, activități de
voluntariat, autocunoaștere, stagii de formare practică la o firmă/instituţie sau vizite de
studiu/orientare la licee/facultăți/firme.
Astfel, cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare profesională se
desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, contactul real al elevilor cu lumea muncii fiind foarte
redus.
În școlile din Turcia, cele mai multe activități de consiliere şi orientare profesională constă
în testarea aptitudinilor și intereselor profesionale în Cabinetul Școlar de Asistență
Psihopedagogică și în întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate și mai puțin în vizite de
studiu/orientare la licee/facultăți/firme sau stagii de formare practică la o firmă sau instituţie.
Profesorii consideră că pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare
profesională furnizate elevilor la şcoală sunt necesare următoarele:
- schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru
profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;
- în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic
de către viitoarele cadre didactice;
formală, în general;
- parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care
să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală;
- atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte
europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la
Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de
sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea
muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.
În capitolul III este descris sistemul de învăţământ în ţările partenere, urmărindu-se cadrul
legislativ, importanța sistemului de învățământ, documentele de absolvire, învățământul
obligatoriu/facultativ, sistemul de învățământ preuniversitar, formele de organizare a
învățământului preuniversitar, structura anului școlar, clasele (număr de elevi, denumirea),
sistemul de notare, admiterea la liceu, examenul de bacalaureat, curriculum-ul în școala
primară/gimnaziu/liceu: disciplinele studiate, număr de ore.
Capitolul IV reprezintă o comparație între sistemul de consiliere și orientare în carieră a
elevilor din România și din Turcia.
221
________________________________________________________________________________
Capitolul V analizează curriculumul şcolar din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a

elevilor.
În România, în planul-cadru pentru învăţământul primar este prevăzută, în cadrul ariei
curriculare Consiliere şi orientare, disciplina Dezvoltare personală, căreia îi sunt alocate 2 ore pe
săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a.
Aceasta are ca scop formarea abilităţilor şi dezvoltarea atitudinilor necesare pentru
integrarea elevilor în societate. Programa disciplinei Dezvoltare personală, aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013, este elaborată conform modelului de proiectare curriculară centrat
pe competenţe. Astfel, în cadrul programei şcolare se regăsesc competenţele generale (achiziţiile
elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei), competenţele specifice (derivate din
competenţele generale, formate pe parcursul unui an şcolar) şi conţinuturile (achiziţiile necesare
elevului, organizate pe 3 mari domenii).
Competenţele specifice reprezintă etape din realizarea competenţelor generale şi sunt
corelate cu activităţi de învăţare precum: jocuri, desene, colaje, prezentarea fotografiei proprii, la
vârste diferite, discuţii în perechi sau în grupuri mici, ghicitori, poezii, cântece, vizionarea unor
filme, activităţi practice, organizarea unor evenimente, vizite, concursuri, realizarea unor expoziţii
etc.
În planul-cadru pentru clasele a III-a şi a IV-a, ariei curriculare Consiliere şi orientare îi sunt
alocate 0-1 ore pe săptămână, cadrele didactice putând opta pentru introducerea acestui opţional
cu scopul de a-i ajuta pe elevi să dobândrească cunoştinţe şi abilităţi pentru a deveni responsabili.
Conţinuturile învăţării sunt structurate pe 5 module tematice care individualizează fiecare obiectiv
cadru: Autocunoaştere şi dezvoltare personală, Comunicare şi abilităţi sociale, Managementul
informaţiilor şi al învăţării, Planificarea carierei, Calitatea stilului de viaţă.
În clasele V – VIII, disciplina Consiliere şi orientare este predată elevilor de profesorii
diriginţi. Conform planului cadru de învăţământ aprobat prin OMEC 3638/11.04.2001, ariei
curriculare Consiliere şi orientare i se alocă o oră/ săptămână în trunchiul comun. Activităţile
desfăşurate în cadrul disciplinei au rolul de a contribui la dezvoltarea personală a elevilor pentru
integrarea profesională cu succes a acestora în societate. Conţinuturile învăţării prevăzute în aria
curriculară Consiliere şi orientare pentru clasele V-VIII sunt adaptabile nevoilor elevilor, ale
comunităţii şi ale societăţii.
Pentru învăţământul liceal, programa ariei curriculare Consiliere şi orientare include
competenţe generale, valori şi atitudini, competenţe specifice, conţinuturi, sugestii metodologice.
Disciplina Consiliere şi orientare urmăreşte sprijinirea inserţiei socio-profesionale viitoare a
tinerilor, prin conştientizarea interdependenței între informațiile asimilate şi abilităţile dobândite pe
care să le aplice în diferite contexte din viaţa reală.
În urma derulării activităților de job shadowing în țările partenere, la care au participat
profesori din diferite arii curriculare, au fost elaborate propuneri de activități concrete pentru
educarea și orientarea carierei elevilor care pot fi aplicate de către profesori în şcoală sau în afara
ei, propuneri ce se regăsesc în capitolele V și VI.
La nivel curricular, în subcapitolele 5.2. Analiza disciplinelor şcolare și 5.3. Modele de
proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor, sunt analizate și comparate programele şi
strategiile (metode, tehnici, resurse etc.) la nivelul fiecărei arii curriculare în vederea adaptării
acestora, astfel încât activitatea de educare și orientare în carieră a elevilor să fie legată de
predarea şi învăţarea la diferite discipline şcolare, fiecare profesor asumându-și şi sarcini de
natură socială şi/sau externe şcolii, alături de sarcinile educative, astfel încât consilierea şi
orientarea profesională din şcoală să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, fiecare cadru
didactic, prin stilul personal, volumul de informaţii şi experienţa particulară contribuind la
îmbogăţirea imaginii copiilor despre profesii, la deschiderea de alternative şi noi orizonturi de
integrare socio-profesională.
La nivel extraşcolar, în capitolul VI. Proiecte extracurriculare privind educarea şi consilierea
în carieră a elevilor sunt selectate/elaborate propuneri de proiecte și programe pentru a fi derulate
în afara orelor de curs în şcoală sau în afara ei:
- JOB CLUB - Cariera se construieşte în şcoală;
222
________________________________________________________________________________
- O zi la un loc de muncă;
- Clubul antreprenorial – cheia succesului în turism;
- Club de voluntariat;
- Şcoala părinţilor;
- Paşi spre viitor;
- Ateliere de educație nonformală – ofertă de servicii de consiliere și educare a carierei;
- Părinții noștri sunt modelele noastre;
- Vizite la şcolile vocaţionale pentru elevii de clasa a VIII-a;
- Cum poţi fi concediat;
- Job shadowing în întreprinderi pentru elevii din şcolile vocaţionale;
- Profesorii - noii tutori educaţionali.
Ghidul se dorește a fi un instrument util pentru cadrele didactice în consilierea elevilor în
carieră în cadrul fiecărei discipline şcolare. Astfel, se urmărește trezirea interesului fiecărui
profesor de a descoperi și de a folosi oportunitățile oferite de fiecare subiect predat pentru a ajuta
elevii să aleagă cariera corectă, în funcţie de nevoile, aptitudinile personale, abilităţile lor.
223
________________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
 Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Editura Polirom, Iași, 2002;
 Agrabian, M., Millea,V., Parteneriate şcoală-familie-societate, Editura Institutul European,
Iaşi, 2005;
 Agrabian, M., Sociologie generală, Editura Institutul European, Iaşi, 2003;
 Alboaie Lenuţa, Buraga, S., Servicii Web-concepte de bază şi implementări, Editura
Polirom;
 Albulescu, I., Albulescu Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura
Polirom, Iaşi, 2000;
 Ana, A., Cioflica, S., M., Proiecte tematice orientative, Editura Tehnoart, Petroşani, 2007;
 Aries, Ph., Duby, G., (coord.), Istoria vieții private, vol. 7-8, Editura Meridiane, București,
1995-1996;
 Băban A., Consiliere educaţională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere, S.C. PSINET SRL, Cluj-Napoca, 2003;
 Băban, A. (coord.), Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001;
 Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., Consiliere și orientare, Editura Humanitas
Educațional, București, 2002;
 Boghiu, A., S., Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantina, București, 2001;
 Boia, L., Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997;
 Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B.,P., Dicţionar de Sociologie Larousse,
Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1996;
 Branişte, E., Branişte Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura
Diecezană, Caransebeş, 2001;
 Branişte, E., Liturgica specială, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1980;
 Branişte, E., Liturgica, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1984;
 Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograf, Craiova, 2004;
 Breben, S., Metode interactive de grup, Editura Arves, 2002;
 Burt, Shelley, Fii pregătit pentru interviu, Editura Tehnică, București, 1999;
 Capiţă Laura, Capiţă, C., Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005;
 Caragiale, I., L., Momente şi schiţe. D-l Goe, Editura Hyperion, Bucureşti, 2003;
 Castro Elizabeth, HTML pentru World Wide Web, Ghid de învăţare rapidă, Editura Corint,
2003;
 Cauc, I., Manu, B., Pârlea, D., Goran, L., Metodologia cercetării sociologice, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2007;
 Cerghit, I., Metode de învățămȃnt, Editura Polirom, Iași, 2006;
 Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
 Cerghit, I., Radu, I.,T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a –
şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
 Chelcea, S., Iniţiere în cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004;
 Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura Plumb, Bacău, 1994;
 Culic Irina, Metode avansate în cercetarea sociologică, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
224
________________________________________________________________________________
 Dan, S. et all., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Mirton, Timişoara, 2005;
 Dumitru, I., A., Consiliere pihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008;
 Fianu, M., Perianu, M., Clubul Matematicienilor, Editura Art, Bucureşti, 2013;
 Gheorghe, I., Dorel, L., Matematică clasa a VIII-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2013;
 Hatos, A., Sociologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
 Heu, E., Abou-Samra, M., Perrard, M., Pinson, C., Le nouvel édito, B1, Éditions Didier;
 Iluţ, P., Valori, atitudini şi comportamente sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
 Ionescu M., Instrucţie şi educaţie, Editura Vasile Goldiş, Arad, 2007;
 Jansen, J., Managementul carierei. Ghid practic, Editura Polirom, Iaşi, 2007;
 Jigău M., Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001;
 Jigău, M. (coord.), Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici, Editura Sigma,
București, 2006;
 Krueger, R. A., Casey, M. A., trad. Popa, C., Metoda focus-grup. Ghid practic pentru
cercetarea aplicată, Editura Polirom, Iași, 2005;
 Lemeni Gabriela, Miclea, M., (coordonatori), Consiliere şi orientare – ghid de educaţie
pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004;
 Lemeni Gabriela, Porumb, M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII,
Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011;
 Manea, M., Palade, E., Sasu Nicoleta, Istorie. Predarea istoriei și educația pentru
cetățenie democratică: demersuri didactice inovative, Editura Educația, București, 2006;
 Marshall, G., Dicţionar de Sociologie Oxford, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti
2003;
 Mihaileascu, I., Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura
Polirom, Iași, 2003;
 Muha, C., Religie – Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a XI-a, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009;
 Munteanu Gabriela, Didactica educaţiei muzicale, Editura Fundaţiei România de mâine,
Bucureşti, 2005;
 Munteanu Gabriela, Ghidul profesorului de educaţie muzicală, clasele V-VI, Editura
Sigma, Bucureşti, 1999;
 Murgescu, B. (coord.), Istoria lumii în texte, Editura Corint, București, 1999;
 Nastase, V., D., Initiere în dans sportiv;
 Negreţ-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educaţional, Editura Polirom, Iaşi,
2008;
 Parpală-Afana Emilia, Introducere în stilistică, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998;
 Popa, E., Invitaţie la succes, Editura All, Bucureşti, 2011;
 Popescu Marioara, Mirajul Dansului;
 Popovici, D., Sociologia educaţiei, Editura Institutul European, Iaşi, 2003;
 Puia, M., Comşa, F.,M., Îndrumar de dirigenţie, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007;
 Radu Dana, Radu, E., Manual clasa a VIII-a, Editura Teora, Bucureşti, 2013;
 Raleigh Yow, Valery, Recording Oral History, A Guide for the Humanities and Social
Sciences, AltaMira Press, 2005;
 Răducu, A. , Școala diriginților... sau de vorbă fără catalog, Editura AS’S, Iași, 2006;
 Rich Darnel, Totul despre HTML, Editura Teora, 2005;
 Salade, D., Om și profesiune, Editura Dokia, Cluj-Napoca, 1998;
 Sălăvăstru Dorina, Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
225
________________________________________________________________________________
 Shapiro, D., Conflictele și comunicarea, Un ghid prin labirintul artei de a face față
conflictelor, Editura Arc, București, 1998;
 Simion, I., Proiectarea paginilor Web, Editura Teora;
 Stamatescu, M., Capiţă, C., Capiţă Laura, Predarea Istoriei şi Educaţia Civică, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, București, 2007;
 Stasz, B., Urlich, L., Istorie orală – Spunem povești și scriem despre viață. Colecția
“șanse egale”, Centrul Educația 2000+, Editura Corint, București, 2000;
 Stroescu Adina, Gimnastica;
 Tomşa G., Consilierea şi orientarea în şcoală, Editura Credis, Bucureşti, 2001;
 Tomșa, G., Consilierea și orientarea în școală, Editura Credis, București, 2005;
 Tomșa, G., Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură și Presă Viața
Românească, București, 1999;
 Tudusciuc I, Gimnastica artistică sportivă;
 Usaci, D., Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA,
Editura Polirom, Iași, 2003;
 Vasile, V., Metodica educaţiei muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2006;
 Vlad, T., Interviul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997;
*** Asociaţia Română de Consiliere şi Sprijin, Consilierea și Educarea Carierei elevilor în școală.
Studiu de politică publică, elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 “Model de
consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor” – beneficiar: Casa Corpului
Didactic Mehedinţi;
*** Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutul Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 2001;
*** Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012;
*** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie. Învăţământ primar şi gimnazial,
M.E.C., C.N.C., Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002;
*** Ghid metodologic. Aria curriculară Om şi societate. Liceu, M.E.C., C.N.C., Editura Aramis Print,
Bucureşti, 2002;
*** MECTS - Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice aprobată prin
Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013;
*** Ministerul Educației Naționale, Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi
funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională,
Art. 5 (Cap. I), Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011.
*** Ministerul Educației Naționale, Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare Personală, Clasa
pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013,
București, 2013;
*** Ministerul Educației și Cercetării – Consiliul Național pentru Curriculum, Programe școlare
pentru Aria curriculară Consiliere și Orientare - Clasele a IX-a – a XII-A a, aprobată prin Ordinul
ministrului Nr. 5287 / 09.10.2006;
*** Ministerul Educației și Cercetării – Consiliul Național pentru Curriculum, Programe școlare
pentru Aria curriculară Consiliere și Orientare - Clasele I – a IV- a, Clasele a V- a – a VIII- a,
aprobată prin Ordinul ministrului Nr. 5286/09.10.2006;
*** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul naţional pentru curriculum, Programă
şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, limba franceză, Bucureşti, 2004;
şcolară pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, limba franceză, Bucureşti, 2004;
şcolară pentru clasele a XI-a – a XII-a, limba franceză, Bucureşti, 2006;
226
________________________________________________________________________________
şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, limba engleză, Bucureşti, 2004;
*** Prevederi metodologice privind organizarea și desfășurarea activităților specifice funcției de
diriginte, Anexa 1 la Ordinul M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009 privind activitățile specifice funcției de
diriginte;
*** Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală - Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a
II-a Aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013, Bucureşti, 2013;
*** Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I – a IV- a, Clasele a V-
a – a VIII- a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5286 / 09.10.2006, București, 2006;
*** Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a – a XII-a,
Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5287 / 09.10.2006, București, 2006;
*** Proiect POSDRU/87/1.3/S/62350 “Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea
Carierei Elevilor” – beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi;
*** Revista de educație tehnologică, nr. 1, Editura Performantica, Iași, 2004;
*** Studiu privind identificarea nevoilor și percepțiilor elevilor din anii terminali ai învățământului
preuniversitar referitoare la serviciile de consiliere și orientare profesională, realizat în cadrul
proiectului PODRU ”CONSEL – Consilierea elevilor pentru o tranziție facilă de la școală la viața
socială”, realizat de SCLMMCO – Societate de Cercetare în Leadership, Management, Marketing
și Cultură Organizațională.
 www.didactic.ro;
 www.en.wikipedia.org/wiki/Romanian_educational_system;
 www.teachingenglish.org.uk/article/email-writing;
 https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/index.php/Romania:Overview;
227
________________________________________________________________________________
ANEXE
ANEXA 1. România – Activități de Job Shadowing
Fig. 1. Matematică: profesor Mariana MĂRCULESCU, Școala Gimnazială "Traian"
Fig. 2. Limba și literatura română: profesori Daniela TOMA, Nadia ŞUTELCĂ,

Școala Gimnazială "Traian"
228
________________________________________________________________________________
Fig. 3. Limba franceză: profesor Alina OPREA, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova
Fig. 4. CDS WEB: profesor Cristiana POPESCU, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova
Fig. 5. Consiliere psihopedagogică: profesor Mirela ISUF, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova
229
________________________________________________________________________________
Fig. 6. Religie: profesor Carmen OPREA, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova
Fig. 7, Fig. 8. Piesă de teatru: profesor Mariana MIREA, Școala Gimnazială "Traian"
230
________________________________________________________________________________
Fig. 9, Fig. 10. Arte vizuale şi abilităţi practice: profesor Aida STOIAN,
Școala Gimnazială "Traian"
231
________________________________________________________________________________
ANEXA 2. Turcia - Activități de Job Shadowing
Fig. 11. Dezvoltarea și instruirea copilului, Jucării educaționale,

Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli
Fig. 12. Limba engleză, Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli
232
________________________________________________________________________________
Fig. 13. Tehnologia alimentației și nutriției, Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli
Fig. 14. Biologie, Liceul de Ştiinţe “Yahya Akel”
233

Ghid Orientare Cariera

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Ghid Orientare Cariera

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

EDUCATION AND CAREER GUIDANCE – LET’S HELP THE STUDENTS CHOOSE A RIGHT CAREER!

Nr. ref: 13-PR-04-DJ-RO,TR

GHID PENTRU CONSILIEREA ȘI

realizat în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio

Traducător: Adriana Stoica

Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene.

CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI _____________________________________________ 5

CONCLUZII _________________________________________________________________ 220

CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI

1.1. Informaţii generale despre proiectele Comenius Regio

Site-ul va conține un forum de discuții cu secțiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni

A.2. Monitorizare, evaluare şi raportare

A.3. Realizarea studiului de cercetare asupra importanţei, relevanței și calității serviciilor

A.4. Derularea activităţii de job shadowing

A.5. Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor și a

A.6. Proiectarea pedagogică a programului de formare blendend learning în vederea

A.7. Derularea programului de formare

A.8. Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor

CAP. II. STUDIUL DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE

Prezentul studiu de cercetare se derulează în cadrul proiectului de parteneriat Comenius

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea serviciilor de educare şi

O2. Dezvoltarea competenţelor profesorilor pentru educarea şi orientarea carierei elevilor

2.2. Etapele studiului de cercetare

2.2.1. Stabilirea problemei de studiat

Serviciile de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional.

2.2.2. Formularea scopului, obiectivelor și ipotezelor de cercetare

În mod obişnuit, sociologia apelează la cercetări selective, pe bază de eşantioane

Eșantionarea pe cote: presupune stabilirea criteriilor de eșantionare și includerea în

Eșantion unități școlare: ROMÂNIA

Eșantion unități școlare: TURCIA

2.2.3.1. Eșantion elevi

masculin 43% masculin 52%

Distribuția elevilor în funcție de variabila clasă școlară

Clasa Procent Clasa Numărul Procent

Distribuția elevilor în funcție de variabila mediul de provenienţă al școlii:

urban - 71% urban - 41%

2.2.3.2. Eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ

5-8 reprezentanți ai instituțiilor de învățământ selectați în funcție de următoarele criterii:

2.2.3.3. Eșantion părinți

5-8 părinţi selectați în funcție de următoarele criterii:

2.2.3.4. Eșantion profesori

5-8 cadre didactice selectate în funcție de următoarele criterii de selecţie:

2.2.3.5. Eșantion reprezentanți ai comunității locale

5-8 reprezentanți ai comunității locale selectați în funcție de următoarele criterii:

2.2.4.1. Anchetă sociologică pe bază de chestionar

2.2.5. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare

Proiectarea şi realizarea instrumentelor necesare s-a realizat în luna noiembrie 2013 şi a

Grila de întrebări pentru părinți cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele

Grila de întrebări pentru profesori și profesori de consilieri cuprinde un număr de 5 întrebări

Grila de întrebări pentru reprezentanți ai comunității locale cuprinde un număr de 6 întrebări

2.2.6. Colectarea informațiilor

Colectarea informaţiilor s-a efectuat în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014.

2.2.7. Analiza rezultatelor

2.2.7.1. Raport Focus Grup - Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ (Manageri)

A. Tematica şi obiectivele activităţii

C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului

2.2.7.2. Raport Focus Grup - Profesori și profesori consilieri

A. Tematica şi obiectivele activităţii

2.2.7.3. Raport Focus Group – Părinți

A. Tematica şi obiectivele activităţii

2.2.7.4. Raport Focus Group - Reprezentanți ai comunității locale

A. Tematica şi obiectivele activităţii

2.2.7.5. Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar - Elevi