_Bizantul ISTORIE UNIVERSALA Jumdtatea de est a Imperiului Roman s-a transformat intr- un stat grec ortodox — Bizantul; Constantinopolut, capitala Bizantului, a fost timp de secole cel mai frumos oras al Europes. alu european al. osforulu, strimtoare Jee separ Asia Mica (astai'Turcia) de uropa, Intelegind imponants acesel ayer fnconjrate de. apa. din tei pag, imparal Constantin a repus bazele acest oras in 330, Hr. Numit Constantinopol dupa. aumele “mparaul, ori deverit nou Roma, de unde era guvemata jumatatea de est a Imperiului, Spre deosebire de_ vest, aceast regione mai avea resurse si bogatis considers: bile, inelusty oraseimpomante; toate aoestea au dat posibiea st foes faa ct succes Perioadelor gree care au mat, almindnd fn 176 eu cidefes imparatului soma. Ee Bizangul a fost un ors gree situs pe _ Un imperiu zguduit inyparau aft la Constantngpo continua 8 sgnemere Balcani, Grecia 3 exul Meditersne Desi nuns aceatt regime Imperial Roman dle Rast, per cei aa sub concer ‘ou supanive er cunosoutt sub nunc de Impet (ont de neal arf fot ace. Pe ded pane, el sper cl Apu na era per dur penrutotdeauna, nal de acest ‘dee, impart Tustin (527565) iat © patel micare lla, ecucerind Aca de ord, Walla si sudvl Spank. Domnia. hi =S-MPERIUL BIZANTIN Tustnian a fost marcatt de o sere de relict semarcabile: amtendavea leg romine 51 con ‘Mrunea unor eid iespozante. cum arf Hagia Sophia (Catedral sfinia Sofia, sin doar 0 pate din aceste relia Dar Imperiul nu putea St apere granite ait de ininse la nesftsit. In $08 lombarai au fuer nord! Kale, dar in general in parted de apus ave loc numeroase reirigert de tnupe, In panea de ex, soni se dovedeat schimbtor in luptele eu Persia dar nani 6630 arab musulmnl at gait din Arabia $3 au cucerit Persia, Ininglind Blzangul, ir, Egipnl si Africa “de Nord. Dupa piewdlerea “Tunisie, in 686, Imperiol Roman de Rist se limita 1. Balcani, Asia, Sicilia st © palma de ppimnt iy sud ale, Aceste site au consiuitinina Imperius fn onmatoarele secoe, Perderle suerte fn = coll al VIFlea au avi i asimtaje: Imperial era ful compact lar ganitele erat) mal usor de ‘pana, Din numerosse punce de vedere © Manuscris din secolul al XIV- fea, ce inftigenzs stacil marinarilor Bizantni asupra duse manilor, eu ajutorul “focul grecese”. ‘Acesta era un lamestec de var resins, petrol si sul {uri care lua foe ta contact cu apa ‘Aceacts invent, ddatind eproximativ din anul 675 de @ asigurat controlul fotei bizantine asupra Mediteranel, area (stango)prezints expansiunes Imperial Bizantn sub ution (327. 1565) si Vasile a Ica (976-1025) si atacurie lo care acesta 2 fost expus, lunele amenintand Constantinopolu Vuiturimperio simbo a unui impe- ‘a eandvastotputernie prezentat pe ‘2cest pandantiybizantin(Sedesub'), ‘amintind ca Blzanpl ave raiciile In imperal Ramen de Rist Imperial a mas “roman” cu un fmpatat auto crac si sistem leis de inspire oman Dar limba folosith si cultura erau gecesi iar religi se dezvolta iatrun mod apare. Din acest mov onc prefers foloseasct dent Imirea dle imperial tant, sau simp Biz Giro armed fone bine prea 5 iguros reomganiaat ca ua stat din “prima lini, allt permanent sub ameningarea Islan, Biztul {A revial timp de opt secole. Cea mal impore tana cheie de reristent a consitut-s sistrnul dle apirare al Cosantinopoul, prin interme ‘ul et zidun care sau dovedit de nest piins. Constaninapolal ers toda cel mare sai superb ors al crest, le fl uneicutus in eae ance sn general, ra ‘namentl i ficeuu pe ervcat si pe feudali dia Apus Sse Sim eh Piste biet provincial2 BIZANTUL, © imparatat vaste Lintemeletorul dinastie! macedo- ene, sub condie- rea carota puterea Bizanfuli a atins i si Apus st prods © rupturt si din punct de vedere al religie, Prine Gxcerrle ambilor sau numirat si malretele dioceze Antiohia, Jerusim si Alexandria. In Aaceasti situate, Constantinopolul si Roma amin singurele precendente la postu de lider al cresinaa, ar disputele dite ele se incensifi. Tt Constantinopol, fmparaul era. protec ‘oral Biserci, avind autontate direct asupra i, in timp ce ln Roma papa sabilise cl Biverica lating era independenta de stat, une- fort indus chiar val Datonta divergentelor de_ordin eligos, cele doa bisen wat indepartat din ce in ce ‘ak mult, pind cand in 1045 a aut loe Maren Schism. ‘De aici sau format Biserica Romano-catolicl si Biserica Ontodoxt din alle nose, Dest lungul secolelor al 1Xea sl al X0-e, ‘nisloari blzantin’ au conver a oad pe sith, bulg si rus. Aceasta a fest una din tae mportntele victor pe care bizanuiit lau fobyinut in epoca de aur, care a duratincepind cu domi lui Vasile 1 (967-876) pint lt dom. fia Iai Vase (976-1025), srmatele imperiale au continuat ofensva, cucetine! © mare pare a Daleanior si Onentulot Apropist. Conflicte itu! secolului al N-lea, fn Imperis au Iuat pastere numeroase certs i lupte inte dlferte grupuri alate in opozietoemai cind oil inamict erau aproape infeint, Normanai antini din sul Tale, in Gnvins somata imperala la Manviker imiro atlie ce jucat un rol important in ‘stots lumi © mare parte din Asia Mica, care cra sursa de forte umane a Blzanculul, a fost cucerit Salata de la un dezasiry ce prea iminent, torts cemiloeicate inte inti, Bantu tere ajutonal Apusul. Aste are loc Prima Cacia (1096-99, in tpl cateia eat reew erat lerusalimul, ar Impesiul este chberat de pane din presale exteme, permitinck-se asfel © modest expansiune a Bizangul, in 1176 apar not probleme care. sldbese Imperial, De data aceasta problemele int 64 iscate cle cruciatit ctestini care_jefuiese CConsantinopolol Are loc Pairs Cruciad (1202.04), care a transforma Bizantul intr “Immperit Latin’ fragment Suprematia otomana fn mod remarcail, in 1261, unl din peinc patele grecest ce supravicuse a reusit stl faving pe latin, rede un Bizang in in turd, i vestul Aste Mict sin Grecia. Dar in THO un ezasiuos rbot civil a dit posi tate tomtnilor st ivinga Imperial SEs a fos aminat deoarece foreleotomane implicate fa ate lupe. Dar in 29 mai 1453 ull impart, Constantin al Xe, « murit sparing idurle Constantinopol, i timp ce marele ras era distrus si eft de ete tre DATE IMPORTANTE 330 Tntemelerea Conetantinopolului 476 (Céderea Imperiului Roman de Apus 527-565 omnia fi lustnian 560.574 Bizantl plerde Illa de Nord 634.696 Crientul Apropiat si Mesopotamia sunt lerdute 867-1025 "Epoca de aur" a Bizantului 1074 Bizontni sunt zdrobit in bata de ta "Manzicert| 1096-99 Prima Crucied& 1024 CConstantinopolul cade in mainte cruciatilor 41261 ‘Mita ol Vil-ea Poleologul restoureaz Imperiu! Bizantin 1453 ‘Otomenii cucerese Constantinopolul. ‘SfarsitulImperiuui Bizantin. ROMA, PRATISIRE APESOLLT Tore Univeral © Lupta soleatior Bizantin’ eu bulgar Statul bulgaior 3 fort recunoeeut do Bizant in 681, deve- ind foarte puternice In timpul lu Simeon (893-927), Sub dom. ia hi Vasil, Bizantul a cucrit statul bulgaror Dupo bite cumin 1014, se Sspune ck Vasile arf ‘orbit 14000 de pri- Zonier, motiv penta Care a fost numit uigapul de bulgae