Sei sulla pagina 1di 4
ISTORIE UNIVERSALA Hegel si Marx Doi mari filosofi, Hegel si Marx au modelat viziunea contemporand a societatii cu viziunile lor asupra economiet st revolutiet industriale. rmanismul Rendsteri, cv inevewl sta U nsuprsertonlor pigini pre-test fis eke a Seeman au peers peteal conservarriamal onli intaurte. A Exist o ffhaenth pteenic a mised nor fot ide, in secolele XVI si NVI, cate a de sen Eaposrutt mult dcoiedea Ge Dei ‘Aeeste Hei confereau un loc special gindit Aparitia claselor de oi egiton, Puicrea wi aceaul ly conducere 21 acestom, tot mal pronunate a dus pls Oe eral dr l de evolu, precum Hazbolul de Independensd dl” America, Revolt Pranceal ifitarea de paramen te lese a representative, Aces proces inde Hung a dus a aparia wep 4 Une soc ta sculare, cae mat ea. cones de comenil eligil care liu decile police pe than propio interpret ale ctr sine ae filo tna, creqiisnal fe Damncret, mortise iere st seit erate sf morta, Una dine speratele Hlminismului a fost acees cl vitorl va inl Georg Hegel Unul dine cele mal ample seme explenve 2 fo conceput de Georg Wilem Fretkech Hegel. Esa nascut in 1770 la Stagaa, in Germania de astizi, 51 a stidiat teologin la Universe din Tubingen ~ ca o consecin elisa scipat niciodata de inflenta erezuilor ‘restine, Dupt aceca a fost profesor particular hows ani (1791-1800), init Ia Bera apes ba Feankiuet, Mosteniea une! sume de buat ta permis si poatd accept o slut neplai de profesor la Universtates din Jena Tost edsitorit 91 avind copia fost obligat si demisioncze si devenit editor al unui iar Apo, veme de cinct ani a fost director ane! seoll din Nurnberg dar, imediat dupa ce I © Georg Hegel (170-1831), into pitura reallata de Jacob Schesinger. oso ii Hegel, cu conceptia sa despre interactiunea {oreloristorice, a avut o influent major’ ‘supra ginditorilor care -au urmat. © Kort Mane (1818-1883) intron tablou reallzat de un autor necunoccut. Mare sustinea clin sodetate puterea este a celor ‘are det “mijloacele de productie” ~ ch societatea reflactareaitatile economics. rail sale au devenit cunoscute, Hegel a fost fvitat st predea la Universitatea din Berlin rode armas pentru restl cariere Ideile principale Iacratea concept prion deb Jena, Penomenclagia spiriulny fos public in 1807, Aces ete Rindamentul inci sale alton flosoft pe care 1 inflveat, xm af ial Mare Cele ei det principale cae a a ceptle“alienare, "obec sl "regt5ea Stolut, Alenrea Inseamnd cl camer sunt 160 760) wecet si marx Capito Shaye cu exiles eps sina br ‘hin interdependent Penta ci stpanul st aver nevole de spss depinde de ch Ace is depen i dete (© Portret al lui Karl Marx in perioads st sdentii. Marx 9 acceptat ideea lui Hegel refe- ‘toare Ia progresul namie al istorel ina le motrice erau mal degraba ‘materiale decit sprituae © Hegel in camera sade er Viet Hitt uss de Hegel de meditator, director si pro- {esor, 2 fost conforma cu flosofia sa, de acceptare a ordinil prestabiite. © Marx exputzat din B 1843 fusese deja obigat 58 pirbseascs regiunea Rinului lar, ups revolutia din 1848, 2 trebuit st paraseasca continent european’ pent a se stabil in Marea Britanie te 1 de flosoft vremil, ino epidemie de holes cate a cuprins Bedlinul in ace an Ciel ullerior a fllosofiet hegeliene era de dout tipur. Pe de-o parte eras existonta Tsti, precum Kierkegaard ~ flosoful danez cite a mers la Berlin pentru sel studia pe Hegel si's-a intors dezamagi; far pe de ala, tin ganditort cu vederi de stings, precum Kael Marx, care em in dezaconl cu conctuaile ful Hegel dar continua si-l considere ca pe lunul dinize-cet_mai mari flosofi, In. cin fumercaselordiferende, Kirkegaard si Marx frau de acord c& preocuparea Int Hegel pen fru un sistem abstract, in Locul abordari Vet in rut su, insemna ef acest esuase in Fogetegerea Icida a realtor practice ale et toric i societ Karl Marx Karl Marx sa nascut bo Tier, fa distal Moselle din regiunes Rinului (Germania), in 118, Ati tacit si mama lui deseindeaw din famult de mini, dar taal sav sa convert La ‘restinism penins a puted practica avocaea, Ero familie cultivate citeau ci, se ascl ta Muzic si se disctau ideile vremi Marx s- insers la Universitatea dia Bona (4855) sd in an urmator sa muta la Bevin Unde flosofia predilesta era cea hegelian’ EL intemiona st fac 0 cariert universiiart tin WL a scris 0 texé pentru Iucratea sa de doc tort, despre Blosolt greet Je dupa. Anstotel Aces flosof susineat ct unicul drum spre fevolutic ert cel al etic, adict a studier Dinelut si rill care silo in cameni Rolul filosofiei Mal treia, Mare a extins aceasta teorie sus tinind

Potrebbero piacerti anche