Sei sulla pagina 1di 2
ISTORIE UNIVERSALA Immanuel Kant Kant si-a inceput cariera ca lector de stiinte si matematici, jar scrierile sale compardt genul de cunostinte dobandite prin acestea cu cele dobandite prin intermediul filosofiei pure. manuel Kant sa nascut tn 1724 a nigsberg,Prusa de Es. Taal su era un i tran convins care pein rela sale religioase 4 reusit sti ofere flo stu o anumitt ecucatie fn 1740 Kant a fost inscris In Universitatea din Konigsberg cx stunt la reoogie, dat, cu toate £5 precicat, ineresul su real se incepta pee matemated of soa. 4 tudit lust Ii Newton sin anul 174 sere prima st eat un uratat despre energia cineticl, Dupa decestl tatu sia a uebuit st ineeapet St sige bani pentru a tl, si sp de nov ani a devert profesor paricul lt mai rule fs Cariera academica Jn anul 1755 a reusit st obtnt diploms de absolvite st a print postul de conferengiar Universite. Cu toate ca preda mt sles mate matic i fz si sin lurar| despre satura crentlor dle ae, cutzemure si cora general a ‘emu in urmitori 15 an fea sade interes a bit exter de mult, ineluzind pane ale st domenit ca logic, metafizica,-morala Flosoies, geografa fic, tors forticatilor s chiar pe ee aiicilor Avan in vedere natura densi si schematict 2 serierlor flowofice ale hoi Katt, ese poste Surprnaatorfipaul ct-era un conferentiar ex OC Immanuel Kant, dupa © miniatura germans dda 1789 $1 Gos) ‘casa Iui Kant in foragul prusac Kenigeherg. trem de popula, spiritual s gata ori st dea ‘exemple penis ai sustine argument. Cs toate Ct se oferbert postu de profesor inate Jocuri, afectnen sa penis Kenizsberg era ait de mare ict a prefs insina pe lo, Simpl conferentia, de-a lungul acest pesioade de imp. Opozitia fata de Leibniz Jn pericala anilor 1760, a fost un admirator declarat al lui Newoon sia gisit mimeroase teori valoease si in ltl hi Jean Jaerques ‘Rousseau. Tot in acoeasi periondt ela incepat st ortice pe Leni ivf hil Newton ~ cel usin ia domeniol calculi matematie. Atscul Astra ui Lebo era forlizat spre ceea ce gine ltorul considers af rtonalsml si abstract extrem al sitemull conceput de Lani, En aecepsa poaii eons ate sisting cf sofa a trebul sf umeze modeele matemzatice si doar sf caborezeo serie de conclu hazace pe premise evident si pe axiome. Argument lat Kant era ace clos ma Pome iocepe pur si simpla priny-o serie de 2 defini si de reguli pent a ¥eden apot unde or duce acesca, deoarece asa sar crea fn ‘cere vicios Filosofia incepe cu concepts eae 519 159 (1H) oer xan © 0 caricatura gormana reprezentandu| pe Kant. Kant era renumit pentru rutina cotigio- ‘fxn cares dacea viata, concentrat doar [rea mult atentle lumi inconjurstoare. shim, sia si dea le carfica. Kant ‘aon aceste kei Rlosofuluscogan David Hume. Cercetarle acest asp mock liilor de ganelie care leat cau te eft teeaserd pe Kant din ceea ce umes “toropeala sa dogmatic? in 170, Kent os, in cee din vera, mit profesor de lgicd si metals a Kinisberg i, ‘hiar dicta 11 an dupa "Dsertaia igur™ finctorul a mai publicase nimi alee Simburee manlorsle crea eau deg prezente in aceasta, Licrile fu, cele tet CPMch a schimbat curs flosofe. Ele enau extrem de dere de preegerle sale si poate cf greseaa— ‘ae poote Tt numitd aga ~ const fm modul Je concepere 3 manualelor universe din cele Grtica ratiunii pure Prima dare male sale cin, CHa retard! fra ape in al 78. Se doce incre Ge tocal mod de» godt despre reli Sar principal sublet al nic exe cea Ia Ickes core considers andi pk putea singe fs adevarue car riven cele ene Tmorie ‘cum a fi Dumnezeu, romani si nanuravointet bere. Kant aim ctr putem nila expe rimenta direct ssemenes lacr, mines oust nw are form corect penta acca, Elfice 0 disinte ine “necestate” sine cae poate observalt din umetsare ind spunem ct toate “comple. mate ‘cup un anu spat acesta este un er frecestr si aalitic dooarece sdsea de "corp ‘uprinde in ess kleea unl anumike dimensiuni ~ ada, face pane din define. Asti, aceast alimate me spune nine now despre lume Daratimate Toate compare sunt yack” ose tuna de atuet slovetict deoarece greuaten (ascil am spane mak degeaba "mass" nu Face parte integra din dfinia cniginal, Matematica $i iia au eveluae cia prop loc enuntusi necesre st anatice spre emo Simetce cae ne spun cte ceva despre lame. 1 Fel ca iin cazal diferteoe tipun de fosotie hudecatle necessre ale snes $f matematici — concepéele fundimeniale — sin cast ce se O o serisoate a tut Kant, datats 1789, flats acum i British Library din Londra. © Forota tort

Potrebbero piacerti anche