Revolutia in comunicatii In secolul XX s-au petrecut schimbari dramatice in transport, telecomunicat tebnologia informatiei. Astazi, aproape nici un loc in lume mu este cu adevdrat izolat, cu totii Tocuind intr-un “sat global”. THe tin vinta de un secol recente, mai ales in prvi populate care se huctird, Dupa sisi Celui deal doles rizbo! mondial, impactul tuner forme mai noi si mai apide de comuni cate privind poliicul, economic si sciet tea, a fost imens, Bfeielenollor tehnologi 2 ronuntate, cit flcare deve Timpul liber Multe dtr acesteschimbet sunt bineeunos cules indelung discutate. Transport aesan indeparate. Raclioul, televsiunea si castee te divenisment, schimband mogul de pete cere a tipuluiber dae, dupa paerea tnor, au omorit dalogul si cventsmentele cate se Folosrea computerulué @ schimbat cara tarea unt avion sau_controtel Muxulul de OC Ususings ‘comune dire ‘conducstort ar sfecteazi modal de Folutionare a conflicts. De fexemplu, “iia ferbinte” (drenpts) care leagS Casa Albi Kremlin i emis tl George Bush sit susting pe ‘Bors Eitin in timpul tentatvel de puct sovietic din 1991. tastenz singuri_ textele apelind la dactlograte sau cule Specializa, iar dezvoltarea "tehna 1 facut. posibil ct camenit lactis ‘compusterzate Sbishuit sii sce si si-1 pmiecteze propa le brosur, 2iae si cai. Conde de angaje Sau mica, o-dath en modiicaren abit {lor functionarest si de dacilografiere, Mule specialist, si multe fabril -au automatizat Acestea sunt doar citeva din moltnudines de schimbani spesfice. Pivind global, impae tul revolute In comunicatit asupra’proble mnelor mondiale a fost la fel de dramatic Trcepind cu ani 1960, sutumita transpoem Iu aerian rapid, “dipiomatia din umbra” a trims minisnt sf negociator care au stabacat Continente st ocean, posites Jor de de © Un satelt de comunicati ast progatit de Taneare pe 0 orbits geostationars. Acesta va fio state de releu, transmitand date dinspre sede statile de baz rispiindite pe intrea ‘8 suprafata a planetei. STORIE UNIVERSALA re i de a se consulta telefonle cu supe ‘fla east ads ki martes tmulul de 2 inch inteleger In dispute care in trecut ar Fe crat rae oat mult ar Comunicares instaniance interpersonal a Jofluentat storia recenta pein. intermediul iru) esbinte™ telefonic cise leag Cast Albi de Kremlin ~ adit cel care legs pe ‘ondcitori: SUA eu festa URS. Fart acest ‘conta informasional rapid, eizboiul rece ae 1) pout devent usor unul mult mai “isbinte” Girma, Tot asa, in timpal tenativel de put din foxta URSS, presedintele american Bush a putt hut. legitura telefoniea cu Boris Elin si Ei} asigure pe acest de sprijnal occident Tui, um asemenea gest find de narurt sil determine pe preseincele rus pin zo i St ridioe mocalul Posibitsteacominictet insianiance ma garantea2d posbitaten rezolvast probleme lor prin negocien, De exemple, in 1982, prea ‘exist suficient timp penta a rezolva di pula privind insulele Falkland, A dorat iptnvini pana cind forele navale brtanice 133133 REVOLUTIA IN COMUNICATII jun in zona insulelor sau ajuns fat fn fata cu angentinieni ~ 0 earacterstich parent hhenefict al comunicagor lente. In etuda regociesior diccte puate de minisul bri= tunic al afacerlor eee, cane er ip contact telefonie permanent eu eabinetu nua suns lun acord si disputa a fost decist pin fora anmelor (0 test inte negocierilor a fost pltile implicite av inlespretat in. mod difertofenle 3 ormulirle acestora, desnon- strind ca tehnologla nu_poate intotdeana Uni analist au sustinut ct'cel putin una ln ‘hu era domicl st se ajungd la un cond, acineind neingelegerle existente Asif, in clu miloacelor moderne, suecesul Jn comunicatit depinde inet de vointa omulu Probabil ct efectul cel mai frapant al re voluticl in comoniati este ct lumen trans crmat iniruin "sat global", prio. cae i ndepinate par foarte canoscute. Acest hier se poate demonsirt prin-compararea event ‘mentelor din anit 1930 cu cele din anit 1960 311970. In 1938, Neville Chamberlain, prim 125 © Promiorut Brtanie Neville Chamberlin (in snga) a foet prem “eiplomat din tumbra.Inante de Incoperea calui de-al oil razboi mon tal 3 zburat de dows or in Germania pentru a needa co ‘Adolf Hite. DC Tehnotog comunieatiler pein Sata (dreapte) a permis audienta ‘mondials a unor ‘evenimente, cum ar Weoncertele Band ‘Aid din America (os) sau din Marea Britane, din 1985, ministul britnie, 1 anuntat poporal ed tara fe pe plcior de etzbos ~ 9b mod tragic, din moment ce chestunes prives “un pope dex- pre care nu sti nimie™ cehii si slovaei flat Ia done citeva sute de kiometn depittare Chamberlain a fost primal diplomat "din lumber) el ahurat de dowt on pind in Gennanta penira a negocta cu Hitler, Tn anit 196) etzboiul din “indepsetaal \Vietraa fost un subject de interes constant nat in Europa tsi in SUA. lnagiole tle Vizate au ais ip case realisten rizbotuh, imagine demonstrator antiizboi, sb cone secinele lor uneori fatale. crescind interest $5 implicarea ft de acest moment, Dupa sen Siizares maselor print pteroict imple fare a televiluniy,celelate mifoace med 2 prods impacul lor ~ in. mod special foto traf, ind celebed imagines uni oiter sud ietnamez cae impused in eap un prizonier. Flectul dramatic al acestoes asuprt soci. tat americane si rolul lor in. retragerea, in cele din une, a americanilor a. demonstrat puterea comunicatilor- moderne. Event rmentele ukerioare av continmat-o, mai ales taboiul dia Golf, din 1991, care 2 put fh turmait “in dite” la televizoe Un aspect benefic al globalizaci este ot foamenii au devenit constienti de. suferings tumana din eine ideparcte st eispund cu compasiune It aceasta, De exempt, miscati _! de smaginea televizatd& orfnilor din Rontinia Sia afncanor care mor de foam, occidental Au elspuns printean apel de sringere de fo sdun, cx cele lnsate de Band Aid 9 ive Ak Pe care San proleaat—] Acestea au fost evenimente in lumea comunt ccullor de inal tehnologie. Televizhinen a intermediat apeturle si a generat entuzasm Pentre cresteres sume, Donaile nu au fost Tokmise efecit ei doar tansmisetelefonic, Adevarata complesiate societagior ac Je are consecinte importante, Informatia precisi,colectal, proces si transmit prin fetelele de calculatoare, este vitals pent lua fea unor deciat s trebule 82 fle la indemdn unui numa relat mare de persoane. In aces te conditi exe difila pstrea secretul lunor informa, asel performantele mai slabe — si gaifele guvemamentale — devin unoscute rapid in Humes initeagh. Atel este posbil ca acest <1 devin cunescute de pu Dlicul fag, mai aes acolo unde exist o com: pete inten intre media care promaveaz’ 0 Investigaie doar penn un repo ce senza tle st pimalsmul Seios, “de investigate” Dezinformarea Acum citer decenii, em posibil ea guvernele St presintecetttenilor o imagine fala despre lume. De exemplu, in ule comuniste muni ‘ori occidental erau descris ca tind in sek ‘ie sl mizerie dar acest Iver a devenit impos Lin urna contactelor moliple realize prin i economice si turism. Astaz, chiar $ regimul cel mai strict are dificult ya tou cect ce pettece in realate ‘De exemplu, in Rominia (ui. Ceausescu finreaga media era controlatt si pana si mas nile de scris tebuiau inregistte. In vestul Udi Ths se puteau receptions programele televiunil maghiare si oamenii alla despre mane transformant care aves loc ia esl Europe, Awfel, probabil cl mi este 0 coin dent? Faptul eX toemai Timisoara ~ orassituat in vestul Rominici ~ a fost locul unde abucnit revoluyia cae a dus la etderea lat eases, Guveenele mai incensed si astzi st limi feve uocestl publicil la unele informatt — tinele mai mult aliele mai putin. Legea bri tanict efertoare la document fost adesea erica si comparata defavorabi cat cele referitoare fb hibedatex snformatiet promulgate in SUA si Aust In anit 1980, ‘zwvernil bitanic a fost deraiat frecvent de scurgerie” de informatie care tnceren te atti ear celebne demonstrea2t schin burl din wlimil 50 de ani. In 1936, in Marea Brianie, relia ditre regele Edward VIN si Dena Wallis Simpson a dus. la abdlicarea regeluis presi din Europe si America a Ficut ppablick relaia co citeva huni Inainte inst tnedia din Marea Batanie a tlcut si majoriaten britaniellor aut fost lua prin sumrindere in momental declansiri cnizei. Un eaz difent a Fost incercarea guvernulot din anil 1980 de impielica publcster romanulus spyeateher: serist de fosul agent de infonnati Peter Wright. $-2 declansat 6 avalansa de reporaje feu dezsaluizu publculsi punctele exentale ale cit atunel cil turis se otoreeau din Stelindite (unde cartes era pust in vanzare) cu exemplare ale cri, pubicarenacesteia in Marea Bricinie 2 devenit saevia (i tute acest, pot exis si aspecte ne patve ale revolute! ih comunicati. Desi este fifell ca guverele $2 controleze uccesul la lnformatie, aceasta este ait de vast fn mani cbisouitt mito peste inte ‘de in ttaitate i opinile pot fi influentate si prin pregentarca select 8 fapteir st event: fentelor lect prin mincina fis. Aceasta posibi vizuaizarea Persanel eu care Vorbest la telefon, pe un mic eeran Video. Asomenca Sisteme vor deven! tot mai rue. 1. What, jesy stated and ta deta the Ring's request to Ns Cana * Maes of in pple of the Domina Wt te att of ou Ming mean —and Then They Will Judge! GOD SAVE THE KING) Daily Mirro 45,000,000 DEMAND TO KNOW: 3 Fimitezo -accsul publicull la informati a fost ‘demonstrat in 1988 cand guvernal Dritanie 2 ineereat 28 innpiedice publearen ‘art Spycatcher. Qin 1936, vreme ‘de mai mite luni ‘detalile relatet ‘intre Edward Vili Mrs. Simpson au fost pistrate secrete pentru publica britanic, ISTORIE UNIVERSALA ac spori purerea guvemelor sa al unui aumae felaty rtsins de persnane sat insisait core fontoleaz mec Lingvistl si winditoral cadical american ‘Noam Chomsky sustine ef aparent violentcle controverse police si din media nu opereaza Alecit inieun cade resteins de deshatere, reaming niciodatt fap sau opinil care ac ‘tea piine in pericol fundamentul puter sau a1 proprict, pe care se bazead socitaten ‘ontemporand. Dact acest crs este ake "at, Nusul informational sal stilor tot mai mare sured’ sarcina celor de hx putere in ‘adninisierea informagilor eae publi Presiunea publica © ive mai optimista subliniged cresterea pariipani publica, prin apelunite telefon era sondijee de opinie automatizte, ace tea avind puterea de a pune diverse inst {uti sub presiune imediat. Telefoane, lel de calculator, autovelulee st redactare Computerizatd au usutat oganizarea opozitl faut de mise nepopulare Wate de aut rie locale sa nationale fn uli an 03 tot mal des obligate sa fat ft presiuilr Compeui cin antenorut meh ~ pentru vanzares ziarelor sau tata de vizionare TV — {td Ta subuninarea “administrador. Ea Fidiea inst o altt problema scriaasi: cea a Grepiulus la nvimiate. Cand este i ineresul Publicului se Invadeze viata personal sit Bf se expund viele private ale perscanelor proeminente? La sfirsnl andor 1990 aceasti Sezbatere a Iuat noi dieeti, ca urmare a ci ‘cumstantelor privind moarlea Diane, pintesa ‘de Tara Galilor Informatiile personale Intmiatea este Une pentn ed cle Ge date acund tt a mule ifonmatl despre persoane ~ infor care practic me pot Cmute ascuns Consents poste aunt opr siunes poled Cavind veder subversve pierderea local de munci, saa ia un fivel mp serow Ga Tush ener ombardarea cu spelt telefonice at ‘Caractna ral al probleme a devenit dar tn timpol compan prezklengaleamedcane din 1982 cand oponer epublica a cane w 133733 RevoLWTIA IN comunicaput lulu democrat Hill inton as incereat st ‘iseredtere nu doar cw ecu view sale c celal mame. litatea acces ifort periculoasd pent si 1986, tort th tilos, Detinat Frankfurt si prvind preturl 19 octombrie numa aetiunile de pe Wall Steet (New ‘cola de behologe avant a coxa ©) Tehnologia modernt ne permite {iilor. Efe pe terme 3 2S teflon prac de re co stair ren FAURITORII ISTORIEI Tod Turner (0.1938) 4 devenit celabru dupa suecesul cu Cable News Network. Cunoscut c2 CNN, postul a fost fondat Jn 1960, preluind materialele de ta birourile sale de str, plasate peste tot in SUA 31 in cele mai importante orase din lume, Aceasta a permis s3 emits, in direct, 24 de ore de sti, transmise Jn cele din urma prin satlit la aproxi- ‘mativ 73 milioane de abonati din peste 120 de sar. Transmisia rezboiului din Golf prin CNN a avut un succes rasuna- tor. Se spune ca insusl Saddam Hussein ~a carui tara era in mijlocul ciel era tn telespectatorfidel al CNN, © Cele mai mari burse din lume sunt astizi complet computerizate gi interconectate intre le, ceaa ce fae posible tranzactile dintre acestea pe tot globul, la erce or8 @ in 27 octombrie 1986, bursa din Londra 2 trait momentul "Big Bang” prin introdu Corea unui sistem computrizat pent tran- zaetionarea actiunilor. Plancia Pamanc B55 — COMUNICATITRANSPORT Sting 5