{i MONGOLIA 2 eT % MENTO TD * CURIOZITATIIN NUMARUL 16: Sfanta Lucia Perla Antilelor Mici Italia Un mozaic de peisaje Alabama Inima Sudului Ciad De la Muntii Tibesti la Lacul Ciad Marea Adriatica intre Balcani si Peninsula Apenina Mongolia (2) Tara stepelor nesfarsite Stimafi clienti, In semn de multumire pentru primirea célduroasa de care s-a bucurat seria Atlas, intreaga lume la dispozitia ta’, va oferim bibliorafturile GRATUIT impreuna cu numerele 20, 40 si 60 ale | Qa ¢ ; EDITURA: De AGOSTIN HELLAS SAL VANAGER ECONOMIC: Fotis Fotow MANAGER De REDACTE 51 PRODUCTE Nirgna Rowoourbas ADRESK: Vuagini 48, 10873 An MARKETING MANAGER: Minas Kousowoe SENIOR COOROONATOR DE PROOUCTIE: ators Gas MANAGER DISTRIBUTE: Ew Bean MssAGER LOGIT 1 OPERA CCOORDONATOR LOGISTICA SI OPERATE GRAFIK Dian Bo & heads FOTOGRAA Museo Naval (Madd). Tersa Estrada, INCH AGE Fottoc, ABA, ldo ODA, Pra ‘ADAPTARE SPECIALA PENTRU UMBA ROMANK: TPARIRE SI LEGARE: DEAPRINTING Novara Canty Maneger Marana khan Narkoing Magar A Boi ADRESA 84 Nala Unt, 8, B18, 226 8, 2058. sedo 5, Bucuest Romana Teton: (40) 21 318 7356 DISTRIBUTOR: Hpaten SA Yskoing Orecor Roar ts FOTOGRAPIE LCA Oekgostel law Lary. el Evora 8,0, Gerroarm Sone Dern rave sey. Capea Cams ‘GantiFotgan-Sione SUA Dengostny Pi Uta, {Uae Mane, Warn Lar kr ©. Peresognm "co: DeAgstin sue ry, (are) Hyon Senos 5. Perch Phos MA DDeagptn Pius ray (Ovo) A Depp, MN: Dower (© 2006 De Asotin Mts Li 1 190-208 Lary Rights rtenatoal, ne. © 1904-1098 Edtone Atos Fei slte enstean ects conramlomit ‘Sat (2) 0.7088 mn ate ‘rogaine ‘Serge dein vr Hiroe ‘00-1600 Pore mol ns oxo ste ea lca (els soaug pnt evra vrs ‘Suara acne ue eae ern ar i ere ct 2 08 Prot meat Proj pra mae: 1,99 NO 19800 LEI VEC Pr cel de olen numa Aor ott frome 40061 NOI 49.9001 VECH Drei or ea 8a ut opp coral eprockcares, depaotres, Foner www.deagostini.roEUROPA ¥ DE VEST Ss ee ITA4 ITALIA ss? Un mozaic de peisaje Lacul Como din Tremezzo, in regiunea Lombardia. Vedere din ¢ Vilei Carlotta.mus Unita in diversitatc Italienii nu traiesc doar din istoria lor bogata. in ciuda conflictelor sociale acute, influenta farii din Peninsula Apenina nu este cu nimic mai prejos decat cea a vecinilor europeni. Bind rectsigetl de sbin Tn oo 0 ool 3% lina ncpa cincea putere economics occiden tala, Totugi, tara este permanent ameninfati de instabilitate politics, de coruptie side actvititile mafiote. in plus, ea este subminata de dife- renfele enorme in dezvoltarea diferitelor regiuni: nordul Italiei fine pasul cu farile bogate ale Europei de Vest, centrul se afli in faza dez- voltirii dinamice, dar sudul, numit Au ‘din ofii din sud. Tendintele separatiste secolul XX, mat ind lui Sunt puternice, iar liderit miscdrilor Florio Felice autonomiste din nord viseazi chiar Nazearo, cégtigétor la separarea Padaniei de restul {ari in cursa din 21 eonee fame toons ICES ECONOMIA Boga naturale: petrol, gaze naturale, sare, mercur, marmurd. Agricultura: culturi de vit de vie, de cereale, de legume si de fructe. Industria: petrochimicd, a ofelului, metalurgica, de autoturisme gi textila. Turis (7% din PIB), Mez: numeroaselor subventii din tard §i Muntii Dolomiti tinutul lacurilor din strainatate (din partea Uniuni si Cimpia Padului, Venetia, Europene). Consecinfa nelinistitoare Ravenna, Roma si ul, a acestor diferente este aparitia Florenta si Toscana, Golfiul printre italienii din nord a unui sen- Napoli (Pompei), Sicilia, timent de antipatie fad de compatri =i S210 es eS 1. Pe teritoriul Haliei se afli dou organisme statale independente: Vatican gi San Marino, Statul Vatican (0,44 kn), sediul papei, al autortiilor si al instituilor Bisericii Catolice, se afd in centrul Rome, pe malul sting al Tibrului. San Marino, cea mai mica (61,19 kn) si cea mai veche republicd din Europa (infiinjatd in 1263), este situatd la granite dintre regiunile Marche si Emilia-Romagna, la poalele Alpilor, nu departe de Rimini. 2. Cel mai mare concer industrial privat din Italia este FIAT (Fabrica Italiana Automobili Torino), infiinfat in 1899. 3. In 1992, a inceput la Milano actiunea de anvergura .mani pulite” (, indreptati impotriva corupfiei si a finanfiri ilegale a partidelor politic.ITALIA q HARTA FIZICA AUSTRIA BOSNIA '§I HERTEGOVINA eo © pene 1000000 (© 500000: c00500 MAREA © 100000. sano00 uiguRICA Sir seat pnite MAREA TIRENIANA MAREA| JONICA x Faimoasa ,,cizma” italiana, impreuna cu Sicilia si Sardinia, este una dintre cele mai caracteristice forme de pe harta lumii. in ciuda istoriei extrem de bogate a acestor piménturi, Italia este unul dintre statele tinere ale familie’ curopene, fiind infiintata in 1860.moe [A] | A See Cizma italiana Peninsula Apenind, care aminteste de forma unei cizme, este situata in partea centrala a bazinului Marii Mediterane. impreund cu Sicilia, aceasta formeaz o punte intre Europa si Africa. toriul Italie cuprinde trei mari regiuni geografice: la nord, zona continentala, ii de Europa Centralay; Ia sud, peninsula inconjurata de patra mari si de insulele din largul térmurilor Alpi formeazi un are intins care uneste Liguria, la vest, cu Venetia, la est. In acest amfiteatru imens se + Denumirea oficial: Republica Italiana (din 1946) + Structura administrativi: 20 de regiuni cuprinzdnd 103 de provineii + Capitala: Roma, 2,66 milioane de Joe. (2001) + Limi: italiani limba oficial), german, fancez,slovend + Religia: in principal catolici + Moneda: euro + Principalele masive muntoase: Alpi, Apeninii + Vuleani: Etna, Vezuviu, Stromboli, Vuleano * Cele mai mari orage: Roma, Milano, Napoli, Torino, Genova, Palermo, Bologna, Florenta, Venetia * Cele mai lungi riuri: Pad, Adie, Tibru, Adda, Amo * Cole mai mari lacuri: Garda, Maggiore, Como, [seo + Este inconjuratl de marl: Liguried, Titeniand, Ionics si ‘Adriaticd + Porturi principale: Genova, Venetia, ‘Taranto, Napoli Trieste, Palermo + Cele mai mari aroportur: Fiumicino (Roma), Malpensa (Milano) Alpii separ Italia de vecinit sii din nord. Varfial Monte Cervino (Matterhorn) se ridied pind la 0 inaltime de 4.478 de metr. afl: numeroase lacuri, M; i (50,000 km), care igi datoreazit solurile fertile revarsirilor Padului si ale numerosilor sai afluenti jos se inde triunghiul Campiei Padului Osiapeninsulei sunt Apenini. Acest lung lant de calearoase de la nord de G atinge Alpii si se intinde par Sicilia. De pe ambele laturi ale Muntii STATISTICA ninilor coboara spre mare co- line pitoresti, iar mai jos se gisese sesuri domoale. Coastele sunt pe alocuri stincoase si accidentate, in Liguria si Campania, iar pe alocuri sunt plate si nisipoase, ca in regiunea Miri Tireniene si a Adriaticii Sardinia si Sicilia sunt cele mai mari dintt-un grup de insule care apartin Italiei. Sardinia, situata la sud de Corsica, se afl departe de coastele vestice ale peninsulei, in timp ce Sicilia este desparjiti. de continent doar de strimtoarea ‘ngusti a Messinei in sudul Italici, viata locuitorilor nu este usoard, clima find aici useati si fierbinte. Pe nurile dintre Napoli si Sicilia eruptiile vul- canic: (Etna, Vezuviu), este des cutremure de pi sunt frecvente Stromboli si iar Calabria"AMERICA, LCA1 CENTRALA Si 4 BAZINUL CARAIBILOR ~ SFANTALUCIA & Perla Antilelor Mici Imaginea craterelor vulcanilor ivindu-se printre cocotieri este caracteristica pentru aceasta frumoasd insula din Mai ‘araibilor (in fotografie, Gros Piton).Batalia pentru ,,Insula Raiului” jn mod ciudat, Cristofor Columb nu s-a aratat interesat de aceasta insula fermecitoare. Britanicii gi francezii, in schimb, au rivalizat puternic pentru a o obfine: Sfanta Lucia si-a schimbat de 14 ori stapanul. wpe ds wich ioe Ee insu Sf marele navigator Cristofor Columb, care a 2irit insula de pe vasul su amiral, in preajma anului 1502. A hotirat, insd, si nu debarce pe farm. Sia avut noroc, intrucat localnicii de aici erau foarte porniti impotriva striinilor, Inca din secolul XIU, acestia au supus populatia bistinasa a insulei, amerindienii Arawak Britanicii au incercat si cucereasca insula in 1605, dar tentativa lor a esuat. Situatia s-a repetat in 1638, cand caraibienii pur si simplu i-au masacrat pe intrusi, Olandezii_ au reusit si trimita colonisti doi ani mai tirziu, iar la scurt timp dupa aceea, francezii au inceput si intemeieze aseziri Conflictul dintre britanici si francezi pentru dominatie asupra Lumii Noi a durat de la mijlocul secolului XVII sty UW Flori din Anuile pana la inceputul secolului XIX, iar Sfainta Lucia, marul discordici, a tre- ccut cand sub stapinirea unora, cand sub stipinirea celorlalfi, Totusi, francezii au fost mai interesati de organizarea insulei, in frunte cu Charles Eugéne Gabriel de la Croix Castries, cel care avea si devind mai tirriu ministrul marine. EL a dat numele capitalei insulei. Limba ere- olf, plini de expresii franceze i folosits pand astazi in Sfinta Lucia, aminteste de perioada de dominatie coloniali a Franfei si de influenta cultural. a acesteia, Dupi infin gerea lui Napoleon in 1814, insula a trecut definitiv sub stipanirea Marii Britanii, care i-a recunoscut inde- pendenta la 22 februarie 1979. In insuld locuiese preponderent catolici. Prima e% important. CE TREBUIE SA STITI 1. in complexul hotelier din Golful Marigot a fost turnat filmul american ‘»Doctorul Dolittle”. 2, Steagul national al Insulei Sfinta Lucia reprezinta doi vuleani silizagi pe fundalul albastru al mai, inscrisi intr-un triunghi care simbolizeazi ‘Hirmurile nisipoase. 3, Rata ridicaté a somajului, mai ales in rindul celortineri, reprezint' 0 problema serioasd pe insula 4, Papagalii m wunat colorati din Sffinta Lucia sunt pe cale de disparitie.SFANTA LUCIA LCA3 HARTA FIZICA cca MAREA CARAIBILOR Fi Me OCEANUL ATLANTIC We Locainsy SS cumur principale — parcari nationale 200. 400m Sfinta Lucia, care face parte din Insulele Windward din Arhipelagul Antilelor Mici, este considerata un adevarat colt de rai. Dar craterele vulcanilor adormiti, numerosi in peisajul insulei, recifele de corali periculoase si cicloanele puternice care viziteaza vara si toamna aceste regiuni ale Caraibelor ne reamintese cé raiul pe pimant nu exista de fapt.ws SFANTA LUCIA Flori rosii de iasomie deasupra apelor de smarald Este greu de crezut c exist in lume locuri atat de magice ca Insula Sfainta Lucia din Marea Caraibilor. efeNToN TN Rates lr ea Agricultura: culturi de banane, cacao, nuci de coves, fructe, legume, mirodenii, Port ‘comercial. Turism, STATISTICA Golfiul Marigot este un loc de vis pentru iubitorii sporturilor acvatice. Cu siguranti, fiecare dlintre insulele Arhipy Mici a fost, la Cu toate acestea, in cazul in moment dat, numita a, aceastii denu: jorul este sedus de plajele mes ite cu nisipuri fine si albe, umbrite de palmieri Ochiul este inedntat de apele de tur ale mirii, iar urechea se eazi la auzul trilurilor lilor cu penajul minunat. Vii Valeanilor Gros Piton si Petit Piton, vizibili de la depart ale naturii, Coastel acoperite de tufe de osu. profund. Din palmicri pluteste mireasma Commonwealth-ului bitanic. imbir englezi (limba adminisrativa), creo + Valuta: dolarl est-carabian + Religie: crestinism (catolici si protestant) + Cele mai mari orage: Gros Islet, Souitiére, Vieux Fort, Choiseul muita portocalelor, a fructelor de papaia si de mango. Nu e de mirare ci Sfinta Lucia este destinatia turistica de vis pentru calitorii din America de Nord si din Europa. Coastele pitoresti sunt presdrate cu golfuri izolate si cu trecut. In schimb, e_pescaresti aidoma celor di capitala insulei, Castries, modern: dupa ineendiul din 1948 a fost reconstruité dupa planul une frumos centru comercial, impreund ‘own din Insulele Barbados, sm unul dintre orasele le Caraibelor. principaleSUA9 ALABAMA Inima Sudului Dig pe Lacul Martin, AlabamaSUA 10 Aici a activat Martin Luther King Locuitorii Alabamei sunt mandri de rolul jucat de statul lor in istoria si in dezvoltarea relatiilor sociale in Statele Unite. Aici a luat nagtere migcarea pentru drepturile civice ale populatiei de culoare, la conducerea careia s-a aflat Martin Luther King. a1 decembrie 1955, in dintre autobuze le-a cerut celor patru pasag loare si elibereze locurile rezervate pentru albi, Rosa Parks, 0 croitoreast de culoare de 42 de ani, a refuzat. in virtutea locale, ea a fost arestatd si con- damnati la plata unei amenzi. fn replicd, liderii locali au indemnat legilor segregationiste populatia de culoare si renunte la transportul eu autobuzul. Boicotul a finut peste un an si s-a incheiat doar atunci ind Tribunalul Suprem a atia rasial in auto- buze. Actiunea a fost coordonata de un comitet special infiintat, in frun- tea ciiruia s-a aflat pastorul Martin Luther King. Activititile pacifiste ale nou-infiinjatei Con; Conducatorilor Crestini (printre alt Washingtonului din mai 1975) au condus la adoptarea legii referitoare Ia drepturile cetitenesti, prin care se abolea segregatia rasiald. in acelasi an, King a primit Premiul Nobel pentru Pace, iar patru ani mai tarziu a murit asasinat de un rasistalb. Un posibil viitor absolvent al Universititii din Birmingham. Martin Luther Kin jn timpul unui mars de protest impotriva diserimindit rasiale in Momgomery, Alabama (SUA), secolul XX, 17/3/1965. Locuitorii de culoare reprezinti « pitrime din populatia Alabamei, In XIX, aici au fost adusi mii de sclavi_ de secol munceasci pe plantafile de bum- bac. In timpul Razboiului de Secesiune (1861-1865), Alabama a luptat de partea Confederatiei Sudului. in februarie 1861, statele Sudului au ales pregedinte pe Jefferson Davis, iar prima capitala a fo la Monigomery., Infféngerea Confederatiei in 1865 a adus scla- vilor libertatea mult dorita, dar acestia au continuat si fie trata ca nigte cetifeni inferiori: ei au devenit mici arendasi de pimnt, aflati ‘mereu la mila proprietarilor abi Col =B f= s10) eS eo 1 "asa in stil italian a presedintelui Statelor Sudului, care au pirisit Uniunea {in 1861, a fost construitl in Montgomery in 1835 gia fost prima Casi Alba americant. 2. Doi dintre cei mai faimosi cetdfeni ai Alabamei sunt Jesse Owens, atletul care a devenit evadruplu campion olimpic in 1936, si cntirequl de jazz Nat King Cole. 3. inainte de sosirea albilor, sudul Alabamei a fost populat de amerindienii din triburile Natchez gi MaubillaSUA 11 ALABAMA HARTA FIZICA GEORGIA Golful Moxie Pana in 1763, teritoriul Alabamei a aparfinut Louisianei Franceze. Pana in momentul de fata, Alabama este numita inima regiunii Dixieland. Denumirea de Dixieland provine probabil de la cuvantul francez ,,dix” (zece) tiparit pe reversul bancnotei de 10 dolari aflata in circulatie inainte de Razboiul de Secesiune.SUA 12 ALABAMA De Ia plantatiile de bumbac la industrializare in trecut, in sudul Statelor Unite bumbacul era rege. in a doua jumatate a secolului XX, economia Sudului s-a dezvoltat foarte rapid, iar astzi se investeste mai ales in sectorul de servicii. opi eromde de dori Inima Sudului - s-a int in 1819, ca al douazeci si doilea stat. Pind in anii 20 ai secolului XX, economia Alabamei a fost dominata de culti- Unite ale Americii varea bumbacului, Invazia Hicustelor din 192 economi ‘mondial au pus capat domn si recesiune tei monoculturi. Cu toate acestea, sectorul agricol continua sa joace un Alabama este vestitd pentru culturile sale de alune de pamant, de soia si de porumb. rol important, iar Birmingham, cel n ji mare oras din Alabama si un vechi centru al indus- trici ofelului, devine acum 0 modern’ metropok a serviciilor. Sursa prin pali a veniturilor sunt cele cinei banei locale si Institutul de Medicina: al Universitatii Alabama. Capitala sta- tului, Montgomery, s-a pus rapid pe ECONOMIA Agricultura: eulturi de bumbae, alune de pamant, soia, porumb, fructe gi legume; resterea vitelor si 0 plsiilr; industria lapéelu. Industria: metalurgiea (Birmingham), usoar’, chimicd, ofeluli (Mobile), tehnologia orurilor cosmice (Huntsville), picioare dupa infringerea din Rizboiul de datorita industrilor (textile (pro- ductie de ingrdsdminte artificiale) sia Secesiune chimice Temnului, care au_prosperat. Huntsville, situat in nordul Alabamei, a fost primul sediu al cen- trului american al zborutilor cosmice NASA; aici a fost construitd, printre altele, racheta care i-a purtat pe primi astronaufi pe Luna, in 1969. Razboiul de Mobile, singurul port maritim al Alabamei, situat in Golful Mexic Originile oragului dateaza din 1702, nd a fost intemeiati aici o agezare Secesiune a ocolit francezi. Primi colonisti au adus eu ul carnavalului Mardi Gras (Marea Mare), care se sirbitoreste in Mobile, far intrerupere, din 1704. Obicciul are deci traditii mai indelun- obic: te deedt camavalul din coloratul New Orleans, cel mai vestit oras din Louisiana. fn Alabama sunt cultivate eu ged rilor plant tradigiile perioadei n + Capitala: Montgomery (202.000 de loc.) + Cele mai mari oraye: Birmingham (243.000 loe.), Mobile (199.000 lo.), Huntsville (158,000 loc.) + Limba: englezi + Religie: erestinism + Valuta: dolaral american + Cele mai lungi riuri: Alabama, ‘Tennessee, TombigbeeAFRICA) _ TCD 1 CIAD De la Muntii Tibesti la Lacul Ciad In inima continentului african, departe de mari si oceane unile nordice ale farii sunt locuite de ar junile sudice, de populatia de culoare. Cel mai numeros grup etnic este reprezentat de populatia Si indeletniceste mai ales cu 2 afl Republica Ciad.om Antagonismele dintre nord si sud S== Francezii, care au trasat granitele statului Ciad la inceputul secolului XX, nu au urmat niciun criteriu logic. Consecintele acestui fapt sunt conflictele etnice perpetuate pana in momentul de fafa intre nordul arab gi sudul dominat de locuitorii de culoare. XIX, a sfarsitul secolului statele arabe sub /earora se afla Ciadul de peste tun mileniu s-au destrdmat. Profitind de ocazie, francezii au anexat acest teritoriu Afticii Centrale, pe care 0 controlau deja. Ciad a rimas parte integranti a coloniei franceze pan la dobindirea independentei, in 1960. Tara era dominata de tribul Sara, atat din punet de vedere eco- nomic, edt si din punet de vedere politic. Regiunile nordice ale statului rau ocupate de arabi. La numai doi ani dupa cistigarea independentei, sau flcut aparitia conflictele STATISTICA ‘+ Denumirea oficial: Republica Cisd + Structura administrativas 14 oficial), limbi tribale + Valuta: francul CFA ‘Religie: animism, islam, erestinism + Cele mai lungi rturi: Chari, Logon ‘+ Aeroport: N'Djamena sociale pe fond etnic. In 1963, au avut loc primele acfiuni antiguverna- mentale. Rebelii musulmani nu au reusit si ristoame —guvernul presedintelui Tombalbaye. Cu aju- ‘orul Parisului, acesta s-a menfinut la putere pnd in 1975, ednd a avut loc 6 lovitura de stat militara, urmatd de tun rizboi deschis intre Froi Eliberare Nationali a Ci (Frolinat), reprezentantul nordului musulman, si sudul erestin-animist care dominase in treeut ara fn 1978, dupa multe runde de egocieri, a fost creat un. guvem provizoriu, Sarvina acestuia era cal- area conflictelor tribal si objinerea unitifii nationale. La con- dducerea noului cabinet s-au aflat doi Productia de cereale este suficiemt doar pentru nevoille interne ale i. dintre liderii Frolinat ~ Hissene Habré si Goukouni Oued Rivalitatea dintre acestia a condus la destrimarea Frontului gi la c&derea guvernului, Libia -a amestecat si ea in conflict, de partea lui Oued Kaddafi conta pe victorie i urmarea nirea teritorilor Ciadului si Libiei sub conducerea sa. Oueddei a refuzat, nsf, si colaboreze. Habré a folosit conflictul in folosul sau. Cu ajutor militar din partea SUA sia cla intratin capital, in iunie si s-a proclamat presedinte. ‘Anii '80 au decurs sub semnul con- flictelor interne si internationale. In 1994, armele au fost, intr-un final, predate. CE TREBUIE SA STITI 1. {in secolul IX, triburile arabe controlau regiunea din jurul Lacului Ciad, In pperioada de inflorire a statului Kanem, Ciadul a fost parte integranté @ unvia dintre cele mai mari imperii ale Afric. 2. Depresiunea Ciadului este una dintre cel Je mai adanei din Africa. Aceasta ‘cuprinde si terenurile de dincolo de granijele Ciadului (mai ales la est, in Sudan) 3. Populatia Ciadului foloseste peste 120 de limbi si dialecte diferite.(aa [SRE (Sia aa TCD 3 CIAD HARTA FIZICA Mirodenii si legume in piata din Chadra. Locality @ peste 100.000 loc. @ intro 50,000 ~ 100.000 toe. © _Intre 10.000 - 50.000 toc. © sub 10.000 loc. — => drumuri principale 3k rezervatii naturale “> dune de nisip 500 1.000 1.500 m Degertul la nord, savana la sud. Acesta este numai unul dintre criteriile care divizeaza tara in doud zone. Alte criterii sunt clima diferita, vegetatia si populafia, arabé la nord si de culoare la sud.encima CC] A) saat In tinutul secetei Rizboiul civil indelungat, seceta urmata de inundatii si, in final, invazia licustelor au aruncat populafia Ciadului intr-o siicie lucie si au facut fara dependent de iadul este un exemplu tipic de tari slab dezvoliati. Doar 25% din populatie locuieste in orage. Jumatate din cetdjeni nu au implinit ined 15 ani, iar speranta medie de viati este de doar 47 de ani. in statul cu 0 suprafaya de we decit cea a céteva ori maim Rominiei locuiesc doar 9,8 milioane de oameni. Ciadul este foarte inegal populat. Majoritatea locuitorilor s-au stabilitn Depresiunea Ciadului sipe malurile raului Chari. La nord, populafia se concentreaza in jurul oazelor sau duce o viat nomad Baza economic’ este reprezentati de culturile agricole primitive, mai ales de manioe, mei, restie de zahir si orii regiunilor nordice lune. Loy ale firii se ocupé in principal cu cresterea vitelor. In zonele mai fi tile din preajma lacului Ciad se cul- tiv bumbacul. Veniturile din vin- ajutorul extern. zarea bumbacului reprezinti 40 % din valoarea exportului. Aceasti dependenfa a economici de o sursi unicd de valuta condus de multe ori in istoria Ciadului la crize finan- ciare, provocate de pribusirea prefu- Jui bumbacului pe piata mondial Prin Lacul Ciad trece granita cu Nigeria, cu Camerunul si cu Nigerul. in apropiere de varsarea riului Chari fin lac se afl capitala Ciadului, N'Djamena (fostul Fort Lamy). Pescuitul este un element important al economiei in aceste ti- nuturi. In perioada ploilor, Lacul Ciad se revarsii in mod regulat. Pe timp de seceta, dimensiunile lacului se injumatitese in comparatie cu perioada precipitatilor, in nordul Ciadului se afla regiunile desertice ale Saharei acoperite de ECONOMIA Agricultura: culturi de bumbac, mei, manioc, trestie de zahir, alune de pimant, cresterea vtelor Pescuitul. Industrie slab dezvoltats. ierburisérace sau total lipsite de vegetatie. Doar in masivul Tibesti (cel mai inalt munte din tara) poate fi intalnita © flora ceva mai bogata, cu vegetatie mediteraneand, Mai spre sud, se intind savanele cu bao: babi si saledmi. Cu cat se inainteazi mai adane in inima farii, cu atat v atia savanei devine mai abun- dent. In regiunea care cuprinde Depresiunea Bodélé traiesc elefanti, girafe, rinoceri si lei. Aici se aflé majoritatea parcurilor nationale gi a rezervatiilor naturale, ‘Riimigifele unui tanc fm CiadMAR 1 Orasul Dubrovnik din CroatiaVenetia la nord, Dubrovnik la sud Dubrovnik, Venetia si Brindisi, vechi orase maritime, atrag turistii prin istoria si cultura lor bogata. Tse sunt tmpodobite pitoresti i izo Orasul portuar Dubrovnik din Croafia, cunoscut pe vremuri sub numele de Ragusa, a fost candva 0 mare putere comerciald. in bog de negustori, spitale de canalizare functionau deja din Evul Mediu Dubrovnik, nun Perla Adriatici atrage anual réuri de turisti, in ciuda distrugerilor nu suferite in timpul recentu- lui rizboi_ civil Oaspetii insetati de liniste si pace glisese adapost pe Insulele Hvar, Brag sau Koréuta, unde aglomeratia turistilor este It mai putin intensa Cas WLvau Venetia, Trieste, Pesaro, Ancona, Insulele Pianosa gi Termiti, coasta Dalmatiei (Dubrovnik si Split) ECONOMIA Pescuit (sardine, crustacce). Industria petrochimica. Turism. Imaginea idilica este ingelitoare. Timp de ani indelungati,coasta Dalmici a fost arena infruntiilor mititare. Orasul Trogir, pe coasta Dalmici Tirmurile italiene ale Adriaticii se caracterizeari prin linii mai blinde, iar peisajul lor este mai putin divers si atractiv. Multi turisti sunt insi fermecati de ordgelele maritime inconjurate de magie si de satele pesciresti de aici. La Brindisi (anticul Brundisium) saw Ja Bari urmele trecutului te incon- de pretutindeni Veretia, situatd in nord, este 0 ade- vrati Mecca a turistilor din lumea intreagi. Biserica San Marco si Canal Grande sunt doar doua dintre ridicat_ in atractiile miijlocul unelor. Amatorii de iahting se intore in mod regulat in apele Adriaticii. Ei pretuiese mai ales romantismul coastei Dalmajiei si briza inviordtoare care m suprafafa marii in lunile sufocante de vara, eB sass SL 1. Insula Rab, care apartine de Croafia, este considerata cea mai frumoasi insula Mari Adriatice. Aceasta este acoperiti de piduri dese de pin 2. Republica Venetia a controlat, pan in secolul XVIII, numeroase teritorii de pe coasta Dalmatici. in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial Italia a trebuit si returneze aveste posesiuni 3. In apropiere de Brindisi se aflS Castelul lui Frederie al 14ea, construit in forma de octogon. Acest punct turistic se bucura de un mare interes. 4. Nu departe de Rimini se afl4 cea mai micd republici din lume: San Marino.MAR 3 MAREA ADRIATICA =~ HARTA GENERALA ‘~ SLOVENIA UNGARIA CROATIA Adriatica, fosta fereastra spre lume a Republicii Venetia, calea maritima principal care unea Europa Occidentala cu misteriosul univers al Orientului, este in prezent locul favorit de odihné al turistilor, pe care nu fi deranjeaza nici plajele pictroase ale Croatiei, nici farmul murdar din preajma deltei Padului.wee MAREA ADRIATICA == Mare veche, probleme noi Plaga coastelor italiene ale Adriaticii o reprezint& straturile groase de alge marine care sunt aruncate pe plaje. in partea balcanica, distrugerile suferite de natura si de oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile. ‘area Adriaticd se intinde M. 2p edo te peninsulele Europei sudi- ce: cea Apenind si cea Balcanicd. Nu departe de contopirea Adriaticit cu Marea lonicd, acestea se apropie foarte mult una de cealalté si formeazi Strimtoarea Otranto, numité si ,Poarta Adriatici”. In locul cel mai strimt, cele doua peninsute si de kilometri de mare. in stramtoare se afld oriselul italian Otranto si Promontoriul St. Maria di L mai sudie punet al Itaici cel in vremea Imperiului Roman, apele Aadriaticii au fost o cale de transport importanté, care conducea’ la Constantinopol —(in__prezent, Istanbul). Astizi, Adriatica este 0 in pericol din cauza raurilor care se vars in ea: Padul, in nordul Italiei, Neretva, in Croatia si Drin, in c ‘ Albania. Apele lor murdare_ poarti In timpul toamnelor cenusii si al deseuri menajere si ingrisiminte. angi Rimini, céndva adorate de iemilor inghetate, romdnii viseaza la Aceste substanfe provoaci dez- —turisti, si fie acum acoperite de 0 —_astfel de peisaie. voltarea in exces a algelor marine. ptura de alge toxice. Consecinjele acestui fenomen se fac Autorititile localitafilor maritime resimite mai ales in Italia, Vantul si alocd sume importante luptei_cu valurile fac ca plajele si statiunile de _aceasti plaga persistent. Rarer tn partea balcanic a Adriatic pro- blemele sunt de o cu totul alta natura in prim plan se alla. ser urmelor lasate de rizboiul civil. Consecintele conflictelor armate au fost resimtite dureros de vechiul si frumosul oras Dubrovnik, Sectorul Rijeka, Zadar, Dubrovnik, Durrés turistic din Dalmafia, care fusese _* Golfur: Venti, Manfredonia, aproape total distrus de rizboi, se Drin dezvolté acum foarte rapid. Din * Réur: Pad, Pescara, Ofanto, Pacate, inci nu se poate spune acclasi ‘Neretva, Drin lucru despre coastele Albanieia Se MNG 3 MONGOLIA ’ HARTA FIZICA, pst 100.000 ) coyrs ripoase — eumuspmcbte MONGOLIA soe = ; INTERIOARA ) CRs a Aceasti ari uriasi, al carei semn distinctiv sunt regiunile nesfiirsite de stepe, de semideserturi si de deserturi, a fascinat intotdeauna prin diversitatea sa. Majoritatea locuitorilor sai traieste in continuare viafa grea, dar plind de culoare a nomazilor, ocupandu-se in principal cu cresterea animalelor. in apropierea oragelor, mai pot fi intélnite si in prezent grupuri de iurte (corturi), care constituie de secole elementul intrinsee al peisajului mongol.De la Desertul Gobi la Muntii Altai Mongolia este o fara de podis foarte slab populata, situatd intre Siberia si China. Practic, intreaga sa suprafatd este ocupatii de stepe si de degerturi. STATISTICA ‘ongolia pare nesfirsitd. Cu edt ne aventurim mai adinc in inima stepelor, cu atat linia orizontului pare mai indepirtatd. Monotonia peisajului ars de véntur semne de viati: herghelii de cai sil- batici sau locuinje mobile ale nomazilor, numite jurte Mongolia este © fara inghesu inire doud puteri mondiale: Ru la nord si China la sud. Desi suprafaja sa este de peste sase ori mai mare decat cea a Roméniei, este locuiti de numai dou’ milioane a Tinere mongole in straie traditionale de sirbitoare Intrarea in Manistirea Gandantegchinlen Khiid din capitala Mongolic, Ulan Bator de 0: de podiguri si de muni mare parte a {ari aflandu-se la 0 altitudine de peste 1.500 de metr. Peisajul este marcat din loc in loc de lanfuri muntoase impunatoare, precum Muntii Altai, al caror varf principal misoari 4.374 de metri iniltime. Majoritatea Mongolici nu se varsi in mare. Unele dintre acestea se vars in curile din valea din nord-vestul Muntilor Altai. Apa din aceste re- zervoare are 0 salinitate foarte ridi- cata. Relieful Mongotiei de nord, angi granita cu Rusia, este domi- nek de taiga. fnspre’ sad, abcastase transforma in stepa, iar ling granita cu China, in Desertul Gobi. Doar 1% din suprafaa agricola poate fi folositt pentru culturi. Cresterea cailor, a oilor, a vitelor si a cimilelor —reprezinti —baza economiei mongole. Peste jumatate din populatia tari traieste din astfel de activititi. Mongolia este asoci- ati cu imaginea nomazilor care locuiesc in iurte. neni. Mongolia este un finut crese cai $i Aceasta perceplie nu este intru totul conforma cu _realitatea. Aceasti tari dispune de bogatii na turale imense: zicdminte de car- une, de cupru, de molibden si de petrol, acesta din urmi recent descoperit. Poate datorité acestora Mongolia va recupera indelungata firziere in dezvoltarea econo- mica. + Denumirea oficial: Mongolia + Sistem politic: republic parlamentart + Capitala: Ulan Bator/Ulaan Baator (819.000 loc.) + Limbi: mongol (limba oficial), ceazacis + Valuta: tugrag + Religie: lamaism, religii samanice, islam + Cele mai mari orage: Darhan, “Erdenet + Cole mai mari lacuri: ‘Ubsu Nur (3.350 kar’), ‘Hvsg6! (2.620 km’) + Cole mai hingiriuri: Selenga, ‘Orhon, Kerulen