NBG a eee ei) AD ASTRA eee eet tec et = PUBLICATIE EDITATA iN CADRUL LICEULUI CU PROGRAM SPORTIV ea \Nebund dimineata. Soarele invelit cu puf carunt, sta cu razele-n perna. mai dornt vreo doud ore, si-un minut, Nebun si prénzal {pa frige si-ngheata. 1colo e tot, in gheata Inima, corpul intreg, mintea si sufletul, si-o viaga. Amiaza si ce-i dupa ea ar fi fost perfecte ne Jenner Si Sara noi, i dar am stricat tot. Seara n-a batut la usa, apoi m-a-nselat cu luna si-a plecat. v-a beitut la usa seara, pacat, ce pacat... Aya am incheiat nimicul, n-am ce stinge. Noapte nebunDespre nov w lucrurile care conteaza editorial Despre el se pot spune si scrie multe. Si toate, numai de bine. Prin 2004, in clasa a IX-a (cand Lam rugat sa se preginte) mi-a replicat sec (asteptand cu interes reactia colegilor) cit “se numeste... ca apostolul necredincios”.... iar dupa 0 pauzit incordaté, vizand ec nu mé las impresionati, a addugat timid: “Tomiti... Nicolau”. Si cred cd dupd aceea, timp de vreo 5 ani, m-am tot incdpatinat sit fiu sobrit.. si sd-1 numese... Toma, desi el era “Tomita” pentru toata lumea. Cai nu prea se omora cu increderea in ceilalti, asta am priceput panit prin 2009. Avea inst mare incredere in el. Dupé proba scrisd la limba romand (bacalaureat), cand unul dintre colegii lui (Cornel) ti muiltumea lui Dumnezeu cit “ a trecut si peste asta”, la Biserica Sf. loan Vechi de la Curtea Domneascé din Piatra, Toma (asecat confortabil pe banca din fata ricii) imi tot spunea, cu oarecare emfaza: 0 sd iau peste 8, am scris tot ce trebuia”. Dar... de ce a stat Toma in liceu “5 ni” in loc de...4? Da, poate ci se cere si o explicatie aici El e (deocamdati!) singurul care a sdbovit un cincinal in LPS, $i asta... fard si rimina repetent (nici nu avea cum; a fost imtotdeauna printre cei mai buni elevi din “clasa ui Bulacu”. fnsd... in urma unui transfer pagubos la 0 echipa de fotbal din sudul farii, a incercat sd revind acasé. Pierduse un semestru aya ci. reasecarea adevaraté in banca s-a produs abia dupéi. un alt an... scolar. Toma era prieten cu tofi: si cu fotbalul si cu invatatura, si cu gazonul si cu lectura... Jar mai tarziu, urma sit injeleg cé se disipa (cu oaresce echilibru si folos) intre balonul romnd poczie. De fapt, despre poccia pe care 0 Sscrie, Toma nu mi- a dat voie sa vorbese Ensit eu tot i: am subtilizat un text (era oricum pe tiirdmul... online!) si-l public aici. Poate cit autorul o siti scoatit intr-o zi un volun, desi nu-i prea std gandul da asta. Acum, ¢ pe jumatate bucurestean si cocheteaza cu ideea de... studentie. Cred insa ed cel mai serios se ocupa (towsil) tot de fotbal, iar de citeva luni... bloguieste. Participa ta to felul de proiecte culturale interesante, iar pentru unele mi-a tezit interesul yi mie. Ti este dor de casa si mai ales de unica... (nu vrea si recunoascé, asa cd nu vd chinuifi sd... marcafi!). Locuieste cu fratele (de care il despart vreo 9 ani de etate, si probabil tot atatea trepte spre implinire) iar acum ingeleg de ce tatiil lui imi spunea prin iunie..."baiefii mei sunt deosebiti”... Militeaza pentru donarea de cari in proiectul Lecturi urbane si, din cand in cand, daruieste celorlalti franturi de sensibilitate cdrora le-a gasit si un titlu: “Despre noi si lucrurile care conteaza”. Va recomand cu drag: scurté dupa 20 de ani”, “Se pare cit si baiegi plang cateodata” si... “Cine n-a mancat lapte de pasdre, sd-yi... cumpere!”. (www.tomanicolau.wordpress.com). Si... cand mi gandesc ce greu se lisa induplecat... Tomita, cu ani in urmé, si serie cite ceva pentru revista “Ad Astra’ Ana VIRLAN “Proza AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010 3:: Olimpismul (XIV) :: Prof. llie POPESCU Palmaresul medaliilor de aur este completat la J.O. din 1980 de canoea de aur a flotei romanesti cu Ivan Patzaichin gi Toma Simionoy. La Moscova au fost obtinute gsi 6 medalii de argint prin echipa de gimnastica-fete (Nadia Comianeci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Cristina Grigoras, Melita Ruhn, Dumitrifa Turner) de Nadia Comaneci, Emilia Eberle, echipajul caiac 4-1000 m (Vasile Diba, Mihai Zafiu, lon Geant’, Nicusor Eseanu), echipajul canoe 2-500 m (Ivan Patzaichin, Petre Capusta) si Alexandru Constantin la lupte greco- romane. Medalii de bronz, in numar de 13, au obtinut echipele de handbal masculin (Stefan Birtalan, Iosif Bors, Adrian Cosma, Cezar Draganita, Marian Dumitru, Cornel Durau, Alexandru Folker, Claudiu Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stanga, Neculai Vasilica, Lucian Vasilache, Maricel Voinea), de volei masculin (Marius Cata Chitiga, Corneliu Chifu, Laurentiu Dum&noiu, Ginter Enescu, Dan Girleanu, Cornel Oros, Sorin Macovei, Viorel Manole, Florin Mina, Nicolae Pop, Constantin Sterea, Nicu Stoian), echipa S-8+1 fete (Elena Dobritoiu, Elena Bondar, Maria Constantinescu, Ana Iliufa, Rodica Puscatu, Florica Bucur, Rodica Frantu, Marlena Zagoni, Angelica Aposteanu). In acest numar, intra si medaliile cucerite la gimnastica fete (2), box (2), calarie echip& (1), lupte greco- romane (2), canotaj (1), caiac-canoe (2). Delegatia Romaniei a curprins 239 de sportivi din care 76 sportive gsi 163 sportivi, S-a participat la 18 sporturi si 134 probe, din care 98 masculine si 36 feminine. Sportivii romani au acumulat 205,5 puncte. 4 AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010Fiecare editie a J.O. are ceva inedit, ceva caracteristic cu care intra in istoria olimpica a sportului mondial. Cand C.LO. a preferat orasul Moscova altor 5 orase candidate la organizarea J.0. din 1980, probabil a probe la cele 21 ramuri de sport incluse in programul olimpic. In plus, peste 1 miliard si jumatate de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 canale si societati de televiziune din intreaga lume. XKENAIO Y avut in vedere si faptul ca BEST WISHES! Jocurile Olimpice de la BONNE CHANCE sportul rusesc si-a adus 0 contributie importanta la dezvoltarea miscarii olimpice mondiale. Astfel, pentru prima data in istoria lor, J.O. s-au desfagurat intr-o ara din estul Europei. Din pacate, nu toate farile au onorat invitatia de a participa la aceasta editie a J.O., numerosi sportivi fiind privati de posibilitatea de a-gi etala valoarea, de a-si apara sansele, de a cAstiga laurii olimpici. O serie de CNO, in frunte cu cel din SUA, au boicotat J.O. de la Moscova in semn de protest fata de interventia militaré a URSS-ului in Afghanistan. Intrecerile olimpice de la Moscova au fost urmarite de peste 5 milioane de spectatori Moscova s-au distins si prin modul cum a __ fost conceputé gi organizata ceremonia de deschidere. Toti cei prezenti au apreciat, in unanimitate, ca a fost cea mai frumoasd ceremonie de deschidere, in raport cu editiile precedate. La aceasta editie, a XXII-a a J.O., au fost acreditati aproape 7000 de reprezentanti ai _presei scrise, radioului si televiziunii, o altd cifra record care vorbeste elocvent despre interesul pe care l-au starnit intrecerile de la Moscova pe intregul glob. Mascota acestor J.O. a fost ursuletul Miska, un ursulet vesel, comic, atragator care a impresionat asistenta la festivitatea de inchidere, pentru c& a aparut cu prezenti in tribunele lacrimi in ochi, lacrimi ce salilor i stadioanelor, tradau tristetea despartirii unde s-au desfigurat 203 Moskwa1980_| ge prieteni. AD ASTRA nr, 22 -aprilie 2010 5:: Fauritorii de au Prof. Constantin-Radu RUSU Final al Campionatului National de handbal masculin rezervat echipelor de juniori wat La sfargitul Luni: i chipe ale momentului s-au luptat pentru ierarhia interna a acestui esalon de performanfa. In clita de la Sighisoara a fost prezenta si echipa de profil de la LPS Piatra Neamt, formatie ce este pregatité de profesorii- antrenori Constantin Rusu, Rita Bursue si Stelian Bursuc. Sistemul de desfisurare a acestui esalon de performanyi a fost urmiitorul: echipele care au fost inscrise in campionat au fost repartizate pe criterii geografice in serii de cate 5, 6, 7 sau 8. In fiecare serie s-au jucat tumee ce compuneau seria respectiva, organizate pe terenul fiecirei echipe. In cadrul turneelor, echipele au jucat fiecare cu fiecare, numai tur. La final, primele dou’ echipe din clasamentul fiecarei serii s-au calificat la faza semifinala. = Drumul spre elitd:: Micii handbalisti pictreni au fost repartizati intr-o serie - gigant, formata din 8 echipe, si anume Seria A. Pe king’ LPS Piatra Neamt, au mai jucat in aceasta serie formatiile Scolii nr, 3 Adjud, CSS Baciu, LPS Roman, LPS Suceava, LPS Vaslui, LPS Botosani si LPS lagi. Dupa lupte grele cu eterna rival din Adjud, formatia din Piatra Neamt a terminat pe pozitia secunda in clasamentul acestei serii si s-a calificat la faza semifinala Pentru faza semifinali echipa noastra a fost repartizati in Seria Il, alaturi de echipele CSS Medgidia, CSS Fagaras si CSS 3 Steaua Bucuresti. in urma licitatiei organizate de cAtre federatia de resort, organizarea tumeului din aceasti serie a fost atribuit’ echipei CSS Medgidia Dac& pentru bucurestenii de Ja Steaua deplasarea cra la indemdén’, pentru handbalistii pietreni gi cei din Fagiras a fost nevoie si se parcurgii o distanja de peste 500 de kilometri. Primul adversar al echipei pietrene a fost formatia CSS Fagtiras, echip’ ce a terminat pe prima pozifie in clasamentul Seriei D. Desi adversarii au practicat un handbal modern, in mare vitezi, jucdtorii pietreni au invins fra prea mari emofii, cu scorul de 30 la 27, ins’ in ultimul minut de joe echipa noastr’ conducea la o diferent de 5 goluri. A urmat confruntarea cu gazdele din Medgidia, CSS Medgidia venea la tumeul semifinal de pe prima pozitie a clasamentului Seriei B. Mai mult, echipa gazda este o selectionata formata din clubul local si CSS 1 Constanta. Cum in prima zi a turneului echipa locala a pierdut la o diferen{a serioasa in fata stelistilor, victoria cu pietrenii era imperios necesari. N-a fost aya deoarece pietrenii au evoluat Mri refineri, au revistat cu tarie la toate presiunile venite din exterioral terenului si au luptat cu darzenie pana la final, Cu doar 17 secunde inaintea termindrii timpului de joc, LPS Piatra Neamt conducea cu un gol diferena, dar arbitrii au dictat o aruncare libera de la 7 m (imaginara!) in favoarea gazdelor... Portarul pietrean, Alexandru Bucitaru, care anterior mai apfrase o astfel de aruncare, a reugit si pareze si ast pictrenii au invins cu scorul de 28 - 27. in ultima zi a competitiei, echipa noastri a jucat cu Steaua Bucuresti. Pentru a se califica, LPS Piatra Neamt avea trei optiuni: sa inving’ la orice scor, si remizeze, sau si nu piard& la mai mult de 7 goluri in fafa stelistilor. Micii handbalisti pictreni au jucat bine si in acest meci si, desi bucurestenii au ficut eforturi uriage pentru a invinge, victoria a revenit la final baietilor nostri, cu scorul de 20-17. Cu tei victorii din tot atdtea posibile, LPS Piatra Neam{ a ocupat prima pozitie in samentul Seriei II si s-a calificat alituri de Fagras in clita handbalului masculin juvenil romiinese. Pe culmile gloriet:: La Sighisoara, baie}ii nostri au fost repartizati in Seria B, aldituri de echipele U. Transilvania Cluj, $coaka Generali 3 Adjud si Extrem Baia Mare, adversari pe care LPS Piatra Neamt i-a si intalnit in aceasta ordine. in Seria A s-au luptat echipele CSS Fagaras, Grupul $colar Kos Karoly Sfintu Gheorghe, Banatul Timisoara si Liceul Militar Mihai Viteazul Alba Tulia u 6 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010considera inaintea startului cd Seria B era una foarte xtrem Baia Mare susjinute de cluburi private si cu Tehnicianul pictrean Constantin Rust putemnic’, cu echipele U. Transilvania Cluj si serioase resurse Primul meci al echipei noastre a fost chiar in compania elujenilor, miercuri 27 mai 2009, cu incepere de la orele 17.00. Dupa un meci aprig disputat, victoria a revenit echipei noastre, cu scorul de 26 - 23. Joi, LPS Piatra Neam{ s-a confruntat cu eterna rival din Adjud, tot de la orele 17.00. Cum in prima zi vrancenii céstigaser& si ci, meciul a devenit capital pentru ambele echipe. Au invins tot baietii nostri, cu scorul de 18 - 15, dramatismal confruntnii find reliefat si de numarul mic de goluri mareate de ambele echipe. Odatti cu aceasti vietorie, pietrenii au fost practic calificati in semifinale, insti micii handbalisti pietreni si-au propus o victorie si in ultimul meci al seriei. Aga a si fost, LPS Piatra Neam} invingand si echipa Extrem Baia Mare, cu scorul de 33 - 30. in urma acestor rezultate, gruparea din Piatra Neamt a ocupat primul loc in clasamentul Seriei B si a jucat in semifinals cu echipa din Sfintu Gheorghe. A fost cea mai disputata partida a tumeului, cele doua echipe luptand pind la epuizare pentru victoria ce le putea propulsa in marea finala. Cu un final mai lucid si cu portarul Alexandru Buedtara apirand un contraatae in ultima secunda de joc, LPS Piatra Neamt a invins cu 26 - 25 sia ajuns in finala competitiei Marea final a avat loc duminica, cu incepere de la orele 11.30 iar LPS Piatra Neamy a luptat pentru medalia de aur si titlul de Campioand National cu CSS Fagaras. Cum pietrenii invinseseri echipa din in tumeul semifinal, plecau deja cu un ascendent moral important, $i au si predat celor prezenti o adevarata lecjie de handbal Cu portarul Stefan Lupu in mare forma, completat la aruncirile de la 7 metri de cftre Alexandru Bucitaru, cu Tudor Vasiliu pe extrema sténg’, Eduard Hosteanu pe inter stinga, Daniel Balan coordonator de joc, Leonard Acatrinei inter dreapta, Lucian Toma si Adrian Calian pe extrema dreapta si Vlad Popescu - pivot, LPS Piatra Neamt a fuuncjionat ca o adevaratt maging de handbal, zdrobind fra mila adversarul din Fagaras. La finalul meciuhui, tabela de scor indica 28 - 21 pentru LPS PIATRA NEAMJ. Handbalistii pietreni au castigat medaliile de aur si titlul de Campioni Najionali ai Romédniei, edigia 2008 - 2009 Au fiurit aur in vechea cetate din Sighisoara jucdtorii: Stefan Lupu si Alexandru Bucdtara - portari, Tudor Vasiliu, Eduard Hosteanu, Daniel Balan, Leonard Acatrinei, Lucian Toma, Vlad Popes Adrian Calian, Alexandru Popovici, Antonio Patrunjel, Florin Ostahie, Vlad Ardeleanu, Vlad Darie si Rares Bursuc - jucitori de cmp, coordonaji de profesorii-antrenori Constantin Rusu, Rita Bursuc si Stelian Bursuc. ::Clasamentul Turnenini Final:: |. LPS Piatra Ni Karoly CSM SfGheorghe, 5. Univ. Transilvania Cluj, 6. LPS Extrem Baia Mare, 8. LPS Banatul Timisoara. mt, 2. CSS Fagaras, 3. $e.3 Adjud, 4. Gr. $e. Kos ic. Mil. Mihai Viteazul Alba Iulia, 7 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 20107s:Tristeea campionilor:: Handbalisti echipei de juniori [II de la LPS Piatra Neamt au objinut duminic®, 31 mai 2009, medaliile de aur gi tithul de campioni nationali ai Roméniei. Cativa iubitori de handbal i-au asteptat la Piatra Neamf si le-au organizat o primire fastuoasa. Retrasi in salonul Restaurantului Unie, campionii s-au bucurat impreund cu antrenorii, pirintii si cadrele didactice de la LPS Piatra Neamt, ins bucuria succesului a parut umbrita de o discret’ tristete. Explicatia a venit de la tehnicianul Constantin Rusu: "cesti copii au ajuns in varfudl ierarhiei dupé o munca titanicd. Performanta lor este rodul conjugat al eforturilor faicute de parinti $i de cadrele de la LPS Piatra Neamt. Aurul adus de la Sighisoara are in sclipiri $i eforturile directorilor Vasile Filimon si Dan Gavril, camenit care au gasit meren solujii financiare pentru a oferi conditit minime de pregdtire acestor handbalisti. Este si meritul catedrei de handbal, care mi-a acordat inerederea necesart realizéirii acestei performante. Ne-am confruntat pe parcursul acestui campionat cu fore redutabile din handbalul roménesc, dar mai ales cu forja financiari a chiburilor private. Am reusit st-i invingem pe tofi, inst consunul de energie a fosi fantastic, fenomen ce i-a uzat pe copii dar mai ales pe tehnicienii care au féturit aceasté performanté. Tristejea ce umbreste bueuria succesului vine insit din zona echipei de seniori. Cum seniorii nostri sunt la un pas de desfiinjare, acesti campioni se inireaba firesc unde au sit joace. Forfele Jinanciare despre care va spuneam anterior au inceput deja sti bazdie prin jurul lor. Paradoxul fenomenulwi handbalistic la Piatra Neamt este céi pregétim acesti campioni cu resurse locale insti, la maturitate sau chiar mai devreme, jucatorii din oragul nostru pun umérrul la performanjele majore ale echipelor din alte orase. Noi vom féturi mereu medalii si titluri, dnsit doar la nivelul copiilor si juniorilor. Asta este cauza tristefti campionilor. Cand noi sdirbatoream, se disputa Jfinala masculina a Challenge Cup, intre U. Bucovina Suceava si UCM Resifa. Jumétate dintre Jjucatorti ambelor echipe erau fosti campioni de juniori de la LPS Piatra Neany.” s:Luuninita Hutupan felicita campionii: Duminica seara au sosit in Piata Stefan cel Mare handbalistii de la LPS Piatra Neamt. Cu doar citeva ore mai devreme, echipa pietrean’i de juniori Il devenise campioani national la Sighisoara Conducerea instituiei pietrene a organizat o primire triumfaki micilor campioni, in fata Complexului Unic find adunati_numerosi parinti, cadre didactice, persoane oficiale din sportul local si reprezentanfi ai presei si administratici locale. Printre cei aflati la primirea campionilor s-a numérat si legendara Luminifa Hufupan - Dinu, cea mai valoroasé portirifi romaned a tuturor timpurilor. Cum Luminifa este originara din Piatra Neam{ si s-a lansat in handbalul de mare performanté in urbea noastra, n-a ratat momentul de a-i felicita personal pe campioni. Celebra jucatoare le-a spus micilor jucdtori cd reteta succesului este formata din cateva elemente principale: munca titanic&, sacrificiul si seriozitatea, dar mai ales modestia ce trebuie si caracterizeze marii campioni, Uluiti de prezenta legendarei juctoare, campionii au promis cd vor munei si mai mult si vor continua seria succeselor. Dupa ce i-a imbratisat pe cAstigditori, Luminiga s-a retras discret dar a Visat in urma ei nostalgia clipelor minunate din care se construies¢ miturile sportului, sNota redactiei:: Trei dintre componentii echipei de handbal pregatite de profesorul Constantin Rusu au féicut parte din echipa Romdniei medaliaté cu bronz in Portugalia, la Lisabona, la Campionatul Mondial Scolar (22-27 martie 2010). Cei wei (Eduard Hosteanu, Leonard Acatrinei si Adrian Rotaru) se pregdtese la Centrul Olimpic si de Excelenté in Handbal de la Sighisoara. 8 AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010=: Canotaj :: 1: Baieti In ultimii doi ani, la sectia de canotaj, S-2U obtinut rezultatc deoscbite atat Ia concursurile nationale (aiMeaiaaha oaiaaa cat si la cele zonale. {n anul 2009, sportivii antrenati de domnul profesor Valentin Gayril au objinut urmdtoarele premii: Campionatul National de Fond 2009, Snagov: argint (2-) Andrei Sorin si Bolohan Ovidiu, bronz (81 Andrei Sorin, Anechitei Gabriel, Covalciuc Catalin Diacomu Tulian, FerSstrSoariu Ionut, Lazar Vasile, Nica Stefan, Riducann Claudiu, Rusu Andrei Campionatul National Navodari 2009, Juniori: bron7(2-): Bolohan Ovidiu, Negur’ Dan Andrei, bronz(2+): Bolohan Ovidiu, Neguri Dan Andrei, brow (4+1): Diaconu Tulian, Nica Stefan, Réducanu Claudiu, Rusu Andrei, Vigan Cezar Campionatul National Scolar, Navodari: locul Wl (2-) Bolohan Ovidiu, Feristrioariu Tonuf; locul Il (2+): Archip Alexandru, Andrei Sorin. Campionatul National Seniori (ergometru): —argint, Feristrioariu Jonuy si Neguri Dan Andrei. Pe viitor sperm si objinem cAt mai multe rezultate bune la toate concursurile la care vom participa, desigur cu sprijinul dommului profesor Valentin Gavril. Ovidiu BOLOHAN (clasa a XI-a Q) ss Fete Anul 2009 a fost un an foarte bun pe plan sportiv si am avut multe reali in august 2009, s-a desfigurat la Navodari concursul national de juniori gi seniori iar echipa LPS Piatra Neam{ a participat la mai multe probe: individual/ locul al Ill-lea Apetrei Ramona, echipe/ locul al I1l-lea Apetrei Ramona gi Modrea Florina, 8+1 locul al III- lea. Datorita realizarilor obtinute, echipa a plecat intr-un cantonament la Navodari. Acesta a durat o lund si jumétate iar noi ne-am pregatit pentru competitiile urmatoare. Tot in august 2009, la Snagov, Apetrei Ramona si Modrea Florina au obtinut locul al Il-lea la individual. in luna decembrie, a avut loc la Snagov cel mai important concurs al anului, ,Cupa Romanici”. Echipa LPS Piatra Neamt a fost reprezentata de Apetrei Ramona (care a obi locul I) si de Cobzariu Ana (locul al Il-lea), ambele sportive concurand Ia individual. ‘Cea mai recent competitie a avut loc in februarie 2010 la Snagov. Acolo, Apetrei Ramona si Modrea Florina au participat la probele individuale si pe echipe, objinand locurile IV si V. Aceste rezultate se datoreazi in mare masura domnului antrenor Valentin Gavril, care ii sprijind pe sportivi si le oferd conditii pentru a merge mai departe spre inalta performanta. Silviana TILICI (clasa a XI-a A) AD ASTRA nr. 22 - aprilie 20109Asaltul piscurilor :: Prof. Doru SERPE Moto:"Cea mai grea luptt este cu tine insuji. Dacé o castigi pe aceasta, restul sunt cu siguranya victorii...” in fiecare inceput de toamna, handbalistii juniori atac’ piscurile semete ale marii performanje. Mereu. ei isi propun obiective indraznete, ce altora li se par inaccesibile. La toate nivelurile Gjuniori I, II si IIL), obligati de stralucitele rezultate ale inaintasilor — multiple medalii de aur gi titluri de campioni — tinerii nostri sportivi egaleze sau chiar sé-i si intreaca. Actuala generatie de juniori II, formata din elevii claselor a X-a B si a IX-a B, nici nu admite ca la sfarsitul anului acesta competitional sa nu imbrace tricourile de campioni si si nu-gi atarne la gat medaliile de aur. cele care-i rasplatese pe cei mai buni handbalisti de aceasta varsta din fara. Au pornit la drumul cuceririi laurilor: portarii Mihail Patrinichi, Florin Bucataru si Stefan Lupu si jucitorii de camp Vladu Druga, Eduard Hosteanu, Alexandru Hirjan, Silviu Babata, Marius Rusu, Vlad Acsinte, Robert Tonagcu, Daniel Balan, Leonard Acatrinei, Vasile Chirila, Alexandru Focsaneanu, Mihai Marcu, Alexandru Herlea si Vlad Popescu. Una dintre problemele acestui an competifional a constituit-o faptul ci nu am putut avea permanent tofi sportivii in pregéitire comuna. incd din perioada de acumulari fizice, in timp ce majoritatea sportiv ilor parcurgeau kilometri chinuitori in alergari de rezistenta si in exercitii cu mingi grele sub Pietricica, cu renuntari, sacrificii si multi munca, patru sportivi — Eduard Hosteanu, Daniel Balan, Florin Bucataru si Leonard Acatrinei — se pregateau la Sighisoara cu lotul de cadeti al Romanici. Eram mandri ca se aflau acolo, dar... Problemele au inceput si apari in siptiménile de pregétire tehnico-tactica colectiva, atunci cand trebuiau fixate sistemul de aparare si combinatiile de atac. Cand cei patru s-au intors pentru cateva zile, a trebuit si acceleram acumularile tactice pentru inchegarea unei .,orchestre” competitive. In cele cateva jocuri de pregatire in deplasare cu CSS Bacau, $c. nr. 3 Adjud si CSS Galati, am verificat sistemele de aparare, combinafiile in atac si asezarea pe posturi. La intoarcerea acasa, odat cu inceperea cursurilor scolare, cand ar fi trebuit s& inlaturam din minusurile semnalate si si consolidim lucrurile bune, cei patru au plecat iaragi la Sighisoara la Centrul National Olimpic de Excelenta, cu promisiunea revenirii cu 1-2 zile inainte de primul turneu... Si aga se intémpla la ficcare turncu, fara a avea posibilitatea imediata de a aduce corectiile necesare si de a slefui relatiile de joc eficiente pentru o exprimare cat mai convingatoare, asemanatoare melodiilor unei orchestre bine pregatite. Aceste impedimente nu ne-au deprimat ci ne-au ambitionat si mai mult. Cu cei ramasi acasa ne-am pregatit exemplar pentru aparare gi atac pe grupuri de 2-3 jucatori, asteptandu-ne ,.olimpicii”... Si au venit la turneul de la Vaslui in perioada 18-2() septembrie 2009. Asa cum he-am propus, am pornit ca din pusca, cu patru victorii - la LPS Roman, LPS Suceava, LPS Iasi si LPS Botosani - si un egal cu gazdele, LPS Vaslui, instalandu-ne de la inceput in fruntea clasamentului. viseaza si 10 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010A urmat turneul de la Botosani in perioada 30.10. - 01.11.2009 cu cinei victorii clare in fata tuturor adversarilor, confirmandu-ne astfel pozitia de lider. Dupa aceste jocuri, ne-am convins cA suntem pe drumul cel bun si ca putem sa visam la mai mult... Turneul de la Roman, din perioada 27-29.11.2009, desi am avut patru victorii fara dubii, ne-a adus si prima infrangere in fata LPS Vaslui. A fost un dus rece din care am invatat ca trebuic sa tratim si si jucdm fiecare meci ca pe o finala. Cu aceste ganduri, am abordat serios turneul de la Piatra Neamt din perioada 11- 13.12.2009 unde s-au obtinut 5 victorii din tot atatea jocuri. Am petrecut sarbatorile de iarnd multumiti de prestatia noastra si de locul din varful clasamentului, departe de celelalte combatante. De acum, degi mai erau inca doua tumee, gandurile noastre zburau deja catre turneul semifinal. Am inceput sa studiem clasamentele din celelalte 8 serii ale campionatului, interesandu-ne asupra posibilclor adversare. Ne asteptau meciuri mult mai dificile si ne-am gandit sA ne intarim efectivul, astfel ca am transferat pivotul, pe Vladut Rotaru, de la LPS Onesti (aflat si el la CNOE Sighisoara) si interul, Adrian Tirzioru, de la LPS S Bolesatl Luna ianuarie a insemnat multe alergari de rezistenta prin zipada si pregatire —_atletica complexa in sala pentru |f cresterca robustetii generale. A fost of perioada de acumulari bune, inchciata cu un semicantonament pe plan local si cu jocurile de verificare cdstigate cu CNOE Sighisoara, CSS Sighisoara si css Fagaras la Cupa Sighisoara” din perioada 06-07.02.2010. Noii veniti s-au incadrat perfect in angrenajul echipei asa ca, la urmatorul turneu oficial de la Iasi din perioada 12- 14.02.2010, au venit firese inc cinci victorii in contul nostru, fapt ce ne-a detasat si mai mult in fruntea clasamentului seriei. Dupa sarbatorile pascale, se va desfasura ultimul tumneu (cel de la Suceava) in perioada 09-11.04.2010. Lupta pentru cel de-al doilea loc calificant la turncul semifinal va fi acerba intre gazde gi LPS Vaslui, noi ramanand sa mai verificam diferite sisteme de aparare si combinatii in atac gi sa oferim posibilitatea si celor care au jucat mai putin s& acumuleze mai multa experienta. Ne dorim sa ne intoarcem sdnatosi cici ne asteapt, la nici o siptimana, in perioada 16-18.04.2010, meciuri de foc in etapa semifinal. Suntem hotarati sa le cstigam si pe acestea pentru a ajunge in mai la turneul final al celor mai bune 8 echipe din tara. Tar acolo... victoriile vor fi ale celor indrazneti gi... bine pregatiti. AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010 11Ludu Remus Sport si medicina Prof. Gheorghe BULACU Daci avem astizi la noi in {ari un Centra Metodologic si Stiintific de Medicina Sport care este Policlinica pentru sportivi de pe ling Stadionul National ,Lia Manoliu” din Bucuresti, ce sc ocupa si de dispensarizarea sportivilor de performanta din diferitele discipline sportive, se in mare miasuri doctorului Ludu care a fost si sportiv de performant’ in gimnastica sportiva la aparate. Ludu Remus s-a niscut la Targu Lapus in 1914 la 13 mai sia decedat la 25 iunie 1982. Tatil siu a fost protopop ortodox in Cluj-Napoca A facut Facultatea de Medicina a Universit%4ii din Cluj, pe care a absolvit-o cu titlul de Doctor in echivala in Medicir i de Disciplina din Ministerul pAntului in 1970. inceput activitatea sportiva la Cluj, inci din perioada junioratului practicdnd diverse sporturi ca fotbalul, patinajul artistic al juniorilor (1929 — 1938) unde a obfinut locurile I si Hl, iar la Campionatul National din 1938 — seniori, locul al Velea. Disciplina in care s-a consacrat a fost gimmastica sportiva pe aparate, unde a obtinut in anul 1936 titlul de Campion national absolut, la primul Campionat National Uniyersitar si Interscolar din Romania. in 1936 a concurat in echipa nationala de gimnastica sportiva la Jocurile Olimpice de vari de la Berlin, totodata fiind si cApitanul echipei noastre. in perioada 1946 — 1950 a fost legitimat la colectivul sportiv .Metalo-Chimic” din Bucuresti, unde a infiintat 0 echipa de gimnasticd sportiva-birbati si pentru prima data si una de femei (1944), cu care a cucerit locurile | si III pe aparate la toate competitiile sportive cu caracter national si regional. Cu aceast echipa. a concurat si la Balcaniada de Gimnastica Lublijana-lugoslavia si la competitiile internationale Iugoslavia-Romania de la Belgrad si Bulgaria-Romania de la Rusciue. in total, a cucerit peste 100 de medalii sportive, majoritatea pentru locul 1 Cu ocazia semi-centenarului Clubului Sportiv de Medicina, i s-a decernat Medalia Meritul Sportiv, clasa a T-a. Inc& de la inceputul practic&rii sportului, dr. Ludu Remus a vazut cd activitatea sportiva din acele timpuri era facut fri nici o vizitd medical’ de specialitate, la intamplare. si, asistind si la unele accidentiri ale celor ce practican diferitele sporturi, a luptat prin organizarea de conferinfe si publicarea de articole pentmi ca activitatea de sportiv si fie controlata si dirijata prin asisten{4 sportivo-medicala de specialitate. 12 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010in acest scop, a reusit si contribuic la organizarea asi: profilactice din fara nostra, privind instituirea obligativiti( controlului medical pentru cei ce practic’ sportul. De asemenea, tot la propunerea sa ca medic primar al Serviciului Spitale-Policlinici al Ministerului Samatatii, a objinut organizarea a sase dispensare si 140 de se de culturi fizicd medicali (medicin& sportiva, azi) si culturi fizici medicali (recuperare, avi), servicii la care a elaborat metodologia s i cdrora le-a asigurat baza tehnicd gi material: A {inut cursuri de inifiere pentru Medicina Sportiv vederea promovarii primilor medici sportivi si de aplicare a exercifiului fizic in scop recuperator. Tot la propunerea lui, s-a objinut infiinfarea disciplinei de .medicina culturii (fzice” din cadrul Institutului de Medicina si Farmacie gi invagimantul pentru pregitirea gi specializarea medicilor si farmacistilor (.M.F. si L.P.S.M.F) din Bucuresti unde, intre anii 1952 — 1976, a functionat ca lector si sef de disciplina. in perioada 1951 — 1954, a functionat ca director si a pus in activitate int-o clidire pe jumatate bombardat si mai multe mijloace locale, Cenmul medical de cultura fizicd (azi, policlinica pentru sportivi) ce asigura dispensarizarea sportivilor de performanti, si care este totodat’ for stiintific si metodologic pe ari. De asemenea, dr. Ludu Remus a fticut studii si cercetare asupra organismului omului sinatos antrenat in diversitatea disciplinelor sportive, colaborind nemijlocit cu antrenorul in vederea cresterii performantei sportive. Pentru aceasta, a scris un numar de 181 de lucrari stiin{ifice - publicate in {ara si strdinitate - gi a avut 18 rationalizari, inventii si inovatii (omologate de Oficiul de Stat pentru Inventii). in anul 1980, concurand pentru gradul de conferentiar la catedra de medicind a culturii fizice, unde era lector si sef de disciplina de 23 de ani, a fost respins pe motiy ci... nu era... membra de partid. Peste doi ani, in 1982, s-a stins din viata... AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010 132: Un vis implinit :: lulian - Emanuel TUDOSIA (clasa a IX-a C) Aveam doar doisprezece ani. Imi plicea foarte mult si joc fotbal si activam in echipa scolii Doream s& ajung la o scoali de fotbal si visul mi s-a implinit, La treisprezece ani am ajuns la Liceul cu Program Sportiv Bacdu, Am jucat tei ani la acea echipa, imi ea Si joc in competitionale, imi antrenamentele, imi plicea totul. in toti acesti ani am obfinut rezultate foarte bune, iar in 2008 ne-am clasat pe locul al doilea la campionatul de copii si juniori pe judetul Bactu. M4 simteam foarte bine, imi plicea si alerg, imi pléicea s& dau totul pe teren. Insé in ultimul an, incetul cu incetul echipa s-a destrimat. Domnul antrenor s-a imbolnvit si ca urmare nu am fost inclusi in Campionatul Republican grupa 93- 94. Dupa aceea, multi jucdtori au plecat de la echipa, iar cei ramasi am inceput sé ne antrenam singuri, domnul antrenor venind din céind in cand. Dar degeaba... Nu ne mai puteam numi echipa. in al doilea semestru, cu ajutorul Jui Dumnezeu si al parintilor, m-am transferat Ja Liceul cu Program Sportiv Piatra Neam{. Domnul profesor antrenor de aici mi-a oferit sansa de a juca din nou inte- © competitic si de a md gandi din nou la un viitor in fotbal. M.am integrat foarte bine in noul colectiy iar colegii m-au ajutat foarte mult. M& simt extraordinar in aceastd echipa si am din nou... gustul fotbalului. Sper s& ramén cét mai mult aici si si dau i mai bun din mine ca si ajut echipa. Pentru cd... fotbalul e VIATA MEA! :: Activitatea competitionala Andrei POPA (clasa a IX-a C) Pani in vara anului 2009 am fost antrenati de domnul profesor Ioan Tanase. Conducerea clubului F.C. Ceahlaul a hotarat ca echipa noastra si se unease cu cea a domnului profesor Vasile Nii pentru a forma o singura echipa, mai putemica. Ne-a trebuit pufin timp pentru a ne acomoda unul cu celdlalt in joc dar acum totul decurge bine. Domnii antrenori ne-au anunfat c& anul acesta vom juca intr-un campionat superior nous cu un an diferent si c& nu yom avea nici un obiectiv dar trebuie si ne dim silinfa pentru a avea o prestatie bund. Inceputul campionatului_ a fost pe 13 septembrie 2009 iar echipa a debutat la Bacau. Turul campionatului s-a terminat pe 29 noiembrie 2009 asa c& am avut la dispozitie trei luni pentru a ne pregati bine, Am facut si un cantonament timp de 0 siptiménd, care s-a bazat pe exereifiile fizice si tehnice. Pe 7 martie 2010 a inceput returul campionatului gi ne striduim si avem rezultate cat mai bune. In prezent, din cele 17 echipe aflate in campionat, noi ne clasim pe locul al nouilea ceea ce este multumitor, neavand obiectiv. De anul viitor, vom juca intr-un campionat de varsta noastr’ iar domnii antrenori ne vor fixa ca obiectiv castigarea campionatului si trebuie sa dam tot ce avem mai bun in noi. Elevii clasei a [X-a C care evolueazi la echipa ACS Ceahieiul 05 sunt: Ichim George (mijlocas extremi stinga), Popa Andrei (atacant), Anton Alexandru (fundas extrema sténga), Apantei Vliduf (mijlocas extrema dreapta), Naciu lonut (fundag dreapta), Niti Cosmin (fundas central), Serban Marius (fundas central), Anita Cosmin (fundas dreapta). 14. AD ASTRA nr. 22 - prilie 2010“Un fleac, i-am ciuruit!” Alin HANGANU (clasa a Xl-a A) Duminicd, 21.05.2009, s-a desfigurat cea de-a doua etapa din cadrul returului campionatului republican, juniori A, impotriva “vecinilor” din Targu Neamt, Echipa antrenata de profesorii Tudor Ciocarlan si Codrut Domsa a obtinut o victorie fantastic’, cu 10 -0, sustinand un recital de goluri si ratiri monumentale (©) pe terenul sintetic de pe Borzoghean. Meciul s-a desfisurat cu tribunele arhipline, pe o cAlduri infernal’, insi asta nu ne-a oprit si oferim un adevairat spectacol sportiy. Printre marcatori s-au numarat Andrei Pavel cu doua reugite, Alexandru Danili la fel, cu 0 dubla spectaculoasti, Razvan Gorea cu un gol, Jonut Parlea un gol, si-n final Alexandru Dumitru cu un hat-trick de senzatie. insd acestea nu ar fi fost posibile fara Jolly Joker-ul de la mijlocul terenului, J/ Capitano, Mihai Stirbu, care a fost intr-o forma extraordinara. La sfarsitul jocului, am fost aplaudati indelung. Am scris despre meciul de acum un an deoarece vrem si repetim figura si anul acesta. Obiectivul principal in acest sezon este ocuparea primului loc care asiguri accesul mai departe, la etapa region: :: Volei masculin :: Andrei URSACHE (clasa a Xl-a C) in perioada 20-21 martie 2010, in incinta sali de sport a Liceului Teoretic “Gheorghe Asachi”, s-a desfigurat faza zonala a Olimpiadei Nationale a Sporturilor §colare (O.N.S.S). In aceasta competitie au participat cinci echipe din zona Moldovei, reprezentind orasele Bacau, lasi, Barlad, Botosani si Piatra Neamt. Echipa din urma a obtinut doar victorii, calificandu-se astfel la faza final a acestei compctitii. S-au format dowd grupe iar echipele clasate pe primele locuri au jucat finala. in acest meci s-au confruntat echipa din Botosani si cea de la LPS Piatra Neamt. Formatia ce a reprezentat scoala noastra a fost compusa din Cazacu Stefan (capi Ursache Andrei, Alexei Adrian, Ciobanu Gheorghe, Stocan Vlad, Filimon Tonel, Lupei Eduard, Lain Alin, Negrescu Cosmin, Ciocodan Virgil, Tamas Andrei si Moraru Andrei. Ne-au antrenat domnii profesori Aurel Cazacu si Andrei Nica La faza finali sperim si urcim pe podium si, de ce nu, chiar pe cea mai inalté treapia AD ASTRA nr. 22 - aprilie 201015Bugetul de timp si de viata al sportivului Adrian Mihai LICA (clasa a IX-a C) Viata omului se desfisoara ciclic, repetat si ritmic, alternand perioadele de activitate cu cele de odihna. In acest context, omul ziua desféisoara diferite activitati, iar noaptea se odihneste. in domeniul educatiei gi sportului, anii de invatimant gi cei competitionali sunt influentati si de anotimpuri. Odata cu dezvoltarea sportului pe plan mondial, simultan cu cresterea eficientei economiei si a vitezei mijloacelor de transport, s-au produs numeroase modificdri cu privire la desftigurarea calendarelor competitionale. in primul rand, sporturi care se desfigurau in trecut numai in aer liber, astizi au un cichi de competifii desfasurate si in sili. In al doilea rand, cresterea vitezei mijloacelor de transport a ficut posibild calatoria rapida pe distanje mari, asistand astfel la valorificarea condifiilor specifice existente in diferite zone ale paméntului pentru schi, fotbal, rugby. Jar nu in ultimul rand, cresterea semnificativai a numarului de concursuri pe pareursul intregului an a avut ca rezultat prelungirea perioadelor competitionale pentru tenis, atletism gi alte jocuri sportive in general. in aceste condifii noi, s-a pstrat ins’ regula natural privind altemanta dintre activitate si odihnd sau dinure solicitare si refacere. Ca umate, procesele functionale care au loc in cadrul intervalelor de odilnd se numese procese de restabilire. Ele sunt caracterizate de modifieari sau efecte tarzii si timpurii, iar aceste aspecte au ca efect cresterea randamentului sportiv. in sprijinul acestei afirmatii se situeaza legea claborata de IV. Folbort care sustine od, in cazul in care fiecare fort urmator are loc in faza de restabilire, atunei se produce o erestere a starii de antrenament si a capacititii functionale a organismului, ins& daci noul efort se produce inainte, are loc procesul opus, de suprasolicitare si de epuizare a organismului. Intervalul suficient de odihna pentru refacere gi efectuarea efortului urmiitor se stabileste in fimetie de intensitatea efortului depus, dar si a celui care urmeaz’. Se considera cA eficiena activita{ii este asigurata prin conturarea unui program zilnic repartizat astfel: 8 ore de activitate, 8 ore de timp liber, 8 ore de odihna. ii sportivi dispun insi de un program zilnic modificat, format din 6 ore activitate scolar, 2 ore pregattire a lectiilor, 3 ore de antrenament, 4 ore activitéti de timp liber si 9 ore de odihnd. Influenta favorabilé a unui astfel de orar igi pune amprenta asupra stiri de sdndtate gi asupra randamentului intregii activitati. Un program de viata dezordonat duce la pierderea senzatiei de rigoare si la scdderea intensitatii proceselor de refacere. Bugetul de timp trebuie repartizat in asa fel inedit s& favorizeze cresterea capacitatii de performanta. In acest scop, trebuie respectata o serie de reguli precum: 1. Bfectuarea efortului trebuie sci se realizeze la cel pujin 60 dle minute de la trezire 2.Lecfiile de antrenament sd se desftsoare la cel putin 2 ore si jumdtate — 3 ore dupa mese. 3.Mesele trebuie séise ia la cel putin 60 de minute de la incheierea antrenamentului. 4.Dupa fiecare lectie de antrenament, se vor folosi hidro-procedeele de refacere (dts, saund). 5.Dupét antrenament, se recomandei masaj sau automasaj. 6.Dupa uniteyile de antrenament ce au cuprins eforturi grele (volume mari), se recomanda inhalarea de oxigen tn proportie de 65-75 %. Bugetul de timp al elevului sportiv trebuie si-si giveascd concretizarea in fisa individuala de evidenté a activitatii, care trebuie completata zilnic, cu rigurozitate, fapt ce va permite clevului sa-si organizeze concret activitatea si sé 0 compare cu activitatea programaté de antrenor. 16 AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010Halterele - un sport cu... greutate Alina Boroeanu (clasa a IX-a A) Halterele sunt compuse din doua stiluri: stilul smuls cu apucare larga si stilul aruncat cu apucare ingusti format din doua parti pus fa piept si impins de la piept cu fandare in formd de foarfece. Inca din antichitate au existat oameni care au dorit si depaseasca limita umani, descoperind astfl folosirea greutitilor ca metoda de antrenament pentru dezvoltarea musculaturii, cresterea fortei, crearea unui corp armonios i, nu in ultimul rand, a unui corp mai sintitos. Astfel au aprut la prima Olimpiada din Grecia, in secolul al TX-lea, primii mari ridicatori de greutiti, Chiar dacdi metodica antrenamentului in acea perioada ra mai pufin evoluati, odatd cu trecerea timpului s-au descoperit noi tehnici care au dus la cresterea performantei si evitarea accidentelor. Mentionaim c% halterelor, chiar daca sunt privite de unii ca pe un sport dur, le trebuie si for(i si minte din partea sportivilor. Specialistii au dovedit c&, Riz o inteligen{a nativa, acest sport nu se poate practica de oricine. Un exemplu a fost atletul Milon din Crotona (Grecia antic) care, in acca vreme, a pus bazele antrenamentului progresiv. Ficea cite o turé de stadion cu un taur de $0 de kg zilnic. In timp, taurul a aj la greutatea de 600 de kg ia atletul a reust sarge tua de tadion cu. 600 de kg tn spate La noi in fara, acest sport se practic incd din ani 1900 dar nu in mod organizat. Desi cu mijloace mai putin moderne, oamenii puternici au descoperit noi metode de antrenament care au dus in timp la objinerea unor performante de invidiat. in anul 1925, au aparut primele cluburi din jara. S-au organizat competifii nafionale in care cei mai puternici sportivi isi masurau forla si maiestria. Din acel an s-au organizat in mod freevent campionate nationale, europene si mondiale culminand cu Olimpiadele, unele din cele mai populare competitii mondiale. in tara noastri, au fost si sunt_multi in{i ai acesiei ramuri sportive, atat biaieti cat si Printre cele 30 de cluburi de haltere care participa anual la intrecerile Campionatului Roméniei a din Piatra Neamj, nou infiintatis de fostul halterofil, maestru emerit al sportului, multiplu campion national si vicecampion european Dénnj Eran, Dumnealui a pregitit sportivi de talie mondialé, atat in {ard cat si in strdinatate. Un exemplu ar putea fi Nicu Vlad, campion. european, mondial si olimpic, actualul presedinte al Federatiei Romane de Haltere. in Roménia, avem mulfi sportivi de valoare care au adus glorie {Zrii in intreceri europene gi mondiale. Nicu Vlad si Petre Becheru au castigat aurul olimpic in anul 1984 la Los Angeles, iar de aici, din judey (de la Dulcesti), il avem pe vicecampionul olimpic Vasile Groapa. El a practicat acest sport la Steaua Bucuresti. Scotia de haltere din Piatra Neamt este o sectie tandri dar cu protagonisti dornici de afirmare si care asteapta sa intre in febra competitiilor nationale. Avem sportivi tineri, fete si baiefi, care isi dorese s& obfind rezultate de valoare pe plan najional si poate international, imbogajind astfel zestrea de medalii a judejului cu un nou sport. Sportivii care pe viitor sperii si se fact cunoscuti prin performantele lor sunt Boroeann Alina, [frim Monica, Leu Inlian, Letu Nicolae, Iftinia Eduard, Florea Bogdan $i alti AD ASTRA nr, 22 - aprilie 201017Secretara noastra cea de toate zilele! Tereza PANCU, Secretar-sef LPS in fiecare institutie gasesti una... Mai plipand& sau mai rotofeie, mai acri sau mai zambitoare. Si fii secretara este psihologic complicat. Adic& trebuie si-{i cunoasti foarte bine meseria gi coloboratorii Incepem cu cdratul mapelor la sef. $i sunt foarte grele. Extrem de grele. $i le luim dupa ce le-a semnat. asta daca nu cumva stim acolo ajutandu-1 la... datul foilor. Ohoho, si ce de stampile trebuie s8 punem m: apoi!!!! $i céite numere de inregistrare trebuie si dam!!!! Sccretara este intr-o institutie acca fiin{% care... trebuie si stie tot! Da! Sti apostrofat ori liudat. Ceme, filtreaz% ce trebuie, dact trebuie, eat trebuie si mai ales c transmit informatii. Stic cdnd seful are treab’, cind este ocupat, cand este nervos ori obosit si daci te poate primi sau nu. $i eéte cafele face atunci cind nu-i face pantofii gefului! $i cu telefonul alti poveste... Asa gindeau uni, Dar Dac& acum 12-14 ani a fi secretart insemna o viafX carecum lipsiti de griji, sub aripa protectoare de multe ori si la propriu gi la figurat a sefului, o via, in care principalele atributii erau cafeaua de dimineati a sefului, ziarele, ceva corespondenti, telefonul, dar mai presus de toate ocrotirea sefului de prezenta inoportund a divergilor solicitangi, astazi lucrurile s-au _schimbat. Aceastt imagine perceputt de “ochiul public intr-un anumit cligeu, plasat undeva in sfera derizoriului, a disparut aproape in intregime datorit’ gradului de profesionalism gi calitiii serviciilor de comunicare si administrafie pe care le poate oferi secretara Profesiunea de secretaré este poate singura care a “suferit” cele mai multe transformari dupa 1989, odaii cu aparijia si la noi a mijloacelor moderne de comunicare si informare. Secretara mu inseamna doar pujina dactilografie, picioare frumoase gi arta de a face cafea. Ea lucreazi acum pe calculator, foloseste Internetul, are cunostinge de management, marketing, drept, primeste si transmite mesaje pri telefon, fax sau e-mail, dispune de un mic atelier informational, tehnoredacteazi. Ea intocmeste $i foloseste sisteme sigure de evident, fiind la curent cu toate noutaile. in prezent, scoretara define o functie indispensabila pentru bunul mers al institutici din care face parte gi care a devenit acum o ocupatie de un inalt profesionalism. O seeretard este o profesionista in adevaratul sens al cuvantului, Existenja a numeroase scoli postliceale, cursuri si chiar colegii care progitesc sccrctarele sau asistentele manager, cat si existenja Asociafici Europene a Sccretarclor Profesioniste confirma caracterul cu adevarat serios gi profesionist al acestei activitai. siunea de secretari, ca atdtea altele, se practict gi di © vocatie care se poate descoperi, cultiva si perfecta prin intermediul educatiei continue, Secretara modern’ este o persoan’ educata si educabild care are capacitatea de a comunica cu camenii verbal sau seris, de a injelege psihologia lor, o persoand care posedi, pe ling’ un cod al eticii, cunostinje legate de profilul unitatii gi de operatiile tehnice specifice muncii de secretariat. Ea are calitdi manageriale la fel de dezvoltate ca ale celor care conduc institujia din care face parte. Secretarele sunt managerii propriilor lor firme — secretariatele. Secretara este cea care contribuie la imaginea public a unei firme sau institufii, Ea reprezinta prima imagine a unitdpii, prima persoanti cu care se se intra in contact (stim eu tofii c& prima impresie conteazii!); imaginea pe care o creeaza secretara este extrem de importantd. Astfel, rolul secretarei devine mai pujin acela de servitoare a managerului si mai mult de manager administrativ. cand cineva ¢ irebuie st i se 18 AD ASTRA nr, 22 - prilie 2010Dupa... 40 de ani lulia lonescu | -maestra a sportului-| Costel Constantin Julia Negura -maestraa sportulullag Prof. lie Popesow > | : -antrenor emerit- armen Mosneagu maesira.a sportubi STAFETA CAMPIONILOR (1970- 2000) eee ewe J AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010 19O viata in slujba... performantei A sosit momentul bilanpulus color 42 am de activitate in sportul scolar de performangd, cu toate ct mi-! doream cat mai indepértat. Pasiunea pentru sport am eipdtat-o in primii ani de scoalé, odata cu infintarea Scolii Sportive de Elevi din Piatra-Neamj, cand am fost selecfionat in primele grupe ale acesteia (noiembrie 1957). In memoria mea vor rdméne nesterse numele profesorilor Stefan lacobai i Vladimir Lageu care mi-au insuflat pastunea pentru atletism 31 mi-au modelat cu grijét calititile pe care le-au intrezcrit in mine, copilul firay $i ascultétor. Anti au trecut, acumulértle au deventt evidente si adolescentul a ajuns student bursier la facultatea care i-ar [fi putut indepiim visul in viagd Ca student, am continuat activitatea de performanta cu rezultate bune, pe plan nafional si universitar, in probele de 100-200-400 de metri yi plafeta. Dupa incheierea studiilor, primul meu gand a fost sd revin in oragul natal pentru a pune in practick marea ‘mea pasiune, [mi aminiesc cu nostalgie si emogie de primele rezultate obtinute cu atlefii mei Emil Adimoaie, Vasile Genes, Coculeana Bucttar.... pe plan najional i international. Aceste rezuliate m-au motivat pentru munca $i ‘mai intensd specifica tinerejii Jn anul 1972, viaja mi s-a implinit, incepéind sa am alituri de mine pe sofia mea, Marcela, care mi-a deventt colaboratorul si sprijinul moral in momentele dificile, Familia mea s-a mérit prin venirea pe lume a fiicelor noastre, MMédalina si Anca, ele urménd 0 altt carier’ decat cea a tata Paralel cu viata de familie, munca in atletism mi: a adus in continuare satisfacpit: 103 titluri de campioni nafionali, 42 de recorduri la categorii de copii, juniori si fineret, LL juniori si 4 tineri promovai in lowrile reprezentative. Ca urmare, am fost nominalizat in mai multe randuri ca antrenor national de juniori. Palmaresul meu define si 3 titluri de Maegtri ai Sportului obfinute in conditiile efective de pregdtire de la CCS-Piatra-Neamt: Iulia Ionescu, fulia Negura, Carmen Mogneagn - la probe de semifond-fond si obstacole. In anul 1994, mi s-a decernat in cadrul unei festivitéyi la Federatia Roména de Atietism, titlul de Antrenor Emerit, pentru rezultatele cu juniorii. in urmatorit ani, mi-au fost acordate distincpile: profesor evidentiat (1979), Placheta CLEF-J, (1976), Diploma de Onoare a FRA (1992), Diploma de Recunostinta a Inspectoratului Scolar (1999), Medalia si Diploma de Excelenjé a FRA (2002) $i Diploma ,,Gheorghe Lazar” clasa I (2008). Activitatea mea profesionala a mers ménd in mand cu cea stintificd, devenind autor al monografiilor CSS-LPS (2005 $¢ 2007) st colaborator la Enctclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Judetul Neamt. Munca mea va continua cu cet 4 nepoje! at met: Andreea (LI ani), Miknea (11 ani), Alexandru (7 ani) $i Antonia (3 ani si 6 luni) care, cu siguranga, vor inbi sportul.” Numele: ie POPESCU Data si locul nasterii: 19 iulie 1945, Piatra-Neamt, judetul Neamt, Studii de specialitate: Facultatea de Educatie Fizicd si Sport Functia acualé: Profesor CSS Piatra-Neamy - Gr. did. I Activitatea — desfaigurat ca anrenor: rezultate semnificative pe plan intern si internajional: 1970-1976 - CS. ..Ceahldul Piatra-Neam, — sectia atletism 13 titluri nationale, 9 titluri de vicecampioni nationali, 3 loouri II in finale, 10 recorduri nationale de juniori si scolari, 3 atleti in loturi nationale cu participari in echipa Roméniei de juniori si tineret (Emil Adamoaie, Vasile Genes, Coculeana Bucataru) la crosul baleanic si concursul international sperantele Olimpik Numérul de titluri: de campioni nationali - 103, numérul de recorduri -42. Numéiru! de sportivi promovayi in lowrile reprezentative: junior - 11, tineret - 4. LPS- 20 AD ASTRA nr. 22- aprilie 2010Numele: Mihai RADU Anul nasterii: 1946 Studii: Scoala Normala (1966) 1966-1967 - invatdtor, student f.f. Filologie, Univ, Bacau Bacau 1967-1970 — student IP3_ Univ. Bacau —Edueatie fizica 1973-1975 — student [EFS Bucuresti (specializare - fotbal) Gradul didactic: 1 Antrenor ~ categoria a III-a Vechimea in invatéamant — 40 de ani 1976-1977 — antrenor echipa “Bradul Roznow™ 1979-2010 — profesor titular CSS Olimpia” - CSS-LPS Piatra Neamy 1987 — antrenor principal la FC »Ceahlaul” (divizia B) 1992-1997 — antrenor secund FC «Ceahliul” (divizia A) 1997-1998 — antrenor Ceahliul” —echipa de tineret 1998-2000 — antrenor secund FC .Ceahlaul” (divizia A) 2000-2005 — director adjunct LPS Piatra Neamt, FC aes Jucitori promovati la divizia A: Simeon Mironas, Ovidiu Mare, Cristinel Atomulesei, Mihai Ionescu, Florin Axinia, Gheorghe Pantazi, Tudor Soimaru, Adrian Solomon, Dumitru Botez. Jucitori promovati la divizia B: Mihai Cheluta, Sorin Gherasim, Stefan Afruntoaici, Mugurel Nasoi, Ion Buliga, Gelu Chertic, Dumitru Chelaru, Gheorghe Colobanea, Dumitru Alistar, Florin Olteanu, Cristinel Rusu, Vasile Filip, Lucian Zaharia, Daniel Lupoi, Tinel Amironesei, Florin Macovei Jucitori promovati la dizia Valentin Rotaru, Adrian Andronic, Alexandru Argatu, Arun Buedtaru, Adrian Zabava, Gabi Tudosi, Ionut Nutu, Mihai Pureariu, Andrei Dragomir, Bogdan Nemfeanu, Comeliu Bogus. Trebuie sa-ti placa, sd te pricepi i sd vrei! »Profesorul Mihai Radu, nul dintre cei mai experimentafi antrenori la nivel de copii $i juniori, a renunjat in urma cu 40 de ani ta postul de inve(ctor dedicdndu-se formérii pentru sport $i viaja a micilor fotbalisti care au trecut pragul Clubului Sportiv Scolar “Olimpia”, dupi ce s-a ocupat si de echipe de seniori Prin mdinile sale au trecut sute de copii, multi dintre ei astazi nume importante in fotbalul romdnesc. Rep. Domnule profesor vas ruga, pentru inceput, sé spuneti citeva lucruri despre dumneavoastra. Mihai Radu: Am absolvit Scoala Normalié in 1966, $i timp de un an am fost invéxittor in satul Blitgesti, Am renuyat ta Filologie in 1967, optind pentru Institutul de Educatie Fizied si Sport. Intre 1965 gi 1975 am jucat la Letea Bacéu, 0 echipé bunt de divizia C, iar intre 1970 si 1979 am fost profesor de educatie fizict la Zénesti. Am mai jucat fotbal la Cimentul Bicaz, in perioada 1970-1973, tar la 29 de ani in 1976, am devenit antrenorul echipei de Divizia C , Bradul Roznov”. Rep. La “Olimpia” cand afi venit? MR. In anul infiinjarii clubului, in 1979. Atunci a functionat sub titulatura Clubul Sportiv Scolar nr. 2 sé a devenit ,,Olimpia” un an mai tarziu. moment mai grew pentru fotbatul nemjean, Ceahliut retrogradase din B si se simfea necesitatea infiinjérit unui club numai de fotbal, pentru ed activitatea la nivel de copii si juniori era redusa. Se aduceau jucdtori din afart, deoarece Centrul de copii $i juniori al Ceahlteului mm producea. Mi-am inceput activitatea cu o grupa de copii néiscuti in 1965, mulfi dintre ei veniti de la clasele de fotbal care existan la acel moment iar in 1980 am ‘participat la prima competijie. Concomitent cu aceasta grupd, am pregétit si una de copii néiscufi in 1969, dinire care sau remarcat Atomulesei si Mign Tonescu. A urmat selectia pentru grupa 1974, din care au fiécut parte Axinia, Pantazi si Soimarn. Rep. Este usoara trecerea la performanya? MR. In prinud rand, mu oricine poate face acest lucru, Existd irei aspecte esenfiale: sé-fi placa, sé te pricepi si sit vrei, Fitrd ele, munca este in zadar. La Olimpia am gasit un nucleu de profesori cu varste intre 35 si 36 de ani, cu zece ani la catedré, ceea ce a contat \foarte mult in procesul de instruire si educafie. Este un sacrificiu foarte mare sé Increzi la nivelul copiilor $i juniorilor. AD ASTRA nr. 22- aprilie 201021Una este séi-ti faci numéirul de ore $i sii fii liber de vineri dupd-amiaza pand luni dimineajé, in timp ce noi avem activitate permanent, Lumea fuge de performané, atat din cauza timpului pe care trebuie sd gi-l petreact aliiuri de echip@, cat si din cauca salarizérii, aceeasi cu cea a profesorului de catedré. Rep. Meritit fitcut acest sacrificiu? MAR. in performanti, dace vrei sé reusesti, wrebuie sd fii in stare st dai foarte nut de ta tine. fe usor sit aduct la teren coptii dar ce folos, dacit dupa opt ani realizeazit ca an béitut degeaba drunnl de acasé i pand la stadion?! Dupi 1990, nu s-au mai investit in centrele de copit $i juniori decal sume infime, ajungdndu-se anit acolo incat sit se realizeze echipameme din banii copiilor, ca si nu mai vorbim despre Iipsa fondurtlor pentru masa. Nu tofi au posibiliteti pentru a se alimenta corespunzdior. Eu ag vrea, de exemplu, sa le daw [jucttorilor edte 0 masa pe zi, un protector de ficat, 0 vitamind, dar mu am de unde. Degeaba iet wn jucdior la echipa de seniori si ti dai sii mandnce la 18-19 ani, dacit nu i-ai dat cand a avut nevole. Daca situatia va cominua in acest mod, numdrul celor care vor ajunge jucitori de performanié va fi din ce in ce mai mic. Rep. Totuyi, copiti continu sd vind la fotbal. MAR. Este adevérat. La seleetia pe care am fécut-o pentru constituirea grupelor pe care le pregdtesc acum, s-a umplut terenul, Niciodatd nu am astepiat sit-mi aducit alfii jucitori sau sa vind ei cu parintii la stadion. Am mers prin toate scolile si i-am ales eu. Este foarte importent inceputul, atél pentru un amirenor, dar mai ales pentru copti, Nici un profesor mu le poate garanta cti vor ajunge sii-si facd 0 carierct din fotbal si nu are sens sci fii doar pentru ct paringii isi doresc foarte mult acest lucru. Rep. Cait conteazé talentul si cit munca? MR. Un copil talentat nu va ajunge niciodatd un foibalist de prima clasé far muncit, iar unul constiincios nu are loc, de asemenea, flirt 0 edt de mict dozei de talent. La fel de important in formarea unui juctitor complet este prinml antrenor. Ca si la scoalti, acesta trebuie sd parcurgé etape cu etapet procesul de pregdtire. Asa cum un elev care nua desenat liniufe si basionase nu are cum sé stie a serie, nici un fotbalist nu va rezista dacit mu a parcurs fiecare pas. Procesul de instruire este esenjial dar nu trebuie neglijaté nici educafia. Rep. O ultima intrebare, domaule profesor: ce asteptafi de la copiii pe care ii pregitifi acum? MAR. Sper, in primal rind, sit pot duce aceasta grupa pand la capa. Asa cum sa intdinplat si cu generajiile anterioare, cred ca pairu sau cinci dintre ei vor ajunge juctitori de Divizia A interviu preluat din ziarul ,,Ceahlaul” 22. AD ASTRA nr, 22 - aprilie 2010z: Drama Day :: Dupa doua succese consecutive la Festivalul de Teatru “Drama Day”, in 2008 respectiv 2009, trupa de teatru a Liceului cu Program Sportiv Piatra- Neamt, “Cheer-up”, coordonat& de domnisoara profesoara. = Madalina Cezara Vornicu, se pregateste din nou “sa dea lovitura” si in 2010. La baza succesului nostru sti munca depusa in echipa, entuziasmul si dorinta de a fi cei mai buni. Pe aceasta cale noi, componentii trupei, Catalina Morenciu (Daisy Summerson), Cosmin Gavril (Louie Summerson), Petru Ursache (Fredd Buckle), Edmond Timofte (Edd Buckle), Petrina Stefan (Nancy Goodlaw), Antonio Popa Stepanov (Tony Legitto), Cristina Atodiresei (Polly Clumsy), Claudiu Moldovan (Bailey), Alexandra Turecu (Candy Poppins), Vlad Barbilati (Cody Widebeard) vrem sa le multumim domnilor profesori si colegilor nostri pentru intelegerea si sprijinul acordat si in special domnisoarei profesoare Madalina Cezara Vornicu care, cu multa rabdare si intelepciune, a reusit s4 construiasca 0 echipa puternica. Date fiind experienta si succesul acumulate in ultimii doi ani, ne dorim sa participam la Festivalul de Teatru in Limba Englezd organizat anual la Timisoara. Cu siguranta, vom avea si acolo o prestatie de neuitat. Cosmin GAVRIL (Lonie Summerson) Antonio POPA — STEPANOV (Tony Legitto) AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010 23Lorchestre mondial des Tambours pour la Paix" :: Cette année ona commencé comme ga Un sourire pour le monde Dés aujourd’hui, on te charge d'une mis- sion Pars a la chasse des bonnes nouvelles, Des nouvelles qui font sourire, Des nouvelles qui font chaud au ceeur. Ouvre grand tes yeux, Ouvre grand tes oreilles, Ecoute ce qu’on raconte autour de toi Dans ta famille, ton école, ton quartier. Lis les journaux, écoute la radio, Regarde la télévision, surfe sur Internet. Aprés tes découvertes Ecris un poéme pour dire aux adultes La nouvelle qui t’a fait le plus grand plaisir. Rappelle-leur que tout ce qui fait sourire, Que tout ce qui fait chaud au coeur C’est chaque fois un pas vers la Paix. A travers ton poéme lance Un appel, un cri pour un sourire pour le monde, Pour que ton cri rejoigne Celui de dizaines de millicrs d°cnfants Au méme moment, dans de nombreux pays, Sur les places publiques de ta ville, De ton quartier, de ton village, Avec tes amis, tes professeurs, tes pa- rents, Le mardi, 23 mars 2010, de 11h30 a 12h00... 24. AD ASTRA nr. 22- a VA BATTRE TAMBOURS POUR UN SOURIRE, POUR LE MONDE! Et on a continué comme ¢a : Danse, Dessins, Poemes... Les tambours de la paix [Silvia Horciu, els. a V-a B] Les enfants du monde entier Veulent, tout en souriant, crier Que c’est la paix et l'amour Qui font chanter les tambours. On a appris d’une hirondelle La plus intéressante nouvelle: Nos danses et nos poésies Font le tour du monde aujourd*hui. C’est pourquoi on a pensé A venir se rassembler, Pour transmettre 4 nos amis Qu’on est La et qu’on sourit.UN SOURIRE POUR LE MONDE Nene LES TAMBOVRS POUR LA PAIK ce 23 mars 2010 de 11/h30 a 12h00 ie de restenbiement: wnwi.drumsforpeace.org Je veux... [Andrei Morosanu, els. a V-a A] Je veux danser. Je veux chanter, A tout le monde annoncer Le régne de la paix. Mon cour bat [Georgiana Dascdlu, els. a V-a B] Mon coeur bat Au rythme des tambours Qui annoncent Ia paix. Mon coeur bat A cété des colombes Qui s’envolent vers le ciel. Mon cceur qui bat Ne ment pas. Il sourit au monde. L’amour [Antim Popescu, cls. a V-a BJ Je pense toujours Que l'amour Gouverne le monde. En plus, Mes parents me disent Que l'amour nest jamais en crise. Venez donc battre les tambours Pour annoncer La suprématie de l'amour !!! Les enfants [Antim Popescu, cls. a V-a B] La force des gestes Est plus grande que la force des mots Le sourire Est plus important que le rire. Les enfants Sont plus puissants que les grands Parce qu’ ils sont innocents. Prenez vos tambours ! [Alexandru Sian, cls. a VI-a A] Enfants du monde entier, Ecoutez la nouvelle : Aujourd’hui il faut sourire, Pensant a l'avenir. Prenez vos tambours Et venez au concours ! Prof. Loredana MITREA AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010 25:: Inceput de sfarsit :: Ard flori colorate... Iar eu impletesc cuvintele surde ale unui vis de mult apus. Imaginez capatul lumii, cu soarele si luna aprinse in flacari si mistuite in lacrimi amare. $i inalt zmeul de gheat in amintirea luceafarului surd de decembrie, stins gi el in simfonia tacerii. Colorez fara nuante clare stampe gi asa... de mult sterse. Rup aripile unui fluture, sperdnd ca el nu va mai putea ajunge la tine... Scriu epilogul, gandind ca tu il vei citi ca pe un prolog. Cant blestemul /ui mdine vrand sa pot da timpul inapoi, spre ieri... Dar ce pacat: cuvintele sunt mute acum... si toate cele ce au ramas compun doar fragmente de amintire si clipe de dezamagire. Ma inec cu lacrimi amare pentru fluturii pe care si tu i-ai ucis. S-au dus gi ei si clipele de vara. Acum nu fac nimic decat sa jelese niste aripi, niste petale. Pictez cu roua de aur un ultim inaripat de primavara... Poate el va prinde viata si va ajunge la tine, doar ca sa-ti daruiasca un strop din durerea mea gi sa-ti sopteascd cu lacrimi fierbinti ..."ea fe-a uitat”. Dar in zadar ma rog la luna sa iti dea raze, pentru c& vei muri si tu odata cu speranta in visele moarte, odata cu aripile de fluture... colorate. Am incercat sé ma intorc in timp si sa fabric un nou inceput, dar ce pacat ci pulberile de vara s-au scurs repede, iar esenta migdalelor uscate a inghetat si ca in florile apuse. Acum tot ce mai pot face este doar si fabric un nou sfargit cdci : inceputul a murit inainte de a se nate. Totul ¢ ca un glob de cristal, iar cu sunt doar ciobul clar de sticla intr-o imesitate pura, adanca... MA joc cu bucati de gheat’... Poate c& ele imi vor patrunde sufletul iar durerea va canta pe note de iarna.. Sangele nu va curge, si nu decoloreze corola de miraje a lumii, s4 nu picteze in nuante reci clipele simfonici. Acum doar incere s{ ma trezesc din amorteala lui decembrie, dar e aga de frig incét lacrimile imi ingheata pe obraji, conturand carari de neintors pentru zimbetul copilariei... Si totugi, am invatat si fiu fericita, chiar daca plang, doarece nu poti iubi fara si alergi printre lacrimi. Iar eu iubese cu vis de primavara fiecare inceput al iernii din mine. Traiesc un ultim gdnd de soare inainte s ma inec in fumul lumii reale. Visez cu ochii deschigi la... magnol. 26 AD ASTRA nr. 22- aprilie 2010:: Noiembrie - luna metamorfozelor mentale :: A venit toamna... si nu uit sa-mi invelese sufletul cu ceva, cu umbra unei frunze sau mai bine cu metamorfoza din ea. Sa-mi cumpar niste amintiri noi sau poate ca ar trebui si le inec si pe acestea din mine, cu ploi. M& tem ca am sa innebunesc tot timpul, nu uneori, si ci o si plang cu rauri de lacrimi p4na in zori.. Ar trebui sa ma oprese din pictat vise gi sé ma prefac ca cle sunt deja scrise, pe foie de iluzii portocalii, din serile cu lunile mari, aurii, Mai scriu un rand, mai sterg de pe cer incd un gand. Ma lupt cu eternitatea, cu dimineata, cu noaptea. trecutul cu gheare ma-nfrunta, viitorul cu mangdieri ma incanta... E doar aberatie ieftina de noiembrie, cand iar imi metamorfozez gandul intr-o \ pasdre ce zboara ca vantul. \ Sufletul ranit de-atéta urd si singuratate igi cere si el dreptul la libertate, iar mintea nebund nu mai vrea si mi se supuna gi face | ce vrea, sfindand tineretea din ea. Am intrebari de ___ strigat, | raspunsuri trunchiate de dat, gdnduri de ascuns, oameni si clipe de rapus. Jar m-am preschimbat intr-o stca, intr-o raza de luna, incerta in noapte si ea. Privesc pe fercastra si rovad acel zambet de ieri.. Mi-l daruiesti si acum alergand, apoi te tot stingi si tot pieri.. Nu prea stiu ce sd-ti dau ca rasplata gi eu... dar imi spun ca, degi-l acopera ploaia, ai putea si tu s& ghicesti printre picuri, zmbetul meu... Ag vrea sa fiu mai rece uncori, precum computerul la care scriu pand-n zori $i asa viata mi-e ca o pagina de chat, unde mi intore zilnic, si zilnic ma prefac. N-am 0 inima care si ma framante, dar daci aveam era trecuta deja prin prea multe... iti scriu asadar de aici, din colful roz al paginii mici, unde ma mai refugicz pentru o ultima data, intr-o sinapsa uitata; ea iti va citi gandurile... gi stiu cd acolo, in adancul mintii tale iscoditoare, vei lupta din greu s te desprinzi de pagina roz si si rointri in olipa mea de visare. .. Ai vazut? E simplu sa caut o urma de regret prin puzzle-ul tu mental, dar sa dau peste mii de franturi de plat gi banal. Azi, nici nu-mi mai pasa ca zbovesti uitat sub fereastra: perdeaua o las alba sa cada si-mi vad de linistea lunii de-argint gi de noaptea albastra. Las din amintire si curga mii de petale, caci ¢ noiembrie... vremea metamorfozelor... mentale... Catalina Alexandra MORENCIU (clasa a Xil-a A) AD ASTRA nr, 22- aprilie 2010 27:: Intalnirea cu poezia :: intr-un secol al vitezei, intr-o lume ce sti sub semnul modernita(ii, cand tinerii se regaisesc in generatia MP3 si IT si comunica tot mai mult in spafiul virtual, putini sunt cei care se mai opresc in bibliotec, librari, sau centre de informare si documentare,, In fuga noastr’ cotidian’ uitém s& mai citim. , Nu stiu exact care a fost prima intalnire a mea cu poezia. Am citit] plicut, le-am memorat si atat... Dar poezia este profund’, are atitea semi doar si stim si le gisim dincolo de cuvinte, Pentru a fi prieten cu poe trebuie sii creasca ot aii de stea, ii, mi-au Trebuie albastru gi si te imbraci in nuferi Pentru a injelege poezia, trebuie s% colinzi padurile, s4 au: rogi codrulut si riména la tine in suflet pentru o vesnicie, si si la geam, asteptand pe cineva ce nu mai vine.. Poezia m-a incAntat pentru o clipa, a trecut pe lan; transforméndu-l int dealuri si cimpii, pi usor peste nor iar grauntele de transformat intr-un fluture de ghea Norul, impovairat de Din ceruri de cristal Whit in cAlStoria spre Pamant Margaritarul a sperat pentri L de gheat’, va riméne vesnic printre astre. Dar nua fost ° d a si ajunga pe Pamént si si aducd bucurii in sufletele copiilor., Y 2 Din vazduh, ful iscusit, perdele de lori argi La picioaréle nei statu el isi dormea somnul de veci, inghetat dar fericit, gandindu-se la (rile calde pe care nu a reusil si le vada. Printr-o fereastra luminati, fulgul vazu un brad impodobit si multi copii in jurul Lui O raz4 de soare il lumina pentru o clipa, dandu-i un fior dulce. Atunci isi aminti ca, la inceput, a fost o lacrima de rou’ si se grabi si ajunga mai repede pe paimAnt, cautand din priviri trandafirul pe care se nascuse. Nu era nimeni s&- astepte, doar albul pur al zpezii, frigul taios si gheata lucioasa. in zborul lui usor, cu aripile frante de durere, fulgul de nea se asez’i pe geana unui copil, iar rasul zglobiu al acestuia il topi, transformandu-l din nou in bob de roua. Elena CIOBANU (clasa a IX-a B) lor, {urfuri stravezii 28 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010Un eveniment inedit Data de 22 aprilie 2002 mi-a rimas intipiriti in minte si in suflet. Cand m-am trezit ‘a, Soarele imi mangdia obrajii, incailzindu-i cu blandefe. Nu mi-a trebuit mult aud un scincet usor de copil. M-am indreptat spre camera parintilor si, cand am intrat acolo, am vazut c&i mama tinea in brate o “pdpusd vie” invelité in scutece brodate. M-am apropiat si mi-am dat seama cA pipusa se misca iar scancetul acela duios venea chiar dinspre ea ‘MA uitam in ochii mamei si vedeam valuri de fericire care erau acompaniate de lacrimi ce se prelingeau usor pe obrazul fin. Ea mi-a spus atunci ci micutul era fratele meu, Nu stiam ce si fac. Eram confuz, derutat. Primul gand a fost acela de a-] ridica in braje. Era usor ca o pani, {I contemplam. Eram fascinat de minunea din faja mea, Ma privea cu ochi mari, frumosi, senini ca albastrul cerului. Nasucul era micut, ca 0 usoarai denivelare pe chipul fin, angelic, Iar ochisorii, neastémparafi si gurita mirata. Aceasti clipa a primei intélniri cu noul membru al familiei noastre reprezinta pentru mine © amintire unica, Ma incearea 0 usoara emotie de fiecare data cand ma intore cu gandul si sufletul in unmii cu opt ani. ni!” ATA (clasa a VIl-a B) Eu 0 iubese pent (adevarate minuni ale nat. Vara, casa si gridina buni flora cil creearA adevarate minuni., Florile ei ingrijite c V n 8 i se opreste in loc in gréidina Bunicii. Niet Vai ami sf nu tulbure petalele lorilor: Aici, fiecare floare ist are locul ei binecuv a .ezeu Creatorul, Nimié nu ¢ asezat De curand, am avut un vis pe care vi-l impartigese si voua, Gradina bunicii se tranisforinase intro imensi sala de bal, desprinsi din povesti, Gazde erau florile. Invitati, Feti= Frumosi, lene Cosdnzene si lumea viejuitoarelor marunte, Desi era noapte, ficlii prealuminate decorau sala, Eu, imbricata intt-o rochie diafand, pitrundeam cu sfiala in visul meu, in acest trim al florilor. Chiar de la intrare mi-au atras atentia niste petunii subjirele care, asemeni unor paznici credinciosi, vegheau. in partea opus a salii, intr-un jilf, un erin imperial ii privea cu incantare pe cei prezenti. Z4mbea muljumit, Dintre oaspeti, invitt pe grafioasa iedera si deschida balul. $i, ea la un semn, rsun’ 0 muzica din alte sfere. Bujorii fficurd plecdciuni in fata garoafelor, clopoteii se indreptara spre sfioasele petunii iar crizantemele asemeni unor doamne din inalta societate isi inclinard fruntea de emotie edind micutii toporasi le invitard la primul vals al serii. Intdi, au pasit pe ringul de dans, ca int-un ritual, florile, urmate de personajele povestilor, apoi de gizele si alte vietuitoare. In timp ce admiram aceasta priveliste minunata, s-a indreptat spre mine Maiestatea Sa Crinul. M-a invitat la dans. ingroziti c& nu stiam si dansez pe ritmuri de vals, am inceput si alerg departe de cei prezenti. M-am trezit brusc. Eram in casa bunicii iar ca venise si-mi deschida fereastra. In camer domnea mireasma unui crin. Astfel mi-am explicat prezenta cavalerului de onoare din visul meu gi atmosfera de bal din gradina bunicii. Nicicdnd.,. gradina nu e mai frumoasa ca vara... Silvia Elena HORCIU (clasa a V-a B) AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010 29Balul Bobocilor 2009 :: Balul Bobocilor aduce cu el mult asteptatul concurs al celor care pagese in licee, Anul acesta, Balul nizat de elevii claselor a NT-a A si a XULa B si de catre domnii profesori Ana Virlan, Madalina Vornicu si Dumitru Serpe. Concursul a avut loe in elegantul chib "The Society”, intr-o frumoasa sear de noiembrie, Noi, cei care am organizat totul, am fost foarte multumiti de ceea ce am reusit si facem. Dar am dorit sa cunoastem gi pirerea "boboceilor”, si nu numai ¥-a placut Balul Bobocilor 2009? “A fost unic, probele an fost distractive, eu m-am bucurat intens pe toata durata serii,"(Cuiejdeann Nicoleta, a IX-a B) A fost distractiv. Daca ay mai avea ovazia de a participa, nu ay evita, Muzica a fost super, iar locafia foarte elegant." (Ciocodan Roxana, a IX-aB) "A fost o experienya noua, 0 ocazie de distracyie gi nu numa... A fost 0 ‘desfigurare" era. atmosfera foarte plicuta, cu toate cd spatiul de limitat, A fost frumos” (Popescu Ioana, a IX-a B) "Mi-a plicut foarte mult acest bal la eare am gi participat in calitate de concurentd. A fost o experienta foarte placuté si un moment de neuitat, atat pentru mine cat gi pentru colegii mei." (Versesen Laura, a IX-a B) "Hmm... balul a fost ok. Mai pufin faptal ca am fost cam inghesuiti, probele nu au fost foarte bine organizate si a jinut prea putin petrecerea. (Droboti Dana, a XI-a B) "Mi-a plicut balul gi. mai ales de "mister" :)))... DJ Amold & meseria... Singurul aspect negativ a fost “ingrimadeala’, (Popa Andrei, a IX-a C, “MISTER BOBOC” L.P-S. - 2009) "Un bal de nota 9.99. Daca nu se termina atat de repede, ar fi fost perfect.” (Agafijei Andrei, a IX-a B) Ce asteptiri aveti de la urmitoarea activitate de acest gen? “La viitorul bal sper si avem un ring de dans mult mai mare si seara si dureze mult mai mult”, (Cioeodan Roxana, a [X-a B) "Sper ca balul urmiitor sa fie organizat in “Club Central” sau “Blue Star”. Pentru a evita aglomeratia." (Popa Andrei, a IX-a C) La umiitorul bal, cu siguranfa o si mi distrez mai tare pentru ct ‘mu voi mai fi in postura de boboe.” (Cuigjdeanu Nicoleta, a IX-a B) {mi dorese ea la urmitorul bal si fie mai multi concurenti pentru afi emotiile mai mari si pentru a ma distra... pe seama lor." (Popeseu Toan aIX-aB) “Anul viitor, dacd va fi un bal asemanator, sigur voi fi prezent." (Agafigei Andrei, a IX-a B) Balu! a fost foarte frumos, Nu mit asteptam sit iasd atat de bine, Sunt foarte mulqumita de faptul ca. am primittitlul de Miss. A fost si va rimane o experionti unica.” (Chertic Alexandra, a IX-a A) Ce activitagi v-ar placea sé mai organizeze liceul nosiru? "Mi-ar plcea si se organizeze in fievare siptimand cate o petrecere. $i ar fi frumos daca am fi trimise la meciurile Oltchimului." (Popescu Joana, a IX-a B) "Nu ar strica 0 excursie din cind in cand." (Popa Daniel, a IX-a ©) Ar fi frumos dact s-ar organiza Balul Tepurasului, cu ocazia sirbatorilor de Paste sau diferite concursuri, intruniri ale claselor cu. dansuti, Karaoke, premii.. Si ne putem cunoaste mai bine intre noi, ce de laa IX-a A, a IX-a B gi a IX-a C." (Chertic Alexandra, a IX-a A, MISS BOBOC" L.P.S. - 2009) ‘Desi noi, cei din clasele a douasprezecea, terminam cursurile liceale in vara acestui an si mu vom mai lua parte la activitatile liceului, ar fi frumos si auzim ca s-au organizat mai multe excursii cu clasele sau alte activititi de destindere. As dori si le urez mulia bafia celor care rman in frumoasa noastra scoala si sper si auzim numai de bine despre cei care vin in urma noastr’." (Apetrei Sorin, a XII-a B) Madalina CORCHEZ (clasa a XIl-a B) 30 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010Ganduri de ,acum” pentru ,,candva” Cezar-Justinian RACARIU (clasa a Xil-a A) Vine, vine... nu primavara, ci bacalaureatul. Cred... oh, nu!...c sigur ca suntem pe ultima suta de metri. Timpul nu mai are reéibdare cu noi si ne apropiem vertiginos de punctul zero. O parte dintre elevi cu emofii, alfii linistiti pentru ci sunt st&p4ni pe cunostintele lor. Despre mine... ce sa spun? Oscilez, trecand de la calm la agitatic, de la siguran{a la teama. Pe drept cuvant se spune ca ../oate tree... dar nimic nu trece fiwdi sti lase urme”. Urme de regret, de nostalgic, urmele unor mici impliniri si bucurii, dar si ale multor sténgacii lasate in urma de-a lungul celor patru ani de liceu. Profesori gi elevi, impreuni, am fost protagonistii mai multor episoade ale adolescen{ci. cpisoade ce yor fi pastrate cu sfinjenic in cufarul amintirilor, traversand emotii, sperante, dezamagiri, lacrimi, vise incununate de nasterea unui suras pe chipul fiecaruia din noi C&teva date se vor schimba in viata noastra... noi ne yom schimba, da! Si va sosi clipa cand yom lasa in urma tot acest sumum de trairi aurcolate de inocenta adolescentina... "Si nu va mai fi,/ nici ieri, nici azi, nici mdine,/ va fi doar atunci/ cand poate-am ras si-am plans/ odatét impreunei/ la inceputul si sfarsitul unui drum.” The end of the years of high school ‘The final exams are approaching fast. The emotions and the fear are among us. We were wondering what we will do in case Ay that... An indecisive future is waiting for us, some of us are ready others not. Certain people think with grief in their soul that they will leave this school... that it was like a second family for so many years. We will miss the understanding and support of the teachers, the friendships made, the trainings, the tourna- ments... that joy of being high school students. A difficult test of maturity waits for us, one which can decide our future. 1 want to thank our teachers, our mates for the beautiful moments that we spent with them and for all the things learned. I wish you all good luck and I look forward to meet again as university students. Madalina CORCHEZ (clasa a XIl-a B) AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010311:: La final de drum... clasa a Xil-a A :: material realizat de $tefan CIOCOIU Peste 10 ani, unde iti imaginezi ca vei fi si ce crezi ca vei face? “Peste 10 ani, ma vad undeva, in alt& fara mult mai dezvoltati decdt Romania, lucrind la proiccte muzicale, intr-un studio de renume.” (Emanuel Balmug ) Ce vrei sd te faci cand vei fi “mare”? “CAnd voi fi mare, ag vrea sA urmez o facultate si, in paralel, s& am un job, iar dupa ce voi termina studiile si imi construicse un viitor akituri de fiinta draga mic.” (Cezar Racariu ) Care consideri ca este cea mai mare realizare a ta, din anii de liceu? “Cu siguranta, prictenii si legaturile sociale dintre elevi si profesori reprezinta cea mai mare realizare de pe parcursul anilor de liceu.” (Andreea Marin-llicscu) “Pe langa recordul la absente, in anii de liceu am avut cele mai mari realizari in plan sportiv: am fost convocat la loturile de juniori U17, U18. iar acum UI19 ale RomAnici, unde am jucat 12 meciuri si am marcat 2 goluri; gi... am jucat peste 24 de meciuri in tricoul echipei locale, F.C. “Ceahlaul”, unde am marcat 4 goluri dintre care unul gsi in Liga I.” (George Sofroni) Ce parere ti-ai format in legatura cu liceul nostru in scurta perioada cat ai stat aici? “Am trait 0 experienté frumoasa... Mi-a facut placere si va am colegi, cd m-ati primit bine si ne-am ‘imprietenit de la inceput, nefiind discufii in contradictoriu niciodata. Liceul arata foarte bine, profesorii sunt intelegatori $i mi-a parut rau ca nu am putut s& termin alaturi de voi clasa a XII-a, din cauza faptului cd m-am accidentat si am fost nevoit si renunt la sport si si ma intore acasa...” (Vlad Marcut, elev al liceului nostru in perioada 2007-2008) 32. AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010Ce amintire placuta ai din anii de liceu? “O amintire mai plicut decdt accca a colegilor de care imi voi aduce aminte tot timpul cu drag, nu poate sa existe...” (Bianca Covrig) Ai vreun sfat pentru colegi? “S& isi urmeze pasiunile, iar pe viitor si munceasca gi si lupte pentru a-gi indeplini visele.” (Marius Ciocoiu) “Hmm... imi este greu si vorbesc despre amintirile placute avute in anii de liceu, deoarece au fost foarte multe... Totugi, colegii si mama noastri spiritualé pentru acesti patru ani (doamna diriginta Ana Virlan) reprezinta cea mai frumoasa amintire.” (Ramona Dragan) Ce sfaturi le dati celor care vin din urma? #88 se gindeasci de dowd ori inainte de a decide ceva gi sa-si respecte profesorii gi colegii, “(Andreea Marin-Iliescu) “Sa nu se lase repede influentati de parerile celor din jur si si Iupte in mod independent pentru propriile teluri.” (Emanuel Balmus) AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010 33: “Site-urile de socializare” Mgjoritatea tinerilor contemporani beneficiaza de internet, ceea ce este un avantaj dar... totodata si un mare dezavantaj. Site-urile de socializare sunt "vanate" de tineri pentru diferite interese. Tema principala a unui site de socializare este facerea de noi prieteni. Foarte putini igi dau insd seama ca zbovirea pe aceste site-uri este doar o pierdere de timp, iar aga-zisii prieteni sunt doar niste amici virtuali, Detinatorii acestor site-uri beneficiazd insa foarte mult de pe urma utilizatorilor, cdgtigand sume enorme datorita flash-urilor si clipurilor publicitare dar si micilor donatii efectuate de tineri pentru asa-zisele avantaje virtuale (email “gratuit” cu extraspatiu de stocare, download mp3-uri sau clipuri video, ringtonuri sau aplicatii java pentru pe sau pentru telefoanele mobile, etc.). Doar unii dintre tineri stiu cd publicarea informatiilor personale sau a fotografiilor poate duce la situati stanjenitoare sau chiar periculoase. Nu putini dintre minorii ce frecventeazi aceste site-uri de socializare sunt afectati psihic gi fizic, avand deseori probleme de comunicare, de integrare in societate si chiar tendinta unui fenomen de izolare... ulterior anumitor esccuri pe internet. In coneluzie, aceste site-uri de socializare pun in pericol identitatea gi intimitatea utilizatorilor si dauneaza grav sanatatii fizice si mentale a tinerilor. O sa revenim cu detalii mult mai documentate in numarul din decembric 2010 al revistei Ad Astra. lonel BURACA (clasa a IX-a A) “Listen to 2,005 of som gst Aa mn 34. AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010E-me Da! Asta este numele meu de scend, numele dupa care ma cunose toti cei apropiati gi nu numai, $i... de ednd am aparut in lume, paringii ma striga mi”. Mie imi place muzica, muzica de calitate! Iar pentru mine muzica adevarati este aceea in care apare amprenta unei orchestrafii de bund calitate, a unui mesaj profund gi nu superficial si nu in ultimul rnd a unui sound calitativ. Odata ce tehnologia a evoluat, consider c& prezenja calitatii ar trebui sa fic obligatoric. Muzica Hip-Hop a aparut la inceputul anilor °70 in Bronx, unul din cele cinei mari cartiere ale oragului New York din America. in viata mea, acest gen muzical a aparut intamplator, in anul 2000, pe cdnd aveam doar 9 ani, Am auzit de Hip-Hop prin intermediul unui var de-al meu, ce tocmai venise din Bucuresti cu niste casete piratate ce confineau albumele artistilor romani de la acea vreme, actuali veterani, Dar am gisit pe acele casete si albume ale unor artisti din State La 9 ani, va daji seama c& nu injelegeam eu cu exactitate mesajele “poefilor strézii” dar ceca ce mi atrégea in mod olar erau atitudinea lor in piese, modul de “alunecare” a rimelor pe instrumentale, bayii si tobele grele ce faceau clara diferenta de celelalte stiluri muzieale Neavand 0 viati in roz, maturizat_ mai devreme din cauza imprejuririlor, am inceput s& infeleg ca textele pieselor Hip-Hop sunt scrise de niste oameni la raindul lor maturizati si ei mult prea... de timpuriu din cauza problemelor de viati. in anul 2007, pe la jumitatea lunii mai, m-am apueat si seriu texte gi s@ compun si eu linii melodice, lini de tobe, parti de baz ale instrumentalelor, in cateva cuvinte m-am apueat de Hip- Hop. De partea instrumental m-am detasai usor, Spun asta deoarece cu doream ca instrumentalele mele si sune ”o noutate” pentru mine si pur si simplu nu puteam inregistra ceva pe un instrumental Ricut de mine, pentru simplul fapt cd urechea mea se siturase si se obisnuise sé auda soundul pe tot timpul compozitici. Tot in 2007, am inregistrat si primele melodii aléturi de o grupare de baicti numita itbull Crew”. Primele piese au fost inregistrate la o calitate destul de slaba, din cauza sitatici financiare de la acea vreme (ce nu permitea achizitionarea unor “scule de studio” adecvate). Din acest motiv, am si renunjat la promovarea melodiilor. Calitatea, pentru mine personal, conteaza foarte mult si de aceea am muneit cAt a fost nevoie si-mi pot face un studio de inregistrari potrivit pentru imprimarea vocilor gi a cétorva tipuri de instrumente. Pana la momentul de faja, am putine materiale promovate din simplul motiv ci pentru mine conteaza calitatea si nu cantitatea. Am preferat s& stau sa lucrez la evolutia mea att pe plan muzical (artistic) oat si pe plan tehnic. La capitolul concerte, pot spune cd am stat destul de bine in perioada 2008-2009, in ciuda materialelor putine scoase la acea vreme. Momentan, pe langa volei si examenul de bacalaureat, o alta prioritate a mea ar fi sa scot un album LP de céteva piese, pentru ca ascultatorii de Hip-Hop si nu numai sf-si spund cuvantul si sd-mi observ bineinjeles si eu evolufia, privita din punctul lor de vedere. Camera mea, unde imi petrec timpul efit sunt acasa, este totodata si studioul meu de care... pot spune cd sunt dependent Emanuel BALMUS (clasa a Xil-a A) AD ASTRA nr, 22- aprilie 2010 35Bucurati-va, am invins! [até ca a sosit in cele din urma si edifia a cincea a Olimpiadei Nationale de Pregitire Sportiva Teoretica (P.S.T.) desfaigurata in perioada 6-9 aprilie 2010 la Roman. Emotiile pe care le-am avut in momentul plecdrii de la liceul nostru au fost imense, pentru ca trebuia sa facem o figura frumoasa la aceasta editie, avand in vedere faptul ca olimpiada se desfasura chiar in judetul nostru, chiar pe feren proprit. Am plecat marti dimineata, increzatori in fortele noastre, increzatori ca ne vom prezenta onorabil la competifia celor mai buni. Drumul a fost scurt, ne aflam doar la 45 de kilometri de orasul Roman si se poate spune ca a fost un avantaj sirategic pentru cd nu am ayut 0 calatorie lunga gi obositoare de facut. Ajungi la Roman, a fost surprinzator faptul ca am stat cazati la hotel, fiind o premicra acest lucru. Pana acum, clevii olimpici au fost gazduiti in internatele sau caminele liceclor unde s-a desfagurat competitiile. $i totusi, acum... nu toti au avut parte de acest privilegiu, deoarece exista conditia ca primii 100 care sosese sa fie gizduiti la hotel. Iar noi ne-am numarat printre ei. Seara a ayut loc deschiderea oficialé a celei de-a cincea editii a Olimpiadei Nationale de Pregatire Sportiva Tcorcticé si am fost captivati de spectacolul oferit de elevii Liceului cu Program Sportiv din Roman. Fi au depagit cu mult asteptarile. S-au {inut speech-uri de catre oficialii competitiei iar la final ni s-a urat succes gi multa bafta pentru ,,chinul”, ca sa-i spun aga, care ayea si urmeze dimineaja. In noaptea dinaintea concursului, din cauza stresului acumulat, am dormit atat cu cat si colega mea in reprize, gandindu-ne amandoi la modul cum ne vom prezenta la competitie si ial c&, dupa o noapte nu prea dormita, a sosit si ziua cea mare. Dupa micul dejun, ne-am adunat toi participantii in fata liceului si am agteptat cu nerabdare sa intram in clase si si ne batem cap in cap cu subiectele. Doamna profesoara Marioara Cazacu ne incuraja, spundnd ca totul va fi bine $1 ca trebuie sa avem ineredere in puterile noastre. Asta a crescut moralul in noi. Au trecut intr-un final si cele 3 ore care erau destinate examenului, poate chiar 3 ore gi jumatate privind din perspectiva mea (pentru ca depasisem limita, din cauza subiectului ce ne daduse batai de cap nu numai mie ci gi celorlalti participanti care au sustinut ca au fost cele mai grele subiecte de panda acum). Greul a trecut, insi de-acum asteptam cu nerabdare notele care aveau si facd diferenta intre fnvingi si invingdtori. Oricum, nelinistea provocata de asteptarea incordata a notelor aveam sa o eliminam seara cénd a fost program de discotecd. S-a dansat pe toate ritmurile gi intr-un mod halucinant. Practic, era imposibil s4 stai pe canapea si si privesti toata seara la cei care dansau pe scena. Era acel impuls care te ridica sa dansezi. A fost o seara frumoasa, o organizare splendida dar tofi ne gandeam acum daca la liceu erau afigate rezultatele oficiale. La un interval de o ora dupa incheierea petrecerii, am fost informati ca se afigasera rezultatele. Auzind aceasta veste, sincer... am alergat intr-un suflet ca sa vad ce nota obfinusem atét cu cat si loana. In momentul in care am vazut nota mea, am ramas dezamagit, pentru ci ma asteptam sa fie mult mai bine. A fost un regres fata de editia precedent unde obtinusem un loc pe podium, dar doamna profesoara a fost lang’ mine si m-a felicitat pentru locul objinut, spunandu-mi ca ¢ o performanta faptul ca am ajuns sé concurez cu cei mai buni partipanti din celelalte Judete ale farii. 36 AD ASTRA nr, 22 - ap ie 2010Dar bucuria a fost de doua ori mai mare cénd am vazut ca, la clasa a IX-a, in fruntea tuturor era numele Ioanei care a triumfat de la prima sa participare. E 0 performanta exceptional si prin prisma faptului ca a castigat locul I chiar in propriul judet si, datorita ci, ne mandrim ca a ajuns numele judefului Neamt si al Liceului cu Program Sportiv din Piatra Neamt pe cea mai inalta treapta a podiumului A doua zi de dimineat& am plecat intr-o excursie in oragul Targu Neamt. Acolo, am vizitat pentru prima data Manastirea Neamtului si, multumind lui Dumnezeu pentru rezultatele ob{inute, ne-am indreptat catre urmatoarea destinatic: Parcul National Vanatori. Acolo, am admirat gratia paunilor i coloritul extraordinar al penelor lor si am mormait () alaturi de urgi... Ultima destinatie a reprezentat o intoarcere in timp, la Cetatea Neamtului. si am fost fascinati de istoria constructici acesteia si de strategia modului in care a fost ridicata pentru a apara Tara Moldovei lui Stefan cel Mare si Sfant de atacurile cotropitorilor. Imediat dupa ce am terminat de vizitat acest monument istoric, am luat pranzul gi ne-am intors la Roman pentru a ne pregati de Gala Laureatilor gi pentru a participa la ceremonia oficiala de inchidere a Olimpiadei Nationale de PST - 2010. La acest eveniment a fost prezenti si doamna inspector scolar general, Luminija Georgeta Virlan, care a inmanat o parte din premii. A fost o emotie teribila, cum spunea si prezentatorul galei, cand la clasa a IX-a, ocupanta primului loc a fost anunjat Popescu Ioana de la Liceul cu Program Sportiv din Piatra Neam{. Momentul a smuls nenumérate aplauze din public iar cu si doamna profesoari Marioara Cazacu eram mndri ca Ioana a adus aurul pentru liceul nostru. Performanta Ioanei Popescu (eleva la clasa a IX-a B) este extraordinara. Ea a obfinut 95 de puncte din 100 posibile. De asemenea, la clasa a XI-a, s-a obfinut o menfiune prin Andrei-Vlidu{ Pavel (©), iar la clasa a XII-a tot o menfiune, prin reprezentanta Liceului cu Program Sportiv din Roman, C4rligeanu Adina. Dupa incheierea ceremoniei, din nou am avut program de distractie, la care s-au cAntat melodii romanesti vechi ce au trezit nostalgia gencrafici anilor °70-’80 (vremea studentiei pentru unii dintre profesorii nostri). Dar punctul culminant |-a reprezentat muzica popular’, in timpul careia toati sala dansa, de la mic la mare, intr-un mod fantastic. A fost foarte frumos, pacat ca s-a incheiat totul asa repede!... M-am intristat cand a sosit ziua plecarii. Nu era chiar asa de asteptata, dat find faptul ca aceasta edifice de la Roman a fost catalogata drept cea mai impresionanté de pana acum, prin organizarea ca la carte gi prin numérul premiilor acordate. A fost extraordinar pe parcursul acestor trei zile. Am trait emotiile examenului, no-am reintalnit cu vechii pricteni de la cditiile anterioare si ne-am facut noi prieteni Dar... am fi vrut sa fie parca mai mult... Pentru ca a fost o experienta fantastic’, atét eu cat si loana vrem si-i mulfumim doamnei profesoare Marioara Cazacu. Dumneaei a fost rabdatoare cu noi si ne-a progatit foarte bine ca si demonstram cA suntem cei mai buni. De acum, asteptam editia urmatoare si sperm si ne prezentim macar la acelasi nivel... inall! amen!” (Bucurati-va, am invins!) Andrei-Viadut PAVEL (clasa a Xl-a A) AD ASTRA nr, 22 - apr 2010 37Careu didactic Prof. Constantin Dan IONESCU Rezolwand careul de mai jos, veji descoperi pe verticala A - B numele unei componente a geografiei wnane din fara noastré 2 cuvinte), iar pe orizontala numele unor activitti specifice acesteia: A L.La 20 iulie, pe ,Muntele ... © se fine anual ,,Targul de fete” din Tara Motilor. 1 2. naturale cuprind nenumérate 2 clemente floristice si faunistice care in tara noastra sunt ocrotite prin lege. 3 3. Teprezinti o regiune turisticd deosebit de ciuiati de turisti, care pe bund 4 dreptate 0 socotese ..perla Mari Negre” 5 4.Palatul : a fost construit la Bucuresti, in 1702, de c&tre Constantin 6 Brancoveanu, pentru fiul lui, Stefan. 1 S.Pestera .. este singura din tara noastt cate ascunde un ghefar subpimdntean 8 din vremea glaciatiunii cuatemnare. 9 6.In zonele cele mai pitoresti din tara noastra s- au amenajat numeroase . care 10 reprezintt Jocuri pentru odilna si tratament destinate turistilor. "1 7.Viile inguste, cu perefii abrupfi, care se intind 12 pe distanfe mari poarta numele de HH Bocce Teprezinti principalele unitagi 13 administratiy-teritoriale dotate din punct de 14 vedere edilitar — gospodirese, economic, cultural si turistic, 15 9.Pe cele mai inalte varfuri ale Carpajilor din fara noastré ghefarii au creat in cuatemar relieful 16 care prezinti un pitorese aparte. 47 10.Apele subterane au creat numeroase in rocile calearoase din Carpafii 18 roménesti. 11.Muniii... reprezinta unitatea montana deosebit 19 de atrigitoare, cu un potential turistic imens. B 12.in localitatea .. Se giseste .Muzeul Aurului din Apuseni” vizitat de numerogi turisti din tara si din strdindtate. 13.{n localitatea .. Se afl casa memorial’ Octavian Goga, in pasul cu acelasi nume. reprezint cele mai importante ctitorii ale marilor yoievozi si domni romani. anul lui ., construit in secolul al XLX-lea, se afl in centrul orasului Bucuresti si reprezinta un frumos loc de popas pentru cei aflati in trecere. 16.Rezervaia Coloanele de bazalt” de la reprezint® un obiectiv turistic foarte apreciat de cei ce indrigese natura. 17. declarati monument al naturii”, rezervatie a biosferei, adaposteste numeroase speci floristice si faunistice de exceptie. 18. In Mun{ii Padurea Craiului, se alla Pestera ..............., ea mai Iungi din fara noastra si foarte apreciati de speologi. 19, Vaile adanci sub forma de .. au fost create de ape in rocile calcaroase. 38 AD ASTRA nr. 22 - aprilie 2010Aparitii editoriale nemtene A aparut pentru anul scolar 2009-2010 un C.D. ca oferti | CONSTANTIN-DAN IONESCU. educational pentru. Geografia Roméniei, clasa a VII-a, optional. Denumirea optionalului este , Romdnia - rezervaii naturale”. Confinutul acestui curriculum optional se adreseazi elevilor de clasa a VIll-a care si-au propus 4 susfind teza cu subiect unic la obiectul Geografia Romaniei, dar si acelora care dorese si-si Kirgeasc’ universul cunoasterii. Acest optional face parte din aria curricular’ .Om si socieiate”. Obiectivul principal al proiectirii didaetice 1a acest optional pe C.D. este familiarizarea elevilor cu unele aspecte teoretice ale problematicii geografiei contemporane, insusirea de cumostinje despre mediul geografic roménese si dezvoltarea capacitifilor, deprinderilor, aptitudinilor sia valorilor necesare in viafa cotidiand. Optionalul are in vedere problematica actual a rezervatiilor naturale din tara noasira si confirma integrarea obiectului Geografie in aria curriculara Om si societate”. Acesta va avea si caracter aplicativ, folosind C.D.-urile realizate de profesorul Constantin Dan Ionescu in ultimii patru ani pe aceasta tema. Va urmiri infelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate si cumoasterea si interpretarea fenomenelor din mediul geografic. Acest C.D, prezinta un numar insemnat de rezervatii naturale din toate unitifile si subunitijile de relief ale Romaniei. Ele sunt insofite de explicatii suceinte si de multe imagini color intuitive. Lueririle folosite si incluse in C.D.-ul prezentat mai sus pot fi consultate la: ***Biblioteea Casei Corpului Didactic, Piatra Neamy, |judetul Neany, Str. Petru Rares nr. 24; **sBiblioteca Judetean G. T. Kirileanu”, Piatra Neamt, judeful Nea, Bd. Republicii nr. 15; ***Biblioteca si CD.L-ul Scolii Nr. 3 Piatra Neamp, judlequl Neamt, Strada 22 Decembrie Nr. 1; ee oO Cie et ee oordonator: ‘Ana VIRLAN nalriveyahoosr ‘wwen.anavilan.r0 Revista AD ASTRA este publicatie china reeactionalit inregistrati la i Iaia BOTEZ a ne ici Nate falvon Biblioteca National a Romaniei lie POPESCU Centrul National de Numerotare Standardizaté Colaboratori: Ad Astra / Piatra Neamt caste edacice selena Les ieovian ISSN 1841 — 673X siarhva Les: Autograf - 2010 ‘Arosa rodactio® ai reg ee leh -publicatia respect Legea nr. 594/2004 si Legea nr. Sep ear 186/2003, privind promovarea culturii scrise- tet 0233-233608, ‘acastra@ yahoos 5 ‘wwen.lospn.ro -toate drepturile rezervate- Fondatort (1998) ao — ‘na VIRLAN ‘Maria BOTEZ Hie POPESCUISSN 1841 § 673X