ISTORIE UNIVERSALA 179 Conducatorii din Asia de Sud © impSratul Akbar In timp ce acorda © In regiunea sudicd a Asiei au existat civilizatii importante si mari imperti. In uttindt ani insa, guvernele din zona s confruntat cu problemele rezul- tate din anit indelungati de stdipanire sau de dominatie a puterilor cotoniale occidentale. pi sfirsul ere colonial, pine D: Asia de Siu rei dbindeas et sabitatea fd recorge pe hing pevoade la pani mar, Parades, Ind, Sproupe pe ine pac ace! perio in Gud unr severe conte em, Ice falglsse, Chisr daca doar 0. Sngied 10d ‘fant, a Scun tol lors 9 nes rg Babur (148-1530, impart 1525-30). Desoen. dent al cucerkorlor tongoli Genghis Han si Tint, Babur a fost primal dire inprat mo- ull Sa nascut in Asia Cental ambbtilesle Inne a fost iniepine (Fa steces inst spre smarkarxiti, Consruin-s0 baz putemit in jurul Kabul int-an rlzbot evi In seltanaal Delhi una dine pai cease ju Torul. A pairuns tn India, 4 cucert slant Pent ef sust si a-creat un mare imperia fhordindan. A Hs ius memo caret de Seria viata, pine de sai date succesor Humayun (15085 impr 153030, 56). Intro cariemt parcust de viisiudi, Homayun sia pierdutimpevial fun conflict cu anol afgan Shes. A invemeiat, pentru un Timp, un reat in sidhal Afghanistan, acer ‘cere nyperl de lx din succes Il Sher ian fa mur a scum temp dupa ce 2 cz de pe nse si ‘Akbar (1512-1605; impatat 1556-1605), Figur ‘marca in stor Inc, Aka fost ema 1590, in timpul viet uy Akbar. Alebar 3 ‘ondus imperial ‘mogullor aproape 40 de ani. $i, pe lings faptal ea a obinct nol terito: Fi a fost important $i pontru reformele Zale administrative 3 {oleranta rligoass © Ue tobtow cone temporan eu sah Jehan (1592-1666) sofia sa favorita, Mahal Mumtaz, n'a construit ‘Taj Manabu. Isl pent reformele se adaininative, penint ania feligiotsd, sl pontry cucerie sale Pron interest cle religi, el s-a labors pro prul cree eckeistic, dar succesori sil au reconvert Islam, Jahangir (1568-1627; impart 1605-27). Impe ‘ul mogulilor a atins spogeul, dar se pre et Sesuahioral Jabangir a inflcrgst ma pulin Sesfisuraca évenimentelor decat sos li, Nur Jahan, si familia acest, care dtineau cele mat inale func, Ambul flor Iu Jahangir at Fat lini sant de dome “Jahan Sah (1592-1666; imptat 1627-58). han Soh ofa asigaratsuccesianea prin indepsinarea turror rvalilor kt ton, dar a fost deonat de Propel sta fi, Aung. Marele monument Al lonniet se este Tj Mabalul, const ca un ‘mausolea penim sotia sa favor, Mahal Muraz, Aurangzeb (1518-1707, impart 1658-1707) Aurangaes a extinsimperiel mogulor pein eu cerirea pani sudice a Indie. a renuntat a nut religions psa de pe- Secesonul Siu sa ineeput si demoleze ten pele hinduse penta a consirui in locul lor Inoschet sia imparfaxe punive asipea popu Taet nemusalmane. ‘Costurle enone ale cuceilr fragile ob ruse de Aumngech si insirtinacen popula hhinduse au dus lan sir de revoke in impul ti paral stl dectinul rap al pute mogullor, dupa moanea acestuia, La sfrsitl secolulul al XVit-es, mogul au mai erat mic akeeva decat *exii de la Delhi, prea de brane, care preluasers putereasprema in India, ‘inl inte mogul a fost Balad Salk I (1775-1862; rege al Debulut 1837-57), eae a fost declara imparat de rebel ce lupiau tm poli stapinin brianice ip escoala indana fin 1857. Dupa inabusivea ascoalel, acesta a ost detrnat si esa in Birman.(FB) conpucatonu own asia ve sup India dupa independenta JJawahaclal Neh (15891904, print-mins 19H) Pande lafelepul) Nef ei a ea din 918 fp onnizwa ce 2 devent Ganchi B58, lider canpanie pert independents Indi, Nebr event itl prineminsa a independent Dominion al Inlet (19s), care 19 avea devin re publ in Commonvealh. A incepot raunca tment de modemearea Indi arn ezbotl fee einas neat Tal haste 90486, prm-minisins 1964-60 Sh er un veteran st isc pert inde Penden sun fost mins al caine A Ghqnut 0 vcore personal prin. nagocees tint acon! de pace cu Pala 3 Taster Gecedind imedat pl acces, fn uma unl aac de cord Indira Gandhi (1917-84 pum 1965 77; 1980-8), Dena Gandhi ea fica hi Neh in’ cinpul prt et manda, restwctrarea int een cal Parl Congress SUI autonartau determin pe Mora Des Salt prtseasa pail gine opt ie In 197 nla a serene pein a asia independents Bangladesh, care se despit se de Pakiean atin 1974 forte anmate ale Indie au iat tm poseia apeor ucla Goa ines Gand fox deca nova de faut clecoray dectst sarea Imei le Aged (197577 exec practic o ica In'tingul cre au exit rameronse sus Gi pulere, Oda cu resauraren democael finn pri lege. © Jawaharial Nehru (sting), vitoral rim minis at fatal indian, 5 ‘Muhammad Ait Jina (dreapta), ‘itorul guvernator ‘general al nou crea ‘ull stat pakistaner, altri de ltimal ieerage brtanie, lord Mountbatten. Retragerea rapid a Dritanicilor este con- siderats desea ¢8 ar fi contribuit la pierdeile de viet ‘are au ingotit impartres subcontinentoh primninist 1977 al Congresull, 2 conus 7, Dest, fost lider ‘poaitia Frontal Janata. Vitor st in alee a sdoveditinsa curind et opozia emt unit doar sitcund eserita in functic in 1980, Indira Gandhi et put stv violentele sectare s, ea urmare asi templufat Sigh Golden ein Amintsar {de eite tupeleindiene Gulie 1980 a fone as Sinat ee propa garct de comp sit Koctombrie 1989, Rabjiv Gandhi (194491; prim-minisins 1984 £89). Rab’ Gandhi era pilot, aparent dezinrere- sat de politic pind la moses ambosula su Fae ma mic, Sanjay Gendt 946-80, intra, accident avitc. Raha fost apoi inst de fama sa penta ai putea succeda cx Ider al Partidulai Congresuhit Astsinares el neastep- tau 1 propulsit pnt la funcia de premier si wvotul de "simpate” dn aleyerie generale exe 2 rma tat aks @ wore record. Powis ‘fost pus in pericol de acuzaile de compte, mai aes in domeniul achiztionai unor aeme (eeandalat Bofors) si, asf, a push algerie in 1989 in 1991, perspectvele se paren din now favorabile, dara fost asasinat ints ale terior de teroristi tamil, Refuzal vaduvei sale ‘de prelua concucerea Congresului a plrut semnaleze sss dinssties Nebr, NP. Singh (11931). primsminisin) 1989-90), Merial guveroulu din 197, VP. Singh a declansat scandalul Botors dia 1987 si, ca ur ‘mare, a fost dat afard din cabinet si din Con ares fn 1989 a devenit prim-minisru al unui wrctva tndce Gar, 3a pra © Nehru a inte- ‘lat 0 dinastie paltes al a fost Driminist vreme {de 17 an, flea sa ~ 19 ani iar nepotul acestuia, rome de © Indira Gana ‘ca Tal Nebr, succedat acertula ‘dupa putin simp «o ler at Partidulut CCongresuli, care ta sustinut, propri-zs, ‘monopolul puter. sguvem de cole, dar mini st au fos fn Latur dupa escaladarea volentelor etnice sta ‘Qpoaiti faa de reformarea sistem ce cat Chandra Shekhar (1927; prir-ministru 1960.9, Guvemol minortar al il Shekhar epindea de susinerea Congresului saa fost Sect un guvem de umplutia U PY. Narasimha Rao (7.1921; prin-minisre 1991-96) In alegenile din 1991 Part Congr sului au a obgaut mejoriatea absolut, et pind 251 de lacie cin 533 poste, dar guver hl hoi Rao sa dovedt extrem de dural. 8 apna extrem de agresvul parti hinds BYP ‘i cel mai ptemic pt de oposite Fala rmentalismal hinds Saku teosiunor rel sloase sf enice exitente. BID 2 clsiga alee: fle din 1996. Dar Atal Bihari Vajpayee (. 192 prim-minsr i. 19% si cp 1958) sig vvemul stu nationalist hindus a ezistar dear 13 Zl, find iniocat de Deve Gowda (1935 Peinvministu 1996497) side coals Frontal Unit Aces a fost inlocuit de Inder Kumar Gupal 0.1925; prim-minisr 1997-98). Apo, in alegeile din 1988, Atal Biba Vayee & pre Tae din now porerea Pakistan Muhammad Ali finnak (1576-1988; guvema tor general 1947-18), Liga Jinnah si cea musul rman dus la iemeterea i 1947 « Paks lui, reprezensind regiunile maja rmsuins ne din Tndia Brkanie si costing din enor Vestice si etic, situate lr aproximaty 4500km departure. ft intemeit ca dominion ine pendent al Coroanel Tntanice, ct Jinnah {guvernator gener aquat Alt Han. (1895-1951, priny- minis 19475), aguat Ali Han a mentinatuintatea ‘arin Gude fensinior existent ote vests esl Pakistan inte idealunile ce s cele ‘Slanice, Dupkastsinaren st in 1981, gover padamentar a devenit tot mai nepopul 1930 Pakistan a devenit republic Ayub Han (1907-74: prestige 1958-69), Ayu Han, comandanesel al armatel, a impus legea marta sta preluat puterea Mita au fost n= totdeauna 0 for in politica Pakistanului si ten- Sune dare Pakisizn 3 lis, mails in po- blema Kasmisul (in 1965 a exisat sun razbo: la frontiers?) au fost foloste: penind a justica Tnaisirea armatei. Un val de protest populare au dus la demisia lui Ayub Yahya Han (1917-198), presedinte 1969-7), Promovat comandantsef de Ayub, Yahya Han a permis aleyerlibere, cu consecineneastep {ate Dup victoria Lig Awami pro-autonomie fn esta Pukstanulat-a urmat un riabot cil