S.C. NICOLINA S.A.

Nr. Reg. Com. J 22-852-1991, Capital social 88.378.250 mii lei, C.U.I. 1964853 Atribut fiscal: R
Str. Mitropolit Varlaam, nr. 54, Iaşi, cod 700198, e-mail: staff@nicolina.ro, www.nicolina.ro
Fax (0232) 230787, 230350; Tel. (0232) 230784, 230785, 230786, 437170*, 233031*
Cont: B.R.D. SUC. IAŞI IBAN – RO74BRDE240SV09549102400;
B.C.R. Suc. Ia
şi IBAN – RO87RNCB3200000000300001; Trezoreria Iaşi RO59TREZ4065069XXX002296

CARTE TEHNICĂ

RULOU COMPACTOR
R8-14
 CUPRINS
CAP.1 DESTINAŢIA PRODUSULUI ……………………………………………… 3
CAP.2 IDENTIFICAREA PRODUSULUI …………………………………………. 3
CAP.3 CARACTERISTICI TEHNICE – GENERALE …………………………….. 4
CAP.4 DESCRIEREA GENERALĂ A PRODUSULUI …………………………… 5
4.1. Şasiul ………………………………………………………………………… 6
4.2. Cutia de viteze ……………………………………………………………….. 6
4.3. Osia faţă 6
………………………………………………………………………
4.4. Osia spate ……………………………………………………………………. 7
4.5. Aşezare motor ……………………………………………………………….. 8
4.6. Frâna …………………………………………………………………………. 8
4.7. Instalaţia hidraulică ………………………………………………………….. 9
4.8. Instalaţia electrică ……………………………………………………………. 11

4.10. Instalaţia de stropire …………………………………………………………. 12

4.11. Cabina 12
4.12. Recomandări de utilizare a utilajului 12
…………………………………………
4.13. Organe de comandă şi control ……………………………………………….. 13
CAP.5 COMBUSTIBIL, LUBRIFIANŢI, UNSORI ………………………………... 15
5.1. Combustibil ………………………………………………………………….. 15
5.2. Lubrifianţi şi unsori ………………………………………………………….. 15
CAP.6 PORNIREA, OPRIREA ŞI CONTROLUL FUNCŢIONĂRII ……………… 18
6.1. Pornirea ruloului ………………..…………………………………………… 18
6.2. Oprirea ruloului …………………………………...…………………………. 18
CAP.7 RODAJUL UTILAJULUI …………………………………………………… 19
CAP.8 OPERAŢII DIVERSE ŞI REGLAJE ………………………………………... 20
8.1. Reglaje la motor ……………………………………………………………... 20
8.2. Reglarea ambreiajului inversor ……………………………………………… 20
8.3. Reglarea frânei ………………………………………………………………. 20
8.4. Reglarea rulmenţilor la roţi ………………………………………………….. 20
8.5. Reglarea curăţitoarelor ………………………………………………………. 21
8.6. Reglarea scaunului mecanicului …………………………………………….. 21
CAP.9 EXPLOATAREA UTILAJULUI ……………………………………………. 21
CAP.10 ÎNTREŢINEREA UTILAJULUI ……………………………………………. 22
CAP.11 DERANJAMENTE ŞI REMEDIERI ……………………………………….. 24
CAP.12 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI DE PREVENIRE A
INCENDIILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII ……………………………….. 26
CAP.13 MARCARE ŞI SIGILARE ………………………………………………….. 27
13.1. Marcare 27
……………………………………………………………………….
13.2. Sigilare 27
………………………………………………………………………..
CAP.14- EXPEDIERE, AMBALARE, TRANSPORT, DEPOZITARE ŞI CONSERVARE …. 28
14.1. Expediere şi ambalare ……………………………………………………….. 28
14.2. Transport …………………………………………………………………….. 28
14.3. Depozitare şi conservare …………………………………………………….. 28
CAP.15 SCULE ŞI ACCESORII CE SE LIVREAZĂ LA CERERE ………… 29
CAP.16 PIESE DE REZERVĂ PENTRU MOTORUL D110 ……………………….. 29
CAP. 17 GARANŢII ………………………………………………………………….. 29

2
3
4
 CAP. 1 - DESTINAŢIA PRODUSULUI

Ruloul compactor de 8-14 tf este un compactor de tip static cu trei tamburi unul fata
si doi spate Este destinat compactării terasamentelor în construcţii de drumuri, şosele,
platforme industriale, precum şi la lucrări de întreţinere.
Cu ajutorul acestui utilaj se pot efectua lucrări de compactare a terenului în:
- pământuri argiloase, de mare plasticitate, în stare uscată sau cu umiditate optimă;
- pământuri necoezive (balasturi, balasturi nisipoase, nisip argilos).
Produsul poate fi executat pentru toate zonele climatice.

CAP. 2 - IDENTIFICAREA PRODUSULUI

Identificarea utilajului
În orice comunicare pe care o veţi face firmei în legătură cu comportarea în exploa-
tare sau cu defecţiunile utilajului, se vor indica datele înscrise pe plăcuţa de identifi-
care a utilajului

Identificarea motorului
Tipul şi numărul motorului sunt poansonate pe partea stângă a motorului, după
colectorul de aspiraţie.

5
 CAP. 3 – CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE

Caracteristicile tehnice generale sint prezentate mai jos dupa cum urmeaza:
- ampatament ……………………………………. 2900 mm
- lungime (cu lama de buldozer)………………… 5.350 mm
- lungime (fara lama de buldozer) 4800 mm
- lăţime ……………………………… ………..… 2.000 mm
- înălţime ………………………….… 2700 mm
- gardă la sol ………………………………..……. 350 mm
- lăţime compactare …………………………..…. 2.000mm
- diametrul roţilor:
- faţă ………………………….…………… 1.200 mm
- spate ……………………………...……… 1.500 mm
- .greutate neta de constructie………………… 7700+400kg
- .greutate cu cabina si lama (lestat cu nisip) 13400-14000kg
- presiunea
- liniară a tamburilor faţă(nelestat/lestat)………..…… 27,5/52,5kgf/cm
- presiunea
- liniară a tamburilor spate(nelestat/lestat) ……..…… 49/74,5kgf/cm
- acoperirea urmelor …………………….……….. 100 mm
- viteze de deplasare (înainte/înapoi): vit. I ……. 1,42 km/h
vit.II …….. 3,65 km/h
vit.III ……. 5,03 km/h
vit.IV 9,30km/h
- raza minimă de viraj interioara…………………………… 3400 mm
- raza minima de viraj exterioara 5800 mm
MOTOR

- tipul motorului ……………………………….… Diesel, D110

- puterea motorului la turaţia nominală ………….. 65 CP
- turaţia la puterea nominală ……………….…...... 1.800 rot/min
- consum specific (la putere max.) ………….…… 180 g/CPh
- sistem răcire ……………………………………. cu apă
- masa motorului uscat ……………………………485 kg
- capacitate rezervor combustibil …………………140 litri
TRANSMISIA

- lanţ cinematic ………………………..…………. motor, cutie de viteze cu

inversor, ambreiaj, diferenţial şi
transmisie de antrenare finală pe
roţile din spate
- cutie viteze ……………………………………… monobloc, cu inversor şi
diferenţial, cu 4 viteze

6
 INSTALAŢIA DE STROPIRE

- tipul stropirii ……………………………………. gravitational

- capacitate rezervor apă …………………………. ≈ 260 litri
INSTALAŢIA ELECTRICĂ

- generator de curent ……………………………… alternator cu redresor încorporat

12 Vc.c., 155Ah
- iluminare ……………………………………..… 4 faruri faţă tip FE 130 T
- pornire …….…………………………………… demaror tip 2D4/12
SISTEM FRÂNARE

- frână parcare ……………………………..…….. - cu saboţi şi tamburi de frână

- acţionare cu manetă
- frână serviciu ………………………………...… - cu saboţi şi tamburi de frână
- acţionare pneumohidraulică cu
pedală
GREUTATE UTILAJ

- lestat ……………………………………..……… 13400-1400 kg

- nelestat ………………………………..…………7700+400 kg

CAP. 4 – DESCRIEREA GENERALĂ A PRODUSULUI

Schema constructivă constă în poziţionarea motorului longitudinal pe şasiu, între osia

faţă şi osia spate şi a cutiei de viteze între roţile din spate.
Direcţia este asigurată la trenul de roţi faţă prin comandarea cilindrului hidraulic prin
servodirecţie cu ajutorul volanului.
Alimentarea cu combustibil se face din rezervorul amplasat în partea din faţă a
utilajului.
Sistemul de frânare este format din frâna de serviciu şi frâna de parcare.
Frâna de serviciu este acţionată pneumohidraulic iar frâna de parcare este acţionată
mecanic prin cablu flexibil.
Cutia de viteze este formată din patru trepte de demultiplicare care corespund celor
patru viteze ale utilajului.
Postul de comandă al utilajului este amplasat pe şasiu.
Deplasarea înainte-înapoi a utilajului se realizează cu 2 roţi spate, prevăzute cu
răzuitoare şi instalaţie de stropire.
Ruloul se compune din următoarele subansamble principale fig.1:
- şasiu (1) - inst.electrica (9)
- mecanism de deplasare (2) - scaun (10)
- osia faţă; (3) - accesorii (11)
- cabina inchisa (12)
- inst.hidraulica (5) - ochi de pisica (14)
- inst.de stropire (7) - placi indicatoare (15)

7
 4.1. Şasiul
Şasiul este o constructie sudata chesonat, tip caroserie autoportanta,avind prevazute
compartimente pentru rezervorul de carburant si apa,bateria de acumulatori, lada de
scule,spatiul de lestare.
La partea din spate este prinsa articulat capota motorului,realizata din profile
sudate,prin ridicarea careia se permite accesul usor la motor.In partea din fata se afla sudat
lagarul pivot al osiei fata, precum si compartimentul servodirectiei hidraulice.
La partea superioara a sasiului se fixeaza cabina de tip deschis sau inchis,livrata
numai la comanda speciala.
Şasiul este prevăzut cu suport pentru aşezarea motorului şi a cutiei de viteze. De
asemeni este prevăzut cu pereţi laterali de protecţie şi capace.
4.2. Cutia de viteze, avind ca element de baza carcasa turnata, este conceputa cu
angrenaje cilindrice cu dinti drepti si angrenaje conice, cu patru trepte de viteze si inversare de
sens. Schimbarea vitezelor se face prin roti baladoare actionate prin furci. In interiorul cutiei se
afla doua ambreaje cu discuri, prin intermediul carora se face inversarea de sens. Mecanismul
diferential cu posibitate de blocare este cel ce transmite miscarea la roti prin intermediul a doua
pinioane de atac, aflate de o parte si de alta a cutiei de viteze.

8
 4.3. Osia faţă asigură rularea şi direcţia ruloului şi se compune din următoarele
subansamble principale, fig. 4:
- tambur (1); - furca (3);
- cadru (2); - curăţitoare (4).
Tamburul este format din două roţi identice cu Ø 1.000 mm, de construcţie sudată ce se
montează pe osie prin rulmenţi.
Roţile au posibilitatea de oscilare în jurul axei longitudinale, precum şi de rotire în jurul
axului pivotului.
roţile faţă sunt executate din oţel rezistent şi au grosimea de 26 mm.
Fiecare roată are montat pe discul exterior un capac cu garnitură pentru lestare cu
nisip şi două bosaje pentru lestare cu apă.
4.4. Osia din spate asigură rularea şi deplasarea având montate pe roţi coroanele
dinţate pentru antrenare, fig.5.

Roţile (1) sunt montate pe osie (2) prin rulmenţi protejaţi cu garnituri şi capace (4, 5).
Pe discurile exterioare sunt montate capace pentru lestare cu nisip şi bosaje pentru
lestare cu apă.

9
 4.5. Aşezare motor fig.6

Se compune din: - motor diesel D110, (1) - masca radiatorului; (4)

- ax cardanic; (2) - suport de montare a motorului pe şasiu. (5)
- radiatorul asamblat; (3)
Motorul este montat pe şasiu prin intermediul unor suporţi prevăzuţi cu amortizoare.
Puterea este transmisă prin intermediul axului cardanic montat la priza de putere cu şuruburi.
Alimentarea cu combustibil se realizează de la rezervorul din şasiu printr-un robinet şi
conducta la pompa de combustibil (6) a motorului.
Comanda acceleraţiei (7) se realizează manual cu o manetă care acţionează pârghia de
comandă a pompei de injecţie prin intermediul unui cablu de comandă.
4.6. Frâna - fig 7.

Sistemul de frânare este format din frâna de serviciu şi frâna de parcare. Acţionarea
frânei de serviciu se realizează pneumohidraulic prin intermediul acţionării saboţilor pe tamburii
de frână.
Transmiterea mişcării la tamburul de frână (1) se face cu ajutorul unui pinion (2) care
angrenează cu coroana dinţată fixată pe roata spate.
Comanda frânării se face prin pedală în cazul frânei de serviciu şi printr-o manetă în cazul
frânei de parcare.

10
 4.7. Instalaţia hidraulică
Instalaţia hidraulică este destinata actionarii directiei precum si cilindrilorde forta instalati la
scarificatoare sau la lama de buldozer.Agentul hidraulic utilizat este uleiul din carterul cutiei de
viteze, care este in acelasi timp si rezervor al instalatiei hidraulice.
Instalatia hidraulica este compusa din:
pompa hidraulica
filtru de filtrare fina
distribuitor
orbitrol
cilindrii hidraulici
sorb
conducte
tuburi flexibile
Pompa hidraulica dubla,cu roti dintate, absoarbe uleiul din carterul cutiei de viteze prin
intermediul sorbului si il trimite prin conductele refulate la distribuitor si la orbitrol.
Circuitul ce merge la distribuitor trece prin filtrul de ulei si dupa ce a trecut prin distribuitor
merge la cilindrii de forta, returul facindu-se tot prin distribuitor.

11
12
Circuitul ce merge la orbitrol merge mai departe la cilindrul directiei, returul facindu-se tot
prin orbitrol.
Prin constructia ei si datorita debitului mare al pompei, instalatia hidraulica prezinta o mare
siguranta in exploatare si rapiditate in actionare.
Pompa hidraulica tip FS-RP 3,cu roti dintate, este plasata in carterul cutiei de viteze. Pompa
hidraulica este alcatuita din doua compartimente independente, cu circuitele de inalta presiune
separate iar cu cele de joasa presiune comune.
In primul compartiment este amplasata pompa instalatiei hidraulice, iar in compartimentul
al doilea, pompa servodirectiei hidraulice. Prin utilizarea acestei pompe duble, deservirea
instalatiei hidraulice devine independenta de deservirea servodirectiei hidraulice.
In ceea ce priveste constructia, pompele se aseamana, avind acelasi principiu de functionare.
Roata dintata conducatoare 4 a pompei instalatiei hidraulice primeste miscarea prin
intermediul rotii dintate 3 de la roata dintata a cutiei de viteze. De la roata dintata , miscarea
se transmite rotii conducatoare 5 a pompei servodirectiei hidraulice, cu care este permanent
cuplata. Rotile dintate conducatoare si conduse se sprijina pe bucsa de bronz cu plumb
acoperite cu material antifrictiune, iar etansarea fiind asigurata prin inele si garnituri inelare
din cauciuc.
Pompele sint prevazute cu spatii de inalta presiune care asigura o apasare continua a
bucselor pe suprafetele laterale ale rotilor.
Prin aceasta sint eliminate posibilitatile de marire a jocului frontal ca urmare a uzurii,
micsorindu-se simtitor pierderile de lichid.
4.8. Instalaţia electrică
Instalatia electrica se compune din instalatia de iluminat, instalatia de pornire a
motorului, instalatia de semnalizare si stergatoarele de parbriz.Alimentarea intregii instalatii
este facuta la 12V de o baterie de acumulatori cu plumb de 155Ah tip 12 Kg 153.
Instalatia de iluminat se compune din 4 faruri tip FE 130 T montate pe sasiu,un far
proiector tip EP 130 Cmontat pe cabina,olampa pentru iluminatul cabinei tip 2 PSR, o lampa
pentru iluminat tabloul de bord tip L 1 B,o lampa portativa tip LSTc si o lampa de control tip
LK-E.
Instalatia de pornire a motorului se compune dintr-un demaror tip 2 D 4/12 si un
buton de pornire tip 4 BC 1.Demarorul este alimentat direct de la bornele acumulatorului prin
doua cabluri de 50 mmp.
Instalatia de semnalizare se compune dintr-un claxon tip 4120 comandat printr-un
buton tip 4 BC1 si lumina de pozitie (lanterna) care se aprind in directia inversa de mers,
comandate de la tabloul de bord.
Stergatoarele de parbriz sint actionate printr-un intrerupator montat pe corpurile lor.
In timpul functionarii motorului, bateria de acumulatori se incarcade la generatorul
de curent alternativ tip 1132 prin intermediul releului regulator tip 1410,incarcarea fiind
controlata prin indicatorul de curent tip 1610.
Conectarea si alegerea regimului de lucru a instalatiei electrice se fac prin
intermediul comutatorului cu cheie de contact tip KC.
Alternatorul tip 1132, releul regulator 1410 si demarorul 2 D 4/12 intra in
componenta motorului D 110 si sint aprovizionate impreuna cu acesta.

13
 4.10. Instalaţia de stropire
Iinstalatia de stropire realizeaza umezirea rotilor fata si spate ceruta de procesul
tehnologic de compactare.In acest scop in sasiul masinii este prevazut un compartiment al
rezervoruluide apa, cu o capacitate de 260 litri, in dreptul rotilor fiind dispuse tevi cu gauri
prin care apa se scurge pe toata lungimea rotii.Comanda stropirii se face prin robinetul dispus
in cabina.
4.11. Cabina
4.11.1. Cabina (fig. 9.).

Cabina inchisa are un schelet din profil cornier,imbracat cu tabla.In partea din fata este
prevazuta cu o fereastra rabatabila, cu o usa pe partea stinga si o fereastra pe partea
dreapta,oferind prin acestea o buna vizibilitatein toate directiile.Cabina inchisa este prevazuta
cu doua stergatoare de parbriz, actionate de la tabloul de bord.
Asigură protecţia operatorului, condiţii optime de vizibilitate şi confort .

4.12. Recomandări de utilizare a utilajului.

Ruloul compactor R8-14 este indicat a se folosi la lucrări de compactare, pentru
construcţia de drumuri, platforme, fundaţii şi la lucrări hidrotehnice de finisare. Poate fi
utilizat cu rezultate foarte bune la compactarea stratului de mixturi asfaltice de pe şosele.
Prin compactare se înţelege procesul prin care particulele de pământ sau mixtură se
reaşează micşorându-se volumul porilor umpluţi cu aer sau apă.
În acest scop pe suprafaţa stratului supus compactării se aplică forţa de compresiune
sau sarcini oscilante, capabile să producă o redistribuire a particulelor fazei solide prin
învingerea forţelor care se manifestă între acestea.
14
 Procesul compactării corespunde micşorării distanţei dintre particule, care conduce la
mărirea coeziunii şi a frecărilor interne.
Un material saturat cu apă nu se poate compacta decât după eliminarea parţială a
apei, prin uscare sau drenaj, iar un material complet uscat păstrează, oricât s-ar continua
compactarea, un anumit volum de aer depinzând de natura materialului.
Umiditatea terenului joacă un rol hotărâtor în compactare. Valorile gradului de
umiditate Sr sunt date în tabelul (1) de mai jos (Sr este raportul dintre volumul apei din porii
pământului şi volumul total a porilor).

Tabel nr.1

Grad de umiditate
Caracterizarea pământului
Sr %
uscat 0,40
umed 0,41 – 0,80
foarte umed 0,81 – 0,90
practic saturat peste 0,90

În tabelul 2 sunt prezentate grupele de fragmente cu dimensiunile într-un domeniu

ce stabilesc fracţiunile granulare.

Tabel nr. 2

Dimensiunile particulelor
Fracţiunea granulară
(mm)
Argila coloidală 0,002
Argilă 0,002 – 0,005
Praf 0,005 – 0,05
Nisip - fin 0,25 – 0,5
- mijlociu 0,5 – 2,0
Pietriş - mic 2,0 – 20
- mare 20,0 – 70
Bolovăniş mare 70 – 200

În tabelul 3 sunt prezentate programe de compactare recomandate.

Tabel nr. 3

Grosimea optimă a Nr. de Viteza de

Tipul şi natura solului stratului de treceri deplasare
compactare a utilajului
Pietrişuri sau balasturi cu puţine 1,5 ÷ 2,5 km/h
0,10 - 0,20 m 4–6
fracţiuni simple sau fără
Nisipuri uniforme şi neuniforme 1,5 ÷ 2 km/h
0,20 m 5–6
cu sau fără fracţiuni fine

15
 4.13. Organe de comandă şi control
Comanda directiei prin transmisie hidraulica tip orbitrol, de la volan la servomotorul
hidraulic ce actioneaza osia din fata.
Comanda cutiei de viteze prin maneta, plasata pe cutia de viteze.
Comanda inversorului prin maneta, plasata pe cutia de viteze.
Comanda frinei prin pedala, fixata pe cutia de viteze,cu blocare manuala pentru
parcare.
Comanda acceleratiei prin maneta,fixata pe sasiu.
Comanda scarificatorului (pentru varianta cu scarificator), prin doua manete ale
distribuitorului hidraulic aflat in partea din spate a cabinei.
Comanda lamei de buldozer (pentru varianta cu lama de buldozer)prin maneta
centrala a distribuitorului aflat in partea din spate a cabinei.
Comanda blocarii diferentialului se face prin pedala fixata pe cutia de viteze.
Comanda stropirii se face prin robinet.
Manetele comenzilor de mai sus se găsesc plasate pe platforma postului de comandă,
în imediata apropiere a mecanicului şi îndeplinesc următoarele funcţii:
Comanda direcţiei este formată din servodirecţie şi volan şi asigură direcţia
utilajului.
Comanda acceleraţiei se face cu manetă care comandă debitul de combustibil la
pompa de injecţie a motorului. Poziţia extremă superioară corespunde debitului zero de
combustibil, iar poziţia extremă inferioară debitul maxim.
Comanda blocării diferenţialului se realizează cu manetă care cuplează arborele
planetar cu carcasa sateliţilor diferenţialului şi are ca scop creşterea capacităţii de tracţiune a
utilajului. Blocarea diferenţialului se face după ce în prealabil s-a trecut maneta inversorului
în poziţia neutră.
Levierul manevrat în faţă corespunde poziţiei deblocat a diferenţialului. Nu se
execută viraje în timp ce diferenţialul este blocat.
Comanda inversorului se face prin intermediul unei manete care schimbă direcţia
de mers a maşinii. Împinsă în faţă corespunde mersului înainte şi trasă în spate mersului
înapoi.
Comanda frânei de serviciu se face prin intermediul unei pedale. Prin apăsarea
pedalei se realizează frînarea utilajului. Comanda frânei de parcare se realizează prin
intermediul unei manete.
Comanda schimbătorului de viteze se face printr-o manetă care serveşte la
schimbarea celor 3 viteze de deplasare a utilajului. Pentru realizarea acestor viteze poziţia
manetei corespunzătoare vitezelor I, II şi III este indicată în plăcuţa de inscripţionare.
Comanda instalaţiei de stropire se realizează prin intermediul unui robinet dispus
in cabina

16
 CAP. 5 COMBUSTIBILI, LUBRIFIANŢI, UNSORI

5.1. Combustibil
Umplerea se face prin demontarea buşonului rezervorului.
Se va utiliza combustibil pentru autovehicule cu motoare Diesel, care corespund
normei DIN 51601 pentru vară.
Pentru umplerea rezervorului de combustibil se vor folosi vase, pâlnii curate şi sita
montată în interiorul rezervorului.

5.2. Lubrifianţi şi unsori

Siguranţa în funcţionare şi durata de viaţă a utilajului depind în mare măsură de buna
lubrifiere a părţilor mobile şi de realizarea ungerii la intervale regulate şi bine executată.
Intervalele dintre schimbarea lubrifianţilor se recomandă pentru regim normal.
Lubrifianţii care se încălzesc excesiv, care oxidează sau în care apar impurităţi se vor schimba
mai des.
La verificarea nivelului de ulei (motor şi cutie de viteze), ruloul trebuie să staţioneze
pe un drum cu suprafaţa orizontală.
Se scoate joja, se şterge şi apoi se verifică nivelul uleilui.
Nivelul uleiului trebuie să fie între semnele max – min de pe jojă.
Nu se admite scăderea nivelului sub semnul min.
La ştergerea jojei se folosesc numai cârpe curate, fără scame.
Se recomandă golirea uleiului când motorul este cald şi când cea mai mare parte a
sedimentelor sunt în suspensie şi pot fi eliminate.
Nu se amestecă niciodată uleiuri de diferite tipuri. Dacă uleiul este de altă calitate
spălaţi bine recipientul.
Pentru ungerea organelor prevăzute cu ungătoare se vor lua următoarele măsuri:
- înainte de introducerea lubrifianţilor se va curăţa cu grijă fiecare ungător pentru a
se evita amestecarea prafului şi noroiului cu lubrifiantul ceea ce ar duce la accelerarea uzurii
organelor mobile;
- la terminarea operaţiei de ungere se va curăţa ungătorul în exterior pentru a evita
acumularea prafului.
Se recomandă ca păstrarea şi manipularea lubrifiantului să se facă în condiţii optime
de curăţenie prin folosirea de butoaie, căni, pâlnii şi pompe curate.
În tabelul de mai jos se dau indicaţii pentru folosirea lubrifianţilor.

17
 Poz. Periodicita-
Denumire Organele Felul lubrifiantului
din tea ungerii
subans. de ungere
sch. Var. indigenă echivalent străin
0 1 2 3 4 5
Ulei T90 EP2 MOBILUBE HD - “MOBILOIL” 750 ore
1 Angrenaje
STAS 8960 sau SPIRAX HD - “SHELL”
Cutie de
Unsoare consistentăMOBILUX 3 - “MOBILOIL” sau 50 ore
viteze
2 Rulmenţi RUL 145Na 3 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
STAS 1608 sau ATHESIA GREASE 3 “IP”
Unsoare consistentăALVANIA GREASE 3 - “SHELL” 100 ore
3 Articulaţii 100 ore
U85Ca3 STAS 562 MOBILUX 3 - “MOBILOIL”
Schimbă- Ulei industrial I35 MOBILUBE HD - “MOBILOIL”
tor viteze STAS 383 SPIRAX HD - “SHELL”
4 Lagăr
Unsoare consistentăALVANIA GREASE 3 50 ore
U85Ca3 STAS 562 MOBILUX 3
SHELL Conf. cărţii
Ulei M30 super 3 STR
Motor 5 RIMULLA tehnice a
14
CASTROL motorului
Unsoare consistentă ATHESIA GREASE 3 “IP” 100 ore
6 Lagăr
U85Ca3 STAS 562 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
Ulei mineral D60 50 ore
7 Articulaţii HYDRUS OIL 68 “IP”
Comandă STAS 508
inversor 50 ore
Unsoare consistentă
8 Camă ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
U85Ca3 STAS 562

Ulei industrial I35 100 ore

Comandă MOBILUBE HD - “MOBILOIL”
STAS 383
blocare 9 Articulaţia
Unsoare consistentă 100 ore
diferenţial ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
U85Ca3 STAS 562
Unsoare consistentă 600 ore
Bucşa şi
10 RUL 145 Na3 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
bolţuri
STAS 1608
Osia din Unsoare consistentă 600 ore
faţă 11 Rulmenţi RUL 145 Na3 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
STAS 1608
Articulaţie Ulei industrial I35 50 ore
12 MOBILUBE HD - “MOBILOIL”
curăţitor STAS 383
Unsoare consistentă 600 ore
13 Rulmenţi RUL 145 Na3 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
Osia din
STAS 1608
spate
Coroană Unsoare consistentă zilnic
14 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
dinţată U85Ca3 STAS 562
Curăţitor Ulei min. D60 50 ore
15 Articulaţii HYDRUS OIL 68 “IP”
spate STAS 508
Bolţuri şi 50 ore
Scarifica- Unsoare consistentă
16 lagăre cu ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
tor U85Ca3 STAS 562
bucşe
Unsoare consistentă 100 ore
Rulmenţi,
Frână 17 RUL 145 Na3 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
angrenaje
STAS 1608
Bucşe şi Unsoare consistentă 150 ore
18 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
Comandă lagăre U85Ca3 STAS 562
direcţie Articulaţie Unsoare consistentă 50 ore
19 ALVANIA GREASE 3 - “SHELL”
sferică U85Ca3 STAS 562

18
19
 CAP. 6 PORNIREA, OPRIREA ŞI CONTROLUL
FUNCŢIONĂRII

6.1. Pornirea ruloului

Pregătirea şi pornirea motorului se va face conform notiţei tehnice a motorului D.110
care se livrează odată cu motorul.
Înainte de punerea în funcţiune a utilajului se va controla ca maneta schimbătorului
de viteze şi a inversorului să fie în poziţia zero, diferenţialul decuplat şi frâna de mână
acţionată.
În această situaţie se poate porni motorul. După ce motorul s-a încălzit şi a intrat în
regim normal, se aşează maneta acceleraţiei pentru turaţie mijlocie şi se acţionează asupra
schimbătorului de viteze cuplând viteza dorită în vederea deplasării. Ultima comandă este cea
care se face asupra inversorului, care pune utilajul în mişcare înainte dacă deplasăm maneta
spre înainte, şi înapoi dacă deplasăm maneta spre înapoi.
După pornirea de pe loc se reglează turaţia motorului funcţie de viteza ce trebuie
realizată. La pornirea în pantă slăbirea frânei se face concomitent cu comanda inversorului.
În cazul opririi mai îndelungate a ruloului, înainte de pornirea motorului se face
verificarea circuitului de ungere a motorului, după cum urmează:
- cu maneta de acceleraţie neacţionată, se acţionează demarorul;
- fiecare acţionare va dura max. 10 secunde cu o pauză obligatorie de 30 secunde;
- în acest timp se urmăreşte indicatorul de presiune a uleiului şi stingerea becului,
care garantează buna funcţionare a sistemului de ungere.
Această operaţie de verificare se va executa şi după fiecare schimb de ulei, înaintea
pornirii motorului.
Pentru pornirea motorului se procedează astfel:
- se introduce cheia de contact în comutatorul de pornire motor şi se aşează în poziţiaI.
- se răsuceşte cheia de contact în poziţia II punând în funcţiune demarorul electric şi
fără a apăsa pedala de acceleraţie se aşteaptă mersul normal al motorului.
Se apasă pedala de acceleraţie numai atunci când turaţia motorului se stabilizează
după pornire.

OBSERVAŢIE ! Din poziţia II cheia de contact lăsată liberă revine singură în

poziţia I.
Cheia se ţine pe poziţia II max. 10 secunde.
Dacă motorul nu a pornit se eliberează cheia, se aşteaptă 30 secunde (timp necesar
pentru regenerarea bateriilor de acumulatoare), după care se repetă operaţia de pornire.
Nu se vor executa decât cel mult 5-6 încercări după care se va verifica motorul în
vederea depistării şi remedierii defecţiunilor existente.

ATENŢIE !
Se va evita funcţionarea îndelungată a motorului în regim de relanti pentru a
preîntâmpina uzuri premature datorate corodării cilindrilor.
Dacă la pornire pinionul demarorului rămâne cuplat cu coroana volantului se opreşte
imediat motorul şi se decuplează pinionul.
Nu se trece la o nouă pornire până nu se verifică demarorul şi coroana volantului în
cadrul unui atelier.

6.2. Oprirea ruloului

Se efectuează următoarele operaţii:
- se scoate din viteză prin aducerea schimbătorului de viteze pe neutru;
- se reduce turaţia motorului prin acţionarea manetei de acceleraţie;
- se acţionează frâna de serviciu până la oprirea utilajului;
20
 - se acţionează frâna de parcare.
ATENŢIE !
Ori de câte ori frâna de serviciu nu acţionează, oprirea utilajului se va face cu
ajutorul frânei de parcare care îndeplineşte rolul frânei de siguranţă.
- se lasă motorul să funcţioneze la turaţia de relanti pentru scăderea temperaturii apei
din sistemul de răcire;
- se întrerupe debitul de motorină prin tragerea butonului de oprire;
- se scoate cheia de contact.
ATENŢIE !
Motorul nu se va opri imediat după funcţionarea la sarcini ridicate. Se va lăsa în
prealabil să funcţioneze cca. 5 minute în regim de relanti.
Se vor respecta instructiunile din cartea tehnica a motorului.

CAP. 7 RODAJUL UTILAJULUI

Înainte de rodarea utilajului trebuie executate următoarele operaţii:

- verificarea strângerii tuturor organelor de asamblare;
- ungerea tuturor mecanismelor şi subansamblelor;
- verificarea nivelului de ulei din baia de ulei a motorului şi a cutiei de viteze, a
filtrului de aer şi nivelul uleiului din rezervorul hidraulic (dacă este cazul se va completa);
- alimentarea rezervorului de motorină şi a sistemului de răcire.
După efectuarea operaţiunilor pregătitoare descrise mai sus se trece la rodajul
ruloului după cum urmează:
- rodajul motorului timp de 15 min. la o turaţie circa 1500 rot/min;
- rodajul compactorului în mers pe teren neted compactat la viteza I-a timp de 20 ore;
- rodajul compactorului nelestat timp de 15 ore în mers, astfel:
- pe teren de compactat vitezele I-a şi a II-a
- pe şosele asfaltate sau pe teren neted compactat cu vit. a IV-a
- rodajul compactorului lestat progresiv, în mers pe teren compactat cu vit. I-a şi a II-
a timp de 24 ore;
În timpul acestor probe se vor verifica toate comenzile maşinii efectuându-se
deplasări înainte şi înapoi, virări, porniri şi opriri în toate vitezele având ca scop pe de o parte
verificarea maşinii la punerea în funcţiune după transport şi eventualele conservări de lungă
durată, iar pe de altă parte familiarizarea mecanicului cu maşina.
Pe timpul rodajului se vor evita terenurile greu accesibile sau alunecoase, cu
umplutură afânată, acoperirile de piatră la prima cilindrare, precum şi porţiunile de lucru în
pantă.
Pe timpul rodajului se vor respecta toate instrucţiunile cu privire la exploatarea şi
întreţinerea compactorului.
Se interzice utilizarea compactorului în sarcină fără un rodaj efectuat în
prealabil.
După terminarea rodajului înainte de darea în exploatare normală a utilajului, trebuie
executate în mod obligatoriu următoarele operaţii:
- imediat după oprirea compactorului, se scurge uleiul din carterul cutiei de viteze şi
se înlocuieşte cu ulei proaspăt;
- se înlocuieşte uleiul din baia de ulei a motorului, din filtru şi din radiatorul de ulei;
- se înlocuiesc elementele de filtrare a filtrului de ulei;
- se verifică toate organele de asamblare şi se elimină toate jocurile;
- se va urmări şi se va asigura etanşeitatea tuturor capacelor cutiei de viteze;
- se verifică reglajul ambreiajului inversorului şi a frânei;
21
 - după examinarea întregului utilaj se porneşte motorul înlăturându-se toate
scurgerile de combustibil, lubrifianţi şi apă.

CAP. 8 OPERAŢII DIVERSE ŞI REGLAJE

8.1. Reglaje la motor

Pentru reglarea motorului trebuie respectate cu stricteţe indicaţiile prevăzute în
cartea tehnică a motorului care se livrează odată cu acesta.

8.2. Reglarea ambreiajului inversor

Reglarea ambreiajului inversor se va efectua ori de cîte ori se constată patinarea sa,
cu maneta inversorului dată în poziţia înainte sau înapoi.
Cursa ambreiajului la furca de cuplare a inversorului se va regla la 4  0,5 mm prin
strângerea şuruburilor de reglaj, care se găsesc pe pârghiile prevăzute cu lamă de arc şi care
sunt plasate lateral pe cutia de viteze.
Atât pentru înainte cât şi pentru înapoi, cursa trebuie să fie aceeaşi. În poziţia zero,
maneta de comandă va fi în poziţie verticală.
La aducerea manetei de comandă în poziţia zero se va verifica decuplarea furcilor
prin intermediul arcului elicoidal din interiorul cutiei de viteze. Pentru această operaţie este
necesară demontarea capacului cutiei de viteze.
De asemenea reglajul corect al inversorului impune ca atunci când utilajul stă pe loc,
jocul între şuruburile de reglaj şi axul de cuplare al inversorului să fie de 1  0,5 mm.
Funcţionarea fără joc a acestora poate duce la frecări între plăcile ambreiajului în poziţie
decuplată, iar depăşirea acestui joc duce la cuplarea incompletă şi deci la patinarea
ambreiajului în sarcină.
Odată cu acest reglaj se va controla şi cama acestui sistem de comandă, a cărui uzură
poate provoca debreieri necomandate.

8.3. Reglarea frânei

Se execută numai în atelier, de către o echipă de muncitori calificaţi şi instruiţi.
Înainte de reglarea frânelor, se asigură ruloul compactor cu pene împotriva deplasării
accidentale.
Se suspendă pe suporţi tamburul a cărui frînă trebuie reglată, se aduce pedala de
frână în poziţia frânat. Se reglează cursa cablului flexibil până se aduce pârghia frânei în
poziţia frânat.

SE INTERZICE !
- reglarea frânei cu motorul pornit;
- reglarea frânei cu ruloul neasigurat;
- pornirea motorului cu muncitorul sub utilaj.

8.4. Reglarea rulmenţilor la roţi

La reglarea care se face la uzina constructoare, jocul axial al rulmenţilor conici cu
role se stabileşte între 0,1÷0,2 mm. Datorită uzurii rulmenţilor, care se produce în timpul
exploatării, acest joc se măreşte treptat provocând funcţionarea anormală a roţii asamblate.
Pentru verificarea jocului, roata se suspendă prin ridicarea utilajului pe partea în care se face
verificarea.
După ce s-a desprins de pământ, roata se va deplasa axial şi se va aprecia jocul care
există în rulment.
Pentru micşorarea jocului se va demonta capacul central al roţii şi se vor strânge
piuliţele rulmenţilor, până la refuz, apoi se slăbeşte piuliţa de strângere cu jumătate de rotaţie
22
apoi se roteşte roata de câteva ori, după care se strâng din nou piuliţele până la reducerea
completă a jocului axial din rulmenţi.
În final, se slăbeşte fiecare piuliţă prin rotirea în sens invers cu 350-400, asigurându-se
în felul acesta jocul axial aprox. 0,1÷0,2 mm.

8.5. Reglarea curăţitoarelor

Reglarea curăţitoarelor de pe roţi se face în exploatare în funcţie de natura solului pe
care lucrează compactorul.
În terenuri cu aderenţă mare, curăţitoarele trebuie să fie strâns lipite de roţi, iar în
teren uscat fără aderenţă ele pot fi depărtate complet.
Reglarea curăţitoarelor constă în:
a) strîngerea sau depărtarea cuţitului de roată;
b) coborârea cuţitului în raport cu gradul de uzură.
Strângerea sau depărtarea se face prin tensionarea sau slăbirea celor două arcuri prin
piuliţele care le susţin.
Coborârea cuţitului în caz de uzură se face prin deplasarea lui după ce în prealabil
sau slăbit piuliţele cu care este fixat.
Înainte de a strânge piuliţele se verifică cuţitul, dacă este corect aşezat pe
generatoarea roţii.

8.6. Reglarea scaunului mecanicului

Scaunul mecanicului are posibilitate de reglare pe verticala cu ajutorul unui zavor.

CAP. 9 EXPLOATAREA UTILAJULUI

După ieşirea din perioada de rodaj şi după efectuarea tuturor reglajelor, utilajul intră
în regim normal de funcţionare.
El poate fi folosit în orice categorie de lucrări specifice utilajelor de compactare prin
cilindrare lucrând continuu în 2 sau 3 schimburi. Evidentierea lucrarilor si a defectiunilor se
face intrun jurnal de bord care se preda la fiecare schimb sub semnatura.
În timpul lucrului se va avea grijă ca folosirea vitezelor de lucru să fie
corespunzătoare sarcinii la care este suspus utilajul.
Astfel cu viteza I se vor executa lucrări în sol afânat, pe piatra la prima clilindrare, în
pantă cu lest în roţi sau pe teren accidentat.
Viteza a II-a si a III a va fi folosită când se va lucra cu lest în roţi, la lucrări de
finisare, în condiţii uşoare, sau fără lest în condiţii de teren afânat, drum în pantă, terenuri
uşor accidentate.
În ceea ce priveşte viteza a IV-a aceasta se va folosi pentru deplasarea utilajului de la
un loc de muncă la altul şi la operaţii de cilindrare pentru finisare, fără lest, pe drum drept.
Schimbarea vitezelor se va face cu atenţie, numai după oprirea utilajului.
În pantă, schimbarea vitezelor se va face după oprirea utilajului cu frâna. La folosirea
în pantă se va cilindra numai cu viteza I şi II.
Nu se admite frânarea utilajului cu inversorul.
La schimbarea sensului de mers se va aduce maneta inversorului în poziţia zero şi
numai după ce utilajul s-a oprit se va cupla sensul invers de deplasare.
În cazul cînd una din roţile din spate patinează se va bloca diferenţialul şi se va
menţine blocat numai cât este necesar.
Nu se va frâna înainte de decuplarea inversorului.

23
 CAP.10 ÎNTREŢINEREA UTILAJULUI

Consideraţii generale:
- mecanicul este dator să supravegheze în permanenţă utilajul, să remedieze orice
defecţiune imediat ce apare;
- compactorul trebuie să fie în permanenţă curat;
- manipularea combustibilului, a lubrifianţilor şi uleiurilor se va face numai cu vase
curate;
- înainte de începerea lucrului, utilajul trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare
şi cu toate plinurile făcute;
- în toate cazurile când posibilităţile mecanicului sunt depăşite, el este obligat să
solicite sprijinul echipelor de întreţinere.
Nu se admit improvizaţii.
La trecerea în conservare a utilajului acesta va fi complet revizuit, curăţat şi gresat.
Se va repara vopseaua deteriorată iar părţile nevopsite se vor unge cu unsoare consistentă.
Radiatorul, roţile, rezervorul de apă vor fi golite de lichid şi materialul de lestare.
Compactorul se va lăsa în conservare numai în locuri adăpostite.
La reluarea lucrului după conservare, utilajul va fi din nou verificat şi alimentat cu
combustibil.

Întreţinerea zilnică – Iz
Curăţirea exterioară:
Se curăţă de praf sau noroi întregul utilaj (şasiu, motor, roţi etc.).
Verificarea stării utilajului:
Se verifică etanşeitatea racordurilor conductelor de combustibil, de ulei şi apă ale
motorului, etc. Acolo unde se constată scurgeri se iau măsuri de remediere.
Se verifică funcţionarea comenzilor de la cutia de viteze.
Se verifică strângerea organelor de asamblare.
Se verifică funcţionarea normală a organelor de comandă ale motorului, direcţia şi
frâna.
Se verifică starea şi buna funcţionare a instalaţiei electrice.
Pregătiri pentru reluarea lucrului a doua zi:
- Se măsoară nivelul uleiului în carterul motorului şi se completează dacă este
cazul.
- Se verifică nivelul combustibilului şi se completează dacă este cazul.
- Se verifică şi se completează nivelul de ulei din cutia de viteze şi instalaţia
hidraulică.
Ungerea compactorului
Se efectuează conform schemei de ungere, pag. 18.
Întreţinerea se execută după terminarea programului de lucru de către mecanic şi
durează aproximativ o oră.

Revizie tehnică – R.T.

Se execută după 300 ore de funcţionare.
- se execută operaţiile de la “Întreţinerea zilnică” .
- se verifică şi reglează inversorul cu utilajul în mers conform indicaţiilor de la
pct.8.2
- se verifică eficacitatea frânei şi se curăţă banda de ferodou.
- se verifică şi se spală ungătorul. Se vor schimba ungătoarele defecte.
24
 - se curăţă instalaţia de stropire. Se demontează şi se curăţă ţevile de stropire.
- se curăţă şi se reglează curăţitoarele de la roţi.
- verificarea instalaţiei electrice. Se controlează starea contactelor electrice,
precum şi a bateriei de acumulatori. Dacă este necesar se completează
electrolitul cu apă distilată.
Revizia tehnică durează cca. 4 ore şi se efectuează de către un mecanic şi un ajutor.

Reparaţii curente de gradul 2. R.C.2

Se execută după 3600 ore de funcţionare.
- se efectuează operaţiile de la “Întreţinerea zilnică” şi “Revizia tehnică”.
- se reglează jocul axial al rulmenţilor de la roţi şi se schimbă unsoarea
consistentă.
- se controlează starea agregatelor exterioare.
- se verifică roţile dinţate din cutia de viteze şi lagărele, se evacuează uleiul din
cutie, se spală, după care se introduce ulei proaspăt.
- se gresează întregul utilaj.
- se verifică curăţitorul; funcţie de gradul de uzură se va recondiţiona prin
încărcare cu sudură partea activă, sau după caz se va înlocui cuţitul.
R.C.-2 se execută în ateliere, de către personal specializat.
Se recomandă ca R.C.2 să se execute cel puţin odată pe an

Alte operaţii de întreţinere

- Întreţinerea motorului se execută conform instrucţiunilor din cartea tehnică a
motorului .
- Întreţinerea instalaţiei electrice se execută periodic după cum urmează:
a. zilnic se va şterge cu o cârpă electrolitul de pe partea superioară a bateriei
pentru a se evita autodescărcarea.
b. În cazul R.T. şi R.C.2 se controlează instalaţia electrică, se curăţă de praf şi
murdărie alternatorul şi releul regulator, se curăţă şi se strâng bornele, se controlează
legăturile electrice.
Se controlează tensiunea din cureaua alternatorului.
Cureaua întinsă se poate apăsa cu degetul 12-15 mm. Se controlează tensiunea
alternatorului şi curentul de încărcare precum şi starea colectoarelor alternatorului şi
demarorului şi apoi se şterg de praful de cărbune cu o cârpă înmuiată în benzină şi bine
stoarsă.
În vederea evitării distrugerii alternatorului şi a releului regulator, se vor respecta
obligatoriu următoarele măsuri:
- nu se admite schimbarea polarităţii bornelor acumulatorilor;
- nu se admite deconectarea bateriei de acumulatoare în timp ce motorul
funcţionează;
- nu se admite punerea la masă sau scurtcircuitarea bornelor “B”, “+” sau “DF” a
alternatorului şi a bornelor “+” sau “DF” a releului de tensiune;
- nu se admite scurtcircuitul între blocul suport al diodelor pozitive şi blocul suport
al diodelor negative;
- nu se admite încărcarea bateriei pe utilaj de la o altă sursă fără a deconecta
alternatorul;
- nu se admite încărcarea funcţionării alternatorului pe utilaj sau pe banc fără
bateria de acumulatori în circuit;
- nu se admite amorsarea directă a alternatorului;

25
 - nu se admite lăsarea cheii de contact după oprirea motorului, deoarece se
descarcă bateria de acumulatoare prin desfăşurarea de excitaţie a alternatorului;
- în cazul folosirii bateriei de acumulatoare de serviciu, conectarea legăturilor se va
face respectându-se cu stricteţe polarizarea: + la + şi – la .
Înaintea tuturor intervenţiilor de întreţinere se deconectează bateria de acumulatoare
din circuit.
- se verifică şi se curăţă orificiile de aerisire ale elementelor bateriei;
- se verifică nivelul electrolitului în fiecare element al bateriei care trebuie să fie cu
10-15 mm deasupra plăcilor;
- se curăţă bateria de praf şi noroi, se şterge electrolitul prelins pe baterie cu o
cârpă curată muiată într-o soluţie de amoniac cu sodă;
- încărcarea bateriei de acumulatori se va face la o staţie de încărcare specializată.

Conservarea bateriei de acumulatori

Încăperile în care se depozitează trebuie să fie uscate, cu temperatura mediului
ambiant între +50C şi 300C.
Este interzisă depozitarea bateriilor fără electrolit atunci când sunt scoase din
exploatare, deoarece apare pericolul distrugerii lor. Bateriile în stare anormală de încărcare se
vor depozita numai după revizuirea lor şi încărcarea conform instrucţiunilor furnizorului.
Ungerea compactorului
Una din cele mai importante părţi a capitolului “Întreţinerea utilajului” este ungerea.
Ungerea este o operaţie simplă şi se face conform 5.2 din prezenta carte tehnică.
La alimentarea rezervoarelor de apă se recomandă să utilizaţi apă cât mai limpede şi
curată.
Periodic spălaţi rezervoarele prin scoaterea dopului din partea inferioară pentru a se
elimina eventualele depuneri.

CAP.11 DERANJAMENTE ŞI REMEDIERI

În timpul exploatării pot interveni diverse deranjamente în funcţionarea utilajului

datorită unor îngrijiri şi a unor reglaje necorespunzătoare sau datorită unor uzuri accentuate
ale pieselor.

În capitolul de faţă se scot în evidenţă unele defecţiuni ce pot să apară la utilajul în

exploatare, cauzele care determină defecţiunea respectivă şi modul de înlăturare.
Pentru intervenţiile ce trebuie făcute în vederea înlăturării defecţiunilor, personalul
trebuie să cunoască bine componenţa şi modul de funcţionare a diferitelor subansambluri.
În fiecare zi se verifică utilajul şi numai după ce se constată că toate subansamblurile
funcţionează normal se poate trece la lucrul cu utilajul. Dacă se contată o defecţiune, aceasta
trebuie remediată pe loc dacă este posibil, sau la atelierul de reparaţii.

ATENŢIE !
Nu este permis lucrul cu utilajul, dacă s-au constatat defecţiuni, decât după
înlăturarea lor.

26
 În cele ce urmează sunt expuse principalele defecţiuni ce ar putea interveni, cauzele
apariţiei lor precum şi modul de înlăturare a acestora.

CAUZE REMEDIERI
1. DERANJAMENTE LA MOTOR
Sunt prezentate în cartea tehnică a motorului D.110

2. DERANJAMENTE LA TRANSMISIE
a. Ambreiajul inversorului nu asigură
transmiterea cuplului total
- discurile ambreiajului nu presează suficient - se reglează ambreiajul
b. Zgomote la cutia de viteze
- ungere insuficientă - se toarnă ulei până la nivelul indicat
- feţele frontale ale danturii s-au teşit - se ajustează dantura sau se înlocuiesc
roţile
- rulmenţii s-au deteriorat - se înlocuiesc rulmenţii
c. Maneta schimbătorului de viteze nu
decuplează
pinioanele - se va regla comanda sau se va
- s-a dereglat sistemul de comandă al schimba uleiul
schimbătorului de viteze sau uleiul este prea vâscos
d. Roţile din spate sau faţă fulează
- s-au uzat rulmenţii - se strâng rulmenţii la jocurile prescrise
- s-au spart rulmenţii - se înlocuiesc rulmenţii
e. Pe roţi rămâne un strat de material care se
compactează
- răzuitorul nu apasă suficient pe suprafaţa roţilor - se verifică cuţitele, se reglează sau
se înlocuiesc
- s-a diminuat tensiunea în resoartele de susţinere - se strâng resoartele sau se
a lor înlocuiesc
f. Frâna este ineficientă
- uzura accentuată a benzii de frână - se reglează sau se schimbă ferodoul
g. La viraje una din roţile din spate patinează
- sateliţii sunt blocaţi - se demontează diferenţialul şi se
verifică
- sateliţii sunt sparţi - se înlocuiesc sateliţii
h. Instalaţia electrică de pornire nu funcţionează
- distrugerea bateriei datorită înfundării orificiilor - se înlocuieşte bateria de acumulatori
de aerisire a dopurilor celulelor (capacul
acumulatorului smuls sau monoblocul spart)
- arderea proeminentă a lamelelor colector de la - se strunjeşte şi se slefuieşte colectorul
colectorul demaror demarorului sau se înlocuieşte
colectorul
- dezlipirea cositorului de la steguleţele - se refac legăturile
colectorului demarorului
- arderea bobinelor polare ale demarorului - se înlocuiesc bobinele
- contactele releului de anclanşare a demarorului şi - se curăţă sau se înlocuiesc contactele,
colectorului sunt murdare sau uzate se curăţă colectorul de impurităţi
- bobinajul rotoric al demarorului s-a ars - se rebobinează sau se înlocuieşte
27
 rotorul
- întrerupere sau scurtcircuitul electric al releului
- se înlătură întreruperea sau
de anclanşare
scurtcircuitul
- uzura excesivă a periilor colectoare de la
- se înlocuiesc periile
demaror
- acumulatorul s-a descărcat sub limita admisă
- se încarcă acumulatorul
- contacte rupte, contacte murdare sau
- se înlocuiesc contactele rupte sau se
scurtcircuitări
curăţă, se înlătură scurtcircuitul
i. Instalaţia electrică nu funcţionează
- comutatorul principal cu cheie s-a defectat - se înlocuieşte comutatorul
- releul regulator s-a dereglat sau a fost scos din - se reglează releul sau se înlocuieşte
funcţiune
- generatorul s-a demagnetizat scoţând din - se excită separat de la un acumulator
funcţie acumulatorul timp de 2 secunde, se încarcă
acumulatorul
- generatorul s-a ars - se rebobinează generatorul, se încarcă
acumulatorul

CAP.12 MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI DE PREVENIRE

A INCENDIILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII

În timpul exploatării utilajului trebuie respectate următoarele reguli de tehnica

securităţii muncii:
- Compactorul trebuie să fie întotdeauna curat şi în stare perfectă de funcţiune.
- Pot lucra cu utilajul numai persoane calificate şi bine instruite, cunoscând în
acelaşi timp regulile de circulaţie, întreţinere şi exploatare. Verificarea mecanicilor conductori
se va face de persoane calificate.
- La luarea în primire a utilajului, mecanicul va verifica cu atenţie starea tehnică a
accesoriilor acestuia şi va semna un proces-verbal de luare în primire.
- Dacă se lucrează cu utilajul în mai multe schimburi, primirea şi predarea se va
face după Jurnalul de bord în care se vor trece toate observaţiile asupra stării tehnice a
utilajului.
- Dacă se lucrează în timpul nopţii locul de muncă trebuie să fie luminat. În afară de
aceasta utilajul trebuie să aibă instalaţia de ilminat şi semnalizare în bună stare de funcţiune.

Este strict interzis lucrul noaptea cu farurile stinse

- Este interzisă urcarea pe compactor şi manevrarea lui de persoane străine.
- Mecanicul trebuie să stea în postul de comandă tot timpul funcţionării utilajului.
Dacă în mod excepţional lucrează pe utilajul respectiv ajutorul de mecanic, mecanicul va sta
în apropiere şi va urmări funcţionarea utilajului în mod permanent.
Este interzisă urcarea şi coborârea de pe utilaj în timpul mersului
- Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice de înlăturare a deranjamentelor,
curăţirea motorului şi a utilajului etc., se execută numai cu motorul oprit şi acţionată frâna de
parcare.
- Terenul pe care se efectuează aceste operaţii trebuie să fie orizontal.
- Este interzisă intrarea sub utilaj pentru examinare sau remediere înainte ca
motorul să fie oprit şi frâna blocată în poziţia frânat.
28
 - Este interzisă aşezarea utilajului pe direcţia transversală sau în mijlocul drumului
în timpul nopţii fără lumini de semnalizare şi felinar aprins.
- Punerea în funcţiune a utilajului se face numai de către mecanicul care-l
deserveşte.
- Este interzis transportul utilajului remorcat.
În unele cazuri excepţionale, când este absolut necesară remorcarea utilajului,
prezenţa mecanicului în postul de comandă este obligatorie.
- La terminarea lucrului, utilajul va fi frânat. Dacă oprirea se face în pantă, se va
asigura utilajul.
- Dacă se lucrează în grup cu mai multe compactoare unul după altul, se va păstra
între ele o distanţă de cel puţin 10 m.
- Este interzis a se fuma sau a se umbla cu flacără în apropierea rezervorului de
combustibil. După alimentare rezervorul trebuie şters.
- Utilajul nu trebuie introdus sau folosit în locuri unde stabilitatea sa nu este
asigurată, această situaţie ducând la răsturnarea lui.
- Este obligatoriu ca deplasarea în pantă să se facă numai cu vitezele I-a şi II-a.
- La părăsirea utilajului se va scoate cheia din contact.
- În timpul transportului pe remorci sau trailere trebuie respectată înălţimea de
gabarit pe drumurile publice.

CAP. 13 MARCARE ŞI SIGILARE

13.1. Marcarea
Ruloul este vopsit în galben si maron . Dacă se solicită echipare cu cabină, aceasta va
fi vopsită în culoare maron.
Primul strat este grund rezistent la uzură.
Utilajul se va marca la loc vizibil cu o inscripţie pe plăcuţa N11 500-1 care va
cuprinde:
- denumirea uzinei producătoare;
- tip produs;
- seria şi anul de fabricaţie;
- poansonul CTC.
Subansamblele produse de industria orizontală montate pe rulou au etichete care
conţin principalele date pentru identificarea lor.
Este necesar ca în orice comunicare făcută furnizorului în legătură cu starea utilajului
sau în cazul solicitării pieselor de schimb să nu se omită indicarea numărului de serie a
ruloului compactor.
Acelaşi lucru se va preciza şi pentru subansamblurile componente produse de
industria orizontală.

13.2. Sigilarea
Pe utilaj sunt montate componente livrate de terţi care poartă sigiliul acestora. În
perioada de garanţie, beneficiarul nu are voie să rupă sigiliul acestora. Ruperea sigiliului în
perioada de garanţie atrage după sine scoaterea utilajului din starea de garanţie.
Aparatura sigilată este:
- motorul;
- distribuitoarele, supapele instalaţiei hidraulice;
- pompele, etc.

29
 În cazul defectării sau dereglării aparatului în perioada de garanţie, beneficiarul
trebuie să anunţe furnizorul pentru a executa un reglaj corespunzător. Furnizorul constată dacă
defecţiunea se datorează aparaturii sau exploatării necorespunzătoare.
Dacă se constată defecţiunea aparatului, furnizorul repară sau înlocuieşte aparatul şi-l
sigilează din nou.

ATENŢIE !
În cazul ruperii sigiliului de către furnizor în perioada de garanţie, acesta este obligat
să sigileze din nou aparatul după remedierea defecţiunii, consemnând aceasta în Jurnalul de
bord al utilajului .

CAP.14 EXPEDIERE, AMBALARE, TRANSPORT,

DEPOZITARE ŞI CONSERVARE

14.1. Expediere şi ambalare

Ruloul compactor se expediază în stare montată împreună cu completul de livrare
care conţine:
- sculele şi piesele de rezervă la cerere
- cartea tehnică;
- certificat de calitate şi garanţie.
Beneficiarul efectuează recepţia utilajului pe baza completului de livrare.

14.2. Transport
Ruloul compactor se poate transporta la beneficiar fie încărcat pe vagon de cale
ferată fie pe platforme auto de tonaj corespunzător sau în containere în vederea transportului
maritim, caz în care cabina se va ambala şi transporta separat.
La transportul utilajului se va asigura o fixare corespunzătoare.

14.3. Depozitare şi conservare

În cazul când utilajul nu este folosit la scurt timp de la sosirea la beneficiar sau se
încetează lucrul pe o perioadă mai mare de 30 zile, ruloul se va depozita numai în locuri
acoperite, ferite de intemperii şi se vor lua următoarele măsuri de conservare:
- se va spăla ruloul în întregime;
- după uscare se vor proteja cu unsoare reperele nevopsite (tije cilindrice, tamburi
etc.);
- bateriile se vor depozita în locuri uscate cu temperaturi cuprinse între +50C şi
300C
- periodic se va porni în gol;
- dacă roţile utilajului sunt lestate cu apă se va avea în vedere golirea lor;
- se va goli instalaţia de răcire a motorului;
- se va revizui, curăţa şi gresa întreg utilajul;
- se va repara vopseaua deteriorată.

30
 CAP. 15 SCULE ŞI ACCESORII CE SE LIVREAZĂ LA CERERE

Sculele şi accesoriile ce se livrează sunt precizate mai jos.

Nr. Nr. desen Obs.

DENUMIREA Buc.
crt. sau STAS
1. Pompă de ungere PA.2 STAS 5290 1
2. Stingător portativ P.3 cu praf şi CO2 STAS 4918 1
3. Cheie tubulară S50 K7714.01 1
4. Cheie rulmenţi A110-11.39.0 1
5. Cheie fixă dublă 6 x 7 STAS 582 1
6. Cheie fixă dublă 8 x 9 STAS 582 1
7. Cheie fixă dublă 10 x 11 STAS 582 1
8. Cheie fixă dublă 12 x 13 STAS 582 1
9. Cheie fixă dublă 14 x 15 STAS 582 1
10. Cheie fixă dublă 16 x 17 STAS 582 1
11. Cheie fixă dublă 18 x 19 STAS 582 1
12. Cheie fixă dublă 20 x 22 STAS 582 1
13. Cheie fixă dublă 21 x 23 STAS 582 1
14. Cheie fixă dublă 24 x 26 STAS 582 1
15. Cheie fixă dublă 25 x 28 STAS 582 1
16. Cheie fixă dublă 27 x 32 STAS 582 1
17. Cheie fixă dublă 32 x 36 STAS 582 1
18. Cheie fixă dublă 36 x 41 STAS 582 1

CAP. 16 PIESE DE REZERVĂ PENTRU MOTORUL D110

Nr. Buc.
DENUMIRE Nr. desen
crt.
1. Filtru ulei 115.08.030 2
2. Curea 848 AV 13x8 STAS 11147 2
3. Element filtrant 115.16.841 2

CAP. 17 GARANŢII

Fabricantul utilajului garantează calitatea execuţiei şi buna funcţionare a ruloului.

Executantul acordă termen de garanţie de 12 luni de la data punerii în funcţiune a
utilajului, dar nu mai mult de 15 luni de la data livrării.
Pentru motorul D.110 termenul de garanţie este cel dat de subfurnizorul
“TRACTORUL” S.A. - BRAŞOV.
Garanţia se referă la înlocuirea gratuită a pieselor defecte în cazul când se constată că
defecţiunile s-au produs în condiţii normale de exploatare.
Timpul de funcţionare se socoteşte după fişele de pontaj ale produsului.
Nu se acordă garanţie pentru geamuri, faruri, becuri.
În baza comunicării scrise a beneficiarului, furnizorul îşi rezervă 10 zile pentru a
anunţa subfurnizorii în cazul în care defecţiunile se referă la un ansamblu din colaborare.

ATENTIE!
Garanţia este valabilă numai cu condiţia ca beneficiarul să respecte
instrucţiunile de exploatare şi întreţinere prescrise în prezenta CARTE TEHNICĂ.
31