ENDODONTIE TEMA 1.

Pulpa dentara. Datele clinico-morfologice. Practic. De varsta. Schimbari distrofice.

1. Anatomia pulpei dentare.

Pulpa Dentara-tes conj lax in cav int. a dintelui, organ de origine mezenchimala, delimitate din
exterior de dentina, desparte pulpa de dentina cu un strat odontogen.

Zona coronara- cea mai masiva , delimiteaza coarnele pulapre – dupa cuspizi.

Zona radiculara- se imparte in zona canaliculara si zona apicala (delta apicala)

2.Histologia pulpei dentare.

A) Zona periferica:

-odontoblaste (dentina)

-patura Weil

-strat cellular Hohm

-retelele de capilare

fibre nerv mielinice si amielinice

B) Zona central:

-Tesut conjunctiv lax

-Vase sanguine

-nervi

3.Substanta fundamentala

Substanta fundamentala-mediul prin care sunt ventriculate spre celula diverse surse metabolice
aduse prin intermediul vaselor necesare pt mentinerea vitalitatii pulpei si dentelui de asemea astfel
produsii catabolismului for fi eliminate din interiorul pulpei

- un gel de nataura colloidal omogen bogat in apa Cant. de apa variaza in dependenta de varsta-
pana la 20 ani 80%, 20-50-68%, 50+-54%

Proteinglicani-formeaza retele prin intermediul carora sunt ventriculati electroliti, si molecule mici

Aminoglicozaminoglicanii- de integritatea carora depinde retentia apei si difuzarea

Glicoproteinele – din lanturi de polipeptidice

Colagen-din fascicule de fibre colagenice

3 Grupe de cellule : 1-de baza ( fibroblasti,fibrocite, nedef, mezenchim)

2-dentinogenetice

3-de aparare (mastocite,histocite,macrophage,plasmocite)

Fibroblastii- cel cu morfologie structural diferita si forma stelata , cu prelungiri citoplasmatice ce pot
atinge 20mm lungime. Nucleul este inconjurat de o zona citoplasmatice- sunt grupate diferite
organe care mentin vitalitatea (mitocondrii, AG , ribozomi etc).

Fibroblastii elaboreaza precursorii colagenului si elementele substantei fundamentale.

Odata cu imbatrinirea pulpei fibroblastii sunt mai putini ca fibrocitii.

Fibrocitii au o forma semilunara si sunt mai putini la numar.

Odontoblastii- cellule inalt specializate , dispuse la periferia pulpei coronare si radiculare. Datorita
gradului de diferentiere elab componentele matricii dentinare.

Subodontoblastii- forma rotunda si ovalara. Se activeaza in conditii reactionale(trauma , excitanti).

Determina aparitia dentine reactionale pentru aparare.

Mastocitele- cel rotunde prezinta granule in cotpl contin histamine.heparina

4. Fibrele pulpei dentare.

Fibrele pulpei dentare sunt reprezentate de: FIBRE DE COLAGEN, FIBRE DE RETICULINA,
FIBRE KORV din ZONA WEIL, FIBRE OXITALANICE.

Fibrele de collagen elab de fibroblasti- lant de aminoacizi dispuzi in consecutivitate ceea ce permite
dif, fibroblastilor in collagen de 5 tipuri:

Colagen pulpar este reprez sub forma de fibrile isolate repartizate in spatial intercellular sub forma
de fascicule associate axelor vasculare parallel.

Fibrele de collagen au invelis mucopolizah. Care contribuie la realizarea conexiunilor interfibrilare

cu timpul ele devin dense , conferind pulpei o structura deshidratata.

Fibr de reticulina: form in tes pulpar o retea fiind asociati peretilor vasculari.

In sp.Weill se afla fibrele Korv:se deosebesc de fibr, de retic, prin grosime sunt form prin asocierea
a mai multor fibre de reticulina(au un traiect ondulat )

5.Vascularizatia Pulpei dentare

Vascularizatia pulpei dentare este abundenta, dar este de tip terminal.Vascularizatia asigura
metabolismul celulei in conditii fiziologice cat si in stari de inflamatie , patologice etc.
In portiunea periapicala vasele sang. Pulpare anastamozeaza cu cele parodontale.

Arterele patrund in canalul radicular prin orificiul apical si prin anastamozele laterale.

La nivelul camerei pulpare se ramifica vasele sanguine astfel incat Pulpa dentara reprezinta reatea
vasculara densa.

Artele continua cu metaarteriole ce prezinta un diamentru mai mica poi se capilarizeaza in zona
subodontoblastica.

La nivelul dretelei capilare pulpare are loc schimbarea de subst dintre mediu intern si tesutul pulpar,
apoi venele continua reteaua capilara si asigura circulatia de intoarcere.

Vehiculeaza spre trunchi cu iesirea din canalul radicular prin portiunea apicala.

Reteaua limfatica incepe din z. subodontoblastica sub forma unor capilare fine care converg cu
vasele limfatice de calibru mare , aceste vase limfatice reprezinta valvele cu rol de impiedicare a
refluxului limfei.

In zona periapicala exista anastomoze intre capilarele limfatice a pulpei si cele parodontale.

Drenajul limfei se face catre ganglionul limfatic subment.,submaxilar.

Vascularizarea limfatica se datoreaza prezentei limfocitelor din ganglionii limfatici si joaca un rol
important in inflamatii.

6.Inervatia pulpei dentare

Fibrele nervoase patrund in pulpa prin apex parallel cu vasele sanguine.

Ele sunt de dubla origine:senzitiva si vegetativa.

Senzitive:

fibrele ramurilor maxilare, mandibulare

ale n. trigemen

patrunse din orif. Apical sub forma de fibre mielinice si parcurg canalul radicular parallel cu vasele
sanguine

alte ramuri impreuna cu prelungirile odontoblastilor merg spre predentina (zona jonctiunii smalt-
dentina).

Numarul terminatiunilor nervoase ce patrund in dinte creste progresiv odata cu varsta. Plexurile
nervoase devin mai dense.

Vegetative:
Mult mai fine decat cele sensitive

Amielinice

Controleaza si regleaza debitul sanguine prin contractia si dilatarea vaselor

Fibrele nervoase adrenergice/simpatice asigura constrictia

Fibrele parasimpatice asigura dilatarea.

7. Functiile PD:

Dentinogeneza, Protectiva, nutritive, senzoriala.

8.Modificari PD cu varsta

Varcularizatia se reduce cu varsta , peretele vaselor devine hiperplaziv si distrofic, aceasta determina
o ingustare a lumenlui vaselor.

Nervii sunt mai putin abundenti si pot degenera. Apar osteoblastii si cementoblastii ce determina
depuneri de saruri si duc la calcificarea pulapara. Se incetineste metabolismul pulpar si nu are loc
reactia de aparare a PD in timpul patologiilor.

Procesele biologice scadm volumul pulpei si cantitatea de apa scad, structura celulara se
modifica.Odontoblastii scad la nr si prezinta semen de involutie. Ca rezolutie are loc depunerea
dentine peritubulare. Involutia odontoblastilor duce la formarea unor vacuole pline cu lichid.

9.Modificari PD in stari patologice

In inflamatii se formeaza dentina reactionala in urma active odontoblastilor.Dentina reactionala se

elaboreaza de catre cellule stratului subodontoblastic si neodontoblastic

Procesele inflamatorii cornice pot determina rezorbtii dentinare de tip osteoplazic.

Are loc distructia stratului periferic.

Totodata factorii traumaatici pot sa indicca la niv pulpar formarea unei infiltratii de inflamatie.

Inflamatia poate modifica structura celulelor pulpare

Are loc dereglarea debitului sanguine , creste TA si apare spasmul nervos, determina dilatarea
sistemului capilar, extravazzarea fluidelor vaselor sangvine-> presiune intrapupara.

Schimbarile ireversibile sunt atunci cand actiunea este indelungata si afecteaza sistemul vascular.

10.Excitabilitatea electrica a PD in norma si patologie. Parametri

In timpul efectuării măsurărilor se evită utilizarea instrumentarului de tip metalic în locul celor
plastice, pentru a evita pierderea curenților electrici și a obține un rezultat cât se poate de veridic.
Dinții care sunt intacți au o electroexcitabilitate în limitele 2–6 µA. Pentru cariile dentare, și anume
cariile superficiale, excitabilitatea pulpei dentare rămâne a fi neschimbată. În cariile medii valorile
cresc deja, fiind între 7 și 9 µA, pentru cariile profunde valorile pot ajunge de la 10 µA până la 15–
18 µA. Odată ce aceste valori cresc, apar schimbări inflamatorii în PD. În cazul pulpitei acute de
focar electroexcitabilitatea PD va fi de 18–30 µA, iar pentru P acute difuze valorile
electroexcitabilității pot fi de la 30–40 µA. Dacă avem o excitabilitatea de 60 µA, atunci avem parte
de necroză a pulpei coronare. În cazul necrozei pulpare radiculare este de 100 µA. Dacă valorile
electroexcitabilității sunt mai mari de 200 µA, atunci este vorba despre un proces patologic agresiv
al periodonțiului dintelui cercetat. O deosebită atenție trebuie de acordat pacienților cu traumatisme
dentare și pacienților cu rădăcinile dinților incomplet formate. În situații când avem traumatisme
dentare, electroodontometria trebuie realizată periodic în decurs de 2–5 săptămâni, iar la pacienții cu
rădăcinile dinților incomplet formate nu se realizează. În cercetarea dată a fost folosit ,,Pulp Tester”
cu trei regimuri de lucru, pentru diferite patologii.