a ‘Bgne Delacroix (1798186), Liberata conducénd poporul Dac esti gata st sacrifici porin din liberate ta pentru a te simp in sigurantd, tu nu ‘mer nic una, nic ala. (Thomas Jefferson) Aniicii géseau mai multe bucuri in existenfa lor publicd, $i mai putine n existena privati: In con- secint, atuncicind sacrifcau liber tatea individual libertati:politce, i sacrifcau mai putin pentru mai ‘mult. Aproape toate bucurile mo- dernilor se alain existent lor pr vate Imiténdu pe antici modernt ar sscrica deci mai mult pentry'a obtine mai putin. (Benjamin Constant) - definita, ibertatea este ing ane, psofic, aceastd Probl 1 Pea natural $i nonnaty rca abs i fibertatil in general gq) yi tam apart dine gue PFODIEN’ 4 ordinea COSmOStI ed yoinfe ‘Fara a acorda 0 @ ticii aprect -te a universului, ac dial, amb A omul, Pat Lew unele ales, iver iat mall roa insta « sonnaturale este destinul. fn in i a neces rela, determinants pent orig a exit ct pete inte din univers, destin a dame si pentru vals OF re lit. legile prime, de n dom: ‘neazi asemenea a cauuze "aurelius) reinterpreteazd relafia neces ici (Epictet, Maven lui in univers este tig 2822 amet din eset mn deopotralegiriag a oerete armonia universal. Supus ded ais delimit sh respon er rebuie s& practice virttile, pentru cé 2 8 prone ior famentl uman, Ceea ce se intampl in general one param, este rat, sari” deo ,cauz simpli primal aaa iteste universul, find cauza injeleapta (.) a bumuhid ses dexivirsrt si chiar a propriei existente” (Marcus Aurea zi, Pentru Epictet, omul traieste deopotriva in dowd realitati care dein fey a {mpreund existenta: cele care nu stau in puterea sa (boala, moarte cia, notorietatea, faima de conducator) si cele care depind de el (i surile, dorintele, aversiunea). Din aceasta perspectiva, starea de lib u este de fapt libertatea interioara, accesibila doar omului rational. Ni _ soon le reuse ca, spnindust si infréngindusi pasiunie id “4 Ra bel tnplincasch menirea, aceea cd ,s-a nascut pentru activi mu nf nee cteste in posesia secretuluilbetl 4 De cealalta o stapineste, int oy # doud realitati: celei dintai i ses) ) Si cee en pani ze Sbectileaduse stoicsmulsi se libertatea inscrisé fn insagi ertatii, trateazd sumar natura umaniF | 9 ded apatianoate alata at OmUlU? O alta problema este | ta inradevar © stare de ot situatile concrete de viatd. Ee™™] | § Fesemnare? Senindtate infeleapta sau este mai ¢&€% | \! Prin liberul ari itr, ; dea asculta sau nu de gett dtept puterea de a alege intr bine a om-Dumn ne ae lui Dumnezeu, cre stinismul regi" Gut esenia, Potriva din persperts tS resin: il a cma, brat pie tealogck bas Gialiberut ating at seetomul casts, prin darul ra lea se supune sau nu vointei diCCC ___ Libertate si responsal te sociatpolitica | Fatt de woinia diving liberul arbitru nu inseamna inst actiune arbi- Activitate de grup trar’, dupa bunul plac, ci alegere rationala, th i ; oe mal ‘rfionall,conpientA de consecinfele pe | inn la ttreblrile de mal jos. Alegeti una sau doud dintre acestea, Argumentaji daca forma de libertate la care se referd vi Modernii depasesc prejudecata imposibilitatiilibertatii, pe care con- ceptiile fatalismului au plasat-o in contextul strictei necesitali naturale, pentru a releva c& aceasta se manifesta atunci cand omul nu este con. este necesara acum sau in viitor, strans de nici o cauza exterioara sa actioneze intr-un anumit fel (Baruch turmand planut Spinoza). Daca intelegem libertatea ca posibilitate de a actiona in absenfa >se formeaz grupuri de cinci- oricarei determinari, atunci trebuie si recunoastem cé nu suntem liberi. sase persoane, cu participarea Dimpotriva, daca intelegem libertatea ca posibilitate de a actiona potrivit intregi clase; vointei noastre, fara a fi constrinsi de cauze externe, atunci, cel putin in Yerupurile se constituie alea- unele dintre actiunile noastre, suntem liberi. A actiona liber nu inseamna toriu; insd a actiona la intémplare, in afara oricdrei cauzalitti liecare grup alege un coordona- in alta ordine de idei, libertatea este problematizata si in sfera social tor; aexistentei umane. Pentru JeanJacques Rousseau existi o corelatie fun- --->profesorul prezinta variantele damentala intre libertatea individuala, libertatea ,comuna” si respectarea --_- de mai jos; legilor: .soarta libertatii este legata totdeauna de soarta legilor, ea | cele alese se discuta 546 minute; domneste sau piere odata cu ele”. La réndul lui, John Stuart Mill anali- _--fiecare ‘grup are la dispozitie zeazi ,marele principiu al liberttii individuale”, in contextul necesititii de one ae a prezenta a limita puterea statului, respectiv puterea si dreptul societifii de a inter- veni in viata privat, in sfera proprie libertatit individual. aasaal pancine de vedere ee supun dezbateri intregii clase. ™ CE ESTE LIBERTATEA? ‘*A fi liber fnseamna a te supune . doar tie insuti? Ex numesc liber un lucru care exista si lucreaz’ numai din necesitatea naturii ‘Poti fi propriul sclav? sale, iar constrins acela care e determinat de altul s& existe si si Iucreze fntrun ‘Indiferenta inseamn libertate? ‘el anumit si determinat. ‘©A.fliber inseamna puterea de a (Baruch Spinoza, Serisoarea nr. 58 cétre GH, Schulle) spune ,Nul”? 7 #Ce este legea pentru libertate: Libertatea inseamnd mai putin a face ce wem, cét a nu fi suspusi altuia; ea tun obstacol sau 0 conditie? inseam, totodaté, a nu supune vointa altuia voinfei noastre. Niciun om care este eHobbyul tiu este 0 dovadi a stépin nu poate fi liber. libertati, sau dimpotriva? (lean-Jacques Rousseau, Scrisori scrise de pe munte) Dictionar Apatie — (pentru unii filosofi greci) Aplicatii---~ -—--~ | || 1 Bvidentiza problema filosoficé abordata in unl dintre textele de mai sus | | sardine nsesb | siselecteazd conceptele utilizate. | fearriouiegt Heard : | | 2 Exemplitica ideea de destin, asa cum ai surprinso in diverse opere lite: | | “U"ere s{placere si lipsit de pasiuni, tare, culte sau populare. , | ‘ | [a Sete fam putea spune ci ibertateareprezint in viataconcreta,un | | Constant, Benjamin (1767-1830) — | exercifu sustras oricirei condifonéri? { | scritor si om politic france, 4 Araicare este semntcatatermenlr: ler arbi, arbi, bertnism. |_| Yetersn, Thomas (1743 1829) — 5. St resupunem ot st fa urmaoaree alge) aménca race sas | J una ante anor: Deel de dulciuri; b) a tine dieta sau a face sport; c) a te antrena pentru un concurs independenta (1776); al treilea prese- sportiv sau a invaja pentru tez’. dinte al SUA, care dintre aceste situai ai accepat liber si constrans sin care te- | | ‘Marcus Aurelius (121-180) — flosot ai simpitconstrans s4 actionezi liber? stoic; imparat roman intre 161 si 180. 47