James Gilray (17571819), “Arborele ibertit John Bul, personal principal a ‘carcaturi,simbolizeant Ang gi cenglenil de rind. + Arborelelibertfi are in local coroanei boneta frigiand simbo al Uberti fn arta clasica, Ridécina arborelui este formats din invdie, ambine, dezamagire; wpina este opozjia, iar ramurile, dreptrile omului; merele (care nu sunt inte. 5) revolutia reforma,conspir ‘eis et aad La provocarea stipénulsi arbore. lt rumos mar (age) Johnny, ‘rumos mar", John B _ 2, at ed ole (Naples)!” * Organiza a grupe de le coments 8 sae Metalore ber > Gaactuatatea ide de thea it 4, determinarea libertagi social si, mai ales, libertatea individuals ny Le ie care trebuie 0 rege ta, Libertatea este demné den emer oate implini nestingherit Proprul bing, posibilitate de actiune in conditi Iibertatea se manifesta atat in spatiul public (a iniilor, de exemplu), cat si, mai ales, in spail jetatea au fiecare propria ,sfera de actiune” Ce, niu speci allibertitii umane’, sfera individuala a libertai, m pulde actiune personal’, are, la randul sau, dou componente: Tuntrica, a libertati constiintei, se manifesta ca libertate de dou, exterioard, vizeazi libertatea indivizilor de a actiona sic orice problema carei poate interesa. in vederea protejarii Ii vizeaz4, in primul rand, prevenirea a flict de interese intre indivizi. In acest sens, fiecare individ se Protecfiajuridica a societati, Puterea autortatitrebuie Precis: orice constrangere as ‘Vizeaza exclusiy Prevenirea Ij vimitarea libertatii indi vidual, ,sfera societ Sa se exercite in mod legitim sit i individ, impotriva prope celorlalti. Nu exista nicio 7 ividuale; este respinsé, prt lui general ar oferi o asemenea i cele doua sfere se manifesta pris lin liber si suveran, este obligat 4m riei libertati, libertatea celorlali rea. jet Privilegi; la randul siu, so alurisdictiei”, s& garanteze libertate® "titi ,sociale” nu se reduce nut i domtt®2 oricarei forme de tiranié ninante”, Asadar, aceasta proble™) Care orice imixtiune ,in se) legitima, Practic, ideea ¢ individului si ,indrt un Popor este liber dat P de oameni pentru @ i aingcPendenja duala eet CH Cea politica, Joho » COnditia ee? Prin consecintele sale cont pentru existent 4 bertate «'®libertatea individual’ “Ate isi merita cu adevarat™Libertate gi responsabilitate social-politica 5 LIBERTATEA SI LIMITAREA AUTORITATH Care sunt deci limitele legitime ale suveranitatitindividuluiasupra lui insusi? Linde incepe autortatea societai? Cét anume din vata omuluitrebuie lsat in om individualitai si cat n seama societai? Atatindividuaitate, cat si socie- fata vor primi partea potrivita, cu condita ca flecare s& se reaume la ceea ce priveste mai malt pe ex Individual trebuie st apartindacea parte din vita eee intereseaza in principal individu societipartea care intereseszdin princi socitatea. (.) De indata ce 0 parte din conduita cuiva prejudiciazdinteresele altra, socie- tatea are autoritatea de a se pronunta (..) in chestiunile cre! privesc pe individul Insusi, spontaneitatea sa individuala este indreptatita si se manifeste liber. (..) ‘Once eroriar putea comite el, jgnordnd sfaturile i avertismentele primite, ele nu pot céntr nici pe depart cit raul de a se permite altora st constrng si fact feea ce socotesc ei cé este bine pentru el. (..) itt vreme este vorba de actvitati care nu tmpiedicd, ci ajuté si stimuleaza ‘exercitarea si dezvoltarea individvalitati, niciun guvern nu poate fi acuzat cd face rea mult Réul incepe atuncicind, in loc de a stimula activitatea si puerieind- ae asi, el ubsitui acta lor propia acta; cnd in oe de lam Hoge ser 1764), ve ad sia neve, condarna, el Inciiseach actu Jor sau,” Propavendl electoral (etalia) ponuncindle si stea deopate face el treba in locul lor) ‘* Sugereaza evenimentul ale Tin sat care face din cetatenii sti nse pitici, pentru ca ei s fe instrumente geriloro invita la ibertate? ‘mai docile in méinile sale, chiar dacd o face in scopuri benefice —un asemenea cat ve constata cé niciun Jucra realmente mare nu se poate realiza cu oameni ici (.)- (ohn Stuart Mill, Despre libertate) py Aplicatii me 1. Bvidentiazé problema filosofcd abordaté in textul de mai sus si selecteaz conceptele utilizate. | 2, Thustreaza, prin exemple concrete, ideea cf istoria umanitatii este istoria. | | confictuluidintre ibertate si autoritate. | a. Asftui pe cineva este o chestiune care privestesfera ibertafitindividuale | Sau un act social, care trebuie supus controlului social? Argumenteaza 4. Tnterventia guvernelor in vioja indiviilr este apreciaté de Mill din doua perspective: | Ape baza principiuuilibertait(actiunile guvernuluitrebuie se imitate pentru a asigura ibertatea); 1) pe baza prinipiulu ajutordritindviailor (india trebuie sa le ajuta pentru a realiza propriul bin). CChiar si inal doilea sens, iterventia statului trebuie sa fe imitaté: 1) cel mai probabil, crul de care este nevoie poate fi fAcut mat bine de cate indivi, 2 realizarea iui poate fi un mijloc pentru educerea spiritualé. ¢ Intérirea ccapacitatii de actiune a indivizilor, 5) cresterea puter carmuiii este inuilé si reprezints «marele percol, Intrucat tar putea face pe tofi dependenfi de carmuire sau de membrit renal partid”, Alege una dintre motvajile prezentate si argumenteada pro sau contra limitartintervengie statului in vila individulul Pentru a ridica problema controls: ui asupra guvernantilor, trebuie si admitem doar c& guverérile nu sunt intotdeauna bune sau infelepte. (.) Iclin s cred cé guvernanti sau rdi- cat doar rareori deasupra mediei tumane, fe din punct de vedere moral, fe intelectual, situindwse de cele mai multe ori sub aceasta medie. Si cred ca in politic, este rezonabil s& adop- tam principil sim pregatti pentru variant cea mai rea, cu toate cf tre- buie, freste, s4 incercém in acelasi timp sao obtinem pe cea mai buna. Mi se pare o nebunie s& ne bazém toate eforturile polite pe slaba speranga ca vom reusi si avem conducatori exce- Jeni sau macar competent (Karl Popper) | | |